Sunteți pe pagina 1din 188
fig, 83:19 ¢ planul orizontal de proiectie o parale’a si egald cu el (segmentul be), In med similar se construieste umbra purtaté pe planul orizontal [Hi] de segmentele DE gi EF. Segmental GF las ‘mbra pe planul [H] intr-o 20n8 invizibili in axcno- metria aleass, Umbra verticalei MN se objine intersectind raza de lumind dust prin punetulN cu planul vertical [V]. Se obfine punctul n (fig. 83.19). Segmental NO are ca origine a unbret pe planul [9] chiar punctul O; umbra lui va fi deci On. Pentru con- structia umbref punctului P se construieste init proiectia acestuia pe lar! orizontal de proiectie. Umbra lui P pe planul [Vi] este p. Umbra. muchiel PK pe planvl [¥4] are ca origine punctul | de inter- torte mucha tu plan bre aes ing Unind cu p. Muchia PR fiind paralcla éu planul [Vi]. umbra ei pe [\4] va fi paraiela si egala. Se observa ins c& punctul R nu lasi umbri pe planul (Vj} PPentry a l&muri mai bine lucrurile, se folosepte © metoda de analizé mai detaliatd a umbrelor volu- melor compuse: metoda razcior inverse. Daci considers 0 dreapta sau © curb oarecare tn spatiu care lash © umbra determinaté pe un plan, exist’ © corespondené biunlvocd Intre punctele dreptei (curbei) si punctele. umbrel purtate (fig. 8.3.20), Alte oplicati ale geometriei. descictive in arhitactord De aceea, pentru orice punct de pe conturul unel umbre purtaie, se poate determina punctul de pe separetrice care Iasi umbra respectiv’, ducind 0 1928 inversé. De exemplu, umbra in w este purtats de punctul M de pe segmentul AB. Cu ajutorul metodei razelor inverse se pot verifica foarte exect segmentele care las8 umbr& pe diverse suprafete si se Dot rezolva usor umbrele care ,

S-ar putea să vă placă și