Aplicaţii CAD-CAM-CAE

LUCRARE DE LABORATOR NR. 2

Aplicaţie privind modelarea tridimensională a pieselor

Enunţ:
Să se realizeze folosind CATIA V5, modelul tridimensional al piesei Arbore pe baza
desenului de execuţie din figura 1.

Fig. 1. Desenul de execuţie al piesei Arbore

REZOLVARE:
Se lansează în execuţie programul şi apoi aplicaţia Part Design; în caseta de dialog Part Name,
în câmpul Enter Part Name se introduce numele documentului (Arbore) şi se închide caseta cu
butonul OK.
Pentru crearea corpului principal al arborelui – cele trei tronsoane – se pot folosi două
metode. Prima constă în folosirea de trei ori a comenzii Pad pentru extrudarea a trei cercuri cu
diametrele egale cu cele ale tronsoanelor, pe lungimi egale cu cele ale tronsoanelor. Cea de-a doua
metodă presupune utilizarea comenzii Shaft care generează corpul principal al arborelui prin rotirea
cu 3600 a unei schiţe în jurul unei axe. În continuare se prezintă cea de-a doua modalitate de lucru.
Deoarece trebuie generată prima caracteristică pe baza unei schiţe (caracteristica de bază), se
lansează aplicaţia Sketcher şi se alege planul XY ca plan de schiţare prin selecţie din arborele de
specificaţii; în acest moment apare pe ecran interfaţa de lucru a programului în mediul de schiţare,
programul fiind pregătit pentru crearea primei schiţe.
Pentru desenarea schiţei de bază se activează butoanele Grid, Snap to Point şi Geometrical
Constraints de pe bara Sketch tools. În stare activată, butonul Geometrical Constraints
permite aplicarea automată a constrângerilor geometrice elementelor geometrice ce compun schiţa.
Cu comanda Axis se desenează o axă orizontală ce coincide cu axa orizontală H a sistemului de axe
HV. Cu comanda Profile se desenează un contur deschis, având forma ca în figura 2, având grijă ca
latura din stânga să coincidă cu axa verticală V a sistemului HV, iar capetele să aparţină axei.

1
 Aplicaţii CAD-CAM-CAE

Fig. 2. Crearea schiţei de bază

Deoarece programul a aplicat automat constrângerile geometrice, în continuare se aplică
constrângerile dimensionale cu comanda Constraint . Cotele pe direcţie orizontală se
amplasează prin apelarea comenzii şi selecţia individuală a elementelor – în cazul cotării lungimilor
– şi prin selecţia elementelor extreme – în cazul cotării distanţei. Cotele pe direcţie verticală
(diametrele tronsoanelor) se precizează prin selecţia axei şi a elementului corespunzător de pe
contur. Pentru ca acestea să fie de tip diametru se alege opţiunea Radius/Diameter din meniul
contextual al cotei (fig. 3). În urma aplicării constrângerilor dimensionale, schiţa arată ca în figura 4.
Se observă că în această situaţie nu a fost necesară poziţionarea explicită prin dimensionare a
schiţei în planul XY. Poziţionarea s-a realizat prin constrângere geometrică: coincidenţa axei şi,
respectiv, a segmentului vertical din stânga conturului, cu axele H şi, respectiv, V a sistemului de
axe HV.

Fig. 3. Transformarea unei cote de tip distanţă în cotă de tip diametru

Fig. 4. Schiţa de bază după aplicarea constrângerilor geometrice şi dimensionale

Se verifică corectitudinea schiţei din punctul de vedere al gradului de constrângere cu butonul

Sketch Solving Status, localizat pe bara de instrumente Tools. O altă metodă de verificare constă
în utilizarea opţiunii Diagnostics , prin apăsarea butonului cu acelaşi nume de pe bara de
instrumente Visualization (fig. 5). Această opţiune permite vizualizarea stării schiţei din punct de
vedere al constrângerii geometrice şi dimensionale prin colorarea, în funcţie de starea de
constrângere, a elementelor ce o compun. Elementele constrânse complet sunt colorate în verde.

Fig. 5. Bara de instrumente Visualization

2
 Aplicaţii CAD-CAM-CAE
În acest moment schiţa este pregătită pentru etapa următoare, şi anume: obţinerea
caracteristicii de bază.
Se părăseşte aplicaţia Sketcher cu ajutorul butonului Exit workbench din bara de
instrumente Workbench, CATIA revenind în modulul Part Design.
Generarea caracteristicii de revoluţie se face cu comanda Shaft . Se apelează comanda şi,
în caseta Shaft Definition (fig. 6), se introduce valoarea 360 în câmpul First angle şi în câmpul
Selection din cadrul Profile/Surface se selectează conturul creat (Sketch.1). Programul recunoaşte
şi selectează automat, în câmpul Selection din cadrul Axis, linia creată cu comanda Axis,
considerând-o axa în jurul căreia se generează caracteristica de revoluţie.

Fig. 6. Generarea caracteristicii de revoluţie cu comanda Shaft

Pentru realizarea decupării de pe tronsonul de diametru 40 mm este necesară schiţarea într-un

plan ce conţine axa arborelui. Pentru aceasta, se comută în mediul pentru schiţare cu butonul
Sketcher şi se selectează planul ZX din arborele de specificaţii (fig. 7). În planul de schiţare se
desenează un dreptunghi cu comanda Rectangle şi se constrânge dimensional prin două cote de
formă (40 şi 50) şi două cote de poziţie faţă de axele sistemului HV (25 şi 32), ca în figura 8.
Se comută în mediul Part Design cu butonul Exit workbench şi se apelează comanda Pocket
pentru generarea decupării. În caseta Pocket Definition se precizează caracteristicile decupării aşa
ca în figura 9. Pentru îndepărtarea materialului simetric faţă de planul schiţei s-a bifat opţiunea
Mirrored extend. Schiţa se selectează în câmpul Selection.

Fig. 7. Selecţia planului de schiţare Fig. 8. Schiţa pentru crearea

folosit la crearea decupării decupării cu comanda Pocket

3
 Aplicaţii CAD-CAM-CAE

Fig. 9. Crearea decupării cu comanda Pocket

Pentru crearea găurilor de diametru 12 mm se foloseşte din nou comanda Pocket şi acelaşi plan
de schiţare. În planul de schiţare se desenează un cerc cu comanda Circle şi de constrânge
dimensional cu comanda Constraints prin indicarea diametrului şi a poziţiei centrului cercului în
raport cu axele sistemului HV (fig. 10, a). În caseta Pocket Definition se fac setările din figura 10, b.

a.

b.
Fig. 10. Crearea găurilor cu comanda Pocket

Pentru generarea celor două găuri de diametru 18 mm practicate pe tronsonul de diametru 60

mm se procedează astfel: se defineşte un plan de schiţare tangent la tronson, se utilizează comanda
Hole pentru crearea unei găuri şi apoi aceasta se multiplică circular cu comanda Circular Pattern
sau se oglindeşte cu comanda Mirror.

4
 Aplicaţii CAD-CAM-CAE

Fig. 11. Definirea unui plan de schiţare cu comanda Plane

Planul de schiţare se defineşte cu comanda Plane de pe bara de instrumente Reference
elements. Se apelează comanda şi se alege opţiunea Offset from plane din lista Plane Type (fig.
11). Planul de referinţă considerat este XY şi se selectează din arborele de specificaţii. După
precizarea distanţei de 30 mm în câmpul Offset, caseta Plane Definition se închide cu OK.
Se apelează comanda Hole şi se selectează planul de schiţare definit. În caseta Hole
Definition (fig. 12), în tab-ul Extension se aleg/introduc următoarele caracteristici: Blind –
adică gaură nestrăpunsă, diametrul de 16 mm (în câmpul Diameter), adâncimea de 18 mm (în
câmpul Depth), terminaţia în V la 1200 (opţiunea V-Bottom şi câmpul Angle). Cu butonul
Positioning Sketch se comută în mediul pentru schiţare pentru poziţionarea găurii faţă de o
suprafaţă frontală şi faţă de axa tronsonului. În tab-ul Type se selectează tipul de gaură: Simple.

Fig. 12. Crearea găurii cu comanda Hole

Cealaltă gaură, diametral opusă celei create, se poate obţine prin două metode: prin
multiplicare circulară cu comanda Circular Pattern şi prin oglindire cu comanda Mirror.
Dacă se foloseşte comanda Circular Pattern , după apelarea acesteia, programul afişează
caseta Circular Pattern Definition (fig. 13) în care se alege modul de definire a multiplicării
Complete Crown din lista Parameters şi se introduce numărul de instanţe distribuite pe un unghi
de 3600 în câmpul Instance(s). În câmpul Reference element se selectează faţa cilindrică a
tronsonului circular (Element de referinţă), iar în câmpul Object se selectează gaura creată
anterior, de preferat din arborele de specificaţii. Rezultatul operaţiei este prezentat în figura 13.

5
 Aplicaţii CAD-CAM-CAE

Fig. 13. Multiplicarea găurii cu comanda Circular Pattern

Cea de-a doua metodă presupune utilizarea comenzii Mirror . Comanda necesită
selecţia caracteristicii de oglindit şi apoi precizarea planului de oglindire. În situaţia dată, planul
de oglindire considerat este planul XY şi se selectează din arborele de specificaţii (fig. 14).

Fig. 14. Oglindirea găurii cu comanda Mirror

Pentru generarea canalului de pană se comută în mediul Sketcher şi se selectează planul XY

ca plan de schiţare. În acest plan se desenează conturul canalului de pană folosind comanda
Elongated Hole . Constrângerea dimensională se realizează cu comanda Constraint şi constă
în precizarea cotelor de formă (R6 şi 25) şi de poziţie a conturului (15 şi 0) faţă de suprafaţa
frontală şi faţă de axa tronsonului (fig. 15).

Fig. 15. Schiţa pentru crearea canalului de pană

Se comută în mediul Part Design şi se apelează comanda Pocket. În cadrul First Limit al
casetei Pocket Definition (fig. 16) se alege opţiunea Dimension din lista Type şi se introduce
valoarea de 25 mm în câmpul Depth. În câmpul Selection se selectează schiţa anterior creată. Cu
butonul More>> se dezvoltă cadrul Second Limit şi introduce valoarea -19 mm în câmpul Depth.
6
 Aplicaţii CAD-CAM-CAE
Programul îndepărtează materialul delimitat de schiţă şi două plane paralele cu planul schiţei aflate
la distanţă de 6 mm.

Fig. 16. Crearea canalului de pană cu comanda Pocket

Crearea găurii de centrare se face cu comanda Hole. După apelarea comenzii se selectează
suprafaţa frontală şi se fac următoarele setări în caseta Hole Definition. În tab-ul Type (fig. 17) se
alege tipul de gaură Countersunk (gaură cu locaş conic) şi se alege opţiunea Depth & Angle
pentru precizarea caracteristicilor părţii conice (6 mm şi respectiv 900). În tab-ul Extension (fig. 18)
se alege tipul de terminaţie (Blind) şi se precizează diametrul (7 mm) şi adâncimea (15 mm) găurii
cilindrice. Terminaţia găurii cilindrice este în V, cu unghiul de 1200 (opţiunea V-Bottom).

Fig. 17. Alegerea tipului de gaură şi Fig. 18. Precizarea caracteristicilor

precizarea caracteristicilor părţii conice a părţii cilindrice a găurii
găurii

Fig. 19. Poziţionarea găurii de centrare Fig. 20. Gaura de centrare

7
 Aplicaţii CAD-CAM-CAE

Poziţionarea găurii se face prin comutarea în mediul Sketcher cu butonul Positioning Sketch
din casetă. Se selectează punctul care marchează centrul găurii şi muchia circulară a tronsonului şi
apoi se apelează comanda Constraints Defined in Dialog Box . În caseta Constraint
Definition se bifează opţiunea Concentricity, în acest fel, gaura creată va fi concentrică cu muchia
circulară a tronsonului (fig. 19, 20).
Pentru teşirea muchiilor piesei se foloseşte comanda Chamfer . Se apelează comanda şi
în caseta Chamfer Definition (fig. 21) se alege modul de definire a teşiturii (Length1/Angle) şi se
introduc valorile lungimii şi a unghiului în câmpurile Length1 şi Angle. Selecţia muchiilor care se
teşesc se face în câmpul Object(s) to chamfer.
Trecerea dintre tronsoanele cu diametrele de 40 mm şi 60 mm se face printr-o racordare cu
raza de 3 mm. Pentru realizarea racordării se foloseşte comanda Edge Fillet . În caseta Edge
Fillet Definition (fig. 22) se introduce valoarea razei de racordare în câmpul Radius (3 mm) şi se
selectează muchia în câmpul Object(s) to fillet.

Fig. 21. Caseta Chamfer Definition Fig. 22. Caseta Edge Fillet
Definition

În urma parcurgerii acestor etape de modelare s-a obţinut modelul tridimensional al piesei
Arbore din figura 23.

Fig. 23. Modelul tridimensional al piesei Arbore