Unitatea de învăţare

Editarea modelelor 3D

4 2 ore Partea I

Cuprins
1 Editarea modelelor 3D .................................................. 1
1.1 Generalităţi............................................................. 1
1.2 Modificarea modelelor 3D ..................................... 2
1.2.1 Modificarea/Editarea în tehnologie clasică .... 3
1.2.2 Modificarea In tehnologie sincronă ................ 9
Teste de autoevaluare ......................................................... 16
Lucrare de verificare........................................................... 16
Răspunsurile testelor de autoevaluare ................................ 16
Bibliografie/webografie ...................................................... 16
Rezumat .............................................................................. 17

Obiective:
Prezentarea principiilor generale de editare (modificare) a
modelelor 3D, pornind de la abordarea parametrică a
construcţiei acestora. Se vor prezenta atât operaţii de editare
care modifică un model, cât şi operaţii de editare care creează
caracteristici noi (copieri, simetrizări etc.).
Competenţe:
Capacitatea de a edita modelele 3D folosind caracterul lor
parametric.

1 Editarea modelelor 3D
1.1 Generalităţi
Editarea (modificarea) unui model 3D este o etapă extrem de importantă în proiectare în
general. Motivul este legat de faptul că proiectarea în sine este un proces iterativ, care
presupunea multiple rafinări ale modelului până la forma sa finală. În acest context,
importanţa facilităţilor, sau modalităţilor de realizare a modificărilor (editărilor), este
una extrem de mare.

1
Când se construieşte un model, el trebuie gândit şi în termenii facilităţilor de editare
(modificare) a sa. Un model se poate edita uşor, elegant, inteligent, sau nu!

1.2 Modificarea modelelor 3D

Modificarea (editarea) modelelor 3D se poate face la diferite nivele, aşa cum se va
explica în paragrafele următoare. Principiile generale ale metodelor/comenzilor de
editare sunt foarte asemănătoare în cazul majorităţii produselor de modelare geometrică
3D asociative şi parametrice.
Un aspect extrem de important în procesul de editare (indiferent de produsul utilizat
pentru modelare) este numărul de grade de libertate ale modelului. Un model complet
constrâns are 0 grade de liberate. El poate fi controlat numai prin parametrii cote
(independenţi sau legaţi prin relaţii/formule). Un model care încă dispune de grade de
libertate, poate fi editat şi dinamic, o metodă de lucru foarte „la modă”. La unele
produse (Solid Edge de exemplu) cotele pot fi blocate sau libere. O cotă liberă poate fi
modificată şi dinamic (interactiv), în vreme ce o cotă blocată, nu poate fi modificată
decât prin schimbarea valorii sale (dar nu printr-un proces dinamic, interactiv). În figura
1.1 se încearcă explicarea printr-un exemplu a acestor aspecte.

a.

2
 Fig. 1.1 – Grade de libertate ale unui model/caracteristică

Caracteristica încercuită cu roşu (de tip Protrusion), a pornit de la un profil

dreptunghiular, constrâns complet (are două cote pentru propriile dimensiuni şi încă
două pentru poziţionarea sa pe faţa pe care a fost desenat). Această caracteristică este
deci complet constrânsă, astfel că editarea dinamică nu este posibilă.
Daca de exemplu se şterge una din cotele de poziţionare (12 sau 6 mm), atunci
caracteristica devine editabilă dinamic. În Solid Edge acelaşi rezultat se poate obţine
dacă una din cote (de exemplu cea de 12 mm) este deblocată (figura 1.1.b). După
deblocare, cota îşi schimbă culoarea. O cotă deblocată poate fi oricând blocată.

1.2.1 Modificarea/Editarea în tehnologie clasică

Editarea în tehnologie clasică se poate face:
• La nivel de profil;
• La nivel de caracteristică;
• Dinamic.

1.2.1.1 Modificarea la nivel de profil

În figura 1.2, sunt prezentate modalităţile de declanşare a editării la nivel de profil la
aplicaţiile Solid Edge, Solid Works şi Inventor.
Editarea la nivel de profil permite următoarele operaţii, realizate asupra profilului ce se
află la baza unei caracteristici:
• Modificarea cotelor deja existente;
• Ştergerea de cote;
• Adăugarea de cote noi;
• Ştergerea sau adăugarea de relaţii geometrice;
• Ştergerea, sau adăugarea/desenarea de elemente ale profilului;
• Modificarea planului pe care se găseşte profilul (Solid Edge).
Acest tip de editare este recomandat atunci când modificările ce se au în vedere sunt de
amploare şi reprezintă singura soluţie atunci când se doreşte adăugarea/desenarea sau
eliminarea/ştergerea de elemente ale profilului.

3
 a. Solid Edge

b. Solid Works c. Inventor

Fig. 1.2 – Editarea la nivel de profil

1.2.1.2 Modificarea la nivel de caracteristică

Acest tip de editare asigură accesul [şi] la alte elemente de cotare (parametri) decât cele
ce ţin de profilul generator al caracteristicii (dacă este vorba despre o caracteristică
desenată). În figura 1.3, este prezentat modul de declanşare a editării la nivel de
caracteristică, pentru pachetele Solid Edge, Solid Works şi Inventor. Pentru fiecare
aplicaţie, este sugerat modul cum se poate face editarea.

4
a. Solid Edge – demarare editare la nivel de caracteristică

b. Solid Edge - editarea

c. Solid Works - demarare editare la nivel de caracteristică

5
 d. Solid Works - editare

e. Inventor - demarare editare la nivel de caracteristică

Analiza imaginilor scoate în evidentă următoarele:

• Editarea la nivel de caracteristică permite accesul la cotele care realizează
parametrizarea. Dacă aceste cote lipsesc, editarea nu se poate face;
• Nu se pot crea cote noi, ci doar se pot modifica valorile celor existente deja;
• În cazul Solid Edge, nu se pot accesa cotele ce definesc profilul generator al
caracteristicii, ci numai la cele ce ţin de procesul de extrudare, sau la cele de tip
rază, teşitură, înclinare etc.;
• Pot fi modificate şi atribute care ţin de sensul sau direcţia de extrudare, tipul de
extrudare (cu adăugare sau cu eliminare de material), limitele de extrudare,
unghiul de înclinare direct din extrudare (de exemplu la Solid Works) etc.
Cele de mai sus, conduc la concluzia că acest tip de editare se recomandă la modelele
bine parametrizate, pentru corecturi/ajustări de amploare mai redusă (din punctul de
vedere al efectelor asupra modelului).

6
Metoda este mai rapidă decât editarea la nivel de profil, cu condiţia să existe şi să fie
inteligent definite cotele parametru.

f. Inventor – editare
Fig. 1.3 – Editarea la nivel de caracteristică

1.2.1.3 Modificarea dinamică

Este cea mai rapidă şi mai spectaculoasă modalitate de editare, dar şi cea mai puţin
precisă. Se poate aplica numai dacă modelul mai are grade de libertate, sau dacă
anumite cote nu sunt blocate (deci se pot modifica dacă editarea dinamică ar presupune
un asemenea efect). Editare dinamică presupune selectarea unui element geometric
(punct, latură, faţă şi “tragerea” în direcţia şi sensul dorite.
În figura 1.4, sunt prezentate abordările pentru editarea dinamică în cazul celor trei
aplicaţii analizate.

a. Solid Edge - demarare editare dinamică

7
 b. Solid Edge - editarea dinamică

c. Solid Works - demarare editare dinamică

d. Solid Works - editarea dinamică

8
 a. Inventor - demarare editare dinamică

b. Inventor - editarea dinamică

Fig. 1.4 – Editarea dinamică

1.2.2 Modificarea In tehnologie sincronă (facultativ)

Editarea în tehnologie sincronă (disponibilă exclusiv în Solid Edge) este substanţial
diferită de celelalte tipuri [de editare], inclusiv cea dinamică. Această metodă de editare
este orientată spre operarea pe cât posibil numai, sau preponderent în domeniul 3D.

9
Editarea în tehnologie sincronă foloseşte două unelte specifice: steering wheel (roata de
editare) şi 2D steeering wheel (roata de editare 2D).

Steering whell
Este o unealtă (vezi figura 1.5), care se „prinde” (se ataşează) de elemente geometrice
ale modelului şi permite, în mod dinamic, modificarea acestuia.
Steering wheel permite două categorii de operaţii: deplasarea sau rotirea următoarelor
elemente geometrice:
• Plane de referinţă (exclusiv cele de bază);
• Sisteme de coordonate (exclusiv cel de bază);
• Schiţe/profile;
• Elemente ale schiţelor/profilelor;
• Curbe;
• Feţe;
• Caracteristici.

Componenta roţii Funcţia

A) Originea roţii Repoziţionarea şi/sau reorientarea roţii

B) Axa principală Porneşte mişcarea în lungul ei
C) Mânerul axei principale Reorientarea axei principale
D) Axa secundară Porneşte mişcarea în lungul ei
E) Mânerul axei secundare Reorientarea axei secundare
F) Torul Porneşte rotirea după axa principală
G) Unealta plan Porneşte mişcarea în plan
Reorientează axa principală în cuante de
H) Mânerul torului 90 de grade după axa secundară
Fig. 1.5 – Roata de editare

10
2D steering wheel
Este o unealtă (vezi figura 1.6), care se „prinde” (se ataşează) de anumite elemente
geometrice ale modelului, permiţând modificarea acestuia, într-o manieră asemănătoare
cu cea a roţii de editare (steering wheel).
Roata de editare 2D permite deplasarea şi sau rotirea următoarelor elemente geometrice:
• Feţe cilindrice;
• Găuri;
• Reţele de obiecte (pattern);
• Feţe ale obiectelor de tip piesă din tablă (sheet metal);
• Alte caracteristici speciale.

Component Name Primary Function

(A) Originea roţii Repoziţionarea roţii
(B) Axa primară Porneşte mişcarea în lungul ei
(C) Mânerul axei principale Rotirea axei principale
(D) Axa secundară Porneşte mişcarea în lungul ei
(E) Mânerul axei secundare Reorientarea axei secundare
(F) Torul Porneşte rotirea în jurul originii
(G) Unealta plan Porneşte mişcarea în plan
Fig. 1.6 – Roata de editare 2D

Ambele tipuri de roţi devin vizibile când se selectează un anumit element geometric al
modelului. Roata care apare, precum şi modul cum aceasta se modifică depinde de
contextul de lucru (progressive exposure).
Editarea în mediul sincron, presupune înţelegerea şi utilizarea, următoarelor unelte:
• Move QuickBar
• Live Rules
Move QuickBar
Această bară de instrumente are mai multe roluri. În procesul de editare se foloseşte în
modul Move (sunt deplasate/mişcate, feţe, muchii, plane etc.)

11
 Fig. 1.7 – Bara de instrumente Move QuickBar

În figura 1.8, sunt exemplificate setările Extend/Trim, Tip, respectiv Lift.

Extend/Trim
a.

Tip
b.

12
 Lift
c.
Fig. 1.8 – Extend/Trim, Tip şi Lift

Este uşor de bănuit că dacă se foloseşte Move QuickBar într-unul din modurile Extrude
sau Revolved, efectul va fi tot modificarea unor feţe de exemplu, în sensul adăugării sau
eliminării de material printr-un proces de extrudare. Modul Relate, aplică relaţii
(condiţii geometrice) între feţe modelului.
Atenţie, felul cum un model se comportă la editare vis a vis de modurile barei de
instrumente Move QuickBar, depinde direct de felul cum a fost construit modelul
(ordine caracteristici, condiţii geometrice, dar şi Live rules – vezi mai jos).

Live rules
Această facilitate permite controlul modului cum se stabilesc în mod automat, prin
inferenţe/deduceri, anumite relaţii geometrice între elemente ale modelului, sau al
modului cum se comportă aceste relaţii în cursul procesului de editare.
În figura 1.9, este prezentată zona Live Rules, care apare în subsolul zonei de lucru, ori
de câte ori se intră în procesul de editare/modificare.

Fig. 1.9 – Live rules

Cu ajutorul uneltei Live Rules, se pot realiza următoarele:
• Deplasarea sau rotirea de feţe sau caracteristici în mediul part sau assembly, în
tehnologie de lucru sincronă;
• Definirea de relaţii geometrice între feţele modelului, prin utilizarea comenzii
Relate în mediul part, tehnologie sincronă;
• Editarea cotelor 3D (numite PMI1, obţinute prin migrarea cotelor din profilele
2D spre muchiile modelului 3D) în mediul part sau assembly, în tehnologie de
lucru sincronă;
• Editarea cotelor PMI blocate, prin utilizarea tabelului de variabile.

1
Product Manufacturing Information

13
Modurile Live Rules active apar pe fiind portocaliu, cele inactive, pe fond alb. Când
sistemul detectează un mod activ utilizabil, acel mod apare pe fiind verde. Când
sistemul detectează un mod inactiv utilizabil, acesta apare pe fond roşu – vezi figura 1-
10.
În figura 1.10.a, este prezentat modelul, pentru care s-a selectat, spre editare, o faţă (A).
Având în vedere că aplicaţia a descoperit o faţă coplanară şi simetrică cu cea selectată
(B), modurile coplanar şi simetric sunt active (încercuite în figura 1.10.b), prin mişcarea
feţei A, faţa B o va urma, pentru păstrarea simetriei şi coplanarităţii – figura 1.10.b.
dacă se dezafectează modurile coplanar şi simetric, faţa B rămâne nemodificată (figura
1.10.c)

a.

b.

c.
Fig. 1.10 – Live rules, exemple

14
Live Rules pot fi suprimate temporar, prin utilizarea check-boxului Suspend.

a. b.

c.
Fig. 1.11 – Exemplu de utilizare Live Rules pentru editare sincronă

În figura 1.11, se încearcă exemplificarea editării cu ajutorul roţii de editare (3D). În

prima fază (figura 1.11.a) se selectează un grup de caracteristici. In cea de a doua etapă
(figura 1.11.b), se mută roata de editare astfel încât axa sa mică să se alinieze cu
segmentul desenat anterior pe faţa modelului. În etapa 3 (figura 1.11.c) se selectează
torul roţii şi se realizează rotirea caracteristicilor selectate în jurul segmentului axă de
rotaţie.
Atenţie, utilizare roţilor de editare (3D şi 2D), barei de instrumente Move QuickBar,
precum şi a Live Rules, presupune un oarecare exerciţiu şi mai ales înţelegerea
mecanismelor fine de lucru. Aceste etape odată trecute, se ajunge la o productivitate de
lucru sporită.

15
 Teste de autoevaluare

1.În Solid Edge ce cote pot fi editate dinamic?

a. Cele blocate;
b. Toate;
c. Cele libere.
2.Editarea la nivel de profil permite următoarele?
a. Ştergerea de cote;
b. Adăugarea de cote;
c. Ambele.
3. Facilitatea Live Rules permite:
a. Deplasarea sau rotirea de feţe sau caracteristici în mediul part sau assembly, în
tehnologie de lucru sincronă;;
b. Definirea de relaţii geometrice între feţele modelului, prin utilizarea comenzii
Relate în mediul part, tehnologie sincronă;
c. Ambele.

Lucrare de verificare

Accesați : https://timf.upg-ploiesti.ro/materiale/modelare.php şi încercați să modelați şi

apoi să editați (modificați) reperele 67, 68, 69 şi 71

Răspunsurile testelor de autoevaluare

1-a, 2-c, 3-c

Bibliografie/webografie

1. Lambrescu I., Modelare geometrică 3D: noțiuni de bază, Ed. Universității Petrol-
Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2013, ISBN 978-973-719-534-0

16
2. Badut M., Iosip M., Bazele proiectării cu Solid Edge, Ed. Cartea Albastră, Cluj-
Napoca, 2003
3. Colectiv, Proiectarea şi fabricarea asistate de calculator în industria petrolieră, Ed.
Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2004
4. Colectiv, Proiectare asistată de calculator, Editura Universităţii Petrol-Gaze din
Ploieşti, 2012
5. Hristake, V., Principiile de modelare pas cu pas, Editura Cartea Albastră,
Cluj-Napoca, 2008, ISBN 9789736502262
6. Lambrescu I., Desenare asistată de calculator, Ed. Univ. din Ploieşti, Ploieşti 2004.
7. * * * Solid Edge with Synchronous Technology API -
http://www.plm.automation.siemens.com/zh_cn/Images/Solid_Edge_API_tcm78-
125829.pdf

Rezumat

In Unitatea de învățare au fost prezentate tehnicile de editare:

- La nivel de profil;
- La nivel de caracteristică;
- Dinamic clasică, dar şi în varianta modelării sincrone (Steeringwheel).

17