U EXEMPLLT DE PROCES TEIINOI,OGIC DE

REALIZARE A
UNOR PIESE DIN CLASA f]UCSE

sd se proiecteze procesul tehnologic optim cie

realizare a pisei ,,Corp
sapapd'j, in condi{iile unui numdr ne..su. d. buc5li :20000.
n
Desenul de execulie cu conc'iliile tehnice impuse
este prezentat in
figura 9.1.
Etapele de realizare se prezintd sintetic in
continuare.

9.1. stabilir*a gi/sau anaruaroruruifunctional ar piesei

folosind
analna morfofuncfionali a suprafefelor '

Bucgele. in
fusurilor arborilor (
forte radiale, axialc
rotalie sau oscilafie. in aceastl clasa
tipodimensiuni de bucge, rolul funclional al
acestora tiiniJ specific fiecdrui
ansamblu din care acestea fac parte.
, .. O categorie dehircge
(numlte
bucAe este aceea destinatd lag5relor radisle
cu pereli gro
cu alunecare
tional al acest
a micar.r tunpul funcgiondrii
'.-lur.
.or,a.,..
duratei a acestuia gi la o rnai upoard,
;e este din cattgoria nraterialelor

suport de olel, destinate in special pentru

 t84
Te |tno i ogta nal erial el ar

Conditii tehn ice:

- Toleranta mS STAS 2300-gg
- Brunat
- Rugozitatea Ru : 6,3 prm

Fig. 10.1. Corp supapi

iiiH
fixare
pentru
fJ';1iHJ
Ma
tensibile.
:rilJ:':i
cornandate

scule cdrora li se apricd un rraramenr?.TlJ':J1ffi#J;::'+Til'::i:

domeniu al construcfiei de dispozitive intrd gi bucqele
a- giribor. care au rolul
de a ghida scula a5hietoare (ex. brghiere, ur.rou..r. .t..;
T,, tin,,prrt procesului
de agchiere.
In cazul acestei piese, deoarece nu se cunoa$te ansii,rrblul
din care face
parte, pentru a-i stabili rolul functional se folosegte
metoda de analizb
morfofunclionald a suprafelelor. Aceastr metodd presr
une parcurgerea
 Indrumar de proiecrare
t85

urmatoarelor etape (vezi "Tehnologia rv{aterialelor'', prof.

dr. ing. Gh, Amza gi
alfii, vol I, r'ap. 1 .2.3.3):
mpunerea piesei in suprafelele cele mai simple
care o
spariu (prane, cilindrice, conice. ericoidale. evolventice.

- notarea tuturor suprafelelor ce delimiteazd piesa in

spafiu. pornind de
lao axa sau o suprafalr de dimensiuni r axime, intr-t arrumiti ordine (vezifig.
e,2.);
- analizarea fiecdrei suprafele in parle din urmdtoarele puncte de
vedere: forma geometricd, dimensiunile de gabarit, pr..iria
dimensionald,
precizia de formd. orecizia de pozilie gi gradul de nctezime
ltezi nbrlrr g.l ),
- intocmirca unui graf suprafele-caracteristici, care este o sintez.i a
tuiuror condiliilor tehnice de generare a fiecarei suprafete
ce deiimiteazd piesa
in spaliu (t'ezi tobelttl g.l.); x.j

stabilirea tipur'i de suprafald qi a rolului functional posibil

cont
cd pot exista suprafele de asamblare, suprafele firncjionale,linand suprafele
teh,.;logice gi suprafefe auxiliare (vezi tabelut i.l.);

o s)

/:\
i 5ti__-
,,-$

Qe'

Fig.9-2. tmpdrfirea piesei in suprnfefe simpre gi numerotarea

suprafeteror.
cu infonnatiile din tabelur 9,/. se poate stabili tipul gi rolul fiecirei
iu, De exemplu, suprafafa 55 avAnd
refetitoare la precizia de formd gi
fa funclionald, Suprafclele S4. Sl3 gi
oJ
precizie dimensionard. precizatd o. 0., J;,t'il',
specificd (sunr suprat'e1e tiletate) nu pot fi uec6t supraf!1e
lff :i:,i."?::'#::
de asamblare.
Suprafafa s i 8 neavand specificate pc deien precizia dimensionald,
de forma
 2 t,
l<taz
VO
=?-
l.
O
1""
-
I

.9
La 5-

=
LE
ll
I

E _!
o QD lo ]. rO
!
ai'
.tJ io€! Elo
01 | O9O? Ll+
L OOU! oo
a
tr
l.rt lr f- i-
*t}
N
€

!v
ql F

Ir

U
li€
iL

\\
h
Indnnnar de

+laE=lE '/,^
i.
< -
,t
l</ ',a .;
9

O lo O!
I
r) I
o
l!-
od o Ni QSU =, -. 60€
- L
dl
ooo !lu u)o) ola L
tr c-
tr tr -
I
l
I I
I
i- :-

l-
I'o

I
€ ,.
€\

F Fa<
IG

M
j
 ia materialelor

sau de pozilie nu poate fl decdt sr,rprafafd auxiliard sau tehnologicd, Deoarece

u poate fi decdt suprafagd tehnologicb,

:H1:A'i,X 1X.: : i J ii:?31 L :J. i;

legatura intre suprarbjele s r0 tjx:,,?i;
ei s6,'JfT.tllJ'o'T..?;'::?l:#
(posibil o gaurd de ungere);
- stabilirea rolului func1ional posibil al piesei fEc6nd
analizasinreticd gi
corectivd a fiecdrei tip de suprafala luate in an.;amblul
delimitdrii piesei in
sFatiu'
Analizand taberur 9.r. se pot trage urmdtoarere concruzii
privind rolul
funcfional posibil al acestei piese, bineinliles luand in
considerare gi denumirea
ei: in suprafala SiTpoate functiona o supapd; suprafefere
filetate S 13 gi S 4 ar
putea realiza legdtura cu cu alte piese ale ansamblului
din care face parie piesa,
iar suprafala S 7 ar putea fi o gaurd de ungere.

9.2. Alegerea materiarurui optim pentru confectionarea

piesei

m anumiti destiniigie, este o

ce d dc proiectant, in principiu
ui deplinegte cerinlele minime
ies condifiile unui pre! de cost minim qi a

piesei ,l"o*
Pentru stabilirea materialului optim necesar confectionaril
supap[" s-a folosit metoda de analizd a va]orilor optime (.ri
"Tehnoh-rgia Materialeror", \,ol I, autori
din
"up.2.7.
Gh. Amza ii a4ii;. ie aaru acestei
metode, s-a intocmit tabelttl 9.2. din
confeclionarea .supapd',.
suprafefelor s-a lul functi
piesei. dupa c ca fact
funcfionale, cdteva din proprietllile tet
proprietdfile economice. s-a folosit ca sistem de
notare sistemul cu nole de la 1
lu 3 in funclie de varoarea propriet[fii (vczi cap,2.7. din .,Tehnologia
Materialelor", vol I, autori Gh. Amzigi atjii;.
Dupd cc s-a fbcut aprecierea cantitativd a f-actorilor
s-a procedat la
stabilirea ponderii importanlei factorilor. Fiecare material
tuuiir, considerare
prie ate. Fieca

,il, ::;:ili
rezistenla ra coroziune (d3 : 0. r sl, au.itut?l'iff'1i:ffi #3ili;;'.iTortanle
 ie naleria/elor

(dLo :0,15). Pentru proprietrfile tehnorogice s-a

considerat aceeagi pondere
(d;.s.q= 0.1) deoarcce s-a considerat foarie imponanta po*uiti,u,.u
picsci p^rin oricare dintre procedc,.lc tehnologice obtinerii
clasice,
In urrna parcurgerii acestor etape nccesare
arc_rlerii materiarurui optim. a
rezultat pentru piesa studiatd ofelur .uibon qi-isras
oe calitate"oiC gg0_gg).
care are
+
= 2,85. Av6.rrd in r.edere c6 semifabricatele din olelurire
*,^or
deformare plasticd. pentru oblinerea
s[, se alege un material care sh aiba o
': ri,J;ili:;Hlilf
01'400 (STAS 600-82),penrru ur"
1
"t;ilt'ff :
u f .to,to* = 2,7
fr^ .

9.4. obtinerea piesei semifabricat printr-un proceileu tehnologic de

turnarc

9.4.1. Turnarea in forme pcrmanente

- Spre . deosebire de tumarea in forme temporare, untre atenfia
tehnologulur se concentreazd pe conceperea modeiului asamblat,
in cazul
 ta ntaterialelor

utili lor perma constd in proiectarea ibrmei de

tum la. Forme tte sunt mult md scumpe decAt
cele dcoarece
durabile. .:reu de
prelucrar qr sunt capabile sa permitd
reu ,1j:#,1"tt"le
9'4'l'r'
schema procesurui tehnorogic. procesui
obiinere a pieselor prin tumare in cochila tehnologic de
poate li structurat in urmdtoarele
etape distincte:
- rearizarea
fon1li de tumare (cochilei), prerucrarea cavitElii
pe bazadesenului piesei brut t,.rmate, de turnare
- r ealizar ea miezurilor,
- pregdtirea (preincdlzirea formei gi vopsirea
asamblarea cochilei;
cu vopsea refractara)gi
- elaborarea aliajului, transportul gi
alimentarea cochilei.
o.-
turnarea propriu_zisd;
- dezbaterea form1l9r, extragerea piesei
solidificate;
- indepdrtarea refelelor de turnare.
- debavurarea piesei tumate;
- tratamentele aplicate piesei soridificate:
tratamente termice
suprafali; gi de
- remedierea defectelor;
- controlul final al piesei;
post-produc[ie: marcare, conserya-re,
maaipulare, depozitare,
u*bd";:plit#ile
9.4.1.2, intocmirea desenului
executa cochila lecat de la
trebuie stabilit separalie
suprafala care se la in doul s
complexitatea pieser ce urmeazd
a se rurna gi de utilajul
e. Alegerea planului de separafie
se face lindnd cont de

fi sco ochilei. in acest scop

.. uu
",
nerv'urile Ica adanciturile sau
:i}ff
- ci:ilei
ibd loc, pe cAt posibil. prin refulare.
poate adopta conditia ca suprafala Se
de separafie .a ,r"u.a i..girn.u
care arc dimensiunile de gabarit cele frin piesei
mai mari;
planul de separalie sa fie pe cdt posibil
. .-
verticai.
drept gi nu fr6nt, orizontal sau

S-a adoptat ca pi;in de separaJi simet

9.6.).^iar catip de cochilA o cochila cu
aratic
semifabricat s-a realizat cu piesa in p
;;;;
 Desenui piesei brut turnate se intocmegte pomind de la desenul
_
finite pe care
piesei
se mai adaugd:

Legenda

N-ep
-Ar

iillil -,ri
I r-p^

I
Fig. 9,6. Semifabricatul turnat pentru piesa ,,Corp supapE,,
 nalerialelor

Clasa de precizie
Criterii informatir-e de incadrare
Piese mici de compL-xitate mic6
9i
tehnologice de precizie (modele ugor fuzibi1e, forme ceramice,
cu
nrodele permanente, piese furnate sub presiune etc.
I Piese de complexitate
I tehnologice de precizi n cochile, in nriez..:r.i sau in forme
executate mecanic cu modele metalice
Piese rnici gi mijlocii de serie m
mecanicd, turnare in coshile sau prin formarc in coii.
Piese de serie micd 9i mijlocie, oUfirlrrte pri,r ton""E
me.a"izata, pe
magini de formare E.i piese tumate in cochile, in forme executate
manual cu ajutorul 5abloanelor.
P.iese de seriemici. piese de seri" cu g@
obfinute prin formare manuala sau mecanizata .u rnu,t.l.

intersec$ia a doi perefi se pot produce retasuri ca urrnare

a formdrii nodurilor
termici; retasurile se produc spre muchia interio, a imbinirii.
;;r
 Tehnol a marcrialelor

lelor. Rentabilitatea turndrii

cdt in cazul in care se atinge
in tabelul 9.5., in func1ie je

Taberur 9'5' Dursbiritateo

minimii necesord afornteror
metorice tu tnote din
tlin fontd
Aliajul ce se toarnd Mirimea pieselc,r
furnate
Numarul o. n.nil?ia
scoaterea din uz a fonnei
riT
Al14le de aluminiu M metalice
Aliaje de zinc M!i:i $i nredii
l!
000... l5 000
Aliaje de cupru
)r flilllocu
Mici
Font6 cenugie
Mijlocii
Mari
l\.1ici
Olel carbon
l\{j]scii
Mari

piesei brut rumate

tiniindu-se ..;;,-;.".,.r^_:r^ r ,

r
t--
Penrru piesa "corp- supape",
coeficientur de contracli.
confecfionata din or 400, s-a ares pentru
a cavitatii de turnarc se
k, ;il"r;"i,';;:'dn
nt ril't;; i;;;;. dimensiune
calculeaza * *Uil,
d,=dnf*a')
' 100) (e 1)
ln care. d. este

;,**u:ili "l,r,rr,T'l;*,;,tilil;ili;1.:#il:iJTt#1T:i'i;
Fig. 9.8. Cavitatr
 logia rnateria[elar [ndrumar de proiectue 197

9.4.1,3. intocmirea desenului miczului. Penrru productia cle serie este

de recornandat sA se foloseascd miezuri metalice. Se va folosi o singurd
tipodinrensiune de miez (vezifig. 9.7.1, pentru oblinerea suprafelei S4. celelalte
orificii avAnd dimensiuni mici- dupd cum s-a precizat anJerior, se recomandd a
fi obtinuie prin agchiere.

L__ __7:_
Fig.9,7, lliezul pentru piesa "Corp suprpi"

!l h, Tabclul 9.4. Adaosuri de preiucrare penlru piesele lurnate din olel, cuprinse ln
3,()
cktsa a -III - a tle precizie, conform STAS 1592/l- 85

Dimensiunea nominali. mm
Pozilia
3'4
C
Gabaritul
maxim al
suprafe!ei
Pdnd la
i00
Peste
100 200
Peste
300
Pcste
500
Peste
800
Peste Peste
I 200
piesei
piesei pdna la pdni la pdnb la pdni la p6nd la pAna la
turnate
turnate, 200 300 500 800 I 200 1 800
ln lorTna
lmml Adaosuri de prelucrare, [mm
)And la 100 ius 3,5
los.latelal 3.0
6 ?este 100 Jus 4,0 io
c
rdn[ la 200 los,lateral 3,0 3,5

leste 200 )us 4,0 5,0 5,0

sii" rdnd la 300 Ios. I ateral 3,0 l5 3,5
')+3

)este 300 ius di 5,0 5,0 60

:rind la 500 los.lateral 15 3,5 15 40
9E 3
)estc 5,.i0 )us 4._s 5( 65 6,5
rdnd la 800 fos, lateral ?5 4,0 4,0 15 Ji
,98
,)/ )este 800
,q ius 6,5 6.5 6,5 l5 8,5
rdna la 1200 los.lateral 4.5 4,-,i {n 5.5 5 --s
: )este 1200 )us 1,4 7.s 7.5 E,5 8. q5 as
-s

rdna la 1 800 Ios.lateral ,+.5 4.,5 5.5 55 6.5 6.5 6.5

i
I
 i n drunt ar de pr oiec I ar e t99
,rr. Rentabilitatea
turnarii Tabel 9.6, l/aloarea contracliei liniare a pieselot turnate riin diferite otinje
in cazui in care se atinge
rabelul 9.5., in func1ie de Grupul de piese turnate Contractia %
fr6nara I liberd
Fonta cenuSie
r ntetalice tur,rflle dh
fonld
D esg turnate mici si rned.ii 09 t0
0 ese turnate mari si medii 08 09
rarul de rumdri pa;;E
p ese tumate foarte mari 0'7 08
a din uz a formei metalice
Fontd maleabiid l-0 l5
Otel turnat
piese turnate din ote -carbon si slab aliat 1.3 -l 7 1.6 -2.0
picse tumate din ote cu un Drocent mare de carbon 0- t4 I3 1.7
oiese turnate din ote feritico-austenitic 5 - 1.9 I8 2.2
r 000...5 000 piese turnate din ote austeniilc 7 -2.0 2.0 -2.3
Metale si aliaie neferoase
piese turnate din bronz de staniu 11.. r.4
piese rurnate din bronz de aluminiu 6- 8 2.0 -2.2
alame 5- 7 1.8 - 2.0
:e pomind de Ia desenul
alame de siliciu 6- 1 1.7 - 1.8
alame de mansan 8-2.0 2.0 -2.3
aosurilor d silimin
. la dimensi
0.8 - 1.0 1.0 - 1.2
aliaj pe bazd de aluminiu, cu cupru (7 - 12 % Cul 1.4 t6
'ului rurnat. aliai pe bazi de aluminiu. cu magreziu (10 % Me) t0 1.3
la incdlzirea sau rdcirea aliaj pe bazdde magneziu (eiectron) 12 t.6
3 r.umare a proprietdlilor
clum poate pi trebuie sd
rnologiei de ruma:e prin
Ia solidificarc Ai rdcire
ompre sibilitatea formei, I
ra contracliei de catre 1
+
m gi de o serie ile alti t--
c-

)T 400, s-a ales pentru

,,)
?. 6. F iecare dimensiune o2c.q
'{0.:

(e.1)

piesei brut turnate; ,t

rlculelor s-au trecut pe
- I

t:0 '-
Fig. 9.8. Cavitatea de turnare pentru piesa "Coi p supapl" (turnarea a doui piese
simultan).
 200
Te hn ol ogi a mat e r iale lor Indrumar de proieclare

Pe l6ngd configuralia interioa .; a cavit6fii generatoare a piesei din

-
folma de turnare, proiectantul formelor permanente (cochilei) trebuie
Obsen'a1ie: cotel'.
sd aiba in turnate. R.acr.rJariie intrr
vedere rezolvarea urmd.roarelor problemi :
- dimensionarea optimtr a grosimii perefilor, astfel incdt sa se asigure Tabelul 9.8. Grosim,
liberd
atdt solidificarea in bune condilii a piesei cdt gi durabilitatea maximd
a formei
(grosimea minimd a perefilor cochilei este de g_ l0 mm); Condiliile in care
- evacuarea eficienta a gazelor din cavitatea formei; se face turnarea

- inchiderea li etan$area semicochilelon

Turnarea
- deschiderea semicochilelor gi extragerea ugoard a piesei;
periodicE cu
- asamblarea gi extragerea miezurilor permanente. intreruperi mari
Din punct de vedere dimensional, la piesele tumate prin cadere libera
in
&^. metalice trebuie sd se fina cont de valorile construciive din rabelul 9.7. Tumarea repei.atd
in tabelut_9.8. se prezintd iniormativ unele date prrrctice privind grosimea de frecventi
perete a formei metalice. la tumarea pieselor diri fontd gi oin
o1.i cu diferite
grosimi de perete.
Tumarea repetai.!
.- La construclia cochilelor trebuie ar,ut in veclere in primul rdnd grosirnea frecvent5- cu
perefilor cochilelor care se determind din calculul tehnic, pornind rdcire artificiala
de la ipoteza r,

cd intreaga cantitate de cildura ceclatd cle aliajul lichid este preluatd formei.
de fonna
metalicd. o detenninare rapidd a grosimii peretelui formei se poate
face cu O grosime mare i
ajutorul unor relalii empirice, plecand de la grosimea minimd a peretelui
piesei in partea interioard a foi
tunate, folosind reiafia:
formei, iar o grosime p
sr=k'sofmnt) (e.2)
acesteia.
Piesele s,. a5euz.
unde: s1 este grosimea minimE a pereterui formei de tumare
in mm; s, - generatoare a piesei se fa
grosimea medie a perelelui piesei turnate in mm; k - 9.8.. dimensiunile minin
coeficient de corectie
(k<1), de turnare in cazul piesei
Din calcuie rezultd in cazul piesei analizate: - distanla dintre tr
Sy:0,8x20: l6 rnnt
mm:
(e.3)
- distanta dintre c
Tabelul 9.i. Dimensiunile curscteristice ale pieselor tutnale prin
cd dere libera in formei 25-30 mm:
forme nrelalice
- distanla dinrre
Dimensiuni minime Piese tumate fonlei 65-70 mm:
Miilocii - dislanfa dintre
- la piese fEri nriez turnare 40-65 mm.
- la piese cu nriez Evacuarea gazelc
Razele de racordare inte.iou.iinEiffi a cdror amplasare este s
piesei. in mm se executa de tbrma tror
or.'ald. pentru a u$ura l
L-nghiul de inclinare a per.rilor. inr:GG
piesei, lomrati de miezuri. metalice sau de f-ace punAnd condiria ca
inentele nretalice ale fbrmei. in de umplere a cavildlii for
 T e hn o,t o gi a' tn a I e r i al eI or

generatoare a riesei din

observoyie: cotele a gi 6 reprezinti rosimea perelilor alaturali
cochilei) trebuic sa aiba in ai piesei
tumate. Racordarile intre un pererete gros g unul subiire trebuie
sd fie line.
Tabelul 9.8. Grosimea de petele
as'fel incdr se asiguresi liberd
n forutelor metalice pentru lurilarea prin cddere
'bilitatea ma_xima a fonnei
:n); Condiliile in care Grosimea de perete a 6*leGer"[*.
se face turnarea
m;
rrmei; Piese turnate din fontd Piese turnate din otel

Iurnarea 0.8 din

arE a piesei; 0 7....0 9 din
periodicl cu grosimea
]111r;.
grosimea
intreruperi mari piesei ce se piesei ce se
rn:..te prin cddere libera in roarntr toai-ni
nstructive din tabelut 9.7. Tumarea repetatd 25 i,10...50 1.0 din
ctice privind grosimea de frecventd
groslmea
rntd $i din olei cu diferite piesei ce se
toarna
Tumarea repetatd
'e in primul rAnd grosimea 0.8 din
flecventE, cu
groslmea
rnic, pornind de Ia ipoteza rdcire artificiala a
piesei ce se
rid este preluatd de forma formei.
toarnd
formei se poate face cu
minimd a peretelui piesei

(e.2)

de tumare in mm, s, -
t - coeficient de corectie
- distanla dintre piciorul palniei gi caviratea generatoare a piesei:
2s-30
mm;
(e.3)
- distanfa dintre cavitatea generatoare
a plesel 91 marginea exterioard. a
utrrrate p-in ca dere liberd in formei 25-30 mm;
- distanfa dintre canalele refelei dr- turnare 9i marginea exterioard a
P:ese lurnate formei 65-70 mm;
Miilocii lvlari - dislanla dintre cav'itatea generatoare a piesei gi pozilia palniei de
tumare 40-65 mm,
8 t5...20
Evacuarea gazelor din cavitatea formei metalice se face prin rdsufldtori.
5 10... l5
a cdror amplasare este similard celor folosite la forme temporare. Risuflatorii
u+b ct+b se executh de formd tronconica cubaza in planul de separaiie,
avand secliunea
4 J ovali, pentru a- ugura extragerea din form6. Dimensibnarea rasuf'ratorilor
se
face pundnd ci:-Jifia caviteza de evacuare a gazelor s6 fie superioard
3 2
vitezei
de umplere a c; vitdgii formei de turnare. construclia cochilelor
trebuie si
202 lmologi a m ai er ia le I or
Te Indrttnt ar de pro i ectar e

Tabelul 9.9, Tetnper

,6 Aha.tul $i mh" rc:l pieselor
Aliaie de alumnru
l

Fontd:
piese mici
-_\ t piese mijlocii
piese mari
cilindri de laminor cu crusth

piese rni-ilocii gi mari

lesel ce ,e toarna

9.4.1.5. Protecf
importantd petrlru calita
viata acestora, este acop
proteclie gi vopsele refra
din: o parte silicar de s

pentru a permite ca vops

Vopseaua refracr
alunecare (lub; , i:ere), trr
solubila. in greuta,,e). Vr
film cu grosimea cie 0,1.
l
vopsea asigurd atet prote
Fig. 9,9. Cochila pentru obfinerea piesei ,,Corp supapl": gi o micgorare a vitezei cl
-
,l-calitateadeturnare; ?-rrsufldtorii; J-canaluldealimentare;-l-piciorul palniei; 5- pilnia 9.1.1.6. Elabora
deturnare,6-miezuri metalice;7-dispozitivdeghidare; X-X-planul deseparatie.
Topirea matcrialului nc
asigure inchiderea sigurd ;i etangd, Cochila in acest caz s,a realizat din doua atelierul de topire. Aici :
semicochile afiiculate cu balamale gi incuietoare. Materialul din care se fac anume:
cochilele este in general de calitate superioard pentru ca sd reziste la acliunea - alcatuirea incar,
corozivd a metaluiui turnat gi la ternperaturile ridicate ale acestuia. - topirea metalul
9.4. lzirea formei de turnare. diferitelor aliaje metalurgic;
m
in forme cddere liberi, din
acestea e preincilzite ia - menlinerea lui i
temperaturi loare aliajr-rlui tumat. in t se dau - turnarea.
infornative aie tenrperaturilor de preincalzire a formelor metalice. La'alorile
tumari Determinarea nc
repelate formeie metalice ajung la lemperaturi tle regim corespunzitoare unndtoarele:
mdriniii pieselor gi aliajului din care acestea se roama. - procenr I cie p
Conform acestui tabel temperatura de preincalzire a cochilei desrinatd dc greurale a pie :lor gi
obtinerii piesei-semifabricat,,Corp supapd" este de 100 _ i50"C. experirrentala gi cste dat
 Te lmologia m ai e r i o I e / or

Tabelul 9,9, Ternperattu.ile de preincol:ire a Jbrntelot. nletctlice

,6
Aliatul si mbrimea pieselor rumare Temperatura de preincalzir. a formeimEalic$
Alia.je de aluminiu I 00...500
Aliaje de magneziu r00..250
Aliaje de cupru:
piese mici 100 fEra incdlzire
piese mijlocii pi mari 100...150
FontS:
piese mrci 2s0 .300
') piese mijlocii 300 .3 50
piese mari 350 .400
cilindri de laminor cu crustd duri 80 l5u
Olel:
piese mici 100...150
piese mijlocii gi mari din grosimea r50...i00
piesei ce se toama

9.4.1.5. Protecfia suprafetelor de luc lelor. Foarte

p supapi":
?-piciorul pilniei; J-
-X - planul de separatie.
caz s-a realizat din doud
iaterialul din care se fac
r ca sd reziste la acliunca
ali r;estuia.
tui,,arca diferitelor aliaje
nI trebuie preincelzite la
eiul 9.9. se dau valorile
relor metalice. La turneri
: regim corespunzdtoare
'elzire a cochilei destinatd
rt 1500c.
- experimentald gi este dard in tabetul 9. I0.;
imporlanti. penfiu calitatea pieselor tumate in fo
cAt gi pentru
via{a acestora, este acoperirea suprafelei active d
s cu paste de
proteclie gi vopsele refractare. cea mai uzuala vopsea de proteclie
," .o-pun.
din: o parte silicat de sodiu qi doui pa4i caolin coloid'al, in suficientd
apb
pentru a perrnite ca vopseaua sd fie gpriluit[.
vop-reaua refractari de contact trebuie sd joace un rol
de vopsea de
alunecare (lubrifiere), trebuie sd contina grafit (cca l12 din
cantitatea de sticli,
solubild, in greutate). vopseaua refractari de contact se aplicd
sub forma unui
film cu grosimea de 0,1...0,2 mn peste stratur de vopsea ie proteclie. Aceastd
vopsea asigurd atAt proteclia cochilei de actiunea directa
a metalului lichid. dar
gi o micqorare a vitezei de rdcire.
pAlnia 9.4,1"6. Elaborarea ariajului, transportul gi alirnentarea
cochilei.
Topirea matcrialului necesar in vederea turnarii pieselor se realizeaza
in
atelierul de topire. Aici se desfrqoari mai multe operalii tehnologice
de bazi gi
anume:
- alcdtuirea incircdturii metalice necesard cuptoeirelor
de topire;
- topirea metalului sau aliajului pi prelucrarea lui din punci de ledere
metalurgic;
- mentinerea lui iir stare iichida:
- turnarea.
Determinarea necesarului de metal lichid se face tinand cont de
urmdtoarele:
- procentul de piese bune, care vafiazd func1ie de metalul turnat, grupa
de greutate a pieseior 5i de agregatur de topire. valoarea lui s-a stabilit p.
.ut.
 Indrun:y de proiectai

rebutul de piese turnate este gi el dif:rit de la o categorie de piese

la Piesa "Corp sup
Ita,.de Ja un aliaj la alt,:I. S-a acceptat pentnr ;alculele
de prJiectare un rebut face topirea acestui ott
rnediu de 5 %o din incarcdtura metilica pentru produc$i dL
serii medii, serii cuptorul Marrin. funcfie
mici gi unicate;
9.4.L7. Turnar
Tabel 9.10. Scoaterea tle piese bune din incdrcantra ntetalicd topirea ofelului, rnetalul
Grupa de greutEli I
turnare (vezi fig. g,
Tipul de aliaj Agregatul de topire alimentare 3.
Piese Piese mijlocii Piese grele si
usoare foarte srele Turnarea ofelulr
Fonta cenuqie Cubllou 60-62 65 - 6'l 68 -73 73 -75 orificiului oalei de turn.;
Cuptor cu induclie 62-65 67 1A a-
-70 70 -74 exteriorul oalei cu aju,
Duplex 58-60 62-65 65-68 '70- 72
Fonta Cubilou ("Corp supapd"), tum; t,
42-50
maleabiltr Cuptor cu inducfie 45-55 Acest sistem asigurd _r

Duplex 40-45 redusd.

i uTelun Cuptor cu arc {) _<i 55-60 62-65 65 Din punct de
l.- -70 r,,
,CuptorMartin 5l -54 53-57 58-62 63-68 forme, in tobelul 9.I2.se
,rraJe pe Cuptor cu creuzel 55-60 60 -62
bazd de Cu j Cuptor cu inducti - 62 Tabelul 9.12. Ternp
-58 62-65
^rroJ e ptr \_ufi.rr cu creuzet 55-58 58-60
bazd de Al Cupirrr cu inductie 58.60 58-62
- rL':elele de rurnare gi niaselotele se determin[ fEcdnd diferenfa
dinrre
incdrcatura metalic6 pi restul componenlilor bilanfului;

Piese mari. i5 - t
orn rncar ca gi restul or bilan[ului : Media. cca 24 t
100

la un jPiese inari 5i meCii,

agregar de ropire
.;'j','ri:2,I'::r):,:)t[',Tde i lvledia. cca 3r

Tabel 9.1 1. '. ",ii11111,?,10,,o,.",.

Pierderi prin ardere din incdrcdtura netalicd
Tipul de aliai Piese pdna Ia 5 t It
Pierderi prin ardere, ?'o
Media. 840 kg ir
Fonta cenuqie
Cuptor cu inducfie
5-6 ll
+-J
Dupler Piesemici.sublt I r
Fonta maleabiii
7 -9 \Iedia. 170 ke
I

Cubilou 5-6 i

Cuptor cu inducrie 3 -4
I -9
i 9uPto':: *: 4-5
6-8 Urmeazd perioac
Aliajepebazad@ anumit timp in cochild,
Pentru piesele tu
oteluri aliatc. durata de
9uptor cu inducri..
data in tabeltil 9.I 3. Ct
piesa "Corp supapd', este
 iri o categorie de piese la i': din OT 400. agregatul in care se
,-'le de proiectare
ur rebut f'ace co i 9. 11. este cuptorul cu arc sau
ucfii cie serir medii, serii cupt do erii.
9,4.7.7, Turnare.a semicochilelor gi
,t
etalicd topirea otelului, metalul est gein cavitdtiie de
tumare | (r'ezi fiS 9.9.) 4 gi canalele de
alirnentare 3.

Acest sistem asiguri o turnare mai lini;tit:r gi cu o presiune a jetului mai

redusi.
62 - 65 65 -70 Din punct de vedere al temperaturilor ra care se toarni olelurile in
58-62 6i_68 forme, intabelul 9.l2.se dauunele valori pentru olelurile cu 0.2
-0,4oAC.
Tabelul 9.12. Temperatzu'ile nlp nralu,iln,
hunnrp ale
Temoeratzu'ile de turnore in f^,^-
oyelu.ilor tnforme

Temperatura metalului in oald, inainte

Dimensiunile pieselor lCapacitateal Marca oleiului de turnare.
oC

rd fbcdnd dit'erenla dintre ] oalei I

Piese cu perefi Piese tumate
I
subjiri 9i complicare sensibile la
I
crdpituri
etc.) se ridica Ia I - 2 %o Piese mari, l5 I00 t
- 30,35,20 oT 450 1620
ului; Media. cca 24 t oT 550
-1580
-
1580 - 1550
1610 1570 I 570 - 1540
un aliaj ia aiiul gi de la un lese rnan gr medii, , 6-7 i OT450
t din tabelul g,I l Ivledia. cca 3t
151
I rs, zo
I _.pf:l
i 1590
1580
- 1570
- 1560
Ls70
1560
- 1_550
- 1_540
T3-5MSNC26O 1560 - 1550 ls50 - 1540
T 13OMn 135 t440 - t430 1430 - 1420
:rderi prin ardere, o%
Piese pdnd la 5 t 6 -',7 oT 450 1580 - 1570 r570 - 1560
Media, 840 kg 1s.20 oT 550 1570 - 1560 r 550 - 1540
13\1SNC260
5 1560 - I 550 1550 - 1540
t__ T130NIn135 t440 - 1430 r430 - 1420
Piese mici, sub 2 t 6 -i I OT 450 r 1580 - ts70 1570 - l-s560
Media, 170 kg oT -{50 I tszo - tsoo 1560 - 1550
T35MSNC260 I Li60-li50 1550 - 1s40
Tl30Mnl35 I I450-t++O 1440 - 1430

urmeazd perioada de solidificare. in care piesele sunt mentinute un

anumit timp in cochild.
Pentru piesele
_turnate
in forme pe conveior, din olel carbon, respectiv
oteluri aliate, durata de menlinere, in ore, in forme, inainte cle dezbatere este
data in tabeh.tl 9.13. conform tabelului durata cle mcntinere in forme. pentru
piesa "Corp supapd" este de 0,15 h.
 I ndrunt ar de p roie cl ar e

' Se menlioneazd ci
toate ciftele reconmdate in tabelul 9.13. se referd la Tabelul 9.13. T ,,
cotueior, pind la dezbater '
piese av6nd unul sau mai multe miezuri. Piesele fdrd miezuri se rdcesc mai
fepede. Grupa de greutate
a pieselor [daN]
9.4.1.8. Extragerea pieselor din cochild. ca urmare a soliditrcdrii tem
dezl
pieselor in formele de turnare, dupd perioada de menlinere plecizat[ mai sus, se
I
trece la extragerea acestora din cochile. Rezult6 piesa brut tunatd cu uffne ale Productia de serie m,:re ;
relelei de tumare (figura 9.10.) <8 6l
9.4,1.9. indepirtarea refelelor de turnare. Curalirea pieselor turnate <20 0t
se face in scopul indepartErii relelelor de turnare gi maselotelor, a bavurilor 9i <50 600
600
altor proeminenle apdrute pe piese, in mod nedorit, in procesul de tumare. 20...100
550
50...250
precum gi a stratului de arsurd (lunder) format el'entual in procesul de I 00...500 55C
tratament termic, Productia de serie si seri,
Operaliile de curdfire pot fi manuale sau mecanice, dupd specificul <20 50(
pieselor turnate, catacterul procesului tehnologic Ai gradul de mecanizare al 20...100 60(
turndtoriei. 50...250 ii,
I 00...500 55{
100...1000 5,i(
500... 1 000 55(
1 000...2000 50(

E.le sunt cor:strr

caracteristicile produc!
orientativ. metodele de
reiese din tabel, la pies
ciocanul. iar 1a cele mr
prin tiiere cu flacard,
Tabelul 9.14. IIet,

Fig. 9.10. Piesele brut turnate cu urrne ale re(elei de turnare.

Curdlirea manttald a piese ior turnate se face cu ajutorul periilor dc olel

gi al dallilor de mdni, procedee aplicate in prezent numai in turnatoriile mici de Rupere cu
metale neferoase. Dallile pot fi aclionate gi mecanic, prin intermediul unui ciocanul
ciocan pneumatic (cu masa de 5 kg. cu un consum de aer de 0,5 m3,41).
Productivitatea ciocanelor pneumatice cu daltd, la operalia de curdlire
Rupere cu
(inclusiv debarurarea este de 50 la 250 kg/h la piesele din olel 9i de 50 la 700 ciocanul
kgh la piesele din fonta. in funclie de greutatea qi configuralia pieselcr tumate. Piese mari
Ctn'dyirec* ntecanic[t se realizeazd cu ajutorul unor utilaje specializate,
care pot fi grupate astf'el:
- utilaje de taiat re{ele de tumare gi maselote;
Tdiere .u
- utilaje de debarurat gi polizati
ferdstriu
- utilaje de curafire. circular
 Tehno I ogia n ut eri :t I e I or

'.n tabelul 9,1J sc refera la Tabelul 9.13. Tinstul de menlinere, i,t h, a pieselor ttlrnote din olel carbon pe
ird miezuri se ricesc mai cotrveior, pdnd la de:batere

Grupa de greutate Intervalul teor:lic de Trmpul de mentinere. in h, pentnl

Cau urmare a soliditrchrii a pieselor [daN] temperaturi, admis la grosirnile de perete, lmml
,tinere precizatd mai sus. se dezbaterea pieselor <20 <30
:sa brut tunatd cu urme ale din forme. [oCl
Productia de serie rare gr masi
s8 600..500 0,i5...0,33 0,28. .0,62
CurSlirea pieselor turnate
<20 600. .s00 0,23...0.52 0,42. .0,9s
rnaselotelor, a bar-tuilor gi <50 600. .500 0,31...0,82 0,67...1,50
it, in procesul de flirnare. 20...100 600.. . i00 0,,s0... i,2o 0,95. . .2.10
eventuil in proces;:l de 50...250 5_50...150 1,00...2.60 t,90...4,70
100...500 550..450 I,40...3,70 2.40. .7
. ,40
mecanice, dupd specificul Produclia de serie g sefle mrcS

i gradul de mecanizare al <20

20...100
600. . .500 0,42...0,95 0,57.,. 1,60
600. .. 500 0,95...2,t0 1,20.. .3,00
50...250 550...450 1,90...4,70 2,40...6.40
I 00...500 550...450 2,40 .. .7 ,40 3,40...9,20
100...1000 550...450 4,60..,1 1.00 6,20... 13,0
500... 1 000 550. - .45(l 4,60...11,00 6,20...13,0
I 000...2000 500...400 8,00...11,0 10,0...20,0

Tabelul 9,74. Metodele de tdiere a re\elelor cle turnare si a maselotelor

lei de turnare. Categoria Font6 Fonti 01e1 turnat Aliaje de Aliaje de
de piese c*nusle nodulari aluminiu
,ju ajutorul periilor de olel CUDru
Rupere cu Idiere pe presd Tiiere pe Rupere cu
unai in tumatoriile mici de Piese mici Rupere cu ciocanu I presA ciocanul
nic, pril inte:"mediul unui ciocanui Taiere pe Tdiere Ttriere cu Tiiere cu
:r aer de 0.5 m'lh). presd oxiacetilenicA ferdstrEu disc
,1t6, la ;;;rii.ia de curalire pangljcE abraztv
:le din o1;[ 9i de 50 la 700 Rupere cu
'ciocanul
Tdiere cu TZiere Tbiere cu Taiere cu
,nfi guralia pieselor tumate. disc abraziv oriacetilenicb feristrdu disc
Piese mari oan elicd
rl unor utilaje specializate, abrazl
Tdiere cu IAicre cu Tdiere cu disc Taiere cu disc Tdiere cu
disc ferdstrdu abraziv special circular
circular
Tiiere cu Tiiere cu
ferdstrdu ferdstrdu
circular circular
 Ir -unor de proiecture ,
Ir azul piesei ,,Corp supap
acesteia. ". caracterul producliei oi. lare qi decarburare
confectioi_.rid, conform tabelului 9. l, grlrrntelui datoritd ten
prese. Nu este necesard o debavura executd prin incdlzire i
dimensiuniie bavurilor sunt rnici, ele p6nd la temperatura de
mecan surile de
Durata de men{inere e:
entele a care se adauga un tirn
lor turnate. piesele tumate din
oJel ca rut tuma
preincdlzirea in vedere;r
mecanice scdzute, rensi uni inrerne termi ce rTj:#:':TTfr?r:T1T:il,T1,: - calirea su.nerli
ut superficiald a unei gam
form5., a t[ierii maselotelor gi rem
in piese se deosebesc de olelurile dinfate, coroanele dinla
mai ridictd a punctului Aca datoritd c oT 500, oT 550, oT 6(
influenleazd alegerea temperaturilor d in funclie de conrinutul
piesele turnate din oleludle carbon
se aplicd in practicd urmdtoarere tipuri
addncimea de ,. iliie esti
de in rabelul 9.15.
tratamente termice; ,

- recoqcerea de detensionare o!e1-carbon.

- constl in incilzirea pieselor cu viteza
mai, 100 oc,,'h pana Ia
t a de 600 * i0 oC, und Tabelul 9.15. Trata
fiecare 25 mm grosime Durata de menlinere Tratamenl
2-4'h pentru eliminiuea a tensiunilor inteme. termic
cuptor cu o viteza de max. 50 oc/h p6,n1,Ja20a"c,apoi Recoacer
in aer iinigtit;
cazuri
caract
;J?;iil:i'T:T1[,:f iffi ,#::xi:ffi,.#;
impuse
de STAS 600-g2. se executd prin inc'zirea
oT 4s0
Normaltza
Recoacer
Normaliza
cu trepte de preincdrzire la 6000 g00oc sau prin
or 500 Recoacer
6i incdlzirea continud cu o r
Normaliza
mai micd de 50 "c,4r pani la temperatura de g60 g20'c oT
'itezd -
espectiv. Durata de mentinere ra aceasta temperatura
firnclie de 550 Recoat:er,
Normaiiza
este de 1
., 25 mm grosime de pe e, dup6 care are loc rdcirea
in cuptor
ax. 50"C,h pAn6 la 400, apoi in aer;
' norntalizarea si detensionare4 se apricd in
- cazul cd prin recoacerea
i':ste Ac3 nu s-;lu obtinut valoiile caracteri:ticllo.
impur. constn in incdlzirea Recoacer,
00oC sau continua cu 50oC/h pAnd la Nomraliza
arca olelului, Durata de mentinere este Revenire
perete. Rdcirea are loc in aer linigtit Conform acestui
r. Dupd rdcirea pAnd la aprox. 350"C "Corp supapd" OT'40(
detensionare de 650 _ 700"C uncie se
-
9A.f Jl.Control
e de perete plus o durata de egalizare a controlul dimension ,l c
oc in cuptor cu o viteza de mar. 50"C,,h unnaregte inlaturarea pie

- re
Controlul dimer
lizare-detensionqre _ se aplica pieselor precizate pe desenul pies
de dimensi
la care se cer caracteristici mecanice Controlul nedisr
" ridicate de un ciclu lung. costisitor. care produce sp::ciflce pieselor turni:
 I n drunt at' de pro iectare
2A9

,t de dimensiunile mici ale oxidare gi decarburarea puternicd a pieselor. precum si cregterea excesiva a
i materialul din care este grauntelui datorita temperalurii foarte ridicate a recoacerii de difuziune.
'i de tumare se realizeazd pe Se
executd prin incalzire in doud trepte de preincdlzire, sau continud, cu 50oc/h
in cazul tumdrii in cochila, pdna la temperatura de 1100 - 1150"c, functie de marca otelului respecti\..
ate in atelierele de prelucrdri Durata de mentinere este de t h pentru fiecare 2-5 nini grosime de perete.
la
care se adauga un timp de 4-6h pdna la aprox. 550o4, dupa care are
turnate. Piesele urnate din loc
preincalzirea in Iederea normalizarii gi detensiondrii.
rrespun.zitoare. c aracteristici
- ciilirea sttperJiciald cu flacdrd - se utilizeaza in practica pentru cblirea
turale ca urmare a rdcirii in superficiald a unei game largi de piese tumate supuse la uzurd cum sunt rofile
rre, Olelurile carbon turnate dinfate, coroanele dinlate. ro1ile de macarele, .uplu.j.l., rolele etc. din oleiuri
n ,ie $i printr-o temperaturf, or 500, or 550, or 600. Duritarea superficiala dupd calirea cu flacdrd r.,e,:ir-:-za
ra mare de Al gi Si. fapt ce in funclie de conlinutul de carbon gi secliunea pieiei intre 32 gi 60 HRL. iar
:ntru tratamentul termic. La addncimea de calire este 2-4 mm.
'acdce urmdtoarele tipuri
de in tabelLl 9-15. se dau tratamentele termice aplicate pieseior turnate din
o!el-carbon.
ncdlzirea pieselor cu r-ii,za
Tabelul 9,15. Tratamentele termice al pieselor tltrnate din olel
., unde se mentin I h pentru
inere se firelungegte cu incd Simbolul Tratamentul Duritatea Brinell
-erne. Ricirea se executd in lului termtc maxlilum
rpoi in aer lini,riit: oI400 Recoacere 920 1t) 1 i.)
Normalizare
'nic prin c:r:e ir majoritatea oT 450
930
R;coacere
ub 100 nt-il, se realizeazd, .r"onnaiizare
156

, Se executd prii-r incdJzirea oT 500 Recoacere 40 170

in incdlzirea conrinua cu o Normalizare
de 860 - 920"C fi.rncfie de oT 550

:eastd teniperaturd. este de I

,ire are loc rdcirea in cuptor
Recoacere I S+o
3r; NormalizareI AAO
in cazul cd prin recoacerea Revcnire I SOO-S8O
rrpuse. ConstE in incilzirea Recoacere 830
tntinud cu 50oC,h pdna la Normalizare 870 220
Revenire 560-580
i. Durata de mentinere este
icirea ai* loc in aer linigtit Conform acestui tabel. tratamentul termic aplicat materialului piesei
:icirea pSla la aprox. 3500C "corp supap5."- o f 400 estc recoacerea de detensionare, descrisd mai sus.
::'e de 650- 700oC unde se " 9.4.l,ll.controlul final. controlui pieseror turnate se referd atat la
plus o duratd de egalizare a controlul dimensional cdt gi la controlul nedistructir'. Prin acest control se
cu o vitezi de max. 50"C,4r urmf,regte inl5tur lor care nu corespund condiliilor tehnice impuse.
ControLul onal se realizeaz1. in scopul vbr.ifrcarii cotelor
rsioi.tre aplici pieselor
se precizate pe dese brut turnate dinf gura 9.6
cer crrri: :ristici mecanice controlul nedistructiv urmiregte depistarea defectelor de ir;:erior
ing. costi:,itor. care produce specif,r'ce pieselor turnate: sufluri, retasuri interioare, fisuri, crdpftu etc.
 a ntalerialelor
indrumar de pro,
Acesta se realizeaztr cu una sau mai
mute m,.tode de contror nedistructiv
(ultrasunete, radia: , penetrante, purberi
magnetice etc.) funcfie de dotarea
A. Vlase gi a'
intreprinderii sau cj.. ,Copul urma.ii. 7670-83 in f
9'4'1'12' \Iarca rea' conser'area, depozitarea, complexitatea
ambararea, rivrarea.
Deoarece piesele turnate "Corp supap6,,
au d^imensiuni reduse, acestea vor fi
Pentru stabili
ambalate in cuti'i de lemn, mai mulie matritate, sunt
bucafi. Depozitarea lor. pana ]a trimiterea
la beneficiar'a fi fEcuta in locuri uscate, - masa
ferite de umiditate.
forma oiesei n