Unitatea de învăţare

Geometria de construcţie

6 2 Ore Partea I

Cuprins
1.1 Generalităţi............................................................. 1
1.2 Plane, axe şi puncte ................................................ 3
1.3 Suprafeţe ................................................................ 6
1.3.1 Crearea de suprafeţe prin generare ................. 6
1.3.2 Editarea suprafeţelor ..................................... 10
Teste de autoevaluare ......................................................... 14
Răspunsurile testelor de autoevaluare ................................ 14
Bibliografie/webografie ...................................................... 14

Obiective:
Introducerea noţiunii de geometrie de construcţie (cu
variantele sale, în funcţie de produsul utilizat), prezentarea
modului în care aceste obiecte pot fi create, editate şi utilizate.
Competenţe:
Capacitatea de a produce geometrie de construcţie, de a o
edita şi de a o utiliza în generarea şi/sau editarea modelelor de
tip solid.

1.1 Generalităţi
Toate produsele de modelare 3D, deşi au ca finalitate producerea de solide (corpuri
masive, pline), sunt capabile să genereze şi primitive grafice de tip suprafaţă, curbă,
punct (atenţie, aici nu ne referim la punctele sau curbele din componenţa
schiţelor/profilelor), respectiv sistem de coordonate. Acestea sunt numite elemente
(geometrie) de construcţie, sau de referinţă (Solid Edge, Solid Works), sau caracteristici
de lucru – work features - (Inventor).
Dincolo de denumire, rămâne utilitatea acestor entităţi şi modul de integrare în modelul
3D. Legat de aceste aspecte, pot fi formulate următoarele aserţiuni:
• Geometria de construcţie (GC), acum vom denumi de acum încolo aceste
elemente, nu face parte integrantă din modelul 3D. Din acest motiv, elementele
GC sunt reprezentate cu altă culoare decât cea folosită pentru solide;

1
 • Rolul GC este de a furniza utilizatorului mijloace suplimentare şi extrem de
utile, de a genera solide, sau de a edita solide deja existente;
• Este posibil ca un fişier model să conţină numai GC, caz în care prin facilităţile
de export de informaţie grafică, aceasta [GC] să fie exportată ca atare.
În figura 1.1 sunt prezentate câteva exemple care sugerează modul cum GC poate fi de
mare utilitate în modelarea 3D.

a.

b.

2
 c.
Fig. 1.1 – Utilizarea geometriei de construcţie - exemple

În figura 1.1.a, un solid de forma unui cilindru circular drept, este „decupat” de două
suprafeţe, astfel încât rezultă un cilindru cu baze care nu mai sunt plane. Generarea unui
asemenea solid, ar fi fost extrem de dificilă fără ajutorul geometriei de construcţie (cele
două suprafeţe folosite ca muchii tăietoare).
În figura 1.1.b, se obţine curba de intersecţie dintre un solid (tot un cilindru) cu un plan,
apoi elipsa rezultată este proiectată pe o suprafaţă strâmbă în spaţiu.
În figura 1.1.c, se obţin punctele de intersecţie dintre un set de suprafeţe (geometri de
construcţie), respectiv un solid (tot un cilindru), şi o curbă.

1.2 Plane, axe şi puncte

Cele mai simple elemente de construcţie sunt punctul, axa şi planul. Modul în care
aceste obiecte pot fi create diferă (dar nu fundamental), de la o aplicaţie la alta.
În figura 1.2, sunt prezentate modalităţile de generare ale entităţilor menţionate mai sus.
În cazul Solid Edge, există diferenţe între modalităţile de construire în cazul utilizării
pentru modelare a tehnologiei sincrone sau clasice. Chiar şi aşa se poate observa că în
ambele situaţii, planele se pot genera prin referirea la elemente deja existente în model:
alte plane, feţe, muchii, puncte, vertexuri (vârfuri), axe. Atenţie, dacă un plan nou este
creat prin raportarea la un plan de referinţă de bază (XOZ, XOY sau YOZ), planul nou
va fi fix şi poziţia lui nu va fi afectată de eventualele modificări ale modelului. Dacă
însă un plan nou este raportat la o faţă, sau la un plan, care la rândul lui este creat în
raport cu o faţă (sau alt element al modelului), atunci acest plan nu mai este fix (devine
la rândul său parametric, el îşi poate schimba poziţia dacă elementul modelului fată de
care a fost creat îşi schimbă poziţia ca urmare a unei operaţii de editare.
În Solid Edge există noţiunea de axă, dar ca element al unei schiţe (profil). Se foloseşte,
de exemplu, pentru definirea axelor de simetrie pentru construcţia în oglindă a unui
element al schiţei.

3
Sistemele de axe pot fi create (In Solid Edge), prin raportarea la un alt sistem de axe
(coordonate), sau la geometria deja existentă în model. Atenţie şi aici la caracterul fix
sau parametric al elementului faţă de care se defineşte noul sistem de axe (coordonate).
În Solid Edge, punctul este un element geometric ce poate definit în cadrul unei schiţe
(profil).

a. – Solid Edge

b. – Solid Works

4
 c. - Inventor
Fig. 1.2 – Plane, axe, puncte, sisteme de coordonate

În cazul Solid Works (figura 1.2.b), planele, ca şi axele, se definesc prin precizarea unor
aşa anumite referinţe. Aceste sunt alte elemente geometrice deja existente în model. Se
impun următoarele precizări:
• Rămân valabile cele spuse la Solid Edge, despre caracterul fix sau parametric al
elementelor generate;
• În funcţie de primul element de referinţă precizat, continuarea poate să mai
presupună sau nu recurgerea la un al doilea, sau al treilea [element de referinţă].
De exemplu pentru crearea unui plan paralel cu un plan dat (deja existent deci),

5
 e nevoie să se precizeze doar prima referinţă, după care se dă de exemplu
distanţa dintre obiecte.
În cazul Inventor, modul de lucru este principial asemănător (vezi figura 1.2.c), aşa că
nu se mai fac observaţii suplimentare.

1.3 Suprafeţe

1.3.1 Crearea de suprafeţe prin generare

În general, suprafeţele, ca elemente de construcţie, se generează prin procedee foarte
asemănătoare (uneori identice), cu cele utilizate pentru generarea solidelor. Există însă
şi procedee care nu se regăsesc decât în cazul suprafeţelor.
În figura 1.3 sunt prezentate modalităţile de generare de suprafeţe.

a. – Suprafeţe de tip extrude surface

Suprafeţe obţinute prin extrudare. Se pleacă de l un profil (care nu mai trebuie să fie
riguros închis, ca în cazul solidelor), care se extrudează într-o direcţie perpendiculară pe
planul său.

b. – Suprafeţe de tip revolved surface

Suprafeţe obţinute prin rotirea unui profil plan (închis sau nu), în jurul unei axe de
rotaţie. Rotirea poate să fie şi completă (360 grade).

6
 c. – Suprafeţe de tip sweep surface
Suprafaţă obținută prin extrudare în lungul unui profil (sweep). Pentru acest tip de
suprafaţă, se fac precizările următoare:
• Profilul generator (c1) şi cel director (d1) trebuie să aibă punct comun;
• Pot fi create astfel de suprafeţe cu mai multe profile directoare;
• Curba generatoare, în mişcarea sa în lungul profilului director poate rămâne
paralelă cu ea însăşi (în poziţii succesive), sau poate păstra un unchi constant (90
de grade), cu profilul director. Această problemă se pune şi în cazul solidelor de
tip sweep protrusion. Fenomenul care se poate produce în cazul acestui tip de
suprafaţă (şi la solide așijderea), este auto-intersectarea – care de regulă duce la
invalidarea suprafeţei.

d. – Suprafaţa de tip bounded (Solid Edge), sau filled surface (Solid Works)
Acest tip de suprafaţă se construiteşte dintr-un traseu de mai multe curbe (dispuse
spaţial), conectate riguros la capete.

7
 e. – Suprafaţă de tip loft (Solid Works şi inventor)
Acest tip de suprafaţă presupune existenţa unui set de curbe generatoare (c1, c2, c3) şi,
eventual, a unor curbe de ghidare (g1). Tipul de suprafaţa este complex şi î procesul de
generare pot fi precizaţi mulţi parametri de lucru. În figura 1.3 e, sunt prezentate două
suprafeţe de tip loft, prima fără, iar a doua cu curbă de ghidare.

f. – Suprafaţă de tip boundary (Solid Works)

Acest tipd e suprafaţă prespune, ca şi în cazul caracteristice solide omonime, utilizare a

două seturi de profile (curbe) ce definesc cele două direcţii (d1, d2) după care se
dezvoltă suprafaţa.

8
 g. – Suprafaţă de tip BlueSurf (Solid Edge)
Este un tip de suprafaţă care din punctul de vedere al generării seamănă cu cea de tip
loft (există curbe generatoare şi curbe de ghidare), dar care oferă facilităţi deosebite de
editare dinamică, prin intermediul aşa-numitelor BlueDot. Acestea sunt puncte aflate la
intersecţia traseelor de curbe ce definesc suprafaţa şi care se comportă ca nişte „mânere”
de care suprafaţa poate fi „apucată” şi editată dinamic, ca şi cum ar fi elastică. Suprafaţa
de acest tip oferă şi alte facilităţi de editare, care o recomandă pentru producerea de
geometrie de tip free form.

h. – Suprafaţă plană (Solid Works)

Suprafaţa plană (denumire uşor improprie pentru că suprafaţa este nesfârşită) se
construieşte simplu, dintr-un profil plan închis.
Fig. 1.3 – Generarea de suprafeţe

Se face precizarea că în cazul produsului Inventor, nu există comenzi speciale pentru

generarea suprafeţelor, ci sunt folosite tot comenzile pentru construirea solidelor. În
figura 1.4, este prezentată caseta de dialog a comenzii Extrude, din Inventor şi este
evidenţiat butonul prin apăsarea căruia, în loc să se genereze un solid, se creează o
suprafaţă.

9
 Fig. 1.4 – Generarea de suprafeţe în Inventor

1.3.2 Editarea suprafeţelor

Pentru suprafeţele deja create, sunt puse la dispoziţia utilizatorilor „unelte” pentru
editarea lor. În figura 1.5 sunt ilustrate aceste modalități de modificare a suprafețelor.

a. - Offset
Facilitatea offset generează o copie asemenea a unei suprafeţe, la o distanţă precizată de
utilizator (apare la toate cele trei aplicaţii pe care le analizăm). Atenţie la aplicarea
acestei operaţii la suprafeţe complicate (cu inflexiuni şi maxime locale pronunţate). Se
mai face observaţia că în cazul Inventor, comanda se numeşte Thicken/Offset, pentru că
se foloseşte atât pentru generarea de copii asemenea (offset), căt şi pentru a transforma
o suprafaţă în solid prin îngroşarea după normalele la ea. Comanda Thicken, se parată
de offset există şi în Solid Edge şi Inventor.

b. – Copy (Solid Edge)

Operaţia generează obiecte de tip suprafaţă prin copierea (de unde şi numele) de feţe de
solide.

10
 b. – Extend
Operaţia permite prelungirea unei suprafeţe dincolo de o muchie a ei. Aşa după cum se
poate în figura 1.5.b, prelungirea se poate face liniar, sau cu păstrarea curburii. Toate
cele trei aplicaţii analizate permit setări legate de modul cum se face prelungirea.

c. – Trim
Trim permite decuparea unei suprafeţe, muchiile tăietoare fiind plane, alte suprafeţe,
feţe, sau curbe de pe suprafaţa însăşi. În exemplul din figura 1.5.c, se poate vedea cum
decuparea s-a produs după o curbă, anterior proiectată pe suprafaţă.

d. - Untrim(Solid Works)
Operaţia untrim este disponibilă numai în Solid Works şi permite „prelucrarea” unei
suprafeţe în sensul închiderii unor goluri. Comanda permite şi corectarea zonele
exterioare ale unei suprafeţe, prin prelungirea acesteia dincolo de muchiile sale.

11
 e. – Split (Solid Edge)
Facilitatea split (disponibilă doar în Solid Edge), permite fragmentarea unei feţe, prin
utilizarea unui profil – care, dacă este cazul, va fi prelungit până la frontiera feţei).
Operaţia nu este utilă atât în procesul de modelare, cât ulterior, în cazul unei analize cu
elemente finite (de exemplu pentru aplicarea unei încărcări sau unui reazem doar pe o
parte a feţei), sau pentru aplicarea unei imagini pe o porţiune din faţă.

f. – Free Form (Solid Works)

Facilitatea permite definirea pe feţe plane (sau nu), de caroiaje şi puncte, care vor
deveni ulterior „mânere” prin intermediul cărora se „trage” de suprafaţă, care astfel se
deformează dinamic. Există asemănări evidente între Free Form şi BlueSurf (din Solid
Edge). Free Form permite modelarea dinamică a solidelor într-o manieră intuitivă.

g. – Stitched Surface (Solid Edge, Solid Works) – Knit (Inventor)

Comanda are nume diferite în funcţie de apliacţie, dar permite acelaşi lucru, coaserea
(de unde şi numele) a două suprafeţe, chiar dacă ele nu au o latură comună (în figura
1.5.g, se vede că între cele două suprafeţe există o distanţă – aceasta trebuie să fie mai
mică decât un anumit prag, altminteri, „coaserea” nu se poate face). Comanda permite şi
gestionarea micilor goluri care pot apărea în zona de „coasere” şi care pot fi, la cerere
umplute. Atenţie la condiţiile impuse de fiecare aplicaţie pentru realizarea contopirii
suprafeţelor.

12
 h. - Patch (Inventor)
Patch (disponibilă în Inventor), permite generarea unei suprafeţe, pornind de la o
muchie a altei/altor suprafeţe. În funcţie de condiţiile de continuitate (C0, C1 şi C2) la
zona de contact între conturul/muchia suprafeţei originale şi noua suprafaţă, se pot
obţine rezultate diferite (vezi figura 1.5.h).

i. - Ruled Surface (Solid Works)

Ruled Surface permite prelungirea unei suprafeţe dincolo de muchiile sale. Există deci
mari asemănări cu comanda extend. Şi în cazul lui Ruled Surface, prelungirea se poate
face în diverse direcţii. În figura 1.5.i, sunt prezentate două cazuri, prelungirea în
direcţia tangentei la suprafaţă (pe muchia după care se face prelungirea), sau
perpendicular pe suprafaţă (după direcţie normală la tangenta la suprafaţă pe muchia
după care se face prelungirea).
Fig. 1.5 – Editarea suprafeţelor

13
 Teste de autoevaluare

1. Care este rolul geometriei de construcţie?

a. Să ajute utilizatorul în definirea sau editarea obiectelor de tip solid;
b. Să completeze modelul 3D de tip solid;
c. Să permită simplificarea modelului 3D de tip solid.
2. Planele de tip geometrie de construcţie au caracter parametric?
a. Da;
b. Nu;
c. Depinde cum au fost definite.
4. În cazul suprafeţelor de tip sweep, ce atribut poate produce invalidarea construcţiei
suprafeței?
a. Unghiul dintre profilul generator şi traseul de extrudare;
b. Caracterul deschis sau închis al profilului generator;
c. Caracterul 2D sau 3D al traseului de extrudare.

Lucrare de verificare

Incercați să modelați, utilizând geometria de construcție o carcasă de mouse.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

1-a, 2-c, 3-a

Bibliografie/webografie

1. Lambrescu I., Modelare geometrică 3D: noțiuni de bază, Ed. Universității Petrol-
Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2013, ISBN 978-973-719-534-0
2. Badut M., Iosip M., Bazele proiectării cu Solid Edge, Ed. Cartea Albastră, Cluj-
Napoca, 2003
3. Colectiv, Proiectarea şi fabricarea asistate de calculator în industria petrolieră, Ed.
Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2004

14
4. Colectiv, Proiectare asistată de calculator, Editura Universităţii Petrol-Gaze din
Ploieşti, 2012
5. Hristake, V., Principiile de modelare pas cu pas, Editura Cartea Albastră, Cluj-
Napoca, 2008, ISBN 9789736502262
6. Lambrescu I., Desenare asistată de calculator, Ed. Univ. din Ploieşti, Ploieşti 2004.
7. * * * Solid Edge with Synchronous Technology API -
http://www.plm.automation.siemens.com/zh_cn/Images/Solid_Edge_API_tcm78-
125829.pdf

Rezumat

In Unitatea de învățare au fost prezentate noțiuni despre geometria de construcție:

- Plane de lucru;
- Suprafețe;
A fost explicat rolul geometriei de construcție, ca auxiliar în procesul de modelare de
solide, dar şi ca procedeu de sine stătător.

15