INGRIJIREA PLAGILOR

Ingrijirea plagilor Definiie Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime. ontuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent !ulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastr"nd nsa integritatea tegumentelor. #n fuctie de forta de actiune al agentului !ulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mi$te %c&imoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii !aselor sang!ine din tesutul su'cutanat (apare ca o zona rosie al'astruie, care n c"te!a zile si modifica culoarea, de!enind !"nata, apoi gal'en(!erzuie). )ematomul este o tumefiere dureroasa, de !olum !aria'il, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sau organe, a unei cantitati !aria'ile de s"nge, prin ruperea accidentala a unor !ase sang!ine mai lasificare* Dup tipul de aciune a agentului !ulnerant (traumatic)* +. mecanice* ( prin tiere ( prin nepare, arme al'e, insecte etc. ( prin contuzii, prin lo!ire ( prin stri!ire ( prin arme de foc ( prin mu,ctura de animale sl'atice -domestice ( prin mu,ctura de ,arpe, !iper .. termice* ( cldur, frig, electricitate /. ageni ionizani * radiaii 0. ageni c&imici * acizi, 'aze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi* a) accidentale ( de munc, de circulaie, casnice ') intenionale 1 suicid, agresiuni c) iatrogene ( inter!enii c&irurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere* ( recente (su' 2 ore) ( !ec&i ( care dep,esc 2 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate Dup profunzime* ( superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate ( pentru ca!iti naturale (a'domen, torace, craniu), pot fi* ( nepenetrante ( c"nd nu dep,esc n!eli,ul seros ( penetrante ( se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa ,i un !iscer parenc&imatos sau ca!itar = perforante Dup e!oluie pot fi* ( necomplicate; complicate aracteristicile plgilor prin tiere ( au marginile regulate, limitate, se !indec repede; cele operatorii sunt de o'icei aseptice prin nepare ( sunt cele mai frec!ente ,i cele mai n,eltoare, gra!itatea lor este n raport cu ad"ncimea, sediul ,i gradul de infectare; plgile limitate ad"nci fa!orizeaz dez!oltarea germenilor anaero'i; plgilor prin nepare cu creion c&imic le tre'uie acordat o atenie deose'it, mai ales c"nd n plag, rm"n fragmente de creion, deoarece su'stana c&imic continu s acioneze ,i s distrug esuturile; nepturile m"inii pot produce leziuni inflamatoare( determin panariii prin contuzii ( n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructi!e, deci plgi ale organelor profunde* creier, mu,c&i, ficat, splin, rinic&i, intestin etc., fr s e$iste o plag a pielii prin mu,ctur de animale 1 se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru tur'are; mu,cturile de !iper produc fenomene generale to$ice prin arme de foc 1 se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte comple$e Plgi prin nepare cu spini !egetali* ( spinul tre'uie e$tras complet, la ne!oie, recurg"ndu(se la incizie c&irurgical

( dac nu s(a e$tras este posi'il dez!oltarea unei infecii (a'ces, flegmon) Plgile prin nepare plantar (cui, s"rm) fa!orizeaz dez!oltarea unor infecii !irulente; se trateaz c&irurgical n ser!icii de specialitate. Plgile prin neptur de insect (al'ine, !iespi), prin inoculare de !enin, produc fenomene alergice* prurit, &iperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, con!ulsii, ,oc anafilactic sau colaps. 3imptomatologia plgilor 3imptome locale* durerea este !aria'il ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dez!oltrii infeciei impotena funcional este partial sau total ,i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo(articulare, osoase sau ner!oase 3emne o'iecti!e* prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, a,a(numitele plgi cu mari dilacerri, se pot o'ser!a distrugeri mari at"t de piele, c"t ,i de !ase, mu,c&i, ner!i, fragmente de oase sau diferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii; aceasta se numeste e!isceraie &emoragia este !aria'il, ca ,i a'undena s"ngerrii, n funcie de !asul lezat. 3emne generale* pulsul poate fi rapid ( ta&icardic ( n plgi nsoite de &emoragii e$terne sau interne sau de ,oc traumatic. tensiunea arterial ( dac scade ( denot prezena unei &emoragii sau a unui ,oc traumatic fe'ra poate a!ea semnificaia de'utului infeciei sau resor'ia unor &ematoame 4indecarea plagilor 4indecarea plgilor se poate realiza prin* !indecare primar !indecare secundar !indecare teriar 4indecarea primar(5per primam6 sau 5per primam intentionem6) ( este !indecarea ce se o'ine de la nceput, fr complicaii; este !indecarea ideal pentru orice plag operatorie; !indecarea se produce n 2(7 zile 4indecarea secundara (8per secundam9 sau per secundam intentionem9)* ( n acest tip de !indecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deose'ire de !indecarea primar 4indecarea tertiar (8per tertiam intentionem9)* ( se produce atunci c"nd o plag e!olueaz un timp pe linia !indecrii secundare ,i apoi se sutureaz n scopul scurtrii e!oluiei 4indecarea este un proces interacti!, care se desfoar n trei faze* :aza +* faza inflamatorie (( apare ntre ziua ; i / #n aceast faz apar &emostaza i inflamaia. :aza .* faza de granulaie (( apare ntre ziua / i +0 #n aceast faz se formeaz esutul de granulaie i restaurarea !ascular. :aza /* faza de regenerare 1 este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a / sptm"ni. ontracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii i !indec zona n care rana este prezent. <ceasta reprezint o faz(c&eie n procesul de !indecare i ncepe la apro$imati! o saptm"n din momentul apariiei rnii. =ratamentul local al plgilor =ratamentul !ariaz n funcie de ni!elul la care se acord asistena (locul accidentului, la ca'inet medical sau la spital). Indiferent de ni!elul la care se inter!ine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca* > ngrijirea s se fac n condiii de asepsie > s se asigure, prin pansament, o 'un a'sor'ie a secreiilor > plaga s fie protejat de factorii noci!i 1 termici, infecio,i din mediul nconjurtor > s fie asigurat un repaus al regiunii lezate > tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor. Prim ajutor la locul accidentului* &emostaza pro!izorie aplicarea unui pansament protector transportul accidentatului la o unitate sanitar > nu se e$ploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument > nu se scot fragmente osoase > nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa o$igenata(pericol de &emoragie)

Ingrijirea plgilor recente care nu au dep,it 2 ore de la accident calmarea durerii toaleta si dezinfectia tegumentului o dac plaga este ntr(o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii p"n la o distan de 2 cm de marginea plgii o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre e$terior toaleta plagii* o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa o$igenata /?,cloramina ;,.(;,0?);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face tamponare cu !ata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si ca!itati naturale dezinfectia din nou a tegumentului o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care tre'uie sa depaseasca marginile plagii cu .(/ cm fi$area pansamentului o se face cu leucoplast,galifi$ sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de e!entualele complicatii profila$ie antitetanica o anato$ina tetanica (<=P< )im,;,@ml Plgile !ec&i Plgile care dep,esc 2 ore de la accident se consider infectate; li se face acela,i tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam. Plgile septice( pielea din jurul lor se cur circular, de la e$terior spre interior. Plgile !ec&i, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin ,i ri!anol sau soluie de anti'iotic conform anti'iogramei. ompresa umed !a fi acoperit cu una(dou comprese uscate, apoi se fi$eaz pansamentul, fie prin nf,urare ('andajare), fie fi$"nd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifi$; plgile !ec&i se panseaz ,i se controleaz zilnic. Aa ni!elul toracelui (se face n functie de tipul plagii si localizare. #n cazul plagilor penetrante (ad"nci) aflat la ni!elul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dec"t plaga si(l !om fi$a cu 'enzi de leucoplast pe trei laturi. < patra latura se lasa li'er, nefi$ata, permit"nd pansamentului sa functioneze ca o supapa. #n timpul inspirului, c"nd toracele se destinde, pansamentul se !(a lipi de torace nepermit"nd intrarea aerului. #n timpul e$pirului, c"nd toracele re!ine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permit"nd iesirea aerului si la acest ni!el. Daca a!em o plaga a'dominala !om folosi pansament pe care de aceasta data l !om fi$a pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu e!isceratia (iesirea organelor a'dominale n e$terior) !om folosi un pansament umed. #ngrijirea unei plgi operatorii Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril. ( se dezinfecteaz cu 'etadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 2(B cm, folosind, la fiecare ,tergere, alt tampon ( plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr(o singur ,tergere cu tamponul m'i'at n tinctur de iod sau alcool ( apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii ( se acoper plaga cu compres steril 1 pansamentul se fi$eaz dup metoda cunoscut Profila$ia antitetanic =oate plgile produse n mediu ,i cu ageni traumatici suspeci tre'uie tratate n mod special. <tenie deose'it se !a acorda plgilor nepate cu a,c&ii, spini, cuie, prin mu,ctur de animale, fracturi desc&ise, a!ort, arsuri sau orice plag murdrit cu pm"nt, praf de strad etc. Csuri de protecie nespecific ( urarea c&irurgical a plgilor

( =ratarea cu antiseptic <nti'ioterapie Csuri de protecie specific 3e aplic difereniat* Aa persoane sigur !accinate sau re!accinate se administreaz > <.=.P.<. i.m. ;,@ml (o singur doz) > Du se adm. ser antitetanic > %$cepie fac politraumatizaii gra!, cu stare de ,oc ,i &emoragie, la care se adm. n doz unic, ser antitetanic /;;;(+@;;; E.<.I. Aa persoanele ne!accinate sau cu !accinri incomplete se administreaz* 3er antitetanic /;;;(+@;;; E.<.I. , i.m. , n doz unic cu desensi'ilizare preala'il conform sc&emei minimale. <tenie* la persoanele alergice desensi'ilizarea se practic numai n spital. <nato$in tetanic (<.=.P.<.) i.m. n alt zon dec"t serul antitetanic ( n doz de ;,@ml. De reinut* ( serul antitetanic &eterolog se poate nlocui cu imunoglo'ilin uman antitetanic , pe cale i.m. n doz unic de .;; E.<.I. (la copil) 0;;(@;; E.<.I. (la adult) ( Aa persoanele anamnestic suspecte de sensi'ilitate se face testare (conjuncti!al , cutanat sau intradermic) 3c&ema minimal de desensi'ilizare > 3e injecteaz s.c. ;,+ ml soluie +-+; ser antitetanic F ser fiziologic steril. 3e a,teapt /;min. > Dac nu apar reacii locale ,i generale se injecteaz s.c. ;,.@ml ser antitetanic. 3e a,teapt /;min. > Dac nu apar reacii locale ,i generale se administreaz s.c. nc +ml ser antitetanic. 3e a,teapt /;min. > Dac nu apar reacii locale ,i generale se administreaz, se administreaz restul cantitii de ser antitetanic. <tenie* <sistenta medical !a a!ea pregtit trusa de urgen pentru tratarea accidentelor serice (,ocului anafilactic) n caz de ne!oie Pansamentul Definitie =act c&irurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor G'iecti!e* > fa!orizarea !indecrii rnilor > pre!enirea infeciei > aprecierea procesului de !indecare > protecia plgii impotri!a factorilor mecanici ondutiile unui 'un pansament* a) 3 fie fcut in condiii aseptice se folosesc materiale de protecie ,i instrumente sterile se spla ,i dezinfecteaza mainile, se im'rca mnu,i sterile se ser!esc materialele folosind pense nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag; nu se folosesc acelea,i instrumente la alti pacieni ') 3 fie a'sor'ant sa asigure a'sor'ia secreiilor pentru a fa!oriza cicatrizarea se folosesc comprese de tifon ,i !at &idrofil c) 3 fie protector se acopera plaga cu comprese sterile ,i !at se asigura c dimensiunile compreselor dep,esc marginile plgi cu cel puin +(. cm dac zona este e$pus micro'ilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon ,i !at; d) 3 nu fie dureros se acioneaza cu 'landee ,i r'dare se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere se spla plaga prin turnare ,i se a'sor'e surplusul de lic&id ,i secreiile prin tamponare nu se fi$eaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia ,i a nu produce durere

se asigura limitarea mi,crilor in acea zon dac e$ist indicaii in acest sens e) 3 fie sc&im'at la timp se !erifica indicaia medical cu pri!ire la sc&im'area pansamentului; se sc&im'a cat mai rar pansamentul la plgile c&irurgicale atunci cand se menine curat ,i uscat in cazul plgilor secretante sc&im'ai pansamentul ori de cate ori este ne!oie; se anunai medicul ,i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint fe'r fr alt cauz, sc&im'ai pansamentul cu aceast ocazie. =ipuri de pansamente Pansament protector acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tu' de dren (plag operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter !enos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator Pansament a'sor'ant acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese ,i un strat de !at dac medicul monteaz tu' de dren notai cantitatea de lic&id eliminat Pansament ocluzi! acoperirea cu comprese ,i !at a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat pentru imo'ilizare pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr Panasment compresi! acoperirea unei plgi sangerande in scop &emostatic, pentru imo'ilizarea unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei ca!iti superficiale dup puncionare peste comprese se aplica un strat mai gros de !at astfel incat s se acopere reliefurile osoase ,i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere Pansament umed se folosesc cu scop antiinflamator este contraindicate in plagile care secreta a'undant,deoarece fa!orizeaza secretia si pro!oaca dermite,piodermite,foliculite Cateriale necesare pansamentelor ta!a medical-crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente; trusa cu instrumente sterile* pense &emostatice, pense anatomice, foarfeci c&irurgicale, stilete 'utonate, sonde canelate;'isturiu casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese tu'uri de dren sterile mnu,i sterile mu,ama, alez soluii antiseptice*pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,'etadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa o$igenata/?,ri!anol +?o,cloramina,acid 'oric.(0?) medicamente prescrise de medic* pul'eri, unguente materiale pentru fi$are* fe,i de tifon, 'enzi adezi!e, plas adezi!, soluie adezi!, ace de siguran t!ia renal Pean Hoc&er Port <c Cat&ieu pensa c&irurgicala pensa anatomica 3onda canelata stilet 'utonat port ac )egar IisturiuFlame ace c&irurgicale Pregatirea pacientului a) psi&ica

se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului se e$plica modul de desf,urarea al procedurii se o'inei consimmantul ') fizica poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce tre'uie pansat se alege poziia de decu'it pentru a e!ita lipotimia se asigura intimitatea pacientului dac este cazul %$ecutia pansamentului spalare pa maini,dezinfectie,im'racarea manusilor se iau din trus . pense sterile primul timp indeprtarea pansamentului !ec&i fr a produce durere. dac este lipit se inmoaie cu ap o$igenat sau ser fiziologic; se o'ser!a plaga se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane im'i'ate cu alcool sau alcool iodat . Jtergerea se !a face de la plag spre periferie sc&im'and des tampoanele pentru a e!ita contaminarea al doilea timp(tratarea plagii se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante recomandate; se a'sor' secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur mane!r ,i se ,terge apoi cu un tampon uscat se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura ,i e!oluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate; al treilea timp se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depa,easca marginea plgii cu +(. cm ,i aplicai desupra un strat su'ire de !at dac este necesar se fi$eaza prin lipire cu materiale adezi!e sau prin 'andajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in e!antai, cu fa, rsfrant, in spic) Ingrijirea pacientul se a,eza pacientul in poziie comod ,i se pune regiunea lezat in repaus se o'ser!a faciesul ,i comportamentul la durere se o'ser!a aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia Keorganizarea locului de munca deseurile infectioase(comprese, mnu,i, tu'uri de dren, fe,i se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase(recipiente de culoare gal'ena pre!azut in interior cu saci gal'eni deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare(intepatoare(cutii gal'ene din plastic,specific de unica folosinta deseurile nepericuloase(am'alajele materialelor sterile,g&ips,am'alaje din material plastic(se colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare % fectuarea tipurilor de 'andaje Iandajarea=metoda de fi$are a pansamentului cu ajutorul unei fesi de' tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Cateriale necesare o :ese de tifon de mrimi diferite (limi intre @ ,i .@ cm, lungimi intre . ,i @ m) o :e,e elastice o :oarfece o <ce de siguran, plas, leucoplast Keguli pentru o infasare corecta

o :asa se tine in mana dreapta,capatul li'er in mana stanga o 3e deruleaza de la stanga la dreapta o =urele de fasa nu tre'uie sa faca cute o :asa tre'uie sa permita circulatia sangelui(sa nu fie prea strana dar nici prea larga o Iandajarea mem'relor se incepe de la de la e$tremitate spre radacina in sensul circulatiei !enoase o 3e e!ita miscarile inutile o 3e e$ecuta cu miscari 'lande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta 'olna!ului o :i$area prin nod nu tre'uie sa jeneze o 3e incepe si se termina cu ture de fi$are aracterele unui 'un 'andaj o sa imo'ilizeze perfect pansamentul pentru a fa!oriza cicatrizarea o sa fie elastic,suficient de strans o sa fie est&etic Kealizarea turelor de fi$are o se aplica o'lic su' pansament o se intersecteaza cu o tura circulara o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara o primele ture de fasa se incep la o distant aprecia'ila de leziune,la +;(+@ cm(in afara cazurilor cand nu este posi'il acest lucru) o terminarea 'andajarii se efectueaza cu doua ture circulare la +;(+@cm de pansament =ipuri de 'andajare* circulara, in spirala, in forma cifrei 7, in spic de grau in e!antai Infasarea circulara 3e supapun turele de fasa una peste alta %ste indicate in regiunile cilindrice*gat,torace,articulatia pumnului acest tip de 'andaj se utilizeaza si la realizarea &emostazei Infasare in spirala se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin te&nica numita6semnul policelui6 se incepe cu .(/ ture de fi$are apoi su' forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la .-/ este indicata pentru mem're( gam'a,ante'rat)regiuni tronconice si suprafete intinse Infasare in forma cifrei676 3e incepe cu ture circulare su' articultie 3etrece o'lic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare 3e re!ine o'lic su' articulatie,intersectand prima diagonal 3e continua de cate!a ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare %ste indicate pentru infasarea regiunilor articulare*articulatiacotului,piciorului,pumnului Infasarea 5in spic de grau6sau6 spica6 3e foloseste pentru regiuni articulare* scapulo(&ueral, ing&ino(a'dominal, cot, picior, pumn 3e incepe cu ture circulare deasupra articulatiei :asa se conduce in forma cifri 576,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu +-/ sau .-/ 3e termina cu ture circulare Infasarea in e!antai 3e foloseste pentru articulaii (cot, genunc&i, clcai) 3e incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei 3e continua cu ture o'lice descendente in a,a fel incat fa,a s se suprapun la distane mai mici in plic

,i mai mari in partea e$pus ajungand circular la ni!elul liniei articulare ,i apoi o'lice su' articulaie 3e inc&eie cu dou ture circulare ,i se fi$eaza cu ac de siguran, leucoplast Iandajarea pe regiuni Infasarea capului( capelina 3e conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fi$and cu mana stanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand li'ere pa!ilioanele auriculare. 3e rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a(l fi$a. 3e conduce fasa din spate in fata acoprind 'olta craniana cu ture o'lice,fi$ate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului 3e inc&eie cu doua ture circulare 3e fi$eaza capatul li'er al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate Iandajarea plagilor g"tului. a. PlasaLi o compresa peste plaga. '. Plasati 'andajul peste compresa si pe su' umarul din partea opuss Infasarea nasului(prastia 3e despica in lung fasa,la am'ele capete,lasand in mijloc o portiune de apro$imati! @cm nedespicata,ce !a ser!i la acoperirea nasului 3e fi$eaza pe nas partea din mijloc nedespicata 3e trec capetele superioare ale fesii su' pa!ilionul urec&ii si se innoada in regiunea occipital 3e trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urec&ilor.incrucisand pe cele superioare si se fi$eaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie Infasarea 'ar'iei(capastrul se despica in lung fasa,la am'ele capete,lasand in mijloc o portiune de apro$imati! @cm nedespicata se fi$eaza partea nedespicata pe 'ar'ie sau 'uze se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand li'ere urec&ile Infasarea oc&ilor (monoocular,'inocular)(prin ture successi!e o'lice si circulare Iandajarea gatului(circular eafa(circular Iandajarea toracelui si a'domenului(circular 3anii 1'andaj in spica Cem'rul superior(umarul si a$ial 'andaj in 7;'ratul si ante'ratul in spirala;cotul in e!antai,palma in 7,degetele in spic Cem'rul inferior(coapsa si 'azinul in spica simpla sau du'la,genunc&iul in e!antai sau in 7,glezna in 7 > Aa ni!elul acestor regiuni, 'andajul este in form de spic. :i$area iniial se face prin .(/ ture trecute circular pe a'domen, deasupra crestelor iliacese > trece o'lic peste regiunea ing&inal, pe faa intern, posterioar ,i e$tern a radacinii coapsei de unde urc iar o'lic, peste regiunea ing&inal realiz"nd prima spic ce se continu printr(un nou circular pe a'domen dus apoi o'lic peste regiunea ing&inalM p"n se acoper. Infasarea perineului('andajare in 5=6 > se efectuaza cu ajutorul a dou fe,e. > prima se trece n jurul a'domenului, deasupra crestelor iliace nnod"ndu(se. > ea !a ser!i ca sprijin pentru a doua fa,a care se trece du'lu ntre coapse, Iandajul 'ontului de amputaie > Pentru 'andajul 'ontului de amputaie se folose,te te&nica nf,rii recurente cu . fe,i sau nfa,area cu o fa,. > 3e incepe orin ture circulare de fi$are la +; cm de plag, dup care se rasfr"nge fa,a antero(posterior, ca ,i n cazul calotei craniene, p"na se acoper tot pansamentul fi$"nd turele rasfr"nte cu ture circulare

<lte mijloace de fi$are a pansamentului o Iasmaua(dreptung&iulara,triung&iulara,in patru colturi o %sarfa o =esaturi tu'ular elastice o Caterial adezi!e Iandajareasi fi$area unui o'iect penetrant Du incercati ss mo'ilizati o'iectul penetrant. 3ta'ilizati o'iectul cu comprese. Plasati 'andajul peste comprese )%CGK<NIIA% si &emostaza pro!izorie &emoragia 3curgerea sangelui in afara !aselor sangelui se numeste &emoragie. lasificare In functie de !asele care au fost sectionate arteriala* n care s"ngele este de culoare rosu desc&is, 'ine o$igenat si t"sneste ritmic, sincron cu 'ataile inimii; !enoasa* s"ngele de culoare rosu nc&is (mai putin o$igen, mai mult G.), se e$teriorizeaza cu presiune constanta, relati! modesta; capilara* este o &emoragie difuza, fara a se identifica un !as de cali'ru mai mare ca sursa principala a &emoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele * e$terne,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor !ase de sange. interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (e$* ca!itatea a'dominala, etc.). e$teriorizate(intr(un organ care comunica cu e$teriorul ,caracterizata prin &emoragie interna ntr(un organ ca!itar, urmata de eliminarea s"ngelui la e$terior pe cai naturale (epista$is* &emoragia mucoasei nazale; (otoragie(&emoragie din urec&i (&ematemeza* eliminarea pe gura, prin !arsatura, de s"nge amestecat cu c&eaguri si e!entual resturi alimentare; #n &emoragii puternice poate fi s"nge rosu, proaspat, nealterat, sau n s"ngerari reduse poate fi !arsatura cu aspect de zat de cafea (c"nd s"ngele stagneaza n stomac). (melena* e$teriorizarea s"ngelui acumulat n tu'ul digesti!, prin defecatie. 3caunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei. (rectoragie(&emoragie din rect (&ematuria* reprezinta &emoragia la ni!elul aparatului urinar, e$teriorizat prin mictiune (&emoptizie(sangele se scurge prin gura pro!enind din caile respiratorii,rosu desc&is,aerat In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge * mica* se pierde o cantitate de s"nge p"na la @;; ml medie* se pierde @;;(+;;; ml de s"nge si apar urmatoarele semne* agitatie, ameteli n ortostatism; mari* cantitea de s"nge pierduta +;;;(+@;; ml iar semnele clinice sunt urmatoarele* paloare, ta&icardie, transpiratii reci, &ipotensiune arteriala, ta&ipnee; cataclismice* pierderi de s"nge de peste +@;;(.;;; ml, =< nemasura'ila, pacient inconstient; )emostaza pro!izorie )emostaza =oprirea &emoragiei )emostaza poate fi * (spontana (pro!izorie (medicamentoasa (definiti!a )emostaza pro!izorie, realiza'il, pe mai multe ci* compresiune manual sau digital, pansament compresi!, flectarea puternic a e$tremitii,

aplicarea garoului, pensarea !asului sangerand ompresiunea manual sau digital > <rtera rnit !a fi comprimat numai dac apsarea se e$ercit n regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. #n funcie de cali('rul !asului ,i de profunzimea la care se afl, apsarea !a fi e$ecutat cu degetul mare, cu celelalte degete ale m"inii sau cu pumnul. > ompresiunea digital se folose,te n prima urgen p"n ce s(au procurat materiale necesare pentru o'inerea &emostazei pro!izorii prin alte te&nici* cu ajutorul pansamentului compresi!, garoului sau aplicarea unei pense pe !asul care s"ngereaz. > Aocurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii tre'uie 'ine cunoscute de cel care aplic metoda. c"nd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea urec&ii c"nd rana se afl pe cre,tetul capului, compresiunea se face de o parte ,i de alta partea marginilor rnii in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra ,i n spatele pa!ilionului urec&ii n rnile de la o'raz, 'uze, pe suprafaa e$terioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandi'ulei) n &emoragiile din regiunea g"tului ,i a feei* comprimarea arterei carotide, anterior de mu,c&iul sternocleidomastoidian pentru &emoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a a$ilei se !a comprima artera su'cla!icular deasupra cla!iculei, pe prima coast (g, &, i); g&i n rnile s"nger"nde ale 'raului, ante'raului* comprimarea arterei &umerale 1 pe faa inter a 'raului, ntre mu,c&ii 'iceps (anterior) ,i triceps (posterior). #n funcie de ni!elul la care se afl rana, apsarea se face > n a$il, > pe faa intern la jumtatea 'raului > sau la plica cotului ; n rnile s"nger"nde ale m"inii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea e$tern a plicii pumnului, ,i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleea,i plici a pumnului, pe artera cu'ital "nd rana se afl la mem'rul inferior* n s"ngerarea rnilor din regiunea ing&inal comprimarea !asului se face pe pliul ing&inal c"nd &emoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, pro$imal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia dac rana se afl la ni!elul genunc&iului sau gam'ei* comprimarea se face pe faa posterioar a coapsei n apropierea pliului genunc&iului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunc&iului c"nd s"ngerarea pro!ine dintr(o ran situat n regiunea pel!isului, comprimarea aortei a'dominale se face prin apsarea peretelui a'dominal cu pumnul su' om'ilic. <rtera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei !erte'rale lom'are Aocuri unde se poate face &emostaza arterial pro!izorie prin comprimare digital sau manual* aorta a'dominal; iliac e$tern; artera a$ilar; artera &urneral; artera radial; artera ulnar; artera su'cla!icular; artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera retroauricular; artera femural; artera poplitee; artera pedioas. <lte sisteme de comprimare a aortei* 3e poate e$ecuta o &emostaz pro!izorie ,i prin comprimarea cu degetul nf,urat ntr(o compres steril c&iar n plag, astup"nd orificiul arterial. <ciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are deza!antajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece inter!ine o'oseala celui care o aplic ,i dificulti de a mane!ra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresi! in &emoragiile care intereseaz !asele mici, &emostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresi!e. dup e$ecutarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile, paste care se nf,oar strans o fa,. in funcie de locul plgii, al &emoragiei ,i n funcie de !asul lezat, dac este posi'il (dup msura de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, s"ngerarea fiind astfel oprit), se !a e$ecuta toaleta plgii ,i se !a aplica pansamentul compresi!. Pentru c aplicarca garoului implic ,i riscuri (mai ales c"nd garoul este aplicat incorect), se recomand ca &emostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresi!e. <cestea au a!antajul c nu 'rutalizeaz !asul ,i n alt regiune de"t n zona afectat de traumatism ,i permit irigarea mem'rului prin

!asele care au rmas intacte. pansamentul compresi! este util n &cmoragiile !enoase ,i capilare de la e$tremiti, plgile prilor moi 'uco(faciale, precum ,i n toate plgile peretelui toracic sau a'dominal. :lectarea puternic a e$tremitii 3e utilizeaz c"nd plaga este localizat n regiunile a$ilare, ing&inale, faa anterioar a cotului sau posterioar a genunc&iului. #n plgile arterei &umerale, dup ce se introduce n a$il o fa, rulat (sau un alt corp dur n!elit n !at ,i tifon sau poriuni din rufria 'olna!u(lui), se flecteaz ante'raul pe 'ra ,i se aplic 'raul pe torace. #n aceast poziie mem'rul superior se fi$eaz solid la torace cu o fa,, centur, 'uci din rufria 'olna!ului etc. Pentru &emostaza arterelor ante'raului sau n plgi ale plicii cotului se a,eaz un sul n plica cotului ,i se flecteaz ante'raul pe 'ra fi$"ndu(se n aceast poziie . #n cazul &emoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea ing&inal) se pot utiliza urmtoarele metode de &emostaz pro!izorie* ( una, prin aplicarea unui sul la 'aza triung&iului 3carpa, care se fi$eaz cu o fa,, curea etc. ( sau prin aplicarea unui sul n regiunea ing&inal, urmat de flectarea ,i fi$area coapsei pe a'domen ,i a gam'ei pe coaps )emostaza pro!izorie n leziunile arterei poplitee se o'ine prin a,ezarea sulului n regiunea poplitee ,i flectarea puternic a gam'ei pe coaps, cu fi$area ei n aceast poziie <plicarea garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau !enoase de cali'ru mare ,i mijlociu de la mem're. pentru &emostaza pro!izorie cu ajutorul garoului se !or folosi tu'urile de cauciuc, 'anda %smarc&, man,eta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . la ne!oie pot fi utilizate 'uci de p"nz, 'atist, sfoar. garoul se poate aplica peste m'rcminte sau peste pansament ,i se !a str"nge p"n la dispariia s"ngerrii este 'ine ca ntre garou ,i tegument s se fi$eze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite 'tile arterei, un rulou de fa, sau din alt material, peste care se str"nge garoul. #n felul acesta se o'ine &emostaza fr comprimarea e$cesi! a esuturilor . tu'ul se aplic 'ine ntins, nconjur"ndu(se cu el mem'rul interesat cel puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens &emostatic. Peste pense se trece o tur de fa,, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei ,i pansrii rnii. dac rana continu s s"ngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care o'lig s fie desfcut ,i s se ncerce o nou aplicare garoul !a fi plasat deasupra rnii c"nd &emoragia pro!ine dintr(o arter rupt ,i su' ran, c"nd este secionat o !en. in realitate, n practic, aceast difereniere ntre &emoragia arterial ,i &emoragia !enoas nu este foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina mem'rului, se opre,te at"t &emoragia de origine arterial, c"t ,i &emoragia de origine !enoas;in &emoragiile !enoase s"ngerarea continu p"n se scurge s"ngele aflat n mem'ru n momentul aplicrii garoului. deza!antajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de . ore dac garoul este meninut peste acest inter!al de timp, e$ist riscul apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de o$igen, a unor leziuni ire!ersi'ile, fapt care se poate solda cu amputarea mem'rului. din cauza isc&emiei su' ligatura circular, ner!ii ncep s sufere, fi'rele musculare degenereaz, apar !icieri ale meta'olismului, cu acumulare de cata'olii, su'stane to$ice, se instaleaz !asoplegie cu cre,terea permea'ilitii capilare. din aceste moti!e se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este prefera'il, pentru perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresi!. aplicarca garoului rm"ne oricum unica posi'ilitate de a o'ine o &emostaz pro!izorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatic a mem'relor superioare ,i inferioare. garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat su' el mem'rul de!ine al', palid. este o'ligator s se noteze pe un 'ilet data ,i ora aplicrii garoului ,i 'iletul s se prind cu un ac de pansament sau de &aina 'olna!ului, la !edere. in cazul n care 'olna!ii la care s(a aplicat &emostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or ( o or ,i jumtate, !a tre'ui s se desfac garoul la inter!al de .;(/; de minute, pentru .(/ minute, comprim"nd rana cu comprese sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune ce!a mai sus. mane!ra se e$ecut su' strict supra!eg&ere, pentru c n timpul decompresiunii !asculare poate s apar ,ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou !or fi luale unele msuri, pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la moartea 'olna!ului. Pensarea !asului s"nger"nd Pensarea pro!izorie a !aselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau Hoc&er. apetele !aselor secionate, s"nger"nde se prind n !"rful penselor. Pensa !a fi lsat n plag pe

!asul prins, aplic"ndu(se peste ea un pansament aseptic ,i se transport 'olna!ul la unitatea c&irurgical cea mai apropiat, unde se !a face &emostaza definiti! prin ligature sau suturarea !asului. 3e !erific s nu derapeze pensele (s nu se desfac). Ingrijirea escarelor Definitie. %scarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre . planuri dure (os ,i pat). auzele pot fi* a) Nenerale sau determinate afectiuni cere'ro!asculare care determina imo'ilizarea la pat a 'olna!ului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculone!rite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri de su'nutriie o'ezitate deficit de autoingrijire datorita !arstei afectiuni ale madu!ei spinarii si tul'urari de circulatie majore mentinerea functiilor !itale ale pacientului aflat in stare terminal cu ajutorul aparatelor,determina modificari comple$e la ni!elul tegumentelor si mucoaselor ') Aocale sau fa!orizante , n e!itarea crora inter!ine asistenta medical* meninerea ndelungat n aceea,i poziie cute ale lenjeriei de pat ,i de corp firimituri ('iscuii, p"ine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina si fecale lenjeria de pat umeda,nea'sor'anta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul rulant, corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii ( zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc ( care fa!orizeaza sau agra!eaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensi'ila greutatea corporala* o persoana su'ponderala nu are un strat e$terior de protectie suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina o presiune suplimentara asupra pielii musc&ii flasti, care lasa descoperite proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de suprafete &aine prea stramte, prezenta nasturilor, 'utonilor si a altor decoratiuni la pantaloni in cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor Kegiuni e$puse escarelor +) Decu'it dorsal ( Kegiunea occipital ( Gmoplai ( oate ( Kegiunea sacrococcigian ( lc"ie .) Decu'it lateral ( Emr ( Kegiunea tro&anterian ( :eele laterale ale genunc&ilor ( Caleole /) Decu'it !entral ( ="mple ( Emeri ( reasta iliac ( Nenunc&i ( Degetele picioarelor :iziopatologia escarelor Presiunea e$agerata si prelungita in punctele de sprijin poate determina alterari la ni!elul micro(circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la isc&emie. Daca presiunea nu este imediat eliminata, escara poate de!eni foarte gra!a in scurt timp. lasificarea escarelor Nradul I * ( eritem (roseata) sta'il mai mult de . & leziune superficiala include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inc&isa la culoare. <lti indicatori includ sc&im'arile de temperatura, consistenta sau sensi'ilitate ( Nradul II * ( flictena ( !ezicula cu ser) ( este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau amandoua.Elceul este superficial si apare ca o a'raziune, o 'ula sau un crater acoperit

( Nradul III * ulceratie profunda pana la ni!elul fasciei ( este o leziune adanca care penetreza tesutul su'cutan si se poate intinde si la fascia de dedesu't. Elcerul este adanc si poate afecta tesuturile adiacente ( Nradul I4 * leziuni profunde inclusi! musc&i si os leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea musc&iului, oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara) :azele de e!olutie %ritemul Descriere* ( inrosirea locala a pielii la ni!elul zonei unde a e$istat o presiune indelungata. =ratament* ( cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia ( suprimarea sprijinului pe zona cutanata afectata pina la disparitia totala a eritemului :lictena Descriere* (zona este inrosita, fier'inte si prezinta una sau mai multe 'asicute; uneori pielea poate fi usor crapata ( .apare din cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare e$agerate =ratament* ( cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei ( suprimarea sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Aocal 1 golirea 'asicii de lic&id seros sau sero(&ematic.3e aplica un pansament uscat de . ori pe zi. Inainte de 'aie se aplica un pansament plastifiant pentru a e!ita deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul su'iacent incepe sa se refaca. Dezepidermizare Descriere* Keprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la ni!elul tesutului epitelial, prin moartea celulelor din zona atinsa de isc&emie. <re . faze* a) afectarea epidermului( foto +) ') afectarea epidermului si dermului( foto .) =ratament* 3e face toaleta ranii de . ori pe zi, folosind solutie de cloramina turnata in jet. 3e foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor, dermazine, etc.) sau 'io$iteracor spraO aplicat pe rana peste care se pune un pansament steril. %ste interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere* In acest stadiu sunt atinse toate straturile pielii* epiderm, derm, &ipoderm. <re / forme de manifestare* Decroza neagra, uscata( foto+) 3tadiul fi'rinolitic( foto .) <gra!area pana la os cu decolare( e$ista necroze, frec!ent infectii, 'ursite, pseudo'ursite. 3unt atinsi musc&ii, tesutul gras, tesutul apone!rotic, capsula si osul(osteita).(foto /) <cest stadiu este o complicatie a escarei care poate duce c&iar la moartea su'iectului prin suprainfectie si septicemie. =ratament* onsult si tratament medico(c&irurgical de specialitate :aza de granulatie Descriere*Plaga este ocupata de un tesut !iu , rosu, constituit din muguri carnosi. %ste faza in care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. =ratament* Pansamentul se !a aplica in scopul stimularii 5inmuguririi6, a!and ca o'iecti!e* a'sor'tia e$udatului, pre!enirea contaminarii cu alte 'acterii, mentinerea suprafetei umede Du se !or aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt, apa o$igenata, etc.) pentru ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos. :aza de epidermizare Descriere* In acest stadiu se inc&eie procesul cicatriceal. =ratament* 3e !a urmari inc&iderea ranii, pre!enind formarea cicatricei c&eloide prin stimularea regenerarii pielii cu creme nutriti!e si masaj in jur stimulind astfel !ascularizatia. %!aluarea riscurilor la escare Kiscurile sunt determinate de* starea general, starea nutriional, starea psi&ic, capacitatea de mo'ilizare, incontinena, starea pielii. %!aluarea riscului la escare se face la internarea 'olna!ului n spital ,i la fiecare 7(+; zile, n funcie de e!oluie. %!aluati factorii de risc de aparitie a escarelor la pacienti folosind scala de e!aluare a lui Dorton* > Pacientii cu scorul +0 sau mai mic sunt e$pusi unui risc mai mare de a face escare. > 3corurile de +7(.; sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor. > Pacientii cu scorul +0(+7 nu sunt considerati a fi e$pusi riscului, dar ei !or fi ree!aluati de ndata ce se constata o deteriorare a starii lor. 3 <A<DGK=GD GDDIPI< :IQI R GDDIPI< C%D=<AR < =I4I=<=%

CGIIAI=<=% ID GD=ID%DPR IEDR 0 =K%<Q 0 C%KN% 0 =G=<AR 0 :RKR 0 CGD%K<=R / <P<=I / C%KN% <SE=<= / #D %<=R / G <QIGD<A / 3A<IR . GD:EQ . AICI=<= A< 3 <ED . :G<K=% AICI=<=R . D% GII %I - EKIDR . PKG<3=R + =GKGPI= + AICI=<= A< P<= + ICGIIA + DEIAR + =otal PK%4%DIK%< EA %K%AGK D% PK%3IED%* 3e adreseaz cauzelor locale sau fa!orizante ,i reprezint 8cartea de !izit9 a asistentei medicale. %scarele por aprea n c"te!a ore sau n c"te!a zile, formarea lor fiind !aria'il, depinz"nd de factorul de risc ,i de tolerana pielii la presiune ndelungat. se !a sc&im'a pozitia pacientului la + ( . ore daca nu e$ista contraindicatii se !a aseza langa patul pacientului un program de sc&im'are a pozitiilor n care se noteaz* (orele de sc&im'are ,i poziia* +0 1 DD; +21 DA3; +7(DD; .;(DAD (aspectul cutanat

(zonele de masaj pentru pacientii care sunt intorsi dupa un anume program, se !or folosi materiale pre!enti!e ca saltele cu aer, de e$emplu <sigurarea confortului ,i meninerea 'olna!ului ntr(o stare de igien perfect 3e !a a!ea n !edere* ( e!itarea cutelor lenjeriei de pat, renunarea la lenjeria de corp ( splarea zilnic, cu ap ,i spun ,i ungerea regiunilor e$puse umezelii, ,tiut fiind faptul c pielea uns se macereaz mai greu dec"t pielea uscat (n caz de incontinen, se apeleaz la sonda :oleO). ( scuturarea patului zilnic sau ori de c"te ori este ne!oie se !or aplica e$ercitii de respiratie cand se !a intoarce pacientul de pe o parte pe alta, mai degra'a !a fi ridicat decat impins, pentru a micsora frecarea se !or folosi perne pentru pozitionare si cresterea confortului se !a incuraja pacientul sa participe la tratament se !a e!ita asezarea pacientului direct pe tro&anter este prefera'il sa fie asezat in decu'it lateral intr(un ung&i de /; grade pacientul care sta in scaunul cu rotile !a fi in!atat sa apese pe picioare la fiecare +@ minute penru a stimula circulatia pacientii paraplegici !or fi in!atati s(si impinga greutatea in scaunul cu rotile. Daca pacientul !a cere ajutorul, !a tre'ui ajutat sa(si lase greutatea pe o fesa pentru 2; de secunde, apoi pe cealalta. 3e !a e!ita asezarea pacientului pe suprafete de plastic neregulate se !a in!ata pacientul sa e!ite lampile de caldura si sapunul pentru ca usuca pielea daca conditia pacientului permite, i se !a recomanda o dieta 'ogata caloric, proteic si !itaminic. onsultanta nutritionala este necesara pentru tratamentul enteral si total parententeral fa!orizarea !ascularizaiei n zonele comprimate > prin masaj(fa!orizeaz !ascularizaia profund ,i superficial (ndeprteaz celulele descuamate ,i destup glandele se'acee(re&idrateaz pielea (masaj cu unguent &idratant sau ap ,i spun)(fa!orizeaz starea de 'ine ,i confort nltur durerea, an$ietatea, ajut la gsirea forei ,i energiei Indicaii* ( pentru toi 'olna!ii imo'ilizai care prezint factori de risc ( n momentul sc&im'rii poziiei, pe toate regiunile e$puse Principii ( se face ntotdeauna pe pielea curat, dup ce 'olna!ul a fost splat ,i i s(a sc&im'at a,ternutul ( se face cu un unguent pe m"na goal, n direcia circulaiei de ntoarcere de jos n sus, iar la ceaf ,i umeri in!ers(de sus n jos ,i circular spre e$terior ( se face pe o zon mai mare dec"t suprafaa interesat ( masajul nu tre'uie s fie dureros, poziia 'olna!ului s fie conforta'il, iar durata sa de apro$imati! +@ minute. ontraindicaii* ( nu se face 'olna!ului cu fe'r, cu infecii ale pielii sau cu septicemie Cateriale necesare* ( unguentul Instalarea pacientului* ( se nc&id ferestrele, se a,az 'olna!ul ntr(o poziie !aria'il, n funcie de zon ,i, n acela,i timp conforta'il pentru asistenta medical(se face de /(0 ori se !a !erifica daca pacientul si mem'ri familiei cunosc strategiile de pre!enire si tratare a ulceului de decu'it si daca isi inteleg propriul rol in planul de ingrijire onsideratii speciale * se !a e!ita folosirea cotului si a calcaiului deoarece pot apare pro'leme neuro!asculare la maini si la

picioare se !a e!ita folosirea 'lanii artifiale de oaie deoarece nu reduce presiunea si ofera o falsa impresie de securitate !indecarea ulcerului in stadiul / si 0 necesita inter!entie c&irurgicala =ratament in functie de stadiul 'olii 3tadiul I In primul stadiu leziunile pot fi sensi'ile si dureroase. =ratamentul include * ( spalarea zilnica a zonei cu solutie salina pentru a o mentine curata si uscata ( mentinerea zonei lezate curata si uscata, inlaturarea transpiratiei, urinii sau fecalelor pentru a pre!eni e!olutia leziunilor ( alimentatia 'ogata in proteine, pentru a induce !indecarea ( sc&im'area frec!enta a pozitiei corpului, pentru a pre!eni presiunea constanta si indelungata intr(o anumita zona ( se e!ita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile ( folosirea de perne sau de dispoziti!e care sa scada presiunea dintr(o anumita zona si sa o distri'uie uniform. Cajoritatea escarelor in stadiul I se !indeca in 2; de zile cu tratament corespunzator. Du sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara pentru a supra!eg&ea e!olutia. 3tadiul II In stadiul II pielea este lezata, apare solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza ulceratia, care este in mod o'isnuit dureroasa. =ratamentul stadiului II include * ( curatirea leziunii. <ceasta curatire se face cu solutii saline, de catre un profesionist. Du se folosesc pentru curatire ioduri, pero$izi sau solutii antiseptice deoarece acestea pot pro!oca distrugeri ale tesutului. 3e utilizeaza pansamente din tifon im'i'ate cu solutii saline pentru a acoperi pielea, pentru a o proteja, a o mentine curata si pentru a mentine fluidele naturale. Pansamentele uscate impiedica !indecarea ( administrarea de unguente care sa gra'easca !indecarea, ca de e$emplu unguentele ce contin enzime. Du se folosesc unguente ce nu au fost recomandate de medicul specialist ( alimentatia 'ogata in proteine, pentru promo!area !indecarii. ( inlaturarea tesutului mort (de'ridare). In cazul in care se produc necroze tisulare (parti din tesut mor), medicul !a inlatura aceste tesuturi pentru a gra'i !indecarea si pentru a pre!eni infectiile. De'ridarea implica * ( aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui se !a indeparta si tesutul mort din acea zona. ( aplicarea de unguente ce contin enzime, ce !or dizo!a partile necrotice ( spalarea cu jet de apa, ceea ce !a duce la indepartarea zonelor moarte ( indepartarea c&irurgicala, efectuata cu 'isturiul sau cu foarfeca. Cajoritatea leziunilor in stadiul II se !indeca in 2; de zile cu tratament corespunzator. 3tadiile III si I4 In stadiul III ulceratiile se e$tind la zonele de su' piele, formand un mic crater. In stadiul I4 craterul este foarte adanc, ajungand pana la musc&i si la oase, producand distructii. =ratamentul in stadiile III si I4 este urmatorul * ( eliminarea presiunii e$ercitate pe tegument prin sc&im'area pozitiei ( promo!area unei alimentatii cu un continut optim de proteine ( mentinerea leziunii curate si &idratate cu unguente si irigatii cu solutii saline ( administrarea de unguente topice ( daca este necesar se efectueaza indepartarea tesuturilor moarte (de'ridarea) ( in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu anti'iotice. 3emnele de infectie includ* continut purulent al ulceratiei, inrosirea tegumentului din jur si fe'ra ( in cazul in care este necesar se face o grefare a pielii. Nrefa stimuleaza regenerarea pielii. In cazul in care se face grefarea se poate continua c&irurgical cu sutura ulceratiei, pentru a gra'i !indecarea 3tadiile III si I4 ale escarelor de decu'it se !indeca greu. G ulceratie adanca se poate !indeca in cate!a luni sau in cati!a ani. Aeziune de decu'it - escara gradul I4 care necesita inter!entie c&irurgicala Ingruijirea ulcerului de decu'it Cateriale necesare* > leucoplast &ipoalergic sau plasa elastica > manusi > ser fiziologic > antiseptic pentru tegumentul din jur,pentru plaga > comprese sterile > tampoane sterile > pansamentul pentru aplicare locala selectat

> recipient pentru colectarea deseurilor > scala de masurare a leziunilor > musama,aleza > instrumente sterile(pense) > ta!a cu dezinfectant pentru pensele utilizate > carucior transport materiale de pansat > ta!ita renala Pregatirea ec&ipamentului* > se !a asam'la ec&ipamentul langa pacient > se !a taia leucoplastul pentru fi$area pansamentului > se !a pregati sacul de plastic Implementarea * 3e !or spala mainile si se !or re!izui precautiunile standard de protectie uratarea ulcerului de presiune* se !a asigura intimitatatea pacientului se !a e$plica te&nicii pacientului pentru indepartarea fricii si promo!area cooperarii pozitionare astfel incat sa se poata a!ea acces usor la ni!elul ranii se !a acoperi marginea patului cu o aleza pentru pre!enirea murdaririi se !a desc&ide recipientul cu solutie de ser fiziologicsi 3e !a pune solutia salina intr(un recipient curat sau steril, in functie de politica, si seringa alaturi se !or pune manusile se !a indeparta pansamentul !ec&i si se !a arunca pentru a pre!eni contaminarea campului steril se !a inspecta leziunea si se !a nota culoarea, marimea, mirosul si daca prezinta de'ridari necrotice se !a masura rana (cu o scala speciala) se !a folosi seringa cu piston si se !a iriga cu presiune forta ulcerul pentru indepartarea tesutului necrotic si indepartarea 'acteriilor din rana. Pentru leziunile fara necroza, se !a aplica o presiune usoara pentru a pre!eni distrugerea tesutului nou se !or inlocuiti manusile cu degetul de la manusa sau cu 'etisoarele cu !ata se !or !erifica tunelele ranii. <cestea reprezinta e$tensiile leziunii pana in zona fasciala. 3e !a determina adancimea se !a re!izui conditia pielii si a ulcerului. 3e !a nota aspectul patului ranii si a tesutului inconjurator daca se !a o'ser!a tesut necrotic aderent se !a c&ema un medic specialist pentru a efectua de'ridarea se !a aplica pansamentul indicat onsecinte ale escarei Aa ni!el fiziologic* (cresterea spasticitatii (cresterea durerii neurologice (persistenta retractiilor musculo(tendinoase (dezec&ili'rul !ezico(sfincterian (aparitia altor complicatii asociate diagnosticului initial datorate imo'ilizarii prelungite Aa ni!el psi&o(social (intreruperea si prelungirea procesului de recuperare si readaptare a persoanei respecti!e (repercursiuni pe plan economic, psi&ic si social