Sunteți pe pagina 1din 41

1.

Straturile epidermului : enumerare


-bazal/germinativ=un singur rand de keratinocite cilindrice(bogata activitate mitotica)+celule dendritice
-spinos/malpighian=6-20 randuri de keratinocite poligonale ce se turtesc pe masura ce se apropie de stratul
granulos
-granulos=5-6 randuri de cel romboidale
-lucidum=2-3 randuri de celule turtite(are 3 portiuni: infrabazala=portiunea de tranzitie cu stratul granulos cu
celule fara nucleu si organite, bazala si suprabazala)
-cornos=4-10 randuri de keratinocite turtite, fara nucleu si organite celulare. Keratinizarea este completa. Partea
ce mai superficiale-celule ce se pot desprinde=> descuamarea(procesul se realizeaza in 26-28 zile)
2. Functiile pielii: enumerare
1.
Functia de protectie:
a)
Protectia mecanica
b)
Preotectia termica
c)
Protectia antiinfectioasa
d)
Fotoprotectia
e)
Protectia fata de agentii chimici
f)
Mentinerea echilibrului mediului intern
2.
Functia imunologica
3.
Functia senzoriala
4.
Functia endocrina
5.
Functia respiratorie
6.
Functia de termoreglare
7.
Functia hemodinamica
8.
Functia excretorie
9.
Functia de comunicare socio-sexuala
3. Stafilococii cutanate : clasificare
Stafilocociicutanate (STAFILODERMIILE)
1)
STAFILODERMII pilosebacee
2)
STAFILODERMIIungiilor
3)
STAFILODERMIIpieliiglabre
4)
STAFILODERMIIpieliiglabre
4. Furunculul: etiologie, manifestari clinice si forme clinice
Furunculul este o foliculita cu perifuriculita acuta necrozanta produsa de stafilococul auriu, este afectat atat
foliculul pilos cat si glandele sebacee, tes conjunctiv perifolicular si uneori tes adipos subcutanat; localizarile cu
predilectie: brate, gat, fata, fese, regiunea anogenitala) zone bogate in foliculi;
Manifestari clinice: furunculul debuteaza cu o mica pustule foliculara si prurit local apoi infectia evolueaza in
profunzimea folicululi pilos interesand si tes perifolicular cu constituirea unui nodul deosebit de dureros ce
creste rapid in dimensiuni pana la 1-2 cm diametru, devine fluctuant si elimina o secretie purulenta; dupa aprox
2 zile de la debutul secretiei purulente se elimina si burbionul rezultand o ulceratie crateriforma care se vindeca
in 2-3 sapt cu cicatrice;
1

Burbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este format din puroi, detritusuri celulare si sange;
In cursul evolutiei furunculul se insoteste de durere care este foarte intense pana in momentul eliminarii
burbionului, dupa eliminarea secretiei purulente durerea se atenueaza, uneori chiar dispare; Furunculul poate sa
fie uni sau pot fi leziuni multiple, caz in care afectiunea poarta numele de furunculoza;
Forme clinice de furuncul:
1. Furuncule deosebit de dureroase: sunt localizate pe tegumentele aderente la planurile profunde (nas, conduct
auditiv extern) starea generala poate sa fie afectata cu febra, frison, curbatura;
2. Furuncul malign al fetei: se localiz in 2/3 sup ale fetei :buza sup, santul nazogenian, obraz; poate determina:
tromboflebita, septicemie;
Clinic: se remarca pe langa lez caracteristica prezenta unui edem important al reg afectate cu modif fizionomiei,
stare generala alterata cu febra, frison;
3. Furunculul antracoid: este o forma particulara de furuncul care consta in interesarea mai multor foliculi
pilosebacei, mergand in profunzime pana la niv hipodermul; in faza de supuratie secretia se elimina prin mai
multe orif, rezultand un aspect clinic de stropitoare; burbionul insa nu se poate elimina prin orif multiple dat
dimensiunilor sale, din acest motiv tes dintre aceste orif se rup lasand sa se elim burbionul rezultand in final o
ulceratie profunda anfractuoasa crateriforma; aceasta ulcertie se vindeca lent cu cicatrice;
4. Furunculoza recidivanta: se caract prin multiple furuncule care apar succesiv peparcursul mai multor ani,
apare la purtatori cronici de stafilococi cu imunitate deprimata;
5. Furunculul: tratament
1. Trat sistemic: antib active pe stafilococ:
-Oxacilina caps de 500 mg, 1 cps la 6 ore timp de 5-7 zile;
In formele severe se admin oxacilina injectabila 500 mg/la 6 h tot 5-7 zile;
-Ceftriaxona (Cefort, Rocefin) flacoane de 1 gram, se admin i.v 1 flacon la 12 h timp de 5-7 zile;
-Cefalexin cps de 500 mg, 1 cps la 6 h;
-Claritromicina (Klabax, Fromilil) cps de 500 mg, 1cps/12 h
-Eritromicina- numai in cazurile de alergie sau intoleranta la celelalte antib; 1 comprimat la 6h timp de 7-10 zile
uneori cu protective gastrica ;
2. Tratamentul local:
-comprese umede reci cu solutii antiseptice: acid boric 3%; rivanol, betadina, hipormanganat de poasiu- se
folosesc comprese umede reci in toate fazele clinicoevolutive: de la debut in faza de mica fistula foliculara
=>coctiune=>pana in faza de supuratie;
Se aplica un strat gros de complexe sterile 6-8 straturi de tifon, acest pansament se uda foarte des cu una din sol
antiseptic enumerate(20-20 minute) aceste comprese trb sa ramana ude si reci in permanenta; ele calmeaza
durerea si trag colectia din profunzime in timpul fazei de supuratie;
-incizia leziunii furunculoide: se poate efectua electrocauterul;
Dupa incizie se elimina secretia purulenta si burbionul iar durerea inceteaza;
-crme ( BANEOCIN UNGUENT, FUCIDIN CREMA) sau pomezi cu antibiotic, le folosim dupa eliminarea
secretiei purulente, se aplica in strat subtire pe ulceratia crateriforma reziduala si se acop cu comprese sau
pansament uscat;
-vaccin stafilococic sau autovaccin in caz de furunculoza recidivanta;
2

6. Hidrosadenite : aspect clinic si tratament


Este o infectie stafilococica cronica care intereseaza glandele sudoripare apocrine;
Se localiz cel mai frecv la nivelul axilelor interesand rar alte teritorii precum areolele mamare, regiunea genital
si perianala;
Clinic: debutul se face printr-un nodul sau mai multi inflamatori subcutanati, durerosi , initial de consistenta
ferma, in cursul evolutiei parcurge aceleasi faze ca la furuncul , initial faza de coctiune, ulterior faza de
supuratie; in faza de supuratie se elim un puroi cremos amestecat cu sange; la cele mai multe cazuri in cursul ev
apar si alte leziuni toate parcurgand aceleasi faze enumerate; evolutia este ondulanta pe parcursul a luni de zile,
uneori chiar ani;
7. Stafilocociile unghiilor
Perionixisul=este o infectie a repliului periunghial, favorizata de traumatismele locale datorate manichiurii sau
menajului. Poate avea evolutie acuta det de stafilococul auriu sau streptococul piogen, sau poate evolua cronic
fiind implicate fungi, bacilul pioceanic.
Clinic se remarca tumefierea repliului unghial, care este rosu, dureros spontan si la palpare. La presiune se
scurge o mica cantitate de puroi cremos, galben. Diagnosticul se bazeaza pe ex bacteriologic.
Trat consta in AB dupa antibiograma. Local se fac bai caldute antiseptic, urmate de aplicarea de topice cu AB si
daca e nevoie, se deschid colectiile purulente si se dreneaza.
Onixisul stafilococi=secundar unui perionixis, prin extinderea la nivelul lamei unghiale care se ingroasa,
prezinta puncte supurative si depresiuni transversal si devine friabila. Diagnosticul se bazeaza pe ex clinic si
bact. Trat cu topice cu AB si antibioterapie sistemica.
8. Erizipelul: manifestari clinice, etiologie si forme clinice
Este o piodermita streptococica eritematoasa profunda cu evolutie acuta care intereseaza si vasele limfatice
reticulare ale dermului , este produs de streptococii piogeni gr. A; mai rar gr. C sau G care patrund in piele prin
diferite solutii de continuitate( micoze interdigitoplantare, eroziuni, ulceratii, exforiatii, ulcere de gamba, sau
rinite pt erizipelul de la fata)
Clinic: Boala are un debut brusc cu: febra, frisonsi stare gen alterata; dupa care se constituie la nivelul reg
tegumentare interesate, o placa eritematoedematoasa cu suprafata lucioasa care se poate acop cu vezicule sau
bule, uneori cu continut hemoragic; la periferie aceasta placa sau placard este delimitat de un burelet mai
proeminent ;
Leziunea este deosebit de dureroasa si se extinde rapid in suprafata ajungand in 2-3 zile de la debut la un diam
de 15-30 cm; se asociaza adenoaptie inflamatorie regionala; De obicei leziunea este unica, rareori multipla; in
cazul localiz la gambe, poarta de intrare a streptococului este de cele mai multe ori o micoza interdigitoplantara;
in cazul localiz pe fata, poarta de intrare este o rinita streptococica;
Formeclinice:
1. ERIZIPEL ERITEMATO EDEMATOS
2. E. BULOS
3. E. HEMORAGIC
4. E. SUPURAT
5. E. NECROTIZANT GANGRENOS
6. E. RECIDIVANT
3

9. Erizipelul : tratament
Tratament:
1. General: antibiotice active pe streptococ: Penicilina G este antibioticul de electie in erizipel; se administreaza
in doza de 1-2 mil u.i la 6h; intravenous sau i.m; timp de 7-10 zile; se continua tratament cu Benzantin
penicilina (Moldamin, Retarpen, Extenciline;) se admin in doza de 1.200.000 u.i la 2-5 zile timp de 2 luni se
continua apoi cu 1.200.000 u.i la 6-7 zile timp de inca 3-4 luni;
Alte alternative terap: Ceftriaxon( Cefort 1 fl la 12 h timp de 7 zile, admin i.m) Gentamicina (1 fiola de 80 mg
la 8 h sau 12 h i.m timp de 5-7 zile), Eritromicina 500 mg la 6 h timp de 7-10 zile;
La aceste antibiotic dozele vor fi maxime daca starea generala este alterata iar durata de tratament va fi
prelungita din acelasi motiv;
2. Local: comprese umede reci cu solutii antiseptice( vezi trat loc al furuncului)
3. Tratamentul portii de intrare: trat micozei interdigitale etc;
10. Ectima: aspect clinic si tratament
Este o streptodermie profunda, ulceroasa.
Clinic debuteaza cu bule si/sau pustule pe fond eritematos, care cresc pana la 2-4 cm si se acopera cu cruste
aderente, brun-negricioase. La periferie se observa un halou eritemato-edematos, iar la baza este indurate. Dupa
indepartarea crustei ramane o ulceratie cu fundul anfractuos, acoperit cu puroi galben-verzui, care se vindeca
lent, in cateva sapt, lasand o cicatrice pigmentara. Lez sunt multiple si se localiz la nivelul mb inf, unde se poate
asocial cu insuf venoasa cronica si poate evolua spre ulcer de gamba.
Trat consta in badijonari cu sol antiseptic, urmate de topice cu AB si dermatocorticoizi. In formele axtinse,
antibioterapia sistemica, 5-7 zile si prednisone in doze mici(30 mg/zi, 5-7 zile). Trat local va dura si dupa
vindecarea lez, pt a preveni recidivele.
11. Clasificarea tuberculozelor cutanate tipice si a tipice
Tipice

De primoinfectie: sancrul tuberculos

De reinfectie: lupusul vulgar, goma tuberculoasa, tuberculoza verucoasa, tuberculoza vegetanta, ulcerul
tuberculos, tuberculoza miliara cutanata acuta
Atipice(tuberculide)

Micropapuloase cu aspect lichenoid

Dermice papulonecrotice

Dermice ulceroase Pautrier

Nodulare hipodermice

12. Infectiile mycobacteriene : etiologie si manifestari morbide (enumerare)


Mycobacteriile sunt bacilli acido-acloolo-rezistenti, gram-poz, imobili, nesporulati. Familia Mycobacteriaceae
cuprinde Mycobacteria, care include specii patogene p tom(M tuberculosis, bovis, africanum si leprae) si specii
facultative patogene sau nepatogene numite atipice.
Manifestarile morbide determinate sunt tuberculozele cutanate, lepra si mycobacteriozele atipice.

13. Manifestari cutaneo- mucoase determinate de dezoxiribovirusuri : etiologie si forme clinice


( clasificare)
In ordinea frecventei sunt incriminati:
a.
Herpes virusurile

Simplex 1 si 2(herpesul cutaneo-mucos)

Simplex 6(rozeola infantum)

Simplex 7(pitiriazis rozat Gilbert)

Simplex 8(boala Kaposi)

Virusul varicelo-zosterian(zona zoster)

Virusul Ebstein Barr(mononucleoza infectioasa)

Citomegalovirusurile(eruptii maculoase diverse)


b.
Papovavirusuri reprezentate de Human Papiloma Virus cu >60 tipuri ce induc:

Verucile plane juvenile

Verucile vulgare

Papilomatoza perianogenitala(16,18,31,32)
c.
Poxvirusuri:

Moluscum contagiosum

Virusul variolei

Vaccine

Paravaccinei

Ectimei contagioase

Nodulii mulgatorului
d.
Adenovirusurile det:

Rash

Eruptii polimorfe maculopapuloase

Eriteme exudative
e.
Parvovirusuri (B19) det:

Eruptii veziculoase

Sd purpuric
f.
Hepatovirusuri

V. hepatitei A(rash preicteric)

V. hepatitei B(sd urticarian, purpuric, panarterita nodoasa)

V. hepatitei C(porfirie cut tardiva, panarterita nodoasa, lichen plan)

14. Herpesul : etiologie si manifestari clinice


Herpesul este o epidermo-neuroviroza contagioasa cu 2 localiz distincte determinate de cele 2 tipuri de virus
herpetic uman:
-tipul 1 determina herpesul de buza, facial, si peribucal
-tipul 2 determina localizarea genitala si perigenitala (aprox 10% din aceasta localiz mai poate fi determinate si
de tipul 1)
Manifestari clinice:
5

Herpesul debuteaza brusc printr-o mica pata eritematoasa pe suprafata careia apar dupa cateva ore, cel mult o zi,
vezicule grupate in buchete ; acoperisul acestor vezicule se rupe la scurt timp dupa aparitie determinand mici
eroziuni post veziculoase care evolueaza spre cicatrizare in 7-15 zile de la aparitie;
15. Herpesul : forme clinice
1. Herpesul cutanat de prima inectie al fetei si al mucoasei bucale: majoritatea se infecteaza in copilarie la peste
2/3 din cazuri primoinfectia este inaparenta clinic si doar la 1/3 apar manifestari clinice;
Dupa o incubatie de 3-5 zile adesea dupa contactul cu un purtator al unui herpes facial sau bucal activ;
afectiunea debuteaza brusc printr-o usoara alterare a starii generale, urmata imediat de aparitia unei pete
eritematoase pe suprafata careia ulterior apar veziculele grupate in buchet;
2. Herpesul genital de prima infectie. Inocularea se face prin contact sexual . In marea majoritate a cazurilor
primoinfectia trece neobservata, mai ales la femei; manif clinice sunt precedate de cele mai multe ori de o
senzatie de arsura, mancarime;
3. Herpesul recidivant: persistenta virusului herpetic atat a tipului 1 cat si a tipului 2 dupa infectia primara in
perimetrul zonei cutanate sau mucoase a primoinfectiei, in gg spinali ai nervilor sacrati unde traiesc inactivi,
explica posibilitatea aparitiei recidivelor. Acestea sunt variabile ca intensitate si periodicitate, pot aparea teoretic
la orice persoana in practica insa recidivele nu sunt obligatorii;
4. Formele neurologice( sunt forme insotite de dureri intense de arsuri intense)
5. Formele profuze( sunt leziunile extensive)
6. Forme cu localizare mai rara( fesiera, crurala posterioara, degete mana, suprafetele palmare, plantare)
7. Formele propii copilariei: infectia neonatala se produce in cursul nasterii prin contaminarea de la un herpes
vulvar
16. Herpesul: tratament
Tratamentu general :
Nu exista un tratament specific, capabil sa sterilizeze organismul de virusul herpetic si din acest motiv virusul
ramane in stare de latenta in gg nervosi determined aparitia recidivelor;
Ca terapie generala:
1. Chimioterpaice antivirale: se recomanda administarea lor cat mai precoce pentru a scurta durata bolii si a
preveni aparitia recidivelor
Dintre medicamentele antiherpetice cel mai utilizat este aciclovirul: reprez tratamentul de elective atat pentru
primoinfectie cat si pentru recidive;
DCI: Acilovirul, comprimate sau capsule de 200 sau 400 mg
D.C: Aciclovir; Zovirax, Euvirox, Avyclor, Cyclovir, Virolex, Supraviran: se adm in doze de 200-400 mg din 5
in 5 ore; durata tratamentului : in primoinfectie 8-10 zile, in recidive numai 5 zile;
In herpesul recidivant :schema de tratament:
Aciclovir comprimate de 200 mg => 5-7 zile 8 pastile/zi; 5-7 zile 6 pastile/zi, inca 5 zile cate 5 pe zi; inca 5 zile
cate 3 pe zi apoi continuam cu 2 comprimate de 200 mg sau 1 comprimat de 200 mg o perioada lunga de timp;
1 an si jumatate-2 ani si jumatate;
Alte antiherpetice:
-Ganciclovir
-Famciclovir
-Valaciclovir( Valterx) comprimate de 500 mg
6

-Brivudin (Helpin, Brivald)


Valtrex 2-6 comprimate pe zi iar Brivald 1 comprimat pe zi 7 zile;
Alte medicamente: Idoxuridina, vidarabina, citarabina; moroxidinul;
Tratamentul local: Aciclovircrema unguent sau chair solutii :zovirax crema, Aciclovir crema, Avyclor crema,
Cyclovir crema, Euvirox crema, toate se aplica de 2-4 ori pe zi;
Colorantii :badijonari cu violet de gentian sau solutie castellani;
Tratamentul local difera de la o forma clinica la alta
17. Zona zoster : etiologie, manifestari clinice, complicatii, forme clinice
Este o neuro-ectodermoviroza care se manifesta printr-o eruptive veziculoasa cu elemente grupate in buchete,
aparand succesiv la cateva zile, unilateral; pe traseul diferitilor nervi senzitivi, mai frecv intercostali; cervicobrahiali, auriculari, ramura oftalmica a trigemenului;
Afectiunea debuteaza de cele mai multe ori prin dureri sau senzatia de arsura localizata in teritoriul unui nerv
senzitiv; dupa aprox 24 ore in acest loc apare o placa sau placard eritematos; pe suprafata acestui placard
eritematos care este dispus zoniform in teritoriul unui nerv senzitiv apar dupa inca 24-36 ore numeroase
vezicule grupate in buchete;
Veziculele se rup determined aparatia de lez postveziculoase care evolueaza de cele mai multe ori spre
cicatrizare;
Formeclinice de boala:
1. Zona zoster intercostala: este cea mai frecventa forma clinica de zona zoster si cu cele mai putine complicatii;
Debuteaza ptrintr-un placard eritematos dispus zoniform pe traseul unui nerv intercostal sau uneori pe latimea a
2-4 spatii intercostale. Placardul este unilateral, si este foarte bine delimitat atat posterior cat si anterior la
nivelul sternului, nici o vezicula nu trece contralateral; toate sunt localiz unilateral;
Are o evolutie de cele mai multe ori favorabila, singura complicatie :nevralgia sau algiile postzosteriene; este
meteosensibila;
2. Zona zoster oftalmica: este cea mai severa forma clinica de zona zoster, se localiz la nivelul extremitatii
cefalice unilateral: ocupand: jumatate din zona frontala, jumatate din pirmamida nazala, jumatate din buza
superioara, placardul se exitinde si in zona capului; in formele severe de boala ocupa jumatate din cap;
Boala se insoteste de dureri intense si determina cele mai severe complicatii ale zonei zoster: ulceratii,
corneene, irita, iridociclita, nevrita optica cu atrofie secundara;
Poate sa apara sindromul Ramsay-Hunt ( dureri puternice la nivelul pavilionului si conduct auditiv extern)
3. Zona zoster cervico-brahiala;
4. Zona zoster a membrului superior: ocupa mb superior in intregime
5. Zona zoster a mb inferior
6. Zona zoster generalizata la pers imunodeprimate
7. Zona zoster ulceronecrotica
Etiopatogenie:
Boala este produsa de virusul unicVaricelo-Zosterian, virus care in copilarie determina varicella si ramane
cantonat in cordoanele post ale maduvei spinarii in stare de latenta; se reactiveaza dupa o perdioada lunga de
timp; Intervalul de la primoinfectie este imprevizibil: uneori dureaza 20-30 ani;
La unele cazuri, zona zoster are caracter de afectiune paraneoplazica; este corelata cu un cancer visceral
necunoscut;
7

18. Zona zoster : tratament


Tratamentul general:
1.Antivirale: Aciclovir ( vezi herpes )
2.Antialgice: antinevralgic, algocalmin, aspirina, paracetamol(1-2 g/zi); Piafen
3. Antiinflamatoare:
-nesteroidiene: Ketoprofen, indometacin, fenilbutazona, diclofenacul in doze de 2-3 comprimate pe zi in functie
de intensit durerilor
-steroidiene: prednison: doza de 30-40 mg 7-10 zile sub protectie obligatorie de antivirale;
4.Antibiotice:Rifampicina ar avea propietati antivirale si imunomodulatoare se admin 1-2 comprimate la 6 h
timp de 5-7 zile;
5. Medicatia adjuvanta: vitamina B1,B6 = antinevriticvit B2 efectantivirotic;
Tratamentul local: Aciclovircrema( vezi herpes)
19. Verucile vulgare : etiologie, manifestari clinice si tratament
Excrescente keratozice circumcise, neinflamatorii, cu diam 2-3 mm si 1-2 cm, rotund ovalare, cu suprafata
neregulata, brazdata de santuri, fiind prod de un papiloma virus care se multiplica in celulele stratului
malpighian superior.
Existapeste 60 de serotipuri si subtipuri de HPV;
Se pot localiza oriunde dar mai ales pe fata dorsala a mainilor si degetelor la nivelul suprafetei palmare si
periunghial. Scarpinate sau zgariate accidental se autoinouleaza, leziunile luand o forma plana de culoare roz,
dispuse liniar pe traiectul zgarieturii.
Verucile vulgare sunt heteroincoculabile si autoincoculabile;
Tratament:
1. Cauterizare
2. Fotocauterizare laser
3. Crioterapie
4. Terapie topica: Duofilm
20. Verucile veneriene : etiologie, manifestari clinice si tratament
Vegetatiile veneriene(condiloamele acuminate genito-anale)
-sunt excrescente papilomatoase fie sesile fie acuminate; ajungand la unele cazuri la marimea unei nuci verzi,
sunt de culoare roz sau albicioasa acoperite cu secretii urat miroasitoare; sunt determinate de virusuri HPV;
exista peste 100 serotipuri de HPV unele fiind implicate in etiologia neoplasmelor;
Vegetatiile sunt localiz la niv genital, perigenital si anal;
Afectiunea este autoincoulabila si heteroinoculabila;
Perioada de incubatie: foarte mare 6 luni, 8 luni, 10-11 luni;
Tratament:
1. Cauterizare
2. Fotovolatilizare laser
3. Crioterapie
4. Excizie chirurgicala larga
5. Terapia topica locala: Aldara Crema (Imiqimod) Pomada cu podofilina concentratie 15-25 %:
Rp/
8

Podofilina 2g
Lanolina 1 g
Vaselina ad 10 g
Ds ext o data pezi se lasa 3 ore si se spala;
Tratamentul se face 4 zile pe sapt consecutiv; 2-3 sapt;
CremaWartec contine podofilotoxina ;
Condilyline
21. Infectiile cu papovavirusuri : tratament
1. Cauterizare
2. Fotovolatilizare laser
3. Crioterapie
4. Excizie chirurgicala larga
5. Terapia topica locala: Aldara Crema (Imiqimod) Pomada cu podofilina concentratie 15-25 %:
Rp/
Podofilina 2g
Lanolina 1 g
Vaselina ad 10 g
Ds ext o data pezi se lasa 3 ore si se spala;
Tratamentul se face 4 zile pe sapt consecutiv; 2-3 sapt;
CremaWartec contine podofilotoxina ;
Condilyline
22. Clasificarea topografica a dermatomicozelor
Clasificarea topografica a drmatomicozalor ( Goetz)
I. Tinea captis (pilomicoze)
a) uscate:
-microsporia
-tricofitia
-favus
b) inflamatorii
-tricofitia supurata
II. Tinea faciei et barbae
a) foliculare (sicozis parazitar)
b) nefoliculare (tip herpes cincinat)
III.Tinea corporis
IV tinea cruris
V Tinea manum
VI Tinea pedis
VII Tinea unghium
VIII Otomicoze
IX Pitiriazis versicolor
X Eritrasma
9

XI Candidoze cutaneo-mucoase: infectioase si alergice


XII Micozele profunde
23. Micozele superficiale : clasificare
Sunt micozele in care parazitul fungic afecteaza pielea, mucoasele si anexele pielii (parul). Dupa preferinta
localiz ele se impart:
-epidermofitii (pielea glabra)
-onicomicoze (ungiile)
-pilomicozele(flicul sebaceu si par)
-candidoze(pliuri cutanate mari, mucoasa bucala si genitala)
24. Tinea corporis et faciae : manifestari clinice si tratament
Debuteaza printr-o pata eritematoasa, pruriginoasa care in zilele urmatoare devine scuamoasa la centru si cu
margine veziculoasa, avand tendinta la extindere centrifuga. Confluarea mai multor leziuni da nastere la
placarde policiclice. Centrul lez are tendinta la vindecare spontana, in timp ce marginile raman permanent
active.
Tratament:
1. GENERAL:
KETOCONAZOL, NIZORAL comprimate, doza zilnica: adult: 2 cp pe zi dupa masa pe o perioada de 7-10 zile
INTRACONAZOL, OMICRAL, ORUNGAL; 4 cp pe zi, 2 dim 2 seara dupa masa, timp de 7 zile;
FLUCONAZOL, FLUCORIC, FLUCOVIM, DIFLUCAN; cp de 50 mg ( 1 cp pe zi timp de 14 zile) cp de 150
mg ( 1 cp la 2 zile sau la 3 zile, in total 5 cp)
LOCAL:
-Triderm crema in formele clinice acute cu eritem si vezicule, si Triderm unguent in formele cronice cu
hiperkeratoza;
-Pimafucort crema
-Pimafucin crema
-Taficen crema
-Canesten crema
25. Tinea cruris : manifestari clinice si tratament
Este o micoza cu localiz in pliurile inghinale.
Contaminarea se face indirect prin lenjerie sau echipament sportiv, dar poate sa fie si o contaminare directa prin
contact sexual;
Clinic: leziunile debuteaza pe fata interna a coapselor prin una sau mai multe placi eritematoase cu margini
veziculoase, can sunt mai multe placi, ele vor conflua intr-un placard vast care va cuprinde prin evolutie
excentrica pliul inghinal, pliul interfesier si coapsa;
DD: se face cu alte afect localiz la acest nivel:
-eritrasma
-intertrigo-urile candidozice sau microbiene
-intertrigo artificial
Tratament:
1. GENERAL:
10

KETOCONAZOL, NIZORAL comprimate, doza zilnica: adult: 2 cp pe zi dupa masa pe o perioada de 7-10 zile
INTRACONAZOL, OMICRAL, ORUNGAL; 4 cp pe zi, 2 dim 2 seara dupa masa, timp de 7 zile;
FLUCONAZOL, FLUCORIC, FLUCOVIM, DIFLUCAN; cp de 50 mg ( 1 cp pe zi timp de 14 zile) cp de 150
mg ( 1 cp la 2 zile sau la 3 zile, in total 5 cp)
LOCAL:
-Triderm crema in formele clinice acute cu eritem si vezicule, si Triderm unguent in formele cronice cu
hiperkeratoza;
-Pimafucort crema
-Pimafucin crema
-Taficen crema
-Canesten crema
26. Tinea pedis si tinea manum : manifestari clinice si tratament
Tinea pedis:
Este cea mai raspandita dermato micoza
Contaminarea se produce cel mai adesea prin mersul descult pe sol contaminat, pe marinea unei piscine, sau
prin incaltamine;
Forme clinice de tinea pedis:
*forma interdigo interdigito-plantare: la nivelul pliurilor interdigitale, placi eritematoase pe suprafata carora
apar mici vezicule care determina fisuri interdigitale cu predilectie la niv spatiului 4;
Aceasta forma clinica se suprainfecteaza frecvent cu agenti bacterieni, aceasta forma clinica poate constitui
poarta de intrare pentru streptococ determinind aparitia erizipelului de gamba;
*forma veziculoasa dishidriziforma-veziculele pot cuprinde toata suprafata plantara, se poate suprainfecta cu
agenti bacterieni si se poate complica cu limfangita acuta;
*forma hiperkeratozica plantara- mai rar intalnita, nu determina complicatii, si nu se insoteste de vezicule;
Tinea manum:
-este mai putin frecventa decat cea a picioarelor; infestarea se face fie dintr-o sursa exogena fie prin
autoinoculare de la un focar preexistent
DD:
-psoriazisul plamar
-eczema keratozica palmara
Clinic: leziunile sunt localiz pe palme si foarte rar pe suprafat dorsala a mainii;
Tratament:
1. GENERAL:
KETOCONAZOL, NIZORAL comprimate, doza zilnica: adult: 2 cp pe zi dupa masa pe o perioada de 7-10 zile
INTRACONAZOL, OMICRAL, ORUNGAL; 4 cp pe zi, 2 dim 2 seara dupa masa, timp de 7 zile;
FLUCONAZOL, FLUCORIC, FLUCOVIM, DIFLUCAN; cp de 50 mg ( 1 cp pe zi timp de 14 zile) cp de 150
mg ( 1 cp la 2 zile sau la 3 zile, in total 5 cp)
LOCAL:
-Triderm crema in formele clinice acute cu eritem si vezicule, si Triderm unguent in formele cronice cu
hiperkeratoza;
-Pimafucort crema
-Pimafucin crema
11

-Taficen crema
-Canesten crema
27. Pilomicoze uscate : manifestari clinice
*Microsporia : este cea mai frecventa micoza a copilului intre 5 si 15 ani; transmiterea se face direct sau prin
intermediul obiectelor contaminate: caciulite, fata de perna, instrumente de frizerie; este cea mai contagioasa
pilomicoza uscata;
Clinic: bolnavul prezinta pe pielea capului placi rotunde sau ovalare de 4-6 cm la nivelul carora firele de par
sunt rupte la aceiasi inaltime la 2-3 mm de pielea capului;
Microsporia nu determina alopecie definitiva si se vindeca spontan la pubertate;
*Tricofita uscata: se manifesta prin placi rotunde sau ovalare de dimensiuni mici (5 mm-2 cm) la bicelul carora
firele de par sunt rupte la inaltimi diferite; nu determina alopecie definitiva si are tendinta de vindecare spontana
la pubertate;
*Favusul: este produs in special de tricofiton schoenleinii are o contagiozitate redusa, este necesar contact
prelungit cu bolnavul;
28. Polimicoze supurate : manifestari clinice
*Kerion Celsi: este un granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza riile paroase ale scalpului si
barbiei; agentii etiologici sunt de regula zoofili (animale) se intalnesc frecvent in mediul rural;
Transmiterea sa poate face direct de la animal la om dar si prin obiecte cintaminate( prosoape, obiecte de
barbierit)
Clinic: la nivelul scalpului apare un placard rotund sau ovalar cu infiltratie profunda proeminent fata de zonele
din jur, suprafata leziunii ete acoperite de puroi si cruste care aglutineaza firele de par;
La copii leziunile sunt localiz in pielea capului, la barbati se intalnesc mai frecvent in barba si mustata;
*Sicozisul micotic: se manifesta prin noduli inflamatori acoperiti sau nu de leziuni exudative; firele de par se
smulg cu usurinta; manif subiecte sunt discrete si discordante cu severitatea manif clinice;
29. Onicomicoze : manifestari clinice si tratament
La unghiile mainii incocularea se face prin gratajul unui focar micotic preexistent la acelasi individ; la unghiile
picioarelor inocularea se face de la o micoza interdigito-plantara sau direct de pe sol; in ambele cazuri
transmiterea se poate face prin obiecte de manichiura-pedichiura;
Afectiunea debuteaza de la marginea libera a unghiei sau de la marginile laterale ale unghiei printr-o pata
albicioasa care se intine progresiv, lama unghiala se ingroasa, isi pierde transparenta si luciul, se deformeaza,
devine friabila; subunghial se formeaza un depozit albicioas sfaramicios; culoarea este alb galbuie, uneori
galbena si foarte rar neagra;
Tratamentul:
1. General:
Itraconazol, Omicral, Orungal: 4 cp pe zi (2 dim 2 seara dupa ce mananca) tratamentul se face 7 zile consecutiv
pe luna, 4 luni => Terapie cu pulsuri ;
2. Tratamentul local:
Amorolfina : Loceryl (lac de unghii) : se aplica odata la 3 zile;
Canespor :Onicoset crema;
CICLOPIROXUM : KITONAIL;
12

30. Pitiriazis verzicolor : manifestari clinice si tratament


Este o micoza frecvent intalnita determinata de Malassezia furfur care in cultura a fost identiicat cu
Pityrosporum orbiculare; contagiozitatea este redusa;
Manifestari clinice: se prezinta sub forma unor pete de marimi variabile deculori diferite, mergand de la galbui
pana la maron inchis, leziunile sunt localizate mai ales la nivelul trunchiului, in timpul verii aceste pete capata
culoarea alba contrastand puternic cu tegumentul perilezional bronzat;
DD: cu Pitiriazisul rozat Gibert;
Tratament
-local: preparate clasice(alcool iodosalicilic); azi se folosesc spray, creme cu antimicotice(clotrimazol,
ketoconazol)
-general: ketoconazol(nizoral) 200 mg/zi timp de 14-21 zile, fluconazol(diflucan) 400 mg doza unica sau
itroconazol(orungal) 200 mg/zi timp de 7-14 zile.
31. Candidozele : factori favorizanti
Candidozele: sunt infectii cutaneo-mucoase provocate de levuri din genul candida: candida albicans;
Candida este un saprofit al mucoaselor tubului digestiv si vaginului;
In unele conditii: candida trece din starea saporfita in forma patogena determinand manifestari de boala;
1. Factorii: fiziologici: sarcina, varstele extree, sugari, batrani,
2. Factorii patologici: DZ, malabsorbtie, hipovitaminoze, obezitate, tulb tigestive (hepatite croncie, gastrite,
colite) tulb endocrine (hipotiroidie, insuf gonadice) deficite imune ( hemopatii maligne, neoplazii, SIDA, boli
cornice debilitante, pemfigusuri)
3. Factorii iatrogeni: tratamentele cu antibiotice, tratamentele cu cortizon de lunga durata, cu citostatice,
anticonceptionalele, antitricomonas;
4. Fcatorii de mediu si ocupationali: caldura excesiva, umiditate, maceratie (cofetarii, bucatari, menajere)
32. Candidozele cutaneo- mucoase: forme clinice (enumerare)
a) C. Buco-digestive: cheilita angulara, stomatita angulara
b) C. genitale
c) Intertrigo unghiale
d) C. mucocutanate cronice
33. Urticaria : factori etiologici sau declansatori ai urticariei
1. Fact exogeni:
-alimentele:ouale(mai ales albusul), laptele, cioco, capsiunile, rosiile, condim, pestele, icrele, fructele de mare,
mezelurile, aditivii alimentari
-penumalergenii: polenul , mucegai, praf de casa, scuame si par de animale
-medicamentele: antibioticele (din grupa penicilina-moldamin, extensilin, retarpen; cefalosporinele au si ele un
potential alergizant), AINS, codeina, morfina, xilina
-agentii fizici: soarele, caldura, frigul
-veninuri de insecte
-produse iritante: prod. Cosmetice, vopseaua de par, textile, metale din protezele dentare;
-factorii psihici, stress, implicati in o treime din cazurile de urticarie cronica
13

2.Factorii endogeni:
-genetici
-bolile sistemice
-bolile infectioase (mai ales parazitare)
-bolile autoimune (lupus, dermatomiozita, neoplaziile)
-bolile endocrine:hipertiroidism
-bolile metabolice: DZ
34. Clasificarea etiopatogenica a urticariilor
Urticarii imunologice
-Prin mecanisme LgE dependente declansate de factori externi : medicamente , vaccinuri, alergeni
inhalati , alergeni de contact, stimuli mecanici, frig ;
-Prin mecanisme LgE dependente declansate de factori interni : infectii parazitare, infectii micotice,
infecttii bacteriene, hormoni, implate ;
-Prin mecanisme de activare a complementului : boala serului, vasculita urticariana, urticaria la caldura
(unele forme)
Urticarii produse de substante eliberatoare de histamina
-Medicamente : alcaloizi (morfina, codeina, atropina, papaverina, chinima), tiamina, substante
radiologice de contrast ;
-Alimente : capsuni, citrice, crustacee, albumina, vin rosu ;
-Alti agenti : toxine bacteriene, polipeptie artificiale, veninuri de insecte ;
Urticarii fizice
-La factori mecanici : dermografismul, urticaria facticiala, urticaria la presiunen urticaria la vibratii ;
-La factori termici ; urticaria la frig, urticaria la caldura, urticaria colinergica ;
-La radiatii electromagnetice : urticaria solara ;
Reactii anafiloctoide (medicamente, substante radioopace de contrast, aditivi alimentari : coloranti,
conservanti)
mastocitoze
-Mastocitom solitar sau mastocitoame multiple ;
-Mastocitoza generalizata cutana si/sau sistemica.
35. Urticaria : manifestari clinice
Afectiunea debuteaza de cele mai multe ori brutal, prin papule sau placi eritemato-edematoase care pot
fi localizate oriunde pe suprafata pielii. De cele mai multe ori eruptia eritemato-edematoasa este
generalizata. Fiecare element apare brutal, persista cateva minute, ore sau zile si dispare fara a lasa
semne, pentru ca, concomitent sa apara elemente asemanatoare si in alte teritorii. La pleoape, buze si
organele genitale, placile urticariene sunt insotite de edem subcutanat important.De obicei urticaria de
natura alimentara este consituita de placi si placarde de dimensiuni mari, confluate, ocupand suprafete
mari de tegument, in timp ce urticaria medicamentoasa este constituita din elemente de dimensiuni mici,
milimetrice, dar eruptia este generalizata.Dupa morfologia leziuniloe s-au descris doua forme
particulare: Urticaria buloasa, Urticaria hemoragica.Dupa evolutie, putem distinge, Urticarie acuta, in
care surata de evolutie este de sub 6 saptamani si Urticarie cronica, in care leziunile sunt mai vechi de 6
saptamani.Starea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna. In umele forme generalizate,
instalate brusc, se pot asocia febra, cefalee, hTA, tahicardie. Artralgii, dureri abdominale.
36. Urticaria : principii de tratament
14

Indepartarea agentului cauzal, alimentar sau medicamentos, daca acesta se cunoaste. (vezi factori
etiologici).Antihistaminice: se sdministreaza in toate formele clinico-evolutive si etiologice de
urticarie.Exista doua grupe:1.Antihistaminice din prima generatie: au efecte sedative foarte importante
si din acest motiv nu le recomandam unor categorii socio-profesionale in timpul activitatii (soferi,
mecanici de locomotiva, persoane care lucreaza la inaltime). Aceste medicamente din prima generatie au
efecte asupra glaucomului si nu sunt recomandate persoanelor care au glaucom (CLORFENIRAMINA
2-3 cpr/zi, ROMERGAN 2-3 cpr (sau fiole)/zi, PERITOL 2-3 cpr/zi (stimuleaza posta de mancare)
PERITOL sirop 5 ml x 2/zi la copii pentru pofta de mancare, HIDROXIZINA (are efect pe receptorii H1
H2, scos din uz de 1 an si jumatate),KETOTIFEN 1cpr/zi. 2.Antihistaminice din generatia a doua. Nu
au efect sedativ. (AERIUS 1 cpr/zi la adulti sau 5 ml/ zi la copii, CLARITINE (idem), ZIRTEC 1cpr/zi
Cortoicoterapia.In formele severe de urticarie acuta si edem Quincke, sunt indicati corticosteroizii cu
administrare intravenoasa HHC iv. sau in perfuzie 200-400 mg/zi.In formele subacute care nu au si
manifestari de edem Quincke se pot folosi corticosteroizi administrati im. (HHC 100-200 mg/zi im,
Diprophos 1 fiola la 2-3 zile im, Dezametazona 1 fiola/zi
In formele usoare sau cu evolutie medie de urticarie sunt preferate medicamentele cu administrare orala
daca nu exista contraindicatiile administrarii acestui medicament (gastrita, UGD, DZ, HTA, tulburari
psihice) : Prednison la adult 5-8 cpr/ zi in doua prize
Tratamentul local.Tamponari cu mixturi calmante.
CALAMINE
Rp:/ Talc + oxid de Zn- anaparte 17 g, Glicerina 10g, Alcool 10 grame, Apa distilata add 100 g
37. Eczema : stadiile eczemei si clasificarea clinico-evolutiva a eczemelor
1. Stadiu eritematos- eritem si edem discret insotit de prurit
2. Stadiu veziculos- pe suprafata placii eritematoase apar numeroase vezicule de dimensiuni variabile
3. Stadiu de zemuire- veziculele se rup, iar continutul lor confera un aspect umed al zonei afectate (puturile
Devergie)
4. Stadiu de crustificare-urmare a exudaului
5. Stadiu de descuamare- apar scuame subtiri, alb-cenusii, usor detasabile, acoperind un tegument rosu,
neted si lucios.
6. Stadiu de lichenificare-placarde circumscrise cu tegument ingrosat si infiltrat
Parcurgerea acestor stadii nu este obligatorie.Clasificarea clinico-evolutiva:Eczema acuta- debuteaza
brusc prin placi sau placarde eritematoase cu limite imprecise pe suprafata carora apar vezicule. Prin
ruperea veziculelor, rezulta o suprafata zemuinda. Eczema subacuta-apar placarde eritematoase,
acoperite de cruste si scuameEczema cronica placi sau placarde eritematoase, imprecis delimitate,
acoperite de scuame, uneori furfuracee, alteori scuame groase, dar mai ales la nivelul suprafetelor
palmare. In forma lichenificata se gasesc placarde de lichenificare
38. Clasificarea etiopatogenica a eczemelor
1. Exeme exogene- sunt produse de factori din mediul extern( Eczema de contact prin iritatie, Eczema de
contact alergica,Eczema de contact pe cale sistemica
2. Eczeme mixte (exo-endogene): Eczema numulara (de marimea unei monede),Eczema dishidrozica,
Eczema microbiana, Eczema fisurara, Eczema de staza ,Dermatita seboreica
3. Eczema constitutionala (dermatita atopica) Apare in jurul varstei de 10 saptamani-3 luni. Intai apar placi
eritematoase pe zonele convexe ale fetei. (este respectat conturul perioral). Apoi leziunile se extind, apar
pe obraji, pe umeri, regiunea medio-frontala, iar cele care apar pe fata se intind, dar este respectat
conturil perioral.
- Dermatita atopica a sugarului
15

Dermatita atopica a copilului de 5-7 ani


Dermatita atopica a adultului are aspect de eczema cronica, leziunile fiind localizate la nivelul
antebratelor, palmelor, pliurilor. Caracteristic este xeroza cutanata
39. Tratamentul eczemelor : principii
1. Corticoterapia. Este preferata corticoterapia orala cu Prednison 5-8 cpr/zi in functie de greutatea
corporala si de severitatea eczemei. Preparatele injectabile sunt folosite mai rar in eczema.
2. Antihistaminice. (vezi antihistaminice la urticarie)
3. Tratamentul local
- In eczemele acute unde este prezenta veziculatia si zemuirea, se folosesc compresele umede cu solutii
slab antiseptice (HB 3%, Rivanol, ceai de musetel rece, apa fiarta si racita). Pansamentul se face in strat
gros si se uda foarte des c solutii slab antiseptice.
- In formele acute dupa remisiunea veziculatiei, vom continua tratameentul cu dermatocorticoizi creme
- In eczemele subacute se folosesc dermatocorticoizi creme de la inceputul tratamentului fara a fi precedat
de comprese umede, iar in eczemele cronice se folosesc dermatocorticoizi unguent
40. Scabia : etiologie si forme clinice
Sarcoptes Scabie : femelele sapa tunele la nivelul carora fiecare depune 10-25 de oua. Datorita spinilor
dorsali cu concavitatea inapoi, femelele nu mai pot iesi in tunelul sapat, sfarsind in aceste tunele. Din
oua dupa 3-4 zile apar larvele care ies la suprafata pielii, se transforma in nimfe ce vor devenii adulti
Parazitul traieste departe de gazda 2-3 zile.Foarte contagioasa
Forme clinice de boala
Scabia clasica Bolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patognomonica contituita din tunele acariene si
vezicule perlate reprezinta capatul tunelului unde isi depun femelele ouale. Concomitent bolnavul are
excoriatii datorita gratajului. Eruptia are o topografie evocatoare: la nivelul mainilor interdigital, zona
articulatiilor pumnilor, fata anterioara a axilelor, zona periombilicala, fese , regiunea perimamelonara la
femei, teaca penisului si scrotul la barbati (Dx cu sifilis primar, herpes genital preputial, carcinom
spinocelular la debut ) si suprafetele plantare la sugari. Caracteristica principala a pruritului in scabie
este intensificarea nocturna
Scabia oamenilor curatiPrurit prezent cu intensificare nocturna dar leziunile cutanate sunt minime.
Scabia incognitaLa persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crme cu cortizol care reduc fen
inflamatorii cutanate dar nu si pruritul) pt combaterea pruritului
Scabia norvegianaLa casectici cu raspuns imunologic slabBolnavii sunt intens parazitati cu scoamocruste groase predominand pe extremitati si cu tendinta la eritrodermizarePrurit redus iar contagiozitatea
f mare
Scabia nodularaTabloul clinic consta in nodului rosii , bruni, infiltrati, intens pruriginosi acoperiti de
cruste hematice datorita gratajului.Eruptia este localizata pe fese, flancuri , organele genitale , coapse.
41. Scabia : tratament
Local : este suficient la formele corect diagnosticate si prin urmare tratate adecvat si precoce. Sulful
- reprezinta medicatia clasica eficienta a unei scabii necomplicate. Exista sub forma de unguent cu sulf la
tuburi , conc 8-10 % dar o putem prepara si noi cu formula magistrala (tratamentul e mai ieftin cu
formula magistrala)
- Pt adultul de talie medie formula : Rp/ Sulf pp 10 gr
Lanolina 10 gr
Vaselina ad 100 gr
ad= pana la
DS ext seara 5 zile consecutiv
- Sulful precipitat se aplica de la umeri in jos in tot corpul peste tot, o singura data pe zi, seara timp de 5
zile consec.Tratamentul trebuie facut concomitent de toti membrii familiei in aceeasi perioada de timp

16

In perioada tratamentului si mai ales la terminarea lui , lenjeria de corp si de pat va fi schimbata cu
lenjerie care a fost fiarta sau calcata cu fierul incins. Hainele care nu pot fi fiarte se vor pune la aer
parazitul moare neavand cu ce se hranii.
1. Permetrina (scabex, Spregal)
2. Lindan
3. Benzoat de benzil
4. Crotamiton
Tratamentul cu sulf, crotamiton si eurax e pt adult. La copii se poate folosii unguent cu sulf ,
concentratia de la 1-10 % in functie de varsta. Astfel, la un copil de 1 an putem folosi pomada cu sulf
1% , la 3 ani se foloseste 3%, la 9 ani 9% (restul, Lanolina si Vaselina raman la aceleasi doze de 10 gr si
100 gr)
42. Pediculozele : etiologie si forme clinice
Sunt dermatoze produse de pediculus humanus si de phtirius pubis. Pediculus humanus curpinde doua
varietati : P. capitis si P.corporis (vestimenti).
Pediculoza capuluiEste produsa de P.capitis, parazit lung de 1 2 mm si lat de 1 mm . prezinta 3
perechi de picioare care-1 ajuta sa se fixeze de firele de par. Femela este mai mare decat masculul si are
medie de viata de 2 luni, timp in care depune 100-300 oua. Acestea sunt fixate de tija firelor de par cu
ajutorul unui material secretat de gladele salivare ale femelei.Parazitarea se face prin contact direct cu
parul parazitat sau indirect prin pieptene, perii, caciulite, etc.Localizarea electiva este in regiunea
occipitala, unde parazitul traieste pe firel de par si inteapa pielea pentru a se hrani. Ariile parazitate sunt
intens pruriginoase. Bolnavul prezinta papulo- vezicule, excoriatii, cruste hematice si frecvent cruste
melicerice, datorate suprainfectiilor streptococice. Pot fi prezente de asemenea, adenite si limfangite
cervicale.
Pediculoza corpuluiPediculus corporis, responsabil de producerea acestei dermatoze, traineste in cutele
hainelor si vine pe piele pentru a se hrani. Are mare capacitate de migrare, trecand usor de la o persoana
la alta.Bolnavul prezinta papulo vezicule pruriginoase la locul intepaturilor. Cu timpul tergumentele
bolnavului iau aspect de piele de vagabond , datorita hiperpigmentarilor ,excoriatiilor, cicatricilor
linare si lichenificarilor . Eruptia are topografie in pelerina : regiunea cervicala, umeri, toracele
posterior. P. corporis pate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee.
Ftiriaza pubiana Este produsa de phtirius pubis (paduchele lat), care are marime de 1,5 mm si 3 perechi
de picioare, din care ultima pereche este prevazuta cu ghiare, cu care se fixeaza de firele de par. Din
oua , apar dupa 7-8 zile , nimfe, care , dupa doua saptamani se transforma in adulti.Boala este usor
transmisibila, practic upa un contact infectant , nesana de a o contacta este aproape 100%.
bolnavul prezinta papulo- vazicule pruriginoasa la locul intepaturilor. Cu timpul tegumentele bolnavului
iau aspect de piele de vagabond , datorita hiperpigmentarilor, excoriatiilor, cicatricilor liniare si
lichenrificarilor. Eruptia are topografie in pelerina : reguinea cervicala, umeri, toracele posterior.
P. corporis poate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee.
43. Pediculozele : tratament
Tratament : Lindan. Malation, Carboril. Permetrinele (Pedimor, Pedex- crema), Paraplus cel mai
folosit la ora actuala , e sub forma de spray
44. Pruritul generalizat : factorii etiopatogenici
In functie de localizare se descriu:
1. Pruritul generalizat ce insoteste diverse dermatoze: urticaria, dermatita atopica, dermatita perpetiforma,
penfigoidul bulos, dermatozele parazitare
2. Pruritul generalizat din diverse maladii nedermatologice:endocrinopatiile(DZ, hipertiroidia, pruritul din
al treilea trimestru de sarcina, pruritul de la menopauza) afectiuni hepatice (hepatite cronice, ciroze,
neoplazii, obstructia biliara extrahepatica) insuficienta renala cronica, afectiuni hematologice (boala
Hodkgin, LL, micozis fungoides, limfoame, mielom multiplu, anemia feripriva, PV) afectiuni
17

neoplazice (prurit paraneoplazic) afectiuni neurologice, afectiuni psihice, pruritul senil (la persoane de
peste 60 de ani, la barbati, nu se insoteste de leziuni cutanate, decat de eventuale leziuni de grataj, nu se
depisteaza nicio cauza, exceptand Xeroza cutanata)
45. Vasculitele : etiopatogenie
Vasculitele sunt procese inflamatorii care intereseaza peretii vaselor mici si mijlocii ale dermului si
hipodermului si care se pot extinde si la organe si tesuturi profunde. Au la baza reactii imuno-alergice si
inflamatorii fata de agenti etiologici variati.
Etiopatogenia se stabileste numai la 40-60% din cazuri. Vasculitele sutn declansate de infectii virale,
bacteriene, medicamente, trofalergene, neuralergene. Pot sa apara in cursul unor afectiuni autoimune
(LES, PR, sdr Sjogren ). In etiopatogenia vasculitelor pot interveni ca factori predispozanti,
predispozitia genetica, staza si frigul.
46. Eritemul polimorf : etiologie
Sunt incriminati mai multi factori: Infectiile virale: herpes simplex, hepatitice, adenovirusuri, Infectii cu
micoplasme, Infectii streptococice, Infectii micotice, Medicamente (AINS, sufamide, antibiotice,
barbiturice), Boli generale (LES, periarterita nodoasa, limfoame, cancere)
47. Eritemul polimorf : manifestari clinice si forme clinice
Coexistenta lesiunilor de varste si dimensiuni si forme diferite, justifica termenul de eritem polimorf
Boala debuteaza prin maculo-pustule rosu inchis de cativa milimetrii diametru care cresc pana la 1-2 cm
si imbraca aspect caracteristic in cocarda. Cand in centru se formeaza o bula iar la periferie o coroana de
vezicule, intre ele existand o zona rosie sau purpurica, aspectul este de herpes iris. Se asociaza cu placi
urticariene si cu bule. Localozarea de electie este la nivelul mainilor, picioarelor, antebrate, coate,
genunchi.
Forme clinice
1. Eritemul polimorf minor-forma papuloasa in care intalnim leziuni papuloase care palesc in 7-10 zile,
lasand hiperpigmentatie reziduala
2. Eritemul polimorf minor, forma veziculo-buloasa, in care leziunile cutanate sunt de tipul herpes iris si
sunt insotite de vezicule la nivelul mucoaselor si urmate de eroziuni dureroase. In majoritatea cazurilor
starea generala este buna. Remisia bolii se produce in 2-5 saptamani, lasand mici macule acromice sau
pigmentate
3. Eritemul polimorf major (sdr Steven Jonson) debustul este brusc, precedat la unele cazuri de semne
prodromale care sugereaza o IACRS. Bolnavul este febril, iar starea generala este alterata.
Interesarea mucoasei orale este constanta, fiind prezente bule care se rup rapid, lasand eroziuni
sangerande care se acopera de pseudomembrane.Leziunile oculare sunt prezente la 90% dintre cazuri si
imbraca aspect de conjunctivita catarala sau purulenta, insotita de keratita. Leziunile genitale erozive
sunt frecvente si se pot complica cu fimoza, respectiv cu benzi cicatriciale vaginale.Leziunile cutanate
sunt polimorfe si sunt reprezentate de veziculo-bule, placi eritematoase, placi edematoase, avand
tendinta la generalizare. Atingerile pulmonare se intalnesc la 50% dintre cazuri si sunt determinate de
infectiile cu micoplasme.Manifestari renale (hematurie, rareori IR)Manifestarile digestive, miocardice,
neurologice. Evolutia bolii este la 85 % dintre cazuri favorabila, dar prognosticul ramane rezervat la
15% dintre cazuri.
48. Reactii cutaneo- mucoase post medicamentoase : manifestari clinice ( enumerare)

18

Prin reactie adversa la medicamente se intelege orice manifestare clinica nedorita, aparuta ca o
consecinta a folosirii medicamentului respectiv. Reactiile adverse la medicament reprezinta 50% dintre
totalul manifestarilor iatrogene.
Manifestarile clinice care apar ca urmare a reactiilor cutanate postmedicamentoase sunt numeroase
polimorfe. Exprimarea clinica este polimorfa si nespecifica unei anumite etiologii. Cele mai importante
tipuri morfologice sunt urmatoarele:EXANTEM. URTICARII POSTMEDICAMENTOASE,
ERITRODERMII, ERITEM FIX, VASCULITE, ERITEM POLIMORF, ERUPTII BULOASE,
PUSTULOZE AMICROBIENE, ERUPTII LICHENOIDE, ERUPTII ACNEIFORME, ERITEM
NODOS, TULBURARI DE PIGMENTARE, NECROZE CUTANATE
49. Forme clinico-evolutive de lupus eritematos : enumerare si caracteristici principale
Lupusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic autoimun, ce
afecteaza atat pielea cat si organele interne.
Manifestarile cutanate sunt grupate in 3 forme clinico-evolutive:
1. LE cronic:
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)
Triada clinica este reprezentata de : Eritem, Scuama, Atrofie cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
2. LE subacut
Este o forma relativ benigna de LE. Se caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato-scuamoase, localizate
pe zonele expuse la soare, dar mai ales la nivelul gatului, decolteului si trunchiului. Stare subfebrila,
artralgii si artrite. Modificarile viscerale sunt rare si blande. Modificarile imunobiologice sunt intalnite
frecvent, mai ales Ac antinucleari (anti-RO)
3. LES sau diseminat
Se caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale. Mecanismul patogenic este
autoimun.
Tablou clinic LES debuteaza cu artralgii, scadere in greutate, astenie musculara si stare febrila.
Manifestarile cutanate apar la 80% dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o eruptie eritematoasa
infiltrata difuza, localizata mai ales pe zonele tegumentare expuse la lumina (initial la nivelul fetei)
Leziunile cutanate se generalizeaza. Manifestarile viscerale in LES sunt frecvente, severe si determina
prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:Renale: GN care influenteaza prognosticul bolii, CV,
Pleuropulmonare, Digestive, Osteoarticulare, Neuropsihice
50. Lupus eritematos cronic ; manifestari clinice
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential
evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane
auriculare, pielea capului)Triada clinica este reprezentata de :Eritem, ScuamaAtrofie cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine
delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
Exista mai multe forme clinice de LE cronic:
19

LE cronic discoid, cu placi eritematoase bine delimitate, in care predomina scuamele si atrofia
cicatriciala. Sunt localizate mai ales pe obraju, nas, unde sunt dispuse sub forma unui fluture
(vespertilio). Evoluita leziunilor este lenta
- LE cronic centrifug, predomina eritemul congestiv al obrajilor. Leziunile sunt dispuse tot in vespertilio,
dar scuamele sunt fine, iar atrofia cicatriciala este mai putin vizibila. Exista cateva forme clinice:
tumidus, cuperozic
In LE cronic nu apar manifestari de afectare viscerala, iar semnele imuno-biologice sunt absente.
Leziunile din Le cronic sunt localizate numai la piele.
51. Lupus eritematos cronic : tratament
Interzicerea expunerii la soare
Produsee dermatocosmetice cu SFP 50 sau 50+ aplicate pe toate zonele fotoexpuse
Tratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)
Tratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza
Clorochina (Nivachin, Resochin), Hidroxiclorochin (Plachenil) 1-2 cpr/zi in functie de evolutie,40-60zile
52. Sclerodermia generalizata : manifestari clinice
Sclerodermia generalizata : poate debuta insidios cu sindrom Raynaud.
- Scleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini. Initial cu usoara atrofie sau chiar cu
edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata, uscata, aderenta la straturile subiacente. In final se
constituie aspectul de mana sclerodermica cu degete ascutite, efilate (sclerodactilie) avand in varf mici
eroziuni ulcero-necrotice.
- Succesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda, stralucitoare, cu
stergerea ridurilor, cu nas efilat, buze subtiri retractate dezvelind partial arcada dentara.
- Mimica este inexpresiva realizand aspectul de icoana bizantina.
- Miscarile buzelor sunt limitate si dificile. Perioral pot sa apara riduri radiale care dau aspectul incretit al
buzelor. Rareori scleroza se intinde pe intreaga suprafata a tegumentului.
53. Dermatomiozita acuta : manifestari clinice
Boala autoimuna, rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom muscular de tip
polimiozitic,Mecanism patogenic : autoimun
Sdr cutanat : eritem cu edem pe zonele expuse la soare mai ales la fata, caracteristic fiind eritemul
violaceu periorbitar in ochelari .
Sdr muscular : se caracterizeaza prin scaderea fortei musculare si mialgii. Simptomele acestea se
instaleaza lent determinand in faza de stare impotenta functionala.
54. Sindromul Gougerot Sjogren : manifestari clinice
Afectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor salivare, lacrimale
scaderea secretiei lor endocrine. Tablou clinic. Se caracterizeaza in principal prin :
*xerostomie (uscaciunea gurii) , cu mucoasa bucala si limba uscata , buze deasemenea uscate si
fisurate ; disfagie ; glandele parotide sunt marite de volum. Saliva este initial de perceptie a gustului
alimentelor ;
*xeroftalmie (uscacuine conjunctivala si corneeana), cu senzatie de usturime si corps strain in ochi,
bolnavii clipesc des, au tulburari de vedere si plang fara lacrimi. Glandele lacrimake sunt marite de
volum ;
*xerorinie(uuscacuinea mucoasei nazale), uscacuinea mucoasei vulvare, anale, respiratorii mai rar ;
*xerodermie(piele uscata), cu scaderea secretiei sudorale ;
20

*alte manufestari : sindrom raynaud, alopecie, manifestari articulare, tegumentele sunt iritabile, pe
alocuri cu eczematizari si lichenificari asemanatoare celor din ploiartrita reumatoida, adenopatii laterocervicale, hepatosplenomegalie etc.
55. Pemfigusul vulgar: manifestari clinice
Este o afectiune autoimuna grava, care in lipsa tratamentului duce la exitus. Boala debuteaza insidios, de
obicei cu leziuni localizate.In peste 50% din cazuri apar leziuni bucale dureroase si drenante localizate
pe fata interna a obrajilor, pe palat si pe gingii.Alteori pemfigusul vulgar poate debuta cu eroziuni la
nivelul mucoasei genitale, conjunctivale, periombilicale sau periunghiale.Dupa mai multe saptamani sau
luni apare o eruptie buloasa generalizata formata din : bule cu lichid clar care se dezvolta pe pielea
aparent normala. Bulele sunt foarte fragile se rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase in faze
evolutive diferite. Coexistenta unor leziuni de varste diferite confera eruptiei un aspect polimorf
(coexistenta la aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a eroziunilor postbuloase in faze de epitelizare
diferita).Diagnosticul histopatologic : este cel care precizeaza diagnosticul unei dermatoze buloase.
56. Pemfigusul vulgar: tratament
Tratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in functyie de extensia, gravitatea si activitatea bolii. In
formele active si extinse : prednison per os in doze mari de pana la 3 mg/kg/zi sau metilprednison in
perfuzie. Se adauga imunosupresor oral: ciclofosfamida 100-200 mg/zi, metotrexat 50mg/kg/zi timp de
3 zile. In formele mai putin active se incepe cu prednison 40 mg la 2 zile asociat sau nu cu azatioprina
100-150 mg.zi. tratam de intretinere pentru mentinerea remisiunii se face cu prednison asociat sau nu cu
azatioprina si are ca scop utilizarea celei mai mici doze de corticoizi care sa mentina boala in remisiune.
Tratam se admin pana la remisune clinico-metab completa .
57. Clasificarea pemfigusurilor
Imunologice : profunde (P vulgar si P vegetant), superficiale (foliaceu, eritematos, endemic), paticulare
(postmedicamentos, paraneoplazic, herpetiform, spongiloza cu eozinofile) si NEIMUNOLOGICE
(pemfigusul cronic familial, dermatoza acantolica tranzitorie)
58. Porfiria cutanata tardiva : menifestari clinice
Forma familiala a PCT poate aparea la orice varsta, inclusic in copilarie. Forma sporadica debuteaza de obicei
tardiv, dupa 30-35 ani. Leziunile cutanate caracteristice sunt vezicule si bule localizate pe zonele foto-expuse (fata
dorsala a mainilor, antebrate, fata) ; ele evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste, care se vindeca lent cu formare
de cicatrici atrofici si milia. Se mai pot observe hiper-si, mai rar, hipopigmentari si placi pseudoscleroder-miforme.
Pacientii prezinta o mare epidermofragilitate, manifestata prin aparitia de eroziuni la traumatisme minore.
Hipertricoza faciala, predominant malara, se dezvolta insidios si este mai frapanta la femei, la care poate
reprezenta manifestarea de debut.

59. Psoriazisul : etiopatogenie


La pacientii cu predispozitie genetica, factorii de mediu pot avea rol declansator sau agravant al bolii.
Cei mai importanti dintre acestia sunt:Traumatisme, Infectii, Factori endocrini, Lumina solar,
Medicamentele (BB, antimalarice, corticoterapia sistemica),Factori psihogeni (cei mai importanti factori
ce determina severitatea formelor clinice), Alcoolul, fumatul, Infectia HIV/SIDA
60. Clasificarea formelor clinice de psoriasis
Clasificarea formelor clinice: Psoriazis vulgar, Eritrodermic. Pusulos : forme localizate (cronic
palmoplantar Barber, acut palmoplantar, acrodermatitis continua Hallopeau), forme generalizate (acut
von Zumbush, de sarcina Hebra, circinat si inelar Bloch Lapiere), Artropatic
61. Psoriazisul vulgar : manifestari clinice
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele.
21

Psoriazisul pielii glabre


Se manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame albsidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul
coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone
topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor.
Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau
periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid
- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz
cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire
de dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.
62. Psoriazisul vulgar : forme clinice functie de dimensiunea, forma si localizarea leziunilor
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele.
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame albsidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul
coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone
topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor.
Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau
periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid
- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic
Psoriazisul scalpului
22

Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz
cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire
de dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic
diferential cu onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei
instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.
63. Manifestari clinice in psoriazisul eritrodermic
Este o forma clinica de psoriazis cu evolutie severa. Bolnavul este febril, are stare generala variabil
alterata, tegumentul este in totalitate eritematos, scuamele sunt mai subtiri, usor detasabile. Tegumentele
sunt infiltrate si esor exudative. Apar modif unghiale severe si alopecie difuza . poate exista limfadenopatie dermopatica si pruprit intens. Evolutia e prelungita cu numeroase recadderi, eritrodermia are
consedintele : datorita vasodilatatiei se piede caldura in exces cu hipotermie, fluxul sangvin solicita
cordul si poate duce la insuf cardiaca congestiva, absorbtia topicelor e mult crescuta Prognosticul este
rezervat.
64. Manifestari clinice in psoriazisul pustulos
Se manifesta clinic prin pustule macroscopice, amicrobiene. Dpdv clinic, putem spune ca este o pustula,
dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie. Se poate localiza pe intreaga suprafata a
corpului, dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la nivelul suprafetelor palmare si plantare.Clinic
apar palci eritemato-scuamoase, acoperite de pustule de 2-5 mm, galbui (recente) si maronii (vechi).
Leziunile uscate se pot exfolia iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie.zonele mai
afectate : eminenta tenara, rar hipotenara, partea mediala a plantei, zona laterala a calcaiului. Respecta
degetele.
65. Manifestari clinice in psoriazisul artropaic.
La majoritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic, leziunile cutanate le preced pe cele articulare. Uneori,
debutul cutanat si articular are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele. Primele
manifestari cumstau in artralgii si redoare articulara matinala care dispare la mobilizare, la fel ca in PR.
Uneori, se produce o tumefactie a articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare. Concomitent,
bolnavul prezinta si leziuni cutanate tipice de psoriazis. Pe masura evolutiei bolii, se constata
exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si articulare. Bolnavii cu psoriazis artropatic prezinta
frecvent si afectare unghiala (3/4 dintre bolnavi).
66.Tratamentul sistemic in psoriasis:
Tratamentul sistemic.La cazurile cu evolutie severa, folosim si terapia sistemica:Metotrexat,
Piritrexim, Retinoizi, Ciclosporina, Tacrolimus, Terapia biologica (Adalimumab-Humira,
Etanercet-Embrel, Infliximab-Remikate, Ustekinumab-Stelara)

67.Tratamentul topic in psoriazisul stabil:


Tratamentul topic

23

La cele mai multe cazuri de psoriazis vulgar, tratamentul topic este suficient pentru a opri
evolutia bolii, fara sa fie necesara o terapie sistemica. Principalele medicament care pot fi
folosite in terapia topica sunt:

1.

KERATOLITICE- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si favorizarea patrunderii
medicatiei active antipsoriazice.
o Acid salicilic, conc 3-10%
o Uree, 3-5%, ambele incorporate intr-o baza grasa
2. CIGNOLIN (ANTRALIN SAU DINTRANOL) are actiune antimitotica, se foloseste dupa terapia
keratolitica. Se incepe cu o conc mica, (0.15-0.25%) care se creste progresiv pana la 3-5%
Rp./
Acid salicilic 5g, Cignolin 0,25g, Lanolina 10 g, Vaselina ad 100 g
3. GUDROANELE NATURALE- cele mai folosite sunt : COALTAR, IHTIOL, TUMENOL, PIXLIGVIDA,
OLEUM CADINI (au un miros greu si pateaza lenjeria)
4. DERMATOCORTICOIZI- au actiune AI, citostatica. (ca forma farmaceutica se foloseste unguentul).
Dermatocorticoizii se folosesc dupa indepartarea completa a scuamelor, folosind pomezi keratolitice pe
perioade limitate de timp:
Dermatocorticoizii de clasa 4 (Dermovate unvuent, Clobetazol unguent )-10-14 zile, apoi se
opresc si se continua cu:
Dermatocorticoizi de clasa 2 sau 3 inca 2 saptamani

5. RETINOIZI
6. ANALOGII VITAMINEI D3: Daivonex, Daivobet (unguent sau gel)- pe pielea glabra, Xamiol gel- pe
scalp; o singura aplicare pe zi
7. FOTOTERAPIE NATURALA SAU ARTIFICIALA (lampi UV)
8. FOTCHIMIOTERAPIA metoda PUVA
68.Lichen plan: manifestari clinice
Manifestari clinice :

Manifestari cutanate :Poate debuta acut sau insidios. Apar papule de 1-3 mm de culoare rosie-violacee,
stralucitoare, intens pruriginoase, poligonale uneori ombilicate in zona centrala. Pe suprafata acestor
papule poate fi observata uneori o retea albicioasa. Lichenul plan poate afecta orice regiune
topografica.Zonele cele mai frecvent implicate sunt : articulatia pumnului, regiunea maleolara, regiunea
lombara. Ocazional in lichenul plan pot sa apara vezicule sau bule.
Afectarea mucoasa :Este prezenta la 50% din cazuri si se poate asocia sau nu cu leziuni cutanate . Pot fi
afectate : mucoasa orala, limba, mucoasa perianala, mucoasa genitala, esofagiana, laringiana. Leziunile
de la nivelul mcoaselor au aspectul clinic al unui reticul albicios, asemanator unei dantele fine sau
asemanator cu frunzele de feriga. Uneori leziunile de la nivelul mucoasei orale se pot eroda.
Afectare unghiala: Diagn dif : onicomicoza
Afectarea parului :
Lichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice cicatriceale, determinand
aparitia unor zone de alopecie.
69. Ulcerele mb. Inferioare : factorii determinanti
Ulcerele membrelor inferioare pot avea cauze multiple .Cea mai frecventa este insuficienta
venoasa cronica (85%), insuficienta arteriala (10%), neuropatia diabetica. Acesti factori
frecvent asociati pot fi grupati astfel :
24

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Afeciuni vasculare :Venoase Arteriale Vasculite Limfatice


Neuropatii : DZ Silingomielie Tabes dorsalis
Afectiuni metabolice :DZ Guta
Afectiuni hematologice :Eritrocitare Leucocitare Disproteinemii
Traumatisme
Neoplazii
Infectii : Bacteriene (ectima) Fungice Protrozoare Intepaturi si muscaturi de insecte
Paniculite
Pioderma gangrenosum
70. Insuficienta venoasa cronica : manifestari clinice
Manifestari cutanate determinate de insuficienta venoasa cronica : Manifestari clinice determinate de IVC sunt

variate si polimorfe imbracand urmatoarele aspecte clinice :


1. Flebedem
2. Dermatita pigmentara si purpurica (placard eritemato-pigmentar neomogen mai intens in extremitatea
distala ocupand 2/3 distale ale gambelor)
3. Dermatita eczematiforma (placi sau placarde eritemato-veziculoase)
4. Dermohipodermita varicoasa (eczema varicoasa)
5. Tromboflebita varicoasa superficiala
6. Ulcerul varicos (complicatia majora a IVC)
Aceste manifestari sunt rareori unice, de obicei fiind asociate 2 sau mai multe tipuri de leziuni
in functie de vechimea bolii si de tratamentele aplicate anterior.In general ulcerul de natura
venoasa are suprafata curata uneori acoperit de depozit purulent dar de cele mai multe ori
este nedureros. Ulcerul de natura venoasa devine dureros doar in caz de suprainfectie.
Tratament : Detralex.Ulcerul arterial este un ulcer extrem de dureros, este acoperit de cruste
brun-negricioase aderente. Tratament : Pentoxifilina.

71.Ulcerul varicos : manifestari clinice si complicatii


Ulcerul varicos este o pierdere de substanta dermo-hipodermica cu localizare predilecta in jumatatea
inferioara a gambei,cu evolutie indelungata si fara tendinta la vindecare spontana.
Ulcerul varicos este insotit in aproape toate cazurile de una sau alta din manifestarile clinice ale IVC.
Din punct de vedere clinic, ulcerele varicoase pot fi mici, mijlocii sau gigante, superficiale sau profunde.
Localizarea acestora este cu predilectie in regiunea maleolara interna in special la gamba stanga datorita
perticularitatilor anatomice ale venei iliace stangi. Ulcerul varicos are forma neregulata, uneori
rotunda,ovalara, policiclica, cu margini infiltrate, dure, scleroase, iar tegumentele periulceroase pot fi
eczematizate, infiltrate sau scleroatrofice. Fundul ulceratiei este de obicei murdar, acoperit de detrisuri
celulare, necroza, secretie purulenta, alteori acoperit de tesut de granulatie sau dimpotriva este scleros, dur
cu vascularizatie saraca ( in ulcerele vechi).
Complicatii: cea mai obisnuita complicatie este suprainfectarea ulcerului, manifestata prin limfangita,
erizipel, tromboflebite.
Eczematizarea tegumentelor din jurul ulcerului insotita sau nu de eruptia la distanta este de obicei o
complicatie iatrogenadatorita numeroaselor topice aplicate pentru epitelizarea ulcerului.
Afectarea osoasa determina modificari de tipul osteoperiostitei plastice.
25

Cea mai redutabila complicatie este transformarea intr-un epiteliom spino-celular, aspect care trebuie avut in
vedere atunci cand un ulcer de gamba vechi devine dureros, prezinta hemoragii locale, nu raspunde la
tratament corect efectuat, pe suprafata sa aparand burjonari excesive.
72.Ulcerul varicos : tratament
Tratamentul ulcerului de gamba este complex, de lunga durata si trebuie sa se adreseze atat factorilor
determinanti si favorizanti cat si stadiul evolutiv al leziunilor cutanate existenta.
a.Combaterea hipertensiunii venoase este obiectivul primordial, deoarece acesta reprezinta principalul
mecanism patogenic implicat in formarea ulcerelor. Se realizeaza prin 3 mijloace imp:
-tratamentul chirurgical pp tratam etiologic se adreseaza, in special cazurilor cu reflux superficial izolat
si/sau incontinentei unei perforante. Se practica cu rezultate foarte bune si de durata, ligatura vaselor
perforante prin procesul de endoscopie si fasciotomia paratibiala.l
-scleroterapia- consta in injectarea unei subs iritante la nivelul unei vene ce produce o reactie inflamatorie
endoteliala urmata de tromboza, realizandu se astfelobliterarea definitiva a acesteia
-tratament compresiv sau contentia elastica- au rol in ameliorarea circulatiei venoase contribuind la
reducerea edemului, durerii si senzatiei de tensiune in molet.
Alte tratamente pentru reducerea hipertensiunii venoase: repausul, fizioterapia, mersul pe jos sau pe
bicicleta, oxigenoterapia hiperbara, ultrasunete, ultravioletele.
b. tratamentul general al leziunilor cutanate: flebotonice, venodilatatoare, anticoagulante si antiplachetare
c. tratament local:
-debridarea medicamentoasacu enzime fibrinolitice sau colagenolitice de tipp Debrisanului, alfachemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice sau devitalizate
-combaterea infectiei
-stimularea granularii solutie de nitrat de argint 1 % sau pomezi de Ag, sulfat de Cu0,5-1%, solutie de
glucoza, solutie de hialuronat de zinc
-stimularea epitelializarii
-grefarea este rezervata ulcerelor mari
73.Acneea : etiopatogenie
Acneea = dermatoza caracterizata prin aparitia de fenomene retentionale si/sau inflamatorii
ale foliculilor pilosebacei. Este extrem de frecvent intalnita.
Etiopatogenie :Etiologia este multifactoriala. Patogenia poate fi sintetizata astfel :

1. Cresterea secretiei sebacee sub control androgenic


2. Keratinizare anormala a canalului excretor al glandelor sebacee
3. Inflamatia foliculului pilosebaceu produsa prin ruptura leziunilor comedoniene datorita acumularii de sebum
si keratina.
Desi etiopatogenia este incomplet elucidata numeroase date pledeaza pentru participarea
urmatorilor factori :

1. Predispozitia genetica
2. Factorul hormonal : hormonii androgeni cresc secretia glandelor sebacee in timp ce hormonii estrogeni o
scad.
3. Factorul microbian
26

4. Factorul imunologic
5. Stresul : STRESIUNE !!!
6. Medicamente : Cortizon , Iodul, Bromul (Antitusin, din expectorant sau din sedative), vitamina B12,
anticonvulsionante, Rimfampicina)
7. Unele produse cosmetice
8. Substante chimice clorate : acneea la clor.
9. Factorii fizici : radiatiile ionizante
10. Perioada menstruala
11. Profesia (contact prelungit cu uleiuri minerale si gudroane minerale : ex : mecanicii,
infirmierele,menajerele)
12. Alimentatia : ciocolata, Cola, Ness, alimentele picante, grasimile
74. Manifestri clinice in acne:
Manifestari clinice :
Acneea se caracterizeaza prin polimorfism lezional. Se intalnesc urmatoarele tipuri de leziuni :

1.
2.
3.

Leziuni primare neinflamatorii : comedoane deschise (puncte negre), comedoane inchise (puncte albe)
Leziuni secundare inflamatorii :
Superficiale (papule si pustule)
Profunde (noduli si chiste)
Leziuni postinflamatorii : macule hiperpigmentate, cicatrici, atrofie.
La cele mai multe forme clinice de acnee intalnim un polimorfism lezional rezultat din
intricarea diferitelor tipuri de leziuni, cu aspect clinic diferit si de varsta diferita. Aceste leziuni
sunt localizate de cele mai multe ori : la nivelul fetei (90%), torace posterior (5%) , torace
anterior (15%).

75. Clasificarea formelor clinice de acne:


I. in functie de tipul leziunilor care predomina: acneea comedoniana, acneea papulo-pustuloasa, acneea
nodulo-chistica
II. in functie de varsta: acneea neonatala, acneea infantila, acneea copilariei, acneea polimorfa juvenila,
acneea adultului
III. in functie de gravitate: exista mai multe scale de evaluare a gravitatii care iau in considerare tipul si
numarul leziunilor si suprafata cutanata afectata
IV forme severe de acnee: pyoderma faciale, acneea conglobata, acneea fulminans, foliculita cu germeni
gram negativi
V. in functie de factorii externi: acneea profesionala produsa de uleiuri si gudroane, acneea la clor, acneea la
detergent, acneea cosmetica, acneea de pomada, acneea mecanica, acneea tropicala (acneea de hidratare),
acne naevus, nevul comedonian, comedoane familiale, comedoane solare
VI> alte forme de acnee: acneea endocrina, acneea excoriata, acneea medicamentoasa

76. Rozaceea : manifestari clinice si factorii etiopatogenici


Rozaceea este o afectiune cronica care asociaza in proportii variabile bufeuri vasomotorii, eritem ,
teleangiectazii, papulo-pustule si hiperplazia glandelor sebacee
Etiopatogenie:
anomalii functionale ale vascularizatiei cutanate
tulburari digestive: gastrita cronica, tulburari de tranzit cu dezechilibru florei microbiene intestinale, atrofia
mucoasei jejunale, mai ales daca se asociaza cu alimentatie nesanatoasa
demodex folicularum: are rol agravant
27

factorul imunologic
-deficit de vitamina B2
Aplicarea indelungata a dermatocorticoizilor pe fata
Disfunctii endocrine
Factorul psihic
Manifestari clnice: se instaleaza insiduos si au ca localizare nasul, obrajii, fruntea, barbia.
Boala evolueaza dupa uratoarele secventiale: eritem tranzitoriu insotit sau nu de hiperemie conjunctivala si
lacrimatie, eritem persistent si teleangiectazie, papule sau pustule si papulo-pustule presarate pe placi
eritemato-telangiectazice
Atingerea conjunctivala este frecvent intalnita, uneori se constata si blefarita, keratita, ulcere
sclerocorneene.
La femeia cu rozacee pielea este fina, uscata, iritata, sensibila la intemperii, iar la barbat este ingrosata,
seboreica. Daca barbatii au un istoric de acnee, femeia nu are de regula acnee in antecedente
77. Tumorile cutanate benigne: caracteristici generale si clasificare
Formatiuni cu tendinta la crestere si persistenta care reproduc structura tesutului de origine .Se caracterizeaza clinic
prin crestere lenta delimitare neta si persistenta in zona topografica in care a aparut fara metastazare.Uneori pentru
sustinerea caracterului benign al unei formatiuni tumorale este necesara biopsierea ei si examenul
histopatologic.Tumori cutanate benigne se clasifica dupa tesutul de origine in :

1. Tumori epiteliale : care se dezvolta din epidermul de suprafata sau din epidermul anexelor.
2. Tumori conjunctive : care se dezvolta din tesutul conjunctiv propriu-zis sau din alte tesuturi derivate din
mezoderm (tesut adipos, vase, nervi, muschi netezi).
3. Tumori ale tesutului melano-formator (nevii pigmentari)

1.
2.
3.
4.

78. Precancere cutanate : casificare dupa etiologie


I.Precancere cutanate provocate de agentii fizici:
1. keratoze solare ( actinice sau senile)
2. cheilita keratozica actinica
3. papilomul cornos (verucos) si cornul cutanat
4. xeroderma pigmentosum
5. radiodermitele cronice
II. Precancerele provocate prin agenti chimici (arsenic, gudroane, petrolul): keratoze arseniacale
III. Precancerele provocate prin iritatii cronice: leucoplazia
IV. Precancerele de origine congenitala:
nervi nevocelulari
xeroderma pigmentosum
epidermodisplazia veruciforma Lewandowski-Lutz
cheilita glandulara
V. Precancere de cauza neaprecizata:
1.boala Paget
2. boala Bowen
3. eritroplazia Queyrat
4. kraurozisul
5. epiteliomul intraepidemic Borst-Jadassohn
VI. Precancere de origine virala: epidermodisplazia veruciforma Lewandowski-Lutz, herpes simplex
recidivant
VII. Dermatoze caracterizate prin leziuni ulcero-cicatriciale cu evolutie indelungata:
28

1.Lupus tuberculos
2. lupus eritematos
3 cicatricele postcombustionale
4.lichen scleroatrofic, plan sau bucal eroziv
5. ulceratii cornice de gamba
79.Tumori cutanate maligne:

Tumorile cutanate maligne sunt neoplazii relativ frecvente, reprezentand 15-20% din
totalul cancerelor. In ultimele 3 decenii s-a constatat o crestere alarmanta a incidentei si
prevalentei cancerelor cutanate, in special in regiunile geografice foarte insorite, intrucat
proncipalul factor care determina aparitia si agravarea acestor leziuni maligne este
expunerea prelungita la soare si mai ales expunerea la soare intr-un anumit interval orar.
Tumorile maligne ale pielii pot fi impartite in :

1. Tumori de origine epiteliala


- Epitelioamele (carcinoamele bazocelulare)
- Epitelioamele (carcinoame spino-celulare)

Aceste categorii de epitelioame nu dau metastaze, malignitatea lor este in situ, adica numai
acolo unde a aparut leziunea.

2. Tumori de origine neuroblastica ale sistemului melanic


- Melanomul (melanomul malign)-prognostic foarte rezervat. Se dezvolta pe leziuni melanice anterioare, mai
ales pe nevii pigmentari prin expunere la soare.
3. Tumori de origine mezenchimala
- Sarcoamele
4. Tumori maligne mixte
5. Tumori cutanate secundare unor neoplasme viscerale
Sifilis
1. I.T.S. transmitere si clasificare

BTS, cunoscute sub vechea denumire de boli venerice sunt afectiuni contagioase a caror
transmitere se face predominant sau aproape in exclusivitate pe calea contactului sexual.
Grupul acestor boli este diferentiat de OMS in doa categorii de afectiuni si anume:

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Boli cu transmitere sexuala majore


Sifilisul
Gonoreea
Sancrul moale
Limfogranulomatoza veneriana
Granulomul inghinal
Boli cu transmitere sexuala minore
Uretritele negonococice
Herpesul genital
Vegetatiile veneriene
Scabia
Pediculoza genitala
Candidoza genitala
29

Sfera BTS s-a largit prin includerea infectiei HIV/SIDA care a provocat o epidemie de proportii,
constituindu-se intr-un adevarat flagel al lumii moderne prin morbiditatea si mortalitatea sa
extrem de ridicate.
Toate aceste afectiuni sunt foarte frecvent intalnite. ITS au o incidenta si o prevalenta foarte
ridicate din cauza caii de transmitere.

Aceste boli sunt importante nu numai prin frecventa lor foarte ridicata si mai ales prin repercursiunile mari
asupra sanatatii publice.
2. Sifilisul etiologie si patogenie
Sinonim: lues
Este o boala cu transmitere sexuala, produsa de o spirocheta-Treponema pallidum (spirocheta palida)
Etiologie
T. pallidum este o bacterie care apartine ordinului Spirochetalae, familia Treponemacee.T.pallidum etse un
bacil spiralat, nu este vizibila la MO, dar poate sa fie observata prin ultramiscropie sau in ME.
Patogenie
Pielea si mucoasele intacte reprezinta o bariera protectoare impotriva infectiei cu t. Pallidum. Patrunderea in
organism are loc probabil la nivelul unor leziuni cu pierdere de substanta, micro sau macroscopice, produse
in timpul contactului sexual.
3. Stadii clinico-evolutive in sifilis
Manifestari clinice
In functie de tipul manifestarilor clinice, sifilisul este impartit in urmatoarele stadii:

Sifilis primar (sancrul dur)


Sifilis secundar (leziuni cutaneo-mucoase, adenopatie, afectarea altor organe si sisteme)
Sifilis latent (fara semne sau simptome, dar cu teste serologice pozitive)
Sifilis tertiar (exista afectare cutanata, neurologica, cardiovasculara si a altor viscere)
4. Sifilisul : modalitati de contaminare
Transmitere
Transmiterea sexuala este cea mai frecventa. Alte modalitati de contaminare sunt:

Transfuzii de sange
Transplacentar de la mama la fat
Contactul direct cu secretiile infectante
Transmiterea indirecta, prin obiecte este mai mut ipotetica. (t. Pallidum persista in secretiile infectante
numai 20 de minute, apoi se autodistruge)La locul inocularii, dupa o perioada medie de 21 de zile (cu limite
intre 10 si 90 de zile) se dezvolta leziunea primara (sancrul dur sau sifilomul). Netratat, sifilomul rezista 6
zile pana la 6 saptamani si se vindeca fara cicatrice. Leziunile de sifilis secundar apar dupa 3-6 saptamani de
la debutul leziunii primare, dar acest interval este variabil.Sifilisul latent urmeaza stadiului secundar si la 2/3
din pacienti poate sa persiste intreaga viata. Numai 15-40% dintre bolnavii netratati dezvolta sifilis tertiar.
5.

Manifestari clinice in sifilisul primar

Se caracterizeaza prin prezenta sifilomului (sancru dur) si a adenopatiei luetice satelite.


Sifilomul apare la locul de patrundere a treponemelor dupa aproximativ 21 de zile de la
contactul infectant. Debuteaza ca o mica pata eritematoasa care in cursul evolutiei devine
30

rapid papula inflamatorie si se erodeaza central. Se poate vindeca spontan fara tratament.
Recurentele sifilomului sunt rare si poarta denumirea de sancru redux.

6. Sifilomul (sancrul dur) : debut, aspect clinic, caracteristici


Caracterele sifilomului
Are urmatoarele caractere:

Este o eroziune rotund ovalara cu diametrul de 1-2 cm, bine delimitata cu contur regulat, ale carei margini
se pierd in tesutul sanatos din jur. Suprafata sa este neteda, curata, acoperita de o secretie clara, bogata in
spirochete, dand impresia de lacuit
Este nedureros si neinflamator
El devinne dureros numai daca se suprainfecteaza sau daca este traumatizat
Baza sifilomului este indurata, induratia apare la 4-5 zile de la debutul leziunii si persista 2-3 luni dupa
epitelizarea ei, ceea ce permite un diagnostic retrospectiv
7. Localizarea sifilomului (sancrul dur)
Dpdv al localizarii, sancrele pot fi:

1. Genitale 90% dintre cazuri


2. Extragenitale 10% dintrecazuri. Aparitia in zone extragenitale este determinata de contactele sexuale orale
sau anale.
- Buze
- Limba
- Amigdale
- Peribucal
- Regiunea mamelonara
- Toracele
- Abdomenul
- Regiunea ano-rectala
- Nivelul extremitatilor
8. Sifilomul (sancrul dur) : clasificare dupa numar, dimensiune si profunzime:
Dupa numar, sancrele pot fi:

Unice, de cele mai multe ori


Multiple, simultane, prin inoculari multiple, sau succesive
Dimensiunea sancrelor:

Este variabila
Sancru pitic, de cativa mm
Sancru gigant, de 4-5 cm

Forme papulo-erozive
Forme ulcerate
Forme terebrante
Forme gangrenoase
9. Luesul decapitat

Dupa profunzime se descriu:

Lues decapitat. Este caracterizat prin absenta sancrului. Contaminarea se face fie prin sperma
sau transplacentar sau posttransfuzional
31

10. Ce reprezinta sancrul redux?


= ancru recidivant
11. Adenopatia luetica : debut, caractere, evolutie

Apare la 7 zile de la constituirea sancrului, in teritoriul de drenaj limfatic al acestuia. Cel mai
frecvent apare in ggl inghinali. Are urmatoarele caractere:

Este unilaterala
Poliganglionara
Neinflamatorie
Este constituita din ggl elastici, bine delimitati, mobili, nedurerosi
Este spontan rezolutiva, la fel ca si sancrul
Uneori devine inflamatorie, rar, in caz de suprainfectie a sifilomului cu alti germeni
Adenopatia inghinala este insotita de limgangita dorsala a penisului si edem penian
12. Diagnosticul diferential in sifilisul primar
Diagnostic diferential al sifilisului primar:

Herpes simplex
Sancru moale
Ulcere traumatice
Limfogranulomatoza veneriana
Infectii bacteriene
Carcinom spino-celular
Balanita eroziva (psoriazis, lichen plan, sdr Reiter)
Eruptii postmedicamentoase

13. Complicatii sifilis primar:


Fimoza
Parafimoza
Suprainfectie cu germeni banali
Elefantiazos penian si scrotal
Edem al labiilor mari si mici
14. Manifestari cutaneo- mucoase in sifilisul secundar
Este stadiul de septicemie treponemica, caracterizat prin semne si simptome sistemice si manifestari
cutaneo-mucoase polimorfe si tranzitorii. Indiferent de locul unde s-au cantonat initial, treponemele se
multiplica si in 3-6 saptamani de la aparitia sancrului, determina manifestari de lues secundar. Leziunile
cutaneo-mucoase, caracteristice stadiului secundar se numesc SIFILIDE. Sunt nedureroase, nepruriginoase.
Cu sau fara tratament se vindeca in 2-10 saptamani.
15. Sifilidele : caractere generale
Leziunile cutaneo-mucoase caracteristice stadiului de secundarism se numesc sifilide. Ele sunt initial
simetrice, dar pe masura evolutiei bo;ii capata tendinta la asimetrie si grupare. Sifilidele sunt de obicei
nepruriginoase, pruritul fiind mai frecvent la imunosupresati. Cu sau fara tratament se vindeca in 2-10
saptamani fara a lasa cicatrice.

16. Sifilide cutanate maculare:


1. Sifilide cutanate
32

Sifilidele maculare (rozeola luetica) reprezinta cea mai precoce manifestare cutanata a sifilisului secundar,
apare la 9-10 saptamani de la infectie si este formata din pete rotund ovalare cu diametrul de 1-2 cm, de
culoare roz pal, ca floarea de piersic (nescuamoase, nepruriginoase si dispar la vitropresiune). Se localizeaza
mai ales pe trunchi si radacina membrelor, cu prindere la nivelul fetei si gatului
17. Sifilide cutanate papuloase

o
o
o
o
-

Sifilide papuloase
Lenticulare
Hiperkeratozice
Infiltrate
Seboreice
Papulo-erozive, localizate in zonele intertriginoase
Papulo-scuamoase
Foliculare
Pustuloase
Corimbiforme
Inelare
18. Evolutia sifilidelor
Toate tipurile de sifilide sunt spontan rezolutive. Pustulele se pot vindeca cu hipo sau hiperpigmentari.
Hipopigmentarea este rezultatul inhibarii partiale a melanogenezei si se observa mai frecvent in zona
gatului, de obicei la femei(colierul Venerei sau leucodermia sifilitica). Maculele depigmentate sunt
inconjurate de o areola hiperpigmentata si se aseamana cu leziuni de vitiligo. Sunt posibile si alterari ale
tesutului elastic, datorate distrugerii elastinei de catre procesul inflamator, avand drept consecinta formarea
de leziuni anetodermice.
19. sifilidele mucoaselor.
Leziunile mucoase,prezente la 20-70% din pacienti sunt bogate in spirochete si foarte contagioase. Clasic
se descriu urmatoarele forme : - placi mucoase, prezente la 20% din cazuri. Sunt arii denudate,
erodate,eritematoase sau acoperite de depozite cenusii pseudomembranoase care pot conflua in placi. Sunt
nedureroase si se pot localiza in regiunea cavitatii bucale (amigdale,limba,faringe,gingii,buze) sau genital
(labii,vagin,cervix). La nivelul comisurilor labiale placile mucoase sunt usor infiltrate, papuloase si prezinta
fisuri. Limba poate avea aspect depapilat. Datorita frictiunii, placile mucoase din regiunea genitala si anala
au caracter papulo-eroziv. Faringita luetica se intalneste la 25% din cazuri. Este caracterizata prin eritem
difuz faringo-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni. Este nedureroasa. Se poate asocia cu
amigdalita,epiglotita si laringita,manifestate prin disfonie.
-condiloma lata. Sunt papule hipertrofice,rosii sau hipopigmentate,macerate,exudative. Suprafata lor este
neteda,rareori papilomatoasa. Apar de electie in regiunea genitala si anala, rareori afecteaza comisuile
bucale,axilele,reg submamara sau interdigitala. Cand se suprainfecteaza bacterian capata un miros neplacut.
Trebuie deosebite de condiloamele acuminate.
20. Afectarea fanerelor in sifilisul secundar
Alopecia apare la 3-7% din cazuri,este reversibila si se poate prezenta sub doua forme : a) alopecie in
luminisuri : placi alopecice neregulate, cu margini bine delimitate, localizate pe intregul scalp,
predominant parietal si occipital. Ocazional afecteaza barba, genele si alte regiuni paroase.
b) alopecie difuza, datorata efluviului telogen. Apare la 3-5 luni de la infectie.
33

-midificari unghiale- sunt rare. Se pot datora afectarii matricei unghiale sau a repliului unghial. La nivelul
lamei unghiale au fos descrise : onicoliza, depresiuni punctiforme, fisuri, leziuni distrofice. La ma unghiala
care creste in timpul infectiei poate fi casanta.ingrosata,inchisa la culoare,poate dezvolta liniile Beau sau
onico-madeza. Repliul unghial poate fi inflamat (paronichie) si chiar ulcerat (ulceratii in potcoava) .
Unghia noua care creste este deformata.
21. Manifestari sistemice in sifilisul secundar
Majoritatea bolnavilor cu sifilis secundar au stare generala buna. O parte pot prezenta fenomene de tip
gripal : inapetenta,cefalee,mialgii,artralgii,rinoree. Febra se intalneste rar,de obicei preeruptiv. Examenul
clinic evidentiaza : micropoliadenopatie ganglionii sunt mobili, fermi la palpare,elastici, nedurerosi.
Adenopatia este bilaterala si simetrica, Sunt afectati in ordinea frecventei,ganglionii inghinali, axilari,
cervicali ,epitrohleeni,femurali,supraclaviculari.
-splenomegalie:este de dimensiuni medii si se observa inconstant.
-afectare musculara si osoasa. Sunt citate : artralgii,artrita,bursita,sinovita,tenosinovita si osteita. Durerile
osoase pot fi un simptom important, afecteaza oasele lungi ale extremitatilor (in special tibia) si oasele
craniului, generand cefalee persistenta. Examenul radiologic obiectiveaza modificarile distructive osoase.
Mialgiile generalizate sunt relativ frecvente si pot fi insotite de astenie musculara care mimeaza o miopatie
inflamatorie.
Afectare hepatica. Modificarile tipice se datoreaza invaziei ficatului de catre T.pallidum si includ :
hepatomegalie dureroasa,crestere asimptomatica a fosfatazei alcaline si a transaminazelor. Examenul
histopatologic arata o hepatita reactiva nespecifica.
Afectare renala. Ocazional s_a descris sindrom nefrotic,reversibil sub tratament datorat glomerulonefritei
luetice,
Afectare gastrica. Durerile epigastrice si varsaturile sunt consecinta leziunilor erozive sau ulcerate de la
nivelul stomacului (gastrita luetica) .
Afectare oculara : Bolnavii prezinta fotofobie,lacrimatie,inflamatie oculara,dureri. Cea mai frecventa
complicatie este irita anterioara. Alte modificari citate sunt : corioretinita,uveita,ocluzie vasculitica a vaselor
centrale ale retinei.
Tulburari de auz: surditate senzoriala.
Tulburari neurologice : Frecvent se observa modificari izolate ale LCR. Acestora li se pot asocia :
meningita,paralizii de nervi cranieni,tromboze ale arterelor cerebrale.

22. Diagnostic pozitiv in sifilisul secundar


Se bazeaza pe manifestarile clinice, pe reactiile serologice pozitive si pe demonstrarea prezentei T.pallidum
in leziuni.
23. Diagnostic diferential in sifilisul secundar
Eruptiile maculare trebuie diferentiate de : eruptii postmedicamentoase,rubeola,rujeola,pitiriazis
rozat,pitiriazis versicolor,dermatita seboreica,lepra. Diag diferential al eruptiilor papuloase se face cu
reactiile postmedicamentoase, lichenul plan, acneea vulgara,scabia,psoriazisul,dermatita seboreica,iar
condiloma lata trebuie trebuie deosebite de condiloamele acuminate. Adenopatia nu trebuie confundata cu
cea din mononucleoza,infectia HIV, boala Hodgkin,limfoame.
24. Sifilisul malign (rupiod,pustulo-ulcerativ).
34

Este o forma rara de sifilis secundar. Debuteaza cu leziuni papulo-pustuloase diseminate,care devin
necrotice formand ulceratii acoperite de cruste cenusii,rupiode. Afecteaza predominant fata si scalpul.
Eruptia este insotita de stare generala alterata,febra,artralgii si ocazional hepatita. Pot fi prezente ulceratii
orale si placi mucoase. S-au descris 2 forme : a) seronegativa sau cu viraj serologic in timpul tratamentului
b) seropozitiva de la inceput. Mecanismul de producere al sifilisului malign are la baza un raspuns imun
anormal sau o virulenta crescuta a treponemelor. Unele studii recente au aratat o alterare selectiva a
raspunsului imun fata de T.pallidum in timp ce altele au evidentiat raspuns imun exagerat.
25. Sifilisul latent
Netrat, sifilisul secundar trece intr-un stadiu asimptomatic, in care singura manifestare sunt testele
serologice pozitive. Datorita faptului ca testele netreponemice pot fi fals pozitive,confirmarea trebuie facuta
cu teste treponemice specifice. Pt ca neurosifilisul si sifilisul cardiovascular pot fi paucisimptomatice si
dificil de depistat clinic,diag de sifilis latent necesita un examen fizic atent,asociat cu examenul LCR si cu
alte examene paraclinice (radiologice,ultrasonografice). Starea de latenta poate dura intreaga viata sau poate
fi intrerupta de recaderi, cu simptome si semne specifice stadiului secundar sau de trecerea in stadiul tertiar.
Vechimea infectiei se determina prin istoric si teste serologice anterioare. In scop terapeutic si
epidemiologic,sifilisul latent este subimpartit arbitrar in : latent recent (sub 2 ani de la debutul infectiei ) si
latent tardiv (peste 2 ani ) . Cand nu exista date referitoare la vechimea infectiei se foloseste termenul de
latenta nedeterminata si pacientul este tratat ca in sifilisul latent tardiv .
26. Sifilisul tertiar + caracterele leziunilor de tertiarism
Manifestarile cutanate din sifilisul tertiar apar la intervale variabile dupa stadiul secundar, de obicei dupa 120 ani (cu limite intre 6 luni si 30 ani) . Cu cat debutul este mai tardiv cu atat leziunile sunt mai putine, mai
izolate si mai distructive,caractere explicative de faptul ca in acest stadiu imunitatea si alergia fata de
antigenele treponemice sunt maxime. Leziunile de tertiarism sunt localizate, asimetrice,cronice cu tendinta
la extindere in zonele cutanate adiacente,avand mai mult aspect de infectie locala decat de boala sistemica.
Pot fi unice sau multiple, superficiale sau profunde, nedureroase, cu endinta la ulcerare. Sunt sarace in
treponeme care pot fi demonstrate prin imunofluorescenta si numai rareori prin impregnare argentica. Chiar
netratate, leziunile au tendinta la vindecare partiala cu cicatrici neretractile,atrofice,dar cu aparitia de noi
leziuni la periferie.
27. Sifilisul tertiar manifestari cutanate
Sifilide nodulare si nodulo-ulcerative (sifilide tuberculoase). Sunt papule sau noduli rosii-bruni,aramii,fermi
la palpare de cativa mm,acoperiti de scuame sau cruste aderente. Tind sa se grupeze inelar si sa involueze
central pe masura aparitiei de noi leziuni in periferie. Formeaza placi mari (de zeci de cm ) . Nodulii pot
evolua spre ulceratii adanci de cativa mm,nedureroase, cu fundul neted si marginile elevate. Se localizeaza
mai ales pe zonele de extensie ale bratelor,toracele posterior si fata. Se vindeca cu cicatrici atrofice,hipo- sau
hiperpigmentate. Diag diferential : granulomul inelar,lupusul vulgar,sarcoidele.
Gome. Sunt noduli roz-rosii,de dimensiuni variate, unici sau multipli,de obicei unilaterali. Pot fi dispusi
serpiginos,asemanator sifilidelor nodulare.Nodulii au initial consistenta elastica, apoi devin fluctuenti odata
cu acumularea de tesut necrotic. Evacuarea necrozei centrale produce ulceratii stantate,acoperite de un
depozit aderent,cenusiu-galbui, se pot extinde,pot ramane stationare sau se pot vindeca spontan. Se
localizeaza mai ales in zonele expuse traumatismelor,dar pot afecta orice regiune. Se intalnesc mai ales pe
scalp,frunte,fese,presternal,supraclavicular sau pretibial, Gomele superficiale se vindeca cu cicatrici
atrofice, cele profunde cu cicatrici rigide,deprimate. Goma solitara a penisului este denumita pseudosancru
redux.
28. Sifilisul tertiar mucoase
35

Cele mai frecvent afectate sunt palatul,limba, fosele nazale si ulterior structurile cartilaginoase si osoase ale
nasului. Ulcerele secundare gomelor produc mutilari care persista si dupa tratament (nas in sa). Perforarea
palatului dur este o caracteristica a luesului tertiar. La nivelul faringelui si laringelui pot sa apara : inflamatie
difuza, noduli,gome sau ulceratii care conduc la disfonie sau afonie. Buzele si mucoasa orala sunt rar
afectate. Limba poate prezenta : glosita superficiala (papile atrofice, ulcere neregulate,cicatrici netede
stralucitoare ) sau glosita interstitiala ( la palpare este indurata datorita sclerozei). In stadii avansate se poate
ajunge la macroglosie. Modificarile linguale sunt leziuni precanceroase, al caror potential malign se mentine
chiar dupa tratament antiluetic adecvat. Diagnosticul diferential al leziunilor linguale se face cu : limba
scrotala,glosita atrofica din anemii si avitaminoze,carcinoame,infiltratiile linguale din leucemii,boala
Hodgkin,mycozis fungoides.
29. Sifilisul tertiar : manifestari neurologice,cardiovasculare etc
Neurologice (neurosifilis) : tabes, paralizie generala progresiva
Cardiovasculare : anevrism aortic,coronarita ostiala,afectarea valvulelor aortice.
Alte manifestari : leziuni osteoarticulare : osteoliza gomoasa, periostita,osteita sclerozanta. Cele mai
frecvent afectate sunt tibia, clavicula si humerusul la nivelul carora apar dureri osoase,predominant
nocturne. Manifestarile articulare cuprind : artralgii,sinovita si artrita, sunt produse de periostita si de
gomele osoase sau cutanate adiacente.
Alte leziuni : Aproape orice viscer poate fi lezat in cadrul luesului tertiar. S-au descris gome in tractul gastro
intestinal ( in stomac mimeaza un ulcer sau un carcinom schiros ), splina,pancreas,rinichi,vezica
urinara,tiroida,suprarenale. Afectarea oculara se manifesta prin uveita cronica,corioretinita,keratita
interstitiala,atrofie de nerv optic. A fost descrisa si orhita fibrozanta,interstitiala, cu evolutie spre atrofie.
30. Diagnostic pozitiv in sifilisul tertiar
Se stabileste pe date clinice,serologice si histopatologice.
31. Diagnostic diferential in sifilisul tertiar
Tumori maligne,leucemide,sarcoidoza,sporotricoza.
Sifilidele ulcerate trebuie deosebite de scrofuloderma, micobacterioze atipice,blastomicoza,leziunile orale
de carcinoame,lichen plan,actinomicoza, tuberculoza,iar gomele membrelor inferioare de eritemul indurat si
alte ulceratii cronice neluetice.
32. Sifilisul congenital caractere generale
Este sifilisul transferat intrauterine de la mama la fat. Sifilisul matern poate determina: nastere premature,
moarte intrauterine a fatului, infectie congenitala sau moarte neonatala, aproape toti copiii nascuti din mame
cu lues secundar netratat saunt infectati, dar la mai putin de 50% dintre ei sunt prezente manifestari clinice.
In aproape 98% din cazuri, trat cu penicilina previne sifilisul congenital si trebuie efectuat cat mai precoce.
Afirmatia ca T pallidum nu infecteaza fatul inainte de 18 sapt de gestatie este incorecta, in tesuturile fetale
gasindu-se treponeme si inaintea acestui moment. Fatul nu poate dezvolta un raspuns imun inainte de luna
4a si de aceea manifestarile inflamatorii reactive sunt reduse. S-a sugerat ca deficitul unora dintre
substantele biochimice necesare T pallidum ar explica alterarile minime produse de infectie in primul
trimestru de sarcina. Sifilisul congenital este clasificat in precoce si tardive, in fctie de momentul aparitiei
manifestarilor clinice.
33. Sifilisul congenital precoce : definitie si manifestari clinice
Definitie: cuprinde manifestarile de sifilis care apar in primii 2 ani de viata. Treponemele sunt transportate
transplacentar si disemineaza in organismal fatului, sifilisul congenital precoce fiind considerat echivalentul
sifilisului secundar de la adult. Frecvent infectia luetica nu poate fi detectata imediat, In unele cazuri sunt
prezente semen de lues de la nastere: copii premature sau mici pt varsta lor, iritabili, cu facies senescent.
36

Manifestari clinice:
Coriza luetica. Apare de obicei in saptamanile 2-3 de viata. Poate fi cel mai precoce semn de infectie
luetica. Secretia nazala este purulenta sau sanguinolenta si bogata in treponeme. Uneori apar ulceratii ale
septului nazal care netratate conduc la prabusirea piramidei nazale(nas in sa).
Leziunile osoase si articulare. Desi frecvent asimptomatice fac parte dintre cele mai precoce manifestari.
In multe cazuri, vindecarea are loc si in lipsa trat, ceea ce sugereaza ca leziunile sunt mai curand trofice
decat infectioase, Cea mai intalnita este osteocondrita, vizibila radiologic la nivelul metafizei(aspect de
dinti de fierastrat), urmata de leziuni litice epifizare. Durerea produsa de afectarea oaselor lungi este
exacerbate de miscare, asa incat copilul isi tine membrul afectat imobil- pseudoparalizia Parrot. Preiostita
dureroasa apare dupa primele 6 luni de viata. Osteita craniului determina craniotabes.
Manifestari cutaneo-mucoase. In 50% din cazuri apar in primele 6 luni si se aseamana cu leziunile de
secundarism ale adultului. Se manifesta prin: exanteme maculo-papuloase localizate predominant palmoplantar si perigenital, leziuni cu aspect de condiloma lata in zonele flexurale, placi mucosae, infiltrate difuze
periorale si perinazale(sifilide infiltrative periorificiale), insotite de ulceratii fisurate care se vindeca cu
cicatrici liniare(liniile Parrot). Eruptia poate avea uneori configuratii inelare sau corimbiforme.
Limfadenopatia. Ganglionii sunt fermi, mobile, nedurerosi.
34. Sifilisul tardiv : definitie, stigmatele sifilisului congenital tardive
Cuprinde manifestarile care apar dupa primii 2 ani de viata, de obicei la pubertate. Stigmatele sifilisului
congenital tardive se clasifica in:
Sigure: Nas in sa=este consecinta corizei luetice si a distructiilor pe care acestea le produce la nivelul
septului si oaselor nasului. Piramida nazala este prabusita, varful nasului este impins inapoi si in sus.
Santurile (liniile) Parrot=sunt cicatrici deprimate care se dispun radiat peribucal si perinazal. Trebuie
differentiate de: pliurile radiare din dermatita atopica, ragadele si cicatricile de alte etiologii. Triada
Hutchinson=dintii Hutchinson (incisive bombati, cu baza larga, ascutiti si scizurati la fata ocluzala), keratita
interstitiala, surditate prin afectarea urechii interne.
Probabile: osteocondrita hiperplazica difuza, modificari diafizare, periostita, bose frontale
proeminente(frunte olimpiana), tibie in iatagan.
Posibile: placenta cu greutate mare si nou-nascut mic, bolta palatine ogivala, semnul Dubois(deget mic
scurtat).
35. Metodele de diagnostic paraclinic al sifilisului
Metodele de diagnostic paraclinic al sifilisului pot fi grupate in:
Metode care evidentiaza prezenta T. Pallidum
Metode care detecteaza raspunsul immunologic al gazdei fata de infectie(metode serologice)
36. Metode de evidentiere a Treponemei pallidum
Cea mai utilizata este ultramicroscopia. Se bazaza pe examinarea la microscopul in camp intunecat a
produsului obtinut din leziunile eroziv-ulcerate. Treponemele apar argintiu-stralucitoare cu miscari
caracteristice de flexie si rotatie; se deosebesc de treponemele saprofite prin dimensiuni, forma spirelor si
tipul miscarilor.
Unele treponeme nepatogene umane sau animale sunt abundente in cavitatea orala( ex: T. microdentium,
macrodentium, vincentii) si de aceea ultramicroscopia efectuuata pe frotiuri recoltate din aceasta regiune nu
este recomandabila, avand o specificitate redusa.
Daca in leziunea primara nu se gasesc treponeme(datorita tratamentului antibiotic sau antiseptic local) se
poate incerca efectuarea ultramicroscopiei pe aspiratul din ganglionii afectati.
Treponemele mai pot fi vizualizate la microscopul optic (ex: impregnare argentica, coloratie Giemsa sau cu
rosu de Congo), la microscopul cu contrast de faza sau la microscopul electronic. Aceste metode se folosesc
rar in practica clinica.
37

37. Metode de diagnostic serologic in sifilis


Se bazeaza pe detectarea anticorpilor dezvoltati ca raspuns la infectia luetica. Dupa natura antigenelor
utilizate se subimpart in:
Teste netreponemice(lipoidice, cardiolipinice) - sunt de 2 tipuri: reactii de fixare a complementului si
reactii de floculare
Teste treponemice reactii de fluorescent, reactii de hemaglutinare, reactii imunoenzimatice(ELISA) si
de imobilizare a troponemelor.
38. Teste netreponemice in diagnosticul sifilisului
=lipoidice, cardiolipinice
Utilizeaza antigene lipoidice, nespecifice treponemelor si prin urmare si anticorpii pe care ii detecteaza
(numiti impropriu reagine) sunt nespecifici. Principalul antigen folosit contine cardiolipina, cholesterol si
lecitina.
Sunt 2 tipuri: reactii de fixare a complementului(Kolmer, Bordet-Wasserman) si reactii de floculare(VDRL,
RPR), cele din urma fiind mai frecvent folosite datorita simplitatii lor. Ambele tipuri pot si efectuate
calitativ sau cantitativ. Sunt utile pt screening si pt aprecierea eficacitatii tratamentului.
Testele netreponemice pot determina reactii biologice fals positive si sunt definite ca reactiile positive
aparute la personae fara istoric sau manifestari clinice de sifilis. In functie de durata se impart in acute(sub 6
luni) si cornice(peste 6 luni). Principalele cause ale reactiilor fals positive acute sunt: vaccinari recente,
gripa, mononucleoza infectioasa, hepatita, rujeola, varicela, malaria, sarcina. Reactii fals positive cornice
apar in: LES, artrita reumatoida, sd Sjogren, tiroidita, anemii hemolitice autoimmune.
39. Teste treponemice in diagnosticul sifilusului
Utilizeaza antigene specific treponemice si de aceea au sensibilitate si specificitate foarte mare. Se impart
in: reactii de fluorescent(testul FTA si FTA-abs; serul de testat este pretratat ca o suspensie de treponeme
nepatogene pt a indeparta gruparile antigenice nespecifice), reactii de hemaglutinare(TPHA), reactii
imunoenzimatice(ELISA) si de imobilizare a treponemelor.
Sunt utile pt clarificarea cazurilor in care serologia cardiolipinica este negative sau discordanta. Sunt mai
scumpe decat testele cardiolipinice si dupa infectie raman positive toata viata, ceea ce limiteaza utilizarea in
programe de screening sau pt aprecierea eficacitatii terapiei.
Tehnica acestor teste poate fi modificata pt a permite identificarea tipului de imunoglobulina(IgM sau IgG)
din structura anticorpilor antitreponemici. Prezenta predominanta de IgM semnifica la nou-nascut sifilis
congenital, iar la adult, siilis recent dobandit. In sifilisul tratat sau in cel vechi predomina IgG.
Testul de imobilizare a treponemelor(Nelson) se bazeaza pe identificarea Ac imobilizati (imobilizine) prin
incubarea serului de la bolnav cu o suspensie T. pallidum. Nu se mai foloseste datorita dificultatilor tehnice
si faptului ca se pozitiveaza tardive.
40. Cronologia pozitivarii testelor serologice in sifilis
Ordinea pozitivizarii este urmatoarea: FTA-abs si SPHA-IgM (25-30 zile), VDRL (30-40 zile), TPHA (3545 zile), testul de imobilizare a treponemelor (50-60 zile).
41. Sensibilitatea testelor serologice in sifilis
Sensibilitatea este redusa in stadiul primar (datorita perioadei de latent in sinteza anticorpilor), atinge
maximul (100%) in cel secundar si scade din nou in stadiul tertiar.
42. Fenomenul de prozona in sifilisul secundar
Existenta unor seruri nereactive in stadiul secundar se poate datora unei concentratii foarte mari de anticorpi
(fenomenul de prozona). La diluarea serului reactia devine pozitiva.
38

43. Schemele recomandate de OMS in tratametnul sifilisului


Pt sifilisul recent (cu vechime mai mica de un an): 2,4 * 10 la a 6-a UI benzatin penicilina, doza unica
Pt sifilisul tardive (cu vechime mai mare de un an), exceptand neurosifilisul: 2,4 * 10 la a 6-a UI
benzatin penicilina, repetat de 3 ori la interval de 7 zile
Pt neurosifilis: penicilina G 12-24 * 10 la a 6-a UI/zi, timp de minim 10 zile
Pt sifilisul congenital: penicilina G 50.000 UI/kg/zi, timp de minim 10 zile
Pacientii alergici la penicilina, exceptand gravidele si copiii mai mici de 8 ani, vor fi tratati cu tetraciclina,
500 mg * 4/zi, timp de 15 zile in cazul sifilisului recent si 30 zile in cazul celui tardive.
Pacientii care nu tolereaza tetraciclina, gravidele si copiii mici alergici la penicilina vor fi tratati cu
eritromicina, in aceleasi doze sip e aceleasi perioade ca in cazul tetraciclinei.
44. Reactia Jarisch Herxheimer
Este mai frecvent observata in sifilisul recent, Se datoreaza lizei brutale a unui nr mare de treponeme, cu
eliberarea unei cantitati crescute de endotoxine. Apare la cateva ore dupa prima prize de AB si se remite
spontan in 24 ore. Se manifesta prin semen sistemice (febra, cefalee, dureri osoase si musculare, greata,
tahicardie) si prin exacerbarea sau aparitia de noi leziuni cutanate. La gravide poate produce contractii
uterine si declansa un avort sau o nastere premature. Trebuie deosebita de o reactive alergica la penicilina.
45. Monitorizarea post terapeutica in sifilis
Desi penicilina este foarte eficienta, poate fi necesara reluarea tratamentului.
Sunt considerate esecuri terapeutice:
Persistenta sau recurenta manifestarilor clinice
Cresterea de 4 ori a titrului testelot treponemice
Mentinerea unui titru constant care nu s-a redus de cel putin 4 ori in primele 3 luni si de 8 ori in primele
6 luni de trat.
Monitorizarea clinica si serologica se face:
La pacientii cu sifilis recent sau congenital: lunar primele 3 luni, apoi la 6, 9 si 12 luni dupa trat.
La pacienti cu sifilis tardive: timp de 24 luni dupa trat.
La pacienti cu neurosifilis: minim 36 luni, cu examinarea LCR la fiecare 6 luni.
Contactii pacientilor cu sifilis vor fi examinati si tratati profilactic (ca in sifilisul recent) sau conform
stadiului bolii.
46. Esecuri terapeutice in sifilis
Pacientii cu semen sau simptome persistente sau cei care au o crestere de 4 ori a titrului testelor
netreponemice (comparative cu testul initial sau cu unul din testele ulterioare) sunt reinfectati sau reprezinta
un esec therapeutic. Acestia vor fi retratati numai dupa evaluarea statusului HIV. Daca reinfectia cu T.
pallidum nu este certa, se recomanda si efectuarea unei punctii lombare.
Pacinetii la care titrul testelor netreponemice nu se reduce la 4 ori in primele 6 luni de la initierea trat pt
sifilis primar sau secundar sunt la risc pt esec therapeutic. Acesti pacienti trebuie reevaluati pt o posibila
infectie HIV. Managementul optim al acestor pacienti nu este clar definitm dar se considera ca ar trebui sa
fie cel putin urmariti suplimentar dpdv clinic si serologic. Pacientii HIV-pozitivi trebuie evaluate mai
frecvent. Daca urmarirea clinic-serologica suplimentara nu poate fi asigurata, se recomanda repetarea trat.
Schema terapeutica va cuprinde 3 injectii i.m saptamanale a cate 2.400.000 UI benzatin penicilina fiecare,
exceptand cazurile in care examinarea LCR a indicat modificari de neurosifilis.
47. Conduita la contactii bolnavilor cu sifilis
39

Contactii pacientilor cu sifilis vor fi examinati si tratati profilactic (ca in sifilisul recent=2,4 * 10 la a 6-a UI
benzatin penicilina, doza unica) sau conform stadiului bolii:
Pt sifilisul tardiv (cu vechime mai mare de un an), exceptand neurosifilisul: 2,4 * 10 la a 6-a UI benzatin
penicilina, repetat de 3 ori la interval de 7 zile
Pt neurosifilis: penicilina G 12-24 * 10 la a 6-a UI/zi, timp de minim 10 zile
Pt sifilisul congenital: penicilina G 50.000 UI/kg/zi, timp de minim 10 zile
48. Tratamentul in sifilis, conform Ghidului de diagnostic si tratament al infectiilor cu transmitere
sexuala (tratamentul formelor clinico- evolutive de sifilis: tratament recomandat, tratament
alternativ)
Sifilisul primar si secundar
Trat recomandat: benzatin penicilina G 4.800.000 UI doza totala, administrate i.m sub forma a 2 doze a cate
2.400.000 UI la o saptamana interval.
Trat alternativ: procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m, timp de 10-14 zile. Pacinetii cu sifilis si simptome
sau semen sugerand afectare neurologica(meningita) sau oftalmologica(uveita) trebuie evaluati prin
examinarea LCR si examenul la lapma cu fanta.
Sifilis latent
Recent: Trat recomandat benzatin penicilina G 2.400.000 UI i.m doza unica, repetata la o saptamana
interval. Trat alternativ procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m timp de 10-14 zile
Tardiv: Trat recomandat benzatin penicilina G 7.200.000 UI doza totala i.m sub forma a 3 doze cate
2.400.000 UI la o saptamana interval. Trat alternativ: procain penicilina 1.200.000 UI/zi i.m timp de 21 zile.
Sifilisul tertiar
Trat recomandat: benzatin penicilina G 7.200.000 UI doza totala, impartita in 3 doze i.m la o saptamana
interval + examinare LCR inainte de initiere trat, tratarea cazurilor de sifilis cardiovascular si a gomelor
sifilitice in fctie de extensia si severitatea afectarii.
In caz de neurosifilis, trat recomandat este: penicilina G cristalina 18-24.000.000 UI/zi i.v administrate
fractionat la fiecare 4 ore timp de 10-21 zile si dupa terminarea acestei scheme se va administra benzatin
penicilina G 2.400.000 UI in 3 prize la o sapt interval.
Trat alternativ: procain penicilina 2.400.000 UI/zi i.m asociata cu 500 mg probenecid oral de 4 ori/zi,
ambele 10-14 zile. Dupa terminarea schemei de trat pt neurosifilis se va adm benzatin penicilina 2.400.000
UI in 3 prize la o sapt interval.

40

41