Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. COMPETENŢE SPECIFICE
3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice
3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei
omeneşti;
3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice;
3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice,
cunoscute sau la prima vedere;
4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare le timp si spaţiu.
III. EVALUARE
1. CONTINUA – prin intrebari frontale si analiza raspunsurilor la fisele de munca
independenta.
2. FINALA – prin teste de evaluare.
.
VI. SCENARIUL DIDACTIC
CONȚINUTUL INFORMAȚIONAL-FORMATIV
NR. SECVENTELE OB. STRATEGIA
CRT. INSTRUIRII OP. ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR DIDACTICA
Metode/mijloace/
evaluare
1. Notarea absentelor. Răspund cerințelor profesorului
I. ASIGURAREA 2. Asigiurarea unui climat favorabil
CONDITIILOR
DE
DESFASURARE
A ACTIVITATII.
2`
V. OBTINEREA O2 1. Solicita elevilor sa rezolve testul de 1. Elevii urmaresc concluziile prezentate de Test de evaluare
PERFORMANTE O3 evaluare: “Egiptul antic”. profesor, recepteaza. Activitate individuala
I. O4 2. La finalizarea testului analizeaza 2. Rezolva testul de evaluare.
FIXAREA SI O5 impreuna cu elevii raspunsurile. 3. Operand cu notele esentiale care definesc
EVALUARE 3. Face aprecieri asupra prestatiei clasei, cele insusite gasesc raspunsurile si la
CUNOSTINTELO evaluand-o, notează elevii care au dat expirarea timpului de rezolvare analizeaza
R. raspunsuri corecte. si autoevalueaza raspunsurile impreuna cu
ASIGURAREA profesorul.
FEED-BACK-
ULUI.
5`
Fisa de lucru nr.1- Egiptul un dar al Nilului
b. Precizaţi, pe baza textului, trei operaţii agricole, în ordinea cronologică a defăşurării lor.
__________________________
__________________________
__________________________
Simbolurile:
___________________
___________________
Fisa de lucru nr.3- Egiptul Antic - organizarea statului si a societatii
Dragi învățăcei,
Numele meu este Herodot sunt un istoric grec născut in Halikarnnas, dar am călătorit mult prin
lume. Am locuit o vreme in Samos, am vizitat Atena, Delphi, Sparta, Babilon și Egipt. Aflând că
astăzi și voi v-ati aventurat într-o călătorie în Egipt m-am gândit să vă spun câte ceva despre
locuitorii acestui regat.
,,Egiptenii sunt împărţiţi în şapte tagme, şi anume preoţii, războinicii, văcarii, porcarii, negustorii,
tălmacii şi cârmacii de vase. Ei aparţin nomelor înşirate mai jos, căci Egiptul a fost împărţit în
nome.”
De asemenea va trimit câtiva dintre egiptenii care m-au însotit în călătorie cu rugămintea de a-i
ajuta voi pe fiecare să-si regăsească locul în cadrul societatii.
Cu bine!
Ne revedem în Persia!
Al vostru prieten Herodot
b. Dar societatea?
_____________
_____________
_____________
_____________
______________
______________
2. Folosind personajele din plicul cu surprize poziționati-le în zonele corespunzătoare din
piramida sociala si precizati care este denumirea data conducatorului regatului egiptean.
Numele si prenumele___________________________
Clasa: a V-a
Data:
TEST DE EVALUARE
“Regatul Egiptean”
“Egiptul este situat in …………….. Dezvoltarea agriculturii in Egipt s-a datorat revărsărilor
fluviului..............................
Egiptul era împărţit în 32 de ........................... conduse de administratori locali. In anul ...........
î.Hr., regele ..................................., a unificat cele două regate - ............................ în Sud
şi ............................. în Nord.
Conducătorul statului egiptean poartă numele de ................ și este considerat zeu.
Nota :
Pentru fiecare termen din lista plasat corect in interiorul textului se va primi 1 punct, in total 10
puncte. Timp de lucru 5'
NUMELE SI PRENUMELE_____________________________
CLASA a V-a
DATA:
TEMA: REGATUL EGIPTEAN
CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE
Fierari
Tâmplari Bijutieri
Scrib
O ZI DIN VIAȚA UNUI NOBIL EGIPTEAN
Într-o dimineaţă strălucitoare în Egiptul antic, un nobil s-a trezit într-un pat acoperit în fine lenjerii. El a
deschis ochii şi s-a uitat în jur în dormitorul lui.
El a văzut cufărul unde hainele lui au fost păstrate, cutie de cosmetice a soţiei lui, şi o lampă de iluminat în
sala de seara.
Gândurile sale au fost perturbate de către sclavul care a intrat în cameră. Sclavul l-a ajutat să se spele şi să se
bărberească.
Apoi, nobilul s-a îmbrăcat într-un kilt din in subţire şi sandale din piele.
Ea s-a spălat şi îmbrăcat cu ajutorul unui alt sclav. Soţia nobilului a purtat o rochie din pânză fină şi bijuterii
din sticla.
Nobilul şi soţia lui servesc o masă mică de pâine şi fructe. Ei s-au aşezat pe perne şi au mâncat de pe o masă
mică.
Nevasta lui supraveghează pregătirile pentru banchet pe care l-au organizat pentru seara. Copiii ei au fost
îmbrăcaţi şi hrăniţi de către un sclav.
Administratorul domeniului nobilului i-a spus nobilul ce recolta ar fi pentru anul in curs.
În după amiaza zilei nevasta nobilului a ieşit în grădină pentru a scăpa de căldura zilei.
Ea s-a bucurat de umbra copacilor în timp ce i-a privit pe copii cum se joacă cu jucăriile lor.
Mai târziu, soţia nobilului a început pregătirea pentru banchetul de seara. Slujitorul ei i-a periat şi ondulat
peruca ei favorită.
Ea a luat hainele cele mai frumoase şi bijuterii din aur si pietre semipretioase.
Nobilul revenit acasa s-a pregătit pentru banchet. Apoi, el şi soţia lui au început primit oaspeţii.
Oaspeţilor l-au fost oferite conuri parfumate, ceară flori de lotus de către sclave Ei au mâncat cele mai bune
mâncăruri: carne, pâine, prăjituri, vin, smochine. Ei au fost intretinuti de muzicieni şi fete care au dansat. La
sfarsitul serii, au spus noapte buna pentru oaspeţii lor şi a mers la culcare.
Într-o dimineață strălucitoare în Egiptul antic, un țăran s-a trezit într-un pat aspru acoperit de o pânză care a
fost ţesută de către soţia sa.
El a deschis ochii şi s-a uitat în jurul lui.
El a văzut un raft în cazul în care hainele au fost păstrate şi un coş.
Tăranul s-a dat jos din pat s-a spălat şi s-a ras.
Apoi, el s-a îmbrăcat într-un kilt, realizat din panza groasă şi s-a încălțat cu o pereche de sandale din stuf .
Soţia fermierului era deja trează. Ea s-a spălat şi îmbrăcat în lumina dimineţii. Apoi a plecat în camera de
alături să trezească copiii şi a început treburile ei de zi cu zi.
Purta o rochie din pânză aspră. În jurul gâtului avea o amuleta a zeiței Tawaret, pe o bucată de şir de
papirus.
Țăranul, soţia şi copiii lor se aşeză la o masă mică pe care erau pâine şi fructe. Pe jos aveau o rogojină din
stuf.
Soţia sa aprins focul pentru gătit şi a început să macine grâul pentru a face pâine.
Țăranul și sclavii au dus coşurile la templu unde au fost numărate şi conţinutul acestora a fost adăugat în
magazie.
Pe drumul de intoarcere către loturile de pămând pe care le muncesc în comun se opresc sî ia masa de
prânz și mănâncă pâine, carne şi beau bere.
Soţia fermierului a petrecut ziua măcinând grâu şi a copt pâine. După amiaza ea a mers la râu cu copiii ei
pentru a aduce apa.
Seara, ea a pregătit o cină mică cu pâine, carne şi bere pentru familia ei.
Lăsându-se afară întunericul, fermierul aprinse o lampă mică cu ulei, apoi împreună cu soția lui a dus
copiii la culcare, a suflat în lampă și s-au dus și ei la culcare