LTNT$'ERSTTATEADIN ORADEA

TACULTATEA DE ELECIROTEHNICA
$r
INT'ORMATICA

IIOBLE DORXL

MATERIALE ELECTROTEHMCE

htontnaAron tn rmour:on
uNtvrns:rqr;l Dlr, oRAlrr,A I

BIBLIOTECA I

,-,2-2-:.61+."" 3-
U:; I l'i:;l S, t aiii

1998
 dz hlastaz alt daal'l&a, .a64/414ra
apuqhc dz 'Vtalaldla €tzzaa*/'t*' , /td4/ 414/4',lth4
dt k ]a.afudr4a dc €tczXotzlatca u'l,(a*aa*a, , ptt<tr*
az at /a<zllala dz t'.a.r/k4 /n4 .44n41 Zulaaa/latl dtt
,aad,a,, at aa./z,c* e//tcz*e,
4,tA*t*r"l *4Vl .atzfa Ailail alddat?a d.
o poc
.ar?. .ll.dadl a ta.,ra /b, u, u /a<a /r4/4f //4 /44.t dz
adao qN .a44zt/142/.
u4/d hcr4rld, eate d. 4 /4td/railt4
Deaaa*zcea
aladea*l & dfauL u ?4l,it'414ata 4f.?,a/'/4e, Pq4ltt u .4
eaalaaaea al ',.t4/la1db", 4l14tA4d /s4..1a

?t.44i/4r24 ha4nrLet u wdd lz aVuaae aaa h

/'4r4 et/4d.414 d/44./*4 4tc'441414,
7/4$4/4t"44 d4fk//At .e/a, .4n .'o, h444.t$/le
eutatAlz U par'atotlle ed, i4 szdot 4 te&aaata*Z At
ca'dlaaat a cal,alalai laaian/l,

214/otz/
 C{JPRINS

3. Shrdiul rezisriitilii de $rp{'afat_i.._...........-_.......

.+. Studiul periilor pertru magioile elecbice..........
5 . Deterrniaarea carecteris{icilor ninAmice la

periile pentru maginile electrice_........._.......

6. Determinarea rezisteqei la arc el€ctric a
matedalelor electoizolade solide..............
7. Determinarea dgiditilii dielecrdc€ la
materialele electoizolaltr solide......._-_........,.............._................40
 LUCRAREA 1

STRUCTURA CRISTALIN.{

l.Scopul lucrarii

scopul luc.ad este de a laldiariza sbdentii cu priucipalele tipuri de

structuri cristslin€ ide€le ti ds a le idatilica in structum oatertulului.
Lucrarca iri propurc de.ss€'nen€a analiz $ ideatitrcares de cdlre studenli a
diferit€lor tipuri de deftate ale ref€lelor crisline,

2. CoNide.stii .eorctie

O male palte ditr substmPle existente, au paticulele cotlstitutive

(molecule , atomi , sau ioni ) sdt4i spa$ial iltr-o struoturd compactn ,
rclativ oralonat5.
Coryurile a orlor structrd se .traclei,Tf,.zA , la t€mpeEtura de
zero grade Kelvin , printr-o aqezare a perticulelo intr-o ordine strioti ,
compaotd , c{reia li corcspuade rm niEl Einid al energiei liberc , se
nurnesc cristale ideale.
Cristalul ideal este coDstituit pdn rcpetar€a rcgulata 9i hfinild io
spaliu a rmor lmitEti stlucfixale idedtice, rrtrEite "b€ze"
Bsza poate fl co$tifuitt dintr-un sitrgur atoa , culn sult cristalele
simple de cupru . aur, srgint . sau din mai multi armi , cu]) ar 6 cazul
cristalelor anorgenicc ( Io'?- 103 alc,mi ), sau prt eic€ (Floa atoEi l.
ln stnrctum cristalului ide5t , bdzele suot ateute spatia.l itr
nodurile lmei letele tridideisionale- Liniile c€ uEesc ac€ste putrote se
numesc linii reticulare , iar plarcle fcmate & diferitele liDii reticulare
se numesc plane reticulde (fig. l).
 Se poate spune cA utr cristal ideal este compus din baze amplasate
lntr-o relea definili de trei 1€ctori de transialie fimdamentati a,b,c
(ffs.2)
Camcteristic unei rEele ideale este faphrl cA oric€ proct al ei, est€
identic structural , p€ntru un obsen€tor aflat fie in ext€riorul struchlii,
fiE in interiorul acesteia

*\-=- ,/ ,/

v
/

1'?
4\

,L
Flt,1
 Fie A qi B , doui puncte oar€€are ale rgelei cristaline ideaie ,
r
caractEtiate de vectorii de pozilie $i rr, in raport cu pmctul de
obserratie O.
Leg5twa dinte cele doui puDcte caractenzate de cei doi \€ctori
gstei

i = i+ nle+n2b+n3E

lmde I nl, & , tl3 sunt nrunete intregi.

Mullimea punolelor , desorise de i conform relafiei de mai sus .
penuu lalori intregi , arbihar alese ale lui nl , n2 , n3 , defmesc o relea
ideal6.
Rezult?i deci , cd o telea este utr aratrjament periodic , regulat de
puncte dispuse spatial.
PeDtru a avea o structuld cristalina hebuie ata$at acestei relele ,
care este o sbstmclre matematici, o baz6 csre tlebuie atezag identic in
fi€oare Fmct al relelei.Ac€ste grncte ale relelei , in cate se aq€azn ba23
se mai nurnesc ai nodwi ile relea-
Relalia logicd petrt.D oblioaea unei strucft[i cristaline este:

I€tAa + bad = structrt cristalind

Ve.cton :

I =flia+rr2D+n3c
se mrme$te vector de tanslalie. Oric€ dou?l puncte al€ unei sbucturi
oristaline ideale sunt legate prba-utr \€ctd de tratrslatie.(fig. 2)
la functie de ungbiurile diDtre r€ctorii de translalie findarnedali
gi de modulul acestora se deoseb€so Fpte sistellle fiIrdanrentale de
oristalizare spaliald :
.1':

,-
.ca

F =1=so
q.120 c -F=1= so

(=1
[p,tl I

B\LJ/
Cr=F-1- e0.

c-F "1 . ro" q - 1.90"

B*90'
 ttblc
dlptl
ftdhlc

Fig. 3b
Din aceste tapte sisteme spatiale de cristalizare, derivd 14
sistem€ de cdstalizare spa;iale posibile , denumite ti rctele Bravais.
Structua de carc s-a vorbit penai acum €ste o stuctula ideali ,
care in r€aiitate existi doar la Oo K. La t€mperaturi diferite de O'K in
relea apa.r defecte ce pot fi clasificate in urmatoaiele categorii :
a) Defecte ptmctuale , denumite qi zerodimensionale
bJ Defecte liniare, sau urudimensionale
o) Delecte de suFafali , sau bidimensionale.
d) Defeote de volum, sau tridimensioftIe.

Defectele punctuale
Analizand structura defectelor purctuale s-a putut obsen" cd
acest€a se formeazd fie &todtd oigrfii 1mei particule dintr-un nod a1
reieiei pe supmfala, sau h er:teriorrl cristalului ( fig.4 ), defect
denurnit qi defect de tip SchottLa ; fre prin migrarea unei particule
dintr-ull nod al relelei oristalirc , care devine vacant , lntr-nn inte tiliu
al relelei. Acest tip de defect poartd d€numirea de del€ct de tip Frcnkel
(fig.5 ). in esenld defectul de tip I'ren}el este rm defect dublu, adio6 la
aparilia lui se creazi qi rm nod !€cant !i rrJl intsrstiliu ocupat.
Un alt tip de defeot plmoiral const?i ti in oouparea unui interstitiu
de odtre o particuld de impuritate , migrati din exteriorui cristaluiui
(fic.6)
in fiecare din aceste cazuri se obsen,ii o deformare a liniilor
reticulare in zona de defect , datoritd rcdistribuirii fo4elor
htermoleculare.
 Fig. 4

:'f-1
'--a--\
> {at

Fig. 5

Defecte liniare
Su reprezentaie de intr€ruperea continuitili unor linii reticulare
in int€riorul crisialului (fig.?.a).
Aoeste defecte poartZ numele de "dislocalii"- Existenta aoestor tipuri de
defecie er.?licd in lture mdsura maleabilitatea metalelor.La aplicarea
unei fo4€ I perpeidiculard pe zo{a de existentl a dislooaliei duoe la
-efacerea iiniei reticulare ircomplecte- prin mmpleclarea acesteia cu
particule din linia'urrecinaG (69.7.b).h felul acesta dislocalia se
"deplaseaz6". Fo4a , resp€ctiv mergia nec€sara unei astfel de deplasdri
a dislocaliei este relativ mict , daloritit faphiui od partioui€le oe su
sulerit deplasarea au ocupa! locuri vacafte.
l0
 Fig.6,

Fis.1

Defeote de suprafafd
Defeotele de suprafEn (fig.s) se manifesttr prin rerespeotarea
paralelismului liniilor reticulare, intrc doui volume disti$ote ale

1t
 '
1
cristalului. denumite cristaliie , sau gldullli. in zona de trecere dintre l
onstalite . partioulele se afld intr-o dezordine reiativa. i
il

Fig.8

Defecte de volum
Defeotele de volum ooNtau lrl existenla unor disoontlluigfi
volumioe ale letolei oristaline ideale , rnaterializate prin inoluziuni de
matcrial s$ain , sau prin prezenla unor golud.

3. Merrul lucrtrrll

Pe baza modelelor existente h lebomto! se vor identifioa dif€rite

stuoturi cristsline idesle. Rezultatele se vor trsce ln tabelul 2.

Tabel ru.2
TiDul struchrii cdstaline

Se vor a::aliza modelele c€ F€ziDtd difedte tipuri ale alefecte ale

struoturii cristaline. Se vor identifica defectele , iar rezultatele s€ vor
tlece in tabelul 3 .

Tabeinr.3
Model Nr. Tipul delectului
 LUCRAREA 2

STI,'DII.,'I, REZISTIVITATII DE VOLIJI,{

1. Scopu.l lucririi
ln lucrarese rDiso3ra r€zistivihree de volum a difedE rnateriale
electotehnioe solide sub formn de placi , sau tuburi.

2, Consideralii teorelice
Masurarea rezistivinlii de voftrln a mat€t:ialelor electotehnic€ se
face ln lederea ooltrolului cfirog€nitii+ii naterialului , a descopsririi
rmor impuritiiti din skuctula aceshria , preclro 9i ln ltderea shrdierii
hfluenlei umidit6tii qi a t€mperatu.ii asupa propriealilor el€ctrice ele
aoestuia.
in pdncipiu , rezistenta totald Rr ce se Dlisoartr lntre doi elecfrozi
amplasa{i pe fetele opuse ale usui dielcotric , se poate consialera oa o
relsten{d echiralena a rmei rcziste{4e de volum R",legatn ln paralel ou
o rezistenti de suprafati & . confotm sohemei €chivalente dh fig. 1 .

Fig.r

l3
 &=R"+&
Rezistenta de volum se defineqte ca ti mportul dinfe difeenla de
potenlial diltre doi eledrozi amplasati pe fetele opuse ai€ rmei moste
de material ti curentul carc tsece prin aceasLa.

- \ lv-vr ru
lv

Deteminarea se face ln cuent contitruu.

Cunoscend reist€r{a de volum R" , rczistivitatea de voium se
defhette oa raporhrl diflre g.adiedul de potenlial $i densitatea
curenb.rlui care stebate proba.
U
^"v-- I,d -Rrs
d
T
tmde S este suprafale el€cAodutui de misura , iar d este grosimea
epruvetei de material
Pentru mdswarca rezistenlei de l'oluln & se utilizeaztr un
ansamblu de electrozi conform fig.2.

Fi& 2
Dimensiwile electrozilor stmt corform STAS 6107-68.

14
 Metoda de mdsu, ce se poate utiliza este metoda volt-
ampermetrici. Peoku oisur.ntori de precizie se poate folosi metode
de punte ( ex.: purte Wheatstoae) , sau metoda miisurdrii rezistentelot
prin substitulie ( metoda companliei ).
La mdsur8rea pdn metoda volt-amperrnetrica se aplici schema de
priacipiu din 69.3.
+

Fig. 3

Coneotfud aparatele conform schernei de mai sus , helul de gardn

este Ia acelaii potenlial cu eleotsodul de rhrsurA. Ampermetul \aa indica
ilt acast odz, culenhrl L, iar voltmetrul va ddsura diferenla d€ potential
dinhe eleohozii de mEsurA.
DeterminArile rczistiviuilii de volum se pot aplioa ii materialelor
electroizolade tubulare , dsl la ac€st oaz sistemul de ele{trczi trebuie
sa .aiba configuralia din fi8.4.

Fi&4

l5
 Tensiunile la
care se fac incercirile pentru materialele
elechoizolante slmt standardiate , av6nd valori de 100V , 250V , 500V
. r000v
Duata de aplicare a tensiunii , pind la inceperea efectudrii
cidrilor este de lm ninut (STAS 6107-68).Aceasta datorig faPtuiui, ci
valoarea stalionaia a cwentuiui prin Fobd se stabile$te dupd un anumit
ifien'al de timp , de ia apiicarea tensiuii , datorita shucturii polar€ a
malenalului ti a altor factori oum ar fi temperatum qi umiditatea.
Foma probelor este simpla fie sub formd de disc , sau placa , fie
sub fomrE de oilindru

3.Determiniri experimentale
Se vor face deterniadri ale rezistivitilii de volum , penlru
tjjrrul,ele sub folmd de pldci
ti tubulare , utilizend sistemul de eleclrozl
din hg.2 ,respeotiv fi9.4.
inailte de efectuarea probelor, epruvetele se curtrp ti
se
oondilioneazd, adicd se pregabso oonform standardelor ln vigoarc sau a
nomrelor de produs,
Penuu determinfui se utilizeaza mebda volt-ampermetdcd , sau
cloda punlii Wheatstone,
Relalio de oeloul este:
R"S
'" d
undc l

R,. cslc rezistenta de volum

S est€ aria electrodului de miswd protejat ( cenhal )
d este grosmea epruvetei
Se vor utili?a aparate de Fecizie oat mai ridicati.
P€ntru fi€oarc tip de plobd se vor efectna determi$iri pe cel putin
chci epruvete ideotice , calculdndu-se o leloare medie-
Reniltatele deterrnindrilor se vor trcce in tabelul 1.
Tabel
Nr. Tipui probei s d U I R. pv

c) Om Qrn

r6
 LUCRAR.EA 3

STI,'DII,'L RNZISTIVITATI DE SLTPRAFAT.I"

1. Scopul lucr6rii
Se urmdreqte masurarea rezistiviiafli de suprafali pentru diferite
,
materiale el€ctrotehnice electroizolante pr€cum $i a influenlei
factonlor de mediu e(erior asupm acestei mirimi

2. Consideratii teoretice
Cunoafterca ralorii rczistivitlfii de supafata esie importlnti
ahrnci c.4nd utilizarea lmui material electrot€hnic depinde de
proprieLilile electrioe de suprafald ale acestuia , in special de rezistenta
acestuia la umezeab.
Aqa oum s-a amintit qi ln lucrarca Prccedenti , tezistenfa tohln R!
ce se mdsoari htle doi elecaozi amplasali p€ felele opuse ale wrei
eplruvete di! material dielectrio , se poote consideta ca o rc?,rstenli
echivaleati a tmei rezistenle echi\€lente de volwn \
legatd io paralel
cu o rezistenld de suprafat6 &.
Rezisteo{a de suprafaJn se definette ca raporhrl dintre diferenla de
potenlial dintre doi electrozi a1nplasali pe felele opuse ale epruvetei li
curentul suPedcial dintre electrozi.

_ -vr lU
v,
,.s
I. I,

Detemlinarea se face lo cu€nt oontinuu

17
 Cunoscand rezistenla de suprafaf, R1, rczistivitaiea de suprafali se
define$te ca raporhrl dintr€ gadientul de potenlial pe suprafala
eprul'etei $i curenful pe uritaiea de lAlime a acesteia. .
Rezistivilatea de sup.afaF se poate defni Si ca fiind \'aloarea
rezistenlei mdsuatd intle doi elechozi culit cu ldlimea egald cu unitatea
a$ezati paralel , confol.m fi9.1 ti aflali la o distanli egald cu unitatea.

rig.l
Pentu fiiAsurarea reziste4ci de suprafald la epruvotele piane se
dispozitiwl din figura aotprioard , fre dispozitirul din fig.?.
utilizeazZ

r8
 Metoda de mislrrare ce se poate aplica , este metoda
voitampemetrici , metoda de plmte , sau metod€ de mAsurare direcu in
cazrl utilizArii lmei aparatuti de precizie adeclate,
Itr cazul misurfuii prin netoda volt-ampeimetrica se aplici
sohema de p.ircipiu din fig.3.

Fig.3

Pentnr determinarea rezistiviliiiii de suprafali la mate.ialele

elechoizolante solide de for8d tubularli se aplicd sohema de principiu
din fig.4.

FrC.4

19
 Deterdiniri experimentale
5.
Se rcr face deiermin5ri ale rezistivit4ii de $rgafaF p€ntru
epruvete sub for&t de placi ti tuburi elect.oizolante , utilizind sistemul
de electrozi din fig. L .69.3 ,respeoiv fig.4.
inainrc de efectuarea probelor, eprul€lele se vor curdla ti
oondidona confofin standadelc'r in vigoare , sau a normelor de produs.
Tensiunile de inceloare sunt de 100V, 250V, 500V, t 000V ourent
continuu.
La u-tilizarea schernei din 0g.3 se pune initial inuerup,Alorul K pe
pozilia L Ln acest caz arryermeEul !€ indica curentul de vo)um I" . Se
trece apoi oomutatonrl K pe pozitia 2 , tr ac€st fel eleotlodul de gardn
este la aoela$i potenlial cD electrodul placd. in acest caz amperrneltul va
indica culentul total prin prohi.
$tiind ca :
I: L+ IV
fe tll."
L=I.I'
Rezsteita de suprafati este daia de relalia :

R.=U

in cazul epnl,etelor tubulare metoda de lucru este identici.

Determinarca rezistivit{ii de supmfali se face su relafiile (
oonlorm STAS 6107-68):
p. = iR"

& este lezistenla de suprafalt detersrinatd prin n1etodele

anterioare,
P este perimebul ef€cac€ al electlodului protejat (oertra.l ).
Plecizia este sufioiena daol se utilizeazd rclaliile:

E (dr+g)
P=r.d0= -peubu electrozi in fomd de placd
P=2tcdz -peitku elechozi tubulari

20
 la relajiile de mai sus g este distanta diote electrozi ( grosimea
materialului).
Determioanle se vot faoe pe minim cinci epRrvete identics.
Rezultatele se heoe in tabelul L

Tabelul I
Nr. Tipul P s U I I, & Pt
ort probei
m m o Om

plarc se vor masrua qi cu dispozitilul din fig l ,

Epruvetele
dispunend elechozii astfel inc6t d = I . ln acest caz raloarea lui R"
masurata lntre eleotrozi este chiar valoarea rczistivit4ii de suprafald p"
Rezultatel€ nrdsurdtorilm se vor tece ln tabelul 2 qi se vor
oompsla cu cele oblinute pdn metoda loltamPermetdcd , emlzandll_se
diferentele.

Tipul probei

21
 LUCR{RXA 4

STIIDIIJ'L PERIILOR PDNIRU

]![A,$INILE trLtrCTRICtr

I Scopul lucdrii
Este de a farniliariza studenlii cu pdncipalele caracteristici ale
periiior de cirbune , ulili?4te la maqinile electrice, astf€l l.Ilcel sd se
obiinri deprindei minime ln vederea reounoaqterii li alegerii coreole ale
rcciLori ifl aphc4lii concrele.
DeaserEnea, se vor determina valoarea rezistiviglii uno! Perii ,
iu cadrul unor lnoe.cdxi statioe .

2 Considcratii teorclice
Periile maginilor eleotdoe fao parte din catogolia materialelor
pentu contaote alunecdtoare,
Avand in lEdere cd aoestoa luoroazd in mi0oaro rclati'ld fald de
,rolectorul, sau inelele rnatinilor electice, ele trebuie si aib! o serie de
ploprietdli oe sl le permitd o funolionare lndelungatd f61d uzud
|rcnunFte datodti arculu eleotrio , fteofilor meoarice , sau ou alte
ouviflte p.ezinte o bund stabilitate eleotriod , meoanicd ti termiod
sa
Materialul de bazd din care se constuieso periile electdce este
glafitul. Acesta cristalizeazi in sistem hexagoMl ( fig l Distanla
)
dintre doi atomi cot{inuli h acelati plan reticular sunt de 1,42 A , iar
distnnta dinke doud plane reticulare este de 3,4 A.
AnaliaAnd aceste ralori dimensionale se poate vedea cd fo{ele de
lepdtua dnlre alomii conlinoli in acelali plan reticular este mai mare

22
 (disianla dinAe atomi fiind mai mica ) , decet didrc atomii canfirtrti in
plane rctiqrlare difedte.
Deci la fo4e t€nger4iale relaiiv reduse , ce apar in timpul
firclioniriicont cnrlui alunecAtot deallmgul plarclor rcticularc, aparc
un fenonoen de exfoliere ce duce la despriaderea unor pldci minuscule
de grafrt din pede.

Fig. I

Aoestea umplu asperitdlile (goluxi de dimensiuni foarte mioi )

rezdtefld h Snal supmfele de alunecaxe netede, eia cuo se vede din
fiCiura 2 , suprafete oe se caraoterizeazi prinf-o rezislenlt eleoiaioa de
contact mic6 Si constanta.

Fie.2

23
 Deasemenea pdn statul de gafit depus se reduce foarte mult
iiecarea intre cele doud elemede ale contactului mobil (pede-colector)
, reducandu-se considenbil uzura mecanicd.
Deasemenea glaitul are o serie de proprietAl c€ ii conferi calititi
deosebite in utilizarea lui ca material de baza in stluchrra periilor
eiecuioe li anure temperah[e ridi€atn de topire ( 30000C ) ; nu se !
oxideazi , iar tensiunea minimd de aparilie a arcului electdc este
suDerioar, celei a metalelor
' in ftrnclie de structura tor hzicochimicd periile se impart in trei
grupe col)form tabelului I 9i afirme : moi , tari gi metalografitice.
Tabel nr. 1

Marime caracteristic,

Plesirmea de contact pe colector l5

ltu
Rezistivitatea electricd 60 0.05 -30

Viteza Derifericn f m/s 40-60

Tehnio , in firnolie de compozilia perier , clasifioara lq se faoe

conform tabelului numdrul 2.
Tabel nr.2
Tipul Clasa Densitate Rezisti- Cede.ea Coee Dudtate
poiei de curent vitate€ deGns. de Shore
IA.lcm'?] ll2mm-/ml pe perie ftecare
imVl
Carbon K 5-8 21 -54 1,5 : 2,5 0,3 52-50

C'rafit G '7-tl 10-17 1,5 - 3,2 0,25 - 43-55

03
El€ctro- EG 9-12 I0-50 1,6 - 3,6 53 -25
crafit 025
Metal- M 15 -20 0912 - 9 0,r ,2,2 0,2- 35 -24
praflt MG 026

Periile din clasa K sunt utilizate la maqini eleotrice de puteri mici

, periile din clasa G sunt utilizate la motoarc electrice cu condilii grele
de comutalie fi la generaloare ; p€riile din clasa EG sunt utilizate la
 motoarele de tl4cliuni electice cu sarcha l"riabfla , iar pedilc din clasa
M ti MG sunt utibate la moloarele asincrone , generatoare sindone ,
demaroare mpide,etc
Realiures periilff se face in general prin gesarea qi incilzirea
unui amestec de grafit, cu pulberi metalicc qi uo liant. Astfel periile de
tipul K slmt codeclionate din pdberi de cocs, sau carbue de rctor1t
aglomerat cu r4ini , presate ti iacilzite.
Periile de tipul G slmt realizate din gmfit natual aglomerat la rcce
sau la cald ti conlin diverse impuritEli ca fier, siliciu , eto.
Periile de tip EG sult realizate dio c5rbrme amorfFesat ti incdlzit
ia tempelahfi idicate.
Periile de tip M 5i MG srmt realizate din amestecud sint€irzate de
giafit saD cirbune $i pulbtri metalice ( brorz sau cupru ) in diferile
propo4ii.
Contirutul de metal mai .idicst le confer,i acestora o rczistenfd
mecanici superioari , la uzuti , perm4end iG acelaSi timp qi realizarea
unor fo4e de apdsare mai ridicate.
Principalele caracteristici ale lmei perii pentru oatinile electdce
sunt:
1 . Rezistivitatea periei
2. Densitatea de curenlrn ximE.
3. Caderea de tensiune AU la codactul dhte perie $i colectorul
llaginii elechice-
4. Coeficientul de fterate diat e peEie si coleotor-
5. Vit€za pedfericd maxim6 adrEisibile
,

Determinlri e{terin entale

il lucrarea practicd se vor clasifoa ua lot de perii pentru magini
_ electlice.
Determinarea clasei din care faee parte peda de studiat , se face
prin examinarea aspectului exterior al acesteia !i pdn ulma lrsatd p.in
Secare pe o buc€H de har{e.
la tine cont de urmatoa..Ble aspecte:
PeDtru aceasta se
Periile din clasa K (carbon-grafit) sunt dure !i foarte dure , prin
ftecare pe o bucata de h6rtie r€1as6nd unDe-
Periile din clasa G (grafir) au aspect lucios ti lasd u$or urme pe
hdtie.Surt de tip sernitari 9i moi

25
 Periile din clasa EG (elecbogafit) au aspect mat , lasd uffrc prm
Eecare pe hanie yi sunr de up serutari si tan.
Periile din clasa M Oronz grafitat) respectiv olasa MG (cugu
erafital) , au greutate relativd mai mare , aspechrl lor este galben
rotiatic
. datoriti incluziuniior de metal.
in continuare se va d€temifla rezistivitatea periilor din iotul
analizat anterior.
De menliona! ci valoarea rezistivitElii periilor electric€ este strens
legafi de prooedeut tebnologio de fabdcare a ac€stora.
Determinarea pmciicid a rczistivit5tii se fac€ dn rj,isurarea directi
s rczist€l'4ei periei
lntre doud punote , oonfom schemei din fig.3.

Fig. 3
Sursa de tensiune poate fi utr acumulator ou oapaoitatea de 55 Ah
$i tensiurca de i2V,
Dispozitiwl ln oare se introduoe peria de rtudiat este prezentat in
fig4

Fi.g.4

26
 CrmoscAnd dimensiunile epruvetei , ldlimea I , ina$mea b ,
dinte eleotrozil de mnsurd L (frg.5 )
respectiv distanla :

Fig.5

,determinarea rezistiviglii se la face utiliz6ad relajia :

^- u.t.h
P
T.i.

Pentru ac€lafi tip de eFuvetil , dupd fleoare citire se \,8 leduce

cur€ntul Ia zero , pentru e evita lnodzirea periei qi a modfica astfel
i,aloarea lezistivitafii.
Se vor face cete trei citiri gi se va oaloula o wloare medie a
rczistivitnlii.
Rezultstele se vor tece ln tabel.

27
 LUCRAREA 5

DETERMINARXA CARACTf, RISTICILOR

PERILE PENTRU MAqINILE ELECTRICE
D!-\--AJ!trCE L-4.

I Scopul lucdrii este de a studia caracteristicile dinamice la

l:riile colectoare ale matinilor electrice rotative, Deasemenea lucrarea
rje scopul de a familiariz? stude4ii ou aparatum de misurA , plecum Si
cu inlerp&.tarea rezultatelor mdsudtorilor gi prehcrarca acestora ou
ajutorul calculatorului.

2 Consideratii teor€tice.
i"prr""tptu incerodrile dinamice se realizeud prin apiicarea
asupra periilol, care calcd pe dou.a ircle colectoarq a ullei fo4e de
adsare mdsurabile, h timp ce prin acesiea hece un crrlenl electric.
Se 1,or mtswa teisirmea cu care slmt alimeitate periile, clre ul
care trece prin pern, tu.'afia cu c&re este rotit ansaroblul inelelor
colectoare fi fo4a de apAsare care acfioneazd asupra periilor.
Dispozitiurl ce se utilizeazd pentu determiDarea cmacieristicilor
dinamice ale periilor eleoiriire conline rnai multe module-
Obieotul de studiu il ooqstituie oele doui perii rsle calcd pe cele
doua inele colectoarq parte componenii a rmui rctor
A1 doilea modul il constituie o sursd de alime1lt,fle exlemd care
are roiul de a alimenta periile electrice prin intermediul bomelor de pe
standui de inccrcare.
Micarea de rota[ie a inelelor colectoare este realizali cu ajutod
u ri motor de curent continuu ,a-flat pe stdndul de incerc€re -( primul

28
modul). Tot pe aoest stand se gdseqte amplasat ti selzorul magnetic al
twometului electronic.
Su,"sa variabild pentru alimentirea motolului de cutellt conthuu
de antenare a.l inelelor colecloare, prgclrm 5i hnomebul electrodc sc
gdsesc amplosate ln cel de-al treilea modul.
Reprezentarea schematict a dispozitiuiui utilizat este prezsttau
in figura nr.1.

P!1
Is

I
xc

!F:

t3

Fig l
in figura de mai su5 s-au poziionat:
B 1 - bome de alioentare a motorului
82 - bome de alimentare a senzorului rnagrctic Ai de legdfirra ou
turornetrul
B3 - bome de alimentare a periilor
84 - bome de cuplare a apatetelor de masurd
M - motof de cuent oonti[uu cu turatie variabila
A - a.xul angenajului

29
 m - rTragnel
SM - sePor rnagletic
P - periile de studiat
TC - inele colecto"re
R - bobinajul rotorului
PS - placd d€ suslulere a dispozitilului
PFI - plaod de fi:€re a motorului ti balantei atezatd pe PS
IS - irel de sustrinerc a motorului oare pdntr-rm picior vefiical este
fixar de placa PF
ps " pliculd de suslinere a senzomlui magnetic fixati pe placa PI'I
PF2 . plaai de lixare a rotorului cu inelele cole4toarc, atezatd pe
placa PS
DS - drspoziriv de sustinere a rotorului.

in hgura numarul : este prezentatA vederea do ansambiu a

dispozrtirului oe 6e utilizeaz5 penffu studiul campteristioilor din&mioe
ale periilor electrice,

Fig.2

30
 ia figrua 3 se prezinti schematic sisiemul de rcalizare a fo4ei de
apisare a periilor pe ansamblul inelelor colectoare.

Fig.3

ln figwa de mai sus:

F2 -fo4d oredtn de tdled ou g€utdli Fqi
Fl - fo4a de apdsaro asuga periilor [N];
11 . lutrgimea de ld punohrl de sprijin la b,rafLrl do aojionaro asupra
periilor [mm] ;
, 12 - lungimea de la punotul de Bprijh la taleflrl ou greutili [tnnl].

Datoritd faptului od dispozitivul meoanio este oonoeput sub fonna

]mei parghii, se poate sorie relatia de determinare a forJei tr 1 sub forma:

l^
Fr =
. F' : [N];
- ,l
F, = e.m [N],
unde:
g - acceleralia gravitalionald [m/s'?];

31
 m - masa greutdtilor etalonate [Kg].

Deci forta F1 arc expresia:

l^
r, =e.m ;'l [Nl

Dacd consideram A - sria suprafefei de contact dintre pelii si

helele ooleoroare, atunci valoate presiunii pe perii este dat6 de
urrnetoarea relalie:

F, F,.1, INl
' A lt A 1".2.]'
unde:
P - presiunea pe perii fi.tr/om'?] .

Valorile lungimilor li
ii 12 $i a sugafeiei A sunt date sub fonnd
oumeric,, astfel inc-it forta de apasare pe perii F I 9i presiunea pe perii P
sd fi€ 6mo1ii doar de masa m a greutzililor etalonate de pe taler. Acest
iucru poate fI redat pin rcl4iile :

lr = 230 mm;
1r = 155 rnm;
I,=k, m [r],

p= k1.m
_
lrl.
l___T l:
Lcm- I

unde:

-,='?=u"[3]
k, s l"
2 ,'^ ,! I'l .A"

32
Circuitul echivaled prir care se inchide curenbrl prin pedi estc
prezentat in figura de rnai jos:
I Rpcr
:r-f-l__r
If'
ul
,l Rpc2 I lRb

;;-!-__HU
FrC.4

U - tensiunea de alimentare a periilor

Rp"r, Rp"z _ rezistenfele perie_colector
Rt - rezistenla bobhajului
Deoi din legea lui Ohm, tensiu$es poate fi scrisa sub folma:

u = i.(n*, * no *n*z)

Dcoareoe periile sunt identice RFr = Rec2 ti relalia de mai sus devine:

u =
' *n.ot\
I.t2.Rpc

, 3 D€terminlri erperiment le
Efectuarea mesurebdlor experimeotale are cs soop ridicarea
grafictr a caracteristicilor & fiuclionate: I = f(FJt) qi RD" = f(F,n) wde:
I - curentul absorbit de perii
Rp" - rezisteola perie-coleotor
F - foda de apasme pe perii
! - hnalia
Ata cum am ardtat anterid, fo{t d€ aP6sare pe peii se exprim?i cu
relalia:
r = rn.6j7 [Nl.

La efectuarea mdsur?itodlor nriti"im g€utiifi etalonate de 50 g,

100 g, 200 g, 240 g. Deoi lo4a de ap6sare pe perii ia valorile:

33
 m=50g I=0,328N
m=100g F=0,656N
m=200g I-t,3t2N
m=240g F=1,576N

Turalia lariaze de la 100 la 600 rot/min.

Se r,or face determinfi a1e culentuluj ce trec€ prin sistemul de
perij la diferite rensiuni U de alimentlre ti diferire tua1ii ale
colectonriui
Rezultatele deteryninaF se vor uec€ in tabel.

U F n I R*
N rot,rminl iAt IOt

Cu ajutorul &telor dir tabel se construiesc diagramele I=f@,N) qi

Rp"{F,n) , utilizand proeFamul Matchad.
Pe baza acestq rczultate se vor trage concluzii asupra .valorii
optime a fo4ei de ap6sare la diferite tulalii ti conditii de alimentare a
periilor, astfel incat pi€rderile t0 oontacfi.d alunecitor s6 fie minime.

34
 LUCRARD-A 6

DETERMINARf, A REZISTtrMEI LA
-ARC ELECTRIC A MATERIALELOR f,LDCTROIZOLANTtr
SOLIDE

1 Scolul lucdrii
Soopul lucrfii il constituie deteminarea comportirii diferitelor
n4teriale elechoizrlante, la actiunea arcului eleotrio. Se urmdrette
prezentarea utilizkii matgrialelor eleclrcizolante ce se ulilizeazd ln
oonstruclia aparatelo. 9i instalaJiilor eleotrioe, ln loowile uxrde cxisti
Fsibilitatea apariliei aroului eleohio.

, 2 Consideralii teoreticc
Rezistonta msteria.lelor dielecfioe le aotriunea aroului oleotric este
tul parametxu al aoestora, ou importanF deosebitE ln special in crzul
rnaterialelor eieotroizolante ce se utilizeaztr de exemplu ln oonstruolia
camerelor de stingere $i de asemenea ln cazul izolatorilor ce suslin cdi
de curent, unde poate apdrea fenom€nul de oonhmare electricd pe
suprafala acestora.
Materialele ou slabd rezist€nF la arc electric pot ln final sd se
strtrpmgi, cu aparilia unol urmfi nedorite ln funclionarea aparatelor ;i
instalaliilor electrice.
Metodele de determhare a rezistenlei la arc alect ic a materialelor
electroizolante soiide sunt stabilite ln STAS 64 1 5 - 75.
Ac€st standard stabilegte doud metode de lncercarc qi anufie:

35
 I - incercarea in curent continuu la arc electric de joasd
tensiun€.
2- incercarea irr curent altemativ la arc elecric d;inaltt lensiu,.l€
Prima metoda. in ctllent continuu se utilizeazi la incercdrile
mare.ialelor eiecuoizolen& solide anorgarice deslinate fabnctuii unor
repere ce sunt supuse it timpul fimcliondrii unor arcuri electrice
produse de cr:renfi mari la difer€nle de poter4ial rcduse.
A doua metodd, in cuent altqnativ, se DtiI;zEazA la incercarea
materialelor elecEoizolante solide atat oryadce cet
,i
aroryanice.
destinate fabricrrii unor repere din componenla unor aparate, sau
instaladi electrice. ce su supuse in timpul fimcliooirii la acliunea unor
JJcuri electdce dc inaltd reruiuae gi curenlimici
Melodele de incercaft enwnerate mai sus se utilieazA pentru
clasificarea materialel$ electo;ola e din puoct de vedere a1
reistenlei la arc elect-ic.
Aceste metode de iDcercare nu se aDlicd materialelor
c,cclroizolanle sohde ce se uhlueaza in locurile u,1de nu exisra pencolul
aparitiei aroului electric, sau al scanbilor. Deasemenea nu se ;!i[z,eazi
la incercarea materialelor electroizolante solide din oarc se fabriod
ele e e ale aparatclor, sau inslalaliilor electrioe ce funoioneaztr la o
tcnsiune maxima de 127V, cu puterea sursei de alimentare de maxim
2sovA.
Dao6 tensiunea sursei de alimedare este de maxim 60V..
rncercarea nu se efecluerz, indlferenl de pulerea swsei de alimenhre.
Coodiliile de mediu in care se fao inceroarile sunt de 1ip normal,
adicd ou o temperaturtr a aerului cuprins{ intre 15...35 "C, iar uniditale;
relativd a aerului intre 45% ti 75% (STAS 83E3 - ?4 ). in unele cazuri
condiliile de incercare sunt stipulate exp.es Lr st€ndardele de matelia.l,
rau sunt stabilite de comun acord iatle producdtorul 9i beneficianrl
materialului electl oizolant solid.
incercarea propritzisd se efechteazji cu un dispoziiiv relativ
simplu fi care functioreazd dup6 pdncipiul descrrofii elechice lntre
doi electrozi. Electrozii sunt dh cupru gi aD o formd cilindricd slrnt
fi
amplasali pe doi supo4i izolatod paralelipipedici care au pmcticate
orificii ln care se fixea?i electrozii, cr! quruburi de 6xare.
Ace$ti supo4i izolatori pennit a$ezarea electrozilor astfel hcet sd
formeze intre ei un rmghi & 90...95o.
Ansamblurile electod-izolator srmt fixate pe doi susFnatoi
metalici.

36
 Unul dintre dispozitivele portelectrozi permite deplasarea
electrozilor u,ru1 fafi de oeldlalt ou o liteza de 0,8...1lrlrn/s in scopul
contolirii lungimri arcuiui electric.Ac€asti mobilitate este asigura&i dc
ru1 sistem cu manivelA acdonat manual ( Fig.1 ).

Fig. 1

in figura s-au pus ln evidenld urm6toarele elemente comPonenle:

1. stativ
2- supo4i de fietal
3- eleohozi
4- supo4i izolatori
5- eD{uvet?i
6- sistern de reglare manuald a lungimii arcului electric
?- cabluri electrice

Dispozitiwl firnolioneazd ln owenl continuu, alimentarea lui

realizandu-se printr-un autohansfonnaior, care pgrlnite reglarea
tensiunii ti o purfe redresoare, cale rcdreseazd lensirmea de la ieqirea
autotransformatorului. Cele doud componetfe, lrnpreuni cu aParat€le de
mtrsurd sunt fixate inho shuctuId unitard a crrui panou fiontal este
Fez€ntat in figura 2.

37
 K
K
Fig.2

in aceas$ figurd s-au efectuat urrdtoarele poziliondril

1- cursoi reglarea tensiunii
2- placd de bome
3- aDarate de mtsura
lcercarea'care se efectueazi in cursul lucr5rii este metoda de
incercarc in oulellt conrinuu , la tensilrne joas2i.AceastA metoald se
utilizeaza penfu lnoercarea materialelor anorganice ce vor furcliona sub
aolir.mea arcului eleotrio dejoasd tensiune ti ourenfi mari,
Epruveta folosit6 este cu dimensiunile de 100 X 100 mm,
grosimea aoesteia fiind de 3,srrlrr|Suprafala epluvetei este pland pentru
ca electrozii se lealizez€ un ooatact bltrr cu epruvet&. Supafala acesteia
trebuie sA fie cutatd $i in ac€st scop se curdli cu solvent ti se qterge cu o
cdrpi uscati, dupd cale se face irercarea.
Schema de piocipiu pedru incercaaea lo curcnt contituu este
prezentau in figura 3.

Fig.3
38
 Sursa de curent continuu trebuie sd aiba o pulerc sufioieng pontru
a debita, la scurtcircuitarea electrozilor, un cuent de minim 10A'.

3 Determindri expe.imeltale
Penlru realizarea arcului el€ctric se alimente€zi in owent oonlinuu
dispozitirui din figura1, de la su$a pr€zeltati in figur& 2 , elea,dozii
fiind depfftati. in continuare electrozii se agopie inte ei, pand la
atingerc, cand se realizea?i arno$area arcului electdc, stabilindu-re ull
curent de minim l0A Apoi s€ indepdrt€azi elechozii u$ul de oeldlalt,
cu o viteze de 0,8...1mm/s. ln timpul lncercarii cuettul nu trebuie sd
scad,n sub 10A. Pe perioada indepdrtnrii electrozilor se fao oitiri alo
lungimii arcului electric geneEt intre eiectrozi ( d ) , aie tensilmii ( U )
ii ale owentului ( I ). Rezultatele so tlec tn tabelul de mai jos.
Nurnirul i d U I Observalii
detenninfii I Jnur IVI IA]

l,o rubrica 'Observalii' so vor kece ev€nfualelo fenomone oo aPor

in timpul determinirii, oum ar fi disparilia aroului pe hasee oonduotoato
in interiorul materialului, lau aprinderoa Enterialului.
Dupd hteruperes aroului qi raoirca epruvetei se 8teazd din trou
clectrozii pe aceasto , la cap€tele urmei ldsale de aroul electrio gi eo
constag cd zona afectata este oonductoaxe.
Cu ajutorul reultatelor masuldtoilor se reprezing gralio flrnolii.le
I+f(d) qi U=f(d), utilizand prcgramul pe oalculalot DETARC.

J9
 LUCRAREA 7

DET[R]VrI\--4REARIGIDITATIIDIELECTRICE
L.4 \-IATERIALELtr trLDCTROIZOLA\TE SOLIDE

Scopul hcririi
Este de a familiarj"a stud€fiii ou metodele de determinare a
rigidiiaFi dielecrice la diferite tipr-rri de materiale electroizolante.

Considerafi teor€ticc
a. aalaateizeaa re2jstonta
Rigiditatea dieleotricd este o mtrrifte
cule ului eiecfic.
u.rui matenal drclectric la Eecerea
Rigiditatea dieleotdcd se exprimi pda taloarea minimd a
intonsitifii qampului eleotric care poate produce skdputgerea electrioa a
ooestuia, in anumit€ oonditii.
Numeric rigiditatea dieieotdoE, se defnetle ca liind raportul
dintre valoarea efectiva a tensiuoii de strdpmgere U.o qi grosimea ..g" a
cpruYetei din dielect ic.

U
[V/m; kV/cm]

Mecanismul fenomenului de skapungere a dielecrricului se

cxplici pdn urndtorul rationa.'nent.
in rDaterialul dielectric considerat ideal, rlu exisui pu(atori de
sercild electric, iibe.i. ln aplicarca unui cdmp electric de intensitate
ddicat4 datorit6 fo4elor electrostatice intense, particulele corstituente
alc materialului dielectric pot si se rupd dand na'tere puriito.ilor de
sarcina pozitivi ;i negativi.
40
 Ace$tia fiilrd accelerali spre electozi de cAmpul elcctric intens
aplioat dieleotdcului, pot pri! cioonire ou celelalte molecule sd gen€reze
noi pMiton de saroin?i. Aparc in acest fel, un fsnomen de genemrc fi1
avalanid de pu,rrlori de sarcmA elecrica hben.
ln srucnla malerialului dielecmc apar canale ramificale.
oonductoare (fig.l). Acest fenomen poarti denumirea de stdpungere a
dielectoului.

Fig.l

Valoatea rigiditdgii dieleotrioe, definig prir rclalia ante.ioar6,

depinde de o serio futreagd de faotori, oum ar fi omogenilatea probei,
lempefttura aoesleia, natffa o6mpului aplioat ( odmp gleotdc oontirluu,
rltemativ, sau impuls).
, Deasemenea valoarea rigiditalii dieleotrioe este
influ€nlatd fi de
durata aplioEni oampului electrio, prgown qi de fodna $i starea
eleotioziior.
nai ddicatz a
Cretierea temperaturii probei , prin agitali€ termicd
nolecrilelor probei, poate crea condiliile apariliei pufintorilor de
saroird, care pot getrera fenomenul de strdpungerc.
incilzirea materialului se poate prcduce 9i pe seama cuentului de
fug6 prirr dielectio, oare prin efectul Joule-Lentz poate ridica local
temperatura probei, ln special dacd distribufia curentului se faoe pe o
suprafatn mion.
Forma elechozilor poate inlluenta \tloarea rigidiu{ii dielectrice ln
sel1sui ca h scdderea suprafelei electrozilor se oblin valod superioare
lle rigiditaf ii dielectdoe.

41
 lx?lrcada feromeDrdui coostd'r, Iapnj c, la supralele rLai rn ri
-'l.etecuozltor. e)irsD sansa Drai mare de a e,iist: in zona dilrre
electlozi a unor defecte de stiuctuad, sau incluziuni conductoare_
zone in
cdre se generea.z; cu mat mare u{uinlt fenometru] de sli4pungere.
Pentru determinalea rigidit{ii dielectrice se fac ln-cercari in
rensiwe continu,- altematild (50H2 ), san in impuls de tensiune.
. In frlncie de durata aplicirii iensiunii, dereminfile rigidirdiii
Creiectrice se clasificd in incerctn de duati, sau io urrp"ts
si",.r.t ae

incercirile de du.ata se clasfici la randul 1or in incercfi de

sculti. sau iungi duralj!.
Stdpungerile in urn]a iic€rcar o, de scurii duatd sunt
sriprmgeri de Datura electrici. ja. srapuqteiile bazate pe incercirile <1e
lunc; d,rala sunt de nafi{a lenflcl Si elecrlic.a.

Determiniri erperidrenaale
_ DeteminArile er?erimentale se vor realiza pe un numdr de ohcj
pobe identice de malerial dielectric sub folmd de foi, utiliz6nd electrozi
slerici 9i plani.
. MisurbloriJe se vm efecrua cu aparanrl de verificare a rigrdir,;1r,
d eteclrlce. al cfulx panou liooLd esle prezeotat in figura numArul 2.

Fig.2

in fieura anterioari. s-au pozitionat:

1- comutator cdare ieiea
42
 2- buton ouplare iDaltd knsirr'le
3- oonductoi alimenbre elecaozi
4- lampi seDnaliz€re cuplare alimentare
5- lampd semnalizare cuplate inalE teDsiune
6- larnpd semnalizare stipungere dielectric
7- voltmetru
8- cursor rcglare 1€loaft inalta &nsiune

Forma electrozilff utilizali esle prezentti iI figura numdnrl

(electrozi sferici) qi figula ntuul4 (electozi plani).

Fi&4
.
Determiadrile se vor face ir teDsime continu5, pri4 metoda
aplicdrii tensiutrilor de dDralil, de scurt', reryectiv de lunge duatd

NOTA: Pe tiEpul efectuirii detemindrilor se vor lua toaJe

misuril€ de protectie impotriya electlq{trii (lucrul cu mlnuqi

43
 clectroizoianfe, folosi.ea coroarelor elecfroizolante, pdstrarea
distanf€lor de siguran!., et..)

a) Priru
rietenninarc ce se 1? efectua esle incercarea la tensiune
de scurtd duraia c.l tensiune rcelabili cotrti[uu.
Cu proba fixati intre elecrrozii dil fis.3 se alimenteazd aparatul de
Ia comuutorul de relea (1). Apoi tinand apEsat butomrl de cuplare inaltd
tensiune (2), se rnirc$e de la cursor rerlsilmea apiicatd inEe electlozi_
cu o \,iteze de lkv/s- penn b aparlia fenomenului de sreplmgere.
Rapodand aceastd .!.aloare a tmsiurii de stripungere U* la
|aloarea grosiraii dielectricului 'S" se dererrni[t dgiditatea dielect jcA
Repetand incercarea p€fim cmri probe <iin acela5i marerial
.igiCirarea dielecrici se c€lculeazi ea o laloare medie a rigidiutilor
dielectnoe determinate.
Rezultakle se lrec in tabel

b) Perfi! incercarea {ie llmgd o.llalt se apiica fiecdrei probe din

naterialul considerat ( identic €u cel de la deteminarea anterioara ).
penlrIr inceput 0,5U", iimp de 30 rlft. (ll"b este laloarea medie a
incercAr or de 1a punctul "aJ, iar in contiltuarc din 30 tn 30 min. se
ndjca tensiutra cu cdte 0.0jUr, pani Ja strdpungere.
RaporLand aceastd laloarc la giosimea "g" a probei se detemind
rigiditatea dielectricd corespu.rzatoare fiecdrei incercjri. Efechrand
valoarea medie se afld rigiditatea dielecr.ici pertru inc€rcarea de llmgd

Rezultatele se trec in tabel.

Se refac cele dou6 tiprri de deteEniDiti prezentate la punctul ..a.,

ql "b" ou electrozii din irgura 4.
Rearltat€le se trcc itr tabe1.
Se vor compara reattateie obtinute cu cele douu tipuri d€ electrozi
$i se rior trage concluzii cu prilire la ruloarea rigidiUli dielectrice.

Tip u,, I e
electrozil lkvl i lcm

J4
 Bibliografie:

L Alftim, P.Notineher : '1\4ateriale electrotehnice" E.D.P.-

Buqretti i 979
2. Ghe.Constaitin, M.$tefbnescu : "lDdxepta de oetale -
oblinere, prcpii:E1i, utiliziri" E.T. Bucuretti I 997
3 A. Dobdnag. G.Andronescu V.Firetead! D.Gawilescu,
P.Notin+er. D.Slaociu : ' iDdruma penBu lucleri de
Iaboralor de rlsteriale electnctehice" Lito.LP.Bucu-
.etti,19'74
L M.D€gomirescu, P.Svdsi4 O-Dmgc'mircscu : __Materiale ri
compoomte elecborice - iD&umar de laboraroi' Lito
LP.Bucuregi 19E0
5. M.V.Nemeq :"\4ateriale - Lucreri de labcratol' - Lito. LP.TraiBn
Vuia Timitos!8 19??
6. R.Za1'at, E.Heler4 D. Tiganea : "I\4aledale electrotehnice -
indrumar de laboraioi' Lito. Univcrsitatea Bla$ov 1980