1 Straturile Epidermului

Stratul bazal ( germinativ)

Stratul spinos (malpighian)
Stratul granulos
Stratul lucidum
Stratul cornos
2 FUNCT!E "E! # ENU$E%&%E
Functiile pielii#
Functia de protectie#
a) "rotectia mecanica
b) "reotectia termica
c) "rotectia antiin'ectioasa
d) Fotoprotectia
e) "rotectia 'ata de agentii chimici
') $entinerea echilibrului mediului intern
Functia imunologica
Functia senzoriala
Functia endocrina
Functia respiratorie
Functia de termoreglare
Functia hemodinamica
Functia e(cretorie
Functia de comunicare socio)se(uala
* ST&F!+C+C CUT&N&TE
Sta'ilocociicutanate (ST&F!+,E%$!E)
ST&F!+,E%$ pilosebacee
ST&F!+,E%$ungiilor
ST&F!+,E%$pieliiglabre
ST&F!+,E%$pieliiglabre
- FU%UNCU!
Furunculul este o 'oliculita cu peri'uriculita acuta necrozanta produsa de sta'ilococul auriu. este
a'ectat atat 'oliculul pilos cat si glandele sebacee. tes con/unctiv peri'olicular si uneori tes adipos
subcutanat0 localizarile cu predilectie# brate. gat. 'ata. 'ese. regiunea anogenitala) zone bogate in
'oliculi0
$ani'estari clinice# 'urunculul debuteaza cu o mica pustule 'oliculara si prurit local apoi in'ectia
evolueaza in pro'unzimea 'oliculului pilos interesand si tes peri'olicular cu constituirea unui
nodul deosebit de dureros ce creste rapid in dimensiuni pana la 1)2 cm diametru. devine 'luctuant
si elimina o secretie purulenta0 dupa apro( 2 zile de la debutul secretiei purulente se elimina si
burbionul rezultand o ulceratie crateri'orma care se vindeca in 2)* saptm cu cicatrice0
1urbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este 'ormat din puroi. detritusuri celulare si
sange0
n cursul evolutiei 'urunculul se insoteste de durere care este 'oarte intensa pana in momentul
eliminarii burbionului. dupa eliminarea secretiei purulente durerea se atenueaza. uneori chiar
dispare0
Furunculul poate sa 'ie unic sau pot 'i leziuni multiple. caz in care a'ectiunea poarta numele de
'urunculoza0
Forme clinice de 'uruncul#
12 Furuncule deosebit de dureroase# sunt localizate pe tegumentele aderente la planurile pro'unde
(nas. conduct auditiv e(tern) stareagenerala poate sa 'ie a'ectata cu 'ebra. 'rison. curbatura0
22 Furuncul malign al 'etei# se localiz in 23* sup ale 'etei #buza sup. santulnazogenian. obraz0
poatedetermina# trombo'lebita. septicemie0
Clinic# se remarca pe langa lez caracteristi ca prezenta unui edem important al reg a'ectate cu
modi' 'izionomieie. stare generala alterata cu 'ebra. 'rison0
*2 Furunculul antracoid# este o 'orma particulara de 'uruncul care consta in interesarea mai multor
'oliculi pilosebacei. mergand in pro'unzime pana la niv hipodermul0 in 'aza de supuratie secretia
se elimina prin mai multe ori'. rezultand un aspect clinic de 4stropitoare50 burbionul insa nu se
poate elimina prin ori' multiple dat dimensiunilor sale. din acest motiv tes dintre aceste ori' se
rupa lasand sa se elim burbionul rezultand in 'inal o ulceratiepro'unda an'ractuoasa crateri'orma0
aceasta ulcertie se vindeca lent cu cicatrice0
-2 Furunculoza recidivanta# se caract prin multiple 'uruncule care apar succesiv pe parcursul mai
multor ani. apare la purtatori cronici de sta'ilococi cu imunitate deprimata0
6 FU%UNCU!U! T%&T&$ENT
Tratamentul'uruncului#
12 Trat sistemic# antib active pesta'ilococ#
)+(acilina caps de 677 mg. 1 cps la 8 ore timp de 6)9 zile0
n 'ormele severe se admin o(acilina in/ectabila 677 mg3la 8 h tot 6)9 zile0
)Ce'tria(ona (Ce'ort. %oce'in) 'lacoane de 1 gram. se admin i2v 1 'lacon la 12 h timp de 6)9 zile0
)Ce'ale(in cps de 677 mg. 1 cps la 8 h0
)Claritromicina (:laba(. Fromilil) cps de 677 mg. 1cps312 h
)Eritromicina) numai in cazurile de alergie sau intoleranta la celelalte antib0 1 comprimat la 8h
timp de 9)17 zile uneori cu protectie gastrica 0
22 Tratamentul local#
)comprese umede reci cu solutii antiseptice# acid boric *;0 rivanol. betadina. hipormanganat de
poasiu) se 'olosesc comprese umede reci in toate 'azele clinicoevolutive# Se aplica un strat gros
de comple(e sterile 8)< straturi de ti'on. acest pansament se uda 'oarte des cu una din sol
antiseptice enumerate(27)27 minute) aceste comprese trb sa ramana ude si reci in permanenta0
ele calmeaza durerea si trag colectia din pro'unzime in timpul 'azei de supuratie0
)incizia leziunii 'urunculoide# se poate e'ectua cu bisturiu loni/. sau cu electrocauterul0
,upa incizie se elimina secretia purulenta si burbionul iar durerea inceteaza0
)cr=me ( 1&NE+CN UN>UENT. FUC,N C%E$&) sau pomezi cu antibiotic. le 'olosim
dupa eliminarea secretiei purulente. se aplica in strat subtire pe ulceratia crateri'orma reziduala si
se acop cu comprese sau pansament uscat0
)vaccin sta'ilococic sau autovaccin in caz de 'urunculoza recidivanta0
8 ?,%+S&,ENT&
?,%+S&,ENT&# este o in'ectiesta'ilococica cronica care intereseaza glandele sudoripare
apocrine0
Se localiz cel mai 'recv la nivelul a(ilelor interesand rar alte teritorii precum areorele mamare.
regiunea genitala si perianala0
Clinic# debutul se 'ace printr)un nodul sau mai multi in'lamatori subcutanati. durerosi . initial de
consistenta 'erma. in cursul evolutiei parcurge aceleasi 'aze ca la 'uruncul . initial 'aza de
coctiune. ulterior 'aza de supuratie0 in 'aza de supuratie se elim un puroi cremos amestecat cu
sange0 evolutia este ondulanta pe parcursul a luni de zile. uneori chiar ani0
< E%@"E!
E%@"E!# Este o piodermita streptococica eritematoasa pro'unda cu evolutie acuta care
intereseaza si vasele lim'atice reticulare ale dermului . este produs de streptococii piogeni gr2 &0
mai rar gr2 C sau > care patrund in piele prin di'erite solutii de continuitate( micoze
interdigitoplantare. eroziuni. ulceratii. e('oriatii. ulcere de gamba.rinite)
Clinic# 1oala are un debut brusc cu# 'ebra. 'risonsi stare gen alterata0 dupa care se constituie la
nivelul reg tegumentare interesate. o placa eritematoedematoasa cu supra'ata lucioasa care se
poate acop cu vezicule sau bule. uneori cu continut hemoragic0 la peri'erie aceasta placa sau
placard estedelimitat de un burelet mai proeminent 0
!eziunea este deosebit de dureroasa si se e(tinde rapid in supra'ata a/ungand in 2)* zile de la
debut la un diam de 16)*7 cm0 se asociaza adenoaptie in'lamatorie regionala0 ,e obicei leziunea
este unica. rareori multipla0 in cazul localiz la gambe. poarta de intrare a streptococului este de
cele mai multe ori o micoza interdigitoplantara0 in cazul localiz pe 'ata poarta de intrare este o
rinita streptococica0
Formeclinice#
12 E%@"E! E%TE$&T+ E,E$&T+S
22 E2 1U!+S
*2 E2 ?E$+%&>C
-2 E2 SU"U%&T
62 E2 NEC%+T@&NT >&N>%EN+S
82 E2 %EC,A&NT
B E%@"E! T%&T&$ENT
Tratament#
12 >eneral# antibiotice active pestreptococ# "enicilina > esteantibioticul de electie in erizipel0 se
administreaza in doza de 1)2 mil u2i la 8h0 intravenossaui2m0 timp de 9)17 zile0 se continua
tratament cu 1enzantinpenicilina ($oldamin. %etarpen. E(tenciline0) se admin in doza de
122772777 u2i la 2)6 ziletimp de 2 luni se continua apoi cu 122772777 u2i la 8)9 ziletimp de inca *)
- luni0
&lte alternative terap# Ce'tria(on( Ce'ort 1 'l la 12 h timp de 9 zile. admin i2msaui2m)
>entamicina (1 'iola de <7 mg la < h sau 12 h i2mtimp de 6)9 zile). Eritromicina 677 mg la 8 h
timp de 9)17 zile0
!a aceste antibiotic dozele vor 'i ma(ime daca starea generala este alterata iar durata de tratament
va 'i prelungita din acelasi motiv0
22 !ocal# comprese umede reci cu solutii antiseptic# ac boric *;. rivanol. betadina. ceai de
musetel
*2 Tratamentul protii de intrare# trat micozei interdigitale0
1- ?E%"ES $C
12 ?erpesul# este o epidermo)neuroviroza contagioasa cu 2 localiz distincte determinate de cele 2
tipuri de virus herpetic uman#
)tipul 1 determina herpesul de buza. 'acial. si peribucal
)tipul 2 determina localizarea genital si perigenital (apro( 17; din aceasta localiz mai poate 'i
determinate si de tipul 1)
$ani'estari clinice#
?erpesul debuteaza brusc printr)o mica pata eritematoasa pe supra'ata careia apar dupa cateva
ore cel mult o zi vezicule grupate in buchete 0 acoperisul acestor vezicule se rupe la scurt timp
dupa aparitie determinand mici eroziuni post veziculoase care evolueaza spre cicatrizare in 9)16
zile de la aparitie0 Eruptia de herpes este precedata la cele mai muzlte cazuri de denzatie de
arsuri. usturime. gadilatura. mancarime
16 ?E%"ESU! FC
Forme clinice de boala#
12 ?erpesul cutanat de prima inectie al 'etei si al mucoasei bucale# ma/oritatea se in'ecteaza in
copilarie la peste 23* din cazuri primo in'ectia este inaparenta clinic si doar la 13* apare
mani'estari clinice0
,upa o incubatie de *)6 zile adesea dupa contactul cu un purtator al unui herpes 'acial sau bucal
activ0 a'ectiunea debuteaza brusc printr)o usoara alterare a starii generale. urmata imediat de
aparitia unei pete eritematoase pe supra'ata careia ulterior apar veziculele grupate in buchet0
22 ?erpesul genital de prima in'ectie2 nocularea se 'ace prin contact se(ual 2 n marea ma/oritate
a cazurilor primo in'ectia trece neobservata. mai ales la 'emei0 mani' clinice sunt precedate de
cele mai multe ori de o senzatie de arsura. mancarime0
*2 ?erpesul recidivant# persistenta virusului herpetic atat a tipului 1 cat si a tipului 2 dupa in'ectia
primara in perimetrul zonei cutanate sau mucoase a primo in'ectiei. in gg spinali ai nervilor
sacarati unde traiesc inactivi. e(plica posibilitatea aparitiei recidivelor2 &cestea sunt variabile ca
intensitate si periodicitate. pot aparea teoretic la orice persoana in practica insa recidivele nu sunt
obligatorii0
-2 Formele neurologice( sunt 'orme insotite de dureri intense de arsuri intense)
62 Formele pro'uze( sunt leziunile e(tensive)
82 Forme cu localizare mai rara( 'esiera. crurala posterioara. degete maina. supra'etele palmare.
plantare)
92 Formele propii copilariei #in'ectia neonatala se produce in cursul nasterii prin contaminarea de
la un herpes vulvar
18 ?E%"ESU! T%
Tratamentu general #
Nu e(istauntratament speci'ic. capabilsasterilizezeorganismul de virusul herpetic si din
acestmotivvirusulramane in stare de latenta in ggnervosideterminadaparitiarecidivelor0
Caterapiegenerala#
12 Chimioterpice antivirale# se recomanda administarea lor cat mai precoce pentru a scurta durata
bolii si a preveni aparitia recidivelor
,intre medicamentele antiherpetice cel mai utilizat este aciclovirul# reprez tratamentul de elective
atat pentru primo in'ectie cat si pentru recidive0
&cilovirul. comprimate sau capsule de 277 sau -77 mg
&ciclovir0 @ovira(. Euviro(. &vCclor. CCclovir. Airole(. Supraviran# se adm in doze de 277)-77
mg din 6 in 6 ore0 durata tratamentului # in primo in'ectie <)17 zile. in recidive numai 6 zile0
n herpesul recidivant #schema de tratament# &ciclovircomprimate de 277 mg DE 6)9 zile <
pastile3zi0 6)9 zile 8 pastile3zi. inca 6 zile cate 6 pe zi0 inca 6 zile cate * pe zi apoi continuam cu 2
comprimate de 277 mg sau 1 comprimat de 277 mg o perioada lunga de timp0 1 an si /umatate0)2
ani si /umatate0
&lte antiherpetice#
)>anciclovir
)Famciclovir
)Aalaciclovir( Aalter() comprimate de 677 mg
)1rivudin (?elpin. 1rivald)
Aaltre( 2)8 comprimate pe zi iar 1rivald 1 comprimat pe zi 9 zile0
&lte medicamente# do(uridina. vidarabina. citarabina0 moro(idinul0
Tratamentul local# &ciclovircrema unguent sau chiar solutii #zovira(crema. &ciclovircrema.
&vCclorcrema. CCclovircrema. Euviro(crema. toate se apica de 2)- ori pezi0
Colorantii #badi/onari cu violet de gentian sau solutie castellani0
Tratamentul local di'era de la o 'orma clinica la alta2
19 @+N& @+STE% E $C FC C
@ona zoster#
)cunoscuta si drept herpes zoster#
))este o neuro)ectodermoviroza care se mani'esta printr)o eruptive veziculoasa cu elemente
grupate in buchete. aparand succesiv la catevazile. unilateral0 pe traseul di'eritilor nervi senzitivi.
mai 'recv intercostali0 cervico)brahiali. auriculari. ramura o'talmica a trgemenului0
&'ectiunea debuteaza de cele mai multe ori prin dureri sau senzatia de arsura localizata in
teritoriul unui nerv senzitiv0 dupa apro( 2- ore in acest loc apare o placa sau placard eritematos0
pe supra'ata acestui placard eritematos care este dispus zoni'orm in teritoriul unui nerv senzitiv
apar dupa inca 2-)*8 ore numeroase vezicule grupate in buchete0
Aeziculele se rup determind aparatia de lez post veziculoase care evolueaza de cele mai multe ori
spre cicatrizare0
Forme clinice de boala#
12 @ona zoster intercostala# este cea mai 'recventa 'orma clinica de zona zoster si cu cele mai
putine complicatii0 ,ebuteaza ptrintr)un placard eritematos dispus zoni'orm pe traseul unui nerv
intercostal sau uneori pe latimea a 2)- spatii intercostale2 "lacardul este unilateral. si este 'oarte
bine delimitatatat posterior cat si anterior la niveulul sternulu. nici o vezicula nu trece
contralateral0 toate sunt localiz unilateral0
&re o evolutie de cele mai multe ori 'avorabila. singura complicatie #nevralgia sau algiile
postzosteriene0 este meteosensibila0
22 @ona zoster o'talmica# este cea mai severa 'orma clinica de zona zoster. se localiz la nivelul
e(treminatatii ce'alice unilateral# ocupand# /umatate din zona 'rontala. /umatate din pirmamida
nazala. /umatate din buza superioara. placardul se e(itinde si in zona capului0 in 'ormele severe
de boala ocupa /umatate din cap0
1oala se insoteste de dureri intense si determina cele mai severe complicatii ale zonei zoster#
ulceratii. corneene. irita. iridociclita. nevrita optica cu atro'ie secundara0
"oate sa apara sindromul %amsaC)?unt ( dureri puternice la nivelul pavilionului si conduct
auditiv e(tern)
*2 @ona zoster cervico)brahiala0
-2 @ona zoster a membrului superior #ocupa mb superior in intregime
62 @ona zoster a mb in'erior
82 @ona zoster generalizata la pers imunodeprimate
92 @ona zoster ulcero necrotica
Etiopatogenie#
1oala este produsa de virusul unic Aaricelo)@osterian. virus care in copilarie determina varicella
si ramane cantonat in cordoanele post ale maduvei spinarii in stare de latenta0 se reactiveazadupa
o perdioada lunga de timp0 ntervalul de la primo in'ectie este imprevizibil# uneori dureaza 27)*7
ani0
!a unele cazuri. zona zoster are caracter de a'ectiune paraneoplazica0 este corelata cu un cancer
visceral necunoscut0
1< @+N& @+STE% T%
Tratamentul general#
12&ntivirale# &ciclovir <77mg la 6h timp de 6)9 zile
22&ntialgice# antinevralgic. algocalmin. aspirina. paracetamol(1)2 g3zi)0 "ia'en
*2 &ntiin'lamatoare#
)nesteroidiene# :etopro'en 1cpr3 zi de 1773167mg. indometacin. 'enilbutazona. diclo'nacul in
doze de 2)* comprimatepezi in 'unctie de intensitdurerilor
)steroidiene# prednison# doza de *7)-7 mg 9)17 zile sub protectieobligatorie de antivirale0
-2&ntibiotice#%i'ampicinaaraveapropietatiantiviralesiimunomodulatoare se admin 1)2
comprimate la 8 h timp de 6)9 zile0
62 $edicatiaad/uvanta# vitamina 11.18 D antinevriticvit 12 e'ectantivirotic0
Tratamentul local# &ciclovircrema
F+%$U!& $&>ST%&!&
%p "+,+F!N& 2g
!&N+!N& 1g
A&SE!N& &, 17g
,s e(t *h3zit imp de 6z3sapt F * F -sapt
1B AE%UC!E AU!>&%E
Aerucile vulgare#
E(crescente Geratozice circumcise. cu diam 2)* mm si 1)2 cm. 'iind prod de un papiloma virus
care se multiplica in celulele stratului malpighian0
E(ista peste 87 de seoripuri si subtipuri de ?"A0
Se pot localiza oriunde dar mai ales pe 'ata dorsala a mainilor si degetelor la nivelul supra'etei
palmare si periunghial2
Aerucile vulgare sunt hetero)incoculabile si autoincoculabile0
Tratament#
12 Cauterizare
22 Fotocauterizare laser
*2 Crioterapie
-2 Terapietopica# ,uo'ilm
27 AE>ET&T!E AENE%ENE
Aegetatiile veneriene(condiloamele acuminate genito)anale)
)sunt e(crescente papilomatoase 'ie sesile 'ie acuminate0 a/ungand la unele cazuri la marimea
unei nuci verzi. sunt de culoare roz sau albicioasa acoperite cu secretii urat miroasitoare0 sunt
determinate de virusuri ?"A0 e(ista peste 177 serotipuri de ?"A unele 'iind implicate in
etiologia neoplasmelor0
Aegetatiile sunt localiz la niv genital. perigenitalsi anal0
&'ectiunea este autoincoulabila si heteroinoculabila0
"erioada de incubatie# 'oarte mare 8 luni. < luni. 17)11 luni0
Tratament#
12 Cauterizare
22 Fotovolatilizare laser
*2 Crioterapie
-2 E(cizie chirurgicala larga
62 Terapia topica locala# &ldaraCrema (miHimod) "omada cu podo'ilina concentratie 16)26 ;#
%p3"odo'ilina 2g
!anolina 1 g
Aaselina ad 17 g
,s e(t o data pe zi se lasa * ore si se spala0
Tratamentul se 'ace - zile pe sapt consecutive)2)* sapt0
22 C!&SFC&%E& T+"+>%&FC& & ,E%$&T+$C+@E!+%
Clasi'icarea topogra'ica a drmatomicozalor ( >oetz)
2 Tinea captis (pilomicoze)
a) uscate#
)microsporia
)trico'itia
)'avus
b) in'lamatorii
)trico'itia supurata
2 Tinea 'aciei et barbae
a) 'oliculare (sicozis parazitar)
b) ne'oliculare (tip herpes cincinat)
2Tinea corporis
A tinea cruris
A Tinea manum
A Tinea pedis
A Tinea unghium
A +tomicoze
I "itiriazis versicolor
I Eritrasma
I Candidoze cutaneo)mucoase# in'ectioase si alergice
I $icozele pro'unde
2* $icozele super'iciale#
Sunt micozele in care parazitul 'ungic a'ecteaza pielea. mucoasele si ane(ele pielii (parul)2 ,upa
pre'erinta localiz ele se impart#
)epidermo'itii (pielea glabra)
)onicomicoze (ungiile)
)pilomicozele

2- Tinea corporis et 'aciae (herpesul circinat) #
)poate sa 'ie cauzat de dermato'iti antropo'ili. zoo'ili. sau geo'ili0 a'ect 'recv apare la orice varsta0
se transmite 'ie de la animale (pisica. caine. vite) sau de la o pers la alta 'ie direct 'ie prrin obiecte
contaminate0
Clinic# debuteaza printr)o pata eritematoasa pruriginoasa. care in zilele urmatoare devine
scuamoasa la centru si cu marginea veziculoasa. avand tendinta de e(tensie centri'uga0
n cursul evolutiei centrul leziunii are tendinta la vindecare spontana. in timp ce marginile placii
raman permanent active. veziculoase0
,, # Eczema numulara. eczematide2 >ranulom inelar. eritem polimor'.
26 Tinea cruris
)este o micoza cu localiz in pliurile inghinale
Contaminarea se 'ace indirect prin len/erie sau echipament sportiv. dar poate sa 'ie si o
contaminare directa prin contact se(ual0
Clinic# leziunile debuteaza pe 'ata interna a coapselor prin una sau mai multe placi eritematoase
cu margini veeziculoase. can sunt mai multe placi. eele vor con'lua intr)un placard vast care va
cuprinde prin evolutie e(centrica pliul inghinal. pliul inter'esier si coapsa0
,,# se 'ace cu alte a'ect localiz la acest nivel#
)eritrasma
)intertrigo)urile candidozice sau microbiene
)intertrigo arti'icial
28 Tinea pedis S $&NU$
Tinea pedis#
)este cea mai raspandita dermato micoza
Contaminarea se produce cel mai adesea prin mersul descult pe sol contaminat. pe marinea unei
piscine. sau prin incaltamine0
Forme clinice de tinea pedis#
J'orma interdigo interdigito)plantare# la nivelul pliurilor interdigitale. placi eritematoase pe
supra'ata carora apar mici vezicule care determina 'isuri interdigitale cu predilectie la niv
spatiului -0
&ceasta 'orma clinica se suprain'ecteaza 'recvent cu agenti bacterieni. aceasta 'orma clinica
poate constitui poarta de intrare pentru streptococ determinind aparitia erizipelului de gamba0
J'orma veziculoasa dishidrizi'orma)veziculele pot cuprinde toata supra'ata plantara. se poate
suprain'ecta cu agenti bacterieni si se poate complica cu lim'angita acuta0
J'orma hiperGeratozica plantara) mai rar intalnita. nu determina complicatii. si nu se insoteste de
vezicule0
Tinea manum#
)este mai putin 'recventa decat cea a picioarelor0 in'estarea se 'ace 'ie dintr)o sursa e(ogena 'ie
prin autoinoculare de la un 'ocar pree(istent
,,#
)psoriazisul plamar
)eczema Geratozica palmara
Clinic# leziunile sunt localiz pe palme si 'oarte rar pe supra'at dorsala a mainii0
29 "ilomicozele uscate#
J$icrosporia # este cea mai 'recventa micoza a copilului intre 6 si 16 ani0 transmiterea se 'ace
direct sau prin intermediul obiectelor contaminate# caciulite. 'ata de perna. instrumente de
'rizerie0 este cea mai contagioasa pilomicoza uscata0
Clinic# bolnavul prezinta pe pielea capului placi rotunde sau ovalare de -)8 cm la nivelul carora
'irele de par sunt rupte la aceiasi inaltime la 2)* mm de pielea capului0
$icrosporia nu determina alopecie de'initiva si se vindeca spontan la pubertate0
JTrico'ita uscata# se mani'esta prin placi rotunde sau ovalare de dimensiuni mici (6 mm)2 cm) la
bicelul carora 'irele de par sunt rupte la inaltimi di'erite0 nu determina alopecie de'initiva si are
tendinta de vindecare spontana la pubertate0
JFavusul# este produs in special de trico'iton schoenleinii are o contagiozitate redusa. este
necesar contact prelungit cu bolnavul0
2< "ilomicozele supurate
J:erion Celsi# este un granulom in'lamator de etiologie 'ungica care a'ecteaza riile paroase ale
scalpului si barbiei0 agentii etiologici sunt de regula zoo'ili (animale) se intalnesc 'recvent in
mediul rural0
Transmiterea sa poate 'ace direct de la animal la om dar si prin obiecte cintaminate( prosoape.
obiecte de barbierit)
Clinic# la nivelul scalpului apare un placard rotund sau ovalar cu in'iltratie pro'unda proeminent
'ata de zonele din /ur. supra'ata leziunii ete acoperite de puroi si cruste care aglutineaza 'irele de
par0
!a copii leziunile sunt localiz in pielea capului. la barbati se intalnesc mai 'recvent in barba si
mustata0
JSicozisul micotic# se mani'esta prin noduli in'lamatori acoperiti sau nu de leziuni e(udative0
'irele de par se smulg cu usurinta0 mani' subiecte sunt discrete si discordante cu severitatea mani'
clinice0
2B +nicomicoze
!a unghiile mainii incocularea se 'ace prin grata/ul unui 'ocar micotic pree(istent la acelasi
individ0 la unghiile picioarelor inocularea se 'ace de la o micoza interdigito)plantara sau direct de
pe sol0 in ambele cazuri transmiterea se poate 'ace prin obiecte de manichiura)pedichiura0
&'ectiunea debuteaza de la marginea libera a unghiei sau de la marginile laterale ale unghiei
printr)o pata albicioasa care se intine progresiv. lama unghiala se ingroasa. isi pierde transparenta
si luciul. se de'ormeaza. devine 'riabila0 subunghial se 'ormeaza un depozit albicioas s'aramicios0
culoarea este alb galbuie. uneori galbena si 'oarte rar neagra0
Tratamentul#
12 >eneral#
,C# traconazolum0 ,C#traconazol. +micral. +rungal# - cp pe zi (2 dim 2 seara dupa ce
mananca) tratamentul se 'ace 9 zile consecutiv pe luna. - luni DE Terapie cu pulsuri 0
22 Tratamentul local#
,C# &morol'ina . ,C# !ocerCl (lac de unghii) # se aplica odata la * zile0
,C#Canespor. ,C#+nicoset crema0
,C# CC!+"%+IU$ ,C# :T+N&!0
*7 "itiriazisul versicolor#
Este o micoza 'recvent intalnita determinata de $alassezia 'ur'ur care in cultura a 'ost identiicat
cu "itCrosporum orbiculare0 contagiozitatea este redusa0
$ani'estari clinice# se prezinta sub 'orma unor pete de marimi variabile deculori di'erite.
mergand de la galbui pana la maron inchis. leziunile sunt localizate mai ales la nivelul
trunchiului. in timpul verii aceste pete capata culoarea alba contrastand puternic cu tegumentul
perilezional bronzat0
,,# cu "itiriazisul rozat >ibert0
*1 Candidozele
# sunt in'ectii cutaneo)mucoase provocate de levuri din genul candida# candida albicans0
Candida este un sapro'it al mucoaselor tubului digestiv si vaginului0
n unele conditii# candida trece din starea sapor'ita in 'orma patogena determinand mani'estari de
boala0
12 Factorii# 'iziologici# sarcina. varstele e(tree. sugari. batrani.
22 Factorii patologici# ,@. malabsorbtie. hipovitaminoze. obezitate. tulb tigestive (hepatite
croncie. gastrite. colite) tulb endocrine (hipotiroidie. insu' gonadice) de'icite imune ( hemopatii
maligne. neoplazii. S,&. boli cornice debilitante. pem'igusuri)
*2 Factorii iatrogeni# tratamentele cu antibiotice. tratamentele cu cortizon de lunga durata. cu
citostatice. anticonceptionalele. antitricomonas0
-2 Fcatorii de mediu si ocupationali# caldura e(cesiva. umiditate. maceratie (co'etarii. bucatari.
mena/ere)
*2 Clasi'icarea candidozelor cutaneo)mucoase#
a) C2 1uco)digestive# cheilita angulara. stomatita angulara
b) C2 genitale
c) ntertrigo unghiale
d) C2 mucocutanate cronice
** Urticaria
Factorii etiologici sau declansatori ai urticariei#
12 Fact e(ogeni#
)alimentele#ouale(mai ales albusul). laptele. cioco. capsiunile. rosiile. condim. pestele. icrele.
'ructele de mare. mezelurile. aditivii alimentari
)penumalergenii# polenul . mucegai. pra' de casa. scuame si par de animale
)medicamentele# antibioticele (din grupa penicilina)moldamin. e(tensilin. retarpen0
ce'alosporinele au si ele un potential alergizant). &NS. codeina. mor'ina. (ilina
)agentii 'izici# soarele. caldura. 'rigul
)veninuri de insecte
)produse iritante# prod2 Cosmetice. vopseaua de par. te(tile. metale din protezele dentare0
)'actorii psihici. stress. implicati in o treime din cazurile de urticarie cronica
22Factorii endogeni#
)genetici
)bolile sistemice
)bolile in'ectioase (mai ales parazitare)
)bolile autoimune (lupus. dermatomiozita. neoplaziile)
)bolile endocrine#hipertiroidism
)bolile metabolice# ,@
*- Urticaria clasi'icarea etiopatogenica
,up dimensiiunea leziunilor#
)urticarie micropapiloasa ( urticaria colinergica. urticaria cronica idiopatica)
)urticarie giganta2
,upa evolutie putem distinge urticarie acuta (evolutie K8 saptm) cronica (evolutieE8 saptm)
Starea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna. totusi in unele 'orme generalizate
instalate brusc se pot asocia 'ebra. ce'alee. ?ta. dureri abdominale. artralgii.tahicaride2
Edemul LuincGe apare cu predilectie la adultii tineri. leziunile sunt localiz la nivelul 'etei. dar
boala poate interesa orice teritoriu. zona a'ectata este intens edematiata si in'iltrata. pruritul
lipseste. atingerea mucoaselor con'era adevarata gravitate a bolii care este consid urgenta
medicala pot sa apara tulb de deglutitie. dis'agie si as'i(ie datorita edemului glotic. apar dureri
abdom. varsaturi si scaune diareice datorita cointeresarii mucoasei tub digestiv2
Urtigariile 'izice# stimulul declansator este de natura 'izica
)dermogra'ismul. aparitia acestor leziuni prin grata/0
)urtigaria la presiune
)edemul HuincGe produs de vibratii
)urticatria la 'rig# apare la e(punerea la 'rig. sau dupa o baie in apara rece0
)urticaria de contact la cald
)urticaria actinica. sau urticaria solara
)urticaria acvagenica# apare dupa contactul cu apa. indi' de teemperatura acesteia0 reprez 2 ; din
urticariile 'izice0
)urticaria colinergica (cu mecanism patogenic necunoscut )
)urticariile sistemice# apar in bolile in'ectioase (rubeola. varicele. si'ilis. mononucleoza).
conectivite. criopatii. hemopatii maligne si cancere viscerale0
*6 Urticaria $ani'estari clinice#
&'ectiunea debuteaza de cele mai multe ori brutal prin# papule sau placi eritemato)edematoase
care pot 'i localiz oriunde pe supra'ata pielii. de cele mai multe ori eruptia e generalizata
Fiecare element apare brutal. persista cateva minute. ore sau zile si dispare 'ara semne pentru ca
concoomitent sa apara elem asemanatoare si in alte teritorii2 !a pleoape. buze si org genitale
placile urticariene sunt insotite de edem subcutanat important2
Urticaria de natura alimentara e constit din placi si placarde de dim mari con'luate ocupand
supra'ete mari de tegument. in timp ce urticaria medicam e constit din element de dim mici mici.
dar eruptia este generalizata. apare pe inreaga supra'ata a corpului0
*8 Urticaria tratament
Tratament#
12 ndepartarea agentului cauzal. alimentar sau medicamentos daca acesta se cunoaste sau se
incearca depistarea lui2
Este e(trem de important regimul alimentar din care trebuie e(cluse alimentele alergizante s
histamino)eliberatoare (aditivi si conservanti alimentari. peste. oua. lapte. smantana. nuci. alune.
ciocolata)
$edicatia patogenica si simptomatica consta in antihistamine anti ?1 si dupa caz corticoizi2
&ntihistaminicele# se admin in toate 'ormele clinico)evolutive si etiologice de urticarie0
E(ista 2 grupe de antihistaminice#
12 &ntihistaminice din prima generatie# au e'ecte sedative si din acest motiv nu le recomandam
unor categ socio)pro'esionale in timpul activitatii (so'eri. mecanici de locomotiva. pers care
lucreaza la inaltime etc)
)au e'ecte asupra glaucomului. nu sunt recomandate pers care au glaucom
E(# Clor'enilamina 2.* cp pe zi
%omergan 2.* cp pe zi
"eritol) sirop 6 ml pe zi de 2 ori pe zi la copii0
?idro(izina)are e'ect pe rec histaminergici ?1. h2
:etoti'enul#1 cp pe zi
22 &ntihistaminice din generatia a doua. nu au e'ect sedativ# sunt antihistaminice moderne.
&erius. ClaritinD 1 cp pe zi la adulti sau 6 ml o singura data pe zi la copii0
Iizal 1 cp pe zi
@irtec# 1 cp pe zi
Corticoterapia #
n 'ormele severe de urticarie actura si edem LuincGe sunt indicati corticosteroizii cu admin iv
#??C Fhemisucinat de hidrocortizon (A sau in per'uzie 277)-77 mg pe zi)0 in 'ormele subacute
'ara edem LuincGe se pot 'olosi si corticosteroizi admin im ??C 177)277 mg3zi 0 ,ipro'os 1
'iola la 2 )* zile0 ,e(ametazona 1 'iola pe zi0
n 'ormele usoare sau cu ev medie sunt pre'erate medicam cu admin orala. daca nu e(ista
contraindicatiile admin acestui medicam ( gastrita . ulcer gastro)duodenal. ,@. ?T&. tulb
psihice)
"rednisonul # in 'ormele de urticarie acuta # doza 6)< cp pe zi admin de pre' in 2 prize0
Tratamentul local#
Tamponari cu mi(turi calmante#
)calamine
%"3
Talc o(id de zinc anaparte1< g
>licerina 6 g
&lcool 17 g
&pa distilata ad 177 g
*9 Eczema stadii M clasi'icare C E
Stadiile eczemei#
JStadiul eritematos caract prin eritem si edem discret insotit de prurit0
JStadiul veziculos# pe supra'ata placii eritematoase apar numeroase vezicule de dimensiuni
variabile
JStadiul de zemuire# veziculele se rup iar continutul lor con'era un aspect umed al zonei a'ectate0
JStadiul de crusti'icare# uscarea e(udatului
Jstadiul de descuamare# apar scoame subtiri aln cenusii. usor detasabile acoperind un tegument
rosu. neted si lucios
Jstadiul de licheni'icare in care intalnim placarde circumcise cu tegum ingrosat si in'iltrat
"arcurgerea acestor stadii nu este obligatorii2
Clasi'icarea clinico)evolutiva a eczemelor#
12Eczema acuta# debuteaza brusc prin placi sau placarde eritematoase cu limite imprecise pe
supra'ata carora apar vezicule. prin ruperea veziculelor rezulta o supra'ata zemuita0
22 Eczema subacuta# apar placarde eritematoase acoperite de cruste si scoame
*2 Eczema cronica# placarde eritematoase. imprecis delimitate. acop de scoame 'ur'uracee sau
groase2 n eczema licheni'icata se intalnesc placarde de licheni'icare0
ndi' de stadiul eczemei. bolnavul prezinta prurit si e(coriatii2
Subliniem ca la un moment dat aspectul eczemei este polimor'2
*< Clasi'icaarea etiopatogenica a eczemelor#
12 Eczemele e(ogene0
)eczema de contact prin iritatie
)eczema de contact alergica
)eczema de contact pe cale sistemica
22 Eczeme mi(te (e(oendogene)
)eczema numulara
)eczema dishidrozica
)eczema microbiana
)eczema 'isurara
)eczema de staza
)dermatita seboreica
*2Eczema constitutionala (dermatita atopica)
*B Tratamentul eczemelor
12 Corticoterapia
Este pre'erata cea orala cu prednison 6)< cp3zi in 'unctie de severitate si >reutatea corporala 0
"rep in/ectabile sunt 'ol mai rar n eczema
22 &ntihistaminice (vezi antihistaminice de la urticarie)
*2Tratamentul local) in eczemele acute unde este prezenta veziculatia si zemuirea se 'ol
compresele umede cu solutii slab antiseptice (acid boric *;. rivanol. ceaiul de musetel rece)
"ansamentul se 'ace in start gros si se uda ' des cu solutii slab antiseptice0
n 'ormele acute dupa remisiunea veziculatiei prin admin de comprese umede vom continua trat
cu dermatocorticoizi cr=me2
n eczemele subacute se 'olosesc dermatocorticoizi cr=me de la inceputul trat 'ara a 'o precedati
de comprese0 iar in eczemele cronice se 'olosec dermatocorticoizi unguent
-7 SC&1& ( raia)
Ddermatoza parazitara. contagioasa. pruriginoasa. produsa de un antropod Sarcoctes Scabie
Aarietatea ?ominis0
Epidemiologie#
)boala evolueaza in epidemii ciclice. imbolnavirea e 'av2 ,e aglomeratii.lipsa de aigiena0
Transmiterea se 'ace in contact direct sau indirect (cu len/eri a de pat sau intima)
"erioada de incubitie #2)- saptm
Etiologie# S2 Scabie#'emelele sapa tunele la nivelul carora 'iecare depune 17)26 oua0 datorita
spinilor dorsali cu concavitatea inapoi. 'emelele nu mai pot iesi din tunele0
,in oua dupa *)- zile apar larvele care ies la supra' pielii e trans' in nim'eDE adulti0
"arazitul traieste departe de gazda 2)* zile0
Forme clinice de boala#
Scabia clasica#bolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patoptenomica consitit din tunelele
acariene si mici vezicule perlate0 concomitent bolnavul prezinta si e('oratii dat2 grata/ului 0
Eruptia are o topogra'ie # la nivelul mainilor. interdigital. 'ata ant a a(ilelor. zona periombilicala.
'ese. teaca penisului si scrotul la barbati si supra'etele plantare la sugari0
Caracteristia principala este intensi'icarea nocturna0
Scabia oamenilor curati# pruritul este prezent cu intensi' nocturna insa lez cutanate sunt minime0
Scabia incognita# apare la persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crema cu cortizon) pentru
combaterea pruritului0
Scabia norvegiana# apare la bolnavii casectici0 prez2 scuamo)curste groase. predom pe
e(tremitati si cu tendinta la eritrodermizare0 prurit redus iar contagiozitatea ' mare0
Scabia nodulara)clinic# noduli rosii bruni in'lirtati. acop de cruste hematice dat grata/ului. eruptia
e localiz pe 'ese. 'lancuri. org genitale si coapse0
-- "ruritul generalizat#
12 "2 generalizat ce insoteste diverse dermatoze# urticaria. dermatita atopica. dermatita
herpeti'orma. pel'igoidul bulos. dermatozele parazitare0
22 "2 generalizat din diverse maladii nedermatologice#
)endocrinopatiile# ,@. hipertiroidia. pruritul din al )lea trim de sarcina. pruritul de la
menopauza
)a'ect hepatice# hepatitecronice. ciroze. neoplazii. obstructia biliara e(trahepatica
)insu' renala cronica
)a'ect hematologice# boala?odGin. leuGemia lim'atica. micozis 'ungoides. lim'oame. $$.
anemia 'eripriva. "A0
)a'ect neoplazice# viscerale (pruritparaneoplazic
)a'ect neurologice
)a'ect psihice
)pruritul senil# la pers peste 87 ani. nu se insoteste de lez cutanate decat de eventualele lez
produse prin grata/0 Nu se depisteaza cauza e(ceptand (eroza cutanata0
-6 Aasculitele
)sunt procese in'lamatorii care intereseaza peretii vaselor mici si mi/ ale dermului si hipodermului
si care se pot e(tindesi la organe si tesuturi pro'unde. au la baza reactii imuno Falergice si
in'lamatorii 'ata de agenti etiologici variati0
Etiologice#
Etiopatogenia se stab numai la -7)87 din cazuri0 vasculitele sunt declansate de#in'ectii virale.
bacteriene. medicam. tro'alergene. neumalergene2 "ot surveni in cursul unor a''ect autoimmune
precum# !upus. "%. sindromul >u/ro)Nobin0 "ot intervene ca 'actori predispozanti# predispozitia
genetica. staza si 'rigul0
Clinic # in vasculite intalnim# papule. pustule. livedo reticularis si placi urticariene persistente
-8 Eritemul polimor'#
Dsindrom cutaneo)mucos plurietiologic caracterizat prin eruptive acuta si autolimitanta reprez de
lez eritemato)papuloase sau veziculobuloase cu localizare elective pe e(tremitati si interesarea
'recventa a mucoaselor indeosebi a celei bucale0 ncidenta este mai ridicata la pers cu varsta intre
16)*7 ani. apare mai 'recv primavera si toamna2
Etiologie# sunt incrimanti mai multi 'act#
)in'ectiile virale # virus herpes simple(0
)in'ectii cu micoplasme
)in'ectii streptococice
)in'ectii micotice
)medicamente# &NS. sul'amide. antibiotice. barbiturice0
)boligenerale (lupus eritematossistemic. periarteritanodoasa. lim'oame. cancere
-9 Eritemul
$ani'estari clinice#
)coe(istenta lez de varste. dimensiuni si 'orme di'erite /usti'ica numele de eritempolimor'. boala
debteaza prin macropustule rosu)inchis de cativa mm diam care cresc pana la 1)2 cm si imbraca
aspect caracteristic in cocarda0 cand in centru se 'ormeaza o bula iar la peri'erie o coroana de
vezicule intre ele e(istand o zona rosie sau purpurica aspectul este de tip herpes iris
Eruptia se asociaza 'recv cu placi urticariene si bule0 !ocalizare# maini. picioare. antebrate. coate.
genunchi0
Formeclinice#
12 Eritem polimor' minor 'orma papuloasa# leziuni papuloase care palesc in 9)17 zile. lasand
hiperpigmentatie reziduala0
222Eritem polimor' minor 'orma veziculo)buloasa# leziunile cutanate sunt de tip herpes iris si in
67; din cazuri sunt insotite de bule e'emere la nivelul mucoaselor urmate de eroziuni dureroase0
in ma/oritatea cazurilor starea generala este buna. remisia bolii se produce in 2)6 saptm. lasand
mici macule acromice sau pigmentate
*2 Eritem polimor' ma/or #sindromul Steven Nonhson# la care debutul este brusc. precedat la unele
cazuri de semen prodromale care sugereaza o in'ectie acuta a cailor resp superioare. bolnavul este
'ebril iar starea generala este alterata0
-< %eactiile cutanate postmedicamentoase#
)prin reactive adversa la medicam se intelege# orice mani' clinica nedorita aparuta ca o consecinta
a 'olosirii medicam respectiv0 %eactiile adverse la medcam reprez 67; din tootalul mani'
iatrogene0
$ani' clinice care aparc aurmare a recatiilor cutanate postmedicam sunt numeroase. polimor'e2
E(primarea clinica este polimor'a si nespeci'ica unei anumite etiolog20
Cele mai importante tipuri mor'ologice sunt urmatoarele#
12 eczantema
22 urticarii postmedicam.
*2 eritrodermii
-2 eritem 'i(
62 vasculite
82 eritempolimor'
92eruptiibuloase
<2 pustulozeamicrobiene
B2eruptiilichenoide
172 eruptiiacnei'orme
112 eritemnodos
122 tulb de pigmentare
1*2 necroze cutanate
Forme clinico-evolutive de lupus eritematos : enumerare si caracteristici principale
!upusul eritematos este o a'ectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic
autoimun. ce a'ecteaza atat pielea cat si organele interne2
$ani'estarile cutanate sunt grupate in * 'orme clinico)evolutive#
12 !E cronic#
Cea mai 'recventa 'orma clinica a bolii lupice2 Este localizata e(clusiv la piele. benigna
dar potential evolutiva (apro(imativ 17; din !ES cronic se pot acutiza dupa e(punere la
soare sau dupa consum de medicamente)2Sediul leziunilor se a'la pe zinele e(puse la
lumina solara ('ata. gat. decolteu. pavilioane auriculare. pielea capului)
Triada clinica este reprezentata de # Eritem. Scuama. &tro'ie cicatriciala
&ceste leziuni se constituie sub 'orma de placi sau placarde eritematoase. unice sau
multiple. bine delimitate. de culoare rosie violacee. care cu timpul se acopera de scuame
subtiri 'oarte aderente2
22 !E subacut
Este o 'orma relativ benigna de !E2 Se caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato)
scuamoase. localizate pe zonele e(puse la soare. dar mai ales la nivelul gatului.
decolteului si trunchiului2 Stare sub'ebrila. artralgii si artrite2 $odi'icarile viscerale sunt
rare si blande2 $odi'icarile imunobiologice sunt intalnite 'recvent. mai ales &c
antinucleari (anti)%+)
*2 !ES sau diseminat
Se caracterizeaza prin predominanta mani'estarilor generale si viscerale2 $ecanismul
patogenic este autoimun2
Tablou clinic !ES debuteaza cu artralgii. scadere in greutate. astenie musculara si stare
'ebrila2
$ani'estarile cutanate apar la <7; dintre cazuri si constau cel mai 'recvent intr)o eruptie
eritematoasa in'iltrata di'uza. localizata mai ales pe zonele tegumentare e(puse la lumina
(initial la nivelul 'etei)
!eziunile cutanate se generalizeaza2 $ani'estarile viscerale in !ES sunt 'recvente. severe
si determina prognosticul rezervat al evolutiei acestei a'ectiuni#%enale# >N care
in'luenteaza prognosticul bolii. CA. "leuropulmonare. ,igestive. +steoarticulare.
Neuropsihice
Lupus eritematos cronic ; manifestari clinice
Cea mai 'recventa 'orma clinica a bolii lupice2 Este localizata e(clusiv la piele. benigna
dar potential evolutiva (apro(imativ 17; din !ES cronic se pot acutiza dupa e(punere la
soare sau dupa consum de medicamente)2Sediul leziunilor se a'la pe zinele e(puse la
lumina solara ('ata. gat. decolteu. pavilioane auriculare. pielea capului)Triada clinica este
reprezentata de #Eritem. Scuama&tro'ie cicatriciala
&ceste leziuni se constituie sub 'orma de placi sau placarde eritematoase. unice sau
multiple. bine delimitate. de culoare rosie violacee. care cu timpul se acopera de scuame
subtiri 'oarte aderente2
E(ista mai multe 'orme clinice de !E cronic#
- !E cronic discoid. cu placi eritematoase bine delimitate. in care predomina scuamele si
atro'ia cicatriciala2 Sunt localizate mai ales pe obra/u. nas. unde sunt dispuse sub 'orma
unui 'luture (vespertilio)2 Evoluita leziunilor este lenta
- !E cronic centri'ug. predomina eritemul congestiv al obra/ilor2 !eziunile sunt dispuse tot
in vespertilio. dar scuamele sunt 'ine. iar atro'ia cicatriciala este mai putin vizibila2 E(ista
cateva 'orme clinice# tumidus. cuperozic
n !E cronic nu apar mani'estari de a'ectare viscerala. iar semnele imuno)biologice sunt
absente2 !eziunile din !e cronic sunt localizate numai la piele2
Lupus eritematos cronic : tratament
nterzicerea e(punerii la soare
"rodusee dermatocosmetice cu SF" 67 sau 67M aplicate pe toate zonele 'otoe(puse
Tratament local# se 'ace cu dermatocorticoizi (vezi clasi'icare de la ezcema)
Tratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza
Clorochina (Nivachin. %esochin). ?idro(iclorochin ("lachenil) 1)2 cpr3zi in 'unctie de
evolutie.-7)87zile
Sclerodermia generalizata : manifestari clinice
Sclerodermia generalizata # poate debuta insidios cu sindrom %aCnaud2
- Scleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini2 nitial cu usoara
atro'ie sau chiar cu edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata. uscata. aderenta la
straturile subiacente2 n 'inal se constituie aspectul de mana sclerodermica cu degete
ascutite. e'ilate (sclerodactilie) avand in var' mici eroziuni ulcero)necrotice2
- Succesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor 'etei cu 'runte neteda.
stralucitoare. cu stergerea ridurilor. cu nas e'ilat. buze subtiri retractate dezvelind partial
arcada dentara2
- $imica este ine(presiva realizand aspectul de Oicoana bizantina52
- $iscarile buzelor sunt limitate si di'icile2 "erioral pot sa apara riduri radiale care dau
aspectul incretit al buzelor2 %areori scleroza se intinde pe intreaga supra'ata a
tegumentului2
Dermatomiozita acuta : manifestari clinice
1oala autoimuna. rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom muscular
de tip polimiozitic.$ecanism patogenic # autoimun
Sdr cutanat # eritem cu edem pe zonele e(puse la soare mai ales la 'ata. caracteristic 'iind
eritemul violaceu periorbitar Oin ochelari O2
Sdr muscular # se caracterizeaza prin scaderea 'ortei musculare si mialgii2 Simptomele
acestea se instaleaza lent determinand in 'aza de stare impotenta 'unctionala2
Sindromul Gougerot Sjogren : manifestari clinice
&'ectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr)o in'lamatie cronica a glandelor salivare.
lacrimale F scaderea secretiei lor endocrine2 Tablou clinic2 Se caracterizeaza in principal
prin #
!erostomie "uscaciunea gurii# . cu mucoasa bucala si limba uscata . buze deasemenea
uscate si 'isurate 0 dis'agie 0 glandele parotide sunt marite de volum2 Saliva este initial de
perceptie a gustului alimentelor 0
!eroftalmie "uscacuine conjunctivala si corneeana#$ cu senzatie de usturime si corps
strain in ochi. bolnavii clipesc des. au tulburari de vedere si plang 'ara lacrimi2 >landele
lacrimaGe sunt marite de volum 0
!erorinie"uuscacuinea mucoasei nazale#$ uscacuinea mucoasei vulvare. anale.
respiratorii F mai rar 0
!erodermie"piele uscata#$ cu scaderea secretiei sudorale 0
alte manufestari # sindrom raCnaud. alopecie. mani'estari articulare. tegumentele sunt
iritabile. pe alocuri cu eczematizari si licheni'icari asemanatoare celor din ploiartrita
reumatoida. adenopatii latero)cervicale. hepatosplenomegalie etc2
%emfigusul vulgar: manifestari clinice
Este o a'ectiune autoimuna grava. care in lipsa tratamentului duce la e(itus2 1oala
debuteaza insidios. de obicei cu leziuni localizate2n peste 67; din cazuri apar leziuni
bucale dureroase si drenante localizate pe 'ata interna a obra/ilor. pe palat si pe
gingii2&lteori pem'igusul vulgar poate debuta cu eroziuni la nivelul mucoasei genitale.
con/unctivale. periombilicale sau periunghiale2,upa mai multe saptamani sau luni apare o
eruptie buloasa generalizata 'ormata din # bule cu lichid clar care se dezvolta pe pielea
aparent normala2 1ulele sunt 'oarte 'ragile se rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase
in 'aze evolutive di'erite2 Coe(istenta unor leziuni de varste di'erite con'era eruptiei un
aspect polimor' (coe(istenta la aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a eroziunilor
postbuloase in 'aze de epitelizare di'erita)2,iagnosticul histopatologic # este cel care
precizeaza diagnosticul unei dermatoze buloase2
%emfigusul vulgar: tratament
Tratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in 'unctCie de e(tensia. gravitatea si
activitatea bolii2 n 'ormele active si e(tinse # prednison per os in doze mari de pana la *
mg3Gg3zi sau metilprednison in per'uzie2 Se adauga imunosupresor oral# ciclo'os'amida
177)277 mg3zi. metotre(at 67mg3Gg3zi timp de * zile2 n 'ormele mai putin active se
incepe cu prednison -7 mg la 2 zile asociat sau nu cu azatioprina 177)167 mg2zi2 tratam
de intretinere pentru mentinerea remisiunii se 'ace cu prednison asociat sau nu cu
azatioprina si are ca scop utilizarea celei mai mici doze de corticoizi care sa mentina boala
in remisiune2 Tratam se admin pana la remisune clinico)metab completa 2
&lasificarea pemfigusurilor
munologice # pro'unde (" vulgar si " vegetant). super'iciale ('oliaceu. eritematos.
endemic). paticulare (postmedicamentos. paraneoplazic. herpeti'orm. spongiloza cu
eozino'ile) si NE$UN+!+>CE (pem'igusul cronic 'amilial. dermatoza acantolica
tranzitorie)
%orfiria cutanata tardiva : menifestari clinice
Forma 'amiliala a "CT poate aparea la orice varsta. inclusic in copilarie2 Forma sporadica
debuteaza de obicei tardiv. dupa *7)*6 ani2 !eziunile cutanate caracteristice sunt vezicule
si bule localizate pe zonele 'oto)e(puse ('ata dorsala a mainilor. antebrate. 'ata) 0 ele
evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste. care se vindeca lent cu 'ormare de cicatrici
atro'ici si milia2 Se mai pot observe hiper)si. mai rar. hipopigmentari si placi
pseudoscleroder)mi'orme2
"acientii prezinta o mare epidermo'ragilitate. mani'estata prin aparitia de eroziuni la
traumatisme minore2 ?ipertricoza 'aciala. predominant malara. se dezvolta insidios si este
mai 'rapanta la 'emei. la care poate reprezenta mani'estarea de debut2
%soriazisul : etiopatogenie
!a pacientii cu predispozitie genetica. 'actorii de mediu pot avea rol declansator sau
agravant al bolii2 Cei mai importanti dintre acestia sunt#Traumatisme. n'ectii. Factori
endocrini. !umina solar. $edicamentele (11. antimalarice. corticoterapia
sistemica).Factori psihogeni (cei mai importanti 'actori ce determina severitatea 'ormelor
clinice). &lcoolul. 'umatul. n'ectia ?A3S,&
&lasificarea formelor clinice de psoriasis
Clasi'icarea 'ormelor clinice# %soriazis vulgar$ 'ritrodermic( %usulos # 'orme localizate
(cronic palmoplantar 1arber. acut palmoplantar. acrodermatitis continua ?allopeau).
'orme generalizate (acut von @umbush. de sarcina ?ebra. circinat si inelar 1loch !apiere).
)rtropatic
%soriazisul vulgar : manifestari clinice
!eziunile de psoriazis vulgar pot a'ecta# pielea glabra. scalpul. 'anerele si uneori
mucoasele2
"soriazisul pielii glabre
Se mani'esta cinic prin placi sau placarde eritematoase 'oarte bine delimitate. acoperite cu
scuame alb)side'ii. uscate. pluristrati'icate si usor detasabile2 !eziunile debuteaza de cele
mai multe ori la nivelul coatelor. genunchilor si regiunii dorso)lombare2 n cursul
evolutiei. apar leziuni noi si in alte zone topogra'ice. iar cele vechi isi maresc
dimensiunile. determinand la un moment dat in cursul evolutiei generalizarea leziunilor2
Uneori. leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (a(ile. regiunea inghinala.
perianala sau periombilical)2 !a aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat2 (invertit)
,upa 'orma si dimensiunile leziunilor. se descriu mai multe 'orme clinice#
- "soriazis in picatura (gutat))leziuni de *)- mm diametru
- "soriazis numular)apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- "soriazis in placarde)leziunile sunt 'oarte mari in diametru. peste *7)-7 cm
- "soriazis inelar)au 'orma unui inel si sunt mai active la peri'erie. iar centrul este palid
- "soriazis 'igurat3geogra'ic)placile sau placardele au un contru neregulat. policiclic
"soriazisul scalpului
"oate imbraca aspect de placi eritemato)scuamoase. circumscrise. bine delimitate. sau
poate sa 'ie di'uz cu a'ectarea intregii calote2 !eziunile sunt de obicei net delimitate de
interlinia paroasa2 (spre deosebire de dermatita seboreica)
"soriazisul unghiilor
$odi'icarile unghiale se intalnesc la circa 67; dintre bolnavi. punand problema de
diagnostic di'erential cu onicomicoza2
"soriazisul mucoaselor
!eziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand
e(ista la nivelul glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila2 E(ista cazuri cu evolutie severa in ciuda
terapiei instituite. dar si cazuri cu o evolutie blanda. desi bolnavul nu 'ace niciun
tratament2
%soriazisul vulgar : forme clinice functie de dimensiunea$ forma si localizarea leziunilor
!eziunile de psoriazis vulgar pot a'ecta# pielea glabra. scalpul. 'anerele si uneori
mucoasele2
"soriazisul pielii glabre
Se mani'esta cinic prin placi sau placarde eritematoase 'oarte bine delimitate. acoperite cu
scuame alb)side'ii. uscate. pluristrati'icate si usor detasabile2 !eziunile debuteaza de cele
mai multe ori la nivelul coatelor. genunchilor si regiunii dorso)lombare2 n cursul
evolutiei. apar leziuni noi si in alte zone topogra'ice. iar cele vechi isi maresc
dimensiunile. determinand la un moment dat in cursul evolutiei generalizarea leziunilor2
Uneori. leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (a(ile. regiunea inghinala.
perianala sau periombilical)2 !a aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat2 (invertit)
,upa 'orma si dimensiunile leziunilor. se descriu mai multe 'orme clinice#
- "soriazis in picatura (gutat))leziuni de *)- mm diametru
- "soriazis numular)apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- "soriazis in placarde)leziunile sunt 'oarte mari in diametru. peste *7)-7 cm
- "soriazis inelar)au 'orma unui inel si sunt mai active la peri'erie. iar centrul este palid
- "soriazis 'igurat3geogra'ic)placile sau placardele au un contru neregulat. policiclic
"soriazisul scalpului
"oate imbraca aspect de placi eritemato)scuamoase. circumscrise. bine delimitate. sau
poate sa 'ie di'uz cu a'ectarea intregii calote2 !eziunile sunt de obicei net delimitate de
interlinia paroasa2 (spre deosebire de dermatita seboreica)
"soriazisul unghiilor
$odi'icarile unghiale se intalnesc la circa 67; dintre bolnavi. punand problema de
diagnostic di'erential cu onicomicoza2
"soriazisul mucoaselor
!eziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand
e(ista la nivelul glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila2 E(ista cazuri cu evolutie severa in ciuda
terapiei instituite. dar si cazuri cu o evolutie blanda. desi bolnavul nu 'ace niciun
tratament2
*anifestari clinice in psoriazisul eritrodermic
Este o 'orma clinica de psoriazis cu evolutie severa2 1olnavul este 'ebril. are stare
generala variabil alterata. tegumentul este in totalitate eritematos. scuamele sunt mai
subtiri. usor detasabile2 Tegumentele sunt in'iltrate si esor e(udative2 &par modi' unghiale
severe si alopecie di'uza 2 poate e(ista lim')adenopatie dermopatica si pruprit intens2
Evolutia e prelungita cu numeroase recadderi. eritrodermia are consedintele # datorita
vasodilatatiei se piede caldura in e(ces cu hipotermie. 'lu(ul sangvin solicita cordul si
poate duce la insu' cardiaca congestiva. absorbtia topicelor e mult crescuta "rognosticul
este rezervat2
*anifestari clinice in psoriazisul pustulos
Se mani'esta clinic prin pustule macroscopice. amicrobiene2 ,pdv clinic. putem spune ca
este o pustula. dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie2 Se poate
localiza pe intreaga supra'ata a corpului. dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la
nivelul supra'etelor palmare si plantare2Clinic apar palci eritemato)scuamoase. acoperite
de pustule de 2)6 mm. galbui (recente) si maronii (vechi)2 !eziunile uscate se pot e('olia
iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie2zonele mai a'ectate # eminenta
tenara. rar hipotenara. partea mediala a plantei. zona laterala a calcaiului2 %especta
degetele2
*anifestari clinice in psoriazisul artropaic(
!a ma/oritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic. leziunile cutanate le preced pe cele
articulare2 Uneori. debutul cutanat si articular are loc simultan si 'oarte rar mani'estarile
articulare apar primele2 "rimele mani'estari cumstau in artralgii si redoare articulara
matinala care dispare la mobilizare. la 'el ca in "%2 Uneori. se produce o tume'actie a
articulatiilor si a'ectarea partilor moi periarticulare2 Concomitent. bolnavul prezinta si
leziuni cutanate tipice de psoriazis2 "e masura evolutiei bolii. se constata e(acerbarea
simultana a leziunilor cutanate si articulare2 1olnavii cu psoriazis artropatic prezinta
'recvent si a'ectare unghiala (*3- dintre bolnavi)2
++(Tratamentul sistemic in psoriasis:
Tratamentul sistemic2!a cazurile cu evolutie severa. 'olosim si terapia
sistemica#$etotre(at. "iritre(im. %etinoizi. Ciclosporina. Tacrolimus. Terapia biologica
(&dalimumab)?umira. Etanercet)Embrel. n'li(imab)%emiGate. UsteGinumab)Stelara)
+,(Tratamentul topic in psoriazisul stabil:
Tratamentul topic
!a cele mai multe cazuri de psoriazis vulgar. tratamentul topic este su'icient pentru a opri
evolutia bolii. 'ara sa 'ie necesara o terapie sistemica2 "rincipalele medicament care pot 'i
'olosite in terapia topica sunt#
12 :E%&T+!TCE) aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si 'avorizarea
patrunderii medicatiei active antipsoriazice2
o &cid salicilic. conc *)17;
o Uree. *)6;. ambele incorporate intr)o baza grasa
22 C>N+!N (&NT%&!N S&U ,NT%&N+!) are actiune antimitotica. se 'oloseste dupa
terapia Geratolitica2 Se incepe cu o conc mica. (7216)7226;) care se creste progresiv pana la
*)6;
%p23 &cid salicilic 6g. Cignolin 7.26g. !anolina 17 g. Aaselina ad 177 g
*2 >U,%+&NE!E N&TU%&!E) cele mai 'olosite sunt # C+&!T&%. ?T+!. TU$EN+!.
"I!>A,&. +!EU$ C&,N (au un miros greu si pateaza len/eria)
-2 ,E%$&T+C+%TC+@) au actiune &. citostatica2 (ca 'orma 'armaceutica se 'oloseste
unguentul)2 ,ermatocorticoizii se 'olosesc dupa indepartarea completa a scuamelor. 'olosind
pomezi Geratolitice pe perioade limitate de timp#
,ermatocorticoizii de clasa - (,ermovate unvuent. Clobetazol unguent ))17)1- zile. apoi se
opresc si se continua cu#
,ermatocorticoizi de clasa 2 sau * inca 2 saptamani
62 %ETN+@
82 &N&!+> AT&$NE ,*# ,aivone(. ,aivobet (unguent sau gel)) pe pielea glabra.
Iamiol gel) pe scalp0 o singura aplicare pe zi
92 F+T+TE%&"E N&TU%&!& S&U &%TFC&!& (lampi UA)
<2 F+TC?$+TE%&"& Fmetoda "UA&
+-(Lic.en plan: manifestari clinice
$ani'estari clinice #
$ani'estari cutanate #"oate debuta acut sau insidios2 &par papule de 1)* mm de culoare
rosie)violacee. stralucitoare. intens pruriginoase. poligonale uneori ombilicate in zona
centrala2 "e supra'ata acestor papule poate 'i observata uneori o retea albicioasa2 !ichenul
plan poate a'ecta orice regiune topogra'ica2@onele cele mai 'recvent implicate sunt #
articulatia pumnului. regiunea maleolara. regiunea lombara2 +cazional in lichenul plan
pot sa apara vezicule sau bule2
&'ectarea mucoasa #Este prezenta la 67; din cazuri si se poate asocia sau nu cu leziuni
cutanate 2 "ot 'i a'ectate # mucoasa orala. limba. mucoasa perianala. mucoasa genitala.
eso'agiana. laringiana2 !eziunile de la nivelul mcoaselor au aspectul clinic al unui reticul
albicios. asemanator unei dantele 'ine sau asemanator cu 'runzele de 'eriga2 Uneori
leziunile de la nivelul mucoasei orale se pot eroda2
&'ectare unghiala# ,iagn di' # onicomicoza
&'ectarea parului #
!ichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atro'ice
cicatriceale. determinand aparitia unor zone de alopecie2
+/( 0lcerele mb( 1nferioare : factorii determinanti
Ulcerele membrelor in'erioare pot avea cauze multiple 2Cea mai 'recventa este
insu'icienta venoasa cronica (<6;). insu'icienta arteriala (17;). neuropatia diabetica2
&cesti 'actori 'recvent asociati pot 'i grupati ast'el #
12 &'eciuni vasculare #Aenoase &rteriale Aasculite !im'atice
22 Neuropatii # ,@ Silingomielie Tabes dorsalis
*2 &'ectiuni metabolice #,@ >uta
-2 &'ectiuni hematologice #Eritrocitare !eucocitare ,isproteinemii
62 Traumatisme
82 Neoplazii
92 n'ectii # 1acteriene (ectima) Fungice "rotrozoare ntepaturi si muscaturi de insecte
<2 "aniculite
B2 "ioderma gangrenosum
,2( 1nsuficienta venoasa cronica : manifestari clinice
$ani'estari cutanate determinate de insu'icienta venoasa cronica #$ani'estari clinice
determinate de AC sunt variate si polimor'e imbracand urmatoarele aspecte clinice #
12 Flebedem
22 ,ermatita pigmentara si purpurica (placard eritemato)pigmentar neomogen mai intens in
e(tremitatea distala ocupand 23* distale ale gambelor)
*2 ,ermatita eczemati'orma (placi sau placarde eritemato)veziculoase)
-2 ,ermohipodermita varicoasa (eczema varicoasa)
62 Trombo'lebita varicoasa super'iciala
82 Ulcerul varicos (complicatia ma/ora a AC)
&ceste mani'estari sunt rareori unice. de obicei 'iind asociate 2 sau mai multe tipuri de leziuni
in 'unctie de vechimea bolii si de tratamentele aplicate anterior2n general ulcerul de natura
venoasa are supra'ata curata uneori acoperit de depozit purulent dar de cele mai multe ori este
nedureros2 Ulcerul de natura venoasa devine dureros doar in caz de suprain'ectie2 Tratament #
,etrale(2Ulcerul arterial este un ulcer e(trem de dureros. este acoperit de cruste brun)
negricioase aderente2 Tratament # "ento(i'ilina2
,3(0lcerul varicos : manifestari clinice si complicatii
Ulcerul varicos este o pierdere de substanta dermo)hipodermica cu localizare predilecta in
/umatatea in'erioara a gambei.cu evolutie indelungata si 'ara tendinta la vindecare spontana2
Ulcerul varicos este insotit in aproape toate cazurile de una sau alta din mani'estarile clinice
ale AC2
,in punct de vedere clinic. ulcerele varicoase pot 'i mici. mi/locii sau gigante. super'iciale
sau pro'unde2 !ocalizarea acestora este cu predilectie in regiunea maleolara interna in special
la gamba stanga datorita perticularitatilor anatomice ale venei iliace stangi2 Ulcerul varicos
are 'orma neregulata. uneori rotunda.ovalara. policiclica. cu margini in'iltrate. dure. scleroase.
iar tegumentele periulceroase pot 'i eczematizate. in'iltrate sau scleroatro'ice2 Fundul
ulceratiei este de obicei murdar. acoperit de detrisuri celulare. necroza. secretie purulenta.
alteori acoperit de tesut de granulatie sau dimpotriva este scleros. dur cu vascularizatie saraca
( in ulcerele vechi)2
Complicatii# cea mai obisnuita complicatie este suprain'ectarea ulcerului. mani'estata prin
lim'angita. erizipel. trombo'lebite2
Eczematizarea tegumentelor din /urul ulcerului insotita sau nu de eruptia la distanta este de
obicei o complicatie iatrogenadatorita numeroaselor topice aplicate pentru epitelizarea
ulcerului2
&'ectarea osoasa determina modi'icari de tipul osteoperiostitei plastice2
Cea mai redutabila complicatie este trans'ormarea intr)un epiteliom spino)celular. aspect care
trebuie avut in vedere atunci cand un ulcer de gamba vechi devine dureros. prezinta
hemoragii locale. nu raspunde la tratament corect e'ectuat. pe supra'ata sa aparand bur/onari
e(cesive2
,4(0lcerul varicos : tratament
Tratamentul ulcerului de gamba este comple(. de lunga durata si trebuie sa se adreseze atat
'actorilor determinanti si 'avorizanti cat si stadiul evolutiv al leziunilor cutanate e(istenta2
a2Combaterea hipertensiunii venoase este obiectivul primordial. deoarece acesta reprezinta
principalul mecanism patogenic implicat in 'ormarea ulcerelor2 Se realizeaza prin * mi/loace
imp#
)tratamentul chirurgical Fpp tratam etiologic se adreseaza. in special cazurilor cu re'lu(
super'icial izolat si3sau incontinentei unei per'orante2 Se practica cu rezultate 'oarte bune si
de durata. ligatura vaselor per'orante prin procesul de endoscopie si 'asciotomia paratibiala2l
)scleroterapia) consta in in/ectarea unei subs iritante la nivelul unei vene ce produce o reactie
in'lamatorie endoteliala urmata de tromboza. realizandu se ast'elobliterarea de'initiva a
acesteia
)tratament compresiv sau contentia elastica) au rol in ameliorarea circulatiei venoase
contribuind la reducerea edemului. durerii si senzatiei de tensiune in molet2
&lte tratamente pentru reducerea hipertensiunii venoase# repausul. 'izioterapia. mersul pe /os
sau pe bicicleta. o(igenoterapia hiperbara. ultrasunete. ultravioletele2
b2 tratamentul general al leziunilor cutanate# 'lebotonice. venodilatatoare. anticoagulante si
antiplachetare
c2 tratament local#
)debridarea medicamentoasacu enzime 'ibrinolitice sau colagenolitice de tipp ,ebrisanului.
al'a)chemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice sau devitalizate
)combaterea in'ectiei
)stimularea granularii solutie de nitrat de argint 1 ; sau pomezi de &g. sul'at de Cu7.6)1;.
solutie de glucoza. solutie de hialuronat de zinc
)stimularea epitelializarii
)gre'area este rezervata ulcerelor mari
,5()cneea : etiopatogenie
&cneea D dermatoza caracterizata prin aparitia de 'enomene retentionale si3sau in'lamatorii
ale 'oliculilor pilosebacei2 Este e(trem de 'recvent intalnita2
Etiopatogenie #Etiologia este multi'actoriala2 "atogenia poate 'i sintetizata ast'el #
12 Cresterea secretiei sebacee sub control androgenic
22 :eratinizare anormala a canalului e(cretor al glandelor sebacee
*2 n'lamatia 'oliculului pilosebaceu produsa prin ruptura leziunilor comedoniene datorita
acumularii de sebum si Geratina2
,esi etiopatogenia este incomplet elucidata numeroase date pledeaza pentru participarea
urmatorilor 'actori #
12 "redispozitia genetica
22 Factorul hormonal # hormonii androgeni cresc secretia glandelor sebacee in timp ce hormonii
estrogeni o scad2
*2 Factorul microbian
-2 Factorul imunologic
62 Stresul # ST%ESUNE PPP
82 $edicamente # Cortizon . odul. 1romul (&ntitusin. din e(pectorant sau din sedative).
vitamina 112. anticonvulsionante. %im'ampicina)
92 Unele produse cosmetice
<2 Substante chimice clorate # acneea la clor2
B2 Factorii 'izici # radiatiile ionizante
172 "erioada menstruala
112 "ro'esia (contact prelungit cu uleiuri minerale si gudroane minerale # e( # mecanicii.
in'irmierele.mena/erele)
122 &limentatia # ciocolata. Cola. Ness. alimentele picante. grasimile
,6( *anifestri clinice in acne:
$ani'estari clinice #
&cneea se caracterizeaza prin polimor'ism lezional2 Se intalnesc urmatoarele tipuri de
leziuni #
12 !eziuni primare nein'lamatorii # comedoane deschise (puncte negre). comedoane inchise
(puncte albe)
22 !eziuni secundare in'lamatorii #
- Super'iciale (papule si pustule)
- "ro'unde (noduli si chiste)
*2 !eziuni postin'lamatorii # macule hiperpigmentate. cicatrici. atro'ie2
!a cele mai multe 'orme clinice de acnee intalnim un polimor'ism lezional rezultat din
intricarea di'eritelor tipuri de leziuni. cu aspect clinic di'erit si de varsta di'erita2 &ceste
leziuni sunt localizate de cele mai multe ori # la nivelul 'etei (B7;). torace posterior (6;) .
torace anterior (16;)2
,7( &lasificarea formelor clinice de acne:
2 in 'unctie de tipul leziunilor care predomina# acneea comedoniana. acneea papulo)
pustuloasa. acneea nodulo)chistica
2 in 'unctie de varsta# acneea neonatala. acneea in'antila. acneea copilariei. acneea polimor'a
/uvenila. acneea adultului
2 in 'unctie de gravitate# e(ista mai multe scale de evaluare a gravitatii care iau in
considerare tipul si numarul leziunilor si supra'ata cutanata a'ectata
A 'orme severe de acnee# pCoderma 'aciale. acneea conglobata. acneea 'ulminans. 'oliculita
cu germeni gram negativi
A2 in 'unctie de 'actorii e(terni# acneea pro'esionala produsa de uleiuri si gudroane. acneea la
clor. acneea la detergent. acneea cosmetica. acneea de pomada. acneea mecanica. acneea
tropicala (acneea de hidratare). acne naevus. nevul comedonian. comedoane 'amiliale.
comedoane solare
AE alte 'orme de acnee# acneea endocrina. acneea e(coriata. acneea medicamentoasa
,+( 8ozaceea : manifestari clinice si factorii etiopatogenici
%ozaceea este o a'ectiune cronica care asociaza in proportii variabile bu'euri vasomotorii.
eritem . teleangiectazii. papulo)pustule si hiperplazia glandelor sebacee
Etiopatogenie#
- anomalii 'unctionale ale vascularizatiei cutanate
- tulburari digestive# gastrita cronica. tulburari de tranzit cu dezechilibru 'lorei microbiene
intestinale. atro'ia mucoasei /e/unale. mai ales daca se asociaza cu alimentatie nesanatoasa
- demode( 'olicularum# are rol agravant
- 'actorul imunologic
- )de'icit de vitamina 12
- &plicarea indelungata a dermatocorticoizilor pe 'ata
- ,is'unctii endocrine
- Factorul psihic
$ani'estari clnice# se instaleaza insiduos si au ca localizare nasul. obra/ii. 'runtea. barbia2
1oala evolueaza dupa uratoarele secventiale# eritem tranzitoriu insotit sau nu de hiperemie
con/unctivala si lacrimatie. eritem persistent si teleangiectazie. papule sau pustule si papulo)
pustule presarate pe placi eritemato)telangiectazice
&tingerea con/unctivala este 'recvent intalnita. uneori se constata si ble'arita. Geratita. ulcere
sclerocorneene2
!a 'emeia cu rozacee pielea este 'ina. uscata. iritata. sensibila la intemperii. iar la barbat este
ingrosata. seboreica2 ,aca barbatii au un istoric de acnee. 'emeia nu are de regula acnee in
antecedente
,,( Tumorile cutanate benigne: caracteristici generale si clasificare
Formatiuni cu tendinta la crestere si persistenta care reproduc structura tesutului de origine
2Se caracterizeaza clinic prin crestere lenta delimitare neta si persistenta in zona topogra'ica
in care a aparut 'ara metastazare2Uneori pentru sustinerea caracterului benign al unei
'ormatiuni tumorale este necesara biopsierea ei si e(amenul histopatologic2Tumori cutanate
benigne se clasi'ica dupa tesutul de origine in #
12 Tumori epiteliale # care se dezvolta din epidermul de supra'ata sau din epidermul ane(elor2
22 Tumori con/unctive # care se dezvolta din tesutul con/unctiv propriu)zis sau din alte tesuturi
derivate din mezoderm (tesut adipos. vase. nervi. muschi netezi)2
*2 Tumori ale tesutului melano)'ormator (nevii pigmentari)
,-( %recancere cutanate : casificare dupa etiologie
2"recancere cutanate provocate de agentii 'izici#
12 Geratoze solare ( actinice sau senile)
22 cheilita Geratozica actinica
*2 papilomul cornos (verucos) si cornul cutanat
-2 (eroderma pigmentosum
62 radiodermitele cronice
2 "recancerele provocate prin agenti chimici (arsenic. gudroane. petrolul)# Geratoze
arseniacale
2 "recancerele provocate prin iritatii cronice# leucoplazia
A2 "recancerele de origine congenitala#
12 nervi nevocelulari
22 (eroderma pigmentosum
*2 epidermodisplazia veruci'orma !eQandoQsGi)!utz
-2 cheilita glandulara
A2 "recancere de cauza neaprecizata#
12boala "aget
22 boala 1oQen
*2 eritroplazia LueCrat
-2 Graurozisul
62 epiteliomul intraepidemic 1orst)Nadassohn
A2 "recancere de origine virala# epidermodisplazia veruci'orma !eQandoQsGi)!utz. herpes
simple( recidivant
A2 ,ermatoze caracterizate prin leziuni ulcero)cicatriciale cu evolutie indelungata#
12!upus tuberculos
22 lupus eritematos
* cicatricele postcombustionale
-2lichen scleroatro'ic. plan sau bucal eroziv
62 ulceratii cornice de gamba
,/(Tumori cutanate maligne:
Tumorile cutanate maligne sunt neoplazii relativ 'recvente. reprezentand 16)27; din
totalul cancerelor2 n ultimele * decenii s)a constatat o crestere alarmanta a incidentei si
prevalentei cancerelor cutanate. in special in regiunile geogra'ice 'oarte insorite. intrucat
proncipalul 'actor care determina aparitia si agravarea acestor leziuni maligne este e(punerea
prelungita la soare si mai ales e(punerea la soare intr)un anumit interval orar2
Tumorile maligne ale pielii pot 'i impartite in #
12 Tumori de origine epiteliala
- Epitelioamele (carcinoamele bazocelulare)
- Epitelioamele (carcinoame spino)celulare)
&ceste categorii de epitelioame nu dau metastaze. malignitatea lor este in situ. adica numai
acolo unde a aparut leziunea2
22 Tumori de origine neuroblastica ale sistemului melanic
- $elanomul (melanomul malign))prognostic 'oarte rezervat2 Se dezvolta pe leziuni melanice
anterioare. mai ales pe nevii pigmentari prin e(punere la soare2
*2 Tumori de origine mezenchimala
- Sarcoamele
-2 Tumori maligne mi(te
62 Tumori cutanate secundare unor neoplasme viscerale
Sifilis
3( 1(T(S( transmitere si clasificare
1TS. cunoscute sub vechea denumire de boli venerice sunt a'ectiuni contagioase a caror
transmitere se 'ace predominant sau aproape in e(clusivitate pe calea contactului se(ual2
>rupul acestor boli este di'erentiat de +$S in doa categorii de a'ectiuni si anume#
- 1oli cu transmitere se(uala Oma/ore5
o Si'ilisul
o >onoreea
o Sancrul moale
o !im'ogranulomatoza veneriana
o >ranulomul inghinal
- 1oli cu transmitere se(uala 5minore5
o Uretritele negonococice
o ?erpesul genital
o Aegetatiile veneriene
o Scabia
o "ediculoza genitala
o Candidoza genitala
S'era 1TS s)a largit prin includerea in'ectiei ?A3S,& care a provocat o epidemie de
proportii. constituindu)se intr)un adevarat 'lagel al lumii moderne prin morbiditatea si
mortalitatea sa e(trem de ridicate2
Toate aceste a'ectiuni sunt 'oarte 'recvent intalnite2 TS au o incidenta si o prevalenta 'oarte
ridicate din cauza caii de transmitere2
&ceste boli sunt importante nu numai prin 'recventa lor 'oarte ridicata si mai ales prin
repercursiunile mari asupra sanatatii publice2
4(Sifilisul etiologie si patogenie
Sinonim# lues
Este o boala cu transmitere se(uala. produsa de o spirocheta)Treponema pallidum (spirocheta
palida)
Etiologie
T2 pallidum este o bacterie care apartine ordinului Spirochetalae. 'amilia
Treponemacee2T2pallidum etse un bacil spiralat. nu este vizibila la $+. dar poate sa 'ie
observata prin ultramiscropie sau in $E2
"atogenie
"ielea si mucoasele intacte reprezinta o bariera protectoare impotriva in'ectiei cu t2 "allidum2
"atrunderea in organism are loc probabil la nivelul unor leziuni cu pierdere de substanta.
micro sau macroscopice. produse in timpul contactului se(ual2
4( Stadii clinico-evolutive in sifilis
$ani'estari clinice
n 'unctie de tipul mani'estarilor clinice. si'ilisul este impartit in urmatoarele stadii#
- Si'ilis primar (sancrul dur)
- Si'ilis secundar (leziuni cutaneo)mucoase. adenopatie. a'ectarea altor organe si sisteme)
- Si'ilis latent ('ara semne sau simptome. dar cu teste serologice pozitive)
- Si'ilis tertiar (e(ista a'ectare cutanata. neurologica. cardiovasculara si a altor viscere)
5( Sifilisul : modalitati de contaminare
Transmitere
Transmiterea se(uala este cea mai 'recventa2 &lte modalitati de contaminare sunt#
- Trans'uzii de sange
- Transplacentar de la mama la 'at
- Contactul direct cu secretiile in'ectante
Transmiterea indirecta. prin obiecte este mai mut ipotetica2 (t2 "allidum persista in secretiile
in'ectante numai 27 de minute. apoi se autodistruge)!a locul inocularii. dupa o perioada
medie de 21 de zile (cu limite intre 17 si B7 de zile) se dezvolta leziunea primara (sancrul dur
sau si'ilomul)2 Netratat. si'ilomul rezista 8 zile pana la 8 saptamani si se vindeca 'ara
cicatrice2 !eziunile de si'ilis secundar apar dupa *)8 saptamani de la debutul leziunii primare.
dar acest interval este variabil2Si'ilisul latent urmeaza stadiului secundar si la 23* din pacienti
poate sa persiste intreaga viata2 Numai 16)-7; dintre bolnavii netratati dezvolta si'ilis tertiar2
6( *anifestari clinice in sifilisul primar
Se caracterizeaza prin prezenta si'ilomului (sancru dur) si a adenopatiei luetice satelite2
Si'ilomul apare la locul de patrundere a treponemelor dupa apro(imativ 21 de zile de la
contactul in'ectant2 ,ebuteaza ca o mica pata eritematoasa care in cursul evolutiei devine
rapid papula in'lamatorie si se erodeaza central2 Se poate vindeca spontan 'ara tratament2
%ecurentele si'ilomului sunt rare si poarta denumirea de sancru redu(2
7( Sifilomul "sancrul dur# : debut$ aspect clinic$ caracteristici
Caracterele si'ilomului
&re urmatoarele caractere#
- Este o eroziune rotund ovalara cu diametrul de 1)2 cm. bine delimitata cu contur regulat. ale
carei margini se pierd in tesutul sanatos din /ur2 Supra'ata sa este neteda. curata. acoperita de
o secretie clara. bogata in spirochete. dand impresia de Olacuit5
- Este nedureros si nein'lamator
- El devinne dureros numai daca se suprain'ecteaza sau daca este traumatizat
- 1aza si'ilomului este indurata. induratia apare la -)6 zile de la debutul leziunii si persista 2)*
luni dupa epitelizarea ei. ceea ce permite un diagnostic retrospectiv
+( Localizarea sifilomului "sancrul dur#
,pdv al localizarii. sancrele pot 'i#
12 >enitale B7; dintre cazuri
22 E(tragenitale 17; dintrecazuri2 &paritia in zone e(tragenitale este determinata de contactele
se(uale orale sau anale2
- 1uze
- !imba
- &migdale
- "eribucal
- %egiunea mamelonara
- Toracele
- &bdomenul
- %egiunea ano)rectala
- Nivelul e(tremitatilor
,( Sifilomul "sancrul dur# : clasificare dupa numar$ dimensiune si profunzime:
,upa numar. sancrele pot 'i#
- Unice. de cele mai multe ori
- $ultiple. simultane. prin inoculari multiple. sau succesive
,imensiunea sancrelor#
- Este variabila
- Sancru pitic. de cativa mm
- Sancru gigant. de -)6 cm
,upa pro'unzime se descriu#
- Forme papulo)erozive
- Forme ulcerate
- Forme terebrante
- Forme gangrenoase
-
-( Luesul decapitat
!ues decapitat2 Este caracterizat prin absenta sancrului2 Contaminarea se 'ace 'ie prin sperma
sau transplacentar sau posttrans'uzional
/( &e reprezinta sancrul redu!9
D Rancru recidivant
32( )denopatia luetica : debut$ caractere$ evolutie
&pare la 9 zile de la constituirea sancrului. in teritoriul de drena/ lim'atic al acestuia2 Cel mai
'recvent apare in ggl inghinali2 &re urmatoarele caractere#
- Este unilaterala
- "oliganglionara
- Nein'lamatorie
- Este constituita din ggl elastici. bine delimitati. mobili. nedurerosi
- Este spontan rezolutiva. la 'el ca si sancrul
- Uneori devine in'lamatorie. rar. in caz de suprain'ectie a si'ilomului cu alti germeni
- &denopatia inghinala este insotita de limgangita dorsala a penisului si edem penian
33( Diagnosticul diferential in sifilisul primar
,iagnostic di'erential al si'ilisului primar#
- ?erpes simple(
- Sancru moale
- Ulcere traumatice
- !im'ogranulomatoza veneriana
- n'ectii bacteriene
- Carcinom spino)celular
- 1alanita eroziva (psoriazis. lichen plan. sdr %eiter)
- Eruptii postmedicamentoase
34( &omplicatii sifilis primar:
- Fimoza
- "ara'imoza
- Suprain'ectie cu germeni banali
- Ele'antiazos penian si scrotal
- Edem al labiilor mari si mici
35( *anifestari cutaneo- mucoase in sifilisul secundar
Este stadiul de septicemie treponemica. caracterizat prin semne si simptome sistemice si
mani'estari cutaneo)mucoase polimor'e si tranzitorii2 ndi'erent de locul unde s)au cantonat
initial. treponemele se multiplica si in *)8 saptamani de la aparitia sancrului. determina
mani'estari de lues secundar2 !eziunile cutaneo)mucoase. caracteristice stadiului secundar se
numesc SF!,E2 Sunt nedureroase. nepruriginoase2 Cu sau 'ara tratament se vindeca in 2)
17 saptamani2
36( Sifilidele : caractere generale
!eziunile cutaneo)mucoase caracteristice stadiului de secundarism se numesc si'ilide2 Ele
sunt initial simetrice. dar pe masura evolutiei bo0ii capata tendinta la asimetrie si grupare2
Si'ilidele sunt de obicei nepruriginoase. pruritul 'iind mai 'recvent la imunosupresati2 Cu sau
'ara tratament se vindeca in 2)17 saptamani 'ara a lasa cicatrice2
37( Sifilide cutanate maculare:
12 Si'ilide cutanate
- Si'ilidele maculare (rozeola luetica) reprezinta cea mai precoce mani'estare cutanata a
si'ilisului secundar. apare la B)17 saptamani de la in'ectie si este 'ormata din pete rotund
ovalare cu diametrul de 1)2 cm. de culoare roz pal. ca 'loarea de piersic (nescuamoase.
nepruriginoase si dispar la vitropresiune)2 Se localizeaza mai ales pe trunchi si radacina
membrelor. cu prindere la nivelul 'etei si gatului
3+( Sifilide cutanate papuloase
Si'ilide papuloase
o !enticulare
o ?iperGeratozice
o n'iltrate
o Seboreice
- "apulo)erozive. localizate in zonele intertriginoase
- "apulo)scuamoase
- Foliculare
- "ustuloase
- Corimbi'orme
- nelare
3,( 'volutia sifilidelor
Toate tipurile de si'ilide sunt spontan rezolutive2 "ustulele se pot vindeca cu hipo sau
hiperpigmentari2 ?ipopigmentarea este rezultatul inhibarii partiale a melanogenezei si se
observa mai 'recvent in zona gatului. de obicei la 'emei(colierul Aenerei sau leucodermia
si'ilitica)2 $aculele depigmentate sunt incon/urate de o areola hiperpigmentata si se aseamana
cu leziuni de vitiligo2 Sunt posibile si alterari ale tesutului elastic. datorate distrugerii elastinei
de catre procesul in'lamator. avand drept consecinta 'ormarea de leziuni anetodermice2
3-( sifilidele mucoaselor(
!eziunile mucoase.prezente la 27)97; din pacienti sunt bogate in spirochete si 'oarte
contagioase2 Clasic se descriu urmatoarele 'orme # ) placi mucoase. prezente la 27; din
cazuri2 Sunt arii denudate. erodate.eritematoase sau acoperite de depozite cenusii
pseudomembranoase care pot con'lua in placi2 Sunt nedureroase si se pot localiza in regiunea
cavitatii bucale (amigdale.limba.'aringe.gingii.buze) sau genital (labii.vagin.cervi()2 !a
nivelul comisurilor labiale placile mucoase sunt usor in'iltrate. papuloase si prezinta 'isuri2
!imba poate avea aspect depapilat2 ,atorita 'rictiunii. placile mucoase din regiunea genitala
si anala au caracter papulo)eroziv2 Faringita luetica se intalneste la 26; din cazuri2 Este
caracterizata prin eritem di'uz 'aringo)amigdalian. asociat cu edem si eroziuni2 Este
nedureroasa2 Se poate asocia cu amigdalita.epiglotita si laringita.mani'estate prin dis'onie2
)condiloma lata2 Sunt papule hipertro'ice.rosii sau hipopigmentate.macerate.e(udative2
Supra'ata lor este neteda.rareori papilomatoasa2 &par de electie in regiunea genitala si anala.
rareori a'ecteaza comisuile bucale.a(ilele.reg submamara sau interdigitala2 Cand se
suprain'ecteaza bacterian capata un miros neplacut2 Trebuie deosebite de condiloamele
acuminate2
3/( )fectarea fanerelor in sifilisul secundar
&lopecia F apare la *)9; din cazuri.este reversibila si se poate prezenta sub doua 'orme # a)
alopecie in Oluminisuri5 # placi alopecice neregulate. cu margini bine delimitate. localizate pe
intregul scalp. predominant parietal si occipital2 +cazional a'ecteaza barba. genele si alte
regiuni paroase2
b) alopecie di'uza. datorata e'luviului telogen2 &pare la *)6 luni de la in'ectie2
)midi'icari unghiale) sunt rare2 Se pot datora a'ectarii matricei unghiale sau a repliului
unghial2 !a nivelul lamei unghiale au 'os descrise # onicoliza. depresiuni puncti'orme. 'isuri.
leziuni distro'ice2 !a ma unghiala care creste in timpul in'ectiei poate 'i
casanta2ingrosata.inchisa la culoare.poate dezvolta liniile 1eau sau onico)madeza2 %epliul
unghial poate 'i in'lamat (paronichie) si chiar ulcerat (ulceratii Oin potcoava5) 2 Unghia noua
care creste este de'ormata2
42( *anifestari sistemice in sifilisul secundar
$a/oritatea bolnavilor cu si'ilis secundar au stare generala buna2 + parte pot prezenta
'enomene de tip gripal # inapetenta.ce'alee.mialgii.artralgii.rinoree2 Febra se intalneste rar.de
obicei preeruptiv2 E(amenul clinic evidentiaza # micropoliadenopatie F ganglionii sunt
mobili. 'ermi la palpare.elastici. nedurerosi2 &denopatia este bilaterala si simetrica. Sunt
a'ectati in ordinea 'recventei.ganglionii inghinali. a(ilari. cervicali
.epitrohleeni.'emurali.supraclaviculari2
)splenomegalie#este de dimensiuni medii si se observa inconstant2
)a'ectare musculara si osoasa2 Sunt citate # artralgii.artrita.bursita.sinovita.tenosinovita si
osteita2 ,urerile osoase pot 'i un simptom important. a'ecteaza oasele lungi ale e(tremitatilor
(in special tibia) si oasele craniului. generand ce'alee persistenta2 E(amenul radiologic
obiectiveaza modi'icarile distructive osoase2 $ialgiile generalizate sunt relativ 'recvente si
pot 'i insotite de astenie musculara care mimeaza o miopatie in'lamatorie2
&'ectare hepatica2 $odi'icarile tipice se datoreaza invaziei 'icatului de catre T2pallidum si
includ # hepatomegalie dureroasa.crestere asimptomatica a 'os'atazei alcaline si a
transaminazelor2 E(amenul histopatologic arata o hepatita reactiva nespeci'ica2
&'ectare renala2 +cazional sSa descris sindrom ne'rotic.reversibil sub tratament datorat
glomerulone'ritei luetice.
&'ectare gastrica2 ,urerile epigastrice si varsaturile sunt consecinta leziunilor erozive sau
ulcerate de la nivelul stomacului (gastrita luetica) 2
&'ectare oculara # 1olnavii prezinta 'oto'obie.lacrimatie.in'lamatie oculara.dureri2 Cea mai
'recventa complicatie este irita anterioara2 &lte modi'icari citate sunt #
corioretinita.uveita.ocluzie vasculitica a vaselor centrale ale retinei2
Tulburari de auz# surditate senzoriala2
Tulburari neurologice # Frecvent se observa modi'icari izolate ale !C%2 &cestora li se pot
asocia # meningita.paralizii de nervi cranieni.tromboze ale arterelor cerebrale2
43( Diagnostic pozitiv in sifilisul secundar
Se bazeaza pe mani'estarile clinice. pe reactiile serologice pozitive si pe demonstrarea
prezentei T2pallidum in leziuni2
44( Diagnostic diferential in sifilisul secundar
Eruptiile maculare trebuie di'erentiate de # eruptii
postmedicamentoase.rubeola.ru/eola.pitiriazis rozat.pitiriazis versicolor.dermatita
seboreica.lepra2 ,iag di'erential al eruptiilor papuloase se 'ace cu reactiile
postmedicamentoase. lichenul plan. acneea vulgara.scabia.psoriazisul.dermatita seboreica.iar
condiloma lata trebuie trebuie deosebite de condiloamele acuminate2 &denopatia nu trebuie
con'undata cu cea din mononucleoza.in'ectia ?A. boala ?odgGin.lim'oame2
2*2 Sifilisul malign (rupiod.pustulo)ulcerativ)2
Este o 'orma rara de si'ilis secundar2 ,ebuteaza cu leziuni papulo)pustuloase diseminate.care
devin necrotice 'ormand ulceratii acoperite de cruste cenusii.rupiode2 &'ecteaza predominant
'ata si scalpul2 Eruptia este insotita de stare generala alterata.'ebra.artralgii si ocazional
hepatita2 "ot 'i prezente ulceratii orale si placi mucoase2 S)au descris 2 'orme # a)
seronegativa sau cu vira/ serologic in timpul tratamentului b) seropozitiva de la inceput2
$ecanismul de producere al si'ilisului malign are la baza un raspuns imun anormal sau o
virulenta crescuta a treponemelor2 Unele studii recente au aratat o alterare selectiva a
raspunsului imun 'ata de T2pallidum in timp ce altele au evidentiat raspuns imun e(agerat2
46( Sifilisul latent
Netrat. si'ilisul secundar trece intr)un stadiu asimptomatic. in care singura mani'estare sunt
testele serologice pozitive2 ,atorita 'aptului ca testele netreponemice pot 'i 'als
pozitive.con'irmarea trebuie 'acuta cu teste treponemice speci'ice2 "t ca neurosi'ilisul si
si'ilisul cardiovascular pot 'i paucisimptomatice si di'icil de depistat clinic.diag de si'ilis
latent necesita un e(amen 'izic atent.asociat cu e(amenul !C% si cu alte e(amene paraclinice
(radiologice.ultrasonogra'ice)2 Starea de latenta poate dura intreaga viata sau poate 'i
intrerupta de recaderi. cu simptome si semne speci'ice stadiului secundar sau de trecerea in
stadiul tertiar2
Aechimea in'ectiei se determina prin istoric si teste serologice anterioare2 n scop terapeutic si
epidemiologic.si'ilisul latent este subimpartit arbitrar in # latent recent (sub 2 ani de la debutul
in'ectiei ) si latent tardiv (peste 2 ani ) 2 Cand nu e(ista date re'eritoare la vechimea in'ectiei
se 'oloseste termenul de latenta nedeterminata si pacientul este tratat ca in si'ilisul latent
tardiv 2
47( Sifilisul tertiar : caracterele leziunilor de tertiarism
$ani'estarile cutanate din si'ilisul tertiar apar la intervale variabile dupa stadiul secundar. de
obicei dupa 1)27 ani (cu limite intre 8 luni si *7 ani) 2 Cu cat debutul este mai tardiv cu atat
leziunile sunt mai putine. mai izolate si mai distructive.caractere e(plicative de 'aptul ca in
acest stadiu imunitatea si alergia 'ata de antigenele treponemice sunt ma(ime2 !eziunile de
tertiarism sunt localizate. asimetrice.cronice cu tendinta la e(tindere in zonele cutanate
adiacente.avand mai mult aspect de in'ectie locala decat de boala sistemica2 "ot 'i unice sau
multiple. super'iciale sau pro'unde. nedureroase. cu endinta la ulcerare2 Sunt sarace in
treponeme care pot 'i demonstrate prin imuno'luorescenta si numai rareori prin impregnare
argentica2 Chiar netratate. leziunile au tendinta la vindecare partiala cu cicatrici
neretractile.atro'ice.dar cu aparitia de noi leziuni la peri'erie2

4+( Sifilisul tertiar manifestari cutanate
Si'ilide nodulare si nodulo)ulcerative (si'ilide tuberculoase)2 Sunt papule sau noduli rosii)
bruni.aramii.'ermi la palpare de cativa mm.acoperiti de scuame sau cruste aderente2 Tind sa
se grupeze inelar si sa involueze central pe masura aparitiei de noi leziuni in peri'erie2
Formeaza placi mari (de zeci de cm ) 2 Nodulii pot evolua spre ulceratii adanci de cativa
mm.nedureroase. cu 'undul neted si marginile elevate2 Se localizeaza mai ales pe zonele de
e(tensie ale bratelor.toracele posterior si 'ata2 Se vindeca cu cicatrici atro'ice.hipo) sau
hiperpigmentate2 ,iag di'erential # granulomul inelar.lupusul vulgar.sarcoidele2
>ome2 Sunt noduli roz)rosii.de dimensiuni variate. unici sau multipli.de obicei unilaterali2 "ot
'i dispusi serpiginos.asemanator si'ilidelor nodulare2Nodulii au initial consistenta elastica.
apoi devin 'luctuenti odata cu acumularea de tesut necrotic2 Evacuarea necrozei centrale
produce ulceratii 4stantate5.acoperite de un depozit aderent.cenusiu)galbui. se pot e(tinde.pot
ramane stationare sau se pot vindeca spontan2 Se localizeaza mai ales in zonele e(puse
traumatismelor.dar pot a'ecta orice regiune2 Se intalnesc mai ales pe
scalp.'runte.'ese.presternal.supraclavicular sau pretibial. >omele super'iciale se vindeca cu
cicatrici atro'ice. cele pro'unde cu cicatrici rigide.deprimate2 >oma solitara a penisului este
denumita pseudosancru redu(2
4,( Sifilisul tertiar mucoase
Cele mai 'recvent a'ectate sunt palatul.limba. 'osele nazale si ulterior structurile
cartilaginoase si osoase ale nasului2 Ulcerele secundare gomelor produc mutilari care persista
si dupa tratament (nas in 4sa5)2 "er'orarea palatului dur este o caracteristica a luesului tertiar2
!a nivelul 'aringelui si laringelui pot sa apara # in'lamatie di'uza. noduli.gome sau ulceratii
care conduc la dis'onie sau a'onie2 1uzele si mucoasa orala sunt rar a'ectate2 !imba poate
prezenta # glosita super'iciala (papile atro'ice. ulcere neregulate.cicatrici netede stralucitoare )
sau glosita interstitiala ( la palpare este indurata datorita sclerozei)2 n stadii avansate se poate
a/unge la macroglosie2 $odi'icarile linguale sunt leziuni precanceroase. al caror potential
malign se mentine chiar dupa tratament antiluetic adecvat2 ,iagnosticul di'erential al
leziunilor linguale se 'ace cu # limba scrotala.glosita atro'ica din anemii si
avitaminoze.carcinoame.in'iltratiile linguale din leucemii.boala ?odgGin.mCcozis 'ungoides2
4-( Sifilisul tertiar : manifestari neurologice$cardiovasculare etc
Neurologice (neurosi'ilis) # tabes. paralizie generala progresiva
Cardiovasculare # anevrism aortic.coronarita ostiala.a'ectarea valvulelor aortice2
&lte mani'estari # leziuni osteoarticulare # osteoliza gomoasa. periostita.osteita sclerozanta2
Cele mai 'recvent a'ectate sunt tibia. clavicula si humerusul la nivelul carora apar dureri
osoase.predominant nocturne2 $ani'estarile articulare cuprind # artralgii.sinovita si artrita.
sunt produse de periostita si de gomele osoase sau cutanate adiacente2
&lte leziuni # &proape orice viscer poate 'i lezat in cadrul luesului tertiar2 S)au descris gome
in tractul gastro intestinal ( in stomac mimeaza un ulcer sau un carcinom schiros ).
splina.pancreas.rinichi.vezica urinara.tiroida.suprarenale2 &'ectarea oculara se mani'esta prin
uveita cronica.corioretinita.Geratita interstitiala.atro'ie de nerv optic2 & 'ost descrisa si orhita
'ibrozanta.interstitiala. cu evolutie spre atro'ie2
4/( Diagnostic pozitiv in sifilisul tertiar
Se stabileste pe date clinice.serologice si histopatologice2
52( Diagnostic diferential in sifilisul tertiar
Tumori maligne.leucemide.sarcoidoza.sporotricoza2
Si'ilidele ulcerate trebuie deosebite de scro'uloderma. micobacterioze
atipice.blastomicoza.leziunile orale de carcinoame.lichen plan.actinomicoza. tuberculoza.iar
gomele membrelor in'erioare de eritemul indurat si alte ulceratii cronice neluetice2
53( Sifilisul congenital caractere generale
Este si'ilisul trans'erat intrauterine de la mama la 'at2 Si'ilisul matern poate determina#
nastere premature. moarte intrauterine a 'atului. in'ectie congenitala sau moarte neonatala.
aproape toti copiii nascuti din mame cu lues secundar netratat saunt in'ectati. dar la mai putin
de 67; dintre ei sunt prezente mani'estari clinice2
n aproape B<; din cazuri. trat cu penicilina previne si'ilisul congenital si trebuie e'ectuat cat
mai precoce2 &'irmatia ca T pallidum nu in'ecteaza 'atul inainte de 1< sapt de gestatie este
incorecta. in tesuturile 'etale gasindu)se treponeme si inaintea acestui moment2 Fatul nu poate
dezvolta un raspuns imun inainte de luna -a si de aceea mani'estarile in'lamatorii reactive
sunt reduse2 S)a sugerat ca de'icitul unora dintre substantele biochimice necesare T pallidum
ar e(plica alterarile minime produse de in'ectie in primul trimestru de sarcina2 Si'ilisul
congenital este clasi'icat in precoce si tardive. in 'ctie de momentul aparitiei mani'estarilor
clinice2
55( Sifilisul congenital precoce : definitie si manifestari clinice
,e'initie# cuprinde mani'estarile de si'ilis care apar in primii 2 ani de viata2 Treponemele sunt
transportate transplacentar si disemineaza in organismal 'atului. si'ilisul congenital precoce
'iind considerat echivalentul si'ilisului secundar de la adult2 Frecvent in'ectia luetica nu poate
'i detectata imediat. n unele cazuri sunt prezente semen de lues de la nastere# copii premature
sau mici pt varsta lor. iritabili. cu 'acies senescent2
$ani'estari clinice#
T Coriza luetica2 &pare de obicei in saptamanile 2)* de viata2 "oate 'i cel mai precoce semn
de in'ectie luetica2 Secretia nazala este purulenta sau sanguinolenta si bogata in treponeme2
Uneori apar ulceratii ale septului nazal care netratate conduc la prabusirea piramidei
nazale(4nas in sa5)2
T !eziunile osoase si articulare2 ,esi 'recvent asimptomatice 'ac parte dintre cele mai
precoce mani'estari2 n multe cazuri. vindecarea are loc si in lipsa trat. ceea ce sugereaza ca
leziunile sunt mai curand tro'ice decat in'ectioase. Cea mai intalnita este osteocondrita.
vizibila radiologic la nivelul meta'izei(aspect de 4dinti de 'ierastrat5). urmata de leziuni litice
epi'izare2 ,urerea produsa de a'ectarea oaselor lungi este e(acerbate de miscare. asa incat
copilul isi tine membrul a'ectat imobil) pseudoparalizia "arrot2 "reiostita dureroasa apare
dupa primele 8 luni de viata2 +steita craniului determina craniotabes2
T $ani'estari cutaneo)mucoase2 n 67; din cazuri apar in primele 8 luni si se aseamana cu
leziunile de secundarism ale adultului2 Se mani'esta prin# e(anteme maculo)papuloase
localizate predominant palmo)plantar si perigenital. leziuni cu aspect de condiloma lata in
zonele 'le(urale. placi mucosae. in'iltrate di'uze periorale si perinazale(si'ilide in'iltrative
periori'iciale). insotite de ulceratii 'isurate care se vindeca cu cicatrici liniare(liniile "arrot)2
Eruptia poate avea uneori con'iguratii inelare sau corimbi'orme2
T !im'adenopatia2 >anglionii sunt 'ermi. mobile. nedurerosi2
56( Sifilisul tardiv : definitie$ stigmatele sifilisului congenital tardive
Cuprinde mani'estarile care apar dupa primii 2 ani de viata. de obicei la pubertate2 Stigmatele
si'ilisului congenital tardive se clasi'ica in#
T Sigure# Nas in saDeste consecinta corizei luetice si a distructiilor pe care acestea le
produce la nivelul septului si oaselor nasului2 "iramida nazala este prabusita. var'ul nasului
este impins inapoi si in sus2 Santurile (liniile) "arrotDsunt cicatrici deprimate care se dispun
radiat peribucal si perinazal2 Trebuie di''erentiate de# pliurile radiare din dermatita atopica.
ragadele si cicatricile de alte etiologii2 Triada ?utchinsonDdintii ?utchinson (incisive
bombati. cu baza larga. ascutiti si scizurati la 'ata ocluzala). Geratita interstitiala. surditate prin
a'ectarea urechii interne2
T "robabile# osteocondrita hiperplazica di'uza. modi'icari dia'izare. periostita. bose 'rontale
proeminente('runte olimpiana). tibie 4in iatagan52
T "osibile# placenta cu greutate mare si nou)nascut mic. bolta palatine ogivala. semnul
,ubois(deget mic scurtat)2
57( *etodele de diagnostic paraclinic al sifilisului
$etodele de diagnostic paraclinic al si'ilisului pot 'i grupate in#
T $etode care evidentiaza prezenta T2 "allidum
T $etode care detecteaza raspunsul immunologic al gazdei 'ata de in'ectie(metode
serologice)
5+( *etode de evidentiere a Treponemei pallidum
Cea mai utilizata este ultramicroscopia2 Se bazaza pe e(aminarea la microscopul in camp
intunecat a produsului obtinut din leziunile eroziv)ulcerate2 Treponemele apar argintiu)
stralucitoare cu miscari caracteristice de 'le(ie si rotatie0 se deosebesc de treponemele
sapro'ite prin dimensiuni. 'orma spirelor si tipul miscarilor2
Unele treponeme nepatogene umane sau animale sunt abundente in cavitatea orala( e(# T2
microdentium. macrodentium. vincentii) si de aceea ultramicroscopia e'ectuuata pe 'rotiuri
recoltate din aceasta regiune nu este recomandabila. avand o speci'icitate redusa2
,aca in leziunea primara nu se gasesc treponeme(datorita tratamentului antibiotic sau
antiseptic local) se poate incerca e'ectuarea ultramicroscopiei pe aspiratul din ganglionii
a'ectati2
Treponemele mai pot 'i vizualizate la microscopul optic (e(# impregnare argentica. coloratie
>iemsa sau cu rosu de Congo). la microscopul cu contrast de 'aza sau la microscopul
electronic2 &ceste metode se 'olosesc rar in practica clinica2
5,( *etode de diagnostic serologic in sifilis
Se bazeaza pe detectarea anticorpilor dezvoltati ca raspuns la in'ectia luetica2 ,upa natura
antigenelor utilizate se subimpart in#
T Teste netreponemice(lipoidice. cardiolipinice) ) sunt de 2 tipuri# reactii de 'i(are a
complementului si reactii de 'loculare
T Teste treponemice F reactii de 'luorescent. reactii de hemaglutinare. reactii
imunoenzimatice(E!S&) si de imobilizare a troponemelor2
5-( Teste netreponemice in diagnosticul sifilisului
Dlipoidice. cardiolipinice
Utilizeaza antigene lipoidice. nespeci'ice treponemelor si prin urmare si anticorpii pe care ii
detecteaza (numiti impropriu reagine) sunt nespeci'ici2 "rincipalul antigen 'olosit contine
cardiolipina. cholesterol si lecitina2
Sunt 2 tipuri# reactii de 'i(are a complementului(:olmer. 1ordet)Uasserman) si reactii de
'loculare(A,%!. %"%). cele din urma 'iind mai 'recvent 'olosite datorita simplitatii lor2
&mbele tipuri pot si e'ectuate calitativ sau cantitativ2 Sunt utile pt screening si pt aprecierea
e'icacitatii tratamentului2
Testele netreponemice pot determina reactii biologice 'als positive si sunt de'inite ca reactiile
positive aparute la personae 'ara istoric sau mani'estari clinice de si'ilis2 n 'unctie de durata
se impart in acute(sub 8 luni) si cornice(peste 8 luni)2 "rincipalele cause ale reactiilor 'als
positive acute sunt# vaccinari recente. gripa. mononucleoza in'ectioasa. hepatita. ru/eola.
varicela. malaria. sarcina2 %eactii 'als positive cornice apar in# !ES. artrita reumatoida. sd
S/ogren. tiroidita. anemii hemolitice autoimmune2
5/( Teste treponemice in diagnosticul sifilusului
Utilizeaza antigene speci'ic treponemice si de aceea au sensibilitate si speci'icitate 'oarte
mare2 Se impart in# reactii de 'luorescent(testul FT& si FT&)abs0 serul de testat este pretratat
ca o suspensie de treponeme nepatogene pt a indeparta gruparile antigenice nespeci'ice).
reactii de hemaglutinare(T"?&). reactii imunoenzimatice(E!S&) si de imobilizare a
treponemelor2
Sunt utile pt clari'icarea cazurilor in care serologia cardiolipinica este negative sau
discordanta2 Sunt mai scumpe decat testele cardiolipinice si dupa in'ectie raman positive toata
viata. ceea ce limiteaza utilizarea in programe de screening sau pt aprecierea e'icacitatii
terapiei2
Tehnica acestor teste poate 'i modi'icata pt a permite identi'icarea tipului de
imunoglobulina(g$ sau g>) din structura anticorpilor antitreponemici2 "rezenta
predominanta de g$ semni'ica la nou)nascut si'ilis congenital. iar la adult. siilis recent
dobandit2 n si'ilisul tratat sau in cel vechi predomina g>2
Testul de imobilizare a treponemelor(Nelson) se bazeaza pe identi'icarea &c imobilizati
(imobilizine) prin incubarea serului de la bolnav cu o suspensie T2 pallidum2 Nu se mai
'oloseste datorita di'icultatilor tehnice si 'aptului ca se pozitiveaza tardive2
62( &ronologia pozitivarii testelor serologice in sifilis
+rdinea pozitivizarii este urmatoarea# FT&)abs si S"?&)g$ (26)*7 zile). A,%! (*7)-7
zile). T"?& (*6)-6 zile). testul de imobilizare a treponemelor (67)87 zile)2
63( Sensibilitatea testelor serologice in sifilis
Sensibilitatea este redusa in stadiul primar (datorita perioadei de latent in sinteza
anticorpilor). atinge ma(imul (177;) in cel secundar si scade din nou in stadiul tertiar2
64( Fenomenul de prozona in sifilisul secundar
E(istenta unor seruri nereactive in stadiul secundar se poate datora unei concentratii 'oarte
mari de anticorpi ('enomenul de prozona)2 !a diluarea serului reactia devine pozitiva2
65( Sc.emele recomandate de ;*S in tratametnul sifilisului
T "t si'ilisul recent (cu vechime mai mica de un an)# 2.- J 17 la a 8)a U benzatin penicilina.
doza unica
T "t si'ilisul tardive (cu vechime mai mare de un an). e(ceptand neurosi'ilisul# 2.- J 17 la a
8)a U benzatin penicilina. repetat de * ori la interval de 9 zile
T "t neurosi'ilis# penicilina > 12)2- J 17 la a 8)a U3zi. timp de minim 17 zile
T "t si'ilisul congenital# penicilina > 672777 U3Gg3zi. timp de minim 17 zile
"acientii alergici la penicilina. e(ceptand gravidele si copiii mai mici de < ani. vor 'i tratati cu
tetraciclina. 677 mg J -3zi. timp de 16 zile in cazul si'ilisului recent si *7 zile in cazul celui
tardive2
"acientii care nu tolereaza tetraciclina. gravidele si copiii mici alergici la penicilina vor 'i
tratati cu eritromicina. in aceleasi doze sip e aceleasi perioade ca in cazul tetraciclinei2
66( 8eactia <arisc. =er!.eimer
Este mai 'recvent observata in si'ilisul recent. Se datoreaza lizei brutale a unui nr mare de
treponeme. cu eliberarea unei cantitati crescute de endoto(ine2 &pare la cateva ore dupa
prima prize de &1 si se remite spontan in 2- ore2 Se mani'esta prin semen sistemice ('ebra.
ce'alee. dureri osoase si musculare. greata. tahicardie) si prin e(acerbarea sau aparitia de noi
leziuni cutanate2 !a gravide poate produce contractii uterine si declansa un avort sau o nastere
premature2 Trebuie deosebita de o reactive alergica la penicilina2
67( *onitorizarea post terapeutica in sifilis
,esi penicilina este 'oarte e'icienta. poate 'i necesara reluarea tratamentului2
Sunt considerate esecuri terapeutice#
T "ersistenta sau recurenta mani'estarilor clinice
T Cresterea de - ori a titrului testelot treponemice
T $entinerea unui titru constant care nu s)a redus de cel putin - ori in primele * luni si de <
ori in primele 8 luni de trat2
$onitorizarea clinica si serologica se 'ace#
T !a pacientii cu si'ilis recent sau congenital# lunar primele * luni. apoi la 8. B si 12 luni
dupa trat2
T !a pacienti cu si'ilis tardive# timp de 2- luni dupa trat2
T !a pacienti cu neurosi'ilis# minim *8 luni. cu e(aminarea !C% la 'iecare 8 luni2
Contactii pacientilor cu si'ilis vor 'i e(aminati si tratati pro'ilactic (ca in si'ilisul recent) sau
con'orm stadiului bolii2
6+( 'securi terapeutice in sifilis
"acientii cu semen sau simptome persistente sau cei care au o crestere de - ori a titrului
testelor netreponemice (comparative cu testul initial sau cu unul din testele ulterioare) sunt
rein'ectati sau reprezinta un esec therapeutic2 &cestia vor 'i retratati numai dupa evaluarea
statusului ?A2 ,aca rein'ectia cu T2 pallidum nu este certa. se recomanda si e'ectuarea unei
punctii lombare2
"acinetii la care titrul testelor netreponemice nu se reduce la - ori in primele 8 luni de la
initierea trat pt si'ilis primar sau secundar sunt la risc pt esec therapeutic2 &cesti pacienti
trebuie reevaluati pt o posibila in'ectie ?A2 $anagementul optim al acestor pacienti nu este
clar de'initm dar se considera ca ar trebui sa 'ie cel putin urmariti suplimentar dpdv clinic si
serologic2 "acientii ?A)pozitivi trebuie evaluate mai 'recvent2 ,aca urmarirea clinic)
serologica suplimentara nu poate 'i asigurata. se recomanda repetarea trat2 Schema terapeutica
va cuprinde * in/ectii i2m saptamanale a cate 22-772777 U benzatin penicilina 'iecare.
e(ceptand cazurile in care e(aminarea !C% a indicat modi'icari de neurosi'ilis2
6,( &onduita la contactii bolnavilor cu sifilis
Contactii pacientilor cu si'ilis vor 'i e(aminati si tratati pro'ilactic (ca in si'ilisul recentD2.- J
17 la a 8)a U benzatin penicilina. doza unica) sau con'orm stadiului bolii#
T "t si'ilisul tardiv (cu vechime mai mare de un an). e(ceptand neurosi'ilisul# 2.- J 17 la a
8)a U benzatin penicilina. repetat de * ori la interval de 9 zile
T "t neurosi'ilis# penicilina > 12)2- J 17 la a 8)a U3zi. timp de minim 17 zile
T "t si'ilisul congenital# penicilina > 672777 U3Gg3zi. timp de minim 17 zile
6-( Tratamentul in sifilis$ conform G.idului de diagnostic si tratament al infectiilor cu
transmitere se!uala "tratamentul formelor clinico- evolutive de sifilis: tratament
recomandat$ tratament alternativ#
Si'ilisul primar si secundar
Trat recomandat# benzatin penicilina > -2<772777 U doza totala. administrate i2m sub 'orma
a 2 doze a cate 22-772777 U la o saptamana interval2
Trat alternativ# procain penicilina 122772777 U3zi i2m. timp de 17)1- zile2 "acinetii cu si'ilis
si simptome sau semen sugerand a'ectare neurologica(meningita) sau o'talmologica(uveita)
trebuie evaluati prin e(aminarea !C% si e(amenul la lapma cu 'anta2
Si'ilis latent
T %ecent# Trat recomandat F benzatin penicilina > 22-772777 U i2m doza unica. repetata la
o saptamana interval2 Trat alternativ F procain penicilina 122772777 U3zi i2m timp de 17)1-
zile
T Tardiv# Trat recomandat F benzatin penicilina > 922772777 U doza totala i2m sub 'orma a
* doze cate 22-772777 U la o saptamana interval2 Trat alternativ# procain penicilina
122772777 U3zi i2m timp de 21 zile2
Si'ilisul tertiar
Trat recomandat# benzatin penicilina > 922772777 U doza totala. impartita in * doze i2m la o
saptamana interval M e(aminare !C% inainte de initiere trat. tratarea cazurilor de si'ilis
cardiovascular si a gomelor si'ilitice in 'ctie de e(tensia si severitatea a'ectarii2
n caz de neurosi'ilis. trat recomandat este# penicilina > cristalina 1<)2-27772777 U3zi i2v
administrate 'ractionat la 'iecare - ore timp de 17)21 zile si dupa terminarea acestei scheme
se va administra benzatin penicilina > 22-772777 U in * prize la o sapt interval2
Trat alternativ# procain penicilina 22-772777 U3zi i2m asociata cu 677 mg probenecid oral de
- ori3zi. ambele 17)1- zile2 ,upa terminarea schemei de trat pt neurosi'ilis se va adm benzatin
penicilina 22-772777 U in * prize la o sapt interval2