GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR

CURS 9 – EN, SE – AN I
Modelarea solidelor
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

15. Utilizarea comenzilor FILLET si CHAMFER

Pentru tesirea sau racordarea muchiilor unui obiect 3D putem utiliza atat
comenzile Chamfer si Fillet din panel-ul Modify, pe care le-am utilizat si la desenarea in plan
(2D) cat si comenzile ChamferEdge si FilletEdge, prezente in panel-ul Solid Editing din tab-ul
Solid.
Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “37.Utilizarea comenzilor FILLET si CHAMFER.dwg”.
Pasul 2
Lansati comanda Fillet si selectati muchia din figura de mai jos. Se observa ca, odata selectata
o muchie a unui solid, comanda Fillet cere direct introducerea valorii razei de racordare, si nu
selectarea celui de-al doilea obiect.
Introduceti raza dorita sau apasati Enter daca valoarea curenta este buna. Selectati apoi si
cealalta muchie din partea stanga si apasati Enter pentru a finaliza racordarea.
Pasul 3
Lansati comanda Chamfer si selectati suprafata pe care va fi plasata tesirea. Puteti alege
repetat optiunea Next pentru a ajunge, in profunzime, la suprafata dorita. Alegeti apoi
optiunea OK.
Introduceti distantele de tesire (Base chamfer distance si Other chamfer distance), in acest
caz, ambele de valoare 2 mm.
Selectati apoi toate muchiile care urmeaza a fi tesite si apasati Enter pentru finalizare.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

15. Utilizarea comenzilor FILLET si CHAMFER

Pasul 4
Lansati comanda FilletEdge si selectati muchia indicata. Se observa ca racordarea este afisata
in modul Preview pentru valoarea propusa a razei. Daca sunteti de acord cu rezultatul,
apasati Enter pentru a accepta racordarea.

Pasul 5
Lansati din nou comanda FilletEdge si alegeti optiunea Chain din menu-ul shortcut. Selectati o
muchie din partea de jos a canalului si observati selectia intregului sir de muchii inlantuite cu
prima muchie selectata.

Pasul 6
Lansati comanda ChamferEdge si alegeti optiunea Loop, ceea ce da posibilitatea de a selecta
o bucla inchisa formata din mai multe muchii.
Setati distantele de tesire si selectati apoi una din muchiile superioare ale conturului exterior al
piesei. Observati tesirea intregii bucle.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

16. Utilizarea comenzii SLICE

Pentru taierea solidelor in AutoCAD se utilizeaza comanda SLICE. Aceasta comanda poate fi accesata din
ribbon-ul 3D Modeling, tab-ul Solid, panel-ul Solid Editing sau din tab-ul Home, panelul Solid Editing.

Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “38.Utilizarea comenzii SLICE.dwg”.
Pasul 2
Lansati comanda Slice si selectati obiectul ce trebuie taiat, in acest caz, piesa din stanga. Taierea se poate
face cu un plan pe care il puteti determina prin trei puncte (3points) sau selectand o suprafata planara sau cu
un plan paralel cu planele XY, YZ, ZX ale sistemului de coordonate curent.
Alegeti din menu-ul shortcut optiunea ZX, selectati apoi un punct in planul paralel cu ZX, centrul alveolei
circulare din stanga, si apasati enter pentru a pastra ambele parti rezultate din taiere. Selectati apoi partea din
fata si deplasati-o pe directia Y pentru a pune in evidenta taierea.
Pasul 3
Comanda Slice poate utiliza ca obiect taietor si o suprafata oarecare, cu conditia ca aceasta sa strapunga
solidul in toate partile.
Utilizati comanda Extrude pentru a realiza o suprafata pornind de la curba plana deschisa sau faceti
vizibil layer-ul Suprafete.
Lansati apoi comanda Slice, selectati piesa din dreapta si apoi apasati Enter.
Din menu-ul shortcut, alegeti optiunea Surface si selectati suprafata de culoare verde.
Apasati Enter pentru a pastra cele doua parti rezultate si inchideti Layer-ul Surface. Efectuati apoi o
deplasare a jumatatii din fata pentru a vedea rezultatul comenzii Slice.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

17. Crearea unei sectiuni intr-un solid (SECTION)

Crearea si gestionarea vederilor si sectiunilor automate intr-un solid se poate face cu o serie de
comenzi grupate in ribbon-ul 3D Modeling, tab-ul Solid, panel-ul Section.
Sectionarea solidului se face cu un plan (SectionPlane) si se pot pune in evidenta sectiunile “in
timp real” (Live Section) pentru zona in care este pozitionat planul.
Odata deplasat planul de sectionare, se poate obtine imaginea sectiunii dintr-o noua zona a
piesei.

Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “39.Crearea unei sectiuni intru-un solid (SECTION).dwg”.

Pasul 2
Lasati comanda Sectionplane apasand pe butonul acesteia din panel-ul Section. Pentru
sectionare se poate utiliza un plan ce trece printr-o fata, poate fi determinat prin puncte sau un
plan paralel cu o directie ortografica (Orthographic – Front, Back, Top, Bottom, Left, Right).
Alegeti optiunea Front si observati aparitia sectiunii in piesa. Daca sectiunea nu apare, veti
apasa pe butonul Live Section din panel-ul Section.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

17. Crearea unei sectiuni intr-un solid (SECTION)

Pasul 3
Dupa crearea planului de sectionare, apasati pe butonul Generate Section pentru a obtine
sectiunea dorita ca reprezentare plana. Comanda care se va lansa poatra
denumirea SECTIONPLANETOBLOCK.
In caseta Generate Section/Elevation, apasati pe butonul Select section plane si selectati
planul dorit, verificati existenta celorlalte optiuni: 2D Section/Elevation, Include all
objects, Insert as new block. De aici tragem concluzia ca se va genera o sectiune daca planul
intersecteaza piesa sau o vedere daca planul este plasat in fata piesei. De asemenea, obiectul
creat va fi implicit un bloc.
Apasati butonul Section Settings… si modificati in caseta cu acelasi nume modelul de hasurare
– ANSI31 si culoarea Magenta. Apasati apoi butonul OK si plasati blocul cu reprezentarea
sectiunii in planul XY.
Puteti obtine alte sectiuni deplasand planul intr-o alta zona a piesei si reluand pasii de mai sus.
De remarcat faptul ca prin sectionare (Section) nu se distruge integritatea solidului, asa cum
face comanda Slice.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

18. Utilizarea optiunilor comenzii SOLIDEDIT

Odata create obiectele solide in AutoCAD, ne punem deseori problema modificarii acestora la
nivelul sub-obiectelor componente.
In acest scop se poate utiliza comanda Solidedit care dispune de facilitati de editare a solidelor
la nivelul muchiilor (Extract Edges, Imprint, Color Edges, Copy Edges), la nivelul fetelor
(Extrude Faces, Taper Faces, Move Faces, Copy Faces, Offset Faces, Delete Faces,
Rotate Faces, Color Faces) sau la nivelul intregului obiect (Separate, Clean, Shell, Check).
Toate aceste optiuni se gasesc in ribbon-ul 3D Modeling, tab-ul Home, panel-ul Solid
Editing sau in panelul cu acelasi nume din tab-ul Solid.
Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “40.Utilizarea optiunilor comenzii SOLIDEDIT.dwg”.
Pasul 2
Selectati optiunea Move Faces a comenzii Solidedit si selectati fata din stanga-sus a solidului
din desen.
Apasati Enter pentru a incheia selectia fetelor si selectati apoi punctul de baza (Base point) –
Endpoint-ul indicat mai jos si punctul de destinatie (Second point) – Midpoint-ul muchiei
verticale indicate.
Sintaxa este asemanatoare comenzii Move utilizate in plan.
Observati mutarea fetei si de asemenea, sectionarea gaurii intalnite in pozitia de destinatie.
Comanda Solidedit ramane in executie, avand posibilitatea de a mai selecta si alte optiuni.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

18. Utilizarea optiunilor comenzii SOLIDEDIT

Pasul 3
Selectati optiunea Taper si selectati fata superioara din dreapta. Se solicita selectarea unui
punct de baza si unui al doilea unct al directiei de inclinare – selectati cele doua capete ale
muchiei adiacente din fata. Introduceti apoi valoarea de 15 grade pentru unghiul de inclinare.

Pasul 4
Selectati optiunea Move Faces pentru a deplasa slotul oval. In situatia selectarii nedorite a unei
suprafete (ex.: suprafata frontala) puteti alege optiunea Remove pentru a indeparta aceasta fata
din multimea de selectie. Selectati Endpoint-ul indicat si specificati o deplasare de 15 mm in
directia polara de 0 grade.

Pasul 5
Pentru deplasarea suprafetei din partea dreapta a solidului, va trebui sa alegeti din nou
optiunea Move Faces si sa selectati atat suprafata plana cat si racordarile adiacente. In caz
contrar veti obtine un mesaj de eroare.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

19. Utilizarea optiunilor Imprint si Shell ale comenzii SOLIDEDIT

In exemplul de fata vom utiliza doua optiuni importante ale comenzii Solidedit, si anume imprimarea unor
curbe pe solidul existent (Imprint) si obtinerea pieselor cu pereti subtiri (Shell).

Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “41.Utilizarea optiunilor Imprint si Shell ale comenzii SOLIDEDIT.dwg”.
Pasul 2
Alegeti optiunea Imprint si selectati solidul iar apoi polilinia ca obiect care va fi imprimat. Optati pentru
stergerea obiectului sursa. Selectati, de asemenea si cercul si apasati Enter pentru a finaliza imprimarea.
Observati ca cele doua contururi fac parte integranta din solid.
Pasul 3
Contururile imprimate cu optiunea Imprint, se pot utiliza pentru a crea noi forme prin extrudare si scadere
(Subtract) din solidul de baza.
Utilizati in acest sens comanda Presspull, selectati un punct in interiorul poliliniei si alegeti dinamic o inaltime
mai mare decat grosimea piesei. Conturul extrudat este astfel scazut din solid.
Tot cu ajutorul comenzii Presspull, extrudati cercul pe o adancime de 30 mm.
Alegeti apoi modul de vizualizare Shaded si rotiti imaginea pentri a observa noua forma a piese.
Pasul 4
Pentru obtinerea piesei cu pereti subtiri se va utiliza optiunea Shell a comenzii Solidedit.
Selectati solidul si apoi fata sau fetele care vor fi indepartate. Se va selecta in acest caz numai fata superioara
a piesei. Alegeti apoi o grosime de perete de 10 mm.
Iesirea din comanda se face cu ajutorul optiunii Exit.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

20. Crearea automata a vederilor si sectiunilor (SOLVIEW, SOLDRAW)

Programul AutoCAD ne da posibilitatea realizarii automate a vederilor si sectiunilor unui solid
astfel incat sa obtinem desenul de executie al piesei pornind de la modelul 3D.
Proiectiile si sectiunile necesare se realizeaza in spatiul Paper, utilizand
comenzile Solview si Soldraw, plasate in ribbon-ul 3D Modeling, tab-ul Home, panel-
ul Modify, in partea ascunsa a acestuia.
Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “42.Crearea automata a vederilor si sectiunilor (SOLVIEW,
SOLDRAW).dwg”.
Pasul 2
In partea stanga-jos a zonei grafice, apasati pe fila Layout 1 pentru a trece in Paper Space.
Veti obtine imaginea unei foi de hartie care are marimea implicita a formatului A4 (210*297), cu
o fereastra de vizualizare (viewport), care va trebui configurata intr-o prima etapa.
Pentru configurarea plansei Layout 1, apasati butonul dreapta al mouse-ului cu cursorul plasat
pe eticheta Layout 1 si alegeti din menu-ul shortcut optiunea Page Setup Manager…
In caseta de dialog Page Setup Manager, selectati Layout 1 din lista si apasati butonul Modify.
In caseta de dialog Page Setup – Layout 1, selectati fisierul de configurare DWG to
PDF pentru Printer/Plotter Name, formatul ISO A3 (420 x 297 mm) pentru Paper size si
apasati butonul OK pentru a incheia configurarea. Stergeti apoi fereastra de vizualizare
prezenta in spatiul plansei.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

20. Crearea automata a vederilor si sectiunilor (SOLVIEW, SOLDRAW)

Pasul 3
Lansati comanda Solview si alegeti optiunea UCS pe prompt-ul Enter an option. De
asemenea, selectati optiunea Current pentru desemnarea UCS-ului curent.
Apasati Enter pentru a accepta scara curenta a vederii (Enter view scale < 1>).
Alegeti centrul vederii in partea stanga-jos a plansei si stabiliti apoi marimea ferestrei care va
contine vederea UCS. Introduceti, de asemenea, numele vederii – V1.
Selectati optiunea Section din menu-ul Enter an option pentru a realiza o sectiune. Selectati
punctul indicat (Midpoint) pentru a stabili primul punct al planului de taiere. Selectati mijlocul
laturii opuse pentru a defili cel de-al doilea punct al planului de taiere. Numele vederii va fi V2 si
se vor selecta scara 1:1, centrul vederii si marimea viewport-ului.
Alegeti apoi o vedere Ortho, selectati un punct pe mijlocul conturului viewport-ului sectiunii V2 si
plasati vederea cu numele V3 in partea dreapta-sus a plansei.
Alegeti o vedere auxiliara (Auxiliary), specificati cele doua capete ale proiectiei planului inclinat
in vederea V2 si plasati vederea cu numele V4 in partea dreapta-jos a plansei.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

20. Crearea automata a vederilor si sectiunilor (SOLVIEW, SOLDRAW)

Pasul 4
Utilizand editarea cu ajutorul grip-urilor, aranjati contururile vederilor ca in imaginea de mai jos si
aduceti imaginea piesei in centrul vederii auxiliare prin efectuarea comenzii Pan in
spatiul Model aferent vederii.
Deschideti apoi lista Layers si observati aparitia automata a layer-elor VIS, HID si DIM pentru
fiecare vedere in parte si, de asemenea, layer-ul HAT pentru sectiunea V2.
Programul a plasat in layer-e separate muchiile vizibile, muchiile ascunse si hasura. De
asemenea, a pregatit cate un layer de cotare DIM pentru fiecare vedere in parte si a stabilit
vizibilitatea selectiva a acestor layer-e numai in ferestrle de care apartin.

Pasul 5
Lansati comanda Soldraw si selectati cele trei vederi ortogonale, ca in figura de mai jos.
Observari convertirea imaginii piesei 3D in proiectii 2D. In continuare, pentru finaizarea
desenului de executie, va trebui sa modificati layer-ele cu denumirea HID pentru a le atasa tipul
de linie Dashed, veti modifica scara hasurii din sectiunea V2 si modelul acesteia pentru a o afisa
corespunzator si veti aplica dimensiunile necesare pe fiecare fereastra in parte in layer-
ul DIM aferent.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

21. Crearea solidelor pornind de la desenul 2D

Pentru constructia modelului 3D al unei piese putem utiliza proiectiile plane ale acestuia.

Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “43.Crearea solidelor pornind de la desenul 2D.dwg”.

Pasul 2
Va trebui sa copiem proiectia de sus a piesei intr-o zona libera a ecranului. Pentru aceasta, vom
declara invizibile layer-ele COTE, AXE si Defpoints.

Pasul 3
Lansati comanda Copy si selectati obiectele componente ale proiectiei de sus. Realizati o copie
a acestora in partea dreapta a zonei grafice.
Dupa copiere, refaceti situatia anterioara prin dezghetarea layer-elor inchise.
In zona in care ati realizat copia proiectiei, copiati conturul interior la 2 mm pe directia Z+ si
modificati cele doua contururi cu ajutorul comenzilor Erase si Trim.
De asemenea, convertiti apoi cele doua contururi in polilinii cu ajutorul comenzii Pedit.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

21. Crearea solidelor pornind de la desenul 2D

Pasul 4
Extrudati capul boltului pe 2 mm in directia Z-, lansand comanda Extrude si selectand cercul
exterior.

Pasul 5
Lansati comanda Loft si selectati cele doua polilinii apoi acceptati optiunea implicita Cross
sections only. Veti realiza astfel portiunea evazata a boltului intre cele doua sectiuni de trecere.

Pasul 6
Utilizand comanda Presspull, selectati fata de sus a portiunii obtinute prin Loft si introduceti
inaltimea de 5 mm pe directia Z+.

Pasul 7
Lansati comanda Union si selectati toate obiectele 3D pentru a le uni intr-o singura piesa.
Lansati comanda Filetedge si selectati muchia de jos a capului boltului. Acceptati valoarea de 1
mm pentru raza racordarii si apasati Enter pentru a incheia comanda.
Ati realizat astfel modelul 3D al piesei pornind de la desenul ei de executie.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

22. Verificarea interferentei intre solide (INTERFERE)

Programul AutoCAD ne da posibilitatea verificarii interferentei intre solidele asamblate. Aceasta
verificare se poate face cu ajutorul comenzii Interfere, plasata in ribbon-ul 3D Modeling, tab-
ul Home, panel-ul Solid Editing.

Pasul 1
Deschideti desenul cu numele “44.Verificarea interferentei intre solide (INTERFERE).dwg”.

Pasul 2
Desi asamblarea este posibila chiar si in cazul in care diametrul exterior al surubului este mai
mare decat diametrul gaurilor prin care trece, putem verifica daca exista volume comune si, de
asemenea, le putem pune in evidenta si le putem indeparta ulterior.
Lansati comanda Interfere si selectati primul set de obiecte format din cele doua placi. Apasati
Enter pentru a incheia selectia si selectati apoi surubul pentru constituirea celui de-al doilea set
de obiecte.
Dupa ce ati incheiat selectia celui de-al doilea set prin apasarea tastei Enter, portiunea comuna
a pieselor selectate este pusa in evidenta prin crearea unor solide temporare si veti primi o
raportare a interferentei verificate in caseta de dialod Interference Checking.
Dezactivati casuta de marcare Delete interference objects created on Close si apasati
butonul Close. Solidele de interferenta raman in zona grafica.
 CURS 9 – Grafică asistată de calculator

22. Verificarea interferentei intre solide (INTERFERE)

Pasul 3
Utilizati comanda Subtract pentru a scadea din placa de sus solidul de interferenta din aceasta.

Pasul 4
Reluati operatia de la pasul precedent pentru placa de jos.

Pasul 5
Lansati comanda Interfere si verificati din nou interferenta intre cele doua seturi de obiecte. Veti
obtine informatia: Objects do not interfere.