BIBLIOGRAFIE

•
Majoritatea conspectelor/rezumatelor sunt realizate de mine din seria “Anatomia Omului” de Viorel

Ranga

•
Unele desene/rezumate sunt preluate și adaptate din “Anatomie - Pereții trunchiului și membrele

Lucrari practice” G.Lupu

•
Desenele sunt fie reproduse după cele primite de la doamna doctor asistent de laborator, fie realizate

de mine pe baza unor atlase (Netter, Anatomia lui Gray pentru studenti) sau de pe poze de cadavru.

•
Completarile pentru implicatii clinice NU sunt realizate de mine

concluzie, nu dețin drept de autor pentru o bună parte din aceste materiale, ci pur și simplu am vrut
În

vin în ajutorul vostru și să vă prezint într-un singur loc informațiile pe care trebuie să le acumulați pe
să

parcursul primului semestru la disciplina Anatomie.

NOTĂ: pentru unele scheme am folosit mai multe straturi de hârtie de calc pentru a reprezenta mai bine

stratigrafia regiunii. Astefel de scheme găsiți la șanțurile bicipitale, rețelele arteriale ale mâinii și la

mușchii regiunii palmare. De aceea vedeți multe desene succesive similare.

Pentru nelămuriri sau pentru a semnala posibile erori, mă puteți contacta pe mail:

teodoraniculescu21@gmail.com sau pe pagina de instagram anatomy_illustrated

ERATĂ

•
La un moment dat, la membrul inferior am scrus humerus. Este vorba despre femur.

CUPRINS

Embriologie curs

Curs 1……………………………………………. 5

Curs 2 …………………………………………… 8

Curs 3 …………………………………………… 12

Planșe utile pentru cursurile 4-8 ……………... 16

Curs 4 …………………………………………… 30

Curs 5 …………………………………………… 34

Curs 6 …………………………………………… 41

Curs 7 …………………………………………… 46

Curs 8 …………………………………………… 50

Implicații clinice (curs 9) …………………………….. 55

Articulații curs ………………………………………… 64

Membru superior, spate, pereții toracelui …………. 77

Poze utile Gray’s vase & nervi ………………... 195

Perete abdominal, membru inferior ………………... 280

Pariala

Oviparitate

Type

Aal

CEL.GE
2MiNATivEPRinoRDiALE

In SPERMATOGONIE

In an SPERMATOCITI

Idiviameiotica
SPERMATOGENEZA

a
reductional
sax 22g

n m SPERMATOCITI
Idivisiunemeiotica

cecuationalat

22x sax day 22g

n n n m SPERMATIDE

v v v v

Oy Oy Oy oi2
SPERMAT02 YSPERM.tl SPERMIOGENEZA

apana nsapt.LI deepacarereimcepelapubertate

prolifereaa

mesoderm creastagomadal celomic sertoli

azep
mesodermlocal leydig

46

sertoli celmesodermale

celomic aldeskigonadale

ep

leg ale
celmesoderm
dig mesoderm
localcreastagonadala

spgonii eelendoderm ale

ACROZOH aparatGolgicondensat
centredproximal

distal
centriole terminal
buton
NUCLEU

CAP inellerminal

CENTRIOLPROXIMAL

Col BUTONTERMINAL

VAGINMITOCONDRIAL

0 O

pies
INTERNED 0 0

Joinery

O 0
LIBERA

ARTEAPrincip.AcoziiACOPERITADECITOPLASMA

SAPT 21

Cumulusooforus

licked CR
folieutor 098

form 2p

fyqufdFSP.PE
2iViTELiNovoci

memo

0 GONE

FYI

All
0000

mm
X

y ummm

PLANS EPT URMATOARELE CURSOR

lichid cumulusooforus

folicular
rains

t.MN
my se
qyfg

PERiviTELiNhialuronidaEaovociTI2

ima
omali2
acrozina

MONOFIGOTI

Di iGOTi

EMBRIOBLAST

butomembrionar

macromere Blastocel

micromere

desemptdeciduali2are

its

If

Dr

Ekg

bemumbuonar
O

Curs 5 - embriologie

onBiu
one

iseisFix
aamniotic
tate
cordon
can

gE8dB

Loc drenaj, imp clinica i

mnEff ee East

aE

SAPTAMANA A DOUA

Ce se intampla in continuare cu conceputsul?

FORMAREA DISCULUI EMBRIONAR BIDERNIC (cu 2 straturi)

La nivelul embrioblast celulele conceptusului ale morulei se organiz in doua straturi

• Unul dorsal cu cel inalte cilindrice va deveni ectoblast epiblast

• un strat ventral cu cel cubice care va deveni endoblast.

hipoblast

Cele duoa str sunt acoperite de citotrofolast si de sinctitiotrofobladt

Dosal de ectoblast, citotrofoblastul prolif pana cand delamineaza si da nastere cavitati amniotice.

Aceasta va fi tapetata de cel num amnioblaste care la contactul cu ectoblastul realizeaza jonctiunea

amnioectoblastica, viitorul inel ombilical

La polul opus, din momentul formarii celor 2 str, mbr heuser si endoblastul delimiteaza vezicula

vitelina primitiva

Formarea mezenchim (tesut nedif cu capac de tes pluripotent) extrambrionar si a celomului

(cavitate) extraembrionar

Citotrofoblastul prolifereaza, formand mezenchimul embrionar. Acesta prolif pana cand

delaimineaza formand celomul extraembrionar. Prin prezenta sa celomul imparte mezenchimul in 3

segmente

- Splahnopleura care tapeteaza vezicula vitelina taleteaza

- Somatopleura tapeteaza sinctitiotrofoblastul

- Zona nesegmentata se num pedicul de fixatie care va deveni cordon ombilical

Formarea vezic viteline definitive:

Endoblastul prolifereaza pana cand umple toata vezicula primitiva si apoi delamineaza generand

vezicula vitelina definitiva / ombilicala sau vitelina

Blastul prolifereaza pana cand delamineaza rez astfel

Form placii procordale

La una dintre extremitatile discului ecto si endoblastul sunt strans unite form placa procordala. Din

ac mom avem o indicatie despre unde va fi capul. Spunem ca discul s-a polarizat. Indicatie pt
extremitatea cefalica

CE SE INTAMPLA CU TROFOBLASTUL?

(Embrioblast+trofblast evolueaza in saptamana a doua, amandoua!!)

Va trece prin mai multe stadii

Primul se num stadiu lacunar

lacuna

In s lac apar in sincitiotrofoblast lacune.

In mucoasa uterina vasele sunt congestionate (vasc = dilatatie, insotita de inflamatie si roseala)

trabecule

din simitiotifb

2. Stadiul trabecular

helicine
Sinctitiotrofoblastul prolifereaza rezulta trabecule iar vasele din uter devin helix.

Trabeculele patrund adanc in mucoasa uterina, care e decidualiz

In muc uterina, vasele mucoasei devin spiralizate, helicine

3.form viloz coriale (trofoblastice) primare citotrofoblastuleatras in axul trabecular

Chelicine

ague

Citotrof e atras in trabeculul ….

we

4. Formara vilozitatilor coriale secundare

Mezenchimul embrionar e atras in ax, in vilozitate

5. Form viloz coriale tertiare

Viloz teritare tot efortul de a trage mezenchimul extraembr in axul embrionar se face pt ca acesta

este sg tesut capabil de angioformare (s afca vase de sange)

3
Aceste vase se vor deschide cu un capat in lacune iar cu capatul opus se vor uni cu vasele din
pediculul embrionar unde se form cordonul embrionar.
Vasele helicine din mucoasa materna se deschid si ele in lacune si in felul acesta apare prima schita
placentara odata cu formarea vilozitatilor tertiare. Totalitatea viloz tertiare care au citotrofoblast si
mezenchim form corionul. Acesta inconjoara initial tot conceptusul, dar evolueaza diferit. In dreptul
deciduei capsulare, din cauza lipsei suportului vascular vilozitatile dispar si corionul se va numi
neded (lat. Leve)
La polul opus in dreptul deciduei bazale corionul se dezvolta excesiv si se numeste CORION
FRONDOSUM (cu multe ramificatii)

O tipuride CORION

4
DORSAL VENTRAL


SAPTAMANA 3

DPDV AL EVOLUTIEI DISCULUI EMBRIONAR

• specifica din saptamana a 3a este formarea discului TRIlaminar

• Procesul se numeste gastrulatie

• Apare mezoblastul (..cele 3 foite)

• Polarizarea continua si extremitatea cefalica se lateste iar discul capata un aspect general piriform.

Formarea liniei primitive si a mezoblastului

mesoderm
cardiogen

VEDERE
ae

aamini i

suprafqtaedoblast
linieprimitive

membranecloacal a

• Pe fata dorsala a embrionului, apare in jum inf o ingrosare mediana numita linie primitiva

• Ea se termina superior la nodulul si la foseta primitiva, iar inferior la membrana cloacala (condensare
ectoendoblastica)

• Celulele liniei primitive prolif in int discului si form cel de-al

CAVITATEAMNIOTICA
treilea strat numit mezoblast

• Mezoblastul actioneaza in mai multe feluri

BLASTE I
r amnio
◦ Ocupa tot discul

◦O parte din mezoblast va migra ant de placa

procordala, formand mezoderm cardiogen

iii
◦ln al treilea mod, o parte din aceste cel migreaza
I il l l 4 l l l l l lMESODERM
l
l
in tot embrionul (ecto si endoblast) formand mezenchimul. I
Acesta este o structura pluripotenta. , dar in principal va form.
ooo ooo E
i
sistemele de sustinere
0O
oj j o o O 0 OO

l n
Parenchimul = parte functionala (hepatocitul, nefrocit)

Mezenchim = partea de sustinere (celule de mezoblast migrate

in toata masa embrionara)

iTATE

VITELINA I

• Parenchim este partea (hepatocitul din ficat)

iar mezenchimul(=stroma pt organele ...) este

FORMAREA NOTOCORDULUI

sectione

transversal
a

CA

nodulfoseta

A i aaop

CV
q cordonnolocordat
delaminate
neurenteriddupa

De la nucleul fosetei prolifereaza in masa distala un cordon plin (notocordal) care se indreapta spre
cavitatea vitelina. El delamineaza si se transforma intr-un canal neurenteric care uneste temporar cav
amniotica cu cea vitelina. Ulterior canalul se inchide, pierde legaturile cu cele doua vezicule (amnio si
vitelina ) si devine un cordon plin sechestrat de mezoblast cu directia anteroposterioara numit
notocord. In jurul sau se formeaza coloana vertebrala. La adult, din el mai ramane numai nucleul
pulpos al discului intervertebral.

Roul principal al notocordului este acela de a representa axul de simterie bilaterala a corpului.

ooo ooo ou

pp placeprocordale

Wp_modal primilir

t Epitome Ii

MB.CC mbh cloacal.E

FORMAREA CANALULUI ALANTOIDIAN

CA

A 4 qq.q.io PF
pedigfflako

mb.deacakt

µµ

r.to

mawaaaminakLaeantoid

Inezoderm

exhaembrionar

In mezodermul de la baza veziculei viteline apare un diverticul care patrunde in mezodermul pediculului
de fixatie. Acest diverticul se num alatoida/diverticulul alantioidian si in filogeneza era un
receptacul(rezervor) pt produsii de metabolism. Din peretii sai se vor form elem figurate ale sangelui,
varful se transforma intr-un cordon fibros numit uraca (se gaseste pe fata posterioara a peretelui
abdominal pe linia mediana si leaga vf vezicii urinare de ombilic) poate avea fisuri si uneori poate
persista ca si canal cand urina se elimina prim ombilic. Din partea mijlocie si inferioara se form vezica
urinara si uretra.

Regiunea craniana in sapt a treia. Formarea si evolutia placii neurale

Notocordul emite spre ectoblast proteoglicani (mesaje chimice) iar ectoblastul prolifereaza si se
ingroasa, formand placa neurala. La marginile sale se gasesc jonctiunile neuroectoblastice care vor
deveni creste neurale.

Placa se mareste si centrul sau se adanceste in masa distala pana in mezoblast. Se formeaza un sant
neural marginit de doua buze numite plici neurale (acestea vor fi delimitate de creste). Treptat santul
se inchide si ramane in mezoblast tubul neural (de o parte si de alta a lui ajung si crestele neurale;
Acestea vor migra in tot embrionul)

Plicile neurale

• in regiunea cefalica se vor uni si vor forma veziculele cerebrale (care vor forma creierul).

• In reg cervico toracica vor forma tubul neural deschis anterioor printr-un neuropori anterior si inferior
printr-un neuropori inferior (daca nu de inchide inferior iese lcr prin piele). Ei se inchid dupa 2-3 sapt

Car.Amm Car.Amm
i

ooo au
i ocean

APARITIA SOMITELOR
soartaneuropositorsseinchid

VA

motocord

norms

metamerie
mesoderm
dorsal
Xxx
mesoderm mesoderm
intermediate paraaxiae
mesoderm

initiator
I wetron.ME
ISomite

y
somato splahno
V.V

please

• Mezodermul se organizeaza de o parte si de alta a notocordului in segmente transversale care se

numesc global metamere. (Exists metamerie initiala). Mezodermul medial, paraaxial, vs forma
somitele, cel intermediar nefrotoamele si cel kateral somatopleurele si splahnopleurele. Somitele
aubo cavitate in centru numita biocel si nefrotoamele-nefrocel. In mez lateral intre pleure se form init
o cavitate numita celom intraembrionar care initial comunica larg cu celomul extraembrionar.

Somitele apar cate 3 pe zi

Somitele occipitale in nr de 4 si ultimele somite coccigiene 5 dispar.

Din somite se form musculatura trunchiului si dermul.

Formarea

Intre pleure se form o cav numita celom intraembrionar. Acessta comunica larg cu celomul
extraembrionar din mezodermul extraembrionar. Ulterior prin sudarea transversala a discului
comunicarea dispare, celomul intraembrionar se inchide si formeaza canalul PPT. (Pleuro pericardo
pertitoneal)

anion

Formarea sangelui si a aparatului circulator

Initial in mezodermul extraembrionar (cam ziua 15) celule numite angioblaste (formatoare de blaste) se
grupeaza in cordoane si insule celulare. Acestea capata prin delaminare un lumen si apar vase primitive
delimitate de celule endocardice.

Aceste vase cresc, intra in legatura intre ele si cu cele din mezoblsdtul intraembrionar (acestea apar in
ziua a 17a, formand un st circulator primitiv). O parte din cel endocardice cad in lumen formand
elementele figurate ale sangelui.

In mezodermul cardiogen, in ac loc se form 2 tubi endocsrdici si fuzioneaza pe linis mediana formand
tubul cardiac orimitiv. Acesta se anastomoaza cu restul sist si in ziua 21 22 este primul sistem
embrionar care intra in functiune.

EVOLUTIA SI DERIVATELE FOITELOR EMBRIONARE IN SAPTAMANILE 4

• In sapt a 3a s-a format tubul neural, iar in continuare la extremitatea sa cefalica apar 3 vezicule

‣ Prozencefal - genereaza:

• Teleencefal - va form emisferele cerebrae

• Diencefalul - talamus si hipotalamus

‣ Mezencefal - mezencefal

‣ Rombencefal - genereaza:

• metencefalul care va forma puntea si cerebelul

• mielencefalul care va forma bulbul

‣ Restul tubului neural va forma maduva spinarii

◦Din peretele acestor vezicule se form subst alba

◦din lumen se form ventriculii cerebrali si canalul ependimar

• Materialul crestelor neurale migreaza in tot embrionul si va forma structuri despre care alta se
credea ca provin din mezoderm, acum se numesc structuri ectomezenchimale

◦Ganglionii spinali si ggl nervilor cranieni

◦Dentina (De la dinti)

◦Plexulire Meissner si Auerbach in peretele tubului digestiv

◦Materialul pentru mugurii fetei (fata se formeaza din unirea mai mulor muguri in care ajung creste
neurale)

◦Testul interstitial din glandele cu secretie interna - celulele C parafoliculare

◦Celulele sistemului APUD - sistem paraclini

◦Globusul carotic

◦insulele pancreatice

‣ Virus preferinte pentru 1 structura ataca tot ce e derivat dintr-o structura

• Din ectoderm deriva:

◦Pielea, anexele sale

◦Pielea cap

◦Unghii

◦Tot sisteml nervos

◦Epiteliul tuturor cavitatilor - bucala, sinusuri paranazale

◦Epiteliul terminal al canalului anal si al uretrei

◦Epiteliile senzoriale ale analizatorilor

• !!!! Zonctiunile ecto-endodermale sunt zone cu risc crescut de cancer

◦Canalul anal, extrem inf uretra

◦Jonct esogastrica

EVOLUTIA ENDODERMULUI

Se afla pe fata inf a discului embrionar.

Discul nu ramane in pozitie transversala, el va suferi doua cuduri/flexuri(sub presiunea proliferarii

celulare si sub presiunea cresterii cantitatii de lichid amniotic)

• C. Sagitala in urma careia mezodermul cardiogen ajunge din poz craniala in poz ventrala

• C.transversala in urma careia se inchid anterior peretii trunchiului

0 canalneural

iE

mesoderm

• Prin cudarea transversala mezodermul splahnopleural va sechestra endodermul, transformandu-l in

tub intestinal primitiv.
• Tubul digestiv va pastra in regiunea mijlocie o comunicare cu vezicula vitelina numita canal vitelin
(CV).

• La extremitatea craniana tubul este inchis de placa procordala care se resoarbe in saptamana a 4a
generand cavitatea bucala. La extremitatea caudala tubul este inchis de mb cloacala care se
resoarbe in luna a 4a dupa care fatul inghite in permanenta lichid amniotic si defecheaza tot in
lichidul amniotic si dupa o ia de la capat. (Lucru pe care unii il fac si in viata adulta)

Tubul digestiv va avea 3 segmente

• Segm ant = proenteron si va genera

◦ esofag

◦ stomac

◦jumatatea superioara a duodenului

• Parte mijlocie = mezenteron (pastreaza legatura cu vezicula vitelina) si va genera

◦jumatatea inferioara a duodenului

◦intestinul subtire

◦cecul

◦apendicele

◦colonul ascendent

◦ 2/3 drepte din colonul transvers

• Port caudala = metenteron va genera

◦ treimea stanga a colonului transvers

◦ sigmoidul

◦amplua rectala

Din endoderm rezulta

• Ep respirator si digestiv

• Parenchimul glandelor cu secretie interna

• al amigdalelor

• Parenchimul hepatic si pancreatic

• Ep.trompei al lui eustachio si urechii medii

• Ep.vezicii urinare si uretrei

tropism al virusului pe celule endodermale

EVOLUTIA MEZODERMULUI

Are etapa presomitica si somitica in zilele 20-30

Mezodermul paraaxial - somitele, acestea vor avea in centru o cavitate numita miocel care imparte
somita in 2 parti

◦Una dorsala - va forma dermomiotomul - in 2 parti

‣ Dermotomul care va genera dermul si tesutul subcutanat al trunchiului dorsolateral

‣ Miotomul va genera str musculare

• dorsolaterali ai trunchiului

• limbii

• mm extrinseci ai globilor oculari

‣ Metameria miotoamelor induce neuromeria axului medular

• Muschii isi cheama nervii (n inmuguresc din maduva)

• Intai se form muschii

• Somita cu miotom cu nr 6 va chema...

◦Una ventrala va forma sclerotomul ( o str din care se dezvolta fibroblasti, condroblasti si
osteoblasti) acestea vor vorma tesut conjunctiv, cartilaginos si osos

Un metamer contine somita , nefrotomul si mezodermul lateral corespunzator

Derivatele tutror acestor 3 str pastreaza ca leg intre ele inervatia din acelasi neuromer => pacientul va
raporta durerea cauzata de un viscer blonav in dermatomerul cu acelasi numar cu visceromerul
din care provine organul bolnav

Nefrotoamele (mezodermul interm va genera

• in partea cefalica - segmente numite nefrotoame

• in partea caudala - cordon nefrogel nesegmnentat

◦din aceste structuri se formeaza in principal rinichii si ureterele

Mezodermul lateral

• Delimitat intre somatopleura si splahnopleura celomul intraembrionar care initial comunica larg cu cel
extraperitoneal

• Dupa cudarea transversala cele doua pleure se unesc si comunicarea dintre cavitati dispare in
interiorul embrionului ramanand canalul PPT

• Din somatopleura se vor forma

◦foita parietala a seroaselor (pericard, pleural, ...),

◦dermul si tesutul subcutanat din regiunea membrelor si regiunea anterolaterala a trunchiului

• Din splahnopleura se vor forma

◦Foita viscerala a seroaselor,

◦tuncia musculara

◦ si submucoasa a tubului digestiv

• In mezoderm apar pt prima data celulele angioformatoare su vasele iar in mezodermul cardiac apar
tubii cardiatici

• Din mezodermul situat inferior de baza veziculei viteline se formeaza peretele abdominal sub ombilic.

NB - DE UNDE SE FORMEAZA PIELEA (PE FATA SI PE SPATE)

Dermotom - dorsolateral

Anterolat trunchi + membre din somatopleura

Placenta

• Relatia dintre produsul de conceptie si uter are 3 etape

◦Etapa nidatiei

◦Etapa lacunara

◦Etapa placentara

• In mod corespunzator, placenta va parcurge urmatoarele etape:

◦Lacunara, cu vilozitati coriale primare si vilozitati coriale secundare si tertiare

• Decidualizarea mucoasei uterine

◦Dupa nidatie, mucoasa uterina devine decidua capsulara, bazala si vera (sau parietala)

◦Evolutia deciduei capsulare

CoriONvilos

CORION

‣ Capsulara se aproie progresiv de decidua vera si cavitatea uterina dispare.

‣ Membrana amniotica creste ca suprafata si va fuziona cu corionul (care va deveni neted -

levae)

‣ In urma fuziunii, cavitatea corionica (celomul extraembrionar) dispare

‣ Se fromeaza membrana amnio-corionica

‣ Aceasta va fuziona cu decidua capsulara

‣ In luna a 4-a decidua capsulara dispare prin necroza fiziologica

‣ Amniosul fuzioneaza cu decidua vera si cavitatea amniotica va umple toata cavitatea

uterina

‣ Exista o exceptie

• Mucoasa colului uterin nu se decidualizeaza, deci amniosul nu fuzioneaza cu mucoasa

colului uterin

• La nastere amniosul va forma punga apelor

• Pana atunci, canalul colului este inchis de un dop de mucus

‣ Daca nu se face decidualizarea corecta si nidatia se face profund si placenta ajunge pana
in miometru, spunem ca este o placenta cretata

• Placenta cretata cand nidatia in orificiul intern al tubei uterine si atunci se dezvolta in
miometru

• Aceste placente nu se dezlipesc la nastere, se rup si sangereaza si singura optiune

este histerectiomia

 ◦Evolutia relatiei dintre produsul de conceptie si uter

‣ In etapa nidatiei - nutritie histiotrofa (prin osmoza)

‣ In etapa lacunara (cand exista trabeculele de sincitiotrofoblast) - nutritia este hemotrofa

‣ Etapa placentara - nutritie hemocoriala

uterincterelicine

T Miometru

IH a osinta

LACUNA
ST 1157

PLACENTARF degenerat

i fibrinoid

I l

ti i i
it

bariera r v

AunroplacentarI

◦Bariera hemoplacentara

◦In etapa placentara unele dintre vilozitati se ancoreaza profund de peretele uterni si devin
vilozitati crampon

◦Spatiul dintre 2 viloz croampon se numeste lacuna placentara?

◦In ea plutesc viloz tertiare libere

◦In axul viloz tert se gaseste mezenchim si o retea de capilare provenita din capilarizarea arterelor
ombilicale ale fatului (adus sange fara oxigen)

◦Din retea pleaca venele ombilicale cu oxigen

◦In lacuna se deschid arterele si venele de la mama prin care iese si intra sangele in si din lacuna

◦Dupa cum se observa, sangele fetal nu vine in contact cu sangele matern!!!!

◦Intre ele este bariera hemopacentara realizata numai de structuri ale fatului

‣ Membrana bazala

‣ Cailare, endoteliu capilar

‣ Spatiu gol

‣ Mezenchim

‣ Vilozitate

‣ Citotrofoblast

‣ Sinctitiotrofoblast

‣ !!!!!!! In unele zone numite zone alfa sinctitiotrofoblastul se retrage dupa citotrofoblast

• Aici se fac schimburi;

‣ Restul zonelor se numesc beta unde sincitiotrofoblastul secreta o parte din hormonii
placdntari

• Uneori nodulii de sincttiotrb pot scapa in circularia materna si produc embolie

pulmanoara

 ‣ Pe tavamul lacunei exista asa numita placa obturata

‣ LACUNA E DELIMITATA DE

Configuratia externa

• Placenta are forma discoidala cu diam de circa 15-20 cm, greutate .5 kg,

• Are fata materna si fata fetala

• Fata materna are aspect catifelat, conopidiform (se vad lobi placenta = codiledoane), separati de
santuri intercotiledonare

• Septurile intercotiledonare provin din partea

• Placenta nascuta are o fata pe care se vad cotiledoane si o fara fetala lucioasa- amnios

• In centrul ei se ins cordon omb dar care se poare insera si la periferie, si in membrane (in membrana
amniotica)

• Se numeste inserte velara/vilamentoasa?

• Un lob se numeste cotiledon; sunt 50-60

• In fiecare lob sunt 1-6 vilozitati tertiare, o viloz tertiara = sistem tambur

• La periferia plaentei nascut este in cealalta parte placa obturanta de la mama

• Placa obturanta astupa oala placentara

• Intr-o lacuna se vasa atatea artere uterine cate viloz tertiare sunt (6 vil tert => 6 artere uterine)

• La nastere te uiti la fata materna a placentei si trebuie sa fie intefrala ca buchetelul a ramas in uter

• Cel mai important sa nu lipseasca niciun cotuledon di niculescu

• Saptamana a 10a in placenta debitul sanguin de 50ml/min si la nastere 600ml/min

◦Deci si diam vaselor sangvine se mareste

◦Cezariana cu medicament ca uterul sangereaza rau

• Functiile placentei

◦Rol de aparare

‣ Mecanic

‣ Bariera hemoplacentara este cea cu apararea care e strabatuta de majoritatea substantelor

cu exceptia colesterolului, fosfolipie, macromolecule proteice; de toti anticorpii gama;
anticorpii anti bacil tuse convulsiva si antivaricela NU trec

‣ Mama are gripa trec anticorpii

‣ Ceilalti anticorpi apara copilul 6-9 luni; atat persista

‣ Pot trece si anticorpii daunatori (anti-Rh)

◦Functia metabolica

‣ In primele stadii - placenta sint Glicogen colesterol acizi grasi

◦Fct de organ de schimb

‣ Gaze

 ‣ Substante nutritive,

‣ Produse excretate de copil

◦Medicamentele, drogurile si alcoolul trec lejer bariera (2 microni)

• Functia de secretie hormonala (vreo 30 de hormoni)

◦Sinctrof.- 4 horm; dupa luna 4 prod progesteron, inlocuind cp galben; produce estrogeni a caror
conc scade spre sfarsitul sarcinii usurand declansarea nasterii

◦Gonadotropina corionica - sapt 2-8

‣ Cel mai mult sapt 3

‣ Se dozeaza cu usurinta in urina si de aceea e folosita in testul de sarcina

‣ Roluri

• Inhiba involutia corpului galben la inceputul sarcinii

• Prin feedback negativ blocheaza producerea de gonadotropine hipofizare Mentinand

sarcina

◦Somatotropina

‣ Un lactogen placentar care contribuie foarte frumos la cresterea sanilor

• Straturile regiunii palmare

◦Pielea

◦Tesut adiposo-conjunctiv subteg

◦Ret venoasa palmara

◦Aponevroza palmara

‣ Boala datorita - retractia distrofia dupuitren

◦Arcul palmar superficial + artere comune - se intrepatrunde cu ramurile din ulnar si median

◦Tendoanele flexorilor (superficial + profund)

‣ Pe ei se insera m.lombricali

◦Arcul palmar profund; sub el merge ramura profunda a nervului ulnar

◦Muschii interososi palmari (inervati de n.ulnar)

◦Metacarpienele h

‣ Intre ele sunt unite pe fata anterioare de lig.transvers metacarpian

‣ M.interososi dorsali inervati de n.ulnar

• tinuti de fascia hsdfh dorsala

◦Ramurile nervoase de la ulnar si radial

◦Arterele metacarpiele dorsale

◦Reteaua venoasa superficiala

◦Tesut conjunctivoadipos subcutanat

◦Piele

• 2 retele venoase - superficiala si profunda

◦Prezenta a doua pt ca ea este un avantaj evolutionist

◦Pt ca pot tine mai mult sange

◦In caz ca una e blocata, e luata curgerea venoasa cealalta retea

◦Cele doua sisteme comunica intre ele

‣ Vena mediana a cotului (la vf m venos)

◦Venele sunt turgescente (cand punem presiune - retrograd -

‣ Compresie pe vena cava inferioara - vene turgescente la ambele antebrate + jugularele

• Unde denudam venele superficiale

◦Denudare = descoperirea chirurgicala a unei vene in scopul montarii unei linii venoase

◦Mb superior

‣ Santul delto-pectoral

• Vena cefalica (perforeaza fascia clavicoracopectoroaxilara) se duce in axilara sau in

subclavie

• Ramura

‣ Vena bazilica deasupra fasciei (cand nu gasim in alta parte)

‣ Santul bicipital medial - vena medio-bazilica +

• Suprafacial - n. CAB si vena mediobazilica (

• Compartiment subfascial

‣ Santul bic lateral suprafascial

◦Mb inferior

‣ Premaleolar anterior sant de maleola ant - vena safena mare

• Locul in care o vena sup poate fi abordata cel mai usor

‣ Trigonul femural

• Loc de indentif a crosei

◦Jum ligam med, mas 1 cm medial si 4 degete inferior = crosa venei safene mari

‣ Loc de electie pt perfuzii de durata mare

‣ Zona cu posibile suprainfectari

• Raporturi reciproce

◦Raporturi nervi-os

• Poate fi lezat per prima si per secunda(atentie la vindecare; ii spui pacientului)

◦In cazul unei fracturi (per prima)

◦Per secunda - cand pacientul are un calus - in procesul de vindecare a osului (se
produce excesiv osul; osul produce excesiv tesut)

‣ Margine superioara scapula - n.suprascapular (comparativ cu artera scapulara este

“cavaler” trece prin ligament )

‣ Humerus

• Colul - n.axilar

• Santul radial - n.radial cu artera brahiala profunda

◦Cel mai adesea aici se prinde in calus

• Nervul ulnar - santul n.ulnar profund de epicondiliul medial

◦Poate fi destructiva daca se loveste tare

• Colul radiusului - n.radial - ramura profunda

• Tabachera anatomica

◦N.ulnar trece lateral de m.pisiform pt ca sa protejeze (beneficiu evolutionist)

‣ Bazin

• Nervul obturator - cel mai interesant dpdv al impl clinice

◦Din plexul lombar

◦Trexe

‣ Tinta tegumentara - treimea mijlocie a fetei mediale a coapsei

• Interceptarea intr0un proces patologic- parestezii-simt ciudat (a simti =

estezie)

◦Intrebari standard la examen

‣ Explicat sarcoilic si de ce e un y rasturnat

‣ Spondiloza anchilopoetica !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

‣ In lacuna neuromusculara

‣ Ruprerea pubelui! - leziune de nerv femural

• Marea incizura ischiatica

• Nervul fesier superior si n.rusinos cu spina ischiatica

‣ colul fibulei

• Nerbul peronier comun

‣ Santurile retromaleolare - cine trece unde sunt

• N.peronier profund cu tibia in reg anterioara (se rupe tibia se lezeaza nervul)

• Raporturi vasculoase

◦Pentru ca pot urma hemoragii

◦Sunt urgente majore

◦Unde facem compresie

◦Circumflexe humerale

◦Brahiala profunda

◦Recurentele ulnare pe o fata si pe alta a epicondilului mdial

◦Recurenta radiala cu paleta humerala (numeke pt epifiza inferioara a humerusului)

◦A. ULNARA lat de pisiform

◦Radiala in tabachera anatomica

• Mb inferior

◦Rusioasa in t cu spin isch

◦Femurala cu pubisu

‣ In lacuna vasculara - la jum lig inghinal (femural???) 1 cm medial si inferior

• Primul loc in lacuna vasculara

• In spital de obicei punctie venoasa

• Punctie art din femurala

◦Sias masor jumatate, numar 1 cm medial si 1 inferior

◦Inai in piele cu anestezie

◦Inaintez

◦Si ajung cu acul in vecinatatea anestezicului

‣ Cu fata poplitee a femurului

• Inferior linia aspra se bifurca si delim pana la condilii femurali - fata femurala

• Ramura de bifurcatie mediala - tuberculul adductorului mare

• Intre el si hiatus femurala se continua cu popliteea

• Unul dintre cele

‣ A.peroniera ram din care trece prin canal osteofibros in raport cu fibula

• Hemoragie care poate fi fatala

‣ tibiala anterioara cu ti

‣ Dorsala piciorului in santul 1 interosos cu halucele

• Mecanismul de formare a varicelor

vProf
Vsup

‣ Cum se opereaza -

• Sindroamele de compartiment

◦Arsuri circumferentiale

◦Spatiu osteofibros inextensibil sau greu extensibil prin care trec structuri nobile tesut moale

◦Cel mai cunoscut - canalul carpian - santul

‣ Compartiment care nu sunt evidente

‣ Atentie la fascii ca sunt inextensibile si duc la formarea unor compartimente; ele teimit
unele septuri

◦Compartimentul muschilor erectori

‣ Comp se undesc radacinise si se undeste truchiul nervului

‣ Se formeaza edem, se acumuleaza luchus, sufera nervul

‣ In mare parte...sunt sinderoame de compartiment

‣ Kinetoterapia e buna

• Paraliziile

◦De median - mana de maimuta, gheara medianului

‣ Mana in supinatie pt ca e paralizat patratu pronator

‣ Flexorii si aductorii policelui. - face extensie radialul - policele in adductie

‣ Atrofia eminentei tenare

‣ 4 si 5 in pozitie indiferenta (au flexorul profund)

‣ Degetele 2 si 3 va domina radialul

‣ Police in abductie

 ◦De ulnar - gheata cubitala, sau mana de mamos

‣ Flezoe ulnar card fasc prodund

‣ Degetele 4 si 5 aproape normale

‣ 2 si 3 in pozitie nornala

‣ 1 e abdus

‣ Mana in pozitie indiferenta

‣ Atrofie m. Interososi

‣ Nu face abductia si adductia degetelor (ramura profunda a ulnarului)

‣ A digitale dorsale profunde nu ajung la degete

◦De radial - in gat de lebada

◦Ischiaticul

‣ Paralizii sau dureri pe traiectul nervului

‣ L4 L5

• Semne

• Durere in fesa

• Posterolateral la coapsa

• Lateral la gamba

• Fata dorsala a halucelui

• Intereseaza mm anteriori ai gambei

◦Pacientul nu merge pe varfuri, merge pe calcaie (talcnat)

‣ L5 s1

• Durere posterior la coapsa, gamba

• Lateral la picior

• Calcai si talpa

• Intereseaza mm posteriori ai talpei

◦=> nu merge pe varfuri

‣ N

◦N. Peronier comun

‣ Colul fibulei plezneste

‣ Se poate palpa

‣ Fractura schilodului

‣ Endtorsa calus prinde peronier comun

‣ Mers cu

◦De femural

‣ In multe situatii

‣ Mm anteriori ai coapsei nu mai fac flexie

‣ Tensor al fasciei lata e inervat de nervul

‣ Poate face flexie si sa mearga cu tensorul fasciei lata

• Sanul

◦Papila seamana cu un biberon

 O
0

a qq.cm

Lig Cooper
Haller


GENERALITATI DESPRE ARTICULATII

• Artrologie = stiinta care se ocupa cu articulatii

• Aurelli - primul care a facut studii asupra articulatiilor

◦A aplicat legile fizice pe fiintele vii

CLASIFICARI ALE ARTICULATIILOR

• Dupa modul in care oasele vin in contact

• Dupa modalitatea in care se face conducerea miscarilor

• Dupa numarul de axe

Dupa modul in care oasele vin in contact

• Sinartroze - in care oasele sunt in CONTINUITATE

• Diartroze - in care oasele vin in CONTIGUITATE (se ating doar) - articulatiile sinoviale

Sinartroze pot fi (gradul de mobilitate este extrem de redus)

• Fibroase
PLANE
JI
◦Pentru ca oasele sunt unite prin tesut conjunctiv

◦Categorii:
DINIATEI hw
‣ Sindesmoze - sunt unite prin membrane (desma = membrana)

• Ex: mbr radio-ulnara, mbr tibio-fibulara

DIGITIFORME
MY
‣ Suturile
reaiintabel SOLZOASE
• Plane - dintre oasele nazale

• Dintata/digitiforma - intre oasele parietale

DETip
• Solzoase - scuama osului temporal
vomerular
• De tip vomerular - sfenoid si vomer

‣ Gomfoze - articulatia dinte-alveola dentara

ALVEOLE
• Cartilaginoase = amfiartroze
DENTARE Flq
◦Sincondroze - cele doua oase sunt unite prin cartilaj si tesut hialin
My
‣ Articulatia manubriosternala

◦Simfizele - oasele sunt unite prin tesut cartilaginos de tip fibros

timeridesuturi
‣ Simfiza pubiana

Toate sinartrozele se pot osifica, de cele mai multe ori se osifica cu varsta => sinostoze (au grad foarte
redus de mobilitate sau NU prezinta mobilitate)

DIARTROZE

• Extremitatile oaselor sunt cuprinse intr-o articulatie sinoviala in care fata interna este acoperita de
membrana sinoviala si diartrozele pot fi de 2 feluri

◦Diartroze simple - formate din 2 oase (articulatia scapulo-humerala)

◦Diartroze complexe/compuse - formate din minim 3 oase (articulatia cotului)

• Elemente structurale

◦Suprafetele articulare/ fetele articulare

‣ Acoperite de cartilaj articular, cartilaj hialin (hialos = alb, stralucitor)

• Rol - usureaza alunecarea, diminueaza frecarile prin reducerea presiunii la nivelul

planului osos

• In pori intra lichid sinovial, se umplu, si se reduce mult frecarea la acest nivel

• Grosimea cartilajului hialin depinde de presiunea exercitata (mai gros unde presiunea
este mai mare)

 • Se termina la nivelul unor creste/santuri

• Nu prezinta inervatie senzitiva

capsule
◦=> nu doare
articularambrsinoriaki

• avascular

F
◦hranit pin osmoza din lichidul sinovial

off ◦Nu se poate cicatriza

cart
◦Nu se poate reface
f
• odata cu varsta se macereaza

◦=> artroza (gonartroza, coxartroza)

i
‣ Degenerativa (de varsta)

‣ Traumatica
nm f
◦apar simptome cand ajung in contact cu osul

• capsula si ligamentele au receptori pentru durere

◦(presoreceptori,

◦Receptori kinestzici,

◦receptori termici)

◦=> o sa doara intotdeauna

singly hi
‣ Pot fi

• Congruente - se potrivesc una cu cealalta

• Incongruente - nu se potrivesc perfect suprafetele articulare dintre cele 2 oase

‣ Modalitati de refacere a congurentei

• Labrum - fibrocartilaj care se insera la periferia cavitatii glenoide/acetbaular

◦Rol - mareste contentia acestei articulatii

• Disc articular - in articulatia sternoclaviculata

• Meniscuri - cartilaje triunghiulare care refac congruenta

◦ in artic geninchiului

◦Mijloacele de unire/legatura

‣ Gravitatia

‣ Presiunea atmosferica (e pozitiva)

‣ Forta de contractie musculara (fixeaza oasele in artic)

‣ Ligamentele articulare

‣ Capsula articulara

• Structura fibro-conjunctiva

• Se insera la periferia suprafetelor articulare (NICIODATA pe suprafetele articulare)

• Ne intereseaza unde e linia de insertie a capsulei pt ca

◦Fractura extracapsulara

IT
◦Fractura intracapsulara

‣ Infectia artic

‣ Afectate elem intraarticulare

‣ Intotdeauna se dreneaza pt a drena hematomul intraarticular

• Este foarte bine vascularizata

Y
• Foarte bine inervata senzitiv => doare cand se exercita presiune/tractiuni pe capsula

• Importanta grosimea capsulei articulare

◦Este groasa, se insera in apropierea articulatiei => articulatia are un grad redus de
mobilitate

◦Este mai subtire, mai laxa si se insera la distanta mai mare de suprafetele
articulare => grad mare de mobilitate

‣ Articulatia umarului

◦Mijloace de alunecare

• Suprafata neteda a cartilajelor

• Membrana sinoviala

◦Tapeteaza fata interna a capsulei fibroase si doar partial capetele osoase (pe capete doar se
insera)

◦Delimiteaza cavitatea articulara, impreuna cu cartilajul articular

◦Cavitatea articulara este un spatiu virtual (foarte mic, dar existent)

‣ Devine reala in conditii patologice

• Hemartroza - are sange in articulatie

• Pioartroza - puroi in cavitatea articulara

• Hidraartroza - lichid in exces

iii it
‣ Nu prezinta inervatie senzitiva

‣ Nu prezinta glande => nu secreta lichidul sinovial

‣ Nu acopera osul

‣ Poate emite prelungiri care se numesc BURSE SINOVIALE

• Rol - diminueaza frecarea dintre tendon si articulatie

• Pot suferi o incarcare adipoasa

• Pot suferi o inflamatie cronica

◦=> apare BURSITA (subcvadricipitala)

◦Legate de o miscare repetitiva facuta de pacient

• Trebuie rezecate, cusuta membrana sinoviala

• Pot fi folosite pentru a administra medicamente si anestezice fara a leza articulatia

• Lichidul sinovial

◦Este un transudat - apare prin filtrarea sangelui din capilarele situate in jurul sinovialei

◦Contine glucide, lipide, proteine

◦Contine celule desquamate

◦Contine mucina - formata din glicopolizaharide (Condtroitin sulfati si acid hialuronic “curata”
diferite structuri)

◦Lichid vascos, galbui, filant

◦Lichid nenewtonian - presupune ca capacitatea de lubrefiere creste pe masura ce creste

presiunea si temperatura

◦Roluri

‣ Curata articulatia

‣ Lubrefieaza suprafetele articulare

‣ Hraneste cartilajul articular

ARTICULATII IN FUNCTIE DE MODALITATEA IN CARE SE FACE CONDUCEREA

• Cu conducere osoasa - articulatii cu grad mic de mobilitate, in care forma suprafetelor osoase
determina sensul si amplitudinea miscarii osoase

◦Ex articulatia cotului

• Cu conducere ligamentara - sensul si amplitudinea miscarii sunt determinate de ligamente si de

capsula articulara

◦Ex articulatia soldului

• Cu transmitere musculara - miscari limitate doar de muschii din jur

◦Ex articulatia umarului

ARTICULATII IN FUNCTIE DE NUMARUL DE AXE ALE MISCARII

• Axul miscarii - linia trasata teoretic in jurul careia au loc deplasarile segmentelor osoase

• Articulatii uniaxiale

◦Cot

• articulatie biaxiala

◦Articulatia radiocarpiana

• Articulatie triaxiale

‣ Articulatia umarului - se pot face toate

ARTICULATIILE MEMBRELOR

MEMBRUL SUPERIOR

• artic centura scapulara (le citim)

◦Miscarea de bascula a scapulei!

• Artic mb superior liber

ARTICULATIA UMARULUI

generalitati

• diatrtroza (artic sinoviala)

• Cu conducere musculara

• Triaxiala

• Este cea mai mobila articulatie din organism => este instabila din acest motiv

IKI

• suprafete articulare

◦Cavitatea glenoida

‣ usor concava, acoperita de cartilaj hialin

‣ Prezinta labrum glenoidal - rol : mareste suprafata cavitatii glenoide

◦Cap humeral

‣ Aproximativ sferic

SUP
‣ Acoperit de cartilaj hialin
m supra
sp
• Mijloacele de unire

◦Capsula articulara

‣ Este subtire

g
‣ Se insera

• Proximal - pe cavitatea glenoida (marginile cav glenoide)

• Distal/lateral - pe colul anatomic al humerusului

◦=> tuberculul mare + mic sunt extracapsulare

◦Ligamente
i
‣ Lig. Coraco-humeral - se ins pe tuberculul mare al humerusului

• Are rolul de a limita flexia umarului

‣ Lig.gleno-humerale

• Sunt 3

• Trec ant de artic

INT
• Org tubercul supraglenoidal

 • Se ins pe tuberculul mare pe colul anatomic si pe tuberculul mic

‣ Mansonul rotatorilor = coafa rotatorilor

flexiebrat deltoid
• periartrita scapulo humerala

extensie slaltisimus.ro
undaddugtie
• hipertrofia m.

• Apar depozite de calciu

pedoralmareimic deltoid mare
• Este foarte dureroasa
abdndje sdweffofd.la

usalnotakemediala pedmate

lakrala undmic
suprasp.ro
• biomecanica
deltoid
◦Articulatie triaxiala
thiceps extensieAB
‣ Miscare flexie - extensie

‣ Adductie abductie

‣ Rotatie laterala, rotatie mediala

‣ Circumductie - combinatie a tutuor celor 3 tipuri de miscari

◦! Miscari cu muschii

if

ARTICULATIA COTULUI

• articulatie complexa

• Uniaxiala

• Cu conducere osoasa

• Diartroza

• Articulatia humero-radiala

◦Humero-ulnara

I
◦Humero- proximala

• Suprafetele articulare

◦Capitolul humeral si trohleea humerala

◦Radius - suprafata superioara a capului radiusului (usor concava)

• Incizura trohleara a ulnei

• Mijloace de unire

◦Capsula articulara - distanta intermediara => grad destul de mare de mobilitate

◦Ligamente

‣ Lig.colateral radial

‣ Lig colateral ulnar

‣ Lig.patrat

‣ Lig inelar al radiusului

• Sinoviala trimite prelungiri, 3 categorii

◦Catre epidondiliul medial

epicomdilita enisman.uhu
medialallateraea.com
◦Catre epicondilul lateral

◦In jurul olecranului

cotuljacoitorubeidegolf
‣ Inflamatia burselor epicondiliului la si de la nicelul olecranului - prelungire subcutanata;
inflatamia ei daca stai mult in cot

‣ Prelungire intratendionasa (patrunde in tendonul tircepsului)

‣ Subtendinoasa (intre tendonul tricepsului si olecran)

‣ Inflamatia apare la cei care fac miscari repetitive

• Cotul studentului

• Biomecanica

• Cotul tenismenului

fk biceps.brahial
◦Flexie si extensie
ext triceps anconae

ARTICULATII DE LA NIVELUL ANTEBRATULUI

Atriculatiile radio-ulnare

Artic radio-ulnara proximala ( de la niv cotului), diartroza

Membrana interosoasa - sindesmoza

Artic radio-ulnara distala, diartroza

Si bicepsul face supinatie

Articulatia radio-carpiana (a pumnului)

Este o diartroza

Este biaxiala

Are conducere ligamentara

• suprafete articulare - fata articulara a radiusului (+ catilaj)

• Supraf artic scafoid si semilunar

• Discul care reface congruenta dintre capul ulnei si osul piramidal

Mijloace de unire

• capsula articulara

• Ligamente

◦Ligam.colateral carpian radial

◦Ligam colateral carpian ulnar

◦Ligam ulno-carpian palmar

◦Df

◦Radiocarpian palmar

◦Radiocarpian dorsal

Biomecanica

• flexie, extensie

• Adductie(fexor+extensor ulnar al carpului) si abductie (flexor+extensor radial al carpului) simultan

contractia celor 2 muschi

• Police - adductie, abductie, flexie, extenise; opozitie

ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

ARTICULATIA SOLDULUI

=articulatia osofemurala

• este o diartroza

• Are conducere ligamentara

• Este o articulatie triaxiala

fists

Suprafetele articulare

• capul femural - cam 2/3 dintr-o sfera; in centru are foseta capului femural care nu este suprafata
articulara si la nivelul ei se insera ligam capululi femural

• Acetabulul - este concav, reprezinta cam 1/2 dintr-o sfera deci exista incongruenta si exista labrium
acetabular; nu toata supraf acetabului este acticulara; doar aria supafetei articulare si fosa
acetabulara este narticulara; acolo se insera celalt capat al lig fem?

◦Inferior - incizura acetabulara (trans de lig transvers intr-un canal prin care treceau vasele care
vasc capul femural) => dc se produce fractura

◦Necroza aseptica de cap femural pt ca a fost devascularizat

◦Spranceana acetabulara - zona mai ingrosata care previne luxatia capului femural si are un
centru de osificare singular; daca nu exista osificare => luxatie congenitala de sold

Mijloace de unire

• capsula articulara (se insera pe marginile acetabulului), distal se insera diferit anterior fata de
posterior

◦Linie intertrohanteriala (ant) post- creasta intertrohanteriana - se insera mult mai medial!!!! De
vierificat

‣ Important in fracturile de col femural (important unde s-a rupt colul femural)

• Ligamentul capului femural - intraarticular

◦Contine vase de sange => important in nutritia capului femural (mai putin important in sustinerea
femurului)

• Ilioinghinal

• Pubic femural

• Ischiofemural

Biomecanica

• flexie, extensie

◦Flexie max 90 de grade cu gamba in extensie

‣ Iliopsoas, dreptul femural

◦Flexie 130 grade cu gamba in flexie

• Abductie - depinde daca e gamba in extensie sau nu, adductie - adductorii

◦Abductie 80 grade picior drept

9
◦140 grade cu genunchiul indoit

• Miscari de rotatie mediala(adductori) si laterala (croitor, fesieri)

• Circumductie

Articulatia genunchiului

• cea mai mare articulatie din organism

• DiartroZA,

ohifi
• Conducere ligamentara

Suprafete articulare

• 3 oase (femur, tibie, patela)

◦Condilii femurali - raza de curbura mai mare anterior decat posterior

◦Condilul medial, mai voluminos, mai proeminent, coboara mai jos

◦Din acest motiv, intre femur si tibie se formeaza un unghi deschis lateral (170 de grade) si se
numeste genuvalgum fiziologic

◦Platourile tibiale

◦Suprafetele articulare de la niv rotulei (cea laterala este mai mare)

• Meniscurile

◦Sunt fibrocartilaje (au forma triunghiulara in sectiune)

◦Au 3 fete

‣ Superioara, concava

‣ Inferioara, plana

‣ Laterala / baza - adera la capsula fibroasa, capsula articulara si de aceea este fixa
 meniscinear
in
retentativaeguatoide a motala allimulcurs n
mis c bascule scapula

Kansvers
magina lig
mecanism in dealer are bruscat

IT
EH
III musculature
fongitudinal vertebrate of
big posterior

distofie distal
a
conflict distal
 sindromcomparliment
Tff
N
Of kindolerapiesvasodilatgtie
numaicomparliment

y
muschiparavettebralitos
compartim

a smemorie contractile
memoriemuscular
platou comprimat
J
Tp
conflict distal
diskofie disc

Williams dwari spate

program

injeidiiinburse

1
perartrita scapula humeralc

bursita blog.oanesinoriale
cotul tenismenului
epicondilita inffepic pedemosos
am period
vinyl
un Soi de barsite