Universitatea Pedagogică de Stat ” Ion Creangă”

Facultatea de Psihologie și Psihopedagogie Specială

Specialitatea Psihologie

Referat la științe filosofice

la tema:

” Importanța educativă a filosofiei ”

Realizat de studenta anului II: Gribiniuc Tatiana

Verificat: Sergiu Roșca

Chișinău 2014
 Filosofia este o formă specifică a conștiinței umane, o cunoaștere a
temeiului existențelor, a realităților ultime, originare, necondiționate, prin care se
legitimează tot ce este sau poate să fie. Este o reflecție asupra experiențelor reale
ale conștiinței umane, căutare a sensului acestor experiențe și a unității spiritului
uman. Problematica filosofiei este sugestiv prezentată de către mulți filosofi, și
în special de Immanuel Kant, care folosește patru întrebări fundamentale care
preocupă omul, la nivel filosofic: Ce pot să știu? Ce trebuie să fac? Ce-mi este
îngăduit să sper? Ce este omul?

Studiul filosofiei, a istoriei gîndirii filosofice prezintă nu numai un mare interes. Există
și o necesitate de a cunoaște aceste domenii importante ale gîndirii umane. Fiecare persoană,
specialist în domeniul său, fie pedagogie, psihologie sau oricare altul, trebuie să aibă și o
pregătire filosofică, care-l va ajuta să se aprofundeze în esența specialității alese.

În așa fel, cunoașterea filosofie, a istoriei gîndirii umane contribuie la lărgirea

viziunilor personalității, la formarea unui sistem analitic de gîndire.

Studentul de azi, psihologul de mîine trebuie să devină o personalitate intelectuală, să

poată raționa, discuta, polemiza, selecta și sintetiza ideile de bază, astfel, purcedînd la
cunoașterea de ansamblu atît a propriei personalități, a potențialului propriu, cît și a esențelor
lumii înconjurătoare, și dezvolta capacitatea de a pune întrebări și a raționaliza răspunsurile la
acestea.

Procesul instruirii universitare pune în fața studentului problema formării

cunoștințelor, a principiilor, scopurilor, idealurilor și viziunilor. În acest fel, instruirea și
educația cer o răspundere socială reciprocă din partea cadrului didactic și studentului,
implicînd obligații ambilor protagoniști ale acestui raport instructiv.

Procesul formării personalității studentului presupune însușirea culturii, elaborată de

omenire pe parcursul său istoric, obținerea unor cunoștințe profunde de specialitate, necesare
pentru desfășurarea cu succes a activității în domeniul ales. Socrate menționa că esența și
funcțiile cunoștințelor acumulate sînt de natură etică, astfel încît cunoașterea și
comportamentul omului se prezintă ca o legătură organică, firească.

La formarea culturii viitorului specialist, psiholog, la pregătirea și dezvoltarea lui

intelectaulă contribuie filosofia. Filosofia prezintă importanță oricărei persoane, dat fiind
faptul că nicio personă nu se poate lipsi de idei și reprezentări, care reflectă atitudinea lui față
de lume și a lumii față de el ca ființă umană.

Astăzi, mai mult ca oricînd, psihologul trebuie să dispună de o pregătire multilaterală,

inclusiv o pregătire filosofico – metodologică.

Rolul filosofiei în viața omului este nemărginit. Toți marii gînditori ai timpului au fost
și mari pedagogi, moraliști. În așa fel, unul dintre cele mai importante este rolul educativ al
acesteia. Acesta derivă din capacitatea filosofiei de a influența, pe măsura însușirii ei, asupra
formării intelectului. Cunoașterea filosofiei, formarea anumitor convingeri și deprinderi sînt
în stare să inducă persoana într-o activitate dinamică, creativă și utilă.
 O deosebită importanță pentru educație, filosofia o are prin formarea unui cadru
fundamental pentru definirea valorilor, a viziunilor asupra lumii și a motivațiilor educaționale.
Interacțiunea educației cu filosofia nu este ceva exterior, acumulat pe parcursul anilor.
Orientarea educațională a cunoașterii filosofice este caracteristica esenței filosofiei, sarcina sa
inițială, care reflectă funcția sa pedagogică.

Filosofia este disciplina ”de graniță” în cercetarea complexității umane și a prezenței

acesteia în educație, a valorii de adevăr a informațiilor, a analizei construcțiilor teoretico –
pedagogice pentru eliminarea ambiguităților lingvistice și logice ale terminologiei acestora.

Experiența organizării procesului instruirii universitare ne demonstrează că filosofia

ajută nu numai pe actualii specialiști în domeniul educației.

Vîrsta adolescenței și a studențimii este acea perioadă în care omul se formează ca

personalitate, cînd se desfășoară cel mai activ procesul de formare a conștiinței individuale,
cînd se caută răspunsurile la întrebările vitale.

Am putea spune că la această etapă a vieții, filosofia devine pentru student o artă de a
trăi, un îndrumar în viață. Iar un adolescent ce se află la început de cale are nevoie de o bază,
un fundament bine format pe care să-și construiască propria concepție despre sine și despre
lume. Faptele, acțiunile concrete, idealurile, valorile spiritual – umane, cunoștințele,
convingerile, acestea sînt cartea de vizită a unui tînăr specialist. Și doar domeniul filosofic e
izvorul unde poate colecta , forma și prelucra mulțimea de informații.

Valoarea filosofiei trebuie căutată în însăși incertitudinea ei. Omul care nu a auzit
niciodată filosofie trece prin viață ca un prizonier al prejudecăților derivate din simțul comun,
din obișnuințele și credințele epocii sau țării sale. De îndată, însă, ce începem să filosofăm
descoperim, dimpotrivă, că pînă și cele mai obișnuite lucruri ne conduc la probleme pentru
care pot fi date doar răspunsuri foarte incomplete. Cu toate acestea, filosofie este în stare să
sugereze multe posibilități care ne lărgesc gîndirea și o eliberează de tirania obiceiului.

Filosofia este marea educatoare, cea care ne învață să trăim. Cea mai dificilă disciplină
- a ști cum să trăiești. Nu vom deveni mai înțelepți datorită filosofiei, dar cel puțin vom avea
mai puține temeri, nu vom ajunge la ”Marele Adevăr”, dar cel puțin vom cuceri treptat
anumite certitudini.

Platon spunea că filosoful este asemeni unei moaşe: moaşa propriu-zisă ne ajută să
venim pe lume, iar filosoful ne dă viaţă în ziua când ne ajută să extragem ce avem înăuntrul
nostru, să unim într-un singur fir vieţile, să punem ordine în sentimentele noastre şi să ne
conducem viaţa cu suficientă siguranţă.
 Bibliografie

1. „Dimensiuni axiologice în formarea viitorului pedagog”, Chișinău,

EdituraUniversitatea Pedagogică Ion Creangă 2007
2. Roșca S.,” Studii, cugetări, viziuni ,, Chișinău, Editura UniversitateaPedagogică Ion
Creangă 2005
3. Hobbes T., „Opere alese”,M....,1926
4. Martin C. Călin, „Filosofia educției”, București 2001
5. Doina-Olga Ștefănescu, Adrian Moroiu, Adrian-Paul Iliescu, Manual de filosofie,
București:Humanitas Educațional, 2003