Sunteți pe pagina 1din 160

Asigurarea evidenei i micrii bolnavilor Internarea, transferul, externarea

Spitalul Este o instituie sanitar destinat ngrijirii bolnavilor i organizat pentru serviciu permanent Este un loc n care se interneaz oamenii bolnavi care necesit ngrijiri Este o instituie cu caracter curativ !a sistem de constructie deosebim doua tipuri de spitale " # # # # # # Spitale bloc Spitale pavilioane Serviciul de primire Seciile de spital Serviciile de diagnostic i tratament Serviciile administrativ # gospodreti

Spitalul cuprinde urmtoarele pri componente funcionale "

Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului, unde se $otrete asupra internrii bolnavului El trebuie s cuprind sala de ateptare, biroul de nregistrare a bolnavilor, cabinetul de consultaii, camera de deparazitare i baia bolnavilor, camera de mbrcare, camera pentru dezinfectarea i deparazitarea efectelor, magazia de efecte a bolnavilor i magazia de lenjerie curat %anexa I # sc$ema serviciului de primire& Secia de spital este partea component nzestrat cu paturi care asigur asistena ntr#o anumit specialitate a bolnavilor Ea cuprinde n mod obinuit saloanele de bolnavi, camera pentru asistente, camera pentru medici, oficiul, toaleta, baia, $olul, slile de tratamente i alte ncperi n funcie de specificul seciei %sli de operaie, de sterilizare, de reanimare, de gips, de natere, rezerve etc& Serviciile de diagnostic i tratament sunt pri componente fr paturi ale spiatalului care deservesc toate seciile 'n general funcioneaz urmtoarele servicii de diagnostic i tratament" # # # # Serviciul de radiologie Serviciul de ecografie (aboratorul de analize medicale (aboratorul de explorri funcionale )

# # # #

*unctul de transfuzie +armacia Serviciul central de sterilizare +izioterapie # gospodreti sunt menite s asigure baza material pentru

Serviciile administrativ

funcionarea spitalului, prin amenajarea, dotarea i ntreinerea cldirilor, seciilor i serviciilor i prin asigurarea alimentaiei bolnavilor # # # # Intendena Spltoria Serviciul te$nic de ntreinere i reparaii ,locul alimentar Internarea i primirea bolnavilor n spital Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul Acest prim contact este $otr-tor pentru c-tigarea ncrederii lui, factor indispensabil pentru asiguirarea unei colaborri sincere ntre bolnav i personalul de ngrijire, n vederea recatigrii sntii celui internat Internarea n spital se face pe baza biletelor de internare emise de policlinic, medicul de familie sau cabinetele medicale particulare Sputalul primete bolnavi i prin transfer de la alte uniti spitaliceti, dac bolnavul aparine profilului su !azurile de urgen vor fi primite i fr bilet de internare, c$iar dac nu sunt momentan locuri libere n spital ,olnavii internai sunt nscrii n biroul serviciului de primire n registrul de internri .ot aici se completeaz i foaia de observaie clinic i datele de identitate ,olnavul adus la spital va fi dezbrcat i examinat n cabinetul de consultaie al serviciului de primire ,olnavul va fi examinat de ctre medicul de gard 'n acest scop, acesta va culege datele anamnezice de la bolnav sau de la nsoitor, date pe care le va trece imedit n foaia de observaie a bolnavului Asistenta va ajuta totdeauna bolnavul s se dezbrace, indiferent de boala lui /ezbrcarea bolnavilor cu extremiti dureroase %fracturi, luxaii, plgi, etc& se va ncepe totdeauna cu partea sntoas i se va termina cu partea bolnav, iar la mbrcare se va proceda n ordinea invers

1ainele i efectele vor fi nregistrate n vederea nmagazinrii pe perioada c-t bolnavul va fi internat (a nevoie, $ainele vor fi supuse deparazitrii i dezinfeciei nainte de nmagazinare /up stabilirea diagnosticului, nainte de a#l duce n secie, bolnavul va fi mbiat i %dac e cazul& deparazitat Apoi bolnavul va fi mbrcat cu pijama sau cu cmas de noapte, ciorapi i papuci *este pijama primete un $alat gros, pentru circulie pe coridoare i n salon ,olnavul astfel pregtit va fi dirijat n secia indicat de serviciul de primire dup carecterul bolii de care sufer, unde va primi patul lui Evidena i micarea bolnavilor ,olnavii primii n secie sunt nregistrai n condica seciei Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavului, numrul foii de observaie, timpul de spitalizare cu data internrii i ieirii, diagnosticul, starea la ieire, precum i eventualele observaii +oile de observaie reprezint dosarul de spital al bolnavului Ele sunt administrate de ctre asistent +oaia de observaie este un document practic, util, pe baza cruia se dirijeaz tratamentul bolnavului, dar n acelai timp este i un document tiinific i medico#legal /in acest motiv pstrarea foilor de observaie n bune condiii este absolut necesar +oile de observaie ale aceluiai salon vor fi inute n aceeai map, ntr#un loc inacesibil bolnavilor, cci unele date cuprinse n foi, ar putea fi interpretare greit de ei i i#ar demoraliza !oninutul foilor de observaie constituie obiectul secretului profesional, motiv n plus deci pentru a fi pstrate n siguran Asistenta va trece n foaia de observaie rezultatul tuturor examinrilor de laborator, care s#au executat (a plecarea bolnavului, medicul de salon nc$eie evoluia bolii descriind epicriza, definitiveaz diagnosticul, adnot-nd indicaiile date i menioneaz starea n care bolnavul a prsit spitalul Iesirea bolnavilor din spital 2omentul plecrii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar ef de secie Asistenta va fixa mpreun cu bolnavul ora plecrii, pentru a#i putea asigura alimentaia p-n n ultimul moment 3a verifica mai departe dac $ainele cu care a sosit bolnavul sunt corespunztoare anotimpului Asistenta aprofundeaz cu bolnavul indicaiile primite de la medic i cuprinse n biletul de ieire 3a lmuri n special prescripiile referitoare la regimul dietetic, insist-nd asupra 4

variabilitii posibile de alimentaie n cadrul regimului, precum i modul de preparare a alimentelor prescrise .ransferul bolnavilor 'n cursul tratamentului se ivete adesea necesitatea ca bolnavul s fie transferat de la o secie la alta %interne # c$irurgie& sau de la un spital la altul %maternitate # infecto#contagioase& 'n ambele cazuri, transferarea se face n baza nelegerii ntre cele dou uniti 'n legtur cu tranferarea bolnavului, asistenta are urmtoarele sarcini" # *regtirea documentaiei pentru medicul salonului, n vederea nc$eierii evoluiei bolii, formulrii epicrizei, ntocmirii biletului de transfer, copierea foii de observaie i rezulattelor analizelor de laborator, pentru a fi trimise sper orientare mpreun cu bolnavul # # # # # 'ntiinarea familiei despre trecerea bolnavului n cealalt unitate *regtirea bolnavului pentru transport respectiv& Scoaterea bolnavului din tabelul de regimuri i condica de medicamente 'nsoirea bolnavului p-n la secia sau spitalul unde acesta a fost transferat, acord-ndu#i ngrijirile necesare pe drum, dac starea lui ar necesita acest lucru Asistenta va avea grij s ia imediat napoi inventarul rmas asupra bolnavului precum i pturile i perna de pe targ %igien, medicaie, tratament executat pe ziua

SCHEMA SERVICIULUI DE PRIMIRE A BOLNAVULUI


Dezbracare Deparazitare imbaiere examinare Imbracare Sectie de spita

Intrare

E"ecte e Inre!istrare b$ na%# #i Ma!azie pentr# en&erie c#rata

Dezin"ectia si Ma!azie pentr# deparazitarea 'aine e e"ecte $r b$ na%# #i

Asigurarea condiiilor de igien i confort


) *atul i anexele sale a& !alitatile patului Sa fie comod Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire" # # lungime 0m, latime 78#98 cm, de la podea pana la saltea, :8 cm sa#i permita pacientului sa se poate misca in voie

usor de manipulat si de curatat calitatile somierei %partea principala a patului& # b& .ipuri de paturi pat simplu, cu somiera pat cu somiera mobila pat ortopedic # are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati %4;5 bucati& pat universal # ptr tratament ortopedic cu somiera mobila c& Accesoriile patului salteaua # confectionate dintr#o singura, din doua sau trei bucati din burete, material plastic # care se curtata si se dezinfecteaza mai usor pernele # trebuie sa fie in numar de doua" una umpluta cu par de cal, iarba de mare si una din burete, material plastic sau puf < dimensiuni" 66cm ; =6 cm patura # confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor lenjeria # este bine sa aiba cat mai putine cusaturi< lenjeria necesara # doua cearsafuri, doua fete de perna, o aleza, musama< # cearsaful sa fie dintr#o singura bucata cu dimens mari sa poata fi fixat sub saltea< : sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica si elastica, bine intinsa

# #

musamaua # conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii< dimensiuni")68cm ; ))8cm aleza # acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu )6#08 cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect

fata de perna # confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei< se va inc$eia cu snur in partea laterala sau fara snur, cu desc$izatura suprapusa< utilaj auxiliar # sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de invelitoare<

0 *regatirea si sc$imbarea patului


*regatirea patului fara pacient 2ateriale necesare cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una#doua paturi, doua perne< Efectuarea se indeparteaza noptiera de langa pat se asaza un scaun cu spatar la capatul patului pe scaun se asaza, in ordinea intrebuintarii" lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect cearsaful se asaza la mijlocul saltelei< se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus< se introduce cersaful adanc sub saltea la ambele capete Se executa coltul persoana asezata cu fata spre capatul patului< cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata =

se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului # incepand de la colturile saltelei< se intinde bine cearsaful # sa nu prezinte cute /aca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza se asaza cel de#al doilea cearsaf peste care se intinde patura< marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se indoaie in lungime se asaza pernele introduse in fetele de perna curate *regatirea patului cu pacientul in pat Sc$imbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului nu permite ridicarea din pat >biectivele pentru pacient si asistenta" *acientul sa prezinte" o stare de bine< confort fizic si psi$ic< stare de igiena permanenta< *entru asistenta este o ocazie de" a comunica cu pacientul< de a#i da posibilitatea pacientului sa#si exprime sentimentele, sa#si usureze starea sufleteasca< de a#l observa< de a#l mobiliza, pentru a se preveni complicatiile< de a#i asigura conditii corespunzatoare de igiena, de relaxare si odi$na 2aterialul necesar" acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus" paravan, sac de rufe, eventual # lenjerie de corp curata si material pentru a spala pacientul daca s#a murdarit< 2ediul inconjurator" evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea masurilor privind asepsia *acientul se informeaza asupra procedeului< se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu#i vor cauza dureri< i se solicita cooperarea a& *rocedura %executia& 7

*acientul poate fi intors in decubit lateral In acest caz, sc$imbarea lenjeriei se face in lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente" # # # # cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului< pacientul ramane acoperit pana la sc$imbarea cearsafului de sub patura< marginile cearsafului se desfac de sub saltea de jur imprejur asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinandu#i capul pe antebrat # # apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului< pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie< se asaza apoi in dreptul genunc$ilor pacientului, introduce mana stanga sub genunc$ii acestuia flectandu#i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse # # # din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decubit lateral drept, sprijinandu#l in regiunea omoplatilor si a genunc$ilor pacientul se mentine acoperit< asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului< sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate # # pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai inainte se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se asaza o perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinandu#l in regiunea omoplatilor si sub genunc$i *entru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept Sc$imbarea cearsafului de sub patura

Asezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului<

*acientul poate fi asezat in pozitie sezand< procedura se efectueaza, de asemenea, de catre doua persoane" una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si deruleaza cearsaful curat b& Sc$imbarea alezei Se poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau folosind metoda urmatoare" b?& ridicarea pacientului cu ajutorul umarului Este o metoda recomandata # cand este posibil de efectuat, deoarece produce o presiune intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta metoda 2etoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente" # asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul bazinului pacientului # asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute # cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa#si largeasca baza de sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunc$ii # asistenta din partea dreapta isi fixeaza umarul drept in axila dreapta a pacientului # asistenta din partea stanga fixeaza umarul ei stang in axila stanga a pacientului, astfel incat bratele pacientului sa se odi$neasca pe spatele asistentelor< # apoi asistentele incearca sa#si introduca antebratul cat mai mult sub coapsa pacientului # mana libera a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand un suport in momentul ridicarii # la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului # in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genunc$ii ,coloana vertebrala coboara si aseaza pacientul confortabil b0& cand pacientul nu poate sa coopereze # asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana dreapta si cu baza de sustinere larga # bratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului cat mai aproape de linia bazinului # braele dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc )8

# pacientul este rugat sa#si incruciseze bratele pe piept # la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica A.E@.IE *rotejarea coloanei vertebrale si a musculaturii abdominale se realizeaza prin flectarea genunc$ilor si coborarea coloanei , mentinand spatele drept

*oziiile bolnavului n pat 2obilizarea i transportul bolnavului


Sc$imbarile de pozitie ale pacientului # # Indicatii Sc$imbarile pasive se efectueaza la pacientii" adinamici, imobilizati, inconstienti, paralizati, cu aparate gipsate etc *rincipii de respectat Sunt necesare ) sau 0 asistente *rinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana, asezand palma pe suprafata corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare< Asezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare< Aenunc$ii flectati, coloana vertebrala usor aplecata< Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale si asupra corpului vertebrei, permitand asistentei sa utilizeze forta musc$ilor membrelor inferioare, impulsionand toata energia ei spre picioare 2iscari pasive mai frecvente" ) intoarcerea pacientului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi< 0 asezarea pacientilor in pozitie sezand 4 readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna active # le executa pacientul singur pasive # sunt efectuate cu ajutorul asistentei

))

a& Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt< asistenta se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt" isi flecteaza usor genunc$ii< se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre membrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea In timpul acestei miscari, asistenta isi flecteaza bine genunc$ii b& Beaducerea in decubit dorsal din decubit lateral se face de catre doua asistente ambele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pacientului asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila cea apropiata de suprafata patului si ii sprijina capul pe antebrat cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului cu mainile ramase libere ele intorc pacientul c& Bidicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand 3om exemplifica trei metode" c)& asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana intre omoplatii acestuia pentru a ridica pacientul, asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunc$ii in acelasi timp cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin marginea patului c0& )0

asistenta se asaza la marginea patului cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinandu#i capul pe antebrat c4& in cazul pacientilor aflati in stare grava# se realizeaza de catre doua asistente asistentele se asaza de o parte si de alta a patului ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului cu cealalta mana prind pacientul sub axila d& Bidicarea pe perna se executa de catre doua persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt indoaie bratele pacientului peste abdomen introduc mana dinspre capul patului sub omoplati pacientului cu palma in sus cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc isi flecteaza genunc$ii la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul te$nica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu#si genunc$ii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului Sc$imbarea din pozitia sezand, in decubit dorsal se face mai usor sc$imbarea pacientului din pozitie sezand in decubit dorsal, folosind forta membrelor inferioare >,SEB3A.IE

)4

pentru usurarea miscarii pacientului este importanta balansarea corpuluji asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului

I2*>B.A@. /E BE.I@C. # # explicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptati de la el urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu#va ca el se afla intr#o pozitie confortabila 2obilizarea pacientului Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei >biectivele urmarite @ormalizarea tonusului muscular 2entinerea mobilitatii articulare Asigurarea starii de bine si independenta pacientului Stimularea metabolismului +avorizarea eliminarii de urina si fecale Stimularea circulatiei sanguine pentru" profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor, contracturilor *rincipii de respectat 2obilizarea se face in functie de" @atura bolii Starea generala .ipul de reactivitate a pacientului *erioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu#se treptat, in functie de raspunsul fiziologic al pacientului Exercitiile se fac inainte de mese )5

*acientul trebuie invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitii de respiratie /e asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii de relaxare >bservatie # momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat, precum si ritmul in care se efectueaza vor fi $otarate de medic # executarea in bune conditii tine de competenta asistentei *regatiri *regatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus %$alat, papuci, fotoliu, carje& Asistenta il formeaza" procedeu, scop Ii controleaza pulsul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresia fetei< de asemenea se poate determina gradul de flexie a articulatiei cu goniometrul .ipuri de miscari si modalitati de mobilizare 2obilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea pacientului< mobilizarea se face progresiv, crescand treptat gama de miscari< se incepe cu" 2iscarea capului # miscari pasive si active 2iscarea degetelor, inc$eieturilor %mainii, gleznei& 2iscarea si sc$imbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare, miscari de flexie si extensie, pacientul pastrand pozitia de decubit Important" 2iscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie /e asemenea se poate asocia cu efectuarea unor masaje a& Asezarea in pozitie sezand, la marginea patului a)& 2odalitatea de asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului Asistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genunc$ii flectati Introduce o mana la spatele pacientului sub omoplat iar cealalta mana, sub regiunea poplitee *acientul poate colabora fie sprijinindu#se de marginea patului, fie imbratisand gatul asistentei sau al asistentului< )6

> data cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea membrelor inferioare intr#un ung$i de 98grd si se urmareste pozitie corecta a coloanei acestuia a0& 2etoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mainile *ozitia asistentei este aceeasi, doar ca Asaza bratele pacientului peste abdomen 2embrul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa Apoi, asistenta aseaza o mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalta sub genunc$ii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus< *rima asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului, sa fie numai de cateva minute, sa fie numai de cateva minute, sa se masoare pulsul< In zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi b& Asezarea in fotoliu Asezarea pacientului in fotoliu" Asistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea patului *une un pled pe fotoliu Imbraca pacientul cu $alat si ciorapi Aduce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa metoda cunoascuta Asistenta se asaza in fata pacientului si introduce mainile sub axilele acestuia *acientul se sprijina cu mainile pe bratele sau umerii asistentei Asistenta ridica pacientul in picioare si, intorcandu#l cu spatele catre fotoliu, il asaza incet in acesta Il acopera cu pledul Sub picioare, se poate aseza un scaunel !and sunt 0 asistente, acestea introduc mana de langa pacient sub axila acestuia si#l ridica in picioare Apoi, rotindu#l, il aseaza in fotoliu si#l acopera

):

c& Bidicarea in pozitie ortostatica /upa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa pacient sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de sub ambele axile si#l ridica Asistenta se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la marginea< +ixeaza, cu genunc$ii ei, genunc$ii pacientului iar cu mainile il prinde de sub axile< *acientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia *rin impingere in genunc$ii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului *revenirea i ngrijirea escarelor de decubit Semne Subiective< >biective *rurit< eritem %Stadiul I& Csturime< flictema %superficial&< atingere de epiderma sau derma %profund& # Stadiul II /urere< plaga< ulceratie piele< ulceratie musc$i< ulceratie pana la os # Stadiul III 2ijloace /e *revenire Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta Dcartea de vizitaE a asistentei medicale Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata *rincipiile tratamentului preventiv" a& Sc$imbarea de pozitie ( ( ( Evita imobilizarea Se sc$imba pozitia la 0 sau 4 ore< la nevoie, mai des Este necesara o foaie de supraveg$ere a escarelor, in care se noteaza" # orele de sc$imbare si pozitia" )5 # //< ): # /(S< )7 # //< 08 # /(/ ( Aspectul cutanat ( Fonele de masaj b& Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr#o stare de igiena perfect ( Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp )=

( Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind faptul ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata ( Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie c& +olosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor ( Saltele speciale ( *erne de diverse dimensiuni si forme ( !olaci de cauciuc ( *entru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina AG/0 ( .alc pe panza d& Alimentatie si $idratare ec$ilibrata ( Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului In ceea ce priveste $idratarea, necesarul de lic$ide se va completa cu ),6#0l la 05 de ore e& +avorizarea vascularizatiei in zonele comprimate ( >biective # +avorizeaza vascularizatia profunda si superficiala # Indeparteaza celulele descuamate si destupa glandele sebacee # Be$idrateaza pielea # +avorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si ajuta sa#si regaseasca forta si energia Indicatii # *entru toti bolnavii imobilizati, care prezinta factori de risc # In momentul sc$imbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse *rincipii # Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce bolnavul a fost spalat si i s#a sc$imbat patul # Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere, de jos in sus, iar la ceafa si umeri # invers, de sus in jos, si circular spre exterior # Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata )7

*rin masaj

# 2asajul nu trebuie sa fie dureros, pozitia bolnavului sa fie confortabila, iar durata sa de aproximativ )6 minute !ontraindicatii # @u se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau cu septicemie 2ateriale necesare # Cnguent Instalarea pacientului # Se inc$id ferestrele, se asaza bolnavul intr#o pozitie variabila, in functie de zona si, in acelasi timp, confortabila pentru asistenta medicala ( *rin utilizarea alternativa de cald si frig # se face in loc de masaj >biective # +avorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o vasoconstructie locala Indicatii # Escare stadiul II *ozitia bolnavului # !a la masaj 2ateriale necesare # !uburi de g$eata si apa calda .e$nica # Se aplica compresa cu g$eata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obtine o vasoconstrictie # Apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se obtine o vasodilatatie # Se face de 4#5 ori .ratament # (ocal, in functie de stadiu< pentru stadiul I, masaj, unguente, violet de gentiana< pentru stadiul II, cald si frig, pansament gras, bioxiteracor< pentru stadiul III, pansamente # Aeneral< se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii generale

!>2*(I!A.II )9

# #

infectii locale ale plagii septicemie

!A*.ABEA /EHE!.I(>B +IFI>(>AI!E SI *A.>(>AI!E E(I2I@ABEA # este necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare rezultate din metabolism Eliminarea se realizeaza prin" urina, scaun, transpiratie, menstruatie, varsaturi, sputa ) CBI@A # solutie apoasa prin care sunt eliminate substante toxice rezultate din metabolism 2A@I+ES.ABI /E I@/E*E@/E@.A%normale& 2I!.IC@EA # actul fizilogic constient de eliminare a urinii /ICBEFA # procesul de formare si eliminare a urinii timp de 05 ore # frecventa # nou nascut#fecvent # copil 5#6;zi # adult#6#:;zi # varstnic :#7;zi # ritmul # ziua mai recent, noaptea de 4 ori mai putin # culoare # galben desc$is # diluata # galben inc$is # concentrata # miros # aromatic # la consumul de fructe # amoniacal # fermentatie alcalina # diabet # p$ 5,6 usor acid # cantitate # nou#nascut 488 ml;05 ore # copii 688#)088;05 ore # adult )088#)788ml;05 ore 2A@I+ES.ABI /E /E*E@/E@.A IS!1ICBIE # incapacitatea vezicii urinare de a#si evacua continutul *>(ICBIE # eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 0688 ml;05 ore % apare in boli infectioase, pneumonie, colici renale, in diabet za$arat >(>ACBIE # scaderea cantitatii sub 6oo ml;05 ore % apare in des$idratari, transpiratii 08

abundente, diaree acentuata, $emoragii& /ISCBIE # eliminarea urinii cu dificultate si durere % $ipertrofie de prostate, inflamatii acute ale uretrei& 1E2A.CBIE # prezenta sangelui in urina A@CBIE # lipsa urinei in vezica urinara # din cause renale *>(AIICBIE # senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitate de urina emisa f mica % cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterine& @I!.CBIE # inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea de emisa in cursul noptii A(,C2I@CBIE # prezenta proteinelor in urina A(I!>FCBIA # prezenta glucozei in urina E@CBEFIS # eliminare involuntara de urina pe timpul noptii 1I*EBS.E@CBIE # urina concentrata 1I*>S.E@CBIE # urina f diluata 2ASCBABEA SI @>.ABEA /ICBEFEI # colectarea urinii se face pe 05 ore de la 7 dimineata pina a doua zi la 7" prima urina se arunca, se colecteaza toate urinile pina a doua zi la ora 7, adaugandu#se si urina acestei emisi # bolnavul va fi educat sa urineze, numai in urinar si sa nu arunce urina # se vor etic$eta cu numele bolnavului si salonul # se citeste gradatia care ne indica cantitatea de urina emisa in 05 ore # se noteaza cifric , grafic pe foaia de observatie cu pix albastru sau galben, socotindu#se pt fiecare linie orizontala a foii de temperatura )88 ml urina # examenul sumar de urina" # albumina J A # puroi J * negativ negativ GG GG GGG GGG

# urobilinogen J Cbg # za$ar J F # densitate J / # acetone J A! negativ

absent

# pigmenti biliari J *ig bil absent pozitiv )8)6#)8088 absent pozitiv

# sediment urinar J sed nimic patologic sau se descrie ceea ce se vede la microscop 0)

S!AC@C( # resturi alimentare rezultate in urma procesului de digestie, eliminate din organism prin defecatie

/E+E!A.IE # eliminarea materilor fecale prin anus # frecventa # nou#nascut)#0 ori;zi # adult#);zi # varstnic )#0;zi # orarul # ritmic, la aceasi ora # cantitate # )68#088 gr # forma # cilindrica # consistent # pastoasa sau omogena # miros # fecaloid 2A@I+ES.ABI /E /E*E@/E@.A /IABEEA # scaune frecvente de consistenta pastoasa, lic$ida sau semilic$ida !auze" tranzit intestinal accelerat, greseli in alimentatie, medicamente, stres # frecventa # 4#: ori;zi %enterocolite&, 78#)88;zi %$olera& # culoare # galben#aurie, verde, rosu, negru#lucios#moale %$emoragii digestive& # consistent # scazuta cu frecventa mare, lic$ida#apoasa, moale # apar semne de des$idratare" oboseala, slabiciune, greturi, varsaturi, tegumente si mucoase uscate, colica % durere& abdominala, durere la nivelul anusului !>@S.I*A.IA # caracterizat prin scaune rare ) la 0#5 zile sau mai mult # cauze" afectiuni gastro#intestinale, tulburari endocrine, alimentatie saraca, emotii puternice, lipsa exercitiului fizic # cantitate redusa # forma # bile dure, masa fecaloida abundenta 2E.E>BIS2 # acumulare de gaze in intestin +(A.C(E@.A # eliminarea frecventa a gazelor din intestin .E@ES2E # senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale +E!A(>2 # acumulare de materii fecale in rect I(ECSC(# suprimarea completa de materii fecale si gaze BE!>(.ABEA S!AC@E(>B 00

Scaunul se capteaza in bazinet si se recolteaza in coprocultoare @otarea scaunelor" # normal # I linie verticala # moale # ; linie oblica # diareea, apos ,,#,, linie orizontala # mucus # ,, K,, # puroi # ,,*,, # sanguinolent # ,,S,, # melena # ,,2,, # se noteaza nr scaunelor, urmat de semnul conventional % )0 scaune diareice& 4 S*C.A # totalitatea substantelor ce se elimina din caile respiratorii prin tuse EK*E!.>BA.IA # eliminarea sputei din caile respiratorii # culoare # rosie sangvilolenta, aerata si spumoasa , in $emoptizie si cancer pulmonar # alba perlata#in astm bronsic # roz in edem pulmonar # ruginie ca si sucul de prune # in pneumonii # rosie gelatinoasa # in cancerul pulmonar # miros # fetid% urat& in .,! pulmonar # fetiditate penetranta in gangrena pulmonara # miros de pai umed#in supuratii pulmonare # consitenta # spumoasa, aerata, gelatinoasa viscoasa , lic$ida 1E2>*.IFIE # sputa cu sange !A*.ABEA S*C.EI # materiale necesare" scuipatoare, vas gradat, tavita renala, tampoane, foaie de temperatura # pregatirea psi$ica a bolnavului, va fi educat cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura inc$isa, sa colecteze sputa in scuipatoare , sa nu ing$ita sputa # se va aseza bolnavul in pozitia care#i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca, daca e nevoie asistenta va sprijini capul bolnavului # captarea sputei in scuipatoare si se va arata medicului # sputa se colecteaza pt a observa culoarea, mirosul,consistenta, aspectul 04

# la indicatia medicului se trimite la laborator # se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, cantitatea de sputa colectata in vasul gradat in 05 ore 5 2ASCBABEA SI @>.ABEA 3ABSA.CBI(>B 3>2A J actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal # frecventa # ocazionala # in intoxicatii alimentare # frecvente # in bolile de stomac # incoercibile # in sarcina, la alcolici # orarul # matinale # sarcina, alcoolici # postprandial # bolnavii psi$ici # tardive#la 0#4 ore de la alimentatie#ulcer gastric # continutul # alimentare # mucoase apoase, la alcoolici # biliare # sangvinolente # $ematemeza, zat de cafea in 1 / S # culoare # albicioasa % $iper # aciditate gastrica& # galben#verzuie in varsaturi biliare # rosu cu singe nedigerat in ulcer gastro#duodenal # simptome care insotesc varsatura" durere abdominala, des$idratare 2A.EBIA(E @E!ESABE" # 0 tavite renale # ) pa$ar cu apa # musama ,aleza # prosop

.E1@I!A # se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit dorsal cu capul intors lateral # se aseaza prosopul in jurul gatului si se protejeaza patul cu musama#aleza # asistenta se spala pe maini , ofera tavita renala bolnavului si ii sustine fruntea in timpul 05

varsaturii # la terminare se ofera bolnavului alta tavita si un pa$ar cu apa pt clatirea gurii # varsaturile pot fi colectate intr#un vas acoperit pana la venirea medicului,iar la indicatia acestuia vor fi duse la laborator insotite de datele bolnavului % data, mune, varsta, salon& # se face reorganizarea locului de munca si se va supraveg$ea bolnavul # se noteaza in foaia de observatie, cand sunt mai multe se scrie data si nr varsaturilor # varsaturile" alimentare cu pix albastru ,ilioase cu pix vede !u continut sangvinolent cu pix rosu 6 .BA@S*IBA.IA # fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderile de caldura prin glandele sudoripare SC/>ABE # solutie apoasa /IA+>BEFA # transpiratie abundenta determinata de temperatura mediului ambiant, efort fizic si intelectual, starea fiziologica a organismului # localizare # generalizata, in palme si plante % picioare& # miros puternic , variaza in functie de alimentatie, temperatura , igiena : 2E@S.BA J pierdere temporara sau periodica de sange prin organele genitale feminine, apare la femeile sanatoase 07#48 zile 2E@AB1A # prima menstra, apare la ))#)5 ani, # evolutie fara dureri, doar o usoara jena # durata#4#6 zile # miros # dezagreabil A2E@>BEE # absenta menstruatiei /IS2E@>BEE # menstruatii dureroase 2E.B>BAAII # $emoragii neregulate intre 0 menstre succesive 2E@>BAAII # $emoragii prelungite >(IA>2E@>BEE # intervale lungi intre menstre 1I*>2E@>BEE # cantitate redusa de menstra 1I*EB2E@>BEE # cantitate crescuta de menstra 06

(EC!>BEE +IFI>(>AI!A # glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de lic$id care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital faa de infecii (EC!>BEE *A.>(>AI!A # lic$idul devine abundent si se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante, culori si aspect diferit % muco#purulenta in infectii, rosie apoasa in tumori&

.I*CBI /E A(I2E@.ALIE Asistenta medical are o mare responsabilitate n asigurarea $ranei pacienilor Alimentaia poate fi" activ %atunci c-nd pacientul se alimenteaz singur& sau pasiv %atunci c-nd pacientul nu se poate alimenta singur i are nevoie ca o alt persoan s#l $rneasc& /e obicei, cea care asigur alimentaia pasiv este asistenta medical !a mod de asigurare a $ranei, alimentaia se clasific n" a alimentaie natural, atunci c-nd $rnirea se face natural, respect-nd toate segmentele tubului digestiv< b alimentaie artificial, atunci c-nd substanele nutritive sunt introduse n organism prin dou ci" # # direct la nivelul unui segment inferior al tubului digestiv, cu ajutorul sondelor< parenteral %cu ajutorul perfuziilor& A(I2E@.ABEA *ASI3A # se face c-nd starea general a bolnavului nu i permite s se alimenteze singur # scop # $rnirea bolnavului imobilizat, paralizat, n stare grav *BEAA.IBEA 2A.EBIA(E(>B" # tava , farfurii, pa$ar cu ap, sau can cu cioc, ervet de pnz, can cu sup, tac-muri # asistenta va purta un $alat de protecie, prul aejat sub bonet, splarea m-inilor *BEAA.IBEA ,>(@A3C(CI" 0:

Aezarea bolnavului n poziie sez-nd, cu ajutorul rezematoarelor de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia # protejarea lenjeriei cu un prosop n jurul g-tului # adaptarea msuei la pat # aezarea alimentelor astfel nc-t bolnavul s vad ce i se introduce n gur SEB3IBEA 2ESEI" # verificm temperatura alimentelor # asistenta se aseaz n dreapta pacientului i servete supa cu linguria sau cu cana cu cioc, alimentele solide se taie buci mici i se vor administra pe r-nd # dup alimentare, bolnavul sc$imb lenjeria dac s#a murdrit # pacientul se aeaz ntr#o poziie comod , se aeriseste salonul A(I2E@.ABEA AB.I+I!IA(M # const n introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale # scop" $rnirea pacientului incontient, cu tulburri de deglutiie, operai pe tubul digestiv, cei cu negativism alimentar ) *BI@ S>@/A AAS.BI!M *rin sond, alimentele se pot introduce ntr#o form prelucrat la nivelul stomacului %prin sondaj gastric& sau la nivelul intestinului subire %prin sod intestinal& Alimentaia prin sond cu alimente solide, semilic$ide sau lic$ide pe ruta enteral este preferabil pentru c ofer varietate i selectivitate, ntreine funcionarea tubului digestiv i reprezint o alternativ mai economic dec-t alimentaia parenteral 2A.EBIA(E @E!ESABE" material de protecie, alez, prosoape, sond EI@1>B@ sau +AC!1EB, seringi de 6 sau )8 ml, tavi renal,pens c$irurgical, lic$id alimentar prescris de medic, p-lnie # lic$idul alimentar trebuie introdus la temperatura corpului, cantitatea sa fie pina la 688 ml se sterge la gur , se ndeparteaz resturile alimentare , se

0=

# se introduce sonda % cu m-na dreapt se prinde extremitatea rotujit a sondei ca pe un creion, se cere pacientului s desc$id larg gura , s respire ad-nc se introduce captul sondei p-n la peretele posterior al faringelui c-t mai aproape de rdcina limbii, invit-nd bolnavul s ing$it, sonda prin deglutiie ajunge n esofag i este mpins foarte atent spre stomac % la marcajul 58#68 cm citit la arcada dentar&, se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii # la pacienii incontieni i cu tulburri de deglutiie sonda va fi introdus endonazal i se menine 5#: zile , raia zilnic se administreaz 5#: doze foarte ncet 0 *BI@ AAS.B>#S.>2M # desc$iderea i fixarea operatorie a stomacului la piele printr# o sond n scopul alimentrii %in cazul n care calea esofagian este ntrerupt& # se aplic n cazul arsurilor esofagiene, arsuri sau intoxicaii cu substane caustice # alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau a unei p-lnii # cantitatea introdus odat nu va depasi 688 ml # tegumentele din jurul stomei se pot irita, de aceea regiunea trebuie pastrat uscat acoperit cu un unguent protector i antimicrobian i va fi pansat steril 4 *BI@ !(IS2M # materiale necesare" irigator cu canul # alimentarea se face pictur cu pictur, se folosesc solutii Binger sau glucoz 5=N 5 *E !A(E *ABE@.EBA(M Alimentaia parenteral este o alternativ pentru pacienii a cror stare nu permite utilizarea cii digestive 'n cazuri particulare, ea poate fi folosit i paralel cu alimentaia natural pentru suplimentarea nutrienilor Substanele folosite n alimentaia parenteral sunt variate i au drept scop, pe de o parte asigurarea factorilor nutritivi necesari metabolismului celular, iar pe de alt parte, meninerea ec$ilibrului $idromineral i acido#bazic # const n introducerea pe cale intravenoas de soluii izotone sau $ipertone %glucoz, )8# 08#44#58N, fructoz 08N&, soluie de dextran # planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii pe 05 ore i a raiei de lic$ide A(I2E@.A.IA I@A/E!3A.A

07

SCB*(CSC( n greutate are repercusiuni asupra funcionrii organelor i sistemului organismului # motivele pentru care individul inger mai multe alimente sunt" stresul, anxietatea, tulburri psi$ice, dezec$ilibru endocrin 2A@I+ES.ABI /E /E*E@/E@.A I@/I!E(E *>@/EBA( # greutatea corporal cu )6#08N mai mare dec-t greutatea ideal ,C(I2IE # senzaie de foame exagerat *>(I+AAIE # nevoia exagerat de a m-nca i absena sentimentului de saietate ABELCBI OI 3MBSM.CBI BA.IA A(I2E@.ABA >ricrui organism i este necesar s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i n cantitate suficient pentru a#i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru energia indispensabil unei bune funcionri > alimentaie adecvat trebuie s conin toi factorii necesari meninerii vieii i asigurrii tuturor funciilor organismului n condiii normale" glucide , lipide , proteine, vitamine, ap, sruri minerale BALIA A(I2E@.ABM se msoar n calorii 1I/BALII /E !AB,>@ % A(C!I/E(E& # reprezint sursa principal energetic a organismului constituind za$arurile& care conine carbon $idrogen si oxigen # digerarea i asimilarea lor nu solicit organismul prea mult , de aceea este bine ca 68N din necesitile calorice ale organismului s se asigure prin $idraii de carbon dac nu exist contraindicaii n ceea ce privete aportul lor %diabet za$arat< obezitate& # la copii aportul de glucide trebuie mrit n bolile febrile, afeciuni $epatice i renale # necesarul" 5#: gr;Pg corp;05 ore *B>.EI@E(E # reprezint materialele plastice ale organismului, ele nlocuind substanele distruse prin uzur fiziologic sau patologic %substana organic natural, a#i menine

09

# reprezint n acelai timp o surs important de energie i constituie materia prim a fermenilor i a $ormonilor # aportul insuficient de lung durat al substanelor proteice determin scderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenc$imului %celule active necesare unui organ, separate de esutul vascular i conjunctiv& $epatic, apariia unei anemii, retenia apei n organism cu formare de edeme # creterea cantitii de proteine este indicat n sarcin si alptare, arsuri, anemii, postoperator # necesar )#),6 gr;Pg corp ;05 ore # scderea cantitii este indicat n boli renale, afeciuni febrile (I*I/E(E% grsimi& # au valoare caloric mare, alimentele pe acest baz au caliti energetice mari ntr#un volum mic # pe l-nga rolul lor energetic , sub form depozitar organismului i esutului de susinere pentru organele interne # raia de grsimi se va reduce n cazul tulburrilor n metabolismul lor, n insuficiena glandelor care intervin n digestia i metabolizarea lor %insuficiena pancreatic, $epatic, diabet za$arat, obezitate # raia de grsimi se mrete n stri de subnutriie , $ipertioidism %datorit arderilor exagerate& # necesar )#0 gr;Pg corp;05 ore 3I.A2I@E # sunt necesare meninerii metabolismului normal al organismului # nevoia de vitamine crete n mbolnavirilor& # necesitile normale de vitamine pot fi asigurate prin consumarea fructelor, legumelor salatelor i sucurilor de fructe # necesar # vitamina ! )68mg # vitamina ,) 06 mg # vitamina ,: : mg # vitamina I 08 mg # vitamina ** 7 mg timpul activitii celulare exagerate %majoritatea reprezint rezervele de energie ale

48

A*A OI SMBCBI(E 2I@EBA(E # n ap se petrec toate reaciile bioc$imice din organism # srurile minerale fiind necesare ca substane structurale i catalizatoare # satisfacerea nevoilor de ap i sruri minerale trebuie s se fac n mod proporional, altfel organismul rm-ne n des$idratare $idro#mineral # necesitile zilnice de ap din organism sunt acoperite prin lic$ide ingerate i arderea $idrailor de carbon i a grsimilor # odat cu nevoile de ap se satisfac i nevoile de sruri minerale # necesar 0688#4888 ml ap #05 ore, 5 g @a #05 ore, 4#5 g I #05 ore, 0 g !a #05 ore , 8,)6 g 2g #05 ore, )7 mg +e #05 ore, : g !l#05 ore +A!.>BI !ABE I@+(CIE@.EAFA SA.IS+A!EBEA @E3>II ,I>" # v-rsta i dezvoltarea # nevoile alimentare sunt variabile n funcie de perioada de cretere i dezvoltare, copil , adolescent, adult # activiti fizice i psi$ice # cu c-t activitatea muscular este mai mare cu at-t crete metabolismul i implicit aportul alimentar # orarul i repartizarea meselor # calitatea dentiiei i a mucoasei bucale *SI1> # emoiile, grijile sau bucuriile influeneaz consumul de $ran astfel c unii indivizi i pierd apetitul, iar altii consum mai multe alimente # anxietate" $arnirea este str-ns legat de satisfacerea unei nevoi de securitate %dragoste, bunstare& S>!I>" # climatul #iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii %mese calde, nutritive&, iar vara sunt preferate mesele uoare i o cantitate crescut de lic$ide # cultura#alimentaia este str-ns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei culturi # srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii # religia" postul urmat de srbtori, interzicerea consumului de carne de porc, cafea alcool, dar i servirea dup un anumit ritual 4)

2A@I+ES.ABI /E /E*E@/E@.A A@>BEKIE # lipsa poftei de m-ncare /IS+AAIE # greutate n ng$iire /E*BI@/EBI A(I2E@.ABE # greeli n prepararea i alegerea alimentelor, orar nesatisfcator al meselor %4 mese principale, 0 gustri, 7 ore repaus nocturn& 1I/BA.ABE # consum de lic$ide n funcie de nevoi Begimuri alimentare Begimurile dietetice # sunt foarte variate, in functie de calitatea si cantitatea alimentelor ce le compun In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi $ipocalorice #cand scade numrul de calorii din alimentatie %recomandate in obezitate& si $ipercalorice # cand este necesara cresterea numrului de calorii in alimentatie %la subnutriti& /in punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii de imbolnavirii, fiind prescrise de medic /enumirea regimului ) 1idric 3aloarea calorica 1ipocaloric 1ipoglucidic 1ipolipidic 1ipoprotidic 0 1idroza$arat 1ipocaloric 1ipoprotidic 1ipolipidic @ormoglucidic

Alimente componente !eaiuri neindulcite sau indulcite cu za$arina, zeama de orez, supe limpezi de legume, supe diluate de carne, degresate, apa fiarta si racita !eaiuri indulcite, zeama de compot, sucuri de fructe indulcite, zeama de orez cu za$ar

Indicaii #se aplica in diaree acuta , gastrita, in primele zile dupa operatii #se aplica in $epatita acuta, in perioade febrile, in infartul de miocard, colecistita % inflamatia vezici biliare&, insufiecienta renala acuta

40

4 Semilic$id

1ipocaloric @ormoglucidic 1ipoprotidic 1iposodat

SupeQcreme de legume, supeQcreme de fainoase, terciuri si pireuri de legume, fructe coapte, sufleuri de fainoase sau din branza de vaci

#se aplica in ciroza $epatica, in perioada icterica a $epatitei, varice esofagiene

5 (actat

1ipocaloric 1ipoglucidic @ormo$ipoprotidic @ormo$ipolipidic

)888Q0888 ml lapte, eventual imbogatit cu frisca sau smantana

#se aplica in prima faza a ulcerului gastro duodenal, in primele zile dupa $emoragia digestiva

6 (actofainos vegetarian : 1epatic

@ormo$ipercaloric @ormoglucidic @ormo$ipocaloric @ormoprotidic @ormoglucidic 1ipolipidic

(apte, branza de vaci, cas, oua moi, sufleuri,pireuri de legume cu lapte si unt, smantana, frisca, fainoase cu lapte Iaurt, branza de vaca, cas, urda, carne slaba fiarta, albus in preparate, paine alba prajita, fainoase, legume cu celuloza fina, piureuri, sufleuri, fructe coapte, gelatina, compot pasat, bezele, biscuiti de albus, supeQcreme de legume, supe de fainoase, unt )8 gRzi, ulei 08gRzi ,ranza de vaci, cas, urda, galbenus de ou, frisca,paine alba fara sare,fainoase cu nuci si za$ar, salata de cruditati cu ulei, piureuri, soteuri, mancaruri cu sos, budinci, fructe crude, coapte, compot,prajituri cu mere, smantana, supe de legume, supe de fainoase, sosuri dietetice Iaurt, branza de vaci, branza nesarata, 44 indicat in bolile $epato#biliare

= Benal

@ormo$ipercaloric 1ipoprotidic 1iperglucidic @ormo$iperlipidic 1iposodat

indicat in bolile cardiovasculare si renale

7 !ardio#

a&@ormocaloric

indicat in bolile

supeQcrema de legume, terciuri de vascular @ormoglucidic 1ipoprotidic 1iposodat b&@ormo$ipocaloric @ormoprotidic @ormo$ipoglucidic 1ipolipidic 1iposodat fainoase cu lapte, piureuri de legume, fainoase cu lapte, carne fiarta si tocata, aluat fiert, papanasi< (apte in preparate, iaurt, branzeturi nefermentate, carne slaba fiarta, friptura la cuptor, paine alba fara sare, legume, piureuri, sufleuri, fructe crude sau coapte, compot, aluat fiert, aluat de tarta, biscuiti, dulceata, unt )8gRzi, ulei 48gRzi )688 ml Rzi ceai neindulcit 9 1ipocaloric a&zero calorii b&058 calorii c&588 calorii )8 /iabetic d&:88 calorii @ormoglucidic @ormo$iperproteic @ormolipidic 488 g branza de vaci (apte, branza de vaci, carne alba, legume, mere (apte, paine, cartofi, peste, fainoase, legume %cantarite in raport cu toleranta la glucide&<)78, 088, 068 g carne, mezeluri, branzeturi, peste, oua, supe de carne, supe de legume, sosuri fara faina, unt, frisca, ulei

cardiovasculare si renale

# indicat in diabet za$arat # alimentele permise vor fi cantarite in mod obligatoriu

Begimul este fcut pentru fiecare caz n parte, bazat pe datele fiziopatologice i componentele individuale ale bolnavului Filnic, asistenta verific dac meniul trimis la blocul alimentar corespunde cu regimul prescris, asigur-nd astfel fiecrui bolnav alimentaia corespunzatoare *entru stabilirea unei alimentaii dietetice c-t mai variate, trebuie cunoscute ec$ivalentele cantitative i calitative ale diferitelor principii alimentare *e acestea se bazeaz nlocuirea unora cu altele n anumite situaii" Q)88g glucide pot fi asigurate prin" )88g za$ar, )08g orez, )46g tiei, 568g fructe uscate, 088g p-ine, 088g legume uscate, 688g cartofi, :68g fructe proaspete

45

Q)88g proteine pot fi asigurate prin" 4888ml lapte, 568g carne alba de viel sau pasre, :68g pete sau 588g br-nz Q)88g lipide se cuprind n aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt sau untur de porc

+oaie de alimentatie pentru ziua .ipul de regim +elul regimului .otal 1 1F 1F( (+ (+3 !r 2 SA Sp !m 2E/I! 1idric 1idroza$arat 1idroza$arat lactat (actofainos (actofainos vegetarian !ruditati 2ixt Supraalimentatie Special !omun luna @r portii ))8 )8 08 )6 08 ): 4 )8 0 5 )8 Asistenta sefa anul >bservatii referitoare la $rana din ziua precedenta

'ntreinerea i pstrarea instrumentarului medical /efiniie " .otalitatea instrumentelor care se folosesc n scopul examinrii clinice i de laborator Scop " tratamentul i ngrijirea bolnavului 'n practica medical exist un numr restr-ns de instrumente folosite n examinri i tratamente curente (a acestea se adaug instrumentele specifice fiecrei secii Instrumentele medicale sunt confecionate din diferite metale, sticl, cauciuc sau materiale plastice,

46

Asistentei medicale i revine sarcina de a ntreine n mod corespunztor aceste instrumente *strarea se face n dulapuri speciale, curate sau sterilizate ca s poat fi utilizate imediat ) Instrumente i materiale pentru msurarea i notarea funcilor vitale i vegetative

.ermometrul

.ensiometru cu manometru

Stetoscopul biauricular # Se utilizeaz pentru ascultarea zgomotelor produse de trecerea aerului n cile pulmonare< # /up utilizare olivele se dezinfecteaz cu alcool zgomotele produse de activitatea inimii i a arterelor mari

4:

Este utilizat pentru msurarea tensiunii arteriale

Stetoscop monoauricular # Ctilizat la ascultarea btilor cordului fetal , ! + %intrauterin& # /up ntrebuinare se terge cu alcool sanitar

.aliometru

4=

*elvimetrul # *entru msurarea diametrului bazinului # # Se dezinfecteaz dup utilizare Se pstreaz n dulapul de instrumente

.via renal

47

0 Instrumente i materiale pentru efectuarea de splturi, sondaje i clisme Sonda gastrica +auc$er # Se utilizeaz pentru evacuarea coninutului stomacului, pentru splturi gastrice< mai rar n alimentaia artificial

Sonda duodenala Ein$orn # *entru sondajul duodenal i pentru alimentaia artificial # !apteaz bila din vezica biliar

49

Sonde uretrale # Se prezint sub diferite mrimi # # +olosite pentru a fi introduse n caviti naturale ale organismului, pentru evacuarea unor produse i pentru drenarea vezicii urinare Se folosesc sonde unifolosibile sau perfect sterilizate

58

Sonda vezicala +oleS # *entru drenarea vezicii urinare

Sonda vezicala @elaton # *entru sondaj vezical la femei i brbai 5)

Sonda vezicala *ezzer # *entru sondaj Ta demeurE %sond permanent&

Sonda vezicala .iemann # *entru sondaj vezical la brbai 50

Are v-rful curbat

Sonda de intubatie

+lexula, branula, etc

54

.rusa de perfizie # perfuzorul

Irigator i canul

Seringa AuSon

55

Crinar

,azinet

4 Instrumente i materiale pentru igiena plgilor 2asuta de tratament

56

!asoleta si cutii

5 Instrumente i materiale pentru efectuarea punciei venoase i capilare Aaroul pentru staza venoas

5:

Seringa unifolosibil # )ml, 0ml, 6 ml, )8 ml, 08ml # *entru administrarea insulinei, exista seringi de ) ml, cu 58 gradatii %fiecare gradatie corespunde la ) u i & sau cu 08 gradatii %fiecare gradatie corespunde la 0 u i&

Ace

5=

3acutainere pentru recoltare


sunt din plastic, ceea ce asigura mentinerea sigura a vidului interior si recoltarea exacta a cantitatii de sange necesar pentru determinare dopurile sunt confectionate partial din cauciuc moale, ceea ce permite o buna penetrare a acestora de catre dispozitivele de tip cap#piercer din dotarea aparatelor< in plus este eliminat riscul ruperii acestor dispozitive materialul din care sunt produse dopurile, elimina riscul producerii fenomenului de UimproscareU la desc$iderea tubului %acest fenomen apare din cauza vidului remanent in tub c$iar si dupa ce s#a efectuat recoltarea& pericolul de spargere este minim se pot incinera

57

!utia *etri # folosit la recoltarea sputei

# # 6 : Alte materiale si instrumente folosite pe diferite secii !iocanul de reflexe # +olosit la examimarea reflexelor osteotendinoase %n neurologie&

Spatula lingual # *entru examinarea i tratamentul cavitii bucale i a faringelui # # # /up folosire se cur cu ap i detergent Se sterilizeaz la autoclav sau la *oupinel Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

59

>glinda frontala >B( # Se folosete n examinrile de otorinolaringologie, faringe, fose nazale, a conductului auditiv extern

Specul nazal # Se folosete n examinrile de otorinolaringologie # # Se utilizeaz sterilizat Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

68

Specul auricular # >toscopul # Se folosete la examinarea conductului auditiv extern i a timpanului # # Se utilizeaz sterilizat Se pstreaz n cutia n acre a fost sterilizat

/epartator de maxilare # Se folosete la deprtarea maxilarelor pentru a menine cavitatea bucal desc$is 'n vederea unor ngrijiri i intervenii n cavitatea bucal, faringe i laringe # Se utilizeaz sterilizat

3alva vaginal # speculul vaginal bivalv # +olosite n explorri de obstetric i ginecologie # tratamente # # Se utilizeaz perec$e i sterilizate %valva vaginal& Se pstreaz n cutia n care au fosr sterilizate

6)

2asca de protectie unifolosibila 2nui de cauciuc # Cnifolosibile, sterilizate cu raze gamma # +olosite n special la recoltri de s-nge, produse biologice i patologice, n ngrijirea plgilor i n dermatologie

1isterometrul # Se utilizeaz n uter pentru a msura dimensiunile cavitii uterine

*ensa de prins limba # 'n form de . sau n form de inim # # +olosite pentru a prinde limba n cazul unor tratamente, ngrijiri ale cavitii bucale i uneori n timpul narcozei %anestezie general& Se utilizeaz sterilizat

60

2asca de oxigen

*ipa gudel # +olosit la bolnavii incontieni n cavitatea bucal, pentru eliberarea cilor respiratorii superioare i a mpiedica sufocarea bolnavului # +olosit i la narcoz

64

Eprubeta cu tampon faringian sterin # *entru recoltarea secreiei faringiene %exudat faringian&

Becipient pentru recoltarea urinei

!oprorecoltor 65

Instrumente c$irurgicale
,isturiu cu lame diferite

+oarfeci c$irurgicale

66

Sonda canelata

*ensa anatomica

6:

*ensa c$irurgicala

*ensa pean

*ensa Poc$er

Stilet butonat 6=

*ensa de prins col uterin

*ort ace

Ac reverdin

Ac desc$amp

Ac de suturaatraumatic

67

.rocare

/epartoare de tesuturi

!$iureta 3olPmann

!anula de tra$eostomie

69

Alucometru

!antar pediatrie

/efibrilator

:8

Infuzomat

Injectomat

Aparat de monitorizare

:)

Sterilizatoare *oupinelul

Autoclavul

2ateriale +ese

:0

*ansamente

:4

2surarea i notarea grafic a funciilor vitale, a nlimii i greutii corporale i notarea lor n foaia de temperatur Evaluarea funciilor vitale +unciile vitale Includ" respiraia, pulsul, tensiunea arterial i temperatura Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal !-nd se msoar funciile vitaleV !-nd intervine o sc$imbare n starea de sntate a unei persoane !-nd este admis ntr#o unitate spitaliceasc 'nainte i dup proceduri invazive de diagnostic 'nainte i dup intervenii c$irurgicale 'nainte i dup administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator i cardiovascular 'nainte i dup efectuarea interveniilor de ngrijire care pot influena funciile vitale Bolul asistentei n msurarea funciilor vitale S pregateasc material i instrumentar corespunzator i n stare de funcionare S pregateasc pacientul din punct de vedere fizic S pregateasc psi$ic pacientul S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, in functie de sex i v-rst S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea pacientului S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale +oaia de temperatur +oaia de temperatur # caracteristici" # este parte integrat a foii de observaie # document medical # document stiinific :5

# document medico#juridic # este completat de ctre asistent i raspunde n faa superiorilor i a legii # cuprinde datele personale ale bolnavului data i diagnosticul de externare 2surarea temperaturii Scop evaluarea funciei de termoreglare i termogenez (ocuri de msurare axil, plica ing$inal, cavitatea bucal, rect, vagin 2ateriale necesare termometru maximal casolet cu tampoane de vat i comprese sterile recipient cu soluie dezinfectant tav medical lubrefiant alcool medicinal ceas Interveniile asistentei pregtirea materialelor l-ng pacient pregtirea psi$ic a pacientului splarea pe m-ini se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se sterge cu o compres steril, se scutur a pentru msurarea n axil ( se aseaz pacientul n decubit dorsal sau n poziie sez-nd ( se ridic braul pacientului ( se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului ( se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralel cu toracele :6 , se noteaz" nume, prenume, v-rsta, data internrii, diagnosticul de internare, numrul patului, numrul foii de observaie< la externare

( se apropie braul de trunc$i, cu antebratul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui ( dac pacientul este slabit, agitat, precum i la copii, braul va fi mentinut n aceasta poziie de ctre asistent ( termometrul se menine timp de )8 minute ( temperatura axilar reprezint temperatura extern a corpului, ea fiind cu 5#6 zecimi de grad mai joas decat cea central b pentru msurarea n cavitatea bucal ( se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare ( pacientul este rugat s nc$id gura i s respire pe nas ( se menine termometrul timp de 6 minute ( msurarea temperaturii n cavitatea bucal este contraindicat la" copii, pacieni agitai, la cei cu afeciuni n cavitatea bucal< ( pacientul nu va consuma lic$ide reci sau calde i nici nu va fuma cu cel putin )8 minute nainte de determinarea temperaturii c pentru msurarea rectal ( se lubrefiaz termometrul ( se aeaz pacientul n decubit lateral, cu membrele inferioare n semiflexie, asigur-ndu#i intimitatea ( se introduce bulbul termometrului n rect, prin micri de rotaie i inaintare ( termometrul va fi inut cu m-na tot timpul msurrii ( se menine termometrul 4 minute ( copiii mici sunt aezai n decubit dorsal, cu picioarele ridicate, sau n decubit ventral ( temperatura masurat rectal este mai mare dec-t cea msurat axilar cu 8,5#8,6 grade ( msurarea temperaturii n rect este contraindicat la pacienii agitai i la cei cu afeciuni rectale d pentru msurarea n vagin ( se urmrete aceleai etape ca la msurarea rectal introduc-ndu#se termometrul n vagin ( este contraindicat n bolile aparatului genital ( valoarea este mai mare cu 8,6 grade decat cea axilar ::

dup terminarea timpului de meninere a termometrului, acesta se scoate, se terge cu o compres steril se citete gradaia la care a ajuns mercurul termometrului se spal termometrul, se scutur se introduce n recipientul cu soluie dezinfectant se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur" ( ( notarea unui punct pe vertical, corespunzator datei i timpului zilei, socotind, se unete valoarea prezent cu cea anterioar pentru obinerea curbei termice ( pentru fiecare linie orizontal a foii, 0 diviziuni de grad

n alte documente medicale se noteaz cifric ( interpretarea curbei termice /E BELI@C. n mod curent temperatura se masoar dimineata ntre orele =#7 i dup#amiaz ntre orele )7#)9 pentru msurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate i termometre electronice temperatura prezint oscilaii fiziologice" ( n timpul zilei de 8,6 #) grad !< temperatura scade dimineaa ntre orele 5#6 < i crete ntre orele 9#)8 a m i seara ):#08 ( la tineri sear este mai ridicat ( n sarcina, n prima jumatate a menstrei este crescut temperatura ( n timpul desfurrii unor activiti< efort fizic, digestie etc temperatura prezint oscilaii patologice" $ipotermie , $ipertermie 2surarea pulsului Scop - evaluarea funciei cardio#vasculare Elemente de apreciat" - ritmicitatea :=

- frecvena - celeritatea - amplitudinea (ocuri de msurare - oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos" artera radial, femural, $umeral, carotid, temporal, superficial, pedioas 2ateriale necesare - ceas cu secundar - creion rosu sau pix cu min roie Interveniile asistentei - pregtirea psi$ic a pacientului - asigurarea repausului fizic i psi$ic )8#)6 minute splarea pe m-ini - reperarea arterei - fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu v-rful degetelor numrarea pulsaiilor timp de ) minut - consemnarea valorii obinute printr#un punct pe foaia de temperatur in-nd cont ca fiecare linie orizontal a foii reprezint patru pulsatii - unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei - consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului Ex " 86 )) 08)8 */ J78;minut *S J 98;minut puls regulat 2surarea tensiunii arteriale Scop" - evaluarea funciei cardiovasculare %fora de contracie a inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor& :7

Elemente de evaluat - tensiunea arteriala sistolic %maxim& - tensiunea arterial diastolic %minim& 2ateriale necesare - aparat pentru msurarea tensiunii arteriale" # cu mercur Biva#Bocci # cu manometru # oscilometru *ac$on # stetoscop biauricuiar # tampon de vat # alcool # creion rou sau pix cu min roie 2etode de determinare - palpatorie - auscultatorie Interveniile asistentei a pentru metoda auscultatorie - pregtirea psi$ic a pacientului - asigurarea repausului fizic i psi$ic timp de )6 minute splarea pe m-ini - se aplic maneta pneumatic pe bratul pacientului, sprijinit i n extensie - se fixeaz membrana stetoscopului pe artera $umeral, sub marginea inferioar a manetei - se introduc olivele stetoscopuiui n urec$i - se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc p-n la dispariia zgomotelor pulsatile - se decomprim progresiv aerul din maneta prin desc$iderea supapei, p-n c-nd se percepe primul zgomot arterial %care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime& - se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a fi consemnat :9

- se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice - se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului, n momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezent-nd tensiunea arterial minim se noteaz pe foaia de temperatur valorile obtinute cu o linie orizontal de culoare roie, socotindu#se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur - se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se $aureaz spaiul rezultat - n alte documente medicale se nregistreaz cifric" Ex " . A max J)68 mm1g . A min J =6 mm1g - se dezinfecteaz olivele stetoscopului cu alcool b pentru metoda palpatorie - determinarea se face prin palparea arterei radiale - nu se folosete stetoscopul biauricular - etapele sunt identice metodei auscultatorii - are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dec-t realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare /E BELI@C." - maneta pneumatic va fi bine fixat pe braul pacientului - manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea msurarea va fi precedat de linitirea pacientului - n caz de suspiciune, se repet msurarea fr a scoate maneta de pe bratul pacientului - la indicaia medicului, se pot face msuratori comparative la ambele brae >bservarea i msurarea respiraiei Scop Evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii, al apariiei unor complicaii i al prognosticului Elemente de apreciat .ipul respiraiei =8

Amplitudinea micrilor respiratorii Bitmul +recvena 2ateriale necesare ceas cu secundar creion de culoare verde sau pix cu pasta verde foaia de temperatur Interveniile asistentei aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica te$nica ce urmeaz a fi efectuat se prefer perioada de somn a bolnavului plasarea m-inii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui numrarea inspiraiilor timp de un minut consemnarea valorii obinute printr#un punct pe foaia de temperatur unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei pentru fiecare linie orizontal a foii se socotesc 0 resp ; min n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, c-t i caracteristicile respiraiei aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a micrilor respiratorii 2surarea i notarea grafic a greutii corporale n foaia de temperatur Scop" a& explorator # aprecierea strii de nutriie a bolnavului, stabilirea necesitilor calorice ale organismului< b& terapeutic # stabilirea dozei terapeutice de medicamente i urmrirea evoluiei bolilor< 2ateriale necesare" ( !-ntar antropometric< ( +oaie de temperatur< ( !reion, pix sau stilou ) *regatirea materialelor necesare" =)

)) )0

Se pregtete foaia de observaie, foaia de temperatur< Se verific exactitatea balanei %c-ntar& i se pregtesc materialele necesare

0 *regtirea bolnavului 0 ) !-ntrirea bolnavilor se face ntotdeauna dimineaa, pe nem-ncate, dup ce bolnavul a avut scaun i a urinat, av-nd aceeai $ain de spital, i dac e posibil cu acelai c-ntar 4 Efectuarea te$nicii propriu#zise Se verific exactitatea balanei c-ntarului, ls-nd v-rful indicator mobil s oscileze, p-n ce se oprete la v-rful indicator fix al punctului zero < /ac este cazul se ec$ilibreaz balana cu ajutorul sistemului de corecie< Se imobilizeaz acul indicator nc$iz-nd braul balantei< Se aeaz greutile la greutatea aproximativ a bolnavului< Se invit bolnavul s se aeze pe c-ntar< Se desc$ide braul balanei i se ec$ilibreaz greutile< Se citesc pe scara cursorului valorile obinute < /up c-ntrire se va scdea greutatea mbracmintei i a nclmintei< Se noteaz in foaia de temperatur greutatea, n Pilograme la aduli< Se imobilizeaz din nou braul balanei cu acul indicator mobil ( *entru c-ntarirea bolnavilor care nu pot fi ridicai din pat se folosesc c-ntare speciale, care stabilesc greutatea bolnavului mpreun cu cea a patului, din care se scade" taraua patului, a lenjeriei si a cazarmamentului, obin-ndu#se greutatea real a bolnavului ( Alte tipuri de c-ntare fac corp comun cu patul iar procesul de c-ntrire este facilitat printr#un mecanism electric Aceste paturi # c-ntare, se folosesc atunci c-nd aportul i pierderile de lic$ide constituie obiectul permanent i nentrerupt al observaiei bolnavului %$idratarea bolnavului, dializa extrarenal& ( ,olnavii aduli se c-ntresc la internare, apoi de dou ori pe sptm-n, i n ziua plecrii ( 'n afeciuni nsoite de edeme %insuficien cardiac, afeciuni renale edematoase, n ciroza ascitogen sau alte afeciuni nsotite de $idropizie, bolnavul trebuie c-ntrit

=0

zilnic, concomitent cu notarea lic$idelor consumate i a diurezei pentru a ne orienta asupra gradului de retenie lic$idian ( ,olnavii supusi tratamentului cu A!.1 sau cortizon vor fi c-ntrii zilnic ( *ierderile mari de lic$ide prin vrsturi i diaree determin o scdere a greutii corporale indic-nd gradul de des$idratare a bolnavului ( !-ntrirea este obligatorie n timpul tratamentului cu medicamente diuretice i la bolnavii diabetici ( 'n vederea determinrii metabolismului bazal, greutatea trebuie stabilit precis 4 )) *entru c -ntrirea sugarilor se utilizeaz c-ntare la care unul din talere este nlocuit cu un coulet sau scaf n care se culc copilul< 4 )0 3erificarea lor se face la fel ca i la c-ntarele antropometrice, gradul lor de sensibilitate este p-n la )8 grame< 4 )4 3erificarea i corectarea balantei precede c-ntrirea propriu#zis< 4 )5 4 )6 4 ): Sugarul este c-ntrit fr $aine< *e cantar se aeaz un scutec sau o flanel< Se va ec$ilibra c-ntarul cu flanela dup care se face c-ntrirea n mod obinuit< scdea obligatoriu, din greutatea masurat< 4 )7 'n timpul c-ntririi copilul trebuie sa stea linitit< 4 )9 /ac msurarea greutii se face pentru stabilirea cantitilor de lapte supte, nu este nevoie de scderea greutii lenjeriei %ne intereseaz greutatea copilului nainte i dup supt& 4 08 !opiii mai mari, n stare grav, vor fi c-ntriti mpreuna cu asistenta, urm-nd ca imediat dup stabilirea greutii comune, asistenta s se c-ntreasca singur, calcul-nd diferena de greutate 4 0) Areutatea corporal trebuie notat pe foaia de temperatur" # 5 la copilul mic" greutatea corporal este reprezentat grafic # curba de dezvoltare ponderala a copilului 'ngrijirea bolnavului dup te$nic 5 ) ,olnavul este condus p-n la pat i instalat ntr#o poziie c-t mai comod 5 0 Se acoper bolnavul cu patura =4

4 )= /ac nu putem face ec$ilibrarea c-ntarului cu scutecul pe el, greutatea acestuia se va

Beorganizarea locului de munca 6 ) Se aeaz c-ntarul la locul lui i se face ordine n salon 6 0 Splarea pe m-ini 64 .oate instrumentele se aeaz n cutiile n care se pstreaz dup dezinfecie i sterilizare 2surarea i notarea grafic a inlimii n foaia de temperatur Scop"

pentru determinarea raportului cu greutatea corporal Baportul greutate;nlime J 5,0 la brbai i 4,9 la femei 2ateriale necesare" ( .aliometru< ( +oaie de temperatur< ( !reion, stilou sau pix ) *regtirea materialelor necesare )) )0 0) Se pregteste foaia de observaie, foaia de temperatur Se pregtete taliometrul, banda metric, sau pediometrul

0 *regtirea bolnavului Se comunic bolnavului investigaia i simplitatea modului de execuie 4 Efectuarea te$nicii propriu#zise A !C .A(I>2E.BC( 4 ) Se invit bolnavul s se descale 4 0 Se aeaz bolnavul n picioare, c-t mai drept sub cursorul taliometrului 4 4 Se coboar uor cursorul p-n atinge capul bolnavului %vertex& 4 5 *e tija gradat se citete nlimea bolnavului 4 6 Se noteaz n foaia de temperatur i de observaie 4 : Se invit bolnavul s coboare i este ajutat s se ncale 4 = ,olnavul este condus p-n la pat i este aezat n poziie comod i nvelit , !C ,A@/A 2E.BI!M 4) ,olnavul desclat este aezat n ortostatism cu spatele la perete 40 Se plaseaz un plan orizontal pe vertex, perpendicular pe perete i se marc$eaz locul de nt-lnire =5

4 4 Se msoar cu banda metric, distana de la locul marcat p-n la sol 4 5 Se noteaz in foaia de temperatur i de observaie ! *E/I>2E.BE 4 ) 2surarea dezvoltrii staturale a copiilor mici se face n pediometre 4 0 Acestea sunt jg$eaburi gradate, prevazute cu cursoare, n care sunt culcai copiii, mentin-nd#u#i n poziie ntins, drept 5 Beorganizarea locului de munc 5 ) Se aeaz taliometrul; banda metric;pediometrul la locul lui i se face ordine n salon 5 0 Splarea pe m-ini cu apa i spun 2asurarea si notarea grafica a scaunelor in foaia de temperatura ) +recventa " # )#0 ;zi J @>B2A( # 4#:;zi # diaree # # # 08#48;zi # sindrom dezinteric Scaun la 0#5 zile # constipatie Ileus # suprimarea competa a eliminarilor scaunelor si gazelor

0 >rarul" # @>B2A( # ritmic, la aceiasi ora a diminetii dupa sculare 4 !antitatea " # @>B2A( # )68#088 grame;zi 5 !onsistenta # @>B2A(# pastoasa, omogena 6 +orma # @>B2A( # cilindrica cu diametru de 4#6 cm ,lungime variabila : !uloarea" # @>B2A( # bruna = 2iros" # @>B2A( # fecaloid 7 Aspect # @>B2A( # pastos#omogen 9 @otarea scaunelor in foaia de observatie" # # # # # # # @>B2A(" W 2>A(E" ; /IABEI!" # 2C!>S" K !C *CB>I" * !C SA@AE" S in creion rosu ABC@H>S" F

=6

/aca nr este foarte mare, se noteaza nr urmat de semnul conventional Ex" 00 scaune diareice cu sange J 00#S 2asurarea si notarea grafica a varsaturilor in foaia de temperatura >bservarea calitatilor varsaturilor ) +recventa " # ocazionale # frecvente # incoergibile 0 >rarul" # matinale # postprandiale # tardive 4 !antitatea " # se va masura cant in 05 de ore pentru starea bilantului $idric 5 !ontinutul # se va aprecia continutul # alimentare # mucoase, apoase # fecaloide # biliare # purulente # sanguinolente # $ematemeza 6 !uloarea" # galbena;verzuie # rosie # galbuiee murdara # bruna%zat de cafea& : 2iros" # fad # acru # fecaloid # unt ranced = +orta de proiectie" brusc, in jet, fara efort, fara greata #" SE A@C@.A 2E/I!C( X 7 Simptomele care insotesc varsatura " # durere abdominala # des$idratare 9 @otarea propriu#zisa in foaia de observatie" =:

fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s#a produs # # # varsaturile alimentare # culoare albastra varsaturile bilioase # culoare verde varsaturile sanguinolente # culoare rosie

daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva # # se pastreaza in vas acoperit la indicatia medicului se trimite la laborator

)8 *rezentarea varsaturii " # se colecteaza intr#un recipient pana la venirea medicului

2asurarea si notarea grafica a diurezei in foaia de temperatura /iureza J procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 05 ore Scop" a& Explorator # obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar< b& .erapeutic # pt stabilirea diagnosticului< ) ) ) in stabilirea bilantului nutritiv in bolile metabolice foaie de temperatura< creion sau pix cu pasta albastra

2ateriale necesare" # vase cilindrice gradate cu gat larg;borcane 0#5litri gradate<

>,SEB3ABEA /ICBEFEI ) Se va observa ritmul mictiunilor" a& @ormal J 6#:mictiuni ; 05 $ barbati< 5#6mictiuni ; 05 $ femei< noaptea, de 4 ori mai mic, nr mictiunilor b& *atologic J ritm crescut %polaPiurie&< mai mult noaptea %nicturie& 0 Se vor observa tulburarile de mictiune" a& polaPiurie J mictiuni frecvente, cu cantitati mici< b& isc$iurie sau retentie de urina J imposibilitatea de a urina< c& disurie J eliminarea urinei cu dificultate si dureri<

==

d& enurezis J pierderea involuntara de urina in timpul noptii %mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 4 ani&< e& nicturie J egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii 2ASCBABEA /ICBEFEI ) *regatirea materialelor ) ) Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa distilata pentru a nu se modifica compozitia urinei si se acopera ) 0 Becipientele vor fi etic$etate, purtand numele bolnavului, nr salonului si al patului 0 *regatirea bolnavului 0 ) Se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urinaX 0 0 Se invita bolnavul imobilizat la pat ca, inainte de defecare sa urinize 4 .e$nica propriu#zisa 4 ) Spalare pe maini cu apa curenta si sapunX 4 0 Se incepe colectarea dupa un orar fix, valabil pentru toti bolnavii sectiei 4 4 Se invita bolnavul sa urineze si se arunca produsul acestei emisii, la ora 7 dimineata 4 5 Se colecteaza in vasele gradate toate urinele emise pana a doua zi la ora 7, adaugandu#se si urina acestei emisii 4 6 Se citeste gradatia care ne indica urina emisa in 05 ore 4 : Spalarea pe maini cu apa si sapun @>.ABEA /ICBEFEI ) @otarea cifrica # se noteaza cifric in carnetul propriu al asistentei, in fiecare dimineata" numele bolnavului< salonul< nr patului< data< cantitatea de urina emisa in 05 ore 0 @otarea grafica 0 ) *entru fiecare linie orizontala a + . se socoteste )88ml de urina

=7

0 0 Se noteaza grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are $asurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective A I@.EB*BE.ABEA BEFC(.A.E(>B ) !antitatea urinei ore< b& valori patologice # poliurie J peste 4 888 ml;05 ore ) ) 0 oligurie J sub ) 888 ml;05 ore anurie J absenta urinei in vezica !alitatea urinei J brun inc$isa # urina concentrata ) patologic J brun inc$isa G spuma # icter< J rosie desc$isa pana la rosie bruna # $ematurie< ) fiziologic J albastru#verde # tratament cu albastru de metilen< J cafeniu # rosu# brun#negru # tratament cu c$inina sau acid salicilic< b& miros # amoniacal # in fermentatia alcalina intravezicala< # aromatic de fructe # in diabet< c& aspectul # normal # clar transparent< ) patologic # tulbure< a& valori fiziologice normale # femei J ) 888#) 588 ml; 05 ore< barbati J ) 088#) 788 ml;05

a& culoarea # normal J galben desc$is # urina diluata<

=9

78

, +>AIE /E .E2*EBA.CBM A/C(LI


!@*

Anexa nr 9

@umeleYYYYYYYYYYYYYY *renumeleYYYYY Y YYYYYYYYY AnulYYYYlunaYYYY@r foii de observaieYYYY@r salonYYY @r patYYYY


Fiua File de boalZ / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S / S

46

48

):8

5)>

48 06 )58 58>

06 08 )08

49>

08 )6 )88 47>

)6 )8 78 4=>

)8 6:8 4:>

(ic$ide ingerate /iurez Scaune /iet 04 4 < A5 < t0

S>@/AHC( AAS.BI! /efiniie " introducerea unui tub de cauciuc # sonda Ein$orn # prin faringe i esofag n stomac Scop " ) explorator " pentru recoltarea sucului gastric pentru analize pentru studierea funciei evacuatorii a stomacului ) terapeutic alimentarea bolnavului spltura gastric cu glucoz Indicaii " ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) gastrite acute i cronice ulcer gastric 2ateriale necesare " tav medical sonda Ein$orn steril sau unifolosibil balon ErlenmeSer pentru colectare stativ cu eprubete curate i uscate dejunul de prob indicat de medic seringi de 08 ml pentru aspiraia sucului gastric pens $emostatic muama unifolosibil tvi renal curat, uscat sau unifolosibil mnui de cauciuc sterile paravan Etape i timpi de execuie " pregtirea materialelor necesare pregtirea psi$ic i fizic a bolnavului ez-nd pe scaun cu spatele c-t mai drept se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul 70 7)

se aeaz tvia renal sub brbie ) efectuarea tubajului gastric splare pe m-ini cu ap i spun asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile asistenta se va aeza n partea dreapt a bolnavului, cu m-na dreapt apuc sonda ca pe un creion cere bolnavului s desc$id gura larg i s respire ad-nc i introduce captul sondei p-n la peretele posterior al faringelui, invit-nd bolnavul s ng$it i s respire prin deglutiie sonda ptrunde n esofag, asistenta mpinge c-te puin sonda p-n c-nd la arcada dentar ajunge semnul %diviziunea& de 58 # 68 cm i sonda a ajuns n stomac se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii de 08 ml se recolteaz mai multe probe # prin aspiraie cu seringa diferite dup terminarea recoltrii, se extrage sonda printr#o micare $otr-t, dar cu precauie, dup comprimarea ei cu o sond $emostatic 'ngrijirea bolnavului dup te$nic " ) ) ) se servete bolnavului un pa$ar cu ap pentru a#i clti gura se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz tvia renal se aeaz bolnavul n poziie c-t mai comod i se supraveg$eaz @otarea te$nicii n foaia de observaie " se noteaz te$nica, data,cantitatea i rezultatul analizelor efectuate Beorganizarea locului de munc" aceleai ca i la spltura gastric Accidente " aceleai ca i la spltura gastric # i se aeaz n eprubete

74

S>@/AHC( /C>/E@A( /efinitie"sondajul sau tubajul duodenal reprezinta introducerea sondei Ein$orn dincolo de pilor% gura stomacului& Scop" # EK*(>BA.>B" #extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila, suc pancreatic pt examinarile de laborator in vederea aprecierii functiei biliare $epatice, a cailor extra$epatice, cat si descoperirea unor modificari anatomo#patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia c$imica sau morfologica a secretilor extrase prin tubaj /E asemenea se pot evidentia si boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare # .EBA*EC.I!"#drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au ca actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau tubului digestiv # A(I2E@.A.IA AB.I+I!IA(A"# se introduc lic$ide $idratante si alimente lic$ide in organismul bolnavilor cu imposibilitatea de ing$itire sau inconstienti # AS*IBA.IE !>@.I@CA"#in cazul ocluzilor intestinale, precum si dupa interventii c$irurgicale pe tubul digestiv 2ateriale necesare" # musama, aleza, tavita renala, # sunda Ein$orn sterila, pensa $emostatica # perina cilindrica dura, patura rulata # solutie desulfat de magneziu 44N,sterila # seringa 08 ml, recipiente precatite pt bila # prosop curat, sort de cauciuc .e$nica" # *BEAA.IBEA *SI1I!A SI +IFI!A A ,>(@A3C(CI" # se anunta bolnavul si i se explica importanta si necesitataea te$nicii # se anunta bolnavul sa nu manince # se izoleaza patul cu un paravan # se aseaza musamaua 75

# se aseaza bilnavul pe marginea patului in pozitie sezanda # se aseaza bolnavului sortul de cauciuc si daca este cazul bolnavul isi va indeparta proteza dentara si o va pune intr#n pa$ar curat # I@.B>/C!EBEA S>@/EI" # se umezeste sonda cu apa sterila, cu mana dreapta se tine capatul sondei si se introduce cu blindete prin cavitatea bucala sau nazala pina in faringe # se cere bolnavului sa respire adinc , cu gura desc$isa, se invita bolnavul sa ing$ita de cateva ori pina cand oliva trece de esofag # se ajuta inaintarea treptata a sondei prin miscari blinde, observand atent marcajul sondei, cand semnul 56 cm a ajuns la arcada dentara , sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac # se aseaza bolnavul in decubit lateral drept cu trunc$iul ridicat usor si capul mai jos , coapsele flectate pe bazin # sub regiunea $epatica a bolnavului se introduce perina cilindrica sau perina dura # se impinge usor sonda favorizind progresia ei spre pilor unde ajunge cand la arcada dentara se afla diviziunea :8 cm # se continua introducerea sondei cu mare precautie si rabdare, concomitent cu actiunea de ing$itire a sondei de catre bolnav " )#0 cm la 4#6 minute # 3EBI+I!ABEA *>FI.IEI S>@/EI" # daca nu se scurge bila sau lic$idul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a patruns in duoden% se insufla :8 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii, se aspira dupa un minut si daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 08 ml de aer& # se introduc )8 ml de lapte prin sonda care nu mai poate poate fi extras daca sonda ajuns in duoden, dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac # se efectuieaza # !A*.ABEA ,I(EI" # cand diviziunea =6 cm se afla la arcada dentara, olova sondei a ajuns in duoden% dupa o )#);0 ora de la patrunderea sondei in stomac& # la capatul sondei apare bila A coledociana de culoare galben #aurie # se introduce prin sonda cu seringa 58 ml solutie de sulfat de magneziu 44N,la temperatura camerei pt a determina drenarea bilei veziculare,dupa care se inc$ide extremitatea libera a sondei cu ajutorul sondei $emostatice 76

# dupa )6#48 min se desc$ide sonda si se colecteaza bila , veziculara , culoare castanie,vascoasa % 48#58 ml& # dupa colectarea bilei , se coleecteaza in continuare o bila clara care provine direct din ficat #bila ! $epatica # cele trei bile A,,,! captate in recipiente separat, etic$etate se trimit la laborator # BE>BAA@IFABEA (>!C(CI /E 2C@!A # se indeparteaza tavita renala si I se ofera un pa$ar cu apa bolnavului pt a#si clati gura # bolnavul va fi ajutat sa i#a pozitie comoda in pat # se spala si se sterilizaSa materialelel folosite A!!I/E@.E" # incolocirea sondei in stomac # imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional #spasmul sfincaterului >//I, coagularea bilei vascoase # greata, varsaturi la introducerea sondei # oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste trei ore

7:

S*M(M.CBA AAS.BI!M /efiniie " evacuarea coninutului stomacal i curarea mucoasei de substane strine, dup introducerea unei sonde gastrice +auc$er Scop " # terapeutic Indicaii " ) ) ) ) ) ) ) intoxicaii alimentare sau cu substane toxice staz gastric nsoit de fermentaie pregtirea preoperatorie n intervenii de urgen sau de stomac pregtirea pentru gastroscopie !ontraindicaii " mbolnviri cardio#pulmonare grave n perioada dureroas a ulcerului gastric n cancer gastric n intoxicaii cu substane caustice n $epatite cronice 2ateriale necesare " ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) sonda gastric +auc$er steril sau unifolosibil p-lnie de sticl o can de 6 litri cu ap la temperatura de 06 # 0: grade ! 0 oruri de cauciuc sau de material plastic scaun cu sptar recipient pentru colectarea lic$idului evacuat din stomac %gleat& medicamente indicate de medic %ex !rbune animal& prosop Etape i timpi de execuie " pregtirea materialelor necesare pregtirea psi$ic i fizic a bolnavului ez-nd pe scaun cu spatele c-t mai drept se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul 7=

)
)

se aeaz tvia renal sub brbie se aplic orul de cauciuc Efectuarea te$nicii " ) ) ) se introduce n stomac sonda gastric +auc$er %te$nica sondajului gastric& la captul liber al sondei se adapteaz p-lnia de sticl i se aduce la nivelul toracelui bolnavului se introduce apa pregtit la 06 # 0: grade !, p-n se umple p-lnia i se ridic deasupra capului bolnavului pentru ca lic$idul s ptrund prin sond n stomac 'nainte ca p-lnia s se goleasc complet, se va cobor- cu 48 # 58 cm sub epigastru n poziie vertical pentru ca s se adune lic$idul din stomac n ea Se golete coninutul p-lniei n gleata pregtit l-ng bolnav )se repet aceste manevre de 6 # : ori p-n ce lic$idul de spltur evacuat devine curat, fr resturi alimentare sau substane strine ) ) ) ) se penseaz sonda cu pensa $emostatic i se extrage din stomac 'ngrijirea bolnavului dup te$nic " se servete bolnavului un pa$ar cu ap pentru a#i clti gura se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz tvia renal se aeaz bolnavul n poziie c-t mai comod i se supraveg$eaz @otarea te$nicii n foaia de observaie " se noteaz te$nica, data,cantitatea i rezultatul analizelor efectuate Beorganizarea locului de munc # eventual din licidul de spltur se face identificarea substanelor toxice Accidente " ) grea i senzaie de vom Se indic ) # respiraii profunde,

# eventual anestezia faringelui ptrunderea sondei n laringe apare reflexul de tuse, bolnavul se nroete apoi se cianozeaz se ndeprteaz urgent sonda ) nfundarea sondei cu resturi alimentare desfundarea se face prin insuflaii cu aer )se poate produce bron$opneumonie de aspiraie 77

pentru a preveni se penseaz sonda, apoi se extrage E+E!.CABEA S>@/AHC(CI 3EFI!A( /efiniie " # introducerea unui instrument tubular %sond sau cateter& prin uretr n vezica urinar realiz-nd o comunicare ntre vezic i mediul exterior Scop" Explorator " ) ) ) ) recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator depistarea unor modificri patologice la nivelul uretrei i vezicii urinare .erapeutic " evacuarea coninutului vezicii executarea unor procedee terapeutice pe sond S>@/AHC( 3EFI!A( (A +E2EI Etape i timpi de execuie ) *regtirea instrumentelor i a materialelor necesare ) ) ) ) 0 ) ) ) ) ) ) ) 2ateriale de protecie" muama i alez, paravan 2ateriale sterile" 0 sonde uretrale unifolosibile sterile, mnui sterile de cauciuc,)#0 urocultoare , comprese sterile, 0 pense $emostatice 2ateriale nesterile" materiale pentru toaleta organelor genitale, tvi renal, recipient pentru colectare %bazinet&, pung colectoare, recipient pentru deeuri 2edicamente " substane lubrifiante i dezinfectante *regtirea psi$ic i fizic a pacientului se anun i se explic necesitatea te$nicii se izoleaz patul cu paravan se protejeaz patul cu muama i alez se ndeprteaz perna i ptura se aeaz pacienta n poziie ginecologic se acoper pacienta cu cerceaf ls-nd liber regiunea genital se aeaz bazinetul i se efectueaz toaleta organelor genitale 79

se ndeprtez bazinetul i se aeaz tvia renal ntre coapsele bolnavei 4 .e$nica sondajului vezical la femei

) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

sondajul se execut n condiii de asepsie perfect asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile evideniaz meatul urinar dezinfecteaz cu soluie dezinfectant orificiul uretral de sus n jos n direcia anusului 4 ori cu tampoane sterile& scoate sonda cu o pens steril i o prinde ntre degetele mediu i inelar ale m-inii drepte lubrifiaz sonda sonda orientat cu v-rful n sus se introduce n uretr 5 # 6 cm , iar extremitatea liber se introduce n tvia renal primele picturi se las s curg n tvia renal apoi n recipientele pregtite n funcie de scop sau n punga colectoare extragerea sondei se face dup pensarea orificiului extern al sondei 5 'ngrijirea bolnavei dup sondaj toaleta regiunii vulvare se mbrac i se aeaz comod n pat se va supraveg$ea n continuare 6 @otarea n foaia de observaie cantitatea de urin recoltat aspectul macroscopic al urinei numele persoanei care a efectuat sondajul eventualele accidente sau incidente %de 0 #

Accidente i incidente " ) ) ) ) lezarea traumatic a mucoasei uretrale %$emoragii& crearea unei ci false prin forarea sondei astuparea sondei n timpul evacurii vezicii accident infecios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile 98

S>@/A(C( 3EFI!A( (A ,MB,A. Etape i timpi de execuie ) *regtirea instrumentelor i materialelor necesare " ) ) ) 2ateriale de protecie" muama i alez, paravan 2ateriale sterile" 0 sonde uretrale unifolosibile sterile, mnui sterile de cauciuc,)#0 urocultoare , comprese sterile, 0 pense $emostatice 2ateriale nesterile" materiale pentru toaleta organelor genitale, tvi renal, recipient pentru colectare %bazinet&, pung colectoare 2edicamente " substane lubrifiante i dezinfectante 0 *regtirea psi$ic i fizic a bolnavului " ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) se anun i se explic bolnavului necesitatea i inofensivitatea te$nicii se izoleaz patul cu un paravan se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu picioarele ntinse i uor deprtate se acoper bolnavul ls-nd accesibil regiunea genital se face toaleta organelor genitale externe sub bazin se aeaz muama i alez ntre coapsele bolnavului se aeaz tvia renal 4 .e$nica sondajului vezical asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile alege sonda i o lubrifiaz dezinfecteaz meatul urinar cu soluie dezinfectant ntre degetele inelar i mic ale m-inii drepte, prinde extremitatea liber a sondei iar cu ajutorul unei pense sterile, inut n aceeai m-n, apuc sonda n imediata vecintate a v-rfului introduce v-rful sondei n meat i mpinge sonda uor cu pensa, n timp ce cu m-na st-ng ntinde i susine penisul ptrunderea sondei n vezic se semnaleaz prin scurgerea urinei prin sond se fixeaz sonda p-n se evacueaz urina se recolteaz urin n eprubete sau recipiente n funcie de examenele de laborator cerute 9)

) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

restul urinei se capteaz n tvia renal sau n pungi colectoare pentru urin sonda se ndeprteaz cu ajutorul unei pense dup de extremitatea liber a fost comprimat 5 'ngrijirea bolnavului dup sondaj se efectueaz toaleta regiunii genitale se mbrac bolnavul se supraveg$eaz 6 @otarea n foaia de observaie " se noteaz cantitatea de urin recoltat aspectul macroscopic al urinei numele persoanei care a efectuat sondajul eventualele incidente i accidente lezarea traumatic a mucoasei uretrale %$emoragii& crearea unei ci false prin forarea sondei astuparea sondei n timpul evacurii vezicii accident infecios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile

Accidente i incidente "

90

!(IS2A /efiniie " este o form special a tubajului, prin care se introduc lic$ide n intestinul gros %prin anus, n rect i colon& Scop " evacuator evacuarea coninutului intestinului gros pregtirea pacientului pentru examinri %rectoscopie, irigoscopie& terapeutic ) ) ) ) ) introducere de medicamente alimentarea sau $idratarea pacientului

intervenii c$irurgicale asupra rectului

!lasificare dup efect " clisme evacuatoare care pot fi " simple, nalte, prin sifonaj, uleioase, purgative clisme terapeutice # medicamentoase cu efect local, anestezice clisme alimentare # $idratante clisme baritate # cu scop explorator 2ateriale necesare " de protecie " ) sterile ) nesterile stativ pentru irigator irigatorul i tubul de cauciuc de ),6 # 0 m lungime i )8 mm diametru canul rectal casolet cu comprese par de cauciuc pentru copii paravan, muama, alez, nvelitoare

tvi renal, bazinet

94

ap cald la 46 # 4= grade ! %688 # )888 ml pentru aduli, 068 ml pentru sare %) linguri la un litru de ap& ulei %5 linguri la un litru de ap& sau glicerin %58 gr la 688 ml& spun %) linguri ras la ) litru& soluii medicamentoase n calitatea i concentraia cerut de medic

adolesceni, )68 ml pentru copii, 68 # :8 ml pentru sugari&

medicamente

substan lubrifiant %vaselin& *regtirea pacientului " ) psi$ic ) fizic se izoleaz patul cu paravanul i se protejeaz cu muamaua i aleza se anun i i se explic te$nica se respect pudoarea

se aeaz pacientul n funcie de starea general n poziie " # decubit dorsal cu membrele inferioare uor flectate # decubit lateral st-ng cu membrul inferior st-ng ntins i dreptul flectat # genupectoral la bolnavul imobilizat la pat, se aeaz bazinetul sub regiunea sacral i se nvelete pacientul cu nvelitoare .e$nica de execuie " ) clisma evacuatorie simpl " asistenta se spal pe m-ini i se dezinfecteaz se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase i se introduce n se fixeaz irigatorul pe stativ se fixeaz canula la tubul irigatorului se desc$ide robinetul i se evacueaz aerul i prima coloan de ap 95

irigator, cu robinetul nc$is

se lubrifiaz canula cu o compres de tifon steril

st-ng

asistenta i mbrac mnui de cauciuc i ndeprteaz fesele pacientului cu m-na introduce canula prin anus n rect %cu m-na dreapt& perpendicular pe suprafaa dup ce v-rful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se se introduce canula )8 # )0 cm se desc$ide robinetul i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicarea pacientul este rugat s respire ad-nc i s#i relaxeze musculatura abdominal, s se nc$ide robinetul nainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de se ndeprteaz canula i se aeaz n tvia renal pacientul este rugat s rein soluia )8 # )6 minute pacientul este adus n poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a se capteaz scaunul la pat sau toalet

subiacent, cu v-rful ndreptat nainte n direcia vezicii urinare ndreapt v-rful n axa ampulei rectale

irigatorului la aproximativ 68 cm deasupra patului pacientului rein soluia )8 # )6 minute scurgere )

uura ptrunderea apei la o ad-ncime mai mare

clisma nalt " se procedeaz la fel ca la clisma evacuatorie simpl se introduce o canul flexibil la 48 # 58 cm n colon se ridic irigatorul la ),6 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei

temperatura apei va fi mai sczut E+E!.CABEA *A@SA2E@.C(CI /E+I@ILIE" *ansamentul este actul c$irurgical prin care o plag se aseptizeaz i se protejeaz pentru a#i uura cicatrizarea S!>*" suprimarea durerii, efectuarea $emostazei, tratarea plgii n funcie de cauz i intindere 96

Efectuarea corect a unui pansament trebuie s respecte urmtoarele *BI@!I*II" # s se lucreze n condiii de asepsie perfect" instrumentele i materialele folosite s fie sterile, iar m-inile celui ce#l execut i tegumentele din jurul plgii s fie dezinfectate # s se asigure absoria secreiilor " o compres de tifon acoperit de vat $idofil # s se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evoluie # protejarea plgii fa de agenii termici, mecanici, climaterici i infeciosi ai mediului nconjurtor # asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grbi cicatrizarea *(AAA J este rezultatul unui traumatism n urma cruia se produc distrugeri ale esuturilor interes-nd ntodeauna pielea !-nd traumatismul nu a produs distrugerea pielii este contuzie %traumatism nc$is& *(AAA !>@.CFM este un traumatism seminc$is, caracterizat prin distrugeri mari de esuturi subtegumentare nsoite de o mic distrugere a tegumentelor *(AAA SE 2A@I+ES.M *BI@" durere, impoten funcional, $emoragie '@ABIHIBEA *(MAII< # suprimarea durerii # efectuarea $emostazei provizorii sau definitiv # tratarea plgii n funcie de cauza i ntindere *entru a aprecia gravitatea plgii la un traumatism se vor observa i msura .A, pulsul, temperatura, iar pentru a evalua intensitatea $emoragiei i gradul de septicitate a plgii se determin $ematocritul , $emograma

*ansamentul se realizeaz n funcie de" # agentul vulnerant" mecanic, termic, c$imic # regiunea anatomic interesat" craniu, fa, gat, coloana vertebral, torace, abdomen # profunzime" plgi superficiale, plgi ad-nci # forma anatomo#patologica" plag simpl cu margini liniare, regulate< plag compus cu margini neregulate, interes-nd i organe importante, plag complicat datorit unei $emoragii masive sau unei infecii supra adaugate

9:

E+E!.CABEA *A@SA2E@.C(CI" 2A.EBIA(E @E!ESABE" ) .BCSA !C I@S.BC2E@.E S.EBI(E" # )#0 pense anatomice # )#0 pense c$irirgicale # pense $emostatice *EA@ i I>!1EB # foarfece c$irurgicale drepte i curbe # sond canelat # stilet butonat # bisturiu pentru incizii # c$iuret # portace i ace pentru sutur # pens de prins i de scos agrafe 2I!1E( 0 2A.EBIA(E *E@.BC /BE@AH" # tuburi de dren # lame de cauciuc # mese de tifon 4 2A.EBIA(E *E@.BC SC.CBA # a c$irurgical pe numere # catgut de diferite mrimi % 8#: & # fir de pr de cal % n fiole sterile& # fir de nSlon 5 !AS>(E.A !C 2A.EBIA(E S.EBI(E # comprese sterile de diferite mrimi # tampoane de vat # mese # tampoane 2I!C(I.F # comprese de vat 6 S>(CLII /EABESA@.E # benzin iodat 9=

# eter # bromocet # alcool sanitar : S>(CLII A@.ISE*.I!E *. .EAC2E@.E(E /I@ HCBC( *(MAII # alcool sanitar # alcool iodat # tinctur de iod # betadin *E@.BC *(AAM # ap oxigenat, soluie Bivanol )N, sol de acid boric, sol de cloramin, sol de permanganat de I );6888, soluie de nitrat de Ag )N = 2A.EBIA(E OI S>(CLII /E (I*I. # leucoplast, mastizol, fei 7 2A.EBIA(E /I3EBSE # *C(,EBI" sulfamide, antibiotice /ebrisan # C@ACE@.E" Hecolan, Hecozin, unguente cu antibiotice, unguente cu sulfamide, unguente cu 11! # ap steril # spraS#uri dezinfectante , anestezice # mnui de cauciuc unifolosibile # tavi renal # muama , alez # spun , prosop # ace de siguran E.A*E OI .I2*I /E EKE!CLIE" ) *regtirea instrumentelor i materialelor necesare< # se pregtesc pe tava medical sau pe masua de instrumente i se prepar l-ng bolnav 0 *regtirea fizic i psi$ic a bolnavului # se explic bolnavului necesitatea executrii pansamentului

97

# se aseaz bolnavul n poziie c-t mai comod, ez-nd % n plgi mici & sau decubit dorsal n funcie de regiunea n care este stabilit plaga E+E!.CABEA .E1@I!II ) Splarea pe m-ini cu apa i spun # dezinfecie cu alcool # mnui de cauciuc unifolosibile # se lucreaz cu 0 pense sterile 0 Examinarea plgii i a tegumentelor din jur" # dac plaga a fost pansat se desface faa i se ridic pansamentul vec$i cu mare bl-ndete, pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutal , dac nu se desprinde , se nmoaie cu ap oxigenat i apoi se ridic pansamentul # se ndeparteaz din plag eventualele secreii prin tamponare cu comprese sterile, fiecare compres utilizat se va arunca n tavia renal 4 .oaleta i dezinfecia tegumentului" # c-nd plaga se afla ntr#o zona proas se ncepe cu" # tunderea regiunii proase # splarea tegumentului din jurul plgii cu apa i spun # degresarea cu alcool sau eter # dezinfecia din jurul plgii cu tinctur de iod, apoi cu alcool, prin 2IO!MBI !IB!C(ABE de la plag spre periferie # curirea plgii prin turnare n jet, cu ap steril sau ser fiziologic, cloramin, ap oxigenat % au rol de a ndeparta impuritile i a dezinfecta plaga & @C se toarna nici un fel de substana n plgile penetrante, n organe sau caviti naturale 5 /ezinfecia din nou a tegumentului din jurul plgii # se face cu alcool, tinctura de iod, betadin 6 Acoperirea plgii # se face cu comprese sterile care trebuie s depaeasc marginea plgii cu 0#4 cm : +ixarea pansamentului # se face cu leucoplast sau prin nfasare 99

= Splarea pe m-ini 7 'ngrijirea bolnavului dup te$nic # bolnavul se aeaz n poziie c-t mai comod # regiunea lezat se pune n repaus pentru a reduce durerea i a asigura vindecarea c-t mai rapid # se acoper bolnavul cu o ptur 9 Beorganizarea locului de munca # materialele utilizate se arunc n recipiente speciale # instrumentele se spal cu ap i detergeni, se submerjeaz n soluii dezinfectante i se pregtesc pentru sterilizare # se aeriseste salonul A.E@LIE" # toaleta plgilor i a tegumentelor se face n condiii de asepsie perfect # sunt interzise apsarea, stoarcerea, masajul plgii sau a regiunilor nvecinate # nu se introduc n casolet instrumentele cu care se lucreaz n plag # pentru pstrarea asepsiei se va ntrebuina o pens numai pentru servirea materialului necesar

E+E!.CABEA .I*CBI(>B /E ,A@/AHE ,A@/AHABEA % I@+ASABEA & este metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fei de tifon, de lungimi i dimensiuni diferite , n funcie de mrimea i caracterul plgii n care este situat +EOI(E pot fi de 6#06 cm lime i )#08 m lungime *entru ca bandajul s fixeze pansamentul i mpreun s protejeze plaga, bandajarea se va executa respect-nd urmatoarele" # s imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea

)88

# s fie suficient de str-ns, dar i suficient de elestic pentru a nu produce leziuni de compresie # s fie executate cu micri de bl-nde i cu mult indem-nare pentru a nu sporii suferina bolnavului # bandajarea membrelor se ncepe de la extremitate spre rdcin, n sensul circulaiei venoase # faa de tifon se ine n m-na dreapt i cu ruloul spre cel ce execut, se deruleaz de la st-nga spre dreapta # bandajarea ncepe cu 0#4 ture circulare ,,ture de fixare,, la o distanta de )8#)6 cm de plag, pentru fixare sigur dup primul tur colul liber al feii se rsfr-nge %ndoaie& # terminarea bandajrii se face cu 0#4 ture suprapuse, captul feii fix-ndu#se cu ace de siguran sau prin legare E.A*E /E EKE!CLIE ) Bealizarea turelor de fixare # se desfoar faa 08 cm i se aplic oblic sub pansament # se intersecteaz cu o tur circular # se rsfr-nge colul feii i se suprapune nc o tur circular 0 Acoperirea %fixarea& pansamentului # se trec ture de faa direct peste pansament 4 !onducerea feii a& +AOA !IB!C(ABM # se suprapune turele de fa exact una peste alta, # are dezavantajul a se rsucete modific-nd poziia pansamentului fa de ran # este indicat n regiunile cilindrice" g-t, torace, articulaia pumnului b& +AOA '@ S*IBA(M # se conduce faa, erpuind, acoperind turele o treime, rsfing-nd faa pe alocuri # este indicat pentru nfarea gambei i antebraului c& +AOA '@ +>B2A !I+BEI ,,7,, # se necepe cu ture circulare sub articulaii, se trece oblic peste articulaii i se conduc deasupra articulaiei alte ture circulare # se revine obilic sub articulaie intersect-nd prima diagonal )8)

# se continu de c-teva ori i se termin nfaarea deasupra articulaiei cu ture circulare # este indicat pentru nfurarea regiunilor articulare" articulaia cotului, piciorului, pumnului d& +AOA '@ ,,S*I! /E ABAC,, SAC ,,S*I!M,, # se efectueaz ture circulare deasupra articulaiei # faa se conduce n forma cifrei,, 7,, ,fiecare tur acoperind pe cel dinainte cu );4 sau 0;4 # se termin nfarea cu ture circulare la punctul de sprijin # este indicat n regiuni articulare sau regiunea ing$ino#abdominal, scapulo#$umeral e& +AOA '@ E3A@.AI # se efectueaz o tur oblic deasupra articulaiei i turele urmtoare conduc din ce n ce mai puin oblic, ajung-nd circulare doar la mijlocul articulaiei # este indicat n regiunea cotului, genunc$iului etc 5 .erminrea bandajrii # se efectueaz 0 ture circulare la )8#)6 cm pansament # se taie faa cu foarfecele i se aplic o band de romplast sau captul feii se despic cu foarfecele )8 cm , se ncrucieaza capetele i se nnoad

,A@/AHABEA *E BEAIC@I ) ,A@/AHABEA !A*C(CI % !A*E(I@A& 2A.EBIA(E @E!ESABE # fei, leucoplast, foarfec .E1@I!A" # se conduce faa circular deasupra spr-ncenelor, fix-nd cu m-na st-ng colul feei, iar cu dreapta se ruleaz faa n jurul capului ls-nd libere paviloanele auroculare # se conduce faa din spate n fa acoperind bolta cranian cu ture obice fixate cu ture circulare p-n la nfarea complet a capului % turele trebuie s acopere pe cele precedente n aa fel nc-t ele s fie apropiate, s nu se desfac una de alta i s nu prezinte ncreituri&

)80

# se nc$ide cu ture circulare i se fixeaz la captul feei cu romplast sau ace de siguran n partea opus regiunii pansate # se aeaz bolnavul n pat c-t mai comod # reorganizarea locului de munc # aerisirea salonului 0 '@+MOCBABEA >!1I(>B # se poate executa monoocular sau binoocular 2A.EBIA(E @E!ESABE # fa lat de 6 cm, # romplast sau ace de siguran a& '@+MOABEA 2>@>>!C(ABM # se conduce faa oblic peste oc$iul pansat pe sub urec$ea de aceeai parte i se readuce faa la frunte, deasupra urec$ii opuse # se efectueaza din nou o tur circular pe frunte, apoi oblic, repet-nd succesiunea de ture oblice i orizontale # se fixeaz captul liber al feei cu romplast sau ac de siguran

b& '@+MOABEA ,I@>!C(ABM #pentru aceast te$nic n locul turelor orizontale se duce faa oblic peste cellalt oc$i, turele ncruci-ndu#se deasupra rdcinii nasului, unde se formeaz o spic , se va evita acoperirea urec$ilor 4 '@+MOCBABEA @ASC(CI % *BAO.IA & 2A.EBIA(E @E!ESABE" # fa lat de 6#: cm i lung de 58#68 cm, foarfece .E1@I!A" # se despic n lung faa la ambele capete, ls-nd la mijloc o poriune de aproximativ 6 cm nedespicat, ce se va servi la acoperirea nasului # se fixeaz pe nas partea din mijloc nedespicat

)84

# se trec capetele superioare ale feii sub pavilionul urec$ii i se innoad n regiunea occipital # se trec ramurile inferioare ale feii deasupra urec$ilor, ncruci-nd pe cele superioare i se fixeaz n partea posterioar a capului, realiz-nd astfel o pratie 5 '@+MOABEA ,MB,IEI OI A ,CFE(>B% !M*MS.BC& 2A.EBIA(E @E!ESABE" # fa lung de 8,68#) m i lat de 6#: cm, foarfece # se despic n lung faa , la ambele capete , ls-nd la mijloc o poriune de 6 cm nedespicat # se fixeaz partea nedespicat pe brbie sau pe buze # se ncrucieaz ramurile superioare n regiunea occipital i se leag n regiunea frunii # se leag ramurile inferioare deasupra cretetului capului, ls-nd libere urec$ile Injecia intravenoas " /efiniie " introducerea unor soluii zotonice sau $ipotonice n circulaia venoas Injecia intravenoas se efectueaz n dou etape " # # puncia venoas< introducerea medicamentului intravenos

(ocul de elecie" # # # # # venele antebraului venele de pe faa dorsal a m-inii venele maleolare externe venele de la plica cotului la copii " 2ateriale necesare" # # mnui de cauciuc sterile< seringi i ace de unic folosin )85 venele epicraniene venele maleolare venele de la plica cotului

# # # # # # # # # # # # # # # # # # # *e'nica # # # # # #

alcool sanitar, betadin tampoane de vat garou comprese sterile leucoplast pern tare muama unifolosibil suluia medicamentoas pentru administrare tvi renal materiale pentru splarea m-inilor recipient pentru deeuri # ace i seringi folosite pregtirea psi$ic# se informeaz bolnavul asupra scopului injeciei se verific soluia medicamentoas privind termenul de valabilitate i aspectul se aspir soluia medimentoas folosind un ac de aspiraie se adapteaz acul de injecie i se elimin aerul din sering pentru puncia la venele braului i antebraului bolnavul se aeaz n decubit dorsal cu braul n extensie sub bra se aeaz o pern tare i muama unifolosibil se aplic garoul la o doistan de aprox 7 cm deasupra locului punciei pentru a obine staz venoas bolnavul va str-nge pumnul braului prevzut pentru puncie

*regtirea materialelor i a bolnavului

asistenta i spal m-inile, mbrac mnui unifolosibile sterile se dezinfecteaz locul de elecie cu ,etadin, apoi cu alcool sanitar se execut puncia venoas, nep-ndu#se venele distale pentru a proteja venele de calibru mare se aspir pentru a se vedea dac acul este n ven se desface garoul )86

# # # # # #

se injecteaz lent, in-nd seringa cu m-na st-ng, iar cu policele m-inii drepre se apas pe piston se verific periodic dac acul este n ven c-nd injectarea s#a terminat, se retrage acul brusc, iar la locul injeciei se aplic o compres steril fixat cu leucoplast se supraveg$eaz bolnavul c-teva minute se reorganizeaz locul de munc acul i seringa folosite se depoziteaz ntr#un container special

Injecia intravenoas se administreaz lent, cca )8 min

Accidente, incidente" introducerea substanei paravenos, poate produce tumefiere, durere< # # # # # Important" # # # nu se introduce aer n lumenul vaselor, provoac embolie gazoas i moarte< nu se efectueaz injecia n poziia ez-nd se supraveg$eaz locul injeciei i starea general a bolnavului Ctilizarea cateterului venos periferic %!3*& Sunt utilizate pentru administrarea tratamentelor bolnavilor, acetia put-nd fi scutii de mai multe nepturi efectuate la diferite intervale de timp, iar asistenta este scutit de cutarea i gsirea rapid a unei vene bune de puncionat 'n practica medical !3* se poate folosi n mai multe scopuri " # injecii intravenoase repetate flebalgie, atunci c-nd se administreaz injecia prea repede sau substana este iritant< $ematom, c-nd s#a strpuns vasul sanguin valuri de cldur< senzaie de uscare a faringelui< ameeli, lipotimie, colaps

)8:

# # # #

perfuzii intravenoase prin intermediul crora se introduc medicamente ce necesit administrare lent perfuzii de ec$ilibrare $idroelectrolitic perfuzii de reeec$ilibrare a unor deficiene $ematologice n tratarea ocului # c-nd abordarea venoas este dificil n condiii de $ipotensiune

2ontarea unui !3* se face prin puncie venoas, nep-ndu#se venele distale pentru a proteja venele de calibru mare >rdinea este urmtoarea " # # # venele antebraului venele de pe faa dorsal a m-inii venele de la plica cotului

/ezinfecia se face cu ,etadin, apoi cu alcool sanitar /up introducerea !3* n ven, se extrage acul metalic, naint-nd concomitent n ven cu cel de plastic < se desface garoul i se nc$ide amboul acului de plastic rmas n ven cu dop de plastic i se fixeaz cu leucoplast /urata medie de meninere a unui !3* este de =0 de ore 2suri de ngrijire a !3* " # # # # # # se iau pentru a menine asepsia c-t mai corect pe durata de funcionare dezinfecia corect a tegumentului la montarea lor i pe timpul meninerii splarea tegumentului cu ap i spun dezinfecie cu ,etadin i apoi cu alcool sc$imbarea zilnic a leucoplastului de fixare, urmat de tergerea tegumentului cu ,etadin, alcool i aplicarea unui nou leucoplast splarea !3* cu ser fiziologic imediat dup montare # se poate folosi 1eparin, se introduc 0 # 4 ml soluie din urmtorul amestec " 8,6 ml 1eparin diluat n 5,6 ml ser fiziologic, prin valva de injecie a !3* # # # # verificarea cpcelului de plastic dac conine coaguli sau urme de s-nge se va sc$imba extremitatea distal a !3* injectarea substanelor pe !3* se va face folosind valva pentru injecii se noteaz data la care a fost montat cateterul

!omplicaiile meninerii ndelungate a !3* " )8=

# # # # # bolnavi " # # # # # /efiniie " # Scop " # # # # # # # # # # # #

meninerea !3* peste =0 de ore poate determina apariia unor complicaii " flebitele venelor pe care a fost montat !3* trombozele ca o consecin a flebitelor infecii de cateter, deoarece acesta constituie o poart desc$is direct n patul vascular endocardit bacterian

Este necesar o urmrire deosebit atunci c-nd !3* este montat urmtoarelor categorii de valvulopatii proteze valvulare SI/A sarcin deficiene imunitare *erfuzia Intravenoas Introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei medicamentoase n circulaia venoas $idratarea i mineralizarea organismului administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit depurativ alimentaie pe cale parenteral venele de la plica cotului venele antebraului venele de pe faa dorsal a m-inii venele maleolare externe la sugari " venele epicraniene dezinfectante %tinctur de iod, alcool sanitar& materiale pentru puncia venoas perfuzor unifolosibil )87

(oc de elecie "

2ateriale necesare "

# # # # # # # # # # # # # # # # # #

seringi i ace de unic folosin stativ 0 tvie renale soluii de perfuzat comprese sterile leucoplast recipient pentru deeuri s se lucreze n condiii de asepsie perfect asistenta se spal pe m-ini i mbrac mnui sterile pregtete soluia de perfuzat monteaz perfuzorul i elimin aerul de pe tubulatura perfuzorului alege vena, dezinfecteaz locul cu tinctur de iod, apoi cu alcool introduce acul sau branula racordeaz tubulatura perfuzorului la acul sau branula din ven fixeaz rata de flux la aproximativ :8 picturi pe minut %la copii )8 # )6 maximum 06 picturi ; minut& supraveg$eaz bolnavul pe toat perioada perfuziei dup terminarea perfuziei, retrage acul din ven i tamponeaz locul cu un tampon cu alcool i se aplic compres steril ntocmete protocolul perfuzabil " numele i prenumele bolnavului denumirea soluiei perfuzabile cantitatea flaconului rata de flux soluii medicamentoase introduse semntura celui care a montat perfuzia ora i data durata perfuziei J cantitatea perfuziei n ml x 08 ; nr picturi pe min x :8

.e$nica "

Accidente " # $iper$idratare )89

# # #

embolie gazoase administrare paravenoas coagularea s-ngelui pe ac sau branul

Investigaii de nursing
Becoltarea sangelui
S-ngele se recolteaz pentru examene" ) $ematologice ) bioc$imice ) bacteriologice ) parazitologice ) serologice Becoltarea se face prin" ) nepare" ( la adult " pulpa degetului, lobul urec$ii ( la copil" faa plantar a $alucelui, clc-i ) puncie venoas ) puncie arterial ) BE!>(.ABEA S[@AE(CI !A*I(AB *E@.BC EKA2E@E 1E2A.>(>AI!E ) $emoleucogram, $emoglobin, timp de s-ngerare, timp de coagulare, examen parazitoloic ) grup sanguine *regtire" materiale ) de protecie ( mnui de cauciuc ) sterile ( ace, tampoane de vat, seruri test ))8

) nesterile ( tav medical curat, camer umed, lame uscate, curate, degresate, lefuite, pipete *otain ) soluii dezinfectante # alcool 98\ pacient ) pregtire psi$ic ( se anun s nu mn-nce ( pregtirea fizic ( se aeaz n poziie ez-nd cu m-na sprijinit Execuie" ) se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 98\ ) se evit congestionarea printr#o frecare puternic i prelungit ) se ateapt evaporarea alcoolului ) ) cu o micare brusc se neap pielea pulpei degetului n partea lateral a extremitii, perpendicular pe straturile cutanate se terge cu un tampon uscat prima pictur, se las s se formeze o alt pictur din care se recolteaz cu pipeta sau lama ) se terge cu un tampon cu alcool *regtirea produsului pentru laborator" ) la extremitatea unei lame se pune o pictur de 4#5 mm diametru ) ) se aeaz o lamel cu marginile lefuite n ung$i de 56\ cu lama %pictura se ntinde prin capilaritate& lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstr-nd aceeai nclinaie i antren-nd toat pictura fr s o fragmenteze ) se agit lama pentru uscare ) se etic$eteaz i se trimite la laborator 0 BE!>(.ABEA S[@AE(CI 3E@>S *E@.BC EKA2E@E(E 1E2A.>(>AI!E Sedimentarea" i se explic necesitatea efecturii te$nicii )

)))

aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul eprubetei din s-nge necoagulabil lsat n repaus %fenomen fizic&

3iteza de sedimentare a $ematiilor %3S1&" ) rapiditatea cu care se produce depunerea lor a& *regtire pentru 3S1" materiale" ) sterile" ( sering de 0 ml uscat ( soluie de citrat de @a 4,7N ( ace pentru puncia venoas ) nesterile ( stativ i pipete ]estergreen ( pernu, muama, eprubete, tvi renal, garou, vat ) soluii dezinfectante ( alcool =8N pacient" ) pregtire psi$ic ( i se explic, cu 05 de ore nainte, necesitatea efecturii examinrii ) pregtire fizic" ( se anun s nu mn-nce ( s pstreze repaus fizic Execuie" ) asistenta se spal pe m-ini cu ap i spun ) mbrac mnui de cauciuc sterile ) aspir n sering 8,5 ml citrat de @a 4,7N ) puncionez vena fr garou i aspir s-nge p-n la 0ml %),: ml& ) retrage acul i aplic tampon cu aclcool ) scurge amestecul s-nge#citrat n eprubet i omogenizeaz lent ) aeaz eprubeta n stativ ) ngrijete pacientul %vezi puncia venoas& ))0

*regtirea produsului pentru laborator" ) se completeaz buletinul ) se etic$eteaz produsul ) se aspir cu pipeta ]estergreen p-n la gradaia 088 i se aeaz n stativ pe dopul de cauciuc, n poziie strict vertical %c-nd examenul se face la patul bolnavului& b& 1ematocrit" Becoltarea s-ngelui pentru determinarea $ematocitului soluie, uscat prin evaporare c& Bezistena globular" ) se recolteaz s-ngele pentru obinerea globulelor roii ) se evit $emoliza i coagularea s-ngelui ) s-ngele recoltat %6#:& se trece imediat ntr#un balon ErlenmeSer de )88 ml n care s#au pus 6#)8 perle de sticl ) se agit uor balonul timp de 6#)8 minute cu micri circulare ) s-ngele se defibrileaz i nu se mai coaguleaz ) se trimite imediat la laborator /E O.IC." ) ) un frotiu bun este fr goluri cu un strat regulat recoltarea 31S#ului se face numai cu seringa i acul uscate %apa produce liza $ematiilor& i numai cu sering de 0 ml ) pentru examenul n pictur groas s-ngele se recolteaz sub form de pictur groas ) se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei c-te 0#4 picturi c-t mai apropiate ntre ele ) cu colul unei lame lefuite se amestec picturile form-nd o pat circular cu diametrul de aproximativ ) cm ) se continu amestecarea picturilor p-n se formeaz un mic c$eag defibrilri complete ) uscarea frotiului se face prin agitarea lamei ) numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion dermatograf ))4 # semnul unei ) frotiul de s-nge se face numai cu s-nge proaspt %3E.& se face prin puncie venoas Se recolteaz 0 ml de s-nge pe cristale de E/.A %acid diaminotetraacetic )N& # 8,6 ml

pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei %recoltarea se face n cursul accesului febril c-nd numrul paraziilor n s-nge este foarte mare&

4 BE!>(.ABEA S[@AE(CI *E@.BC EKA2E@E SEB>(>AI!E Examenele serologice cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infecioase %tifos exantematic, fibr tifoid, sifilis& Becoltarea s-ngelui se face prin puncie venoas, direct n eprubet %fr sering&, ntr#o cantitate de 6#)8 ml /up coagulare, se desprinde c$eagul de pe peretele eprubetei i dup 48 minute, se decanteaz serul ntr#o eprubet direct sau prin aspirare cu o pipet *asteur steril Serul ne$emolizat are o culoare glbuie, cel $emolizat este roz ) B ]eill # +elix # pentru diagnosticul tifosului exantematic ) B de precipitare sau floculare ca" !itoc$ol, Ia$n, 2einiPe i B de microfloculare pe lam 3/B( # n diagnosticul sifilisului ) B de fixare a complementului B ,ordet # ]asserman, pentru diagnosticul sifilisului ) /ozarea antistreptolizinelor AS(> # diagnosticarea BAA # scarlatin ) B ]aler # Bose # diagnosticarea * B %polaritatea reumatoid& ) B de $emaglutinare, $emaglutinoin$ibare # diagnosticarea unor viroze ) B ]idal i aglutinarea T3IE # n diagnosticul febrei tifoide i paratifoide 5 BE!>(.ABEA S[@AE(CI *E@.BC EKA2E@ ,A!.EBI>(>AI! 1E2>!C(.CBA /efiniie" 1emocultura nseamn introducerea s-ngelui pe un mediu de cultur pentru examen bacteriologic Scop" ) descoperirea bacteriilor atunci c-nd se suspecteaz" ( o septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil Ioc$ %bolnavul are o febr ridicat cu oscilaii mari, frison, stare general alterat& ( o bacteriemie" febr tifoid, bruceloz, endocardit malign subacut *regtire" materiale" ) de protecie" ))5

( masc de tifon, mnui sterile ) sterile" ( sering a 08 cm ( ace pentru puncie venoas ( casolet cu pense ( tampoane i comprese ( c-mp ap i comprese ) medii de cultur" ( dou recipiente cu bulion citrat geloz semilic$id ) nesterile" ( lamp de spirt ( c$ibrituri ) soluii dezinfectante ( alcool iodat ( tinctur de iod ( eter pacient" ) pregtire psi$ic" ( se anun i se explic necesitatea te$nicii ) pregtire fizic ( se spal regiunea plicii cotului ( se degreseaz cu eter ( se aseptizeaz cu alcool Execuie" Asistenta I # mbrac mnui sterile # aeaz c-mpul steril # aseptizeaz regiunea cu iod ))6 Asistenta II # spal, degreseaz i dezinfecteaz regiunea

# aplic garoul la )8#)0 cm de locul punciei # aprinde lampa de spirt # mbrac mnui sterile # servete seringa n condiii aseptice # ia seringa i efectueaz puncia venoas # aspir 08 ml s-nge # desface garoul # retrage seringa ) nsm-neaz" 0 ml n eprubet cu geloz< )8 ml n bulionul citrat # omogenizeaz prin micri de nclinare i redresare *regtirea produsului pentru laborator" # # # # # # # # # se etic$eteaz cu data, ora, temperatura %se pot recolta mai multe probe n 05 $& se trimit imediat la laborator i se pun la termostat la 4=\! se noteaz n foaia de observaie data i numele persoanei care a recoltat pentru nsm-narea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloz semilic$id se nclzete la n timpul nsm-nrii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultur se pstreaz nclinat flambarea se face fr a nclzi mediul de cultur materialele necesare se sterilizeaz la *oupinel nsm-narea se face imediat pentru a evita coagularea s-ngelui $emocultura se efectueaz la debutul bolii i nainte de administrarea antibioticelor # aseptizeaz locul punciei # flambeaz dopul i gura balonului # flambeaz din nou gura balonului i nc$ide eprubeta

/E O.IC." bain#marie timp de 48 min

1emocultura poate fi completat cu coprocultur, urocultur etc

)):

BE!>(.ABEA CBI@EI
A BE!>(.ABEA CBI@EI *E@.BC EKA2E@E ,I>!1I2I!E Becoltarea urinei se face fie in urinar pentru pacientii imobilizati in pat, fie in plosca %bazinet& In scopul examenului de urina, pacientul trebuie instruit sa" ) ) ) ) ) ) ) utilizeze numai bazinetul gol si curat< sa urineze fara defecatie< sa verse imediat urina in borcanul colector de urina< sa nu urineze in timpul toaletei efectuata pe bazinet< examen fizic # se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea si p$#ul< examen bioc$imic # se determina albumina, glucoza, puroiul, urobilinogenul, pigmentii biliari, amilaza, ionograma, etc examenul sedimentului urinar Se recolteaza urina emisa in 05 de ore< Se trimit la laborator 688ml de urina omogenizata si etic$etata cu urmatoarele date" ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) nume prenume bolnav< volumul de urina din 05 de ore< varsta< greutate< sex< natura regimului< volumul de lic$ide ingerate< medicamente luate sau particularitati ale tratamentului< analiza ceruta< sectia unde se trimite rezultatul ))=

/in urina recoltata se efectueaza"

, BE!>(.ABEA CBI@EI *E@.BC EKA2E@E ,A!.EBI>(>AI!E # CB>!C(.CBA Crocultura urmareste depistarea bacteriilor in urina Becoltarea urinei se realizeaza in conditii de asepsie, intr#o eprubeta sterila cu dop de vata Scop" # explorator # pentru depistarea bacilului Ioc$ tific, colibacil, etc Becoltarea urinei pentru urocultura se poate face" ) ) direct # din mijlocul jetului urinar # )8#08 ml urina intr#o eprubeta sterila cu dop de vata< sondaj vezical # se arunca primele picaturi de urina ) se introduc )8#08 ml de urina prin sonda in eprubeta Insamantarea urinei se face imediat dupa recoltare A.E@.IEX recoltarea se face dimineata la sculare< bolnavul nu va urina cu : ore inainte de recoltare< bolnavul nu va consuma lic$ide cu )0 ore inainte de recoltare< nu se administreaza antibiotice cu )8 zile inainte de recoltare Becoltarea materiilor fecale Scaun" resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecaiei Scopul" explorator # depistarea unor germeni patogeni responsabili de mbolnvirea tubului digestiv ) ) # # depistarea unor purttori sntoi de germeni depistarea unor tulburri n digestia alimentelor Aura eprubetei se flambeaza inainte si dupa introducerea urinei si se astupa cu dopul de vata

Aeneraliti" recoltarea materiilor fecale se realizeaz n vederea examinrii lor macroscopice, bioc$imice, examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecioase, gastointestinale, prin bacteriologice i parazitologice diagnosticarea bolilor infecioase, gastrointestinale, prin depistarea bacilului tific, dizenteric, tuberculos, vibrioni $olerici i enterobacteriile toxiinfeciilor alimentare< dup stabilirea diagnosticului, recoltarea se efectueaz pentru supraveg$erea evoluiei bolilor

))7

examenele bioc$imice i de digestie permit descoperirea unor tulburri n secreia fermenilor

digestivi, prezena microscopic a s-ngelui etc # examenele parazitologice descoper parazitozele intestinale prin evidenierea oulor de parazii *regtire" # materiale # tav medical, plosc steril, tub recoltator ) tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevzute cu dopuri de cauciuc i introduse n eprubete sterile ) sond @elaton nr ):#)7, purgativ salin ) eprubete cu medii de cultur ) materiale pentru toalet perineal ) muama, alez, lamp de spirt, c$ibrituri # pacient " # psi$ic" se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii # fizic" o n preziua examenului, seara, se administreaz un purgativ salin %sulfat de magneziu 08# 48g& o i golete vezica urinar o se efectueaz toaleta regiunii perineale o se instruiete pacientul s foloseasc recipientul steril pentru defecare Execuie" # recoltare din scaun spontan sau provocat # splarea m-inilor # se protejeaz patul cu muamaua i aleza # se aeaz bazinetul sub pacient # se recolteaz cu lingura recipientului c-teva fragmente din diferite pri ale scaunului %mucus, puroi& # se introduce lingura n recipient recoltarea direct din rect ) se aeaz pacientul n decubit lateral st-ng cu membrul inferior drept ntins, iar cel st-ng n flexie< ) se ndeprteaz fesele i se introduce tamponul steril, prin micri de rotaie prin anus n rect< ) se terge mucoasa rectal ))9

) se ndeprteaz tamponul i se introduce n eprubeta steril dup flambarea g-tului ei recoltarea la copil ) se face cu sonda @elaton ) se ataeaz la captul liber al sondei o sering ) se introduce sonda prin anus pe o distan de )8#)6 cm ) se aspir cu seringa ) se ndeprteaz sonda i se golete coninutul prin insuflare ntr#o eprubet steril recoltarea pentru ou de parazii ) se poate face i prin raclare cu o spatul de os sau cu o bag$et de lemn plat i bine lustruit, nmuiat n glicerin cu ap n pri egale ) metoda const n raclarea pielii din vecintatea orificiului anal n special pentru oxiuri, care se depun n aceast regiune ) raclarea se face le 0#4 ore dup culcare sau dimineaa devreme ) dup raclare bag$eta va fi introdus ntr#o eprubet curat i se trimite imediat la laborator 'ngrijirea ulterioar a pacientului" ) se efectueaz toaleta n regiunea anal ) se mbrac pacientul i se aeaz comod i se aerisete camera

)08

Becoltarea vrsturilor
/efiniie" coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciuni digestive, dar nt-lnit i ca un simptom n alte afeciuni %alcoolism, tensiune intra#cranian & sau n sarcin Scop" explorator, se fac examinri macroscopice, bacteriologice, c$imice pentru stabilirea diagnosticului *regtire" # materiale ) 0 tvie renale curate i uscate ) pa$ar cu soluie aromat ) muama, travers, prosop # pacient # psi$ic" va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii # fizic" # se aeaz n poziie ez-nd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral # se aeaz sub cap un prosop sau n jurul g-tului # se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama sau travers Execuie" # se ndeprteaz proteza dentar %c-nd este cazul& # i se ofer tvia renal sau o susine asistenta # sprijin fruntea bolnavului # dac vars dup intervenii c$irurgicale intraabdominale va fi sftuit s#i comprime uor cu palma plaga operatorie # dup vrstur se ndeprteaz tvia # i se ofer pa$arul cu ap s#i clteasc gura %arunc n alt tvi& 'ngrijirea ulterioar a pacientului # se terge gura pacientului # se ndeprteaz materialele folosite # se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper # se aerisete salonul )0)

# se supraveg$eaz pacientul n continuare *regtirea produsului pentru examen de laborator # se completeaz buletinul de recoltare # se trimite produsul la laborator

Becoltarea exudatului faringian


/efinitie Exsudatul este un lic$id rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian Scop Explorator - depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni *regatirea 2ateriale - de protectie ( masca de tifon - sterile ( spatula linguala ( eprubeta#cu tampon faringian" sau ansa de platina ( eprubete medii de cultura ( ser fiziologic sau glicerina )6N nesterile ( tavita renala ( stativ pentru eprubete ( lampa de spirt ( c$ibrituri *acient - pregatire psi$ica" ( se anunta si i se explica te$nica pregatire fizica" ( se anunta sa nu manance, sa nu bea apa )00

( sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara ( se asaza pacientui pe un scaun Executie - se recoiteaza inainte de administrarea # antibioticelor sau sulfamidelor - asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool - isi pune masca de protectie - invita pacientul sa desc$ida gura si inspecteaza fundul de gat - desc$ide eprubeta cu tamponul faririgian - flambeaza gatul eprubetei si o inc$ide cu dop steril - apasa limba cu spatula linguala - cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele, dezlipeste o portiune din falsele membrane %cand este cazul& - flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul fari$gian in eprubeta care se inc$ide cu dopul flambat - la indicajia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare - se spala pe maini cu apa si sapun *regatirea produsului pentru laborator - se transporta produsul Xa laborator evitand suprainfectarea - daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezete in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina )6 N

)04

Becoltarea sputei
a& recoltarea sputei /efiniie" Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse Scop " Explorator - pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului 2ateriale - sterile ( cutie *etri, pa$ar conic ( nesterile ( pa$ar cu apa ( servetele sau batiste de unica intrebuintare *acient - psi$ic ( se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii ( se instruieste sa nu ing$ita sputa ( sa nu o imprastie ( sa expectoreze numai in vasul dat ( sa nu introduca in vas si saliva Execuie " )05 scuipatoare speciala %sterilizata fara substanxa dezinfectanta& -

- i se ofera pa$arul cu apa sa#si clateasca gura i faringele - i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut - se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse - se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 05 $ b& Becoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian - se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila se apasa limba cu spatula - se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca - sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in eprubeta sterile - frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub control laringoscopic c& Becoltarea sputei prin spltur gastric - se introduce sonda %Ein$orn sau +auc$er&, in stomac, dimineata, pe nemancate - se introduc prin sonda 088 ml apa distilata, bicarbonatata calduta, care este evacuata imediat sau extrasa cu saringa lic$idul recoltat se trimite imediat ia laborator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric - daca recoltarea se face pentru insamantare si lic$idul trebuie trimis la alt laborator, sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de @a d& Becoltarea sputei prin spltur bronic - se utilizeaza la pacienIii cu .,! cavitara, care nu expectoreaza - se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit in sputa - se introducin recipientui de aerosoii 6 ml ser fizioiogic sau 5 ml solutie teofilina 4N cu un ml solutie de stricnina )^ - pacientul in$aleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate< urmate de expiratii scurte - se face o scurta pauza de 5#6 sec si se repeta pana la aerosolizarea intregii cantitaiii de lic$id )06

- dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca c$iar daca nu a tusit niciodata sputa expectorata se recolteaza intr#un vas sterii, recoitarea se repeta zii$ic, in urmatoarele 5 zile, in vase separate *regtirea produselor pentru laborator - se acopera recipientele - se etic$eteaza - se trimit la laborator

Becoltarea secretiilor vaginale


Becoltarea secretiilor vaginale, a secretiilor uretrale la femei, a secretiilor din colul uterin se face direct din produsul care se scurge din uretra ; col uterin , cu ansa de platina 2ateriale necesare" # specule vaginale # anse de platina sau pipete *asteur # 0#4 lame de sticla # lampa de spirt # eprubete sterile # creion dermatograf # manusi sterile ) *regatirea fizica si psi$ica a bolnavei " se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea te$nicii cu 0 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului X 0 Efectuarea te$nicii " spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de cauciuc sterile se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga )0:

se flambeaza ansa de platina si se recolteaza separat din vagin, uretra si colul uterin # ansa se flambeaza dupa fiecare recoltare X produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului % acesta are flora proprie& se noteaza vizibil #provenienta produsului recoltat , # nr buletinului de analiza # tipul examinarii 4 Ingrijirea bonavei dupa te$nica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat 5 *regatirea produsului pentru laborator a& examinarea bacteriologica # # # # cate 0 frotiuri pe lame de sticla , separat ptr fiecare produs recoltat # trimise la laborator notare pe lama " provenienta produsului % secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima e sterila in mod obisnuit& lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii % medii cultura functie de germenii cautati& Ex microscopic " .ip I # epitelii si lactobacili% secretie normala& .ip II # epitelii, lactobacili, rari bacili gram# negativi sau leucocite .ip III # epitelii, f rari lactobacili, f frecventi bacili gram# negativi, coci gram#pozitivi si negativi, frecvente leucocite .ip I3 # rare epitelii, lactobacili absenti, f frecvente leucocite, f abundenta flora mixta , .ric$omonas vaginalis prezent b& # # # examinari parazitologice punerea in evidenta .ric$omonas vaginalis # se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul se executa frotiuri uscate la aer daca se pot examina imediat # se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita )0=

vaginal,% mai ales cele din fundul de sac vaginal&

# # # c&

daca secretia este prea vascoasa J produsul de pe vf ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic # in X parazitul se cauta si in uretra # secretia uretrala se exprima dinspre vagin cu indexul , pe o lama de sticla din reg vulvara se mai pun in evidenta ouale de Enterobius vermicularis examinari micologice # recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane ; orice secretie abundenta #

mediul fluid protozoarul se misca mai activ J mai usor recunoscut dupa toaleta meatului urinar cu sol oxicianura de mercur );6888

recoltare pe lama ptr frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela 6 Beorganizarea locului de munca " materialele utilizate se pregatesc ptr sterilizare si se transporta la serviciul de sterilizare

)07

S-ar putea să vă placă și