ATLAS
DE

DERMATO.
VENEROLOGIE

Dr. OLGA SIMIONESCU Prof. Dr. DAN FORSEA

Clinica I
Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina
Facultatea de Medicinl
Universitatea de Medicinl gi Farmacie "Carol Davila", Bucuregti

EDITURA UNIVERSITARA'CAROL DAVILA

BUCURESTI
 

Motto: Courtesy of choice

Tbe concept and symbol of Courtesy of Cboice
reflect the centuries-old philosoplry that
achnozaledges dffirences zohile allozuing
them to exist togetber in barmony.

Harbour Plaza, Kozuloon

GnfrnIiffite

tDuzrohorea a czrcplarllnr la nwel czlular si molecnlar in

impresionanla
dermatalogte se insuie in areiast pararnetrt ncred.btli co si trecerea nnastra prin
mtlenii. 3l puttn insa progresul amintlt sa unthreascn
"xorlnnul
dintc intr-o
specialitnte prn exrnJenta dn"n si deopotrwa morfolngrcu? "r%flastl ih
DanolrUawdogie" a fost conreput ctl un argument ci. nu.
cDor" in zil"eb noastre, svnpb cnrtele mngnetkz, unnln mlniatarale
d.srhit portl grgante d" ot"l saubetnn, d" c r-o, fi wwninea l,qrt"ln abzunlnr
cnluwte - dnnin"uta mei 2il" curu se ua optunist?

,71,"1t" lntr" cuzt il" prezentate sunt drarne utrulne cnrora am ircercnl
cu respert si inteb4ere in fatn suferintei, su b gasim ulrnor",
,2.m dnri ca ,%tlosul sa dwlnn un ghrfl. uttl sfulentilnr no5tri, medrclnr
rez^denti si un ?rrl"i d" ,"fI*tU pentru colr4ii nostrt dermatalngi, cnre ingrtjesc
cu diluire, in tn fnrnre zi, "riLni" ob pnlti, dnr si ob tuJbtoloi.
"O *"g t ualnreazi mal malt d"rnt o mie de uwinte", ginfuou
inteluptii chhwzi... Va propur*n 682 de imngini,

,Z.utnrii
 

Cuprins

1 Leziuni elementore cutonote I

2 lnfecfi i cutonote virole 17

3 lnfecfii cutonote bocteriene 39
4 lnfecili fungice superficiole 9i profunde 67
5 lnfecili cutonote porozitore 89
6 Dermotite(eczeme)eiolteofecfiuniinflomotorii .. .... ]03
7 Lichen ei erupfii lichenoide . . . . . 133
8 Urticorii si olte reoclii olergice ... 151

9 Vosculite cutonote . ]63

l0 Cologenoze 9i olte ofecfiuni outoimune 179
1l Tulburdri de kerotinizore si olte genodermotoze 211
12 Psoriozis 229
13 Afecfiuni neinfecfioose .249
14 Tulburdri pigmentore ....265
t5 Boli degenerotive 9i metobolice . .277
l6 Afecfiuni induse de foctorii de mediu . . .299
17 Potologiepsihiotricodermotologico ....325
18 Tumori benigne cutonote . .329
19 Preconcerecutonote .....351
20 Concere gi metostoze cutonote . ' 363
21 Nevi si melonom molign . . 395
22 Afecfiuni citoproliferotive ......421
23 Treponemotozegi oltelTS-uri ....437
24 Porticuloritofi topogrofice dermotologice . 467
 

Fig. 1.1. Macul6 depigmentatit:

zond circumscrisa de modificare cromaticd a leziunea depaqegte lcm; in maculele
pielii (in lat. spot), lipsita de elevatie sau depigmentate din vitiligo sediul leziunii este
deprimare in raport cu pielea inconjurdtoare; exclusiv epidermic, culoarea alba fiind
termenul este sinonim cu pata, atunci cAnd rezultatul absenf ei melanocitelor.

l'

Fig. 1.2. PaE hiperpigmentar[ postinflarnatorie:

lipsita de reliefare sau deprimare palpator, culoarea bruna a leziunii din imagine se
macula eritematoasd dispare la vitropresiune datoreazd alterarii pigmentare postinfla-
spre deosebire de o leziune purpurica; matorii in de contact la nichel.
 

,\":
\
\___rF_   r-1
^t'
I

l---_.
-tr|lr
\I *_.
?:,tF

--\.1,

:/

l*
Fig. 1.3. Papula:
ond circurnscrisa cu confinut solid (in lat.
btttctn). nonveziculos, nonpustulos, cu diame-
tml sub 0.5 crn; elevalia este deteminata in
imagine de prezenfa depozitelor mctabolice
b
(amiloid); examcnul clinic al papulelor trebu- Fie
ie s[ precizeze: culoarea, conturul. suprafafa,
asocierea cu foliculii pilogi. distribu{ia 9i
configuraJia.

Fig. 1.4. Papul6 urticarianI:

reprezinta un tip parlicular de papula. cu fi tr.-
urticariene poate rotunda, figurata (geo-
valoare diagnostica: roz, edematoasi, tran- grafica) sau neregulafii (cu prelungiri pseudo-
zitorie (dispare in 24-48 dc ore), fu_qace (noi podice); orice papula care persistd pcste 72 de ..
leziuni apar in locul altora). cu rnodificari de ore impune biopsie, traducdnd un fenomen
talie. acompaniata de prurit: fonna papulei vasculitic.

4
 

Fig. 1.5. PIac6

elevati discret in raport cu tegumentul incon- papule sau ca o leziune fundamentala; exa-
jur6tor, cu un diametru de minimum 2 cm, menul clinic trebuie sa ii precizez.e culoarea,
placa poate aparea prin reunirea mai multor suprafa{a, delimitarea periferica.

Fig. 1.6. Placard:

se deosebegte de placa prin dimensiunt suprafaJa (in irnagine cu o ulcera{ie centrala),
(dep[gegte dimensiunea clasica a unui "pod delir-nitarea - sunt parametri care faciliteaza
de palma") gi/sau prin infiltrarea periferica; incadrarea diagnostica a unui placard.
localizarea, culoarea, temperatura locala.

5
 

----+

Fig. 1.7. Nodul:

leziune solida (in lat. mic nod), palpabila, papula; suprafafa nodulului poate fi ulceratd
fen-na, rofund-ovalard, mai profunda gi rnai sau netedd; de remarcat exantemul macular gi
mare (peste lcrn diamctru) comparativ cu leziunca pustuloasA dc vccinatate.

Fig. 1.8. Noduli faciali indolori:

aualnneza trebuic sa rcleve prezenla sau precizatc in descrierea unni nodul sunt:
absenla durcrii 1a nivelul fonnaliunilor consistcn{a la palpare gi eventuala infiltrare
nodularc, cdci nodulii indolori traduc o pcriferica (utila in distinc{ia leziunilor
rnaladie sistemic[; alte elemcntc care trebuic benigne de cele maligne).

6
 

##ffi;*
::f.'1" .:r]'. .

,li:i':4q .

:;;:l-.1, -
ifi,'
 r?; .

i,:' '
. P'.

':'- .

...''

Fig. 1.9. Nodozitate:

este mai profunda comparativ cu nodulul, palpeazd ca noduh derrno-hipodermici
fiind localizatd in dermul profund sau in (dermato-patologic au aspect nespecific, de
hipoderm; leziunile eruptive din eritemul paniculita septala).
nodos au un aspect de macula, dar se

Leziuni elementare cutanate

 

. .1i.

, ]. '\t t : .,,,
1' :--.

41" j
i,
jt:" ' / t j.

Fig. 1.10. Veziculd:

leziune circumscrisi, al carei diametru este terizeaza mai ales infecfiile virale; in con-
mai mic de 0,5 cm, avdnd un conJinut lichi- fi gura{ia herpetiforma veziculele sunt dispuse
dian; este totdeauna in tensiune, spre "in buchef'.
deosebire de bula; veziculele eruptive carac-

.#
1,^r

Fig. 1.11. Erupfie veziculoasi pe cale de pustulizare:

suprainfeclia veziculelor gi transfonnarea temporale evolutive in herpesul zoster.
acestora in pustule ajuta la stabilirea reperelor

8
 

,/

.i;:
t F;u'

\,

--- )r/ts'' ,r"''

i{

Fig. 1.12. hrstul[:

leziune elementarf, circumscrisl ce contine un (stafilococice); pustulele sterile, amicrobiene,
exudat purulent; eventuala legatura cu formate prin mecanism imunologic, se
foliculul pilos trebuie precizata, cele mai multe intdlnesc in psoriazisul pusfulos, consecutiv
pustule fiind consecin{a unor infectii cutanate expunerii la traumatisme sau toxine.

Leziuni elementare cutanate


Fig. 1.13. Bul6:
leziune circumscrisi, elevatd, cu diametrul de
peste 0.5cm, produsl prin clivaj (intraepider-
mic sau subepidermic); mecanismul cel mai
frecvent incriminat in formarea bulelor
intraepidermice este acantolia; leziunile bu-
Fig. 1.14. Bule superficiale confin6nd fluid:
au aparut prin mecanism alergic declangat de o
infecfie parazitard; leziunile reprezinti o mani-
10
loase subepidennice (in imagine) sunt rezulta-
tul acumulani eozinofi lelor (sau neutrofi lelor)
in vdrful papilelor dermice; eozinofilele contin
fermenfi litici care produc decolarea epi-
dermului de pe derm (dermatita herpetiforma).
festare nespecifica in infeclia cu Sarcopfes
scabiae.
 

*"i J.j

-*r
., ,r* i
# i;ji's
Fig. 1.15. Scuamtr:
leziune elementarf, formata ca rezultat al unet epidermic, culoarea, dimensiunile, aderenla,
tulburari de keratinizare; in psoriazis, scua- dispozilia, constituie elemente-reper de
mele sunt alb-sidefii, lamelare, pluristra- diagnostic.
tificate, datorate accelerarii tum-over-ului

.,.;.r,:,.m oti:_iF
.1r.

,d:'*ffi

./ /,/' r I
.t.:. :. ./. /,../1
y',r/ ,/'2 ./ I
, "/ ./-,. -/rj I

Fig. 1.16. Crust5:

leziune elementarl formata prin uscarea unet precizatd aderenla gi culoarea (crustele meli-
secrejii la suprafa{a pielii (ser, sAnge, exudat cerice sunt patogomonice pentru streptoco-
purulent); in descrierea unei cruste ciile cutanate).

ll
 

I
1
 

T*
Fig. 1.17. Ulcerafie:
leziune elementard cu pierdere de substanJa
(in lat. ulcus) aparuta pe lesut patologic;
profunzimea intereseazd cel pulin dermul
papilar (caracter care o deosebegte de ero-
ziune), motiv pentru care se vindecd cu
cicatrice; descrierea unei ulcerafii trebuie sa
cuprinda: localizarea, forma, diametrul
maxim, suprafaf a, n-rarginile, aspectul
tegumentului inconjurator, simptomatologia
de acompaniament.

Leziuni elementare cutanate

t2
 

/
t/

Fig. 1.18. Plag6

se deosebegte de ulcera{ie prin faptul cd apare plagile multiple mugcate impun profilaxia
pe lesut s6natos, fiind adesea traumaticd; rabiei qi a altor infec{ii.

e
lr.l

%, d$
#

Fig. 1.19. Escoriatie:

pierdere de substanfa cutanat6 produsa prrn injuriaza exclusiv epidermul, motiv pentru
traumatizare mecanicd (adesea grataj); poate care nu determina cicatrici.
fi superficiala sau profunda; cele superficiale

l3
 

Fig. 1.20. Cicatice afroficd:

sechela cutanati in care se inlocuiegte cu tesut tesutul inconjurator; in lupusul eritematos,
fibros un alt tip de lesut care a fost distrus; la prezenla cicatricii orienteazl, spre forma
palpare se simte deprimarea in raport cu cronicd de boala.

Leziuni elemelrtare cutarnte

t4
 

 
&',:
.ffi i
$'
.r, '
:-
fin."r'.rr
..,$a:{.

.:.:
:::, . '

Fig. 1.21. Cicatrice hiperfroficS:

tip particular de cicatrizare in care exist6, un locul injuriei, spre deosebire de cicatricea
exces de lesut fibros, care rdmdne cantonat la cheloidiana (vezi cap. l8)

Leziuni elementare cutanate

l5
 

,
r '''?
'/,'
,,o
tl
.',.

,:' ,*
I
,tl-e
I
/ l.{t
*
r
r..{

t { t
d

,{,-I
"P ''t,,
.

4f
'z
I ''.t
a *t
r .I"
.i :
,&il{ltl'
'ffi',
,Y tF:,.'
i*
., :."i.1
.* $ ii' -ji

Fig.2.l. Veruci plane faciale:

papule cu aspect eruptiv determinate de elevate sau aplatizate; localizarea la nivel
papiloma virusul uman (IIPV3); dimensiunile facial este clasica; confluarea unora (aspect
lor sunt rnici, de ordinul milimetrilor; au vegetant) sugereazd un grad de imuno-
culoarea pielii sau roz-cenu$ie, fiind discret depresie.

Infecfii cutanate virale

l9
 

papulc rotund-ovalarc, bine circumscrise. cu a dennatoglifclor. rcintoacerea la dennato-

suprafala keratozicd, dc culoarca piclii. unelc glife fiind un sclnn dc rezolu{ie a verucilor.
f-iind confluate in placi: elc rup linia uormala

20
 

8i9.2.4. Veruci wlgare palmare:

sunt considerate hiperplazii epiteliale benigne se face la nivel palmar cu durioanele.
induse viral; principalul diagnostic diferential

Fig.2.5. Venrci plane gi rnrlgare la imunodeprimat:

papulele cu aspect eruptiv sunt de dimensiuni semn caracteristic infecliilor virale cu HPV;
mai mari, unele confludnd intr-un aranjament aspectul eruptiv sugereazi imunodepresia,
linear (pseudok<ibner prin autoinoculare), copilul avdnd leucemie acuta.

2L
 

Fig.2.6. Verucd ggantlt vulgarl recrdrvatl

papula cu suprafafa hiperkeratozica localizata tratament incomplet, veruca impune diferen-
la nivelul rnediusului; recidivata dupa un {ierea de un verucom.

Infecfii cutanat€ tq.t.

22
 

ii,
'':.

tt"
-. t"r:'.".' ,-.. -. : -

/. .::_.: i*":,

. -..-,:..
's-' :r '

Fig. 2.7. Venrci plantare multiple:

verucile de la nivelul plantei au predilec{ie
pentru zonele hiperkeratozice de frictiune;
cele superficiale sunt determinate de HPV2 qi
formeazd leziuni reticulate, "in mozaic"; spre
deosebire de verucile profunde, leziunile
superficiale sunt nedureroase gi au o evoluJie
mai indelungat6; prezenta punctelor maronii-
roqietice gi intreruperea traiectului normal al
dermatoglifelor diferenJiazd veruclle de alte
forma{iuni (corn, calus).

Infecfi cutanate virale

23
 

'#w

Fig. 2.8 9i Fig. 2.9. Papiloame virale (veruci filiforme):

formaliuni exofitice determinate de HPV2;au axilara; principalele diagnostice diferenliale
un aspect digitat sau filiform; sunt autoino- sunt keratoza seboreicf, 9i nelul nevocelular,
culate prin grataj sau prin coliere abraz\ve; cu care papiloamele se Pot asocia'
cele mai frecvente localizari sunt cervicala 9i

24
 

Fig. 2.10. Condiloame acuminate peniene:

leziuni tipice, roz-rogietice, filifotme, acu- epiteliala (PD.I), papuloza bowenoida, kera-
minate, "crestatd' gi pediculate, determinate tozele seboreice, balanita candidozica,
de infeclia cu HPV; impun diagnostic dife- molluscum contagiosum, lichenul plan,
renfial cu: condiloma lata, neoplazia intra- nodulii scabioqi.

Infeclu cutanate virale

25
 

Fig. 2.11. Condilomatozl gqgantL (tumora

Buschke-Ltiwenstein) :
tumord vegetanti cu dezvoltare exuberant6 ce
simuleaza un carcinom invaziv, in pofida as-
pectului benign dermato-patologic; au fost
evidenfiate genomuri de HPV tipurile 6 qi 11;
este considerata o forma de carcinom verucos
(imagine din colecfia Prof.Forsea).

*rr*^

Fig.2.12. Condilomatozd genitallmixtit (virat[ gi bacterianr):

diagnosticul diferenlial intre condiloamele rice fhra aspect conopidiform) 9i serologic
acuminate (vegetafiile veneriene conopidi- (VDRL, PIn); tratamentul este esenjial
forme) gi condiloma lata din sifiiisul secundar diferit, ambele fiind boli cu transmitere
se face clinig (vllirnele sunt papule hemisfe- sexuala.

26
 

Fig. 2.I3. Condilomatozl perianall

vcgctalirlc vcncricuc sc pot clczvolta pcrianal minarc din rcgiunca vulvo-vaginallr
cit ur-lrarc a contactului anal sau prin disc-

\\
\ --1

  ,/\
l

Fig.2.l4. Condiloame acuminate perianale pe cale de fransformare:

papulc ;i nodr.rli pcclunculali vcruco;i clisplazic gcnitala 5i carcirtotratoza. scol-lul
pcrianali cu aspcct conopiclitbn ("in crca.srzi biopsici flind in principal clif'crcnf rcrca
c/c coco,s'): sunt proclusc clc HPV (cclc urai lczir-rnilor viralc clc carciuott.tul spirtocclular
ll'ccve-ntc scrotipuri fiincl 6, 11): inftclia cu in sittt salt itrvazir.
altc scrotil-rLrri (16, 18, 31, 33) asociaz.r

27
 

v "t
ltlq.
-'" r*:rr*

"t's$

au Lln caracter reciclivant $i impun dif'ererl- rc) dc naturd itnunologtcd'

lierca de aftele bucalc (rnajorc, rncdii 9i mirlo-

Fig.2.16. Afte orale de etiologie herpeticd:

ulceralii dttrcroase trenantc $i recllrcl.)te carc localizarile celc mai frccvcutc cuprind limba,
sc pot asocia 5i cu lczitrrti tipicc stolnatitei vestibuiul br.rcal. semimLlcoascle.
herpctice (vczicr.rlc grlrpatc "in bLrcllc'/');

28
 

Fig.2.l7. Herpes simplex form[ cutanatS puril:

placard veziculo-pustulos la nivelul obrazului herpesul zoster); etiologia virala (herpes
drept al unei lauze; distribu{ia leziunilor este simplex tip 1) poate asocia gi germeni, prin
herpetiforma, dar nu gi metamerici (caracter suprainfeclie; recidiva este posibila.
care diferenliazd leziunile de cele din

Infeqii cutanate virale

29
 

*r'.,1.:F.

-'S

Fig. 2.18. Herpes simplex suprainfectat:

buchet dc vezicule acoperitc partial de crustc cu: orjcletul, leziunile papuloasc din parazr-
rnclicerice, cu localizare in unghiul intem al toze (pcdiculoza). celulita dupi in{epatura de
ochiului drept; diagnosticul diferenlial se face insecte.

4F ;)

r.
{l

* *€,
,*f f
Fig. 2.19. Stomatiti herpeticl suprainfectat5:
placd veziculoasd pe setnitnucoasa buzelor. irl pia negativa); leziunea este acompaniati dc
vecindtatea cornisurii, ce trcbuic difcrentiata durere de intensitatc marc gi dc adenopatic
dc sifilomr-rl cxtragenital (prin Lrltramicrosco- urrilatcrala irtfl arnatoric.

30
 

lry
1j i-

Fig. 2.20. Stomatitl herpeticl severd (prodromall in erizipel):

vezicule cu grupare herpetiformd, cu ulceralii poate avea o evolu{ie trenanti dac[ pacientul
gi cruste hematice; infecfia cu herpes simplex are o cauza de imunodepresie (diabet zaharat
tip I poate precede instalarea erizipelului cu la aceastd pacienta).
24-48 ore anterior apariliei placardului qi

Fig.2.2l. Herpes simplex genital:

"in buchef' la nivelul tecii
'n'ezicule grupate
penisului, acompaniate de durere vie; produsa
dc herpesul simplex tip 2 (in cea mai marc
parte a cazurilor), infeclia are o evoluqic
ondulanta, cu recideri; aceasti boala cu
transmitere sexuala a scazut ca gravitate
odata cu introducerea tratamentului cu
Aciclovir.

3t
 

Fig.2.22. Herpes zost€r (tl st6ng) la debut:

papule gi vezicule herpetiforme dispuse pe un stituie un criteriu de monitorizare a vinde-
fond inflamator; durerea precede, este conco- carii; distibufia lombo-sacratd a eruptiei este
mitentd gi succede eruptiei in95%o din cazuri; apalra ca frecvenla (ll%).
in evolulie se produce crustificarea, ce con-

,1.:]

' 'i1{':

Fig.2.23. Herpes zost€r (zona) pe dermatomunic:

eruplie veziculoasd interes6nd dermatomul recent al afectiunii; de remarcat deplgirea
L3 stdng; fondul eritematos pe care sunt discretd a liniei mediene.
dispuse veziculele arati un debut relativ

32
 

Fig.2.2A. Herpes zoster maxilar formtr necrcticd:

interesarea ramurii maxilare a trigemenulut constituie markeri de severitate (imuno-
asociazd de obicei vezicule pe uvula gi pe aria depresie).
tonsilard; prezenla necrozei gi lipsa durerii

Infeqii cutarurt€ virale

 

)i

,t

\,,

fl \ =;fr+,
r--f:,1
- '' f'$
ltr' ,"'-

\
JlE '''r"
Fig.2.25. Herpes zoster interes6nd rarnura mandibulard a trigemenului:
pc un fbnd critcrratos, veziculc grupatc irnunodeprcsic: crustclc dc pc sLrprafala placii
lrcrpetilonrr ("in buchcf') cu traicct nrcta- subrr-raudibularc semniflca prczcn a supra-
nrcric: prezenta pustulclor la distanla (vari- infccliei bactcricnc.
cclizarc) rcprezinta uu scnlr irlportarrt de

.i:
,.'r

^,{
..r-#.'.
,is+{+

Fig.2.26. Zona necroticI - detaliu:

prczcntra nccrozci cor.rstitr-ric- un f actor clc fiind o complicalic fi'ccve'nta.
scveritatc a bolii, sttpruirt Icr'tilr l.lrt 1.'r'iurta

34
 

t I'
-./:,,P
'-;-.-la'4
...:r=,;i/'./)/-.-;;'1''-
. '], ..? -.<-

y''-r:.:::::

Fi9.2.27. Afectare faciald in varicelE:

erupfie veziculoasi ce intereseazf, masivul uneori) gi febra mare sunt elemente impor-
facial in debutul unei varicele la o pacienta tante de diagnostic; incubalia este de l4-23 de
tdnara; pruritul de acompaniament (sever z.ile.

Fig.2.28. Varicel[ la debut:

erupfie veziculoasi cu elemente ce evolueazd siunea termici poate ajunge pdna la 40'C);
spre pustule, cruste gi uneori cicatrici, adesea primoinfeclia la adult se complica frecvent cu
acompaniate de simptome generale (ascen- pneumonie qi encefalita.

35
 

,.s

... t..:..'

iu. 1. -:'.^+1i.r

Fig. 2.29. 9i Fig. 2.30. Varicel[:

eruplie veziculoasa Pruriginoasa la adultul ti- temului (cAteva zile) 9i pdna la aparilia ultime-
nar, care trebuie diferenJiati de eruplia de tip lor vezicule. Administrarea Aciclovirului previ-
prurigo, precum gi de restul exantemelor ne complicaliile pulmonare gi meningeale.
febrile: pacienrul este contagios anterior exan-

36
 

ffir;
;'-;.il

. :,:.t :;
'.'jj l-. :

.+:;ril

., ':,
' a{l ..,
\- l1:
rii| r .

-' )'2 1'," .f' ..1

,

Fig.2.3l. Rujeol[:
exantem febril maculo-papulos cu elemente
confluate in placarde ce las6 mici spalii
sanatoase (exantem morbiliform); apare dupa
cdteva zile de evolutie a bolii, in care
predomina simptomatologia generala (triplu
catar, febrd mare, tulburari digestive); semnul
Koplik (spoturi albicioase pe mucoasa bucala
in dreptul molarilor) este pe cale de disparilie
in momenful instalarii exantemului.

Infeclu cutanat€ virale

37
 

Fis.2.32. ff:
papulo-nodul cu o ulceralie centrala rezultata
prin cdderea crustei; apare la persoanele ce
vin in contact (profesional) cu oi gi capre atin-
se de ect7maconbgiosum; determinata de un
parapox-vinrs, infecfia are o incubalie de 3-
13 zile. Principalul diagnostic diferen{ial se
face cu eritemul polimorf, cu care se poate
asocia mai tArziu (imagine din colec{ia Prof.
Forsea).

Fig. 2.33. Molluscum contagiosum:

papule de culoarea pielii sau roz-perlat, cu in nurndr redus; continutul cazeos al
ombilicare centrald, localizate la nivelul fe{ei leziunilor (" graunfii de molluscum") se poate
unui copil; sunt determinate de un pox-vin$, exprima prin intepare cu un ac de seringi.
la imunocompetenli leziunile fiind izolate gi

38
 

d
L..

?.
f.
9,.
&,
,f

.r
. , .
r{
'I

'j at .:' .rt<.."

', '.1
'ttr.rl. ',

Fig. 3.1. Impetigo steptococic:

crustc urcliccrice la nivclul rnasivului facial
(zona dc clcclie) cu valoare diagnostica;
r indccarca spontand (2-3 siptarnAni) nu este
tunratd dc cicatrizare ; factorii favorizan i
suut: igicna precara, vArsta pregcolara, aglo-
mcrdrile, afecliunile cutanatc prcexistcntc;
etiologia acestci infeclii epidennice super-
ficiale este fic steptacocicd (gr. II Lancefield
A, G, C), fie mktt(caz.in care primo-infeclia
este cea strcptococica).

Infectii cutanat€ bacteriene

4t
 

Fig. 3.2.9i Fig. 3.3. Ectime

multiple (ulcere infeclioase)
ale me'mbrelor inferioare:

ulceralii cu fundul fibrinos,

perite de cruste aderente, forma-
te prin uscarea unor secrelii la
suprafala pielii; Precedate de
bule gi pustule dezvoltate Pe o
bazi eritematoasi, se vindecd cu
cicatrici; explicalia acestora
consta in profunzimea leziunilor,
mai mare comparativ cu imPe-
tigo-ul; prezenla ectimelor sem-
nifica un grad redus de igiena
personala.

'

42
 

.-+
'' a:.:..-
''ir' " '-..,1:

:.'tal

l--::-
fial-.

i: :,i.::*l:

-., t;5'
r
:r , i l::i
l;*;, ilit'."i
'.;': .xi:: ::$.-.
: ..,,., :.. t ,\'i

Fig. 3.4. Cheili6 angulad (perleche):

fisuri dureroase acoperite de cruste melicerice,
dezvoltate pe un fond eritematos la nivelul comi-
surii bucale; etiologia este sfueptooocicS; diagnos-
ticul diferential se face cu: alte ca.uze infeclioase
de perleche (candidozic, stafilococic, sifilide fisu-
rare), cheilita angulard: mecanicd, din deficite nu-
trilionale (fier, proteica, riboflavinit), cheilita acti-
nica, afecliunile neinflamatoii ale buzelor.

Fig. 3.5. Erizipel culimfangrg supraiac€'ng"

av6nd ca poaffi dc intrar€ ulcera{ii tamatice:
debuteaza cu febr6, frison, stare generala alterata
ce acompaniazd m placard eritematos (infla-
mator) bine delimitat, cu margini supradenivelate
(burelet marginal); vasele limfatice sunt interesate
cu limfedem gi limfadenopatie inflamatorie;
trebuie deosebit de celulita erizipelatoidd care de-
buteaza mai insidios, nu are burelet marginal, fiind
mai profunda decdt erizipelul; delimitarea terme-
nilor este imprecisa, unii autori considerdnd erizi-
pelul o forma de celulita.

43
 

rf
/ i{

Fig. 3.6. Erizipel al fetei:

placard inflamator nivelul hernifelei stAn-ut.
1a me ningita, scptice mie, accasta urgenti
etiologie streptococicd, redutabil prirr dcrrnatoltlgiea l)cccsita ull tratament antibio-
cornplicaliilc pe carc le poatc gellcra: troln- tcrapic susJinut.
boza de sit.tus cavcmos. abcesc cerebralc,

Infecfii cutanat€ bacteriene

44
 

dc prezenta lcziuniior vcziculo-buloasc cu con{inul

o poafia frecventd de intrare este tinea pedis;
obicei are un caractcr recidivant; cle remarcat hernoragic in suprafala placardului gambier.

Infectii cutanate bacteriene

45
 

Fig. 3.8. Erizipel formd buloasd gi hemoragicd la rm pacient cu leucemie limfaticd cronic6:
formele particulare de erizipel la imunodepri- impun diagnostic diferenlial cu: tromboza
rnafi raspund mai greu la terapia antibiotici, venoasd profunda, fitofotodermatite, infeclii
determinAnd frecvent complicaJii: fasceita, fungice la imunodeprimat, dermatite de
miozita, abcese subcutanate, septicemie; contact.

Fig. 3.9. Erizipel formf, buloas6 cu limfangitit supraiacent5:

se remarca bureletul marginal, treneul limfan- fala posterioari a gambei la o pacientd obezd.
gitic ai buleie fbra conlinut hemora,uic de pe

46
 

41 *:+: _ffi
J*-
flE:*"
. :r\;
f i
,f'

ffi
-; [*A
tffi ir --'-

.i:, ,

+ .L r"tn

Fig. 3.10. Fasceita (gangrena sfreptococicl):

placard eritemato-edematos dureros, cu debut subiacente necrozAndu-se; boala poate fi
brutal; in evoluJie formeazd bule hemoragice produsa gi de asocieri de bacterii aerobe sau
gi escare pdna la fascia muscular4, Jesuturile anaerobe.

Infeclri cutanate bacteriene

47
 

j .. i-'. '

:l

'%k

Fig. 3.11. Furuncul narinar la un copil:

pustula pe o bazd inflamatorie la nivelul
vestibulului nazal, care va deveni necrotica,
eliminAnd burbionul (secrelie purulenti, de-
tritus celular, tesut necrotic); furunculele dez-
voltate in regiunea nazo-geniana se pot inso{i
de edem marcat al buzei superioare, nasului,
pleoapei, acompaniate de semne generale; se
pot complica cu tromboflebita de sinus
cavemos ("furuncule maligne ale feSei').

Infeclii cutanate bacteriene

48
 

ill,
(
\

tr ;l

Fig.3.L2. Furuncul abcedat cu celuliti perilezionald in regiunea fesierd:

dupa eliminarea burbionului s-a produs o
ulceraJie locala inconjurata de un placard
inflamator; exprimarea furunculului de cdtre
pacient, ftra protecfie antibiotici (gi mai ales
intr-o etapa incipienta de evolulie) este total
contraindicat6, deoarece declangeaza un
proces de celulita erizipelatoida; furunculul
cu aceasta localizare se poate complica cu
fistule care au adesea un potenJial recidivant.

Infeqii cutanate bacteriene

49
 

:'r;

$i
t+.

*:
tv4 ,.#
'.
i' :.
r. \i i
1i,
 'q,.."1 .
,t ul
'
'i;-

  f,.ir. ..:

ft
.. *
jr'
-'

Fig. 3.13. Furuncul antacoid toraco-lombar:

placard celulitic centrat de pustule ce dreneaza format prin confluarea mai multor flrruncule,
puroi, avand aspectul clasic de "stropitoard'; este acompaniat de o durere vie.

Infecfii cutanate bacteriene

 

_-F

**f#

Fig. 3.14. Furuncul antacoid (carbuncul) la nivelul scalpului:

foliculul pilos este interesat la un nivel principalul diagnostic diferenfial este kerionul
profund, astfel ca inflama{ia se extinde in celsii.
denn, p eri foli cular; etio lo gi a este stafilococicI;

Infeqii cutanate bacteriene

5l

Fig. 3.15. Hidrosadenite axilard:
nodul eritematos dureros axilar, produs ca o
consecinlb a afectarii glandelor sudoripare,
printr-un mecanism incert; are doud cai de
evolutie: rezolulia spontana sau abcedarea, cu
Fig. 3.16. Hidrosadenitl axilare cu traiecte fistuloase:
extensia subcutanati cu formarea de sinusun
reprezinta stadiul complet de dezvoltare al
inflamaliei supurative cu origine in glandele
apocrine; unii autori considera ca ocluzia
foliculara este fenomenul declanqator (infecfia
52
drenarea unui material purulent; are un
caracter recidivant la persoanele cu anumili
factori predispozanti: genetici, obezitate,
infecfii bacteriene secundare.
bacteriana fiind secundara), iar allii considera
cd nu exista o relatie cu foliculii pilogi,
hidrosadenita interesdnd regiunile in care exista
glande sudoripare: axilar6, inghinala, perineala,
mamar6.

Fig. 3.17. Erizipeloid -formtr localizatl:
placard eritemato-violaceu bine delimitat,
aparut la 3 zile dupd o inJepatura cu os de
pe$te; spre deosebire de erizipel, dimensiunea
placardului rar depagegte l0 cm; localizarea
de eleclie la nivelul m6inii, la locul de
inoculare, este frecvent ocupa[ionala: contact
cu carne de porc, pegte, zburltoare vii sau
moarte; agentul etiologic este Erysipeloftrix
frusiapaftiae (o corynebacterie gram-pozitiva).
Infecfii cutanate bacteriene
53
 

Fig. 3.18. Lupus vulgar (tbc) la nivelul masivului facial:

placi infiltrate cu margini neregulate produse tatea acestor pacienJi fiind moderata lezt-
prin reactivarea unui focar latent cutanat' unile se vindeci foarte rar lbri tratament;
ganglionar, osos sau pulmonar; in suprafala diagnostic diferenlial: sarcoide cutanate'
se remarci noduli care la vitropresiune au limfocitom, leishmanioz4, lepr6, limfom,
aspectul de "jeleu de merd'; aceasta locali- carcinom, sifilis terfiar (imagine din colecfia
zare de elec{ie poate fi desfiguranta, itnuni- Prof. Forsea).

Fig. 3.19. Gome tuberculoase neulcerate:

leziuni nodulare infiltrate, brun-violacee,
produse prin diseminare de 1a un focar
pulmonar sau visceral (imagine din coleclia
Prof. Forsea).

54
 

Fig. 3.20. Gome firberculoase ulcerate (scrofuloderma):

placard eritemato-violaceu cu ulceralii necro- minAnd ulceralii gi sinusuri; dupa vindecare
tice anfractuoase, cu localizare (electiva) ramAn cicatrici inestetice, intradermorcaclia la
cervicala; leziunilc se dezvolta inilial ca tuberculina este intcns pozitiva; diagnosticul
noduli subcutanali rogii-albastrui, supraiacer-rt diferenfial se face cu: goma sifilitica, mico-
focarului (de obicei ganglioni lirnfatici); acegti zele profunde, hidrosadenita (imagine din
noduli se ramolesc r;i fistulizeazd, deter- coleclia Prof. Forsea).

Fig. 3.21*. Scrofuloderma axilar6 - asipect sechelar:

noduli lirnfatici persistenfi gi cicatrici, la un diagnosticul diferenJial cuprinde: hidrosade-
an dupa cvadrupla tcrapie tuberculostaticd: nita, goma luetica.

Noti: imaginilenotate cu * au fost efectuate in Departanienful de Dermatologie gi Venerologie din All India Institute
of Medical Sciences- New Delhi, prin amabilitatea getirlui Clinicii, Profesor Dr. V.ILSharma.

55
 

Fig.3.22*. Noduli tbc penieni:

la un pacient circumcizionat, noduli infiltrali luetica - leziuni de secundarism, fibroame ale
indolori, ce deseneazd coroana glandului, penisului, sarcoidozd, limfom'
impunAnd diagnostic diferenJial cu: infeclia

Fig.3.23. Tuberculoz[ velucoasd a me,mbrului inferior - aspectul clasic:

placard unic hiperkeratozic, dur, cu margine autoinocularea); aspectul verucos a sugerat

neregulatd, aparut pe gamba unei persoane denumirea de "verucile prosectorilor", cate-
sensibilizate in prealabil la Mycobacterium gorie profesionala expusd la infecJii (imagine
tuberculosis; sursa bacilar[ este frecvent din coleclia Prof. Forsea).
exogena, dar nu exclusiv (este posibila

56
 

Fig. 3.24. T[berculozi venrcoasd a

membrului inferior:
leziuni verucoase pseudotumorale perima-
leolar (imagine din coleclia Prof. Forsea)

Fig. 3.25. Tirberculozl venrcoasI (tubawlosis vefiucosa artis):

placard infiltrat roz-violaceu, cu suprafa{a
crateriforma, dispus perimaleolar extern;
prezintd dermato-patologic hiperkeratoza
epidermica, hiperplazie pseudoepitelioma-
toas5, granuloame cu celule epitelioide,
necrozd, neutrofile, limfocite gi celule
gigante. Diagnosticul diferenfial se face in
primul rAnd cu micetomul, apoi cu lichenul
verucos, leishmanioza, piodermitele vegetan-
te (imagine din colectia Prof. Forsea).

57

Fig. 3.26. Tuberculozd mixomatoasd:
nodul infiltrat violaceu auricular cu aspect
pseudotumoral (lupus tumidus); tuberculoza
mixomatoasd este considerati o fonna de
lupus lulgar determinati de particularitali
imunologice ale subiectului (imagine din
colcc ia Prof. Forsca).
Fig. 3.28. Tuberculide papulo-necrotice:
leziuni eruptive papulo-scuamoase, unele cu
o micf, ulcerafie rezultata din dcsprinderea
crustei, la un pacient cu tubcrculoza pulmo-
nara; distribulia tubcrculidelor cste simetrica
58
Fig. 3.27. Lupus tumidus:
impune diagnostic diferen{ial cu sarcoidoza
cutanata, limfocitoma cutis, lepra, leishma-
nioza, lupusul eritematos cronic chilblain (cu
aspect de degeritura), precum gi cu lirnfoame
qi carcinoame cutanate (imagine din coleclia
Prof. Forsea).
pe fefele exteme ale mcmbrelor, dupa ulcera-
 ii ramdndnd cicatrici hiperpigmentate; sem-
nifica o rcaclie de hipcrscnsibilitate \a Myco-
b ac t e r ium fub erculo.s t-s.
 

'ftr

*;l

-*rl;,r-
'i

Fig. 3.29*. qi 3.30*. Leprd lepromatoasl borderline (BL):

papulc 5i noclLrli infiltrali, in nurnar hrartc marc conf-luatc. dctcnriuAncl facicsul lconin: alopc-
(ajr-rn_rt pAna la l(X)). cu sirnctric; clcrncntul in- cia sprAnccnara;i a -rlenclor cstc rczultatul infil-
dividual. lepromul. cstc discret critcuratos 5i arr- tllrii plogrsir c-: pc fi'otiu sc idcntifica MycoL';ac-
r,rr.r ciiar.nctnr clc pina la 2 crl; r.rnclc lcziuni sr.rnt tcriunt lcytrac, tcstLrl la lcpronrina tiind nt-gatir'.

59
 

Fig. 3.31*. Adenopatie cervicalt in lepr6:

ntie ropoliaclcnopatic la un pacicnt carc prcz 'ntu 5i rtirruc-rca ganglionilor poplitci.

Fig. 3.32.* Lepri lepromatoasd borderline - detaliu:

tttaci-tlc critcnratoasc rlc urici rlinr,--nsiLrni. ealc stadiul incipicnt rlc lcprir Lll-: sc insolcsc dc o
llrczititlt tt iltliltrarc cliscre-tii. e rrn:trtuinrl af'cctarc ncurologie u pcri lcrica crtcnsir a.

ti( )
 

Fig. 3.33.* Lepra lepromatoasd:

noduli (leproame) la nivelul pavilionului auricular, cu infiltrare marcatd, la un pacient indian.

Infeqii cutanate bacteriene

6l
 

Fig. 3.34*. Lepr[ lepromatoasS:

eruplie nodulara generalizatd la un pacient indian.

Infecfi cutanate bacteriene

 

Fig. 3.35*. Lepr[ lepromatoas6

- detaliu al leproamelor.

Infecli cutanate bacteriene

 

Fig. 3.36*. Lepre bordeline-tuberculoidI:

leziuni nodulare asimetrice, numeroase (minr- nat este negativ, reacJia la lepromina fiind
mum 5), asemanatoare lepridelor; frotiul cuta- pozitiva.

Infecfi cutanate bacteriene

 

Fig. 3.37*. L€pr6 lepromatoasI:

degete ingrogate (dactilita leproasd) cu prezenta de noduli, mai ales periarticulari (leproame).

Infeqii cutanate bacterie,lre

 

3.38. 9i Fig. 3.39. Acropatie mutilantl in lepr6:

consecutivtulburarilor senzitive(hipo/aneste- amiotrofie (fig. 3.38 reprezinta o imagine din
zie) 9i motoii (paralizie), apar amputalii ale coleclia Prof. Forsea).
degetelor cu deformiri importante, precum 9i

gi

Fig. 3.40. Amiofiofie gi deformlri ale degetelor tn le'pre:

hipertrofia nervilor periferici (cubital, determina pozilii vicioase, fiind acompaniata
median) este semnul neurologic cel mai de un deficit senzitivo-motor (imagine din
important in lepra; aceasta hipertrofie colectia Prof. Forsea).

66
 

.J

Fig. 4.1. Tinea corporis:

la nivelul brafului, placarde superficiale cu remarca prezenla unor scuame fine, albicioa-
margini serpiginoase. mai intens colorate se; pruritul de acompaniament este intens.
comparativ cu zona centrala; pe suprafaJa se

'"q

Fig. 4.2. Tinea corporis:
placard cu margine policiclica, elevati. cu
tendin{a la palidare centrala; aspectul serpi-
ginos (tricofitoid) rezulti din eliminarea fun-
gilor din centrul leziunii (diseminare centri-
+
fuga); leziunile papulo-nodulare centrale se
datoreazd aplicarii gregite de dermatocorti-
coizi topici (tinea maltratata de steroizi).

69
 

tf
::'' '{ ":4|Fe,
"i

:;
b j,,F
-

Fig. 4.3. Tinea corporis - detaliu:

placa cu aspect numular ce impune diferen- examenului micologic direct; este o dermato-
lierea de o eczema; periferia elevatA este fitoza circinati ce a condus la denumirea
bogata in filamente miceliene, locul ideal nerecomandabila de "herpes circinaf'.
pentru prelevarea materialului in vederea

Fig. 4.4. Tinea incognito:

la un pacient cu lupus eritematos sistemtc loase gi chiar noduli dermici; marginea activa
care a urmat un tratament corticolerapic are un aspect tricofitoid; prezen{a infecliei
topic, aspectul clinic este bulversat. avand pe fungice la acest pacient este un semn de
suprafaJa placardului leziuni papulo-pustu- imunodepresie.

70
 

i {

placi inghinalc critematoasc. arcifomc. cu rubntm)trebuiediferenliatadcccabacterianr

rnargini elevatc gi contur binc precizat. cu (eritrasma prezintd o fluorescenJa orange la
o
papule inf'larnatorii in periferie; leziunilc au lampa Wood), prccum gi clc un intcrtrigo
tcndin{a la extindere spre rcgiunca lombo- candidozic.
sacrati; ctiologia micotici (E. floccosttnl 5i L

*id**,,rr

Fig. 4.6. Tinea faciae la un adult:

placard facial critcrnato-pustulos cll contlrr sc rcrnarcd ccntrul palid gi pcriferia eritema-
tricofitoid ce intereseaza piclca glabra a f'c1e'i: toasi. activd.

71
 

W r
i.;

placa rnalard eritemato-papulo-scualnoasa cu realiz,eaz.it aspectul clasic de "herpcs

coutur policiclic, unilaterala (sprc deosebire (tennen nerecotnandat astazi) gi cste acoln-
de eczemd). transmisibild prin contact direct; paniata dc prurit.

F
Fig. 4.8. Tineamanum, for-
mtruscatll:
descuamarea este accentuatd in
aceasta infecJie dermatofitica a
palmelor; de obicei unilaterah.
infeclia fungica se poate extin-
de gi la cealalta palma, precum
f gi pe fafa dorsala a mAinilor
i ldilcrcnlicrea dc eczema croni-

il
\ ca fiind dificila); in etiologie
sunt incriminali: 7'. rubrum, E.
tl oc c o s tnn, T. mcntagrophytes.

72
 

'h

Fig. 4.9. Tinea nunum, forma exudativd (dishidrozicl):

placard unilateral palmar cu vezicule, scuarre impundnd diferenfierea de o eczemd acut6.
si cruste, ce pastreaza marginea serpiginoasir,

Fig. 4.10. Tinea pedis for-

mI hiperkeratozicl scua-
moas6 ('picionl de atlef):
discret eritematoase, leziunile
sunt acoperite de scuame
argintii; de la nivel plantar,
aceasta infec{ie cu T.rubrum
sau E.floccosum poate avea o
dezvoltare extensivi, determi-
ndnd "piciorul in mocasin".

73
 

Fig. 4.11. Tinea unguium (onicomicoza distala gi laterald subunghial[):

debuteaza (in capatul distal al unghiei sau keratozice care o vor detaga de pe patul
adiacent repliului unghial lateral) printr-o unghial; diagnosticul diferenJial se face cu
pata decolorata alb-galbuie, ftra luciu; lama alte onicoze gi onicodistrofii.
unghiala este ingrogatd, cu depozite hiper-

i;ir
.ri.\

Fig. 4.12. Tinea unguium forml exte,nsiv6:

de remarcat absen{a po(iunilor distale unght- ticul diferenlial se face in primul rAnd cu
ale, alaturi de modificari de culoare: diagnos- onicofagia din cadrul nevrozei motorii.

74
 

Fig. 4.13. Microsporie:

placa alopecicd mare, rotund6, bine deli- de la emergen{a; la lampa Wood se observ6, o
mitata, cu inflamalie discreta gi cu suprafa{a fluorescen{i verzuie, principalul diagnostic
acoperita de scuame; perli parazitali sunt diferenJial se face cu tricofilia, unde placile
cenugii, lbra luciu gi se rup la cdliva milimetri alopecice sunt mici gi numeroase.

Infeclii fungice superficiale gi profunde

75
 

Fig.4.14. Farnrs: Fi
dt
scuamele de culoarea sulfului sunt centrate de soarecd'; spre deosebire de microsporie gi
fire de pdr parazitate endotrix, leziunile ema- tricofilie, favusul nu se vindeca la pubertate; et
ndnd un miros neplacut asem6n6tor"urinei de determind alopecie cicatriceala. dt
el

Infectii fungice zuperficiale 9i profirnde

 

*j-, .+-{F.rr.
'

. .,..

4i:
t,.

.\
,,'f
,,I
'ls,\t, I
.r ,r
',, V"t I
.Jr,,' r
t' l

-rr.t

l'l .

+. r,

Fig. 4.15. Sicozis micotic la adult:

debuteaza prin papule confluate in placr la ci{iva milimetri de la emergenfa gi sunt
eritemato-scuamoase, pruriginoasc, care ugor detagabili prin pensare; principalul
dezvolta pustule foliculare; prin rupere, ele diagnostic diferen(ial trebuie licut cu sico-
expriml un puroi galbui; perii irnplicaJi se rup zisul stafilococic, care este mai inflamator.

Infeclii fungice superficiale gi profunde

 

/
:f
,..'.-i"'i* :.
'--g,'---
d#,.::i. - .t
t.-s
' ;' ..' -€ 't

#"" "a
...' l t .F

,d l-.'

It - l;..*..1'
h
&
-i

suprainfcclia bactcriana a survenit ca o patic latero-ccrvicala inflamatoric; sicozisul

cornplicalie a sicozisului rnicotic, detcr- rnicotic estc sinonirn cu tinca barbae (sicozis
mindnd rnanifestari inflarnatorii severe cLl sernnificd "srnochina" in lirnba greaca).
pustule (confluatc) acompaniate de adcno-

InfecJii fungice superficiale qi profunde

78
 

i\ / l.-.- .\
,i.

r
't/
,t ,-V
J.
V,*
t" I'
,',
.#. / I'A

Fig. 4.17. Kerion celsii:

pseudotumora inflamatorie cu perii afectali in limba greaca); este determinat de dermatofili
care foliculii descarca puroi din orificii zoofili sau geofili ce paraziteazi ecto/ endo-
multiple, ca intr-un fagure de miere (kerionin trix firuI de par.

Infecfii fingice superficiale gi profunde

 

 r.

$".i1r,,
i.::i',,'
tli

Fig. 4.18. Interhigo candidozic la o pacientd diabeticd gi obez6:

placarde eritematoase, exudative, zemuinde, caracterul recidivant; impune diagnostic dife-
afectAnd suprafele cutanate adiacente (candi- ren{ial cu intertrigo-ul micotic, stafilococic,
da flexurala); diabetul qi obezitatea reprezintl pso riaz i sul inversat, bo ala llailey-Ilailey.
factori favorizanli importanJi, explicAnd gi

Infectii firngice superficiale gi profirnde

80
 

Fig. 4.19. Balano-postiti candidozicl acut5.

placard eritemato-scLlamos pruriginos cu cazeoasa, formati din ruperea precoce a
localizare la nivelul prepufului, gan{ului veziculo-pustulelor ce caracteriz.eaz.a fonna
balano-prepulial 9i glandului (contaminare acutd de boala.
scxuala la adult); secre ia este albicioasa,

Infecfii firngice superficiale gi profunde

8l
 

-' **
'
a

"&,
Fig.4.20. Candidozd genitald cu intertrigo la o fetit5:
forma infantila de candidoza genito-fesiera placile eritemato-scuamoase din pliurile in-
este in general complica{ia unei candidoze ghinale sunt acompaniate de prurit gi de o
digestive; papulo-veziculele eritematoase gi senzaJie de arsura.

-.i:.,

J
'fi:.
{.i
'#, ..1' '
- -r+'.Iii*r'.f,
..". ';
st' .$;vi?4
.i
{,.; '
t -i

i.lca.

\,

Fig. 4.21. Candidoz[ de scutece la un sugar:

leziunile eritemato-papulo-veziculoase sunt fa- antoniacala" (rash-ul urinar de scutece); infec-
vorizate de urniditate crescut?r. maceralie. con- 1ia cu candida albicans este secundari, princi-
tact cu alergeni gi iritanli. igiena deficitara a pala cauza a afecliunii fiind purtarea timp inde-
sugarului; reprezinta cunoscuta "dennailfi a scutecc ocluzive, iritante.

82

Fig. 4.22. Cheilita angulara candidozicd:
fisura la comisura dreapta angulara (ragada)
care trebuie diferenjiati de alte cauze de
cheilita angulard: infec{ie bacteriana (cu care
Fi9.4.23. Pitiriazis versicolor profiE cu leziuni hiperpigmentate:
leziuni rnaculare extinse, hiperpigmentate,
determinate de Pityrosporum orbiculare, o
levura lipofila, cantonatd in stratul comos
epidermic; aceasta localizare explica hiper-
keratoza ugoarl care se exprima clinic prin
scuame fine, pitiriaziforme; cre$terea in dimen-
adesea se complica), factori mecanici,
deficite nutrilionale, dermatita atopica.
siune gi nu in numdr a melanozomilor explica
hiperpigmentarea placardelor cu contur poli-
ciclic rezultate din confluarea leziunilor; exista
numeroase forme recurente, in absen{a trata-
mentului notdndu-se exacerbari gi remisiuni
dependente de climat.
83

Fig.4.24. Pitiriazis versicolor cu leziuni hipo / depigmentate:
rlcoarccc macr.rlclc clcpigmcrttatc apar pc
tcgumcutul bronzat s-a suspcctat rolul clc
ccran fbtoprotcct()r al scuanrclor pitiriazi-
lbrmc: sc parc ca acizii carboxilici proclr-r;i rlc
lcvura lipofila (clc cxcmplu. acttlLrl azclaic)
Fig. 4.25. Pitiriaeis versicolor:
placarcl hipcrpigmcntat clr coulLrr policiclic.
in aric fbtoprotcjata, provcnit diu r'-uiun.'a
ccntrald anlcrioara (crtcnsic' la rlttlaeina
rncrrbrclor) . Pityros;tttruut ttrbtc'uIa rd CSte- L)
84
inhiba compctitiv tirozinaza mclatiocitara, sc
producc in consccit't{ir un cf'cct citotoxic pc
rurclanocitclc hipcractivc. scaclc sirttcza clc
nrcIarrina. rczrrItiIt,l ltipoerorttir.t.
ln,ura saprofitfi 5i lipofila a piclii. proprictali
cc .lustificato1-rouralia lczionala (in ariilc
scborcicc) atuttci ctincl clcvinc conclilionat-
pat()gcua.
 

Fig. 4.26*. Micetom actinomicotic la nivelul brafului:

infeclie cronic6 produsa de bacterii fila- etiologic in India); din punct de vedere
mentoase actinomicete (M.mycetomi qi etiologic se distinge de eumicetom, care este
M.madurae fiind cel mai frecvent implicate determinat de fungi adevarafi.

Infectr fimgice superficiale gi profirnde

 

Fi5.4.27*. Micetom actinomicotic - detaliu:

noduli multipli, pe alocuri confluati, ce frbrcza subsecvente conduc la largirea gi
descarcd un material sero-sangvinolent qi deformarea ariei afectate.
purulent; inflamatia repetatd, drenajul gi

Infectii fungice superficiale ;i profirnde

 

Fig. 4.28*. Micetom al picionrlui:

localizarea pe fa[a dorsala a piciorului este la nivelul fasciei, muqchilor, articulaJiilor.
electiva; procesul infectios poate disemina

Infeclu firngice superficiale gi profunde

87
 

/aIf::i.

* :-
':..' -.

'r
,..*
'rt
,-

Fig. 4.29*. Aspergilozd cutanatil:

placard cicatriccal cu mici zone ulceratc dar poate apdrea gi ca cvenimcnt primar
acoperite de cruste la nivclul umarului unci (agentul ctiologic fiind A. /7arus): biopsia
pacicnte care avea gi o irnplicare naz.ald. cLltanata identifica hife septate. iar culturilc
afectarea cutanata implica dc obicci discmi- sunt ncgative.
narc (agentul etiologic fiind A. funtigatus),

Infeclii fungice superficiale qi profunde

88

..1.
,+rs
Fig. 5.1. Scabie cu leziuni specifice:
Sanlul acarian este o leziune sinuoasd, ugor
supradenivelatd, maronie, cu o lungime de
cdliva milimetri; sapat de femela parazit,
ganful nu este limitat la stratul comos, ci
patrunde milimetric in epiderm; la capatul
distal se afla vezicula perlatd, cea de-a doua
t'
#; l
specifica. Leziunile specifice conlin
parazili, ou6, larve gi dejecte parazitare,
avdnd localiziri de electie: articulafia radio-
carpian4, faf a laterala a mAinii, spaJiile
interdigitale, teaea penisului la barbat.
Infectii cutanate parazitare
9l
 

Fig.5.2. qi Fig. 5.3. Prurigo scabios:

lczi un i cri tctnato-vczicr.rlo-cr-r-rstt'asc Irrlrri si - confin parazili. fiintl proclusc prin rnccanisr.r'r
IroASc. cu localizarc axilara. pcriare-olal'a. alcrgic: sunt consirlu'ratc nranif-cstari ncspcci-
pcriombilicala. cubitala. fcsie-ra: 1,'ziLrnilr-' nr-r f-rcc in

92
 

,'
t*

t+tir

*
#
 ,y. i:ri.
t ':

'ir '
, *, ,r..\''il''*{,:
w

.f'

Fig. 5.4. Prurigo generalizat in scabie gi pediculozd:

in forma generalizatit, leziunile nespecifice forma generalizata se asociazd adesea cu
intereseazd peste 85% din suprafala corporala imunodepresia.
sau nu respectd nici o regiune topografica;

-4': '
\"

'. t'r
:r .:,

,'{i*t
2r
. r-. jJ

 i.rt

Fig. 5.5. Prurigo escoriat tn regiunea periombitcald:

eroziunile produse consecutiv gratajului sunt aria periombilicala (de elecfie pentru prurigo-
intrepitrunse de macule hiperpigmentare re- ul parazitar) are importanla in diferenlierea
ziduale ce tradeazit o parazitare indelungatal prurigo-ului exogen de cel endogen.

93
 

jl'I l.:

r "1.'"1
, ;fti

.*qL ..ut
* I
** s
$

#
$' *F
#.' s ltlh;r.
{$ *sl'

fi|a'

E.-
.L -t,

- -.:

Fig. 5.6. Pnnigo cu leziuni facticiale:

eroziunile qi ulceraJiile sAngerAnde impun solicitarea de multe ori a examenului
diagnostic diferen{ial cu o maladie buloasa; dermatopatologic ai a imunofluorescen{ei
examenul parazitologic negativ (leziuni directe cutanate.
produse prin mecanism alergic) determina

d
Fig.
:L .;

Infectii cutanate panzitarc

 

Fig. 5.7. Scabie cu leziuni specifice gi nespecifice la un copil:

confirmarea diagnostica se facc nun-rai prin capatul distal al tunelului acarian.
examen microscopic al con{inutului din

"<w .r$ii- .'

Fig. 5.8. Scabie cu afectaxea fetei la copil:

spre deosebirc de adulli, la copii afcctarea in prirnul rdnd dc o dennatitd atopica infantila
faciala estc o regula, irnpunAnd difercnlicrc'a (cu care paraz.itoza poatc coexista).

95
 

%-
Abr

-p'
.;,i*-:.

-'r6f f ::"''
'"iS: _

+-

Fig. 5.9. Scabie buloas6:

veziculo-bulele reprczintd o manifestare (acropustuloza infantila), care (aparuta de
nespecificd, expresie a hipersensibilitalii cele mai multe ori la nagtere) este recidivanta,
intdrziate; diagnosticul diferenlial se face cu asociind pustule.
dermatita buloasa cronici a copilului

q.

s,

Fig. 5.10. Pnrigo stophulus:

leziuni eritemato-veziculo-buloase foarte paniate de escorialii consecutive gratajului;
pruriginoasc, aparute la copii ;i tine-rr acom- cle evocit o cctoParaziluza.

96
 

Fig. 5.11. Scabie norvegianf,:

scrnnit'ica Lrn rirsplurs irnun altcrat. fiincl inca- crllstoasc au uu aspcct psoriazifonn 5i conJrn
drata in fbnnclc hipo / ancr-eicc de scabic; cstc ur.r rrurnar rnare cle paraz)li (l-2 milioanc /
fbartc contagioasa; lcziunile groasc scuarno- individ).

Infecfli cutanate parazitaxe

97
 

Fig. 5.12. Scabie nodularl la un copil:

noduli rogii infiltra{i, pruriginoqi, cc apar la leziunile rdspund la un tratamcnt cu corticoizi
indivizii cu hipcrsensibilitatc fafa de antige- injectabili PUVA.
nele parazitare (fonna hiperergica de scabie)l

Infectii cutanate parazttare

98
 

- -_Jll
{Lt},
.ll\-\
i-\;"

Fig. 5.13. Noduli scabioqi petaacapenisului la adult:

snnt foartc persistenli (luni dc zile): nu chiar la injcc{ii cu corticoizi
rdspund la tratament scabios, ci la topicc sar"r

' 1 1.' .

i,, ;
.i ,

/ r.",t

.ri
\

Fig. 5.14. Scabie nodularf, scrotaltr la adult:

nodulii acopcrili de cmste hernaticc rcprc'ziu- oui de artropode.
ta rr reactic grauulomatoasa la rcstllri sau la

99
 

tN'
.,;+.i-'#
-'.lS
; .
't''.,, ,**'-'
#""
J;l*t''- - -,..*.
.-.,t\#|;lf ' '
t4--,
tI .-,i
;
,.lii :.t':,' :":[s
'
t
i
t-.
' .*'\
1

+
rl
.,

fl' i.';
?

Fig. 5.15. Scabie eozemaizatL gi suprainfectatL - detaliu:

suprainfcclia, lichcnificarea. eczelnaliz,area, caracterul nocturn gi intcnsitatca pruritului
sunt contplicalii frecvente ale lcziunilor nc- scabios, gi sc insoJeq;tc dc o scnzaJie de arsurd. I
glijate: pruritul de acornpanianrcrrt pastreaza 't

Fi

Infecfii cutanate parantarc

roo
 

l.

A
l
r.l
;
E
ti
;'

Fig. 5.16. Piodermiti secundar[ pediculozei capului:

"leucotnelanodennia vagabondulul' cu dis- triceale depigmentate in infec{iile parazitare
pozilie "in pelerina" semnificd sechele cica- crouice.

Fig. 5.17. Pediculozl a capului:

ouale albicioasc sunt parasite de paduchi: determinat de rnigcarile parazitului viu care
ouxle se frxeazd stabil de tija firului de par: este hematofag (nutrilia are loc frecvent in
pruritul intens resimlit de pacient cste jurul rnarginilor scalpului).

101
 

',r \ 't1.

Fig. 5.18. "Toracehe in pelerint':

a soc i crc clc pruri go para'.tlar cu lcuconrclanoclcnuia " v a gabo n tlu l u i'

Fig. 5.19. Demodecidozd facial6:

placi critcrnatoasc. 1-lc f ondul ciirora sc irnur.roclcprcsic (I a ado lcsccn{i prczenla facial a
clczvolta papulc 5i scuan.tc 1lnc. consccr-rtir in- a acarianulni impunc tL-starc HIV)l principalul
fcctarii cLr rrn acarian: Dctttor/c'r lbllic'ulorunt'. diagnostic cliftrcnlral se- facc cu critemul "in
sc asociaza fl-ccvcnt lczir"rnilor din ue tr,-'ca roza- lcspcftillti' clin lu1-rusLtl critct.uatos.
ccc ;i Vtrl-u,ara. scttrnifica Lln ()arL'e i.lr-r' grarl clc

102
 

Fig. 6.1. Dermatitl de iritalie acutl la parfirm:

nucala, tcstele epicutane fiind ncgativc; tcnncuul
placard critcmato-scualros in rcgiunca dc
cu rnarginilc binc delirnitate, ce sugcreaza "dennatita dc iritaSid'estc prcfcrat cclui dc
fbarte precis contactul cu alergcnul; apamt la "eczemA clc contact iritativa @rtocrgical'; dc
-1 ore dupa aplicarca parfurnului, ncccsita un altfel tablor-rl dennato-patologic al dennatitci
sir-rgur contactal iritantului cu tcgumentul: de iritalic prezint6 selrnc dc altcrarc cattstica
lcziunilc sunt strict lirnitatc la locul expus a epidcmului gi foartc rar spongiozd; in cazr"rl
contactului, crup{iilc la distanla fiind abscntc; parfurnului trebuic considerat gi efectLrl foto-
luu se producc prin rnccanism imunologic. dinarnic (fototoxic) al acestuia.

Dermatite (eczeme) gi alte afecfiuni inflamatorii

r05
 

I
i

Fig. 6.2. Dermatitit de iritatie acutL afefei la un produs din plante (gdlbenelQ:
sc rernarci limitele bine precizate ale placardelor lezionale, parcd "taiarc cu cttsituf'.

Fig. 6.3. Eczemlde contact la cosmetice - formd acutS:

placard eritemato-veziculos aparlrt la 5-7 zile Gell-Coombs ;i prr'ziltta tcste epicutatte
dupa prirnul contact cu produsul chimic; se pozitive pclttnl a['rgellul ir-rcrirninat; marke-
produce prin mccanism ir.nunrrltrgic dc tip IV ru1 dermato-patologic cstc spol.lgioza.

106
 

Fig. 6.4. Eczeml de con-

tact la produse naturiste :

pe fclclc anterioare ale ante-

bralelt-rr. placardc critcrnato-
veziculoasc, simetrice; prc-
zenla scuamclor sugercaza lc-
ziurri dc vArsta diferila; se rc-
marca eruptia secunda la dis-
tanta, precurn gi eroziunile
consecutivc gratajului, pmritul
de acompaniament fiind o
regula.

l','
-. )j

';

Fig. 6.5. Eczemh de con-

tact alergicd - formi acutil:
placi eritemato-veziculoase
localizate la nivelul lobulului
urechii la o pacienta ce a
purtat rcpetat cercei din
nichcl: alccliunca irnpune
diferenticrca de o dermatita
seboreici, unde testele epi-
cutane sunt negative.

Fig. 6.6. Fr;zemnde contact

alergici - forml cronic6:
spre deosebire de forma acuti
unde predomind veziculcle, in
forma cronici lcziunile sunt
dominate de prezcnfa scuarnc-
lor; anarnncza rclcva utilizarca
rcpclala a cercei lor- laulczie.

t07
 

?lj
:-'
i|'
fi

Fig. 6.7. Dermatitit de iritafie la anfralinb (difianol):

folosit in tratamentul topic al leziunilor din qi prin utilizarea cremei cu trietanolamina
psoriazis, induce o colorafie bruna perilezio- l}oh ce ac\ioneazd ca neutralizant; antralina
nala gi un eritem viu iritativ ("eritem crisofa- se concentreazd in mitocondrii (autooxidare)
nic"); aparilia sa poate fi evitata prin aplica- gi inhiba migrarea neutrofilica indusa de
rea produsului exclusiv pe placile scuamoase, LTB4, ca gi expresia receptorilor 12IIETE.

Dermatite (eczeme) $l atte afectiuni inflamatorii

108
 

,-,fr'r&lo,;' ;:

Fig. 6.8. Eczemd de contact periorbitar[ la o lofiune cosmeticf,:

se remarcd edernul de acompaniament; diag- ceu (heliotrop) din dennatomiozita, precum;i
nosticul diferenlial se facc cu eritemul viola- cu cdemul Quincke.

Fig. 6.9. Eczemhde contact a gambei la fenilbutazonE:

limitele placardului sunt rclativ imprecis.'. pacientul relatAnd un prurit intens.

l09
 

Fig. 6.10. Dermatitl (eczemi) atopicd infantila:

atingcrca f-clci cstc sir-nctricd. respcctAntl zona rncdiana. lcziunilc avaucl un aspcct inilial "scboreic"

Dermatite (eczeme) gi alte afecaiuni inflamatorii

llo
 

{
,l'
't'
tr
I

Jilir' ,ffi
t
dtiai

-r* iv\c
/rifrt
-q+-.

Fig. 6.11. Semnul Dennie-Morgan tn dermatita atopicl infantild:

pliurile subpalpebrale nete constituie un in viaJa adulta constituie un serln important
criteriu minor de diagnostic; persistenla sa gi de atopie.

i
q
f+ -.F1

Fig.6.12. Dermatitil (eczemd) atopicd a copilului:

placile eritemato-veziculoase impun difcren- uscate gi fisurate; afectarea cutanatd este
fierea de acro-pustuloza infantila. scabic. uneori insolita de astm brongic.
tinea faciae, dermatita seboreicd; sunt

l1'l

Fig. 6.13. fuzeffi flexurald tn dermatita
pe un fond de xerozd te gumentara (ce
favorizeazd suprainfeclia bacteriand gi para-
z.itarit), placi eritematoase gi leziuni escoriate
consecutive gratajului; pruritul este caracte-
ristic dermatitei atopice; zonele flexurale ale
Dermatite (eczeme) gi alte afeclruni inflamatorii
tt2
atopicd la o adolescent6:
articulafiilor rnari sunt zone bastion ce impun
diagnosticul difercnlial cu alte intertrigouri
(bacterian, candidozic, dennatofitic), precum
gi cu psoriazisul inversat.
 

Fig. 6.14. Eczemiperimamelonar6 impetiginizatit:

placile eritemato-scuamo-crustoase areolare diagnostic diferenlial cu boala Paget mamar6,
mamare constituie o forma particulara de dar 9i cu scabia.
dermatita atopica a femeilor tinere gi impun

Dermatit€ (eczeme) gi alte afecfiuni inflamatorii

l13
 

Fig. 6.15. Eczemdnumularl - detaliu:

placa rotundd eritemato-scuamoasd, de forma inferioare; afecliunea trebuie diferenfiata de
unei monede (lat. nummulus), cu contur bine dermatofi 1ii, psoriazis, eczernd de contact.
precizat, localizata de obicei la membrele

Fig. 6.16. kzem6, cronict a membrelor inferioare:

placi eritemato-scuamoasc. bilaterale (trasatu- cis delimitate. acol-npaniate de prurit sever;
rA ce o diferenfiaza de o demratofilie). impre- gratajul poate produce. iu timp, lichenificare.

114
 

Fig. 6.17. Bczemh cronicf, a membrelor inferioare:

leziunilc confluate in placarde pc fctelc dcnnatoza pigmentara purpurica prouresiva
dorsale ale rncrnbrclor infcrioarc bilatcral (boala Schamberg).
trebuie diferen{iate de leziunile purpurice din

placi dcpiglrcntatc cu scuaura fina. furtir- patologic cste astdzi incertl aspcctul cruptiv
racee, ca rcacfic sccunda la un fbcar inttclios f'ace ca lcziunile sd fic fi-ecvcr.rt confilndatc cu
flzio-
(bacterian, rnicotic) al carui nrccanisr.n parapsoriazisul in placi.

115
 

'"-N-
,l'
.:**.--

I- o '|.\.*

-.+n&lltia-

Fig. 6.19. Eczematide seboreice la nivelul fefei:

localizate in ariile seboreice gi caracterizate eruptive pe toate ariile seboreice (toracele
prin placi eritematoase ce dispar la vitro- anterior, spaJiul interscapular), fiind echili-
presiune, eczematidele impun diagnostic di- brata din punct de vedere neuropsihic; zonele
ferenfial cu: pemfigusul eritematos, escoria- de extensie gi fanerele erau lezi-
Jiile neurotice, psoriasisul cu leziuni faciale, unile evoludnd de 14 zlle, acompaniate de
eczema numularI; pacienta prezenta leziuni prurit moderat.

Fig.6.20. Dermatitl (eczem6) seboreicd a fetei:

placi eritematoase cu distribu{ie topografica
specifica: ganluri nazo-labiale cu extensie
asimetrici pe obraji, infra- gi suprasprdncenos
la un adult ce relateaza prurit moderat de
acompaniament, precurn gi eracerbari in
perioadele de stress; raporfurilc- seboreei cu
ecT.ema sunt indirecte. in sensul cd seboreea
permite levurilor lipofile sa prolifereze in
piele, jucdnd un rol (neacceptat de toli autorii)
in geneza eczemei; tabloul detmato-patologic
gi prezenla clinica a leziunilor sternale gi
frontale (la lizereul de irnplantare a parului)
apropie afecJiunea de sebo-psoriazis, cu care
trebuie fbcut principalul diagnostic diferenlial.

116
 

Fig. 6.21. Br;zemL dishidrozicd plantar[ zuprainfectattr:

placard veziculo-pustulos plantar dezvoltat pustulos, pustulele care suprainfecteazd o
pe un fond eritematos (trasatura ce distinge tinea pedis, scabia buloasa (examenele
leziunile de cele intdlnite in dishidroza micologic, bacteriologic ai parazitologic sunt
simpla); diagnosticul diferenfial include primii pagi ai algoritmului de investigatie
leziunile pustuloase sterile din psoriazisul paraclinica).

Dermatite (eczeme) gi alte afecluni inflamatorii

It7
 

Fig. 6.22. Fr;zemil,dishidrozic6 a m6inilor:

leziuni veziculoase pe fetele laterale ale primul rdnd de orf, ectyma contagiosum,
degetelor, care se pot suprainfecta, determi- psoriazis pustulos, dar gi de un panariliu
n6nd un miros fetid; trebuie diferenfiate in herpetic (mai ales in afectarea unilaterala).

Fig. 6.23. Pitiriazis rozat Gibert la debut:

placa " heraldicd' sau placa " mami' reprezintit dimensiuni mai mici de 1-5 cm; pe toracele
o leziune eritemato-scuamoasa, rotund-ovalari, posterior distribulia lor amintegte de crengile
cu o scuaml discreta in suprafala; aparilia ei va unui brad ("Christmas rree"); pruritul poate fi
fi urmata de noi leziuni "fiicd'diseminate, cu moderat, sever sau absent.

118

Fig. 6.7,4. Pitiriazis rozat Grlbert:
placi critcrnato-scuamoase cu evolutie auto-
lirnitata (4-6 saptamAni); frecventa la tineri.
afec{iunea nu arc o ctiologie confinnata. in
ciuda presupuncrii cd este o maladie infcclioasa
(se pare cd dennatologii dezvolta boala de 4 on
mai frecvcnt comparativ cu medicii O.R.L.):
Fig.6.25. Pitiriazis rczatffitrri.,cu lezfuni de talie foarte mic6:
micropapule confluate in placi critetnato-
foarte prtrrigittoase. ctl i-tspL-ct
scual-l-Ioase,
lichenoid (nu au insa strdlucirea 5i itsl-r.'cttr1
elcctronomicroscopic s-au obselat particule de
picoma-viidae qi structuri Mycoplasrna-like,
reacJia de arnplificarc genicd (PCR) detectdnd
fragmente dc ADN viral apa(inAnd herpesviru-
sului de tip 7; aspectLrl clinic trcbuic difcrenJiat
in pnmul rdnd de parapsoriazisul in placi mari.
:r
*
-d
5+
violaceu al papulelor clin lichcnul plan gi nu
prczintd nici striurile Wickhaml.
ll9
 

rl.,

s
# ''
4i+,,

iE.

It
t{
i$,

#i

Fig. 6.26. Acnee papulo-pustuloasl juvenild:

papulele gi pustulele rezulta din ruperea rela{ie intre severitatea acneei gi producfia de
peretelui microchistelor, consecutiv ameste- sebum; diagnosticul cu
cului keratinei cu coloniile bacteriene (intr-un erup{iile acneiforme (postmedicamentoase,
folicul sebaceu obstruat de sebum); exista o hormonale), precum gi cu alte tipuri de acnee.

Dermatite (eczeme) gi alte afecfiuni inflamatorii

120
 

lii-.i t
i.'ttr-$iir 'l'
It, l': . t
: ''.i

Fig. 6.27. in acneeajuvenild:

Comedoane
reprezintL infundiri de keratina ce se este mare gi deschis, comedoanele sunt negre,
acumuleazi in ostiumul folicular (patogno- prin oxidarea keratinei; comedoanele inchise
monice in acneea vulgari); dacd ostiumul sunt albe, unele cu aspect microchistic.

Dermatite (eczeme) gi alte afecfuni inflamatorii

t2r
 

1r - -------;*e*

Fig. 6.28. Acnee juvenilS polimorP6:

asociaza papulo-pustule. noduli gi comedoanc descriu unnatoarclc fonne clinicc: ncouatald.
la un adolescentt in func{ie dc vArstd sc infantila, a copilariei. juvenila, a adultului.

Fig.6.29. Acnee vulgarl nodular6:

toracele posterior gi rnasivnl tacial sunt zonc comcdoanclor in dcu.t.t. urt-nati dc un rdspuns
dc clcclic pcntru clistribulia l.-ziLrrtilor in iuflarnator intcns. cu localizarc profunda;
acnee: nodulii se forrucazir p1'111 rupr-rca dimensiunilc nocluiului r ariaza intrc 4- 10 mm.

122

Fig. 6.30. Acnee vulgarl polimorP6:
asociere de papule, comedoane negrc gi albc,
noduli pe un fond scborcic, la o adulta tAnara
cu ovar polichistic; la fcrneia adulta lcziunilc
sunt persistcntc gi sc asociazA cu hirsutisrn 5i
tulburari honnonale (unele lcziuni avAnd
Fig. 6.31. Acnee cicatriceald:
lcziunilc scchclare cicatricealc urmcaza
lcziunilor inflarnatorii, mai alcs celor supura-
tivc, abcedatc; pacientul poate cotttribui la
aparilia cicatricilor prin exprimarca intc-nr-
chiar un caracter catarnenial); asocicrca
tratamcntului topic cu cel honnonal pune in
repaus ovarul gi arnelioreaza acneea, prin
reduccrea cantitalir de tcstostcron.
{.
,t";
. *#:'
,..ff' {
pestiva a comcdoanclor sau a papulo-pustu-
lclor; prezenJa comedoanelor facilite azd diag-
rrosticul elirric la accst pacier)1.
r23
 

J' c{
"t$-

/til
c*,
\
?,
&'-
t

.tlh ' o.

Fig. 6.32. Acnee conglobati la bdrbat:

intereseazd in special toraccle posterior; estc fitlminans in care apar manifcstdri sistemice:
o formd severd de acnee cu prezenld de febra, oboseala, artralgii, lcucocitoT.a, ca o
chiste. noduli coalescenli qi abcesc; cica- reac Jie de hipcrs en s ib iIi tate ( Gell-Coombs tip
Lrizarea extinsd, cheloidiana, este regula IV) la P. acnes.
cvolutiva; trebuie dife renJiati de acneea

t
*,'

*L
f
,I &

'+
t
$
J

Fig. 6.33. Sindrom de ocluzie folicularE:

acnee severa nodulo-chistica. ctt cicatrici qi chistice ovaricne: sc remarca aspectul
comedoane la o pacienta du' 2l dc ani, ce dcprirnat sau chcloidian al cicatricilor.
prezcnta concomitct.tt rnLrltiplc tbnna iurri

\24
 

Fig. 6.34. Acnee rozacee stadiul I (cuperozf,):

critcm pcrsistent ;i tclangicctazii flaciale, care tabolicc (din ctilisrnul cronic, dc cxcrnplu),
impun difercn{icrca dc: fonna cupcrozicd a lu- tclangicctaziilc farnilialc, expuucrca la soarc ai
pusului eritematos crolric, telangicctaziile me- caldura poate produce exacerbari.

t
t

Fig. 6.35. Acnee rozacee stadiul tr (papulo-pustulos):

critcm persistent, tclangicctazii, papult-- ;i punc problerne de incadrare a eritemului, rnai
pustule la o pacienta diabetica. cu clc'nroclc-ci- alcs cd pacienta utilizase inclclrins topice cu
doza asociatd; asocierca r-rltimclor atieliuni dcnnatocorticoizi.

125
 

:'t/

I
'tb

l,:. ,:

):n

l.
".

Fig. 6.36. Acnee rozacee papuloasl cu demodex folliculorum asociat:

prezenJa parazitului determina un aspect in- tratamentul trebuie s6 se adreseze in primul
flamator, congestiv al leziunilor centro-faci- rdnd acarianului, care intrefine leziunile.
ale care au distribulia tipica acneei rozacee;

Fig. 6.37. Acnee tozacee stadiul Itr:

placard eritemato-papulo-pustulo-nodular
centro-facial care nu respecta gatiful nazo-
genian gi nu asociazi comedoanc: agravate de
consumul unor alimente fierbinli sau picante
gi de consumul de alcool. leziunile pot fi
corelate gi cu expunerea la radiaJii electro-
magnetice; diagnosticul diferenfial se face cu
lupusul eritcmatos. dermatita seboreicit,
dermatita de iritalie la cosmetice, eczema de
contact.

r26
 

t*

*
t-..irr

Fig.6.38. Rinofima:
acnee rozacee in care proliferarea {esutulut
conjunctiv qi hiperplazia glandelor sebacee
au condus la aspectul caricatural al nasului,
marit de volum, boselat, ro$u; modificirile
hiperplazice se pot localiza la barbie
(gnatofima), la pleoape (blefarofima), la
urechi (otofima).

Dermatite (eczeme) Si alte afectiuni inflanatorii

t27
 

',
-fl
\:\.

tq.
'q

Fig. 6.39. Carcinom spinocelular denroltatpe rinofima severf,:

de remarcat prczcn{a unei tumoretc uu cxistir o asociere cefta a rittofimei cu
globuloasc care a obstruat practic narina consumul crouic dc ctanol, a$a cum sc
drcapta; rinofima este considcratd de unii incrimincaza in stadiul ll.
aulori stadir,rl IV al acrrcci rozaccc: se parc ca

Dermatite (eczeme) gi alte afecaiuni inllamatorii

128
 

.r-.r+dri*

Fig. 6.40. Spoturile Fordyce:

heterotopic sebaccc cu aspect clinic dc extern (clitoris, labii mici, prepuJ, marginea
rnicropapule albicioase ale semimucoase-i anusului), pretdnd la confuzii cu vcrucilc
buzelor. cu localizarc tipica la nivclul buzci gcnitalc; leziunile sunt asimptornatice qi dc
supcrioarc; lcziunilc se pot localiza gi genital obicei nu necesita tratamcut.

Fig. 6.41. Eritem polimorf form6 minorl cu leziuni papuloine:

leziunilc " in cocarda" sau "irt fiittii" surtt bilateral, care dctcnnina hipcrpiglncutarc rc-
papulc critcrnatoase cu elevare discrcta. lrrca- ziduala: se rerrarca induccrca dc noi lcziuni
lizatc clcctiv pe felele dorsalc alc ntainiltrr (kribnerizare).

129
 

+
i . ".E:t
i "r-+:
_
.

, r:-i'

'l,i, fi
+,,1
fti .:
'.i,_

d -rl
,t ,+F
" t.l
#

Fig. 6.42. Leziune in cocardl - detaliu:

bula dispusa pe un fond inflamator, pentru eritemul polimorf.
realizdnd aspectul de "SintA", caracteristic

Dermatite (eczeme) 9r alte afecliuni inflamatorii

I30
 

1,I  r1

Fig.6.43. Erit€m polimorf forml minord cu leziuni veziculo-buloase:

placi eritematoase cu bula centrali la o paci- eritemato-buloase trebuie diferenliate de
entd ce prezintd episoade recurente de herpes leziunile inflamatorii cu vezicule grupate "in
genital (leziunile "in cocardd" se instaleazd la buchei' din infeclia herpetica.
scurt timp dupa infecfia herpetica); placile

Fig. 6.44. Erit€m polimorf formE majorl (Sindrom Stevens-Johnson):

erupfie generalizatd de leziuni cu aspect de sunt considerate necrolize epidermice focale,
cocarda, confluate pe zone largi, avdnd o fhra risc de a se transforma intr-un sindrom
tenta purpurica; etiologia in acest caz este Lyell (cu care trebuie fbcut principalul
medicamentoasf, (carbamazepinit), leziunile diagnostic diferenlial).

t3l
 

Fig. 7.1. Lichen plan cutanat:

eruplie micropapulara bilaterala, simetricd, in ate in phci; lichenul plan afecteaza mai ales
treimea distala a antebra{elor, pe felele lor pacienlii din decadele 5 9i 6 de via1a, fiind
anterioare (cea mai frecventd localizare); unele foarte rar6 la copii.
leziuni sunt izolate, iar altele grupate, conflu-

Fi9.7.2. Lichen plan cutanat - detaliu:

elementul individual este o papul6 acuminatd. prafaJa (striurile Wickham); striurile se
rogie-violacee, strdlucitoare, intens prurigi- observd mai ugor cu ajutorul unei lentile
noas6, poligonala, cu o re{ea albicioasa in su- (dupa aplicare de ulei mineral).

135
 

Fig. 7.3. Lichen plan - fenomen Ktibner:

pe fa{a dorsala a mdinii drepte. aranjament cere de leziuni ca urrnare a unui traumatism
linear al papulelor (consccutiv gratajului), local se mai numegle fenomen izomorfic,
precum gi papule individualc: aceasti indu- caracteristic ai altor boli: psoriazis, vitiligo.

136
 

/
p

Fig.7.4. Lichen plan - fenomene K<ibner multiple.

Fig. 7.5. Lichen plan cutanat:

papule individuale qi fenomen K<ibner

r37
 

Fi9.7.6. Lichen plan cutanat:

leziuni grupate intr-un placard la nivelul psoriazis qi eczema.
genunchiului, impundnd diferenfierea de

*
i3

t
1lf

*
*,

#
#
t" f".
v'
$
s* .t
:rF
-r

d,; ,.y ,{i,t

t I t *#
,$ * 't* tr
#
,|

, ,n *
" o*s'
Fi9.7.7. Lichen plan cutanat - enrple genenlizalil:
in evolutie, papulele violacee pdlesc, hiper- extensivl cutanatl se face cu: psoriazisul
pigmentarea reziduala fiind o regula (permite gutat, parapsoriazisul in placi mici, urticaria
diagnosticul retrospectiv); boala poate debuta colinergici, pitiriazisul rozat Gitlert, eruptiile
acut sau insidios; diagnosticul diferenfial al lichenoide, purpura palpabila.
exantemului micropapular in implicarea

138
 

..t ,

Fig. 7.8. Lichen plan cutanat:

leziuni in placi ovalarc, cu contllr policiclic. iar extinderea leziunilor simuleazi o
neregulat; localizarea perimalcolara cstc clc dennatofi{ie.

?i r
,,1

. >ri

t;

Fig.7.9. Lichen plan inelar:

placi inelare cu localizare submat.nara bilatc- brune in cursul evolu{iei bolii: Lrnele e lemcnte
rala, cu conturul hiperpigrnentar: lczittttiIr-' ptrt au Lln aspcct gutat.
fi pigmentare de la dcbut sau ptrt dr.'rr-tli
139
 

Fig. 7.10. Lichen plan hipertrofic:

leziuni mari, hiperk eratozice, violacee, prurt- rea semnului Kdbner; varianta hipertrofica
ginoase, in treimea inferioara a gambei gi pe (verucoasa) impune diagnostic diferenfial in
fala dorsala a piciorului; de remarcat schi{a- primul rdnd cu psoriazisul vulgar.

Fig. 7.11. Lichen plan hiperEofic pe cale de remisiune:

leziunile gambiere sunt aplatizate, cu hiper- ele raspund favorabil la crioterapie.
pigmentare reziduala, mai ales in periferie;

140
 

Fig.7.l2. Lichen plan verucos:

leziunea de talie mare are un aspect
pseudohrmoral, boselat, cu suprafaja
hiperkeratozica: hiperpigmentarea
apare in suprafaja gi perilezional;
leziunea trebuie in principal diferen-
{iata de un carcinom spinocelular (in
care se poate transforma malign).

.,*sil

Fig. 7.13. Lichen plan zoniform:

eruplia micropapulari zoniforma este consl-
derata o dennatoza lineara inflamatorie do-
bAndita ce intereseaza liniile lui Blaschko
(corespund liniilor de migrare a celulc-lor
embrionare pornite din crestele neurale):
diagnosticul diferenJial se face cu eruptra
eritemato-veziculoasd cu distribufie metame-
rica din herpesul zoster, cu ner.ul vemcos
epidermic, cu lichenul nitidus.

r4l
 

\\
t
l
ir

i
I

Fig. 7.14. Lichen sfriat:

leziuni eritemato-papuloase, roz-roqii,
J
I coalescente intr-o bandi linear6, cu
I localizare unilateral6, la nivelul
coapsei drepte; topografia LLrmeaza
I liniile lui Blaschko; la inceput discret
pruriginoasa, erup{ia devine in evolu-
lie asimptomatica; sexul feminin este
de 3 ori mai frecvent interesat compa-
rativ cu cel masculin (imagine din
coleclia Prof. Forsea).

""aT-H

placardul este eczematos. cu o cornponcntd papuloasi ocazionala (irnaginc din colec{ia Prof. Forsea).

t42
 

/ -*;-'-*---
'-*.- --]
I
yt.
..v., i
:,I .

..-.:3 JJ
\ '.1r.
l.r i ; {-
i::+i.l,L'J-i -lt
l
l_+;-{V;.}-l#,.
H i'J;Y
l.i . .i- lr,
5 \ ' A:'i-.i
R{.8+

Fig. 7 .16.9i Fig. 7.17. Lichen plan folicular (spinulozic):

dupa morfologia papulelor se distingevarieta- numulare; asocierea cu alopecie a scalpului
tea foliculara,in care papulele au un aspect (ireversibila), pubiana gi axilara (reversibila),
acuminat, unele fiind grupate in mici placarde constituie sindromul Graham-Lifi1e-Iaszueur.

r43
 

l-

:,t
' ,{\. l,

ri"

..t
1
...t

jr
r\,

Fig. 7.18. Alopecie tn lichenul plan la o pacientii infectatii cu virus hepatitic C:

alopecia scalpului este de tip peudopelada cierea sa cu hepatita cu virus C este puternicd,
Brocq, cicatricealb, ireversibila; deqi etiologia unii pacienli dezvoltAnd chiar carcinoame he-
lichenului plan nu este pe deplin stabilita, aso- patocelulare.

Lichen 9i enrpfii lichenoide

r44
 

t *
'l*qb*

"t'
-\: r:i'
.t ,

* \., li . r''

tt-

-|, .

,;l'h
-f' ,

Fig. 7.19. Cheilitit liche,nian[:

relea albicioasd pe semimucoasa buzelor, absenfa leziunilor cutanate) de cheilita lupica
analoga retelei cutanate Wiclfiam; are o gi de cea actinica (cu care poate fi intricata).
evolufie cronic6, fiind greu de diferenJiat (in

Lichen 9i eruplii lichenoide

145
 

Fig. 7.20. Lichen plan mucos:

re{ea lcucokcratozicd, dantclata. cu localiza- poucntei papuloase (spre dcosebire dc leziu-
re jugala dreapta. comparatd cu " tiunza tlc nilc cutanatc); atingcrea lnucoasa cste tnai
fcriga". clatorita aspcctului sau strdlucitor: ficcventd 5i arc o cvolu{ic uai crortici com-
prczinta striurile Wickham in abscn{a com- parativ cu cea cutanata.

Lichen 9i erupfii lichenoide

t46
 

Fig. 7.21. Lichen plan mucos:

jugal stdng, placa leucokeratozica ce impune pentru cea cronicd); deli lichenul plan oral
un diagnostic diferenfial cu afectarea mucoasa intrunegte criteriile O.M.S. pentru o afecliune
dir-r lupusul eritematos (a cirei localizare de precanceroasa, riscul de a se transforma intr-un
elecJie este insd palatina pentru forma acutdr Si carcinom spinocelular este numai dublu, com-
la r-rivelul buzelor gi al vestibulului bucal parativ cu populaJia generala.

ichen 9i erupfii lichenoide

t47
 

.,Y
{-

qw'

R.-t
"ti'.
t

Fi9.7.22. Lichen plan bulos al mucoaselor:

placi eritemato-leuco-erozive postbuloase cu leziunile mucoase din pemfigusul vulgar,
localizare jugala, dureroase gi trenante, pemfigoidul benign cicatriceal al mucoaselor,
imunofluorescenta directa gi examenul lichenul-pemfigoid.
dermato-patologic ajuta la diferenfierea cu

Lichen li enrpfu lichenoide

148
 

,*:
1..r

,1,L',

it't

Fi9.7.23. Lichen sclero-afrofic genital la debut:

pctc alb-por'{claucc la nivclr"rl prcpr-r{ului 5r sclerotic la barbalii nccircumcizionali; lczi-
pcrimcatal; in timp vor fbn.na un incl sclcros unilc au un potcn{ial dcgenerativ (transfonrarc
( b a I an i t i s xerot i c a ttb I i t c ran s): tcrrrcnul sc lcros in carcinoatnc spinocclLrlarc); cliagnosticul
nu sc rcfcrd la tabloLrl clcnrato-patologic. ci la difcrcnlial cuprinclc: balanita Zoon, critro-
aspcctul clinic al prcpu{r-rh-ri care clcvir.rc plazia Queyat. balanita candiclozica.

Lichen 9i erupfli lichenoide

149
 

'i**

Fig. 7.24. Lichen sclero-afrofic genital:

balanita cu o marginc circinata cc llnpulte preclur 5i tlc critroplazia Queyrat (a cdrcr
difcrcn{ierea dc balanita din sindrornul Reiter, leziunc prccurstlarc poatc fi).

Fig.7.25. Lichen sclero-atrofic al regiunii inghinale:

placardc sclero-i ttclurativc a lb-1-lot' cl ancc carc clcscrisd t}ccvcnt. ca ;i inftclia pacicntelor cu
trcbuic clif-ercn{iatc tlc lcziunilc dc nrorlcc Borrc I i a burgtlo rt cri\.
(cocxistcnla arnbelor tipLrri dr-- l.-ziLuti a fbst

150
 

Fig. 8.1. Urticarie acutil cu manifesttrri de tip boala serului:

placarde urticariene inso{ite de artralgii, sibilitate tip Itr Gell-Coombs (complexe
febra mica (38'C), prurit de intensitate redu- imune circulante).
sa; sunt rezultatul mecanismului de hipersen-

;''.::^ i
:f:u..:.1

Fig. 8.2. Urticarie de contact:

placarde urticariene localizate in plicile cu- (degranulare mastocitard nespecifica); impun
bitale, instalate la 50 de minute dupa con- diagnostic diferenfial cu scarlatina, celulita
tactul tegumentului cu terebentind: mecanis- dupi inlepafura de insect6, urticaria fizicala.
mul lor de producere este neimunologrc

153
 

.4F
i' ' ..i:
...f
::iii

Fig. 8.3. Urticarie acut5:

se rcrnarci afcctarca foselor poplitee in cazul urticaric cvasipennancntd definind fonna
formei gcncralizatc de urticaric; critcriul dc cronicd dc urticaric); succcsiunea puseclor
diferenlicre intre fomra acuta $i cronica dc subintrantc de urticarie acutd defincsc forma
urticaric este ccl tentporal (6 siptarnAni cic acuta recitlivanti.

Fig. 8.4. Urticarie acuta postuedicamentoasd @aracetamol):

placi urlicaricne la nivelul masivului f-acial. cu rnigratorie (noi lczir rni apar pe tndsurd ce
edcm rnodcrat periorbitar: intpr.rnc clifcren- altelc palcsc). pmriginoasa: este produsa prin
lierca cle facicsul pl6ns (cLr tnplLr catar) al tnecanism dc hipcrscttsibilitate IGell-Coombs
rujeolci: clementul inc'lividLral e-Ste o papula (reaclic anafilactiea).
roz, tranzitorie (dispare ilt t.ttittr.ttc salt itl orc)'

t54
 

t. I
\- fl
il
{

A
Fig. 8.5. Urticarie acutd cu leziuni micropapulare:
de remarcat afectarea masir,ului facial fbra sistenJa mai indelungata comparativ cu
angioedem; forma micropapulara are o pcr- urlicaria in placi mari.

Fig. 8.6. Angioedem acut (Edem Quincke) al fepi:

apare prin irnplicarea buzclor gi rcgiuntr laringiene; culoarea aproape nemodificata ajuta
pcriorbitare intr-un proces de difuzare masivd a rnult diagnosticul diferenlial: critemul heliotrop
edemului din dennul superficial in hipodemr: din dcnnatomiozita, celulita erizipelatoida a
este insolit de o senzalic dc tensiune 5i prezinta felei, dernatita de iritalie a feJei.
risc vital prin intercsarea regiuttii f-aringtr-

r55
 

Fig. 8.7., Fig. 8.8. 9i Fig. 8.9. Evolufia edemului Quincke in timpul fratame'ntului:
este obligatorie administrarea in urgenJa de scurtd corticoterapici (7 ztle), cu o dozd de
Adrenalina sau Efedrina (aclioncazd in 3 atac de 60 rn-q. in scidcre progresivd, nu este
rninute), corlicoizi injectabili (aciioneaza in grevata de reacliile advcrse ale corticoterapiei;
20 de minute), precum a unui
gi antihistaminic etiologia in cazul drn irnagine a fost medica-
degeneraJierecenta(cuacliurterctard):curamentoasd(metarr-rizolsodic).

156
 

-j, F*/+tq{rd; ,;i,..

Fig. 8.10. Urticarie acuti figuratE:

placard ccntro-facial cu aspect circinat la r-rn copil, aparut dupa administrarc clc lirrazolidon.

Urticarii gi alte reactii alergice

157
 

8.1 1. Erit€m figrrat postuedicamentos:

forma geografica (figurata) este sugestivA alte dermatoze inelare: dermatofi{ii, eritemul
pentru o etiologie medicamentoasa; placarde- necrolitic migrator, erythema giratum repens,
le au dimensiuni mari (20 cm) gi o cromatica eritemul inelar centrifug, granulomul inelar.
periferica mai intensa; impun diferenlierea de

f
I
.;

t\
/'

Fig. 8.12. de ansamblu

la aceeagi pacienta careia ii fusesc adrnini- erupfiei; faJa de leziunile micropapulare, cele
strata Penicilina injectabila cu 6 ore anterior in placi mari sunt rnai rapid rezolutive.

158
 

Fig. 8.13., Fig. 8.14. gi Fig. 8.15.

Urticarie locali r atL dupd tnfepdture
de insecte (insect-bite):
papule cu reliefare discreta, in regiu-
nea poplitee, intr-o urticarie de contact
(inlepatura de purice); diagnosticul
diferenfial se face cu leziunile urtica-
riene nespecifice din scabie.
 

Fig. 8.16. Dermografism simptomatic tn mastocitoza sistemic[:

interesarea cutanatd in forma sistemicd de grafismul simptomatic fiind descris in cazul
mastocitoza este frecventi, semnificdnd un formei indolente de mastocitoza sistemic6;
prognostic Ai un potential de control farma- pacientii cu mastocitozL cutanatdau foarte rar
cologic bune; de obicei se intdlnesc urticaria o implicare sistemica.
pigmentosa gi mastocitomul solitar, dermo-

Urticarii gi alte rcacp alergice

r60
 

Fig. 8.17. 9i Fig. 8.18. Urticarie facticiald (dermografism adevdrat sau simptomatic):
re{ea lineara papular[ indusa la cdteva minute urticaria ftzicall qi se asociazd frecvent cu
dupa fricfiune (grataj); acompaniatd de prurit. mastocitozl, hipereactivitate brongica, diabet
are o rezolu{ie spontani in l0 pina la 30 de zaharat, discrinii tiroidiene; raspunde la
minute; dermografismul face parte din tratament cu UVB.

161
 

i:,,{
 t'
$,:
r

t,
E9

F
r
f

Fig. 9.1. Sindrom Rapaud (atac episodic):

ischemie acrala episodica cu rnodificiri scc-
venfiale de culoare, consecutive expuncrii la
rece sau la stress emo{ional: a.lbu-l corespunde
fazei sincopale (paloarea este esentiala diag-
nosticului), albastrul corespundc fazei asfixice
(cianoza inlocuie;;te albirea la rcincalzire.
datorita scadcrii fluxului circulator), iar roSul
corepunde fazei de hiperemie reactiva; sunt
afectate mai ales femeile intre l5-40 de ani.
afec{iunea fiind o tulburare vasorntltorie rever-
sibila a extrernitaJilor.

Vasculite cutanate

r65
 

Fig.9.2. Sindrom Raynaud (fenomenul Raynaud secundar):

este totdeaLrna coltsecutiv ultci tulburari renliat dc boala Raynaud idiopatica (fcno-
sistcmice (LES, sclcrodcmie. traumatistne, rrcnul Raynaud printar). clcscris inilial cie

hemoglobinurii paroxistice ctc); trcbuie dif-c- parizi anul Maurice Ra;rnaud.

Vasculite cutanate

166
 

Fig. 9.3. Erit€m pernio (eritem la rece):

dupa expunerea [a rece apar arii de eritem afecJiunea bolii este autolimitata (rezolufia
insofite de durere; predilect acrala, distribuJia spontana se produce in 3 saptamAni); exista o
acestor leziuni este simetrica; placile pot predispozilie geneticd, leziunile aparAnd pe
dezvolta vezicule in suprafatra sau pot ulcera; un fond de acrocianozd sau eritrocianoza.

Vasculite cutanate

r67
 

-
. ---.t.* ,
j -f**
i1ry' '-.i_, ii.
vj.. :'..
$i+*
*
''*';il tl
:1 .,
{ ,i

%.
?\

',*.i^'\
i' ' :' '

Fig. 9.4. Purpur6 senila @ateman):

lcziuni cchimoticc la o pacicntd vArstnicd cu- coagularii, aparAnd;i la pacienlii carc au
noscuti cu fragilitate capilara (printr-un clefi- urmat Lrn tratalnel-lt corticotcrapic sistcrnic pe
cit clc sus{inere a Jcsutuhri conjunctiv peri- tcnnen lung.
vascular); ele traduc perturbari ale f'actorilor

Vasculite cutanate

168
 

Fig. 9.5. Purpur[ palpabilE in frisimptomul Gougerot-Ruiter:

eritem
pacientul asocia noduli gi leziuni-lrke erup{iile lichenoide gi cu alte vasculite leuco-
polimorf; impune diagnostic diferen{ial cu citoclazice.

Vasculite cutanate

169
 

-tF .sf:j
:.'C. ij
l. &r
-'r: i i
:
,
,1. ..,i't
. 1-'

J,r
Fig. 9.6. 9i Fig. 9.7. Purpurd lichenoidl (Gougerot-Blum):
exantem purpuric distribuit pc trunchi gi dificila, caci papulclc sunt confluate schildnd
membre, format din papule simetricc. purpu- parcd scrnnul K<ibner; dcrmato-patologic
ricc, acompaniatc dc prurit variabil: estc mai prezint?r un aspcct dc vasculita lcucocito-
frecvent la barbat; difercnlicrca dc lichcnul clazica (infiltrat cu Pl\{N).
aureus gi de erupliile lichcnoidc cstc fbarte

t70
 

Fig. 9.8. VasculiEpurpurics: 4?.

i*i-.:i jr"i,
..,:;Ji':r:i::;r'f.
leziunile maculo-papulare eri-
tematoase dispar la vitroprc-
siune; prezenJa ectaziilor ve- "'d
s
noase preteazd la confuzii cu t
telangiectazia macul aris erup- ..
tiva perstans gi cu angiokera- it'
toma corporis diffusun (boala
Fabry).

rt

n
: "j"
. ,1 

,*-f#
"a

Fig. 9.9. Purpurd fnt-o vas-

culifit leucocitocl azic6:
leziunile purpurice sunt aso-
ciate cu crioglobulinemie
mixta (pacientul fiind infectat
cu virus hepatitic C): imuno-
fluorescenla directa cutanatd
contribuie la diagnostic avdnd
un aspect de fluorescenfa peri-
vasculari dermala in IgG 9i /
sau C3.

Fig. 9.10. Purpura patpa-

i 'r': r'\ .'

bild tnt-o vasculitd dermicd -,

'si \'

superficiald - detaliu: 1.
& '#
papule rogii-violacee, conflu-
ate in placi, mai ales pe zonele
declive; ele nu dispar la vitro-
presiune; procesul inflamator
*'i\.
are loc la nivelul vaselor mici
ale dermului, prin hipersensi- {r
bilizare la un antigen (vasculi-
te alergice).
i,t/
iF /'-

t7l
 

Fig. 9.11. Hiperpigmentare rezi-

dual6 in dermatita pigmentar[ gi
purpuric6:
pigrnerrtLrl hemosidcrinic. brun-auriu.
poate fi difcren{iat dc mela-
nir-ri printr-o colorajie speciala (Perls)

Fig. 9.12. Dermatitli pigmentarI vascularf,:

emplie maculara atrofica clr clcll -lttc iltclarc. bilateral; leziunilc prctcaza la numcroase
cafcnii. hiperpigrncntate pcntcric. tlistribr.ritc confuzii dc cliagnostic ct-t ttecrobioza liptti-
la nivclul fe{clor postcrioar.- alc gambclor dica lichcnul pignrcntar.

172
 

Fig. 9.13. Pitiriazis lichenoid 9i varioliform - form6 acutl (PLEVA):

considerat o reacfie de hipersensibilitate la un astirzi, vechiul "parapsoriazis in picaturi'
antigen infeclios, cu o etiologie inca dezbatuta forma acuta debuteazdbnfial, cu febrd mare.

.1*f:,

tf
$r,

ffi
Fig. 9.14. Pitiriazis lichenoid gi varioliform - formi acuta (PLEVA) - detaliu:
Mucha-Ilabennann insista asupra aspectului sau hemoragie centrala; se vindecd cu cicatri-
varioliform al exantemului, elementul indivi- ce varioliforma.
dual fiind o papula edematoasa cu veziculalie

t73
 

t *
rig

**
a

ft'

i
I

a'
f.1:1

t,,

t',i

qlt.

*r
f

Fig. 9.15. Pitiriazis lichenoid gi varioliform - form6 apvtA@LEVA):

pe toracele posterior este caracteristica limfocite; absenla insS a necrozei fibrinoide
distribu{ia "in pom de Craciun", leziunile incadreazd controversat afecJiunea in cadrul
fiindparalelecucoastele;dermato-patologic vasculitelor.
se remarcd un infiltrat perivascular cu

Vasculite cutanate

t74
 

t
i.
t'

t.

i.
I
'q
i

L
1

Fig. 9.16. gi Fig.9.17. Eczematide purpurice ale membrelor inferioare:

crr,rp{ic fonnatd din tnaculc purpuricc inca- icc cr"r inflamalic rcclr.rsir (iuragini din colcclia
dratc in catcgoria clenratitclor pi-etrcrttarc yi Prof. fiorsca).
purpuricc; sr-rnt cousiclcratc purpurc capilari-

Fig. 9.18. Livedo reticularis (livedo formd reticulati):

crup{ic maculara la nivclLrl t.t.rcnrbrcltlr purpuricc cLl potcnlial nccrotizant fr
infcrioarc cu aspcctul r.rtrr.ri clcsclt I'L'tiL'Ltlat. Lrlccrativ: sprc dcoscbirc clc firnra rcticulatii a
albastrui-livid, agraval dc fng: aeci-t:tit livcclo-rrlrri. cca rantific';tt;i traclucc aproapc
l'asculita cronica sc lroatc insoli tlc lczir-tnt ttrtdclrtttta () ci.lr.r/u :i:tCIttit u.

t75
 

,.."/+{

Fig. 9.19. Angiodermitl necroticd a membrului inferior:

in treimea mcdie gambieri, ulceralie cu lnar- 1cnt6, numeroasele recdderi descurajdnd trata-
ginea ncregulata, dar bine precizatd, cu supra- mentul; mai poarta dcnumirea de "gangrend
fala acoperit[ de o escara dureroasdL. negri- in placi superficiald'.
cioasd, superficiala, aderenta; evolutia este

Vasculite cutanate

176

Fig. 9.20. Eritem nodos:
denno-hipode rmita nodulari localizatd la
nivelul gambclor, cu aspect dermato-patolo-
gic de paniculita septala; leziunile inflamato-
rii au un aspcct rnacular. palparea evidenliind
nodulii durerogi ("arata ca macule p^i se simf
ca noduli'); reprezinti o manifestare nespeci-
fica in sarcoidozi (undc sc remit in zile, spre
deoscbire de leziunilc specifice); au rnai fost
incrirninate in ctrologic: infec{iile bacteriene
(M. tuberctLlosl-s, Ycrsinia, streptococul pio-
gcn) gi preparatele hormonale (contracepti-
vele orale gi locale homonale).
Vasculite cutanat€
177
 

placd eritemato-scuamo-atrofica in zona foto- eruptie cutanatd in cadrul LE cronic (discoid)

expus6; periferia este eritematoasd, scuamele sau ca parte din LE sistemic, fiind un criteriu
fiind aderente, dureroase la desprindere; lezi- de diagnostic ARA (revizuit de Colegiul
unile de lupus eritematos cronic pot ca Reumatologilor Americani).

Fig. 10.2. Lupus eritematos cronic la debut:

placi mici eritemato-scuamoase, infiltrate, luJiei leziunilor; lentigin oza toracald este mar-
persistente, cu localizare toracald posterioara keral dermatoheliozei de acompaniament; ex-
(fotodistribuite); centrul placilor are o schila punerea la ultraviolete este interzisd la pacien-
de atrofie care se va pronunla pe misura evo- fli cu lupus eritematos.

181

in fazele complete de dczvoltarc, cicatricea
cstc clerncr.rtul caracteristic, astfel ca placilc
sunt eriternato-scuamo-atrofo-cicatriceale; de
relnarcat aspectul inelar al lcziunilor. cu hipo-
pigmentare centrald. irnpundnd diagnostic
diferenlial cu fonna inelard de lupus subacut:
h
Fig. 10.4. Lupus eritematos cronic:
la aceeagi pacienta, placi facialc in carc se
eviden{iaza aspectul cicatriccal al leziunilor,
caractcristic fonnci cronicc clc aftctare cuta-
natd: in l'onna cronica clc boala rrociif-rcarilc
imunologice sunt minime (FAN nc-uatir'. celu-
lclc lupicc abscntc ) ; i rnnr.ro f-lr-rore'sc cnla cl irec-
182
distribuitc la nivclul pirarnidei nazale gi infra-
palpcbral bilateral. lcziunile pot fi confundatc
cu critemul "in vespcl'tt llo" al fomei acutc dc
afectare cutanata: in regiuuea frontala sc
relxarca elcmcnte stabilizate (lcucodermicc).
ta cutanata estc pozitiva in 960/o din cazuri rn
lcziuni. ar,dnd rur aspcct caractcristic de
bandn lupicd (dcpozite- granulare de IgG 5i /
sau C3 clispusc in banda la joncliur-rca dcnno-
cpidermica).
 

i'*

,,ll

rF.

Fig. 10.5. Lupus eritematos cronic localwat - forma edematoasd (tumidus):

placile eritcrnato-edematoasc indurate nu au nice de boala; diferenlicrea se face in princi-
modificarilc cpidemrice specificc fonnci cro- pal cu foma cuperozica (telangiectazica).

olagenoze $r alte afectiuni autoimune

r83
 

Fig. 10.6. Lupus eritematos cronic - placa la nivelul cartilajului nazal:

leziunile eritemato-edematoase agravate de tuie forma ch i lb I ai n; aspectul de " de gerdturd'
frig, localizate la extremitali (inilial au fost mimeaza la aceasti pacienta o leziune spe-
descrise la nivelul degetelor mdinilor) consti- cifica de sarcoidoz6 cutanata (lupus tumidus).

Colagenoze 9l alte afecfiuni autoimune

184
 

Fig. 10.7. Lupus erite,matos cronic dise,minat forml venrcoastr (cretacee sau hipertroficd):
la nivelul decolteului se remarcd placi erite- vulgar, lichenul cu leziuni hipertrofice (mai
mato-scuamoase, pe braful stdng predomi- ales in localizarile de la nivelul membrelor
ndnd leziunile hiperkeratozice; confluarea inferioare); interesarea unor regiuni infe-
intr-un placard venrcos impune diagnostic rioare celei cervicale incadreazd eruplia in
diferenlial cu scabia norvegiand, psoriazisul forma diseminata.

Colagenoze $i alte afec$uni autoimune

r85
 

'i.ti.-:

Fig. 10.8. Lupus eritematos cronic diseminat stabilizat:

leziuni atrofo-cicatriceale posteruptive, rezi- leziunile acromiante ale pitiriazisulur versl-
duale, la nivelul toracelui posterior; aspectul color (care nu au atrofie).
leucodermic extensiv trebuie diferenJiat de

Colagenoze $i alte afecfiuni autoimune

186
 

Fig. 10.9. Lupus eritematos cronic form[ telangpectazicd (cuperonc6):

telangiectaziilc predomind pe acest placard ectaziilc pot rezulta la nivelul feJei din utiliza-
centrofacial cc impunc diagnostic diferenlial rea dermatocorticoizilor topici potenJi, consti-
cu eritcmul "in vespertillo" al fotmei acute gi tuind alaturi de atrofia faciala ireversibila. o
cu acneea rozacee forma cuperozica; telangi- rcac{ie adversd redutabila a acestora.

Fig. 10.10. Leziuni de lupus cronic cu dispozitie asa[6:

placi atrofo-cicatriceale, de culoare roz. pc diagnostic diferen{ial cu afectarea vasculitica
fala dorsala a mdinii (zona fotoexpusa) cc acrala de tip acut (lipsita de atrofie, cu un
indica leziuni tardive de tip cronic: cl.- ilt.tpun pronuntat caracter inflarnator).

r87
 

i'

Fig. 10.11. Lupus eritematos subacut la nivelul fetei:

placi eritcmato-scuamoasc persistente, fbra inflamator, comparativ cu fotma cronic6,
atrofie, la o pacienta cu fotosensibilitate rnar- anticorpii anti-Ro fiind pozitivi.
cata gi artralgii; aspectul leziunilor estc mai

t'f+
tr

\
t
{

Fig. 10.12. Lupus eritematos acut facial:

placard eritemato-edematos fbra atrofie, cu
dispozilie centro-faciala " in fluture" (" in
vespertillo"), respectdnd ganful nazo-labial;
forma acuti de afectare cutaltata in lupusul
eritematos cstc sugestiva pentr-Ll LES. in 85%
din cazuri criteriile ARA (rn'izr.rit.' cic Colegiul
Reumatologilor Americani) tlind pozitive;
rnodificarile imunologice sunt importante
(FAN pozitiv omogcrl, cclule lupice prezente),
banda lupica fiind prezentf, iu toate
fragmentele lezionale gi in mare parte din cele
prelevatc din tegumetitul sindtos fotoexpus; se
asoc i azi cu fl uor.'scc'n e pedvasculara dermala
in IgG gi/ sau C3 {irragine de vasculita).

r88
 

Fig. 10.13. Lupus eritematos cutanat acut:

placi eritemato-violacee {br6 atrofie, cu dispozilie acrala; traduc vasculopatia unei paciente cu LES.

Fig. 10.14. Lupus eritematos cutanat acut:

placi eritemato-violacee pe fala dorsala a mdr- diferenlial se face cu alte colagenoze (erythe-
nilor reprezentdnd modific[ri vasculitice ne- ma elevatum et diutinum. dermatomiozita)
specifice la un pacient cu LES; dia-unosticul precum gi cu eritemul pemio).

r89
 

1/'

)r_
t.

1
.tI
:

'4*r, .,.

Fig. 10.15. Cheilitii lupic6:

lczir-rtti discoidc pc vcmrilion ;i la rtivclr"rl
r.nLlcoasei bucalc. cu cvolu{ic cronicn;i
asimptomatica; prczcltta supraiaccnt a placii
cutauatc crot.ticc facilitcaza cliagnosticul
clif-crcn{ial cu altc chcilitc: actinica. alcrgica.
dcscuarnativa. facticialii. glandulara. liche-
nianir, ciin ot'cr1ap-sindrotnul lupr,rs-lichcn:
clicilita lupica cstc o afcclir.rnc clegcncrativa
pc carc sc pot clczvolta carcittoat.t-tc spino-
cclularc.

Colagenoze $i alte afecaiuni

190
 

'F's-i
.\.1
,r.tl
'.,+l
't{+ i:

Fig. 10.16. Leziune mucoas6 in lupusul eritematos:

la nivelul palatului dur, plac6 eritemato- LES); spre deosebire de acegtia, pacienJii cu
leuco-eroziva delimitata de o margine finA fonnd cronici de boala au leziuni discoide la
keratozica; un sfert dintre pacientii cu formii nivelul buzelor gi mucoasei bucale; princi-
sistemica de boala prezinti leziuni cu palul diagnostic diferenlial sc face cu reteaua
localizare electiva 1a nivelul palatului dur " dantelatd" leucokeratozica din lichenul plan,
(constituind criteriu ARA de diagnostic al cu localizare jugala.

Colagenoze $i alte afecliuni autoimune

l9r
 

Fig. 10.17. Alopecie tn lupusul eritematos cronic:

la nivelul scalpului, placard atrofo-cicatriceal ceale, de tip pseudopelada Brocq; in suprafafi
in care orificiile foliculare sunt complet dis- se remarcd placi eritemato-scuamoase cu un
pirute, leziunile fiind ireversibile, cicatri- aspect sclerotic.

.+

,.t .-

Fig. 10.18. Alopecie tn lupusul eritematos acut:

placarde eritemato-scuamoase la nivelul bila, necicatriceala. in placi sau difuza; con-
scalpului pe suprafa{a carora se remarca pre- secinfa a efluviului telogen, se coreleazd cu
zenla foliculilor pilogi; spre deosebire de modificarile FAN-ului. traducAnd pusee de
forma cronica de boala, alopecia este reversi- evolufie a bolii.

r92
 

-fi. a-

bF-

Fig. 10.19. Plac6 alopecicd la o pacientd cu LES:

prezenla a numerogi foliculi pilogi in centrul eritematoasi cu discretd atrofie marcheaz.d'
placii reliefeaza caracterul necicatriceal al coexistenfa cu leziuni de tip discoid (cronic),
alopeciei; la polul superior al placii, zona aspect clinic mai rar intdlnit.

Colagenoze $i alte afecliuni autoimune

193

ji
Fig. 10.20. Morfee la debut:
placa violacee de consisten{a dura cu loca-
Iizare pe tegumentul abdominal; pe mbsura
Fig. 10.21. Morfee tn pldci:
la nivelul antebrafului, placa indurata alb-
ivorie inconjurata de un halou inflamatoq la un
pacient cu serologie pozitiva pentru Borrelia
burgdorferi; infecfia borreliana (inoculata de
pilda prin inlepatura de capuga) poate precede
debutul morfeei, fiind consideratd un factor
tigger, etiologia morfeei este controversatl, in
794
.
-.t,,
evolu{iei, aspectul liliachiu va fi inlocuit de
unul ocru-brun.
favoarea infecliei incriminate inregistr6ndu-se
rdspunsul bun la terapia cu amoxicilina; unii
autori coreleazi morfeea cu varicela, expu-
nerea la uraniu gi la solventi organici; semna-
larea recentd in literatura a morfeei la sugari
reconsiderd etiologia bolii.

Fig. 10.22. Morfee in pldci tnt-o colagenozd mixtil:
hiperpigrnentarea leziunii sclero-indurative
este un marker al evoluliei indelungate alezi-
unii; debutul lezional a coincis cu interesarea
in totalitate a membrului superior in cadrul
bolii Schulnann (fasceita cu eozinofile con-
finnati prin biopsie musculara); pacientul
Fig. 10.23. Morfee in pldci:
placa ovalari porf elanee cu o margine
liliachie, indurati, de consistenta dura: pe
suprafala netedd gi stralucitoare sc rctrarca
fire de par, sernnificAnd o fazd prccocc- dc
dezvoltare lezionala; principalul diagno:tiu
diferenlial se face cu lichenul sclero-atrt'fie
prezenta simultan gi diateza lupici (VSH cres-
cut, eozinofilie, anticorpi anti ADN dublu ca-
tenar, anticorpi anticardiolipinici); lipsa de
incadrare in sindromul Sharp se datoreazd
absenJei anticorpilor anti-RNP, a miozitei gi
serozitei.
tl
h.
'
"h"
cutanat (extragenital); unii autori considerd
lichenul sclero-atrofic o formd de morfee
superficiala, dar el a rnai fost incadrat gi ca
variantd dc lichen plan sau ca afec{iune dc
sine-stdtitoare (avAnd tablou dennato-
patologic distinct).
r95
 

l-, $
. {'.

"
lli '-'

Fig. 10.24. Sclerodermie localiz'atil (morfee) :

la nivelul trunchiului, placard sclero- siune de peste 20 cm; consistenJa sa este durd,
indurativ, cu suprafa{a alb-poreJelanee 9i lemnoasd, iar sudora{ia qi secre{ia sebacee
periferia hiperpigmentata, avdnd o dimen- sunt absente (lipsesc glomerulii sudoripari).

196
 

Fig. 10.25. Morfee linear[ frontoparietal[:

banda sclero-indurativa ivorie cu localizare cicatriceala a scalpului; asocierea sa cu hemi-
frontal-paramediand, consacrati ca denumire: atrofie faciala (indusa de sclerodermie) consti-
lovitura "en c,oup de gM'; extinderea acestei tuie S indromul Parry-Romberg.
benzi in po(iunea superioarl produce alopecie

Colagenoze gi alte afecliuni autoimune

t97
 

r +i\.+-

Fig. 10.26. Sindrom CREST:

telangiectazii in spot la nivelul fefei uner R - fenomen Raynaud, E: disfuncJie esofagia-
paciente cu anticorpi anticentromer pozitivi; n6, S : sclerodactilie, T: telangiectazie) este
Sindromul Thibierge-Weisenbach (descris considerat o forma limitata de sclerodermie
prin acronimul CREST: C : calcinoza cutis, sistemica.

Colagenoze $i dte afecfiuni autoimune

198
 

Fig. 10.27. Sclerodactilie la debut:

in sclcrodcrmia sistemici, iutercsarca dcgcte- violaccu, degetclc capatAnd cu tintpul o efilare
lor pAna la niveiul arliculaJici MCF sc nutnegte distala ("in vLrf dc lu'nlnard').
sclerodactilic: tegumetrtul cstc sublirc, lucios,

Colagenoze $i alte afecfiuni autoimune

199
 

Fig. 10.28. Sclerodactilie:

o manifestare precoce cutanata in sclerodemta asociat cu fenomcnul Rapaud.
sistemica o reprezintd edemul acral, eventual

Colagenoze gi alte afecaiuni autoimune

 

I
I
t

i
I

i
i

t
l
j,;

Fig. 10.29. Sclerodactilie asociati fenomenului Raynaud:

rnodificarile trilazicc dc culoarc alc sindro- se va producc o afbctarc sclero-indurativa
nrului Raynaud pot prcccclc cu ani clc zilc scrnui flcativa acrala. invalidanta.
irrslalarca selcrodcnrrici sistcnlicc: cu tirnpul

-f
Fig. 10.30. Amputafli digitale in sclerodactilia din sindromul CREST:
pc fala anterioard a palmclor sc obs.-n I e-xistancl ulcera ii clurcroasc. col.nparatc cLr
tclangicctazii in spot, resorblia artieularl " r()sAtura r/c
,soarccc": Lrlccraliile traduc
clctcrminAnd picrclcrca falangclrrr tlt:t.tlc': nccrozc alc pulpei digitalc.
piclea cstc atrofica. sLrblirc. la pLrlpcl.- ,-iistt.'lc

20r
 

Fig.10.31.9iFig. 10.32. Sclerodactiliectrfixareadegetelorinse,miflerde(sindromCREST):

consecutiv sclerozei cutanate ce intereseazi ("rositura de Soarece"); modificlrile sclero-
manunchiul vasculo-nervos digital. se produ- tice se instaleaza progresiv, motiv pentru care
ce retracJia degetelor in serniflexie. cu durere sclerodermia sistemicd se mai nume$te
vie impotenla
qi funclionala uarcatd: ulce- " sclerozd sisfemtcd".

ralia distala este secundarA ocluziei vasculare

202
 

:+]i
r:-\''1,-

Fig. 10.33*. Gangrenl gi necroza digital6 in sclerodactilia avansati:

tulburarile trofice acrale au aspect de acropatte acoperite de necroz6, ulceraliile dureroase
mutilanti, degetele fiind efilate, fixate in flexie; compromit grav gi definitiv func1ia mdinii.

Colagenoze $i alt€ afecfiuni autoimune

203
 

Fig. 10.34*. Afectare facialitn sclerodermia sistemicE:

sclerodactilia este avansata atunci cdnd nepotrivita, aspectul dramatic al acestor
faciesul devine caracteristic; de remarcat pacienJi neavdnd nimic din frumusefea gi
aspectul inexpresiv, "ca o masca"; com- expresivitatea simbolurilor ortodoxe.
paraJia clasica cu "icoana bizantindr" este

Fig. 10.35. Afectare faciald tn sclerodermia sistemic[:

liniile faciale normale pierdute, buzele subliri in raport cu vArsta cronologicd; scleroza qi
cu microstomie, ridurile radiare periorale, telangiectaziile faciale. pArul negru gi uscat
nasul efilat - realizeaza un facies cu mimica completeazd aspectul de "mascd faciald".
absenti, dar cu un aspect ingelator de tinerefe

204
 

f ercicsul "cil o l?ta.sczi" fiapcazir prin aspcctul ;i Ilicrostotrtici cliscrctc.

irnobil tlatorat disparilici pliurilor f t'outal.-

s.,i$t$;
*l:'i-14
\,''-, .r'tr
'.'.i--1 )
;*--, *, f'
i,'";:"'r {;':'
's1'- 1 ',
'' : r

Fig. 10.37*. Semnul Gottron in overlap-syndrome (sclerodermie-dermatomioAtz):

/t
la accca;i pacicnta sc- rcllarcit plaei 'ntL-nrir- laliilor intcrlalallgicnc. llatogtrotllottiee-
to-scLlautoasc pc fclclc clc crtcnsic,11r' .rrli ri- ltctttrll clcrtllatot.t.tirrzitlt.
 

..;

Fig. 10.38. Dermatomiozitl acutj a adultului:

facies caracteristic cu eritem violaceu renlial cu edemul Quincke gi cu dermatita de
periorbitar (" heliotrop"), simetric. edematos, iritalie a felei; aspectul clinic impune
scuamos, care reduce fanta palpebrala; dozarea enzimelor "tnusculare" gi efectuarea
acompaniat de prurit sau dc o senzalic dc electromiogramei.
tensiune locala, impune diagnostic dife-

Fig. 10.39. Dermatomiozitl pamneoplazic5,

la o pacienti cu neoplasm lrlamar stadiul IV instalat la cateva luni dupa diagnosticul
eritemul infrapalpebral bilateral edematos, cu neoplaziei; de obicei dennatomiozita precede
tenta liliachie este izolat. subcutanat 9i nu neoplazia. asocicrea fiind reciproc dezavan-
reduce fanta palpebrala; leziunile cutanate s-au tajoasa.

206
 

1;ri;
.. r\''

Fig. 10.40. DermatomiozitLacuti a adultului:

placard eritemato-papular la nivelul decol- diagnostic diferenlial cu lupusul eritematos.
teului (in zond fotoexpusa) ce impune un

Fig. 10.41. Semnul Gotfion tn dermatomiozittr:

placi simetrice eritemato-violacee la nivelul scuamoase, confluente, localizate pe supra-
articulaliilor m6inilor, genunchilor. cubitale: felele de extensie ale articulaIiilor inter-
este patognomonic pentru dermatomiozita. ca falangiene).
gi papulele Gottron (eritemato-purpuricc.

207
 

'1 ;

Fig. 10.42. Semnul'tnanichiruii" tn dermatomiozftn:

telangiectazii periunghiale cu distrofie de cuticula la o pacienta cu dermatomiozitd confirmati.

Colagenoze $ alte afecfuni autoimune


,i
Er
,i'4
Fig. 10.43*. Maladia gref6 contr gazd6 - form[ cronic6:
la un pacient cu leucemie acutd care a suferit un
transplant medular, se observl o retea maculard
gi papuloasa, cu tenti violacee qi aspect liche-
noid; este incadrata in afectiunile imune deter-
minate de rdspunsul limfocitelor donore (imu-
;.i:r
nocompetente, histoincompatibile) impotriva
lesuturilor gazdei relativ imunocompromise;
criteriul temporal distinge forma acuta (in
primele trei luni dupa transplant) de forma
cronicd (peste 100 de zile de la transplant).
Colage,noze $i alte afecluni autoimune
209

Fig. 11.1. Ihtioz6 vulgar6:
placarde hiperkeratozice confluate (pAna la
generalizarc), aparute la virsta de -3 saptamdni;
la palpare sunt rugoase, scutnele avAud o
culoare brun - negricioasa; evolulia leziunilor
este cronic6, cu remisiuni in sezonul cald (cli-
Fig. 11.2. Ihtioz[ vulgar6:
afectarea zonelor dc cxtensie ale metnbrelor
estc simetrica; xeroza estc marcata. dc;i se
pare cd in stratul cornos al tcgumentului atec-
tat, cantitatea de apa nu este inferioara c.'lei
,lb*
matul tropical este mult mai bine tolcrat, com-
parativ cu cel temperat, datorita urniditalii
sale); accastd
zomal -dout inant pcrsistd loatA viata.
din tegurnentul ulnan normal; reteaua
scuamoasi confera suprafelei placardelor un
aspect dc " solzi de pe,srci'.
213
 

I
.i

t.

tr,:'

 
{
1

$.
J.
.:l rt +
-t {:-i: : ..:.. {'
.. : " .Ar'1 .

,t *
'&
.1. ...' :

'*t

Fig. 11.3. Ihtiozl vulgari - detaliu:

cu o tenta palida, ftra a deveni eritrodermice,
scuamele se suprapun peste xeroza tegumen-
tar6, rebelI la tratament; scuamele se fornea-
za ca rezultat al diminuarii (pAna la absenJa) a
stratului granulos, ce conduce la o hiperkera-
tozd de retenlie; granulele de keratohialina
sunt absente sau prezinta anomalii structurale,
probabil prin modificarea ptofrlagrinei, com-
ponenta proteica principala a acestor granule;
deoarece procesul de keratinizare decurge
norrnal in ihtioza vulgar6, rezultA cA aceste
modificari ale profilagtinei nu prezinta o
importan{a capitala in patogenia bolii.

Tulbur[ri de keratinizare $i alte

2r4

Fig. 11.4. Keratodermie Thost-Unna:
placarde hiperkeratozice plantare familiale
(mama gi fiica) cu un lizereu eritematos in
zona de demarcalie; se insolegte de hiper-
hidroza gi intereseaza de obicei gi palmele; este
non-gradientd, ftrd tendinfa de extindere pe
Fig. I 1.5. Keratodermie Papillon-Lef0ue:
placarde hiperkeratozice difuze plantare care
au tendinta de interesare a tendonului achi-
lean; hiperhidroza de acompaniament este
responsabila de mirosul neplacut degajat de
leziuni, favorizdnd suprainfecJiile bacteri ene :
suprafelele extensoare; genetica molecularS a
identificat muta{ii genetice pe cromozomii 12q
qi 17q, keratina I - intr-o regiune vitala a inter-
acliunii desmozomale keratinocitare, Vl (ima-
gine din colectia Prof. Forsea).
transmisl autozomal-recesiv (mutalii ale
cromozomului ql j.5- 1 4), maladia include
11
gi periodontoza (imagine din colecfia Prof.
Forsea).
215
 

,JT
.. {y
.:J *'.'.,:
.a4t*
f i'I-',i
t..: :

.:t'1:(

Fig. 11.6. Keratodermie plantafr transgredientit (boala Meleda):

este o keratodermie difuza cu transmitere (progredienrd); mutaliile genice nu sunt
autozomal-recesivd, in care leziunile hiperke- precis identificate, fiind suspectatd intere-
ratozice plantare au tendinta de extindere pe sarea crorlozomilor 1p36.2-p34 (imagine din
fala dorsala a picioarelor qi mdinilor (trans- colec{ia Prof. Forsea).
gredienta); evolueazd pe tot parcursul vielii

Fig. I 1.7. Keratodermie punctatil plantari @rocq-Mantoux):

papule keratozice translucide. inclavate in patologic se remarca diskeratoza acantolitica
epiderm, ce las6 dup[ eliminare depresiuni focala; poate fi mogtenitd genetic (transmitere
punctiforme; debuteaza la vArsta adolescentei autozomal-doninanta\ sau sporadic[ (au fost
sau chiar in decada a III-a r iala: dennato- descrise asocieri cu neoplazii interne).

2r6
 

\*-

&-- *

;;.;;*x-l{3

Fig. 11.8. Keratodermie palmarf, dob6nditil:

hipcrkeratozi cu aspect neinflamator la uu infec ie gonococica); impune diagnostic
pacierrl cu oligoartrita reactivd dif,erenlial cu alte keratodermii dobAndite.
stAng), conjunctivita (la scurt timp dupa o

#
Fig. 11.9. Keratodermie palmarf, secundaxd psoriazisului:
placarde eritemato-scuarroase 1a nir clr.rl diagnosticul difcrcnlial se face cu eczelna
ambelor emincnJe palmare, cu hiperkr-ratr)za acuta $i eu tinea manulrl (frecvent cu intere-
irnporlanta gi cu afectare unghiala spc-citica: sare unilaterala).

217
 

{r;

,lr--
Dv
IT li
.".ffit '"-. I
*.0 'i s

Fig. 11.10. Kera/,rlze folicular[ (boala Darier-White):

placarde eritematoase dispuse la nivelul prima decadi de viata qi se insotegte de retard
flancurilor, interesdnd pliul submamar; mental, epilepsie, tulburari psihice (acestea
leziunile se localizeaza de electie in ariile din urma pot fi consecinta izolarii sociale a
seboreice; transmisd autozomal-dominant acestor pacienti, ale c6ror leziuni au un aspect
(cromozomul 12q 23-24.1), debuteazi in "murdar", degajdnd un miros neplacut).

Tulburtri de keratinizare gi alte geNrodermatoze

218
 

-.'- t
1

r. i"*
tt

**'
* ,-
j"' +j
..1'.- r

,1 .t.
4
-*ti'
.{r }rf.,
;

rJ>
F 1
.t 'L i

a1 ' :1 ..r'i

.4,.th,
|jx, i *{'
,.t
-1 .. _t
,( ..: ,
.
1t
b.
:. * '.'.rr'.
'" + 'in'.
,is*
,t

;
\
-.it A:fr "'i e.
t) *t
't ,1r.:
t.'" {
,1 ,i,
n, \"?- .;-
:- ,:.S,*;:; tl .r,
-
.t ' 'l{rr' '.tj n

Fig. 11.11. KEratoz,Lfolicularl (boala Darier-White) - detaliu:

elementul individual este o papula maronie, bacteriene, astfel ci s-a presupus existenla
centrata de cele mai multe ori de o cmsta unui deficit irnunologic, in principal prin
bruni, aderenti, care confera erupliei un alterarea func{iei de bariera; exista totuqi
aspect rugos; pacienJii au o predispozitie pacienti fbra alterari imunologice consecutive
pentru infec ii virale (herpes simplex) 9i diskeratozei acantolitice focale.

Tulbruari de keratinizare Si alt€ genodermatoze

2t9

Fig. ll.l2. Pitiriazis rubra pilar- forma clasicd a adultului:
exantem eritemato-scuamos care se deose-
begte de psoriasis prin: leziunile papuloase
foliculare proeminente, prezenla unor "msu1e
de cruSar€' printre leziunile hiperkeratozice,
absen{a pitting-ului unghial, culoarea orange
a hiperkeratozei palmare, evolu{ia des-
cendentd (cranio-caudala) 9i limitata (cdliva
ani) a exantemului; cauza maladiei este
220
necunoscut6, fiind sugerati o etiologie virala
(la pacien{ii HIV-pozitivi, PRP evolueazd
favorabil dupa tratamentul cu zidovudina);
pdna in prezent nu a fost izolat nici un virus
la pacientii cu PRP, existdnd asocieri gi cu
alte cauze de imunodepresie decdt HIV
(cancere viscerale).
Fig. I 1.13. Xeroderma pigmentosum:
genodermatoza cu transmitere autozomal-
re c e s i v d caracteizatd printr-o erupfi e fotod i s-
tribuita, formata din efelide dispuse pe un te-
gument xerotic; pacienlii pot prezenta 9i lezi-
uni buloase, ulceralii superhciale, cicatrici
desfigurante, kertoacantoame, consecutiv
unei anomalii enzimatice in repararea ADN-
ului; leziunile cutanate au un potenfial de
transformare neoplazicd, apardnd cu timpul
carcinoame (bazo- gi spinocelulare) sau
melanoame maligne; asociaza leziuni oculare
qi deficite neurologice (imagine din coleclia
Prof. Forsea).
 

t::
.,
.t*; **
-:t -';J
;.{
, :1.

rf r ,1.

t .'i-.':,j
' r..'j '

.r l:.

,,.:J r

Fig. 1 1.14. Neurofibromatozdtrp 1:

neurocristopatie cu transmitere autozomal- toza clasica sau periferica); jumatate din

dominanta (gena localizat pe bralul lung al ca )ri par sa fie determinate de mutatii
cromozomului 17), cunoscuta sub denumirea spontane, ftra ca acestea sa fie corelate cu
de maladia Recklinghausen, (neurofibroma- variabilitatea expresiei fenotipice.

utbulri de keratinizare Si alt€ genodermatoze

22r
 

t,t

:tr"
,t?:i
I .t t
j1'
I .:
I
'.n
''..";.r;;1
it,
''
r : ,;i:i ..lii'i. .r' ''
nj :.:t:r,; ,'l
.t

i.;

,*.i,,
.t l.
ar 'i
& ''' r., '; j oi
.:r t-,
rf i.,iI|*
. :.,' ,i,.
i ,, ', r: :: 't:f' ,

, -t
, :-t: ;
lt,
i. ri
&ior;:,:
".. 'a,- iil -.-
r.S'.,', -. . ,

,, t'''FI
4 | q'
)'
''

lt

Fig.l 1.15. NeurofibromatozA ttp l:

multiple macule cafe-au-lait cu diametrul de
peste 1,5 cm, lentiginoza generalizata $i
neurofibroame la o pacienta ce indeplinegte
trei criterii Riccardi de diagnostic (peste 6
pete caf6-au-lait cl dimensiunea superioara
valorii de 1,5 cm la adult, prezenta a doua
neurofibroame indiferent de tip sau a cel
pufin unui neurofibrom plexiform, efelide
axilare sau genitale); aceste pete cafe-au-lait
reprezinta primele manifestari ale bolii, fiind
frecvent congenitale;totugi, numdrul gi forma
acestora nu au valoare diagnostica, daca
minimum 2 (din 7) criterii de diagnostic nu
sunt intrunite.

TUlburari de keratinizare $i alte genodermatoze

222
 

"*
,ry,8

r'{ ''
s' 'i

,#

i -3$.,"7

{ks;:

Fig. I 1.16. Neurofibromatozdtrp l:

neurofibroame dermice multiple areolare gi molluscum pendulum; numdrul lor variaza de
perimamelonare, asimptomatice, dezvoltate la cAteva pdna la aproape o mie; se mai
dupa pubertate; de culoarea tegumentului, remarca numeroase efelide.
tumorile sunt mobile, cu un aspect de

Tulbur[ri de keratinizare gi atte genodermatoze

223
 

j
t ttr
I

"tu".arrr*l_,

Fig. 11.17. Neurofibromatozdtip I - neurofibrom nodular periferic (plexiform):

tumord de consistenli ferm6, cu valoare traiectul trigemenului sau al nervilor cervicali
patognomonica de diagnostic; se formeazdpe superficiali), putAnd determina parestezii.
trunchiurile nervoase (cel mai frecvent pe

Tuhur[ri de keratinizare gi alte getrodermatoze

 

Fig. 1 1.18. Neurofibromatozd ttp l:

elefantiazis (neurofibromatozis) al mem- r epr ezinta echivalentul celei care intereseazi
brului inferior care apare desfigurat; neuro- trunchiurile nervoase (imagine din colecJia
fibromatoza difuza a {esutului subcutanat Prof. Forsea).

Fig. I1.19. Scleroza hrberoasd @ourneville):

angiofibroame in regiunea mentonierd oculare 9i modificiri cardiace gi renale;
aparute in copilarie, clinic cu aspect de transmisd autozomal-dominant, maladia se
papule gi noduli roz, de consistenJi ferma; datoreaza unei mutalii genice pe cromozonul
boala prezintd o interesare cutanati (an-uio- 16 (tuberin), existAnd asocialii cu sindromul
fibroamele asociind qi macule cafe-au-lait. Wolff-Parkinson-White ( imagine din co lecl ia
fibroame periunghiale, gingivale). neuro- Prof. Forsea).
logic[ (retard mental, epilepsie). selttnL-

225
 

Fig. I 1.20. Lentiginozd periorificiald (sindromul PzuE-Jegers):

lentigine ale buzelor gi periorale la o pacienta gi plantelor; polipii se localizeazd pe tot
ce asociazi polipoza intestinala; transmisi tractul digestiv, cu excepfia esofagului; riscul
autozomal-dominant, pigmentarea periorifi- de malignizare nu este cunoscut; impune
ciala se poate insoti de macule dispuse la diagnostic diferenlial cu telangiectaziile din
nivelulmucoaseibucale, degetelor,palmelor sindromulRendu-Osler.

Fig. 11.21. Telangiectazie hemoragicd ereditard (sindromul Re'lrdu-Osler):

telangiectazii punctate la nivelul buzelor unei recurente de epistaxis in copilarie (imagine
paciente care prezenta fistule arterio-venoase din colecJia prof. Forsea).
pulmonare in contextul unor episoade

226
 

Fig. 11.22. Sindromul Eblers-Danlos (tipul Itr):

hiperlaxitate ligamentara ce explica hipermo- genice ale colagenului; luxaliile frecvente se

bilitatea articulara intr-o afecliune cu mutalii asociaz4 aspectului catifelat al pielii.

\j

Fig. 11.23. Sindromul Ehlers-Danlos (cutis hiperelastica):

hiperlaxitate a pielii care este catifelata. cu o precizie mecanismele biochimice ale acestut
deosebita fragilitate; nu s-au identificat cu tip de genodermaloza.

227
 

t:
\-4 -.

.:11- '

#.f
,.r,

*; ;:, ''
*".
t.

':t d.,
{.'--"< ,. t' -Q ..,u'-1
*-.ll| 'it", . '
.

il. ..... -r'?1 Lirr "

'arir ;:;; ,u

' rii:*
c''
[,tr
*1;*;
f;.qir
t-.

*' $Y

ln'5{*

Fig. 12.1. Psoriazis vulgar:

zonele de extensie (lombo-sacrata, cubitalA,
rotuliana) sunt zone de eleclie pentru lezi-
unile de psoriazis vulgar; placardul eritema-
tos (dispare la vitro-presiune) prezintf, scua-
me alb-sidefi i, lamelare, pluristratifi cate, con-
secinta a accelerdrii tum-overu1ui epidermrc
(prin alterarea kineticii celulare keratinoci-
tare); aspectul placardului este figurat (geo-
grafic), cu cAteva elemente gutate paraver-
tebral stdng.

Psoriazis

23r
 

b".:'I

1\

t..

. .- *-r
'r + _:J]*

'/ :,1

Fig. 12.2. Psoriazis vulgar:

plAci eritemato-scuamoase de culoare roz-
somon, cu hiperkeratozA accentuata la nivel
cubital; scuamele groase, sidefii, pluristrati-
ficate, sunt u$or detagabile, prezentend la
gratajul metodic ddre albe pulverulente (sem-
nul "lumdnarii de spennanfef', caracteristic
bolii); inducerea acestor ddre este posibila ca
urrnare a patrunderii aerului intre straturile
scuamelor.

Psoriazis

232
 

fttret#S
,i1." -lj,
tl.x s
:., rlx
'ii; ,ii\:lrff
'ii b'
i 7. t
,fil
sr'
*\,,3j
t*
+t ,'^ ,^r
i " ,:'u
.'s'
#"'
'rt
.t qt
 

,'qb .il[.
*
I t.* *.
aa
*
.l'* *
t'

Fig.l2.3. Psoriazis wlgar cu leziuni polimorfe:

asocierea de leziuni in placi, numulare gi (Kiibner), caracteristic, dar nu patognomonic
gutate, realizeazd un aspect polimorf; indu- psoriazisului (se intdlnegte gi in lichenul plan,
cerea lineara de noi leziuni prin traumatizare vitiligo etc.); leziunile sunt rar acompaniate
reprezintf, fenomenul leziunii izomorfice de prurit.

{^

-' : '-i]
  . :... "
Y

_:'.

++i

*
*

Fig.l2.4. Psoriazis vulgar cu leziuni numulare gi gutate:

la desprinderea mecanicd a scuamei se obser- datoreazd amputarii anselor capilare din der-
va mici hemoragii punctiforme. constituind mul superficial gi are valoare patognomonica
semnul AuspiE (roua sdngerdnda): acesta se pentru diagnostic.

233

* ,rt
Tn
Fig. 12.5. Psoriazis vulgar polimorf:
la nivelul antebraJului, leziuni eritemato-
scuamoase, in placi, numulare (ca o moneda),
gutate (ca o picaturi), cu fenomcn Ktibner
ptezent gi semn Auspitz pozitiv; psoriazisul
poate fi familial (antecedente hcrcdo-colate-
Fig.12.6. Psoriazis vulgar polimorf cu elemente
afectarea pliului submamar gi a regiunii ombi-
licale reprezinta o interesarc clltauata de tip
234
q,
lt
rale pozitive) sau sporadic (factorii trigger
incrimina{i fiind: honnonii, infec{iile, con-
sumul abuziv de etanol, unele medicamente,
constelaf ia psihica particulara).
de tip inversat:
inversat (flexr"rral) in psoriazisul lulgar (uscat);
se mai relnarca ele-tnctrtc gutate gi nutnulare.
 

t
;i
:

Fig. 12.7.9i Fig.12.8. Psoriazis wlgar formi gutattr:

debutul psoriazisului se face frecvent cu placi asocierea unui antibiotic (Eritromicina,
mici eritemato-scuamoase, "ca piciturild' Augmentin) pe o perioada de 7-10 zile
(gouttes in lb. francezir), in principal la contribuie evident la ameliorarea leziunilor;
pacienfii tineri; urmeaza aproape totdeauna de altfel, infecliile ritmeazd puseele cutanate,
unei infecfii (frecvent streptococice), astfel ca preceddnd erupfia cu c6teva zile.

i--

'1- .,

,,. #, '"ii
irr.
tl'.:,1 q r. s.t, -l . :-l:
.:'. *
l*hriii''ir

r*|

Fig. 12.9. Psoriazis rnrlgar:

leziuni gutate gi numulare in regiunea lombo- depigmentate (rezultat al tratamentui topic cu
sacrata, coexistAnd cu macule reziduale keratolitice 9i citoreductoare).
 

'. 6 ,*,?. jit

-,,t,
"*
r
':i
tl #,r
;sll.t
4f'

'tt"t1,'
t#. *
:l . t
.i.," '

,.i

Fig. 12.10. Psoriazis rnrlgar

cu leziuni gutate gi cu elemente de tip inversat (periombilicale).

Psoriazis

236
 

.t

. I 't
.

Fig. 12.11. Psoriazis rnrlgar inversat cu localizare orilaril:

culoarea roz-somon a placii (care dispare la intertrigo-uri infeclioase (bacterian, micotic),
vitropresiune) este caracteristica; impune dermatita de contact.
diagnostic diferen[ial cu hidrosadenita, alte

:,*4'-

Fig.l2.l2. Psoriazis vulgar cu leziuni inversate:

placl de un rogu-viu, strllucitoare gi netedA. localizarea facdnd dificil tratamentul
care preteaza la confuzii cu o candidoza (regiunea este vulnerabila la atrofia indusd
interfesiera (cu care se poate complica): de steroizi).
aspectul scuamos este mai pulin vizibil.

237
 

t
,t.

\
 .

Fig. 12.13. Interfrigo psoriazic suprainfectat:

retroauricular, placi zemuinda de culoare prin afectarea funcliei de bariera cutanat6 in
rogie, cu cruste melicerice care bordeaz?r cadrul psoriazisului; impune diferenlierea de o
periferia; suprainfeclia bacterian[ este posibila dermatita seboreicd suprainfectata.

Psoriazis

238
 

Fig.l2.l4. Psoriazis al pliurilor (inversat) :

aspectul inflamator ale leziunilor aproape scuamelor), orieteazd cu dificultate diag-

lipsite de scuam6 din regiunea inghinala nosticul, prin excluderea unei dermatofilii, a
(ocluzia naturald limiteaza acumularea unei candidoze gi a unei dermatite de iritalie.

Fig. 12.15. Afectare faciald in psoriasis:

leziuni eritemato-scuamoase cu distibulre nos), greu de diferenliat de leziunile din
seboreicd (aripi nazale, supra- gi intersprAnce- dennatita seboreic6.
 

lffir,,

+ < r'_-:*

12.16* 9i Fig. 12.17. Psoriazis facial sever:

afec{iune rari, ce intereseaza intrc'gul rnasiv este interesat cu alol-rc'cic difuz[l semnifica o
facial, de obicci cru{at in psoriasis: scalpul fonnf, grava dc psr)riazis.

240
 

Fig. 12.18. Psoriazis rnrlgar:

pe fata dorsala picioarelor, leziunile cu
a unul candidozic) ; unghiile halucelo r prezintlt
aspect ectimatos insotesc un perionixis modificari de culoare latero-distale ("pata de
eritemato-scuamos (greu de diferenJiat de ulei'), caracteristice psoriazisului.

Psoriazis

247
 

Fig. 12.19. Psoriazis vulgar al scalpului:

placi eritemato-scuamoase ce respecta firul PUVA-terapia nu inregistreaza ameliordrt;
de par lira a determina alopecie; ele insotcsc diagnosticul difercn{ial se face cu dermatita
de obicei leziunile cutanate gi unghiale; seboreici gi cu pilomicozcle scalpului.

Psoriazis

242
 

\N -'-l i*::*
*.. *,;1+.-...1

Fig. 12.20. Sebo-psoriazis al scalpului:

interesarea liniei frontale de implant a paru- forma particulari, ce reune$te (controversat)
lui, ca gi a ariilor seboreice, constituie aceasta trasituri din ambele rnaladii.

Fig. 12.21. Afectare unghialE severl in psoriazisul exudativ:

onicodistrofie gi pcrionixis psoriazic cu Lln periunghial, scuamele sunt groase, molo-
aspect extensiv care traduce o in-runodeprcsie zoase, cu un lizereu eritematos in po4iunca
sistemici (ciroz.it hepatic[ in acest caz): sc- distala; hiperkcratoza subunghiald este rezul-
rernarcd onicontadesr.s (ilesprinderea unghici tatul agregarii keratinei gi a acumularii stra-
de pe patul unghial in po(iunea sa prorinrala t. tului cornos, consectttive accelerarii tum-
deformari ale unghiei, pata dc ulet crt.-tt.ir a ov'erului epidermic.

243
 

Fig. 12.22. Psoriazis vulgar al palmelor:

hiperkeratozl marcati bilaterala, cu fisurt microabcese Munro-Sabouraud, in absenJa
s6ngerdnde, ce prezinti dermato-patologic pustulei spongiforme Kogoj.

Psoriazis

244
 

t
\
l

i
,')1

Fig. 12.23. arfiopatic:

artrita simetrica a articula{iilor MCF, instalati leziunile articulare; artrita psoriazica este o
la ciJiva ani dupa prezenta leziunilor cuta- artrita seronegativd (factor reumatoid nega-
nate; afectarca multiunghiala prccede gi ca tiv), mutilanta gi anchilozanta.

.,;:i.
'::l':o;;
'.: ' -.
.,"fr={.
.I','3,:;f;:

.*f,r
':i nj

i.'
.,]

ar: . ni

Fig. 12.24. Psoriazis arfiopatic:

artrita a articulaJiilor IFD, cu leziuni r,rnghial.-- cutanate de psoriazis este controversatf,; untt
minime; considerate de rnajoritatea autr)rilrrr sus in, de pilda, ca acestc doua afec{iuni pot
o eutitalc unica, asocierea arlritci e Lt 1eziun i1.- aparca accidcntal.

245
 

I
I
It
1

\
\
\
\ i
\ I

\ \ 1
I
:

\
\
 

,l.a

J-

i
Fig.12.25. qi Fig. 72.26. Psoriazis pustulos palnar:
pustule sterile, amicrobiene. pc un fond infla- tratamcnt, fi ind utila UVA-tcrapia localiz.aft;'
mator, fonnatc printr-uu nrr'eallisln iurutto- dcrmato-patolo gi c cstr' patogrlotnott icit pustu-
logic; degetele au un aspcct cliscrct dc rctrac- la spongiforma Kogoj-Iapidre.
1ic in flexie; leziunile rasl-ruucl rnai la

246
 

Fig. 12.2i7 . Psoriazis pnsulos

gemeralizat (Von Zumbuch) :

reprezinta o forma grava de

psoriazis care se insolegte de
stare generala alterata, cu febra
mare; pustulele acopera supra-
fala placardelor de culoarc
rogie.

.F,:

f
,t
'dei

&'

Fig. 12.28. Psoriazis erito-

dermic:
afectarea generalizata (peste
85% din suprafafa corporala)
aspectul clasic de
"om rost)" descris de llallo-
peau; eritrcrdermia din imaginc
lru a aparut de novo. ci pnn
transformarea unor leziuni de
psonazis r.ulgar in utma unui
tratament local eronat; este o
urgen{a prin afectarea termore-
glarii, deperditria masiva hidro-
clectrolitica (consecutivc picr-
derii funcJiei de bariera), ca 9i
prin suprasolicitarea cordului.

Fig. 12.29. Psoriazis eritro-

dermic - detaliu:
neccsita diagnostic diferenlial , r'.
cu alte cauze de eritrodennic '' '
(limfom, eczema complicata)
gi cu exantemul morbilifonn , .,
(postmedicamentos sau din '.' ; -

inlecliile virale). :

.,,1, I '1 *..

.. 1"
,,:
. ^{.
ir'
j': 'e'
:4:'f'.. . .
a.:

247
 

Fig. 13.1. Pemfigus vulgar:

.;:.

bule flasce, largi, superficiale, ne- ,"r[i'-'

pruriginoase, in tegumenlul apa-

rent sdnitos; semnul Nikolsky
este pozitiv, traducdnd epider- '.r.l"is
mofragilitate; el consta in indu-
cerea unei leziuni buloase prin
presiune in tegumentul indernn
sau in extinderea leziunii buloa-
se prin presiune laterala a bulei;
bulele se rup rapid, formdnd
eroziuni rnarginite de un lambou
epidermic decolat.

"'t"
SSu -.

:-ilq.* ..;:

+:i - '-"rt*.
:|I
-ji;r
*m

Y*I
l-'i{

$r.

s,

,t
I*-

Fig. 13.2. Pemfigus vulgar:

toacele posterior este sediul de elcclie al intraepidemica ( suprarnalp i-qhiana) ; IFD cuta-
erup{iei, aici in ctapa de desicare (uscarc) a nata evidenfiazd o fluorescentra reticulata inter-
bulelor, cu ulcera{ii, cruste qi lcziuni hipe4ri:r- celulara intraepidennica in IgG gi / sau C3.
mentare reziduale; acantoliza estr' prr)lllnda

251
 

.,1

*{}{-
'{ff
JLI
t'.
ry

Fig. 13.3.* Pemfigus vulgar:

la nivelul masivului facial, eroziuni post- buzei inferioare gi in unghiul extern al

buloase produse prin ruperea bulelor flaccide' ochiului drept.

cu impetiginizare la nivelul semimucoasei

Afecliuni veziculo-buloilie neinfecfq.se

252
 

  - ':1i &:
* ,g*:7 'i

':'.,7t' .. l

l, .::,,:
trr'
il
t

*$
a'W

I
{}'
  ,.t-f
t, r.+
h[1 .tb

Fig. 13.4. Pemfigus seboreic (eritematos):

la nivelul toracelui postcrior, dccolari intitlse crodate sAngcrcaza la traurnatist.tle tniniurc.
epidermicc dupd ruptura br-rlclor: locurile lii nd ltraltc dul'.'t'oasc.

Fig. 13.5* Pemfigus eritematos:

lcziuni scuallo-cl.t.tstoasc 1a nivclltl intre-gtt boala Darier: accst pacicrtt prczcnta qi lcziuni
ft1e, cu aspcct psoriazifomr. implrtrancl tliag- buloasc la nivclul toraccltti postcrior, carc all
nostic dif-crcnlial cLr lupr-rsul critct"llattr: e rt)11i. tacilitat cliagnosticul clinic.
verucos, psoriazisul fe{ci, scalria Iltila 'L1311.1.

253

|.;
Fig. 13.6. Pemfigus seboreic (eritematos):
placard eritemato-scuamo-crustos pruriginos,
cu evolulie trenanta, localizat paranazal drept;
impune diagnostic diferenlial cu dermatita se-
boreic6, lupusul eritematos, tuberculoza cuta-
nati; dermato-patologic acantoliza este inalta,
Afecliuni veziculo-buloase nemfecfioase
254
'' -:'l-'.
:.r{
r
subcornoasi (superficiala), iar tabloul IFD
poate imbina aspecte mixte ale pemfigusului 9i
lupusul ui eri temato s ; d escri s a de Senear-Usher,
aceasti varietate de pemfigus foliaceu este
localizati in ariile seboreice.
 

i'l r'i i
,,i{ -ii .'',

I 'i l{i
il/ \,}:I
rl :

',,',

Fig. 13.7. Pemfigus foliaceu:

leziuni superficiale, eritemato-crustoase, pe enzimd,de conversie (captopril) in urma cu l4
fala anterioari a toracelui unui pacient c6ruia zile; pemfigusul indus medicamentos repre-
i se iniliase un tratament cu inhibitori de zintd o varietate de pemfigus foliaceu.

Afecfiuni veziculo-buloase neinfectioase

255
 

{
€

c1

t
#
#
t
{ $
*
\

ffi
$
*

Fig. 13.8. Leziuni mucoase in pemfigusul vulgar:

placi crozivc trcnante localizatc la nivclul
palatului dur. durcroasc. sAngcrAnde. cc
ingrcuneazd rnasticaJia; lcziunile prcccd cu 6-
l2 luni instalarea lcziunilor cutanatc. iutcr-
prctarca lor corecti fiind pe cAt dc impor-
tanta. pe atAt de dificila; sut.tt cotrfunclatc
frccvcr.rt cr-r lczir-rnilc aftoasc 5i hcrpeticcl
pcstc trei sf-crturi clin pacicnlii cu petrfigus
vulgar gi vcgctant prczintd leziuni oralc ca
nanifestarc iniliala a bolii; lcziunile buloasc
constituic o raritatc. obscrvAndu-se mai alcs
croziuni palat inc. -qingivalc. faringicnc,
laringicnc; lrlucoasa gcnitala (vaginul) poatc
prczcnta acclagi tip cle lcziuni.

Afecliuni veziculo-buloase

256
 

Fig. 13.9. Pe,mfigrrs cutaneo-mucos cu leziuni impetiginizate:

crustele melicerice (marker al suprainfecliei) bire de pemfigusul vulgar, varianta eritema-
fac dificila observarea coleretului epidermic toas6 respecta de obicei mucoasele; leziunile
perilezional; trenante, aceste leziuni impun impun diferentierea de afectarea periorificiala
administrarea corticoterapiei sistemice sau a severb din pemfigusul paraneoplazic.
azatioprinei sau ciclofosfamidei; spre deose-

Afectiuni veziculo-buloase neinfectioase

 

Fig. 13.10. Pemfigus paraneoplazic:

decolari intinse epidermice, cucontur
serpiginos, la o pacientd cu timom; leziunile
mucoase extensive (cu afectare periorifi-
ciala), aspectul dermato-p atolo gic ce asociazd
acantoliza cu necroza keratinocitard, IFD at
tablou de pemfigus imunologic, gi alte
trasaturi de IFID constituie criterii de
diagnostic ale acestei varietafi, recent
descrise; nu toli pacienlii indeplinesc toate
criteriile, aspectul cutanat polimorf sugerdnd
de multe ori eritem polimorf sau pemfigoid
bulos.

Fig. 13.11. Pemfigusbenignfrmilial(boalaHailey-Hail€ysaud€rmatozaacanblitic{frnitiab):

placarde veziculoase cu aspect vegetativ, bine cu implicare flexurala preteazd la confuzii de
delimitate, localizate latero-cervical; boala diagnostic cu boala Darier, unde se observl
face parte din categoria pemfigusurilor insa papule keratozice foliculare; acantoliza
neimunologice (desmozomii anormali fiind este suprabazala Si poate ajunge pdn[ la nivel
mogtenifi genetic), motiv pentru care IFD este subcornos (imagine din colecfia Prof.
negativa; transmiterea autozomal-dominantd Forsea).

25a
 

\
I

Fig. 13.12. Dermati6 herpetiformi (maladie D'rihring-Brocq) la un copil:

eruplie eritcmato-buloasd cu lcziuni grupatc (rnai polimorfe) ale rnaladiei cu IgA
lrerpetifonn ("in buchel'), acompaniati dc carc apare mai ales la copii; distinc{ia certd se
prurit intens; aspcctul trebuie dferenfiat de facc pe baza aspcctului IFD (pattem linear in
leziunile mai tricofitoide 9i de talie difcrita IgA in ultima afecJiune).

Fig. 13.13. Dermatitl herpetiforme (maladie Diihring-Brocq) la adult:

la nivelul antcbrafului, vezicule grupate herpe-
tifonn gi papulc urticariene acompaniate de
prurit intens; semnul Nikolsky estc ncgatir'.
cdci nu existd acantolizA gi nici epidcn-rrtia-
gilitate; in vdrful papilelor dennicc Sc- dculttu-
leazd eoz.inofile (neutrofilc dupa unii autori) ce
con{in fenncnJi litici raspunzatori de decolarea
epidennr,rlui dc pe denn: la IFD se obscrva
dcpozite granulare de IgA in vArful papilclor
dcnnice in tcgument penlczional.

259
 

t .'f
I

llt i
sl

'a

Fig. 13.14. Dermatittr herpetiformIla adult:

de remarcat conturul serpiginos al placilor tic diferenfial cu tinea corporis, mai ales cd
bordate de vezicule pe un fond eritematos; ambele afecliuni sunt acompaniate de prurit.
palidarea centrall a placilor impune diagnos-

Afectiuni veziculo-buloase neinfeclioase

260
 

,.i
f

#'

$ffir
I erE*i.
'

a.l#"

Fig. 13.15. Pemfigoid cicatricial (benign) al mucoaselor:

croziuni postbr-rloasc jugalc cu cicatrizarc 5i vulgar. aceste lcziuui prczinta la IFD dcpozite
lcucokcratoza. asclraltatoarc lczilrnilor r.r.u- lincarc dc IgG gi / saLr C3 (uncori dc IgA) la
coasc din lichenul plart; tre'rtattlr-. t-xtcltstvc joncfiunea denro-cpidcmrica; r.rr-rr.nai un sf-crt
(la nivelLrl csofagr-rlui ;i faringclui). clar Itu diltrc paciclli au leziuli cutapatc.
atdt dc durcroasc ca cclc din pcntigusul

rs
't
,'t
'1/ i i

Fig. 13.16. Pemfigoid cicatricial (benign) al mucoaselor - atingere oculari stadiul2:

conjunctivita sincchianta (cLr sitlblctarrurt scmnificativ in abscnla tratatncutulni; ras-
constituita printr-un urceanisttt ilLlt(,irtrLLrt: pLrrttlc lavolubil la eot'tieotcrlpic sistcrttiea.
riscul dc cccitatc prin opacificrc crint -Jrt.1 '-\t"

261
 

Fig. 13.17. Epidermolizl buloasl ereditarI:

cicatrici postbuloase la nivelul -eenunchiului tozd cu transmitere autozomal-dontinantd in
(zona de extensie); reprezintd o getlodenna- carc IFD cstc ncgativa.

.- l: . ,'c::-
: -l1E + '- t'i -
L

Fig. 13.18. Epidermolizl buloasi ereditarI:

Liuni cicatriceale gi erorir c pc t'a1a dorsala a mAinii cu distrofic sevL-ra unghiala la un copil'

262

Fig. 13.19. Epidermoliz[ buloasl a4tisita:
placarde ulcerate gi cicatriciale plantar
bilateral, desfigurante, pe un fond de fra-
gilitate cutanata foarte greu de controlat tera-
peutic; ele apar consecutiv producerii de
autoanticorpi dirija{i impotriva unui antigen
identificat ca procolagen tip VII - porfiunea C
iifrli*',':.?-,:
:.*: .-o,'"-.t,'.'.
Fig. 13.20. hrstulozI subornoas[ (Sneddon -Wilkinson):
pustule flasce, discret pruriginoase, confi-
gurate arciform, care se vindeca cu cicatrici;
principalul diagnostic diferenlial include
(proteinele 290lEDa 9i 145 lDa); asocierea
epidermolizei buloase aquisita cu numeroase
alte maladii este foarte frecventd, pacienta
prezentdnd gi lupus eritematos cronic cu
alopecie de tip pseudopeladic.
dermatoza veziculo-pustuloasa cu IgA intra-
celular6, in cadrul pemfigusului in IgA; clinic,
diferenlierea este aproape imposibila.
263
 

I :'w
:,1,

Fig. 14.1. Patil mongoloidl (spot):

hiperpigmentare congenitala a regiunii sacro- in derm, printre fasciculele colagenice; estc
coccigiene care dispare de obicei in prirnii ani frecvent intilnita la asiatici gi negri, avdnd gi
ai copilariei, sau se atenueazf, in via{a adulta; un caracter etnic (rromi).
se datoreazl numdrului crescut de melanocite

,j-ffie

Fig.l4.2. Melasmd:
hiperpigmentare dobAndita sub fbnna unet un pacient (fototip Itr) cu expunere cumu-
placi maronii zigomatice (aric fotoerpusi t la lativa, profesionala 1a ultraviolete.

267

Fig. 14.3. Melasmtr la o hispanicd:
placA hipcrpigmentata cu evolu{ie favorabila
la tratarncnt topic cu hiclrochinona 30% yi
tretinoin (in condilii de cvicliunc solara sau
r
r|}
Fig. 14.4. Melasmt gravidicd (cloasmtr):
hiperpigrncntare maculara faciala dobandita in
sarcina, fotodistribuita; stirnularca honnonald
;i ultravioletelc reprezinta factorii ctiolo_qici;
fcrncile carc utilizeazd r.r-rctodc cttntraccptivc
homtonalc pot facc ;;i clc hipe'qri'lrcntAri de
tip cloasmatic, cu acclagi aspcct: bilatcralc. dar
268
#w-
/
dc protccJic cu a_eenji ccran de blocarc totala
a U.V.B. SPF > l5 ).
\
3 \
lira sirnetric pcrfecta; numdrul r-nclanocitelor
nu este modificat, c'lar sunt in hipcrftlnclie;
pattcrn-ul din imaginc cstc centroficial,
cxistAnd qi altc rnodele dc distribu{ie: rnalar 9i
rnandibr"rlar; melasrna af'ccte aza frccvcnt
femeile cr-r fototipr"rri Itr gi IV.
 

rd

Fig. 14.5. Hiperpigmentare indusd chimic:

placi brunc. tranzitorii. dobanclitc (clr-rpa n-rina ur.r aspcct artificial al piclii (simulcaza o
contactul tcgur.nenti.tlui cu iclcl), carc cletcr- imprcgnare cu t-narot.t).

Tulburfi pigmentare
 

*.

L
*
To

l'i:
,'k
'1
.,i

..t
' t*'
"f1,
ti;"
:'q.'
'"-r.t
  t'
'*;.,j'q,
I
f f ,"
, \.\
r

Fig. 14.6. Efelide:

macule hipcrpigrncntatc, numcroasc, de micl
dimensiuni, dispuse pe fata unui copil;
acccntuarea dupa expunerea la soare cste
clasica (spre deosebire de lentigine); predo-
mina la subicc{ii cu l'ototip cutanat I (celtic
sau irlandcz) gi sc trausnrit cu caractcr
autozontal-dominant: culoarea este variabila,
maroniu-roqcata; se inso esc de fotosensi-
bilitatc, sunt datorate unei creSteri in
melanina epidennica (melanozomii au un
confinut granulos); popular sunt consacratc
ca denumire'. pistrui.

Tulbureri pigmentare

270

Fig. 14.7. Efelide:
macule numeroase pe bralul unui adult (se
inmullesc cu vdrsta), accentuate de expunerea
la ultraviolete; impun diagnostic diferen{ial
cu xeroderma pigmentosum (ambele afec-
liuni fi ind caracterizale prin fotosensibilitate
marcata) gi cu lentiginele (au o culoare mai
inchisa, brun-neagra, nefiind modificate dupa
expunerea 1a ultraviolete; lentiginele au
hipermelanocitoza epidermica cu macro-
melanozomi).
Tulbueri pigmentare
27t
 

,j;fr*;
.t

Fig. 14.8.* Vitiligo la o pacientl indiand:

contrastul crescut dintre aria depigmentata gi acestei paciente de 16 ani; in plus, terapia este
restul tegumentului la fototipul V ridica proble- ingreunatd, expunerea la ultraviolete fiind
me psihologice privind percepJia sociala a limitata din considerente religios-educalionale.

Tulbur[ri pigmentare

272
 

Fig. 14.9. Vitiligo:

depigrnentare intinsa la nivelul fetei dorsale a unile debuteazd pdnd la sfDrgitul adolescenlei;
miinii, intr-un pattem focal; fiul pacientului melanocitele qi melanina sunt absente in cpi-
prezenta gi el vitiligo (30% dintre pacienJi au o dermul regiunilor afectate; de remarcat sime-
mogtenire genetica); in forma familiala lezi- tria gi dernarcarea neta a leziunilor.

Fig. 14.10. Vitiligo:

insule maculare de depigmentare pe lelele cuta, fiind probabil consecinfa unci distrugerr
dorsale ale mdinilor. simetrice: c0uZ? C?rc- Stzl a melanocitelor proprii de catre sistemul
la baza acestei depigmentari estc ttcettttrrs- imun al pacientului.

273

Fig. 14.11. Vitiligo:
macule depigmentate fbra atrofie, dispuse pe
felele dorsale ale mdinilor (bilateral) 9i la
nivelul tecii penisului (localizare de elecfie);
maculele depigmentate nu prezinta alte modi-
ficari (atrofie sau.hiperkeratozd), afecliunea
fiind asimptomatica; cu o evolutie imprevizi-
TulburAri pigmentare
274
bila, relativ pulin modificate de terapie,
leziunile din vitiligo se asociazd cu discrinii
tiroidiene (in special hipertiroidii), anemie
Biermer, boala Addison; la nivelul penisului,
leziunile trebuie diferenfiate in primul rdnd
de lichenul sclero-atrofic.
 

% F'
ui

t
kl.
fl.tf

i
ir
t'
tt
I
t
trr,

Fig.l4.l2.9i Fig. 14.13. Vitiligo al areolelor mauure:

maculele amelanotice se gdsesc in special in liunea impune diagnostic diferenlial cu lichenul
ariile care sunt notmal hiperpi-urncntate: at:c- sclero-atrofic, tnorfec gi boala Paget mamara.

275
 

Fig. 14.14. Vitiligo in regiunea ptrroastr a barbii:

parul alb sau incdruntit prcmatur constituie trasaturi cutanate asociate vitiligo-ului.

Fig. 14.15. Hipomelanozi

gatata:
erupJie maculard hipomelanotica
pe membrele infcrioare, cu ele-
mente de talie mici, la un pacient
cu tireotoxicozi; impune diagnos-
tic diferenlial cu vitiligo, lichen
sclero-atrofic extragenital gi cu
maculele cu aspect de confetti ale
sclerozei tuberoase.

276

Fig. 15.1. Dermatitil ln pellagrt:
placard eritemato-scuamos cu tentd bruna pe
fata dorsala a mdinii unui etilic cu manifestari
gastro-intestinale gi neurologice; legatura cu
consumul cronic de etanol se datoreaz6
intereferenfei metabolice cu triptofanul (la
nivel hepatic), acesta fiind precursorul
Fig. 15.2. Erit€m pelagroid:
placi eritemato-scuamoase fotodistribuite, la
o pacienta cu deficit de niacina (acidul
nicotinic este una dintre substanlele vitaminei
PP); localizarea pe felele dorsale ale mdinilor
nicotinamidei; pellagra (din it. pelle: piele 9i
agra: arsurd sau asperitate) este boala celor
4 D-uri: Diaree, Dermatita, Demenfa gi Death
(moarte); leziunile cutanate rdspund la
supliment de niacina (imagine din coleclia
Prof. Forsea).
este electivi, afecJiunea avdnd un caracter
recidivant; prezenta scuamelor certifica
vechimea lezionala (10 zile). in forma acutd
predomin6nd eritemul.
279
 

Fig. 15.3. Amiloidozd papuloasE:

formd exclusiv cutanata de amiloidoza,
cunoscutagi sub mai vechea denumire
lichen amiloid: placarde brune pe fejele
anterioare ale membrelor inferioare, foarte
pruriginoase; este cea mai frecventa fonna de
amiloidoza cutanata gi impune diagnostic
diferen{ial cu lo ido z.a macular a (macule le
pruriginoase hiperpigmentate apar mai ales in
ariile interscapulare, membrele inferioare
fiind implicate mult mai rar).

.t
t\+ ", .

i[a: riF '

$i*. -.
rt
3,

Fig. 15.4. Amiloidoza papuloasl (lichen amiloid):

papulele de mici dimensiuni conflueaza, lezi- leziunile survin mai ales la pacienJii cu
unile mature fiind hiperpigrnentate. lichenifi- fototip IV; diagnosticul diferenfial se face cu:
cate, hiperkeratozice (determinat de pruritul lichenul (nitidus, simplex, plan hipertrofic),
violent, gratajul are o contribulie irnportanti); prurigoul nodular, mixedemul pretibial.

280
 

+
I
I

.i
j

f;'_
,;"..
ri
, :rl
I

t.
d
't.iI
.. 1

{ )

Fig. 15.5. Amiloidoza papuloasS (lichen amiloid) - detaliu:

papule violaccc cu o schila de conf'luarc, lipsitc
cstc foarte intens; indifcrcnt dc cauza agreslu-
de stralucirca papulelor din lichenul plan gi dc
nii kcratinocitarc, apoptoza repezinta prirtta
striurilc Wiclfiam; pruritul de acompaniarncr.rt treapta a tnecauistnului patogenic.

Fig. 15.6. Mal perforant plantar la

o pacienti diabeticI:
ulceralic neurolrofica. cu tnargittca
$tanlata, cu supraf'ala acoperita de dc-
pozitc galbui. couscciula a nutropatici
(pierderii cutauate a neuropeptidelor)
$i a vasculopatiel; afccliunca cste
aproapc nedureroasi, pcrforanta gi are
un potcnlial de suprainfcclic.

281
 

ii
1l
rl
t1

Fig. 15.7. Picior diabetic neglijat:

arnputa{ic chirurgicala a de-qctLrlui V colrsc- ncglijat; microangiopatia conducc la
cutiva arteritei (stadiu IV) intr-un diabct gangrena.

Boli degenerative gi metabolice

 

i-:-'l'

Fig. 15.8. Mal perforant calcanean:

ulceralie calcaneand rotund6, cu diametrul de aspectul sau solitar faciliteazd diagnosticul
2 cm, cu margine gtanlata, avdnd suprafala diferenlial clinic cu ulceraliile toxico-caren-
curati gi un gulera$ scuamos la exterior; fiale, precum gi cu cele din lepra.
manifestare cutanatd in diabetul zaharat,

Boli degenerative gi metabolice

283
 

ir

,,1

Fig. 15.9. Mal perforant calcanean la un diabetic

(imagine din coleclia Prof. Forsea).

Fig. 15.10. Tineamanum 9i internigo candidozic la o diabeticd:

placard eritemato-scuarlos cu margine trico- fitice nu sunt mai frecvente la diabeticr
fitoida la care examenul micologic direct a comparativ cu populafia normala, in schimb,
eviden(iat filamente miceliene; de remarcat vindecarea lor este mai dificila; infec{iile
prezenla in spaliul secund interdigital a unei candidozice sunt insi foarte frecvente la
placi eritemato-scuamoase, pruriginoase, cu pacien(ii diabetici, de obicei fiind un marker
pr ezentl; in fec 1i il e de rma to - fidel al decompensdrii acestuia.

284
 

I
s

Fig. 15.11. Granulom inelar localizat:

pe fa{a dorsala a mdinii unui copil, placa lizati este frecventi la copii, jumatate din
ovalari formata din confluenJa unor persoanele afectate avdnd o rezolulie sponta-
roz, crr aspect discret inflamator; forma loca- ni intr-un interval de pdna la doi ani.

Fig. 15.12. Granuloame inelare multiple enrptive la un copil:

papule dermice cu configuraJie inelarA; relie-
fate, multiple, de culoare toz, impun clinic
diagnostic diferen{ial cu eritemul fix post-
medicamentos gi cu eritemul polimorft
dermato-patologic se disting de necrobioza
lipoidica printr-o localizare mai superficiala
(in dermul superficial qi mijlociu).
285
 

" *.
4t"
c.k .-
- " .{r,*
-:ir

Fig. 15.13. Granulom inelar elastolitic:

eruplie eritemato-papulara cu elemente contt- (evidenfiata pe colora{ie cu orceina); diag-
gurate arciform; afecliunea este considerati o nosticul diferenlial se face cu leishmanioza,
variantd de granulom inelar in care se re- eritemul inelar centrifug, larva migrans
marc6 fragmentarea fibrelor de elastinA cutanata.

286
 

\-r-lf
':'w&'

Fig. 15.14. Porifirie cutanati tardivf,:

hipertricoza rnalard ;i pcriorbitara. hipe r- porfirina lc pennitc accstora si absoarba
pigmentarca f-c{ci gi pliurile accelttlrate reprc- raclialia lnrninoasa, fototoxicitatea
zinta rnanifcstari dc fototoxicitate tardiva: fiincl indusa dc protcinc hidrofrlice itnplicate
configura{ia clcctronica a trolccltlclor dc in calea clc sinteza a hctt-t-ului.

Fig. 15.15. Porfirie cutanati tardiv6:

lacics porfiropat cu hipcrlricoza a lc .-i. ,,-las- actinica cror.ricd la o pacicnta cu cirozit
toza, hiperpigmcntarc; aspectul de irttbatrartirc hcpatica; fibroza hepatica cstc o complica{ie
prcmatura sitrulcazi un tablou t1t- tlc-tllatiti.i rccur.roscnti a porfirici cutaltatc tarclivc.

287
 

Fig. 15.16. Porfirie cutanatl tardiv6:

bulc ai eroziuni postbuloasc pe felele dorsalc de fototoxicitate acutd (imediata) sunt indusc
ale miinilor gi antebrafelor' ea expresie a de proteine hidrofobe irnPlicate in calea de
hiperfragilita{ii cutanate; aceste rnanifcstari sintcza a hem-ului.

*'t

Fig. 15.17. Porfirie cutanatl tardiv6:

eroziuni superficiale postbuloase. uuele mdini i ( lotodistribuitc)
acoperite de cruste localizate pe fa{a dorsala a

284
 

Fig. 15.18. Porfirie cutanatil tardiv6:

pe un fond eritematos, bule gi eroziunt leziunile din orf; traumatismele minime favo-
crustificate postbuloase, localizate pe felele rizeazd aparilia leziunilor buloase care se vin-
dorsale ale mdinilor bilateral; impun diagnos- deci cu cicatrici 9i milium.
tic diferen{ial cu eritemul pelagroid gi cu

Fig. 15.19. Xantelasm6:

placi galbui, reliefate, de consistenld moale, descoperite precoce, pot contribui la profr-
cu localizare palpebrala (in unghiurile interne laxia aterosclerozei cardiovasculare gi a pan-
ale ochilor); reprezintd un semn clinic impor- creatitei; xantelasma corepunde localizirii
tant al tulburarii metabolismului lipo-proteic: palpebrale a xantoamelor.

289
 

'*r"j;

.* t'

s,k. .** t*
t
# i'''-

{
t
t + + -'.
\r,  r. C F

"q.frf.

'li '

Fig. 15.20. Pyodetma gangreno$tm:

ulceralii crateriforme, debilitante, cu margint profunda pAni la nivelul fesutului subcu-
jurul unor
neregulate, cu aspect inflamator in tanat; este o maladie ulcerativi rarf,, cronicd
baze necrotice purulente; extinderea este gi recurenti.

Boli degenerative gi metabolice

 

Fig. 15.21*. 9i Fig. 15.22*. Pyodetma gatgrenontm:

ulceralii multiple necrotice 9i cicatriceale la liuni inflamatorii intestinale, limfoprolifera-
un pacient indian; boala se asociazd cu afec- tive qi artrita.

291
 

*.':'.ittl.'
.i
it-_,
,

tJ$.

Fig.15.23. SteluJe vasculare (angioame telangtrectazice sau new$ aranew):

re{ele telangtectazice formate din capilare di- ciroza alcoolica; stelufele vasculare mai apar
latate care iradiazit dintr-o arteriola centrali in hiperestrogenemia din sarcina, contra-
Qtunctum); aspectul de "pdianjen" justificd cepfia hormonala,
hepatita cronicl viralb sau
terminologia anglo-saxoni de "angioma alcoolica; la tineri se pot remarca fbra nici o
spidei'; pacienta din imagine suferea de semnificaJie'

292
 

Fig. 15.24. Calcinozacutis secundarb:

noduli inflarnatori la nivelul brafelor, de fonnc dc calcinoza (prirnara sau secundard),
consistenli dura, la o pacienta cu sclerodennie cu paniculita profunda Kaposi-Irgang, cu
sistemicd; impun diagnostic diferen{ial cu altc sclcrcdemul Biischke, cu lipodistrofi i.

t,
I

rt
,l

Fig. 15.25. Insuficienfl circulatorie venoastr gradul I:

ectazti velroase dispuse "in coroand" la nivch-rl recunoagterea aceshri prim grad de severitate
membrului inferior, asimptornatice. cottsi- al insuficienlci circulatorii vt--ttoasc cstc cselt-
derate o rnanifestare precocc a insut'icic-lllc-i liala pentru profi laxia decompcnsarii vasculare
venoasc circulatorii; pot insoJi ulcentl \L-l.trrr: cu pierdere dc substanfa.

293
 

Fig.15.26. Dermatitd de stazil multiplu ulceratl a membrelor inferioare:

ulceraJii venoase produse ca o consecinJa a rea ulceraliilor venoase de cele arteriale sau
incompetenlei valwlare la nivelul venelor neurotrofice; ea este consecinla acumularii in
profunde gi comunicante; pacientul are un macrofage a hemosiderinei, prin extravazarea
istoric de trombozd venoasd profunda, in derm a eritrocitelor; ulceraliile traduc o
incompeten{a valvulara fiind agadar dobAn- insuficien{a circulatorie cronicd gradul III.
dita; dermatita de staza faclliteazd diferen{ie-

LL:i..- -,

'fj'fil{..-HK"

Fig.15.27. Dermatitr de staz6 suprainfectaui la un obez:

obezitatea favorizeazd insuficienla circu- manifestari cutanate reversibile ale insu-
latorie venoasd a membrelor inferioare; ficienlei venoase.
dermatita de staza 9i infecliile reprezintir

294
 

- :.:

',l+
t.
t ,.ab

'i

Fig. 15.28. Ulcer venos cu evolutie indelungatll:

mangonul sclcrodermiform din jurul ulcera- mii lezionalc gi severitatea prognosticului.
liei este scrnnif-rcativ pentru stabilirea vechi-

Boli degenerative gi metabolice

295
 

,#tt'{:
\}{1i*':i
r;i,'1;r. : 1
"r. 'r

i"*i5i'i"W
I
'.' \-'# ,'ji.',
.'L-,'- -..''L
.;), ,r.f.- ..ril,, : il'{.f*.
t\trft
.+
...
'..
"' t"-
5' s.
' '-::
.. :\
'$' .o-::'.

Fig. 15.29. Vageturi Gftiuri) alb-sidefii:

in regiunea ombilicala, depresiuni lineare alb-
sidefii orientate dupa liniile de tensiune cuta-
nat6, unele paralele intre ele, altele anastomo-
zate; asimptomatice, vergeturile traduc o sc6-
dere a fibrelor elastice asociata cu sarcina,
obezitatea, activitatea fiziclt, tratamentele
medicamentoase sistemici gi lo-
cali), infectiile grave; culoarea alba semnifica
o evolufie indelungata, aspectul inilial fiind
inflamator, violaceu.

Boli degenerative gi metabolice

296
 

\,ilry

Fig. 15.30. Ulceratii tofice multiple ale piciorului:

consecutiv afectarii neurologice toxico- cu sensibilitate pierduta; leziunile pot evolua
caren[iale la un pacient cu etilism cronic, apar pdna la veritabile acropatii ulcero-mutilante.
ulcera{ii dupa presiunea gi fricliunea zouelor

Fig. 15.31. Dermatitil de stazd gi suprainfectatl a membrului inferior:

ulcerafie supramaleolara cu suprafala aco- arteriale, neurotrofice. precum gi de o goma
perita de depozite cremoase, din care exame- luetica (pacienta prezenta gi o serologie
nul bacteriologic a eviden{iat stafilococ auriu: sechelari treponemici).
ulcerul cronic trebuie diferenliat de c.-lc
 

Fig. 16.1. Erythema ab igne:

retrea maculara eritematoasd la
nivclul pentru a produce o arsur6; afec{iunea a fost
decolteului dupi aplicare prelungitd dc sare descrisd clasic la vdrstnicii care se sprijina de
al imentard fi erb (izolatd intr-un sacu le1 de sobe fierbin{i.
pdnzd); energia caloricd este insuficientA

Fig. 16.2. Injurie caloricd prin conducfie:

placard poikilodermic sechelar la 3 ani dupa factorul injuriant a unui mediu (aer fierbinte
contactul direct al tegumentului cu fierul de sau apa), mecanism de producere cunoscut
calcat fierbinte: induclia calorica rnai poate fi sub denumirea de .'t-rllucc'1rc.
transmisd prin interpunerea iutre tegument 5i

301
 

it# 'l

" ',.d.ilti

#''o'

--.

Fig. 16.3. Injurie caloricl prin conducfle:

placarcl sclcro-ittdurativ clc cotlsistcn{a clura. cu lizat la ui'''ch-rl coapsci. la 6 lurti dupd cor-rtactul
po(iunca ccntrald liliachic. strdlttcitoarc. loca- tcgunre utultti cu clcctric aprins.

1
\

ir

L,[
Fig. 16.4. Actinitd acuti (arsuri solarl severf,):
placarclc inf'larratorii clc ttt.t ro;u-r'ir-t. fbto- consecutiv cxputrcrii la UVB (raclialiilc
distribuitc. plistrdncl perfcct lirllitclc itllpttsc lultraviolctc mcclii. cl'itc'llratogcllc-. ett L)
dc ccranul f'rzic (costulnr-rl clc baie'): strprafa{a lungiu-rc cic r.rnda cupriusd intre 290-320 nm):
cstc vcziculoasd. simptotllt-lc- tlc ltet'lllpltllia- af'cctcazii prcdilcct pcrsoanclc cu fbtotipuri I.
mcnt flind fcbra. grcala. rttrsattrrilc. tlttre-rca; tr. Itr li lt()atc rcprc./r'llta o tll'ucllta tnajura.
clc sr'tut t'czltltatul clibcrarir t'rtIitl'- dc IL-6

302
 

Fig. 16.5. Enrplie polimorFi la lumin[ (ucit5 polimorfb):

este considerata o fotodermatoz6 acut6, singur pacient predomina numai doua tipurr
heterogend, idiopatica, recidivantd, dob6n- de leziuni; diagnosticul diferenlial cu lupusul
dita; debuteazdbrfial prin leziuni polimorfe eritematos se face dermato-patologic, prin
(macule, papule, placi, vezicule); totugi, la un IFD 9i explorari fotobiologice.

Fig. 16.6. FitofodermatitS:

placi eritemato-veziculoase la nivelul mem- de contact al tegumentului cu planta qi
brului superior, pruriginoase, rezultate din determina de cele mai multe orihiperpigmen-
acJiunea complementard a ultravioletelor gi a tare reziduala; afecfiunea poate imbrdca un
unei substanle fotosensibilizante; reprezinti o caracter profesional (lucratori in sere de
reaclie fototoxicn la o substanla chimica din legume qi flori).
strucfura pastdrnacului; respecti precis locul

303
 

J-t-

Fig. 16.7. Reacfie fototoxice de contact:

placard eritemato-veziculos in regiunea expunerii brutale la ultraviolete; raspunde
nucala, aplrut la 2 ore dupa aplicarea favorabil la o curd scurtd corticoterapicA, in
accidentala de pesticide, in contextul contextul evic[iunii solare.

Afecfiuni induse de factorii de mediu

304
 

Fig. 16.8. Reactie fotoalergic[ de contact:

placarde gambiere eritemato-veziculoase, tan{a, dupa expunerea la ultraviolete a tegu-
dureroase, bilaterale, cu erup{ie secunda la dis- mentelor pe care s-a aplicat metoxipsoralen.

Fig. 16.9. Fotosensibilitate indus6 postuedicamentos (fotoalergie):

placard hiperpigmentaq pe arie fotoexpusa. eritemul pelagroid gi cu acantosis nigricans;
consecutiv unui tratament cu sulfamide al unei culoarea bruna traduce vechimea lezionala.
agricultoare; impune diagnostic diferenlial cu

305

Fig. 16.10. Porokeratozd Mibelli (tn pl6ci):
placa discret keratozic6, bine delimitati, cu o
margine scuamoasd reliefata, avAnd centrul
discret atrofic; afecliunea estc trattsmisi
autozomal-dominant, leziunile fiind rezultatul
proliferarii unor clone anormale keratinocitare,
Fig. 16.11. Dermatitri actinicl cronice:
modificari pseudolimfomatoase qi eczema-
toase la un pacient fotosensibilitate' elasto-
26, accentuarea pliurilor facialc: maladia sur-
vine frecvent dupa 50 de ani 5i are o evolulie
cronicd; eritemul infrapalpebral poate fi
306
probabil stirrulate de agresiunea actinicit;
latnella cornoida este markerul structural al
porokeratozelor, dar ea nu permite
{ierea intre variantele acestora.
; cunoscutd clasi c
agrav at pdna I a eritrodermi e
drept "reficuloid actinicj" dermatita actinica
cronici este privita astdzi ca un sindrom ce
inclucle: reticuloidul actinic, fotosensibilitate
gi rnanifestari pseudolirnfomatoase.
 

\" --

I .
,'/- ,'
->r
-jbl
.,- ..' t

'"+.$

Fig. 16.12. Cutis rhomboidalis nuchae Gatul de fermier sau de marinar):

ricluri indusc clc crpuncrca cronicir la radia{ia gic) fibrc clasticc attort'nalc produsc dc f'rbro-
actinica. apiirute pc tcguntcntul nucal. intr-un blagtii dcrrt-rali; af'ccliurlca cstc cot.tsitlcratA ttt.t
rrrodel dc gan{uri tipic rornboiclal; tcgumcutr:l ntarkcr al dcrnlatohcliozcr.
rugos. brutn-ro;cat. prczi ntit ( clcnnato-pattl lo-

Afecfiuni induse de factorii de mediu

307
 

t
I

Fig. 16.13. Dermatoheliozd,

picle faciala. irnbatrAnitd prematur. riduri
cr-r ficien{a graduala a func{iei 9i structurtt
(acccntuate paraorbitar cxtcrn). nioclificari de clltanate, probabil prirt agrcsiunea cumulativa
cnloare, elasticitatc picrduta; trautnatismclc a ADN: este o imbatrAnirc cutanata indusir
solare repctate pot antrena ;i 1a longuc insu- actinic, extrit.tsccit.

Afecfiuni induse de factorii de mediu

 

,{"

Fig. 16.14. Dermatoheliozi avansatl:

riduri severc. clastoza. lcntiginoza 5i rtutleroa- agricr-rltoarc cu cxpuucre cumulativd Deprotc-
se keratozc actinicc. unclc pc calc cle trausfor- jata la ultraviolctc; accst tip de pacicn{i cot-tsti-
mare; in vArsta dc 61 de ani, pacienta este o fuie cate-qoria lucrf,torilor de cxtedor (outdoor).

Afecfiuni induse de factorii de mediu

 

it r)t
\,j

l"i
t,Jti 'r
,"ii

tv

Fig. 16.15. Sindrom Fawe-Racouchot:

clc rcrnarcat cotnedoauelc scnilc (o vcritabila evidcnliindu-sc papulo-uoduli de consistcn{a
acnee solard), alaturi clc chistc infundibulare f'cnna. ugor tratrslucizi, alaturi de comcdoaue
folicularc ai rnodificari elastoticc dcgcncrati- descltise 1i hiPcrtricoza.
vc; sccliul periorbitar estc elcctiv, clinic

Afectiuni induse de factorii de mediu

310
 

ry ,\F

;
i.
f,

E&i ;ta-',+-''nF'

Fig. 16.16. 9i Fig. 16.17. Fototip cutanat Fit4patrick I (celtic sau irlandez):
persoanele cu riscul maxim de carcinogeneza pielii nebronzate dupa sezonul de iarna), ei se
cutanatd au pielca alba, parul rogu sau blond. ard totdeauna, niciodata nu se bronzeaza;
ochi albagtri; la expunerea la ultravioiete lpri- fotoproteclia trebuie s6 constituie regula lor
nrele 30-60 de minute de expunere la soare a debazd.

31r

...'.*--
Fig. 16.18. Fototip cutanat II:
indivizii au pielea alba 9i parul blond (este
considerat un subtip al fototipului f ; totdeauna
se ard dup6 expunere la ultraviolete, se bron-
Fig. 16.19. Fototip cutanat m:
culoarea pielii neexpuse la ultraviolete este
alba. indivizii se ard minim. se brouzeaza
gradual gi uniform: degi se pal'c' c2l tlu cxistd
312
. iil*
zeaz.a minimal; persista riscul foarle mare de a
dezvolta callccre cutanatc (fototipurile I 9i tr
sunt conside rate melanocomprcmise).
o corelare a fototipurilor cutanate cu rasa
umanf,, studii personale au confirmat cd in
Romdnia acest fototip III este predominant.
 

Fi5.16.20. Fototip cutanat IV (asiatic):

culoarea pielii neexpuse la ultraviolete este cutanat se mai intAlnegte la latini, cu men-
maron deschis; indivizii se ard minim (deloc) fiunea ca o parte din hispanici gi asiatici se
qi totdeauna se bronzeaza bine; acest fototip regdsesc in fototipul II.

Fig. 16.21. 9i Fig. 16.22. Fototip cutanat V (indian):

indivizii au o pigmentare constitulionala mo- enii gi persoanele din Estui Mijlociu constituie
deratd, culoarea pielii neexpuse fiind maron: grupa fototipuri lor melanocompetmte, aldturi
rar se ard dupa expunerea la ultraviolete gi se de cei cu fototip Itr.
bronzeaza profund, intr-o nuanla inchisa: indi-

313
 

Fig.l6.23.9i Fig. 16.24. Fototip cutanat VI:

indivizii au o pigmentare constitulionala rnar- ei nu se ard niciodatd, se bronzeaza inchis; au
cata, culoarea pielii neexpuse fiind maron- un factor de proteclie solara anti-UVB (SPF)
inchis; este intdlnita obicci la rasa neagra; de 5 (mostenit genetic).

3t4
 

Fig. 16.25. Arsur6 cutanatil limitatf superficialI (gradul2):

placard ulcerat eritematos, dureros, postflic-
tenulaq produs prin contacful tegumentului cu
alcool fierbinte; sunt interesate epidermul (in
totalitate) gi dermul (numai o mica parte); la
producerea leziunii s-a sumat ac{iunea chimica
a substanfei exterioare tegumentului cu cea
calorica; extinderea qi profunzimea arsurii se
precizeaza conform regulii lui 9 (Pulaski gi
lVallace), fiecare segment corporal fiind
multiplu sau submultiplu de 9 (exceplie fac
palmele, mdinile gi degetele, evaluate fiecare
cu loh).

Fig. 16.26. Arsure chimicd profimda pe tegumeft cicatriceal:

placard poikilodermic ulcerat pe fala poste- (consecin{a unei duble arsuri in acelagi loc, la
rioari a antebrafului stdng, membrul superior un interval de 40 de ani).
prezent6nd o retracJie in flexie digitala
315
 

Fig. 16.27. Sechele dupa arsrui elecfic[:

placarde intinse cicatriceale, retractile, cu la l2 luni dupi explozia unui aparat casnic'
zone centrale cheloidiene distribuite in relea,

Afecfiuni induse de factorii de mediu

3i6
 

.&

Fig. 16.28. Arsurf, cutanatl superficiald recentS:

ulceralie ovalard cu margini anfractuoase gi urrnare a contactului tegumentului cu apa
suprafafa zemuinda, dupa desprinderea unei clocotita.
flictene cu conlinut sero-citrin; a survenit ca

,'j

^,Lt1.t t.

.-aa'-

t
^{?

Fig. 16.29. Radiodermitit cronicl:

placa poikilodcnnica in regiunea nucala. la o pentru un carcinom bazocelular.
pacienta care a unnat un tratarneut dc iradierc'

317
 

Fig. 16.30. Alopecie indusd ds shimioterapie:

intereseazd toata suprafata scalpului, este un potenfial reversibil; trebuic diferenliata de
lipsita de atrofie gi prezinta fire de pir; este alopecia neoplazicd, sediu al metastazdrii
consecinla unei cure chimioterapice dacar- neoplazice intr-un cancer visceral (unde foli-
bazinA gi ciclofosfamida (in protocolul tera- culii piloqi sunt pierdufi), precum qi de alte
peutic al unui carcinom ovarian): alopecia are cauze de alopecie de tip peladic.

.),{+.-:--.'

I -{
 r.
a,/

,i7R
' '*
fi
'r:, /
Fig. 16.31. Eritem fix poshedicamentos:
placd criternatoasi ovalard aparutd consecutiv z-are: alte medicamente incriminate sunt:
administrarii de furazolidona; in el'oluJie va fenolftaleina, tetraciclina, contraceptivele
deveni brun6, cu hiperpigmentare reziduala; orale, agen ii psihoactivi, anticonvulsivan-
readministrarea medicamentului determind tele, antiinflamatoarele nesteroidiene.
formarea unei noi leziuni. cu acceagi locali-

318
 

'rI 7tl *' .r. i

tH']i I
ir  l
a

'j- ';r' , 'at

.f ,.

, 'Y' -r'
iI [,,i
.t ,., a:' .'
t

)rt
pi
5.
t
I

' rlrf. r
\j
I
t;

Fig. 16.32. Eritem fix postmedicame,lrtos in regiunea inghinalE:

eroziuni multiple mucoase postbuloase (ale este patognomonic pentru toxidermie; lezi-
glandului gi regiunii balano-prepuJiale) 9i unile impun diagnostic diferenlial cu scabia
suprafa{a
cutanate (scrot) dupa furazolidona; suprainfectatd, eritemul polimorf, sifilisul
zemuinda gi crustificarea sunt semne de primar, balano-postita candidozici, eritro-
suprainfecJie; eritemul fixpostmedicamentos plaziaQueyrat.

Afecfiuni induse de factorii de mediu

319
 

'"it-t
Itftj
1f*

; '.:

*dF
'&.
..

Fig. 16.33. Eritem figurat posmedicamentos - detaliu:

eruptie cu contur policiclic, aparuta duPa idiene; impune diferenJierea de urticaria
administrarea de antiinflarnatoare nestero- figurata sau de eritemul inelar centrifug.

Fig. 16.34. Eritem fix postuedicamentos:

placd rotunda eritemato-buloasa 1a nivelul ale eritemului polimorf este dificila; debu-
brafului, aparuta dupi administrarea de rcazA cu prurit gi arsurd localizata, in evolufie
preparate hormonale (in scopul scaderii pon- determindnd hiperpi grnentare rezidual6.
derale); diferenlierea de lezir-rnile in cocarda

320

I;..'4 t
-Or
Fig. 16.35. Toxidermie postudicamentoasd:
exantern maculo-papulos generalizat, pruri-
ginos, aparut dupa consumul dc antiinf-la-
matoare nesteroidiene; de remarcat confluarea
in placarde mari a lcziunilor maculopapuloase,
a caror evolulic dureaz,a in mod obignuit
aproximativ 7-10 zilc; se remit cu descuatnarc
rczidualat impun diagnostic diferenf ial cu
urticaria potmedicarnentoasa, cu exantemul
rujeolic gi scarlatinifonn, cu eritrodermia.
Afecfiuni induse de factorii de mediu
32r
 

,di':
.i:.

a,
-ir.
'x;

{f i r):
1.':tj.I
'.. t'
{.-'
--4 , ,.t i

l.r' i ---': tl; i:i

il
i {.,
Fig. 16.36. Toxidermie posfinedicamentoasd la preparat€ naturiste:
exantem rnorbilifonn (rasll gcncralizat critc- distins de exantemclc fcbrile emptivc din
mato-papulos), foarte asclnauator cxal-ltc- bolile virale (rLtjcola); ultcori poate rcpre-
nrelor virale; asocierea dc rnr-rlte ori cu febra z.enta faz.a proclromali a necrolizei epidcr-
gi prczenla artralgiilor il facc 5i mai greu de male toxice.

; .':
4'::.'

\
\
,..

Fig. 16.37. Eritodermie postuedicarnentozxd - detaliu:

pc fclclc posterioare alc ntainilor. placardc difcrenlial sc facc cll alte cauzc de
eriternato-scualnoase cu tegurnu-ntul cle- aspect critrodennic (psoriazis. cczema, lirnforn).
cartonat, cu elasticitatc picrclula: cliagnosticul

322
 

,:.

Fig. 16.38. Toxidermie postuedicamentoasE:

exantcm scarlatinifbnn, cu clcscuatrarc tu rezidualA estc trasatllra iu
lar-nbouri, pe cale c1e remisiunc; dcsctiat.narca cxanternclc toxidcnricc.

Afecfiuni induse de factorii de mediu

323
 

'.\
I
I

I t.

,fl'i1,, fi'
J-,
"tt,$ifr
Fig. 17.1. Escorialii neurotice la nivelul scalpului:
esconalll multiple la nivelul scalpului, aco- nevrozir; escoria{iile neurotice trebuie deose-
perite de cruste, autoprovocate cu ajutorul bite de leziunile facticiale (patomimice) care
unghiilor; se remarcd producerea lor in arii necesita pentru provocare obiecte mai
accesibile pacientului. dispensarizal pentru elaborate (cu it, tigari, substanle chimice).

Fig. 17.2. Onicotilomanie (onicofagie):

brahionichie autoindusd prin detagarea frecventi la vArsta gcolara. interesdnd mar
porliunii distale unghiale, extremitalile avind ales copiii stresatri; asociaza uneori manifes-
un aspect "in ba1de tuba"; afecliunea este mai tari ale nevrozei motorii.

327
 

Fig. 17.3, Fig.l7.4.9i Fig. 17.5. Tatuaje permanente:

desene produse ca rez;trltat al plasarii in derm a posesorii tatuajelor le fiilizeazd in scopuri
unor materiale exogene; de obicei nu determina decorative sau de identificare; dorite putemic in
un rispuns granulomatos semnificativ; frecven- tinerete, la vdrsta adulta tatuajele devin adesea
Ia extrem de mare in populaJia globului, ca gi incomode, astfel ca se solicita indepartarea lor
rurtilizarealor din cele mai vechi timpuri, arataca prin laserterapie.

328
 

".*
.i

Fig.18.l. Kerutozl, seboreicd - detaliu:

tumoreta brun-negricioasf,, sesi16, exofitici, de ne diagnostic diferenlial cu nevul pigmentaq
formd ovalard, cu suprafafa uscata, papilo- ner,ul epidermic verucos, epiteliomul bazo-
matoasa, brivdatd de dopuri keratozice; impu- celular pigmentar,si melanomul malign.

Tumori benigne cutanate

331
 

Fig. 18.2. KerutazL seboreicd solitard:

placa keratozica bruna, discret elevata, cu prafaJa verucoasa sur-rt virtual patognomonice
contur neregulat; dopurile keratozice pe su- pentru aceasta tumora benigna.

Fig. 18.3. Kerutozlseboreicd:

in regiunea temporald, tumoreta ncgricioasd, evoluAnd de scurt timp pe un fond de dermato-
pediculata, hiperkeratozica (sc rnai uurnegte gi helioza; poate fi confundatl cu lentigo-ul ma-
v e ruc d s eb o re i c a) cu suprafala p api lornatoasd, lign sau cu lentigo naligna melanoma.

332
 

Fig. 18.4. Kerutozi seboreicd pe fond de dermatoheliozf,:

placa lbr[ elevafie, rugoasd la palpare. uneori dermatoheliozei de acompaniament).
confundati cu keratoza actinica (datoriti

#
,it{1 ., j

+
t:::

Fig. 18.5. Kentozlseboreic[:

pe linia axilara anterioari, tumoreta sesila, diferenliata de un nev papilomatos gi de un
papilomatoasa. cu cromatica neuniforma carcinom bazocelular; la polul inferior
(altemanla de roz, brun qi negru) ce trebuie preziuta zone hipcrkeratozie e rtegricioasc.

333
 

I l* . tr5 "t I
,l
1 I

t
,''
.s l1
,.\,
t
f *
On,i a
l "*i

' 8t ft
t

t 4t
" fl,$
i*r
I
.*
r .*"
f 3rt*r
I
)

h i | .'
t c.t
e

I \'.'l t
l 'rSrSffi

 dl

q
Y.ul'_
il '

.: *.j '

Fig. 18.6. 9i Fig. 18.7. Semnul L"tqTtaot'

keratoze seboreice multiple, cu aspect eruptiv, asocierea cu neoplasme viscerale (adeno-
dezvoltate la adult intr-un inten'al scurt de carcinom gastric, carcinom bronqic, lirnfoame
timp, acompaniate de prurit: creqterea lor cutanate) este controversatl, fiind int6mpla-
rupida constituie un semn de paraneoplazie; toare dupa unii autori.

Fig. 18.8. Keratozl seboreicl gi carcinom bazocelular:
degi incadrate in categoria tumorilor benigne,
keratozcle scboreice (aici in regiunea tempo-
rala stdnga) pot suferi transfonniri malignc.
Fig. 18.9. Keratoacantom solitar:
nodul exofitic u$or rogietic la nivelul
obrazului drept, cu centrul keratozic.
dezvoltat in aproximativ 40 dc zile: evoluyia
(spre rernisiune spontana chiar gi in abscnla
tratamentului) gi a.ipecful bcnign dcnnato-
,//'
t
\
frecvcnt in carcinoame spinocelulare; imagi-
nea rcprczinta o asociere cu carcinomul
bazocelular pe un fond de dermatohe lioza.
patologic (turnord cu origine in foliculii
pilogi) fac difercntierea de un carcinom
spinocelular cutanat: la detagare, keratoacan-
tomul lasa o ulccratic crateriforma, tapetata
dc cpiteliu tumoral.
335
 

.:rt_

Fig. 18.10. Hidrocistom axilar:

baza de irnplantare sesila, bleu-liliachic; ltu sc transfotmd rnalign, degi
cu confinut lichidian de culoarc roz cu tenta poate crc$te in dirncnsiuni.

Fig. l8.ll. Siringoame:

papule mici, numeroase, dc culoarca pieltt tennindnd siringoamele eruptivc, asimptoma-
sau galbui, cu localizare clcctir a subpalpe- tice, acestc tumori sudoripare ecrine preteaz.a
brala; au o cvolufie cronicd. rdnranAnd loca- la confuzii de diagnostic cu verucilc plane gi
lizatc infrapalpebral, sau sc pot L-\tinde, de- xantoamele.

336

Fig. 18.12. Cicatrice cheloidI:
tumoreta sesila, bosclatd, roz-violacee, locali-
z,ata toracal po steri oq cu cxpans iuni "p.seudo-
podice" periferice; sensibili 1a palpare,
tumora este rezultatul proliferarii benigne
..:.2'
{
-ffi,.''*"
+':f'lffilt:...
Fig. 18.13. Cicatrice cheloidd:
forma{iune tumorali protuberantd prestema-
la, cu suprafaJa gi rnargini nercgulate. aparuta
posttraumatic (dupa injuria unei leziuui
acneifonne in regiunea sternald): cle consis-
tenfa ferma, tumora dcpigegtc cu tnult margi-
nile leziunii iniliale; sc difercn{iaza dc cicatri-
o formf, abcranta de
fibrocitare; reprezintd
vindecare a unei leziuni, marginile sale
depagind totdeauna leziunea iniliala.
\
cea hipertrofic[ prin durata de aparilie relativ
tardiva (pdna la 6 luni de la injuria iniliala),
expansiunile marginale " pseudopodice", evo-
lu1ia indelungata ;;i aspectul dennato-pato-
logic (prczinta rnucind abundenti, spre
deosebire dc cicatricea hipcrtrofica).
oon
JJ/
 

Fig. 18.14. Cicatrice hiperfioficd:

prolifcrarca tumorala violaccc respcctd precis o lund dupd interuenlia chirurgicald, cicatricea
ana de incizic, avdncl mar-eini paralele, fhra hiperlrofica are un aspect fibros; r-ru sc extindc
cxpansiuni "in labula dc crab". aparuti la circa dincolo dc rnar-ei ni le traumati srnului pri mar.

Tumori benigne cutanate

 

).i- |

-.

Fig. 18.15. Fibrom moale (molluscum pendufum):

tumoreta exot'rtica pediculata, de culoare roz, discrct pigrnentata; consistenla sa este moalc.
cu suprafa{a plicaturati, neregulat boselata gi

Tumori benigne cutanate

339
 

i:.

" , .' ,.'

Fig. 18.16. Fibrom moale (molluscum pen&fi;ian'1:

masi camoasa de consistenla moale, implan- diferenliata de un fibrom in pastila, de un
tatd cutanat printr-un pedicul fin; trebuie papilom sau de o tumorA chistici.

. ._.\. 1.,
'.. ::
-ti: '

I
*
* l--

\
,{t

Fig. 18.17. Fibrom moale (mollusatm pen&ilum):

baza de implantare este pediculata. iar aspectul tumorii este cerebriform.

340
 

.t.

I .-:- \ '^ \- .r...

.. '
':\
'.*

F' ,r: -'

,.L

,r.- :'.

* 1\'|"::'€'
:r
'{ xrffTf .:f.'
,#$: +.-,.'1

Fig. 18.18. Papilom lingual:

tumoretd exofitica pediculata, de culoare roz palid, avand o etiologie virala (HPV).

Ttrmori beirigne cutanate

341
 

{&''
:.43-
}'{= ''
.'? klli-

''ih

Fig. 18.19. 9i Fig.18.20. Granulom piogenic (botriomicom):

noduli vasculari, sdngerdnzi, ct-r suprafala miuore; tumora angiomatoasd cu dezvoltarc
acoperita de o crusta negricioasd. prctaud la rapida, granulornul piogenic este adesea
confuzii de diagnostic cu mclanomul rnalign, consecinla unci inJcpaturi septice sau a unui
carcinomul bazocelular. angionratoza bacila- tnicrotrautnatistl.
16; sAngereazd spontan sau du1.ra trautnatisme

342
 

t
i
I

;; 't'.

Fig. 18.21. Granulom piogenic:

placa tumorald preauriculara cu suprafaJa tumorala negativa este utila pentru o orientare
acoperita de o crusti hematicl; amprenta diagnostica rapida.

Tumori benigne cutanate

343
 

\7.

i .tl

Fig. 18.22. Chist fichilemal al scalpului:

tumorl benignd cu aspect familial, cunoscutA tumori frra legaturl cu epidermul; abcedarea
sub denumirea veche de chist sebaceu; lezi- este o complicafie posibila dupa traumatizare
unile sunt de obicei multiple, noduli sau locala.

Tlmori benigne cutanate

344

Fig. 18.23. Calctnozltumoral6 gi nev albastru:
pe fa[a dorsala a mdinii drepte (paraarticular),
tumoreta sesila albicioasa cu aspect pseudo-
chistic, suprafata neregulata brazdata de
striuri rogietice gi consistenfa dur6, lemnoasd;
f+
.*.
Fig. 18.24. Angiom plan la un copil:
desen macular eritematos, congenital, de
culoare rogie; releaua capilara din dermul su-
perficial este densd, dar lbra proliferare
celulara; diagnosticul este clinic. formulele
...;ilJI*'",.-.:.
etiologia este necunoscuta, fiind probabil o
calcificare distrofica; in vecinitatea tumorii
se remarcl un nev albastru.
i-1r
**
de tratament incluzdnd crio- sau laserterapia;
este considerat o malforma{ie vasculara, fiind
inactiva sau cu circulajie lenta.
345
 

Fig. 18.25. Hemangiom cavernos la un copil:

inflama[ie cu aspect reticulat a dermului mul superficial; este o malformaJie vasculara
profund, cu prezenld de telangiectazii in der- profunda, capilaro-veno-limfatica.

Tumori benige

346
 

Fig. 18.26. 9i Fig.18.27. Angiom plan zoniform:

macula eritematoasd este localizati la nivelul (care asociazi clinic o hipertrofie globala a

membrului superior gi impune diagnostic membrului afectat).

diferenlial cu sindromul Klippel-Tr6naunay

Tumori benigne cutanate

347
 

h
t$
s

\&
Fig. 18.28. Angiom refroauricular:
tumoreta rogie de consistenfa moale, cu diagnostic diferenlial clinic cu un botriomr-
aspect benign dermato-patologic; impune com sau chiar cu un nodul kaposian.

Tumori benigne cutanate

 

s
Fig. 18.29. Angioame se,nile (angioamele viginii sau spoturile Campbell de Morgan):
leziuni vascularc globuloase, distnbuite prefe- lag melanomul malign, angiokeratom, botrio-
renlial pe trunchi, asirnptomaticc; necesita micom; disconfortul cosmctic se poate reme-
diagnostic diferenlial cu carcinomul bazocelu- dia prin electro- sau laser tcrapie.

Fig. 18.30. Angiomul plan rigeminal Fig. 1 8.3 1. Lipomilozaetanolicd (Launois

(sindromul Sturge-Weber-Krabe) : - Bensaude):
angiomatoza faciala (interesdnd ramurile mase lipomatoase voluminoase, pseudotumora-
oftalmica gi rnaxilara a trigenrenului) care aso- le, distribuite pcctoro-abdorninal la un etilic
ciazd anomahi neurologice (cize corniliale), cronic, aspectul clinic este pseudoatletic; absti-
oculare (glaucorn) gt malfonnalii ale leptome- nenla detcnnina o regrcsie pa(iala lezionala;
ningelui; afectarea cutanata este un marker al diagnosticul diferenlial cuprindc altc forme dc
unei angiodisplazii prof,rnde, 1?rd rnogtenire lipomatoza (Dercum, lvladelung) qi alte lipo-
genctica (malfonnafie sporadica) (imaginc din distrofii (imagine din coleclia Prof. Forsea).
colec{ia Prof. Forsea).

349
 

Fig. 18.32. Hemangiom plan:

malformafia intereseazd etajul inferior al fe{ei adulta, spre deosebire de cea a copilariei, unde
qi decolteul unei paciente asiatice; rezultate se poate inilia un tratament crioterapic.
bune ale laser-terapiei se inregistreazdla vArsta

Tirmori benigne cutanat€

 

ii+^:

'a *{
r-i.
, il.
'.4'lo
,if- " f

fumoretd exofitica hiperkeratozica galben- lative la agresiunea actinica (fapt dovedit de

cenu$ie a carei infiltrare la bazd sugereaza prezen[a markerilor dermatoheliozei: riduri,
potenJialul de transformare in carcinom elastoz6, xerozit tegumentara, modificari
spinocelular; leziunile degenerative preneo- cromatice gi lentigo solar).
plazice sunt consecinJa unei expuneri cumu-

Precancere cutanate

353
 

i
fi

q
.t' .

\':^

\
Fig. 19.2. Com cutanat dertoltatpe - detaliu:
hiperkeratoza cu aspect lurnoral in centrul helioza; dc remarcat fonna discrct piramidala
unui kcratoacantom, pc un fond de dennato- a lcziunii tumorale.

t
I

II
)

Fig. 19.3. Com cutanat denoltatpe keratoacantom:

tumora hiperkeratozica drcapta in centrul baza lipsita de infi ltrare su-{ereazd absen{a
unui keratoacantom localizat rr-nrpr)ral stang transfonnarii in carc inorn spinocelular.

354
 

Fig. 19.4. Corn cutanat ggant la nivelul scalpului:

tumoretd hiperkeratozica incurbata in regiu- mare la baz6; cornul cutanat aminteqte de
nea temporo-parietala stang6, liri transfor- cornul unui animal (rinocer).

Precancere cutanate

355
 

Fig. 19.5. Corn cutanat glgant in regiunea frontalI (imagine din colec{ia Prof. Forsea).

Fig. 19.6. Com cutanat infrapalpebral drept:

de remarcat aspectul incurbat al fumorii care din coleclia Prof. Forsea).
configureaza acvilin masirul facial (imagine

356

Fig. 19.7. Boal6 Bowen multicentricl cutanat5:
toracal posterior, pl5ci tumorale eritematoase,
discret scuamoase, cu contur policiclic, una
prezentdnd o ulcera{ie centrala; pacienta sufe-
rea de un neoplasm de col uterin metastazat;
boala Bowen multicentrica a fost consideratd
Fig. 19.8. Boala Bowen cutanatli - detaliu:
placa tumoral5 superficiala, cu contur
policiclic, periferie hiperpigmentat6, cu o
ulcera ie central6 rotunda, acoperita de
detritusuri alb-galbui; degi este un carcinom
spinocelular in situ,lipsa de invazie a dispus
incadrarea sa in preneoplazii, intr-o oarecare
f--F
w
de unii autori paraneoplazicd, dar asocierea
ramdne controversata; leziunile trebuie dife-
renfiate de epiteliomul bazocelular pagetoid,
eczema numulari, boala Paget extramamarl.
r';i
.1.1
discordan{a cu concepJia oncologica; boala
Bowen cutanatd poate aparea pe orice
suprafafa cutanata, inclusiv in ariile fotopro-
tejate, fiind cel mai frecvent cauzatd de
radialia ultravioleta sau de infecfia cu HPV.
357
 

tr,&

Fig. 19.9. Eritroplazie Queyrat:

la nivelul glandului, placa eritematoasi cu
contur policiclic, cu suprafala lacuita,
catifelata la palpare, cu aspect dermato-
patologic de carcinom spinocelular in situ;
eritroplazia Queyrat reprezinti boala Bowen
a mucoaselor; la nivelul mucoaselor metasta-
este mai frecventa comparativ cu boala
Bowen a pielii glabre, degi tabloul dermato-
patologic este identic in ambele forme.

Precancere cutanate

358
 

;;pe..:
., .'1
.,,.\.
,'.
.'+

Fig. 19.10. Erifioplazie Queyrat dewoltaape lichen sclero-ahofic:

carcinomul spinocelular in situ s-a dezvoltat atrofic fiind considerat o leziune degenerativa
pe o leziune preexistenta, lichenul sclero- preneoplazica.

Precancere cutanate

359
 

#L
':' / 'i

 :
t.
 
i

L
f,
{E"

-n
^# +*. 4-

Fig. 19.11. Eritroplazie Queyrat:

placa tur-norald critctlatttasii cxt"tdativa carc psoriazisul gcnital. balanita crozivd. critcuul
cuprinclc ;i 5an{ul balano-prcptr{ial; irrpunc lix postmcdicantcrttos, inf'ccfia luctica. Iichc-
cliagnostic clif-crcnlial cu balanita Zoon. nul scIcnr-atrotlc. balanita cancliclozica.

Precancere cutanate

360
 

Fig. 19.12. Vulvitl cu plasmocite la o pacientit cu haurozis:

placard lulvar eritematos cu suprafaJa lacuita, afectiunea este extrem de rari, fiind o forma de
echivalent al balanitei cu plasmocite (Zoon); in sindrom vestibulitic vulvar; se acompanizd de
suprafa{a se remarcl mici macule albicioase, dispareunie introitala, iar tactul vaginal efec-
comparate cu"boabele de piper de Cayennd'; tuat cu bldndele determina sensibilitate.

Precancere cutanate

361
 

,
t
I

l[
'lr j

Fig. 19.13. Balanopostitii cu plasmocite (Zoon):

placa eritematoasa peniana cu suprafafa diagnostic difercnlial cu balano-postitele
lacuita gi umeda, neinfiltrata, cu contur infccJioase, balanita din sindrornul Reitsr,
neregulat; este o afec iunc inflamatorie eritroplazia Queyrat, lichenul sclero-atrofic,
benigndL, care survine la subiec{ii rnaturi psoriazisul glandului gi infeclia spirochetica.
(peste 50 de ani) necircumcizionati; impune

362
 

j-
&"
t.

dFi,k' \{
I
T
I

.{f,

Fig. 20.1. Carcinom bazocelular perlat ulcerat:

tulnorctd boselata cu suprafa{a ncrcgulata, papr,rlelc mici, roturtde, translucidc carc
contllr rnicropapular, cu n-rica ulccra{ic bordeaza perit'cria sc uumesc pe rlc baza-
acopcrita dc cl crustd hcrnatici; ridLirilc acccll- liontatoasc prczcnla ulccraliei traduce o
tuate gi e lastoza tc-surnentului inconjurdtor cr olulic irrdclurtgata a ltrrnorii.
traduc dermatohelioza dc acornpauiatlcnt:

''ft
t:
.L;;
.-;1
':. "

le
:.rd
fi";

w\

Fig.20.2. Carcinom bazocelular perlat ulcerat paranazal stSng:

de rcr.narcat fonna rotunda, localizarea. ulce- corrsccutiv unci expur.tcri cumulativc, croulcc
ra{ia gi aspectLrl perlat. la o tumord dezvoltata la agrcsiunea ultraviolcta.
 

l.'

Fig. 20.3. Carcinom bazocelular nodular:

tumora nazogcniani, fonnatd clin noduli trans- factor irnplicat indiscutabil in gcncza carcino-
lucizi, telangicctazici, la o agricLrltoare; cxpu- rnulr.ri bazocclular. indivizii fiind inclugi in
ncrca cronicA la agrcsiunea ultravioleta estc un catcgoria " Iucratorilor tle cxtcrioi' (outdoor).

'i*
-..ft'
ll
'.n.

Fig. 20.4. Carcinom bazocelular tanslucid, telangiectaeic:

tumoretasolitarainfrapalpcbrala.slobuloasa, celular cste cxclusiv cutanatd. la nivelul
translucida, cu suprafa{a brazclata clc tclangi- rnucoaselor fiind rezultatul cxtcnsici dc
ectaT.ii fine; clezvoltarca carcinontului bazcl- vecindtatc.

366
 

\ '-1-.' q:$\\

Fig. 20.5. Carcinom bazocelular globulos translucid telangiectazic:

lcoalizarca in unghir-rl intcrn al ochir,rlur de dificLrltatc al abordarii tcrapcuticc.
constituic un factor clc scveritatc ai un critcriLr

Fig. 20.6. Carcinom bazocelular globulos:

turnorcta solitara cle culoarea piclii. dc lelor stratului bazal cpiclermic: poatc fi
consistcn{A uroalc. cu aspect dcn.nato- confi;nclat clinic cu papula flbroasA a nasului
patologic cle- prolifcrarc lrouonrorfa a cclr"r- sau cu rnollusctun l"tcntlulunt.

367
 

Fig. 20.7. Epiteliom bazo-

celular ulcerat:
ulceralie rnici a aripii nazale
dreptc ale carci margini pre-
zinta microperlc; suprafala sa
este acoperiti dc crustc hcma-
tice; in jurul tumorii se obscrvd
lentigo solar gi riduri, markerj
ai dermatoheliozei; tennenii de
cpitcliorn gi carcinorn sunt si-
nonirni, scmnificdnd o prolife-
rare tumorala a keratinocitelor;
unii auton considerd ci terme-
nul dc carcinom este rnai su-
gestiv pentru invazia tumorali.

Fig. 20.8. Carcinom bazo-

celular perlat-ulcerat :
tllmoreta rofunda cu infiltrare
discreta, cu suprafaJa crodata

#*, gi acoperita de scuamo-cruste,

perlata; localizarca in cele
a:=--
'&q ', 'i*"\
doua treimi superioare ale ma-
_'-i:tr \tirh sivului facial este o caracte-
j.\-
\]
,ii' ristica a carcinomului bazo-
-r:.=,.J$;- -__-_:_

celular.
-/4/-1
\ {'
,- :..
--t/-
\\\^
/l|-.,-

&" Fig. 20.9. Carcinom bazo-

celular perlat ulcerat :
placa tumorall roz, localizata
preauricular, cu marginile
conturate de perle epiteliorna-
toase. cu centrul ulcerat aco-
perit dc scuamo-cruste; abor-
darca chirurgicala cu margini
de securitate oncologica in su-
prafala gi profunzime este me-
toda elcctiva dc tratarncut. in-
clr"rsiv pentru profilaxia rccidi-
velor.

368
 

Fig. 20.10. gi Fig. 20.11. Carcinoame bazo-celulare (pagetoide):

de remarcat dimensiunea mare a placilor perlat periferic, criteriu de distinc{ie fa{a de
tumorale, suprafafa scuamoasd, cu aspect boala Bowen cutanata.
hiperpigmentar reticulat, precum gi conturul

l_

Fig. 20.12. Ca,rcinom bazocelular plan-cicatriceal - detaliu:

placl tumorala cu confurul discret tricofitoid diagnostic diferenlial cu boala Bowen cuta-
gi bordat de micropapule (perle), cu suprafa{a nat6, precum qi cu alte forme de carcinom
regulatd, de culoare roz-somon; impune bazocelular (pagetoid gi pigmentar).

369
 

.J1' 'i

Fig. 20.13. Carcinom bazocelular nodular dezvoltat pe un carcinom bazocelular pagetoid:

nodul hemisferic central dezvoltat pe o placd malign nodular gi cu carcinomul spinocelular
tumorald superficiala cu contur perlat; invaziv dezvoltat pe boala Bowen cutanati.
impune diagnostic diferenlial cu melanomul

Cancere gi metastaze cutanate

37rJ
 

"*#fi*t$r.r:\i-r-

Fig. 20.14. Carcinom bazo-celular recidivat:

fronto-temporal, placa cicatriccala marouie cu aspectul este rczultatul unor multiple interuen-
perle perifence gi cu zone hiperpigrnentare; 1ii chirurgicale locale, inclusiv grelb cutanatir.

Cancere gi metastaze cutanate

37r
 

,./
v.,

Fig. 20.15. Carcinom bazo-celular recidivat:

placa tumorala cicatriceala albicioas6, cu superioara a tumorii, limitele sunt greu de
margine perlata de culoare roz, localizata precizat; impune diagnostic cu
zigomatic drept la o pacienta ftindrd; supra- carcinomul bazocelular sclerodermiform,
fa{a neteda este subdenivelati; in porfiunea precum qi cu morfeea.

Cancere gi metastaze cutanat€

372
 

I
I

,J
 
.t\ -l
+a .:

';_ .s

Fig. 20.16. Carcinom bazocelular (ulcerat) terebrant:

placard tumoral ulccrat ce intercseazd regiunea
auriculari gi preauriculard, cu un aspect
mutilant (extensiv gi dcstructiv); s-a produs
invazia lesuturilor rnoi subiacentc ;i
jului pavilionar; degi metastazelc sunt
{ionale, destruc{ia tisulara locala este reduta-
bila, impundnd lirnitc in terapie; exista in plus
posibilitatca unor cornplicalii (frecvente),
a carlila- constAnd in hemoragii gi chiar in afectare
excep- rneningcal6, prin perforarea craniului.

Cancere gi metastaze cutanate

.) / .-)
 

Fig. 20.17. Epiteliomatozd facial6:

carcinoame bazocelulare multiple localizate temporal drept), ulcerati (in collul intern al
in doua treimi superioare ale felei la un o ch iului drept ), p i gmentara (par anazal drept) ;

pacient cu dermatoh eliozit; aceste carc i noame localizarea in unghiul intern al ochiului drept
de mici dimensiuni se prezintd sub forme agrav eazd progno sticul.
clinice diferite: perlata (infrapalpebral qi

' '-,' '

. , .r1-:. .-,
,..r .'.&;,t .''.j.
*,.r
F. ' 1-. :
ijy _.,i:ai..

Fig. 20.18. Epiteliomatozf,:

multiple placi tumorale superficiale cu aspect mulativ6, posibil implicata in carcinogenezd;
eruptiv, pe toracele posterior: pacientul rela- diagnosticul diferenlial se poate face cu boala
teazd, o expunere profesionala la radia ii, cu- Bowen cutanata rnulticentrica.

374
 

Fig. 20.19. Sindromul ne-

void bazocelular:
placi rnultiple elevate, intens
hiperpigmentate, cu dimen-
siuni variabile, dispuse
auricular, tumorile au un cert
determinism genetic, asociind
alte anomalii cutanate; clinic
seamana cu nevii melanoci-
tari, dar tr[saturile dermato-
patologice sunt apropiate car-
cinomului bazocelular, rnai
ales in faza de debut (imagine
din coleclia Prof. Forsea).

Fig. 20.20. Carcinom in-

termediar:
pe aripa nazala dreapta, tumo-
reta exofitic6 sesi16, boselati,
de consistenJa moale, cu su-
prafafa acoperita de cruste
hematice; dermato-patologic
se remarcf, proliferarea unor
celule cu o rnorfologie inter-
mediara intre keratinocitele
bazale gi spinoase, fiind (con-
troversat) considerat metatipic. f ".

TH:

Fig. 20.21. Carcinom spi-

nocelular cutanat:
temporal drept, nodul erodat,
friabil, sdngerAnd, zemuind, de
consisten{a moale; impune
diagnostic diferenJial cu bo- db*
,,J
triomicomul, cu o tumori de
glande sudoripare sau cu
rnelanomul malign acromic.

..ta\\

375
 

tr.
..t

}\. .'t

d. ' dl -1
,- t'..

Fi9.20.22. Carcinom cu celule Merkel:

tumord solida derivata din celulele Merkel cu este clasica; in etiologie este incriminata expu-
aspect ulcerat, a localizare la extremitali nerea cumulativa la agresiunea ultravioleta.

Cancere $r metastaze cutanate

376
 

\.

\\
Fig. 20.23. Carcinom spinocelular burjonant:
pc fata dorsala a rndinii dreptc (zona foto- cdnroasc clr aspect "condilonatcrs" (imagine
tumora vcgetanta cubaza de in-rplan- din colec{ia Prof. Forsea).
tare sesi16, formata prin confluarea unor masc

Fig. 20.24. Carcinom spino-celular ulcero-vegetant:

tumora vegetanta cu suprafata burjonata. ulcc- utica; injectarea intralezionala de metotrexat la
ratl 9i acopenta de cruste; dirncnsiunile ;;i loca- aceasta pacienta a rcdus scmnificativ volumul
lizarea fac ertrcm de dificila abordarea tr'rrpc- fumoral (irnaginc din colcclia Prof. Forsea).

377
 

Fig. 20.25. Carcinom spinocelular nodular:

tumord nodular6, cu aspect cirnos, de melanomul malign fbrma acromicd qi cu
consistenfa moale, dezvoltata pe dermatoheli- carcinomul bazocelular.
ozir; impune diagnostic diferenf ial cu

*
.'tl tr

,r-.1. .
a

I"
Fig.20.26. Carcinom spinocelular nediferenfiat:
placI tumorald violacee cu localizare keratozeactinice; aspecfultrebuiediferenfiat
frontala, infiltrata. de consisteula ferm6, in de un limfom.
vecinitatea cdreia se rernarca multiple

378
 

Fig. 20.27. Carcinoma

(ep ithe 1 i o ma) cwnicul atum:
filnna particulara dc cArcllloln
vcnlc()s cu localizarc clcclivit la
ruivclul piciorLrlui: invazta loco-
rcgionala iurporlautit coutras-
tcaza cu aspcctr,rl clcrmatopalo-
logic (carcinonr spinocclular cu
difcrcnlicrc inalta): masclc
tunroralc nrtli intcrcliuitalc sc
clczvoltlr pro1'uncl yi cIinrina
rttutc|iltl ( ()n)()\ \i putl)i. 5rt)lt)
elirtie ett r lrltttrt'c tliirr:rtrr:tielr
(iuraginc clin colcclia Prof-.
Irorsca ).

i,

L'q 't

J1
t-. -'L
&
:-,
r.li ,, .

)" ' j'

.r i | : _.:
a ,. ,; j:l
*
' t't J t:, ... t,: '

plici tunroralc r-rlccratc clczr ollatc pc o inftrioarc (localizarc dc clcclic) sc palpcazir

lczir-rnc dcgcncratira prccr-istcnlii (chcilita lun norlul fcnr. intlolor.
rrctinie il ): in Ir'r'litttzittte l \crltirtttlc(,ir\ri

:i79
 

placa tumorala infiltrata. crustoasa, cu prognostice; localizarea pe scmimucoase ;i

sa
potcrt{ial ulccratir: exarncnul clirric trcbuic nrucoasc arc o sravitalc tnai tnarc colnparaliv
dccclcze cvcutuala adcnopatic turnorala cu cca cutanata. lrctastazarca producAndu-se
satclita hornolatcrala, in vcclcrca incadririi rnai fi'ccvent 5i mai rapicl.

"tu, ".^'# )

I
,i
I

Fig. 20.30. Carcinom spinocelular al semimucoaselor:

placa infiltrata iniliala a prosrr-sat rapid sprc cumulativd la agrcsiunca ultravioletd cstc r-rr.r
o turnord vegctanta;i infiltrata: clc rcrnarcat irnportant factor ctiologic, alaturi de abuzul
clastoza ;i accentuarea ridu|iltrrl r--\pLlncrco clc tutun gi clentiiiu 11l'ceura.

380
 

Fig. 20.31. Carcinomqpino-

celular de,nrcltat pe liche,n
sclerc-atnofic:

placd tumorala eritemato-leu-

co-erozivd la nivelul glandului
qi ganfului balano-prepulial; li-
chcnul sclero-atrofic ai eritro-
plazia Queyrat constituie enti-
ta{i degenerative pe care se dez-
volta un neoplasm penian, in
etiologie fiind incriminat HPV
tip 16 (irnagine din coleclia
Prof. Forsea).

Fig. 20.32. Carcinom

spinocelular dezvoltat pe
eritoplazie Queyrat:
tumori vegetanta, papiloma-
toasa, infiltrata, localizata la
nivelul glandului qi in gan{ul
balano-prepulial: ea a rczultal
din invazia dcnnica a unui
carcinom spiuocelular in situ.
consecutiv ruperii membranei
bazale (imagine din coleclia
Prof. Forsea).

Fig. 20.33. Boal6 Paget

mamar6:
placard mamar periareolar, r"uiila-
teml, eritcmatos, cu margini bine
prccizate qi cu suprafala discret
scuamoasi, (aspect pseudoecze-
matos); de remarcat infiltrarea pe-
riferica gi resorblia pa4iala a ma-
r*
melonului; debutul este insidios
(luni sau ani), induralia dezvol-
tdndu-se pe misura evolu{iei
tumorale; acest cancer cutanat se
asociazd intotdeaum cu carcinom
rlamar intraductal (imagine din
colecfia Prof. Fonca). \

381
 

Fig. 20.34. Boal6 Paget

mamard:
placard marlar unilateral cu
infiltrare pronunlata, a c6rui
suprafafI este acoperita de
scuamo-cruste; mamelonul
este retractat, fiind decelati
adenopatie tumorald loco-
regionala; dermato-patologic
este patognomonicd prezenta
intraepidermici a celulelor
Paget (imagine din coleclia
Prof. Forsea).

Fig. 20.35. Boal6 Paget

mamar6:
multipli noduli tumorali peri-
mamelonari 9i periareolari, care
traduc o faza tardiva de dezvol-
tare a bolii; localizarea unilate-
rald este specifica maladiei
Paget, masele palpabile sub-
iaccute fiind totdeauna asociate
metastazelor limfo-gangliona-
re; diferenJierea trebuie fbcuti
in principal cu tumorile benig-
nc nodulare ale regiunii peri-
mamelonare gi cu dermatofi-
brosarcomul protuberant (ima-
gine din colecJia Prof. Forsea).

20.36. Boal[ Paget

ry Fig.

placard tumoral perianal, cu

margini bine definite, discret
infiltrate, cu suprafa{a acope-
rita de depozite keratozice: pa-
cienta nu asocia o malignitate
subiacent6, investiga{iile de
extensie sistemica fiind nega-
tive; diagnosticul diferenfial se
face cu: boala Bowen, psori-
azis inversat, intertrigo candi-
dozic, lichen sclero-atrofic,
dermatita de iritalie. carcinom
spinocelular.

382
 

- ii "
i"
$r
.1 *,i ., f,i
d;7
r-{

.f :, .i
,#

l:.. 3rr

:t
,tt

{f

Fig. 20.37. Carcinoma erysipelatoides:

placard tumoral mamar drept, cu aspect rul mamar (la aceasta pacienta), pancreatic,
inflamator care mimeaza un erizipel; incadra- parotidian, colonic, gastric, rectal, pelvin,
rea leziunii ca marker cutanat al neoplaziilor ovarian, uterin, prostatic, pulmonar.
interne estejustificata de aparilia sa in cance-

ancere $r metastaze cutanate

383

I

Fig. 20.38. Angioendoteliomul malif cefalic:
este o formd clinica de sarcom endotelial care
difuzeazi rapid local gi metastazeazd limfo-
hematogen; localizarea clasica a placardului
tumoral inflamator este cefalica, debutdnd
mai ales la vdrstnici; dermato-patologic,
criteriile de severitate fac distincfie intre
Fig. 20.39. Sindromul Stewart-Treves:
placard tumoral vegetant, format prin
confluarea unor noduli hiperkeratozici la
extremitatea distala a membrului superior
drept; este rezultatul proliferarii neoplazice a
celulelor endoteliului vascular (sarcom endo-
telial); limfedemul survine de obicei dupa
384
aceastd forma clasic6, cu malignitate inaltd qi
alte angiosarcoame cu malignitate redusd,
descrise recent: hemangioendoteliom epi-
telioid, hemangioendoteliom retiform, gi
tumora Dabska (imagine din coleclia Prof.
Forsea).
J5"
interven{ia radicala llalst€dt in cancerul de
sdn, sau ca o consecinla a unui sindrom cro-
nic de staza (venolimfatica sau congenitala);
prognosticul vital este rezervat in absenja
amputaliei precoce (imagine din colec{ia
Prof. Forsea).
 

;t
y.t

11,.
+-..r
qt.'F
t#'
ry
.r{

'f tt':i i

i,
t
'l i
I ltr

Fig. 20.40. Sarcom al scalpului:

tumori multiple de consistenta dura, la nivelul cu limfornul cu celule B gi cu chiste lc
scalpului, care impun diagnostic diferenlial trichilernale rnultiple.

Cancere gi metastaze cutanate

385
 

l
,#
*./*,
1x:,I
I

dr{f,la. :

,Y /
s/
*

.ii$sio".-.-

\
Fi9.20.41. Determinari cutanate de neuroblastom la nou ntrscut:
sute de noduli subcutana{i dc culoarea piclii, lilor rnirrcaz.it "sentnul afinci' din hemato-
violacei sau purpurici. uncle lcziuni avind o poeza extramedularA, toxoplasmozd sau infec-
tenta echimoticd, cu vasoconstriclie consccu- lia citorncgalica; alte diagnosticc diferenliale
tiva vitro-presiunii; aspectul cmptiv al nodu- sunt: neurofibror-natoza cutanata gi limfomul.

+q

',sflxfrFb{

f
.J
jiL

"/+
Fig.20.42. Determinf,ri cutanate de neuroblastom - detaliu:
nodulii tumorali sunt lnctastazc cr-rtanate alc 6 luni; tumorilc pot deriva extrem de rar drn
unui neuroblastom clasic cu trriginc- adreucr- {esut heterotopic ncuroectodennal primitiv
gica. putAnd rcgresa spontau pin,r la r iirsta de pcrifcric.

386
 

..].
l.j"]":...

'*,a

\
\.
)
'..;.,c.

.it
'*.
Y.v
.N

Fig.20.43. Metastaze cutanate de carcinom spinocelular:

la nivelul gambei drepte, doi noduli dermo-
epidermici de consisten{a dura, cu dimensiuni
de 1,2-2 cm, rezultali prin diseminarea limfo-
hematogena a unor carcinoame spino-celulare;
nodulii tumorali nu au tendin{a de a regresa, in
ciuda stabilizarii dimensionale dupa o cre$tere
relativ rapida; cicatricile postoperatorii de
vecin6tate semnifica sediul tumorilor primi-
tive, metastazele cttanate fiind localizate de
obicei in vecindtatea tumorii primitive.

Cancere gi metastaze cutanat€

387
 

..4,n
t.*ti i9

#''J
.jd

Fig.20.44. Metastaze cutanate in carcinomul de col uterin:

placard tumoral ulcerat inghinal stdng, pe un nitali nedcscoperite, prin neprezentarea pa-
limfedem marcat conse cutiv obstruc iei cicntei la controalele ginecologice de rutina;
tumorale pelvine; leziunile cutanate au un proccrrt mic (2%) din adenocarcinoamele
constituit prima manifestare a unei malig- dc col utcrin mctaslaz.eazA cutanat.

Cancere gi metastaze cutanate

 

Fig. 20.45. Metastaze cuta-

nate in neoplasmul mamax:
noduli dcrrrici rnultipli in
rcgirruca ccrvicala. dc corrsis-
tcn{d clurd. cu dirrcnsiuni dc
pAna la I crrr. indolori. carc
impun difcrcnlicrca clc adcno-
pati i latcro-ccrvicalc; ficcvcn-
Ia mctastazdrii cutanatc in
canccrul dc sAn cstc rclativ \
crcsclrta {.{o9%).

Fig. 20.46. Metastaze cuta-

nate de melanom malign:
papulo-noduli in numar foartc
mare (50), violacci, dc mici
dimensiuni (0,-5 cm). cll aspect
cruptiv; ei au aparut la circa
urr an dc la c'xcizia turrrorii pri-
rnitir e 1cu linritc elc sccrrritatc
oncologicd in sLrprafata gi
profunzirne); tratarnentul a
fost cornpletat cu interferon 5i
citostaticc. iar nodulii au fost
cxcizati sccvenlial.

Fig. 20.47. Metastazf, cuta-

natl de melanom malign -
detaliu:
nodul violaceu axilar drcpt, al
cirui diagnostic difcre nlial
cuprindc: tulnora -ulornica,
le iorniomul. chistul sebaccu.
ncvul albastru.

389
 

:i*

';*ig::l
:16

: ri:...i.
{"ft*.i
iftL"
.-+*:-
,rL',.
if' ;'.
.,
,i"'"

. ']:

J. I
'l*i 4 I
,:tsrl{.. '4
#?.
i. ,
,,,11. ..

, ,r:.tj: , 'r: -i .r,'i: .1. .. _a*i

Fig. 20.48. Metastazl oculax6 de melanom malign:

mclanomul malign tnetastazcaza rapid, oricc dcnnatologic6, oncologica, irnunologica, scnc-
organ putAnd fi intcrcsat; tratalncntlll ;;i con- ralista, auatomo-patologica, oftaltrologica etc.
trolul sdu irnpun o abordare pluridisciplinara:

Cancere gi metastaze cutanate

 

Fig.20.49. Metastaze cutanate zoniforme de melanom malign:

eruptie papulo-nodulara pigmentara cu nevul epidermic verucos, lichenul zoniform qi
distribu{ie zoniformi, aparuta la circa doi ani alte metastaze cutanate (imagine din coleclia
de la excizia tumorii primitive; diagnosticul prof. Forsea).
diferen{ial clinic cuprinde: herpesul zoster,

* *;ffiil
ll t t.
i
&. fr:F:ot';
*..Fr; o"c
+ *" Ge
*
I
".l.-
C €*n
{t' |F
t
I
t "v'*
*

tr"- ;
{F{F
it

qF

Fig. 20.50. Metastaze cutanate zoniforme de melanom malign:

erupfie papulara violacee, cu sute de elemen- ani; aceste metastaze survrn dupa excizia
te, in parte confluate, reprezentdnd metastaze chirurgicala completata cu interferon gi
cutanate epidermotrope intr-un melanom chimioterapie convenIionala; prezenla lor
malign aparut la un pacient in vdrsta de 20 de intuneca prognosticul.

391
 

..:
,'-J{4'.
.-;d*-
-_.d-
,"i Lg-'-5
.-' ,*i -""- '
ir'- -

Fig. 20.51. Boala Kaposi - forma benignd europeanI:

placi violaccc multiplc. palpabrle, clc
consistcnta f-cnna, cu localizarc acrali la ur.r
vdrstnic HW-negativ. leziunilc sul-rt
asimpton-raticc ;ii pot ulccra in timp; suut
adcsea inso{itc de cclcrn distal unilateral sau
simctric: boala a fbst dcscrisa dc Moritz
Kaposi tlx72l la cvrcii din Europa dc Est,
ctiolo-r{ia fi incl probabil o infeclic cu herpes
simplex virus tip 8.

Cancere gi metastaze cutanate

392
 

r #t{"

.a

, ../:
' ,? I t
/- .4 i

Fig.20.52. Boala Ikposi - forma benig[ european[:

placi palpabile de brun-violacee, la un pacient face cu celelalte forme de boala IGposi
HlV-negativ; aceasta forma clasici are o (sidatica, determinata de imunodepresie in
punct afara infecliei cu retrovirus limfotrop,
dezvoltare lenta gi neagresivd, din acest
de vedere denumirea de sarcom fiind endemica africana), precum gi cu vasculitele
nerecomandabila;diagnosticuldiferenlialse purpurice.

Cancere gi metastaze cutanate

393
 

.i,,t:l-;
{:

Fig. 20.53. Boala Kaposi - forma benig@ european[:

placard nodular la un pacient cu un istoric al marcd edemul masiv de acompaniament gi
bolii de 14 ani, HlV-negativ, asociind o ma- aspecful tuberos, confluent al leziunilor, intr-o
lignitate subseventi (neoplasm gastric); se re- afectare unilaterali.

Cancere gi metastaze cutanat€

394
 

Fig.2l.l. Nev congenital mediu pilos:

macula bruna cu foliculi pilogi in suprafa{a, la profilactica; nelul pigmentar maculos are o
un adult care relateazd cregterea leziunii odata reliefare foarte discreta, pastrdnd de obicei
cu vArsta; riscul de a dezvolta melanom este ganfurile normale ale pielii; in forma medie,
redus; expectativa este cea mai buna metoda diametrul este cuprins intre 1,5 - 20 cm.

Nevi gi melanom malip

397

Fig.2l.2. Nev melanocitar compus:
nodul in forma de dom, de culoare brun6, cu
centrul mai infunecat, avAnd o delimitare
Fig.2l.3. Nev mediu congenital la rasa neagrd:
pata pigmentari de mari dimensiuni (insa sub
20cm) rezultata din proliferarea benignd
melanocitara (hamartom cutanat); celulele
melanocitice nevice se dezvolta din creasta
neurala ca gi melanocitele, dar au unele dife-
398
precisd, fbra halou pigmentar; suprafafa sa
este papilomatoasi.
rente: nu au dendrite mai lungi, nu distribuie
melanin6 keratinocitelor vecine, gi sunt pufin
active metabolic; caracterul congenital este
determinat de aparilia sa la nagtere sau in
decursul primului an de viaja.
 

Fig.2l.4. Nev melanocitar compus pilos la un pacient cu pseudoxantom elastic:

de remarcat foliculii pilogi care brindeazd mici dimensiuni (l-3mm), care confera
suprafafa, constituind un caracter de aspectul clasic de "piele de pui'.
benignitate, precum gi papulele alb-galbui de

L
t

*t.,.:o

hH.,:::,

diametrul leziunilor prezente la nagtere este xantomului elastic este reticular, zona de
sub l,5cm; modelul de organizare al distribulie a erupJiei fiind tipica: infraclavi-
micropapulelor galbui caracteristice pseudo- culari gi cervicala.

399
 

'.r

Fig.2l.6. Sindrom de nevi atipici (displazici) - detaliu:

ABCDE siuni de peste 6 mm, E : eleva{ie gi extindere
nevii care indeplinesc criteriile regulii
(A : asimetrie, B : aspect neregulat al in suprafafa) - sunt susceptibili de a se
marginii, C: culoare neomogend, D: dimen- transforma in melanom malign.

#
t#
C
\

Fig. 21.7. Sindromul nevilor atipici familiali:

nevi multipli, cu aspect eruptiv gi caracter geata albastrd marcheaza leziunea transfor-
histo-patologic displazic, la o pacienti cu mata in melanom malign.
antecedente heredo-colaterale pozitive; sa-

400
 

Fig. 21.8. Nev melanocitar joncfional pilos:

tumord solitara infraauricular stAng la un activitatea jonctrionala; diagnosticul
copil; suprafata este uniform pigmentata gi diferenlial se face cu melanomul malign gi cu
discret keratozici, iar peritumoral se remarcd epidemic verucos.
un halou deschis la culoare, marcdnd

Nevi gi melanom maligp

401
 

Fig.21.9. Nev congenital mediu cu un nodul incipient de transformare:

placa pigmentari neagrd la nivelul genun- vertical; marginile forma{iunii sunt bine
chiului unui copil in vdrsta de de 4 luni; delirnitate, cu numeroase indentalii Si fuga de
pliurile cutanate sunt pAstrate, pe suprafala pigment.
tumorii remarcAndu-se un nodul de cre$tere

Nevi gi melanom malign


Fig. 21.10. Nev cu halou (fenomen Sutton):
de remarcat depigmentarea (halou) acromicd
circular6 dezvoltata in jurul nevului, ca
rezultat al indepartarii imunologice a
Fig. 21.11. Nevi Sutton cu aspect eruptiv:
multiple formaliuni nevice, inconjurate de
halouri depigmentate, dobdndite; de remarcat
forma ovala cu spotul central brun; sistemul
imun al organismului ataca ocazional nevul
(celulele nevice 9i chiar melanocitele),
nevocitelor; impune diagnostic diferentrial cu
vitiligo-ul in care leziunile prez,intd o hiper-
pigmentare periferica.
Iit
indepartAndu-l cu timpul; acest atac survine
prin ac[iunea anticorpilor citotoxici circulanli
(antimelanocitici) gi / sau a unei reacfii
citotoxice cu limfocite T.
403
 

':.q'+'sia{. a"&r.:s"
i*Sj*r;*a-.r'.

r"

Fig.2l.l2. Nevi Sutton ln stadii diferite:

stadiul primar al fenomenului Sutton va fi ulterioarf, a haloului.
unnat de disparilia ncvului gi repigmentarea

li

Fig.2l.l3. Nev Sutton in stadiul de halou complet:

diagnosticul diferenlial se face cr.r dcpigmen- rne de nevi, vcruci. mclanom malign, neuro-
tari care survin hr jurul altor le-zir"rni: altc for- fibrom, pata rnoneoloida.

404
 

{
-:tr- '
':''.'. -
/a

j'
I
iT "*

Fig.2l.l4. Nev epidermic verucos:

hamartom caracterizat prin hiperplazia struc- brun - rogcati, formata din papule verucoase
turilor epidermice; de remarcat leziunea alipite; preteaza la confuzii cu keratoza
solitara in regiunea temporald, de culoare seboreicd sau cu nevul Jadassohn.

Nevi gi melanom malig

 

Fig. 21.15. Nw epidermic verucos:

placard hiperkeratozic in regiunea
nucal6, cu altemanla cromatici de rogu,
brun gi cenuqiu inchis, carez,,tltat al unor
mutalii somatice in via{a fetala; este
consideratl o proliferare hamartoma-
toasa alcatuita aproape exclusiv din
keratinocite; asocierea acestui tip de nevi
cu anomalii sistemice poarta denumirea
de sindromul nevilor epidermici (imagme
din colec{ia prof. Fonea).

Fig.2l.16. Nev SpiE:

nodul roz solitar de mici dimensiuni, care a sunt pleomorfice gi atipice citologic, avind
fost denumit melanom juvenil benign (Sophie un aspect epitelioid; din acest motiv se mai
SpiC), datorita asemanarii dennato-patolo- numegte nevul cu celule epitelioide (imagine
gice cu melanomul malign: celulele nevice din colec{ia Prof. Forsea).

406
 

;r*,B, '

';,ikF'
I 4,-*
s*t
-' q--' *'
.i
" i :. ''7
'.iF , * >;

,d.
l34 -'

,1,,,1-.ti
Ntt''r, i

Fig.2l.l7. Nev spilus - detaliu:

zona maculard de culoare mai inchisa in raporl inchise la culoare (spoturile) corespund der-
cu tegumentul inconjurdtor, congenitala, cu mato-patologic unor nevi jonclionali sau
spoturi hiperpigmentate central (lat. spillus : micgti; s-a suspectat o asociere cu neurofibro-
spot), avAnd un aspect asemdndtor maculei matoza, care nu a putut fi dovedita; incidenla
cafe-au-lait, punctele hiperpigmentate mai este foarte redusi (1-3%).

.i-.:ldt'
'.t;:,i:

i;lr

"{F

s-

,. &
,i"...,

riffil'
'j;l_

.
;.. , ';:|l :

t' . '':lr
#.h .1 'rr' {.*
I
it;' s
''

Fig. 21.18. Nev spilus:

de remarcat spoturile brune foarte evidente, gi (in localizarile faciale), cu macula cafe-au-
dimensiunea mare, de peste l5 cm; principa- Iait, cu ner,ul Becker (care asociazd hiper-
lul diagnostic diferen{ial se face cu nevul Ota tricoza).

407
 

irl*,jlli' '
lrrrflB-ku-
'
hfieitrc
17 i
ior,v*

Fig. 21.19. Nevul Meyerson:

halou papulo-scuamos pruriginos in jurul
unui nev melanocitar, avdnd aspect clinic ai
trasaturi dermato-patologice de eczema; pru-
ritul este un simptom constant de inso{ire;
haloul eczematos perinevic regreseazd spon-
tan in decursul lunilor, spre deosebire de nev,
care nu regreseazd; din acest punct de vedere,
ner,ul Meyerson se deosebegte de nevul cu
halou (Sutton), cu care poate coexista
(imagine din colecfia Prof. Forsea).

Fig.21.20. Nev recidivat (activat traumatic sau pseudomelanom):

pata pigmentara aparuta pe cicatricea un tablou dermato-patologic asemanator
rezultat dintr-o excizie incornpleta a unui melanomului malign precoce; termenul de
nev melanocitar; excizia incompleta permite pseudomelanom trebuie evitat, deoarece
proliferarea {esutului nevic restant. sugerdnd poate produce anxietate.

408
 

_-. .

-<+r.-.
-- +--- --+- -
t
'\'

\, -'.
i1
L

L
1T1-i--rti -'
\lvl \. r{

Fig. 21.21. Nev albastm:

papula solitara benigna, albastrd, cu margini din crestele neurale; nu prezinta un potenJial
bine precizate, rezultata din acumularea crescut de transformare in melanom malign.
dermica a melanocitelor in perioada migrarii

Nevi gi melanom malig

 

-; _..1F-

i
.rl
il.'L

Fig. 21.22. Melanom malign nodular:

nodul tumoral exofitic, sesil, friabil, sdnge- rior o schila dc halou pigrncntar, sernnificdnd
rdnd, cu crornatica neunifonni ce reunegtc aga-numita "tbga pigmenl'; intereseazd
nuan{c de rogu, brun qi negru, cu crustc mai frecvent barbalii din dccadclc 5-6 de
hematice in suprafaja; la polul supe- viafa.

Nevi gi melanom malign

4to
 

Fig. 21.23. Melanom malign nodular:

tumora pigmentara a apdrut pe tegument la dermatoscopie ajuta diagnosticul diferen-
indemn, avdnd o cregtere relativ rapida; mar- lial cu alte "tumori negre": keratoz.a seborci-
ginea bine precizata, dar ncregulatd, crorna- ca, epiteliomul bazocelular pigmentar, nevul
tica neunifonna. releaua pigmentara vizibila pigrnentar.

Fig. 21.24. Melanom malign nodular:

nodul tumoral exofitic, negru cu nuante fa\6 a melanomului rnalign; prin defini1ie,
cenugii, dezvoltat pe o fonna(iune nevica melanomului nodular ii lipsegte componenta rn
prcexistenta: tru-buie diferentiat de nodulul de siru, probabil prezent[ precoce, dar depagita
crcgtere r ertical din fonna extensivd in supra- rapid (imagine din colectia Prof. Forsea).

411
 

,#.
.t ..' .

{:,,,

rrr

Fig.2l.25.9i Fig. 21.26. Melanom malip nodular:

noduli solitari rogii, friabili. care pot fi confundafi cu granulomul piogenic sau cu un carcinom.

412
 

Fig. 21.27. Melanom malign extensiv tn suprafafl cu noduli de cregtere pe vertical6:

placa lumorala pigrnentara solitara, cu centrul tumorii; sexul feminin este susceptibil de a
negru-albastrui gi periferia maronie, avAnd un dezvolta mclanom rnalign de trei ori mai
contur neregulat gi imprecis; prezenta frecvent, comparativ cu sexul masculin.
nodulilor semnificd invazia verticala a

Fig.21.28. Melanom matig nodular denroltatpe un ext€nsiv in suprafaJs:

de remarcat extinderea "in pata de ulei' a trala din vecinf,tatca noduiului (imagine din
pigmcntului 5i resorblia sa in porliunea cen- colecfia Prof. Forsea).

4t3
 

[:M 1
ru
tqi \,, t\tt
Fig.21.29. Melanom malign extensiv in suprafatS:
aspech-rl superficial este centralf, traduce regresia pa4iala tumorala, iar
al placii pigmentare
pagetoid, motiv pentru care aceasti forma cli- zona bruni periferica, extinderea "in pata de
nica se mai numegte pgetoidd; depigmentarea ulei" (imagine din colectia Prof. Forsea).

Fig. 21.30. Melanom malign extensiv in suprafap:

placa tumorala pigmentara arc uu contur verticala; indiccle Breslow a fost sub 0,76
foarte bine precizat, dar ncrcuulat. poli- mm, semnificAnd o supravietuire la 5 ani de
morfism cromatic gi rnici nociuli dc cregtere 100% (irnagine din colecJia Prof. Forsea).

4t4
 

F.
tu;:,-#J

Fig.2l.3l. Melanom malig extensiv ln suprafati:

localizarea gambiera a oricirei tumori cromatic central (negru, gri, albastrui) qi
pigmentare la o femeie ridica o suspiciune de nuanfele de maron gi beige periferic (extinde-
melanom malign; se remarcd polimorfismul rea"in pata de ulei').

Nevi gi melanom malign

415
 

-.i i,
t.
.i{

fi'

Fi9.21.32. Melanom malign extensiv in suprafafl cu nodul de cregtere vertical:

resorblia centrala a pi-rlmcntului cu deplasarca punde fazci "radiale" de cregtere, nurnite yi
sa in perifcrie la nivclul placii turnoralc cstc intraepidcrnllcd; cste aqa-numita "perioada de
utila pentru diagnosticul diferen{ial cu grafie", neinvaziva, in care cclulele tumoralc
melanoza Dubreuilh; marginile neregulate sunt localizate in cpidenn sau in dennul
prczinta indcntalii; placa tumorala corcs- superficial.

Nevi gi melanom malign

4t6

Fig. 21.33. Melanom malign nodular
dezv oltat pe lentigo mali gn : de remarcat cromatica (cu nuanfe variabile de
aria hiperpigmentara este policromd, cu
nuante de cenugiu gi albastru, cu dimensiuni
relativ mari (aproape 10 cm); melanoza
Dubreuilh intereseazd vdrstnicii, fiind
corelata cu expunerea la ultraviolete (imagine
din coleclia Prof. Forsea).
Fig. 21.35. Melanom malign lentiginos:
placa tumorala plantard (acrala) cu pigmen-
tare neomogend, cu cregtere lenta (ani), fiind
descoperita tardiv (atunci cdnd exista deja
noduli); reprezinta 10% din formele clinice
ale melanomului malign, fiind mai frecventa
la asiatici, populafia subsahariana qi afro-
americand (imagine din coleclia Prof. Forsea).
Fig. 21.34. Lentigo maligna melanoma:
brun), dimensiunile relativ mari qi conturul
imprecis; corelarea etiologica cu expunerea la
ultraviolete aduce in zona d,e risc crescut
persoanele cu fototip cutanat I, tr qi chiar III
(imagine din colecJia Prof. Forsea).
Fig. 21.36. Melanom malign lentiginos:
traumatismele repetate ale leziunilor
precursoare (mai ales la negri) cu localizare
acrala, explica dezvoltarea tumorii maligne
pe o formatiune preexistenta; in afara plantei,
sunt interesate palma, degetele, buzele, regiu-
nea genitala gi anusul (imagine din colecfia
Prof. Forsea).
4t7
 

Fig.21.37. Melanom malign lentiginos acral:

afectarea tumorald a halucelui drept, cu numele de "panariSiu melanic"; leziunea
invazia patului unghial, semnifica un trebuie diferenfiata in principal de o afecliune
prognostic sumbru; varietatea mai poarta vasculari (gangrena a halucelui).

Nevi gi melanom malign

418
 

Fig. 21.38. Melanom malign lentiginos acral gi vitiligo:

unghia policelui este invadata in totalitate, cu chiar cu o veruca; fa{a dorsala a rndinii se
destruc{ia larnei unghialc; tumora poate fi remarc6 macule depigmentate (irnagine din
confundata cu o leziune posttraurnaticd sau colcclia Prof. Forsea,1.

.(}i
: ,/.i

{- t:-

ffi
... ..

Fi9.21.39. Melanom malign nodular cu metastaze de vecindtate:

'l
incizia unei tumorete pigmcntare malinter- vecinitatc, detcnnindnd gi recidiva tumorala. lt
pretate poatc grabi aparilia metastazclor de t

419
 

Fig.21.40. Melanom malign nodular glgant cu metastaze cutanate de vecintrtate:

de notat prognosticul sumbru vital (imagine din coleclia Prof. Forsea).

Fig. 21.41. Melanom malign recidivat:

nodul tumoral aparut pe linia de excizie a ani; dennato-patologia distinge cu certitudine
unui melanom malign la un pacic-nt de 20 de recidiva de metastaza tumorali.

420
 

Fig.22.l. Parapsoriazis in pldci mari:

erupfie eritemato-scuamoasd, pruriginoasd,
formata din placi neinfiltrate, cu o delimitare
precisa; potenfialul evolutiv al placilor spre
mycosis fungoides a determinat incadrarea
lor in stadiul I Alibert-Bazin (eritem premi-
cozic); diagnosticul diferen{ial se face cu:
erupfia rozeolica din sifilisul secundar, psori-
vulgar cu leziuni numulare, pitiriazisul
rozat Gibert gi pitiriazisul versicolor.

il -_
. ,.,..,**..:{*
'j';.rJ.+.-
.,S.$
  ..:} .
"i

Fi9.22.2. Mycosis fingoides - poikilodetma atophicans vasculare:

placard poikilodennic cu confur geografic gi nea mai poate fi intdlnita gi in colagenoze
aspect de radiodermita, considerat eritem (lupus eritematos, dermatomiozit[).
premicozic (stadiul I Alibert-Bazin); leziu-

423
 

i;c
'.' :
n,. .?

.
i.
;t;;.:

rl .,

Fi9.22.3. Mycosis fingoides - stadiul 2 Alibert-Bazin:

placarde infiltrate eritemato-scuamoase, acom- tricofitoid aminteqte de infeclia dermatofitica,
paniate de prurit violent, cu localizare tipica la sugerdnd denumirea limfomului.
debut (inghinala gi in flancul drept); conturul

424
 

Fig.22.4. Mycosis fingoides - afectare faciald.

placile eritemato-scuamoase alc lormei eritemul in vespertillo din lupusul eritematos,
cornune de limfom cutanat cu celule T impun erup ia polimorfa la luminf,, dermatita
diagnostic difercnlial cu actinita acuta. seborcicd gi acneea rozacee.

Fig.22.5. Mycosis ftngoides - stadiul 3 Alibert-Bazin:

noduli violacci infiltra1i, unii confluenli, bolii; raspund spectaculos la radioterapic.
produgi prin cxtcnsia verlicala (in denn) a

425
 

Fig.22.6. SiFig.22.7. Limfom cutanat cu celule T:

placarde cervicalc bilateralc la r-rn copil sexual ;i perinatal: s-au dcscris asocieri ale
infectat cu HTLVI; retro.,'irusul cstc cndemic sale cu mycosisul filnsoidcs gi cu leucernii,
in Japonia, Caraibe gi Arrcrica d,-- Sr"rd. fiind dar unii autori clcscriu o varianta de limfom
transmis prin transfuzii sancr inL'. e()ntact cu cclulc T uon-lll_r'co.sis firngoidcs.

426
 

Fi9.22.8. Limfom cutanat cu celule T:

placarde infiltrate fesiere la acelagi copil infectat cu IITLVI.

Afeotfuni citoproliferative

427
 

:,,iip...
d$t?'

Fig.22.9. Limfom cutanat cu celule T (HTLVI pozitiv):

placarde tumorale infiltrate, cu abcedarc proguosticul cste rezelat.
centrala intr-o forma agrcsiva dc boalal

Afecfiuni citoproliferative
 

Fig.22.10. Limfom cutanat cu celule T (IITLVI pozitiv) la un adolescent:

de remarcat distribufia nodulilor tumorali dispun in piele sanatoasa la nivelul fe1ei.
care bordeaza regiunea pavilionara gi se

Fig. 22.11. Limfom Hodekin

adenopatie tumorald extensivd cu localizare subrnandibulara la un pacient de 5l de ani.

429
 

F
*
+"

*
_r?

Fig. 22.12. Pseudolimfom (limfocitoma cutis):

nodul cutanat infiltrat, de culoare roz-rogie, (atipii morfologice, mitoze numeroase gi
care are o evolulie benigna la un tablou prezenla unui infiltrat dens).
dermato-patologic asemanator limfomului

Afectiuni citoproliferative

430
 

Fig. 22.13. lvlastocitoz[ ma-

culoas6 enrptivl a adtrlfirlui:
erup{ie monomorft maculoasi
cu aspect pigmentar (pigmen-
tul melanic se remarcd la
vitropresiune); fric{iunea unei
leziuni maculoase produce
elevatia acesteia, semn (Darier)
cu valoare patognomonica.

Fig. 22.14. Mastocitozd

maculoasa eruptiva a
t
adulhlui - detaliu:
t*
elementul individual este o
macula sau maculo-papula
t
fbrd scuamd, cu o talie redusa
(pdna la lcm diametru), avdnd .*
o cromatici beige-bruna.
lt,
q

Fig. 22.15. Urticarie

pigmentard (mastocitoz[
maculoasl eruptivd)
(imagine din coleclia Prof.
Forsea).

431
 

.''
t, " --t
+a
'l .__L

ir
 ll
-.*
- t,
, 1.
r
'.i

rffi

Fi9.22.16. Boal6 Behget - ulcerafie vasculiticI:

leziunile cutanate constituie un criteriu minor aspectul asem4nitor cu pyoderma gangre-
de diagnostic al artritei seronegative, inca- nosum al ulceraliei solitare aparuta pe
drata in dermatozele neutrofilice; de remarcat tegument indemn.

Afecfiuni citoproliferative

432
 

Fig. 22.17. Boal6 Behget:

prezenta aftelor orale recurente (peste 3 European de Studiu al Bolii Behget; cregte
episoade pe an) constituie criteriul major de astfel importanla in profilaxia primard a
diagnostic conform ultimei revizuiri a Grupului screening-ului din cabinetele stomatologice.

#
Fig. 22.18. Boal6 Behget:
ulceraliile aftoase recurente genitale repre- de leziunile oculare (uveita posterioara) yi
zinta un criteriu minor de diagnostic, alaturi cutanate (eritem nodos, semnul patergiei).

433
 

**# n+-

Fig. 22.19.9i Fig. 22.20. Afte orale recurente de etiologie herpeticI:

ulcera{iile sur.tt clurcroasc ;i potcnlial virusului herpetic tip l. inrcgistrdndu-se
rccidivantc, clar nu sc iuclcplin.-se critcriilc amcliordri clupa tratamentul antiviral specific
pentru diagnosticul bolii Behget: in (Aciclovir) ; clia-unosti cr-rl di fcrenlial cr-rpriude
structurile tisulare s-a clctcetlrt prr-zcnta stomatita herpctica 5i cca candidozica.

434
 

Fi9.22.21. Sarcoidozd cutanattr - lupus pernio:

noduli infiltra{i roz-rogii, de consistenfa leziune nespecifici, cu evolu{ie tranzitorie
moale, in care se observd dermato-patologic (zile); diagnosticul diferenJial cu firberculoza
granulomul sarcoidotic; aceste leziuni speci- este dificil atdt clinic, cdt gi dermato-
fice sunt persistente (luni de zile gi chiar ani), patologic (necesita impregnafie argentic6
spre deosebire de eritemul nodos, considerat Gomori).

Fig. 22.22. Papilomatozd

oral6 floridI:
leziuni leucokeratozice jugale,
papilomatoase. care impun
diagnostic diferen{ial cu leuco-
keratoza *in frunzd de ferigdr"
din lichenul plan; afec{iunea
este considerata o forma de
carcinom verucos cu localizare
orala. caracterizata printr-o
malignitate redus[ (imagine din
colec{ia Prof. Forsea).

435
 

1,'

Fig.23.l. Sifilis primar (gancru dur genital):

ulceralii cu margini indurate, cu suprafa a neinflarnatorie, spontan rezolutiva, clasic
ccnugiu-galbuie. culoare de terminata de comparatd o "clorsci ctt pui'sau cu url
se cre ia bogata in Trepone pallitlunt; "cioban cu oi' (r,rn ganglion de volurr relativ
localizat in ganprl balano-prepulial, ;;ancrul crescut, de consistenfa fcnna, este inconjurat
dur (sifilornul) este ncdurcros gi contagios; se dc ganglioni mai mici).
acompaniaza de andenopatie unilaterala,

Fi9.23.2. Sifilis primar (gancru dur genital) ectimatos:

in suprainfcclia sccundard (dc obicei dureroasd; sediul Sancr-ului (teaca penisului)
stafilococica). sr.rprafa a sifllornului cstc indica locLrl de penetrarc a trcponet-neior.
acopcrita de depozite galbui: leziunca dcvinc

439
 

Fig.23.3. Sifilis primar (gancru dur genital):

Iocalizarea labiala a sifilomului este cea mai sugerAnd impresia de "lAcuif'; in leziune se
frecventi localizare genitala la femeie; evidenfiaza Treponema pallidum (la exame-
aceasta leziune trece de obicei neobservatd; nul ultramicroscopic in c6mp intunecat).
de remarcat suprafa{a netedd, stralucitoare,

Treponematoze $i alt€ ITS-ud (inclusiv SIDA)

440
 

":+*F

Fig.23.4. Sifilis secundar cu persistenfa accidentului primar:

gancrul dur cocxista cu papule hipcrtroficc zolutiv spoutau antcrior dczvoltarii lczir"ruilor
(conclilorna lata); sifllonrul cstc dc obicci rc- dc sccr,rndarisr.r.r.

{
i
I
I

'.1

-r*<.jitr
.,

Fi9.23.5. Sifilis secundar (condiloma lata):

papule hipcrtroficc gcnitalc dc consistcnf a cliagnostic difcrenlial sc lacc cu concliloarnclc
rnoalc. de culoarc piclii saLr roz. care sc pot acurrinatc din infcclia cu HPV.
cxtinde iu rcgiunca anala; principalul

441
 

V -yrr,
,Fr

Fig.23.6. Sifilis secundar (condiloma lata)la copil:

prezenta leziunilor papuloase hipertrofice la probleme medico-legale privind abuzul
un copil in vdrsta dc I an qi 8 luni, ridica scxual infantil.

lf
I

Fig. 23.7 . Condilomato z6 genrtall mixt6:

de rcmarcat aspectul papular hipe-rtrofic al con- "in creastd dc cocopi'. al condiloamelor acu-
diloamelor late, diferit dc ccl conr)piclifonn, minate (vegetatiilor vcneriene).

442
 

Fig. 23.8. Sifilis secundar (condiloma lata erodate gi suprainfectate):

la cl pacicnta soclornizata. sc rcrlarca lcziuni prccul-n 5i lcziLrni crodatc cctitratoasc in
papuloasc roz, clispusc aproapc unilatcral. vccinAtatca cotrisurii va-{inale postcrioal'c.

Fig.23.9. Sifilis secundax cu leziuni suprainfectate:

papulc hipcrtrof-ice acoperitc dc clctritusr-rri alb-galbui localizatc in-rlhinal ;i pcrianal.

113
 

Fig. 23.10. Sifilis secundar:

arii denudate, eritemato-leuco-erozive, carac- diagnosticul diferenlial cu: sifilisul primaq
teristice afectarii mucoase (placi fisurate); lichenul sclero-atrofic genital, displazii gi
prezenta papulelor hipertrofice faciliteaza carcinoame genitale.

Treponematoze $i alte ITS-uri (inclusiv SIDA)

444
 

iri
i)-

Fig. 23.11. Fimozf, luetic6:

imposibilitatca decalotArii ca spirochetalA este frecvent intAlnita in
unnare a edernului masiv penian in infeclia secundarism.

Fig. 23.12. Parafimozf, (lueticd) :

reprezinta irnposibilitatea recalotdrii penisulur este o urgenta dennatologica, necesitAnd
prin acumularc masiva lichidiana la nivclul reducere; impune diagnostic diferentrial cu altc
tccii penisului (in imagine in sifilisul secundar); cauze de parafimozl, in principal gonococici.

445
 

Fig. 23.13. Sifilis secundar:

eritem viu amigdalian, cu o croziune acopenta
de dcpozite galbui in partea dreapta; leziunilc
foartc contagioase (confin un uurnar rnare de
spirochete) sunt acompaniate de disfonie; limba
prezinta depozite albicioase, caracteristicc
infecJiei cu Candida albicans.

Fis. 23.14. Sifilis secundar - leziuni

mucoase:
placi leuco-erozive oralc, localizate pe
vermilion gi vestibului bucal; sunt
asimptomatice gi irnpun diagnostic diferen{ial
cu slornatita hcrpctica.

,-rrl'qr

r
t+ . ./-a

Fig.23.l5.9i Fig. 23.16. Sifilis secundar:

la nivelul comisurilor bucale. se obsen'i papule infiltrate, ugor fisurate (sifilidc ragadifonne).

446
 

Fi9.23.17. Sifilis secundar rozeole eruptive:

erupJie maculari instalata precoce in secunda- rotund-ovalara, de l-2 cm, de culoare roz-palid
rism (la aproximativ l0
saptamAni de la (comparata clasic cu "floarea de piersicd'),
infectie); elementul individual este o macul5 asimptomatica; leziunile dispar la vitropresiune.

l.'

-'i
'
4F:':
fj "rr'

:'ft.

Fig. 23.18. gi Fig. 23.19. Sifilis secundar- rozeole de recidivd:

de remarcat talia mare a leziunilor, precum gi care permite reinfectia; leziunile de recidiva
limitarea la o regiune topografica; aparilia lor raspund greu la tratament gi impun diagnostic
este rezultatul imunitalii "cu gdui'din sifilis, diferenfial cu parapsoriazisul in placi mici.

447
 

#
ff*"lil$
.q

Fig. 23.20. Sifilis secundar:

Eczematide purpurice apdrute prin hipersen- simulanf'; diagnosticul diferenlal se face in
sibilitate la antigenul treponemic, aspect primul rdnd cu vasculitele cutanate
clinic ce intaregte sintagma "sifilisul-marele superficiale.

dv&
i-;
ffi,.
*:.. *
#
;'*

&
*

Fig. 23.21. Sifilis socundar:

de remarcat intricarea sifilidelor papuloase diagnosticul diferenlial cu psoriazisul gutat,
eruptive cu rozeolele; gulera;r.rl periferic al pitiriazisul lichenoid qi varioliform, parapso-
papulei (coleretul lui Biettl faciliteaza riazisul in placi rnici. lichenul plan.

448
 

Fig.23.22. Sifilis secundar (sifilid6 psoriaziform[) - detaliu:

ditnensiunilc papulei sunt rnai mari compara- confuzii cu o leziunc gutata de psoriazis
tiv cu nonnalul, scuama pronuntata prctdnd la

qr# I

sifilidc papuloase lcnticulare pe antcbralul 5i pahna accluiaq;i pacicrrt.

449
 

I
*L

Fig. 23.25. Sifilis secundar:

sifiliclc cruptivc cu aspcct varicclifbnr ;i cctiuratos.

.4
., I
;. \. t t,
..
. \i.^ i{,i
'/fi ,_.:."
.\

I
'r ,l

1- -)-
.', l

"'.,'.1'
'(
'
'*r

d' ;:
'".J,.I

. \
'-i'"f:lt ,

i;.
. ::l:.
:

1r iI

Fig. 23.26. Sifilis secundax tardiv:

sifilida corimbifonna aparc tarclir' (la dimcnsiuni r.nari. in jr-rrul carciar se clispun
aproximatir,' 8 luni de la infcelrc). irnbrdcand papulc satclitc; inr1runc cliagnsotic difcrenlial
aspcctul r-rnci papulc rotuu(lc ecntralc dc cu goura luctica.

450
 

Fig. 23.27. Sifilis secundar:

sifilide inelare papulo-scuarroasc plantare, keratodcnnia blcnoragica din boala Reiter 5i
lripcrkcratozice, care preteaz.a la conlirzii cu cu tinea pcdis.

Treponematoze $i alt€ ITS-uri (inclusiv SIDA)

451
 

: - -+-i$

h. .
' rq+ft L.';t
..n'
t'' '.. ' '-'T'n:t_r,.
\ "':-*ri*lq
\.
,-'i+'
r\ , i
\ \
--.$:c' ':'ft,..:-*
:F"+{f,'
:: r:
'' l

rl

Fi9.23.28. Sifilis secundar - alopecie difuzE:

se produce concomitent efluviului telogen, coexistdnd in imagine cu pediculoza a capului.

r /.

Fig. 23.29. Sifilis secundar:

alopecie sprdncenard care interese aza treimea diferenlial cu alopecia bolii llansen, mucino-
distala, fiind reversibila; irnpunc diagnostic za foliculara sau pelada.

452
 

t+/E'
..t

,.:}{tr
f"J*" r,i
{:*;

Fig. 23.30. Pediculozl (ftiriazA) pubic[ suprainfectattr:

lcziuni polimorfe pubicnc (papLrlo-pustulo- consecutivc parazitarii (cu Phtirius pubi.sl yi su-
crllstoase, rnaculare hipcrpigmcntate $i de tip prainfecliei bactcriene; este o vcr-rcrie uriuora,
pmrigo), acompaniate dc prurit violent; ele sunt intdlnita de obicci in cadrul uneia rnajorc.

Treponematoze $i alt€ ITS-uri (inclusiv SIDA)

453
 

Fig. 23.31. Uretritr acuti gonococicd:

secrelie galben-vcrzuic, abunclcnta. prcdon-ri- clc incubalic dcl-5 zilc, cxar.nenul clircct al
nant rratinald (" pi c at u ra nt at i n a I a" ), acolrpa- sccrcJici urctralc (colora{ie Cram saLl
niata dc disuric, uncori importanta: inflarnalia cxternporancc) cvidcnliaza coci -erupa i in
meatului urctral (in af'cctarca urctrci diplo ( Nei-ss cri a sh o norrlrocac).
anterioare) sun,ilrc clc clbicci dupa o pcrioacla

Treponematoze $i alte ITS-uri (inclusiv SIDA)

454
 

i{.
\.1:-

--..'
R,.r-
i ':lta1-
;(::. :
:iF

Fig.23.32. Vulvo-vaginitl ticomoniazicd la o pacientd cu condilomatozi:

secrefia tricomoniazicd este alb-galbuie, brdnzos, precum gi de cea verde gonococica,
fluida, aeratd, intens fetida; se deosebegte adesea acompaniatd de disurie.
clinic de secre{ia candidozica cu aspect

Treponematoze $l alt€ ITS-uri (inclusiv SIDA)

455
 

Fi9.23.33. Boala lkposi - forma sidaticE:

placile purpurice cu aspect eruptiv de placile acrale gi evolulia benigna a former
progreseaza rapid gi se insofesc frecvent de clasice (europene).
afectare mucoas6; aspectul se deosebegte net

Trepone,matoze $i alte ITS-uri (inclusiv SIDA)

456
 

..j.

1*?

;*

.t
__,-:

*
&

Fig.23.34. SIDA - Boala Kaposi gi tinea corporis:

noduli violacei gi placard tricofitoid la un homosexual infectat cu retrovirusul limfotrop.

Trepone,matoze Si alte ITS-uri (inclusiv SIDA)

457
 

r'*: ''

:l'+8,

]... -..1

Fig. 23.35. Infecfie HIV:

asocierea cu sifilisul secundar cste reciproc cvoluJia rapida nefavorabila; pitiriazisul
dezavantajoasa; tabloul clinic este modificat, versicolor profuz traduce imunodepresia.
serologia neconcordanta, tcrapia dificila gi

Treponematoze $i alt€ ITS-uri (inclusiv SIDA)

458
 

Fig.23.36. SIDA - Criptocoee2[ digsminatS;

papule multiple faciale rezultate prin disemi- unile de molluscum contagiosum (frecvente
narea pe cale hematogeni a unei criptococoze la sidatici), preteazd de multe ori la confuzii
pulmonare; asemanarea papulelor cu lezi- de diagnostic.

de remarcat fonna profuza a afectarii. precum gi hipertricoza faciala.

459
 

.,/
'/' -,
l ',' , .,.//.,',

'il ii'" t/,/ll

'/;iW.
't/ {l
,,'
t r"l)r{
;.^ /
j:
./ :t

Fig. 23.38. Infecfie HIV - tinea capitis:

placi alopecice mici (tricofilie), rebele la tratament, extensive gi rccurcr.ttc.

Fig.23.39. Modificdri cutaneo-mucoase tn infecfia HIV:

leziuni eczematoase suprainfcctatu' ;i impe- ca urrnare a imunodcpresici).
tigo (suprainfecJia stafilococica cstL. posibila

460
 

-r/
t {*

,-*
,ff" ,,

1$
$
.l:'

Fig.23.40. Modificdri cutanate tn infeclia HIV:

placard pustulos ulcerat gi hemoragic in complicalie a paraziftrii gi poate conduce la
regiunea fesier6, alaturi de elemente de tip bacteriemie gi infeclii diseminate.
prurigo; irnpetiginizarea s-a produs ca o

Treponematoze $i alte ITS-uri (inclusiv SIDA)

461
 

Fig.23.4l.9i Fig. 23.42. Infeclie HIV - scabie norvegiand:

placi hipcrkeratozice cu aspcct psoriazifonn, care conlin uu uumar foanc rnare de parazili

462
 

TC

Fi9.23.43. Modificiri cutanate tn infeclia HIV:

candidoza mucoasi survine prccoce gi este un stafilococ auriu) ridica problcmc de
markcr al evoluJici bolii; lirrba cu aspect diagnostic intre impetigo, foliculita sau
scrotal dobAndit (irnunodcpresie) are un leziuni irnpetiginizate secundar.
aspect leucokeratozic; pustuloza faciala (cu

Treponematoze $i alte ITS-uri (inclusiv SIDA)

463
 

#. l

' r': ttJ

---'i.,*. w-* i t,.

&trr

j
ulccraliilc mucoasc sunt niari. ertrniec. rccu- pc vcrrnilion 5i gingii sar"r (sub)lin-quala
rentc, hcmoragicc 5i ar-r o locrlizarc clcctiva

464
 

,rffit

f" r\

Fig. 23.46. Infectie HIV:

ulceratii aftoase ale palatului dur, dureroase, diferenjial cu leziunile herpetice sau cu aftele
cu potenfial de extindere; impun diagnostic din aftoza polara Neumann sau boala Behget.

Treponematoze g alte ITS-uri (inclusiv SIDA)

 

Fig.23.47*. qi Fig. 23.48* Infecfie HIV - eruplie postmedicamentoas6:

inciclcnla 5i scvcritatca rcac{iilor cLltanatc
1-lostntcclicantcnt()asc suut ercse[itc lu intcc-
tatii HfV: pacicntul cliu irnaginc a tlczrollat o
firnrir scvcrir buloasa 5r hcnrrrlagie a ilLrpir
anroricilinti 5i sullirnanrirlc: lrrLr itrrtcu lczi-
unilor poatc a.junr:.c 1-rtinit la nccrolizl t-1.ri-
clcnnallr torica. tnai ale-s iu cazr-tl sullbn-
arnidcltlr. iar tcrapia cstc- ingrcuuata tlc liuri-
tclc ;lc carc lc plc\Irir.lnr' e ()r'tie ()tcrirpia la utt
infictat HfV.

466
 

Fig. Alopecie cicahiceal[ ln LEC:

rezultat al distrugerii foliculului pilos, vindeca- alopecia reversibila din lupusul acut, precum gi
ta cicatriceal, alopecia din forma cronica de alte boli care determina alopecie ireversibila:
upus eritematos este ireversibila (tip pseudo- ereditare, infeclioase, neoplazice, fizice.
pelada Brocq); diagnosticul diferen(ial include

Fig.24.2. Catvifie hippocraticd (alopecie androgenetic6) tip fV Hamillsl'

de remarcat pierderea marcata a parului in pe o predispozilie genetica); parul ramas este
regiunea frontala (prin actiunea androsenilor subliat in regiunea frontala gi vertex.

469
 

Fig.24.3. Alopecie androgeneticI tip V Hamiftpa'

este interesat aproape tot scalpul, exceptAnd modificari locale (cregte expresia receptorilor
marginile temporale 9i occipitale; in androgenici), in condiliile unor valori serice
patogeneza afec{iunii sunt incriminate normale ale androgenilor.

Fig. 24.4. Alopecie arcata(pelada circumscrisl):

arii alopecice circumscrise, lipsite de eritem, afecJiuni autoimune (vitiligo, tiroidita
atrofie, scuama, cicatrice: in sprij inul Ilashimoto) 9i prezenla de limfocite CD4 9i
etiologiei autoimune sunt citate asocierile cu CD8 in jurul bulbilor foliculilor afectali.

47t)
 

Fig. 24.5. Alopecie arcata:

de remarcat absenf a atrofiei gi aspectul alopecice ("sentnul exclamarii'), cu valoare
foliculilor pilogi rup i din suprafa a ariei diagnostica.

Particularitifi topografice dermatologice

471
 

Fig. 24.6. Pelad6 ofiazic5;

atingerea regiunii occipitale (frecvent 1a particulara de pelada, de obicei rebela la
debutul alopeciei) reprezintd o formd tratament.

Fig. 24.7. Alopecie $eata.

la nivelul scalpului, placile alopecice sunt marcdndu-se gi interesarea regiunii occipitale
numeroase, extensive, in pafte cotlfluate, re- (atingere ofiazica).

472
 

Fig.24.8. Alopecie arcata extensivl la un copil:

copiii sunt afectafi mai frecvent comparativ virsta de 25 dc anr.
cu adullii, debutul bolii fiind de obicei sub

Particulariuffi topografice dermatologice

473
 

Fig. 24.9. Peladd universale:

de remarcat pierderea completa a parului pe stadiu final al alopeciei areata trebuie di-
intreaga suprafali corporala (scalp, sprdnce- feren{iat de pelada totala, care include numai
ne, axilar gi pubian) lird ca zona afectatd s0 alopecia scalpului gi sprdncenelor.
prezinte vreun sernn de inflama{ie, acest

: : - 1.

Fig.24.10. Pelad[ a b[rbii:

placI alopecica binc delirnitata (circum- legata de stressul psihic prelungit gi raspunde
scrisa), lipsita de atrofie, scuarni. eritem; este lavorabil la crioterapie qi agenfi revulsivi.

474
 

Fig. 24.11. Koilonichie:

aspect deprimat median gi concav al lamei (ocupational) trebuie diferenJiat de afectarea
unghiale la o pacienta care relateazd trauma- unghiala din sindromul Plummer-Vinson 9i
tisme repetate fizice gi chimice unghiale (cu anemia feripriva.
caracter profesional); acest aspect dobdndit

Fig. ?tl.l2.Unghii hipocratice:

afectare a lamei unghiale care are aspect ghiale; traduc afectiuni pulmonare, cardio-
convex "in sticld de ceai', producdndu-se gi o vasculare, gastrointestinale, neoplazii intra-
largire a structurilor tisulare moi periun- toracice.

475
 

'*F'
tr: la
ffi,:
t_

;i '

$:
li i\-
\
-\*.."

Fi9.24.13. Modificdri unghiale extensive in lichenul plan:

consecutiv inflarnajiei, sc produce sublierca dc remarcat aspectul atrofo-cicatriceal al
progresiva a lamei unghiale cu destruc{ia pah:lui unghial.
matricei unghiale (pterigion dosrsal dobAndit);

Particularitlfi topografice dermatologice

476
 

.. i

,;rr
.1:

.l

{l

Fig. 24.14. Hematom subunghial:

pata subunghiala bruna, aparuta ca urrnare a
acurnularii hematicc intre lami gi patul
unghial; diferenlierca de melanomul acro-
lentiginos estc pe cdt de dificila, pe atAt de
importanta: hcmatomul sc acompaniazd dc
durere, sc rcsoarbe lcnt (luni de zile), nu
detennina distrofie unghiala gi nu se extinde
sub faldul un-sliial proximal (semnul
Hutchinson negariv).

Fig. 24.15. Xantoonichie:

colora ie galben-bruna a un,ehiilor. cu ult obicei limfedern gi afectarc respiratorie
rnodel orizontal "in banda": asociazi de (brogiectazii sau chiar neoplazii pulmonarc).

477
 

Fig. ?A.t6. flurioane multiple tn regiunea palmar6:

papule hiperkeratozice de consistenfa dur6, sional; pbstrarea dermatoglifelor este un indiciu
padial confluate, dureroase, dobdndite profe- important in diferenJierea de verucile vulgare.

Fig. 24.17. TromboflebitE superficiald:

cordon inflamator dureros pe traiect venos gamba; de remarcat delimitarea precisa qi
superficial, uneori confundat cu erizipelul de absenla modificarii fesutului perilezional.

478
 

Fig.24.18. Ulceralii aftoase linguate 9i glositi candidozicd:

recurente. clureroase, lcziunile lac uncori im- rc dc canclidoza \L- situcazit foarte probabil in
posibila degluti{ia; prczenla unci forme scvc- cotltextul r.rnci attctari rnai largi (csot'agienc).

,{

{\
t

j
J
t, I

CirtriUulla topografica spcciticA lcziunilor dc intcrfcsier facilitcaza diagnosticul clinic

prurigo gi aspcctul trlcofitord ai pl.ie ar,-lulgi pozitiv ;;i dif-crcnlial

479
 

lndex

A Cheilitd
125-128 angulard 43, 83
Acnee vulgarS, 120-124 licheniand, 145
Actinitd acuta, 302 lupicd, 190
Afte orale herpetice, 434 chist trichilemal,344
Afte orale, 28 Cicatrice
Alopecie atrof icd,14
androgeneti cd, 469-470 hipertrof icd, 15, 338
areata 452,470-473 cheloidd, 337
in lichenul plan,144 Cond i loame acuminale, 25-27
in lupusul eritematos, 192-193, 469 Condilomatozd gigantd, 26
postchim ioterapie, 31 8 Corn, 353-356
Am iloidozd papuloasi, 280-281 Criptococozd diseminate, 459
Angioame senile, 349 Crustd,11
Angiodermiti necrotici, 176
Cutis rhomboidal is nuchae, 3O7
Angioendoteliomul malign cefalic, 384
D
Angiom
plan zoniform,347 Dermatitd
plan,345,347 actinicd cronicd, 306
retroauricular, 348 atopica, 110-111
Arsurd cutanati, 315-317 de irita ie, 105-106
Aspergilozi, 88 pigmentard vasculara, 172
seboreicd, 116
B Dermatitd herpetif orm e, 259-260
Derm atof i to zd, c irc inaI6,,7 1
Balano-postitd
candidozici, 81 Dermatohel iozd, 308-309
Zoon,362 Dermatom iozild, 2Q6-2Q7
Boald Behget,432-433 Dermograf ism si mptomatic, 160-161
Boald Bowen, 357 Durioane, 478
Boala Darier-White, 218-219
E
Boald Kaposi
formd benignd europeand, 392-394 Eclime,42
forma sidatice, 456-457 Eczemi
Boala Meleda,216 de contact, 106-110
Boald Paget dishidrozicd, 117
extramamara,3S2 seboreicd, 116
mamard,381-382 Eczematide, 115-116, 175
Botriomicom , 342-343 Edem Quincke, '155-156
Bul5,'10 Efelide, 270-271
Epidermolizd buloasd
c aquisita, 263
Calcinoza cutis secundard, 293 eredilard,262
Calcinozd tumorald, 345 Epiteliomatozd,3T4
Candidozd genitala, 81 -82 Eritem figurat
postmedicamentos, 158, 319-320
Carcinom bazocelular, 365-373
Carcinom ce celule Merkel, 376 Eritem nodos, 177
Carci nom spinocelu lar, 375, 377 -381 Eritem pelagroid,279
Carc i noma erys i pelatoides. 383 Eritem pernio, 167

481
 

Eritem polimorf, 129-131 plan mucos, 146-147

Eritroplazie Queyrat, 358-360 plan striat, 142
Erizipel,43-46 plan zoniform, 141
Erizipeloid,53 plan, afectare cutanatal35-143
Eruptie polimorfd la lumind, 303 sclero-atrof ic, 149-150
Erythema ab igne,3O1 Limfom cutanat, 423-429
Escoria ie,13 Lipomatoza etanol ica, 349
Escorialii neurotice, 327 Livedo reticularis, 175
Lupus eritematos
F cronic, 181-187
subacut,188
Fasceita necrotizantd, 47
afectare mucoasS, 19'1
Favus,76
acut,188-189
Fenomenul Kobner, 136-137
Fibrom moale,339
M
Fimozd,445
Fitofotodermatitd, 303 Maculd,3
Fototipuri cutanate, 311 -314 Mal perforanl,281-284
Furuncul, 48-5'1 Maladie grefe contra gazdd,2O9
Mastocitoza, 431
G Melanom malign, 41O-42O
extensiv in suprafald, 414-415
Gonoree, 454
lenti g i nos acr al, 417 - 419
Granulom inelar, 285-286
nodular, 410-412
Granulom piogenic, 342-343
Melasmd,267-268
Metastaze cutanate, 386-391
H
Micetom, S5-87
Hemangiom cavernos, 346 Microsporie, 75
Molluscum contagiosum, 38
simplex, 29-31 Molluscum pendulum, 339-340
zosler,32-34 Morfee, 194-197
Hidrocistom,336 I i neari f ronto-parietala, 197

Hidrosadeni|5,52 Mycosis fungoides, 423-429

H i pomelanozd gulald, 276
N
I
Neurof ibromatozi tip 1, 221-225
lhtiozi vulgard, 213-214 Nev
lmpetigo, 41 albastru, 345, 409
lntertrigo candidozic, 80 cu halou, 4O3-4O4
epiderm ic verucos, 405-406
K Meyerson, 408
Keratoacantom solitar, 335 pigmentar, 3W-397
Keratodermie recidivat, 408
dobdnditS, 217 spilus, 407
Papillon-Lef evre,215 Spitz, 406
punctatd plantarS, 216 Nodul, 6
Thost-Unna, 215
Keratoza o
foliculard, 218 Onicotilomanie, 327
seboreicd, 331-335 Orf,38
Kerion celsii, 79
Koilonichie, 475 P

L
Papiloame virale,24
Papilom lingual, 341
Lentig inoza periorif iceald, 226 Papilomatozd orald f loridd, 435
Leprd, 59-66 Papuld,4
Lichen Parafimozd,,445
amiloid, 28O-2A1 Parapsoriazis in pldci mari,423
plan bulos, 148 Patd mongoloid5,267
plan folicular, 143 Peladd
plan hipertrofic, 140-141 a bdrbii, 474
plan inelar, 139 universald, 474

482
 

Pellagrd,279 Sicozis micolic, TT-78

Pemf lgoid cicatriceal, 261 SIDA, manifestdri
Pemf igus cutaneo-mucoase, 456-466
benign familial, 258 Sif ilis
eritematos, 253 primar, 439-440
foliaceu, 255 secundar,441-452
paraneoplazic, 258 Sindrom
vulgar, leziuni cutanate, 251-252 CRESI 198
vulgar, leziuni mucoase, 256 de nevi displazici, 4OO
Perleche,43 Favre-Racouchot, 310
Picior diabetic, 282 nevoid bazocelular, 375
Piciorul de atlet, 73 Raynaud,165-166
Pitiriazis Stevens-Johnson, 131
lichenoid gi varioliform, 173-174 Stewart-Treves, 384
rozat Gibert, 11 8-119 Sturge-Weber-Krabe, 349
rubra pilar,22O Siringoame, 336
versicolor, 83-84 Spoturi Fordyce, 129
Placa,5 Stelule vasculare, 292
Plaga,13
Porf irie cutanata tardivd, 287-289 T
Porokeratozi Mibelli, 306 Tatuaje permanente, 328
Prurigo, 92-94
Pseudolimfom, 430
Telang iectazie hemorag ici ered 226
Tinea
Psoriazis
corporis,69-70
al scalpului, 243
cruris,71
artropatic,245 taciae,71
eritrodermic, 247 incognito,T0
tacial,24O manum,72-73
pustulos palmar,246
unguium,T4
vulgar gutat, 233 pedis, 73
vulgar inversat, 234, 236, 237-239 Toxiderm ie postmed icamentoasS, 321 -323
vulgar in pl5ci, 231
Trombof lebitd superf icia|E,478
vulgar numular, 233
Tuberculide, 58
Purpurd
Tuberculozd cutanatd, 54-58
lichenoidd, 170
palpabild, 169, 171
senild, 168 U
Pustuli,9
Pustu lozd subcornoas e, 263 Ulcer venos, 294-295
Pyoderm a g ang ren os u m, 29O -291 Ulceratie,l2
Unghii
R cu nemalom, 477
cu xantoonlchie,4TT
Radiodermita cronice, 317
hippocratice, 475
Reac ie fotoalergicd de contact, in lichenul plan,476
Reac ie fototoxicd de contact, 304 Urticarie, 153-155
Rujeoli, 37 fizicali, 161
localizatd, 159
S
Sarcoidozd cutanata, 435 V
Sarcom al scalpului, 385 35-36
Scabie, 91-102 Vergeturi, 296
buloasd, 96 Veruci plane,19, 21
nodulard, 98-99
Veruci vulgare,20-23
norvegiand, 97
Veziculd,S
Sclerodactilie, 199-203
Vitiligo, 272-276
Sclerodermie sistemicd, facies, 2O4-2O5 Vulvitd cu plasmocite, 361
Sclerozd tuberoas5, 225
Scuamd.11
X
Semnul
Dennie-Morgan, 111 Xantelasmd, 289
Gottron. 205.2O7 Xeroderma pigmentosum, 22O
Leser-Trelat. 334

483
 

Editor: $ef lucr. Dr. Bogdan Voiculescu

Manager administrativ: lng. Aurel Popescu
Redactor de carte: Dr. Bogdan Voiculescu
Teh noredactare com puterizatd : Olga Si m ionescu, Dragog Crelo i u

Format l/8 din 6l/86; B.T. Octombrie 2001

Editura Universitard "Carol Davila" - BucurePti