C A PIY O L U L5

BARE SOLICITATE LA COMPRESIUNE

5.1. G ENERALITATI

In constructii metalice se 1ntilnesc frcev ent bare soli citate I a coin Jiresi ii we: ii nrle
diagonaie ale grinzilor cu z iibrele, t*lpile superioare ale grinz ilor cti 7.âbrele erm p1ti
rezem ate, stilpi, barele contras1ntuirilor etc
4'ulorite rid icate ale caracteristicilor mecanice ale oteltiril o r perm it rea liz area
unor bare care pre‹intii dimensitini eelativ miei ale secci unit transx crsa le in raport
en Iu nd inn ea ; ilin aceastii cauz ñ capacitatea portan ta a barelor din otel este detcr-
rninatii de fenom e nul de pierdere a sfiabilit atii.

5.2. TiPURl DE SEC¿IUNI

SecJi unile harelor cu efort axial de compresiune au diferite alc?otuiri in furictie

de valoarea solicitiirii #i lipul elerixentului de consum uctie ‹lin care f ac parte. T n
schem a 5.1 §i fiigura 5.1 s int clasificate ii exemplifieate sectiuni ale barelor con
primate.

Tipuri de se iuni ale hammer solicitate

la comprestu ne (Itg. 5 1)

seetluni unitare sec uni compress di*

elements:

sl ipite (fig. S.t , e, yu{in depgrtace zxiuJt ctepgztate

f. e. h, i, ), L, t. m) (Fig. 5.1, r, ‹r, }
 Fig. 5.1.

5.3. FENC›tdEN U L DE PIERDERE A 5TABILiTA/II

Stu diu l st a bili t5{ii barer comprirn ate - - fenomen foarte complex — a ev oliiat
In decursnl timp nlui in sensul cuprinderii in calcnle a unui numiir cft m ai m are de p a-
ram etri de car e dep in de 3n m od real capacitatea portant ñ a bai‘ei; STAS ION 08/tJ-78
tiue seama de p rogresele realizate fn acest domeni u. Astfel. printre altele. «int
luate in com sidei‘a•e form ele prin care tit pierde stabi itate a o Para supusâ la com-
}a r‹•xiune axiala: flambai p rin incovoiere, prin incovoicre-r5sucire ii prin r asucire.
Un alt element nou, in trod us in standard, se relerñ la valorile coeficientilor y
peutru barele com p rim ate a xial. Aspectele teoreti ce ale flarii baj ul ui bareIor com-
minn ate axial, tratate pentru bare ideale, stnt rezolvate de foarte or rima k remc.
In eazuri)e lnviloite in pi=actica in tereseazâ II alnbaj nl harelor reale. aha cum sts t
i n c o nstructii, cii imperfec uni inevitabile de dimensiurii, de strtictui ñ, de ce n-
trare a for{eloi , de liniart tate ii .altele. In metoda rezistenteior .adm isi bile aceste
inconx'eniente prorluse cle nec onrord anda intre bara realii st cea teoretic ?a pe rfectñ
erau crurectate pri n Polo klTe a unor coeficien{i de sipiiran tie v ari ab ili, reflectati in
ooelrcientul g.
A’alorile coelicientil or e diii S9“AS 101O8JO-78 as la bazl reztill•atele cercet h ril of
teo re1:ice 3i experts entale efec tu ale de Conv en a European ñ .pentru Co nxtruc{ii
m c t alice pe un n rim dr foam te m are de bare reale. Urrn are a o cestor studii gi cer-
cetari au fost stabilite prin pi-elm crare statisticii rezistenJ;ele critice de flam baj In
f u nc{ie de nrm atorii p aram e tri:
— liin i ta de cui gere ft,;
— forma stc{fuxii
— infl ue• t• t ensi imilor interne ;generate de tehnologia de fabricare a t›erei
(lam inare, sudare);
modul de producere a fenoin enului de flambaj- §i altele.
 Ace§ti p aram etri se reHecta in v aI
orileob{in ate pentru trei curbe 2und atnen
Male de Hambaj
C (fig 2) Astfel

in care: up. fietermina t pe cafe te

ei’etico-experim entalii, r,eflecta p <
arame$i ii enumerate m at see *
terestede cnrgere

In auexa tabelele
3.41. stat date valorile

Expresia a nalitl confiensata

eoefieien{iloi de ambaj: c.are a loss preiuatñ ii r) S9”AS10108/0-78,o1› ti-
n Vita prin m odelare teoraticñ. . este urmâ to are a: e

I reprezinta luiigim ea de II ambaj a liarei;

fi — raz a de iner{ie a xecJiu nii;
E or odulul de eIa.sticitate aI ,o Lelt il iii;
R — limita de curgere a o{eluIui,
a, I›. c — au valorile din tabelul 5.t.

0.5 0,5

0,554

0,3 7T

5.4. LUNGIMI DE FLAMBAJ

L ungirriile tie flam baj ale barelor cu legatu ri perfecte I a cap etc, efort axi ‹If cti i i -
statit §i sec{tune constanta slnt indicate in figiira 5.3.
 La ngim ile de flanibaj ale bare-
lor reale sint indicate in anexa 3,
tabelele 3.11 . . .3.21 .

5.5. VERIFICARE

T C•Orctic, bal“C I4j COIO]')rim ate

it po t p ierde stabilitatea, tn
functie de tip ul sect iunii, in
mñtoarele niohm ri:
prin incox•oiere, in caz uI
sectiunilor ml cñror eentru d e
gzeutate coincide centrul
de riisucire
- prin incovolerc-rasii eire in caz ul secti unilor al c$ror centrti de greutate nu
coincide cu eentrul de rasucire (seoJuni T, W, I oesim etric).
In tabelul o.2 sint exeinpliiicate m odurile de pier dere a stabili ta{ii in lunatic
de tipul sectiunii •i r '• nul In car e es £e posibila r ierderea stabilitñJii.

ittmltñ dc pierderc a atabili tAtli iii plaudit

locovoere tocovo ie re

in cow iere-rilsu cire

5.5.1. VERIFICAREA BARELOR CU SE IUNE PLINA SAU COM PUSA

OIN ELEMENTE PUT,IN DEPARTATE, CARE TPI PIERD STABILITATEA
PRIN INCOVOIERE
X*e rifiearea se fa ce cu rel alia:

tn care:
.fi" este efortul axial de calcul;
y — coeficie n tul m in inn de flambaj al bet rei care se ia din ahexa 3, tabelele
3.140 . . . 3.41 con form indicatiiloi din tabel ul 0.38;
64