MODELARE SI DESENARE I

D1. Modelarea şi realizarea desenului de execuţie al unei flanşe

Aplicaţia începe prin relizarea modelului,
care este o flanşă simplă.
I. Realizarea modelului
1) Deschideţi o schiţă, în planul Front.
Cu centrul în originea sistemului de
coordonate, trasaţi un cerc, de rază 60
mm.
2) Trasaţi un alt cerc Ø40 mm, cu centrul
pe verticala care trece prin origine, la
distanţa de 100 mm de origine.
3) După cotare fixaţi cele două centre
(impuneţi constrângeri de poziţie),
folosind pe rând Add Relation, din
bara Sketch. Dacă aţi construit corect,
un mesaj vă averizează că veţi obţine o
reprezentare supradefinită. Folosiţi
Undo pentru revenire.
4) Trasaţi o dreaptă oblică poziţionată
Fi
aproximativ ca în figura D.1.1 şi două
g. D.1.1

Fig. D.1.2 Fig. D.1.3

Centerlines (una orizontală şi una verticală, care să treacă prin origine), aşa cum
sugerează aceeaşi figură.
5) Impuneţi constrângeri de poziţie (tangenţă), prin Add Relation, pe rând, între dreapta
oblică şi cele două cercuri.
6) Selectaţi cercul Ø40 şi axa orizontală, cu CTRL apăsat. Activaţi Mirror, din bara Sketch
şi veţi obţine un cerc plasat simetric faţă de axa selectată.
7) Folosind procedura de la pct. 6), construiţi mai întâi o dreaptă simetrică, după verticală,
obţinută prin oglindirea dreptei tangente la cele două cercuri.
8) Selectaţi cele două drepte şi axa orizontală, apoi Mirror şi obţineţi încă două tangente, în
partea de jos a figurii.
9) Activaţi Trim Entities, din bara Sketch şi aduceţi construcţia în stadiul din figura D.1.2.
10) Mai trasaţi un cerc Ø 80 mm cu centrul în origine şi încă două cercuri Ø 20 mm, cu
centrele în centrele arcelor Ø 40 mm.
11) Extrudaţi, fără Draft, pe distanţa de 15 mm.
12) Pe una dintre feţele flanşei, pe care deschideţi o nouă schiţă, trasaţi un cerc Ø 100 mm,
cu centrul în origine. Selectaţi, în aceeaşi schiţă, muchia Ø 80 mm, apoi activaţi Convert
Entities, din bara Sketch, pentru a mai obţine un cerc Ø 80 mm.
13) Extrudaţi spre exteriorul flanşei, fără Draft, pe distanţa de 50 mm. Veţi obţine flanşa, ca
în figura D.1.3.
14) Folosiţi Fillet, cu raza constantă de 5 mm, pentru a racorda muchia de încastrare a
gâtului flanşei (fig. D.1.3).
15) Teşiţi muchiile din extremitatea gâtului flanşei cu 2×450, ca în fig. D.1.3.
16) Salvaţi pe Desktop, sub un nume convenabil (ex. FLANSA.sldprt).

II. Trecerea la desenul STAS

1) Deschideţi un document nou (File, New din bara cu meniuri derulante) sau activaţi
din bara standard. Documentul FLANSA (modelul) a rămas deschis. Dacă nu este
deschis, noul document se deschide din
fereastra de acces Welcome to
SolidWorks. După setarea de deschidere
(New), în caseta de dialog New
SolidWorks Document, optaţi pentru
Drawing. Se deschide caseta Sheet
Format∕Size.
2) Alegeţi un format de reprezentare, în
concordanţă cu forma şi dimensiunile
modelului. De exemplu setaţi formatul A4-
Portrait, aşa cum este cunoscut formatul
A4 în standarde. OK. În spaţiul de
reprezentare apare formatul din figura
D.1.4.
3) În caseta Model View, deschisă în stânga,
activaţi Cancel (adică ).
4) Executaţi click-dreapta în interiorul
formatului, deschideţi astfel meniul scurt, în
care selectaţi opţiunea Edit Sheet Format,
pentru a face setările necesare reprezentării. Fig. D.1.4
Intraţi în Tools, Options, Document
Properies şi verificaţi dacă în Dimensions butonul Add parentheses by defauld este
inactiv şi dacă, de exemplu, săgeţile de cotare sunt negre şi au forma obişnuită.
 Observaţi că se pot face opţiuni referitoare la poziţia textului faţă de linia de cotă, la
alinierea textului scris etc. În rubrica Image Qulity puteţi impune o precizie sporită de
reprezentare a cercurilor etc. Salvaţi cu OK setările noi. Tot în Document Properties,
activaţi şi Annotation Font, pentru a impune dimensiunile şi stilul de scriere. Alegeţi
dvs. caracteristicile dorite (de exemplu un font de10).
5) Cu Edit
Sheet
Format activ
(verificaţi),
după dublu
click în
rubricile
respective,
modificaţi Fig. D.1.5
textul iniţial al indicatorului, de exemplu ca în figura D.1.5. Dezactivaţi ulterior Edit
Sheet Format, prin click-dreapta
urmat de click pe Edit Sheet.
6) Activaţi comanda Insert, Drawing
View, Model sau, folosind bara
Drawings, urmaţi traseul:
Drawings, Model View. În caseta
deschisă activaţi Next (simbol ). În
trabelul Orientation, selectaţi, de
exemplu Trimetric, dacă apare
numele modelului în Open
Documents. Dacă reprezentarea
modelului nu este deschisă, căutaţi-o şi
deschideţi-o înainte de Next, în
Model View. Executaţi un click în
partea dreaptă-jos a formatului şi va
apărea modelul spaţial în desen.
Intraţi în caseta de dialog Model
View, activaţi scara de reprezentare
(Use custom scale) şi introduceţi
scara 1:2.5. Reprezentarea se
modifică, prin trecerea de la scara
iniţială (probabil 1:5) la cea setată.
Închideţi cu OK caseta Model
View. Fig. D.1.6
7) Insert, Drawing View şi optaţi
pentru Standard 3 View, pentru a plasa în desen cele trei vederi clasice. Executaţi un
click pe model, în spaţiul de desenare. Apar vederile dorite.
8) Executaţi un click pe chenarul roşu care însoţeşte indexul şi fiecare vedere. Observaţi că
puteţi modifica scara dar şi poziţia fiecărei vederi (prin tragere pe ecran, pentru
poziţionare). Mai remarcaţi concordanţa poziţionării vederilor, pentru respectarea
desenului standard. Paşii pe care îi faceţi vă conduc spre realizarea unui desen ca cel din
figura D.1.6.
 9) Pentru a realiza o secţiune, apelaţi la Insert, Drawing View, Section. Vi se solicită să
trasaţi sau să selectaţi linia de axă care sugerează planul de secţionare. Programul vă
solicită apoi să stabiliţi sensul în care operează secţionarea etc. OK, după toate
precizările solicitate de caseta de dialog.
10) Treceţi la operaţia de cotare. Activaţi Smart Dimension, pentru dimensiuni obişnuite,
apoi procedaţi ca la modelare. Cotele apar automat, în concordanţă cu modelul. Puteţi
modifica, impune simboluri (Ø, 0 ) etc. Pentru cote mai puţin comune se apelează la
proceduri cu destinaţie precizată. De exemplu, pentru cotarea unei teşituri, apelaţi la
Tools, Dimensions, Chamfer, apoi aplicaţi cota memorată. Pentru impunerea
toleranţelor, apelaţi la caseta de dialog Dimensions, în care faceţi opţiunile solicitate.
Aspectul final al desenului este cel din fig. D.1.6, cu scara şi notarea secţiunii indicate
automat.
11) Slavaţi, după finalizare. Observaţi extensia.
Operaţi şi alte proceduri de cotare. Puteţi folosi vederi auxiliare, detalii şi alte facilităţi din
Drawing View. Exersaţi şi realizarea şi cotarea altor modele.

D.2. Realizaţi modelul spaţial al reperului din figura D.2.1

1) Selectaţi planul Top, impuneţi Normal to şi trasaţi dreaptunghiul de 150×50 mm.
2) Extrudaţi, pe
înălţimea de 20 mm.
3) Realizaţi pe faţa
superioară, pe care în
prealabil o selectaţi,
dreptunghiul de
80×50 mm, cu un vârf
în vârful stânga-jos al
dreptunghiului iniţial
(cotele de 50 mm se
suprapun).
4) Folosiţi comanda
Extruded Cut,din
bara Feature sau Cut
Extrude din Insert,
Cut, pentru a
îndepărta o prismă de
80×50×10.
5) Pe faţa obţinută Fig. D.2.1
prin extrudare,
realizaţi schiţa următoare: un cerc, ca în fig.
D.2.2; cu un vârf în centrul cercului Ø20 mm,
trasati un dreptunghi cu latura lunga de 40
mm; cealaltă latură, impuneţi-o de 10 mm
(tangentă la cerc).
6) Activaţi comanda Construction
Geometry, din lanţul Tools, Sketch Tools,
sau direct din bara Sketch. Selectaţi latura de
Fig. D.2.2 40 mm care are extremitatea în centrul
cercului şi ea devine linie de axă (de
construcţie).
7) Selectaţi (cu CTRL apăsat) toate laturile dreptunghiului (inclusiv axa abia creată), apoi folosiţi
comanda Mirror din Sketch Tools sau direct din bara Sketch.
8) Stergeţi cu Trim (tot din bara Sketch) laturile inutile, pentru a obţine doar delimitarea conturului

Fig. D.2.3. Fig. D.2.4

canalului definit de semicercul obţinut.

9) Extruded Cut şi, în
caseta de dialog Cut-
Extrude, impuneţi o
îndepărtare de material pe
toată grosimea piesei
(Through All, în loc de
Blind), cu direcţia
corespunzătoare, fără Draft,
aşa cum indică preview-ul
din figura D.2.3. OK în
casetă.
10) Pe zona rămasă
nemodificată a aceleiaşi feţe,
Fig. D.2.5 Fig. D.2.6 trasaţi dreptunghiul din
figura D.2.4.
11) Extrudaţi dreptunghiul, pe înălţimea de 50 mm,
fără draft, în sus. După extrudare, selectaţi faţa
dinspre canal a prismei tocmai obţinute şi impuneţi
Normal to.
12) Realizaţi pe această faţă cercul şi cotele de pe
figura D.2.5.
13) Extruded Cut şi realizaţi gaura străpunsă
(Through All) de Ø25.
14) Alegeţi o altă modalitate de vedere, de exemplu
ca în figura D.2.6. Selectaţi cele două muchii
Fi superioare ale umărului găurit.
g. D.2.7 15) Selectaţi în bara Feature opţiunea de editare
Fillet. Impuneţi aceeaşi rază constantă, de 25 mm.
OK.
16) Activaţi în View butonul Shaded with Edges şi rotiţi modelul, care arată ca în figura D.2.6.
17) Salvaţi, sub un nume potrivit, pe Desktop.
18) Modificaţi (editaţi) modelul obţinut. De exemplu, selectaţi prin click - dreapta, în Feature
Manager Design Tree, extrudarea prin care s-a creat porţiunea în care s-a practicat gaura Ø25 mm.
Optaţi pentru Edit Feature şi, după reapariţia casetei de dialog, impuneţi o altă cotă de extrudare,
sau introduceţi un Draft de circa 100. OK şi observaţi, pe rând, efectele.
19) Folosiţi şi alte posibilităţi de editare, inclusiv asupra schiţelor din Feature Manager Design
Tree. De exemplu, pentru aceeaşi operaţie de extrudare, selectaţi Edit Sketch şi modificaţi cota de
30 mm (o reevaluaţi la 20 mm), veţi obţine, după OK, o piesă ca în figura D.2.7.
20) Realizaţi desenul de execuţie al piesei modelate mai sus.

D.3. Modelul şi desenul vârfului cepului unei îmbinări filetate

Realizarea
modelului
spaţial al cepului
filetat al unei
îmbinări a
coloanelor
de tubaj, în
industria
extractivă.
Desenul
vărfului
cepului este
sugerat de figura
9.1.
Diametrul
exterior al
ţevii este de
139,7 mm, cu o
grosime
nominală
a peretelui
de 9,16 mm. Cele
două trepte de
filet

DETALIUL A DETALIUL B

DETALIUL C
Fig. D.3.1

trapezoidal, dispuse pe generatoare cilindrice, au fost obţinute prin prelucrare prin aşchiere, pe
maşină cu comandă numerică, folosind un cuţit profilat, prin 12 treceri succesive. Detaliul A
cuprinde aspectul filetului trapezoidal.
 Umărul central de 2 mm (detaliul B), reprezintă baza de măsurare şi a fost obţinut prin
deformare plastică la rece, în urma căreia vârful cepului este comprimat (diametru interior minim de
116 mm) iar mufa este lărgită corespunzător, pe toată lungimea. Umărul descarcă filetul la montaj,
în timpul strângerii şi deci limitează momentul de strângere la montaj.
Detaliul C se
referă la capătul liber al
cepului. Diametrul de
124,085 corespunde
unui contact liniar, de
tip metal/metal, între
cep şi mufă, contact
care, prin deformaţiile
elastice locale asigură
etanşarea.
Modelarea
spaţială impune etapele
de mai jos.
1) Deschideţi o schiţă
în planul frontal şi
realizaţi conturul din
figura D.3.2, ţinând
Fig. D.3.2. Schiţa plană seama şi de cotele din
fig. D.3.1. Vârful

Fig. D.3.3
cepului se realizeză conform detaliului C, în timp ce zonele de început şi sfârşit ale celor două trepte
filetate se reprezintă conform detaliilor A şi B. Detaliul B se referă la umărul central, faţă de care se
cotează treptele filetate. Sfârşitul ambelor trepte de filet se realizează în corpul cepului, prin zone de
înălţime 1,575 şi înclinate cu 100 faţă de verticală, ca şi flancul pasiv al filetului.
2) Activaţi comanda Revolved Boss/Base. În caseta de dialog Revolve, linia de axă va fi selectată
ca prim parametru, direcţia este indiferentă, ungiul de rotire este de 3600 iar conturul selectat (dacă
este solicitat) este conturul, neapărat închis, de lungime 117,4 mm, reprezentat de cep. Rezultatul
este cepul nefiletat, din figura D.3.3.
3) Activaţi planul
Front şi deschideţi o
nouă schiţă. În ea,
reprezentaţi un contur
al secţiunii prin spira
plină a filetului.
Plasaţi o copie
(Tools, Sketch
Tools, Move or
Copy, cu opţiunea
Copy), pe
generatoarea
Fig. D.3.4
conturului cepului,
aşa cum sugerează
figura D.3.4, la cota 33,02 de umărul central. Închideţi schiţa.
4) Activaţi planul Right. Creaţi un alt plan, paralel cu acesta, plasat la o distanţă impusă de Right.
Deci: Insert, Reference Geometry, Plane, cu opţiunea Parallel Plane at Point. Drept punct de
referinţă, selectaţi un punct din conturul care reprezintă schiţa secţiunii prin filet, plasată pe cep.
OK.
5) În planul astfel
realizat, trasaţi un cerc,
cu centrul în origine, şi
cu raza definită de
punctul folosit pentru
construirea planului.
Închideţi schiţa.
6) Insert, Curve,
Helix/Spiral, iar în
caseta de dialog,
impuneţi un pas de
5,08 mm, un număr de
7 spire, un unghi de
strart de 900 şi sensul
orar. OK.
7) Swept Boss/Base,
cu impunerea
conturului secţiunii
spirei, drept contur
generator şi a spiralei,
drept curbă directoare.
Fig. D.3.5
OK. Se obţine cepul, ca
în figura D.3.5.
8) Continuaţi cu filetul de pe cealaltă treaptă. Salvaţi.
 OBSERVAŢIE
Este posibil să fiţi nevoiţi să ştergeţi conturul iniţial al secţiunii filetului, înainte de
realizarea spirelor.

9) Trebuie avute în vedere detalii legate de sensul filetului, pentru a permite înşurubarea.
10) Încercaţi şi realizaţi singuri mufa, ca piesă conjugată a cepului, zona de etanşare din interior,
fiind înclinată cu 110 faţă de orizontală.
În rest, cotele se păstrează, cu excepţia creşterii diametrului (evazării) mufei, care corespunde
comprimării vârfului cepului.

Elaborarea desenului de execuţie

Urmează trecerea la desen, care va arăta ca fig. D.3.1.
Se vor impune condiţii de precizie dimensională adecvate şi abateri geometrice strânse.