Profilul: Tehnic

Specializarea: Tehnician proiectant CAD

 TEMA: Studiul comenzilor de editare şi cotare in 2D a
unui „RACORD” utilizand comenzi principale in Autocad
 Argument
 Proiectarea Asistata de Calculator sau, dupa cum îi spune în
engleză, Computer Aided Design (CAD) este utilizată astăzi
în foarte multe domenii de activitate.
 Sistemele CAD existente pe piaţa mondială oferă multiple
facilităţi pentru crearea interactivă a desenelor tehnice de
reper şi de ansamblu, facilităţi caracteristice desenului
tehnic, precum vederi, secţiuni, haşurări, cotări automate.
 AutoCAD este unul dintre primele programe din domeniul
proiectării asistate și este destinat proiectanţilor din
diferite arii de activitate: inginerie mecanică, civilă,
electronică, cartografie etc.
 Avantajele sistemului Autocad

 Posibilităţi ample de creare şi editare a desenelor;

 Compatibilitate cu un mare numãr de periferice
grafice: monitoare, digitizoare, plotere, imprimante;
 Marea varietate a programelor de aplicaţie care intră în
relaţie cu acesta;
 Facilităţi deosebite pentru uşurarea muncii de
proiectare şi a lucrului în echipă prin utilizarea
fişierelor de referinţă;
 Arhitectura deschisă a sistemului, prin limbajele de
programare incluse: C (ADS), AutoLISP , VBA, ObjectARX
etc.
 Avantajele desenului în
Autocad

 Un sistem de cotare extrem de bine elaborat si precis;

 Posibilitatea editarii in doua si trei dimensiuni;
 Acurateţea acestuia;
 Posibilitatea automatizarii programului prin utilizarea
rutinelor AutoLISP;
 Calitatea superioara a desenului realizat pe calculator;
 Timp de execuţie mult mai scurt;
 Precizia foarte mare, pana la 16 zecimale.
 Solide
 AutoCad ofera trei metode de creare a modelelor 3D:
Modelarea Wire-Frame, Modelarea Suprafetelor si
Modelarea Solidelor.
 In AutoCad se pot crea modele solide de tipul volumelor
geometrice elementare (paralelipiped, sfera, cilindru
etc.) sau solide obtinute prin generare de tip translatie
sau rotatie. Aceste solide elementare pot fi supuse unor
operatii logice de reuniune, intersectie, diferentă,
rezultand modele complexe.
 Modelele solide pot fi editate prin comenzi specifice.
Astfel, se pot edita fetele si muchiile modelului solid. Se
pot obtine automat sectiuni prin solidele create,
proiectiile acestora pe diferite planuri si informatii
privind aria, volumul, centrul de masa etc. Solidele create
pot fi supuse unor analize ingineresti de tipul “element
finit” sau pot fi folosite in programe de animatie.
 Solide
 Densitatea liniilor prin care se reprezinta in desen
suprafata solidului poate fi controlata prin variabila de
System Isolines. Continuitatea suprafetei modelului poate
fi reglata prin variabila Facetres.
 Modelarea solidelor este un mod de definire a obiectelor
3D ca forme solide, iar Wire-Frames ca suprafeţe ataşate.
Atunci când se creează un model 3D utilizând modelarea
solidelor, se porneşte de la forma lui de bază (cub, con şi
cilindru). Solidele de baza se numesc PRIMITIVE. Mai apoi,
utilizând mai multe primitive, se poate adăuga sau
substrage din forma de bază.
 ETAPELE DE REALIZARE A UNEI
PIESE
 Piesa DE
aleasă TIPmodelare
pentru RACORD este compusă din corpuri
cu forme similare, orientate în plane perpendiculare.
 Semifabricatul din care se execută piesa se obţine prin
turnare.
 Înainte de a începe proiectarea 3D este necesar să se
realizeze un studiu privind formele geometrice ale
suprafeţelor interioare şi exterioare din care este
alcătuită piesa. De asemenea, se stabileşte modul de
obţinere al fiecărei forme.
 Desenul de execuţie şi vederea izometrică ale piesei
sunt reprezentate în figura 1.

Fig. 1
 ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD
Modelarea tridimensionala a piesei incepe cu crearea flansei

Fig. 2

de prindere de la baza. Astfel, în portul de vedere ortogonal
TOP VIEW se traseaza sapte cercuri, pe pozitiile si cu
diametrele indicate in figura 2.
 Pentru a obtine profilul din fig. 3 se traseaza patru linii
tangente la cercurile exterioare si se inlatura, prin comanda
TRIM, arcele de cerc care nu mai sunt necesare.
 A rezultat, asa cum se observa in figura, profilul unei flanse Fig. 3
de prindere, situata la baza piesei. Conturul exterior, format
din cele patru linii si patru arce de cerc se extrudeaza cu
valoarea de 10 unitati. Pentru a fi posibila aplicarea comenzii
EXTRUDE, conturul trebuie sa devina polilinie. Astfel, cele opt
elemente geometrice (liniile si arcele de cerc) care il
formeaza, sunt combinate intr-o polilinie utilizand comanda
PEDIT, cu obtiunea JOIN.
 ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD
 De asemenea, si cele doua cercuri cu diametrul Fig. 4
de 20 de unitati, vor fi extrudate cu aceeasi
valoare de 10 unitati, pentru a fi extrase
(comanda SUBTRACT) din corpul solid obtinut in
urma extrudarii anterioare a profilului. Toate
operatiile necesare in etapa curenta se desfasoara
in portul de vedere izometric SW ISOMETRIC VIEW,
obtinundu-se corpul solid prezentat in figura 4.
 Se observa ca in aceasta etapa, cele doua cercuri
concentrice pozitionate in interiorul profilului nu
au fost extrudate.
 In portul de vedere ortogonal LEFT VIEW se
traseaza o polilinie formata din doua linii de
lungime 100 de unitati fiecare si un arc de cerc cu
Fig. 5
raza de 60 de unitati (fig.5).
ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD
 Pentru a usura procesul de desenare a poliliniei
se recomanda rotirea si repozitionarea
Fig. 7 sistemului
de coordonate curent, acesta fiind, de asemenea
reprezentat in figura. Acesta polilinie va servi
drept curba de extrudare (PATH) pentru cele doua
cercuri concentrice (de diametru 60, respectiv 72
de unitati), situate la baza flansei, obtinundu-se
corpul solid 3D din figura 6.
 Din desenul de executie a piesei (figura 1) se
constata ca flansele de prindere sunt identice.
Pentru a scurta timpul de modelare se va copia
flansa deja modelata (figura 7), copia urmand a fii
pozitionata la celalalt capat din dreapta al
racordului.
Fig. 6
 ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD
 Aceasta pozitionare se poate efectua in mai
Fig. 8
multe feluri dar cel mai simplu este prin
utilizarea comenzii ALIGN.
 Astfel in dialogul comenzii, se selecteaza intai
flansa copiata in etapa reprezentata in fig 7, apoi
se indica doua perechi de puncte, astfel: prima
pereche de puncte defineste centrul arcului de
cerc de pe fata superioara a flansei – centrul
cercului de la capatul din dreapta al racordului
(punctele 1 si 2), iar a doua pereche de puncte
este centrul arcului de cerc de pe fata inferioara
a flansei – un punct oarecare situat pe polilinia
folosita drept curba de extrudare a racordului
(punctele 3 si 4) asa cum rezulta din figura 8.
ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD

 In urma aplicarii acestei comenzi,

flansa copiata este pozitionata corect
la capatul din dreapta al racordului,
asa cum rezulta din figura 9.
Totodata in aceasta etapa se elimina
polilinia creata in figura 5, rolul sau
fiind incheiat.

Fig. 9
 ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD
 Din desfasurarea etapelor de modelare a rezultat,
conform desenului ca exista urmatoarele patru solide
componente: doua flanse identice si doua corpuri de
forma tubulara, curbate, unui interior iar celalalt
exterior. Pentru a avea un singur solid, sunt necesare
doua operatii booleane: de uniune intre corpul exterior
si cele doua flanse, obtinundu-se astfel un solid nou,
apoi o extragere din acesta a corpului interior.
 Uniunea se realizeaza folosind comanda UNION, se
selecteaza cele trei solide amintite anterior si se obtine
corpul din figura 10. Extragerea utilizeaza comanda Fig. 11
SUBTRACT rezultatul aplicarii sale fiind un corp solid
prezentat in figura 11.

Fig. 10
 ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD
 Pentru a racorda anumite muchii ale corpului solid la o
raza de 3 unitati se foloseste comanda FILLET,
obtinundu-se modelul tridimensional final al piesei de
tip racord, afisat in figura 12.
 Prezentarea si verificarea interiorului piesei, se poate
realiza prin comanda SLICE, planul de sectionare fiind
planul XY, asa cum s-a reprezentat in figura 13.
 In urma sectionarii, s-a inlaturat jumatate din corpul
racordului, cea aflata in directia pozitiva a axei Z.
Fig. 12
Conform reprezentarii din figura rezulta ca racordul este
un singur corp solid (muchiile sunt continue, fara
intreruperi).

Fig. 13
 ETAPELE DE REALIZARE A UNEI PIESE DE
TIP RACORD
 În continuare, se realizeaza o ramificatie prevazuta cu flansa pe corpul
racordului folosind din nou comenzile mentionate anterior. Etapele pot fi
urmarite in imaginile de mai jos.
1 2

3 4