CUPRINS:

1. Introducere…………………………………………………..3

2. Part Design
o Part1…………………………………………………….4
o Part2…………………………………………………....15
o Part3……………………………………………………25
o Part4……………………………………………………35
o Part5……………………………………………………37

3. Assembly Design …………………………………………...33

4. DMU Kinematics……………………………………………39

5. Analysis & Simulation...........................................................41

6. Concluzii……………………………………………………58

7. Bibliografie…………………………………………………59

1
 1. Introducere

 CATIA=Computer Aided Three dimensional Interactive Applications, este un produs al

companiei Dassault Systemes.
 Catia este un software ce conţine aplicaţii CAD (Computer Aided Design), CAM
(Computer Aided Manufacturing) şi CAE (Computer Aided Engineering) pentru
realizarea, simularea şi managementul produsului virtual.
 Cu sistemul CAD din Catia V5 se poate genera şi analiza geometria unui produs. Datele
generate de sistemul CAD pot fi prelucrate mai departe în modulele CAE (analiza
structurală) şi CAM (prelucrarea asistată de calculator-atât virtuală cât şi fizică).
 Principalii utilizatori ai pachetului software Catia sunt industriala aeronautică şi
aerospaţială, industria auto, industria navală cât şi în Formula 1. Printre companiile ce
folosesc CATIA se regăsesc: Airbus, Boeing, Bombardier, Eurocopter, Lockheed Martin,
Ferrari, McLaren, BMW, Daimler etc.
 De menţionat ar fi faptul că pachetul software CATIA V5 este în continuu dezvoltat şi
îmbunătăţit.

Se va realiza un motor cu 4 cilindri în CATIA V5 aşa cum este prezentat în fig.1.

Fig.1 Motor cu 4 cilindri

2
 2. Part Design
o Part1

Se deschide programul Catia şi se începe lucrul, astfel:

 Start-Mechanical Design-Assembly Design-Click dreapta pe Product-Components-New
Part.
 În continuare se intră în PartBody şi se alege un plan de schiţare yz.
 Se accesează comanda circle şi se realizează un cerc cu diametrul de 40 (figura 2), după
care se iese din sketch.

Fig.2 Realizarea cercului

 Se accesează comanda Pad și se extrudează cercul creat pe o lungime de 15mm (figura 3).

3
 Fig.3 Extrudarea cercului
 Se intră în sketch pe o față a cercului și se accesează comanda circle;
 Se creează cu cerc în centrul sistemului cu diametrul de 30 mm, iar în partea de sus a
acestuia se realizează un cerc cu diametrul de 45 mm și se pune tangență între cele două
cercuri;
 În partea de jos se face tot un cerc cu diametrul de 45 mm și la fel ca la cel anterior, se pune
tangență între el și cel cu diametrul de 30 mm;
 Din centrul de coordonate se face un cerc care se pune în coincidență cu cel de sus realizat;
 Cu profile se trag două linii, între care se află un unghi de 120° (figura 4), linia de sus se
pune în tangență cu cercul de sus, între această linie și centru se pune un unghi de 10°, după
care se fac două cercuri cu diametre de 30 mm, cel de sus se pune tangent mai întâi cu linia
de sus, iar după cu cea de jos, iar cercul de jos se pune prima dată în tangență cu cercul
mare și după cu linia de jos.

Fig.4 Realizarea profilului

 Se trimează și se obține profilul din figura 5, de asemenea se pun și razele de 10 mm, după
care se iese din sketch.

4
 Fig.5 Trimarea profilului
 Se extrudează pe o lungime de 15 mm (figura 6).

Fig.6 Extrudarea profilului

 Se accesează comanda Draft Definition și se pune un unghi de 7,5° și se selectează fețele

ca în figura 7.

5
 Fig.7 Draft Definition

 Se intră într-un plan transversal și cu profile se realizează un triunghi și se cotează conform

figurii 8.

Fig.8 Realizearea profilului

6
 După ce se iese din sketch, se accesează comanda Pocket și se taie pe o adâncime de 53
mm cu Mirrored extend sau până se iese suficient din piesă (Fig.9).

Fig.9 Pocket
 Se intră în schetch pe fața opusă cercului creat și extrudat și se creează un cerc cu diametrul
de 40 mm la o distanță de 15 mm de centrul de coordonate, după care se iese (Fig.10).

Fig.10 Realizarea cercului

7
 Se accesează comanda Pad și se extrudează pe o lungime de 15 mm (Fig.11).

Fig.11 Extrudarea

 Se accesează comanda Mirror, iar la element se selectează fața cercului realizat anterior ca
în figura 12.

8
 Fig.12 Mirror

 Se selectează comanda Translate și la direcție se alege planul yz, iar la distanță, 90 mm, ca
în figura 13.

9
 Fig.13 Translate

 Se selectează din nou comanda Translate și se alege aceiași direcție, yz, dar pe o distanță
de -90 ca în figura 14.

Fig.14 Translate Definition

 În figura 15 se realizează o translație pe direcția yz, pe o distanță de -180 mm.

10
 Fig.15 Translate

 Se accesează comanda Rotate Definition și Body.6 se rotește pe axa X cu un unghi de 90°

(Fig.16).

Fig.16 Rotate Definition

 Se accesează comanda Symmetry Definition, iar la reference se alege planul xy, pentru
Body.3 ca în figura 17.

11
 Fig.17 Symmetry Definition

 Insert-Boolean Operations-Add
 La Add se selectează Body.3 ca în figura 18.

Fig.18 Add

 Se intră în sketch și se realizează profilul din figura 19. Cu comanda Rectangle se realizează
2 dreptunghiuri, unul mai mare și altul mai mic și se pun cotele ca în imagine, iar cu

12
 comanda Quick Trim se obține conturul dorit, iar cu Chamfer se pune un unghi de 7,828 la
45°.

Fig.19 Realizarea profilului

 Cu comanda Mirror se obține profilul din figura 20.

Fig.20 Mirror

 Se iese din sketch iar cu comanda Shaft Definition se obține piesa din figura 21.

13
Fig.21 Shaft Definition

14
 o Part2

 Se realizează un alt Part și se intră în același plan de schițare yz, în care se realizează două
cercuri cu diametre de 40 mm, respectiv 55 mm, după care se iese din sketch (figura 22).

Fig.22 Realizarea schiței

 Se accesează comanda Pad Definition și se extrudează pe o lungime de 15 mm ca în figura

23.

Fig.23 Extrudarea

15
 Se accesează comanda Draft Definition și se pune un unghi de 7,5° și se selectează fețele
ca în figura 24.

Fig.24 Draft Definition

 Se accesează comada Mirror Definition, iar la Mirroring element se selectează planul yz

(Fig.25).

Fig.25 Mirror Definition

16
 Se intră în sketch și se realizează două cercuri cu diametrele de 25, respective 40 mm, iar
între centrul acestora și centrul sistemului de axe se pune o cotă de 120 mm (Fig.26).


Fig.26 Realizarea cercurilor

 Se accesează comanda Pad Definition și se extrudează pe o lungime de 10 mm (Fig.27).

Fig.27 Pad Definition

17
 Se accesează comanda Draft Definition și se pune un unghi de 7,5° și se selectează fețele
ca în figura 28.

Fig.28 Draft Definition

 Se intră în sketch și se realizează două cercuri de 40, respective 55 mm ca în figura 29, iar
între acestea este o distanță de 120 mm, cu profile se trage o linie ușor înclinată care după
cu ajutorul comenzii line se unește de centrul celor două cercuri create prima data, linia de
sus e de 7,5 mm și cea de jos de 12,5, iar în stânga se realizează două cercuri cu diametre
de 40 mm, cel de sus se pune în tangență cu cercul de sus, de 40 mm și cu linia, iar cel de
jos cu cercul de 55 mm și cu linia.

Fig.29 Realizarea schiței

18
 Se trimează, iar cu ajutorul comenzii Mirror se obține schița din figura 30.

Fig.30 Trimarea

 Se iese din sketch, iar cu comanda Pad Definition se extrudează pe o lungime de 10 mm,
Figura 31.

Fig.31 Extrudarea

19
 Se realizează o racordare de 100 mm cu comanda Edge Fillet Definition, Fig.32.

Fig.32 Edge Fillet Definition

 Pe o față a planului se intră în sketch și se fac două cercuri cu diametre de 7,5, respective
12,5, iar cu profile se trage o linie care se pune în tangență cu cele două cercuri, iar cu
Mirror se face simetria acesteia. Între cercul de 7,5 și cel al piesei se află o distanță de 15,
iar la celălalt de 37,5 și se trimează până se obține profilul din figura 33.

Fig.33 Obținerea profilului

20
 Se iese din sketch și se accesează comanda Pocket Definition, figura 34.

Fig.34 Pocket Definition

 Cu comanda Edge Fillet Definition se realizează o racordare de 1 mm, figura 35.

Fig.35 Edge Fillet Definition

21
 Se accesează comanda Mirror și se selectează fața piesei, figura 36.

Fig.36 Mirror Definition

 Se intră pe o față a planului și se realizează un dreptunghi tangent cu cercul și se cotează

conform figurii 37.

Fig.37 Schiță

22
 Se iese din sketch și se accesează comada Shaft Definition ca în figura 38.

Fig.38 Shaft Definition

 Se accesează comanda Mirror și se realizează simetria piesei realizate anterior, pe planul

zx, figura 39.

Fig.39 Mirror Definition

23
 Se accesează comanda Edge Fillet Definition și se realizează racordarea ca în figura 40.

Fig.40 Edge Fillet Definition

 Se alege comanda Face-Face Fillet Definition și se realizează ca în figura 41, la fel și pentru
fața din stânga cu cea din dreapta.

Fig.41Face-Face Fillet Definition

24
 o Part3

 Se realizează un nou Part și se intră în sketch, pe planul yz, iar din centru se realizează un
dreptunghi cu lungimea de 50 mm, iar lățimea de 30 mm (figura 42).

Fig.42 Realizarea schiței

 Se iese din sketch și cu comanda Shaft Definition se obține piesa (figura 43).

Fig.43 Shaft Definition

25
 Se intră în sketch pe o față a piesei, se face un cerc cu diametrul de 47,5 și un dreptunghi
care se pune în coincidență cu acesta, iar lățimea sa e de 20 mm (figura 44).

Fig.44 Schița

 Se trimează și se obține profilul din figura 45.

Fig.45 Trimarea

26
 După ce se iese din sketch, se accesează comanda Pocket Definition pentru a decupa piesa
pe o adâncime de 35 mm ca în figura 46.

Fig.46 Pocket Definition

 Se intră în sketch și se realizează un cerc cu diametrul de 25 mm și se află la o distanță de

17,5 de centru (figura 47).

Fig.47 Realizarea cercului

27
 Se iese din sketch și cu comanda Pocket Definition se decupează pe o adâncime de 35 mm
cu Mirrored extend (figura 48).

Fig.48 Pocket Definition

 Se intră în sketch și se face un cerc cu diametrul de 25 mm, în coincidență cu cel realizat

anterior și altul cu diametrul de 65 mm, cu comanda line se trage o linie, iar din aceasta și
centru se află o cotă de 17,5 mm (figura 49).

Fig.49 Realizarea schiței

28
 Se iese din sketch și se accesează comanda Pocket Definition, se decupează pe o adâncime
de 78 mm cu Mirrored extend (figura 50).

Fig.50 Pocket Definition

 Se intră în sketch și se realizează un dreptunghi, iar între latura din dreapta și linia de axă
se află o cotă de 20 mm, iar în partea de sus a laturii din dreapta se află o rază de 10, iar cu
ajutorul comenzii Mirror se realizează simetria ca în figura 51.

Fig.51 Obținearea schiței

29
 Se iese din sketch și se accesează comanda Pocket Definition și se decupează pe o
adâncime de 78 mm cu Mirrored extent (figura 52).

Fig.52 Pocket Definition

 Se intră în sketch și se accesează comanda rectangle și se fac două dereptunghiuri, cu latura
de 2 mm, iar distanța dintre ele tot de 2 mm, distanța de la latura de sus a piesei și cea de
sus a dreptunghiului e de 3 mm, iar de la latura dreptunghiurilor și centru se află o cotă de
30 mm (figura 53).

Fig.53 Realizarea dreptunghiurilor

30
 Se iese din sketch și se accesează comanda Groove Definition ca în figura 54.

Fig.54 Groove Definition

 Se intră în sketch și se realizează un cerc cu diametrul de 24,5 mm și de la centrul acestuia
și până la centrul sistemului se află o cotă de 17,5 (figura 55).

Fig.55 Schiță

31
 Se iese din sketch și cu comanda Pad Definition se extrudează pe o lungime de 23 mm cu
Mirrored extend (figura 56).

Fig.56 Pad Definition

 Cu comanda Edge Fillet Definition se realizează două racordări de 3 mm (figura 57).

Fig.57 Edge Fillet Definition

32
 3. Assembly Design

 Se începe asamblarea pieselor, cu ajutorul comenzii Coincidence Constraint se pune

coincidență între axa de jos a bielei și axa arborelui ca în figura 58.

Fig.58 Coincidence Constraint

 Se accesează comanda Contact Constraint și între fața de sus a bielei și fața arborelui se
pune coincidanță, iar după ce se dă Update All, piesele o să fie unite (figura 59).

Fig.59 Contact Constraint

33
 Se realizează la fel ca în celelalte două exemple anterioare și pentru restul pieselor și se
obține ansamblul din figura 60.

Fig.60 Coincidențele

 Se pune contact între piston și bielă cu ajutorul comenzii Contact Constraint (figura 61).

Fig.61 Contact Constraint

34
 o Part4

 Se realizează un nou Part în care se realizează un dreptunghi cu o lungime totală de 420

mm, iar de la latura din stânga și linia vertical de axă este o distanță de 210 mm și lățimea
dreptunghiului este de 60 mm. Se fac două cercuri în coincidență cu cele două aflate pe
arbore și se face simetrie cu comanda Mirror față de linia de axă, după se trimează și se
obține schița din figura 62.

Fig.62 Obținerea cilindrului

 Se iese din sketch și cu comanda Pad Definition se extrudează pe o lungime de 120 mm

(figura 63).

Fig.63 Extrudarea

35
 Se pune coincidență între linia de axă a pistonului și linia de axă a cilindrului (figura 64).

Fig.64 Coincidence

 Se fixează cilindrul cu comanda Fix Component (figura 65).

Fig.65

36
 o Part5

 Se realizează un nou Part și se dă click pe comanda Project 3D Elements și se selectează

cele două cercuri care se fac de culoare galbenă (figura 66).

Fig.66 Project 3D Elements

 Se iese din sketch și se selectează comanda Pad Definition, se extrudează pe o lungime de
20 mm ca în figura 67.

Fig.67 Pad Definition

37
 Se fixează piesa realizată anterior cu comanda Fix Component (figura 68).

Fig. 68 Fix Component

38
 4. DMU Kinematics

 Start-Digital Mockup-DMU Kinematics

 Se accesează comanda Assembly Constraints Conversion, se dă click pe New Mechanism
și se adaugă mecanismul, după care se să click pe Auto Create și ok (figura 69).

Fig.69 Assembly Constraints Conversion

 Se deschide arborele și la Joint se dă click pe Cylindrical.12 și se bifează Angle driven,
după se dă ok (figura 70).

Fig.70 Cylindrical.12

39
 Se dă click pe Simulation, click pe Insert, pe dreptunghiul cu săgeată, să apară două săgeți
și se alege 0.04, iar la final play (figura 71).

Fig.71 Simularea

40
 5. Analysis & Simulation

Free Frequency Analysis

 Se aplică materialul (Steel) și se salvează (figura 72).

Fig.72 Steel

 Start-Analysis & Simulation-Generative Structural Analysis-Free Frequency Analysis

o Se dă click pe Compute-All (Fig.73).

Fig.73 Compute

41
 o Din bara Image se dă click pe Von Mises Stress (Fig.74).

Fig.74 Von Mises Stress

o Tot din bara Image se dă click pe Displacement pentru a vedea deplasările, se dă click de
două ori pe orice punct și după click pe Avarage iso (Fig.75).

Fig.75 Avarage iso

42
o Deplasările se văd în figura 76.

Fig.76 Displacement

o Se dă click pe Animation pentru a se vedea cum se deplasează (fig.77).

Fig.77 Animation

43
 Static Analysis

 Start-Analysis & Simulation-Generative Structural Analysis-Static Analysis

o Din bara Analysis Supports se selectează General Analysis Connection și se selectează
prima componentă (Fig.78).

Fig.78 General Analysis Connection

o Se selectează a doua componentă (Fig.79).

Fig.79 General Analysis Connection

44
o În figura 80 se procedează la fel ca în figurile 78, respectiv 79, cu alte componente.

Fig.80 General Analysis Connection

o Se selectează a doua componentă (Fig.81).

Fig.81 General Analysis Connection

45
o Cu comanda Rigid Connection Property se dă click pe elementele unite anterior (Fig. 82).

Fig.82 Rigid Connection Property

o Din bara Restraints se selectează Clamp și se aplică cum este prezentat în figura 83.

Fig.83 Clamp

46
o Tot din bara Restraints se selectează Surface Slider și se aplică cum este prezentat în figura
84.

Fig.84 Surface Slider

o Din bara Loads se selectează Pressure și se trece valoarea din figura 85.

Fig.85 Pressure 1

47
o Din bara Loads se selectează Pressure și se trece valoarea din figura 86.

Fig.86 Pressure 2
o Din bara Loads se selectează Pressure și se trece valoarea din figura 87.

Fig.87 Pressure 3

48
o Din bara Loads se selectează Pressure și se trece valoarea din figura 88.

Fig.88 Pressure 4

o Din bara Restraints se selectează Clamp și se aplică cum este prezentat în figura 89.

Fig.89 Clamp

49
o Din bara Analysis Supports se selectează General Analysis Connection și se selectează
prima componentă (Fig.90).

Fig.90 General Analysis Connection

o Se selectează a doua componentă (Fig.91).

Fig.91A doua componentă

50
o Cu comanda Rigid Connection Property se dă click pe elementele unite anterior (Fig. 92).

Fig.92 Rigid Connection Property

51
 Analiză piston

 Start-Analysis & Simulation-Generative Structural Analysis-Static Analysis

o Se dă dublu click pe Octree, iar la Size se trece valoarea de 4 mm, iar la Absolute sag: 1
mm (Fig.93).

Fig.93 Octree

o Din bara Restraints se selectează comanda Clamp și se aplică ca în figura 94.

Fig.94 Clamp

52
o Se selectează comanda Temperature Field și la Supports se dă click pe piesă, iar la
Temperature se ia valoarea de 120kdeg (Fig.95).

Fig.95 Temperature Field

o Se selectează comanda Pressure și se dă click pe partea de sus a pistonului (fig.96), iar
presiunea aplicată are valoarea de 410N_ 𝑚2 .

Fig.96 Pressure

53
o Se dă click pe Compute și după click pe Von Mises Stress (fig.97).

Fig.97 Von Mises Stress

o Se dă click pe Displacement (fig.98).

Fig.98 Displacement

54
 Analiză bielă

 Start-Analysis & Simulation-Generative Structural Analysis-Static Analysis

o Se dă dublu click pe Octree, iar la Size se trece valoarea de 10 mm, iar la Absolute sag: 1
mm (Fig.99).

Fig.99 Octree

o Se dă click pe Surface Slider și se selectează cele 2 fețe ca în figura 100.

Fig.100 Surface Slider

55
o Se dă click pe Distributed Force și la Z se trece valoarea de -15000N (fig.101).

Fig.101 Distributed Force

o Se dă click pe Compute și după click pe Von Mises Stress (fig.102).

Fig.102 Von Mises Stress

56
o Se dă click pe Displacement (fig.103).

Fig.103 Displacement

57
 6. Concluzii

 În concluzie:
o am realizat componentele necesare ansamblului meu în Part Design;
o le-am asamblat în Assembly Design;
o pe urmă am animat ansamblul în DMU Kinematics;
o am aplicat material (Steel) și am salvat ca să pot să fac analiza;
o am intrat în Analysis & Simulation, în Static Analysis unde am aplicat forțele
necesare;
o iar în final am dat click pe comanda Compute și am putut afla care sunt valorile
pentru tensiuni și deplasări.

58
 7. Bibliografie

 Ionuţ Gabriel Ghionea, (2009)-CATIA v5. Aplicaţii în inginerie mecanică, Editura BREN,
Bucureşti, ISBN 978-973-648-843-6;
 Ionuţ Gabriel Ghionea, (2007)-Proiectare asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi
aplicaţii, Editura BREN, Bucureşti, ISBN 978-973-648-654-8;
 Ghionea, I., (2004)-Module de proiectare asistată în CATIA V5 cu aplicaţii în construcţia
de maşini, Editura BREN, Bucureşti, ISBN 973-648-317-7;
 Platformă, Proiectare Asistată de Calculator, Curs 2, Validarea prin calcul a proiectelor;
 Platformă, Proiectare Asistată de Calculator, Curs 5, Noțiuni teoretice FEM-CATIA;
 https://www.youtube.com/watch?v=elOlV6ye6_Y

59