Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asamblari Cu Suruburi TR AP
Asamblari Cu Suruburi TR AP
LUCR
AREA
1. Scopul lucrării
a) Evidenţierea distribuţiei neuniforme a sarcinii pe elementele unei
asamblări cu şuruburi solicitată tdansversal.
b) Determinarea pe cale experimentală a sarcinii preluate de elementele
unei asamblări cu şurubiri solicitată transversal şi a coeficientului de
neuniformitate.
2. Elemente teoretice
În cazul asamblări cu şurubiri solicitată transversal, sarcina exterioară
acţionează perpendicular pe axa şurubului.
La astfel de asamblări se disting două situatii :
a) Şuruburile sunt montate fară joc între tijă şi platbande şi nu strâng
tablele, forţa de tracţiune se transmite între platbande prin intermediul
şuruburilor, care sunt solicitate la forfecare şi contact. Acest tip de
asamblare nu este recomandat datorită jocurilor ce pot apare în timp între
platbande şi tija şurubului.
b) Şuruburile, montate cu joc între tijă şi platbande, strâng puternic
platbandele, forţa de tracţiune transmiţându-se de la o platbandă la alta
numai prin frecare, tija şi respectiv filetul şurubului suportă solicitările
datorate strângerii iniţiale a şurubului cu forţa F0;
În acest caz pentru calculul forţei de strângere iniţială din tija şurubului
se foloseşte relaţia 1:
F
µ ⋅ F0 = β ⋅ ; (1)
is
unde : - µ - coeficientul de frecare dintre suprafeţele asamblate (pentru
piese din oţel şi fontă cu suprafeţele prelucrate prin strunjire fină sau
Lucrarea Asamblări cu şuruburi solicitate transversal 2
rectificare µ =0,1....0,15 şi µ =0,2....0,25 pentru suprafeţe
neprelucrate );
- β - coeficient de siguranţă care ţine seama de distribuţia
neuniformă a sarcinii pe elementele asmblării şi în funcţie de gradul de
siguranţă dorit are valori între 1.2 ....2;
- F - forţa care solicită asamblarea transversal;
- is – numărul total de şuruburi ;
Asamblarea studiată în acestă lucrare face parte din a doua categorie.
Fie o asamblare compusă din trei platbande unite prin două rânduri de
către z şuruburi, rânduri care sunt paralele cu direcţia de acţiune a forţei
exterioare (fig.1).
Se noteaza cu Fj,i-1 şi Fi+1,j (j=I, II, III), forţele care solicită platbanda „ j
” în sectorul dintre şuruburile „ i-1 ” şi „ i ”, respectiv între şuruburile „ i
” şi
j
„ i+1 ”şi cu F şi F i forţa exterioară aplicată înbinării, respectiv forţa pe
care o transmite platbanda „ j ” şurubului „ i ”.
II
∑F
j =I
j
i ,i −1 =F (2)
Fi j = Fi ,ji −1 −Fi +
j
1,i , j = I, II (3)
Modul de lucru
a) Cu înbinarea complet descărcată se face echilibrarea punţii
tensometrice pentru fiecare marcă în parte;
b) Se încarcă înbinarea cu forţa F fără a depăşi valoarea 12∙104 N (se vor
face măsurărori pentru mai multe valori ale forţei F); Valoarea forţei de
încărcare a asmblării se determină prin citirea la dinamometru a forţei
din tija şurubului de încărcare Fd şi considerarea braţelor pârghiei de
încărcare , astfel:
l
F = Fd 1 ;
l2
(7)
l1 – distanţa dintre şurubul de încărcare 14 şi articulaţia 7
l2 – distanţa dintre traversa 2 şi articulaţia 7
Deformaţia specifică corespunzătoare forţei totale se determină prin
cuplarea la puntea tensometrică a mărcii 10. Prin masurarea acestei
deformaţii şi calculul forţei totale F cu relaţia 8 se poate face verificarea
corectitudinii echilibrării punţii tensometrice;
F = ε 10 ⋅ E ⋅ A ; (8)
Lucrarea Asamblări cu şuruburi solicitate transversal 5
c) Se determină pentru fiecare sector al platbandei III deformaţia
specifică εi ,i −1 , i=1….z , prin cuplarea succesivă le puntea
III