Ðr. ing.

Gheorghe Biber

IIIffiHËffiffiffi&fr

ffiffitrffiglUilrfffü

/-.
//a

W -\ Editura tehnicã
Bucuroçti - 1977
 l,a cdi{ia a Il-¿r a ,,XIÄNIJAI,UI-U1 STIIUNGAIIUL{Jf" slnt
atlusc furbun¿itãfili subslanfialc rnaLcrialului pl'ezelltat itl primâ
eclific, fiincl sttprtse t'cvizuirii mullc capiLole ale lrtcl'ät'ii.
I)intlc nloclilicãuiìe cfectuâte, opclatia de actualiz¿rtc a ch'telo¡
cnplinsc În lucl'ale al'c o mârc impoltantir. In acesl sctls sîtrl revi-
zuite, aclualiz.ale çi completâte toaLe ccle 32 de anoxe, ln confol'tni-
tåte cu uliimelc motlificirt'i ale standal'delot'. I)e asemenca, capitolul
ieferitol la st.t'ungnrilc fnblicate 1¡r R' S. Romârnia este acliralizat
prin intloclucclca untti Inate¡ial rlon, plivitor la stntttgulilc ce se
fab|icá în prezcDl satt se vor fabl'ica în Íiitot'itl âpropiat !i' 1rì pa"
ralel, plin elilninalea (lin lucral'e a acelci pirrÇi de maLcti¿tl cre nu,
mai prezintä interes pentru strungari.
Ñoua eclifie prezintã çi nofiunile necesale prelucrãrii ¡re stlttngu!
nolmal a suptafeleÌor sfc¡ice ale bilelol' c¡-r ajutolul ttnol clispoz.iiive
simple ce poL fi irnplovizale În olice aLeliel''
CapiLolul intitulat ,,Âlte tipuri de stl'ungul'i(' cstc rcviTuit çÍ
conrpletab cu fa¡nilia tlc sLrungul'i lourâncçti doLaLe cLr cttrlandå
numelicá.
1n urma sugestiilol plinrite din pa¡lca ciLilol'ilor cair: ¿u utl-
lizat. lucÌarea, a losL i¡rtÌodrts un capitol în cârc se traLLr¿ìzti' ctì
exemple conct'ete, tnodrtl dc folosile a auexelor, capitol absolut ne-
cesâr' penLlu aplicatiile pracLice,
Cù lmbunåt.ä!iriìe ce slnl âduse, nouâ editie a ,,I{rtitLt"rlulu'1
stlungalullti'ú t'cllt:ezintir ttn ajtttot' importanL ln rozolvat'c:t ptr:blc-
rnclol tle st.r'uttgát'ie.
 PIìEIT"U'Ã LA IJDIJIÅ À II-T\

A¡tut'ilitt t:clci de e d0uu cdilii e llunLtaLului slt'tutquruLui a deuenit

naccsuÌã dulotilit faptului cã ¡trinta edilie u fost lurq aprecialã ca fünd
deosel¡il dc uliliL strunqrtrilot' de lottte caleqoriile, uprecicre doueditìi ;i da
t¡tuizarcu înlr-un lintp reluliu scurl u luturor cclor 18 000 de erentplare.
0 ¡toLtìi edilie se intpunea si pentru cã nLtnãrul slrungarilor esle ìntr-o
cltllinrtìi cre;lere ca utnlara a dezuollùrii uerliginouse a induslriei cottslruc-
loare da, ntaçini pentru u fucc ftt!ã qratttlioeselor sarcini lrusrúe tle Con-
gre,strl ttl XI-leu al P.C.R.
n'oua etlilie q Mcutttalttlui pr"tstreuziL slruclttra tle Iu pritnu etlilie, dar
u [os! rtecesarã teuiztürea çi ctclualizurea luturot' capitolelor lucrtirii, tinîn-
rlu-st:.çtrutte de oltserualiile çi proptt¡terile cililot'iLor. A fosl rerlus sul¡slan-
lial r:tt¡titolLtl re|efilor ln ntctLeriale tleoarece Ìn ulLimii ani, pritt tliuersi-
ficurcu protlttcliei de metale (olel, forttti, bt'onz, ulurníL elc.) problentL ale-
gerii ntulerialttlui penh'tt o piesòi sutt ulegerect unui muterial cr:ltiuulent
ü cre.s(ut foute mult ìn contpleritute, depri;incl niuelul;i utrilttLliile unui
.slruttt¡ar.
O s.iluulic sin'tiLuriL se conslctlti si in catlrLtl cu¡titolttlui ce sc referti la
strrutr¡ Ltt'ile I'abricale ill ,[ì.S.11., tuttle nundrul ntare rle Lipuri e:t:islenÍe
f ut:t: i rrtposibilti prezenlut ea lulrtr or acesloru în curlrul preze ttlei lucrãri.
Co urtneoe, în ucest cttpilol, au fost prezcnlate nutnni ucele tipuri tle
i cure se. produc în numtlr mai mare clecîI cclelulle.
strurtr¡ttt
Spcrrltn cri ttoua eclilie u n4anualului slrun7cu'ultti ua tr"t.sprLrtde însi
mai ¡ttute nãsttrã, tlecìt prinu formiL, cerinlelor ;i necesitti[ilor slrttrtqa^
rilot dr: Ioule cuteqot'iile si ale tuturor acelora cure actiuea:ù. ìtt cuclrul ttle-
li et tit' r t tu, t' tt¡ ti t: t'.

:\ t.l-f OIìLJL
 EIIITURA TEII}I¡ßA

Au apãrut:
TACHE, V., BRAGARU, A.
Dispozitive pentru moçini-unelte. Proiectorea scþemelor de orientore çË
fixqre q semifobricqtelor
TABÃRA, V., CATRINA, D., GANEA, V.
Colculul, proiectoreo çi regloreo preselor
BOROVIC, 4., N¡COLAESCU, GI-I.
Indrumötor pentru gtonlore çi motrifore lq rece
Tt$lN, s. D., Tl$lh¡, 5. s.
Tobele pentru ridlcúri lo puteri
STURZU, A', tsÃ,DESCU, Gt-|., MILITARU, C', BRÃGARIJ, Al
lndrumötor prqctit uzinol çi de loborotor pentru controlul preciziei de
prelucrore în construclia de moçini
GORA$, GEORGETA
Metolurgie flzicð elementoro

Uor apärea:
EOTEZ, EMIL
Mo¡ini-uneltä. Bqzele teoretice ole proiectorii. Teorio. vol. l. Edi{ic c ll-c
R,qBlNOVlCl, 1., ç.o.
Rulmengi
zGURÃ, Gl-!., ClOCitlÐlA, c., Bl",DE, G,
Frelucrqres metc¡lelor prin deforrnqre lc rece
GA\ÍR¡LA$, 1., DRÃGUT, Ë., VIËRU,4., BÖhtolu, v.
Tehnologii de prelucron'e cu-scule din moteriqle dure 9i extrødure
EL!EZER, 5.
Scule oçchietocre cu plöcu{e. Ëdi1io o ll-o
VUIA, I.
Tubele pentru colculul tnoselor pieselor rnetqlice
G RECI,J, ¡-I RISTA.CI-I E
TehnoloEio indoirii fevilor 9i profilurilor. Edilic o Il-o
FOKT, V,, BELZ@, O.
Fobricoreo profilurilor formqte lc rece din bundö d¡r-o!e-!.. ...
GROIÂ, I., PRIÞVORT{IC, M,, SECHEL, P., DRÃGIJLII.J, Td-
Þeformqreo plcsticð q metolelor çi olioielor nc'feroose
 CI]PRINS

Frefalù Iu edilia a II-a z

Slmboluri çi semne matematicc I
Llte¡e din allabetul grecesc utilizate în luc¡are 10

t.NOTIUNIAJUTÅTO^ÌìÌì j.. ' 11

X. Matcmatiei 1tr
tr.1. Âritrncticã 11
1.1.1. Diviz.ibiÌil.atca 11
1.1.2. l)escompuncreâ în lactoli pt'itni 72
1,1.13. Iìr'aclii orclinal e 15
1.1..'tr, Dcscompunereâ unci fraclii daLc lrrtl'-un plodus de fractii ot'di-
naro 19
1.2. Geometrie 2l
1.2.1. (ìencraìitit[i 2l
1.2.2. Pl'oblellele I'e¿rliz.ãtl'ii po stlttrtg a su¡rlafctelot ciìintlt'ice 24
.1.2.3. l)r'oìtlemeìc lealizàlii pc stt tlng a snprafclelor cotrice 30
1.2.4. Plolilul ctr[.itului cle iilctat 31
1.2.5. Valialia unghitllui <ì.o açezat'e ø çi a cchri de clcgajat'e l dalot'itii
açez.ät'ii cul.itului 43
X.3. Trigonotnetrie 47
1.3.1. Calcutul elemcnLelol strpt'afelelor conice 47
1.11.2. Varialia distalÌlei dintle suprafctele frontale ¿ìle picseìol' iorìicc
asambla Ie 50
l.il.3. (lalculuÌ lnclinãr¡ii Iil0tuìtri 53

2. S{alcrialo 56
2.1. Gener'¿rlitirli 56
2.2. Irontc 57
2.3. Oteluli 59
2.4. 'h'atarnentul tormic al olelurilor 61
2.5. Detel'minarea rapidii a calitãlii olclulilol cu ajntorul sclnteilot' 62
2.6. Duritatea matelialelor
8. Organe de maçiui . ! . ' 68
3.1. Forma çi dinrensiunile capetelor de arbori cilindt'ice
çi conicc 68
3.2. Forma çi cìimensiuniìe cozilor'çi mançoanelor eonice, ûìetl'ice 9i 14olstr ]J

6.
t:

3.i1. Fot'rna çi dimcttsitrrtilc giìLu'ilor cl0 ccrllrâre (dupã S'lÂS

136i-73) 7',r:
:]
7'l
3.3.1. Generalitáçi 7$
3.3.2. Àtegel'ca rnirt'irnii gãturii de cctll"râre 80
iJ.4. Gáuri de trecerc pctrtru çttt'ubr'rli (dupå S'I'AS 3336-73) '
ii
8û
3.5. Bucge pentru lagäte (clupä S'lìr\S 772-ß7) 8{
.::ì,6, f)iametì'ul scmifabricatultti pentru pátrat sau exagon ' '
l

ii.i. ói"*"tt,rl scrnifabricnLului þent.u filete metrice, W¡itwortb' trapezol- sã

:
<laleetc. "'I
8S
;i dogajalea fileltLltri (confot'tn STAS 3508-70) '
1ì.8. Ieçirea ' ' ' ' t

d. lfirsurhtoliçiinstrtuncntodo¡uirsur¿ì ¡ ¡ - ¡ ¿- ¡ i i I I I ! ûI

9E
,1.1. SublolLtl
r0s
11.2. I'Iiclollìettr¡l 104
4.2,1. Nliclornr:trttl dc exLet'ior'
108
4.2.2. Micl'omoh'ul de ilìLoÌior 10s
.1.2,3. ÙlicrorneLlul tlc adlncittttr
.4.1ì. Compalatol'Lrl 110
112
4.4. Pasamott'¡.tl 11S
4.5. I'f icromotl'ul ctr Pìt'gltio 11¿
-,1.û. CalibÌe Ìigide 11?
,{.7. NIåsurarea unghitlrilol' ;i I corticil-äfilor
.1.8. \¡crificalea filetclot' t22
4.8.1. Verificarea pasttltti filetului cu çublet'ttl
tzz
,1.8.2. Verificatc¿i filetului cu calillntl cle filet 124
4.8'3.1!Iãsulâl.cacli¿rnrctt'itlLrirnediuålIilÙLultlicuajrttorrrlatreislrmo l?e
sau rolc
r "'''5¡¡' !¡¡¡l'¡!{ ! 13å
'5 l)esclltohnic
132
5.1'lìugozilateastrpt.alc!clor¡ittrorÌLtlcltlltoLat'calacesLeiapedesen|. 13&
5.2. Însct'ierea lolorîlltclol pc tlcsctÍ " " t i
5.1J. Notarea filetelol' ¡tc tlcsctt ' ã ¡ I 14?

143
üI'À$CIIIIjREAsISCULtìi\$CtIIfi'I'o.\tìtjt¡O[,OSt.t.ELÀSTRUNJIRÐr
6.A¡elriorca¡rt'itrstlunJilo ¡ ' '. i { " ' i t ' 143
t4s
tì.1. IIiçcälile lìeces¿ìj:e a¡ohicl'ii lir sllLtujit'e 1.15
{i.2. Àvansul çi adlncirnea do tçcltict'o 14iì
û.1Ì. 'l'iPuli dc açohii
(i.,1. DePunerile Pe tái¡i 147
(:ï.ir. r\Ìegel'ea I'egimului tlc lschiet'c 148
148
ô.ó.1. Avansttl .
158
6.5.2. ¡\dlncirnea cle açchicrc " ' 15tt
6.ir.3. Vìteza cle ¿r$chierc 1áE
0.(j. IrllomenteÌe geomott'ice ale cLt!iLttltti
'7. Scttìt¡ lçchietoalc ioìositc lit stlttttjilc " ! I àeI 1"6ã,
16ä
7. 1.. Otr libe de strttng x.$8
7.2. Iltu'ghie "r¡q
Alczoalc ' " ' ; tl1,
7,11.
n7s
i.4. 'I'¿t'roz'i
T¡E
7.5. tfiliele
,3, Scttlt ¡retrtttt :tsclticle r:t¡rirl:t ;i irrtcrtsivir ¡ ' " o' e ¿ f.?È
{ry&
8.1. Generalitäçi
'
8.2. Oufilc peniru aSchielc Ia¡ritlit cu pìãrcuIe din calhuri tnetalic'e

6
xlr. SIRUNGUL NORI\{AL $I S't'IìUNJtiìE.{ . . : . . . 183
,0. Strungur! norm¿rle.. 183
, 9.1. Struuguì nornral S 3 183
9.1.1. Descriele genelalir 183
9.1.2. Olgane de co¡nanclã r83
. S.1.3. CaracLeristici tehnice 188
9.1.4, Cinematica cutiei de viteze 190
9.1.5. Cinematica cntiei de avansuli çi filetc 197
9.1.6. Indicatii pentlu folosirea tabclelor cu filete çi avansur 208
9.1.7. Concluzii cu plivire Ìa fiìetarea pe strungul S 3 273
9.2. Strungui normaì SN-320 274
9.2.1. Generalitåli 214
9.2.2. CaracterisLici tehrìice 215
9.2.3. Schema cinematicä çi cliaglarna tulatiilol 276
9.11. StlLrngul nolmal SN-400 227
' 9.3.1. Gonelalitäti 227
9.3.2. C¿r¡actelistioi tcìrnice
9.3.3. Schenla cincnrnticå çi diaglanra Luraliilor' 22',J
9.4. Stmngul nolmal tip S.N..A.-400 225
9.4.1. Gcneralitirfi 225
$.4.2. CalacLelis[ici telìnice 227
$.4.3. Schema cirrcnraLicir
9.5. Stmngul nolnraì tip SNr\-t100
9.5.1. Gcueralitåli
9.5.2. Caractelisl"ici Ichnicc 24ù
9.5.3. Scherna cinorna[icir çi cliaglarna l-ulatiilol 241
:1.û. Frelucrìlri culerlc pe slnrnJ¡ul ¡rornlnl t¡ 242
10.1. Prinderea ¡rieseìor 242
10.1. Prindereâ $i fixalca cul,itolot' 266
10.3. Folosirea oplitoalelor ln stnrnjilea longiLudinalãr çi transversalä 25&
10.4. ExecutaÌca g¡rutilot' clo contr¿ilc 260
, X0.5. Prelucrarea gáurilor' 264
f.0.6. Strunjirea conicä 270
10.7. Strunjilea excentl'icir
¿1. È-iletar¿a pe stlun¡¡ul nor¡n¿¡l 278
I1.1. Genel'alitirli dcsplr: filetc 278
11.2. Ascutilea controlul çi plindelea cul.iLclor de filetât. 281
11.3. I\letodc r.lc lilcl"al'c crr cufitul 284
11.4, Strunjirca filett:Ìol cu tnai mullc lnceputnli 287
f1.5. Calculul rofiÌot' de schirnb pentlu filetareâ cri cutritul pe stlungul norural 289
11.5.1. Calcnlul lotilol dc scllinrb Ia strungurile care nu an cutie clc
avansr¡ri $i lilclc 290
11.ó.2. Calculul rotilol de sohinrb la stmngurile c¿ìt'e ¿ìu cutie dc âvâu-
suri çi Iilotc :11,4

tê) Prelucri¡ri s¡recialc Ie,: strur)rlul nolnr¿rl 32C'

12.1. Stlurrjilca suplafel,elul ploli.laic
12.2. Slntnjilea cu erjntorul dispozitivelol' ,
'1,2.3. Zimlar ea (rândâlinalea)
12.4. Confec[ionarcr ¡rlcru'ilol elicoirlale 348
12.5. Prehlcralea tablelor plin plesilre 351

&
 3ã{,
[V. AL'I'IJ 'f'II]URI Dii SfIìUNCiL'III
354
liì. Strun¡¡url c¿¡r¡lscl
354
13.1. Generalitåli 357
13.2. I'relucr'åri pe stl'ungul cat'usel
iã.S. Regimuri dõ agchierã reconra'tlalc la prelucrarc pe strungurile catuscl 366
369
n4. Strunr¡uri dc delalortat
369
14.1. Generalitáli dcspre detalonat'c .tt3
14.2. Cinematica strungulilot' tlc dct¿rlotraL :Ì79
x4.3. Deter¡ninarea numi,rului cle dinfi âi ¡'oçilol' de schirnl¡
379
14.3.1. Detalonâ¡ea radialä
14,3.2. Detalonâreâ cu âvarls a frczelor cu dinti tlrcpfi
:182
382
14.3.2. Detalonâreâ Pe eìice :t87
tsiirliograf ie
389
VI, ANIìXE
Anefra I. Factolii plimi ai tttttrtuteloL clc l¿r 1 la 5 00tj
389
403
Ãn¿ra tI. putel'i, ìácìåciui, cilcutnfclinþc, alii çi vnlori invct'sc 409
Ãner,a lll. Funclii tligonotnctrice: sinus, cosinus, [angentá çi
cotan'qenl-it
Ã"ero tv,'furafia ¡rieiei ln funclie cle dianrctrul $i vitezâ ci pcrifcricá
424
Anexa y. Translormaïea lolilor' çi a fl'acfiunilol de lol ln-tnilimeh'i
4:10
genctal'
LnJna l,L protilul norninäì çi cicnrentelc'filetelor uretrice I.S'O' de nz I S'O'
433
Ane:ra \¡II. Valolile cliameträlor, nominale Si âle pfì$ilol filet'elor tnetlice
Ánexu vIII. Dimensiunile nominaÌe ale fileLelor mctrice I.S.O. ctr pas nortnal çi 437
cu Pas fin
44t
Anexn IX. Dimensiunile filetului rtleLric ln functie de pas' : ' '.
Ãner| x. Diametrele nominaìe çi pasiii filctelor rnehice I.S.O., pentlu pÌoduse 446
cle I\'IASE PLAS'I. ICE.
445
Anexa XI. Profilul çi dirnensiunea fileLului metric conic 45t
Ánu,a xlL profilul çi dimensiunilc Iiletului conic ln toli (BRIGGS).
Ãnem XIII. Diamctrul filctului ln |oli pentlu levi fårå elangarc 453
Ãtielna xtV. Diarnetl.elc çi paçii fiìeLclor Llapezoidalc de nz
gcnct'rl ctt ttn
4r,t'L
singur lucePuL. ,ll¡5
Anera XV. Dimensir¡niìe filetului llapezoiclal rìoÌmâl
Anexo. XVI. I)irnensiunile fitetului Lrapczoidal cu pas fin 457
459
Anera XVII' Dimensiunile filetului [rapezoidal cu p¿ìs rnrtro 460
Anexa XYIIL Diamctrele çi paçii filctelor ferästt'án
XIX. Dimensiu¡rile liletulLri ferirsträu norlnal 462
.Ancxa 464
Anu¿u XX. Dimensiunile fiìetului fet'irsLt'äu clr pas filì
Aneæa XXI. Dimensiunile filclului Îerãstritu cu p¿ls lllalc'
466
467
Anena XXIL Diamelrul $i pasuÌ filetului pätrât' 468
Ancna XXIIL Dirnensiuniìe IileLutui pä[râL cu pas llornl¿ì] 469
Anes,a XXIV. I)imensiunilc lilelului pirtrat cu pas firì
470
Ane¡a XXV. Dimensitrnilc liietului pãtrâl cu pas marc
472
Ane.¡xt XXVL Dimensiunile liletultli lotttnd normal
filetului lìdison. 474
Anera XXVI/. Dimensiunile
Anexa XXVllf. Dimensiunilcfiletuluì pentru tubuli cie protcclie' P-EL' otanâe
fji lácuil"e 4?5
Ancta xxlX, Gi.eutatea olelul'i pátr.al, rot.nd çi lìexagonal, -1rr _-daN/m 476
Áneta XXX. Avansut'i çi tilcLe spccialc ce se oblin la strungul S3-. ' ' ' ' '
479
Ãnera XXXL Àvarrsut'i Si {ilete non¡alc ce se obfin la strungn 53' . 495
Ãnera XXX11, Rnpoar.te ¿e lransrnite.e i rcalizate cu paLt'u roli dinlatc ìtr ¿oL¡it 498
trePte .

E
 srIrBoLURr Sr SEMNE IIATIIIfA?rcrì

S¿mnul Scmnificatio Explicafii Scmnul Senrnificafia Explicafii

plus, çi cu,
+ adunat cu 3-+-5 : 8 egal (l:4

pnlalel Arrll cD
rninus, mai
putr¡n B-5:s
paralel çi
egal ,*+co
pullctul 'se
i.-

ataziì l¿ì perpendicuìar

mijlocul pc AB L OI'
lnrnul[it lnãI[imii
¡sâuX ôl't
cn,
lntre nn-
nìere sau irlentic cu c=¿¿
lnt¡e Iiterc,
de exemplu
5'3,74 necgal,
(+7
diferit de

pzrt:tnlezii to-
tundã, ¡ra- aproape
il{ rantez¿"r
<lreaptir çi
cgal,
aproximaliv
5,998 r ô

acoladã
gratl 45.
virgulã, pentru de
¡tulnere ze- oxcnlplu
cimale 25,4
¡ninu t 1': 60'

dc cx
sccun dà l'. :60,,
piuå la
7...7
plnã Ia
r.lc cx mât tnrc
7
-72 dcclt 3<5

.9
 {contlnuart'l

SIlIIlOl,UIlf Sl SEùINI'lt'lTIitf¡\'l]l(:ü

SemnuI ScmLriticaf in E'xplicnlil

Semnul Scmnificn Iia Expìicalii

lsau^ unghi * . sauA

mâi mal'o
clecit
sltl slnus sin 30o:ü'.$
ülai rnic
sâu cel sins.(1 cos cosllìLls cos 60":0,å.
rnult egal

l6 Latrgentil tg 45o * tr'

nrai trlaLt:
>). s:trt ccl : 2 17 dinfi
¡ruIirr cqr I

V-
rirdäcin¿i
pirLt'at:i
y'V x L,+t
u
æ infinit 0
3/:-
vi l'Ícläcinã
cnbicä
Vã _'
A triun¡1lti

lTV I,UCNATO*
I-.IÏ,I1IìE DI}J ¡\LT¡,.\I}Iì,[LIL GNECII SC UTII,IZATE

Fot'ma literei Dentlnrlrea litcrei

Forlna Iitcrei I)cnrLnlirca litel'ei

al[a v- kappa (literã micä)

¿¿

ß bet:r Ii kappa (rnajusculä)

p ilil11
\ g¿ìmrìlâ

pr
I delta (ìitclir rnicit)
o ro
rìelta (majttscnlir)
^ sigrn:r
epsilort

7¡ eta I 1i

omega
0j te td

10
 l. No!iun! ajutätoare

1. MATEMATICX

Gapitolul tle matematici esLe alcãtuit din trei pãrfi : ar'ilnebicã,

geometrie çi trigonometrie, fãrä c¿r aici sä se regirseascä teoremele çi
mrai ales demonstraliile specifice fiecãr'ei pãrli. Se are în vedere faptul
aä actualii strungari au fãctil" cuno;tinlir, în caclnrl çcolii profesiou¿rle
[1&1, [21], 127), ctt probleme,le de mateuraticir necesare meserici lor.
Vr¡r fi redate totuçi numai ac.ele noliuni tcoret,ice cle ma[ematicir c¿ire
am o tre¡¡ãturã directä cu ¡:roblemele pract.ir:e ale rneseriei de stlungar.
.fiJintre multiplele subicctc c.uplinse cle regulir în capiLolul de arit-
rneticä aici vor fi trat,ate, în oldine r¡i rnai pe lalg ca de obicei, unele
pr.utrlerne ca riivizibilil"aLea, . dcscompunerea în facLori primi, f rar:lii
ordinare çi clescompunerea unci frac!ii orclinalc într-un produs de
$¡¡r:bori. Deoarece no[.iunile rle baz¿r cliir rnaternatici, necesare înlcle-
gerii problernelor tralate în capiLolr.rl rìe faÇ."r, au 1osl. sLudiate în çcoala
profesionalä ele se considclir cLrnosc.ut.c ast.fel c:ii cxplical.iilc amãnurr-
$ite vor fi daie numai în cazuli izolatc.

1.1. ÅRlU&,[Et'{ü/T

d.tr.tr. Ðívizibilitatea

Se zice cá un nurnár întleg oarec¿u'e N esLcdivizibil cu un alt nurnán

$rrtreg n, atunci cînd împãrfincl pe N la ¡r, îrnpirr,lirea sc face exact"
fårÌi rest, adicã. se poate scrie egalitatca
N ('
. -:,
,t

11
FentrLr lìurnere mici ca 14 sau 36 nu esLe ner-c¡ie sãr se aplicc regula de
rnai sus penLm cir se observä irnedi¿lt c¿'i numai 86 se àivicl".-u 3 pu
cîncl 1'1 nu esLe divizibil cu accsb numär. nacä însä nnmãruì esle maie,
cu rnrrlte cifre, ca de cxemplu numãrul 1B5T 002, în acest caz este
absolui neces¿ìr a aplica regula enunÇatä. r\plicarea ei este foarte simplä.
rse calcrrlcazir suma cifrelol din care este compus nuntãrul clat, adicä

1+3+5+712:ls
cìfrele fiind aclunal-e ca slmpie unitãti, acticã fárä a se fine searna de
{aptul c¿i ele au semnificafii difelite în cacìrul numäruiui anume :
I replezinLä numärul de milioane, 3 numirml subelor cle mii, çil;
,de mii s.a.m.d. Numärul obÇinul. 18 - esbe clivizibil cn 3, iar cle-zecilo
aici se
tr¿lgcr t:r,¡ucìuzia cä çi numärul dat este clivizjbil cu 3.
Dacir se face împärfirea numárului 1 357 002 la 3 se cous[atá cã
:inLr-atlrvirr se divide cu 3 obfinîndu-se ca reznll.al. numár.Lrl <152Js4.
Nu'irrul 1 001 nu este divizibil cu 3 pentru cã 1 f 0 _l- 0 + 1 : 2
nu estc clivizibil cu 3.
c. !)ivizibilitatca cu /r" un numãr este clivizibil cu ¡l ¿rLuuci cînd
¡ultimelc clouä cifre sînt zerou.i sau formeazá u. numãr. clivizibil cu
a. Fi1 - cle c-xcrnplu numãrul 58 786. Acesta este clivizibil cu .tr pen-
tru cã rrl(irnele lui cifre - reprezintä un numãr (36) clivizibil cu 4. Numä-
rul 'l l'¡2 Tirlj nu esbe divizibil cu 4 pentru cã numãrrul forlnaL clin ulti_
melc tlorrir cifre ale sale (58) nu se împartc exact la 4.
d. tr)i'izibilit*tea eu 5. orice numär înbreg, Ia care ultima sa cifrã
,este zcÌ'o sau 5, este divizibil cu 5. Numerelõ 705,
7 300, g0 0g0 sînt
,tlivizibilc cu 5, dar numerele 204, rg7, 4 bT6 nt sînt cliíizi¡ile
cu 5.
e. tr)i'izibilitatea au G. Numärul divizibil cu 2,si cu 3 este sigur
,4itirilril;icu 6 pent.ru ca 6:2 X B. Açadar, pentru câ r,,, numirr
,clivizibil cLr 6 l.rebuie sã aibä ultima cifrã cu io! sau zero sä fie
çi în plus suma
'c.ifrelor'..lua[e_.ca simple unitäli sã fie divizibili cu 3. Num¿rul 144 este
,divizil¡il c, 6 pent.r cä ultima cifrä este cu so!, iar suma
cif.elor (gj
'este tli'izibilä cu 3. Nurnärul 2g0 nu este divizibil cu 6, cleçi se impaìté
;la 2, clcoarece nu se divide-çi cu pe'tru
3 cä suma cifrelãr'(1i)
nunirr cc nu se împarte la 3. ";i";;
f, Ðivizibilitatca crr z. pentru clivizibilitatea cu 7 nu existä regulä,
¿istfel cir pentru a afla dacá un uumär este sau nu divizibil cu 7
se efec-
t'ueazít împárlirea numärului la 7 çi numai dacä împãrrÇir-ea
se face
exacL nurnãruì este divizibil cu 7.
g. lloseom¡)nncrea în faetori prirni. pcnbru clescornpunerea î' fac_
tori prirni a ,un¡ri nulnãr întreg se înlocuieçte acest numãr cu un pro_

73
 cu 3;;i nici cu 5. I)acá se lac.e irnpár'Çilea c;u 7 se constabá cä nici 7
¿.¡ici
nu est.e un divizor. Urmál"orul nurnár prim esbe 11 ;i clacá se face împãr-
firea lui 143 ìa 11 se constabá cá se face exacl., fárir resl,, deci numãruÌ
11 esLr: cel mai rnic divizor ¿il numãrulul 141ì. Uitimul cîL obÇinul (13)
este el însuçi un nurnãr prirn çi cleci va fi scris çi el în dr.eapl.a iiniei
verLicalc. À9aclar, num:irlll claL (1 716) se poaLe scrie, descompus Îu
facLori ¡rlirni, asLfel :

1 71ô: 2x 2x ll x 11 x 13 :2Ì Xii x 11 x 1ll

Acela;i lezultab se obline çi clirecL, prin sirnpla cil.ire ¿r factorilor res*

pecLivi în anexa I, în dreplul numámluí 1 716. Anexa I cupr.inde to{i
facf<¡rii primi ai numerelor de la 1 pînã ìa 5 09ô. I)acã un nunlãr cuprins
i-ntre ureste limite nu. se gãse;te trecitt î.n aneut I, eceasla ìnseatnnd. c&
e/ î¡¡s¿¿.çi este ttn I'actor ¡trim. Aça se erplicã faptul cã n-au fosl trecute Ln
ãncï.ã, ¡'uttnereLe 7,2,3, "i , 17, 13, 1'l ,59,'/3 etc.

f¡1.3. FracIii o¡dinare

Dintle toate capitoleie ariLmeLicii, cel ar fr.acÇiilor orclinare into-

mai rnull. pe strungar, mai ales atunci cîncl acesta este pus
re,se.¡tzit crel
'i'n situl!.ia sá calculcze rolile clinlate pentru
täierea filetelor. Deçi fiac-
:iiile orrlìnare sînl tratate în toate cärfile de ma[emabici destinate rüun-
'citorilrr' [3], [13], [33] etc., operaliile cu acestea prezintä încã dificul-
tãrfi pcuLru unii sl.rungari.
ln ccle ce nrrneazä se va cäuta a lámuri lucrurire în aga fel ca orics
sLruug.ai sir obfinä cunoçtinfele necesare cu privire la fracÇiile ordinare
çi birzü[. pe acestea sä poabä efectua cu uçurin[ä calculele necesare l&
cletellnirralea roÇilor de schimb pentru filetare.
calculul propriu-zis al rolilor dinlate de schimb va fi trataL într-un
,capiLol special din cadrul lucrärii, acum fiind lämurite doar problemele
ír¡olct.ice ce apar de obicci cu ocazia determinärii numärulrii tle din{i
al loIilol clinÇale.
a" trlropriotäfi ale fracliilor ordinarc. Dintre proprietälile fracfiilor
ordinare, cel mai des întîlnibe çi folosibe de strungari sînt arnplifióarea
çi sinrplificarea.
Am¡tlificarea se bazeazä pe însuçirea ce o au fracfiile ordinare ds
a nu-çi schimba valoare¿ dacä se-înmultegte cu acelaçi numär çi numä*
rätorul çi numitolul, de exemplu :
72030352513 t-
'1,
27 43
:.1 .t0 ti(r 70 50 ztt , 34 5.1 86

15
 1n çirul ctc egalitäÇi de rnai sus se o¡servá ..çor- cã fiecare f.acfie
s-a näsåut din prima (Vr) p'in înm'lfirea ctl acelaìi nttrnãr atÎt ¿r n*mä-
rätorului cît çi a numi[oiului. Cã într-aclevär' to¿rte ¿rceste fracIii sîttt
egale i"tr" elå, se poate constata foalte uço. clac-á.se f¿rce îrnpirrfirea
nîmärätolr.rlui la númitor. iu l-oate cazulile se va obçine ¿ìceeasi r'¿Llc¡¿ll'9,
adicãr 0,5. Se mai obset'r,it cir çilul fracfiilor egalc- ctl flac!ia inilialã
pã"t. ii tle mare, tolrl clepi'zî'cl clc numãrul ctt câre sc iu'trul-
".icît
]esc numárãtorul çi numiLorul fracfiei clate'
Simplificarer]arelâbazäÎnsrrgireafracÇiilorol.dinaledearrtl-çi
schimbå.,,,aloar.ca cl¿tc¿i se împarb cu acela;i numiìr atîl- nulnlr'i-Lt.ol'ul
cît, i¡i numitorttl, cle cxent¡rlu :

írt(z 28(2 7,\b 7

1)
'2'I 72 Ü li

6t\h _, 22
2)
51 7'1

În primrtl e\emplu, h'aclia # t-^ ¡'rtrLut' sirnpìilica crr 2 perrllu cä

28
nnl¡iir|irto|ul;ilnurnitorul s-au puLul. cliYitle ctt 2' Noua haclicr 12
ascmenea ctt 2, ob!inîncìrr-se fl'ac-
çi urrnirt0alea au fosl. simplifica[e cìcv
t_ia firaìir
f ,'^." nu rnai poatc Ii sirnpliIicralir ¡lentltt cir nurnir Iirtortt]
çi nuntitolul uu mai acìrnil un divizor cotrìull'
se clt:scompllllc¿ltl I¡ai î¡l'Îi
Accla;i rez-ultaLs-al fi oblinuL ;i dacir
numi'.á[or'l çi 'umitorul în ÎacLo.i primi çi apoi se Iãrcc^ irrrprir-lirea
üi,-"r"turului çi a nnmitorulni cu di'izo.ii cornttrti, ¿rdir:it:

l¡6 2ß x7
--- t-

24- 23x3 3
Iìr.ac!ia
j9
fiû
,ìi,r exemplrìl al cloilea se simplilicir cu 3 ob[iIrin<ìtt-se

'77 .a.c rámîte sttl¡ aceastir fortuit

fractia:x înLrucî1" penLrtr
'tltrtcrele
22 ;i 77 nu se mai girse;t'c ttlt tiivizol coIIll"ltì'
scrt itl Îtl tlrca¡rLa
ll se obi¡nr,rieçt.e ca la simplificâl'c¿I lf Éì(:liilol sir scat¿ì c'in s-a llfo-
t' t.a.!iei, sús, ,ti.,rlro.ul cu car.e sc fa.cc sirnplifica.e¿ì,
cedaL Îl cclt: clouá exelnPle cìe ¡nai stts'
tnat.t'.lnalici srrb acest.
lt. oprralii cu fracfii ordinar.c. .ÏÙ .cl-rrJile cìe cttltosctlIc:
{i <lpe¡a!'ii ¿ì(l tlrltreâ'
::
titl* sînt piszcntate, ile obicei, celc
,.eã.,1*", înrnulçirear'îrnpirrlirea, riclicalea lltrtclc ;i
la cx{r'agerea
tl' r¿rdá-
la'
:.::

16
t.
t:.
 cinii.DinLre.âcesbea,ÎnmulfireaçiîrnpárIileafracliilorplezintãrG
care uttrnai acesLea
íii'portin¡d deosel¡itti ¡rentru strungari, mobiv pentrr,r
vor fi t.rat.ate în continualc.
In¡n,llirctt a clo,ãr fraclii ordinare sc face Înmulfincl numárirl-o.i¡
înlre ei ¡i numitorii intre ei' Iatä cîLcva exelnple:
r) + x 7, 7x7 76 3x2
IJ

_-x
18 5
:: 18x5 90(2 46
2)
19 16 19x10 304
-:+.
752

' Ijueori a¡tar gi caz'ri m.i aparte , cle excmplu acelca.cînd unul din-
,, tre Iaclori .r,...ï" o t'aclie ci ìrn n*mirr înlreg sau zeci'ral'întreg In aceste
I cazuri este llecesallsir se çtie cã de fapL -- oric.e numãr sau
t -
zecirnal poate Ii t,ra'sformat într-o fraclie o'di'arä clupir cale înmul-
, çi."n so face ca Îu exemplelc arál"al'e lnai Înainle'
De cxemplu, unmárul 7 mai poate fi scris sub Ior'rna
f ob[.inînd
'
în felul acesta o fraclie orclinarãr. Tot aça pol. fi tlausformal'e în
fraclii
'
ordinale oricar" ,-r,.,**." întregi. Pot fi tránsfo|m¿ite în fracÇii oldinare
0,32. AceasLa
ii nnrnerele zecimale. Iìie, cle exemplu, fraclia zecimalä
,¡ rr-tÍti poalc Ïi scrisá çi sub forma
JL .ss¿ ce reprezintit aceeaçi ValoaLe
100

I,,U"oat'ccc,clacitselaceîmpãrlirealui32l¿¡100'seobÇinetocm-ai^0'32'
.Iot a;a, clacä ¿rvem numärul zecimal 72,007 el poale fi scris sub form¿l
unei ïracþii ol dina|c scriincl la nurnãrrätor numárul clat, färä
, virgulä'
iar la numiLor scriincl cifra unu urmatä de atîLea se zeroul'i cîte cifre se
ger"sc În dleapL¿t virgrtlei, în cazul de fa!ãr 3' Deci poate scrie urmä-
'' toarea egalilat.c :

t2,oo7 : t'al!!
1 000
.

r\çaclar. ot'icc ¡rttrnitl inLreg sau zecimal poate fi pus cu uçurinÇãt sub'
f ormä dc f racfic ordinarã'
'
înmul-
a r,rui,rrr^ãi"itt i ¡rac1ie, se efectueazít'dttpðt regula.generalã" tlezecimal'
1ire u f rat,tüIor orditlurc.' se trarisformá
întÎi numãrul Întreg -sau
i¡r flacþie ot¿lt"rte çi apoi se face lnmullirea numärätorilor între ei
ci. cîteva exemple vor lämuri mai bine lucrurile:
,,. çi ^ ,ru*itorilor întré

D +rrr==+x+:#r:f '
17
2 - Manuâtul strungârulul
 2) li- x l? : -u x'1õ
-9: 17 x 1e :i231'
15 1 1x15 - 15'
?r w,¿,)
,, .r., ., 2ú :ÌJ ., 2i 33 x 25 325(.t; 3:t(3 I l.l
a) : _
42 100 4,2 r00 x 42 4 200 16s 561

lrr exernplul 3 s-a fácuL çi sirnplificarea fracfiei rt¡zulLal-e: la rnceput

'cu 25 iar apoi cu 3, obfi'i'du-se f.acfia nu mai poate fi sirnpli-
S.0."
Ðt)
ficatã¡

l)' I x
37 5: l1 "x 1oli - lcx t 0t'; = Ie 89111 -il7r
1,0'f
37 1000 37x1000 3700ù 2,ffi'
- lmpìirlir¿a a clouã fracÇii o'clin¿rlc se face prin irr-rnrrllirea primei
'fracfii cu a doua rästurnal-á dupá cum se poatô obsclva ìn cele dor-rá
'exernple care urmeazä :

1\ 27.J| 27 2i 27x2io t7¿

'19 2J 10 Jt t0x3t 5¿tu'

Ð-Z _ 42 ,, 28 .12 x :iS 1 17r.ì

23
'29 28
29 23 29 x 2¡ 667
lmpär'!.irea unui nnmãr' î'h'eq sau zecilnal Ia o fracfie se face dupã
aceeaçi regulã, cu condifia ca nurn¿i.ul ìntrcg sau cel zccim¿rl s¿ iie
{;ransformaL în fracÇie ordinarã.
Penl.ru exemplificare, fie de îrnpärÇil nurnãrul 7 la fraciia ordinarä
å . Su."*riunea operafiiior esLe ni.mätoarea :
6
.1.5 7 5 7 6 7{ß .f:
0 1 6 1 5 1xb b

^cînd nurnäml ce trebuie îrnpärlil. esl.c zecimal, se plocedcazá în mod

.asernãuãt,or, dupä ctirn rczulLä din exernplul urmábär
:

0,18: !l: tt, ã6 - 13 X 35 18x35 2x32xix7 9.

35 100 35 100 b6 100x5ô - ZzxSzx2sx7
- B0'
Simplificarea fracliei rezultale clin îrnpärlire s-a fäcut prin descom-
punel'ea în facLori primi a numárirl.orului çi a numitorului obfinindu-so
'801"u.", de asemenea . nu mai poate fi simplificaLã.
fraclia
hr practicä poate_ fi-î.tîlniL çi cazul cînd este necesar sã se împartä
^
o fracÇie la un numär înLreg sau la un numãr zecimal. $i î. acesb caz
rse urmeâzá regula ge-neralä descrisã mai înainte, cu îndeplinirea ace-

1B
 lora¡i condilii : Ir.¿rnsforlnaÌea numirLului îrtLIeg satl a celui zecirn'al
f .acÇii trLt * tlort¿r rãsltt.ttatãv'
intr.-o f rac!i,, orainrr:u'fi'ïrt"itrf i..,r pr'imei
¿rtlicã:

lll-ì-, r . ll, a'.'. I x I :*ry :. *'

" ,ì:ì û::i 1 û:ì ' 3 ô:lx3 1ug

Jl .100
, :r1 1i5--' --
31(ar y 100(s 20

.l1l 100 4uX --.

31
l:) 1.¡1 155 49 x 155 49
49
ctt :J1 ;i rezull"á 5;,
Se ol¡set'r'it cir ltltmãtrtit 15ir se împarLc cxacl' fica cu 31 9i cu 5,
poate^sim1iìi
inr. îOO r",li.'ì,1" cu 5, asLfcl cãi flac!'in
se
tår"ltrit¿ la nrtrnãtr'ãLol' 20, iar la uttrniLor '-19' oli aPare
ln rnotl crn totttl aselnãuãtol'sc pt'oceclcaz'it oli cìe cîl,c
necesilatc¿r tle a împãr!i douir frac!ii'

1.1.4. Ilcscolnplulcroiì unoi fraclii rlate

înlr.un prodrrs llc frae{ii ordinare
ca o 1r'atr!'ie orili-
1r.r calerrlcle sLrunQaIrtlLti apaIe cìcstlori ncctrsilatea Lrci lracfii o.di-
satt tlc
narã sir 1ic tlcscornp"Ì¡ì ìtil.-iit p'otlus tte clouir
¿e ¿r uu scrhir'ìra \'aloa'ea'
nart¡. Àccastu up.,.^ji*;;"i^;; i'' c,rcti!izi
flacliei iniliale' clc cìirr!i ai ro[,ilor
Nt-,ccsitat<:a apart: la clcl.ol.tninal'ea rrtlrnitl.tt]'Lri ai unei ro!i din!al"e
cle tlin!i
tlinÇatc tl0 sr:hirùb, ,ìnJr",ìii"r¿lr.ul maxim
127 di;ij,"ioï.-i.r""nt'ül miilirn cste cle ci|ca 20. ctt aceste
ûu clc¡rir¡rr;t,, plolil:tlt'' fi gãrsiLá
r.:oncli!ii ¡rllctice re.súti"fitt, solu!ia unot i1",^il:Î:e
ïnLr-. si'gtrr.ir cl ca'Lre¡uíe erpri'ùtir iutr'-u' p.ocìus cie clouä
sau de llei ft'aolii, à;i; ;;t" se va vcclc¿i
'.a.lic, În cele cc rtt'rncazá'

Iìxonrplu" sår sc cteterminc numãrul clc

rlinli tri rofilor dinlatc [Pentm realizarea
."pottrlui tlc transrnitere f : 0'101-¡'
Ilczoiuate. s' tr..'*iänrl *ni'rrrtii DumäruI
zccimal lntr-o fracTic ordinarã clt
mai simPlir, astlel :

105(5: 21
¡:0,10õ:
1 000 r00

S_aob!,inuLll.acIiaorclirrará21l200cafenttrtrai¡'loa|clisirnpiiiicaLá.
I)e¿ricil.czul[,itcirr'apot.t'rrltlc,tt.ansluii'cretlat.artrebuir.ealizatcu
(c.lru con\ine
tlottli r.o!i c¿rr.o ¿rf z'r ¡i Ics¡lccLir,200 clc clin!i ceca ¡rnmiirul:
"r,.ì asa cum s-a ar'äl-at''
din punct ¿" n'"¿erã"ú;"ii" îriLt'ucîL'cste clc 120'--?j..'^T: rezullä cá
maxirn cle clinli ì"lii"ì-<ie stt'it"¡
¿"r. ntr poate Ii lcaliz¡Ll. numai cu o
"i pereche
raportul clc Lranslnit"i*
de roli cle schirnb'
l
l
1

19'
 Se impu'e deci .tilizarea a douä sau a
de schimb' Penbru a-ceasta sorulia consr.ä mai în
rnurlo. perecrri de roÇi
descornpLlne.ea fr.acliei
'obfin'te înLr-nn produs cre douã sau mai murLe r.".iii å.¿irare,
cum se araLá în cele ce urmeazã. aça

reg,lä generalã se recomancrä sä se facä înLîi clesc,mpunerea

î¡ f^actoli primi a nu¡nãrrãbor'rui çi a numiborurui. oup¡;;;;", n'mãrur
cle fraclii, în care se poabe crescoinpr.r*e fr.acfia
iniliaìi
márul cel mai mare ar factorilor þrimi objinuli ia num¿rräitor estelgat cu nu-
numit,or. sau la
Iìevenind la cazul cle rnai înainbe se poate scrie :
j::1
200-3x7
23 x 52
.i
Se consl.atä cä numä.rÌ maxim al factoriÌor
¡r'ir'ì atîr" la numä-
¿'átor cît çi la nurnito¡ esLe egar cu 2, clcci fracÇiLr.?1
poatc fi scrisä
,sub forma unui produs de douä fracfii. 100'
.:
,_27 :ìx7; B 7 3 ,;
'-ñ:rr_5,-Tr*5r:îX2i.
.:1

Pentru ca fiecare din numerele sc'ise ra n*rn¿iráL,r.ii

,celor douä ¡i 'urnitorii
f.aclii sã reprezinte numerele rle drnçi ìi-ì,"fi ,:"ri ..tì
',j
crinfate,
"este necesar sä se ri1ä c9_1f <re concrifi'e_enunçrir.e
-ìi-ii,,intc
vire la numã.rr minim (20) çi maxim (r20i d; ãi"iT-oi'riiir,,,.<tin[ate c:u pri- 'l',

'folositc la cutiile de vitele'ale maçinilor-unerLe. ùIirrirc¿i

rrrrrncrcror
'de la numärätorul çi numitorur unei lraclii nr.se po,,at,.-iu.. oricum. ::
Dacä se înrnulfeçbe numãrãtorul cu un numãr., iar :a
nulniLo.ur cr¡ nn alt
,numär, valoarea fraclici se schimbä çi acesL l*cru estl ìnacrmisibil, :l
întmcîL se modificä raportul de Lransmitere iuifiaì .l

Mãrirea numerelor cle Ia numärätorur

çi numitorul unei Iractii
_poate fi fãcutä numai prin amplíficarea frac\iei, aclica numai ,Ti" fTåJ
,{irea numärãtorului çi a numitorutui ," iiüo;i'"ì,ln¿,|"'åJicale
acel numär.. ar fi ',1

Revenind la probrema craLã çi linînct seama cre celc arãtate

^
înainte se poate scrie:
mai

. 2l -trlq_ B)7_ Bxlo.. lx} 30 27

200 I 2õ 8xr0 , 25xg - sã ^ z¡
¿:-:-'1
.

Procedincl astfel, fraclia å a fost descompusä într-un produs cle

cìouä
ifraclii a ,cár'ui valoare esLe absolut egalä cu aceeâ a fracfiei iniÇiale.
.20
 .I.rebuiere!inutnroclulcllmsefaccno.tareaunplificãrii.printre-
cerea numiirului cu cat'e se face Înmullirea în stînga fracliei,
sus' spro
simplificurea prin tl'eccrea in dreapta
oi*r*¡i.. clc moclul cum se noteazä
srls ¿1 nrtnt¿illtltti ctì care se face îrnpárfirea'

1.2. GDOMETRTE

Numc¡oase sÎnl. ocaziile În activital"ea pracLicä a sl-r'r'rngalnlui

cÎgd
acesLa este solicitat sä rezolve unele plobleme cle georneLrie.
p'int|e a.cslea poabe fi clatá ca exèrnplu problerna.varialici unghiu-
,ifoi ¿e aÞezare cle-Jegajare ale.c'lit*tui in luncfie de pczi[ia r'îrfului
çi ìa vîrf
acest.ia în rapo.b "i, i"ttttut piesci sa* prolllcrna *'ghirilui
a tru!il.ului cle filctat el-c'

1.2.1. Generalitäfi
general prin
Suprafelele cilinclrice ale pieselor ¡lrelucrale se obÇin în
,t.;iiil ì; timput cárei¿r pi"ru ur" o. mi;carc cle rolaÇie (fig. 1.1), iar
pe clirecçia ctleptci_{.¿"p1 sãrgeata s.
är,tìiìii n." o a"f,tnro."ì""iilt"ie ca clireclia
Þ"iit.u ca suprafala sãr rezulte periect cilinclricä, condiÇia csLe

Ã
X
(d)

I
.)<

(rig. 1.1. Strunjirea cilindricä cu culit normal. Fig. 1.2. Strunjirea cilindricä cu cutit lat.

r,îrfnlui cuJ.iLului sä fie -perfecL paralelìi ctl axa tle rotalie

cle rleplasar.e a
x.-.x a piesei. cÎncl lungimea suprafelei cilinclrice a por!.iunii strun-
jite nu esìe prea mare, clãplasarea cuÇitului nu mai este absoluL nece-
åarä, strunjirea se poate faìe clintr-oclatá pe toatå lungirnea cilinclrului'
*o á.,unu iaclial (fig. 1.2), în care caz lungimea táiçului culiLului se
2L
 co'st.uieçte mai mare sau cel pulin c:, lurìgilnc¿ì sup.afelei stril&*.
jiie'.Aici condifia este ca tiriç'r ztlJcgal¿i
î¡ ri" pertcrr rectiriniìr ;i perfect
Ir¿rlirlcl cu itxl dc lol_afie X- -\ rr ¡licsei.
- Nc.espectarea
abatel'i
acesto. ccri'Ic ¿ìr'e ca rcz,ltaL apar.i!iu ¡ricsclor ctrr
cìe la forma geornctr.icä presc.risir.
nal' .. f ol'mãr va cãp.äta sup.äfa!a prcrLrcratli tracir cìir ccf ia cìe de-
¡rlasa|e a uu!iLului sau liriçuÌ uu sînt. patul.l. cu ax¿r,t..,,i:*1i. a piesei ?
I..g.rrcral, se çt,ie cri, îr cazur cîncl r.ãriçur cu!iruìui rru esLe pcr{ect-,
paralerl cr¡ axa cle rolalie a piesci, .r" ."r,ilto o suprafal.lì
corricä.
llt lnauttaleìe cle geometrie se clernonsLreazir cir in caznl cincl cìreapta.
d, cate se roleçLe, esle concurcntir cu axa în jtrrul cãr.eia se facc rc¡ti¡ea,
suprafafa desclisã este o suprafa!ã conicir (fig. 1.:l¡. r.er,u;* r.carnintiL
cã douä linii sînr" conculeute a[.nnci cincl òlcì's" iíLcrsc..jl.cliz¡i intr_un.
punct.oAt'ecare.
I)rcapt.a d ce t.r'cce pri'p,'cicle A
;i 13, i'r"cr-sect.eazir ax¿r x--x
iu punr:trrl c, î' toL Lirnpur-r'or,irii salc.'Açacra., an.n .il;;Ìrt; d,-o**
aga c.uÙl se spulre, geneleazã conul, cste r:oncurent.ä cu axa
clc lotafie"
strpt'irfa(a Q-enet'atã este t.oLcleauna o suprafafir conicä. IJac¿i-ìnsi
clrea¡rta,
nir este rrici corcurentã;i'ici paraÌclãr cu axa de rota!ie, strprafa[rr-.
rez:ultatri î' accst caz esr.e o supraraf ir rriperboroiclarir (tig. 1.4).
Fa!ã clc r:cle ¿rrãt.ate mai în¿rintc sc va urmirr.i cal.c sîliL cazt¡rila.
prüctice intîlnite la str.unjilc.
f)c'siglrr, ca;i Îrr cazttl realizirlii supi'afc!elol cili¡cli'icre, uicri la
sLrun*
-jirea sLrp'alcfclol conice sarr a cclol' liiperboloidalc nu sc roteç.b*.

Å
/, I

l x
x a,

L'

Fií.í. 1.:J. (ìt'rrcrrrcn suprrfelci couicc. Irig. 1.4. Gclrer'¿rrea suprafcfci hiper*
boloidalt¡.

dreapLa r1, ci piesa esl.e aceea care se roteçle în jurul arei sale, în fala,
lt.
t,i culitului care açchiazã.
În toaLe cazLrrile, dr:ea¡rLa r1 aratã doar crirecfia cìc clcprasarc a vîr*
fuìui cu!iLului în Lirnpui açchierii pentnr realizarea, suprafe!elor- r€s,.
pecLivc.

,,
 Tn{ig'l.i>sepoateoJ.lservactltnvîrfttlcuÇiLulr'lis-adeplasaL.tlrrpã
-¿,
,glr**ia cle ì¿i puncl'ul 13 la puncl"ul Á'
c11. ei¡ lal' clreapta
¡!"!'eo'i, 9l nn,,,t"-,iiunci cîncl ie f olose¡Le cuÇitul. täì:;ul
f
cuÇitului se
,sf :reprezi'l,ir tlirec!ia
;åÑU c*littrlui; h'eapta ¡i
d' cìr'e brece prin táii¡ul c'!i-
.conf*ncl¿i pe por'çi''ea A'B' Dacá cli'eapl'a

C
X
x

€iø f .5. Slrrr¡t iirr:r colriCi

;;'?t; tlcpl:rs:r t orL ctr Iittrhri.
5

(ì, suprafrrÇa reztrlba|ä

l,trlr¡i irtterseci'eazir axa cle rot.a!'ie Îrr putrcl,lrl .u esLe.nici paralelä
.esLe co¡ricá (f ig. 1.6;,'Ï1,*á ìnrn'¿ir".1iä táiç'lui
,pi nici conr:ttretrlit cu ã-^ ¿" r'ota!ie' Îu aceit oaz silprâfala strunjitä
'va rezult¿r .lr o ouJiì'^f'a!ä hiperboloidalá (fig' 1'7)'

lU
¡J
-L--jL- X

.U
l{/l lìig 1.0. Strunjirea corticit cu
içJ
s cu[ib laL.
hr'L
.: LJ

,: cl
:r¡J-
j

,t;s-
Ë
Ðesigur,aL¡aterileefecl.ived'elaformacilindricásauconicänusînt
.uun ol*,îori irrcît sá poatá fi observate direct cu ochiul liber, aça cum
se c¿-onst,atá îu schi!a din fig' 1'7'
. Mäsurînd însá piesa cu micrometrnl se pot' consl'al'a abal"eri pe
- :llincelol relataic Inâi sus'
linia anume:
cele dÈ mai înaintae trebuie refinutá o primá observafie çi
.',aaá direclto a, arpi"oiüu , itr¡utuí culittttiti nu estè perfect paralelã

23
 cu aïa de rotulie, suprafala strunjilti trrt ue fi pufect cilintlrit:ti. rÌa r'¿¡
reznlba ca o suplalaÇta conicìi atunci cîncl tlircðçia ¿l intcr.sect,eazã axa
x-x Într-un punct, oricît de clepärtat ar fi erl, sau va rczull.a o supra-
fatã hiperboloiclal¿-r aLunci cîncl rìirecfia ¿l nu este nici concurentiu
çi nici paralelã cu axa cle rot.aÇie a piesei.
C',u all.e cuvint.e, plin sl.runjire,
o piesä va rezulta cilinclricã, conicãl
sau hiperbolicã, în func!.ie de direc-
fia de deplasare a cu[itului în raport
cu axa de rotalie a picsei.
r\çaclar, abaterile tle la forma
geometricã colectä a pieselor strun-
jite apar datoritä abatcrilor de la
S7 pozilia corcctã a dreptei 11, car.c cste
tobuna cu direcfia de deplasare a
culibului sau cu direclia tãiçului cu!i-
tului cîncl se lucreazã cu cuÇit. lat
çi cu avans radial.
1-oate aceste consiclerafii Leore-
tice au o importan!ä ¡rracticir cleo-
Iìig. 1.7. Stmnjirca hipcr.boloiclzit:i. scbitii, cìe care trebuie sã tinä se¿tma
olice strungar. El trebuie s¿i rea_
lizeze prin s[runjire suprafele cilindrice sau coñice, inberioare sau cxte-
rioare, îu conformibate cu desenul tle execulie respectiv. Desigur cÌ
este accla care va trebui sä ia l.oaLe mãsurile penLr.u ca în Lirnpu-l pre-
lucrärii sä nu aparä altä suprafafãr clecît cef dori[ã. pentru aceasta
este necesar sãr cunoascä bine îu ce condilii sc pot procluce ab¿rberile
de la forrna geomctricir corectã, adicã în ce condiçii vÍrlul culitului
descrie o dlea¡l Lä cliferi t.ir de dreapta d prescrisä.
considerentele teoretice de mai sus permit gäsirea c.auzelor care
au provocat abalerilc çi -- ceea ce este mai important gilsirea
mãsulilor de prevenire a acestora, mãsuri ce [rerruie tuatõ -pcrûrit
în tnoã ope-
rat.iv, chiar cle lucrätorul strungar.

1.2.2. I'roblcmele realizårii pe stmng

a snprafefelor cilindriee
suprafefele cilinclrice se oblin prin strunjire numai atunci cînrl
generatoarea d este perfect paralelä cu axa de roLalie a piesei.
cauzele princ.ipale care provoacä în mod frecvent abateri cle la
paralelisrn ale celor douä direcfii, sînt urmätoa¡'ele : a) uzura culitului
pe suprafata lui de açezare, b) încovoierea piesei în timput prelucrärii,
c) uzura ghidajelor, d) neparalelismul täiçului cufitului Ìal. cu ax¿r de
24
foLa!ic a picsei, c) llirpur¡a fixii în c¿ìfc se afl¿i axul prilcipal rìtI csl.e
$iuc rcglaiir asttcl cir falalelismul cu ghidajelc ntt esl.e.asigurat, f) pä
În virful
¡,u;o uräbilä nu cslc biilc rcglaLá, în cazul cÎnd ¡licsa este fixatãr çi
{c'c,entrat'e al acesl-oill çi g) cleformalii dat.orale variaJ.ici cle l"ernperaLurá.
a. Uz.ur¿r culitrrlrri. Úz¡t'a culiL¡lui cste Ρ genclal foalLe micä
5i în ìucrir¡ilc crr¡cuLe, petrLrn ltrngiuli mici cltl sLntujire, nu se ia În
ct-rnsirlclalie. l)crtlt'tt luClirlile cle rnaro precizie Însä,.esLe neces¿ìI sä
sc linri r"ir,r^;i cle rLzur-a culilLrlui pe fala de a;ezare;i,sã stt i¿'r mãsuri
clo nricçorale ¿t ¿tcesl.ci¿r. IìacLorrtl ccl rnai irnportant de carc depinde
uzuf¿ì cu!ilului estc c¿ìlibatea m¿ìl-efialuhli cLrfil"ului.
LIz¡ra cgIit¡ì¡i sc face siurfiLir îu special la ¡trcìucrarea slllrrafeçelor
cu ìungime i'elatir.tn¿ìrc, clAl'ca nu at'e irnpolLan!ãr penl"rtt picse de
ìlunginri rnici.
Ï,a strLr¡j i¡ca cxt.ot'ioariì uzllra cLrlitriltti Iace ca cli¿rmetml piesei
sá creascir pc tnásur'ã cc îu¿rinicazãt sblnnj irea, pc cînd la sLlunjirea
,iuLurioarir cfcctul esLe invers, diamcLnrl piesei scade pe rnitstträ ce
cu!,iLuì ¿ì\¡anscaz¡t.
llacä r,irful cttlil.uìui nu s-ar uza, clircclia sa de cleplasare ar fi
prralelã c¡ ax¿ì cle rol.alie a piesei. Uzarea (tocirea) vîrlului cuii-
ì.ului ecìtir.alcazir ou moclificatea direc!.iei ric cleplasare a acestuia,
aj ungîndu-sc astfel Ia neparalelismul celol clouil clirecfii çi ca urtnare
Ìli r,tinctifia de apali[.ie a sì"rprafe[.ei conicc În locrtl celei ciìinclrice.
b. înår¡voicrta piesei in iirnpul ¡rlelucrririi. 1n Limpul prelr-icr'ärii,
Ior'!eìe dc açchiele icfiorieazä atìL ttsttpra cu[.il.ului cît 9i asr.rpra ¡:riesei,
¿rstfcì cä piesele lungi ;i sublili se \/or Încovoia mai mulL sau mai pttÇin

Iìig. 1.8. Ilorrna clo irrt-

toiaç oblinutã la strun-
jirea pieselor iutre vir-
5 fuli.

1i a¡gasLa \'¿l ¿ì\'ca c¿ì ttrmale Anutnil.e abateri tle la forma cilincilicã, în
',t'Lrnc!ie clesistcrnul cle ¡lrindere a piesci. Cînd piesa esl"c prirlsir între
vilfuri, îucovoielea Iace c¿r suprafa,La prelucr'aL.il sä rezrtlte stllr forma
tle bul-oiaç (lig. 1.8). Dacä prinderea piesei se f¿,tce nltnai În uuiversal,
{irrir sLrîrrgere l¿r ccliilalL capãt În vÎrful cìe cetll.rale, În acesl" caz, supla-
.{al.a rezultal.á cstc -- în mod cu tol.ul aproxirnatir' o stlprafafã
couii:it (fig. 1.9) ;i anume diamebnil esLe mai male la - capätul liber
al pìcsei ial sple locul clc Prindcre a piesci, cìiarneLrul scacle.
25,
 Cu,noaçterea acesLui clin rtrmãt caz are o in'r¡lolLän!ir placticå deo*
sebit¿i pctìLru cit ca pelmiLe evit.at'ea rebuLurilor ce pot sir apalit attlncË
cîncl piesa lllinsir în rrnivers¿rl nu esLc sprijinitä În r îr'lLrl tle t'etlllare'
al pãpuçii uiobilc. inLr'-acler,ãrr, strLlngarul luîncl c¿t l)ÌrIt tli¡nrel"rul cetr'
constÀtá plin rnitsuralca la Începutttl sl"runjirii a capitrrlr¡i liber aì:'
piesei, \¡a const¿rLÍì ctt sttrplinrìcrc ciì dia-
rnetml picsei la sf îr'git.Lri stntnj ilii esle cu,
rlulL rnai mic çi aoesLa fac't¡ c¿L îu i:azuÌ,
stlunjirii dc fiuisale piesa siL lic clccl¿rlatá
r-ebut. I)esigur, în caznl picscìol ligide , tle'
diameLlu mär'c gi lungitnc micit, e{ectttÏr
J încor,oiclii trecc apt'oal)e neollservtrL ; de'
Íìsel]lenea, aLtlnci cîncl aclìncilllca de açchÍ-
elc ;i a\¡ansul sînl, mici, încrovoierea este'
çi ea micð ca ut'rn¿ìre varia!ia diamelrului;
cstc neglijabilá în majolil-a1ca cazurilor..
Îticovoiel ii Irtt se fâce'
Fie-. 1.g. r'u.err!r sii¡1cIii ,isrr- l::,!]:'l'^inlluen['a
prrr for.rrrt-i la ,t.ì,"ir,:",, silnlilá îtlLol,cleauna, iat'efccttiÌ nefavora--
'icsciîn unirlersr,l. hil ¿rì.ci.lrtt esLe clätinirt.or tlcc.il- în rtnele,
pieselor'¡rr.ìnse
c¿rzuli gi anutne alrtnci cÎtlcl tìia¡netrui rnic-
al picse icste îrrso!iL gi cle o Irrngirnc lelaLiv mar-c cle sLmnjile. Crr Loate aces-'
tea, ft:uorrrclirrì [r'cbuic ]rinr: cunosclrl, clc str-ungal pentrlt ¿t lrt¿t m¿'tsttrile';
Ðeoesare irr tt¡atc ctzut'iÌt:. Plinltc rnirsulilc ce se pol, lua Ir'elluie lnen*
{ionaLir folosilea lLLireLei Iixe satr a cclei tlobile, sprijinilca capátului
liber'¿rl pitrsci în vilful de centrare sau priucìet'ca rtr¿ti cìill sc:ttl't. a pie*
selor în cìis¡toziLivul clc sl.rîngere.
c. fizura gìriclajclor" Uzura ghiclajclol pe cat'e circr"rl¡-r sania ciirti-
ciolrrlui nu so procluce uniform, pc întrcaga lungimc, ci ea esle i¡iaÈ,
rnare la cer¡riri"ul dinsple axul principal, unde cäruciorul iucleazli ceÏ
mai r¡rirlL gi csLe cu tol.ul neg'lijabilä in celãrlalt capãL al ghidajelor"
r'j Aça st: face cit, du¡rã r-rn anumil. timp, graclul cle tlzut'ir ajunge lar
un nivel lnai avansat, cîncl influenleazä nef¿rvorabil asuprâ prelucrár'ii
pieselor l)e sl.rung. Uzura ghidajelor ale ct ì-lrûtal'e stricarc¿r llarale-
lismului în ltlan vertical, paralelism ce trebtric s¿ì cxist.e -- ciLtpãr cllr*:
arn virzLr[. nÌ¿ìi îtÌainLe între axul principal;i clilcclia ghiilajelor.
-
l{cpalalelismul în plan vertical ¡l cclor clorLii clirccfii inlluen!,eazä'
forma geomeLl'icä â pieselor pt'cltlcrate, crcî11(ì colrcìi!ii pentnt ap¿r-'
rifia suprafeÇelor hiperboloiclale.
Nu trcbuie sciipat, din vedere fapl"ul cir niirrime¿t uziirii gliicìajelor"
este în geuele relal.iv micä, astfel cãr çi inilue¡!a sa la li aseluenea,
micã- çi de ¡nulte- ori neglijabilã.
InflLrerrt;:r uzurii ghiclajelor asupra palalelismului celor dottii tliree-
,tl {ii f<-rst. plczenLat.ir pe scurt rn¿Ìi sLrs, penLrlr a fi lriatã În co¡rsiclerarar
a

:: 26
rl
,Atunci cÎtrd sînt analizaLc cattzcle carc proclttc abaLeli clc rat lottna gco-
0ot'ecLãt,;l.itrl. fiilrcl cã în LimpLrl prelucr'árii catLzelc de care
'met,ricir
no acupiulì acçiolìeazá inrprettttit ïi lìtl scpÍìral., astfel cä acÇiunea rnicá
a **e;ir sc arlaugir la cclclall.c, mirlintl inllue'fa negal"ivá asrtl)ra pie-
selor.
rl" strurrjirta cu cu{it lilt. cind st,r'unjilea supfaTeçelor cilind|ice
frcc ctt r:itli.l lal, Lãrigul accsl.t-tia tlebuie sã fie pelfecb palalel ctl axa
,se
ãe roN.a!ic a'¡ricsci. Iri,xalc¡r cufilului, ¿rsl.lel ca ¿.rcc¿tsl.ãr condi!ie obli-
.gatorie sir tii:'incle¡rlirritir, esLc foall,e tliticilä 9i cele o marc :rt.cnlie clin
,õarbclr ltrc¡irlolLrltrì îtr tnolncnLrtl stlingelii ;unrbulilor' .tle fixa|c' Me-
iod¿ t:eÍr mai clicace, cLr aj nbolul cãrlcia sc poal,c f¿rce fixat'ca t:o|ectã
,a t.aigulrri l¿rt, csLc lnctocla opticiì-me0ânicá, cìal ponl.rtt actlasta este
:gu"o.*ä. crt sLt rttrgttl siL Iie clòLaL ctr o lnicá luncLãr ;i cu tlispoziLivul
de [ixale a accstcia pe sLt'LLng^.
$Lrunquliìc rloLal.e cu miciioscop ile sLlrtng sìnt mai t'ale, ¡sLfel
,cá, îrr'þentr.c fixarca corectá a cu!ii"ttlui o facc fiecarc sLltttrgar
,ou -mijtoaJele ce-i- stau la clispozifie. IJinl-r'e mel.oclele pracLice folosite
în aeesL s0ol), tltì¿ì sc t'ccomálìclã a fi ce¿ì lnai corcct,ä. Se strLrnjeçte
,cu L*ì cufit iirn¡tlu, obiç''ib, o supraiaÇá cilindricãr pe o picsar oflr'ecare,
,lu concliçii clc calil,aLe-a snpraieÇei foarLe a\¡ânsate. r\poi se aplopie
:tãiçul criçiLtLtui loat-Lc ap,'oapc clc suptalaÇa cilinch'icit firlir a atinge
.piesa r¡i se privesl"c clc sLri înJos fanl-a di¡t.r'e Lãri; çi gctrgraLoarca cilin-
..clrutui, pc,Li.it,itrcÍ ca accasba sä fie cî1. mai rricãr;i unifolrnãr ca lir!ime
,,pe intieagl .sa lu¡gime. Àll-fel spus, se r"rrmárcgl.e c¿ì cele douir di¡ecÇii,
"genelatoarea
tliç¿t cuILului ;i supraTeÇci cilindlice cle.cottIr'ol, s¿1 fie
per:fec,b p:rlalclc,'Pc mäsutii ce cttlil.ril es[e aclns În poziÇia sa cot'ectá'
,se strïng:;urLrbrrlile cìe fixalc în aça fcl, încît ¿rlitnci cîncl ctt!itrrl û aj uns
ìn pozi!.ìc cot'et:Lil sir fie ;i Ìiinc fixab în suport'
'fìcgili|ea
cLrlil"ului se facc inulb m¿ri binc çi mai Llìol'dacãi strb piesä
a;azi-r o hîr'{.ie albá, lumi'..al.á cle lampa sL|trng_ului (lig. 1.10)'
" cufiísc
çi
fr; lîng'.í e¡czaleâ corecLá a cuÇilului dupir mel.oda clcsclisit m:ri
,¡us, lr.lc¡iriôr Ltl sl,r'ungal tru trebttie SiI Sc¿ìpe clin veclere ttn asllec[' cleo-
,sebit. de irnpor'[ar.r1..,,ìi. op".. în momonbtri asculilii cu!iLulLri. in tin'rpul
.asclIirii L¡t¡itLric sir ia l,oal.e milsuriìe ca Lái9r.rl sii rezulLe ptll[ecL I)al'alcl
.r:u sirpraia!a clc bazit a cnÇiLliuì, în caz ctlttLraL, dttpit agcrzlrlea cLrti-
.lului in supor.tul strungului, clirecÇia táir;ului va. fi schilnbabà în pllir
verLical ltii¡r rtc tìxa piesei, iar suprafa!'a 'stlunj il"ä va rczLtll¿t hi¡>et-
..hi¡ioiclalir. ,\r,cla9i lczultaL se ob!ine si ìtr cazul cîncl a;ezai'e a ctttiIulLri
este îiroii¡ut¿i cli¡ cÍì¡z¿t adlosurilor'(a bailagãr'clor) tlelorrnltIc ¡ltl citt't:
.$e açazir cuLiLLtl în stt1.lot"[., chiar clacãr l.:ii¡uI esIc paralel ctt strlllaIa!a
de Lrzl ¿r , ttliltrìrii.
e. piiplglr ligi¡. Ì¡ l¡rotl norrnal pirpuça Iixit in..c.arc sc !liìs(l:¡ic ¿lxtlì
¡prirlcipal citrr lir¿r, tle trncle-i vinc 9i utlmelc. ¿rslfcl
cir ¡lozi!ia ei este

23
regìatä odatä pentru totcìeauna în fabrica uncle a fosl. c.onsfmib strulr-
gul lespectiv. Accsta esLe cazul sLrungurilor l¿r care pãrpuça fixå este
monl.atä pe ghidajele prismal.ice ale batiului. hr r¡zincle noastrc se
gäsesc unele strungr.rri la care pãpuça fixä este açczatä pe ghidaje plane,
penni!înd reglarea paralelisrnnlui în plan orizont,al dintre axul princi-
pal çi ghidajelc cirrnciorului.

A' În acest caz, sLluugarnl

Lrebuie sa fic Ioarte ¿rLent,
çi sä verificc ¡raralelismul
dintrc axa de roLalie ir a\u-
lui principal çi dilec!ia ghi-
lonpi de
dajelor înainle de a îucerpe
sä lucreze pe un astlcl cle
s trtr ng.
Verificarea se face ¡'n'in
stltrnjilca rr rurci
nolur¿rl¿i
suprafe,t.e cilinrìr'ice pc o
¡ricsã strînsit în universal
clLrpir carc se måsoarir cu
rnicromeLml, diametnrl pic-
Hi¡tie olfu sei, în m¿ìi mult.c secfi uni,
pe întreag'a lungirne ir su-
plafclei stlunjiLc. irr,',rz
cä v¿iloalea cìiarneLrr. lui este
difct'it.it în cliverse sec!iuni,
csl"c neccs¿rr sãr se int.elprc-
Lcze corecb valia !.ia cliarne-
h'ului tlupir ca¡'c Lleltuirl sit
se treacäla lcg-larea pupuçii
iixe prin dcplasalea ¿locsteia
Fig. 1.10. Açezalea çi fixarea culiiulni lat pentru in ¡tlan r¡rizonl.al asL[cl ca
strunjirca cirind'icãr. paralelisrnul celor clc_rrui cli-
locfii sir fie rrsigurat.
De obicei päpu;ile fixe care pcrrnil. reglarea sint, prcr'ãzute în acest
scop cu clouä sau mai mulLe;umbr-rri de rcglare situate in piirlile lor-
late¡ale. Pipuça fixãr esie prinsii clc batiu cu cel pulin ¡ratlrr ¡ut'r.rburi,
iar acesLtra rãrmÌn slt'înse. Ille se clesf¿ic num¿ìi at.unci cîncl sc face lrrgìa*
rea clesr:r'isä m¿ti inaini.c, clupä o¿ìre se strîng bine. Dupä reglale se rcco-
rnandã sir se facii sigìlarca;umbulilor cu vopsea r.ogic penlnr a se pufea
observa er,ent.ualelc clereglär'i. 'frebLrie rnenlional" cir în cazuli spcciale,
strungurile care posedä astfel clc päpuçi fixe au avant.aj uì cá pob Ii
reglate asi.fcl ca anumile piesc conice, cu conicil.aLe r.clativ rnicti, prinsc
în universal, sã poat.ir fi slrun,iitc 1-lr'in rotirea pãpu;ii iixc. År'aniaj ul
28
coristiì în acee¿r cir slrunjilea se poate face cu avansul automal. al cãru-
ciorului, cn ;i curn s-ar efecLua i strunjire cilindricä oarecare' iu mod
riorrnal, sLruuj i|ea suprafefr:lor conicc se face prin deplasuü'ea cu!i-
tului pe direcÇie înclinal"ã fa!ä clc axa tle rolalie a piesei. Elcme¡rtul'
rleosebil" îu cazul dc faÇä const.ir în faptul cir vîrlul cufi[ului se clepla-

lnno de onlpnon
f/on¡o
Axo fu roloti: o orkteiur PrrnoPo/

Axo de nloleo Peset

Pnso

Virfde cenltore

Fiil-. .t.1.1. Stlunjilca piesclol prinsc 1n vit'luli

seazli 1te o dilec!ie pat'alel¿i cu ghiclajclc, ca la sLrtinjilea cilinclricã,.

ial axa <le lo[afie a ¡ricsei este rotiLir în plan orizontal ctt senitlnghiulì
conulrri ce ble̡rtie realizal".
f. []l,ilrtlere¡r ¡ticselor pe struarg. Piesele llrirlse în vÎr'iurile de cen-
t¡ale al päpu;ii fixe çi al celei mobile sÎnl. sl'rurijil.e Îu condifii tleose-
bite falir fle t:cle catc sitrL prinse nrìmai Îu universal pent.ru cä axa cle
rotalic uu tÌìai cstc, irt mocl obligator', dilccfia axei ¿rrborelui plincipal
ci clirec[.ia lorrnat.ir clc ccle clouä r'îrfuti dc cenLrare ÎnLre c¿tt'e esLe Ïixatá
piesa (lig. 1.11). Iistc gtitri. faptul cá vîrfLrl papuçii mobil0 sc poabe
depÌasa îu plan olizgntal, Îu antttnil-c lirniLe, În tlreapl"a satl Îlì sbînga
poTiçiei nolrnalc, înr¡rlctrnä crt llartea superioarit a pirpuçii rnobile.
De aici reztrlIir cä, la stt'Lttijilca pieselor'Între vît'furi, o lllarc aLenlie
brebuic sir acolclc stlunq¿irui poziIiei corecLe a pãr¡ruçii mobile;i înainte
de a Lrcce la lucrLt este absolttt- trecesal sá se facä \'erificarea;i even-
tual leg-lalca pirirr.r;ii rn'obilo. Ilacir r'îrfui cle centlarc al pir¡.lu;ii mobile'
nn sc alll-r pc clileclia ttot'uralã, srrprafafa slrunjitãr nu va rczull.¿r cilin-
dricir ci conic¿ì, indifelcut, în care parLe, fa!ã cle dilecÇia nolmalá, se
va afla r ìrlrrl iìc cenIr'al'e. Uueori, si anttrne aLrtnci cînd lungimea stlpra-
felei corricc t'rr Ir'r:bL¡itr stlunjiLc estc tnare, iar conicitatea estc relativ
micir, se ¡rouLc rrt.ìliza ntetoda strunjirii co¡iice cu ajuLorul cleplasärii
pãpu;ii rnobiÌc, as¿r cuur se oi¡set'r'¿i in fig. 1.11.

29
 1.2.3¡ I'¡roìtlcrnclc realizirrii pc strltrtg
a su¡rrnfefelor coniee

lìolosiucl concluziile l.eorel"ice anLclio¿tL'c, se poaLc ripLltìc cá srtpt'c-

,{e!cle t:otùce sc obfin priu sl"runjilc nutrlai al.u¡rci cìucl clircc!ia cle clc¡rla-
safg a vîr'tului cuÇiLului esLe cottcurenlrÌ ctl axa clc roLalie a l)iesei sau
.-.- ccca ce csbe acelaçi lttclu
-- cincl dleapl.¿l care brcce pl'ip trii;trl c¡[i-
Lului l¡r1., este cottcutenL¿i ctt axa clc loLafie a ¡ricsei (v. fig. l.ô).
Nccolc¡renÇü cu ¿txttl de rot,a!ie, la sbrunjire¿ì collic¡ì, tlLrcc inl.ot-
¿eau¡a la apariÇia suìlf¿ìfeçei hipelboloiclale, mai rnltll satt rlrai prtfin
r])ronuuçate. Cattza plincipaÌir a apariÇiei acesLei sLrpla[efe o constituie
.ii*^r.u cuÇitr-rlui rteisupra sau stlb cenLrtll cle lol.aÇic lll picsci. Ìn felul
.ÍìcesLî, clirecÇia de deplasale a vîrfului cufii.ului ntt rltai tlstt: coucu-
,r.enl-ir cu axa cle lotaÇie a piesci çi deci s-atì cfe¿ìL concli!.iilc apali!iei
.acostci snprafcÇe nedorile.
Àçaclar-, la sLt'unj ilc¿ì supl'afcçeloi' couice, csbe absoitr¡ ¡¡s1'c'qr¡ i¡
,speci¿ìl la sflunj irea dc finisare
- la
c¿l vîrful cufil.uitti s:i Iitr ligtrlos
- pentru cå nurnai plin t'espectalea
nivelul cent,t'ului cle lol.aÇie al piesei,
acestci concli!ii clirecÇia de cleplasale a vîrfttlLti cu!ibultri ltr-raLc Ii con-
'cureuLãr cu axa cle robaÇie a piesei.
cazul Li¡tic çi cel mai cles întîlnit, în placLicir, in care lrltale inf Iu-
,en!ä tregalivá ¿t abat,elii cle la fot'ina conicãt cot'ect¿"ì, esLc trazLtl lcali-
.zärlii plin sl.r'unjile a conttltti [Jorsc, la velificalea accsLttia ctr calibrul
conic- Cu aceasl.it ocazie sl.r'ungalLrl consL,atä, clLtpit o sIr'rruj ile cic fini-
,sat'c, cãt sullrafíìçíì caliblului ntt se suprapune pe pìcsir, ¡lc irlLt'eaga
;sa lungimc, ci numai la cnireLe. Dacãr snpt'aprlnerea s-at'pt'oclttco ntllllai
''ìa unul clin capeLc, indiferent,
la care, solufia ar fi sirnplt arìic¿i s-ar
modifica irt mocl corespttttzáLor înclinrrea stlporLulLri poltctr!it. ])ar
,cîncl slprapuìlete¿ì sc proclttce lltlmai la cailete, in rnotl apalc¡L nu
,¡na exisLá nici o solulie ¡rriu strunj ile çi rnulli lucrírlori colccteazá plin
rpililc irbal.ere:r ploclusit pi'in sh'r,rrtj it'c. I,'oarl.e pLrfini stlLrilgari;Litl
òir o asLfcl cle aÌtal.elc cle l¿r Iorma couicir perfccl"ã se tlal"olt:sIt] ¿ìscziìrii
cu.LitLrìLri tnai sLls sau rnai jos clt'.cî1" pozi!ia nortn¿ìl¿i, IircÎncl cl tlilcc,lia
,ck: dr:plasare a r,îr'fultti sá rlu mai lie coucltrenLãt ctl ¿1.\a tle rof"aÇic :t
piosci. fìolu!ia st: impune dc la sinc'.: aÞezarca colect.it a crr!iLului. Cînä
itru¡j i¡err conicir se face cu cLrfil.ul l¿r1", l"rebuie sir Iic îrrclcpìiniic clou¿-r
coucli!ii. Pl'irna se refet'ä la ascLrlilea cuIibului, cal'e Lrt:]¡ttic IácLrt¿r asl"fcl
încìl- Làrigtrl sir fie pelfecl. paralel cLl suprafata cie bazil; a tlorta i:ondifie
sc re¿rlizeazä oclatir cLr fixarea cu!ibutui în srtpolLul säu la struug, ttucle
trebuie a)ezaL asLfel ca suprafafa cle bazãr sii fio orizolt¿rlir, ial Liri;ul sä
fie a;ezat, cu nlâre plecizic 1a ÌnálÇitnea axei de lotaÇie ¿ì picsj0i. NeÎncle-
plinirea acesLol clouãr conclif.ii cluce în rrrocl inevil-abil Ia apaliiit abal.erilor
ãe 1a forrna conicá coleclir, aciicir la apari!ia sr"rplafe[.ei ìiipcrboloiclale'

30
 I)csple ltroclul 0rut1 sc pot. oblinc supt'¿ìfe,[.e cortice la picscle prinse'
lntle virfuri s-a tnai vorbiL ctt ocazí¿i clescliclii fig. 1'11. S-al lnai puLea.
a¿äuga cloar conclilia cc tlcbuie sir lic înclepliniLãt la realizarea sttpr¿r-
lelelol conice, ¿tccea cle ¿ì ¿llcza vîrful culit-ttlrti cu ce¿ì ÌìÌai lüarc pl'e-
,1"i" l" înãtl!.irnea r,Îr'furilor cle cenltarc (axa cie Iol.alic a piesci).
Obse¡r'aIia ctr caracLer geuet';rl, ¿lStlpr¿ì tul"urOr considel'elìl-elol Leo-
rel.ice çi pracLice preze.ntaLe pΡá aici, esl.e cãÌ fenomene.le de care s-¿r,
vorbit nu^rpnr în tnocl izolcrt, a;a cllln ¿ìtl fosL tr¿lbatc În lLtcrarc, ci --- Ρ
ccle rnai niul{-e c¿rzttri--- acesLea apar i¡npl'¿ullrY, rn0tiv peuLrtt care
problema st.abiliLii cauzelol'carL'. att provocat. anulnjLe abat.cri cle la
iorrn" gcourctricãt c,ot'ecLã, Ia st.r'trrrj ile, csl-e dificilä ¡ì cere o br.rgatä
exper.ieñ1ã cc se poate cÌipãrLa l)rin unnärire:r abcu1ã, zi cle zi, ¿t fc¡o-
ménelor ce allat'la strrrnjile, în lrLrninrì elelncnt0lor teoretice cxptlse"
ln luctrttt'¿r tlc Ialir.

I.2.4. Proiilul tru,titultli

de fiìctat

Iìiletal.ea ctr cu!iLul este o opela-tie ollignLrit.ir pe sLlLtttgul uortnal,

iar asc¡!ilca culiLnlui o Jat'c de lnultc oli Însnçi s[.t'rtugät'ttl, tl]otiv
pentlu cale accst.a tlclttrie sir r:uIlo¿tstrit bine care sînt plollìerntle ce
o" pu¡ în leg.ãr1.ulir cLr cufiLul cìc fileLat, în s¡tccial pt'oblutttelc prir-it.oare
la foltna gcortrctlicir ¿ì acesLuiâ.
ln cclc cc ttrttlcazä \'or fi [ra- I
tale pt obìctlelo ce apar la filct¿r-
rea cu cu!itul a lilet.clor a9a-zist'.
ascufite: lttc¡trict'. cLl ung..ìlitll pro'
filului de ô0o, Whil-rvolLh -- cll
unghirrl prolilului clo 5ir', tlapc-
zoiclalc¡ cu unghiul pi'oIiltrltri
de il0. ;i lt:r'irstriru '- clt ltlìg-hiltl A
prolilLrlui ctc ll3o.
S Lu clierc ¿i f ol-m ei geolll c Lricc 0 b
a cu !i l"ril u i cle lile La L necesi Lãr
uncle cuno;l.inÇe cale lin tlc clome- vitful ci.l-
l'jg-. 1.12. :\sctn¿ìttarca dilltl'c
!itului ¡i o plistnli tl'ítttlghiulat':i
ntv) geontelrici in spulitt. Penlt'n
:

n - prismá triunghiulará dreaptá ;

teoreLiz¿rrca problernei se v¿ì Iu¿t b - cu!ìt cìe filctat.
ln consiclclare o prisrnä tliungliiu-
larä cìr'eapt.ã (fig 7.12, a), petrl"t'u cã aoeasLa se ascamãLná foalLc tnttlt. cu'
r'îrful cufitr.rlil ile filetat, clupä curn sc. r'eclc În fig-. Ll2,!. Prisma Lt'ittn-
g-hiularir ilIc:iptir at'e 1r't:i îc!e ìatcItLlc IACC't| CtsB'C' 9i 1?'AA'B'] çi douá
liplrrf etr: rle J;¿rzir l;li](: st ,l' l)'C'1. Ii'er!.cle laterlaìc se intersccLeazä
.Jt
douir cîte clouã, dînd naçLclc la trci muchii: A,l', /j1l'si CC,. l)r.isrn¿r
se rttttnestc tlrcu¡ttci penLru cã suptafctele de bazir sîrrL ¡lalalele î¡Lr.e ele
çi pelpcndicnlalc pe fefele laterale.
I)c aici rezultir cir fcfole latelale
sînt niçLe ch'ept une hiLrli ;i dcci laLul'ile
B opuse alc ¿rcesLola sînL egale ;i pala-
lele, adic¿t:
A I
AC : ll,l,C, ; ,l Iì ..,,,, li;\, Iì,
çi -lìC: ltlt'C'.
I)iu egalitálile cle mai sLrs lczull.ä
cã laturile celol clouã tt irruehirrr.i de
b¿rzä sîlll. respt'ctiv t,gllt'. rlt't i tl irrrr-
ghiur-ile sînt egale, iar rle aici sc clecluce
cá unghiurile trirrnghirrlilol tle ba,zá,
sînt lespecl.iv cgale. I)in cclc tlr:i un-
ghiuri ale fiecãmi 1r'irrrrg-hi rlc ltazã
prezinLã interes nunrai unqhirrl rlin r'îr-
ful A, astfel cir se va scr.ic cloar.o
singulii cgnìiLal"c

s .: e.

Sec!ionarea plisrnei cu rrn ¡rlari (Pr)

paralel cu baza ([ie . 1.13) alc cíì I'e-
zulLat aparitia unci rroi suprafele cle
bazra Ar, lìr, Cr, iclenticir cu celelalte
clorrii ¡rerrtrrr cir -21., 11,.:, ,,1ß; BrCr:fiÇ
çi ,4tCt: tlC ca ¡trr lalcle t¿.*tiaLc cle
B all.e paralele.
A
De aici rezulLir cir;i unghiur.iìe
triunglriului'1l3rC7sîrrt rcsltecl,iv egale
cu cclc altr Ir'iirnghirrlrri .{ 1]C si clcci
et ''-' g'
- 1.13. SecIiuni prirr ¡rrisrrri lri-
Fig.
r.i,rghiularir. Cum plaur-rl 1'r --- llalalcl cu ba-
a lost luaL la ìnLirnpìare, se
z,cle
deduce cãr oricare alt plati palalel cu - bazele va clcLclrnina, îrr sec-
tiune, un triunghi egal cu cel al bazelor.
D¿lc,á însä ¡rlanul de seclionare nu este part¿rlcl rru Ì¡¿tzclc. ri uu plan
înclinat fa!ä de acestea, suprafala rezultatä în sec!iuntr nrr rnai csLe
egalã cu supralala de bazã ¡ii ca urmarc urrghiul cle vir.i ra Ii cliferiL
dupã curn va rezulta din cele ce urmeazä.

32
 'llebuie cclcctab rnai deparlc ce sc înl.îrnplir cu unghiul de vÎrf e
aLtìnci cîncl plauul de seclionare nu esLc paralcl cu suprafefele cle bazá
¿lc prismei ih'epte. Planul Poate fi înclinat fa!á tle felele latctale ale
pr-isrnci, dal inLereseazá acel plan-a cärei linie cle interseclie cu sr"tpra-
iala lat-eralir a prismei, opusä vÎrfului,4, sá fie o drcaptä prtraleliL cu
rnrrclri¿r BC, adicä cazul part"icular cÎncl BzczlllSC.
IntcrsecÇia planului P, cu prisrna arc ca rezultal. apariçia Lriuughiului
A,I],C2 caÌe esae difelit cle l"riung'.hiul de bazä -zlBC cu toaLe cá BrCr:
:IlC paralele cuprinse Între alte douãr paralele. I)ifelenla pro-
yinc clin "afiincl
fapl.ul cä celelalle douä laturi ale Lriunghiului:lrBrCz ntl mai
sînt eg-ale õu omoloagele lor di¡ triunghítÌ ABC, dcoarece zlrCo -cste
tnai tn-are clecît -,{C. ¡\cest lucru es[e prccizat cle fapl"ul cä, couform
tunor noli uni clin geometria lll¿ìniì, pelpenclicrtlara dintl'-un puncl, la
o clleaptá csLe maimicir clecîb oricare altá latur'ãr oblicã. ,4C este per-
pentlicularãr. p e muchia CC' i¿rr' ,4rC, este o oblicir fa!ä cle aceea;i muchie
çi dcci ArCr), AC. in mod analog sc tlovecle;l"e cä çi latnla tl,I), a triun-
glrirrlui tl,I),C, esl-e rnai rnare clccì1, latrtra tlB tt triunghir-rlLri ABC
I)ar- ce influcn!á are asupra unghiuìui de
r'îr'f variaÇia lungimii acesl.or clouä laturi ?
PcnLm a face o compalatie Între
unghiìlrile €2 Ði e se obserr'ä cä cle lac
parte clin cloLrá l.riunghiuli tliferil.e cal'e
au însir cîLe o laturä egalãr BrCr:1JC, iar
într-e celelalbe clouä percchi cle laLuri cxistã
inegalitir!.iìe Arßr) zlB çi tlrCr2 AC.
Din fig, 1.14' se poate const,aLa cä în
acesl. caz urglìiul e, csbe lnai mic cìccÎ1. e.
Pe aceea;i figurir se mai aflãr cãr unghiul e2,
atunci cincl lal.ttra opnsir BC este cons'
tanLir, esl.e cu atî|, mai mic cn cît latulile
,4rC çi Arl3 sînb mai mali gi invcrs, adicä
unglìiul €2 \/a avea valoarea cca mai
mare atLtnci cîncl latutile ArB çi.ArC vor
C I avea lnngimea cea mai micir. In aceste
Irig... 1.14. I\{irriÛrea unghiulni clc condiÇii, a;a cum s-a arätab urai îuainte,
vilf. cea mai rnicir lungime a laturilor respec-
tive se obline atltnci, ;i numai a.Lltnci,
cîuci planul clc inl.elsecfie cste perpendicuìar pe felele lal-erale,
aclicir in a;a-zisul ,,platt noLtttal". I)e aici rezultá o concltlzie foarte
irnpolLantá gi anume cá îtt ¡tlanttl norntal lu ]/trisnã,_ unghittl de uîrf e
ttri uuloarecL ceet mai mure ;i cit în oricu'e alte plane clc secliune , diferite
tlc pIrLnuI norn"ral, accla;i tttt.ç¡lti uu queu uqlori cu abil. ¡rai rnici cLr cît
acesl plan va fi mai înclinal, fafir cle planul uot'mal.

3 - Manuâlut strlulgarului 33
 Tn cãrlile cle geometrie în spafiu csl-c stabilil" p|iu definifie' pcuLm
toate felui'ile cle pÌisrne (triung-hiulaIe, pátIabe, hexagouale sfg,), cå
unghill clintre cloriã I'c1,e alätur¿ite se mäsoará numai ìrt planul not'mal
cleõarece nurnai în accst plan unghiul are r"aloal'c¿ì cea mai tÌrat'c, aça
cum s-a lirzrtt mai în¿rin[e'
A;aclar, 4nrtlútil e tlin plunul norntnl esle;i urtgltiLLl tlittlre felttlc pt'istnt,i.

€¿'['
o

Iìig. 1.15. Culit clc liletat la care : lìig. 1.1i1' Culiiul tle filetat la c¿rre
unghinl tle açezale c¿ : 0 ; rtughiul cle açezat'c ø '= 0 ;
- unghittÌ
- -- cle clegajatc y > 0.
- urrghiul tle cìegajale 1:0.

Import.anÇa âcestei cottcluzii pctll-l'tt stl'tltlgal'i esl-e deoscbil. clc male

perìLm cá ea permil.e acesLora sá înfeleagÈi pelfecl. geolllcLria cufitului
cle iiletal, plecì-lrn;i a alLol cuçil"c Jrlofilat.c'
iu fig. 1.15;i 1.16 sînb reprczentate cu!itc cle filctal. al cär'ol r'îr'f
corespuncle, cu o anuÌtìil,á aproximalie, cri sec!irrnile IãrcrtrLc în lllismä
cle planul ,I), çi lcspcrct-iv ¡llanul l', (t'. iig' 1.13).
Consiclela[.iile LeolcLice expuse pittä acurn att scopt-tl cle a îuat'ma.
pc orice stt'ungat'cu crtuo;Linlele ttccesat'e Înlclcgelii ploìlltlmclor cle
bazä cc sc pun la confec!.ioualca culilelor cle filetat.
Unelo clin accstc problemc vor fi [.t-atat.t¡. În contiurtat'e, lnîncl în
consiclclafie clouá cazut'i clistincl"e :
a) cufit.ul cle filct.al. ntt arc ung-hi cle clegajar-e ('f =" 0);
b) cuÇitul cle'. filet¿rL, are Luìglìi cle clergajale;i auume ",'¡0.
Plimnl caz estc simplu dal mai lar- înlÎhiit" in practicit.
llalca rnaj cit'il-ate a cul.ibelcil clc lileLal- se îtrcaclt'c¿lzã Îu ccl tle-al
cloilea câ2, fapl. pcnLln care aceslnia va Llcbui sir i se ar:olde o ul¿ri tììarc
ateul.ie, cu abî[. m¿ìi rnull. cu cÎ1. çi glach"rl clc. clificulLatc cstc ctr'¡t tttai
mare clecîL iu prirnr.rl caz.
a. tr)cterrniltalea unghiului e al cufitului de filot¿rt Ío Ìtlr at'o utrç¡hi
dc tlegajarc. Iìlemenbele gcometricc ale lileLiu'ii, cu cuIi[ul cc Ìltl ¿lrc
unghi cle clegajare (.,,:0), se gãìsesc It'ecttte pe scìrila ciin fig. 1'17-
Culitul cle lilctab în couLact cu piesa csl-e reprczcrnl.at in douá ploiecfii,
complel-ate cu o secliune normalir plin cuÇit çi cu o lrtpttllir în planul

34
axial ¿rl piesci penl.nt a scoate în eviclen!ir plolilul filettrlui picsei im-
preurìä cu elementele sale'
se va folosi profilul triunghiular cle ull unQhi oarecar-e (s) firrir a
t)t'cciz¿t valoarca lui;i aceasl-a pent.rLr ca conclttziilc finale sá poatá
i'i ¡titizatc la toatc tilctelc cLr plofil ascu!it: Inctricc 9i În !'oli, tra¡rerzoi-
<lalt' ;i lcr¿ist r'ãtl.

X x

Pteso SfCr/UiltA /y-,ry

Cultl Ce û/elot

ç -ç

€p p

Iiig.1.17. lìlcntentele gcotrtcllicc Ìa Iilctalca ctl culittll,

f:irir uughi tle dcgajarc.

35
 Se r:or considera filetul çi cu!iLul perfecl- ascu[.it.c, iar cle aceasLi¡
precizare va trebui sä se linã cont in cele ce nrmeazã la calcuìarea înäl-
fimii profilului.
In calculele urnãtoare, înãIlintca profituttti filetultti se ua lua tol-
deauna cìt inãllimea corespurtztiloare cu profil ascrr/i/.- Incli-
- valabilä pentlu toate tipulilefilc|ului
calia esLe de filel"e citate mai înainLc.
Sarcina strungarului esl-c clc a rcaliza filetul clupä clesenul cle exe-
culie al piesei respective, cleci el cunoaçte toate elementele geornctlice
ale filetului, inclusiv unghiul profilului (e). Înainte de a tlece la ¡rre-
lucrarea filetului, strungarul trebuie sä-çi confeclioneze cufiLul cle
filetat, corespunzãrtor calacleristicilor filetului. Dupir cum s-a alirtat"
mai sus, determinarea unghiului cle vîrf (e) arc o dcosebilá importau!ä
çi ea ridic.ã cele mai mulLc plobleme. Într-adevár, la confecfionalea
culil.ului clc fiìetat se pleacã cle la unghiul profilului piesei (er);i se
çtie ci unghiul culibului, în divelse plane, esl"e difcrit cle acesta clupä
cum s-a vãrzut cu ocazia studierii prismei triunghiulare.
Urmärincl schila clin fig. 1.17 se constal"ãr cä profilul cufituìui în
planr,rl X-X, aclicä pe fala cle degajare în condifiilc y:0, cste iclcnLic
cu profih"rl piesei. Açadar, în tirnpul ascu[.ilii cufitului, r'clificarea cr¡
çablonul de fileLat se efectueazä chiar' în aceasl"ãi secÇinnc, în planul
fe[ei cle degajarc.
1n acest plan, ungìriul la vîrf al culit.ului (e), în planul X-X csl"e
identic cu unghiul profilului filel"ului piesei (er), clar esl.e cliferil. de
unghiul (ery) din sec[.iunea normalãr. Dar ce importanlir, clìn punct cle
veclerc pracLic, arc unghiul clin secliunea ltormalä ?
Iìl csl"e unghiul de rotile al menghinei cu ajutoml cirrcia se exc-
cut.á *- pe rnaçina de ascufib asculirea corecbit a culiLului. I)in stu*
dierea prismei l.r'iunghiulare -(fig. 1.13 çi texl-ul respecLiv) s-a re,tinuL
cã unghiul la r'îrf, în secliunea normalä (e¡¿), are valoarea cea mai rnale"
asLfel c¿i în oricare alt plan, cliferit de cel noLmal, unghiul l¿r r'îrf are
valori cu atîl, mai mici cu cîb planul este rnai înclinaL falir de planul
normal. r\çaclar, se poal"e afirma cle la începnL cãi, la ascuÇirca cu!i-
tului cle filetal,, menghina se va roti cu un unglÌi întol.deauna rnai male
decîb cel ce trebuie sä aparii pe faþa de clegajare çi deci mai mare clccît-
unghiul profilului filelului (ee). De clata aceasLa numai aspecl-ul cnll-
tatiu tttt saLisfacc. Va trebui sLabilib çi cantitcLtiu prinl.r-o formulir
-
cît cle malc cste unghiuÌ la vîrf în seclinnea nolnalii (e¡), cincl sc cu- -
noaçle unghiul filetat (er),
În luclirrile cle specialil.aLe [22] se clemonsl.reazir formul¿l care sl.a-
bileçte legirLura dintre cele clouä nnghiuri, clemonsi.rafie cc nu va fi

36
redatä în lucrarea de fa!ä. Va fi dal"ä însä relalia respectivä în care
s-au folosit notaliile clin fig .1 17.

,*lzl
,*(ï) : --r-"",'* (1 .1)

în care: ø este unghiul de açezare a mrtchiei culil"ului.

Cu formula (1.1) çi cu ajutorul anexei IiI se poatc calcula valoarea
unghiului e¡¡ cînd se cunoaçte valoarea unghiului profilului filetului
ce Lrebuie prelucrat çi valoarea unghiului cle açezare ø'
Exempl¡. Sã se confectioneze cufitul penlr'u realizalea tului filcl nrltíc cu pasul
P - 1,5 mm'
Ilczoluare. Se çtie cài unghiul dintle Iìancut'jlc Iiletnlui rncl¡ic este cìe 60', deci valoa-
rea ¡nghiului ep: 60'. Ung'hiul clc açezarc a capàt1:i valoli cuprittse lutre 5 çi 1ö'' Se
va conìidera ln calcul valoâreâ cL: 72". Se cant¿i apoi În anexa III valoarca func-
\ / ß0"ì
tiilor t.igorom"tri"e tg | "- : tr 30'si cos a : cos 12"astlcl: pc coloatra
\ï): '- [;,|
lnlîi a anexei III se ca¡tã lnghiul de72', iar îtr rìncl cu el çi pc aceeaçi orizontalã se
a1lãr ln coloana a 3-a valoa¡ea cosinusului, ¡,..äsitrclu-se: cos 12': 0,978. Se plocetleazä
la fel pentru gãsirea tangentei iìe 30" çi se gãseçtc po coloâna a 4-a, în dreptril urrgÌriu-
Irri rle 30", valoarea: tg 30" :0,55?. Aceste tloltir vaìor'ì, grisiie lu anexiì, so ilr[¡oclttc
îrr lela{ia (1.1) çi se face lmpårJirea

tg
ery _ tg 30" _ 0,5i1 _= 0,o8U
2 cos 12" 0,978
sâu
9¡
tg :0,589.
2

pentru aflarea valorii unghiului er se loloscçLc aceeziçi auexit clar itl sctrs invers,
2
arìicir se ci-¿rtã pe coloana tangcrltei (coloana vl-a) I'aloal'ca cea mai apl'opiatå cle va-
Ioarea 0,58g, în ch.eptul cäreia se aflzì, pe prirna coloanit, unghiul colcspunzätor. Pro-
ccrìî¡¿ aça ic gãseçte cã ln coloan¿r a 4-a ce¿r mai aplopiatàr valoale este chiar 0,589
caÌe cotcspunclõ unghiului de 30"30'(30 grade çi 30 minule), cìeci se poaIe scrie cit
e¡ cno.l
T ^,

11e ¡.tnde ¡ezult¿i c¿i unghiul întrcg (e,,) va Îi cle doulì oli tnai tttaLe, aclicil clc 61o. A;nclar,

Iati c¿i penttrì n ¡eaìiza un filet cu unghiul rlintlc flanculi de 60o culilul va trebui ascufit
Ia ô1", atìicã cn un gracl mai mult.

37
 Înmocl asernãtuãttor se calculeazir unghiul îr-r scctiunca ltor.m¿rl¿-r a
ctttitului'
penl"r'u oricare valori ale unghiurilor e, ¡;i ø. in l"abelul 1.1,
sînt clatc rezulLat.ele unor calcule asemänãboale f¿"rcutc cu forrnula
(1.1) pentru cele mai frccvente valori ale lui a ;i a2.

7'abclul 1.. 1

\¡alorile unghiului rlc vill al culilului e¡. în fuucfie dc cr_ çi en

Unghiul cuJitului er, ln planul X-X

Unghiul dc a¡czalc (t¡9. 1.17)
a
60' 59.30', 59'

12" 61" 60'3ô' ô0'30'

75' ô1'46' 6 1'1 .tr' {ì0',t.1'

b. l)etcrlnin¿rrca unghiului e nl cuçitului de Iilcl¡rt ìn condiliile

existen{ci unghiuhri de dcgajarc (r>0). Illemenl"elc ecorncIr'icc ale
filetãrlii în acesLe conclifii se aflãr Llccul.e pe schifa diu iig. 1.1g. (ìa;i
în cazul prececlcnb, ;i aici sc Pune aceeaçi problemir: cîr. cle rnale Lle-
!yi9 sá fie unghiul l¿r r'îrful culibului (e) cînd se cunoasLe ung-hiì-rl pro-
filului filetului (ee). ïn caznl dc faÇä ploblem¿ì se complicii fr.in accca
cã unghiul prolilului filel"ului, cale se mãisoarã în plãnur l--x, uu
mai esLe egal cu unghiul profilului cuÇil-ului pe fa!a cle clcgaj ¿ìr-e (Ìa
În cazttl preccclenL, peutrtt nobivul cä cele clouä planc nu mai coi¡cicl.
Exisbcnla unghiului de clegajale (y>0) face ca ringìriLrl clo r.ilf (e) clc
L. hll cle clegajarc sá sc miiso¿rre în plannl ce l.rcõe plin puncl.crló,4,
B ;i C (v. iig. 1.18 vecì ele clin 1().
'ùebuie obsel'aL -lapl"ui cir penLlu realizarea unui filcl. clc plofil eo
este necesar sä se ia în consiclcrare douá r'alori penbru unghiLrl clc r'îr.f
al cuþitului : o plirnir r'¿rloaLo (ery) cc est,c neceiar'ãr -- dupãr curn s-a
vãzul- în cazul precedcnt - - la ascufilca cuÇitului çi o a clòua r.aloalc
(e) ce
-apare
pc fal.a de clcgajare çi carc serve;te la verificalea plofilultri
culitului cn ;ablonul cle filet. Agerdar, dacãr asculirca cufitulrii se facc
la o rnaçinir cle ascul,il., plin fixarea acestnia întrro mcng'hinä gladalir,
în acesL cL\z se vLtlizeazí urrghiul e¡¡; clacã însir ascufilea se fìicc rna-
nual, r'crificarea se crccul"ir pe faÇa cle clegajare, cn ajul"onrl r-rnui gal:lon
special sau prirr rnel"ode opbice, în calc caz se folose;Le unglìiì-rl e.
Se înlelege cle la sine cä înbrc valolile ap, eN çi e r-rcbuie sá cxisi.c
rela].ii cle legãrl-ur'ä carc s¿"r pelrnibä aflarea uiei valor.i cînd se culoa;Le
cealalbir valoale, clc exemplu, sä se afle valoarea lui ery sau e cîrcl se
cunoasl"e valoarc¿r ungìriulr-ri profilului lilebulLri er. Ficcare clin acc,st.c
trei valori ale unghiului fac parLc clin cîl.e nn briúrehi : ABC, A, IJ,C,

3B
Si'rl"B"C" (v. fig. 1.18). O caracLeristicá a acestor l"r'iunghiuri o consti-
íuie faptul cãr una clin laturile fiecäruia aremelcu aceeaçi valoale egalä
cu pasul filet,ului ¡r, cleci se poate scrie cir i

BC-R'C':8"C":P.
In accste conclifii tlnghiul diì1
villul ,tl, aclicá Locrn¿ri unghiul
cãuLat, depinde numai dc înãl-
!imca trirtnghiultri clusir clin A,
respecLiv clc rnitt'irnea notatã ctt
I/ ;i ca urmÍìl'e va rezttlla : IITt-
înirl!imea filel-trlui aclicir înãìÇimca
clin A a triunghiului A'13'C' , x X
IIx înãl f imea tliunghiului
A" I]" C" in secliuuca ltormalä
a ctrIiLtilui;i II inal!imea
lrirrrrgìriul rri AIIC de- pe faf a de
dcg-ajalc a cu!itului. EsLe evicleut SfciluNtA il-N
cir ¡lentlu olicarc tlinLro accsLc vtDtqf qty ß
p
trei Lliunghitrt'i se poate scl'ie o
Iol'mul¿i similarir ctt cea clc mai
jos sclisir peul"r'tt [riLrng'ltiul AIJC,
in caro binein[.eles se intro-
-
duc clcmcnt.ele -
tlittnghiului rcs-
pectiv
p
P

tg
2 II
s .u : (1.2)
/¿'\ tl
tlt l-l-
" l:¿/ -2u
PclilnL c:elelalLe triurrghiru'i
lela!ia (1.2) esLc aproape iclcnt.ic¿lr
cu cleoscl¡ilea cÌi e ;i f,I capatit Irig. 1.18. l¡¡ernerlcle geornctr.ice Ia file-
indicii colcspttuzál"oli : N 1lt'tt Ir'rt tarr,r cu cu!itul ungiriul de cleg..ajale
secÇiunea norrn¿ìlá gi p peulm l > 0.
picsir.
Unghir-rl pr-ofilului filetului de pe piesir ep rìLr sc calculeazá tle legulä,
el fiincl claL plin clesenul piesei.
in veclelca folosilii folrnulei (1.2) l-rebuie r-catninl.il.ir pr:ecizalea cá
ìniillimca 11 - în toal"e cazurile 5s ¡gfg¡i1 l¿r un lileL al cirrui profil
- ;i nu Le;itc sau rolunjibe cum sînt
alc alit r ìriul cit- çi ftrnclul asculite

39
Tn lealit"aLc. Sc ia deci în considerare profilul teoretic çi faÇä de acesta
de calculeazir profilul culil,ului.
Penbru piesir, formula (1.2) se poate simplifica dacá se observä
cä înälÇimea f/p sc exprimii în luncÇie cle pasul filetului p printr:o relalie
foarl"e simplir, specificä fiecár'ui tip de filet; de forma
IIe:*xP (1'3)

in care ¡; csLc pasLrl filel-ului, iar' /i un coeficient specific fiecãrui tip

de filet, ale cãrui valori sc girsesc în l"abelul 1.2.
Scriind formula (1.2) penl"lu plofilul filetului piesei çi linînd cont
de lelalia (1.3) se obfine, clupir ce s-a fäcut simplificarea cu p, relalia
, (er\ 7

'*tï,l:;
'fol. în l.abelul 1.2 se girscsc Lrccute pe rîudul al treilea valorile pcn-
(r4)

ttu tgf:?-l prln aplicarea for-mrilei (1.4). Sub aceste valori, pe rînclul
\.]
| ,) I

intclior', au fosl. l.r'ecuLc valolile unghiului {:i-'l ontrinute din anexa III.
\zl
TabcIuI 7.2
tr¡alot'ilc coel'icientului lt ¡i alc unghiuhli rlc vîr'f e, al cufitului pentm lilete rnctrice
rvhitrvorth ¡i trrpczoidalc

'Iipul lilctului Mctric |I ,ryrrit worth

(rn troli)
I
¡
TrrDczoithl
1¿::J0" )
STAS 6 371-73
I STAS 611-49 I sr-{.s 2113.00

CoelicicntLrl l< 0,86603 0,900-19 1,8 66

lsl 0,5 r-1 0,521 0,268

2

ep
30" 21'30' 15.
2

ô0' 5ão 30'

Ull-irnul r'încl al tabclului 1.2 cste o conlirmare a valabilitálii for-

mulei (1.4). lntr'-acler'ãr, eL¿ì nolmal ca pentru filetul metric sá rezulle
ì-rnglÌiul de 60o, pcnl-r'u ccl \\¡hilrvolLh 55" el.c., întrucîb formula (1.2) a
fosL aplicatir triunghiulni care recla chiar profilul filetului çi nr"r plofilul
culitului în vleo se.cl.iunc o¿ìrecare .

40
- C], folmula (1.2) se calculeazã dc fapt unghiul cle pe faÇa cle dega*
jare în care f/ se calculeazã la rîndul sãu cu urmätoareã folmnlã, desluÌ
clc cornplicatã, a cärei demonstralie este clatãr în clir.erse lucrári de
spccialitale [22]:
H: sin2y
d¿
cOs T, (1.5)
4- 4
ilr c{ìte:
-
d este cliamebrul exterior al filetului (diamebrul norninal);
d.¿ diametrul interior, teoretic al filetului ;
^l - unghiul de degajare al culitului.
Di'ametrul exterior eSte cunoscul de la începnl., el fiinct înscris pe
dcserrul piesei. l\4ai complicatá estc însã clcLerminarea cliametrului
inLelior (r1¡) a cärui valoare nu se aflä nici pe clesen gi nici în tabele, çi
care tlcbuie calculatä. Calculul porneçte de la valoarea diametrului
nolninal r1 din care se scade de douä oli mirlirnea aclîncimii teoletice
11p a f iletului (v. fig. 1 .18), adicá
di: d-2IIp (1.6)
iar .Ir_, se calculeazä în funcfie de pasul p al filel.ului clupã rclalia (1.3)
f r.l t'ir se p oat e sc rie :
lrs I

a¡:d-2kp (1.7),
În care 1i este un coeficient specific fiecärui Lip de filel. çi ale cirr.ui valorir
se gäsesc în tabela 1.2.
Exemplrr. Sã se conlecfioneze un culit de Îilctat pentm realjza¡ea filet¡lui metric,
Àl 10 x 1,5, crt u¡mãtoarele valo¡i ale unghiurilor cle açezare ;i cle clegajarc ale culitului :
a. -- 12' çi y: lS".
Ilczoluarc. Stiind cã filetul este metric, se cunoaçte v¿rìoa¡ea unghiului profilului,
liletulni !o-: 60". Simbolul filetului aratã cã diametrtÌì exterior (nominaì) este dã 10 mm,,
iar pasul Îiìetului este de 1,5 mm.
Se calcnleazà diametrul interior., r1¿ aplicind formula (1.?).
d¡:d-2kp:19 - 2 x 0,86603 x 1,5:7,402 rnrn.
Se caìculeazã valoa¡ea .I1 cu formula (1.5)

tlz ,+ tt1 102 7,,1022 7,402

4 - 4 srn.T-T-cos T: 4 - I
sin215'-
2
0,966.

Îtr ancxa III se gãsesc urmãtoarele valori :

sin 15" : 0,259 ; cos 15. : 0,966

lât'
siirz 1ó' : 0,2592: 0,0û7.

4L.
 )

ln formul¿r (1.10) sînt cnnoscnte Loate elementelc:

' ¡r : 1,5 rnm;
II - 7,325 mm (calcnlat in exemplul prcceclenl);
a-=72o;
ï ': 75",
r'ãurìnìncl cle calculat,
cos (ø * f): cos (12" + 15') -'. cos 27o.
Ìrr anexa lII, în clrepLul unÉl-hiuhìi tle 27", pe acce a;i orizonLalä'
se gãìseçt.e pe coìoana cosimrsurilor valoalc¿r cãrul.alä ;i anurne
27o: 0,891.
cos
Se inlrocluc Loate vaìolile în relalia (1.10) si se obline

''ro lll : 1'5

, tl=a 0.6j6.
I z J 2x 1,32-rx u,sel [z,ro
Cãutind in anexa III, pe coloana tangenl.ei, \¡¿ìloarea ce a rnai apt'o-
piatãr cle cea ob linut¿i rnai sus prin calcul, se g-ãseçte chi¿rl valoarea
0,636 care corespuncle unghiului : 3Z'Zfr' , clcci Lrnghiul .n,)-'Ë
ï
sec[iunca normaliì, r'a fi cle clouii ori rnaifmarc, aclicir
: 64o50'.
e¡/
A;aclar', cuIitul dc filelat stucliat
pîn."r acnm, clestinat ¿i realiza
uu filet rneLric, cleci cu unghiul plofilului de 60o, l.r'ebuie sir aibir 5g''
in plarrtrl fefei de clegajare çi 64'50'înLr'-o secliu¡rc normaiir. Ìn planuL
nounal, unghiul aLe valoarea cea mai trìale, asa cllm s-a ar'ãtal cu ocazia,
stuclierii plismei triunghiulare (fig. 1.13).

1.2.i¡. Variafia unghiului dc açezale ø gi a celui

de dcgajare y datoritå açezàrrii culitului

o regulii gene.alä la strunji.ca pe str'ngul normal este aceea cä

toa-te culitele se açazá în aça fel încît atunci cìnd sînt fixate in suport,
virful lor sä fie la nivelul vîrfurilol sau ¿rlrlel spns, vîrfr-rl culitulúi de
strun'g trebuie sá fie la înällimea axei de roialie a piesei. pentr-n rea*
lizarea acesLei condilii strungarii au la clispozi!ie, în majeritatea cazu-
lilor, o serie cle adaosuri (bailagãre) de diverse glosimi pe calc le açazãr
snb culit pînir cind vîrful acestuia se aflä ìa nivclul axei cle rofatie
a p iesei. citeodatä însä, unii lucrãtori f olosesc aclaosuri dcf ormate
sau alteori foìoscsc,ln mocl gregit pe cele bune, fãrit sir birnuiascãr ¡ lrnä.

43--
rile negatir-e ale acestei acfiuni asupra condiÇiilor de açchiere. Astfel"
în loc sá se açeze aclaosLrilä în lung-ul cuÇibului ca fig. 1.19, uneo.i
^în san în spatele
acestea sînt a;ezat"-à"--,, curmeziçtil cr-rlibului, în faÇa

I Adoosurt.
Ilfutbgoe)

llig. 1.19. A;ezarea colcctit a ncl¿r- Fig' 1 20' Açezarea gresitã a

osru'ilol' (bailagirlelor') adaosurilo¡'

fa!ä
lui, ca în fig-. 1.20, fircîncl ca acesta sä capete o pozilie înclinatä
de
-.- orizontalãr.
l;;;; pfoceclen arc ca rl'mare modificarea unghiuriloÌ cr çi y, care
¿i,'."ou'n'açezäriidefecl,uoaseaculitulrrimodificälarÎlldullorcon-

Cotec! lria. 1.21. Influcnla PoziIiei

c14itului asuPra unghitrltri
de açezare a çi asuPra un-
ghiului de degajare 1.
I
I
l

I
J

Se traduce printr-o
diliile clcl a;cìriere, înráutáÇintlu-le çi.În final aceastaprin-t1;o, durabilitate
calitate inferioarã o'sìptuî"lii piesei prelucrate çi
î" ä..tä Ëazuri iucrátorul este obligta sá ascutä
red'siì a cu!itr.rlui.
mai cles cufibul pler"ittct astfel un timp prelios la care,t" --1t^ i.d-i5:
aé regläre. PenLt'tt a vedea În ce constä greçeala se vâ urrn¿ìr!
iïìi""p"r corectá (cu linie
schila din fig. f .Zf uri"-.r,ìilut.st. cìesenat în poZiçie

44
plinã);i în pozifie greçitä (cu linie întreruptãr). Au fost trecute unghiu-
rile clc a$ezare çi cle clegajare corespunzätoare celor clouä pozifii,
nobinclu-se cu (a'çi cu ^('unghiurile pentru pozilia,,greçit". Se
poale constata uçor pe aceastä schi!ä cä unghiurile ø çi y sînt diferite
în cele douir pozifii ale culitului çi anume : ungltiul cle asezare ø s-a
micçorat devenincl cr', iar cel de degajare.¡ s-a márit la valoarea lui 1'.
Aça se întîmplá totdeauna cînd adaosul se a;azä în fa!ä, ca în fig. 1.20.
Ðacã adaosul se gäseçte în partea din spate a cufilulLri, acesta capätá
de asemenea o pozilie gre;il-ã, dar în sens invers, în care caz çi unghiu-
rile se vol modifica îu sens invers fa!ä de plimul caz, adicá unghiul
de açezare se va märi, iar cel de degajare se va micçora.
Pe lîngir modificalea unghiurilor cr çi .f, care cluce, dupä cum s-a
r'ázut, la inråutälilea concliliilor cle agchiere, folosirea gregitä a adaos-
¡'ilor influenÇeazä negativ;i asupra sLrîngerii culiLului în suportul
siiu. Dupãr cum se vede.din fig. 1.20, çnrubul cle strîngele 2 supune
cclrpul culitulLri la încovoiere (îndoire) pentm cá în dreptul acestui
çurub culitul nu se sprijinã pe nirnic. De cele mai multc ori, în asemenea
cazuri, prin stringerea çurubului 2, se produce ruperea (spargerea)
cu Çi l.ului.
Iatä cleci lnotivelc pentlu care se recomanclir a se folosi corect ada-
osurile. I)al nici calitatea aclaosulilor nu tlebuie neglijatä. Astfel nu
t,r'ebuie sãr se foloseascir adaosuli deformate care au cle regulá aceeaçi
influenÇä negal"ivá.
Dupãt curn este çtiut, culitul de strung se agazä în aça fel încîb vîrful
lui sii fic la înallimea axei de rotalie a picsei. Neîndeplinirea acestei
ct-ruclilii arc urmäri nefavorabile clupá cnul urmeazä. Se considerä cazul
cind vîrful culil.ului se aflä sub linia centrelor ca în fig. 7.22. Pe aceeaçi
figurir au fosL schilate pozilia corect,ã cu linie plinãr çi pozilia greçitä
a cu!.iLului cu linie întreruptãi, iar unghiurile clc a;ezare çi de degajare,
erol-al.e cu ø;i.¡ respecLiv cc' çi y'. Se obserr'ä cä în ambele cazuri unghiu-
rilc ø çi ^¡ sînt determinate de cele douä clrepte perpendiculare duse
în punctele cle cont¿rct A çi respectiv B ale cuj.ibului cu piesa : prelun-
girca razei (:u:u) çi Langenla la piesä (yy).
Pr-in açezarea culitului sub linia centrelor se plodnce o moclificare
,a rtnghiurilor în sensul cä unghiul de açezare se máreçte de la d. la d.',
iar cel cle clegajale se micçoreazã devenin¿ .¡'. E,vident, dacä cufitul
se açazãr cu vîrful deasupra liniei oentrelor, modificarea unghiurilor
se prodnce în sens invers, unghiul de açezare micgorîndu-se iar cel
de degajare mãrindu-se. În ambele variante se modificã condiliile de
açchiere, înräutä!indu-se, iar calitatea suprafelei prelucrate de ase-
-!nenea se înrãutãr!eçte.
Influen!a açezãrii culitului esLe cu atît mai mare cu cît diametrul
piesei este mai mic, totuçi la strunjirea pieselor cu diametrul mare

45
 1.3. TRIGONOilIETRIE

Sub titlul de mai sus vol' fi trabate cloar cîLeva probleme cle tligo-
nomelrie, specifice strungäriei;i nu întreag-a teorie ce se gäseçte tlatatã
pe larg în rnanualele respective [21], [27] çi cale au fost studiate în
;coala plofesionalä. Asnpra acesteia ntt se vA Inai reveni consiclerînd
noiiunile rcspective cunoscttte.

1.3.1. Caleulnl elernentelor suprafelelor conice

I)in puncl- cle veclele teorelic, un trunchi cle con esle perfecl cleter-
rninaL cle tlci clin cele pabru elemente ale salc (l), d, I lia v. fig. 1.23)
- ccle patru
clal sbruugaml are nevoie, în rnaj olibatea c¿rzulilot', de toate
clemenle ale conului, iar în cazul în care un elemeut lipseçtc de pe
clesen, erl est.e ner,oil. sír çi-l calcnleze,
Din celc patlu valiante posibile, rnai flecvenle apar urmäboarele
clouãr:
a) se cunosc clementele. l), tl, I;i tlebuie sii se cletermine unghiul ø;
b) se cunosc Lrei elemenl.e ale conulni, clar tttt se cunoaste ùnul
tlin cliarnet,r'cle sale.
S: r'ol tlaba pe rîncl fiecalc cìin acesLe doLtir valiante.
'a. Calcullrl unç¡hiului ø al colmlui cìnd sc cunosú toatc tlimensiu-
nilo ¡riesei (D, d;i l). Aceaslãr problemá apare la prelucrarea pe stning a
rìiverselor'piese care au supra[e!e conice iu[.elioare sau exlerioare,
in fig. 1.2,,[ au Iost reprezcntat.e clouii porfi-
runi clin clouir piese difelite cat'e cuprintl
fiecare cît.e o suprafa!ä couicir extel'ioarãt
(f ig. i.2.1, c) ;i inberioarir (fig. 1.24, ü).
Pi: schil.elo ctin fig-. 1.2:l se observit t-.ir a
suplafefele conice respective atr LoaLe cotele
;i cleci clin ¡runcl. cle veclet'e teoletic sînL
perfecb cletclrnin¿rbe. Ctr toaLe acestea, stluu-
g-aml nu poate efecbua slrunjilea lor cleoa-
rece nu cunoa;be valoarea uughiului æ, aclicit I'ig. 1.23. Elernenteie,trun-
nu cunoasle cu cît.e gracle sl 'încline sa¡ia [chiului cle con.
porb-cu!ib. ;\flalca unghiului ø este deci obli-
ga[orie ;i este bine ca lucrãtorul, sá poafä'efeclua singur calculele nece-
sare, care nu sînl complicate, clirpá cum se va vedea în contilttlate,
ìIai tlebuie acliiugat cir pe desenele din fig. 1.24 piesele sînl desenate
cu linii continue, groase; cu linie întrerup!ä çi rnai sub!ire a fost repre-
zenLatä, pe fiecare clesen, cîLe o construcÇie ajuLätoare ce nu apare,

i r 'r'
47
de obicei, pe desenul de execulie, dar care aici vlea sir arate cä pc dcsenuì
cle exccu!.ieal oricärei suprafe[e conice, erterioare sau interioare, se
poate constmi oricînd un triunghi ABC sau ,4'B'C' clin rezol'area
cäruia rezultä oricare din cele patru eìemente ale conului. llttr-¿riler'är,
pentm ambcle piese poate fi sclisä aceeaçi relalie trigonomebricã, adicä
se poate sclie valo¿irea tangen-
A tei fiind cunoscul.e cele douä
P
catete (,4.B si -tsC) ale Lriun-
ç ghiului dreplunghic (,4BC) for-
a mat priu prelungirea cu linie
\ întreruptá a diametrului rnic
al conului. Prin definilie, într-
A tun tr-iunghi clreptunghic, l.an-
/=30 genl-a rinui uuglìi asculit, este
o raportul clintre cateLa opusä
;i cal.el"a aliiLuratir unghiului-
D =5t În caznl de fa!ä
A B B AI)
&' tgca---
- (1.11)
ñ llc
Valorile catetelor A B gi BC
C

d-34 sepot deduce cìin climensiunile

conului, cu rela Iiile

b
Fig. 1.24. Picsc cn snplalelc conicc
trrr:T; (1.12)

ú * exterioará ;b- interioará.

BC: L (1.13)
lnlocuind î¡r formula (1.11) r'alorile catetelor AB çi BC din (1.12)
çi (1.13) se obline
tg ø: 2xl ' (1.1,1)
=.
Aplicatir la clesenul din fig. 7.24, o, for¡nula (1.14) oferä posibili-
latca rlcLclminärii unghiulrri suprafefci conice. dcci

rg ø: 2xI
-l¡ - !:o,rtz.
i2x30
=:
\raloarea unghiului ø se aflä cu ajutorul anexei III
unde sc cautä
g0

pe coloana tangentei numãrul cel mai apropial de valoarea oblinuiá

48
 rnai sus p|in calcul (0,117). Se gáseç_te chiar nurnãr'ul cäuLat, adicä
0,117 carè corespunde unghiului de 6" çi 40'; agadar,

d.: 6o40'.

Tot aça se calcnleazá unghiul piesei clin fig, 1.24,¿) folosind aceeagi
folmulá (1.14)
D-tI - 34
51 1n
tg 7.:
2xI 2x20 40.1

-: - tangentelor se gãsesc valorile 0,424

În aceeaçi anexä IiI pe coloana
corespunzi.t,oare unghiului cle 23o00' çi 0,42ô corespunzätoale unghiului
23005'.
Avîncl în veclere fapbul cä la lotirea suporLului nu se pot observa
unghiuri cle 5 minute çi nici tnácal de 10 minute, penbnt cá între douä
div"iziuni existä cle regulä o diferenlir de un grad aclicá cle 60 rninul"e,
rotirea suporbultti poaie fi fãcutá cu o precizie de aproximativ uu sferl"
de grad aãicãr cu i5 minute çi deci se spune cä precizia este mulÇumi-
toai.e dacä se consiclerä cir cìin calculele de mai Înainte a rezultat un-
ghiul a :23".
b. Caleulul unuia dintrc dialnctrele conului cÎnd sc clrnosc cele'
laltc elemente alc sale. Uneori, în clesenul de execulie al piesei, esle
clat unghiul connlui dar se cunoaçLe unr-rl clint,re cliametre, de obicei
diametiul mic r/ la conurile exteÌioare çi diametrul mare D în cazul
celol inielioal'c.
1n ambele cazuli se pÌocecleazä la fel, uLilizîndu-se aceeaçi formulá
(1.14) cäreia i se f ac nne le transf ormãri-
Din rclalia
D-d
te- ø. :
" zxl
se scoate cliametrul mare D sau cel mic d asLfel

D-cl:2xlxLgæ
sau
D:d*2xlxtgø (1.15)
çi
d:D--2 x I x tg ø. (1.16)

Açadar, cu folmula (1.15) se calculeazä cìiameLrul maì'e I), iar

:l
cu relalia (1.16) cel mic ¿1.
-
'.1

I
-
t 4 - Manualul strungarului 49
::
 Ca exemplu, sä se calculeze diameLtul mic d al piesei din fig. 1.25.
$i aici se constatã cä, din punct de vedere teorctic, suprafaÇa conicá
esbe perfect determinatä de cotele date pe clesen, astfel cã diametrul
rnic al connlni ar fi o dirnensiune în plus. Cu toal.e acestea, în timpul
st.r'unjilii, lucrátorul are nevoie gi de diametrul rnic d pentrtt a corì-
staba, prin rnäsurare cu çnblernl, cÎt de aproape se grisegte de cota finalã.
'I'r'cbuic observal" cá rnásularea lungimii conului esLe gleoaie ;i nepre-
cisä întrucîb cu çublerul se poaLe másura luugirnca generaLoarei conului
çi nu lungimea conulni.
Iatä rnotivul pentlu cale pe cle-
senul cle execu[.ie este recomanclabil
ki sä se notcze toaLe cele pat,ru ele-
t s
rnenLc ale conului. in cazul cînd
piesa esl"e l"ot.u;i col.atä ca în fig.
1.25, aflarca már'irnii cliarne trului
42
mio r/ se face cu lelaÇia (1.16)
tl:D-2xltgø:6ó-
I,iit-. 1.25. Pies¿ì conicir.
v 42 /\v lr'
.b 20o,
,

-2
lisle cle lcrnarcat faptul cä în iormula (1.16) unghiril ø cste semi-
ungliiul conului, ial pe clesenul din fig. 1.2õ ungliiul cle rl0o este unghiul
inl.r'eg al couulni, rnotiv ¡rentru care în forrnula cle rnai sus a fosl. inl.ro-
tlrrsÍ jrrnl¿tL¿rte¿r sa (20').
Þìfectlralea operaþiilor- indicate cle sernne se poabe face uurnai clupãr
cc se înlocuiegl"e tg 20o cu valoarea sa din anexa IIL
Pe coloana tangentelor', în dreptul ung-hiului cle 20o, se g-ásegte rr'i

vrloarea 0,364 pentlu tangenta cle 20', adicir r.ìl

tg 20" .: 0,364. t..t

.::
Prin inl,roclLtcerea aces[ei valori ìn rela!ia de mai înainte, se ob!ine :::

d =:65"1-2x42 x0,364:34,4 mrn.

1.3.2. Variafia distanfci dintre suprafefele frontalc

aìr: pieselor croniec asarnblate

La ¡rlclucralea de finisare a conutilol pe strung apare uncoli nece-

sil"aLea cle¿r se çti precis cîb cle mare sá fie aclîncimea de açchiere f astfel
incît, cìupir sbtunjire, calibml conic sä päl,rundá cu o anumitä clis-
tanÇä / (fig. 1.26). Se presupune cä piesa si calibml conic an acelaçi
unghi çi deci contacbul dintre ele se face pe întreaga suprafa!á de con-
l"acL. Aça se întimplä, de altfel, în cazul strunjirii cle finisare a conului.

50
 Ìn acesLe condilii, dupá ultima tLecere, suprafa!a frontalä din sl.înga
calibrului l-rebuie sä se gäseascä de exemplu în dreptul liniei I-I
(fig. 1.26). Str.nngarul are Loate elementele necesare pentru a afla va-
loarea aclìncirnii de açchiçre a ultirnei treceri astfel încÎt, clupä sLlun-
jire,^
- calibrul sä pätrunclá pînä la linia ø-¿'
inainl.ea llLimei treceri, calib¡rl nu poate Înainta pe piesä decÎL
pîná la o clisl.anÇä oaÌecare I de planul de referin!á ("-,"). Prin strun-
jirea cle finisare, exec¡tabä c¡ ocazia ulLimei treceri, diamel.rul piesei
ie rnicçor.eazãr
'cle perrni!încl calibr¡lui colic sá avanseze spre sl.înga. Ltl.
gimea avansare a calibrului este în funclie de rnirlimea adîncirnii
ãe a;chiere l. intre aceste clouä márimi existä o sLrînsä legäturä ce
se poaLe slabili uçot' pe baza cu¡oçtinlelor elementare cle trigonometrie.
Fig-. 1.26, n replezintà o secliune prin calibrul conic inLrodus pe piesir,
înãintea ulLimei bt'eceri. Pe aceeaçi schi!ä se deseneazá tliunghiul clrept-
unghic ,IBC, ca o constrr,rcfie ajul.ätoare, avînd ca latru'i
AII -.= I; ])C : t.

Piæ xl

0
X aon/c

B
A

b
Fig. 1.26. Verilicarca cu caliblul conic'

Se observir cä laLura A.B este paralelä crr axa piesei, deci ¡nghiul
din ¡1 este chiar- unghiul ø.
'lriunghi'l ABC ; fost reprezentat la o scarä mai mare î' figura
1.26, b. I)e fapt, pentru simplificare, în caznrile concrete înbîlnitc în
practicir, se cìeserieazä numai acesl, trinnghi d-reptunghic, färä sá se
inai facä çi schila din fig. 7.26, u, çi pe el se fac toate consideraliile.
51
Dupã desenalea Lriunghiului ;i tre celea corcctä a elementelor sale
(laturi çi unghiuri) în funclie cle pozifia relativã dintre piesã çi calibru,
problema se reduce la o simplä problemä de trigonometrie : într-un
triunghi dreptunghic se cunoaçte o laturä / çi unghiul asculit oc çi se
cere sä se determine latura f opusä unghiului. Fiind vorba de cele douä
catete çi cle unghiul la vîrf înseamnä cä se va folosi funclia trigono-
metricä ,,tangentãi". Plin clefinilie, tangenta unui unghi asculit, înbr-un
triunghi clreptunghic, esle egalir cu raporLul dintre cateta opusä un-
ghiului çi cateLa aláturatä, adicir
tqø: o":',
" AB t'
de undc se scoate valoarea adîncimii de açchiere I
t: I x Lg s-. (1.17)
Cu relalia (1.17) se poate rezolva complet problema pusä mai înainte,
iar pentru exemplificare se va considera cá I : 10 mrn, iar a : 2".
În ancxa III se gãse;te : tg 2": 0,035 astfel cä
I : 10 X mm.
0,035 : 0,35 i
:..\

Açadar, pentm ca cleplasarea calibrului conic în cazul considerat

sä se proclucá pe o lungirne de 10 mrn, esle necesar ca adÎncimea de
açchiere sä aibá o valoare bine determinaLä, çi anume : I : 0,35 mm.
Tot a;a se fac calcnlele pentru orice valori ar lua ø çi I în relalia
(1.17). 'I'abelul 1.3 cuplincle valorile adincimii de açchiere I pentru
valorile uzuale ale lui ø çi 1, calculate cn aceeaçi formulá.
Tahclul 1-J
Adîncinle¿r rlc açchicre f în luncfie dc rurghiul corlrlui a
;i dc lungimca 1 (iig. 1.26)
¿, tììnr
3 4 i) 7 8 9 10

7' 0, 017 0,035 0,052 0, 070 0,08 7 0,105 0 12',¿ 0,1 i10 0,157 o,171
1"30 0, 02û 0,052 0.078 0, 10ó 0,131 0,157 0 ,18 3 0,209 0,235 0,262
a." 0, 035 0,070 0,105 0, 1.10 0,t75 0,210 0 ,245 0,280 0,315 0,350
0, 052 0,105 0,157 0, 209 o,2ri2 0,314 0 ,367 0,41 6 0,,\72 0,524

În cazul plelucrärii suprafefelor conice interioat'e, calculele çi

concluziilc sint absolut identice, asllel cá f ormula (1'17) çi valorile
din tabelul 1.3 poL fi folosiLe cu succes alÎt penLt'u conulile exterioare
cîb çi pcntru celc inLclioare.

52
 1.1ì.3. Calcrrlul înclinirrii filclului

str.unjirea nu este posibilãr dacä unghiul cle a;ezare al culitului

est-e prea mic sau are r'ãloli negative, moLiv pentru care acestui unghi
LrebLiie sir i se acorcle o al"enlie cleosebitá cu atÎl mai mult cu cît este
;tiut fapLul cä çi valorilc mai mari ale sale au o influen!ä negativä asu-
pr¿ì procestllui de agchiele'
Ccle cle tnai sus sînt valabile pentru orice culit cle strung deci çi
pentnr cele cle filetat. in plus culitul de filetab are de suportat con-
cliçii speciale, ge¡e¡ate cle rnoclul cum se produce açchierea în timpul
filôtárii. În timpql filelärii, a;chierea se face pe o elice dar se poate
afirma cä çi sLrú¡jirea obiçnuitä se face tot, dupä o elice, cu pasul ceva
rnai rnic, ástfel cãr la filctele cu pasul relativ mic, ca;i la strunjirea
obignuit.ä, nu apat' Încá plobleme cleosebite. Dacä pasul filetului este
relátiv n a." npar probleine noi în legäturá cu unghiurile de açezare
ìaLerale ar gi a, (Tig. L27,n), cle a cäror valoare depinde buna desfá-
surare :r procesului de a;cÌriere la filetare.
in lig¡ra 1.27, b este reprezentat c'litul de fileiat În contact ctt
piesa, iai. în fig. 7.27, u spi'ele filetului sî't reprezenLate schematic,

Ptao

0 b

o @

m
"rw -!l-
C

Iri9.1.27. l)ozifil cu[itului Iafir cle spila înclinatá a

Iiletului pirtt'at.

pr.inlinii paralele, înclinate cu unghiul p faÇá de normala la axa piesei"

1.,' al culitului pätmnde în piesä cu atît mai
ìn timpuf filetãrr.ii, r.îr.f ul
mull cu cîb ¡rasul este mai tnare, iar pãrlile laterale ale sale rámîn
între flancuriie filetulLri ¡le care Însá nu trebuie sá le atingä. Contactul
clintr-e cufit çi piesä se face numai dupá linia läiçului cufitului. ln afara
et
¿J

:¡
puncLeloì- cle pe l-ãiç nici un alt pttnct al supralefei l"rllJ nu tt'cbuie
sä mai aibir contact ctt piesa. SLrplafa!.a V;lB este o parbc a suprafe!.ci
cle açezale a culitului care nu l.rebuie sãr ia conLact, in tirnpnl plelu-
crär'ii, cn suprafa!a coresprinzäboare a flancultri filetului. Pentt'u acea-
sta cufitul nn poal.e fi fãicut. drept sau cu utÌglìirtt'ile cle a;ezat'cr late-
rale egale, penl"nt cä în acesb caz ì-ttìghittt'ile leale cle a;ezat'c cc aìlar
în timpul filetãlii devin necorespltnzáboalc : unglÌiul ør ¿ìpare ca tlcg.'a-
1iv, iaÌ dz are valori prea tnari (pozilia 1 clin fig-. 1.27).
tln culib ascrilil" âça cum esbe cel clin poziÇia 7 nn poatc lileta liinclcir
parLea cle sub täi; atinge llancr,rl filetului inainl-ca Lãi;ului;i clcci aSchie-
rea se poate produce.
^nu
În acest caz snplafafa cle a;ezare a cufitului Împieclicir t.ái¡trl sir
açchieze.
Corectalea cuÇiLului se poal.e lealiza prin rnirrilea tlttghiultri clt>
asezaÌe clin stinga ìn a;a fel încit, faÇir de clireclia respecl"ir'á ¿r flancului
filetulni, cufiLul sãi aibä ìrt titttpul filekirii un unghi de açezare e, (¡ro-
zi\ia 2 din fig. 1.27). l"aÇa cle agezare clin par:tea ch'eapLit se cxt¡crrttir
;i ea înclinatir cn unghittl ø, faIá clc flancnl clrep{. al filcLului c¿rt'c l¿t
rîndul siru estc îuclinal. cu ungììiul p, unghiLrl clc înclinalc a filettrlrti.
Äçaclar:, pe.nl"r'u execttLalea cot't¡ctir a
p cu!.itului cle iilel.ai, esLc nc¡cesat'ir ctrnoag-
C
[.erea acestui unghi cle incìinat'e a Iilc-
Iului.
CaÌculul ringhiulLri p de ìnclirì¿u'o ir
filcl.ului, se face, cu aj trLot'ul untti clcscn.
pe baza ctrno;[inl.elol elelnenl.are tle
l"rigonoinel-rie, aça curn se at'aLir itr celtr'
Axo pteser \i\ ce rrnncaz.it.
Se folose;L.e schifa din fig. 1,28, cale
leprezi nI ir clcsf ãrçura ba supraf e Çei ciii n cl lioe
a picsei pe cale se aflã realizaL filcLLtl.
SchiÇa leclá numai o micit porliunc cliu
Iung-irnea pärfii filetate ;i anume nutn¿ti
A ceva lnai rnulb decit mãrimea unui sin-
rìig. 1..28. Iìep¡ezentâr'eâ desfãçu-
gllr-pas'
rat¿i a pãsului filetului. Dupä curu se poal.e obselva, ìu r('.-
plezentarea alnintitit, elicea Ii a iile-
tului esl"e o linie clreapl.á asLfel cä prin Lrasarea ei s-a format trinn-
ghiul'clrcptunghic ,4BC care cuprincie gi unghiul p. Cele tlouä catete
ale. trinnghiului sînt märimi cnnoscute, una fiind cqalä cu pasul file-
I rrlui, ial cealaltã cgula crr lungirnea cel'crrlrri dt' tli¿rmetrtr 11 (r1 f iind
diamcl.rul ¡rorninal al filctului).

54
 in aceste co'cliÇii se poatc scrie tangenta unghiului p Î* funcÇie
rle mirrirnile cunoscttte, astfel :
P (1.18)
tn- P
Íxd
(u lolmula (1.18);i crr aiuloml r.alorilor din anexa III .se cleterminä
r.aloa¡ca unghiulr-ri p tle înclinar-e a filelutui. Se obselr'ä cä unghiul p
clcstc oclatá cu pasirl filetului, clar scacle abunci cînd cleçLc diarnetrul.
Se confirrnir asLfèl cele spuse anLerior in sensul cãt nttrnai pelìbrtl valori
¡elativ mali ¿tle pasului fileLtrlui unghiului p alc influen[á.asupla unghiu-
I'iloI cle asezarc lal.er-alir ale cul.itului. iû plus Ìela!ia (1.18) rnai aratä
cir unghiui p capäLã r'aloi'i rnali cînd diamcLrul piesei este rnic 9i invets,
tle unìle I'ezulLir cit ploblerna ltnglìiului p pielde ciin irnpoltan!á pentnt
¡ticsclcr cle cliarneLrti tt'ta,'c, cta¡ poate clcveni cleosebib cle impo¡tantá
in cazul pieselor clt cliatnel-r'tt mic ;i prts tll&re.
cc|cel-incl;i rnai aterlìL I'elafia (1.18) se consl.at.ä cã nu r'¿rlo|ile sepa-
¡aLc ale pastilui p sau ale cliarnetrului rI ci rnporlt¿l lol tleterrninãr rnäri-
rììc¿ì iangenl-ci;i respccLiv rnirlimea tlnglìiului fJ.
lioclul curìl se folose;tc |clalia (1.18) se poabe clecluce mai bine pe
citeva exernple pracLioc,
lìxelnplul 1. Sä sc cìotcrrnine unghinl p dc ìnclin:rrc ¿i filetulLri pitlnt .Pl '10x 12
si apoi sir sc ctlculczc unghiulile cle agczat'e l-iterelc a, $i ar alc cuIitlrlui tle filctat.
Ilczoluu,e. I)r.in enun[nl problcrnei se cli cliamctlul filctului r¿ : -10 ttlm gi plsrtl
1t -.72 rnrn. Itrtt'oclucìtrcl ¿rccstc v"rlcri ìir lcl,rtie (t 1tì) se ob!ittc

rsÊ I' " t2 : 12

Ë n. rl iJ,l I x 10 12t,6
-o'ou;'
yaloarea urrg¡ir.rlui p se aÎlä cliu ¿rnexa III, în func[ie tle r,aloatcl lair¡¡entei ob-
ti¡utit. lcl cl ;i ìn cazulilc plecctlcntc: se caulãt in ancx¿t III, pe
S¿ procecle:rz-ir Lr
coloa¡rr tangentclor', numirrul cel nriri aplopiat c:r tnitt'itnc cìe valorre obfiuutã prin cal-
c¡l çi se girseçte chiat' lccl:r;i nurntir (0,095); ìn ch'eptul aoostttir, pc plirna coloaná
cìin stìnga, a<licrir po cololnu utrg^hiut'ilol se allir valo¿u'e-r ;i' çi 25 rninnte, clcci:
p , i"2o'.

.\;atlar, unghiul B clc inclinarc a filetului estc ile 5'25'avìurl o valoale ce nu poate fi
ncglijatr'r çi-'de cäre trebuie sir se linãr conL l:r confeclionarea culitului de filetat. D¿rcit
peiri¡r unghinrilc clc a¡;ezale laterlle, ce apar'ìn tirnpul filetàrrii, se ia aceeaçi valoare
ii a¡utrre ite 6", in acest crz uughir.rrile de açezare staticc ce tt'ebuie realizate cutilu-
lui î¡ tirnpul asculilii tìu vor fi e.3-ale, deoarece la unul se adaugir, ial'láì celålalt se
scarlc valoatea uughirtlui p cle inclinarc a filetului (1i9. 7.2i, c çi Îig. 1.29).
: er + p : ô' + Þ"25', : 11'25',;
dor
f do¿: d¿ - a-ßo ioD:ì,-ncai,
f3 : 6" -- 5'2ó':0"3õ'.

55
 Exclnplttl 2. S¿i se cletermine unghiul p cle inclinaie ä liletuliìi lI 24x1g,cu 6 i¡-
cepu Itrri.
La filetele cu l.nai mnìte lnceputrÙ'i se face clistincfie intre pasul file-
Rczoluare.
tului p¡ çi pasr.tl çnmbuìui 7;u. în cazul ploblemei datc : p¡ : 1g mnr, ln. pr : 18 :
6
: 3 mtrr.
Deosebirca c'lintrc pasrtl filetului çi cel al çnmì:ului ale irnportan!à pent¡u nriir.i-
mea aclincitnii Iilctului, respectiv pen Iru cìiamet¡eìc mecìiu si-interjór aÌe filcl-ului-
Ori cite lncepnturi ar avea filc-
tul, nnghiul cle inclinare p dc cale
r"o sfci;uitt,1 A -,1 ne ocupãm clepincle nnmai de pasuÌ
;ni'ubnìui p¡ nu çi de pasul {iletului
cerc irr gcuclal poate nvea valor.i
tlifcrite, tlate dc raportnl dintre pasul
çumbului çi numãml de ince¡iutur.i
Ps
ll, AflìCÍl ttl =L
Lo /ll

"\çadar' în cazul, de fa|ä sc apli-

crï acceaçi folmulã (1.18) in cale se
in[r'oduce pasul çurtrbului, adicti

rs
I)ç 1S
tJ
-xtl 3,1{X2t
3
I;is-. 1.29. Cutit de liletat -- 0'2:ì8'
12,;r6

În aucxa III, pentrr numerele cìÍn coloana t¿ugcrìtci se caut¿i nuntãrul ccl nlâi
apropiat clc vaÌoa¡ea calculatã (0,238). Se gàrscsc ckn¿ì valori : 0,23t- çi 0,239. Sc irl
valoaLea 0,239 cãreia îi corespuncle ln anexa III unghiul cle 13" çi 25 tninutc. Deci
p : 13"25"

2. MATERTALE

2.1. GBNErìALITÃTI

Îu activibatea lui strungarul lucreazä cu mateliale cliferite, pe unele

le prelucreazä prin açchiere pe strung, iar pe aìtele le foloseçte la prelu-
clarea celor dintÎi.
El trebuie sä cunoascä bine atît materialele de prelucrat cîL çi pe
cele din care se exccutã sculele açchietoare. Din gmpa materialelor
metalice ce se prelucreazá. pe strung fac parte, în primul rind, fonta
çi olelul dupá care ì-rrmeazá alama, bronzul, aluminiul et,c.
56
 llaj olil.atca sculelol ast:hictoale sc executã dir olcl de bunä cali-
'[aLc, clin asa-nulnitul ^olel cte scnle, dal oÇelul nu este singulul material
folosiL în ¿icest scop. in ultirna vreme, numãrul sculclol armare cu plä-
cule tlin carbtu'i rneLalice a crescut în mocl simfitor, înlocui¡rcl cu suõces
sculele confec!ionaLe clin olel special cle scule.
Partea a;chiel.oare a sculelor se mai executá çi clin uuele mate-
i'iale lnineralo-ceramice cLtÌn sînl. : oxidul cle aluminiu, cuar!ul cris-
talin, carJnla cle bor eLc. Pent,ru rrnele lucrär.i de finisare de mare impor-
tanlú st'foloscsc sculc cu <[ialnanL.
IJintlc l-oate mal"erialele ce vor fi tratal.e în prezentul capitol, olelul
se r'¿t bucur¿r cle o abenÇie cleoseþitä, clatoritä faptului cä maj oriLatea
picselcll ce se prelnct'eazãr pe sl"r-ung, precutn çi cea rnai mare parte a
sculelor', sc execulá clin otel.
Nu Llebuie scäpat clin veclerc nici fapt.ul cii uncle scnle cum sînt
l¡ule-liiele, flezele cl.c. l"rebuie ¡rrelucral.e pe sbrune înainte cle a deveni
sculc. asl"fel cir în gmpa maLcrialelor de plelucrab int.r.á ;i o bunä parl.e
tlili uraterialcle pentlu scule plintre carc, în plimul rîncl, olelurile de
scule.
Diu nuurär'ul imens clc ploblerne çi aspecl.c ce apar cu privire la
lnal.erialc vor li alese nnmai acelea car.e pr.ezintä o irnporbanj.ä deo-
sebit.ir pentlu sl.rungar'. Vor fi [ratal.e în orcline, sub for-mä cle tabele,
ulmirl-oarele subiecl.e: fonl.ele, olelurile, tratamenl.ul l-ermic al olelu-
rilor, cleterrninar-ea rapiclii a calil.rilii olclurilor plin scîntei çi cluritatea
¿n a l.elialelor'.

2.2. Ir()NT[-

'l'abelelc cu¡rlincl sirnÌrolizarea fonlelor (l"abelLrl 2.1) çi corcspon-

<lenfa olienl"atir.ir a rniu'cilol cle fontir clLrpir S1'AS, GOST, DIN çi ISO
(l-ab. 2.2) prccunl ;i clulibatea llrinell corespunzãr[oare,
T'abelul 2.7
Sirnl¡olizalea ftr¡rtelol'

I'i¡rLrl louIci Siml¡ol

obiçnuiLã trr{ (3137)

I)c¡rLltr ItrlrritLolio
specia lir FX
froutir Ìrlutir
[)errtrrr alìn¿u e F¡\I(
Si U cioas ir IìS (2)

57
 7- aI¡ clttl 2.1. ( cottlittuure )

Tipul fontci Sirnbol

Font¿i tul'natir Cenus¡ie I:c (25)

ln picsc neaglir Irmn (32.10)
IIalcabilá
pelli ticår Iì'mp (55.01)
Cu glafit nodulal I: on (íO-J)
lleflactarir I¿r

:\ntifric!iunc l;c '\ (:l)

I;qn tl (2)
.l)nr -{ (2)

7'abtlul 2.3
Col'cs¡rondenfa orientativir a nrã¡reilol de Ìortlit tlttpti
STAS, tìOSlt', DIN si ISo

Marca I)uli t r [ea

Ilrilrll IIll
S1'AS GOS'I DIN rso Idn\./rrrrrr'l
I'onle cônu$ii cu glafiL lirnrclltt'

568-75 1412-54 1 961

Irc 10 GG 10 12r) .187

sc GG 15 1lìJ .220
Iìc 15 15-32
Iìc 20 GG 20 15{i 2rJ5
Fc 2ö GG 25 170-,302
Fc 30 clc 30 18; .. 32 L
I¡c 115 sc 3ó-56 GG :J5 207 iì21
li'c ,10 GG.10 20t rt(ìli

IìonLc ou gr'âIiL no(lular

6071-70 7293-54 1 963 't'c 2õiG'r'2

lìg n 38-1 1 vc 40-10 I ,i{) 1S(}

Fgn 42-72 CìGG 42-12 s\G.'12-t2 1 5( ) ., 20t)
Fgu 45-5 vc .15-5 GGG .15-5 1û0 2 1{.)
Iìg U itj-7 GGCì 50-7 sNcl 50-7 170 - - 2.10
Iìg n 60-2 \¡c û0-2 GGCi 60-2 sN(; ô0-2 21 0 . 2[ì0
Fgn 70-2 GG(ì 70-2 sN(; 70-2 2:ì0 . :ì00

5B
 2.3. O'UDLURT

'labelclc 2.iì pinir la 2.7 crtprincl rnirrcile ccìrivalenLe penLlu cele

rnai utilizat.c oÇeluri. In acelea;i tabele au fost inclicatc.si cifr.ele cle
<lrrlitate Rrinell iar penLm ofclurile lapicle (tabelul 2.7) -'-;i trata-
rncntul Lelrnic colespunzãtor.

'I'abelul 2. .3

0!cluri tle uz r¡encr.al ¡rcuttu coustmclii

ìì[irlci echiv¿rlcntc

DIN
S'f AS GOS'I' tso
,-rllf)
- 0lì ir0i¡lì- 0J l,ycrlis toII Iì û30 67
17 100-68 tìutìtllt('f -

ot- :12 sr. 1

0t_ 34 SL2 sr 3tr r. oì oo
oL 37 st3 SL 37 1.01 10 f,'c :li¡
or. .12 sr" 4 sL42 1.01 30 li'c Il
.12
ot. 4,1, s L .,16 7.0,+77 lì'e :\
,14
OI, ö2 1.tr (; 2 SL 52 1.08.11 Fc 52 lì
oL 50 Sl" i-l SL 50 0330 Ii.c 50.1
()t. 60 SL6 sr û0 05,10 lìo $0
()J, 70 SL7 st 70.2 0632 Ii.c 70.2
-{)r. 00 SLO st :13 0033 Iic 33

TabelLtl 2-.¡l

Oleluli c:¡rbor¡ rlo e¿rlitlttc si rlc lar.grì ulilizirre.

l[rirci eehivnlento

I)uriLatcn I:IB
S'I',\S GOS'I rso
tìsf) * (ì6 10i0 00 DIÀ* lì Bru t, Obscrvalii
- 0rJ3/
h¡rin¡ I: ]:lccot)t

()t,(; 1{J 10 c10 137 Pcntnr

{)L(; :t ; 1ir (l 1ir ccrnerltarc

1)L(, 2:¡ :;) ((, 22) c25 770

OLC 3; .i.) (cr 3ã) C35 187 I)cnLnr
or.o lir .tir ((ì .{:r¡ (; .15 .), o 197 Îurbuuir tir-
OLC
()t.(:
ir¡ir irir c 5i: 2-c5 217 !ilc
rio (ì0 (-ì 6t) (i 60 255 229

59
 Tabclul 2.5

o{olurialiateçioçctrtriâ¡iâlcsrtpcrioarcl}cnlr'rrcol¡sllrrc|iirle
mnçili. trIãrci echivalcrttc çi tluritltle Drincll
DIN f)üri [îtc
GOST 17 200/Oir1
STAS 41143-61 7i 270l9ittl Brirlcll
?91- 66 101¡0- 61 7i 221195ò IIB

20 c08 20 ft 779
¡to c10 35 I{ 34Cl t 797
')9 (ì
45 c10 45 I-I .)t o
31 lvr 14 30 lln 5
45G2 217
45 nI 16 217
l\{s 12 27 SG
2¡-r (l'f Io .! 277
25 MoC 11 22$
30 NfoC 10 30 tlI,I
35 H},I ll.1 ()\'lo.1 2-11
36 NIoC 10
13 CN 17 12 FIN 2 20i
12I:12N4¡\ 2û9
13 CN 35
260
19 CN35 20H2N4Â
206
JC cN 15
45 IIN 207
45 cN 12 ,).) { ì
31 C\,IS 10 30 IIGSÀ
'2,11
JÐ cÀ,rs 13 35 I-ICSA
3OI]GSNA 2 5lr
30 ST,ICN 16
40 FINìI¡\ 269
40 NioCìN 15 ')t(r
16 XICN 15
12LI2N4V'\ 2û0
16 CNW 10
25I-I2N4V 269
2õ CNW 10 '229
39 CA 06 lltì FI ItL

'1'ul¡clul 2.tì

Ofelnli c¿rrbon ¡le scule, llitrci eclrivalerttc ¡i

Iluritatca Rrillell

CS\ J)uri [a Ir¿ì

STAS GOS'T llri¡tt'Ìl ìtt s L¡¡ c
4200i ¡ - 6.¡
1700 - 5ô 143ó - 54 rt:c ilr ¡l I ù

U/ 19 132 1E7
OSC 7
OBC 8 U8 19 152
OSC 8}I us6
osc I U9 19 191 192
'1,!
osc 10 u10 19 192 t-

u11 19 221 207

OSC 11
osc 12 u72 79 222 201
u13 tÐ'25') 277
OSC 13

60
 7'abelul 2.7
Oteluri lrìpile penttu scule. iìfãrci echivalente
¡i tratamcntul termic
Rcvcnire
STAS GOST CSN
7382-66 9373- 60 42007s-62 Tcrnpcraturå Mcdiul dc Tcmpcratura
5952- 63 .C r'ãcire .c

RP1 R9Iiõ t 250*7 300 560- 580

RP2 (1 I
855) 7 270-7 310 Ulei. apä sarr 560- 580
RP3 R 18 (19 826) 1 250-1 300 baie de ulci 580
RP4 tì I (19 s02) 1 210-1 260 la ternpera-
550
-
520-540
RP5 1190-1 230 lura dc 540-570
RPO 7 220-7 260 500- 560'c 560- 580
RP7 1 210-1 240 550-570
RP8 7 210*7 240 570
550
-

2.4. TIIATAITIENTUL TER]TIIC AL OTELUIIILON

1n general, se poabe spune cãr olclul este un aliaj cìe fier çi carbon.
caracteristicile mecanice ale ofelului sînt puternic influenlate cle varia-
liile mici ale procentului de carbon ce-l conçine.
Printle calaoteristicile sale deoscbite, care-l fac atîb de utilizat
în toate domeniile de activil.abe, pe un loc de fmnte se aflii propriebatea
ce o are ofclul de a-çi schimba cal'acteristicile mecanice cle bazä prin
tratamenb termic sau terrnochimic.
Tratamentele termicc çi termochimice sînt asl-ãrzi foalte numeroase
ele fácînd obiectul unei specialil.ãr!i separaLe. cel ce lucreazä la strung
trebuie sä cunoascã totuçi, mãcar în linii genelale, cîteva clintre l.ra-
tamenLele termice çi telmochimice ce se aplicä olelulilor cum ar fi
cälirea, revenirea, recoacerea de înmuiere çi cementarea.
a. cälirca. Prin cãlire se înlelege tratamenLul tcrmic care constä
în încálzirea oÇelului pînãr la o temperaturä r'idicatã, bine stabilitã
penl.ru fiecare tip de olel în palte, urmatä de o rãcile l¡mscä în apã,
ulei, ael sau alt mediu de läcire de asemenca bine sbabilit. prin cäiire
se ob Çinc märirea duritälii olelului, creçterea rezistenfei la uzurá çi
îmbunatãlirea altor caractelistici mecanice ale pieselor.
b. Rcvenirca. Revenirea este tratamenl.ul termic aplicat olelurilor
cãlite çi constã în reîncãlzirea acesl"ola la ternpelaturi sLabilite urmal.ä
de o räcire cu o vil"ezãr de räcire impusãr. Prin revenire se obline márirea
tenacitäÇii si a plasticif"ä{ii in schimbul micçorãrii cluritä!ii olelului.

61
 Îl constil.uie înläLur-alea tensiunilor intct'ne
scopul princi¡lal al rcvenirii
¡;;ã;t,i în tìmput cälirii; rno¡iv pentru care cãtlirea esLe însolitä cle
revenilc,
i\,ficçorarea cluril.á!iiprin revcnire esbe cu mull, mai micit decî1, cleç-
terea acesteia pri' altfel ciili¡ea n-ar mai avea ros¡' Se accepLá
Lotuçi o micä reclucele "i,tir",a ctur:itálii În schimbul Înläturãrrii tensiunilol
interne caÌe dacãr ar.rãrmîne în piese a| putea cluce la lupel'ea (spar'-
gerea) piesei în timpul funcÇionárii rna;inii din care face parte.
c. llccoacerca tlc ìr[nuierc. se aplicãr pieselor cle olel În scopul
rnicçorärii cluritãr!.ii. Ea constä În Încälzi|ea piesei la o anumitá tem-
p"inturl tirnp cle 2-rtr ore çi rircirea accsteia o clatá cn cupl"orul îu care
s-a fäcul, Încãrlzirea.
d. cernentarea. Àccsl. bratarnenl. face pa|l"c clill categoria trata-
rnentelor l-errnochimice ;i are ca tlfect. mär'ilea procenbultti de carbcln
la suprafala pieselor cle o!el, pe o anumitá aclîncime. Difuziuuea caÌ-
lton.iui î' masa pieselor'se face prin introclucerea acestora Îul.t'-ttn
mecliu bogal, în caibo' ;i pri' încálzirea lol la o tempera¡¡rä cuprinsä
înl.re 880"çi 920"t1, un timp l¡ine sbabilit. Gr-osimea stratului carbnraf
cle;te cn clulaba ,"""1i".,ii pieselol la .ternperalura cle cemeutare' În
g"n,,.", clnpá cemo¡ta¡c urrneazii opelafiile cle cálire-revenire.
ofelurile cle cernenl.aÌe pot. Ii oÇclLrri carJron sau aliate' olelurilc
sr,rpuse cementirrii bt.ebuie sá aibä nn conliunt cle 0,08-0,25oloc
penl.rr-r

ca cl¡pir cirlile sä se asigltre çi miezttlui o tenacit,al-e buuii çi o rezisl"en!ä

sa l"isïirc ir toare.

2.:1. llIìTIÌnilIfNArìIìr\ Rr\l',Illri À Cr\LITÃT;II O1pLURTLOR

CU AJUTORUI, SCÎNTEILON

fi cletelminatãr, îu rnocl lapicl, clal cu c¿ìÌ'ac-

caìiLal.ca ofelurilor poate
ter. rnai rnnll, san mai pulin aproximativ, prin ap|eciérea formei ;i
cuìorii f¿rsciculului cle scintei pe care-l pÌocluce la polizor'
Gr'¿iclul cle aproximare al calil.irlii esbe în funcÇie cle calificarea celr'ri
oare executãr aprecierea. O apreciere rapiclãr asupra calibá!ii ¡n¡i olel
o poabe f ace orice lucräl.or clacãr f olose;l.e inclicaÇiile clalc În f ig. 2' I
a se facc exer-
çi î¡ tabelul 2.8. Penl.rtt formalc¿r ochiului se Ì'ecolnanclä
ci lii la polizor, cu oleluri cle cliYet'se calitäÇi ctttloscnl"c.

62
 Duritatea este proprietatea rnaterialelor de a rnai rnulb
sau,mai pulin 'ezista
Ia zgîr'ierea sau pätrunderea cu alte -
corpuri. Se zicc
astfel cãr oÇelul- esl.e mai clur decît aluminiul sau cä otelul cälit este
mai clul clccît ccl nec.ilit, pentru cä olelul cãlit poate rgi.in pe cel ne-
cãlit.
2

M
5
'lil
lfl ffi
tll

Fig. 2.1. Scintci rlc olel pr.oclusc Ia polizor

2.IJ. DLÌIìITÀTIìA IIATIìRIALBLON

În gencre, durit,atea creçte oclatä cu proce¡rtnl cle carbon al oÇelului,

astfcl cä dintle douá sau mai multe ofeluri car]ron obiçnnibe, cel rnai
clur va fi cle regulá cel cu conÇinirt rnai ridicat cle carbon.
- rnaterialelor
Duril.abea - se cleLerminä ¡rlin mai mnrte metocle, clinl.r'e
calc rnai ul.ilizate în pract,icã sînb rnetodéle Brinell, Vichers çi Rockrvell.
ÙIodul clm-!e desfäçoarä operalia de cleterminare a cruribälii se girse;te
descris în s'I'AS 165-66 pôntm metoda BrineÌl, STAS ,tgz-gz lr"ni..,
mebocla vicl<ers çi srAS 493-67 pentru rnetocla Iìochrvell. DuiiLatea
se inclicir printr-un nnmãr nrmal. cle lilera 1-l cãrcia i sc rnai aclangä,
ca indice, una sau clonä liter-e, penlru a se pntea lace cleoscbir.ea între

63
 Tabelttl2,B

Caracteristicile scîntcii proaluso l¡r î¡rcetcarca prin scirrteiere

Pozi- Culoalca scltrtcii

fiile tl Crlitir!i tlc o[cl Caractcristica sclntcii
Tig,. 2

1 Ofel calbon obi;lluil cu Fasciculnl de sclntei constå Galbcn tìeschis

il
conlinut nìic dc cnl'bon din linii pulin âsculite,
ln folmã de tePi. Linia este
lungá çi contitìtlá' iâr' scin-' ,

teiâ âre forma nnei Picättll'i

:
foâr'te âlungi[e

2 O!el carbon obiSnltit cu CalacteÌistici identice ca Galbcn descìlis .:

conlintrl, Ilrctlitt slttt tna- pentlu (1) in ce Pt'iveçte 'Il

re de cat'bon Iascictrlrtl, lnsú rnai lttmi-
nos. Scinteia PloPliu-zisti,
¡nulL mai bogâtä, in lunciie
de con[inntul În carbon
.,
avit.rcl aspccL dc sLea
.,I

Olcl nraugau ÄspecL clractclisLic lllangâ- Gaiberr deschis

nuiui ; r'arnifica!ii rnultiPle pinå la alb in-
'ii
alc scìnLcii în Iol'má de sLea canclescell L

4 OLcl ctc scuÌo nealiat FascicnlLrl foalte bogat A1b

(cilca 1o/¡ C) Numár mat'e dc sLeht[c fine.
Llrtninozi La Lca in laPort t

invcls ctt conlinutul

',a
dc
!,
cat'bon ,t
.::

5 O!cl cLt WoÌflnm (o[el Capctcle scìnLeilol' au l'atni- Roçiatic plná la

aliaL tle scule) ficalii lelminate ctl cÎlc logu inchis :aa

o uricá gåmálie 'r¡

Puline rarnificafii
'.:
6 OfcI cu ct'om $i Wolfi'am Format'e de scinl-ci loclttsä Iì o;;iatic ,tt
sau cu ull conlinuL lnale FascicuÌnl de linii LelminâL PicáLulile diu
rlc wolh'nm srtt dc rrto- Ìn lot'¡n.'r cle picJtlttt'i scut'[e capäLul scînteii
libden (ofel special) cn t'amificalii inclivitluale gälbui

Ofel inoxidabil (Pt'ocent Fasciculul âl'c Lln voltltlL te- G irì br-ri -p ol' t ocal itt
7
de crom çi nichcl I'idicat) dus. Linii dlePl'e 9i con-
tinue. Scinteilc oxtÌem de
Iate

8 Fontir Fascicul scurL çi t'edus Galben-t'oçia Lic

64
 'I'abclu 2.9

T'abelir compar¿ìtiv¿t ¡ì cilrclot' rle tlnritatc

I)trri [atca Duri tatcâ Reziste n [n

Vicìicr:; Brinell la trac{iurrc Drrrita tca lìoclirvcll
trr:49,03N( r-rkgI) I(:30
HV HB õr IIIÜ} TIRC

daN/nrm' daN/mur'?

60 te 3ô,4
3ó 30 42,4
90 !)-
,17,4
95 52,0
100 JJ 56,4

105 J/ 00,0
110 39 63,4
115 40 66,4
120 .12 (i9,4
125 72,0

130 {i) 7 4,4

135 4'7 16,4
110 48 i8,4
145 50 80,4
150 82,2

755 õ3 ôÐ,0
160 55 85,4
165 JD 86,6
170 58 88,2
't75 60 89,6

180 ô2 90,8
185 63 91,9
100 65 93,0
195 lt/ 94,0
200 6iJ 95,0

205 'io 9õ,8

210 72 sû,6
Jt;) s7,4
220 75 98,3
ii 99,0

230 78 19,2
235 80 20,2
240 t1 ')
245 3.1
'250 [i ir 23,0

5 - Manuålul strungarulul b3
 Tabelul 2. 9 (contiuttate)

Duritatca Duritatea Rezistenþ

Brinell la tracfiune Ðuritatca Roclirvt¡ll
K:30

EV EB o¡ TIRB TIRC

daN/mml daN/mmr

265 87 23,8
260 B9 24,6
265 90 26,4
270 92 26,2
275 94 20,9

280 96 z/,tJ
285 s7
2S0 99 29,0
295 101 29,6
300 103 30,3

310 106
320 110
330 113 33,8
340 177 3-i,9
350 r20 36,0

360 359 123

370 368 726 3E,0
380 376 129 :ìE,{]
390 385 132 3 9,,3

400 aoÐ ,,1 r),7

410 400 138 ,l1.ir

420 408 747 '12. i
475 144 ,13,2
430
440 423 146 .t L0
430 150 .1.1.8
450

460 437 153 4i,(t

470 444 155 5,1.:l
158 .17,O
480 451
490 4'i.7
500 .i8,3

510 4 0,1
520 49,7
530 50,4
540 51,0
550 ó1,i;

66
 Tabelul 2. 9 (continuale)

I)uÌ itrì tca Duritatea Rczistcn {r

Vicl(crs Ilrincl I la tracIiunc Duri l"a [c¡ì fìoclilvcll
tì:,19,03N(5kgf K:30

I l\¡ HB oI ¡INB HRC

daN/nrur¿ daN/mrn¡

560 12,2
570 52,8
580 53,3
590 53,9
600 54,4

610 55,0
020 55,5
(ï30 56,0
0,10 5 6,5
[il0 57,0

û(ì0 5 7, 5
670 ¡ 8, 0
r)80 J 3, 5
690 t) I, 0
70cì oo 5

720 60,4
7,10 ti7,2
760 62,0
7iJ0 62,8
800 62,6

lt20 64,3
840 bÐ,u
8tì0 65,7
830 66,3
900 66,9
920 o /,i)
9-10 68,0

Ðele [.rci rncLocle de încelcal'e acluritálii i B -- penlru Blinell, V pen-

fru Vickcls, .1ìB çi llC penbru cele douä varian[e ale metoclei Rocwell.-
Valolile cupritlse în l.abelul 2.9 permit comparare¿ì cifrelor de duli-
l"ate obliriute cu cele trei metode. in una din coloanele aceleiaçi tabele
au fosl- [r'ccuLe valorile rezistenlei la bracliune çi se consLal-ãr cä aceasta
cre;be o cl¿rLá c.u duritatea mel"alulLli.

67
 3. ORGANE DE MASINI

ExperienÇa ¿r ar'ãttat cãi st.rungarul are net'oie uneori sã r:tinoascá

forma çi climensiunile unor olgane de maçirli sau nrìmai a uÌlor pärti
alc aceslor organe.
În cele ce urmeazä vot. fi prezentate acele tipuri cle organe cle maçini
care s-a considerat cä rãispuncl, îtt mare mãsurãt, necesit,ã!ii exprimate
mai înainte. Dintre acestea pot fi citaLe : capetele cilindrice ¡i conice
de arbori, cozile Çi InanÞoanele conice, gãurile de centt'are, bucçele
pentrr lagäre ç.a.

3.1. FORIIÀ $I ÐIMENSIUNILE C¡TPtrJTBI,OR DIì

ARBOIII CII,INDRICE SI CONIICD

Pe capetele de arbori, ale cáror dimensinui se giìses0 in t aìrelele

3.I, 3.2 çi 3.3, se pol. fixa rofi clintate, r'o!i de clrrea s¿ltl lo!i cle lan!,
plecum çi cuplaje.

Conrllole / I0

\
I

Fig. 3.1. Fus cle arbole Fig. 3.2. Caprìt de aLì.¡ole conic ltrrrg cLr Iilct
cx t criol'

Degaj area fitel"ului la capeLele conice de al'Ìloli se va exccuLa cou-

form STAS 3508-70.
1n tabelele 3.2 çi 3.3, v¿rlorile din coloan¿r I sînt de pleferaL fa!á
cle valolile din coloana a I I-a.

6B
 Tahelul 8.7

Ilimensinnile capetelor eili¡ldricc tle al}ore, în nrm (fig. 3.X)

Lungimca I Lungimea I
Dianrctru I d la capãt dc Dialnctrul d la capät de
arbor e arllo 'e
Nominal 1 oleranla Nominal Tolerauta
fiì prn Lung ScurL ln |lm Lung Scult
II I III (1¡rm-0,001mm) II III (1¡rur =9,¡¡91p*¡

6 35
16 80 83
7

8 +5 40 +20
2,0

I 42

70 l5
2:l 2(.) 110

11 48

12 ã0
30 2r
74 +6 Dl)

16 c6

18 4r) 28 û0

t9 6:l

20 bc
+30 1.10 105
-1 10
22 50 .11ì
i0
24 +7 7l
25 75
6{-) ,1,')

28 80

30 85 170 130
8rJ ófÌ
:12 l'20; +3 90

69
 Tabelul 3. I (contirìtt¿tre i
Lungirnca I I-trngiutca I
Di¿rrnetrul d la capát clc I)i¿rrnettttl d Ia crpit tle
¿rlbo t e arl)0re

No tn irta l Tolcran l Nonr iu¿rl 'lo lc ran{a

- în
f
Lutìg irì pm Scurl
il-il
tt I rrr 1,,
¡rtn
pm:0,{)01rIDr)
Scnl L
II I rrr (1um
!tg

95 170 130 :180

100 lì00 {70 ìt ¿t ()

l :ìJ
I l) +-ã0
110 :ì2 L)
+' 15
210 1 (iá

l',1{)

3 {ì0 550 450

140 250 2t)0

-l- 4()
LJ .,1- 120
1 lt

160 ,1.10

(ìó0 5.10
170 300 210 ráo

Lð0 460
+- rì0
-'l-:t)
190 .t

200 lìã{) 280

220
-t-lJ
2.1
+ l;)
i.r ti
800 (ì¡Ì0
250 .t t0 (i()0

2 iin (ï:J ( )

IÌxentplu; CapirLLrl rle albole cu diarneLlul rronrinaÌ de 16 tnrn v¿ì fi ericculåÌ"

cottloLrrì tabelei 3.1, ìnLte lirnitcle 15,99'i rnni si 1tj,000 nlm; de aselnenea, câpilt.ul
unui ar'ì¡ol'c cu (liatne|-rul rronin¿rl de 80 nuìt vâ Ti oxectìLat iLrLle lirnitele [i0,010 mtn
çi tì0,030 mm. Valol.ile clin coloana I slnl tlc lirrÌJcraL fafå de vàIorile din cri¡loana II
v¿tlo¡'ile ctin coloana III L¡'eì¡uie så fie ovitùtr,.

70
 I

Tttbr:htl 3.2
Ðimcnsiuni penln¡ eåpetc conice de alboro lunr¡i (fiy. 3.P ;i û,8)

Diarnctrul Filctul Filetul

nominal a, Lrrngìlrca cxteliol ilrtclior

lr t- ¡! d, d

û
16 M4
7

I 20
I l\,t5

10
11
;23 lr6

t2
t4 30 NIBXl

16 N'I4
18 40 72 ùI10 x 1,25
19 tI5
20
2'2 50 t4 M72x1,25 If6
27

25 .12
2u 6t) [,f 16 x 1,5 I,i8

30
32 80 22 r\I20 x 1,5 r{10
3¡
38
.{0 NÍ24x2 lI1 2
42
.)a
45 110 32 ù,130 x 2 xI1 6
48
50
5õ I{36 x 3 If20
56

rio
63 X,I42 x 3 t\{20
(ì5 140 105 l:ì ir
io
71 -\I 18 x :l ìr2.i
7.\

71
 Tal¡Llttl 3.3

Ili¡ncr¡silulilc l)ttìtI'u capele co¡tit'tt tlc nlllore st'ttl'l¡ (ii1¡.:l.zr 9i ll'Í)

T)iunctrttl Filctrrl Filctul

Lrrrrgirrrca cx lcrior ilìtririor
rrorninal d,

II l1 ¿! d d,
l {l) 2¡ì 1rl 12 ùt10x1.2ã I :!14

18
19 lIc
2tl
2l ')') fi )112 x 1 ,2ir ìt t;

2,1

:a)
-t2 2.1 18 M16 x 1,5 If8
30
II20 x 1,fi rt10
I¡ li 2',)
JJ

38
40 lI24 x 2 NI1 2

42
a:

48 ti2 ö1 28 À,I:IO X ? It16

-'lt--
^-l'---
5{)
JJ -Ull0 x :i
5ô __
6(.)
ì\t 20
h.J II.l2 )z :i

û5 10i:> it)
to
'11 M.tr¿J X:ì \r2.1
7-o

flf)
8Í) 1 lirl 9{) ,t {.) ill5ti x 4 NI3(J

90
95 ¡,I64 x 4 f I:ltì

l¿
 IriS. í1.:1. Crprit tlc albore coltic I;jg. :1..1. C:rprìt cle aì Ì)ore coric scull. cr¡
Itttrg ct¡ lilct ilrtelior. lilcI t'slclior'.

Catøtalp I'10

fìi{. 3.5. O:ipiìi- tlc ¿rlbolc conic scurI

cri Iilr:l irrlctiol' \9

3.2. F{}rÌ}ï1[ St I]ltcrrì\$IUtiTi.rì {.(}gtr[.{}R lix }ft\N$Ð,qNE[.{}R

{;(i\Ií.}ì" tst}ì:il{RIt.E sI tf(}ngH

f-

lìilj-, :ì.6. Cozi conice cu untrenol

(tabelLrì 3.4;.

73
"q
Þ
Contc

Fig.:i.8. \{iìtìton penIru coitilii ctl allLl'elìor

(tabelul 3.6¡

Conic
ñ
I a

Itig ,). / Cozi c{)lìicc cu gllt¡r¿ì tilciatà (

 Tuhtlul 3.1

Ilimtnsitrnilo r:ozilcr conit'e cu aìtre¡lor, in rnm (ii3¡. 3.6)

a
l)imcnsiuni tlc Ìraz¿i
N
d3 e n
(I D d, b lnax ìiì1r I
tÌìax
= Conicitrr tr: D
U)

J qt {").1 t) 5 9,5 3,9 6,5 10,5 .1 1

0 1fì.2r 2 : 0.0520ir 9,0{5 5 6,4

t 20.0 I7 : 0.() 198E 12.0{i¡r 3,5 1.) .) I s.7 62 65,5 5.2 8.5 13,5 5 1^2

l 2().()20 .= 0. 101)lr 1 7.780 ir ]E 1l I.J.J i;) 80 (ì.3 l0 I6 (; 1.{i

(ì lì
1 (r rr,) ) 0,(_)¡011) i¡ 21.1 1 9,1 18.i 9t :(ì l.) 2() 7 )
.) 2:t..sló
o
,| 19,2ã I : 0.0ó!I{ itlaDt 6,5 31,6 25,2 2.t.5 17i.-;) 12,+ 11,9 16 21 E 2.ó

5 1 9.rj02 : 0.052 63 44.399 6,5 :t6,5 55,7 1.19,5 I Ctr 15,9 19 29 10

t) 19.180 0,0522 1 4 63.348 8 63,8 52,4 51 210 218 19 27 40 1.J I

-

80 ')'ì 0,05 80 3 80,1 ô9 û7 220 228 26 48 2T c

-
1 87 85 260 270 Ða 58 30 Ð
o 100 20: 0,05 lUU 10 00,5
E
720 ,¡ì -- 0,05 7'20 t2 120,6 luc 102 lt00 312 Jù 68 .)o 6

1t0 20: 0.05 160 1G 160,8 111 138 :180 39ri cl) 40

\ì 200 20: 0.05 200 20 207 777 1.7 4 if(ì0 480 62 48 10ä 60 10
6,¡l
.q Tabelul 3.5
o¡ Ði¡¡ensiu¡ile eûuilo¡ corìíee cü filetatå, ln mm (fig. 3.
L I)imensiuni de bazâ I
A
N
ü D\ I, d
tI.
max ,rl max max
d d
max I, rr
d
Ê
U)
Conicitate D
l"
O+
-i 1:20:0,05 .{ 2 1.1 23 ZJ 2,9 2,5 0,2 2
6 1:20:0,0ir lì 3 (\') ?.) 4,4 4 0,2 3
,¡ o.)
1:11i,212:0,t)52()õ 9,04 5 ã0 53 6,4 6 0, 4
1 : 20,0 17 =- 0,0 1988 1 2,065 1.) ) r3,5 5i 9,4 ri6 o b,+ 8 8, 16 4 0, c
o 1 : 20,020 : ().0 I1)1)5 17.?E0 1E t.1 09 I {,6 tI1 0 t1 1Ò, 72, 13. 24 ¡) n) Ð
^
I : 19,922 == 0,05020 2:1.82i ir 2 t,1 ùU 1$,8 À,I12 i9 13 5,1 77 6 (,) 'i
ç
o 4 1 :19,2ir1 : 0,0519'j 'J1,267 6,5 31,6 102,5 109 25,9 Ni 16 25 77 20 22 8 I
Ð 1: 19,002: 0,052Û3 34,399 6,5 44,7 129,5 136 J/,O NI20 35, 27 26 30 40 11 10
qK
1: 19,180: 0'05214 63,348 ò 63.6 182 190 oJ,o -úI24 51 31 36 50 72 4, 6
1 :20: 0,0ö 80 ô 80,4 196 204 70,2 M30 67 31 Jõ 6õ 74 5 24
, 1'2f):0.05 100 1n 1 00.5 232 212 88,4 ivl36 85 45 80 16 5 30
E
1. 20: 0,05 120 t2 i 20,û 268 280 10û,6 M36 102 45 52 80 16 t) 26
Q I
1 :20: 0,05 I t)(,ì 16 160,E 3{0 .1J D 143 Nf .18 138 50 60 68 100 20 48
1'20:0,0:) 200 9n 201 472 432 1.79,4 x,t 48 771 50 60 68 100 20 10 60
 Tabelul 3.6
Dimonsiunile rnançolnelol Inettice gi llorse, îIn mm (iig. 3.8 ¡i 3.9)

D dr d, I, l. c It

0 9,045 6,'? 52 49 3,9 1ó

1 12,065 ot 7 56 5,2 19
1 ?,780 74,5 7t,5 67 62 6,3 t.)
Con 2
Morse 23,82ó 20,2 74 84 78 7,9 27
4 3t,267 26,5 18 707 98 11,I 32
5 44,399 38,2 135 725 15,9 38
6 63,343 54,8 27 183 777 19,0 47

'1 4 .) 25 2I I
4,6 34 Ðo 12
Con
6
80
6
80 77,5 ; 202 186 2t)
rnc ilic 100 100 90 39 240 220 60
t20 120 1 08,6 39 276 254 Jõ 70
160 160 145,5 52 350 321 50 90
200 200 182,5 52 424 3B8 62 110

3.3. tr¡ORM¡l. $[ I}IMIINSIUNII,E GfiUR[T,OR

Drì crtNTRr\ÍìD (nUP,4. Sr'¡.S l36l-73)

I1.3.1. Go¡rualiÍitIi

GáLr¡ile clc centrare se execuLã la unnl sau la ambele capete ale

pieselol cu It¡rgiffie mare, piese din grupa axelor' arborilor etc. De
fonnn accstor gáuri poate depincte uneori calitatea prelucrárii pe strung
çi în ultirnãr insban!á calitatea pieselol struljite. Privitãt din acest punct
de veclere, problem:r realizarii gälrilo¡ de cenbrare capätá Întreaga
sa importanlá cärein strungarul trebuie sã-i acorde toatá atenÇia.
Gãrurile de centrar-e folosite În mocl curent la piesele ce se ÎntÎlnesc
{n incìustria consl.ruc!iilor clc maçini, sÎnt cle pabru fortne, notaLe cu
A, B, C çi fl astfel :

forrn¿r A, färá con dc proleclie (fig. 3'10);

Iolma B, cu cotì (le prol"ecÇie (fig. 3'11);
--- f orrna c, cLl clcgaj are (pentm finisare¿t f ronbalá ulte|ioará a
pieselol ccnLt'uitc, fig. 3.12) I
,fç¡¡'¡1¿¡ ,R, cu razã (fig. 3.13).
-
77
 --wT

T-abclul 3,7
Dimensiunilc gtiurilor de ccntr¿u'e,{ si ß (Îig. 3.10 çi 3.1f )
ì
F.otma A Forma B
d Ir
mln
¿.,
mrn i

0 I 0,60
(0,8) 7 78
1,0 7, 3 0,97 1,3 ,27 i
(1,25) 1,6 t,2r 1,6
1,6 2,0 1,52 2,0 1 ,99
2r5 2,54
3,1 3,20
3,15 3,9 3,07 3,9 4,03
4,0 5,0 3,90 5,0 5,05
(5,0) 6,3 4,85 6,3
6,3
7,7 10, 0,:15
10,0 12,8 9,70 12,8 1 1,6 (i

OBSER\¡ATIE - Gäurile de centralc cu mårirne¿r diametrulrri

d lnlrc pârantezc se vol ovita pe cit posibil.

7'abeIuI 3.8
Dinrcrsiunile J¡åurilor de ce¡rtrarc C çi ì? (iig.3.12 çi 3.13)
Form¿r C Forma R
d I
Ir
min. b D1 D
nlilì. ntax.
1 0'6 5 2,12 3,15
0,6 D 2,65 3,15 4
7,52 0,9 7 3,35 4 5
2 1,95 0,9 8'5 ,+,25 5
2,5 2,42 1 5,3 lJ,.1
15 3,07 7 lJ,? B 10
4 3,90 6,5 ,5 t2,5
(5) 4,85 20,5 1OJr 16
6'3 5, .)n
2r9 25 16
3,5 30 I7 20 25
10 9,70 413 36 .)r.) 25 31,5
OBSERVATID.- Gáurile de centrare cu mãrimca dianretrLrlui d lntle parantezese vor
evita pe cit posibil.

78
 I)imensiunile gáurilor de centrare de forma A çi B sînb date în
Labelul 3.7 çi pentru cele de folmele Cçi -R în l"abelul 3'8.
Gáurile ile-conce'trare forma A, B çi R se executá cu burghie de
centrare conform STAS 1114-73. Gäurile de cenLrare forrna C se executä
prin opela,tii sttccesive sall cu scule combinale'
.ORIIA B
FORMA A

.F'ig. 3.10. Cì:rttt'¿ì cle centlare tip -'l Fig.3.11. G¿rurir cle centr¿lrc tip ¡J

FORMA C

fqR/"/A R

f a
>*

tip !'ig. :1.13. Cianril cle certtlare tip 1ì

Fig. 3.12. Gaur'á tìe cenLt'trre C

3.1ì.2. rtlogetea mirl'irnii gáurii de centrare

Már'irnea gáurii cle ceirl.rare se alege linînd seama de

diametrul
de masa
extãrior nt pi&el prelucrate în care se va da gaula d^e centrare'
piesei respecLive, precum çi de forlele de açchiere (funcÇie de secliunea
äçctriei ç,i de naterúalul prelucrat).

79
 Orienbatir', pcntlti piese cilindrice (albc-rli) pleluclaLe irr condilii
tehnologice usoare. sau rneclii, márimea giiulii clc cenLrare 11, in lunctie
clc cliainctlul c-¡ç[clior Do al piesci plcluclalc, csLe clatä în i.abelLrl 3,9"

T'ubclul 3.9
Ilir¡re¡rsiunilo qitulilol de :J.,1. GÃIJIIT ÐNì 'IftXìCIìNXì PEI]TTìTJ
eenttalo în lunc{ic dc
diametnrl oxtetior, mur $ulìuIìtrItI (Ðu['ii sT.\s 33:]G.73)
Nlirrimca gãtt- I)iamctrul
rii de centrarc
d
picsci prclu
cratc Do Gãiulile c\ecuLaLe in piese ¡rlin care
trece çnlubul clc strîngcro se exccuIir la
0,5;0,63;0,8 2...6 un diauretru D ceva m¿ìi mare decît
1;1,2'c pestc 6...10
cliamel.r'ul norninal d al çulubului. Dife-
ren ça clin Lre cliametrul gãurii ;;i c.el al
7,6;2 pcste 16...32
çuÌubnlui creeazãì un anumiL joc. ilibre
2,5:3,15 peste 32...56 ìurub Þi gaura piesci sau îlt.r'e piesele
st.rînse cLr acclaçi gumb. ]f ãrrirnca jocului
4;5 peste 56...80
cìintre ;r,rlub gi gaura piesei esLc în func-
6,3;.s
l,_.19ë_i39_ lic cle gradr-rl clc precizie al picsci riau ¿ll
10 pcste 120
¿ìnsâmblului clirr care face Jrar:Ic ¡iiesa,
astfel cir la picsc pulin pletenIioasc jocul
poatc aveû r'alori rnai rnari, dal pe tnã-
surii r:e prccizia cleçte, jocul clinLle ;ulul-r
g.i gaura clc Lrcccre tlcbuie sä fie rnai r¡ric.
In trbclLrì Ii.10 sc dan valorile girr.rrilol cìe
tlccerc, glul)¿rl(Ì in brei scrii cìe plecizie,
U¿1/il
\
vl ././, ./ ,

3,5. XtU{ì$H tr}ENi['R{i {,å{i,lRtì

(r){'rå s1t'.rs 77P-{i7)
t2
Fig. 3.1l. $ut'ubttl tlc clirunellttl ¿l IJuc$elc 1tc¡lr.Lr lagirt.cle cle al¡¡rcca¡e
strin¡¡e pl:rcile 7 si P
se consltruies¡c clin blouz, ¿rlalrä. {ouLã
s¿ìu o[e].
Dupir folina k-rr'. br-rcçcle se clasiiic¿r în dou¿r erupc mat'i:
bucçe ìisc (tiprn'ile A, 13, C, I) clìn fig. 3.1c);
- buc;e cu guÌer (tipurile G, Í/ çi -L din iig.3.15).
-I)ilncnsiunile LuLulol t.iJrurilol cleçi./
brrc;c ¡tcntru lagär'e se ¿rlcg clin
c.oloaneje Labelrrlui il, i 1.

BO
 Tctbtlttl 3. 1t
Ilirnensiunile ¡¡iiru'ilol do ttecoLc ¡tcIrl.nt guruburi, în ruut (Îig. 3,14)
D D
Di¡lrctlul Diamctnrl
lilct ulrri Scria Scria Seria filctulni Scr i ¿r Seria Scria
d linä nrijìocic grosolnni'r d finit mijlocie grosolaná

1,1 34 óU Jò

1,1 1,2 JU 39
1D 7,3 7,4 39 40 42 45

1,4 1,5 1,0 42 4:) 48

-45
I.Iì 1,7 1,8 2 45 ,tr6 48 52

1.8 1,9 2,0 ,18 50 52 Jt)

')
,), 2,4 2,lr 52 54 56 62

2,2 ') !1 2,6 2,8 Dtl 5ti 62 t) ti

J'J 2,7 3,1 ô0 62 tr tl 70

3 :1,6 (t4 66 70

,),J 3, (, 4,1 (i¡ì 70 74 78

I 4,3 4,5 4,8 72 74 7B

4,5 4,8 o 5. 3 /lt 7ål 82 86

J Ðrc 5,8 tì0 32 _8_q_- 01

tr o, ,t b. t) 7 85 87 91 96
o.t
-''""^ *
"7L 7,t¿ 8 tì0 96 10r.

I 8,4 I 10 95 98 101 107

1O 10,5 11 72 100 10i1 707 112

72 13 1.[ I i) 105 109 712 7.t7

1,1 10 77 110 11.1 717 I D,)

It) 17 18 19 115 119 1 .)t 127

18 19 20 2I 720 121 727 1:12

20 21 22 2.t T¿D 120 732 737

,)i 2(t 130 I 14.+
22 T3?
_,_. 3,.1

24 25 ')R 140 1.14 1..17 155

27 :10 -- 150 155 158 105
30 31 .ti) 1ô0 1ûir 1ô8 7il¡

6 - Manualul strungArUlui 81.

 Tabelul 3.1t
I)inronsiunile bucçclor pcntm la¡¡ãrele do :rlunccare (fig. 3.15)
d

d Scria Seria d b Ir t, t,
I II ',
5 ù :
-4 6 I 10,5 0,1 ,l* 6 :

b 8 72 4 6 I
-
-6 I 6 0,2 6 fl 10
8 11 16 , G B 10
10 74 16 20 J 6 l0 :
"12
-u 16 1B n 0,5

18 25 a¡ 10 I4
15 n .), 26
0,8
{} 10 t2 T4 ì.

-16 20 22 28 0,4 0,3 10 1,2 74 '16

'1S .r0
25 l2 14 'l.G 18
20 -z',,
25 2f)
--õ;i 5
1{} t2 1,1 l6 18 20
-r$ 28 35 7,2 t2 14 1. 1B 20
.),
.)¡)

2i 30 32 40 12 I 1¡3 2ó
28
30
--::
-34
Jtl
3G 44 t2 14 16 18 20 26

-_".;
38 46 l.) 74 l6 18 :JO 3C
J8 6
40 48 0,6 t6 18 22 28
34 ,12
4D 50 18 e0 22
-30
-45 52 t8 20 22 28
38 -4[
45 55 2t 28 4tJ
4tì IÔ ¿0 2
-Zo
40 48 aÐ
50 58 2 0,4 1¡J :¿0
42 -.- bU n jl) 4o
45 52
52 60 ¿0
lo n
ait
JU
-45
-4t : Ðtr
56
58
64
66
7
r))
95
28 36 40 50
-50 0,8
58 60 6B ¿0 22 zlt õ0 50
52 ti0 70 28 þ5
cl)
ÐJ 2
55 -
ô0
6õ
,1' -
75 84
25 28
28
30
3ô ¿*û
45
45 50 55 tJ3
63 75 86 95 2tì 4t) 50 5ã 63
-ô5 I
78 80 90 3 x 28 32 4[ 45 50 6S
70 82 85 95 l3 Ðil .lll 40 45 50 63 70
'/Ð 90 45 ã0 55 63 70 s0
105 4Û
-80 95 100 11
0,5
JD 45 ã0 55 63 70 ft0
1
8ã 100 115 3(i 40 50 55 Glì 70 ft0 90
10 4,5
90 105 110 120 40 45 50 55 63 70 1ì0 90
95 110 50 55 63 70 90 100
0 55 G3 70 g0 100
'7 00 115 120 130 BO

a.)
 NPA T/P B TlP C rlP D

f3 I
Y+ Y+
TIP G r/P H r/P f NPJ
A
A

Y+
Y+
Irig. 3.15. Forma bucçelor pentru lagãre de alunecare
I - cofele neindicate la tlpurile B, c Þi D sînt jdenLice cu cele de le tipul A, iar cotele
neindÍcate ]a tipul ¡t sînr identice cu cele de la tipul c. 2 interioare çi exte-
ripde cÐâtele cu fr Þi f3 se teçesc la 45'. 3 - muchiile
gr âratå sensul introducerü bucçei.
în aìezaj la mQntare (bucga se introduce - sågeata
în alezâj cu ca,pãtul teçit ie 11 X 1,5"),
co
çi¡
 :3.'6. tr}IAMETRUI, SETÍII¡AtsRICATUI,UI PIìNTNU
TITITRAT SAU HEXAGON

În gene|al, nici pábral.ul çi nici hexagonal 11u se oxecutá prin strun-

fire ci pe maçina de frezat. Totuçi, penlru o valoare clalä dcschiderii
cheii, sl.rungarul trebuie sá poatá calcula sau sá afle clirltr'-un Label
cît cle mare trebuie sä fie diamebrul cerculni ci|cumscris pätra-
ôu,lui (fig. 3.16, n) satt hexagonului (fig-. 3.16' Ò).
Diametrele cercurilor cilcums-
crise pãl.ratului çi respecbiv hexa-
gonului au fosl. notabe cu 1), gi Du
iar cn Lo çi L6, distanlele respective
clintre felcle paralele, clistan!á care
poalLá în mocl curent, clenumirea
cle ,, cleschiclere a cheii".
LegäLula rnaLemaLicãt dinl-r'e dia-
metrul cercnltti circumscris D çi
cleschidclca cheii -L este cxprimatä
0 b
prin relalia 3.1, pentru pãt.r'at, iar
{¡ig. Pãtratul çi hex:rgonul ìnscris
11.16.
în cerc. pentm hexilgon se loloscçLe for-
rnula 3.2 :

Dq: 1,,11 Ls;

X (3 1)
Du: 1,76 x I',,; (3'2)

în cai'e : Dn este diarnetlr-rl celculrti cit'cttllsct'is pãrtlaLultri ;

D6 diametrul celcttltii hexagonului ;
I'4 latura pátratului (deschiderea chcii penlru pätral");
I-u deschiderea cheii llcntrtt ìrexagon, aclic ir clis Lanf a
dintre felele palalele alc licxirgonuLlui'
cLr i-elaliile (3.1) çi (3.2) se PoaLc calcula ugor cliametrul cercului
circumscris (clianaetrui sernifabricaLului) pcnLrlt ot'ice pãrtlaL satt he-
xagorr.
Sp|e a veni în sprijinr"rl luc|irtriIiloI sl.r:ungat'i, În tabelul Í1.12 au
f ost date direct valorile cliametrului sernifabricatului penl"ru pátrat

çi penh'u hexagon, valori calculalc crt lolmttlele (3.1) çi (3.2).

E4
 Tabelul.3.12
Ðiametrul semifabricatuhri ¡rcntru pàtrat gi hexagon, în mm (fig. 3.16)

Ðeschide- Diametrul Deschide- Diametrul Dcschide- Diametlul

aea cheilr semifabricatului rea cheii. semifabricâtului rea cheii¡ se mifabricatului
pentIu pentrrt pentru
pátrat pãtrat påtrat
satl pätrat hexagon sau pätrat hexagon sau pitrat hexagon
lìexagon D. D6 hexagon D, D" hexagon D. D.

1 18 25,46 7 49,50
¿ 2,83 2,37 19 26,87 2L,95 JO 50,91 41,58
4,24 3,47 20 28,28 23,70 òI 52,32 42,7 4
24,26 ao oó, /:I 43,89
4 5,66 4,02 2L 29,'1O
5 7,07 5,78 22 31 ,11 25,41 39 55,75 45,Oc
6 8,48 6,93 32,53 26,67 40 56,57 46,20
7 9,90 8,09 24 33,94 27,72 4L 57,97 + I ,.ttJ
11,31 9,24 25 35,36 28,88 -t2 59,40 48,51
0 12,73 10,40 26 3îr,77 30,09 43 00,80 49,55
10 14,r4 1 1,55 38,18 31,1 I 4,1 ()2,22 50,¡ì2
11 15,56 12,71 28 3 9,60 32,34 4õ 63,64 51,96
76,57 1 3,86 29 41,01 33,50 46 65,05 5:1,13
1B,38 r5,o2 30 42,43 34,65 47 ô6,219 i¡-t,09
1.4 19,80 16,17 .Jl 43,84 35,81 48 67,88 'r5,44
15 21.,21 17,32 45,25 36,96 49 69,29 56,60
16 22,63 18,{6 46,66 38,12 50 7 0,'t 7 57,80
TJ 24,04 1 9,64 34 48,08 39,27

s lleschidelea cheii corespunde, pentru päLrat, cu ìatura pátlatului, ial pentru

h€xâgon, cu clistanla diut.re latrtlile paralele.

3.7. T}{Ä.MtsTR{J T, SEIT IF'AERICÄ,X'UT,UT I}ENTIIU

Ér{LET'E METIIICFI, IV IITWOIITI{, T'RAPEZÛII}rïLE e$e.

În tirnpul filetãrii cu cuçitul, cu filiera sau cu larodul se produce

çi rleformare a flancurilor filetului, o umflare a acesto¡a, ce aresatl
o ca
urmare mãrirea cliamcbrului, dacä este vorba de un filet ext'erior,
fnic;'orarea diametrului gäulii, în cazùl filetelor inLerioare. ]inÎnd
searua de acest fenotnen, se recomandã ca diametrul filetul¿i, Înainte
cle fiietare, adicã diametrul semifabricatului, sá aibä o valoare ceva
mai micä decît valoarea nominalá pentru filete exterioare çi ceva lnai
mare pentru oele interioare, astfel ca dupä umflalea filetului sã se
âj unga la valoarea normalä'
Experien{a a aräbaL cã modificalea diamebrului filetului în timpul
filetãr'ii este mai llrronunçalä atunci cînd pasul filelului este mai rnare
çi cînd diamebrul nominal este mai mare.
85
 În tabelele ce urrneazá sînt date valorile diamebrului semifabri-
cabului pentrn filebele met.rice gi În loli, În funclie de diametrul norninal
çi cle pasul filetului. l-abelele 3.13 çi 3.14 se referã la filetele mebrice'
ex Ie ri()are.
Pentru filete inferio(1 e nu mai poate fi vorba de diametrul barei.
ln acesl. caz este importaul. sã se çtie cît de mare trebuie sä fie dia-
metrul burghiului cu cÌale se realizeazä gaura piesei, înaintea filebárii.

Tabelul 3.1,1

Di¡lnrctr¡rl scn¡if¡tblic¿rlului (barei) pcntrtr liletlrca cu cutitul

n filetelor metlice cn piìs ¡naÌe' în mm

Dianrc trul f)ialnctnrl I)iamc trtrl Diarnetml Diamet. ul Diametrul

filetrrlrri brrci filctu I ui barci filc tului halci

10 Q O.) 2+ 23,86 48 47,83

11 I (-),92 26,86 52 51,80
1.) 1 1,92 :10 29,86 56 55,80
14 1 3,92 32,83 60 59,80
16 1i¡.92 .iií 35,83 64 63,80
18 17,92 3rJ 38,83 6B 67,80
11).86 42 41,83
22 2 1,ti ß il5 44,83

Tnbclul 3. 14

Iìi¿unel.ml srruri[abricatului (balei) ¡rclrtm pt'eltrcl'area cu Iilicra

a liletelor molritre ert pasril de ln 0,5 la 2 mrrl; dimensirtni, În mm

Dianr ctr ul Dianrctn¡l Dìanc[rrtl Dialletrul DiametruÌ

Diarnetrr¡l semifabrica- semilabrica-
lile tr¡lui sernilabric¿r - Iilctuìui filctulni tului (barci)
ttrlui (l;nrei) tului (barci)

4 3,06 15 74,94 32 31 ,92

-1,5 .1.4û 16 15,94 JJ 32,92
5 4,$6 77 1 6,94 35 34,92
5,5 it,46 18 1.7,94 36 35,92
t) 5,96 20 19,93 37,92
.t.)
i 6,9õ 21,93 39 38,92
tJ 7,05 24 23,93 40 39,92
I 8,95 25 24,93 42 47,92
10 9,9Ir 2t) 2'o,93 45 44,92
71 10,s4 2{i,93 48 47,92
12
74
11,9,r
13,9.1 30
27,93
2$,93 'j 49,$2

86
Tabelul 3. 15 cuprinde valorile pentru diametrul burghiului corespurl-
sätoare diarnetrului nominal al filebului interiorl.
Pentr,u fi{etele în toli, exberioare çi inter:ioare, au fost prezeulate
tabelele 3.16 çi 13.7.

'I abelul 3. 1 5

Illamcfrul burghiului pentm prolrrcrarea gãulii

in osre co v¡ì oxecuta un lllct mefric; dime.nsiun!, llr n¡rn

Cá d;' db d d,. d d¡

L 0,75 3 2,5 10 8,5 .)a o

1'1 0,85 3,5 .)o 1t 9,5 30 26,4
!r2 0,95 il 12 10,2 29,4
1,4 1,1 4,5 3,8 1't 12 :i1,9
l,(1 7,25 5 It It) 14 39 3"1,9
1,8 1,45 6 5 1B 75,4 42 iJ7 ,4,
¡)
1,6 7 6 20 77,4 -15 10,1
,n 1,75 8 6,7 22 19,4 48 .12,8
2,5 2,ø5 I 7,7 2"1 20,9 -16.8

d
- Diametrul filetului ;
dþ
- Dlametrul burghiutui

T ttbclttl 3. 1 6
Ðla¡¡lotusl hnro!, în ¡nÍa, ps¡rfru prelrrs¡¿¡s¡ cu iiliora a Íilstsk¡r îu foli {lVhitrvorth}

Bara Bara
Dlametrul (semifabrlont' Ðlamotrul (semifabricatu I
flletulul )
Itletului
¿l d
loli diametml l, ¡'anla joli tolclan fa
Darel diatnetml
mm lnttt bal'e i
mm tntn

3lL6 4roJ 0,16

rl4 6,1 0
- 0,20
718 21,7 4
- 0,28
5/16 768 - 0,20
1
I 1/8
24,89
-0,28
3/a 9,2t¡
- 7 rl4
28,00
31.,16
- 0,34
:t116 10 ,:0
-0,20
L tl2 37,47
- 0,34
Ll2 12,34
-o,20
1 5/8 ,10,55 - 0,34
9,16 13,92
-0,24
731 4 13,72
- 0,50
5lS t5,45 -0,24
rtla 4ô,85
-* 0,50
0,50
314 19,¿,5
-0,24
2 50,0u
-9,24 -0,52

8t
 Taltclul 3.17
Ili¡rmclrul bulghirrlrti, Îtr rnln, ¡rcntm prcluclalca gittrrii
În e¿trc sc 1,Íì oxeclìtáÌ un lilet În loli
tl, ,lh tI dt, d tl6 .::

1tì 3,7 9/ 1ô 12 I 7l'L 27,8

1l ¿' 5,7 5/8 13,5 7 tlz óJ,Ð
51líi 6,:l 314 76,25 1 5/8 35,75
3iB 718 79,25 7 314 39
7l1l) {ì') 1 22 1718 41,5
112 10,4 1 1/8 24,75 '2 44,t)

d - Dierne[t'trl filctului ;
r1¿ -- I)iantctt rrl but'ghiultli

3.8. rrì$Ill}ì,\ $[ ÐÐGÀ.I.\ltlìA lìILnT'[iLUI

({roNrìûIlR[ slAS lÌ508-70)

La uncle piesc liletate cttm sinl. cle exemplu çtlruburile, {iletltl trt¡
se Lerminiì inlr'-o rlegaj are ci sc prelttcreazãr în aça fel încî1., p(ì tìlIima
por[.iune, de o lrrngime slandaldizí\Lâ ï, âclînc]im<: a filetr"rlui scâcltì pîììil
ia r-aloarea zeìfo. in c¿ìzul liìetãr'ii crt cÌuçiLul, ltrngirl- ea lu a filetului
este tolosiLá lleirtltL r{rtragerca cufitultli clin il;chie, iar ¿iceasbä porçirtlìe
se rìumc)t.cì iesireu filelultri, clcnttmire fixal.á plin STAS 350.3-70.
Penl¡t fil¡tarca ( u cu!ilul Se recoTn¿ìllclä ca, în toabc c¿ìztìlile cind
esLe posibiì, filctul fiá se teflninc. îlIt.l'-o clcgajrlc. Iìornra çi clituensiu-
nile ilegaiirlilor c¿r çi a ieçililor tlll sc fac Ìa ÎrrtÎrnplar-e, ci stl cxt'cttLil
dupä iriclica!iile sttLbilite puiÌt S'fAS-uì amillLit., cle uucìc au fosL extl'iìst
cr)le oupìitìslt in i.¡rl¡clele: 3.18, 3'i9, :1.20, 3.21 ,':\.22, lì'2iì ;i 13'24.

_b*

Irìiì . lì.17. Icçire:r çi tle¡iejllctt

Iilciului nrotlic cxtcl'ioi'.
s

BB
:r-
lrl
':i
.l

7'al;tLttl ,3- 18

Dirue¡rsiunilo ic;ilii;i i¡lotului lfll'{'nl{l cxtcli<¡r'(iig.:i.X7)

rle.r¡ajãrrii
Filct d Icçilca lilctului I)cgljurca fìlotrrlui
norrrralãt scur tá ttot nrll¿t scur Iir
Fi lct I

fì¡ctric lin Filct n do

cu l)zìs tul nrclric Ìr13
D
normaI m[rx ntt\

0,2t.) 0,5 0,25 0.1 d- 0.:i 0,{ì 0,4

0,2ir
l.f 1: ì'I1.1; 0,6 0.ri
0,3
M1,2
0, L2 d
- 0,,+ 0,ã

0,30 ili 1,4 0,8 0,4 0,1 ô d,0,5 0,9 0,6

T' JJ NI 1,6;[1 1,tì 0,8 0,4 0,2 d-0,6 1,1 0,7
0,4t) lr2 1 0,5 û, d-O,t- 1,'2 0.E
0. 15 M2,2;LI2,5 1 0,õ o,2 (L- 0,1 1,1 0. l)

0,á I,I3 7,2 0,0 0,3 d 0.8 1,i 1

()ô l\'t 3,5 7 0,lJ 0, jJ

d7 1,8 1.2
,rt
0,7 sI+ 1.(i 0.ìi ,4 d- r,1 2,1 1 ,-1

0,7 it Ni4,5
,2
0,.1 d-1.2 1, íf
.)
0,,9 M5 0'4 ú/-1,:i 2,.1 1,0

M6; NI7 2,5 ù,5 ¿l-1.t1 ;ì 2

1,25 À,ItJ; lv{9 .) 1,6 0,û ì -_') 2.i)

Mlù; M11 .t.J 1,u 0,8 (¿

- r,J 1.ó

\r l;) À,I12 4 2
_7 d 2,6 'ìi1-
2 NI14; 1\,I16 j-r 2,5 1 d- iJ rì
- ,|

l,I1ti;NÍ20;
-
d-
_y3_ 6 3 1.2 3,ri / ,;) :)

J NI24; N127 7 1,6 d- 4,,1, f) t;

ù130; ['f i]ll 8 4 1,6 tl- 5 10, i¡

4 NI3ô; l\,I39 10 i) d* 5,7 t2

4,5 Nf42; M45 r1 5,5 2 rl- ô,.1 13,ã I
5 ùI48; NI52 72 6 2,5 d-7 1ã 10

5,ã M56; M60 6,5 (L-1-,7 1 6,0 11

6 il'I64; NIô8 15 7,5 3 d-8,3 It) T2

B9
 Tabelut 3.79
Ði¡nensinnilc ieçirii çi rlegajñrii liletului ÞIETRIC inferlor (fig. 3"18)

Filct d Ieçirea filetului Degalarea fllotulul

Filet rnc-
normalá | scurtã
tric fin Filet me- D.
cn pasul
p
tric nor-
mal
æ
mâx.
Í
mâx.
_t?
H13
rARX.

0,20 0,4 0,6

o,25 M1; M1,1;

M7,2 0,5 0,8

0,30 M7,4 0,6 1

0,35 M1,6;M1,8 0,7 1

0,40 M2 0,9 1 0,6 08 1,6 1

0,45 M2,2;M2,5 0,9 1,6 0,6 7 1,8 1,6

0,5 M3 7 1,8 0,8 712 t 1,8 0,5 d+0,3 2 1

0,6 M3,5 712 1,8

_g'!_ 112 2,4 1,8 0r5 ds 0,3 2rl 7r2
0,7 M4 7,4 2 1 7,4 2,8 2 0,6 d+0,3 2,8 7,4

o,7Ft t\'I4,5 1,5 1 7,4 3 , 0,6 d+ 0,3 1,5

0,8 M5 1,6 2 7,2 1,4 ; 0,6 d+0,3 ,6

7 M6; IvlT 2 2,5 7,5 1,6 4_ 2'5 0, I d+0,5 "
4 2

7,25 ll{8; M9 2,5 2,5 1,8 7 6 5 2 ,5 1 d+ 0,5 5 2,5

7,5 M10; M11 2,5 2 7 t) 2,5 7 d+0,5 o J

1,75 M72 * 2r5 2,5 1 6 , 2,5 1 d+0,5 7 3,5

M14; M16' 4 2,5 1,6 8 2,5 1' d+ 0,5 I 4

2,5 M18; M20

M22 5 2,5 3,5 1,6 10 2,5 1,6 d+0,5 10 5
M24;M27 6 2,5 4 1,6 12 2,5 2 d+0,5 12 ß

I{30; M33 7 3 5 2 14 2 d+0,5 1.4 7

4 M36; M39 I .) 6 2 ll) 3 t d+0,5 16 B

4,5 M42; M45 I 6 2 18 tà d+0,5 18

5 ilI48; Nf52 10 e 7 u 20 2,5 d+0,5 20 10
5 I\4 5 6; NI60 11 4 8 22 À d+0,5 22 11

6 T\{64: I!168 .+ 4 d+ 24 1.2

90
 '1'aL)cLLrl i.20
Diüro¡rsiunile icgirii ;i do.t¡ajirlii lilotului {IILI-TÍlItI(: nX'fEIìIûR pcltr.rr 'f'I:)\rI
(Iig.3.1$)
Iesirca file-
' lrtlui Degajarca IiìcLuìL¡i

Sirrrbol ul not- d"

Iiìc lultri rrrlìà sc urtir nornraìit scur [iì
h1:t
tl

íl: r lt, lì.

lnax ÌÌltx lltaÍ

G 1,6 1 2,5 0,ã 1,6 0,5 0,3 I

G llt 2,4 t,5 0,õ 2,i '),
0,5 11

_ G:r/s .
2 ,'1 1,5
_J_ I 0,5
_2,5 1 0,5 1. J, Ð
Grlz 2 5 1 ,Ð O,J
_" 1. 0,5 18

- 91'-- _]_
3,2 5 1,5 0'õ 1 0,5 20
G 3/a 3,2 2 5 1,õ 0,5
-*" 1 0,5

G 7le ó,t J r,5 0,j "-

_ ,..-- I 0,c
G1 417 6 1,o 1 0,5 29,5
_4 J
c1 tl 4,7 2,5 6 1,5 ,1 1 0,5 3.1

(¡l 4,7 6 1,ó 4 I 0,5 Jò

G! rlz 417 t) 1,ó 1 I 0,á 4ii

4,1 J t;) 1ró 1 7 0, il ó0
----9l',! -*-
IJ

G2 4,7 2,5 1r5 0,ó õ{;

ô 1 'T_1_
ç! Llt 4'1 2r5 1r5 4_ 0,5 tì;l
0 1
___. _1_
ç! r/o 4,r 2ró () 1r5 1
_'l _1 0.5 7r,5
G2 3lq 4r1 2r5 (,1 7,5 1 4 I O,J

G3 4,1 fl 1.ã 0,5 8.1

1
_4 1

G3 1/ 4,1 ti 1,5 1
_1__ 0,5 I û,5

G4 4,1 2,5 û 1,5 1 0,ã 109

_4
G.l t/¿ ,1,7 [, 1,5 1 .t
0,5
'r22

G5 4;t (ì 1,5 1 4 1 0,5 134,5

G5 1/¿ 4,7 2,-õ t) 1,'o 1 .t 1 0,5 74i

G6 4r7 ô 1,5 1 4 0,5 I r)0

91
 b

/ --b

^è
<l
tn

Ftg. 3.18. Ieçirea çi tlegajarea filetului metric interior

F.ig. 3.19. Ieçirea çi clegajalen fiìetului CILINDRIC ITXTERIOR pentnr J'IìVI

\
a' -l

F.ig. 3.20. Ieçirea çi clegajarea filetului CILINDRIC IN'ILìRIOR pentm llìvI

g2
..

TubeIuI 3.27,

Dimensiu¡rile ioçilii 9i degajirlii iilelului CILINDRIC II{TERIOR per¡tru TEVtr

(iig. 3.e0)

Iesircâ Degaiarea filctului,

fileiului
Simbolul nor-
fi letulu i scurtä norrnalã saultá
d
malä. I)',

r Il¡ Iì2 Í R¡ .lìr I'I1ll,

mâx lrax. mâx.

G t/* 714 4 0,5 10

Gtln -_ 2 5 1 0,5 1 3,5.

G r/, ó,J 2 5 .) 7 0,5 7?

Grl, 4ß 5 1,5 0r5 27,5

Gu/, 4,8 .) 5 1,5 0r5 23,5'
Gtln 4"tÌ I 5 1,5
----
0,b ,a

Grl" 4,8 fì 1 5 7,5 0r5 31

G1 6 4 10 1 6 1,5 1 ÐÁ

G1 r/s ^
t) 4 10 1 6 1.5 1 30
GTL| 4 t) 4 10 1 6 7r5 1 43
GTLl 2 6 4 10 T t) 7,5 T 48,5
--^ 1,5
G7314 t) 4 10 1 6 7 54,5,,

G2 t) 4 10 1. û 1,ö 1 60,5
czrl 4 t) 4 10 1 6 1,5 1 blr, Ð

G21l 2 6 4 10 1 6 1,5 T 76
G23l 4 b 4 i0 3 1 6 7,5 1 82,5,
G3 6 4 10 1 6 1,5 1 89
G31l 2 tl ,7 10 . I 6 1'5 1 101
G4 U 4 10 3 o 7,5 1 77.1

G4112 6 4 10 .) 1 tl 1r5 1 727

G5 6 4 10 J I 6 1,5 T 139,5
G'rl2 6 4 10 3 6 1,6 752
Cìô 6 4 10 .1 6 1,5 165

03
 Tahclul 3.22
Ðimensiunile ieçirii çi deg¡njãrii Iilctului CONI( cxtelior' ;i inlelior pentru 'fnVI
(fig.:1.21)
Filet cxtcrior Filcl in tcrior
Degajarca filctului Ic;irc:r Dcg¿r j¿rrcir lilc tului
Sinbolul Ie5irea
filetului f ile- Iile-
d tului R¡ tulul i R¡ Do
max,
Í tnax.
.tÎ,
h13
do
T
rnâx,
max
-R¿
H13

2 0, 5 0,3 IJ I 0,5 10
I{G 1 0,5 11 4 t: ,5 0,5 13,5
I/'G¿I 1 0þ 1.4 4 Ð 1:" 77

KG 4 T 0,5 18 5,5 7 1,5 21.,5

-
*-g/. -
I<G1
J,C
45
4
5
1
7,5
0,5
0,5
23,5
29,5
5,5
8
1,l-r
2 I
27
-34
I{ G1 1/4 4,5 5 1,5 -:u,u Jò
-sI 2 -i 4',2,5
48,5
KG1 1/ 4,ì) I,D 0,5 2
-456 2 60
K 4,5 5 1,5 0,5
KG
2
2 tl2 4,5 c
- 1,5 0,5 77 Ò 2 76
I(G 3 4,5 5 1,5 0,5 8,1 il 2 88,5
I(G 31 4,5 7,5 0,5 97 8 2 7()2
4,5 5 7,5 1 2 1 714
I(G 5 4,5 5 1,5 0,5 134,5 7 IJ 2 1 I 3$,5

I(G {I 4 5 1,5 0,5 160 7 8 2 165

ql

Irig. 3.21. Ieçilea ¡i (leg¿rjarea liletulLri CONIC IIX'ItrlRlOtì

çi irtteriot' Pentru 'i'liYI.
'94
 tlx

a"

Fig.3.22. Ieçirca si clegnjalca filetului metric conic, exterior çi interion.

Þ-ig. 3.23. Ieç.irca çi clegajzrroa filetului trapezoidal.

0ä
 7'rtbtIttl J.23
fliurcnsiilnilc ieçirii çi (lefJâj¡iÌii li¡otr¡lui ùIIìT'IiI{l (l{}\l(i cxtcrir)r si iill¡ri1)r'
(ris-. :1.22)
lrilet cxtcriol l¡ilcI interior
Dùgâiarc¿r filctului Dcgajarca Iilcttrlui
Sir¡l¡olrr1 I c$irea Iclirc¿r
Jile tului filôtu- filctu-
tI lui ¿ Í Iìr lì. ¿lo Iui c Iìr R, I)a
max. lìì Ltx. ìì13 lllâx max II1:]

äÀ,ltì 0,5 0,3 4 0,5 0,3 6,5

I(tr'iti x i 712 2 0,5 0,3 llrl) 1,5 ---=--
),5
( 0,3 8,5
KNI1O X 1 , 0,5 0,il 8,5 o 0rt, 0,3 10,ó
(KM12 x 1)
712
2 0,5 0,3 1
-:-o.b 0,3 12,5
KM12 x 1,5 0,5 10 2 1 ,c 1') i.
1,8 1
KùI14 x 1,5 1,8 J 0,5 't2 1 0,ó 1,1.5

I(Nl1û X 1,5 1,8 J 0,ã 74 2 0.;'r 16,5

I(NI1ti x 1,5 0,5 it) 2 J U.5 18,5
1,8 .1 1 _1
KNI20 x 1,5 1,8 J 1 0r5 18 -3 1. 0,õ 20,5
KM22 x 1,5 1, 1 0,5 20 2 ÍJ 1 0,5 22,r.t

KÙI24 X 1,5 1,8 0,5 22 , 1 tl,5 21,i't

I(M20 x 1,5 1,8 1 0,5 24 2
.
J 1 0,5 2(\,i
I(I'I30 x 1,5
I(Nf36 x 1,5
1,8
1rB
.)

1
0,5
0,5
28
34
2
2
-i- 1 30,5
Í10,5

I{ÌVI3ii x 1,5 0,5 36 t 3 .Jù, i)

7, 1 _7
t{M42 x 1,ã 1,8 I 0,5 40 2 4',2,5

I(Nf45 x 1,5 1,8 ð 7 0,5 4';J 2 3 1 45,ó

I{NI.18 x 1,õ 1,8 0,lr 46 2 1 48,ã

l(Ii52:< 1,5 1,8 J 0,5 50 2 I
IiM27 x 2 2,5 4 ( ),Ú
lu_ 3 -:]-
4_ 1 0,5

I(M30 x 2 2r5 4 0,5 J/,J 3 4_ 1 0,5 30,ó

l(1ul]3 x 2 2,5 ,1 1 0,5 :10,5 3 4 0,5 ,iJ,J

iiÂi30 x 2 J'c 4 1 0,5 3t],5 3 ,t 0,5 JU, J

I{1I39 x 2 2.5 4_ 1 0,5 36,5 4 0,5 39,5

1 ,
IiLi42 x
IiilI45 x
2
_t_ 0.5
0,5
39,5 :l 4

4 1
0,5
0,5
't2,5
45,5
2 2,5 4 1 4',2,5

I(NI48 X 2 2 ,5 4 0,5 45,5 3 .i 7 0,5 43,¡

l(M52 x 2 4 0,5 49,5 ,I 0,5 DJ, il

l(r\I5{ì x 2 z,i) 4 t),5 53,5 .1 7 0, ir 5ti ¡

Iiùlô0 x 2 2,5 4 0, i.r 57,5 3 ,t 0.1-r c0,5

96
 1.'abalLtl 3.2'l
Dir¡lc¡¡siulilc ieçirii ¡i de.t¡nJàrrii iitctutui lrnpezoidal
(fis-. 3.28)

Filct cxtcrior Filct irìtcriot'

P:rsrrl Ic¡irca Dcgajarca filctului Ic¡irea fi lctului
Iiletului {ilctului {iÌclulu i
P n do r Í n D"
nìax ttax lt13 nlâx ìtìax II13

r,Ð 1,6 ù 7,5 tI*2,5 1,9 5 1r6 d+7

2 t,) 4 2 2,7 a I, tJ d-+7
3 (ì 2 u- +") 10 1,6 r¿ -F 1,5
4 3,9 7 d- 5,8 4,8 72 1,6 d+7,5
o 5,2 17 2,5 r¿
- 6,9 6,4 14 2 d-l7,-Ð
tì (ì 72 11-7,9 7,5 16 3¡J d-l-1.,5
I / rò 1t 4, ¿¿- 9,9 9,6 20 4 d l- 1,5
10 9,5 20 5 d-72,2 11,8 5 d+7,5
., l
1,> 77.2 6 d- 74,3 13,9 30 6 d+ 1,5
10 lJ,tl 8 d- 18,8 1 9,3 40 8 d-i-2,5
.)^ ,t0
19 10 cL-23 2:i,6 50 10 d-t-2,'o
,,1 48 12 (I- J / 28 60 72 d+2,5
29 61 16 {¿ .1C JJIJ 80 1() tL-i,2,5
-
.10 80 20 r¿- 43
JJ,i} 4.tr 100 20 d+2,5
-11
48 42,5 96 2t d* 52,5 120 24 d| 2,-c

4. MASURÃTTRI SI INSTRUMBNTE DE MASUR^ð,

l)r'elucralca pe slrnrÌs. a pieselor are scopul cle a cl¿r acestor¿r forrna

;i climensiunile clorit,c, conlorm desenului rie execufie. De aici rezultá
cãr indepär't.area de naterial prin açchiere se face în a;a fel încît, în
final, ¡riesa siì capel-e folma çi clirnensiunile pr0scrise. penl.r.. al.ingerea
acestui f.el sl"r'ungarnl trebuie sá r'erifice prin rnäsurarc cota piesci care
se prelucreazä nu numai în faza finalä, ci çi în uÌlcle faze inl.er.¡rediar-e.

7 - ÌVIanLlallrl strltngarllllri
97
 piesci la i^ceptlL*l
1n rnocl obi;n.it., str.u'i1a.ril verificãr_ climensiunea
fiecãrleiLt'ecet'ipent.rllaseasigulacänuafosLclepãr;itãtcotarespec-
tir.ã: în plus penL|u'rtr:,r"ii."^inLcrioarä;irle.iiic¿i'ileîn rninus pentlu struniit'e¿r
Ì''cazul Jr,rìr¡itli clc linisare sî'l rnai frec'en1e
"ìt".i"".å-
clecî1" la degr.oçare gi;i; ;,i; scopul cle a asigu|a Iealizarea dimensirurilo|
¿r<tiñis ¡'rri* clcse¡trl cle t'xccrr{ic'
fi,ìr"i ììr lin-riti.le.irtt¡,itfi'i <it'tirle.1n.1i exterioare se t'.xocrrtir. cLr
l* mocl no'rnal .,..itìli."o crimensiunilol ntt esl-c mai tnale cle 0'1 rnrn sart
sttblerttl cîncl prccizi¿r cle rnásurare
ceIubir estr', cte orclinul sutirnikrI rle rniìi-
îî"rîr¡,.,.r",åiìl,,i.iìiã'-p*.iri"
met.t't-t (0,01 rnrn).
PelîngäacesLecìott¿iilrsLrltrnerr|eclcrnásttrá,cal'esilrtfolositecle altc'. itrstrtt-
in rnclcl T.ec'e*t, rL.uiìgi .ut rnai folosill-e ri set'icr Î'lreagä sì'b rtrr'átoa-
rncnt. çi ca''e ccle rnai irnpo.ta'Le
rele : 'erificatoa.e-clintre
cornpasul, coDrpat'atorttl, pasarnct.rul, rninimetIul, - tnicIomett'ul
c' pir.ghie, ¿i'e.se ;n.l]tonrr,,, instrume'[.r: ca.c fol'sesc cale pla.-llara-
lc¡le eLc,

4.1. $ulìLtìIìIiL

Strblcrult:sLcins[,r.trlrretrt,tll<letnitsttrácclrnaiclc¡sfrilosit,l¿rrnästr-
t"."L",iiäìiri t"ir"r ii".,¿ìr'. o'rì-r sì'L lu'girnile, clccliarttet.cle. cxte.ioare
-
;;ì;i,räi't';î"'"iï."t" 'zine se întîlnesc s,ìl,l"re cli'ersc forrne ;i cle
principiu tnitsttrale.
márimi clifelile, toatc insá atr la bazãr äcela;i
exislii ^cle
Î'l'r'e a1a-zisul
Deosebiri ¿e to¡má ç;"";-;ù, principiu tle rnásti¡ai'e
aclî'cirnc (fig' 4'2)'
cle
;;lll*t-;i;ttnal (Iig. 4'1) ;i çulleLirt lalca fixii, cxecrtLat'il dirltr'-o l¡ttcatit
Subler.ul noLrn¿rl esfe aicirLr-Lit clin
.,, .i;ilï^i^il'iì'rrä"a rnobilá solitlalii crt cnt'sot'ttl care cttliseazir de-a
i-rgìïi ,igf,,i. $.iubul cle fixa.e ¿r cut'so.ttltri p. t'iglãr uLt acIiortcazir
"pri' 'i't.e'necliu untti a.c latná cc 'tt se 'ecle pc clcsctr' c:tt
clirJct ci
ajuLo.rl cár-nia ," pu"t., iegla cleplasat'ca, crtt'stlt'ultti'-^fÏncl s.r'.lltll este
sL.ins cornplel., c'r's'rirl cie blocat çi cleci lltl se rnai
poate clcpìasa
strîngere,.oursolnl.se Ya putea
î" o pi.t*.'Slábiircl pu!in çu|ubul cle
plr-r'rii,
"i.i
,i"pi"r^-ri.ä joc,,,lar.-ì¡in'"," putea rni;c,u,..t^tuîli,t-i:....?r'_c_rtirlii
prin forçar.eer sa u;oartr cn rnrnâ. cu ¡uìrlc|ul_r-e.glaL Iisa|e în acesl,
"i'iiiì-^i
fel se poL execul¿i mãrsu|ntóri pr.ecise, I)acãr însá çur:ubLrl cle a
rnobilir are posibilitatea sti se cleplaseze lnai
fosl. stirbit rnai mult, falca
ö,"ì,ì.^ätüìoirr,. j;;i,i;i
-in r"...,.nrá îtrtt" ca çi rija çublemlui Ialcir
mobilä poaLe r-rcr.rpn
""
iin-rpul rnãrsur'ãl'orii o pozifie i":lüitu Iafir cle
falca ïixir ;i astfel r,,lr.rrt.Ëf" lor tle.'rásttrare lti rn¿ri rátnî1 ¡la'alcle'
,ii" .n.. cluzir inclica çiile mirsur'ãrt-orii sînt eronal'e'
98
 cn;ublelul clepinde
Prec:izia mã.surirtorii îrr mtrlte cazuli de
rnodnl curn a fost rcglat. - - res-
ace'sb surub de strìngele çi cleci rcelãrii
pective se impune a i se acortla o âLentic cleosebitit.

Cncun srule

Cu¡sor

Ve¡ner

Jurub ftxore

fàLo fixo
fobri nobt/o

Ii'ig.,tr.1. Srrblclul nolur¿rl.

Jurub de hm¡e

Rtglo

Drspozihv de ovons
Io/po

Irig-. 4.2. Sul¡ler.ul de arìincinlc.

cu ;ublelul rlormal se'pot rììäsura diarncile cxtc.ioar.e (f ig. 4.J, a),

clial¡rc[rc interioarc (fig. 4.3, Õ), iar cu ajì-lloml ciciculilol ascuÇite sc
I)ol- miìsura în g-enel'al cliamet.re exl-clioale, clar. fotma ascuÇit,ir
-
¿l acestor ciocut'i pet'rnil"e În- mocl special mãsularea clia¡netnlui inl"erior
al filet.ului sau rn¿"ìsurarea di¿ìrnetmlui interiol al nrìor clegaj iiri (fig.4.3, r:).

99
 O cleosebitä impori.anl.ã t.rebuie sãr acolde cel ce rnásoar'ãi cn çr.rble|r.rì,
poziliei çLrblemlui în l.impul mäsurirrii. l{ãsulalea este c.orectãr nulllai
àt¡nci cínd, in timpul rnãsurárii,, rigla este pcrpendicularà pe axa piesei
cle nás1rat, astfel ca fálcile çnblerului sir ia conLact cu piesa pe toal"ã
IirÇimea lor ;i uu nutnai ctt r¡uchiile, ctlllt sc întÎmplá atrtnci cînd çuble-
ml are o pozilic Înclilratir fa!ir tle piesãi'
Vcluielul este o scarä gt'arlaLá
L
cu aj ul-olul cäruia sc pol" citi
Iiuni alc diviziunilol riglei
w
rl
lrac
gtacìate. Numirrul de cliviziuni
cle lc-
ale r.crnientlui at'atãt
gulä - împár-
in cîte pirr-li a fost
--
rnilimel-rul de uu<le se lioaLc
!iL
o ck:clucc valoarea unei cliviziurti a
vernict'ului. iu uzine ;i fabrici sc
îrrl.îlnesc ;ublere al cirror I'r'rnier
ale 10 cliviziuni (fig' 4'4' n) în
cale caz plecizia de mãisLrlalt¡ csl-e
Fig. 4.3. Ifitsurarea cu çublcml normnl. ¿e ! =- 0,1 mm, cu 20 clivizitrni
10

(fig. r1.4, ü) çi precizia cle r.ãtsura.c cle -1- =.. 0,0,, rnln sall ctr õ0 cle dir-i-

ziuni (fig. 4.4, c) la car'e precizia clc rn¿isLtt'at'c csLe ¿" å -,. 0,02 mrn.
in principiu, moclul cle citi¡e pc ot'icat'c cli't¡e accsLc Ireidifel'iLir tipur-i
cle vel'nierc ersl-e acela;i. Declsebiréa consbir tloar-îu vaìotrea
a clivizirtnilol cle la nn Lill la alt.ul, aclicir in llltlcizia dc tuitsttrare'
Prirna cliviziune clin it"înga, la t,o¿rte vcrtliercle, esl"e Ilotât'il ctt zel'o
inh'egi. [ìincl
çi în clrep¡ul ei se face citireã coLei rnásut'ate îtt lnilime¡r'i cti l'epet'ttl zero
;ublelul esl"e închis repcrnl zelo al vernjet'ului coincicle
ät.ig-t.i gr.aclate (fig.4.,1, d). Pe ¿ìceea$i figur'ä sc rnai obstt'r-it cir;i rrlLi-
mr,l'iep""r al verìiiõrului (iepelul -10) coiircictc cti ¿ì notì¿ì tliviziLr¡rc clc
pe riglir, cìar.nici nu alL repãr'al verniet'tlltti lltt mai coillciclc otl lrcllll
i'"p.r:aó pe Aceastãi situaçie se \¡a repet.a o.i de -cîlc.ori lcl)cl'¡l
zeio al 'iglir.
vernier:ului va coinoicle cu Llll ì'eper oalecale al liglei glaclate'
î' aceasLir pozilie repcrul I al vernie.riui sc aflä Iä disbarl!a de
0,1 mrn de rcpôr.¡l'c,oresp¡¡ziitor cle pe riglãi.'lot. aça, re¡lerele ,J sînt
disLanfal-e înlic eÌe cu 0,2 mrn, r'epe¡ele .T cu O,iJ lnln, t'epet'ele ;1 cn
-
0,4 rnm, repeRrl 5 al r,ernicmlui se aflii-la jurnáLaLca clis!¿rnÇei cìintre
ri:per.ele'cte pe riglä aclicir la 0,5 mrn clista'lit faÇir de-acesLe ¡eperc çi
açli rnai cleparie." Ca tirntate, ¿ìtunci cîncl t'cperul I al verniel'llLri I'A
cåincicte cri o g,-râclalie a riglei, r-epe'ul zcl'o al vernierultti se va afla
Ia clisLanfa rle ti,1 mn1 de repelul cìin stînga s¿ì cie pe riglir. De asell'ìellea'

100
 cìud rcl)cnrl 2 al .'a c.oìnciele cu o diviziune dl, pe r.iglá,
'ernieltilui
Iepcrul zero al Yclnir¡nrlui a clcpãçit s¡rlc clrcapLa cu 0,2 mrn ¿ivizinnea
rlt. pt, r'irtlrì etc.
.\;adai, nrrrnirnrl cle zecimi crc milirnetr.u il incìicii acel repel al
cale cr¡incicle cu o clir,iziune dc pe riglii, iar nrimärul de
'cmieli¡luiînllcgi
¡nilirnr¡tli cstc inclicat. cle pozifia lepeì.uluì-zero al r.crnier-ului.

C
b

.Erg/ò

t0

Vetne¡

C d
Fig' '1 4' Vcr'ie.e
¿
- ctr t0 (li\iziuui; uni;d_inpozitiazeÌo
b - cu Z0 (le diviziuni; c
- cu 50 de divizi_

Ðeci. r:ota tnitsrtt'al,ir ctt ;ubleml se \/¿ì conìllrne clin clouiì indicafii:
in prirlul rincl irtdicafia cl¿rLir cle poziÇia lcpclirlui zcr.o, de uncle rezril.{.ir
¡rumirLnl clc rnilirncl.r'i inLlcgi çi, în al cloilea r.înd, inclica!,ia claLir de
I'et'nicr, cle ttnde lczultir nurniirul cle zecimi de lnililnetnr. Sûma accsbor
indicaIii rcplr:zinLir coLa lnãrsulatii.
.. Iì:,.ã îu tirnpul nrirslrrirrii unei picse r.ernielrrl s-a o¡rlit în poziÇia
clin fig. '1.1t, a, cota rnã.suraLir se ciicste aslfer : .,,p..ui zer.o al \.er-

101
 -.7
r::ß,. l
:t9 ':,

,l:5

...lr :

este de 1i-r lnrn;i cîlcva

nierului sc ¿rtlãr Întle lii çi 16 rnm' deci col'a
rå

pI'ill observat'ea pe Yerrtliet ,l;

zecírni. Nurnitrul ¿" ,".iäi-1"-'.iàì.t-*i"ãr ,r

a lepertrlui.o.".oitt""ià9;ji \; anumib
lcpcr cìc pc liglit constatîncìtr-se
cä acesl.a estc reperul 4. Valoarea ttnei ,ii.'iti,,ni ¿t Yet'triet'ltlui studiat -

cu 4 x 0,1 "- 0'zl InlÌ1'

tiincl cle 0,1 rnrn, p^t..' ctirlizi,rni cchir'¿rle¿rzir

la Riglã
50 i
t5
I
i
10
Vern ier Vern ier I
0 c I
I
Rig/ã i
6 t0
i

I
Vernier t
b
Irifì' 4 5' Citiri pe vcrnicrttl çublctnlui i

i\;adal cot a rnásura tá are valoarea

1ir rnm f 0,zl mm -''
15,4 rnm'
'lot. a;a str citesc cobele rle 8,9 rnrn pe fiS' rnrrl Pe
al :l;]''
1 Ì:..1].1 1:
cri-;uble'rtl
figu.a 4.5, c;i ori care altir cotãr rnãrs*raiir .cir.'i 'cl'niel'
cotelor'çi pe;ub-
este zecimal. Irr nrclcl cu LoLtrl sirnilar se face.,iti'"a
blere.le al cár'or verniel au 20 sau 50 de cliviziuni' cele ale
\/cr.rier.e¡r çufrf..àïo,' cle aclîucirne fiincì iclenbice
ctt ;uble-
citire^.ãt.lo. pe acestot'a se fac:e d*pit acc-
reloL 'cruirttl
leaqi 'or-rnafc;i
princiJlii, cxpuse mai înainl-e'

b c
o
Iiig' 4.ô. \I¿isttralen atlìnoirnii cu ¡r'rìllcml tit¡ atììllcitntr
a¡'
Cu;ublclulclc aclînci¡nc se poL rnãsttt'a lungirni "Ì!tü:.Ï':lfig''l'{)'
(iig-. a.o,'gruclate grosirnea
b) -sau "cste unor pr¿ìgtrri inteIioaÌe
¿rdìncimea unor. gãruri cot la
în carLì ca./, capãrtul
' iiglei prer'ãrzuL ctr Lul
90' (tig. 4.tì. c).
702
 [ìu ;rrblelul nolrnal din fig. 4.1 uu se poL rnãsur¿r gãur.ile oat'e au
tt¡r cliamcLru mai r'.ic. dc 10 nrn. Penl.ru acesl.ea s-au const.ruit çubiele
ctL cìocrrli spccialr, a;ezerLe in part.ea opusã fälcilol principalc (fig. a.7).
Li cacllul at'r'lciasi figuli au fosb dcsenate çi tlci piese (n, Ò si r:) în po-
ziIia cle tnitsttlat'c s¡rr:e a se arirLa posibilitåçile cle rnãsrìr¿rre'ale acesl-ni

@ l0 ll 12 l1 ltt

Irig-. .1.7. \I¿isnr¿uca cu ;uìtletul niic.

{.ip cle;ubler. Accste;ublere ¿ru dilncnsinni relat,ir, lnici, lniisurîncl

lrrng-irni pînri la 150 lnm çi sînl" cloLal.e;i cu o tijãr I, solidalir cu culsorul,
cu aj utorul cãrcia pob fi mãsur¿rl-e aclîncimi ca si cu subìenrl clc adîn-
eirnc (r'. fig. 4.6, Õ).

1.2. ìU[(]tìOMIìTrìUt,

llict'olnel,rul csttr ulr inst.r'r,rrncrrt. dc lnãsulir cu cat'o se ¡toL rnirsura

dirntrnsitrnile litreat'e alc ¡ricselor cu o plecizie do o snlime cle tnilimelru
((),01 nrm). in at.clierc se intilnesc rniclomct.r'c cle clivelse folrne ;i cli-
rnctrsittui care ltot fi ompal-e îu tlci categorii dnpãr curn sìnt destinaLc
¿r rì1¿-rsura dirnensiunilc supr-afefelol ext,erioarc gi inLerioare sau a rnii-
sut'¿r aclìncimeâ utìor ltlaeuri, giruri etc. I)in acesl, puncl, de vecler.c
rniclornel.rclc se clasificãr în micromet.re cle exl.erior, de iuLerior'çi pent.m
aclincirni. Elcrnent.r.rl calaol.clisl.ic al tul.ulol micrometrelor csl.e ;urubul
rnir:rotne.tûc, execuLat foart.c plecis si al cãr'ui pas cst,c în eeuele cle
O.i rrtlrt. (ltt Io¿ttc t'ir irtt
at't'sL t'lt'mt:rr[ ('ornrrrì, rnit'r'orncLl't'lc clc cxtt,r'iol
se clcoseltcsc foarLe rnult., clin punct clc vcclere consLructir-, de cele pen-
Il'tr ir.rteriol sarr cle cele pentt'u acl încimi dnpir cum se va vedca clin
ceìe ce urrncazã.

103
 4 .2.1. itlitrrometrul tlc erterior

\,Iicrornet,rul tle exbe|ioI Se exccutii ttumai llenL|u tnitsitt'aLca tttlut

clomenin lelat,iv rnic de dirnensiuni (25 rnni), clin cauza clificulLirÇilor
.a oput lei conteclional'ea;tlrubului rnicrotncbt'ic cle lung'.itnc cuprilse
llì¿Il't'
in
ca urrnare, Ifticfomebrele se execut.ä penl,r'u climensiuni
intervale de 25 tnm, aclicii clc la 0 la 25 mrn, cle la 2.i mrn la ilO rnm,
de ia 50 la 75 rnrn eLc. ln Ïig. 4.8 sÎlL repr-ezcnLatc clotrir mict'otncLr-e
:

un,,i p*"tr" prirnul inl,erval c1"e clirnensin*i, de la 0 ìa 25 mm (fig. ,1.'8,

Í)'
i". "Jief"ft pentru climensiuni cuprinse Înl'rc 75;i 100clemrn (iig' 'l'8' Ú)'
l, lu'gá
Cel de al doilea rnicromebru esbe preváz't gi cu o tijá control
¿" Z¡ ,rr* cu ajuborul cärei¿r se face reglarea si I'e|ific¿rrca rnict'otne-
truhii.
Indiferent, cle clorneniul clc rniisur-a|e al rnict'olnel't-ului dc exl-criot''
acesta estc cornpus dintFo pol.coavá .1, la capetele ciu'eia sÎnl. fixaLc
.ì"ïüi-"ilinrlriå Z, în carc se rotegLc l.ija tilebatá a micro'rel.rului J
si o nicovalá J. suprafeÇete {e mäsLtr-are n, sîut pellecL p¿ralelc ÎnLt'c
ólc
- çi perpencliculaie pe axa de robaþie a lijci'
ó.-ä iungul unei þeneraboare a cili¡clrului 2 esl.e ¡r'asalã pelpctl- o liuie'
iar rlc o pnrñ çi cte alta a ei sînb l.rasate o ser-ie de cliviziLrni
clicularc pe general,oar-e ; cele cle sub genelatoare reprezinl"ir milimcLli'
iar celc.lo ,ìõoruprn jurnirLäli cle rnilirnebr'.'fambu'ul 5 esl"e solidar
-
.ìi tiJ" 4 a çurubului niicromebric, cleci se 'oLcsc çi se. cleplaseazãt Qt'a- îm-
pi"""¡. Capitut din slînga al_tamburului ore o s'prafaÇit.conicä,
ilot¡, in 50 cliviziuni, fieäre diviziune rcplezeubîncl o strLime de mili-
rncrLLn, înl.r-ucî1. pasrrl çurubulni micrornctÌului este cle 0,5
rnrn çi
0,5 tttt:
cl,,,,i , 0,01 rnm penl.rn o di'izi''c. Rol.i'ea l.¿rnbttrului se
50 div.
fa",, mr,i r"rçor clacá mÎna acÇioneazãr asttpra párlii_ z:-'nfaLt: 6, clar' În
accsb caz l.r'ebuie avut grij á sä nu se fol'loze ;urtrbul rnicrolnet|ttltti,
fiinclcir se poabe deregla.
prorejarea micromitrului împotriva unor. for!e dc sl,i'îugere mari
esl.e asigiratä dacä penbr* roLirèa tamburului 5 se acfioneazil
asltpt'a
rozcbei ?. Blocarea ti¡ei +, Într-o pozifie oatecare, sc poate face clLtpá
;i;;Lr inelul S (v. fig.4.8, cr)'ciLirea sarlcu pÎr'ghia-9 (v'.fig' n'P'')' PcnLru
¿r aráta moclul i" face iriclicaliilor mic.olnebrelor ìll
g.,r.,"rol ..--- s-a luat"u* ca exempln micromebtul 0-25 rnrn, sLiul.- fiincl
ii,,',.t exisbãr deosebire clin acesL puncl. cle vedet'e Întle cìivelsele t'ipttti
clc tnic|ornetre. cÎnd suprafeÇele cle rnäsut'are sînb în contact, aclicá
aLuticri cîn11 nicromeLrul^indicä climensiunea zeto, Í.atnìlr-lnrl 5 itcoperii
i.oaLe. diviziunile cle pe cilindrul graclat 2' mai pulin reperuì
ze|o' ial
diviziunea zero ¿t larnburului l.r'obuie sir se gãrseascá ;i ca În d|epLill
gencraLoat'ci de pe cilinclrul 2'

104
 inainle cle a înccpc o scrie tlc rnirsttritLori se Lecornand¿i sãr se veli-
fice pozilia de zet'o a r¡icromcLrultti, spre a Se eviLa elorile cle mäsu-
rar.e cc i-ar putea proclucc cìaboril"ir ¡nol clereglär-i nepreváztte. Se
î¡l.elcgc cit, iirainLe clc a face ¿rceastii yeÌifical'e, este absolul" necesar

3, B2 67
o
il1trIi
lil|lilr
05

a-25
0

I tber

75-1t0 b

F'ig. 1.ti. ìIicromctlc.

a c¡t'i¡!.a bine cele i:ir roLirea Lambnrulni

clouã. SuPl'¿ìfclc cle miisltr¿rl'e,
sir sc facä c¡ aj 8 care
uLot'ril I'ozel-ci asigur'ãr limibarea efr.¡rt,ului'
f)âcä se rote$Le tambnlnl 5 în sensul deçumbärii cu o lobaçie com-
pletir, clerci pîrtir cîncl rcpertll zero al l.amburnlui ¿l ajltlÌs În drepLul
þencratoarei, sc copsl-aLá cãr el s-a cleplasab pe cilindrul 2, spre dt'capta,
ã¡ 0,5 rnr¡, aflicir atîI. cît este valoarea pasului çi ca urmare a,apiìrut
prima clit'izitrne care mat'cheazä jumãtatea de milimeLru. ExecutÎnd
incä o rotafic completä a l.arnb¡rului 5, acesta se deplaseazil ctt ittcä
0,5 mm sprc clreapta, iar pe cilindru apare prima diviziune a rnilirne-
trilor:. PeuLn lieóare miliineL¡¡ barnburul breb¡ie sä se loteascä de-
105
{onii r¡r'i gi <ieci lrtinär'ttl strLirnilol'care s0 citesc. pe tarnbttr sc aclattgãt
uneori la rnilimetli întregi, alLeori j*mälãrÇilol cle milimet.ru' În fig. 1.1
sînl" r'cprezenlat.c cclc clortãt cazttli c'.at'¿rctct-isl-ice sple a-se-.aráta modul
clìrn se facc ciLirea indicaÇiilor micrometrului. Dôsenul clin fig' 4.9, a
recl¿i cazul cî¡d nnrnärttl cle sutimi cle pe tambur se aclattgãr la tru uttmãrr
l¡l.rcg ¿c rnilirnet.i. Î^tr'-acler,ár se àbse.r'á cii marginea clin sbînga
¿ì tanlburului a descoperil' prirnele opt
clivizuni alc rnilimebrilor Întregi, iar'
\5
q0
tatnbnrttl s-a oplil. în dr:eptul ctllei de¡
a 36-a cliviziuni. r\çaclar, cola mirsuratá
esLe folrnaLii clin suma : B mtn --[-
3s
n
-i- 0,36 mn1 :r: 8,36 rnm'
0
È
0 CoL¿r inclicat.ii cle pozifia micro-
rnetrultti letrlrezcntat.it în cleseutrl clin
0
fig. 4.9, Ö este cle 13,9'1 rnm ;i nrr 1iì,44
tó
pðnt.rtr cãt la cei 13 mrn se ln¿ii atlattgãr
q ìncãr 0,5 mrn clatoriLä faptului c¿"t llì¿ìr-
0
ginea barnbttt'ttlui a clescopeliL si clivi-
b
7i,,n"" jurnãrtãrlilol cle milimetrtt cle
tìig. .tr.9. Citilea i¡rdica!iilol lnicro- cìeasuplii gelleI'¿ìLoal'ci çi cleci sttma esle
tnctt'ttlui. de 13 mm + 0,5 mm -l- 0,44 rnm --
: 13,94 rnm.
Penl"r.tr a se evit.a cIo|ile clc cii.ire a intlicaIiilt¡t'rnicLornetrttìtti
se
a folosi un rnicromeLrrt noLl Sä se vtrt'ifice
r-ecomandä r:¿r Î[ainte dc¡ se
ptlu-
cu âLeDtie pozi!ia t.elativá a cliviziunilor'9i a Ìnarq.inii Lamburultriicalea
;lru rnilirnet.i înt.e gi ;i pcr,L.,, ju.ritLalilc cle r'ilirnetru' Verif
ceâ lnai sir'plá r" i".ir c. aj .toirrl .'tii ;ublc. ttoLmal,
pri' rnitsr'r-
.rarea dist.a'!ei di'ùe ,,,rprotbç.1. clc tnãsir.a'c alc rnic.omet't'ultti çi
oor.rpnrn..,r inclica!.iilo,. ¿¿itc cló ;tt¡le. c.tt celcr alc mic¡otnetlulLri'

,,i1 .2.2. Microurctntl de intclior

i.* Ia¡r'ic,i çi poL Ii î'Lil'iLc rlouä t.ip.r'i cle tnicromcLt'c ircnLrtt

irrteIior: rnict'otncLlttl ctr firlci (fig' 4'I0, a) çi rnicrnmebltrl lip vergeâ
'zi'e
.{fig, 4.10, b).
tlimen-
I\,IicrorneLnrl dc inLel.irlr cu f álci est.e tlestinat, rnãrsurárii urm'
0'01
si'uilor relaLiv rnici, cüp.insc înt.e lr çi 30 mIn' c* o precizie.cle
.Iìälcile 1 ,i iì sint aseinirnätoare crt ale r"rnui çublôr, cn deosebirca
cãr

¡alca Z esLc [ixãr, iar ialca I esl.e mobilá çi solidará cu tija.? a micrc¡rne-
trului. cilinclrul g.o,lnt 4 çi tarnburut 5, irnplclrnãr cu cele cli'spozitivul li
sînt asemänätoal:e cì,. corespun-
cle limilare a etoit*lui de ioLire,

106
zãLoale cle la mlcrorncl"nrl cle ext,erior, ast.fel cä rnoclnl de rnãsurare,
precurn çi ciLirea inclicafiilor sînl" de asemenea cu totnl asemänätoare.
flic.ometrul t.ip vergea (r'. fig. 4.10, b) estc astfer construit încît
c.clo clouã capet.e 1 çi-2, car.c sînt;i suprafe!e cle rnäsurare, se pot apro-
pia ;i depãr'La unul de cclirlall" prin lotilea [ambururui J çi a çurubilui
¡nicrolnctric fa!ã dt: crot'pul lnicLolnetlului 5 solicìar cu cilindnil gracìat.
2
7

+ 5 6

/7 .1 2

C
Ììig-. ,1.10. l\{icrornetre cle intelior. :

!¿ - cu fäIci pontru cliametre cwlrinse inir€ 5 çi 30 nìm ;

b
- tip ve¡gea pentru Ìdiarnetre mai rm{1ri Ìd.e S0 rmm;
lungitoÌ peltru ,micrometru de interi,or.
c - pre-

Blocarea lijci miclornetrului inbr'-o anumitãr poziÇic se face cu çulubul li.

cu acesb tip clc lnicrometru se lnãsoará alezaje ale cäror diametre
au valori..Ì.rl"ai Inari de 50 mm. Cu micrometrul clin fig.,1.10, ð pot fi

r07
 'i
mäsurate piese ct
clirnens;ittni cuill'iuse înLrc 50 ;i 75 mrn. Penl.l'tl dirncu- I

siunile cuprinse între 75 ;i 100 tnm se folosegl"e acelaqi rnicrometru

cle bazä lf care se ataçeazir ttn pÌ'elungit,or, ca cel din 4.l0, c, la partea I

cliu stînga micrometrului, în locul piulilei cle proteclie 7. lìiecare micro-

merru cre interior" de tip
ïü9iïr,iìï :î,:iÏ'i"i"tit'i;,Iäl:"åìfål:
siuni pînãr la 200 rnm. Nlásttt'area cn tl.lì
astfel cle m icromcLru se f acc a9â cuûl se l
aratãr în fig. '1.11, avîudu-se grij ä sä se asi-
gulc acesLrLia o pozilie corecl.ä În tirnpul
ì: mäsur'árii. Prin robirea tamburului .? se
a cleirãirteazãr capcLeleI f 2 pÎnir cînd jocui
dinl-re capel.ele miclolnetrului'si suprafa!a
piesei sc lcducc l¿r zcro. Ca 9i la mäsurarca
cu nicLoruetrul cle cxLcliot çi aici 'sc l'eco-
rnandii sä nrt se Tor[eze;ru'Lrllnl rniclolnel"ric
ß
în tirnpul rniisurirf-orii. Aceastãr recoÌnan-
G clale csbc cti ¿rtîL rnai necesar-ir cLt c'îl- aici
cü tricro- uu rnai erisl-it clispozitivrtl
cle limilai'c a
Fig. 4.11. NI;isut'rtea
metrul tip velgea. c[or t ul ui.

.1,2.3¡ llicrouretr¡rl ¡lelllnt adi¡lcilut

,\cesl" i¡strurncnL clc rnãisulir înlocuicyLe ;u blcrul tlc adîncirnc ìu

cazritilc cîucl se ccre ca itlccizia cÌe rnãi.sttt'atc sir fic lnai rnarc. Cu rnicro-
nretlul clc adînoirnc (tig-. 4.12, u) se oxccrtLä tnitsttlirbori a cãtrol plccizie
estc ¿e 0,01 mm. Iil sc-cornpunc clintr'-o Lalpri -1, ctr toLul asemirlrãtLoal'e
,cLl ¿tceea a;ublclului ttc aclÎncilric, 1lt'itr cat'e pirLlrrnclc tij a de tnilsui'a|c '?,
:solirlarä tLi t.atnburul glatlal. J. 'lalpa ,f estc soìidarir l¿r rÎndttÌ ei crt
cili¡cþ'¡l giaclab 4 calc în tiurilul r¡rirsulitlii ritntì¡t /i:rc. I:ìol"i|ca l-aût-
buruliri sJT¡Lctr acliouÎncl cu mÎtl¿t âsllpr¿\ pärfii zirnfate sart, mai cot'ect'
¡ot.incl ¡c-¡zct.¿t lì a clispozitivnlui clc limiLalc a clor'Ittlui, la fel ca la rnicro-
rnetlnl cìc cxl"elior'.
i¡ l.irnpul rnåsucãu'ii tal1la insLmrncnLului sc line apirsatii ctt mîna
sLìrrgii pe iuprafala picsei (fig. r1.12, ¿), iar c* cealal'á rnînir sc r.ol"eçte
u;c,r: l.eirnbrilul gratlaL ala crtlìl s-a alir{"aL ln¿ii Înainl.e'
Ci{.irca irrclicaliilor mìcl'tlmerl-r'rtlui dc aclincirne se face în acclaçi
mo{ ca I¿r rnicromeLlelc clc cxttrLiot, ctr r-' siugut'ã obselvalie IoarLe
importa¡tir. La rnicrometlt¡lc tlt: aclîr'rcirnc pozilia de z-eIo a l-ambrttului
grrictat sc aflã la capirLul ciin clrcapta,al cilincl'ului 4 9i ntt la stÎnga,
ãa l,a celclalLti microìneL|e, ;i clcci cincl tarnburul se gäseçl.e în 'pozilia
zero,sînL tloscqpcrite Loatc cliviziunile cilinclrului graclal. de I¡r zero

108
 .
..:.,,.l3.,
.

,;-:å '
,i.$
'.t1'
ir't
:i
îl,r uzino se înl-îlncsc gi unele lnicromel-t'e cle o constlucfie
grosimii
specialá-
.:,r
,\.stfr,l, se întîlnesc micromebre penl"l'tt lnãisuLal'ea levilol' rT
(fis.4.13) la c¿ire potcoava / a clpátat o formá specialá çi a fosb com- ,1
:l
ì;ii";;"i iii" ¿ a'l cärei capãrt, îiformá de bul"oiaç, pe'rnitc realizarea ,l
írì,;i';;;;^;i-p,,tr.rii"r* ..i t,iptufala inte.ioará a levii' Celelaltc ele- ,I
ì
lnenLtlalemicronretrrtlrti,tijas'cilinclrrrlgraclat4,LambrrrrrlS.rlispo- i
blocare '1, sîn¡ icleu-
;ii^,il pentr* lirnibarlea'efort,l'i 6 çi ineìul deobignuit. i
tice <tu cele ale unui micrornebrucle crberic¡r'

4.3. COMPAIìATORUL

,\;a cùtn aratãt ¡ii nrtmele säu, comparatot'ul este,.rtn instrttment

oare-
.le rnksurá cu ajutorul cirluia se cornparti nuntui clottãr climensinni
;;;.;; ã; reg*lti" o ¿ime'sin'e el.alo', iar ccalall.ãi fii'cl clin.rc'sitttrtn
,rir,,i'pi.r.. ö* .ur,rp*.a¡oml urt pob fi clelelrninaLc cxemplLr tlirnensittlriìt: ¿tbso-
¡li¡1ng-
iì,-iì- Ålü-pi"selor-, ailicir r., r" 1r<,âLc r'äs.ra - cle
-
¡,nl n'ei piese aça r" puát" fo." cu ç'ble.rl sall clt lnit:t'tirneLt'rtl'
är toat.e aces¡ea, în"urn acti'il.atea sa, str.ngarul at'e ne\:oie si rlt: serr-i-
prinse
.ììi,r-".o*'nrator.nlui, cle exemplu în. cazul centrãirii piesclor'. irr
i" pf"t".ä cu bacuri s¿rr ììr alb cìispoziti' cu posibilitáli clc
el fiincl si¡gulul 'eglare'
instrltrnenl
acest caz compat'atol'Ll estc tle ¡eÎnloc¡it,
a pitrsei'
i,apanif sir inclice ctl precizie, allatcrea cle la coaxiaìibatt¡
compar-atoart¡le ce se pol- Întilni în aLeliere sÎnt de clotrir fiptlli ctl
se ¿eosebesc cloar. piin prccizia cle mástt¡are, aclicá p.i1 r'alotL¡t¿t tttlt'i
pnnct colnparatoal'e
ãivizi*ni de pe caclì.a'. i)iu ac.esl. cle I'eclcrc, exisLä
care aratä sntimea de milirnetru çi p" al cärui oadl'an se
gãìseÞte scfis
1 sau 0,01 mrn ; aceste¿r lonneazãr rnar-e.a rnajot'itatc a r:e.asurilrit"
100
comparaLoare
Ìn unele uzine se înLilnesc çi ceasuri compat-atoar-e,.pulinepelac¿tcltanrtl
trumår'
.npolrit" sä incìice miimca cìe lnilirnetru (micronmetrttl), iar
rnicronme-
acesbo.a se gäseÞ¡e ,"ri, -_1-sau 0,001 sau 'ttmai sirnbolul
1 000

Llului (¡rrn).
ceasurile cotnpara Loaì'e rnoclerne, inclifereDt cle f ap l"ul cir exte-
aratiì
s,timeâ cle milimôt*r sau micronmetrttl, au aceeaqi alcätuir-e la
.iàr: ,ir cle aceea
-r-åt' pot il t',ço. co'fnndate' Pe'trlr a se eviba ero.ile
putea "r"-
prod,,ó" ," imp'ne ca, îuaintea folosirii, ceasttl .ompa-
""
rabor siì fie sLudiat cu atenliã, constatîndu-se În primul rÎnd care.este
valoarea .nei diviziuni a cádran*lui çi nttmai dupá aceea se va trece

110
ia rrt,ilizarea lui. La extet'iot', ur1 ceas comparator alal.ãr ca în fig. 4.14, a
pe carc au fost trecnte çi clenurnirile pärlilor mai importante. Limba
rnar-e a ceasului comparator, ce se roteçte în juml axului central, inclicä

Roolo snec
ft/et
m0te
AfC

m/m

Êoolo drnlohi z,

/ao de mi¡uate

iï
0 b
t1 I

5
B
l'ig, -l.l l. Coutprttalol crr clouir ace
'2 indicatoare.

sutim0a de rnilimett'u iât' limba rnicä, milirnel.r'i înt,r.eg-i. l,Ii;carea de

t.ransìafie a l"ijci comparatorului este transfornatä în rniçcare de rotalic
cLr ajutorul filetului executat pe tijá çi al rolii melcate, iar de aiciampli-
/icalri pînä la lirnba rnare a ceasului comparabot prin rolile dinlate z,
;i z, (fig. 4.14, b). fJn ar,c elicoidal acÇioneazãr continuu asupra tijei,
obligînd-o ca în starea de lepaus sã stea în pozilia extremãr cle jos.

111
I)cntnr ca în[re cieplasirrile Lijei în sus çi în jos çi rot.ilea aculni com-
paraLor sir nu cxisLe nici un fel de joc, s-a iutlodus un arc spirill pe axul
roÇii ;r.
Comparal-onrl nu poatc fi folosil. finîndu-l în mînit ca pe ;ubler'
sau rnicrornct.m ci.numai fixat într-un suporb cîL mai rigid. De cele
rrrai rnulte ori se foloseçte suportul cu tlei brale (fig. 4.I4, c) carc per-
rnile fixarca comocìä a ceasulni comparâtor în orice pìlnct în spafiu.
SLrpolLul estc formal. clintr-o pkicä 1, cu canal în forrná cle'I-, în cale
se lixcazii prirnul bratr 2 cu ajutorul unei piuli!e 3. Celelall"e clouii bla!e
4 ;í õ sîut asamblate cn primul prin inLermediul a clouá brã!ári 6 çi '/,
ial ceasnl compalator 9 se fixeazä cu brirÇara 8la capiil"ul bralului 5.
Se recomandä ca fixarea cornpar'¿ìtor''ului sä se facä în aça fel încîl lun-
gimile blalelor, între brirÇãrile 6 çi 7, sä fie cït mai mici cu scopul cle
a asignra o ligiditatc cî1. mai male. În acelaçi scop este bine ca pc placa
7, sä se aseze o piesãr oarecare cîl. mai g-rea, 10.
'1.'oal"e aceste m¿isnri ce se iau penl"m miu'irea ligiclitäfii, ut'niirt'csc
st"r asignre condi!ia cn în l"impul mäsnräborii sä sê deplasezc. nulnai
tij a, Iiu ;i înLreg ccasnl comparal.or. lrlumai îir acest.e concli!.ii indica-
Çiile ceastrlui cornparal-or sînt corecl.e.

,1.4. PÅS;IMIìTIIUL

Pasametlnl csl.e nn instlnmenl, ascrnánãl.or', ca rnocl cle folosilc,

crr compalatorul, inl"r'ucî1, çi cu el se poal,e face nunrai cltnparerca L\
douir dimensinrii : o calä plan-paralelä sau o ¡:iesir et,alon ;i dimen-
sinnea pieselor cle rnãsurat. Pasametrul se regleazä penl.ru o anurnit.ir
dimensiune çi a¡loi cu el se poate velifica nn nurnãr rnare cle piese cle
:rceeaçi dimcnsiune çi prin contput'erc se constatä aba l.erea, în plus,
san îrr minus, cle la climensiunea etalon. Aceastä caracterisLicir a sa
face ca pasametml sä-çi gäseascãr utilizarca ralionalã în proclucfia cle
serie mare si anume acolo unde precizia de prclucrale esLe lidicaLá
çi, ca ulmare, numãrul verificãrilor esl-e foarte male deoarece fiecarc
pieSir tr-ebuie controlatã. i\{äsurarea cu micrometrul obiçnuit ar nece-
sil-a un timp prea mare. Pasametrul fiincl lcglat. are o pozi{ie fixit, aslr-
pra cáreia nu se mai aclioneazä, astfel cãr verificarea se face foarte
uçor, într-un timp minim, iar lucrãtol'ul îçi poate vedca nestingherit.
de activi[aLea sa principalã, preluclarea piesci.
Ca aspecL extelior, pasametrul se aseamäná, înl.r-o annmitii lu¿i-
sul'ä, c.u un mictornetru obiçnuit. Numai aparenb însä, .pentru cit în
realitate nici construclia çi nici modul cle funclionare nu se asearnãnii,

172 :,;,

'a.
dupä cum s-a r'¿izub rnai sus. Cor-pul instrumentului (fig. 4.15) sì¡t)
folmä cle pobcoavä 1, susline toate celelalte elemente componenl.e
printre care nicovala mobilä 2 cu una din suprafelele de mäslrrare,
cea de-a doua suprafa!á fiind formatã de capátul çurubului reglabil ,i,
;umb care în timpul mãsurärii rämîne fixat cu inelul de blocare 4. Opli*
Lolill fix 5 asigurä o pozilie corectä piesci 6, în timpul verificãrii cu pasa-
melrul. Nicovala 2
cste rnenlinutä în par'-
Lea dreaptä de arcul 7,
ar'înd posibilitatea de
t2 I
a se deplasa spre sl"înga
în : cînd
clouá cazuri
se apasá pe bubonul 8 5
sau cînd se aclionea-
zir clirecl, asupra nico-
valei. l\{içcärile nico-
valei se .transrnit çi /0

acrrlr¡i inclical.ol l/ plin

inl.ermediul unei pîr-
ghii 10 çi a unui sectol
7 Z
clin!at ce angreneazir
cu o roatii dinlatá I7 lrig. 4.15' Pasametrul
solicllr'ã cu arcul.
Ca ;i rnicromeLlelc, pasarncl-rclc se consLluiesc în lirnitele de mãsu*
lare : de la 0 la 25 mm, 25-50 min, 50-75 mrn ;i 75-100 mrn. În
genelal valoarea unei divizinni cle pe cadr¿rnul /2 nl pasamebrului este
de 0,002 mm,. iar cursa botalãr a nicovalei în timpul mäsurätorii esle
de 0,08 mrn. lnainte de a mäsura o serie de piese, pasametrul trebuie
leglat. cu ajutorul nnni set de cale planparalele cle valoare egalä cu
climensiunea nominalá ce trebuie vetificatä. Penbru I'eglarea poziliei
de zero a inslrumentultii se inLrr¡cluc calele paralele înl.re suprafelele
de másurare, dupir c¿ìre se roteçte mançonul filetat /3 pînä cînd acul
indicator vine în drcpbul cliviziunii zero çi se blocheazir tij a,3 cu ine-
lul 4.

4.5. MICNOMETIìUL t]U PÎITG}IIE

IliclorncLrul cr"r pîrgìrie (fig. 4.16) este nn instmmenl. care uneçte,

într-un sing¡r aparat catitãiile micrometrului çi pe cele ale pasametrului,
lntr-ader'ãr, ou micrometml cu pîrghie se po:t face mãsurãtori ca çi cu
orice lnicrornetru not'mal çi în plus poate fi folosib çi ca pasametru,

I - Manr,raluÌ strungarului :113

in care caz t.ija;urubulni microlnetric J, se blocheazit cu inelul cle blo-
cale 2. lìa!ä cte precizia microlnetrultti trot'tnal (0,01 rnm), acesLa are o
plecizie sporitãr de mäsrtt'¿rre (0,002 rnm) clatoritir amplificãrii miçcárii cle
la nicovalã la acul indicator'.

05t0 0_.-
ñll;,ì;
+5

t 3

lÌig. 4.16, ]licrornctrul cu pit'g^ltic.

4.ô. C,\I,IBIIIì IIT IiII}E

Plinlle instrttrnenl"ele de mäsurii çi conLrol un loc apar-Le esbe re-

:zetvaL calibt'elor rigide cu c¿ìt'c se execttlãl vel'ificafea climensionalir a
pieselor. Calibatea principalá a acestor instmrnente cousl"ä in rapidiLabea
cu care se execntiì r'erificarea pieselor', calitate ce se facc sim!itá mai ales
în cazul unei serii mali cle piese cle clirnensiuni lelativ mici.
Diametrele exterioat'e se verificä ctt calibre pobcoavä (iig. '1.17¡'
cele interioare cu calibre l.ampon (fig.4.18), iar aclîncirnile se rnãrsoat'ã cu
calibre cle arlîncime (fig.4.19). Caliblele rigide fiind calibre limitabive se
executá cu douä pãrr'li: o parte ,,'fLece" nobabá ctt ,,'I"' çi cealalLä ,,Nu
l.rece" notatä cu,,N'l.". Din punct de veclere consLlttctiv cele clouä pärÇi
pot fi separ-aLe, fiecare la cit"e un capät al potcoarrei clr-rble $ig' t¡.17, n
;i e¡ sauãrnînclouä pärfile la acelaçi capät al potcoavei sirnple (ti9.4.17'
b, c, d, /çi g). Penbru diametre mai mari, firlcile caliblului pot fi executate
separat, clin rnaLerial mai dur, I'ezistcnt la nzttrá,;i fixate la potcoavá,
care serveçte rìumai ca suporl, prin çurubLrri (fig. 4.77, o)'
Neajunsul mare al calibrelor rigide constá În Tapbul cä pentru fie-
care diamel.ru nominal se executä un alb calibru, ceea ce face ca nttmárul
aoestora sãr fie relativ mat'e. În scopul de a rnicçora influenfa acesbtli

114
clezavantaj al calibrelol rigide, au apär'u b calibre potcoar'ä reglabile
(iig.4.17, /r). Falca este fixal"á cle corpul potcoavei prin çulttbnli, iar
celelall.e clouä fälci, corespunzäl.oare párÇilor,,'ftece" çi,,1'{u trece"n
sint realizate prin cîte un tarnpon a çi respecLiv b, reglabile în limite

r
0 b
L

r
d
b

o
T
f

6'

t IIT

T-
(
b
o

h
2

Iìig. 4.77. Calibl'c potcoavai pentru verilicarca arborilor'

l'estrinse. Dupir leglare, fiecate Lampon esbe fixat cu ajutorul unui çurub I
;i a nnei piese conice 2, dupã cum se vede în fig.4.17, /r, secliunea -48,
Pentrn verificarea alezajelor cilindrice ctt calibre rigidc se folo-
sesc aça-zisele calibre-tampon (fig. 4.18, n). $i acestea sÎnt prevãzute
cn clonä pärli : una ,,Tlece" çi cealaltä ,,NLt trece", notate cle asemenea
cu'I' ;i respecl.iv N1'. Verificarea se cxecutit ca în fig.4.18, Õ çi c' Dupã
intloducerea pär!.ii ,,'lrece" a calibmlui se încearcã ;i cealaltä parte care
nu trebuie sä päLlLrndá. În cazul gäurilor înfundate verificarea cu calibrul
tampon este împiedicatá cle aeml din inteliorul alezajului care, fiind
comprimal prin introducerea calibntlui, se oputle Înaintãrii acesbuia.
Eliminarea acestui neajuns se obline cu uçurin!ä dacä se permite aet'ului
din alezaj sä iasãr afarä pe mäsurä ce introducem calibrul tarnpon çi
1 15.
 0 d
fiece

\r
b

..Nu lrcte

Fig. 4.18. Calibre tzulpotr pctrtlu veli-ticirlc:r gitulilot' crt tliarnett'ttl mic.

Porbo
minifln

Co/tbru

fonhi de /umtn¡

Po¡le,o
nilxinõ

-l/uteæ tece

l'ig. 4.1.9: Verificarca adlncimii cn caìibru r'ìg-icl.

116,
¿rceastir condilic se rcalizeazir prin execul,alea nnui canal saLr a unei
qiruli chiar' în calibm. Fiincl volba de un calibru çi nu de o picsä oarecai'e,
aceastir opelalie nu o \¡¿ì face stlnngarul ci se va executa în atelielul de
sculirlic al nzinci, d¿rcir ca n-¿r fost realizaLá o dal"ir cn confeclion¿ìrca
caliirlLrlui însr"rgi.
\rerilicare¿r cr-r calibre l-ampon clc clirnensiuni mici se face cu o atenfie
cleoscbiLii î¡rtr'ucîL o lnicir în!.epcnile sau încovoiere a calibrului poate
chrce la rllpercra accstni¿r. Pen.tm a eviLa deteriorarca calibrului cle dimen-
sinni nrici, acesta sc cxecubir sepaìrat fa!ã cle mîner', iar legätura înLre
el çi rninel sc lcalizeazä cu ajul.orul unui arc elicoidal (fig.4.18, d). Cu
calibrul asl.fci prol.ejal. r'crificalca se face ca în fig. 4.18, e. Ceva mai
lar sc intîlnesc calibre rigicle penLrn aclîncirnc (fig. a.19). Aici verificarea
sc facc prin obselvarea fantei cle luminãr ce se creeaz¿i irrtlc suprafala
picst'i;i sr-rplafafa cle vclificalc a caliJtlului. $i la acestc calibre se în-
tîlnesc cele clouãr piir'Çi : ,,'ll'ece" ;i ,,Nu l.rece".

1.7. Mri St'rÌ,\{ìIì,I UN G[[II.r IÌILOIt 55

32

$i å c0niICrTÃTrT,or,. 2q

0
Pc lîng:'r cuno;t.inÇcle generale
<lcsplc lnirsularea Lrnghiulilor' ;i \9 -ç ¿/, , zl€ € ,/Z
a t:onicil.irIilc.rr', lucrirtolul strungar
tt'cltrticr sä ctttroa.scit ins¿i binc çi rnai
¿rlcs sir f oloscascir r:orec L celc cî l-eva +5' 53" 55'
nrctodo ;i instlumentc dt¡ mirsulir
llcntr-it unehiuri gi conicitir{.i. Ì)
Îrt lnocl obiçnuit, stnrrrgaml esLe
pus in sit.ua!ia sir Iacä ntãsnräl.ori B6
ile ttngìtitu i, nl¿ti ittce is sri vr't'ifict: 0/ ¿/
¿rnulliLc unglìiì.u'i, atunci cîncl cxc- 30'
ruLá iiscu!.ilc¿r unui culil- de filel"at. 7
In ¿rccst caz eÌ folosc;tt: uu ;ablon 23tl JU
colespunzåi.oi' : pcnl"r'u iilc{. Wilil--
rr..ort.h çablonul din fig.4.20, e, c
penLrrr filcL pirtral" ;altlonLrl clin Fig-.4.20. gabtoanc pcntm cu[ire tte
fig-. 4.20, å iar penlnr filerl. brapezoi- filetat.
clal ;ablonul din lig-. 4,20, c. ,Sablo-
nul pentru file l"e ¡nel.rice cste asemänälor cu cel pentru filete Whitworth
cLr cliferen!,a cir nng-hinl este de 60o în loc ,de 55o.
, $abloanele din fig. 4.20 pot servi çi la firarea corectá a cuLit.ului
dc filetat în sLrport.ufsåu,

7r7
 Deçi raportonrl urrivelsal (fig. 4.2I , u) se ft.rloseçLe foalte rar la st.r'ung"
totugi lucrãbolul LreJtuie s¿i cunoascãr lnoclul curn se face lnäsuraroa cì.t
acest iusLrurnenl;i rnai ales sãi stie sãr ciLeascir colec[. utìghiì.r1, lolosine[
vt' nricltrl rapor'torttl.tti.
Iìaportolr"rl unilcrsal se corìlllune din rigla cle bazii -1, solicl¿rlir cn ciisctrÌ
gladaL 2, inl concentlic cu acesta se aflir un alt clisc J cu care sînt soliclare
rigla I si velnieml 5. Capelele lia-lei sint LegiLe Ìa 45';i t-espectir' 60'
pentm a putea 5s¡f i de asernenea la rnãsurale¿r ungìriurilor. I)iscttl
J, irnplcunä cn boabe-elemenLclc solicl¿u'e - cu el, se poaL.ti loti colnplet, crtt
360o, în juml axei c:ornune celol clouir clisculi. lrl se poat.e bloca în orictt
pozilic cu ajuLoml DurubtÌlui cle blocalc lJ. Iìigìa 4 sc poaIc deplasa clupá
voic in lungul locarsulrii sáu astfel încil. s¿i ocupe pozi!ia cea rnai crltnocl¡-¡
pcntnr lnãrsulalc. In l.irnpul n-r¿istrr'ár'ii riala tfebuie sir fitt Jrinc Iixal-ãr crr
;ur-nìrul cle sLr'îugclt:'1.
]Iãsulat'ea cu lapollotul se bazc¿rzir pc obser\'¿ìrca vizualii ¿ì para-
lelisrnului lantei tle luminit ctt sc traçte Înt,re lig.lir çi suplafa[':t piesei
(Îie.4.21 , Ò). I)cnt.r'u ca velificar'(Ìa ungìriului sãr se facir ìn Ìnod colect"
fãrä cl'ori. se rccrornarìrìii ca îllainlt, rle vcrilicale sir se cut'e[.e Ìlitre suprat-

q'
2

tt

7
6
o b

liig. :tr.21. lìapor'toml nnivelsal.

ie[.ele piesei çi ale rapoll"olului ce \'or veni in contacL. I)upá accca sc,
açazã rigla dc bazá I pe suprafa!a piesei çi sc cleplaseazir raportorul:
cu Lotul, plintr-o migcare de trauslaÇie, ìn sensul sirgeÇii, pînir cîntl
rigleta 4 ajunge foarte aproape de cealalLir suprafalir (fig. 4.21, ¡,r)-
InLre rigletÌi çi suprafafa piesei se formeazä aga-zisa fantä cle lu¡ninir
care pentru verificãr:i precise trebuie sã fie cîb mai micã, cît mai sublire-

118
 Pentru citilea r-alolii tlnghiultli rnitsttrab trebuie obseryaL cu aLen-
,tic rnodul culn ¿ìtt fosL glailate c.aclrauul çi veruientl. Se constatä cãt
pe cacìran celo 360" ale cercului atl fosb împirr'lil"e în patru pãrrli cle cîLe
b0', astfel încì1. pcnt,r'u fiecalo gracl existá cîte o cliviziune' Nurnãrtil
rlc glade este inciical" clcl pozi!.ia t'eper'ultli zelo al vernierului, iar frac-
çiuriile cìe gracl, tniurttele, Àe ci[esc pe r-ernier. Repeml zero al vernielului
ie aflir ta rni¡toc, ar'încl în ambele ¡rärfi cÎte 12 diviziuni, notate din 3 În
.'l cu cifreìe i,-r, S0,,15 çi 60, cle uncle rczult.it cä o cliviziuue va rept'ezenta
tt ..:, unitãrÇi, aclicir li rninutc. \rernicnrl raporl.o''lui uuiversal ar'înd
ll
cliviziuni în atnltelc párIi ale rcpcrului zeì'o, esLe Lln YeInieI clublu çi
¿rceasl-a estc ulm¿ìrea f a¡rLului cir dir-iziunile discului gradat sînL nurtero-
tate in ambele se¡usttLi. Peutt'tt a aráta modul ctlm se face cibilea unghiu-
lilor pe cath'auul ra¡lr-rr'Iolttltti se cousicìcrá cÎteva exemple' Pe fig' 4.22
se pont,c. constata cii acelzr;i unghi al piesei poate fi citlL în clortä feluri,
rltrpá cum sc cotÌsideriì originea tinghituiloÌ: În iig. 4,22,.1s-a luat c¿ì
olig^-ine a unglìiului pozi!ia iJr.izonl"alä a riglebei, iar în fig. 4.2?, b, pozilia
,'erìticaìir. IìlLc cvicÎenL cir în aceste cnnilil,ii rigleta s-i I'ritil. cu 60o în
ltlirnul caz;i c¡ i,-,Oo ìn al clgilea, ì¡ ambele cazu¡i aj ungîncl în aceea;i
pozifie. clupí c'urn scr vcdc pc clesen, CiLirea flacÇiunilor cìc unghi se face

V¿rnter
B
A/"
iì

60"
d=ou = 30'

b
0
lìiq. 't.22. ll¿istrralea unghiruiior cu rapol'torul unive¡sll'

aj¡LorLll velnierului, tlttpãt cttrn se poâte observa în fig' 4.23, a. Iìcperul

.{,u
zero al vernierului se aflá Înlre cliviziunile 68" çi 69'ale discului gradat deci
rtumálul cle gracle cste 68o. Penl.ru a afla çi fracliunea de grad, adicá
numár¡Il cle minul"c ce se adaugá la cele 68", se cel'cetcazä lepercle ver-
nierului pentru a observa care ieper aI sãru coincicle cu unul din lepcrele
tliscului;i se constatá cá acest repet'cstc notat ctt nnmärttl 30 care reprc-
119
zinl.ir cÌriar nurnirml de minute. Açaclar, unghiul cit,iL are r.aloarea cle 6s
grade çi 30 minui.e (68'30'). unehi ât piesei poaLc fi mãsurat cu
acela;i rapolLol clal folosincl, '\celaçi
clc astir cla:Lã, par:Lea t.eiit.ir cri,trJo a r.ia-lerte!

e=68"3]',
c<= 23"30,lt5'
= 6B'30'
0b
I;'jg-. 4.23. Citirca urr g'hiurilor. cu I,e¡nict'ul r.upor.[or.ulni

I.ig. 4.24. I:lxernplc cle lolosi¡c a lapot.[omÌui nuiversal.

(Tig- 4.23, b). acest caz unghi'l piesei se compune din însnrnarea ¿r
Lrei valori :23"^î' citite în tlrepLul lepcrului z0ro al verniemlui, 30 r¡iu¡te
-
-- citilc p.e.r ernicr'çi45'- 1c¡iLrrla riglelei, deci ø : 2Jo r_ 30, + 45. :
68"30', arlicir acccasi r"aloare gãsitir m¿ri inainte.

120
 Iìaporf"olLrì trnivclsaÌ poaLc fi Iolosit în cli[cliL.e rnotlu¡i llcutrtt tnir-
:^;ulirli (ti9.,i.21).
C¿rlil¡r'ele conicc sÌnt tlcs lcllosiLc rìÌâi âles cu ocazi¿ì sLr-unjilii cozilor
¡:ouicc. ¡i a alezajelor couicc, cit oorì llorse s¿ru uretl'ic. In accstc cazttt'i
sLlurij ilea conicir cle deglo;alc sc cout.r'olcazir ctt;ttltlcrril, iat'urtmai în
taza Iinalir, dc Iinisalc, corrLrolul se cxecuLir cLr caliltrul conic-btLcçil
(tig-..i.2i, c) sau Lampou (fig. a.2ó, Ö). Cu c¿ìlil)rc conice sc vcrilicãr atîL
,rliamctlc.lc corrului cîl- ;i ungÌriul.
l)iat¡el,r'cÌr: couului sc lnäsoat'ii cri c¿tliltlLrl În lnocl ildil'ccl-, 1lt'irt
'rurãrsuL'alea lungimii de pirLlunclel'c a piesei in calibml bttc;ir satt a cali-
Jrlulni Iarnpori in lricsir. f.inghiul conului Iiinci clc obicci tuic, Lolelanl.lt
:la cliarncl-r'Lr sc LlansIolrnir îlil.r'-o anLrrniIir. lurig-imc pe clilccÇia axiai¿i a
,caliltlrrlrri, tolelanÇãL cer se rnaLcireazir plillt'-o clcsbitlulir ('f) 1a urrt.l ciin
capctclt'caliblulni sau priu clouir linii cilcrilalc, clc rn¿irirne ('I') pe calil¡r'ul
conic-tam1lon. Cìncì ntarg-iDea picsci se ailir în limiicle clcsl-¿iLulii de lrLn-
gime (-l), at.unci clirncnsiunilc salc. se gilscsc în lirniLele tolelanfelor ili'cs-
lriscr 1i piesa csLe bunä.
\¡elilicarca ì-nÌghiului conului cr"r aj utornl calil¡r'Lrlui cotiic este <r
oltelatic lì1ai dolicalá;i ca cele cìin parl.ea st.r'uug.at'nltti rnult,ir aten!ic.
A veL'iiica cu calil)t'ul conic unghiul urìci piesc (:onice, însearnn:"t a colì-
stat,a clacit couLacl-nl clinblc calil)ru;i pitlsii se. lace pe înl"r'eaga sLrprafaÇä
frtu tìrÌnlai la i:a1tctc. l)acii sc cousl,aLir cãt contactttl se facc pe îrtl"rcaga
T

'ñi

\
r
t b
Irig, 1.2,1. Cllìibl'c con.icc

sLLplrIat,ii, corriciLaLca picsci cstcì buuä;i sc conLinu¿i sLlLrnjilca ttc lini-

sale piirii cìnd malgirìea picse i aj ung-e iu lirnil-elc cr:esLãrl-uLii ('l').
(lind sc consl.at.á cir îutlt: caliblu;i piesa conicat cxisbii cotrt¿tcL nu-
rrtai ix unul diu capcte, scr Irecc la colcctatea înc.linárii sttporttlltti cle

721
stlLrnjit, conic î11 scnsnl ildic¿rt cle lczitltatul r erificirlii ctl calibrtll c:ouic"
Sc t:fecbueazã o nouir strunjirc cle Iinisaicr;i sc f:rce cliu nou lcrific¿ìrca cri
<raliblLrl, clrrpä calc. urlneazá o nouã col-ectare a incrliniu-ii suportttlLti cle.
sLlunjit. conic cLc. Dupir cîLcva opelalii ca celt'clescrise rnai sus, conicitatea
picsr:i sc apt'opie loart,e lnull- clt: cea â calil)rului;i n.lic¿r clifelcufir cale al
rnai cxista ^uu rnai poate fi scsizat.ir cu rnîna, plirr sirnpla inblocìtrccltr ¿r

calibrului. In ¿icesl" sL¿rcliu se a¡tlicãt asa-zis¿ì lnetoclit ctl \'ollsc¿ì.

l{t¡tocla arnintitã pelruil-c realizalea pe st.r'trng ¿r coltttt'ilot' foarLc ple-
cisc;i ea consbä în tras¿llea de-a lungul unci generatr¡alc a couultri pittsei
a.irnci linii subfili cLr \'opse¿ì, crctir sau c.u creiolrtl tlellnatograf. InLlo-
clucîncl calibnrl conic;i l'oiilrclu-l pe piesii, supla[a,Lit acesLuia va;tet'gt:
linia brasalä pc. por'!iune¿i uucle conLactttl va fi urai inLirn çi o va ìiìs¿l
ueaLinsã in locur-ile ttnclc c:out.actul uu se I'calizeaziì. '\sadat', sco!întl
calibnrl;i analizîncl stalr:a liniei [.rasatc inaintea verificirlii, ¡toL [i tlast:
concluziilc asupì-a conicit"á(.ii piesci. I)¿tcãr linia a fost çt.eat'sir pc int.r'eaga
sa lungime, conicil"al"ea este ìrunã. O aLenfie deosebilit trebuic acordatir
grosirnii liuiei;i unifonnil-it!.ii ei ¡te IoaLir ltrngiruea tle contacl.. Pcnl.rtt
asieuralea unei ìlr-eoizii înalle osLc necesal ca liniile cre sc Lrasetzit lttr
generatoarea conului, irr vcclclca velificãrlii cu (Ìalil)r'ul, sir fit¡ f<lat'te:
sultliti clar mai alcs cil- mai unilolnre, pe l-oatä lungirnr:a lol'. O altir concli!ie,
la fel ilc impoltantii, sc lefct'ã Ia sLat'ca srtpla[c!.ei piesei.
\Icrilicarea conicilirIii cu calil)ml conic esl-c posibilii rìurììai cl{ìcá
supla[a!a conicir cc Llcbuit¡ conl-rolatã cste o supla[afir tlc calilatc sLtlte-
l'ioalir, r'r:zultatir îu ut'rn¿r rrnei opcla!ii clc finisat'cr.

,l .¡1. \-EIlItrI{l,t Illì,\ I¡ILE'l'ItLOIl

ìrilcLcle sìril- alcirt,uittr clin rÌunleroasc elcrnelrt.c (Ìare ar Lt't:bui r.ct'i-

licate, ca cle e\clnl)lrì: pasrrl, diaurctl'rrl crtclior', ttnglriul llatrcttlilor',
cli¿rl.retml lnccliu cLc.
in pracLicir însir nu sc r.elilicir It¡atc ar:t'slc ckrrneule peulrtt cit aL
fi ftlalte greu çi tle cele tnai rnulto oli o ver-ificarer tnitrulioasit at'Ii inuLilii.
in lnocl culcnl- si: r'clitic'.ãr pasul, cli¿rrnetlul exl-t¡i'iot';i clian-rct,rul metlitr"
'I'o¿itc acesLc¿i sint. r'alaliile ¡rcnLlu lnarc¡r rnaj oritatt: ¿i lilcIelor'. adicit
perr [.r'u lilct.eìc norrn¿ìle rnct.r'icc si \\ihitrr'olth.

l.ti.1. \'eriiir,¿rrc¿r pasuìui I'ilclului t:u ¡ublortrl

\¡erilicarea ¡lasului filcl.Lrlui se iroale facc cru ;riblelul (fig. 21.21;, n,

sau cu lera cìo filel- (tig. 4.26, b)..[,ct'a s¿rtt ;ablontrl tlc filet este tl latn¿i
cle olcl ce arc pe o laturir a sa urì nurnãL cle zimli executali Ia aceea;l

122
,¿istan(ir (cu actrla;i pas). Pertt.r'u fiercar"c pas cxisLir o larnit cle oÇel. [i]xistit
lele pcntru fiìete rnetrictr si sepataL penlt'u Iilcte \\¡hitrvorth. Ver-ifica|e a
cu le.r'a cle filel" se facc ¡rlin srr¡lra¡runercâ;ablonulrti pesl,e filel-ul tle veri-
ficaL; ì1 cazul c,incì r'irfulilo ziur[.ilor'pirtnrutl pcrfecL in çan!urile filcttrltrj,
¡rasul IilcLultri cstc hrrn.

20

b
Iìig-. 1.2ô. lLisrtt'¿trcÌ pasttlLti lilctulLti

i¡ li¡tsa Iclci sc folosc;l"c ;ulllclul nol'rna1 pt:utltt vct'ificrat'cra pasulLri

i'ileLuÌni. PenLlu a tnicsola erolilc cle lnãsuraro lltt stì n-rásoarãt lltl sirlQtlr
ltas ci un lltrut¿"rr cì1, lnai tnalc. I)ctcluriuaLca t:tr aj tttoluì ;trblerului a
ìnirrirnii ltasului unui f ilet. oarccal'e se ¡toat.e Iacc tlupir clotrá meLotìc. Ptirna
rncLocìir inclicãi lLr¿rlca unui nurnirl intlcg tlc pagi la cat'c s(ì tnãsoal'¿i clis-
ta¡[.a l- cliut.r't¡ r'ir'Iulile cxLrclnc. Iic irnpaltc accasLit tlist.atrÇãr l¿r llutnärul
1taçiìor';i sc ail:r r'¿rloarc¿t rt ntti pas. I)acãt clc cxetnpltt --' clisl-an,La llester
cci'(ì pzr;i ai litetulrri clin fig.4.2ô, a cstc 1,. ,9 rnrn, pastrl filcLultLi r.a fi
!) : 0 ,,,. 1,5 rnrn.
i¡ cacþ'ul cel<:i clc-a cloLra rnclocle se ia rlrai ìntìi o cleschiclere tlc;ubler'
,clc luugime L. l,a alegclca valorii lung,'.irnii cle vcli[icat'e 1-, se tit'tl în vctìct'ei
tipul üo iilet. I)acir, cle cxctnplu, se prcsr.tllunc cãt filcLul esLe în loli
iWhittlorLh), lung-irnea recomancl¿rl-i¡ ¡sl¡ rrn !ol (2o,zl rnur) san llll IÌllln¿"lr
î¡trt:g rle !oli. Se Iixcazãr Iiilcilc ;trblertrlui 1a aceastit clist.anlii ;i se agazit
123
villul r¡iici Iitlci in dle¡rtul r'îrlului unui flanc al lilei[.ului, i:rr upoi se
obscn'àr pozijia vîrlului celeilalLe firlci a;ublolnì ui. Jlacir si aceast.a se
¿iflir în clr:cpt.ul r'îrlului nnni flanc al filetului, IileLul respecLiv este în loli,
iar pasul se clel.erlninir prin îurpárÇirea lungirnii 1, la nurnirrul pa;ilor'
cuplin;i înt.re firlciÌe ;ubler:ului. Se poal"e iniîrnpla ca ln ¡l'irna veri[icare
rnat'ginctr celci cle-a cloua fãlci sii sc aflc int.lc clouir virfui'i, între Ilanculikr
fiìetirlui. ln acest c¿ìz so lepctii opcra!irr, luîncl întle fiilcilc;ublclului o
clistanfir rìublir. I)acir;i în ¿rcersl" caz trepol.r'ivilea sc lepeLir lezultir c¿ì
fileLul respecLiv nn est,e un fileb în loli gi sc Lr.'cce la verificarea sa ca lik:l
rnei.ric. Filelul mel.r'ic se velificä cu çublerLrl clupã:rcelea;i lcguli dcsclise
rnai înainLe pentr:tr filetul \\rhitwolth, cu clifcreÌr[.a c¿i clistan,La -I- nu
se l-r-Iai ia in foli ci îrr milirnel-r'i. Valolile cele mai poLrivite fiind in <.,r'dinc :
72,75, 18, 24 ;i 60 rnm. Cu accslc r'¿rloli recomanclat.c se'pol. r'elilic¿l
loate valr:l'ile uolmalizaLe ale pa;ilor ìrl rnilirncl-r'i.

l.8.2. Verilicrrea filetului cu ctlibml de filof

Cu calil¡r'ul clc fileL (Iig.,1.27¡ sc. facc o verificale cornplerir a lilctLrlui,

ininrcîL cl executir silnulLan velificare¿r mai rnull,ol pai'auretli. Calibrul
de filet. csle compus clintr'-un rniner-7 pc cale csLe grar-at simbolul file-
tului, un caìibt'u Laurpon pent.r'u vetificalea girurii caliblulrri iilct-inel-J
q
3 2

Iìig. .1.27. llirsur':u'el otr calibt'ul t'ii¡itl tlc liletat

si un calillru fileL-Laurpon i. Vcrilicalea cu accsl-e cali]rlc scl lcducc l¿t

insnrubare¿r caliìl'ulrri pe picsir;i la consLatarca joculrìi ce se crceazir inl,r-e:
picsir ;i cali̡r'u.

diantetl'ului ruediu ¿ll lilctului

1.8.11. ilni¡strrarc¿¡
rru ajutonrI ¿r Irei sìl'rne sali rolo

]Iirsularca cìiarnel.i'ului rnccliu al lik¡l,ul¡-ri sc poaLc efcc[.ua cu prt:-

ci:ric licìic:¿rtir ¡ii cu nrijloa<re simple dacir sc folosc;le rnelocl¿i cclol l-r'ci sittuc¡
(fig-..1 .28). flerLr.rcla arninlitir lrrìosc;l.c un micrornt:tnr obignuil;i tlei sìr'me

1,24
sau role de olel calibrate, Loale trei. de acelas¡i cliamebru. Cele clouä sîrme
l se agazä întrc flanculile filetului, asbfel câ snprafala cle mãrsnrare a
fálcii 2 sá ia contact cu ambele sîrme. Cea de-a l"reia sîrrnir sc açazä de
asemenea între flancurile filet,ului, în pozilie diametral opusãi primelol
douir sîrme, astfel ca [ija micromel.rul'ri J sãr ia contacl cu ca în timpul
rn irstr rã ri i.
I)ialnctrtrl silmelol r/o sc alcge în funcIie cle pasrrl filetrrlui în aça lel
ca clirnensinnea mãsLrraLá cu rniclornetml, dimensinne numitä ,,cota
pesie sîrme" çi notatä cu Cs, sä fie rnai mare clecît cliamcl"rul exterioÌ'al
file Lului.
Valoarca cotei pcst,c sîrrne, în mrn, se calcnleazãr cu rclaþia

Cs: d, n ,r[t + __ tI, (4.1)

sll.ì

în care : r1, esle cliamebrul mediu al filetului, în rnm ;

tlo cliametrul sîr'mei sau al rolei, în mm ;
unghiul plofilului filetului, în grade ;
H -- inãrlÇimea plofilului filetului, în mm.

Valorile cliametrului niecliu d, ;i

alc înäl{imii IJ se obÇin pentrn fiecarc
J
tip cle filet clin tabelele anexãr les-
pective, ial diametml sîrmelol rlo
se alcge în func[ie cle lipul çi dc
pasul filetului, din talrcl¿r 4.1. Estc
çLiut cir unghiul profilului filel"ului (e)
alc valori binc cletelminat.e pcnLnr
ficc¿rr-e tip cle f ilet : {ì0o -- penLru f ileb
rnetlic, 55o penl"ru filet în loli eLc.,
iar sinnsnl -semiunghiului se obfinc q

din anexa III.

Iìxcmplul 1. Sir se c¿rlculcze cota ¡reste
sît'lnc ncccs¿uir la rnãrsuralea diauretntlui u) 2
mccliu cu netoda celor tlei sîrmc, a file-
tnlui metric I,I 30X3,5. I¡ig. 4'28. I'Iãsurare¿r cl.i¿r¡retmlui tnediu
pentr.u
- -.,
rezolvare se loloseçte formu- nl filettllui, cu trci sil'mc $i çu tnicl'o-
l" + .f írì- fr¡ã".ìi.r" toate valorile rnetrr.rl obiçuuii.
eler¡reutelor"^r"
cunoscute.
\¡aloarea dialnetl'uhri rncdiu d, se g-ãscçLc în anexa VIII, pc coloana a palra çi
anurre: dz:27,727 mm. În acelaçi tabel ;i pe aceeaçi linie, clar pc coloana a doua.
se constâtà cir ìnlr-aclev¿ìr pasul filetuìui este de 3,5 nnr cle unde rezulLàr ciì cste un filet
nor¡nal. Înrîllirne:r filetului -I1 se obfinc clin anexa \¡I ;i sc griseçte cir pentnt p : 3,5 tnur
.corespunclc valoatea 11 : 3,631999 nttn.

725
 Filetul fiincl tnett'ic, unghiul profilului cste cle 60", cleci

3 : ,i,. 60 : sin ilO" : 0,õ :1 .

sin
222
ln ancxa III se gäsesc valol'ile liniilol trigonorne[rice, iar pcntlu sitr 30'se gãseSte,
pe coloana a doua, vâloârcâ 0,5 valoale cc este cttnoscuLä dc cci cc lezolv¿i mâi des pl'o-
.l¡leme de ttigonomotric. l)iarnetlul slrmelor se alcge in funcfie de pnsnl lilctultti din
itabeluÌ 4.1 çi sc gäsei;te cir pentru p: iJ,5 mm coresputxle d : 2'020 rnm.
Açadal

(:.:2?,2? t-2,020f t f- -Ll- 3,3108e -- 27,727 + 1,020 x 3 - 3,u3t08e-

t 0,5/
: 30,7559 mm.

În rnocl cu Lohll asenlänätor se calculeazir cot¿r peste sîrme pentrtt

,oricare filet.
1-rebuie Ìelinub cir folrnula 4.1 poatc fi aplicat.ir ttulnai pentru file-
tele al cãìror pas are \¡alori relatir- mici çi ca tlrlnare unghiul pantci are
valori rnici : c¿ < 3o30' (v. fig. 4.28).
Pentrn fileLelc la care co ( 3"30' folrnttlei,l.l i se aduce o coreclic
dnpä care cler.inc

of 1+ (']2)
1
Ct:d¿ï D
H
slt:
2

DifelenÇa dintre formulele 4.1 çi zl.2 consbä doar' În aceea cá în cea

unghiul p ce se cletcrminir ctl I'elaçi¿t
cle-a cloua se LrLilizeazä
D^
ta'r. =-.,ta
r"a a X cos .¡. (4.3)
"z
La rìndul siru, nnghiul o se cleberrninä în func!.ie cle pasul çi cle dia-
me[rnl filel-ului cu formula
p
tg ú):-.-æXtI (4.4)

CelceLîncl lelalia (,1.4) se consl.al.ä cä r'ak-¡area l.angenLei çi cleci çi

valoarea unghiuhri cù, depincl de raporbul cliul.re pasul liletului çi diarnetrul
sán, numärul æ ¿rr'încl o valoaÌe conslatìtä. I)acá se line cont de faptul
cãr tg 3'30' : 0,061 rezulbir cit se poabe calcula valoalea criticãt a r;rportultti
pl cl ca'-e separä clomeniuì clc aplicabiliLate al formrtlei (a.1) clc cel al for'-
mulei (4.2) :
! --- n X tg co :, 3,1,11it9 X 0,061 :- 0,191.
d

126
 A;adar, pent.r-tt l.oal.e r-aÌolile raporlulú pld mai mici dcrcît 0,191
se aplicir formula (4.1), ial petrtrit cele rnai ruat'i---rela!ia (4.2) çi cleci'
ìnai¡te de a Lrece la calcttlalca cotei pesto sìrrne, este necesar sä se velifice
laporl.ul p1rl, singuntl elerncnb care poate hotärî, prin valoarea s¿ì, caro
clin cele clouãr reìalii sã fie folosit.ir.
Cazulile, cîncl valoarea acestni rapoll" este mai lnarc clccît 0,191,
sînb lale, asLiel cir imensa maj olit.aLe a problornelol se vor rezoh'a folo-
sincl lela[.ia (4.1).
in actilitabea practicit se înLîrnplá rtllcori ca (ìialnetrul sÎr-melol
existente sä clilere lnai lnult sau rnai pu!in, în plus san iu tnitttts, fa!ä de
cliameLnrl inclicat în Iu acest caz,
l.abelul 4.1, pcnLnr filebul lespect,ir,.
calculele se clesfãçoará în mocl noltnal aç¿ì c.urn s-a ill'oceclal. Ia rezolvarea
problernelor din exernplele cle mai sus.
Diferenla cìint.r-e cliamet.ml silmei c\istellte la inclemînir ;i cel indicat
in taberlul 4.1 nu Lrcbuie sir fie plea rnare, uici în plus çi nici în mintts.
TebeIuI 4.7
Diarnetntl sîrInci folositc la rnãstlrarea lilefclor', îrr rrlln
Tipill filctrìlui
rnctric ln loli (e-=55') tra¡rezoidal

diamctrul nurnär'ul d ianìe trul cìi¿rnlctrul

pnsuÌ sirnrci dc prsi slr lnci pasul si rrnci
pc 1 tol

(\ ') 0,118 28 0.511 2 1,757

o,2ó o,142 24 o,512 7,732
0,3 0,170 20; i9 o,72.1 .t 't ,)1 1
0,3õ 0,201 1B 0,79ô 5 2,886
0,4 0,232 16 0,8{iô G 3,:110
0,15 0,260 1.1 1,008 ti .1,400
(,,J 0,201 72 1,757 10 ir,493
0,6 0,34:l 11 1,302 72 6,581-r
0,7 0,102 10 1,4.11 16 8,7()7
o,75 0,.133 I 1,591 20 1 0,950
0,8 0,.161 8 7,7'32
1,0 o,572 7 2,020
7,2i'¡ o,72,1 (i 2,311
1,5 0,rJ66 5 2,886
7,75 1,008 ,1,,5 3,177
2,0 1,757 ,1 3,580
2,5 7,+41. 4,091
:J,O 7,7it2 :J,2'J .1,400
JrJ 2,020 .r,773
,t,{l 2,311
t,5 2,5 05
i¡,0 2,886
5,5 3,1?7
lr 3,468

727
În rnocl practic sc considelä cá diametrul sîr'mei este accepl"abil dacä
contacLnl dinbre sîrmä çi flancurile filetului se face cî1. rnai deparl.e cle
vîrful fileLulni, ial sîrma rämîne tol.uçi la un nivel mai ridicaL decît vîr-
furilc acesLuia, sple a putea peunibc rnäsurarea cu micromel,rul a cotei
peste sîrrne. În caznl cîncl diametrul sîrmei esLe prea mic, se consl"al"ä cãt
rnäsurarea cotei peste sîrme ctt microtnetrttl nlt se poate efectna, întrttcîL
supraielele de rnirsnrare ale acesLnia cuprind ÎnLre ele diamelrul exterior
al filetului înainbe cle a lua conbact, cu sîrmele respective.
Cîncl însä contactul dintle sîrme çi flancurile filetului se produce în
imediata apropiere a vîrfurilor acestuia, se considerä cãr diamel.rul
sîrmei esl.e deja prea mare.
PenLlu a evita erorile ce se pol ploduce dat.oril.¿i folosirii unor sîrme
tle diametm necorespunzäbor, se. recomandä sä se ul"ilizeze ntlmai sîtme
al cäror diamctm a fosl, indicat în tabelul 4.1, iar ïn lipsa âcestora,
sîrme cu diameLru foartc apropiat cle cel indicat.
Un caz inl.eresanb esbe acela cînd se cunoagl.e col-a C5 peste sîrme
a unni Îilcl., calculatá penLru sîrme cìe diametru 4, clar diametrul sÎr'-
melor cn cale se efectueazä mäsurare di este puÇin cliferit de cel inilial.
Ca urmare çi cota peste sîrmä Ci oblinuLá cu sîrmele de diametru di,
va fi cliferit,ãr pul"înd fi cletenninal.ä cu uçurin!ä prin calcularea directá
a diferenÇci, cn formula
c;
- cs': @'o- do) . (4.5)
[t #l
Penl.ru filete rnebrice, cea cle-a cloua paranl"ezä esl-e cgalá cu 3, fiinclcá
în Lr'-ader'är

ira--1-l :I-r 1 :t ij-: tl-2:3

.t'å sirt 3o' o'5
L i
çi cleci se poate scric
: dò. (4.6)
C;
- C' 3(då
-
F'orrnula (4.6) aratä cä cliferenla dinbr-e clouä cote pesl.e sîrtnä, cal-
culaLe fiecare cu sîrme de diamel.re cliferite, cste egalä, pcntnt fileLele
metlice, cu de lrei ori diferenÇa diametrelor celor douä serii de sîrme.
Pentru toabe celelalte tipuri de iilete asculite se foloseçte relalia (4.5).
S-a arätat cá la detelminarea col,ei peste sîrme sînt necesare trei
sîrme cle acelaçi cliarnetru. À{äsurarea se poaLe efectua çi dacä diametrul
uneia clintre sîrme este diferit cle cel al celorlalte douä, în care caz, în
timpul mäsurirrii, cele clonä sîr'me cle acelagi cliametru se açazä pe aceeaçi
parte a filetului, iar: în partea opusä sîrma cu cliametrul diferit. In ase-

728
meüca c.âzul'i, cle obicei se cunoaçl"e sau se calcrrleazá cota peste.sîrmá C",
corespunzirl.oale cliamebrulr"ri ceìor douir sîrlne tle acelaçi diarnetru do.
Cea rle-a lreia sîrluii ar.încl îns¿i un cliamctru r1j, diferiL de al celorlalte
clotrã sîr'rnc, r,a influenla valoûLc¿r coLci pest.c sîrrn:"r, rnodificincì-o într-o
nouä r'alo¿rle, not.aLä cu Cj.
(lunoscîncl coLa pesLe sîrrnir Cs pentru c¿rzrrl cìnd Loate sirmele ar
avert rrcclaçi cliameLm, egal cu ccl al celor clou¿i sîrme, este mai rrçor
sã se calculeze ntrrnai diferenta ce sc produce plin folosirea unei sinqnre
sîrrne cle cliamebru tlifcrit rli, clifeLen!ãr claLá de rela!ia

Cs Cs
-2
-,
dó- dnl _1

L
ì*t_--
sln
(r.7)

cAle esLcr valabilá penLru Loate l"iprrlile ilc fileL ascu[il" çi tliiclii foalte
pufin tlc r-claÇia (4.5).
filcle metricc folrnul¿r (4.7) sc sirnplificå tlacir se obselr'ä
ì)ent.r'rr cã
pnlrrnIt:zrr l -i-
1

_ are \-aloarc¿ì 3 ;;i tlcci

SIIì' '-
t.)

(:; c" =. ! çr;-,t,¡ (d.s)

lìxetttplul !. S¿"r se o¿rlcLtlezc ttottn cotA pcstc $lrrnc cu urìiì (linlro sÌnrìc cle dia-
meiru rlilerit, ¡rentru tnrìsur¿rre¿r unui lilet, çtiirrcl cå pcrrtlLt cazul cìrrrl tontc slrrnele
averu rccla;i (liùtnet.Ì'u ¿0 : 1,008 rnrn, cota peste slrtfld ct'rì C,r : lliì,07 t mrrr, iirr rlirr -
melruì.-sìrrrrei rrcegale este d/ : 1,1b7 rnm.
I)iftrlcnlir tlitt[rc noua çi úechca cotrì pcst.e sl¡rn¿i se ciìlculeitz¿i cu lclliia ( 1.8) asilel
c,^ - --2'1r,r;z *
.s- cs: 1,00s) : 2,2235 rnni.

.ltotta coILi va fi egrl:i cLl surn:ì clintlc veche:r cotã r;i rlitcrcn[e crrlcrrì.rLit, arlicã
ci: c, l- 0,2?3t : tì3,071 | 0,223J - llit,237J urn.
Pcltl-t'Lt lileLe tnebricc fclnnula (,1.1) poaLc fi sclisir sub o lolrn¿i 0u tnult
rnlri sirnplil, în scopul dc a uçuL'a calculele, astlel :

Cs : rls -l- N, (.1.9)

îtt t:alt: N csLe un nuìn¡rr cc sc ia clin {.al¡elrrl ,l.l¿ in luncLie clc lnstrl file-
tuìni si de diameLrul sîr'rnei folosil.e.
lìrernplul 3. Sit se calculeze coLl pesLc sirrni peullLr r¡rrisuL.rro¡r [i]clulrri lf 2 t x 1,ã
cu rne[ocla celor tlei slrme.
I)in ¿utcx:r IX se i¿r rli¿rnretrLrl urecliu tlr:23,020, irrr cliu [¿rbclLrl [.2, penLlu ¡tasul
¡r .= i.¡ si pentlu cliLtrnoLlul silrnci do:0,¡ì6f1, se g-rìsegte N 1,21)9. .\cesIe v¡lori se
--
ntlorìilr: in [orrnul:r (4.9) ¡i lezult¿i
C* : 2i1,026 l- 1,299 : 21,iì2Í nrrrr.

{l ManLr¡ìlr.tlsLfunganllLìl
r29
 2

ob
Fig. 4.29. XIicÌornotrc pentr.u controhrl filctclol' pÌin nretotlÌ cclor' It'cj \Îr'tne,

2673 + 5

6 7 I /0

lfig. 4.30. ìIicroructlu de conslrtt cfie speciaìir ¡rcuIrLt

rnirsutal'c:r di¿rtnetlului rnedin al liletelot' extcrioale.

[30
 Tabelul :1.2
I'r¡lolile uriìr¡rnii N dir¡ lor¡nula (4.S), in ¡nrn

Iilc tu I rr i slrmei N

0,2 0,1 18 0,181 7,21 o,724 1,090

0,25 0,r,12 0,210 1,5 0,866 1,299
0,3 0,170 0,250 7,75 1,008 1,508
0,:t5 0,211 0,300 2,O 7,757 1,?39
0,4 o,232 0,350 2,5 7,441 2,158
r), .f 1; 0,2{i0 0,390 3,0 !,732 2,598
0,5 0,291 0,440 3,5 2,020 3,029
0,{ì 0,343 0,509 4,O 2,317 3,460
0.7 0,402 0,{100 4,5 2,595 3,888
a,'7i¡ 0,433 0,050 5 2,88û 'ItJZÒ
0,8 0,401 0,690 5,5 :t,177 ,1,768
T 0,572 0,850 tl J,¿IOó 5,208

l,a nritsut'area filel"LLlui, clupir rneLocla celol tlei sînne, cLr aj uLorul
rnici'ourcLrului obiçnuiL, apar dificultäfi din cauza numiìrului rnare de
corPtlri ce trebuie marìevrate: piesa, micrometrul, plus cele l"rei sîrme.
OperaÇia cle mäsurare se u$ureazä mull. dacä în acest scop sc folosesc
micrornctre special construibe, la carc sînnele sînt spr-ijinil"e sau moììtate
îrr supor'lii 1 çi 2 de consLrucÇie specialá (fig. a.29).
Diainelrul mediu al filetului poate fi mäsurâb çi clirecl" cu un miclome-
'Lr-u cu fãlci
cle o consl.nrcçie specialä (fig.4.30).
FirrÇiie micrornetrnlui,nobal.e cu 7, 2, 3, 4 6
9i 5 sînt iclenLice cu cele corespunziìl-oare ale 60'
oricirrrri micr-omet.ru normal.
SLrplafeÇele de mirsurare 6 ;i 7 sînb reali-
zal-c plin intelrnecliul a douä adaosuri demon-
tabile ;i nu mai sînt plane ci profilal.e; pentnr
fiecale ti¡r cle filet existä altãr pcreche de
aclaosuli, 1n trusa unui astfel cle rnicromel-nr
sc rn¿ri alLi gi alf.e adaosur.i: conic scnrl, 8,
plat 9 9i slelic 10. Cînd limita de m¿isurare
<:stc 0--25 rnm, reglarea micromebrului se 7
f ace prin contacl,ul celor douä adaosuli.
Pentru reglareâ micrometrelor cu limil.e de Iì'ig, 4.31.. Scirema rnäsurårii
fileLului cu micrometml din
rnãrsurare mai mari, se folosegLe tij a de figura 4.30.
regiaie J 1,
Ilroarea de mäsurare a acestor rniorometre este cle cilca douä ori
m¿ìi mare decît, la micrometrele netecle de precizie normalã, asl,fel cá
ele nu vrtl fi folosiLe la verificarea calibrelor filet sau a Larozilor de precizie
inaltá. Schifa din fig.4.3l aratãr pozilia aclaosurilor 6 çi'/ ale microme-
l.nrlui în l"irnpul mäsut'irr.ii.

131
 5. DESEN TEHNIC

Descntrl tcInic se stttciiazir îl.r cacll'rrl;c:olii profesionalc asLlcl cä

to!i sIr'¡¡ga¡ii;i-au îns¡;it. roçirnile de ba)¡r ¿rle acesLci tliscipÌirrc. 1n
care
cele cÌe urlneazá r'ol fi lr'¿iLaLe cloar ttne.le element.c de cleseu Lt:ìrnic
prezinIir o irnportan!ãr clerosebit.á îu acLir,iLatea ¡llacLicii a stlttltgriILtlui-
Vol li tlataLe lugtlziLalca sr-rprafefelor'çi rnodul clc lrotat'c â acest'ei¿ì
pe desell ÎItsctict'ea tolclan!cìor' ;i llol'al'ea filctelor

5.1 truGozlTA't'rtA suPnaFEl.DLOIì $I MODUI, UH

NOTAIIIì AI, ACDSTIIIA ÏN DIÌSIìN

1n tirupLrl ¡l¡eltrclirlilol plin a;cÌricr-e sc lloL ob!inc stlpr¿ìlclc tìc <livctt'se

calitäti îri f'ricçie ¿e r¡ai rn'lfi palarnetli culn sìrrL : r'iLtlza cle rt;cltiere,
lnal.cr.íalul¡i sculci ;i piesei, mitlirne¿t ¿tt,¿ttrsLtìtti, l'ltlorile rlnQliirt-
iilo. ¿e âìczarc;i cìe dcgaj arc ale. cu!ituìtri, ttráriruca unghiului
"utit,,i.r, tlc;itac"
*ä.irrr." iazei cÍc ¡r-,Lurdiri a r'îr'fului cu!,iIului, caliLat.c¿r licrhirl LrlLri cle
rãcire etc.
Sc. zics cá o auuutiLii srrplala!ã prclucrtrtä csl,tt clc o calit¿rIc
brlnãr
aLunci t'îtrcl nercgulalitä\ilc ce o Însoçesc att valot'i mici' '\ici iltL este
,,or¡,, cìe abateri cle la i'olma geornetriciì colectit ¿ì picsci (or liiiLate,
conicil-atc, poligonalitute ct,c.), ci clc a;a-tluIÌIil-a lìli0rogtlorncLt'ic a ¡riesei'
1n alisarnlllirl siíu suprafa!a picsci cste perfect ciliuch'icá sau conitlt nLrrnai
ãn in tirupul açchiciii, aeiaç:irlte cle m¿rterial ¿irt cre¿rt pe suplala!lt piesei
mici nelc.gulat'itä[i plin smulgerca cle nìatet'ial etc'
Cercgtit¡ile rìin uìiina ll'('ûìe ¿lu dernonsLt'at cir via!a olgarlclot clt:
maçi'i csLc în Iu¡cIic clc c:¿rlitatc¿t suplafelei, cle mãritnca. ttt it l r'ls1)e-
,itlilitnr lezull-atc în tirnllul plelucrirlii. Ll¿t ttt'tn¿rt'e a accsIci collsl¿rtirri,
în iirclusLr.ia c6usLi'ucLo¿rr'ò cle rnaçirii sc acot'clãt o aLcn!ic lllerell ltliti lrlal'e
calilir!ii sLrl)ì'¿ìfelclol' picsolol'.
Iio!iLr¡ca cle caliIate ¿t supr¿ìfelei lru se mai folost¡te s¿ìLl rltt Ir'tbuie
sãi sc foloseascãr întnrcît în iocul ei a losL introclus Icrlnenttl
(lc r¿1rlo-
zi1a1e rt su¡y'ctf elei care rcprezinl-ãr ansalnblul net'egulal'itäf ilol ttlt<'i sttllra-
fe!e ce rrri sînt însir abaLcri de lormä. Tenninologia ;i clasific¡rca Itrgo-
zií:r1ii sultlafe!clot cste lcglemerntatä, la noi în !alir, plin S'f¡\S ir7¡i0-66'
Iìugozital"ea unei suprâfeçe poate fi oltst:r'r.alil urai bine tttLttirti cu
ajuto¡il rnic¡escopului, iu care ocazie rnict'clnetcgnlaritãr!ìlc pot fi iná-

t32
rite çi observale cu uçurinÇä (fig. 5.1). În acelaçi scop se folosesc çi alte
aparate speciale cum sînt. plofiloscoapele çi profilografele, ultirnele fiind
capabile a face;i îruegisLr'area pc hîrtie a profilului suprafelei celcetabe.
Fiesa cilinclricä din fig.5.1, û a fost seclionaLä penbru ca astfel sä sc poatä
ûbserva nelegulariLãr!ile. À,Iãrritã cu un microscop, o porÇiune,4 din plofilul

ig b

x
0

v
liig. ã.1. NclogLrlalitãrtilc snprafefei plelucr':rte :
ú - piesâ secîionatä ; þ * profllul suprafelei În sectlunea pie-
sei ; c
- acelaçi .profiJ, märit,
supralefei, ap¿ìr'e ca iu fig.. 5.1, ü uncle se disl.iug rnicroneregular.itãlile
suprafelei. Irolosincl r-r puLele cle urãrire çi mai ìnare \¡a apare un profil
foarte variat aselnirn¿1tril' cu cel clin fig. r.t.7, c'.
Prin S'l¡\S 57:10-6ij s-a slabilil. ca rugozitaLca suprafefei sã sc nobeze
pre desen prin uuul clin semlrele reprezent,ate în fig. 5.2. Semnul dirr lig. 5.2,
* este senrnul cle b¿rzir, forlr"ral. din clor.rit liuii înclinal.e una fafa clc ¿rll.a cu
,Íì0o, cea din clreapl-a avincl inãlfimea clublä fa!ãi de cea din sbîuga. În
cazul cînd penh'u srr¡rrafa!.a lespecl.ivãr mai t,rebuie indicate çi alle
caraeteristici ale acesteìa, sernnnl se completcazã cu un bra! olizonLal
4fig. 5.2, Õ) cleasupra càireia se sclie indicalia corespunzätoare (crotnat,
nichelat, brunal. etc.). Lungimea bratului va fi egalã cu lungimea tcxtului
scris peÐtm a sublinia inclicaÇia respecl.ivir.

133
 din fig. 5.2, c;i 5.2, tI cliferã cle prirnele douã doar prin li-
Scrnnelc
mir.rfa olizontalir ce tlece prirr r,îrful laturii clin sl.înga, formînd un triunghi
æchilateral. Cornpletalea simbolului cu aceastä linie indicã obligativitatea
,ca suplafafa sii fie r-rbfinutri nurn¿ri plin inclepärtare de rnaterial (strun-
$ire, gãurire, frczAle, r'ectilicale cLc.).

õ
\ò
t b C

0 0

def
Irig. 5.2. Silnbolurile Iolosite pentlu â itrclica rugozitatea suprafelei.

Splc deosebilt: clo sernncle precedente, cele clin fig' 5-2, e çi 5'2, f'
p¿r cai.c a apär.nt, uu rnic cercule!, interzic îndepirrtarea de material de
pe sulll¡fa!ã respeclivii, În acest caz, snprafala r'ämîne a$a cllrn a rezul[at
¡clin LLLlnare sub plcsittne, larninare, ambul.isare, presare eLc.
Nici ¡nul din setnnele cle lnai stts nlr poate indica singur rugozitatea
sLrprafcl.ci pet.rtlu cã mai l.rebttie adäugal.ir gi valoarea aça-numitulu.i
parutnelrtL tle r uqozilctLc.
St.anclarclul aminLit. mai stls sLabile;;te cä rugozitatea snpratefei
po¿,rtc li caracterizatá p¡in doi palameLri: Il.q . - abaterea medie a nere*
çulalitir{ilor' ;i }l¿ --- înállimea neregttlaritä{.ilor.
ltbult:reu medie e nerequluritit/i1or, notal.ãr prin sirnbolul l?*, esLe
,v¿ìlc!¿ìr0¿r rneclie a or'<ìonaLelor (l/1, Uz, , , , ¡7r) puncl,elor profilului fafå
,Ce lirri¿r nLeclie a plofilLrlui (fig. 5.3) çi se sbabileçte cu formula

:u-]l!J{L'!: !-"' t !L:t+ !t"

R,, "

Ì¡irll,ir¡ca tieret¡ul:u'iLáÇilor, not.al"i nrrn simboiul Il, este tlistanla

rÌi€die clinLrt: celc Iuai înaìLr: cilci l)llncl.e de vÎr'f çi cele mai joase cinci
gcuncLe de funcl alc plofilulLri elecLiv, cuprinse înire linia exteïitlilrã e
4i cca inl-erioal'ir i.
lnirl(.irnile acesl.ea se másoalá fafá cle o paralelã la linia medie, si^
iiuatã în af a¡a liniilor ext.erio¡rr'ã çi interioar'ä (fig' 5.4)'

ÿLà
 Valoarea parametlului Il¿ se calculeazá cu rcla!ia
Rz: (¡11 -l- Rs -F n5 + n? + n,))
- (r¿z * 114 -1, ¡6 + lln -f Rln)
5

Atît pen[rlr llo cî1. $i pcnL¡t R, se foloseçLe aceeaçi trlritaLe tle nrásnrir
ði anilnìe miimea de milirnetru, adic.ä micronmel,rul, notal cu pm.

,l
l_

0 x

_-_\
-9

Fig. 5.3. Diagt'arna pt'ofilului suprafelei

e - linia exlerioarä ; ¿ - lirlìa lnteÌioarå
ln practicri, pe desencle tìe execrtfie, se utilizeazá de obicci rìumai
valorile pararnel.rului R¿ clin care cauzä simbolul Însãrçi nu se mai scrie,
scriindu-se numai valorilc salc. I)acir îns¿"r esl.e necesal' ca ruQozit,atea

lìig. ã.4. NIodul de stabilire a lnälIimii medii a neregitìari[:ifilor

fl", irt acel caz sc trece çi

suprâfeçei sä fie caract,elizal.it prirr parameLlul
simbolul respecl.iv.
Iatä cîteva exemple de notale pe desen a serntrclot'penLlu rugoziLabe"
Fig.5.5 araLá cãL suprafâça poate fi oblinutir oticnm, priI.r alchiere
øau priu oricare alt procedert, clar abaterea medie aliLmcLicir â noregtl*
Xaritäfilor sá nu fie mai male clc 6,3 ¡rm.

135
 I)ncir palameLlul folc¡sit tlcbuic sii fie R¿ se l,rece sirnbolul respectiv
(lig. 5.ô.).
[Jneori esLe nccesat-sit se inclictt pc clesen nu nutnai valoarea rnaximi¡
a ner-egttlat'itãlilor', ci sii c:ea rniuirnir, în care caz cele douit valori se scriu
nua sub alta, rleasu¡rra sirnbolultri lugozitä!ii, cll În fig. 5.7.

;Ll;i$ 5.ã
M- *,%
llrg. ó.0 lli¡3". i;.7

lo 54//RC
aEo
C¿/¡t
630 / 2s/
X,,*, ,;h,
lrig. i¡.[i- Fi.l. 5.9 I¡ig. l.li)

Olice altc i¡riii:aIii ctt plivire la sLalea srrlllafefei piesei se indicä

priu cur,inl.e sct'ise cleasupla blalului semnttlui, ca în fig' 5.8'
lrr caztrl cînd caliLal"ea suplafcÇei trebuie o¡linul.ii - Ìn mod obli-
guloriu prin î¡depirrtarc cle rnaLelial cleci çi plin açchielo, -se folose;te
- scrnnul rc¡rrczenLat în fig.5.9, în
c¿ìre ¿rpare;i Iiniu!a olizr-,ntalä de
sub numiri'.
Ìn sfîrriit, în cazul couLlar celui
t I
de mai sus, aclicãr atunci cînd se
I
interzice îndepãr'l.zrrea de uraLeri:rl,
3C sc f oloseçl.e sentuul clin fig. 5. 10
B 6A cale conline în plus celc ule Çul iìe
sub numirr'.
Sernnele de rugozit,aLe se agaza
Fig. ir.11. Àçezarea setnrteìot' ile t'Ltg-ozi-
liìte pe tlescrrul picst,i. chiar pe suprafelele la care se referä
(iig.5.i1).
Dc legulä, riu se indicir lugoziLatea suprafelelol filetului dar la scutre"
veri[icatoare etc. este necesará aceasLá indicaÇie, în care caz semnul
respectiv se a¡azã pe ciiamel.rul exLerior al filetului (fig. 5.12)"
l)acá to¿il.e suprafefele unei ¡ricse äu aceeaçi rugozit.ate nu se mai
trec Loat.e serlnele pe clesenul piesei, ci semnul respectiv se açazãr dea-

r.36
$upra indicalonr]ui (tig. i.il]). I)iuicnsiuuilc scrnnului çi ale cifrclor'-,în
âcest caz \'ot' fi cle douã oli mai nìaì'i (ìecîL cele clin cuprinsul (lcse-
ñului. -

t.6

ò
t6 \

l,'ig.:).12. inscuruate¿r ¡rc rlcsctt a rugozit:ì[ii filctului

\o
e .R

5 5

l¡ìg. i).1:i. insr'¡¡trr¿rlc¡r I'ugozit:ìfii pc rlcscuul tle cxcclrfie

t6
( 0.
\ C¡
+
rs!

lìig-.5.1-1. Îliscnlalca nrgoz-iililii ¡tc tlcscnul tlc r:xcr:u!ìc

Se întiÌnesc si c¡rz.uri cînd deasupra indicatolului se gãscsc. trecute

rtrouå sernne cle rugozital,c, ca în fig.5.1,1. Prirnul semn araLil cum sä
$e execuLe suprafc!.ele piesei pcrtru care pc (lcsen nLr s-a Lr'ecut nici un
semn de nrgozit¿rtcr, ial ccl clc-al doiiea selnrì repctaì semnul de rugozit.ate
trecut cleja pe clcsenul picsci, nÌoti\¡ pelìl.m c¿lre a fosL închis inLre paran-
leze.

x.3?
 5.2. iNSC{ttEltfìÅ Tot,Etl;tNl['ÐLÛnì Pn I]ESEN

Pleluclai'e¿r piesclol pe strtrng se tacc ¡le llaza descnttlui de executie

în c¿rtc s;îtrt trccut.e fortna;i Loate dirncnsiunile piesei'
Dacã condiliile ile as¿rmblare o cr:r, uncle climcnsitrni t,r'eT.ruieexecul.¡tto
ûu tltar(ì preciz,ie în carc caz, pe clest'.tt, apîI l)c ljngã valr¡rile norrrinals
rnai mici
çi aça-rrrrmitele abateli. Accstea sc scriu ctL ciflc dc dirnensirini
decît coLa însrigi (r'. tabelul 5.1).
în tabeltil l.¡.i sînL dal-e exern¡rle cÎracl.eristice cu modul curlr sÎnb
¡rot,al.c ¡te tlesen abatet'ile aclmisibilc'aìe cotelol cle 1a valoarea nominalä"

Ifll)elul Ò.t

Inscriereit roleråìnfclor pe desol

Notalc¿r nb¡rtcrilo¡ Cilircrr lolerrnlclor lttsct'isc]pc rlcsen

tlc cxccufit:
¡rc tlesettul

CoLa nourilt¿tli¡ dc 3B tnm Llebltie exectttalå în aça

Icl incìl- coLa elccl.ivit cc se sLallileçLe pt'itr másttlare,
1 øsai1flif - I sá nLr fio tn¿ri rnicá cte 38,045' dal nici tnai rnaLe
decìl- 38,0115 tntrt

45t:af I
(ìohr trotninalå tle 51 mm sá nu fie mai mate cleclt
5.tr,2 mrn, da¡ nici mai micä tlecll 53'9 mm

trl¿isulatir cu tnicrontetrul piesa esle bunä dacä dia-

,¡t,2 l./r! rnett'Lrl efeoliv csle cupi'ins lnlre valoal'ea rninimá
t_
de 41,75 tnut ¡i o valoale maximå de 41'88 mm'
f)aoir piesn ii.. chia¡ vaioatea nominalä de
.12.00 ¡nnr utt csLc btt¡rir Îu ¿rcest caz

\t+5 tC./ Abatclile sinL sirrrr:Ll'ice fa!å cìe cota norninalå'

În ¿lcesl- cÍrzco[â oloctivir poat.e avea olice valoare
r:Lr¡l'iusä ltr1.r'e lirniLele 41,9 1i 45,1, inclitsiv cota
trorninalit de 45,00 rnm

I ø?0io.o8 ,I Abatctc¡ itrttrio:rt'i'L c;tec3 rl.:l ctt zcro ¡ i tltt a tna I

fost ¡r: cl:.i:u D:¡i dilr:¡r'lLrLr I ef ccLiv a

LrccuLit I

iriesei poll-e cip,iLr vrlcri cupritrse în tre 20'00 ç l

20,08 Innt ì

935 to.t¿
¡\batcrca supet'ioat'ir fìintl egalä cu zcto, ìnseamnir cã
tli:rrnoLrul picsci utt l-rebuie sá capetc vâlori lnai rna¡i
I
I

dccîL cota notninalä (lìó) ci nntnai mar mici' pinä la

i

l
34,88 tnut
,1
'.),
f.38 :.:
.r: I
 5.3. NOTAIItrì¡\ ITILEII'ÐLOn PE ÐESIìN

tln filet oarecare cslc caracLerizat print.r-un nulnär relativ rnare

de elemente cum sînL : rìiamt:tlul nominal, pasul çi sensul elicii, profiluÏ
filetului etc. ceea ce fac.e ca noLarea sa pe desen sãr nu sc poatã simboliza
printr-o singnrir literã.
ta simboliz-area pe clesen a unui filet se foloseçte o combinatie de
äitere çi cifre care îrnpreunä caracterizcazá tipul respcct.iv de filel..
Explicaliile cu ¡rrivire l¿r simbolizarea fileteìor sînL concentlaIe î¡-r
tabelr¡l 5.2"

7-obcÌttl 5.2
Siurl¡olizarea fi nollrcil lilctclor pe descnul rlc excculio
Exernplu
Tipul Silrbolul tle notale pe
Explicatia sinrbolurìlor folositc
liletului Iilotului dcsen a
lilctului

F6!et metric t\i lvl10 À{ al'atã cã fiìetul estc rnetlio iar

cifra 10 r'eplczintå clÍamet¡'ul exte-
rior, În rnnr. I:'aptul cä nu sc iudic:i ¡i
pasul filetului at'aLä cã iìoostâ at'e
valoarea nolmal¿i care se ç[ir: sau so
gäscgte ln tal¡clele crr filet ntctrie
normal (v. anexa V111)

Fllet met¡ic fin xf X{72 x 2 Litera ùI çi nunrårr,rl 72 au acccu¡i scrruri-

ficatie ca mai sus : M - lilet. rnetric çi
72 - diamcin¡l exterior âl filetului.
Cifra 2, scriszi dupä semnul lnrnulfilii,
reprezintå pasul liletului.'l-r'ccî¡idu-se
çi valoarea pâsului lnseamnii c¿i filetuì
ntt esLe normal, Ilste vorì¡a rìc ulr
filet metlic FIN

F'iìet metric conic liÀI /iìU:10 x 1,5 Litera 1l a¡'atir cir filetrrl estc conic iar
numärul 1,5 r'eplczintir valoarca pasrr-
Iui. ()clclalte ulcn¡cnte alr acceâfi
senrtrilica[ie ca ¡nai sus

Filet metric spe- srNI s?[r (irupul de liLolo S, inclicir oaractemÈ

cial penlru in- 10,5 x 0.5 spccial al tili:Luìui. Celcla'lbe eÌcmelìtû
clustria opl-icir çi alc simboltrlui nu acoeaçi scrnnificafci
de nrecanicir fi¡lã c:¿l ¡nai strs

t3$
 Tt.tl¡r:luL 5. I (contiÌluats)

Excrnpln
T ipnl Sirnbolul de rìotârc
filctului filetului ne dcscrl r Iixplicalia si¡ubolrrrilor lolosÍte
' filctul ui

F'ilct În inci \\r 5/8 W alatå cir filetui es{.e ln incl

( \Ã'hitrvolth) (WhitrvorLh) iar numãnrl lnl.r'eg sau
frâcf ionâr carc urmoaz¿i inclicä dia-
rnctÌul exLel'ior âl fileLuhri exprimat hì
inci. Tl'anslolrnâl'ea din inci ln rnili-
rnetri sc iàce plin inrnulfirea cr¡ 25,4"
in cazul clc fafã sc ob!iue:
r 25.4xr ll;
25, 1

88,3
... 15,87ã ntttr
irasul IilcLului nelilucl intlicat rezuìtä
oir cl 0stc ttoLrnal, deci sc poate ail¿i din
¿ìrìextì X1,¿

Filel cilinch'ic 0:)1.!" l,iLo¡a (ì sc rcfcr¿i Ì¿ì ruì lilol" 1n inc|

perrtt tt tc';i (Whituoll-h) cì¿rr dcsLi¡r¿lL fcvilor.
lìracfia care ttrrnsazá clu¡;ir litcla G
lcpi'eziutãr cliamett'ltl gitLtt ii Ievii,
exprintrì[ îrr irrci çi nu tli:tlrlr'llttl fi]c-
tului. in rccsL cuz diarrrel"lrl cxterior
al filclului sc âflå ciin ancxa X111 I
tot aiei sc âfl¿i çi valoarea pasului
cxprimal in nurnãr dc paçi pe lun¡¡imea
dc un inci

Iìil0t. conic pcntru 1i(.; KG:.ll.l Literele I{:;i G arâLir cá fileLu1 este
]e vi conic, pcntlu fevi iar nrirnirrr:l lrrtreg
s¿ìì.r fr'âotional indicä v¿rlnllca aiiânne-
lmlui interiot' al tevii, expriûrat În incl

Filet conic În inci, llr DT JI '+ 'foaIe elemer]tclù tcestni tip de filet
cu ulrghiul ìntÌe jnclusiv p¿t.sttl, sîttI oxprimnte în inci"
flanculi I'iletul llriggs asigì"lrit o tnai buuã
60'(ìì'iggs) cl,:rn$are a ansatnblårii lilctaLe

tsilet Lrapezoidal ?',r 1'r5l x 1l Gluprl de liLerc T¡ simbolizeazá filetul

l-r'apezoidaì, ial
trutu¿irttl cttprilts iuLre
simÌ¡olul fileLuìui sii scrtlnul lrtmttlfirii
reprezinLä diarneL|ul exlcriot' aÌ file-
tului, În rnilimetri. Numãtrul scris dupã
semnul lDrnulfirìi este pasrtl filetului
exprirnat - de asetnetteti - lo mili-
rnett'i

140
 j'ui¡clul. J (cotrtinuare)
',;.

Exemplu
'f iPul Simbolul cle notnle IÌrplica Iil sirnbolutilrlr Iolositc
filctulrri filetulrt i pc rlescn n
filetultti

Filet ilapczoidal T¡L TrL30x 4 Lläpczoitlaìc, folosil"c ìa ¡lnels

penLm locornotive piose alc IocotnoLivelor', âu clirnensiuni
difelitc clc cele aìe Îilclclor Lt'apezoidale
nornìalo gi pentrLr a sc facc tliferenta
lntt'e âceste douit tipuli do lilete, l¿l
ccl pcntt'rt locotnol-ivc sc itltt'odltce
lilera Z. CclclalIe clettt0tttt altl sit¡rbo-
lrrlrri, liIcle çi ciile, ittt lttt'crl¡i st'nlIti-
fica!.ie ca rnai stts

Filet {cr¿istt Liu s' SÍ18 x2 Sirnbolul tiletului lerirslt'átt ltrccpe cu o

liLerã (S), dupá câl'e ì.ll'lr¡câzá un
numär (:18) cc lepl'ezillLå valoareâ
tlíamelrului, ln ttttn, semnnl lnmultirii
çi un alL nutnär cate tlãl valoat'ea pa-
sului filetuìui 2

{lilet pãLrat PT Pt24 X F Peutt'u simbolLrl fileLului páLrat se folo-

litcl'e P¿, dLrpä care ¡-trmeazä
sesc douä
nn numãr (24 mrn), penLrtt diarnetrul
exLerior al filetului, semnttl lnrnuìlitii
dnpä care se Lt'ece pasltl filetului
(5 rnm)

,Filet ¡ otttnd Ãd Rd30 x 1i 8 Grupul de lilele lld se rcferä la liletttl

ro-tund iar nümáÌul (30) reprezintä
diametrnl exlerior al filetului' lu mm.
Pasul se exprimä irr ltacfitrni de inci

-lF ilct Ildisott ti 827 ele electricc crtrn sll'tt becurile

corpul sigurânçelor S.a'm.d. folosesc
pentm âsamblare, un filet de tiP
ipecial, filet IÌìison, sirnbolizat prin
Iitela E.
Numärul 27, sct'is dupä simbolul lite-
ral, reprezintä - cu aproxirnatie -
diametrul exterior al ftletului. Pasul
filetului explimat ln milimetri nu se
trece În simbol; el se gãseqte ln tabelo
(v. anexa XXVII)

FileL Þeutl'u apá- IìA G FAGlOO Numántl reprezintä diarnet¡ul exLerior

rätorlle de sticlå ln rnm. Pasul nu se indicä
ale corpurilor cle
iiu nrina!

r41
 I abelul 5.9 (conlinudic)

Exemplul
Tipul
filetulul
I .,",ootu,
fiteturui
I dc notare
ue tlcsen Explicalia sirnbo'ltlrilor lolosi ll
a^ filctulni
| I

Filet pcntru valve v v12 Pasul nu se indicä pe desen. Nurnãnrl (12)

clin cadml sitnbolului indicã valoarc¿l
diametmìui exterior' (valoale rotunjiiá)

Filet pentrtt B B5 5 indicä diametrul ex[cl'ìor a] file-

burlane de tubaj tuìui l¡r inci. Pasul nu
sc itldicir

Filet pentru leciPi- GI, GL IO Nu¡nãrml 10 reprczintã tìiatnclrul exte-

ente de sticlã rior, ln mtn. Pasttl ¡rtt se i¡ltlic:¿i

Filet pentru obiec- ob ob 415 Nurnãrul fraciionar 4/5 carc rtrnloazã

tive de ¡nicro- sirnboh¡lui liLerar OÓ r'cprez.intã dia-
scoâpe met¡ul intel'ior aì piulif ei, îrr Ínci.
Pasul nu se indicá

Filet pentru tuburi IPE IPE 7t) Nu¡nãrul 16 inrìicä diametrtrì inl"erior al
de proteclie tubulni
etançe
 ll. Åçchierea çi se ulele açe hietoare
f oNosite la strumiire

6. A$ÐFÏIEÏðAA FRÏN ST'EB{JI{.TIRåI

Procesul de açchiere, sl"înd la baza operaJ.iei de strunjire, trebuie

årine r:u¡roscut de strungari, pentru ca aceçtia sä poatá folosi din plin
conciuziile practice ce se desprind clin teoria açchierii" Problemele de
teori¿r agchierii sînl, numeroase, dar ¡ru toaLe au aceeaçi importan!ä
pentru sl.rungar, asl,fel cä în cele ce urmeazä vor fi bratate numai acelea
,Ðare se refer'ãi la operafiile de strunjire.

ô.1. nt[$cÃrì[[,Iì NECIiS,q.nÐ Ä.$CHIEnIÌ T,,{. S'r'ft{iNJiltE

Realizarea açchierii presupune pe de o parl,e existenfa unei rniç*

r:¿ili rolaLive înLre scula açchietoare çi piesa de prelucrab, iar pe de altá
plrLe se cere scula, sâu numai táiçul, sä fie mulb mai dur decît mate-
-ca
ti:rlul piesei. In mocl obiçnuit, la strung piesa se roteçte, executîncl miç*
careir principalä, iar: cuÇitul executä mi;cärile de avans longit,udinal sar.l
'Lr¿rirsversal (fig. 6.1). La sLrungirea cilindricä avansul longil.udinal asigurä
pilLlundelea continuá a cufibului în maf,erialul piesei çi astfel se asigurä
detaçalca fárä în[rerupere a materialulni sutr formä de açchii. În acest
caz rniscarea de avans transversal este folosibä pentru apropierea cu!i-
'tului de cenl.rul piesei, cu care ocazie se stabileçte lálimea açchiei, sau
grentm letragerea culitului în afara conturului piesei.
t\lteoli, çi anume atunci cînd se face o strunjire fronl.alá, rolurile
celor douä miçcäri de avans se inverseazä, dar esenfa procesului de
.açchicre rämîne neschimbabá.
La sbrung, miçcarea de rotalie a piesei estc co¡rsideratä ca fiind
lni¡carea plincipalä, pentru cä ea realizeazä márirneavitezei de açchiere.

L4s
 [n genere, se considerä cã vil.eza cle açchiere este viLeza pe¡ifcricti a
piesei la r'îrfuÌ culitttltti, r'itczii cc se poaLc calcrtla ctt formuìa

,=: rixdxn
"
îff "; u: .*, tltt
(6'1)

in carc : d es[e cliametrul piesei, în mtn ;

rt Lurafia picici, În rotafii pe minul. (r'ot/min).
- Produsul nXdX¡¡ s-a itn-
llryoræ prmiPok Asrhte pär'!it cu 1000 ¡ren[r'rt cir în
lormulä diameLrtrl rl sc Înlo-
cuieçLe în milimeLti, iar I'iteza u
Lrebuie sã se ob{inä în rncLri
Axo pe mintrt.
În plac Licir ploltìern I se
pnne îu setrs ittr-els, adicit se
cunoa;l,c valoarca viLezci cle
açchiele lrou, diu tabcltt s¿iLI cliu
/Ttvotm honns planr-rl cle opela!.ii al Picsei
/ongttudno/
çi rnirrirnca diameIr'ulni piesei,
prin rnäsurarea ctl insl"rrtnlctlIe
Cu!il
de mäsr"tlat, iat' ceea ce llll se
l¡ìg. (;.1. \lif cirrilc rcccslìr'c :rscìric¡ii la stnrnjirc. cuuoa;Lc çi 1-rebuitl caìc:rrlatä

r.cr.¡rLic s-, ¿rirra Jrit:,s' lrcrrr.r a se rcaliz".:i:;" ;lt;;#å.""1ìTJi:tt,1l, ,ìT

st cliìt'ulc¿rz-u cu accclr¡i lol'rnulä (6.1), ctaL scrisii sub tttlnãttoal'c.¿r fnlrllit:

rr_ S2oxror"
d
(tj.2)

L1 arcgerea vitezei cle açchierc se litte conL tle ual.nLa uraLerialultti

picsei çi cié maLerialul dirr care este confeclionat' culiLul'
ln generc, valoarea viLezei rìe açchiere se giìse;¡e trecu{á îrl pllnui
Ae opeiä1ii al piesei ce trcbuic prelucratä asLfel cir uuu se consitlt'.t'ir trtritos.'
cutá.
Ilor.lnt.il¿r (6.2) aratãr cir pcntni lrccc:r;i r-aloat'e a vitezei cle a;t:hit:l'e"
tura!ia pieseì [.r:cbuie s¿i crieascit ¿tLttlttli t:incì cliamel"rul sc mic;r.'r'tlaz"i
çi i'i,e¡s. lntr'-acler'ãrr pcntru acecaçi r itczi, cincl
piesa estc cle clialrleL¡t¡
rntL¡e, tura{ia ci treb¡iL sä lic rnicir, allfel cu!itrtl se ttzeazá foaILc |c1letlt:
pesLe r.aloar.t:a plescrisä, rìin cauza liicztti de a;clticre rnãtIitc ¡i sL|uniilca
¡ru rnai p0a[e continua'
lì<.,rmnl¡r (6.2) mai alatir cá Ia stlLrrrjilca ¡ticselor cle clia¡netl tt ttric
r,iLeza clc a¡c¡icr.cr se poate realiza nulnai atttnci c.înd tura!ilt it cliplilil
valcl'i l elativ rnari.
é.).

144
 De excnrplu, pcntrtt slrtrujirea urtcri picse cu diametrtrl tlc 4 mm çi
cu vitez¡.t dc a;cliierc tle 60 m/min cste ncoesar'ãì o tttrâÇie tle aproxi-
matir, 4 800 rol-/min c¿rlculatir cu f olrnula Û.1'
I)esigur', sînt foarte putine strungurile nol'lnirlc carc pcise'dir o ase-
mcrìea lula!ie ¡i totu;i pc slrungttrile existenLc, cal'e atl o ttrralie rnaximå
cu mult nrai lllicir tlecît, cea necesarã, se preltlcrcazä piesc cu cliametn¡
de,1 mnl;i chial mai nrir,. in aceste cazuti viteza cle a;chiere prcscrisä'
nu se rnai t'calizeazir dal se va plelucra cu o lil.ezã de açclliere mai micä,
egalir cu ritcz.a pcrifericá corcsprtnzätoare clialncl"rului piesei çi turaliei,
stnrngului, vil-ezã pcrifericri ce se calcrtleazá crt accia;i fonnulãr 6.1.
n{ai treb¡ie adã¡gal. çi fapL¡l cä, în nlaj orital-ea caztlrilor, turalia,
calculat¿ì cu rela[ia (6.2) uu se aflii plinl-r'e turaliile cle pe tabela stlun-
gului gi în acesLe cazttri se pleierá o ttrlalie apropiatã cle cea calci-tlatä,.
ilc obicei mai rnicä clecî1. aceasta ;;i utt míìi m¿ìì'e, în orice caz cliferitä de"
cca calcnlaLir.
I)in ccìe de lnai sus rczull.it cit, prin alegclca I'rrlaliei axultii princi-
paì (tula!ia piesei), stmtrgalul urmãtc$te sá l'ealizcze o vit.czir de açchiere
cîl- rnai apropiatä, câ \'aloat'c, tle cea prescrisá. Clalculul acestei burali'
poate Íi fãrcuL cu lelalia (6.2), ctar acela;i rczulLaL sc poate obline çi
clilecL folosind ancxa IV.
Arnirnuut.e ìn legirturá cu ltto(lul cllln se alcg'.c valoat'ca vitezei de
¿rsrhiclc sc g-¡Ìscsc îrr ltaraglafcle ttl'mäto¿tl'e lle accstlti capitoì.

PleJG,

(i.2. ,\Vr\NS{Jl,
$I A[]ÎNCIMItA
rlrì Å$crIIEÏìIì Supn[oto o¡thøt¡,

Seduneo otrhtet
Supnfitn dt o;rhnl'
.-\ r'¿r rrstrl ;i ¿ttlìtrt iirtca
dc açchiele itnpreunit c tl t/ ---J
viLcza dc agchict'tr, sînl- cerle
ovonstt/ui
trci elemenLe de bazir ale
oricirrui regim (lc açr:hierc.
,\vansnl .s so (ieline$Lc
r:a Iiillcl clislau[.a ìrrtlc clouir l:ig. C).2. I:lc'nrcrrlclo gtotuctt'icc rlc t5chielii'
pozilii succesirc (J çi II)
?rlc cu!il¿lui, uràsuraLãr pe clilec!.ia rni;cirlii clc avlttrs, llctttltt o lola!it:
cornpletá a piesei (fìg. 6.2).
La rînclul säu, aclîncinte¿r cle rçchiele I se cìofir.regLe t:¿r fiincl cìis-
tan!a clinLre su¡l'a[ala de a;chiat;i suplalafa açt:hiatir"

- Manualul strungarului
E
10 145,
 6.3. lIIPURT ÐE AçCHrr

Ägchiilc ce sc obfin piin sbrunjile sînl. cliferite clupä nal.ura rnaLe-

rialului c¿ìrc :je Jrclucleazä, dupri forma georncl.r.icá a culilului, dupä
märirnea avausuìui, clupã viLeza clc aschiere etc. Þlle se pol. grupa în tiei
categorii mali, forrnincl ccl¿ tr.ci Lipuri ilc açchii,

Lì.3.1. Açchii dc ruperc

_ Acest.ea se plezinLã snb folrna clc ¡liilti izolaLe, rupl.e nnele dc altele;
ele se oblin clc regulä la prcluclarea rn¿ir.erialclor fragile cum sînf; fonta,
bronzul ç.a. (iig- 6.3, a). cìa urmare a. ruperii agchiiior:suprafala açchiatä
.allare cn nelegularibãrli caracLeristice aces[.ui Lip de açchii.

ö.i1.2. '-\¡chii de forfce¿ìt'0 s¿t'rl aSchii fragrnentnto

A;;chiile clc acesl l"ip apar folrnate clin elemenLe se¡rarat,e, vizibile
'cu ochiul liber, unite unele de all.ele, cl:rr pästrîncl o slabir legäburå
între ele. Açchiile acestea sînt specifice ofclurilor dure dar rnaiôabile
(fig. {i.:1, ü).

t)..t.J. j\$(jÍllr
collti¡rue
san cle cu¡tqcro

,/>
În fig. 6.3, c sînL
prezentate nçchiile
conl"inue care au as-
pectul unei panglici
conl.inue çi relal.iv ne-
tede. r\stfel de açchii
0 l) C
apar la
prelucrarea
Irig. 6.3. I'ipuli dc açcliii oþelurilor moi, a ala-
mei etc.
cunoaçtcrea acesbol tipuri cle açchii esbe creosebit de irnport.antä
penl-ru cine lucreazá la strung, pentru a evita accidentele ce se pot
Ðrodrrce. lnbr-aclevär se pob piocluce accidenbe dintre cele mai g.â,re
dacä se încearcä, de exemplu, prelucrarea urrei piese de bronz cu un -culit

146
 ascuÍit ca pelìLrLr olel nroale, adicá cu unghi male de degaja.re (f > 0)'
Ú"gúiut cle degajare ^¡'"nt"al culibului pentru prèluc¡area bronzului, fontei çi a
cel|rlalte rnat"eùale, ilau aç"hii ,le- rupere, l.reb¿ie sá aibä r'alori
foarLe rnici, apropiate cle zero çi rtneori valori negative'
Un unghi cle clegaj are rnat'e face ca irnediat c'e cufit'tll a lua[ coD-'
t¿rcb cu piËsa cle brãtrz sa.r lo¡tä sá se proclucir aça-¡umil"a,,înfiget'e"'
a culitului în piesä, iar ca urmare a creçtelii þr'uçbe a for-lelor de açchiere'
accidente ca :
çi dall-oritä turä1iei mari a piesei, se produc cele mai diferit.e
.uperea culit.ului, srn*lgórea piesei din dispozitivul. de strîngere elc.
,tçiniite coítinui sî¡t peiiculoaie numai atunci cînd vibeza lot'este mare""
În acest caz este recomanclabil sä se ia toate mäsurile pentru sfárîmarea'-
açchiilor pr.in ubilizarea unor dispozil.ive speciale cîL mai sinrple sau prin-'-
trl-o ascuçire spec.ialii a culil.ulrti aça ctllrl se inclicä în cap' 7'

6.4. ÐIìX¡UNIìRILE PA TrtI$

Pr<¡cesul cle açchiere este însofiL çi de numeroase alLe fenomene;,.

îu afara cclui de desprinclere a açchiilor, fenomenc carc.influenleazå
rnai rnull. sau mai pulin cìesfäçularea ¡ormalä a açchierii. Printre accs.bea'
un loc apar¡e il ocipí un fe'óme' complex ce se pel.rec.e pe fala de dega-
jare a cú1.i1¡lui, în áona contactului clintre fala de degajare çi açchia ce se1
rlesprinde, fenomen numil. depunere pe tãiç.

bi¡

PÌes

Cú¡T

ubc
Fig. 6.4. DePuneri Pe tãiç.

În an*mibe co'dilii, pe täiç, se f.rrneazä o procmine,n!ä (fig. 6.4þ

constituitä din depunéri dè rnaLerial cu o stlucburä foarte durir care preia'
funcÇia täiçului, moclificînrt rrnghiurile cu!.itului çi schiurbÎnd deci con-
i
Aiçi¡" de açchiere. Procesul dJ açchiele. continuînd, deputtct'ea pe täi*
I
se'modificä'continuu, anumit.e piirii ale ei sînt anlrenate de açchie, altele-,
f
4

n4'âf
 de cflre lpiiesá (lig. 8.4, a, Ò, c) ial clin cîncl îu cind inLleaga depunere este
anLrenatãr cle açchie l¿isînd tãriçul cLr!itului liber, cloar pent,rLr un scurt
fimp, înLrLrcî.|" Ienomenul se repetir. r\pari!ia clepunerilor pe l.áiç are ca
urmare obfinerea unor suplafeÇe de slabãr calil.al.e çi apariÇia vibraliilor.
,Frintl'e másurile r:c se pol, lua penl.ru înl¿il.urarea accsbui fenornen, se
'recomandit lusbrtrilea fefei cle clegajare a cufitului si înl.rebuinÇarca lichi-
,¡Jelor de urreer.e g,i räcire cele lnai poLlivit.c.

6.5. ¡ILEGEIìTì,q. ft[ìGIftIUX,UI f]E itSCIIIEtrIIì

A alege,regirnul de açchicle pcnLlu sLnrnjilc inscamnä a girsi valorile

,æIe mai potriuite pcnl"ru ccle l"r'ei elcinenl.e ale acesl-uia: ar'¿rnsul .s, adîn-
.cime¿r cle arschiere I çi viLeza cle aschicle aru gi a rcala sLrunsLrl'in lnod
,,coresp rr uzã.Lor.
În contiuuare se va at'¿iLr co ìnsearnnä cele ntai polriuite ucloli pentru
ifiecare cf in cele l.r'ei rnãrimi alc lcgirnului clc agchierc.

,6.5.1 . ,4.vansul

Al'ansul, care se mäsoar'ãr îii milirnel"r'i pc rol.alie (rnrn/rtri.), se regleazã-

cu ajuf.oml cul"iei cle avansuri, cu care csl.e dot¿il sl-run¡3Lrl lcspecLiv.
Reglarea slrungului penl.ru un anumib av¿ìns se reduce la iiralea tnane-
,telor culiei cle avansuli îrr poziþiile inclicai"e cìe babela fixatir pe sLrung.
DificultaLea nn consl"ir în fixarea manetelor pent.m realizarea unei
'anumitc valoli pent,ru avans, ci în alegerea celei mai poLrivile valori
a acestuia cale sä corespunclä cel m¿ri bine operaÇiei de stlunjirc ce trebuie
. exccutaLã.
Din acesb pnncb de veclele csl-o foarl.e glcn sãr se dea o refetá valabilä
rpenl.ru toate cazurile ce se pol" îul-îlni în pracl.icä.
Pe de o parte, necesiLatea cle a executa piesele cî1. rnai repede, cere sä
:se lucreze cu avansurile. cele ntai nturi, dar acesb lucru este împiedicat
'uneori cle rigidil"atea scãzutãi a piesei, a sculei sau chiar a strungului,
,de condiliile de calitate a suprafelei sau de precizia di¡nensionalä, caro
.cer reginìuri cle açchiere uìoare. Pe de altá parLe, necesitatea cle a obtine
suprafeÇe de înaltä calit.ate irnpun ca avansul sá aibá valorile cele mai
mici.
Sbrung..aml Lrebuie sä aleagä în aça fel av¿rnsul de lucru încit sä
satistacä aceste clouä LendinÇe conlradictorii, alegere care cere o bogabä
expcrie n !5..

148
 Ì,)c*tlu opera!ii clc clegrü9are se recorn¿rnclit loltlsilea avausurilor
tLrplinse in t¿r¡etirl 6.1. Se observá cá o dabá cti ct'egLerea diametrnlui
nics,,i sc rna¡csc $i avansur'ilc, dar pcrrLltt ucclagi dirtrncLlu rrl lrit'sei aces-
ier sinL c¡ alîL rnai mici c¡ cît se märetLe adîncimea tle agchierc.
TabeIuI 6.Í

r\v¿lusuli rnctlii recornanrlatc pentlu oper'¿rlii tlc stt.unjire tle tl:ç¡ro;ilt'c,

cucufitctlinofeluris¡recinle¡lcsculeçitlinc;trllrrrilnet¿tlict
Adincimca tle açcltttre I, ill llìllì
.Diarnctrrtl
piescÍ
D, plnãr la 5 I
l¡-8 s-12 12- 30

I ll rtrttt AvirnsLrl s, llt tttllr/lot

10- 18 prna la u"lo

18- 30 o,2-0,it
lr0- 50 0,4- 0,8 0,3- 0,{i
¡0- tì0 0,6- 1,2 0,5
- 1,0 1,0
E0-120 1,0- 1,ô 0,7.- 1,3 0"á
-
i20-1u0 7,4-2,(.) 1,1-1,8 0,8- 1,5
-- 260 1,8 2,6 L,5-2,0 1,1*2,0 1,0- 1,5
; ,!0
2,0-
- * 2,8 1,5 t,3 - 2,0
2ôu-- 360 3,2 1,8 -2,5
2,0 -- 3,0 l,i'¡
pes[e 300 -2,5

finisare,.lvaltsurile recomallcì¿ìLe sÎnL daLe în

i;,enl,r.u operaçii clc
t,abelnl 6.2, in funclie cle mgozilatea suprafeÇei p|elucral"e datá îu ¡,rrn"
r,lr: r.it.crz¿r cle açchiere $i de raza de racorriare a cuÇitulLri'

Tal¡elul 6.ß

.¡Lvatrsgrii ¡nedii pentr,u opclaIii tlc.linisirt'c, cu cu!itc rlin ofeluli spt'cia[e

do scni¡: sau cu plãcule tli¡r carbttli l¡rst¿tlico

Viteza de ar¡chicre, u,rU, ln ln¡ tnin

Rugozitltcr Raza tle
suplalcfoi lacordate
prelucrate, a_cutritului' 3-70 I so-rzu ìi pcste
pm lnm Avansrtl s, ln rnnr/rot

6,3 - 12,5 0,5 0,3 - 0,52 0,45

- 0,55
1,0 0,4.,1- 0,63 0,57
- 0,65
8,3- 12,5 2,0 0,57- 0,69 0,67 - 0,69
0,5 - 0,26
0,1 7 0,23 - 0,39
1,0 0,22-0,3i 0,30 - 0,46
6,3 2,0 0,30- 0,52 0,44
- 0,54
3,2
- 0,11,-0,22
0,5 0,1 1
--- 0,14 0,1 6 0,30
1,0 0, 1.1 0,19 -
0,21 -- 0,38
7,2-3,2 2,0 0, 1(i - 0,25
149
 6.5.2. 4dincinnea de a¡ehiere

Aclîncimea <le açcìricre esl.e deLet'minatãr de märimea adaosuh¡i slsr

preluclare astfel cir nu se poL da inclicafii uuir.ersal valabilc.
Sinl totuçi u¡rele lecomancl¿il'i cle f¿icui.
Ïn
gc,nere, sc reconìandü ca clegroçarea sir se facä clinL¡-o singurãl
trecere, clacã acest. Iuct'u csLe posibil, aclicä dac¿i rigidiLal-ca ansarnlilulu¡r
piesã-sculir-strung permite. Uncoli, nurnai puterea Dlotorului cle antre rrare,,
nimiteazi't illlensiLatea reqirnuhti de açchiere.
Ðe obicci, la alegerea adîncimii de açchiere, pcnl.t'u degroçare, nu,
apar problr:me cleoscbite. l\,Iai clificilä este însã aceastä alegere pentru:
opera!.iilc dc linisale. lntr-adevirr, sLrunjirea cu aclîncimi ile açchiere.
foarte mici, cle ortlilrul cîLorva sul.jrni de milirnetru, prezin[á dificuttäli
oare ¿ìu ca uIm¿ìre obJinelea unol suprafele de calitate inferioarã. Difi-
cultälile strunjirii cu aclincimi cle açchigre foarbe mici sînL cu at.ît rnaå:
rnari cu cît o[.clul cìc prelucral. cst.c mai dur.
Arìîncimea de a;chiele minimiì, care asigur.ir o clesfäçuralc nol'uralãl
strunjilii de linisare, poate coborî pînä la 0,1 mm cînd cufitul esbe
arrnat cu pìirculc cle c¿rrburi meLalice çi pînä la 0,05 mm alnnci cîndr
*u{it.ul estc rlili o Icl special, cle sculc.
{Jirzulile, în care lucrät,orul estc o}iligal. sir execui,e finisar.ea n¡oy
piese cu adîncinie tìc açcliierc foarl"e rnicã, sînt numcroase çi eìe apan
atunci cind, drrpli ulLiina l,t'ecere, se consL¿rtá, prin mãsurarea cu nricro*
rnerLrul, cir di¿unctrul piesei est.e rnai rnare cu cîteva suLirni de milirnetru
decîL cota lnaximãr presclis;i. Singura solulie în acest caz este de a executa¡
e.¡ nouir l.rcccle dar de r]ata aceasta cu adîncime de açchiere foarte micã",
atlicrä locl¡lai acest caz clificil. IìviLalea nnor asLfel cle siLualii se poater:
realiza prin mirsrrraleü ¡riesc.i lar începntul ultimei Lleceri çi numai dacá
r:ota rnãsur'¿rtir csle brrulì, se poate cont,inna operaÇia, iar dacã nu, se c.orec,-
t-eazir îu mod colcspunzàtor adîucimea cle açchiere, clupä care se poai*
t,rece ìa exct:r¡tarea comltletä a uliimei Lreceri.

ô.5.3. Viteza de açehÍcrc

viLcza de erçchiele esle ¡ralarnctnrl cel mai irnpor.tanl. al legimuluíi

de açchicre çi deci alegelii valr-irii sale tlel¡uie sã i sc acorcle o ãlenfie,,
deosebit.ir, cìaL fiincl fapt.uì cir cle modul culn estc aleasir viteza de açchiere,
depinde prorìuctivil.atea stnrnjirii rcspecl,ive.
Trebuie sã recunoagtem cã rrìegerca valorii opLime a vitezei de a¡chiere
nu est.e o treab¿r usoarir. Se va ar'ãta mai întîi ce se înlelege prin valoarea
optimã a viLezei rìe açchiere çi numai dupä aceea se r,a indica modul curn,
.se face alcgerea accstei I'alori.

150
 lisl.e cunoscut fa¡ttul cii sLrungarii cu mai inull.ä e:rpelien!ã ïtrcreazä
ou lnai rnult spol deiÎt, ceilaifi colegi ai lor färir sä depunä url efr¡rL rnai
rnare decÎb aceçLia din urmã.
Explicafia conslãi În aceea cä, pe lîngá o mai bulä orQauizare a litcru-
ätii, ei çl,iu sä aleagä çi cteci sä lucleze cu valoarea opLimir a vilozei de açchi-
e¡e^ De regulä, acõçtia nu fac c¿tlcule pentru clel,elminare¿ì vit.ozei cle açchie-
re çi riici ñu folosesc cliagrarne sau tabele În acesÍ, scop, tli rcctlllosc rnári-
.ffil',a vil¡.ezei nccesare, aãicä a vil"ezei opl,iì11c, dttpir lorma çi culoarea
.agchiei, pe baza unei înclelttngaLe expel'ienle çi, îlr rraj orit¿ttr'.a c:rzul'iloro
-ri:t*r,a aÌeasä pe aceste baze esLe foarle apropiatä cle atler-irra!'a vitez'á
optirnir cle açchiere"
A alege viteza optirnä peltru o alumitá prelttcrale înseatnnii a g:isË
åcea \,âloãrc a vil.ezéi c^.. Àã satistacä trei condifii contraclicLorii: a) pro-
.ducl.iviLa{.e tnaximã ; b) clurabiliLai.e rna-rimá pcirL|u ctrfil" çi c) pre{
de cosl. al pieseìor ce se prelucreaz¡l - cil. tnai tnic.
a. Procluctivitatea. Proclucbivitat.ea creçte clii ccL proporliolìâi Ûtl
,l,iteza cle açchiere, asl.fcl cá prirna condil;ie iloat,e li Înclcplìnilã dai:ä
oe strunjeçl,e cu vil-eza cle açcìliere cc¿l lnai lnare..
b, Xlural¡ilitato¿r. Se çtie cir clurabilib¿rtea cr-rÇitului esl-c tiirapul
.dirrtre clouä ascuÇiri, exprimat În rninLrLe, l.imp ìn carc cufit,rrl a luat
palte in ¡nod efecLiv la procesul clc açchierc.
Peni"ru a se înlelege mai bine noÇiune:r cle dulalliliLate sr: t'ou.siderä
r,rir culit cie stlung carõ, clupíi ce a fosl. asoufib, a fosl folosil 25 minirLe î¡l
grrima zi, 15 minrite în a doua, iar î1 a l.r'e.ia zi a mai lost uiiliz¿ri. ?0 cle
"rnin'.rl.e,
clupá care a fost asculril din nou. Esl"e aclcvirraL cá înlre ac'eslxl
douÌi ascu!ii'i au Lreclrl. tlci zile, d¿rr aceasta nu înseatnná cá tlurahililatea
cgfilulLri csLe (ie trei zile (4 320 minute). În aceste trei zile cu!.ilul a agchiaf:
¡rumai 2a) + 15 + 20 :60 minpLe ,si deci aceasl.a esLe tlttrata tltr lucrlr a
culitului, adicãr tlurabilitatea sa.
Cu cît viLeza cle açchiere esLe mai micir, cu aLÎt rnai m¿ìre vå ii tlura-
t¡iiit¿rtea. Deci, dacä se urmãrreçLe ca dur¿rbiliLalea sá fie cit. tn¿ri rn'la¡:e'
aceasl.ãt conclilie se poate realiza prinLr-o vitezä cie agchierc minimä"
Iatä, açaclztr, clouã tendinÇe conLradicLorii: viteza cle açcþiere så lie eît
Ínai marc, pentru märirea productivil.ä!ii çi cîL mai rnicá îu vederea obfi-
sret'ii u¡rei ilulabilitä!i cîb mai mari a culiLului, oonLradic!ie ce se rezol\"ä
dacii sc !iue searna çi de prelul de cosl al produsului.
c, Preful tlc eost" Cea de a treia condiÇie vine sä lámttrcascä lLrcrurile'
Ea cere cã prelucrarea sä se facá în aça tcl încîL piclul cio cosL i.l pielsei,lr
sä fie cî{. mai rnic. I)e fapL aceasLa este con<li[.ia esenlialá, iar celciall"e
douá treblie sä urmárcasòá act-laçi scop. Într-adt>vár se irnpune 0a dura-
ìiiliLatea sir fie maxirnä çi productivitaLea tle aserne¡re¿r ¡naximå pe ntru
ca surna chell.uielilor cle fabricalie sá fie cît. lnai rnicä.

Å54
 AsLfel, la o prricluctivibaLe ti.ricri ¡tle!ul clc cost. al ¡lit'sci tr.stt¡ tlta*'
mare decîl- în caznl unei proclr,rctir itã!i ìnâri l)ertru c¡t mâttol)cta csLe
mai rnâr'e ¡;i cota palte clin rcgia uzinei esle nrai rnat'e.'lot asLlcl, prclul'
de cost al unei piese i:r'cgle dacìi dürabiliLatc¿¡ sculei esle rnai Init:ir 1i
aceasta pentni cãr ìa o dulaliiìitaLc mici¡ a scult'i, lucrãrtot'ul esLc obligat,
sä scoatir cu!.il-uì cìeleglincl rn:rçina, sãr-l ascutir;i sir rcglczc clin nou sl"r'ttn-
gul la cota lcspectir,ãr. 'lirnpirl consttmat. Jtcnlltr IclaLe accstc opclafii
replczintli o valoalc cc se adaugir la plcful dc cosL ll picselor'. La liccare
ascu!irc a cu!itului se coltsurná o anulnil.á paltc clin el, iar piaLla de polizor
se uze¿rzir gi ea, astfcl cã r,¿iloarea acestora se adaugii de asemenea la ¡lre-
ful de cosL al piesei. Dar dttrabilil.aLea ctttiLului sau Litnprtl dillLre douã
ascu!.iri depind gi de vitcztr de açchicre ctt c¿ìre se lucreazãt gi anume ea
scade foalte mull" cînd cleçte liteza cle açchicre.'lrebuie refinub fapLul cá
durabiìiLalea scacle tnai rcpede decÎl- cleçte I'iteza, cu alte cuvinte, 1c r¡
uestere procerllualã nticìi a uilezei cores¡tunde o sctitlere procettluulir II7üÌ e o
durabilitttlii sculei. AceasLii obselvaÇie are o irnpot'l-anÇá placticir cleosebit
de male. Iìa at'¿rtir cii rnirrirea vit,ezei dr-rcc Ia o ct'eçtcre a pro<lucLivit.ii{ii
pe o pclioaclir scultã rlupá care cu!il.ul Llt:buic rcasculii, aslfel cir av¿rntajul
ob!inu t plin mirrilea relaLiv lnicãr a ploduct-ivitir!.ii csi-e compensal. çi
de cele rnai multe ori ¿uiulal- clc dezavanl.aj ul provocal, prirt tnicçtlr'rrcil
reìaiiv rD¡rre a dLrlabilit.irIii cu Çil-ultri.
Ilacir sc Iinc c.onl. cä clurabiliLal.t'a unui cu!iL nu depinclc nttrltai cle
viLeza cìc l;chicrc ci çi clc nruncLos¡i al!i facLori cutn sînt rrr¿rlet'i¿¡lul
cufit.rrlrri insuçi, rnaterialr.il ¡licsei, aclîucitnea cle açchiere etc,, sc declui:e cãl
aleeelca litezci optirnc esLe o opcraÇie laborioasit, clar deoscbit clc impor-
tant¿i ce nu poaLe fi lirsaiá la voia înl"împliu'ii. I)ac¿i Ia preìttclltrca ttnci
singulc 1-rirse sau ¿r unui numirr uric cle piese aleg-elca colecL¿t a vitezci cìe
agchiclc inl ¿ìre o inllueuIit l)rca rnare asupra procluctiviiãl.ii sh'ungrrlui,
la plocluctia tlc sclie marc, inflttcnfa vitezei de a;chiere alcse ale ttu t'o}'
hotiirîtor'¿ìsupr¿t cIicaritir!ii erronornice a sl.runjirii, asupra ltrocluctivitirIii
muncii. Ìn cacìr'uì plocluclici cìc serie însá, r'aloat'ca optim¡t a vitczei de
a;cìricrc nu o uui alcgc st.l'utrgalul ci ea este incìicaLã Îu planul dc olrL:r'a!iì'
dc cå [r'c in¡¿ineluì tchnr.rlog.
1n rnocl ¡ormal, r'iLeza cle aschielc se clctct'mirtit ctr aitttc¡t'trl rtttor
formule rcìativ cornplicate ce l,in ccrnL cle to!i facLorii care o inlltrcrtIcazã"
arnini.i!i m¿ri inainte.
Schimbarca valorii unui siugul factor are ca urlrare rnoclific¿tl'e¿r vitczei
de açchiere, asl"fel cir valorrea vitczei cle agcìriere t.rebuie calculatá penbrtr
fiecare caz în ¡larle. Dar în t.impul lucmlui esLo t:u l-ol.lrl incornod sii se
calculezo rìterc)lt r-il-eza oplimir cle açchierc qi din acesf" rnotiv s-au înl-ocmit
tabele cale cuplincl valoli orienl.aLive ale vitezei cìe açchiere, pentrtr cele
¡nai rlifelitc c¿rzuli (Labelul 6.3). Valor-ile r.lin tabel sînt calct¡late 1.rctt{.rLt'
struirj irca cu cuÇit din olel rapid, fãrä riicirc çi penLru o tlnraliiliLatc cle

1,52
60 uri,r,mtc (ìnLle douir ascu!ili, cu!il.Lrl poal.e agchia coutiuutt lirnp tle [i0
n-rinuLc). I)in excrn¡rlcle tle mai jos se poate decltrcc rnoclttl ctrrn poI fi
folositc clatcrle cu1.lt'iuse în Labeltrl 6.1ì.
Ilxem¡rlrrl 1. Sir se dcterminc vitcza dc açchiere pentru stt'utrjire:i uttci pie.sc de
¡ro¡z dur, cu utr cuçit. clin olcl rrrpi<ì, flir:l rircile, çtiintì cit avnnsul estc (le 0,2 rnrrl/rot,
iÌr ¿ìdincime¿ì tlc a¡chiet'e clo 1 lnnr.
llezoluare. Crr ajutorul taì¡elului û.lJ se deLerminã extrem dc uçot viteza tlc a;chiere,'
eitind (lil'cct v¿rloarea accsteia, în func[ic clc elementele regirnului tle zrçchit're tlat.
I)entnt clateìe de nrai sLrs, vnloatea açcltietoare este u : 123 tn/mitt.
'J'ot rì$¡ sc rletermir.r¿i viteza de as¡chicle pentru olicare orz in{ ilrtit îrr practicã,
.IJ¿rcir avanstrl s¿r¡l ¿rcllncinrea de lçchiere rcale nu corespuntl cr¡ cetlo clilr Iabcl se iau
,','irlo¡ile celo rn¿ri apropiate, tle re¡¡ttLi, ¡n¿ri tn¿rli.
Iixernplrrl 2, Sir se cletcrminc vitez-a clc açchiele pentm stlunjilea ttnci picse din
:lorrtir cenuçie (IIB :180 daN/mnrz) cn avansul cle 0,15 rnnt/t'ot çi atlinciucrt de açchiere
¡1,e 4 nim. Cutitül estr: cliu ofcl rapid si se lucreaz¿i frit'ã t'ãcire.
Ììezolvare. Sc caulå ln tal¡cla 6.3 ;i se constatã cãr pt'intrc vlìlot'ile ¿rvlttlstttilor ltu
exislà 0,15 tleci sc vr considet'a vtloarea irnecliat superioarii, adicir 0,2 tntn/t'ot. Ln
Íel se procedeazir çi cu adlncirnea cle açchiere; valoalea 4 mrn nefiincl tlectttir llt tabelit,
se i;l în consideralie valoarea irnedial superioatl:t adicit 6 rnrn. Petrtrtt aceste valori
ale av¿lnsultri çi adincimii cle rrçchiere in tabelul 6.3 corespuntle vitez:t clc açchiet'e de
32 nr,/lnitt.
Vileza ric açchiele rezull,al"ãt clin platrul dc operaÇii co Înso!.eTte
deserlnl dc cxecnfie al piesci, sau deLerrninal.ir aga cttm s-a ¿tr'¡ìLûL lnai
riLÌs, trebuir sä fie realizabä pe sl"rung ca vitezä periierio¿i a stlprilleçei
,de strunjile, în care scop se foloseçle formula (6.2).
Crr formuìa amint-il"ä nu se c¿ìlculeazä viteza perifet'icá, ci tura!ia
/r íì a\ulrri plincipal în funcÇie de viLcza de agchiele ce [,r'ebuie reali-
zrtir $i clc diarnel.rul cle sbt'ttnjire 11 al piesei.
[]¡rlculcle crr formula {ì.2 nu sînt, clificile, clar în timpul ltrcrului este
rÍnai (Ìomocl saì se gáseascä valoarea turaÇiei gala cälc.ulatir pe o nomo-
grÍìrì1íi (fig. U.5) sau într'-un tabel (r'. anexa IV).
(lonsitlc¡încl cat cliamel.r'ul piesei clin exempltì l cle rnai Înainbe
r¡:ste ¿1 : 70 rnm, sir se cleLe.rminc turaÇia coresìlttÌlziìt.oal e penLru
n su re¿rliz¿ì vibeza cle agchiere calculatã îlr caclIul aceltli oxemplu
(u..:123 rn/min). l.-árá a cfecttta calculele neccsare se loloseç[e tìollìo-
.,qrarn¿i clin Iig. 6.5 cit.incl \'¿ìlo¿ìt'ea Lurafiei coresptlnzätoare.
i)e abscisa nonìogr¿ìrnei sÎnt însclise valorile vitezei cle açchiere
*r,r", iu rrr/rnin, ial l.re orclonaL:ì diameLllrl cle stlunjil. d al picsci, În rnrn"
'Tura{iile i¿, în rotafii pe minuL, sînl" repÌ'ezen[¿ìLe pe nomogralnã priü
liniilr oblit:c pe care sîuL Lrccul"e çi valorile acesl"ot'a.
lrr excurplul de rnai sus, turalia se cìel"ermitlir dupá ctlrtt ullrtL:¿ìzá"
iùe c¿¡ u1-á pruÌctul cle intersec[ie al liniilor care roprezilltá valolile dia-
ì¡ne[.r'ului (70 rnm) ¡i al vibezei clc a;chiele (1 2iì m/min).,A.ccsl"c clottã
ìLrnii :r rr iosl. trecul.c purrctat poubt'u exemplttl daL, iiìr llttnctill lor de

153
 Tobelul 6.E
Vairu'i oli¿'lrtutivc perrfl'lt vitez¿r ile rçchicre (0"ç, itt rrilInin) În luncfie
r!o arlîrlcirl¡ea rltr a¡clticre pJi dc rnãrimea ¿lvnnsttlui

Ävansrrl s, tn rrìnl,/rot

Tr{¡ tclialul
0,0
<È; 0,1 0,.1

0,1-) 208 170

l\l oalc 1,0 771 140 1 t, 83
45
ú¡ : 40 - 50 tlnN/rnrl2 3.0 126 103 61
tì,0 110 84 G4 50

,¡ 0,5 136 111

ñ \l erli u 1,0 112 91 69 lo
t)/ 40 10
ú, : irO
- 70 cllir*/rtttttz
it,0 51
{ì,0 69 i':5 ,|',2 .tJ 2/!

0,5 80 05
.fq
f)ut' 1,0 tìl ¡ 53 41
úr ': 70 - 90 daN/rtrnr2 3,0 ,IS Í19 rl0
,)a
17
6,t) 40 19 14

0,õ 108 7g
l\loâle 1,0 90 ?.,1 57 46
õ, --. ¡l) - 70 tlr\/nrnr 3,() Uò 55 43 35 27
û,0 57 ,t7 30 ).)
f_

t
0,5 70 58
Xledi Lt I,0 58 48
,)a
30
õ o, : 70 -- 90 tlnN/turti 3.(.) 44 35
',)
6,0 ,tt 32 19 14

cr

0,5 50 41
Ðut 1,0 42 3.1 t; it ;
r¡ : t0 110 rlaNi nrru 3,0 31 26 20 1ô
6,0 2r: 2'2 17 13 10

0,5 723 103

4"Et
¿lJ
lI oalt: 1.0 103 t¿/ 55
120 -- t.l0 itlì lr,0 ?8 û0 ;) I 47
;t' g
Jb ')a
ã ti, t) t)J

tr54
 Tabclul 6. J (continrrare)

¡\vÎnsul s, ltt rrttn/rD,i

llfntcr inl ul
0,1 0,? 0,.1 0,{l 1

0,D 80 l;)
XIcdi tt 1,n 7t (i lt ti) .t l)
1,10 - 180 //1.r :J,0 'o1
.t{)
:i{)
')i¡
ñ
.!
û,0 3t 2{l
o
d
tr
,tCd
0,õ 61 ã{i
rJ
Õ I) ur' .t,0 irì ,t7 30
& 180 --200 I1Jl 3,0 .13 3rì 28 ')i iB
ô,0 3r; 30 ')¿ I5

0,õ 100 t,t

l\l oal c 1,0 ò., $8 á3 43
6¡ : 50 - 70 cl¿iN/nrrn? 3,0 t).t Ðl 4r) 2ít
û,0 J,J ,1 I 28 ')lt

I
"q
0,ã t)i) 5t
þ Nfcdiu 7, 0 51 +t
o,- 70 - 90 cìaN/nrrn2 3, 0 4L .).) 2ù 2r) 1$
O
ô, 0 31 .i () !ír 13 13
i)
,å

0,5 4ô
f)ut' 1,0 39 2t 19
6r : 90
- 1t0 chNi rnnr2 3,0 :)\) 21 1E lri i1
2t) 1t; 1l !)
ti. r) 21.

0,í) 6l
ü Moale 1,0 tìl 5ô ti ,1,.1

150- 160 l:¡tj 3,0 :)., ,1ß j'ì:¿ ¿\)

0,0 ,:l 1 2,9
's
',

,::ç, 0,ít Di) 5'2

NIecli e 1,0 52 4ó 37 31
160-?00 -Il1ì ll,0 42 i)t) 3r-) ')rì
,ì.)
û.0 3{ì ')'¿ 11

1S$
 7'abrlul 6. i (conl.irruare)r

d Aviìnsul s, fur rìrnì/r0 [

lhle rir)rt l I
0,1 0,2 0,4 0.6

o 0, 5 4G 40
1, 0 40 ts 2',)
I)ut¿i .)a
200, 220 ]t rì 3, 0 a.) 22 11) lô
rrO
6, 0 28 2t 20 1i 1.t

0,5 262 214

.)1.)
ì[oale 1.0 102 114 90,
3,0 13rì 105 J.l 4.t
o,. <:l() tla¡*llrtlt2 .14
6,0 104 7\) 5û ,)J

o
c0
0, j-) 21 1 1(r2
I)tr ¡' 1. t) 162 123 37 6'E

o, ) ll{) rl¿rN/rnrtt2 0 l05 79 5(ì 44

(;, 0 79 ô0 ,\2 24

0,5 320
ll o¿i lc 1,0 320 243 17'.} '-
t.) I
87
o, : 22 - 1ìlì tllN/mrtr2 3,0 207 757 111 ô.1
6,0 1ó tì 119 84 rì6 '18
>6
E

.t.) (ì
0.ir 2.19
1.0 249 1.tJ ('ì)
I)ul i 189 I
(i7 ¡¡(l
o, : 3(i -- ,1[i cl:rN/nrrn2 3.0 1(ì1 722 8ti
6,0 1:¿2 92 122 5t :ìtt

0,5 001
1,0 r,) a l¡52 :J90 3t)6
ll ol ltt
(ì0 ,- 80 //ll 3.0 470 .J.l t) JJJ 197 1.1i¡
6,0 35ír 269 190 r()0 l1ù

.t
I)lt I' 0, 5 ?78 539
80-.100 /1/J 1, 0 589 447 JIJ ') !'l
it, 0 3E0 28,S 20ll i59 i1?
(ì. t) 2S7 21iJ 151 i2l

156
intersec!.ie sc aflir în altlopiclcl linici obiicc pc c¿ìl'c sl-ii sclis numãrul
580, cleci tulaþia c¿iutaL¿i at'c clii¿rt'ac:c¿tstãt valoare (n:580 ro[/min).
Dacä puncl..ul clc inLelsecIic al cclot't[ouit linii se aflä În spa!iul dintre
elouir Lula!ii, sc va alcgc ttrla!i¿r lnai micir pcut.t'tt moLivt'lc expuse la
500

t00 'ib

E
fì
,l /
\ zoo
N,

\ /80
/60
is 140
* tzo
^(1

,l u\

ì roo
Èsa 1oz
B/]
s7,
^È +
60 t
A
50
1t0
f
I

30

7
I
20

l0
9
B lt
7
b

5
t
t0 t2 lt 16 lB 20 30 4[) !,0 (;0 70 u0 /00 /20 /+0 200 ilo 400 9il500
lilr:ru deo;chrere .uo' .n/ntn
Ilìg. {ì.ir. Norrror¡Llnui ¡lerIr'u caÌcrrlLrl tLrtllici în lutrcfic tìc r-itczl tle a¡clriclr s¡i

clc rli:rnrcIr'ul picsci.

înccpuIul palaglalrrlLri rlc la!ir.0lr cxcrn¡rlu, Iic trazrrl ìu carc al Lrebui'

sLruniit¡r o [)icslr la rli¡LuicIr'trl dc;[¡ rnm, cu o vitczir cler a;t:hiere de'
50 rn/n'rin. llc rlaL¿r accasL¿r ¡rurrt'trr I cle iuLclsccr!ie (ii91.6.5) sc allã în'

r57',
,rsp¿ì!iulclintle Luraliile 410;i 288 astfel cá t'a Llebui aleasä una clin
oì"it" tu|a!ii. Se va alege valoarea cea micá, aclicä n:288 rot/min,
:pentru cä ea asigurä o durabilitate ¡nãilibä sculei'
Nomogr'¿rme ca aceea din fig. 6.5 pot fi îutÎlnite la rnulte strunguri
,,erislcnte în exploatate, iar motlul de folosirc a lor este cu totul ase-
mirnãrbor celui expus nrai stts'
|n lipsa nomogramei se poaLc folosi c* s'cces ¿ìnexa IV ale cárei
,.coloanc conlin valorile turaliilor, gata calculatc, pentru o gamãr largä
.de valori ale cliarnet¡ului;i ale vitezci. Valorile determinaLe cu aj u-
torul tabelei sìnt mai precise decîb cele ob[.in¡l.e prin citirea nomo-
gramei
Luî¡d acelea;i exemple ca mai î¡ainte, peut¡u a se puteâ face com-
,paraÇia neccsar¡ì; se poale citi în anexa IV cä lnui cliametru de 70 mm
,çi uiei viteze de açõhicre de 120 m/rnin, îi corespunde o l"uraÇie cle
.5,1ô rot/min, fa!ãr ctc 5tj0 rotlmin, cÎ1. rezulLase prin citirea nomogramei.
Ðifele¡la nu eslc prea mare toLuçi se poaLe pune înLrebarea care va-
loarc es:be mai bunä ? Cea clin nomo¡¡ramá sau cea clin tabeì ? 'frebuie
precizab cä lìolnoglama çi în special liniile oblice cale leplezintá tura-
:çiile se referiì la biraliile leale ale ttnui strlrng oarecale, astfel cä buraÇia
.de 580 rot/min poate fi realizat,ii pe un astfel de stltlng. Valorile din
anexãr reprczinLi rezultalul unor'oalolrlc cu formnla (6.2), astfel cä
,ele au un caracl.trr Lcoretic. Realiz¿rre¡i lor cn plecizie pe sl.rung esl.e
o problemä clificilir în ma,i oliLatea cazurilor. De legLrlir valoarea tnra-
liei obþinul.e prin calcule s¿ru clin Labele nu se poate reâliza ctl precizie
.p".,tr anumiú s[rung, penbru cä la Tiecare sLrung se pol. reâliza numai
änurnil.e turalii bine slabilil.e ca numár çi ca valoate inclividualá. De
€xemplrì sl.r'¡lp;ul 53 are 24 Lulafii cu r,¿iloli Iixe, binc stabiliLe, 0tlplinse
înLr.e 12 r.ol"/lrrin çi 1200 rot/rnin (r'. subcap. 9.1) çi În afara acesl"ol
valori, pc accst slrung, tìtl se tnai pob obline çi alte turalii clìferil.e de
.acestea.
De aici rezultir cãr LuraÇia teorcLicã obfi[rrl"ii prin c.alcule sau din
ânexa IV va fi îrrlocuiLãr cu cca m¿ìi ailrolliatãr l.uraÇie a slntngtllLli pe
cale se face ltrclLtcrare¿ì piesei respecLive çi anutne cu turalia iuredial,
inferioarã.

ô.6. ELnMïìNTEI,E GÏÌOLþ]TIìICFI Ä.{,8 CUTITUL{JI

culitnl cle str-ung se compune diri douá pärÇi lral'i " cot'pLtI, cate
s".rr"çi* la fixarea cutrlUutui în suporbul sl.rungului çi capul cttlitLrltti,
care este de fapb parl.ea activä ctl care ci-r[itul execuLá alchierea.

Í5e
 '1.,

În trecut, cele douä ¡rtärli ale culiLului erau confeclionaLe clin acelaçi
material, din o{el de scule, ceea c.e constituia o risipä de matcrial scllmp"
În ulbimul tirnp s-a extins foarte mult folosirea culitelor la care partea
acLivä este doar o pläcu!ä cle olel cle scule, olet rapid sau lcar.btrri meta-
lice çi care se lipeçl.e sau se fixeazãr pe cale mecanicá îrttr-un locaç spe-
cial construiL, în corpul crifitului. În acest caz, corpul cu!itului nu mai
esLe din olel cle scule
ci din olel de construc-
fie.Corpul cuÇitului 1
are executat la unul din
capeLele sale, rrn locag ìn
carc se lipcçte o pläcu!ä
de m¿rLelial dnr 2, cu
ajutorul cäreia se face
açchierea propriu-zisä
(fig. 6.6). J
PalLea acbivä a unui
culit normal de stlung,
pentnr sLlunj ilca longi- I )
tudinalä exterioarä, esl.e
compusá din fala de de-
gajare 3 pe care se scurg
açchiile, fa[a de açezare
principalä 4 çi secundará Fig. 6.6, Cr"r{it dc strung
5, muchia principalä de
açchiere 6 çi cea secundarä'i precum çi r'îr'ftrl cufit.ului 8. I\Iuchia
principalä de açchiere sau táiçul principal esl.e intelsecfia clinbre fala
de degajare çi cea cle a$ezare princípalir; tãriçul secnttdar 7 este
rezultal,ul intersecliei aceleiaçi fcfe de dcgajare, dar cn la!a dc açe-
zare secundarä 5.
Vîrful culitului este la rîndul säu puncLttl de interseclie dinLre
táiçul plincipaì cu cel sec.unclar.
ftala de açezare a cu[.itului l-rr¡buie sá fie Înclinat.ä în raporl, cu pla-
nul tangent la piesa 1.--T în puncLul de colrtacl dintre cufib çi piesä
(fig. 6.7).
Cu un culit la care fafa de açcrzare cste tangenlir la piesir în pttnclu]
dc contact (fig, 6.7, a) a;chicrcn nu este posibilä, pentm cir pitlnrn.
delea 1.ãiçului cufitului în materialul piesei esLe îrnpieclic¿rLä de forma
necorespLuìzirboare a cu!.il.Lrlui. Dacä Însä fala cle a;ezare esLe înclin¿rtá
cu unghiul ø fa!ä de planul Langenl ('I'-'Ð la piesii (iig. ô.7, Ù), în
acest caz l.iriçul poaLe pátluncle ugor în rnal-eriahrl piosci çi açchierea
decurge îu mod nol'rnal. Tlebuio relinul. fap[.uì cit liçchicrca nu esbe

159'
lposibilir clacii ¡nghittl tle a;czali) s- Al'0 r'¿tlo¿tl'ca ztlt'tl' Ctt atìt rnai pLt!in
,þosibilá csLe str.ìinjirt: a alLrucri cîncì iìcela)i urìghi (:¿ìl)iìtir vlllr-rri rte ga-
túive.
Àccastir oìlsc¡r'aÇie esLc clcoscbiL rìe irnpoltanLir, claL iiintl [a¡ltul
.cii sc lplicir Întoclnai la toattr Liptrlilc cìc si:ttle alclìieLoârtr, cuÇiLe cle
::sItutlg tìc toate catcgoriilc, bttlQhic, lt'czc' Iat'ozi, filicre, alt'zrlat'e elc'

r a-0
(l b

lì'ig. û.7. Urrghiur.i nle cuIitului tlq Sttttt¡S-

cu cîL cr.cs¡Le \:flloare¿ì ¡nghiulLri dc agczar-e cu aLì1. ¡lirtlunderea

'cufil"ului in rnal.erialul piesei csl.e mai u;oar'ã ast.tcl cá l¿r tttr tnoment
tlal, pcnl.ru r,aloLi mali ale unglìiului tle açezare, cufil"trl poaLo I)alLrunde
mai irçor în piesä, clal.oritãr viblafiilor', ceca ce trcbuic evit.al- înl"rucÎt
poabe duce la ruperea sculei respective.
Valorile mari ale ungìliului de açezalc uu sînl" tocotn¿r¡tl¿tlc;i ¡len-
tru fapLul cä în acesL caz se Înregisl.reazir o släbilc a lczislctrÇci cu!i-
tului rnai alcs la strunj ilea pieselol clin mal"erial cu lezisLelÌçä lnare'
Aça cLrrn s-a arátal. în paläglaILrl 1.2...11, unghiul clinh'c clortä plane
ise másoará înLt'-nn plan nttrnil. planul normâl' per'¡lendicLrlat' pe accsLea
douä. Cu aceeagi oc¿rzie s-a clemousLral cá unghiul mãsttr'¿rL ìn planui
no¡rn¿rl at'e valoare¿ì rnaximit 1i c.i in orice all, plan clc miisttt'¿tt'tr, \'¿ìloarea
unghiului csl.e m¿ri rnicá clecÎt cca clitl planul not'tnal'
Urrgìrilr'ile çi y ale cu!iLrtlui se miìso¿ìrá lltlnlti ìutr'-ttn pìan
",f3plinoipal
normal pe täiçLLl (planul P din fig. 6'll)'
Dcsglttl clin Iig'..6.8 r'cprezilrLil srtccesiunea oi)cf¿r!iilor'plirt c,rle
se face secçionarea imaginará ¿ì unLli culil nolrnal ck: sl.rtlllg ott l.l11
plan P (fig. 6.S, a çi Ú), ÎnclcpirrLarea ¡rorÇiunii scc!'ionai'c (fig-' 6'8, c)
$i rabatnr'*r în planul hîrLiei (fig. ô.8, d) la o scará mai mart), ¿ì scc-
iiunii cu planui P în care se miìsoarit cclc trei ung-hiuri arnirrLiLe.
|n exernplul cle rnai în¿rinbe a fosL lual. în cousiclelale cLt!iLtrl nor-
mal (ìe strunjit exl.erior, clar procecleLrl descris se l'rplir:ir în rnocl iclerlLic

160
oricãrrui tip cle cuÇiL si în ultimä insban!ä oliciinri 1ip clc sculá a;chie-
t,oare. ln {.oaLe cazul'iie çi penLru toaLe Lipulile cle cufite, un'g'hiu-
rile ø, p çi y se mirsoar-ã numai în ¡lìanul lìormal pe tiristrl plincipal
al cr.llitului respecl.ir', astfel cä ori clc cîte or.i aceste uì1glìiuri âpar .[]e
desenul unui cufil" sc va înfelege de la sinc cir cle sc aflir îu pl:rrrtri
Ðormal pc tãis.
LIrrg-hiul c1c ascu lire ,B
cs;l.e plopi'in cufil.ului, iar'
valoarea ìui nr.r clepincle cle
pozitit\ r'elal"ir.ir clinLlc cu l;iL
¡;i piesä (v. fig. 6.9). lriLi 0
acelaçi lucrut se poa1.c ,.spnrrc
clesple celel¿rlLc cÞouir utì- \ \\
ghitrri u :;i ^¡.
Àia rtum se Ìloirt.c ol)rìcr- 90" \
1"/u l)(, sr.hifclc tìin lie. f,.J.
valoirlca accsbor- rrur;hiut'i
csLe inllrren!al.á cle poziiia
r¡u !il"ulrLi în i'apoL'1. cu piesa.
Ulgliitrl tle asczlrc a cslc
tlcliirit ca fiintl rlcl.elrninirL b
<1e l-engenLa în punct.ul clc
conl-ac t çi cie linia cat'c .1 :i.

reprczintä Ia!a cle asez¿ìÌe d

a cuÇi t.r"rlui
Sensul mi;cirlii cle avaris
a cufiLului, indical. lllinLr-o
ságeatir pe cufil.,;i nol.al.
cn litcrra s, vrea sa precl- C
zeze pozitia colecl.ãr a cu!i-
,t.ului în diver,se situalii.
În cazni strungului nor'- I:'ig. 6,B. Unghiulile cle agczare çi de cleg-ajare
rnâl (fig. ô.9, a) pozifia çi planul de secfioualo carc le clefittec,
coLeclir a cufibului se redtice
la açezarea acesL,uia în aça fel, încî1. vîrful säu sir se afle pe ace-
eaçi olizontalã cu ccnl"r'ul piesei, clal, fiincl fapLul cãi avansnl esLe
pe direc{.ie orizonbalä. Cînd direclia avansului csl"c înclinatii fafä cirr
linia ot'izontalä, cum esl.e cazul açchierii pe sl.rungulile aul"ornai.o
(fig,6.9, c), culilul se açazä în aça fel încî1. clirecfia cle avansare ¿r r,îrfului
sáu sltre piesei, sä l"reacä plin centrul de rol"alie al piesei. Ira!ä de ar:easiá
poziÇie se determinä unghiurile cle açezare çi de degajare ale cufibului"
{Jneori este necesar sä se açeze culitul cu r'îrfnl în jos, ca în fig.6.9, ð.
{n care caz unghiurile de açezare ø çi de degajale y se definesc absolut
nl - Ivlanualul strungarutul
x61
la fel ca mai înainLc. $i în acest caz pozilia corectã a c.u!.itului se ia
fn raport cu direclia avansului s. Se observá cá pozi[ia_ cuÇiLului, repre--
zentaiá în fig. 6.9, ö n¡ este corectä pentlu cã vîrfnl acesLuia ntt vil
putea trece ¡irin cenl¡rl piesei, ci pe deasupra lqj. Ca urnl¿trc clirecLit
ä açezãrii grãçiie a c'!it'ì'i Ia!á de piesä, r'alo'ile unghiurilor ø- ¡i y

T 1

c< 1
r
ob
Fig. 0.9. hrflneilla pozi{iei cufiLuÌui În raport cu picsa asnpra nngìriulilor a çi p.

sîut necorespttnzátoare, În sensul cä unghiul cle açezare s-a mär'ib, iar

ceÌ de rìeg-ajäre s-a micçorat foarte mult, fa[á cle valorilc ce le-ar cir¡rilta
dacã r:uÇiLul al'fi â;ezab corecb'

0 b
Fig.6.10. Dcpcnr.leu[a nllghiuhri de ascnfiÌe Îalli dc tu¿tlcrilltrl cc sc ptelttclcÎziì.

-\manunLe sttplirncntare în legirLur'ä ctt modiTicalca ulìg-hiurilor c¿

çi y în ÏuncÇie cle poziÇia culitului se gãsesc În subcap' 1'2'ó'
Co¡clifiite cle agchiele çi în special n¿rbura mal-erialului cle plt:lttclat.
detent-rinir \¡aloarea unghiului clc asculire p al cu[.itultti' InLr'-acl'¡r'iu''
Ìa prcluc¡at'ea ttnui malelial clur çi l.enace, tãri9ul cuÇil.ului trclluic sá
fie rczistenI la for'lele mari ce apar în Limpul a;echierii $i ca urrlllre
uûghiui cìe ascufir,: trcltuie sir aibä \-alofi rnari (v. 1ig. 6.10, Ü), clar:^
r-rrì unghi cic ¿rscrufilc nric far.olizeazir sculgcrea a;chiilol cu rnai urrrltä
u;ulin!á pc fafa clc clegajale (fig. t.10, a), avarrLaj cat'c dc alLfcl se çi
foloseçte la plelucrarca mal"eriakrlor rnoi (aluminiu. alarnir cLc.) ìa care
'iin lirnpul a;chierii forlcle ce apar sîuL mult ln¡ri mici rìecìt. la mal,cl'i-
alelc Lcnacc ([ontä, o!cl aliâL etc.).

7. SCULE A9CÍ{IÐTÛ/åRE trtLOSIT',E LA STIÈ{JNJIËE

Sculelc a;chicl.oarc îritiluitc în pracLicir sînL loar'le clilelil.c ca fornri¡

s;i cìirnensiuni cl¿rl fiiud fapLul cir çi snplalcfelc picsclor co l"r'cbuic pleli,i-
,claLe au formc çi climensir,rni foalLe valiatc. O plirnir clasificale înr¡rnrto
sculr:le a;chiel.oare lolosite cle sl.r'ungari în ulm¿il.oarele glupe mali :
crrfife, bulghic, alezoare, Larozí, iilicrc. in accastir olcline vol Ii Lral,ato
in con[inuare scnlelc folosilc cle stlungali. lìiecarc grrrpir cle scule cu-
plilde l¿r r'îndul ei o selic clc l"ipui'i rìc scule clasificaLc clupiL annmite
clitelii a;a cum sc va putca consLata în cclc ce ulureaz¿-r.

7.1. CUTITIì DIt STIìUNG

Dint,re toa{"e sculcle, cuÇitelc ocupã clcsigur: pliuruì loc al"ìl- priu
valict,atea formelor, cî1. m¿ri ales prin numiu'lil lor relal"ir- lirale în com-
¡laraÇie cu celelaltc tipuri de scr"rle .
0 clasificare complel.ir, care sá cuprinclir absolut toal"e l.ipulile d¿:
'cuÇiLc întîlniLe în practicir, csLe gren cle fäcul., totriçi se pot folosi uneie
cril-clii cle clasificare cr-r aj ul-oml cárora sãi se cuprinclir, îu n-rai multe
grupc, marca maj oril.al-e a cuþii"elor clc strung.
Dupir consl,rucÇia capului, cuÇil"clc se împall, în cufite cu cap drept,
(fig. 7,1, a çi c) çi culibe 0u cap cotit (fig. 7.7, b çí d).
Pozilia l"iiiçului principal împarte culil"ele în alte clouä glupe: pe
tlreapl"a (fig. 7.1, a çi å) çi pe stînga (fig. 7.1, c çí d).
Cu!.ibele pe clreapl.a sînt aça-zisele cu!iLe o.biçnuiLe ;i ele folmeazå
qr'ìarca maj orital.e. CuliLele pe sLînga se folosesc aLunci cîucl csl.e necesar
'ca piesa sá se roteascä în sens invers (pe stînga) cnm cste caznl Ia strur-
.-ulile aul,omate nonoax, sari al,unci cîncl sensnl ar'ânsuìLri cs[.c schimbat
{fig. 7.1, c).
Dupä felul suprafclci, cu!.iLelc clc sLrung se îmapll. în clonir gnìpe
nnali. În prirna empir inLlir LoaLe cufil.ele dcstinaLe prolucr'ãrlii sr,rpra-

1€þ
fetelor exterioare çi se numesc în mocl cnrenl culite tle eilerior (fig-,7.2)"
À cloua grupä cuprinde c¡ÇiLele ctl care se pt'elrtcr-eazir s¡p¡afele inie-
rioare numite culile de intsrior (fig. 7.3)'
Atît culilele cle exl.erior cît çi cole de inLerior se Împarl. In rinclu}
lor, dupä felul preltrcriri'ii, Ρ mai mulLe categorii clupá curn sc potrLe

.t J .t

t b tl
Fig. 7.1. TiPuri de cufite:
r - drept, pe dt'eapta ; b - lndoit,,pe dreapta ; c - drept, pe stinga ;
d - lndoit, pe stlngâ.

vedea pe fig.7.2 çi 7.3. SägeÇile trectr{"e pe liccale culit indicãr sensu}

avansnlni .ð r" .".o*anclir-a Ii folosil. penl"ru o sLrunjire nonnalil' A
fost clat cìe ¿rscrnenea nLtmärul slanclardelor cle sLal. (STAS) pentru

B
ù

0 b cd e f g nt ñ\ì
R
l
L

t-
q I> tr\ Þ.\ !.. È eÈ È\N N
F
N
l"FFFÈ +, t^ :l's
bt
ÈEEÈ hT!
-ÞJ_
8R
È €;
3a Þ-s
es
N
trì
,¡i
Lq Ñ*=SSi\
b4 I
S P
\ì,
w-r-
Degry;o¡
Degrosoe finixtre f¡ntson
plono plon0

Fig. 7.2. Culite pentru strunjil snpralele ex[erioare'

fiecare ru!iL, spre a fi consniLate la llevoie în r-eilerea confeclionär i

çi asculirii corecL.e a
' Din cele arãr[ale pÎnirlor.
aici rezulLá cá fiecárei operaçii sau faze îi
Ðorespqncle un anurnit Lip cie cutil.,.ceea ce es[.e normal În cazui cînd
." ur:*ä."r.1.e lealizarea Lilìei sl"runjiri col'ecte, ra!ionalc'

å64
 Folosirea rinui singur cu!it pentlu mai rnull.e operafii nu esl.e reco-
rnandalä nici îu cazul execuLär'ii unei singure piese. Ïn moil norrnal,
Ia procluclia de seric, se recomandä sir se foloseascã çuÇitul cel rnai
potrivit. penbm fiecare opera-tie çi sä se evil.e folosirea unol cufite im-
proviza l.e în grrbii.

finro¡e 6fAS03B5-17.)

Fig. 7.3. t)u[ite pcirtlrr sIrnlrjit Irig. 7.4. Cutit fixat ln portcufit.
snprafe[e inlclioare.

Trebr"rie acläugal- cá sblrinjirea c.Ll cu!ite necorespunzáLo¿rt-e are

efec.le negaLir.e asupriì plocluctivitálii rnuncii, adicä nnmãu'ul cle piese
exec'"lLâiie int.r-o zi de lncru va fi rnai mic decît, în cazul cîncl s-ar lucra
cu cufite alese corcct.
Tirnpul ce se piercle plin cor.rfecÇionarc¿r sau respecl-iv asotttirea
unui cufit de fornrá potriviLä se lecupereazir daLoritä execul,árii slrun-
jirii înf.r-un bimp mai scurb, cu vil-ezä cle açchiere mai male decît în
ç,azul prelrìcrärii cu un culiL irnprovizal", de formä necorespunzätoare.
tre lîngá forma sa, cale trebuic sä fie cîi, mai colectir, cuf.itul de strurig
urai trebuie sä fie asl.fel ascuÇib încî[ unghiulile de açezare çi de dega-
Jare sã aibä valolile opLirnc penblu condiÇiile concreLe clc açchiert:,
valori ce sînt date în clocuurentaÇia ce însolegte desenul de execulie
rrâu se aleg clin tabelele exisl.cnte ale lucrärii de fa!ä.
Cînd culibul de exterior esbe cle climensiuni rnici, el se monteazä
rle obicei într-un portculib spccial (fig. 7.4) çi în acest caz se poate luct'a
cu adîncimi de açchiere çi cu avansuri mai mali decî1. ciacá acelaçi culit
ar fi fost fixat direcb în porl.culitul stmngului.
Fixarea culil.ului / în suportnl 2 se face cn un çurub de sl"rîngere J.
Pazilia înclinatã a culitului îh raporb cu port,culil"uì facc neccsarã ascu*
Çirea acesl.uia numai montat în porlcu(.i1.
La prelucrarea gäurilor de dimensiuui merli, cînd se cer regimuri
greie de açchiere, se folosesc portcu!ite 2 cle climensinni corespunzä-

165
toare în care se fixeazir culiLc I cu ajuborul unor çuruburi 3 dupä curm
esLe inclicat în fig-. 7.5.
Pozilia culiLnlui în poll.cuÇit este influen!atã de felul gäurii ce
trebrrie strunjil.ãr: slt'äpunsã (fig. 7.5, a çi ö) sau înfundatã (fig. 7'5, c)"

2 3

3 2
3

t D C

I:ìg. 7.ir. PolLculit. pentt'u strunjiri iulerioare.

7.2. Iì[IR GIIIE l

I

cr-r cufibul, Ia strung se întîlneçl"e foarLe des

Pe lîng-ii sl.r'unjilea
operaÇia clc giiurire cu. burghiul clegi aceasta esbe o operatie specificä I
I

maçinilor cle gãrulib. I)in aceast,ä cauzä burghiul face parte çi dintrs a

sculele agchiel.oare cu care lucreazá strnngarul.

lrr gmpa burghielor inl,rá cele mai varial.e scule ca formä çi dimen-
siuni, înccpincl cn aça-zisul bulghiu ligänesc care nu este altceva decit. ,

o simplir lamir dc ofel cälitãr, cu douä bäiçuri fronbale çi mergînd pînå 1

la burghiele speciaie penbru gäuri adînci sau l¿t cele armate cu pläcute l

din c¿rrbul'i rnel-alicc. ¡1

1n celc ce urmeazä nu vor fi tratate toate tipurile de burghie cunos- i

cntc ci vor filuabe în consiclelare nuinai cele utilizate mai des În indu- :.

sbrie. ¡\cestca se execlrt,ä în mai rnrill,e varianbe constrttctive: ctt catraic

<lrcpLe (fig.7.6, c), cn oanalc elicoidale, pe dleapta sau pe stîngzr, cu .t
coadá cilindricãr (Iig. 7.6, ö) çi cu coadä conicä (fig. 7.6, c). TuLuror I
I
acesLol tipuli de bulghie le esl,e comunä alcábuirea lor generalá, aclicå a

pärÇile principale ce se regiìsesc la liecare dintre ele: pallea utilá I,

coada 2, parL,etr agchietoale sau actir,ä 3, gîl.ul 4, iar la trurgirieie de
t:

jl

climensiuni mai rnali ¿nl¡s¡slul 5. 'I'oate tipurile de burghie sînt 't

-
dobal.e cn canale 6 care poi fi dlepl.e sau elicoidale. i
Unghiurile cle clcgrjalc ale bLrrghiului sînt în funclie çi de pasul
eiicei canalelor elicoiciale;i änume unghiul de degajare scacle pe rnt;ì-
surá ce pasul clicci creçbc. De aici rezult,ä cä burghiele dlepte, la ca¡ro

166
 ',1

pâsul elicei cstc foarLe nlarc (irÌfiniL), unghiLrl clc clcgaj:ue alc valoarea
rninimä, adicãt zero.
{lu asemeuea burghie esLe recomanclallil sir se plelucrcze rnateri-
,elele care dau açchii cle rrrpele. culn sîlrt. : bronzul, lonla etc. Cu cît

¡6 t 2
0

t
C

Fig-. 7.tì. 'I-ipuli tlc lrur'¡¡hic ;

4- drepte ; Þ - cu coadá cilindricá ; c - clr coacl:i cûnicä
pasul elicei es[e mai mic, adicá cu cîL ung'.lìiul catì¿ìlelor [a!i clc axa
bulghiului (co) este mai mare (fig-.7.7) cu atîb unglìiul de cleeaj¿rr.e esle
gi el mai mare, motiv ¡rentrn care asenÌenea but'ghie sc vor ul.iliza Ia

stcilul,ttA 0'0
sitliu¡lfÅ ll it

0 0 L
,f
Fig. 7.7. Ungliiirrile pirt'fi.i a;chietoulc a .burghiLrh.ti.

prelucrarea rl¿rberialelor inoi care cìau açchii conLinrri culn sint alama,
aÌuminiul, olelul rnoale eLc. Açad¿ìr, burglìiele ¡lent.r'u aluminiu treb¡ie
sã aibã unghirìl cle cìegaj are cîb inai rnale çi dec.i sc voÌ'alege burghie
ru pasul clicci mic.
\'I¿ilotrea unghiurilor co çi 2g se aleg în luncÇie dc rnatcrialul de
.prelilcrat din tabelul 7.1.

16?
 I'abelul T.!
Valolll¿ un.r¡ìriutilor co 9i 2g pontlu dilelite lnatcri¿¡trc
llfatcrialrrl tlc Matcrialul de
prelucrat preluclat

Alamå, bronz Dbonitä, celuloid,

moâle 130 bacheliLá 8- 12 85'- 9i.)

Alurniniu, duralu- lllectrorì 1:) 1 1t3

rninin, silumiu 35 -4õ 140

Cupru 3õ-- 45 125 l\,Iarmurä, gresie,

cár'bune 10-.r 5 8C

De asernenea, pentru unghiul cle açezare cr se reoornandá sä se ia

una dintre valorile indical"e în tabelul 7.2, în funclie de cliamcLrul bur-
ghiului.
Tahehtl 'I .2
.
\/alotile unghirtlui ø în fr¡ncf ir¡ tle diamclltri
lrttrghiului

Ð, rrrur 1- 15 15
- .10 40-- 50

a," 74 11 12--. 10 11- B

Pär'!i açchieto¿tre a burghiului trebuie sá i se acorde o deosfbit,ä

atenlie, perìLrä cá de lnoclul cum sînb executate elèineutele acestei
pãrfi depincle caliLatea prelucräI;ii. Din fig. 7.8 se observã cä burghir-rl
É'ste o sculir cu cloi clinÇi ¿ìçchiel"ori, unifi printr-url rniez. Se mai clon-
sl.abã cle asemenea cä burghiul are Lrei Lái;uri dintle care doì-l{ì llrifl-
cipale, cîte unul pentlu fiecare dinte çi un tãiç transversal tezultat
c¿t ul'rnale a existenlei mieztrlui çi a asculirii pe fafa t-le llçezare a celor
doi dinli.
Açchierca cu táiçul Lransvet'sal se face În conclilii grele diìl c€ìrìzâ
greutälii çi uneoli a iinposibilil.ã!ii cle a realiza ¿tcesLuia Lrnghiurile
de açezale çi cle degajare cot'espttnzätoare maLerialnlui ce se pt'erlu-
creazá. Açadar', l"äiçul bransveÌ'sal are un efec.b negaLiv asupra a;chielii
cu burghiul, efecb ce poale fi çi trebuie micçora.[ prinbr-o ascu!ire süpii-
rrrentará a;a cum se arabá în fig. 7.9. Lungimile celor douä täiçriri prin-
cipale Lrebuic sá fie egale çi egal înclinate faÇá de axa buÌÍl-hiuìr,ii perrl.ru
aã numai în aceste condiÇii burghierea se execuLä corect, çi numai în '@

168
 J
i

eceste condiTii açchiile degajate de cele clouä táiçuri ale burghiului

sint egale. Cînd täigurile au lungimi diferil"e, diamelrul gäurii rezultä
rr¡¿,ri m¿ire decît cel al burghiului, solicibarea ceior doi din!i ai burghiuluî
cste neegalir, ierr axa gäurii execul.al.ä cu un aser]rcne¿ì bulghiu nu re-
øuìiä de obicei recl.iiinie ci curbä. De aici rezultir cá asculilea bur-ghiului
'lrr:i¡uie fircutãi la maçini speciale cÌe ascu!.it, sau în cazul asculirii rnannale
i¡å se verilice ascu.lirea cu aj Lrtorul g:iblon'tlui.

'i?4;
hnol

Þis prnctpol

nþ rle aÞgøre hlo de osezo¡e

follt

Fig. 7.8. Elementele pãrtii açchietoare a burghinlui. Fig. 7.9. lVlicçorarea tãi-
çnlui transversal prin
asculirea snplimentarã.

în lirnpul gäuririi, Iiurghiul este ghidaL chiar cle gaura pe care o

pr rli.rci:eazá çi ca urmare se creeazá f orfe cle fre care în{"re suprafala
prclr-rcral"ãr a gãurii çi burghiu. Burghiul lucreazä în condilii cle agchiere
¡grele, cìatori[ä faptului cä elirninarea eçchiilor ca çi eliminalea cãldurii
sc l¡rc în condilii dificile. Penbrn reducerea lrecür'ii çi deci a încálzirii
în Lirnpul burghierii, l"oal.e burghiele sînl- constluiLc cu o conicitate
ftriiii.i'- micir, cu clialne.Lrul cel mare la vîr-f. Difercn[.a înl"re diameLm]
nraxirn dc la vîi'ful burgh.iului çi cel minim este fo¿rrbe rnicit, cle ordinLrl
a cîLorva sul"imi cle milimetru. În acesL mocl se asigurir eliminarea frc-
cärii clintre bur¡4hiu çi piesã pe întreagii lnnginie de pãl.rundele a bur*
ghi rr) ui.
trn genele" prin burghiere înbreg voìrinul cle matcrial al gäut'ii se
t.rausforrná în açchii ceea ce în cazul gäLrrilor cn cliamciru rrrare reprc-
¿ill1.å o cantitabe imporLanlä de ruaterial ce se piercle. În asernenea cazuri
e¡;i¿: iecornanclabil sä se lncreze cu burgìlie cle consl.rtlc[.ie specialá
íIig.7,10), capabile sá recupereze o parte clin m¿Lt,erial, sub forrna unui dop
4. Iìurghiul J are formä l,ubularä, iar la partea fronlalá Seste preväzuI
olr un numär de dinli açchielori 5. Gáurirea cu un asLfel cle burghiu
este posibilá atunci cînd gaura piesei cc se prelucreazir nn este înfnn*
clai.á, ci st.rãpuusá, asbfel cä dupä gäulire sir poaLii ulma rebezalea pie-
..;ei gãuril.e 2 çi în continuale rt:tezarea dopuiui 4 cu cufitul cìe retezat,
6, clop ce poal"e fi utilizat la confeclionarea albor piese de climensiuni,

169
corespunzãtoârc. Pentru gáurile lulgi çi de dia¡netru relativ mic se
construieso burghie deosebite ca formä de cele noIInale. Aceste burghie
(fig.7.11) daLr posibilitatea sã se realizeze gãuri adinci ctt un Înalt grad
de plecizie.

342 5

Ii'ig. 7.10. Iìrrt'r¡ìrirt pctrlru 3rìttiile incllr'¿i'

SrcTlUfiAA-A
A q,l
--T\
s
ì
Lì

A
Wî;r
triS.7.11. Rutghitrl crtt tttl sìtl3-ttL tili5 pentr''.1 g'.iuri lttnci

qt

0 b
lì-iir-. 7.1 . Iìurghìe tle cetrtrare :

o - cu con sim.plu ; b - cu con de prDteclie

ln r.cclcrea gä¡ririi cu un asl"fel de burghi¡ se strunjeçte portiunea

<ie înccpul- a gãurii penLru ca burghiul sá ai¡¡ä asiguratã chiar de la
începtil" gìrictarea În timpul açchierii; avînd un singur täiç acesta n-ar
pulea gäurirea fãrä a avea ghidarea asiguratä.
^ Un înicpe
alt llp ile brirghi¡ esLe cel destinat sä p¡elucrezc gäurile de cen-
trare care poi fi con sirnplu (fig. 7.12, a) sau cu con dublu (fig. 7.12, Þ)-
"r,
t70
 7.3. ÅLEZOARIì

Alezoarele sînt scule açchietoare cu ajutorul cärora se executá ope-"

ralia de {inisare a gäurilor cilinclrice sau conice. Cele tlei pãrli ale
unui alezor cilindric se pot observa pe fig. 7.13, cale. r'eprezinl"ä un
alezor fix cu c.oadä cilindricä penLru alezare manualä.

furleo decolibmre Antrenor

Porteo utilo UIT Cood¿

Fig. 7.13. Irlemcntelc aìezorulni,

Fartea açchietoare a alezoarelor cilindrice este pu!in conicä, cu

diametrul mic spre vîrf. Numai aceastä parle a alezorului açchiazä,
detaçînd întreg adaosul de prelucrare ìäsat cle la operalia precedentä,
pärtii de calibrare rämînîndu-i numai operal.ia de cur'älire çi netezire
a suprafelei astfel cä dupä trecerea alezonrlui suprafala rczultabä ester
de foarte bunä calitate çi la dimensiunea prescrisãr. Iìinisarea gãurilor
eu aÌezolul este recomandatä în cazul proclucliei cle serie pentru cä

rA STCIIUI,IIA A A

A
t/,r-
I
Fig. 7,14, Alezor de mlnã, reglnbil

În acest eaz alezarea asigurä aceeaçi calibate bunã a suprafef.elor tuturor

pieselor dar mai ales aceeaçi dimensiune a gáurilor în limibe de toleranle
foarte.strînse.
Aläturi de alezoarele fixe (fig.7.13) se întîlnesc çi alezoare regla-
bite (fig. 7.14) cårora li se poate märi sau micçora diametrul în limite
relativ mici, cu ajutorul unui gtift conic J sau al unei bile. Ðatoritä

171
dispozil.ivului de reglarc a diametlului s;i canalclor execttbate clc-¿r
lungul clinfilor alezorul¡,Li reglabil (fig. 7.121), acesta este mai p u!irr
rigid decît cel fix gi ca nrmare cu el trebttie sã se lucreze mai ugor,
cu for'Çc lnai mici çi cu rnai mttll.ä aten!.ie.
Pentru prelucralea gãurilor conice exislä alezoarc conice de do uå
tipuri: de rnînir çi cle rnaçinä {fig. 7.15). Itiecare tip este compus dirr
:
.,

Ì:

ì
0 i

.il

b ,.
:

i,
,i

Alezoorc coniæ de mno Alezoo¡e conie cle nosino

i
Irig.. ?.1i. :\lczoat'e cottice. ,

trei alezoale : (¿ -- de dcglogare, b clc {inisare inl.crmediarä çi c -- de

finisare. -
Iìorm¿r s¡recialir a dinlilor alezoarclor iig. (7.15, a çi /r) asigurã
acestora conclifii rnai bune cle açchiere decît dacír ar avea dinfi
continui ca cel de finisare (fig. 7.15, c).
Iìotirca ¿rlczoarelol de mîná se
5 facc cu aj ntoml unei clnpe, fixaLe pe
2 t, partca cu sccl;iunea ¡rátratá a cozii
alezolr-rlui, iar alezoarele de tnaçinã,
\ l"jr
r cu coaclä cqnicä, se lixeazä ìn gaura
-.â^-t::
Y l--: conicãr a pãprrçii mobile, ràmînînd fixe
¡\\* în rniçcarea cle rotatie fiind ¿intre-
lat,ä piesa.
2 Àlezoarele cilindlice de maçinä pen*
tru prelucrarca gäurilor cle cliametru
Fig. 7.1G. Älczor conic, reglab il, pentm mare se execrttir cu din{i demontabili ;
tna;inã. o ¡lar-te a rinni asernehea ¡llezor este
reclaLä îu fig.7.16.
Ðinlii lamir 2 ai alezomhri sînl. introcluçi în canalele conice ale corpu-
lui aìezorului I çi fixafi între piulifelc 3 çi 4. Pentru r-eglarea diametrului
alezornlui se folosegte un calibru inel 5 ¿ììa curn se vecle în fig.7.1fi"
iar reglarea propriu-zisä se cxecnbä cu aj utorul pir-rlifelor 3 çi 4.

972
 7.4. T.|ROZI

Filetele interioale çi cle diameLrtt rnic se execul.ä ctt scule speciale

numite tarozi $ig.7.17). Î[trucît. un sinQur tarod ar detaça cu greu
înLreg adaosul cle prelucrale, Înállimca filel.ului se Îrnparte de regulå

To¡odul 3

Torodu/ 2
o
Torodu/ I

A
lo¡odu/ o/ lrei/eo
lorodul o/ dotleo
l) .lorod

Iìig. 7.17, Tarod tle mlnzi pentru lãcätttçãrie'

în trci pärli,si
-de a¡;i-fel filetul se realizeazä ntt ctl tttl singur tarotl ci cui
o serie ti'ei tarozi, fir:care dctagînd o parLe clin adaosul de pi'elu-
crare. impãrrlirea adaosulni se rechrce la teçilca vîrfurii-or filetrrlui pri-
r¡ilor cloi i.alozi, al tt'cilea l'årnîrlînd a avea Înálfimea filetului r¡orrnal
{tiig. 7 .17, /, ;i r').
f)eosebit't.¿t clinl-re cci'crei tarozi ai seriei csLe vizibilä în majoi'i-
t,al.ea cazut'ilgr', clat' pcntrtr a sc eviia foìosirea greçibä a acesl.ol¿{, n}-¡-
rnã¡rl taro{ului cst,e înselnuat" prin uuul, dottit satt trei canale circulat'ç,r
execniat.e pù coacìiì Larorluiui ca în fig-.7.17, u. Filetarea o înce¡le l;arodl.ll
c1 ¡ìt singul citual, clrtt esl,e üITìrat, îir o¡cline de cel cu douá canale,
çi o sfîrçe¡1e La¡:oclul clr trei carìale cale dá filetului climensiunea finalá.
Cîucl filertarea sc face ìnanlì41, tarod¡l are lungimeâ mai rrric.n
(fig-.7.18, ri) cltrcî1. cel de ina;inir (fi¡J.7'18, Zr)' Filetarea poate Ii reali*
zaÚá çi clt ut1 singttr tarod, clint,r-o silgur'ä trecere, dar aceastl't nurrìai
.Ìn cazul filetclor cu pas relativ mic, execut,¿rLe în gäuri sträptìttse' !'¿tl
înf und¿rLc.
$i Ia tarozi sre regiìsesc unghiurile de açchiere stabilite perìtrìi culitui
tìormûl cic stiurrg cu spccificarea cä {jecare dinte al taroclului se colt¡-
por'1.it ca un cufiL astfcl cã çi r"rnghiurile de açchicle se vor legitsi la fi¡l-'
care ctrinte. De exernplu, unghiul de cleg'ajare ^¡ este determinat de lini¿

17S
raie une;te r,îrful clin'ueiui cu axa piesei, cale aici coincicle cu axa Laro-
dului, çi tangenta la fala cle clegajare în r'îr'Iul dintelui. Cunoscîncl
rolul çi influenÇa unghiului de cìegajare asuilr¿ì procesulni cle açchicrc,
rezult.ä cá r'alorile sale \¡or trebui alcse în TuncÇie clc maLerialul piesei
ce urrneazä a li filel.atä. Ca ;i în caznl cufiLelor
normalc çi aici se \¡or folosi l"arozi cu unghiuli Pentru I =/5'
de degaj ale relabiv mici pentru rnaLeriale tenace
cnm este ofelul (fig. 7.19, a) çi cn valor-i lnulb
mai rn¿rri pentlu maleriale n-loi, curn esLc aìu-
miniul (fig. 7.19, ü).
IisLe liccesal deci ca penLm fiecare tip cle
matelial sí se foloseascir ¡runrai tarozi caÌe au
fost asculifi corect, sau sä se treacä la ascu{irea
cclleclÍ I ut'estoLa.

Penhu olumtntu l'10'

b
Iì'jg. 7.18. 'larozi pentlu piulif e Fig. 7.19. Unghin!
o-demlnå;b-demasfnä de açezare la tarozi-

7.5. trìItr,IEIITì

Irilierele sînt scule açchietoare cu ajutorul cärorâ se executä filet.cr

exterioare cu pas relativ mic, cle legulä aça-numitele filete not'malc-
Uneori filierele se folosesc num¿ri pentru calibrarea filetului dupä ce
mai înainte acesta a fosl executat cu culitul de filebal,. Majoritatelr
filierelor existente 1n uzine au forrna unor piulile, cu filet interior',
iar exteriorul este cilindric ;i în foarte rare cazuri prismatice. Pentru
,a sc puter produce açchielea, filierele sînt prevãzute cu o seric de
'c¿rnalc cxeculate în jurul filetului (fig.7.20) care prin forma lor con-
t.r'ibuie la evacuarea uçoarä a açchiilor çi la realizarea unghiurilor dr,,
degajare 1. Aici, ca çi la celelalte scule açchietoare, valoalea unghiulu;

'ß.7 4
.Je clcgajalc se alege în funcÇie cle materialul de prelucrat çi se obtino
priu r:ectificarea canalelol pe fala de degajare, cu o piatrá de recti'
ficat cilindricii, cle diametru mic.
Unghiurile de açezale ø se ¿tfl¿i pe por!.ir"rnea conului r.le atac, pe
amI¡ele pãrr!i ale filierei (fig.7.20) çi sc realizeazä printr-o asculiro
corcspunzátoarc a dinÇilor filierei
pe aceastä porliune. Se recornandá Conoþ o¡chitkr
c¿r accasbä asculire sä uu se facä
,¡nauual, ci mecanic, pe magina de
ascu l;il. filiere. 1n uzinepot fi întîlnil"e
variante de filiere rotuncle : fixe
it.r'ei
(fig. 7.21, a), cresLate (1i9. 7.21', b)
qi reglabile (fig.7.21, c). Filetul
obfinut cu o lilierä fixá este nai
¿trecis, clal" fiind fapLul cä accasta
esLe mai rigiclá dccìl de exetn- 1ìi3-' 7'20' Filict'ir t'oltttttìri
,piri
- 1;'t;iriÑ
o filie|ir l"g-t"t it:,.
- reglabila otelir posibilital"ea
,tiliera
reglirlii diametrttltti mediu al file-
tnhri execntat cle ea, prin strîngc-
lea pol-rivitir a çuluburilol clispo-
zitivuìui în care este fixatá filiera.
[i'iliera crcstatir îrnbìná avantajele
cclollaiIe doui filitre in sensui cá o b L

este rigiclå îrrtrticit nit esl"e dcspicatá lris-. 7.21. Irilicre:

c¿t {c¿ì reglabiìir cì unln¿ri cresLalä, a * fir<ä: ¿¡ - c¡estatå; c - reglabllú
f)upir uu anumil- tirn;: dtl folti-
r;il.c Iilieli sL. rrzt,azá:;i t:lr trLmAr.c,
diarnel,rul filel-ului rezltlLil ce\¡4, +
5

rlrrri rnalc. Cotrtpctrsllc¿t r.tzttt'ii sc

q:oate flrce dc aslir daLãr plin slrîn-
corcspuuzitloaro a filierei Între
.g-crca
1;umbulile rlispozitivului cle prindere
.ir sculei, clar pcnl.rLL aceasta est.e
¡recesar'á adìncit'e¿r cresl"ãrtr.rrii inifi-
;rlc, cu. o piatrir sub!ire cie polizor 3
6
pînir la despicalea cornpletii a fili-
erei, transfornîndu-sc astfol într-o lrig. 7.22. Pli¡rrlct'ca lilict'ci irt dis¡rozitív
filierä reglabilá.
În Limpul filcl,iu'ii, filiera este fixatä în loc.açul unui dispozil"iv a¡a
cum sc ârlrtir în |ig.7.22. Locas¡ul dispozitivului în care se inlroduco
{iliera are cliarnetml egal cu diarnetrul acesteia, iar penfru fixarea çi

5
reglalea ei se foloseso cinci çurulturi : çru'tìbrìrile notate cu l, 2, 3 çi
4 penLru strîngerea çi fixarca fitierei, iar'çr,tr.uliul 5, care pãtrunde
-
cu.capul sirn conic în cresiãtut':r filierei, penLrn clcplirtarea celor douä
pãrfi aÌe filicrci reglabiìc.

B" SCLILE PENT'ffi{J /\SCËãIÐRE RP¡PIÐA SI TNTENSIVIh

8.1. ûENEntALnT,['i]t

Açcltiercu rupidù cons[ã în sLrtrnjirea cu lif"czc cle açchiere mari,

rnulf, mai rnari clecîb în cazul folosirii cuÇil"elol oliiçnuit,c. Prin mär'ire¿r
çitezei se cb line r-ecluccrea timpLrlui penl.ru execul-area unei piesei çi iÌ

deci màirirea plocluctiviIir,hii muncii.

t:
Ðar- a;chielca rapidir nu se poal.e elecLua cu cuIilc normale din ':.
o[.el de sculc, claL fiintl lapttrl cãt, la vit.ezc il. ari cìe açchiere, ¿rcesl.e cufil"e
se uzeazä roarte rcpecle, lapt, co cluce la o rnicçclrare însernnatãr a (iur'¿r- I

biliLäl.ii. Ccea cc s-al oblirie plin crc;telr'.a r-iLczei cle açchicre s-ar ilosi,
ctatorilä unci clulabilil.àrÇi scirzute, prin Limpul consutnaL cu a.scufirea
çi rea;ezarca cu!il.ului. I)c aici rezultä cir açchielcir rapicìii plosupune
menlinerea;i nu scãrclelea durabilitir!.ii norrnalr: a cu!iLuìui în concli-.
{iiie açchierii cn vite.ze mali. Asenclrea concliÇii sinl. îndepìinii.e cu suc-
ces cle cuÇi{"ele almal,e cu pliicu!e clilr c¿rlbiu'i uietalice, asa numitclc
aliaje durc san cle culiLcle arln¿rl.e cu pllìcuie rnincralo-cclarnicc (rnai
tnt)àurrr.r"
armaLe cu plícu!e clin c¿rrJrirli me[.alicc îçi piLsLreazá pro-
prietäÇile rnccanice çi în special t'ezisl.cnfa ia nznrit chial la teurpera-
turile relaLir' înalte la care ajr"rnge straLul açchiat în tirnpul açcirierii
rapide (700- 800"C). O problemãi clcosebiL cìe iinpoll-antir ce apale
la açchierea rapidä se referá Iet pelicolul cc-l replcziutii pentru sl.ntngar
açchiile, car-e ¿ìu de asetnenea viteze mari. Proclucctea açchiilor de'
curgere în asemenea condi[ii cle vitczãr çi tem¡leral"urãr ridicatã, rcpre-
zintä o sursä de accidcnte çi ca urmare a înfãiçut'ár'ii agchiilor pe cliverse
organe ale strungului. E,liminarea trtLnror neajunsurilol men!ionate
este posibilä plin asculirea oorespunzätoare a culiLului asl.fel ca în bimpul
açchierii sä se producä sfãrîmarea açchiilor. Acelaçi rezull"at se obiine
dacä se monbeazä pe faÇa de degajare a culitului, la o distanÇä conve-
nabil aleasä, un sfiirîmãtor de açchii.

[76
 Prin a;cltiere í¡'Llensiuci se înlelege sbrunjirea cLl availsnri mari çi
viLeze de erçchiere relabiv mici cn culite special construibe în acest scop.
Ðacä sl"runjirea cu avans mare s-al face clr un cuÇil. obiçnuil" cu vîrfuß
asculit, ar rczulta pe suplafala prelncratä un filet cu pasnl cît märi-
mea avanslrlui.s, ca în fig.8.1, a çi nt-t o snprafa!ä neteclir. Dacä vîrful
culit.uiui se. rol"unjegtc, calital.ea supr-afelei strunjibe în aceleaçi condilii

obcd
Fig. 8.1. l:'ornra culitului çi ruiclogcourctlia suprafefci plcluclate la
strrrnjilca crt íìvarìs uìÍlrc.

se îmbunätir!eçl-e simlitor', rämîne totuçi ondulaLá (fig. 8.1, ó). Strun-

jirea cu un culil" cirruia i s-a teçib vîrful dar lirÇimea / a te;iburii este
mai micä decil. avansul s cl'eeazãì o suplafaþir, al cárui profil este redab
în fig.8.1, c, cu o micä nen'nrä elicoidalä. Dacä lälirnea culil,nlui se
ia egalä sau pulin mai mare clecîb avansnl s, în acel caz suprafala va.
rezulta netedä ca în fig.8.1, d, cu condiÇia ca l"cçil.ura de lãlime / sä fie
perfect ¡laralelä cu direc!ia avanstilni, respectiv cu suprafafa prelu-
cra t.ã.
Pe acest principiu se bazeazä a;chierea inl-cnsivä çi construc!ia.
cuÇitelor necesare acesteia.

8.2. CUTTTE PENTITU A$Cr{rÐRE IìAPIDÃ

CU PLÃCUT,Ã ÐIN CÅXItsURX &TETALICE

Clasificarea culitelor cu pläcule din carburi metalice nu se deose-

beçte cu nimic de cea fäcutä în capitolul precedenl penbru culitele'
obiçnuite. $i aici vor exisba culite pentru degroçat çi pentru finisat,.
de retezat çi de canelat, cuÇil"e pentru strunjirea suprafelelor exte--
12 - Manualul strungarului l'.î'î',
 Corcspondenfa rn¿lrcilor de catburl
R.P.
U.R.S.S. R.S, Ce- chi R.D, R.P Aus
hoslovacã nez,á. Gerrnanã
Grupa de
utilizare ISO F
5i slmboliz:t- F
rea mårcilor a z
ln !
z o X
Ft.S. Rornânia
o fr Ê F
z Ê É t{ Þt
4 Þ
a a E â É{

rPO1.2

1I'0 J.. ll T:) F2 T30 HSOl s03

,P01..1 -f
F1 T30I{'1 FI 30 IlS02 s03 WF
!P05 T1 c r{6 FM

rF10 -r14r(8 t15 IISlO

S1 S1 s10 s11'

'P20 S2 S2 ]t1 4 IIS2O s20 B S2T

',F25 I IS25 S25T

.p30 1-5 i( r0 'tá rIS:.ì0 s:l(.) c S3T'

.'P40 'l"l'7t( I 2 SI ILSj.10 C s4'r

't'õr(i2 v
P50 S5 I ISír0 S5T
ì¡,I10 U1 irul0 U1
,M20 I{U1O U2
,Ir30 u2 IIUSO U3
;.$I40 I{ti.l0' A
.Ii01 FI2 VIi2 ;
vIi3Il I-I GO1 tr05 H3
'K05 I.I2 T:t2

f(lL) II1 vti6If GlII1 G3 IIGlO H10 H1

t\.tÐ Gl.1 HG1õ
K20 G1 \¡I(6ì\I G2 IIG2O I.I2O N GL

I{ÍJO GI vri4vrit G6 I-IG30 G2À

K40 (ì2 vIiS GS HG4O H-10 G2

.r 7B
 7'abelul 8.r'
ûretalice âl¿r lrDor prorhr(¡llot'i (l¡r'er'çi

trfa Franlâ r1. t" il {,(:Itììluttrt I ttlia Suctlia

'a{ t< ¡r
Fr
í¡ z^
Éi
f,l :o =^
q.-
zÃ
É1 () ,r '7
¿=
t7¡:
-:
õ-g
J,i
UÈ
¡
¡'1 L â -:o
3 o >,) HÔ
2!.
É Þ ¿ Hv ûJ Øi ó9
SBO2 't-'r02 YS02

SBO3 T'I'03

SO rll 'r'T0.1 SD02 SC] IìN F02

SBOS xL1 ST)05 VSOS

SBlO S1 s1'f xI.2 t"fI0 SI)10 YS20 SS1 S1 S1F"

SI]20 (') .)i t 1"r20 SD2O vs20 ¡/ t\ qt S2

SB25 :( i,35 'I'1'25 SD25 Y52s

SB30 S3 slì'f xL.l 'l'1'lì0 SI)30 YS30 s3 ti S5 S4

SB.1O s.1 XI,IJ 1"r'.t0 sr),10 VS40 S IIi S5 S6

SBóO S6 T f50 SI)50 VSõO SOI( S7 S8

EBlO GSO U1 t;.\ ¡\'I-10 :\D10 \ru10 LIS SU41

EB2O GSl t_'2 A'r'20 ,\ I )20 \,ti20 UÀ

EB3i) GS2x A'TIJO \¡u30 UN SU4
EB.lO GS2 ¡\T.10 ..\D.10 Yt.r.l0 S.I Ii R"T.A'-

HBO3 I-I3 ÌI3 'r'It03 IiDO3 vH0:Ì Iio IIO2 H05.

FiB05 I'I2 I12 'l-IJ0ir IIDOs Ytr0õ
}IB1O Ir1 II1 't-IÌ 1 0 llD10 YIIlO Ii2 Ir13 I:I1 I>
NS
ï"IU20 (;1 GO.G1 N TrÌ20 }ID2O \iIi20 HIi II2O H20
TIB30 G2 N*c TH30 DI'I3O YIISO I TIi I{30
}ITJ4O G3 G TIISO IID4O YI-I,10 CHOC

1 79"
 to.belul e.2
ø plåcufe ilin carburl r¡ctaliee
I¡alorÍ ¡nedii peniru ai'ans gi vifezr'r ric aqehierea ia strunjire cu
Grupr de utilizarc (v. tabclul 8.1)

P10 P20 P30 P40 Ì!f20

P01
mm/rot
^vunsul 2-0,4-0,2
0,5-0,05 0,7-0,3-0,1 1,2-0,3-0,2 2-t,4-0,2 3-0,4
6r,
trIrtcriaìul daN/mm' Viteza de a¡chicrc, rn/min

tll d. l dl .I d. l

300 100- 150-220 60- 100- 150 40- 60 50- 80- 120
o,(50 200 350 120-200-
-

50- 70 180- 300 00- 180-250 80- 120- 180 50- 80- 120 30- 50 40- G0- 100
Clel carbon

ô0- 100- 150 40-- 60- 100 30- 50- 80

7C- 90 1ã0- 250 B0- 120- 200

50- 90 720-250 60-110-200 50- 90- 1ã0 40- 70- i00 20- 50 2ã-45-80

Oleì aJiat
60-120 25- 50-- B0 20- 40 -,00 20- lì0- 50
90- 150 00- 1ú0 30-

120 10,--00---100 2-c-- 4t .r0 .- 80- 120

o,(50 120-240 80-100-1{0 60-- s0-
Olel turnat
B0- 120 40- G0,- 100 30 20- rì0 30- 60- 190
50- 80 100-- 1ã0 60- -50--80

'.i.-' .r
 T ab elttl 8.2 ( conti:ruttrc)
Gmpa de utilizare
Ii0l K10 I{20 K30 Kt0 il120

Avansul, mm/rot
0,15-0"1 1-{r,5-0,2 7,2-4,7 1,5-1
¡.tB
Ma tcr!ahrl dr\¡,/tlr¡rå Vitrza de :t¡chiere, nr/nrin

t dl dl dl dl

<2.JOIIR f .i0 --i80 1ù0-150 60-1fJO-120 :i0-80-100 :i0 iiO -- B0 50- 80- 100
-
Fontiì ccDÌrsie
12Ci0 lI 100-150 8C- 120 40- 80-100 30-- 50 - 90 --.10- 60 30*50- 80

Fontå r'ral 50- 80-100 30- 60- 90 10-- 70- 100

Cupm cn nricá 100- 40c 50- 100--:i00

AÌamå çi bronz 0 {00 -- 500 200-250-3i-¡0 150-250-400

-
Alumìnirr 600- 1200- 400-8c0-1200

SiIu¡nin 120 100-2c0-s i00- 20û 80-100-250 60- 150-200

-
X{aleriale s0-- 2c0,,- 250 60- 150- 250
plastice
Olel cálit o¡: 600 10- 2[r 10--25 10-25

Cupru 1 00- 300- 500

F
co
Abserualie. S-au utilizat notalüle: f finisare; d - degroçâre
-
îioare sau a celor interioare etc. ca forrnä generalã, culilele cu plä-
cufe clin carburi. metalice sînt cu totul asemãnäLoare celor obiçnuite"
dar se pot prezenta diferit clupä cum piäcula esl-e lipitä sau este fixati¡
urecanic pe suPortul säu.
Pentru sbrungar este irnportant sä cunoascä c¡!il"ele alnÌal.e ctr
pläcule {e carburi mebalice clupä simbolul acesLora. Dat fiind fapl-uf
cä poi apare çi culite provenind din diverse lirri, estc clat tabelul 8.f
fu care se poaLe observa corespondenla mãrcilor cle carburi mel.alice
ale unor producätori diverçi.
În tabelul 8.2 sî¡rt clate valorile medii pentru vil-eza de açchiere
çi avansul la strunjirea cu pläcufe din cat'buri metalice'
 llf. Strungul normal çi strunjirea

9. STR{JIì{GURI hIORMALE

Dintre rrumeroaselc tipuri de struuguri normale existente în indus-

noasträ constmctoare de rnaçini, marea maj oritatt sînt de fabri-
ri.r'ia
cafie rornâneascã astfeï cir, în cele ce urrneazã, v<ll fi prezentate nurnai
ritrurrgurile construibe în R.S.R.

9.1. STTìUNGUL NOTìßI,{L S3

9.1.1. Ilesrrierc genoralír

SLrungul normal S3 este fabricat. în trei variante, deosebite nurnai
din pnnctul cle vedere al mårimii disLanfei dintre vîrfurile strungului.
Astfel se executä strungnri cu distanla între vîrfuri de 750, 1 000 gi
I 500 mm.
Pe vederea generalä a strungului (fig.9.1) se pot observa pärtile
'lnari cìin care se compune strungul. Pe batiul maginii I este montatä
cnLia cle vibeze 2, cul,ia de avansuri çi filete ,1, pápuça msbiìä 4 care
se poat,e cleplasa în lungul ghiçlajelor interioare 5, cãruciorul 6, luneta
fixá 7 çi luneta mobilä I fixatä pe cärucior. Se mai pot, observa çurubul
conducätor 9, irara de avansnri f0, porbculitul multiplu 11 çi lampa
,de iluminat 19.

9.1.2. Organele dc comandå

Prin organele de co.mandä ale strungului se înleleg : manetelen
uranivelele, rolile de mînã, butoanele de pornire çi oprire etc.
Cunoaçterea perfectä de cãtre strungar a organelor de comandã
ale strungului este obligatorie, pentru a evita avariile ce se pot pro-

183
 o
5 t

il

)
6/0 I

Fig. 9.1. Yerle¡ca gcncralir n strungnlni'53.

/Vl L/+ /% ¿7 20 2/

t2

o
U

il
¿U

¿6
I29 l0 /3 /7 /6 /4 /5 /B

Flg. 9.2. Schetna orgauelor de comanclii'

184
duce clatoritã manevrárii gleçil.e a acestor'¿'.. Cnnoagterea perfcctá a
organclor de comanclä;i rlanevr¿ìrea corectä a lor cluc îrnpreuná la
foiosirea lalionalir a sl.r'ungului çi la märirea plociLrcLiviLälii.
În iig. 9.2 sÌnt reptezt'.irlate organele cle cìrnanclir ¿llc strnngulLri"
Pentrrr cialitate au fost leplczenLaLe çi separ4L, la o sc.arä mai tna.ì.'r?,
Ðrgânele de colnalrdä ¿rle clrl.iei clc viteze (fig.9.3), ale cul.iei cle avan-
suri (fi.9.9.4) çi ale cul-iei c¿imciolLrlui (fi,q-.9.5).
¿1. itli¡nei"e!c cut.iei tle vitc;¿c. Cele 24 t,ura!ii se obfin prin scliirn-
barc¿r rrranelclrtr M1, Ì11 2 ;i ,\1.Ì. l\rT¿rnel.a IUI I se rotc;[e îrnprennä cu
cliscul 5, pe cale sînL tlecute turafiile (fig-.0.3). Pe corpul cubiei cle
'i'iL.eze este fixat.ä fereast,r¿r 6, ¿rsLfci încîL discul 5 sit l.reacir pe sub ea.
C,ele 21 cìe turalii sînl- îrupãr'fif-e pc disc ìn Þase gntpc, clistribuiLe cir-
culrr, Iiecare grupii are cite pa[.r'u Inrafii a¡ezal.e raclial. Pliir rotirea
rnaÌreiti ;t4,1, Iiecare glupã clc Lulalii l.rece pe lincl prin cli'e.¡tLul feres-
l.rej {¡. Strungul es{-e astfcl croltsl.r'niL, încît la arborcle principal se p,oI
ob!.ine numai turaliile cc s;c ciLesc plin fi:r'casl"ra 6. ilcntlu a obfine
ä11.e tur ralii înscrisc pe cliscul õ. sc roteste ¿rccsl- disc cn aj rrlorul rnane-
l.ei pîirir cînd l.uraÇia lcspecl.ivli uinngc în clrepl-ul fcresl.r'ei.
Pt'. 1,'iLlfi'Le laLerale ale feresLrci fi, în cilcpl"rrl lior:Ìilui spliiiu circular
al discului ,ij, se afl;i ciie un scrnu cilcular colcr'¿rb (Lig.9.:1,) care ser\¡eçte
¡a indi c:at'ea poziliilor rn¿'.netelor i142;;i Ì11,1 ¡tenLru obi.inerer turaliilor
('0I rr)i p tt nz å l"o a r t' .

6c,/ben
Ò 14,,

llbos!ru

1"1,

Row
Fi¡¡,0.1t. lI¡lctelc culiei rle vitcze

i\l¿tneia ivf2
pozifii, iar mlrneLa MS al'e trei p.ozi]ii. ln
¿tre clouir
dintre poziliiìe rnanctelor IVI2 Si Ã4"ì se aflã de ase-
<lrept.Lri fiecírre.ia
rnenea cîte un semn circulal coioraL. Pozilia din si"înga manet,ei MP
esLe însetnna.tá cn culoalr:.q¡rlbenir, ial cea din dreap'ua cu culorile alb,
rcçu çi albasblu. PoziÇia clir', stîirgn a malìetei MJ este însemnatã cu

188
culorile galben çi albasLr-u, pozi!ia tlin rtti3ìoc crt cttioal'c'. r'o¡ie, ial'p<tziiiat
flin dreapta, cu culoare albä. Dacá maneta;117 se afÌá in pozilia dirr;
fig. 9.3 se pob ob{ine la axul principal urm¿itoat'cle patrtt lula!ii:
ttr:12 rot/min, nz':46 roL/min, ne:185 l'ot/min Þi rt4 : 370rol.imin"
Pentru oblinerea tura.liei nt : 12 rol/min, sc ollsel'r'¿"t cit aceasta se'
aflä în clreplul semntrlui colorat în albast.t'tr çi dcci r¡raueteìe l'I 2 sï
M3 vor fi fixatc pe aceasl"ä culoate, adicit uraneta X'12 în pozilia clin
dreapta, iar maneta M3 în pozi!ia clin stÎnga. PenLru obÇincrca tura-
fiei nn:370 rot/min care se a{lir în dleplul setnnulni color¿ll" În gal-
ben. ãmbele mauete M2 çi ll[.3 se vor fixa în pozilia din sl.Înga' Iu
mod asernãnãtor se pot obline oricare clin tura!iile Însct'ise pe discul 5.
Maneta M4 se ailä între manelele cu cale se scliimbä Lur-alia axrtltti.
principal, dal ea nu poate fi folositä în acest scop. Schimbarca pozi!ici'
acestei manel.e nu modificä cu nimic turalia axului principal. f,Iane[.a
M4 arc douã pozilii çi se foloseçte la fileLare. Ciud aceastá marrctii
se aflá în pozilia din stînga se oblin filete cu pas uormal, iar îtt pozi[ia
din dreapta filete cu pas mãrib. À{aneta '/ (r'. fig.9.2) se nttrlleSte manet¡t
inversorului gi are douä pozifii. Cu ajutonrl ci se poate inversa sr:n-.ttF

,1

o
o o
Axu/ c,,cns

t0

Irig. 9.4. trIaneLcle critiei cic at'¿ttlsttLi si lilctc

de rotaf.ie al çurubului conducäLor ctt cat'e se crccutãr Tiletarea, r'eali-"

zlndu-se asLfel filete pe clreapta s¿tu pe sLîuga.
b. SEganele de comandàr ale c¡tûiei dtr ar¿¡nst¡ri gi filctc. Olganele;
ele comanclá ale cutiei clc avansuri çi Iilete sînb alcirtuiLe din lnalle-
tele 9, 10, 17, I2 çi din levierul Nolton 3 iiig.9.2 çi fl.4).'lrei manele

ü06
¿rlecutiei de avansnri çi filete au fixate pe corpul lor cîLe o plãcu!ä
¡)c care au fosi. imprirnate lil"erele: pe maneta I litera A, pe ma-
ncLa /0 litera 13, iar pe manela 12 -_litera C.-N{aneLa ,4 are clouä
- fileb rnetric çi pe filel WhiLworLh, iar maneL.a B are douä
pozifii, pe
nozifii, notate cu .I çi 11. llaneta C are trei pozifii, noLate cu 1, If çi
III, iar levieml NorLon are opt, pctzilä, nnmerotate de la 7 la 8.
Ctr ajnt,onrl rnanetei 11, care are cionä pozilii, se poaLe cupla pe
rîncl çulubul conclucåLor sau axnl avansLrrilor. Modul cle folosire a
rnanel"elor çi a levierului Norton rezulbá compleb clin sirnpla ciLire a
,Labelelor cu filel"e, cr,rprinse în anexele de la sfîr;il.ul lr-rcrärii (v. ane-
,xele XXX çi XXX1.
c. Organclc cle cornantlìi ale eutici cìirueiomlui. ùIecanismeie cutiei
,cäruciorului sînt cornandal"e cle manetele 73, 14, l5 ;i 76 çi cle roata
de mînä 7? (fig.9.5). Cu ajutorul rnaneLci lJ, care are douã pozilü,
se schimbir sensui avansului lonqil.uclinal sau transvelsal. lfaneta ] 4

22

20

t6

@
t7 L--]

/3

l'j:¡ 0.¡ \lr,tlr'lr'lt' rttli( i c¿il Uc¡(ìt irlUi

rclve;l.e la cupìalca;i rIrtirpllrle¿r ar-¿insuiui atri.oilaL, i¿rl rn¿rneba -fó

irornancl ¿r cuplalea ¡i clr:cLiplalea piuiilei seclioriato cu çurubnl .con-
tlucirLor'. If¿rnci.a .16 alc lolLrl cle a clirija rni;calea cle avans anl"orna.t
pc clilcctia lougitirdinalir sru pe direcfiar transvers¿tlä. Ða ale trei pozifii,
,clint.r'c c¿u'c uLrrrr:ii rìoLrir sîni ¿rcLive: irì sus, penLru re¿rlizatea avansulni

1E?
transversal autornat çi în jos, pentru reaiizarea avansului longitudinal
autonrat. lnt¡'e manetele 15 çi 16 existä un clispozitiv cle blocale reci*
procä, care nu permite cuplarea lor în acelaçi l"imp çi asbìel maneLa li.
uu poate fi cuplatä decìb atunci cînd manel.¿i f6 se aflä în pozifia clin
mijloc; de asemenea maneta ,16 nu poate ïi crrplal.á în jos sau în sus
pinä cînd manela l5 nu trece în pozilia,,tlccuplal". Cu ajutorul roþii
de mînã 17 se deplaseazä cäruciorul manual pe direclia longitutlinalá,
iar cu manetele 18 çi 19 se comanclä polnirea çi oprirea miçcãrrii dtr
rotatie a axului plincipal, înbr-un sens sau în altul. Deplasarea saniei
transversale în ambele sensuri se realizeazä cu rnanivela 20, iar cu nrani-
vela 27 deplasarea saniei portcu[i1.. Strîngerea ;i rotirea supolbului crli-
telor se face cu manivela 22.
Conectarea înLregii rnaçini la reÇeaur elecíricir se execntå cn între*
rupätorul 26, \ar ¡rornirea çi oprirea motornlui electric. al aclionär'ii
principaie se comanclã priri apãsarea unuia cliil cele clouã butoane rnorl-
tate în caseLa 27. InLrerupirtolul 23 co¡nancl¡"r pornirea çi oprilea eìec-
tropompei ¡rentrtr lichidul de räcire, iar înirenrl¡ãÍ-onrl 29 comanclã,
aprinderea sau sLingerea becülui cle ilumin:Ll (r,. fig, 9.2).

9.1.3. Caracteristicile teh¡rico

a. Caractreristiei gcuelerlc

Ðistanfa lntrc vh'fur.i, iu mrn 75Q, i 0û0 sau 1 50f,i

fnàl$irnea vîrfuiiìor, 1rÌ mm 202
Diamet¡ul rnaxiln cle stnrnjire, deasnpra gìrirlajelor în nrin 40r)
Ðiamctml maxim de strnnjire, deasuprn saniei trânsvers.,le,
tn mrn 2úO
Ðiametrul maxiur de stmnjire cu lunetà lixã, în rlun . . . 100
Ðiametrul maxim de strunjire cu iunet¿i mobilzi, în urnr 80
ÞIotorril electric al acfÍouàrii principale
puterea, în l<\\¡ 1
- turalia, ln rot/rnin 1 4ô0
-
Fasnl çurubului conductor, ln mm 72
Modulul cremalie¡ei, în mm
Raportul rTe transmitere al cnrelelor trapezoidaìe 7:2
Dimensiunile curelelor trepezoidale, lnlrnn x']2x221tt
1 r-
Numãml curelelor trapezoiciale 4

b. Crfin dc vitcze
Numãrnl total al turaliilor axu.lui principâl . ?,4
L{umãrul tura}Íilor distincte ale axului principal 27
Eurafiile minime çi maxirne ale axului principaì, ln lol/rnin 12-1 200
Numär'ul turaliilor inverse . 72

IBB
'lf,urafiile inverse minime çi maxime ale axului principal, lu
rot/min 18-1 520
Diametrul alezajului axului principal, În mm JO
Conicitatea alezajului axului principal Molse 5
b-iletul axului principal M90x6

c. Culia rle avrrrsuli çi lilcte

Avahsurile longitudinale, minim çi maxint, ln mrn/rot 0,08

-
1,5çl
Avansurile transversalc, minim çi tnaxim, ln rnrn/rot 0,027
-0,522
Valorile minime çi maxime ale paçilor normali ai filctelor
rnetrice, ln mm 7-72
lalorile minime çi maxine ale paçilor speciali ai filetelor
metrice, in mm (v. anexa XXX) 0,619
- 51 6,05
Valoriie minime çi mnxime ale paçilor filelelol Whitrvorth,
ln paçi/fol 2-24
Valorìle miniure çi maxime ale paçilor liletelor moclul, În tnm 0,5
- 4B
Valo¡ile miuime çi naxime alc paçilor filetelor
Ðiametral Pitch, 1n clinfi/iol 1- 96
Rapoartele de mulíiplicare a pasului ,. I sau 32
Rofile cìe schimb pentru avansuli, filete metrice çi Whitrvorth 42 100
Rofile de schimb pentru filetclc modul çi Diametrul Pitch . aa g7

d. Sãniilc c¿ìrueionrlui

Cursa maximå ¿r cå¡uciorulni, În mm, pentm stnrngnrile :

- cu clistanJå lntre virfuri de 750 mm 650
clistanfã între villu¡i de 1 000 mm
- cucn disLanfã lntl'e vh'luri de 1500 nul
900
1 400
-
Cursa lnaxi¡nir a sanici transversale, în mm 280
Cu¡sa nraxirrã a slniei poltculit, ln mtn 100
Pâsul çurubuh¡i sanici transversale, ln mnr 5
Pasul çurubuìui saniei portcutit, ln mm 5
Deplasarea cãruciorului pentru o diviziunc a cadranului
longitnclinal, hr rnnl :

- cìnd cadranul este concentt'ic cu roata cle mlnå 0,1

- cind cad¡anul este excentric lolii r.le mlnä 1,0
f)eplasarea saniei transversale pcntm o diviziune a cadra-
nului tr¿rnsversal. în mm . . 0,05
Deplasarea sxniei portcnlit perrtru o diviziune a-'cadranului,
lnmm !,.. !... 0,05
Dimensiunile maximc ale cutitnlui (låtimea X grosimea),
lnmm . ¡ ! ã 25x25

e. Prìpnça mobilìi

Cursa r¡axirnã a pinolei, ln mm 150

Dianletrul pinolei, în mm . 70
Conicitatea alezajului pinolei Mo¡se 4
Deplasarea transvel'salir a pãpuçii rnobile, În mnr +15

189'
-'t, Ilomp¡ì pcnlnr lichidul rlo rircire

.Puterea motolului electric, irl l<\\¡ o,r5

'furafia motomlui electlic, irl rot/min 2 800
Ðcbiíul pornpei la presiunea tle 5 mm coloarlå HrO în l/ntiti tn

9.1.4. Cirrcrlt¡tti(!a cuti0i dc f i[c7.e

a. Schcrna cirrcur¡rticir ¿ì eutici dc vitezo. CuLia de vil.eze a Strun-

,gului 53 esLe repreze¡tatá schernatic în fig. 9.6. Numärul cle dinti ai
rofilor dinlate e;te dab în tabelul 9.1. Pe schemãr au fosl leprezentåte
,.çi rnanetele c¡Liei cle viteze ll[1, lll 2, I\I3 çi -M4, pá,strîndu-se astfe]
,notaliile clin fig. 9.3. Se obserr'ãr cä mane[a '14 I aclioneazä asupra a

KI

t2 tt
vil .t-
/V

>i

/o t6
6

22

n"ltoo Ifi,

d,
t/= 7kw

Iìig' 9.6. Schcr.ua cinctnirlicá a ctll-iei de viLeze'

,rlouä blocur-i cle i'o!i balacloalc, ¿ìsLlpIil balaciorului format din rofile
2 çi 4, precum çi ¿ìsupra balad.orului triplu format clin roþile 6, I çi f û'
Våneia^MJ aciioneaäá asupra balado.ului lormat din rolile 15 çi i7.
Rolile 20 çi Zi" sînL libere pe axul principal, adicä se pob roti fárá sä
se roteascá çi arul PrirrciPal'
i[00
 l

Tabelul 9.ß l

Num¿lrul de dinfi çi nrodulul rofilor diuþÎe i

l{r. de Nr, cle Modu-

ordinc Nr, cle Morluluì ordinc Nr tìc Modn Nr de
lul
i

el lo[ii dinf i mnl al rofii dinli lul din ti

dintrâto dinJate lnln Blm ì
:
ç, .:

1 Ðtl 2,25 , 55 JU 1 ,5
l

2,25 20 Jò 2 56 28 1 ,5 .

51 30 2 57 56 1 ,5
4 39 2,25 .) I .)ò 2 58 40 t ,5 a:

5 Jò 2 59 40 I ,6
{i 4t 2,25 25 2 60 .).) 1 ,5
7
,)^ 2,25 34 Jt) 61 .tò 7 X.
[j 2,25 Ji) 26 1 ,5 62 1
1) .tt) :. JJ Jt) 28 7 ,5 t,it 4S 1 ,b .:

1() .tt) :J2 7 ,5 6-1 ntc c .cu 4

11 20 38 7 ,5 luce¡:u- :

72 SO 2,5 39 .)Ò 1 ,5 t tll'i l

50 2,5 40 40 1 ,5
65
t)b
30
r).f ,ù
14 50 t.Ð 41 44 1 ,5 tt7 50 ¿
15 20 2,5 42 48 1 ,5 68
16 80 2,5 43 .1,1 1 ,5 6t) 69(68)1) t
77 50 2.5 {rt 1 ,5 70 15 4
18 50 2,5 45 36 2 7l 402) 1
r9 m:3,25 4(¡ 2 10ü2) 7
20 a.:20'27' 47 Jb 65 2
¿l
04
50 ll-I:3 48 25
,)
20 ,
,t 50 a:25"45' ,10 ;Ò 1 ,5, 7-c 72 ð
50 l") 50 42 1 ,5 76 crcmalierã ð
50 2,25 51 50 1 ,5 tì 42 7,75
2'c 24 2,25 o-- 1 ,5 b 100 7,75
26 Jt) J,¿C 5:l 42 1 ,5 c 32 L,75
,1 50 2,5 54 28 1 ,5 d g7 7,75

dr: 130 nìm - diarnetrul t'ol.ii dc curea de pc axul nÌotorului ;

dz:260 mm - dianctrul rolii de curea a pãpuçii lixe;
1) Valoarea din parantezã este valabilá penl-r'u strurlgr.u'ile care au câdrânul longl-
tudinal 77 fixat pe buLncnl lotii 82 (fig. 9.8).
2) Aceastä roatä nu existä la strungul'ile câre âu câdranul longiludinal 77 flxåt
pe butuctìl rolii cle mlnå 82 (fig. 9.9)
lmpreunä clr âxul principal se rotesite totdeaun¿r numai roata 23:,
care este montatä pe ax prin canelLlri, ial roata 20 Lransmíbe miçcâreâ
sa axului principal prin cuplarea cu roata 23. Roata 22 transmite miç-
{rai'ea axului principal tot prin roata 23, dar prin inlermediul' cupla-
jului cu ghearä 1{r. Deplasarea ro}ii 2J în dreapla sau în stÎnga, pentru
a lua miçcarea de la roata 20 sau cle ia roaba 22, se realizeazá. cu aiu-
torul manet"ei M2. 1n cuLia cle viteze se mai aflá roata dinfatä 2? çÈ
191
!îoata de fr'înä 28. Roata 2? Lransrnite miçcarea prin arborele vIII
spre cutia cle avansnri ;i filel,c, iar pe roata 28 se înfãi;oarä panglica
fiînei. Irrîira cn panglióiì intrir în fu'cf.iune în mocl automaL, cînd
cuplajul 1{, ocupå poäiçio cle mijloc, penl.rn ca Limpul de oprire sá fie
,oit rttäi rniö çi, mai-ales, pentrr-i â menl.iuc în stale de lepaus rolile cu-
tiei de viteze atîla timp õîi cuplaj¡l l(, se ailá îu aceasl.á pozifie' Cele
Zttr de tu.alii ale axuiui prinôipal se oblin prin schim-barea poziliei
.,balacloareloi, adicii p.in aôçionaì'ea nsupta ma'el,elor kI l, X42 :;i Il43
ale c'l.iei cle vibeze. Ît{ig.ut"o la axnì principal 1 se l,ransurif.e de la mo-
,t,orul elecbr.ic, care are o singurä t.uiaÇie (uo : 1 460 roL/min). De la
axul moLorului elecLric la plimul ax al cutiei de viteze, miçcarea se
.transmibe ltrin curele l.rapezoiclalc çi deci axul 1 va avea o singurã
,{.urafie. Dc la axul 1 mi;carea clc lo:La1.ie se poate l.ransmil.e Ia axul -IJ
,în cläuä morì*ri: prin r'óçile 1 ;i 2 sari p¡in rofile 3 çi 4, deci axul 1,1
va avca douir LrrraIii.
În conl.inuarc, pentru fiecarc turai.ie a amlui 1,I se pol, obliile Ia
axul 111 l.rei trLralii, cleoalece de la axul -I1 migcarea sc poaLe1.rans-
,mite la axul 111 În tr-ei modn|i: cuplîncl roaLa 5 ctt roaLa 6, roata ?
.cu roal.a 8, stru c.încl roa¡a 9 an¡Ieneãzá ctt roata J0, l¡coareco axul 11
are clouit l.uraÇii, rczull.ä cir ia axul III se vot't'ealiza 2' X 3:6 burafii'
I-a arborcÍe 1V, miscarea cle rota,Lie poate veni în tlottit rnoduri:
,prin roÇile 11--12 sau llrin roÇite l3---14, obÇinÎnclu-sc ¿rsl"fel douá
iurntii ia axul lV, penl.ru fiecare clin cele;;ase ¡*ra1ii_ale.axului 1,f1.
,R.ezultä cleci cãr n"ul .fV va ¿ì\¡ca de clouá ori mai mull"o turaÇii decît
axul I11, aclicä 2 x 6:12 l-uraÇii. I)e la axul 1v la axul v, rniçcarea
,selpoaLe transmite pe cloriá cäi, prin rolile I 5-1(; san prin t-oÇ\\e 1^/-18
1V îiva cr-rrespttnde clouáturaliila axul V'
'çiìeci liecärei Luralii a axului
Açadar, numirrul l-uraþiilor axulni v vâ fi de douä ori mai mare
,decîl, cel al arului IV, adicá 221 clc turalii'
De la axul v la a:<ul principal I/1 mi$carea se transmil.e prifl rolile
L9-20-23. Fiecärei turalii a axului v îi va corespttucie o turalie
.a axului VI, astfel Încî1. numárul turaliilor axnlui V1 va fi egal cn cel
.aI axnlui V. Se observit însit cá la axul principal migcarea mai poate
veni çi direct cle la axul 111, prin ro\ile 21-92 çi cuplajul rigid Idr.
Axul ,I11 avînd çase LuraÇii, rezull.ä cá axul p¡incipal ya primi pe aceastä
.cale î1cä çase tura!.ii, cleci outia de vibeze a sl.rungului ar avea posi-
,.bilitabea sá lralsfo¡ne turalia consl,a¡tä a moto¡ului elecl"ric în 30
.de turafii diferite la axul principal. În mocl practic, însá, aceastä cutie
,de viteze nu realizeazä decÎb 24 de turalii çi anume : 18 turatii prin
,rofile 19-20-23 çi 6 turalii prin rofile 21-22 çi cuplajul I{r'

î92
 Sc obsen-ir cir çase din cele 21 Lulrifii ale strungului sint foarle a¡rlo-
piate ca valoarc, douä cîl"e douir astfel:
turafia 1ô I tulaÇia 19
turaÇia 17
= t,ura[ia 20
I [urafia 19: t.ula{ia 2l
!
r'ãulrinînd asL[el nurnai 21 de tur-afii distincte.
ì
Cu ajul"onrl cuplajului I(, se inverscaz¿i serusul dc rotafie al r-olilor
în cutia de viteze, dcci çi al axului priucipal. Iìolile -l s¡i J sînl. solidale
intre ele, clar sînt libcle pe arborele 1ca çi roata 21. Nliçcalca de l'o-
t,alie a axului l se Lransmite bloctrlui de roli 1 çi i sau rolii 2iÉ prin
intcr'¡ncdiul cuplajulLri cu disctrri rlc flic!iuuc l(r. Cînd cuplajul este
clepiilsab sple stînga, sensul miçcilrii ob!inute este cìilecl" çi se oblin
loatc lurafiile c.alcuìatc anLerior. Pozilia din dreaptl a cu¡tlajului
cortrs¡innde mir;cãrii in sens invers, în care caz se oblin la axul prirr-
ci¡rlrl nurnai 12 turalii. [ììncl cupìajLrl se aflä in pozifia din rnijloc, axul
,I se lotcçLe, dar rniçcareiì nu se transmite mai departc, deci axul pt'in-
cipll rãmîne în lcpaus.
b. I)ia.t¡rarnrr turafiilor. Numärtrl tulaliilor dilecte ale axului prin-
cipal;i ale celotlalte ¿ìxe, prccum;i ralorilc aoeslot'tulalii, se pot afla
cu ur¡urin!ä clin cliaglanra tula!.iilor, r'cprezcntatir în fig.9.7. In aceasLir
cliaglarnir axele cutiei cle viteze au fosI reprezentat,e plin linii orizon-
taìe;i notaLc cu acelezrçi cifre romane ca il fig.9,6. Pe liecare ¿ìx ¿nl
fosL t't:prezentate tura!.iile oorespuìrzitLoale prin cercuri lnici.'lura-
liile care coincid ca valoare au fosL replczentate cu douä cercrtri con-
centrice. Pe axul \21 (axul plincipal) au fos[ trecute 21 de cerculefe,
replezentîucl cele 21 de turalii distinctc ale sale (turaÇiile sînb în pro-
glesie gcometricãr cu raÇia g :1,25, ial clistanta.dintre ele, în scará
Iogaritmicä, este egalir cu log g). Prin Ïiecare turalie a axului principal
V/ au fost tlasal.e litrii verticale astfel cir, ¡re o anumiLir velticalã, tura-
liiìe au o singurä valoare çi anrune accea sclisir în drepl"ul l"urafiei arbo-
relui principal V1. 'I'ulaliilc fiecãrui ¿ìx au fost tlecutc pe axul res-
pecLir', pe velLicalele corespunzãìto¿ìt'e valorilor lor. in diaglarna Lula-
!iilor', linia care une;te clouã turalii ¿r clolrá axe re¡:rczintá raportul cle
tlansmit,clc îtl"re cele dorrir axe (raporlul clc transmil"ere este egal cu
rapoltul cliametr-elor lofilor sau crl raportul numerelol de dinli ai rolilor
din Çate respective). ln diagrama türa!iilor, liniile paralele reprezirL¿i
acela;i laporb cle transrnitere, iar ìiniile r.erticale rcprezintir rapoarte
de' transmitere egale cu unitatea. in Îig. 9.7 rapoartele cle t.ransmi-
tele reprezintir lapolLul înLre nurnirr.ul de dinti ai rolilor respectivcr.
lntlc ¿rxclc O çi 1, adicã între axul lnotorului elcctric rsi primul ax al
cutiei de vitcze, migcarca se transmite itlin curelele trapezoiclale ;i,
dc0i; i'¿ìportul dc l"ransmitele coles¡runzirtor \-A fi cll¡t cìe raportul

3 -- X'ianLr¿ìlr"ll sirlrngar!rlui
1 lea
cliameLtelor r-ofilol cle cttt'e¿1. Nttmär'ul çi.,'alorilc-. tur'¿iLiilor axel<rl'se
pot afla fo¿u'Le uçol clin cliagÌ¿ìüa tula!iilor.
' --, axul 1 ale o siugul'iì tltl'açie, cle 730 r'ot/min;
axnl -I1 ar.e clo.i- turllii, dintre cai'e rni'ima, 955 rot¡'uritt, iar
luaxima. 1 120() r'ot/nrirr ;

no = 1460 rot/nt,n
0

u 36
36

III

u l.sB
{50
I

VI
t23+567Bet0ll /2t3trt5/617/8/9n2/
t2 19 30 t6 75 120 150lB5 30s +80 76s l2t0
t5 2' 3B 5t 96 230 380 600 955 , nl/rt,'n
Ilig. 9.?. Diagrarna tur'aliilol slt'ttnr¡uiiti Sll'

clinti'c ca|c lninilr,a, lis0 I'r;[/nriti cl"c.

- axul -I11 aIc;asc l.urä!ii,s-au clrr:;, pur,ctrìt, sasc ìiiiìi rli¡cci la
De la turaliile ax¡lui.I11
axul VI. Acestea repÌcziÌttá transuriLclctlt ltiì;;cl:tii îtrtlcr cclc t[tllrit
axe plin cuplajul Kr.
c. trrarticirlaritirçl ïl* cutici tle vitcze. Tlelcl'r:lin¡ireåì r'Ítlloftrtoirll' tlc
multiplicare a pasúlui. Cutia de vit.cze cste ir¡ arsa fcl co-ustruitit încit
p"rrrrít", pentru anumite poziÇii ale manetclor 14.j $ II 2, c¿'. ul[ìma
þarte a sá sit aibãr çi rol de cutie de ¿r\,¿ìnsrlri cri hrncfie tle rnuìtiplicatot'
,t" pur. cî¡cl maneLa LI4 se aflã î¡ pozilia ,,Pas nol'nl¿ìl" s-înt ¿ingfc-
rratô rolile ZJ;í Z't (fig. g.6), cale ar'înd acclagi numär de tli'li, a' çi
aceeaçi tlra!ie. Trebuiõ r'cl.irntt deci cir, îu c¡.zul realizärii filetclol' r:tt
pas n'olrnal, roata 2"/ are aceeaçi turalie cI r'oât¿ì 2,j sau cu axttl plin-

194
cillrrl. l)acir roaLa 27 r'a cãpirLa o LulaÇie cle douir ori sau clc [r.ci ur.i
lnai rilrile clecîL accea a lo[,ii 2J, pasul filetului reztiltaL r.a Ii gi el cle
clt.,u:i lespectir-, clo trei ori m¿Li m¿rle decîL pasul filetuJui norrnal cores-
prrnzittor. Cìncl Lurafia rol.ii 2'l ta 1i mai micii clc nn anumit nurnär'
rìc oli dccîL Luralia rolii 23, pastil lczultat va fi çi cì lriai rnic, cic acc-
lasi nurnãrl clc oli, dec:î1, pasul nor.rnal.
[.rltirna palLea a cul,iei cle vibeze clcvìne mrrltipìicatoarc cle pas cîncl
sînt anelenale rolile 2"/ <:u 13 çi 23 cv 20. in ¿rccsr. c¿rz, maneta.rv[4
sc ailri îu poziÇia ,,pas mãr'it.", iiìL mûneLa llI 2, în pozilia clin cL'eapta,
Tre crrloale albii. Cînd mancleic Il[2 çi trí4 se aflä in aceste poziÇii, ma-
rlcta,l1i Încetcazä sãt tlai fie inanct.¿i cuLiei de vit.eze cleveltincl maneta
culiti tlc avansuri. celc l-rci pozifii ale manetei I43 (alb, roçu çi albas-
tru) deteüninãr trei lapoarte de rnulliplicare a pasulni,'aça cum va rezulta
din ce le ce unne¿rzãr. s-a arätat anterior cãr, penbm a'çr"i cle cìr.e ori este
m¿li tu¿tt'e pasr"rl rnür'it fa!ä cle ccl nonnal, este suficicnt sir sc c¡noascá
dc cifc ori eslc mai mare turaÇia ro\.ü 2? fa!ä cle ¿tceea a rolii gjl. Deci,
peuilu a clctermina valolile cclor trei rapoarte de rnirlirc a pasului.
se \.or calcula rapoarlcle corespunzäloare aie buraliilol axelor V1.I1
Si YI, !inirrcl scatna cle lcgilc transmiterii rni;cårii pr.in ro!.i dinlale.
Ca:uL L l,laneLa itrlJ estc în ¡rozi!ia,,alb", iar rofile carù aìlgte-
rrc¿rzir sÌnl 13 c,tt 14 çi /'/ cu 18. NoLînd cu n Luraliile, ial cu ; nnmärnl
clc tlin!i ai ro!ilor, sc JtciaLc sclic rela!ia
]I1- III 7¿o z,a . zu . zts _.,.. 6-1 ., [50 ., 50 ., 50 '2

¡
1l'çt lrO în zn i2.t 32 õu J0 50 1

sau
llvÏrr
-- 21 cle unde rezullãr cä
nvl
nvrrl : 2.lty¡.
,\;aclar', în acest caz luraÇia arborelui V111 estc dc. douá ori mai
male clecî[ turalia arborelui prirrcipal dcci pasul rezultaL va fi çi el
cle douã ori mai mare decit ccl nonnal cor.espunzàrLor..
Cu:ul II. llanet.a ly',î esLe în poziÇia ,,rogu", iar.roÇilc carc atìgre-
neaz¿i sìrrt 13 cu 14 çi i cu 76. Ra¡:ortul turaÇiilol axelor vIII
-1
çi vI
es Ie
¡tvrrr: "m. !L. i!-. rtt : O* E0 õ0 50 : r,r,1:g
7Ìi:¡ Zß ztt zt:s izt 32
* X
:¿0 50
X
50 1. 1

S¿III

IIVIII == Stty¡ .

195
 IìezulLii cir tulaf.ia arbolc.lui Vlr, cste cle opt o¡i mai male decÎL t.u-
|alia arborelui vI, deci pasul rczulLal Ya fi çi el de opt ori mai lnare
clecît pasul not'mal col'espllnzä lol'. ì

Caiul IIL Maueta tllS este în poziiia ,,albastrtt", iar rcllile eare
angreneazã sînL / 7 ct 12 9i l5 cu 16. Rapoltul turatiilol va'fi
:6'1 . 80. 80. 50 :3 * !X]L:
rìvrrr _. lz,,. zrc,rr" SZ
Ì¿vI zts zts zz7 32 20 20 50 1 1 1
5Al I

' IlvIII : 32'nY¡'

1' acesb caz tulalia axului \¡,IIf esLe de 32 cle ori mai rnare clecît
turaÇia axnlui v-I, deôi pasnl rezultat va fi de 32 de or-i mai mare decît
cel normal corespunzál,Or.
IV. Cùia de vibeze clevenincl mulliplicaboare de pas, tnai
Cazul
är.e çi un al patrulea caz, atunci cÎncl maneta M4 rãtmîne în poziÇia
,,pas márib,,, aclicä rãmîn angrenate lolile 2? cu /3, ial manet.a iJl¿
óäupe poziçia de mijloc. f)ecl n¡ sînt angrenate,nici^roþile 20 ctt 23
;i nici^cupÍajul 1{r. Aceastãr pozilie a manetei M2 face ca miçcarea
io\ü 20 rå nu r" ¡irai transmitá axului principal. çi dec.i acesl.a rärnîue
în r.epaus. Acelagi efect se obline dacä se aclioneazä asupla malle-
tei fui\, asbfel ca unul clin baladoarele comandate cle acesta sãr se gä-
seascä in pozilia de mijloc. Rezultá cä în cazul Iv miçcarea se trans-
nril-e cubiei de avansuri plin rolile l3 çi 2?, dar nu se mai Lransmite
axulni principal vI, iar-raporbul turaliilor arborilor v/11 ;i \/r este
egal cu infiuit, d.nnr""e tur:afia axul'i principal VI estc egalir c¡ zero
gi deci
,¿VIII IIVIII
_-: qJ
ll1:1 0

IìezulLir cã, pe acesL stltng, se pot realiza;i filete cu pÍts iniinit.

I)ar- nn filcl. cu þasul infinit nri este alLceva decî1, un c¿ìnal de-a ìr"rngul
üxei piesei, cum ar fi cle exempll un canal cle pa¡ä eLc. PracLic,
-
aceasta înscamnä cä la acest strung se - pot execut.¿l çi operafii specifice
all.or Lipuri de maçini-unelLe cum ar: fi operaçiile de molbezare satl I'abo-
tarcr.
Si¡l.etizîncl cele ar'ätate mai înainte, pot fi formulal-e ttlmätoarele
concluzii :
1. Datoritir parLicularilälilor sale, ultirna paÌte a cutiei de viteze
a slt'ungului 53'(1 462) flevi¡e mulbiplicatoare tle pas pentru anulnite
pozilii
' 2. Pnrulãl* mon"telor M2 çi M4 aça cum sa arätat mai sus'
normal poate fi rnärib cu âiul.orul multiplicatorului cle
douãr ori, cle opb ori, çì de 32 ori, dupir cnrn maneta M3 se aflá în pozi-
liile : alb, rolu, satl respectiv albastnt.
196
 3. Açczind nanetele A42 in pozilie inbermerìiarã, iar maneLtt ùI 4
în ¡rozilia,,pas mirlil", se poù cxccut,¿ì pe sLmng canale cle panä san
alte o¡relalii cle labol-are, dc rnor'lezatc el"c.
,1. ln cazul filetárii cu pas márit, manetele l,rr2 çi MJ devin lrìanete
ale cubici dc avansnri çi filete, iar schirnbalea pozi[.iei lor ale ca rczultat
schimbarea pasului fjlel.ului, I)e aici rczulbãr o conclnzie practicä foarbe
irnportantii çi anume : în tot tirnpul exccut,irlii urrri filet cu pas rnäriL
este intelzis sãt sc scìrirnbc tura!ia piesei cu ajutorul lnaneLelor'¡lz/2
1i II3. Turafia piesei va putea fi mitrita sau micgorat,ã nurnai cu manet¿ì
,44 1, celelalte rãrnînîncl neschiml.¡aLe în tol. [irnpul filctirrii.

{).1.5. Cinemuliea eutici de eu'ansuli si iilefe

Cinemalic¿r cutiêi clc ar,âllsuLi çi filel"c nu ¡roale fi sl"udiatir în urod
izolal. ci îrnpreunã cu mecanismcle din cutia cärnciolului ;i cu cele
din crrtia lofiìol ile schi¡nb, cu rnecauismelc invcrsolului ;i împreunä
cu acea prlle ¿r cutiei de vit.cze c¿ìr'c âre lolul de rnultiirlicatol cle pas.
¿r. Sr:hcnl¿r t:inc¡nafic¿"r. Scìrcrna cint:maticir a cutiei cle avansuri;i
fileLc sc va studia în cacìnrl st:hernei cincmaticc genelale a slrun¡4-ului,
t'e¡trezent.at.'r în fig.9.{ì. Ðin punct cle vedele cinernabic, cutia cìe ¿ì\¡an-
suli ;i filele propliu.zisã sc cornpnne din 8 axe (notale în fig.9.,9, cle
la X1I la X/X iuclrisir,);i cìin 25 clc rofi clini.ale (notate dc la 3,? la
57 irrclrrsir'). La acesl-ea Se lnai adaugir çi cupìajele I(s, I{4 çi K". inl.r'e
axul X1I al cnl.ici cle avansuri si filetc ;i axul V111 cìin culia cle viteze
miscarca se tlanslnitc ¡rrin lofile clinþate 28, 29, 30, 31 ;i 32, montate
pc axelc \/lII, IX;i X ale invcrsonrlui ;i ¡rlin rolile de schitnb a, ir,
c, 11 gi c nronlal-e ¡rc axele X, XI çi X11. À:lanclele cul-iei de ¿ìriansuri
çi filetc au fost. noLat.c pe schemir crr aceleasi litere cu carc sînL trotaLe
;i pe ura;inãr. I)in fig.9.8 sc obscrvir cir rofile balacloare jli çi 48 sîni
comanclaLc dc o singurir manctä;1, cale ¿rli'. douä pozilii ììoLal.e cu ,1¿l
çi LV. ,,\cesl"e ck.¡rri¡ notaÇii replczintä ini!ialcle filctelol ce se pot obfine
plirr crrplalca acestor roÇi îu pozifiile corespnnzät<¡al'e : I,I
l:ik:L mctli<: irr IV
- cle la
cle la filcl. Whitrvorth (în !oli). X,Ianet,a B are douä
-
ltozi\ä notatc cu 1çi 11, ial'rnallet,a C are l.r'ei pozilii notate crr I, II
çi IIL Pozifia 111 a manetci C nu se loloseçLe ilt mocl curcltt, ea fiincl
conceputir peri[.r'u cxecuLare¿r filetclol foalLe plccise, al"unci cincl nu
se ln¿ti utilizcazir conul Nor'Ic¡n, iar pasul filet.ului c¿rlc Llerl¡uie prclLrcrab
se oblinc rìumai prin monlarea ullor loli clc schimb special construitc,
Rolilc clin[at.e dc schimb e, l), c, 11 ¡i loala intelmeclialit ¿ sint aslfel

r97
aotistluite înoît si: ¡rot anercnl Ìir clifclitc tnotlLtri, forrnincl pal"r'u cazuti
<le ¿r rrqlclriu'c :

c r)\ c iJ2
t): D
-12

100
c

c ü 100

(
')\ _. _(: ,t/ .. .r c l!
r) -'t
',:dgi tl Ð'1

Cîn{ r'ofilc tlc schitnlt sÎltl allgrenilLc ca ìn cazul l, sc obÇin lileLc

tìlcIricù, în foli ti a\'¿tnsurilc c:ttprinsr: în blbeìa fix;,tiii pij sbrung. (]tt
¡olilc clo sclìiilìb âlt¡lreltate ca În cazttl 2, se ob!in [ilct.tle lì10Í.ltll ¡i ilia-
lr(ìtral Pilch crrplinso iiì a0ccasi tabclir. Cîncl rrtÇil.: cl:..scirirnll sÎnl
¿uìgrLìnaLe ca itÌ c¿lzuiite 3 çi 4, se obÇiu lilt'.Lr: lnt:t.ricc ¿li cilror P¡t,si ,tr-,
r.aiirri spcci¿tle, tìclìOfrnaliz¿rLc, c.arù s0 gäscsc in ["abelr.r i,tlìexá XXX.
,\r'bdrii XVIII si -{1X ai cui.iei (lc av¿ìnsuri çi filctc sì,r prelurìgOsc
irr aIar'¿r acesLcia, îu lLrngr.rl ghiclajelol b¿rtiului aslfel : ,Ílri]oreltl XV I I I
sc co¡[i¡uir c¡ ç,tlrtl])ul conduciìf-ol', iar at'bor-ele XIX, ctt axul ¿tv¿iustt-
lilol prin care se LranslniLe lnil0¿ìrea iu cttLia cár'ttcioruìtti, llecanis-
mcle cutiei cär'uciorului perrniL :

-.-.schirnbare¿ì sensului rnigcirrii rle ¿rr'¿rns longitu¡linal saLt

tt'ltt.ts-
\:cfsal lrrin schimbat'e¿ì poziçiei l-iloctrlLri loÇilol l¡al¿ttltl¿tl'c 62 ;i 6i;
--- ób çirrcrea lniçcirrii cle avans ziutouraL, în clilccf.ic longituclinalä
sau Lrarìsvcrsalá, pfin schimbarca pozifici lol.ii clin!atr lrllacioare 66
cu rnanel.a cle cótn¿rudã 16 (r'. fig.9.5)
---cilplíìì.ea;i cktcuplarea piuliÇei sccçiolì1tLo'i8 peutru Iilel"a¡'c ctr
ajuLolr.rl Inanetci cle comandã 1i (v. fig. 9.i)
.-._ bloc¿r¡ea reci¡tlocir ¿t rnecanisnrelor c¿ìre cotnauclá cleplasirlile
r.o!ilor.66;i ale pirilifei secçionâtc, îrnpicclicìncl asLfcl cuplai'eâ siìnul-
{ lrrrir ;
- cupl¿ìrc¿ì;i clecupial'ea ¿ì\'allstlltli longiLudinal sau t.t'¿iusi'el-sal
i)rin augrenarea s¿ìil clezlngr-enat'ea tnt:lctiltti cázittor 64 ctt roata nlel-
c¿r t li 6,¡.
,,\ne-re¡alea sau sco¿ìi"erea rìrclcultti clin anglt)tìarcttt ^ctl roal-¿ì rncl-
catir si:l facc cu aj utorul axttltti XX11, care se poal"e trÎrlge claLoritir
cnlcii oafclaDice'Ì'f/. nlelcul 64 tiirrcl libcr'1le axul XXI/ Ìru plimeçLe
rni;rrrrca cle |otaÇic cli|cct cìc la accsla ci p|in cuPlai¡.rl cu^ghearãì -¿{6
cari: esiò montat pÌ'itì c¿ìnelul'i, pe alllolele XX11, i\r'ctrl 80 lnell!ilìc
crìpl¡r[., plip I'or!u oe o dczvolt¿l, accsL cuplai . lfelcul c.iizirLrir ìmpreunå
cu-crrplirj ul /{u, a|cul 80;i ghea|a fixir 81 mai au çi |olul unui dispo-
zitir' ìlc sigur'trnÇir- carc Proteiccziì mecaltismcltl sl.ruuglrlui- Îrnpobriva
s¡pr.asoliciLãt-ilor'. irr tirnpul funcfionär'ii, rl,ttnci cînd în lanlul cinematic
clc ¿tr-¿ìn.s apale 0 soliciL¿ìr'e ìniìi lnare dccib (:ca adrnisillilá, cuplajttl 1í$
sc rlcpltscaTir spr.c ch'cäpta, scapãì clin ghcala de spr:iiin 81, lãsîntl mel-
cLrl sãì cactä çi ôprcçl"c istfcl lniçcarc¿l (le ¿ì\-arls' [ìttplarea çi clecuplalea
198
rnelcului cirzãrLor.se lace crL rnaileta ll (r. fig' 9.5). [ìaclrautil..'i7
pcnLt'u
solicl¿¡'clt ì'oaLâ'Ì'2 çi împrt:ttllàr sc t'c.¡Lesc
;iõl"r;t." lo'giL¡clinalá cstc
i,-xientric falii'cìe ax..l roJii ¿e tnînir 82. RoaLa'i2 p'imeqle ai n.ri¡carea
lolilor
ii" tu o"ut ;çXV, p,i,r i.riórrnercliul ¡olii'/J. Nnr¡iir¡l ctc diirli
Încît'
Sb,'iO, 'i i,'/2 çl ZS, pt...rm;i motltrlul r:ofii 'i 5 a, ast'fel clevalori
rnm' Ca-
iru o I',,toçi" , óua.nn'ilui ??,'ciilLrciolttl sô deplaseazá-91 3-00
drannl fiíncl clivizat în ll00 cìe pirr!i, rttzultä cá rinoi cliviziuni îi cot'es-
puncle o cìeplasilt'c à ciit'uciot'rtlLri cgalá ctl 1 mm
300 ntn :1 rnm/cli.''izittne
1300 clivizittni

SLrungurilc cle fabrica!.ic mai recctiIii att rraclranul 7'l lixat'

cìi|ccl
ne ltutuc¡l lotii 82. L" o..rf. ¡;tl'tluQttli llu inai exisLãl lolile clinl;ate'lI
i;r'rorii* 69 a'r,u' rli'lt'Inai prrIi'' C.clc]alLcr'at'i¿r'te.
ii,tr:-^r,,'.,rú.i".¡ru.i,,r,",i'i t'letttc*te titrerna-
ìi.á sî,1- aceleäçi-l¿r ambcl. C¿rci.auui
Iixat cìirecrb pe buLucul Iotii 82 aL'e 250 cliviziuiri, ial' Ia o rota.tie conì-
piltä ; roIii^J2 c'-,rLrciolul'sc clcplascazâ ct 2l., mru, clcci ¿i'izir-t'i
'nei eqalir cn
îi cot'esplrtrclc o clclllllsal'c a c¿intciol'itltri
¿r ¿ìtestui t:aclt'¿tn
0.1 nlrrr (jJ'-I'l"t , 0, 1 rnrrr/tl ir.l. \u::liltrl tlc clirrli lti Itltttl''l lrrtilol'
l':rrt,liu. )
rìi'f atc il..cuL. îu scl'r.rrr¿r cincr*aticãt esLc clal în l.abela 9.1.
l, Lanlul ci¡lt,r¡¡rtirr rl. litret¡rro ¡¿tu de Íì\':ìnsi. ¡\cesl-a cste o reJrre-
zc'trit'c scircru¿rticir a rn¡clullri (llllll se It'ansmite lniDc'âl'c¿ì clc: l¿r ¿lrllo-
r:elc'pri'<,ipal ìa;;rr''bttl concltlcii It.rt', 1a cre'ralicrir;i la;tt''bttl ar.au-
sului tr-ansvelsal (fig. 9.9).
l',urtlttl tirtetnul'it:'L!a I'iietut c cstc fot'mab clin albolelt principaÌ. cliD
.oiilc riinIrtr,-li, a'¡t,r.elt'r;.I11 f*lu r''bo.elc pri.cipal, r'o!ilc cli'!ate
zz7 t
49. aiiroli:le \r, uua din pcr:er:liilc
'
tle lo!i clirtÇaLe
?,:,arl¡orclc
zte ztc
1V'
z2o
rrrr¿t clirt pt:r'ct:hil. tlt: r'ofi clirt!aLc ?'?, arborele 111, rolile clinÇate
- \ r'trtilc rìiri!rr[,'î
rliri, ,,,' "''tf*"lT in itrrtl's Plll
t'' sclìs lll\'('ì's prirr 14q'
:':n')
VIll I r.trIilc
i1.,. rrIb.r.r,lt,
:1, {srrtr ""' izt ::,rl '
zz.¡ t
arbo¡cle X. r.ofiic cli'lnte cìc schirnb : '' , pcltl¡tL Iilc[c llrct.ice ;i ìn

l(,1i. s;r. -:-':,,,,',,,r,, lilcIc rn,tltrf ¡i fl'i"tutr.lrl l)il.¡' a'lrotelt'-\11'

t(l

rof ilc ciin!ai.ct '3it al'bot cic X111, t't,-trttl lrlolt-otr (r'olilc connltti ca lo!i
7:¡q

couiltttirtoat-e). al bol'elc XIl/, r'of ilt: clirllaLc :s ' 1!Z

,48
albolcie X1.¡, sau
^17

cupllij ul /í, at'boi'ele X,I1/, conul Nr¡l'Irll (r'o['ilc c onnlni ca lo!i cou d rrsc),
199
 lX
'-.........:
K¿
xxl
c,
D
71
Fig. 9.8. Schema cinenìâticir û strungrìlui S:l
F
ârborele XI I l, r.ofile clinfals jlr, alborelel XV, \Ì 's .\
*
È*
'&
zqa È¡
6lt
uua clin ¡rclechile rìc rofi clin[.ate ¡'
"ÈÈ s ìs
3,fu,'"o.Ou- {-l'{' \-
lr:lc X1i1, un¿r clin pcr.cchile cle r.oli di:i;,,tî':ul, ',,,
all¡orcle .\ I/11, cuplaj ul I(. çi ;urulrul s
1.ol XVI1l. ";,i,I;¿i-
,\nalizincl pt'ima parLe ir lauIului cinematic
de liletare ;i anurnc motlnl culn se l"l.ansmite
miçcarca între al'borii VI r¡i VIII, se constatä cä è
asa-nurtrit,trl ,,pas normal" se o.l¡Lilte lttr nurnai þ
cîntl miçcalca l¿r albolelc VIII sc ia dirccl" de Ia È {s cd

arltorele 1/1 pr,in rofile Þ, ci çi at.unci cînd arbo- _Ë

.U
lcle V/1f primcçt.c nri;iiarca cle la ar.]ror ele I I I
prin loIile :'i , lrcìit:ir ai.r¡nci cind maucta J./o cst.e
'27 õ
în pozif ia ,,¡ras rnirriL". iur cuplajul I{, face lcgir_
tula directã in{.re arbolii \/1 ;i 1J1 }rin r.oiilo o
rliu!ate al (rnaneta XI, ocupir ¡rozii.ia dirr ^ì
o
o
zzz
stînga -- r'. fig. 9.6). Deci,,llas mãrit.,, lìu se obfine d
rìunrai clacä zrngr.eneazir r.ofile zeq (,,u ze., care est.e o
acelaçi lucru cu schimbarea maîetei "iuIo în po_ O

z,ifia lnt"ìrit", -c.uplajul

,,pas ci este necesar ca çi
Ii, sir ocupc pozi[ia corr:spunzãtoar.ä. Valorile
lapoartelor (ìo multiplicare a pasului lau fosL
J
calculaLc în parag-raful g.1.4. \
(i O
.I.'ilct,ele ¡nt:tricc si filctele rnocìtil sînL cì¿ite clc s Ès ô
urmirtoarca r:crra(ie ä lan!ului cin.*nti. r.spectiv : {à bD

1 (rol"a{.ie a axnlui plincipal)>1ivr \r'r** * F

I
rq
X ix-xrr X ixrr-xlrrXix¡r-xrv * ,t*-O.i
X i;y-¡1,¡Xi¡y¡-¡V11 x Ir -n' p 'ot ,n,r,
în care : p estr: ¡:asul filetuìui ; ì
t * r'apoltul de Lrausrnitclc intr<t F $è È
doi arbol.i; inclicele lui i lepte_ \3 ñ
zint.ä nr¡rn¿ìnrl de ordine at cälol ë
tl oi arboli ;
11 p asul çurubului concluc.ãLor.
 Irenl.r'ri fileLc incl-r'icc, rapot-l-Ltl cltl Llansmitere. i¡ -¡11 este
(I c (e.?)
t
¿X_XII _ ',
- -a b

iar' pcut,t u f ileLe tnoclul,

ix-lrl- -cil \ ;'
fe (9.r¡

de' er:tralia
iiiletele, Îri loli ¡i Diamcl,r:il Pil"ch sînt claLe
i.,-
t (r'otalic a ¡rxult-ti plincipal) y ifl-1r111 *; * ¡x-xtI x ¿]iIl xl\.

X¿xlr--sll.r x:3rr,lc
x ixv-xvr X ixvr xvrr X t,,: |' (e..1)

clc trausrnitere ix-xu

Tn acesl. caz, pcnl-l tt iiltL" îtt f oli' r'aporl"ul
es Le
(t t: (e 5)
i-r xtt cIt
ial pentlu fileLc în Iliarneblal PiLch:
ix-xrr -C1 '/
a{t -'
oLr!irtct ea tllllll Pas
Raportul it'r- vtrr cstc acela cli'' care r'lcpinclc
,"ro.rr-rai satl a ttutri Pas tnirrit'
t.r'ailsrnit'cre ctr nrltnát'ul
Înlocuincl Î,r n.,.rte letaÇii t'lilloartclc cle respecti.'c,:;<: ob['in
de clin!i ai rolilor.¿i"i^t,,."i"."nìir"azãt ai 'apoarLele
iiletelo' tncl.rice' rn.clttl, ìu
toate r-atoril" p"çttor:'iì;,;;ii ;i rnäriÇi
{oli ;i DiarneLral Pitc}r' uumai in..'rnilirnelri' iar
To!i pasii asi.fti oblinu!i vcir fi .cxptirnaÇi sllecificá fiociri'ui tip tle
pentr.u a fi exp.imol.i in riu.iLatea cle i'irsurí cu ciLc nn coeti-
fiìeL, r,aloar"" i" ì"irit"cL|i -se va înmulli
"*p.,äìiit
cicnt 1(, ale cittui t;ì;ti sîut clatc În fuuclie de l"ipul filetLrlLri'
filetc rntltlLrl
- PeuLlu

"
-.,+ , (e'6)

în care æ -- 3,I4 ;
Pentru tilct'c irr !ol i,
- t'
l\ 1-
2í'4
,
(e.7)
p"
-

pen[rtt iilctc în l)iarneLlal Pitc:h,

- 2í),4 X rr (e.8)
lr:
p2

202
 hr acestc, r'claÇii, p estc pasul lilctrilui, în rnrn.
Ïn cele ce rrrmeazir se va r-erilica c:iLe url pas nolmar din r.ic<:¿lrc ,

ti¡r de liletc. !

Ilinl-rc filctele rnetr-icc, sc va r-er'ilica lilct.ul cu pasrrl p:1 rlrrn.

Pcntlu vcliïicnrc, sc ia diu t,al¡ela filcLelor', fixatir pe sl,r'rrng, ¡ioz-itiile
manet.elot' cr.rl-iei de avansuli ;i filete (anr:xa XXXl) gãsiucìu-sc:
lnanel.a,L -- pe fiìeL rnr:tlic,
- rnancta /l în poziÇia 1,
-- lnlrncla C -- - în
- ¡rozitia 1.
le.vielrrl Norton in ¡:oziIia .3.
-Ut'mitlilltl poz.iIia accstol
- lrt¿tttt'tt' ¡rt' st lrcrnri cirrelntlicir ¡r t,ulit]i tle
avansuri çi fìletc (r'. Iig. 9..3) ;i in Lroclucînd valorile lapoaltclor cle
transmitert: rcsìrective în ecr.rafia lan(ului cine natic al lliletclol rnt:tlice,
ccualia (9.1), se ob[.ine
p =- 7 (rotalie a axului plincipal) >( :l¿ )< !!! ,< lL x I x fu- z -! >
izl Ìsr c b ì:¡,t :t:i
><
ji¿ x ::s y i, ¡ :9:L ;1 ::ù ¡1 1,[rnrn].
^44 -.t? ^48 -il rs,t

Ða<:il se intl'orìuc în acc'astãr cxprcsie lalolirc uurnerelor clc dinfi

date în tabclul 9.1 çi valoalea pasrrìui ;ur-ubului condruciltol lr : 12 mm,
rez rrl t ir

p :1(r'ol;rli. I ¿rxrrlr¡i plin<.i¡xrl) ,, 1 * li , -9 .., iÌ -' ' "t ', .ll ,.

50 :t8 100 3û 3.1 28
2i: :ltì 2S ')t
)1
-v-x
.)u :J
.vi-t12-. I Iurml.
cb Jt)

În mocl aseinirnirtor se poaLe ver.iliea olice fikrt. lnetric.

I)in gru¡ra filcLelor'în f.oli (\\rhitrvorth) sr: r'a verifit:a tilel.rrl ¿¡l cir¡rri
pas al'e 'u'aìr)¡trea P.-- 2 p"r;i/ç¿1t. I)entnr I'eriIicare sc ¡rroceclcuzir h lcl
c;r î¡l cxnrnpltrì ¡rlcccclcut..
I)in labela IileLelor'în !c'li (:Lncxa xxxl sc t:it-csc pozi{.iilc uriìne-
telol cuLiei rle avensuli si I'ilcle. r.orcspunzåtoär.c pasului dat:
rnaneta ,4 p. filcl \\¡lrilu'orilt,
- nraneta 1l - îtr
- rnaneta C ,-- -- ¡tozi\iu I I,
îu II,
- lcviclLtl Norton ¡tozi\ia în pozifia J.
-Pe scherna cinenraticä- clin fig. {l.s
sc stabilesc ra¡roar-lclc cle tr.¿rnsmi_
tere colt'spurlzåloare acestor pozirii ale rnanetclor. Iìa¡roaltele de tlrans_

20:\
rniLere asLfel d,etertnin¿rte sé'intlocluc
în ecuafia lanlului cincmalic
al filcl.elot Whil.s'orih (ccualia 9'a) çi sc obline :

p
ië
1 (r'obaÇic a axului principal) x z¿'t x
:sx!L4:r¡nt
c b', zt,
=-- z:tt

-o y IlL
xlzu x (ta.
z¡'t i:,+
¡lr.
-çirrulului
trnt'r'oclucîrrclilraccasl,äexpresievalorilentitnerelordeciin!i;ivaloarea
pot,,iüi conclucál'oi, r'ezultãr
a uxrrlui plincipal)
ão 38 't2 ..'t :16.,3(i "^
p: | (LoLafic
" * " ã"L tu. l;^;
x !!42 xj9
2fì
* t: =, 12.7 rnrn.
iar peulru¿r fi L|ans-
\iak¡ar.ca oblinutir este cxplirnatir în rnilirnetri,, a cir.ui
;;-il;;ii"çrc cu coericie'tul /t es¡e
r"r;;ï;-i;'p"iiit"r 'aloare
dabä în I'elnlia (9.8) çi cteci

t) :' 12.7 X ft : t2,7 '<j;+'= 2llr:r:ii/roll'

i 1t":'zt:
ntoclul ctt ¡lasttl ln: t]'
Ìlr cazul filel.eìo| rnoclttl se va vct'ifica lilcLLrl cilite cli* rtrlt"x¿Ì XXXI
p'zifiile rna'ebelor *ii.ì ¿" ¿i'''ansttt'i si filetc
sîrtt:
- - tnaucl¿ì :l - Pe lileL rlrr:tlic ;
-- rn¿rnel.a B -- Pozilia II;
1¡¡1¡1c[a C În Po;ri[iit 'II ;
- levielul NolLou -
- îrt pozilia
3'
-EcuaÇialanltrlrricinetnati,calfileLelor't¡rotlul(ecurÍiiaf).1)îlracc.sl-
('lz Al'c cx¡rrcsilt
: 1 (r'olalie rt ¿txttlrti ¡rlirrci¡ral)'i :a X? ¡ !'(l --t- t'
¡r i ¿1 Íst " ic l:;,1

. , íi, ,, ln,t

tr:t z4z j.ls

^-JZ¡r:oz-rr¡/,
f,¡l zsl

Intlodricî]ìcl valoril{r nrLürcr.eloI de cìitl!i ai roÇilr-rI ciin!aic ;i

r'¿tlt¡¿trca

p"rnü,i ;trÌubului clonclttcirLot' itr accastit exp|esie' r'ezrrll'it

. 50 38 :t2 .2'-r lr'ì ',3t ', :l; '', il0
z.:Y--X-X -
¡t,.l . i'P 3¡( Ð7 :tti :

xTxTx
42 28
12:9'4') [rnrn]' : :

204
 Pasul obfinub esLe exprimat în miìi¡nef.r'i. .iar pent.ru a-l exprima
în rnodul, se înmul!eçl.e valoarea pasului, explirnatã în rnilimeLri,
cu ur.¡ coeficient k a cärui valoare esl-e clatir de lelalia (9.6);i se obline
m:9,42 x ft: g,42x 1 :s'42 3
3,1-t :1.1 I -
' [mml.

Dirr r'îudul fileLelor Iliamel.ral Pil.ch scr va velifica fileLul al cirrui

pas are valoarea p : 2 [dinli/!ol].
PoziÇiile manebelor cutiei de avansut'i;i filete, cibite clin ¿ìlìexa
XXXI sînl"
-- tnaneL¿r ,4 -- filet. WhiLu"orLh,
-- manel.a B - în poz\Çia I,
-- maneta C -- în pozilia II,
în pozilia 'i.
--- levietul Nolton
-
EcuaÇia lanluìui cinern¿rLic al filetelol I)iarnetral PiLch (ccuaIia !).4)
are în acest crz expresia :

p---| {r'olafic a axtrlui plincipal) x:=1x:}zx!-z!-x=-Lx

zzt z:lt c tI zq,
j;r
z4:l , lq¡ ., lqo ,, t

;^;^;^',.,''"'
Introduciud llrrrnãr'ul dc clinfi ai rofilclr si r.aloalea pasLrltti ¡tn ubtrltri
c.onclucátor i¡r ac.easlir cxplcsie, r'ezttltir :

'p == 1 x L,. S.{ iJ2 il { T * L x 12:3,tì2 [rnrn].

50 33 97x'j* 31 4.1x 2óx õ(;
Pasul asLIcl obIinul" esLe exprinrat i¡r milirncrtt'i, ilr ¡reutt'u a-l cx-
prirna in unil"atea cle másurá a filetelol lliarnetral Pitch (dinçi/çol)
sc iurnulfeçtc v¿rloarea ¡lasnlui, explirnatä în tnilirnetr-i, cu tttt cooficienl.
y'i, a cärei valoulc csLe datãr cle tcl:r!,ia (9.8);i se obline

25'{ }-:1'14
t¡ .,- lJ,ti2 X /i -- :1,ô2 x =22 [clin!i/!ol].
1:r,62 l2

Ìn tnod asernitnãt.ol sc calculeazit s¿ttt' sc r'ct'ificãt r¡t'icare clin pa;iì

filel-clor cale s;e pob rcaliza pe sl-rungul 53;i calc sint tlcctrii în tallcla
*t.tå:ìrli"ìll,iTit,,,
r,r.icirr.Lri rilcr iroarc fi rniiIir cle 2. de s¡i clc 32 0r'i. I
,cu ajuLorul rra.ulLiplicaborului cle pas clin ctti.ia de viLezc. ÙIodttl crtrn
se poate ob,!ine fiecare clintle cele Lrci rnulbiplicári cste aritb¿rt în pa-
r:agllrf ul 9.Íl .4.
Lunlul. cinemulic aI mi;ctirilor tle auatls sc. cornptttìe dirt aceia;i arboli
çi din aceüea;i ro{,i ca;i lanful cincmal"ic dc fileta¡'cr pÎnir la arborele
205
xyÌ1. l{ai clepar.tc, ccle tlouä Ian!.u|i ci¡rtltnal'ice se sell¿tl'ir' Àslfel,
i"rifìtl .in.rnoti" al mi;oár'ilor cle avaus se co*Linuä ctr : r'olilc cli'!at'c
1I9-, arbo'clc X1X, rotile cli.faL* 3, a.borcle XX' roJile cìinlaie -:i!
¡ 59 '63
zs.
(în sensul clir.ct) sa. r'olilc clin!.aLe L: (î' sens iu'e.s) arbot'cìe
"?
XXII, rofile tlinf.atc aa-, arborc"
'î*"i, r'oÇilc di'late þ
i"
' arlro-
ztis

relc XX1,'/1, rr:lilc ix , surubul avansultti Lt'ansveLsal sart l'o1ile

lQli
7
'
zzq t)?

rolile le, aiborele XX\'',

'i
albolelc XX1V, I'oaba zrr' crcrnaliet'a 6

'rot cre la a.bo.cle xxv',tLiç.¿ìrea sc mai [rausmile p.i' r'olile cli'IaLe

j99-, a.bo.cle XX\¡I, r'oal"a cle mî'ir 82 sau prin'r'oçile 3! Ia c¡¡tìrauttl
iiY
lc'rrgiLurlinal i'7'
Lanlul cinematic cle avans arc l"oa tc car'¡tcLc'istit'iltr lan!trlLri tle
filetare, adicã :
tcl ¿rl
nsl¡[¡¡¡l total al avansurilor longitLrdinale cstc-cgill cupcntru
-
tuturor.filet.elor cle toate l.ipurile, obsel'vaÇic cat'c t'ste valabilil;i
ar'¿rnsurile trausversale ;
_ a'ansrlrile poi lí mirrite ¿e acelaçi 'ur¡rirr de o.i ca ;i lilel.le,
mir¡ire¿r ar-ansului iealizînclu-se În acele¿i;i conctilii ca çi
la filc'l"
EÃa1ia lan!ul.i cinernatic al rnigcirrii cìe a'a's lo'gitudi^ltl cstc
1 (rotalie ¿r axului principal)Xivr-vurX jtr3r "¿*-ttrXixrr-xrllX

X ixru-x¡,X i¡11r-¡1, ¡ i¡1'-¡v1X ixvr-xvrrx -is1 x Ïz:,g" îru¡ x

(10)
";"ä";îxTrxlrrX:r¡:s¿
în care: rîX/llX:?n lungimea cet'cttltti primitiv lll lo!ii 'ì'i, in ttrnt;
esLe.
s¿ avallitrl longitriclinal, Îrt luul/l'crt'
llcua{ia lanluliri- cinemat.itl al tniçcär'ii tlc aYans tt'attsVcrt'sal c:lle
1 (r'otaIie a a\ului priucipal)XiYr-r'rrry :l=¡ix-x¡rX ixrr-xrilX

X ixrv-xv X ixv-xvr X i¡v1-¡1'v1X "-:'?^ ;* xÏ

-57 '¡9 -tì3 '6i "
tuo
x x:zlx l¿:st (11i
zz¡ ztl

206
în c-.re l,
esl,e pastti çurubului tlansvt'.rsal, ìtr tntn, iltL s¿ esLc avansttl
ransr.crsal, în mm/rot.
i
Dupá cum s-a arã\|"ft1 în paragraful 9.1.5., r'oaba 69 cliu cttl"ia cát-ncio-
mlui alc 69 cle dinli la construcliiìe mai vcchi çi 68 de dinÇi la con-
struc !iile noi.
Reclucerea pltmäl'ului clc din!i ai acestei loÇi at'c ca urmare márirea
avansului longil,uclinal cr-t aproximaf,iv 1,50/0. Accilstä mãrrilc csbe neîn-
senlnatar penllu valolile mici ale ¿rvansttrilor, clar ntt,poal"o fi negli-
jatir ¡rentlr.l valorile mari ale acesl,ora. (v. anexa XXX)'
Ilcr.rarece roai"a clinlal.ä 69 nu face parbe clin laulul cinemabic al
rniqcãr'ilol de avans transvelsal, mridificarea numárului säu de clin!i
nu ar-e nici o influen!á âsupra avansului bransversal.
Calculul de verificai'o a ¿ìvaìlsLllilor longibudinale sc facc 0ll eclt-
alia (9.10), iar al celor l.ransversale cu ecualia (9.11).
lioriul de calcul al avansurilor este asemitnál.ol cu cel al filel"elor'.
valoare este s : 0,50 rnm/r'o1., sc
'\r'¿rnsul longìl.udinal a cãrui
ob!iLre cu urmãt.oarele Jrozilii ale maneLelor cul.iei clc iivansut'i ri filete
inclicate în anexa XXXI:
--- rnancta .4 --- pe filel. rnetric,
maneta ll îu Pozi fia 1,
-- l¡ancta C -- în pozilia II,
-
-- lc.r'ielul r'.trorl"on --- în pozifia 6.
Iicua!i:r lanÇului ciuemaLic al avansultti lonS-iLtrdinal, coleslltt¡-
zãtor' ¿rcestol pt-rziÇii ale maneLeloL, este
s¿:1 (rol-alic a axului plincipal) ¡ 'i'l;1
ilz
]ax!x
rsr c åb x fu
zu
vat
zqs
'
, l.r,l . :lc ., ?ql ,, l4g,, zst ., 7¡c ,, zts,, r¡o ., íc'l .,
\-,\^__,\^-^-^-^
?qq zfi i¡.c z;t zs+ zsl ilg ic¡ ia¡
, ioa ,'
,;i*;*'x,nx:?5.
?cs ., - r,

Iniroclucînd vaìoarea ntttnitt'ttlui <te clinÇi ai lofilor', moclultll ro!ii

dinlrLLc ?'ilii nurnär'ul de începui-uri al rnek:ultti liJ, sc obline
56 28
Sr]:
'
.I ..50
X
-X
5{i
. ss 42 2i 40 34
x-x-x x --x 2õx-30x 2E
38 100 3ß -3 I 28 -36 '2it 56
-x -x
28 -x
56
,10

-)<
'10
,t
)<-x-
30 50
2-r
xIx:1,t4 x ll x 12:0,502-t:0,5
69
[mrn/r'ol-].

Pe ntlu strungurile la care roata 6.9 ale 6.1 cle clittÇi, acela;i ¿l\¡¿ìlts
Iongitudinal ale valoalea
.s¿: 0,5021 x 9: 0,õ099p0,51 [mm/r'ot].
ßiì

207
 I)eoarece clifcrcn!a valol'ilor avansuLiloL lon¡¡iLudinale ale celor
douü r'ariantc este foart,e nicir, r'¿rlorile ¿rvansurilor longitudinale clin
tabela avansurilor nu a rnai fost, corcctatir. ci a rãtmas aceea;i penl.rtl
toaLc sLruneulile S:ì.
.\vansul trausversal a ci¡rei villoare csLc s¿ :0,058 mtn/roL se ob(ine
cu urmirtoarele pozitii ale rnancLclor cutiei de avanstu'i çi filete, indi-
cate în ¿ìnexa XXXI.
¡11¡nsl¿1 ;l pe filet metric,
---- mâneta ,ll -- în pozil.ia 11,
¡¡1nus[¿ C --- în pozifia 1.
- levielul Norlon iu pozifia 2.
-
-Ecua!ia lan!.ului cinemabic a avansnlui t.ransvet'sal coresptrnzirtor
acestor pozi[ii ale mnnetelor este

,*¿=- I (r'olafie a ¿rxultti principal) x þx:t:x'! xjxþx3sx 3x

zzi zst e d. lsq zq¡ i¡+
:rz ,, 7az ,,
,,\-^-,\-^ z¡o ,, 2s6., !;g,, !:,0., lct,, l¡s,,7?j ,t
zEz zte ztl
:1, .,
zss
/\-,\
7s7 Z:,0 tel
,\-/\
1a:, Zt:t i7q
I
¡:.2, .

t 38 .12 25 2,\
X _- X
3t 25 36 42X 28 28X 40
-X -_X
-_.
sr==1¡it()
-50 .)Ò -x-
100 :16 31 -28X 30 56 -ö0 40 X
2'o -42 -X
424
v_v-
30 65
XEx
20
5:0,05833:0,0ir8 Imm/r'oL]

{).1 .6. Inriit'aIii pcntru folosi¡'e¿l tnl¡trlolor

cu lilt¡le çi avausuri

¡\nexa XXX con!int: Loa[e valolilc 1.'açilor', explimate În miìinleIr'i,

în ordiuca rnãrirnii lor, çi toate valorile avausulilol longituciinalc ¡i
t.ransversalc, explimate În mm/rot, care se pob obline pe stnrngul Sl3,
folosind înLlcaga gamä dc posibilil"ãfi a cutici cìc avausut'i çi fiìcte çi
a mull"iplicatortrlui de ¡tas din cuti¿t cle vitezc, Ilre0um;i cele patru
cazuri de anelenate a rolilor de schirnb, pl'ezentate în paraglafttì 0'1.ir.
În aceeaçi anexit rnai. sînL incìicatc poziliile lllùllelelor cut.iei de
avansuri çi filetc ;i ale cut.iei dc vil"eze peutru obfinctca fiecärui pls
sau a fiecár'ui rì\'ans. Sînt, indicatc dc ascmetrel ;i toÇile tlc schìnlb
corcsplrnz ¡ì toarc.
r\nex¿l XXXI redir tabela cu lilel.e çi ar,'ansuti ce sc gäscÞLe fixltir
pc strung.
A¡rexa XXX este alcã¡tuitir din 9;i, rcspccliv l2 coloane. În ¡lriura
coloanii se aIlit, i¡r tlrdinea niirilnii lor, r'alot'ilt: tttturor pa;ilol ce sc
pot oblinc pe strungtrl 53. Prinl"r'c ttttmcrele din prima coloanã, sc aflir,

208
 '¡
]

I.
ì

!.

çi márifi ai filetelor ¡noclul,

[ranstolrnaJi în milimetri, to[.i paçii no_r'm^listiungulúi
il,iiii; ta¡et¿i ânexa xxxr)'
în toti çi Diametrat Pii;it; pasul ;'5'644 f)'' mrn din rìnexÍì ìì

Àstfel se tìatt ,'ït;ì:;'tl*ti"pt": -1)- I)

(în loli) p:4112 paçi/fol
XXX estc itìenlic ttt pïìttr'iiiettrtui fÚniL*ottit
ì;n' ¿i" à,'"*^ xxX estc itlcntic
tlin ancra xxr r , :iiiitììl'p';"i'å,iô
(ì' toh)-¿; 2 t"uY!.1i'^l..ît::" milimebri xXXÌ ;
cu Ðasut ritcLutui rr'riiir'á'ir"
l,ï ijil;i
n^:'ï.dzz il-',ii;';;;i,, i-lx
:- l'25 m¡n
,,'["
clin
cxprimarea-ì'
XXXI (1'25 x
a' nasultri file.t,ului ;;ãJ nt "it"*n din auexu Xxx
x i,t¿to ''3,\127 *t"j't ¿l åpasul p.- tz'50 *ttt : 4 mrn din
pn'uiui filetului morlul ilL
esl.e cxp'irnarea în *tií;titi
'ä,iää":, ìziiõ-rtm); 5) pasul p : 2,8ir mm clin
anexa xxx/ in * 'milimcfíi'
* þasului, filetului Diamebral
anexa XXX es[e .*ii.irr*.o fn
2'85 -*)
I)itctr ¡r , 2ll (linti/1ol (li. it'exa xxxr f'!#*t: l
(ì) t¡astrl p 19.95 rnln tlitr {ìlle\A XXX esùc e'xprimarea În rnilirnetri
rlin anexa XXXI
a pasului filetului öi"l"tit"r Pit'cìr P:4-dinfi/'tol
x :l,t lto .- 1g,0i ,n,,-,)
1z¡,¡ .

I dc trzillir, {i in Îrr alelicrele tltr scula'ie çi ceìc

itttt,rr,,.rica 'p"t.i*ltî'd trebuie .e¿rlizate pe struug
aie meca'icurui ç.r,".tì,ìi'.1..r" "oi.,.ile
filel.e al cirror pas ,r,,^,"i" ir",,ul.
pe tabela strnngr-rlui. Astfel de cazuri
s0 ivcsc lnai ales aLunci cÎncl csté
necesal'sá se inlocuiascil piescle cn
sau al-nnci cÎncl brebttie rea-
filcL alo urro.,nn;i,ri'ä.^iãLì."fie sbráinánenot'In¿'rlizat'
ii;;,t';;t c"rlat elit'åìtl''t tu pas speciiù'
inastfeìclecazrrriest¡.:n(lct',sars¿r'secunoascácaresîrrtvalorile
pent'r'rt a Pufea çti clacir
tutttrol paçilor,,^t"''* poi realiza pe strttng' cu'ô ôroale oârec€tre' clal rnai
se poat.e rt:aliza poÁti"tü'p"-tti]'1.gltjut 9i
rnii'ã clecîL cea maxirná acìmisibilã' in tllina coloani, r'alorilc tu-
in tcesL."op, in.*i iXX conÇine. s.e.ptiL l.ealiza ptr slrtrngul S3'
lilr'or'ì)asil(,. 1i,t ntìiìì'.';ì';i-;;;-
""í.
i' cclelitltc ,,uf u"nì tubelci' sint i'cìicátc- poziliilc mancbclor
toi'"'puttzäLoare' penlrtr fiécrle pas în
par[c'
;i ale rofilor. ¿t: ,Ji*i
Pcrrtlttastabiliclacirpasrrltrntriatrrtrnibfilel,poatefisautrrtreali-
arittib în cele cc tlrmcazit'.
zat. pc stlungul S¡, ijo piocecla ala ctlrn este
"' cer ¡nai simpru, cleoarece
a. rlontru firete.retride. A,cesta estc caznr
constaii, clilcri ¡lastrl fitcbrrlui |espe cLiv
¡rIiil sinrplu citirc p., trllcln sc n* se þaseçtc valoure¿t cxacrä
p.arc fi .catizaL,,ií;',i;."i;;;riiïi;<r apropiale de aceast'a' se aìege
a pasultti cáuba[, ì'i *"1 lnt'trtt Yalori mä'eielor, precum çi roÇile de
valoare¿r .ea Ìrìar ;.;ì;i"ü]"no"lçiit.
aceea;i tab;lá' pe ac'eeaqi linic
schimb c.ot't'sprtnzätoare, se' gilsesc- i" ti"t"pt'o' trebuic rcalizat pasul
cu valoarea pururì'i-"tir"s' Dîcir' a" afrä în tabela str_u_ngului (v' anexit
r¡ _ 0,fì0 m*r se.r"r,ììììi'.;,-,ii-.,,,,.
i",iij, crìïLi,'a';ilî'il jìnnio .oroonä a anexei xxx se
gáseçte p.-

2090
14 - Manualul st'rungan¡lui
 sul p :''0;áì0ô rnln.,.care cste foalr-e aplopiat de valoar.ea cãrLrtal.ãr
cat'e Ya p.utca "fi ul.ilizat cu succes în nuìncroasc cazuri practice. ;i
În
arcxa xxx sc citesc poziliile manebelor çi .olile cle schirnb ,ecesare
pentru re¿rlizal'ea pasuh.ri p : 0,g06 mm :
- roli de .schirnb 32 : 100 ;
pozilritr rnaneLei ,4 _ pe fileL Whil.rvot.l.h;
- poziÇia nrancLei B I;
-- -
- I; _- fì.
poziÇia manetei
- pozifia levier-uluiCNorton
- astfel, dacä trebuie realizal. pasul
'I'ol- p:30 rnm, se consLaLit
cä cl'u se aflã în tabera (,r. un.xo xxxi). cäulîncr însä
¡!1u1gurui
în prima coloanä a anexci XXX; se gãse9tc pasul p : âg,g3 mrn, care
'cste loarte ap'opiat cle_.r,aloarea paðul,i ciutaL.'poziÇiiíe rna'cr.eror,
J]1'99tlu1 ;i rolile de schimb coresþunzãtoare, sînr. Í-r'ecur.c în anex¿r
.XXX, pe. aceeaçi linie cu pasul rôspectiv, aclicãr :
-- r'ofi rle schirnb - 42 gT ;
pozilil manetei -- p" fiìci" WhiLl,oi.tìr ;
--- pozifia manetei A Ij II,
-, pozili:r malrel"ei C - I,
-
levierului Nor.ton _,_ 2,
- ltozi\,ia
pozi[ia manetei MZ roçu,
- poziÇia rnanctei - roçu,
-; pozifia manetei MJ X,I 4 - pas rnãLrit.
-
ln mocl sirnilal se procecleaãã în toaLc cazulile cîntl trcl¡Lrie leali-
zate f ilete metrice.
b. Pc^t*r Iiletc ï¡r,toli. î'acesL c'2, pas'l filet*l'i î'foli, câr.e
'trebuie realizal. pe strrtn-'., sc transformir rnai intîi în miliuleiri peritr.ir
.l,I-,1i9" fi cãiutat. pri'rlle paçilor clin prirna coloanir a ancxci
XXTX. 'alor"ilc
.
Ðc cxernpiu, clacli esLe s¿i se t.t-al,izeze filet.¡.rl î' l.oli, cu pa-
sul p - 28 paçi/!ol, se cautã 'ecesar
î' tabera st.'.gurui (r. n'exa xxxr)
çi se consLatã cä acest pas n* este r.r'ccuL pe t.aúerrã, iu ¿rcesL..or, porui
filcl"ul'i în l.oli se Iransformã în rnili'rct.ii;i s. obÇi,e
p _2-¡,1 ..- 0,!}o7t
-28 rnrrr.

i'prirna coloanãr.a arrcxci xxx sc girse;tc'r'aìoarc loartc ap.opiaLir,

. anume
4i p:0,907 rnm care se .eaìizearir in rrrmãtoa.crr: .',r,iaiçii,
r'ofi de schimb
- pozilia ¡naneLei-_,1B2:g7, iilet Whil_l,orLh,
- pozifia manetei B - pe I,
- pozifia rnanetei - I,
- poziÇia levierulniC Norton
-
- -_ 7.
210
 'lot asl-[el, clacã Lrebrric lc¿rlizaL filctul în !oli, cu ¡lasuI P : 1 pas/çol''
se caitir în âuexa XXXI çi str cotrsLatã cá accst'
pas nu este trecut''
S" tro,trfo.rnil pasul tìin !'oli în rnm çi se obline

, ,.')L:
'1
2J,40 mnr.

Sc apoi Îrl p|ima coloanir a atlexei xxx pastrl a cárci valoa|e..

cat¡La',r
g-äseçte chiar va-
sir fic 2S,40 lnm sau foarte aplopiatä cle accasta' Se
iun."^ cÈruLatãr, acìicir 25,40 ûIlt1, care sc realizeazir în urmátoa¡ele con-'
rli!ii :

r'o!i clc schimb - 212: 100,

- pn7.içio rnanctei - - pg,tilcL WhiLrvorl-h'
- iiozilia rnanetei Il '--- I I,
-- irozilia ur¿iueLei C " I,
- itt:zi\itt lcvielultti Noll"on - 3,
- 1;ozi!ia maneitri II 2 - roçtt,
Pt-rzilia tnaneLei r'1li -- rciçu,
- þ,,ziiia rnanctei LI] - pas mãrriL'
Ìn i'ocl'¿rsemitnáLor. ,c ¡r.c,..,icr.zä cu oric,e filcL î' !oli. c¿r îrr file-
r,. ll*nlr.u iil*to ìn,r¿ir!.'i' pri'cipiu se ¡trocecleazá. la fel
îu tum,
nodul
tcle WhiL\,or.th, aclic¡t pasul fiiel"ulni se trans1ormíi clinoal'ecalc expri-
ob!inîndu-sc penLlt-r pa."r rcspt:ct.iY nu nttmãr zecitrial
.on!in'tc î'
;;;l-i' rnilirnctr.i. Ðìrcá pt'iniLc 'utn.rrelcr :rllr'<.,piat 1¡¿ v¡16¡re cle'prima c:oÌoaná
a a'exci XXX se oiil un'"u"rir. ticstul cle -pe strungul -- 53.
;.i'-.;iir";; pasut titet.,t'i respcctir. poate ii iealizat
Dacãr i.sir cliforcnla,iiirtr., ôãrutat;i ccl rnai apropiitl 'urnár
,..¡oii i,r tabclii.rtô pi:.o ''ìniit''l
lnatc, pasttl filetutui.cspcoti' rìu p.oale fi rea--
i];;,1 p; ,ii,,ug.,t Slj .urn¿ri cu ì'o;ilcr cle scliimÌ-r nolurale. Elschil'b va ¡ruLea
ii toLi,;i.caliia¡ pe ncc,sl st.ung, clacÈi.se roli de ctt
spccial 'lilizeazir
consl'ruitc'
,rurn.r" cle clinli
-- Ij" cxe*rplti, corespunztiLoartl,
cl¿rcá
ltreb.ic realizil- filet'l rnodul c. nt:0,56 mnt,
sc const¿ltã c¿r accsta nu tste lt'et:nt. În tabela strungului sc î'tntrl-
(r" anexrt
XXX1. I)cnl.u ^ iiinJo.*a pasul din modul in rnilimel.i
l.rl. ntoaulul cu "i,,n¡,.u1 "(pi)' i" calcttle sc ia : e:3'1416 ¡i
tleci'

p: îi X Jl.t - 3,1'116 X 0,56 : 1,75929 mm'

În p|inta coloanir ¿r anexei xxx se gáscftecitutat. Yaloatea 1,7ir9 rnrn,
carc esLe Ioa.Le *pii,piat,', clc pai'lui Açadar, filetul'
'aloarca
r¡r =,.0.õ(i rn'ì \'¿t ptibea fi realiz¡it, pe stmngul S3:'
rnotlul cu
'roclulul
in ulrn¿itoarelc concliIii (r'. anexlt XXX)'
--- roli tlo schirnb -- il2 : 100 ;
-- poriliu manctci rl -- pe lileL \\/hitrvorl"h;
-- Pozitia manetci ll II;
-
211-
 poziçia rnanclei -- I;
- pozifia leviel.uluiCNorl.on .'-.7.
-1n mod asern¿inirtol se va pror:ccrzr pentr.u realizarea oric¿i¡ui alI
filet modul.
cl. Pcntrrr [ilctc Ðiamctral pitch. Si în acesl. caz se procecleazä
la fel ca în oaz'l realizãrii fileielor whiiworth sau a cclor modul.
l)e cxemplu, clacã trebuie realizat, fileLut Dia¡nel.ral pitch cu pasul
p".. :26 dinl.i/tol, se consl"al.¿"r cã acest pas nu só aflãr trocuL în .tabela
stmngulrri (r'. anexa xxxl). Se tl'ansformã pasul în milimetri si se
ob,Lincr

p- 25'4 xt 2io'4 x 3'L41ß: 3.06g lnln.

1," 26

sc_ cautii apoi în p.irna coloanã a anexei xxx pas a¡rropiat

ca valo¿rre cle acesLa çi se gãseçte chiar pasul cãutaL"p ) S,O6^S tnm.
.r\cesl" pas va fi lealizat în urrnãtoarcle condi[ii:
roli dc schimb
-- pozi!.ia J2 : 9Z ;
rnanetei -A p" fileL WhitwolLh,
-- pozil.in mairet.ei B --- II,
--
--- pozifia marreLei C I,
-
¡rozifia levierului Nr¡rl.on
-1n mod similar se proceclettzã--în 1.to¿rLc cazulile
cintl l.r.cbuic ¡cali-
--¿ale filel"e l)iarnetral Pitch.
ln coloarelc a cloua gi a tleia alc ant:xei xxx aLi fosl Llrrctit.e, in
ordinea miu'imii lor, :tvansurile longitudinale, în lnrn/t.ot.
Ρr coloana a clorta. IrotaLir cìrì úr, se girsesc ar.ansurile longiLuclinalc:
aìe sl-r'lrngurilor SS c¿ìì'c ¿ìu caclraurrl longil-udiu¿rl excent,riõ fafã cte
roaL¿r de_ rnîná (r'. ¡lalauraful 9.1.5). La acest.c sIr.Lrneur.i, r:ach.nnul lon_
gilucìinal sc roteçt.c m¿ri încel- clecîL loata cle llîu¿ì.'in coìoana a tleia
notatir_ cu lr, se gasesc avausurile lonailudinalc alo sl_r.ungurilol s3 care
au cadranul longitudinal fxiat ¡te bLrtucul t.olii dc mînii.
_-_ j!-r-tnr-,t.ilc
longituclinale tlecuie ylc tabela str.Lrngului (r,. arìcxa
xxxl) sînt suficicnte ca numär, ia. r.alor.irt: ìor. asìgurl lealizar.ca legi-
rnulilor cle a;chierc opLimc pe stnrng'.ul 53, ast[cl cii-coloanelc a clo¡ali
a trcia ar cleveni inutile clacä r'alolile cc le con{in at li folositc nurnai ca
avansuri longitudinale.
;\r-ausnr-ile longiLudinalc cupri'se în aucxa xxx sînt dc fapt paçii
e"rnor filele, exprimali i¡r lniiirneLli ¡i cale se obfiri cti ajuLonrl aiului
¿tvrnstr¡ ilr¡¡.
Irilcl-ele oblintrfe ctt axttl avansnlilol sìnL n-rai pirfin ¡lr.ccise clecrî{-
-
ccle r-calizate cu aj ulorrrl çurubuìui conclucáLor', diri care 'cauz¿i ¿ry1¡-
"sulile vol putctr fi folosil.e ca ¡ra;i li filebclor; nurnai atunci cîncl file-

.212
 cc uimeazá a fi lealizal" -- nu i se cer condi!'ii de ¡rrecizie prc:t
tului
-
,untutorit"
avansurilor Iongiturtinale cup'i'se î* cele
clouä coloane ale
ì'"r",ii"r din p|ima,coloanä a aceleaçi
anexci xXX fiind
";;;;1""*;;'^ acestca din urmá'
;;;;; ;; ;; fàlosi în acelaçi mocl cu toate valorileavansurilor tlaltsver-
Îu coloana a patra oo tott trecute
'sti'ungul 53'
*ot",'iri mm/rot, Lnr" ," poL oblinc pc t'¡ei"-ttt
L."nr,,J,rätL trecrrtc in ungulni.(r" atrex{ì XXX I)
r\r'ansurilc
vator.ire. lor asigu.irealizarea 'egimurilor
sî.t suficiente ca "räåì,-iu a,,'a'surilc
de açclriere optime ;.tì;i'";, lrartsTcrsalc ctrprinse îtr coloa*a
.,ralorite lor aÌ fi folosite numai ca ar'¿tnsut'i
a patra, ar deveni i;;il. ,iaån
trausversale.
¡\vansuriletransversalecuprirrse-îtratrexaXxXsÎrrttlelaptpaçii
lui Arhimcde'
,unol filete plane sau pagii spir'ãlelor
li.ilettrlplanareolargául,ilizar.eTtrconsl,r'uc[,iaurrordis¡roziLir.cca
t.rúi asl'fel de filet, lirlcile
î' cazut universaleloi-ääii.""S. Clu aju.torul
unifo.rn, fãrcîncl posibilá 'strîn-
unir.ersatutui r" pot"u;;;i;";iil.Jiou'çi ltlaxiIn al filetultri plan
piLseir" in uuivers¿rl' Pasul
.{I('rca concenl.ric¿i " d; 17'1{) tntn' I)ozi!iile tnancLelor
ce sc poabe realiza pä'Ï'ö;iStl;i"
,si de dinÇi
pe't'u .ealiza.ea fiecärui
ài*lii"i:-J" sc¡ilnb tr""*rár"
'urnãrul
Ë"Ï'Ïi^iiräi"r..ti;l;t; 't" glttt" t|ccutc în aceea;i ¿rtrcxit'

9.1.7. Coneltrzii cn prirrirc la tilct¿uta

Pe strungul S3

a.Cttosirrgrrráperec.,lrtldcr.o!itlilr!at,c;ipcrrtr.uoatrtrtrritirpozi!ie
:r mancbelol', se Pot obline :
--ultfilet,cttajutorul;urubuluicotrtlttt',ál.or'alcirr.uipas,expr.ilnaI
XXX ;
ln ttilimerú se aflã" iìt pti-u coloanil a ¿ruexei
-lrtlnfileb'cuaitrtorulaxtrluiavaltsttt.iloralcirrui¡laq,cxllrirnaL
pcnt|u strungirl din grupa
în rnilirnetri, cste #;,;;^;, "áioon" a doua din grupa ü ;
'- r- ìtt-"uto.nn o t..io peutltr sLrungrtlile
;ri l"t'atrs-
irn filel, pln,t, ajubr'r.ul barlei ..c' avaisur'i çi a 9u''bultri
"t'
pur, *pt'i*;; l;tîn iuiliinel"r'i' cstc trecttt în coloan¿r a
Ycrsrl al cãrmi
pa I r'lt.
Crtexcmpltl'scv¿ì.lrt¿rcazttlcîrrclser.eaiizeaz¿ipasul¡l:39,Û2ttittr.
{ìu pozilii ;;';^;;;ï";';i
aceteaçi ;; iicclea;i .oçi ae'schimb se tnai
oblin :
a'allsttrile Io'giLudirrale 's' : iJ'981ì mrn/r'.t llcnt'rtt 'at'iaul'¿r
¿t

:
çi ,, ì,iit4t trrttt/to[
penlru r;alianta l'¡ ;
-- ¿tvansttl Llansvcrsal 's¿ ..= l'321 rnrn/rot'
t1?
 Pozi{iile tnaneLeloi- crrtici clc arrausuri ;i lilete çi r.olilc ¿e scrh,i¡rb
corespunzãrtoare sîni. :
ro!i <lc schirnb . ll:r: I(){);
- pozi(ilr ¡nlnelr'i .t--
-- ¡it. Iilt,t rrictlit,;
pozifia nrunetei 1l- Il ;
- þozi!ia rnanetci C--I ;
- pozi[ia levicn¡lui Noltou I ;
- pozilia inanelei l./g --- ro;u
-- - ;
j
pozil.ia manctci ,4,f - albast.r.u;
- pozilia rn¿lnctei X,I 1- ¡las m.tirit.
- La preluc.rarea filetcrol
ì. cu ll¿is rnale, r'c,eimul cle açchicre tr.ebuie
sä fie cLr atît. tnai n-\{}r cu cîL ¡rairrl gsic mai ì¡a¡e
çi acéasta pcnt¡ti a
nu suputle uttlc¿tttistneltl ctttici cle avansnr-i f iletc la efolturi mai m¿u'i de<lîb.
çi
ccle adinisiìliÌc. Practic, accasta înscarnnir cir la pr.elucrârea filet.elor
cu ì)as rnare si ioar't.t: lrì¿ìr'e se \a lucr.a cn vil_ezc dô agchicre rnici;i in
special cu adîucir¡ri rle a¡chiere calc trebuic sir lie cu atfi mai micri cu cîL
pasrrl filctului estc ur¿ri rnare.
c. inaintr: tlc a înccpe ¡rt-clucrirlea filetelol cri axnl alirrrsrrr.ilor',
este nccesarir lcglarca rlcrcl¿tirs;¿rtomlni cle sigulan[ã, astfel ca. in tol,
timpul fiÌcL.rìr'ii, s¿i uu inLre in [unct.irrne, opr:ínci
a t'irlrrciol rrlrri. -iç.n."a de Lra¡slaIie
Sc rccourantlir ca În Iot iiiupul lile[ãrlii cti aj utorul axului aya¡-
suliloi'sir sc ritiìizt'z-c 1'c ciL cstc þosibil aceea;i aclincime de a;chielc.
. cl. in tot_ [irn¡.rLrl executirrii fil-elcloi cu pas mãrit este interzisã lolo-
sirea manctelor ì12;i,11i ¡rcntru schimbar'òa r.iLezei de aschier.e. \/iteza
rle a;chicre (tura!ia piesei) se poatt: schirnba'umai cu eiritoiul ln¿rnctei
il{ 1 s¿iu cu lllaut:La arnblciajrrliri.

9.2. STITUNG{tr. tü(}IÌtu,1L SN-390

9.2.1. Gcnernlif rîf i

Àcc¡;t, stnrng- [acc pa.r'tc.rlin rrirtcgoria sLr.ung'.urilor uçoare

c.ar¡rclel unilclsal, rlat. f iinrl çi.arc un
crii pe el sd-poale eiecuid o gaurii
-nur,n.
,faptul
înLinsã clt: prcltrrrrir.i crr'. si.1t : sIrrr'jirile obIi*uLe .u lorrgi_
tudi¡ral sau trans't:r'sal, filetirli în "
principalclc sistcme de I'ilel (nrctrîc,
¡no<ìul,;.a.) gãuriri cri irrrr:ghiul ctc.
Sl.r'rrngul arc ¡rosibilitatera sir plelucreze picse
¡tlinse în univcrsal,
întle r'îr'luri sau sli st.runjr:ascir clir.ecL clin barir. ln ultimul caz, clia-
nrclrttl maxitn¿tl al ilarci ¡rtt It'cbuic sir cle¡:ãgcascir cÌiamelrul gãurii ¿rxului
principal carc cstc cle 3,1 mrn.

t1t
 rclativ rnicã strungul
lr'iind cle clin,ensiuni mici 9i ar'Încl o-Sre-Ytai9tipuri' .e exemplu decit
alte
SN-320 este rnai .,9#'it;;potto¡-' decî'" ci t.,c"es în cadrul aie-
struugui sN-400, clin-caÌe cåuzá el estc
utilizat
1i.."lit. mobile cle reparalii' poate
Veclerea generalá o esLe reclatii în fig' 9't0 pe care se
'L'u"gt'toi ale rnaçinii'
urmitli amplasarea organelor:cle comanclå

9.2.2. Calactcristici talurice

a. Calüctclistici gencrale
i50
Disl-:rn{alntle vlrturi, îit tntn 160
Înálfirnea vîrfttrilor' în mm
ghidajelor' ìn tnrn 3',20
Diarnetrul maxitn de sLlunjile, densupre
maxirn tle strunjile, deasuprn seniei' lu tÌlm ' 180
I)iametrul .)o
I)iametrul alezajului axului plincipal' în mtn
I)i¿rrnettul maxim al piesei clin barå' În mm 114

ã
Corml alczajului axului pl'incipal Nlorse
nr'
À,r 68
Irilclul câpultli ¿rxultti principnl i it{)
L,ntigirneir maximÌi de plelucrare' irr rnm
Nlotontl electric al trcfionãr'ii principale
putel'c¿l, in kW
- 1 .120
1n rot/rnin
- turalia iu tntn
ll
Plìsul çurubtllui concìncátor, 13
Numitrul total ¿rl tulaliilol axului principal 31,5...1G0Û
'I'tirafiile maxirnàr çi minirnä alc axttltti principll' în tot/rnirt

b. Cuti¿r tlo avtrlsrtri çi lilete

36
Nurnårul avansurilol longitutlinale 0,03 3,52
Aylr¡surilc lo¡gituclinale minim çi tn:rxim ln
rnm/rot ' ' : ' '
.ttr
Nrrtn irrul avansurilor tlansversrle
0,01 r,77
Avausulile tL¡.nsversale rninirn çi tnaxim' ln
rnm/rot
Nutnárulfiletelol'rrret'rice,motlttl,Whitrr'ortlìlnfoìisauDiame-
trlrl Pilch
Valorile mitlitne çi maxitne aìe paçilor filetelor o,37ã. . ..{.1
ilfetlice, ln mm " ' :
3/4. . . 88
\\riilr\1'orth, în Paçi Pc loli
0,37ã...44
l'loclul, in mm
3/128... 2
Joli, in Prçi Pe lol 3/'{...88
Diarnetlaì Pitclt '
2I.J
 ç. Cãnreionrl gi s:irriile

Cu¡sl mnxinrir a cãrueiott¡lrri, in ntrtr 750

Cul'sir ¡naxirn¿-r a sâtìiei Ira¡tsvcrs¿rle, llr nl¡lr 200
Cu¡sa c¿lrucioLulni, ìrr o ttirrizjnne a tsnrburului .gtrdat,
ln mm 0,25
Cnrs;r s¿rniei lrrrnsvorsrle, la o tìiviziunc:r lanrburului gradat,
lìt rntn 0,02
Cursa s:uliei pot'lculit, in rntn L70
Culsa sirniei porlculit ln o tlivjziuuc a tarnburuhli grlclat, in rnm 0,02
Unghiul de rotirc al s¿nici portcrrrT.it, ln ¡¡rar.lc 180

tl. I'irprr;a mrrhil:i

Cttrsn ¡naxirnir :r ¡.iìrrohi, ln rtrru 130

Conul alezajului pinolci ilIorse rrr, 3
Curs¿r nrlxinri¡ ¡re tlirccIic tr'¡rnsvcr.s¿ìã, ln rnnr 10

f).2.3. Schrmír cir)(¡utaticrî ;i diaJ¡ranra tura!iilor

I)c scllcrn¿r cilicrnaticir. :ì strlrngului normal sN-s20, reprczentû[iì
îrr lig.9.1i, se poa[e rrrmirri crr rrsrrriñ1,ã modul cum se t,r.anslnite miçcare¿ì
clc lotalie a rridt.onrìrri elci:tric la'toaLJ celelalte mecanisrne ale stnrngului.
Nutnãrttl dc orcìinc ¿tl a-relor çi aì rofilot rrrmeâzãr scìnsul de transr¡il.e¡e a
miçcäi'ii. []utia dc vitczc a strunguhri cs;le alcãrtuit¿i din primele opt. a\e
pc care se afliì o sclirÌ <lc rol.i din!.atc, lixe sau baìacloare (v. tabelul g.2).
Plin schirnhrr.a pozi[.iei lofiror bararìoare se obl.in, ia axul principal
VIII,18 l-rilalii rlc la nr,¡,, =.,,. IJl,5 rot/rnin pînãi la nmae: 1 600 r.oti¡nin
-,
(r'. diag-r'arna trrraliilor - lig.g.l2). (ìtr o siugurã pt:r.e che de r.o!i rìe schirnl¡
trrrtia clt' ar'¿r.rsru'i ;i liìcte a sIr'unenlrri {rr'o capaciiatca de a l,caliza:
l-'ì0 avarlsuri loDgi trrdinalc clif critr:, lJ(j avalisuri transversale cliferite,
çi
3(i pasi difcriIi ¡rcrttt'u fiecale tiJr dc filel. Cn o altir cornþi¡aÇie a ro[.iìo¡ ¿e
schimb se obl.ine r¡ nou¡f scl'ie a cîte lJ(i \¡alori pentrn avansurile longi-
tuclinalc, t|ansvcr,salt;i pentnr filcrc. in caclrul lucrãrii, rolilc cle sc¡irn5
au fosl- notair cu lilcrc <le la -,1 la,l). iar,nulnäml ìor cle clinli est,e <ìat. îlr
labcla 9.2' ln rno<l norrnal, ro!il. tle sr:hir'b ale strungului SN-320 se
comlrinir in cinci rnoduri tliferi[c penl.nr a rcaliza ccle cinci bipuri de i.ilcl-e
cc sc poL |ca!iza pr: acest t.ip de sLrrrng: metr.ice. nrudul, în
loli, whitrvorLh
;i Diamclral I)il.<rh (r,. f ia. 9.11).
'I'abela fÌ.2 conIine trurn¿irul clc rìiuli pcuh'tr
loale roIile s[.r.u¡gului,
rnorlulul. ura{cri¿rlul ¡i t.ratamc'tul i.c.'ric al acestr¡ra.

216
 !8 t7 t2 r3 A8
2D C -q
t5

t0

78
a.î

IL
t3

ctl ¿ìmpl¿ìs¿-ìre orgat:clor de comandi¡:

Fig. g.10. ve<lerc gcnerulã, î¡r douir proieclii, a stntlrgului SN-320, f manetã
Ambreiajului-pentru fuînâ¡e si schimbåroâ cle3'sens;
iil"t.iãi:'; l----manete-pentru-mulìplicãrea
,4, B si c - manetele cutiei de viteze: D --.mãneta a'ansului; 4' 5 si 6 -- rnånete
penrru in\.ersarea =".rriri^.îä..ïi-iùi >i pentriÏ'clp'iare.;;;!;;ii9; månet¡ pentru cupiârea Þiulitei pe gurubul
f-g----
ale cutiet de âvansurr sr filere : z - manetá *".,rniá-î-õãiucioruiui transversãï ; to ' nraniveia avânsului transversal ;
cunducãtor ; 9 - roatå lènti,tL neor¿su."u Ï pi,riiiå 1""r.., r*area påpuíii mob+e; 13 - roatà de minå pentrtt
ir _ manivera suporturuï";i; ì;:,ì;nïäi""ii-tzpinoleii^ri'-^pirgnie iõäiéJ si stringefeù -portcutitutui ; 16 - robi-
avamarea plnolei ; l* - **ài¿-ãã-ùiáó"r. á 9-entrupirerriè-
rìcire ; iz fiietaiá itre fixeazá pozitiâ låmpii de
netul cu care se ,"gr*"ä'*åËËîtuì"1"nioürri .ie iog.ite- çi - iåîofiLåìf.",'ire (roçu) ; 20
- lntreruÞá-
ii;üì;; rãiãr;-rs = '*1"'llJå,ä"åHäü,"'""trf!ì"''¡ i,:r"':,ãn.* "'"#T'î
tv
-l
 AZ At J
M
RO\III DE SCHIIIB PIIlTRU fl\fff
M"1.,...
'""*" A C
t3 8 D
¡40dil, +
fõ
+
\'lhtwo¡th, 4.JL.P
{r NL
v 7ptæirctPtrcA F #f
v/ ¡, '¿ot -4.Q
4L

vl//
Ps -/tmm
P¡

Pr=9mm
37 t5
39 43 P,"5nn
XV//

|i.r¡. 9.11. Scirema cinermaticå à sirungulÌri ngri¡.:11 SN-320

 Tabclttl 9'2

C¿rractolislieilc tolilor diufafo Îtb stt'rtrtl¡ultti ìorrr¡irl tip SN-3È{l

Numärtrl
Nuutitntl dc din{i
tlitt sau trIodului I-irlinreâ Crli htcl Obscrvllii
schc tìlit nrrm¿irul Iìltì ltìnl nlatcrirlrrlui
q/. Ìig. 9.11 rIe
I ncepu tnri

1 30 2 30 1ãCO; cctuetr[¿rt : .¡1lìC ó6-62

2 5',2 2 1'2 I tCO;
a.) 2 1õ 13CN:ìr
1 5rì 2 12 1õii07
i) 2 7',) 13(lNllir
6 56 72 1-cCOi
7 ,t.) 2 72 13CN35
8 42 2 12 1r-rUO7

0 56 2 12 1i{ìo7
.)a t.i(, -\.)J
10 2 1.1

1t 2 12 13clJ35
12 47 2 12 1;JcN3l¡
13 2 12 13Ci'i:15
i,1 52 2 12 1óCO7
l;t 42 2 72 r3cN35
.t tt 42 2 72 13CN35
77 47 15 1ãco7
47 2,25 7'õ 1óilo7
l$ 20 2 +5
2{) t) I 2 1tÌ Ii¡COj
21 2,26 2+ 15C07
.) tå 24 oCO7
22 80 1

23 47 2 12 oL{]4ó ìrnbunütiiIit
2,1 2 7',2 oLc45 o. : 05. . .7ã ligf/mrn2
40 7,5 1l OLClò
!rì 40 1,5 1l or.c,L5
')"i 44 7,5 11 or.c45
28 44 1'5 1l Ot-CilJ
2t) 2,'Ð 10 oI.,c4õ
30 18 10 or.c15
jil 30 2 1l) OI,C4i;
36 2 10 or-c4ö
39 2 10 ol-c 15

31 26 2 10 oI.c45
,tí) 26 2 10 OLC4ã
.Jl) 39 2 10 oLc45
28 2,5 10 oLc45
24 2,i) 10 oLc4,õ
:19 r7 2,5 10 oLc4õ
40 34 2,-o 10 t)r-c4õ

219
 Tabelul g, 2 (conlintìar'e)

Nurnårul
Nn¡nãrul dc dtntri
dln sau Modt¡lul Lälimea Calitatea
schemã r¡umãrul ¡ll lll mnì nratcrÍalulrri Obscrvalii
v, ftg. 9.11

41 26 2,") 10 oLc45 lmbunåtä!it

42 26 10 oLc46 o¡ : 65. . .75 kgf/nrrnz
43 t7 2,5 10 OLC45
44 34 2,5 10 OLC,t5
45 2t) 2,5 10 oLc45
4t) 26 2,5 10 olc45 Îmliunátà!it
47 34 2,1 10 oLc45
48 7i 2,5 10 ol-c4õ
49 20 2,5 10 OLC45
50 2ß 2,5 10 oLc45
51 22 , 72 OLC45
52
t >.t 2 12 OLC45
ÐJ 1 2,25 oLc45
54 40 o ,)K 20 BzA19
55 2 12 OLC45
56 40 2 72 oLc45
14 2 72 or-c45
58 44 , 72 oLc45
59 72 t t4 41MoC11
60 2 15 OLCl5
01 li) 2 10 or-c45
62 15 2 10 or_c45
63 t4 , 72 oLc45
64 30 t 15C07 Cemcnta I
65 7í) 2 16 15CO7
6ri 30 2 8 15C07
$7 50 2 1.4 15CO7
68 37 75 15CO7
69 40 J,Ð 11 oLc45 lmbunätäÇit
70 36 10 or-c45
A 25 1,25 72 oLc45
F] 80 1,25 72 ol-c45
o 80 1,25 72 OLC45
L) 100 7,25 12 oL045
T] 77 7.25 72 oLc45
Ir 113 7,25 72 OLC45
G 12i) 1,2Ð 72 oLc45
H 127 1,25 72 oTfl45
t{ 2(.\ 7,25 72 oIc45
L 39 I,2ó 72 OLC45
l\,I 9G 1,25 12 OLC45
N 100 1,25 12 ot-c45
P 26 1.25 72 ot.c45

220
 formulo structuto/o ' J, ^ 3¡ x 29 - /B
l4?0
f
Solio progresiei geo¡¡eft¡e : - l'26
no ^

ilI
/11

a\
$
\
M
IV

$
V
V
,80
6q'
70

vIt
200 2s0 500 630 800 /000 t?tLì 1ffi0
t0 50 63 80 t00 t25 t60 315 +00
Io! / n7ir1.

Irig. S.12. l)ing-r'atnir lula!iilor slrungului SN-320'

/r00
9.3. STRUNGt:L NOIìM¿\L SN

9.3.1. Gr:neralitirf i

LìrralLtiptleStr.ung'fabl'icatîn.taralroas|fãIauzina.d_estrutrgrl:.!
SN-400. Prclucrárile
rnijlocic.
rrin Aracl, estc srrunfuii;;ì;;ì, rle mär'ime
rIrìiversal, puLindu-se efectua toate
tre acesl Lip de sLr.uná au *n c¿r.acLe' pltea laLelalä
äilïtt"'örù"ip"r" ã" .tt"^iit" ;i file.l'are'sa'una glniaa¡
unei
.pe
piese etalon petrtrtt
.'îåïiiì,f î"r*it" i,oioiã."n',rntri
c'
çal-,lotr
copiere. Strun-
cazul c.încl strungul i"i"t dispozitiv hid'aulic de
," "rt" i" p"tr" varìante care se deosebesc numai prin
a-urile SN-400
"*"ãulå
ä[ffii;:i'ïr;-;i;i;;i';"*'pãate ri Ê"..250' 1 000 m 1 500 sau 2 000 mm'
montarea tl.Ït- port-
I-a acesl. tip cle ;il;.q lrste posibilá
unor {'j"ilea
piese cu douá
cufil. pe sania tlansuäÄ^ie, p"tålçioa prelucrarea productivitálii'
;,;ii;' ìn" n."tuçi ti-p," làirdti¡uin¿ orîtel la márirea
22].
 Vcclerca gcneralã a sl"mneL¡lui ,SN-400 cstc lc¡rlczent¿rtü în fi¡¡. 9.11ì
.(v. plança la pag. 224)pc care se poat.e ulmãr'i aurplasar.ca
¡rrinci¡rali:lol or.-
gane de comandã. Schimbarea l.uraliei anrlrri plincipaì sc lerrlizeazir cu
ajttl-olrrlmanctelor 1,2çi3 alecutieiclevit.czc,ial mitlinie:i ¿rr,¿rnsLrlrri sau
a pasului unui fileL se sl.abileçte cu ajutolul manct.iti 4r. Cu ntancLa ,'j s(-. cìo-
'lnandirtlcrcereaclelafiletulpech-eapLaia <:cl ¡re s[înga, ial rnancta 6 ser'-
veçtc la multiplicarea avansului gi a filctr,rtui (bul.ucr,rl ini.elior-), rospccLiv
'pentt'rt cuplalea çurLrbului conducãrLor ,sau ¿r J¡arei cle avansuri (butucrrì
cxtctior').
SchimÌ¡alea sensr.rlLri dc rotaiie ,si optirea axului plincipal sc obÇil
pt'in aclionare asupra manelei 7, cat'c räminc Lol" t.irnpul lîngá cLrlia clc
'avanstrri;i filel,e sau asupra manetci 8 cale se rìe¡rlaser.zir ìrnirlcurru cu
cãruciorul.
Piuli!a seclionatä ce se cupleazãr pc çurubul conciucirLol', in cazrrl
filctirrii, poabe Ii irclionatãr de mancla 9, iar avansul mecanic al ciiru-
ciorului ;i al saniei transversale erstc cornandat cie o singur'aì rnancLir
/0 calc poate ocupa patru pozifii: la st;înga, la dltilpt:r, inainte sarr
'înatpoi. Sc¡rsul cle miçcare al acestei rnanete corcs¡rtilrrìo ìiitocrnai;;i ctr
,sensul de deplasare mecanicã ce o capä1.á culilnl.
¡\r'¿rnsul rapid, în oricare din celc paLm direcIii, sc ob[ine ltr.in nltir-
sarea but.onuhii -1 1, a¡rãsarea ce se poabe produce o claLl'r cu cleplasalea
manetei 10. E,ste de remarcat faptul cá datoriLir unui cuplaj clc dcpãrçirc.
csl"e posibilã r'ealizarea avansnlui rapid chiar în timp cc se exccnLir r.r
deplasare cu avans de lucru. IJutoanele 12 çi 1,? ser\iesc ìa cuplar.ea si
cìecnplaren mec.anismului de siguran!ä împotliva suprasolicit.ãr'ilol dìn
cutia cirluciomlui çi lespecLiv la reglarea decuplãu'ii la suprasarciuir.
Pentru ca oprirea axului principal sä se facá într-un t.irnp minint,
sc foiose;te o frînä care acf.ioneazã numai în pozilia clc mijloc a rrianctelot
I
7 çi 8. l)in cîncl în cînd aceastir frînä l.rebuie regl:rtir plin str'ìngercra
çululjulLri 14.

9.3.2. C¡rraetcristici tcluricr

.a. C¿rractcristici çrcncralo
a,

.Distanll înh'e virfur.i, ln mm 750, 1 000, 1 500 ¡i 2 000

Iuãlfinrca virhu'ilor, in rn¡n 200
Ðiamet¡ul nlaxim cle strunjir.e, deasuplu ghidajelor', in nrur ,{00
I)iarnetml r¡r¿rxim de prelucrare, cleasupra snniei în mm 210
.I)ir-rnretrul maxirn al materìaluìui clin bar¿ì, in mm .15
I)inrnetrul maxim de prelucrare cu ìuncta lix¿ì, ìn tnn.ì 100
Diamctrul maxim rle prelucrare cu luneta mobilii, ìn rnur 80
: l)iametml alezajului axuhri plirrcipal, ln rnm 4Íi
Colrul alezriului axului priucipal i\,Iorse nr. l,
I'aslrl çurubulni conduc¿ìtot., în r¡lm 12

9tt
 j)

l'l

llodul¡.rl crenrnlielei, iu tlnl

3
Ð.)
Numãrul turaliilor clestincte alc axnltti principal 12--1 50û
fr.it,,iìlr" mitrinlir çi Initximir ale axuluipt'incipal, in rot/min
l\Iotorul ac{ionzilii principale lì4t 7,f, (ó,5)
Puterea, in kW
'.1'ut'n!ia, 1n rol/min 1 000
llotol'ul petrtru avans lapicl ì11, 1,1
Pulcl'e¿l, ln li\V
'l-ulatia, ln rot/min 1 500

b. [iutia tlc avansuri çi filoto -

60
Nunärttl avansurilor longilutlinalc çi transvers:rle
,t"""i,*if" ktngituclinale minim çi maxitn, lrt nrm/rol- 0,046
- 3,52
Ávansrtrile trairsversale miniru çi maxiur, ìn rnnt/r'ot - 1,17
0,015
Avansul lapicl - ìongitudir-ral, in m/rnin
3,35
7,72
- ttansverstrl, îu m/rtrin
t¡l filetclor'
Numãl :
5t
-- rnetlico 48
- in loli 42
-- tnodul .12
.-l)iametl'alPitch ..:'
Ynlolile tninitne çi maxitne ale paçilot' Iilctclot'
metlice, ln tltnt 0,3?5-362
irr !oli, in Pasi cle Çol 88-3/16
û,375 88
mocìul, iti ttitn
8s -- 3/8
-
Diametlal Pitch .

c. Sãniilo gi citntciorul
Unghiul tìc lotire a. slriei por[cu!it, ltr 5ìr'acìe +45
I'asul çulubului saniei trans't'ersale, llt tlrtrl 5

ilapiotna"n satriei tt¿rnsversalo peutru o clivizinne a inelulni 0,05

gritrlat, îtr mtn
270
Cuì'sn ntaximàr a s:ittiei ltallsvetsrle, ìn t¡l¡t
ô50, 900, 1 400 sau 1 900'
Cursa maxim¿i a cäntciontlui, Îtr tlltri :
t]..ptutot"n cãr'uciomltli pelllrtl o tlivizinne a incìtthti ¡¡radat'
1,0
in mnt

9.3.11. Sclrtrna cincllr¡l{ it:ir çi tliac¡r'alnâ tÌtraliilor

Pc ¡;chcnra cinern¿rLicit a stÌ Lrngului Sti-400 (fig' 9'14 plarça

la pag 224)
IosL Lr.ccul-e chiar tle üinç.i etlc r-oÇilr¡'ri:specbive ;i- nti nurnãrnl
^u 'umerclc scfictnele cinern¿rtice prececlente' l'Iiçca-
clr: orcliue, ¿ìsa c¡rn s-¿ì proc('da¡ cu
rniçcaiilc ¿r'a's lorrgiltrtlinal sau trausvel'síìl se ob Çine cle
.,ì^ ;i cle
pentru
i,i iriuto.r,t ac!ío'irrii p.irlcipalc À,/r, iai moLofì-rl À4" se^'c9te numai
'r.in,,qr^lá
rì\'lìnsrrl fÍìpid.
ù{ec¿,rnismelcì sLt'utìgtìlui lle|miL lealizarea filetelor- cu p¿ls
rnál'it cle
lì;i ¿e 32 or.i, î' domi.niul L'rn!.iilo. axult¡i p.incipat clìprins Între 11,5

o o,)
LLJ
 formu/o strucluto/o o cutiet de v¡lp¿:e o slrungu/ui 5 N:100
(2, s)[2, z+ r J -(o,z) -22 turolii
ililÌ tvv VT
t500
1t
,r/ \<'
ls
\ ¡í-
--< \_
t200

20 9s5
ã \\ \\- 765

t8 600(6to)

t7 +Bo(+60)

t6 380

I
t5
\\\\\\ \\\\\\ \\\ 305

ltj
\\\\\ \\\\\\ \\\ 230
I

I l3
\\\\ \\\\\\ \\\ /85
f

l2
À\\ \\\\\\ \\\ /50
I

!l \\ \\\\\\ \\\ /20

f
\ \\\\\\ \\\
t0 96
I
I 9
\\\\\\ \\\ 76

i B
\\\\\ \\\ 58
J

7
\\\ 45
,
,^\\ \\\
1 6 38
\\\
a,, 5 3A
.. It \\\ 2lj

3
\\\ t9
,
t,
..
2 t5
I t2
t,, o Turotti stmp/e
t:, @ Turot¡¡ suplropræ
a, l

.:' lì'ig. {i.15. f)iagrama lula[iilor stntltgnlui SN-100

:ii ,

:,

t.'
224
çi 150 r'ol./rnin. Cutia de avansuLi gi filete este în aça fel alcirtuitá încît
pelmite, cu o singurã pereche cle roÇi tle schimb, realizarea avalìsulilol',
ã fil.telo. metrice gi a celol Whitwqrt,¡ ; c¡ o a doua pereche de loli de
schimb se poL realiza filetele moclul ;i DiameLral Pit.ch.
Numärirl axelor çi al rolilor cli¡!ate cliu cul-ia de 'iteze ar putea
tra¡smite la axul principal 24 de tulalii clistincie penLt'tt tura!ia unicãt
a motoruluì, pentru cä formula structuralä cle bazii a acestei culii cle
vitezeestc 2 i B x 2 x 2:24 turaÇii. Numerele de dinli ai rolilo| clin
cutia tle vii,eze au fost însä în aça fel alese încÎb a pelmis modificarea
formulei structurale de bazã, dînd la ivealä o nouä formulá structuralãr
çi o cubie cle vibeze capabilir sir realizeze 30 de turalii, între 11,5 çi 1 600
iot/rnin. Un numãr cle 8 turalii ale axului principal se suprapun ca valoare,
adicá fiecare clin ele se poate obline prin clouá pozilii diferibe ale mane-
telor cutiei cle vitezc. De exemplu, turalia a 7-a (nr: z16 roti min) se
obline plin înrnullirea L.uraliei motolului cu l'apoal'l,r:le i, i' io, io 9i
iro clar se rnai obline gi pe altä cale çi anulne, cìe la aceeaçi turafie a mobo-
iülui, prin rapoartcle tle blansrnitere i' i3, ir, i, çi ito (fig' I'15). Suplapuse
sînb gi tut'aÇiile 8, 9, 10, 11, 12,17 çí 18 ale axulni principal. I)atoritäsupra-
punerii a opl. tula!.ii lormula sLmcLnlalir a cutiei cle vil"eze a strungului
SN-400 este
(2 x :l)'12 x 2 -l- 1l-- (6 -l- 2) : 22 tulafii,
de uude r-czullãt cit ¿ixttl plincipal ai acestui l"ip de sLrttng al'c 22 tula[ii
clistincLe ale cãu'or valori se giìsesc pe diaglama tr"rraÇiilor'

9.4. STIIIINGUL NOIIMT\L TII' SNr\.2r00

9.4.1. GeneralitirIi

llodelnizar.ea sLfurìgurilor normale tip SN a clus la apa|iÇia unei

înl.regi serii de strungtui perfeclional-c: SNA-250' SNA-320, SN¡\-3{i0,
SNA-400, SNA-450, SNA-500 etc.
Sh'ungul SNA-400 esl"e, de asemenea, utt sLl'llllg de rnãirirne rnijlgcie,
iar prelucì'ärile pe acest tip cle sbrung aLl un cÉìracter universal, pul"Îttdu-se
efeCtua toate operaliile principale de stm¿jire gi filetare. La fel ca;i
sbrungulile din seria SN, strungul Sl{A-400 se executä în patru varianle
dupã ìungimea clintre vÎrfuri care poate fi de : 750, | 000, 1 500 sau cle
2 000 mm.
|n plus, culiile de vibcze ale strunguÌilor SNÀ-400 se co¡rstluiesc în
tlouä riariante : ctt cuplaje mecanic'.e s¿ìu ctt cuplaje electromagueLice.

15 - Iuanualul sl,rungarului 225

 t5 t6
t2 /32

t0

@ e
@ @
ò (

ê 9

Irig. 9.16. Vedcre¡ generalã a struugulni normâl tip SNA-400

 In veclct'ca generalä a stlungului SNÀ-400, reprezentatä în iig. g.16,
se pol" obselva organele de comandá ale acestuia. 'furafiile axului princi-
pal pot fi schimbate cu aj ulorul manetelor I çi 2. Cu lnancta ,lì se comanda
trecelea de la pasul normal la pasul lnár'it al filetelor ial maner.a 4 ser'-
veçte la schimb¿u'ea seusului filetelor de ¡lc dreaptu pc stîuga. Avansurile
çi filel.ele se regleazã ctr aj utorul manetclor 5, 6,'l çi 8. Cu r.oata cle lnînãr g
se efectueazã deplasarea cäruciolului iar cu. manet¿i l0 depläsarea
saniei tr¿rnsvelsale.
Panoul de comandã, rnontat deasupra cuLiei cle viïeze, cuprinde :
ìntrerupãLorul principal ,f -1, butoanele /2 pentru pornir.ea çi oprirea
rnotomlui ins[aläliei de räcire, înLlerupãtorul 1,] pcntru ìampa cte itu-
,minaL. local 14, butoane penl-r'u alegerea clomeniilor de turalii I S,
butonul de impuls 16 care rncnline rotalia axului principal numai pe
durata acfionãr'ii butonului çi but.onul ,l 7 pentru oplirea molorului
principal cle aclionale.
Pe panoul cle cornandá al cãruciorului se aflá: butoanele .18 pentru
cele clouä sensuri cle lobalie ale motorului cu care se lealizeazá deplasarea
rapidá çi butonul manipulator 19 cu relinere pentru cornând¿r axuìui
principal.

9..1.2. Carat:teristici tehuicc

a. Caracfclistici plineipalc
diarnetr¡.rl maxim de plelncrare cleasupra patului, in mrn '.100
- lnãlfirnea axului principal, în rnm
;

- distanfa lntre 190;

- virluri, in rnm 7-c0 ;
1 000;
1 500
2000;
tlia¡netrul tl1¿txlllt de prelucrale deasupra saniei, in mrn 225;
- diametrul mâxlnl de rotirc in degajuì podului, in mrn
- 600 ;
- diamct¡ul maxim cÌe preluclare din barã prin axul principal,
ln mm 50;
clialnet¡ul ¡naxin de preluct'nre cu lunet¿ì fixã, ln mm 180
- di¿rmetrul maxi¡n de pLelncrare cu lunetir urobilã, ln mm
;
- 180;

b. Prlpuça lixã :

* conul aìezajulni axului plincipal ùIorse 6;

- nurnàr'ul treptelor de turalii ale axnlui prìnoipal 18;
- clomeniul ile turatii, ln rot/min 25-2 000;
31,5-2 500;
numårul treptelor de turaJii inve¡se 18;
- .

- domeniul de turatii inverse, în rot/nrirr 25*2 000;

31,5-2 500 ;

227
c. Cnli¿¡ de ¿rvansut'i çi lilclc :

nunrãr'ul de avansu¡i longituclinale çi tl'ausversale posibile 66;

- rlomeniul de avansuri longitudinale, in rot/min o,o24 - 4,22'l ;
- clomeniul de avansuri transvers¿rle, tn rot/min 0,008 - 1,40 ;
- ¡rumãrul de lilete metrice 35;
- clomeniul de filete metrice, hr tntn 0,5-88;
- numåt'nl cle filete Whitlyorth
- domeniul cle filete Whilvr'orth, în numär de paçi pe trol 88-1;
- clomeniul cle filete modul . 35;
- rìomeniul cle filete moclttl, în nlm 0,5-88;
- numãrul de filete - Diauretrul Fitch
- domeninl cle lilete - Diametrul Pitch . 8ti-1;
-
d. Sania çi suPorlii:
secliunea maximã a cufitului, 1n mm2 25x25;
-*nnghiul cle rotire al saniei port-cutit +90';
pasul çurubului saniei transve¡sale, ln lnfiì 5;
-ã ,liviriutt" a inelului gratlat corespuncle la o cleplasarre a sa-
-niei transversale de, in mm 0,02ó ;
longitttclinale' in rnm 725 ;
- cut'sä maximã a sanici I 75
74 7 l':
19 75
cursa sauiei longituclinale ia o rotalie completri a ro{ii cle
- mlnä, În mm 24,r
P¡ecizia de repetifie a poziliei cle clecuplale la tampon a saniei
longitudinale :
mers ln gol, ln rlm + ().03 ;
- Iahr la opelalii cle linisarc, ln mm +0.10 ;
- în sarcinã,
sarcinã, ìa opet'ai.ii tle eboçale, ln mrn -1 0,130;
-
e. Cãr'uciorul
pasul çurubului cotltlucãrtor', îtr tnln
- modulul cremalierei, î¡r mm
- mãrimea avansului I'apicl longiturìinal, ln m/llrin J.IJ ;
- tnärinlea avansultti rapitl transversal, ln m/rnirl 1,2;
-
Prìpu;a mobil¿ì :

tliamctrul Pir-rolei, ln tnm 6ó;

- conul vhf diu alezajul pinolei NIoISc 4;
- cursa pentru
maxitnä a Pinolei, in lnm 180;
- cleplasarea tlansvcrsal¿i a pãpitçii urobile, ilr mtlt È10 ;
-
g. Acfionare :

pt'incipal: motor' ¿rsinoton tlifazat cn talpir, 220 Y'

- motol
50 I7z, IP 44 5 ,5;
putcleâ motorului ln k\\¡ 7 ,5;
- tura{ia rnotolului,.in rot/tniu 1 500
-
228
 25
33
29
ü Pentru vonanto
p -'/¿'
50
È
lÈ
rl S*
3ÈÈ-
Ës
È t--

G
,\ ar þ
ç l-
I
aSe
t5
t\
da
'e ç=-
t9
vlt I,i
v///
/x XXV/ XXVl/
97
x
It
/b 95
75
80
N
S
ÈÈ 9l
ùs 69

nl
ììsÈt
68
xxl
L-
86
t_
Èì-\€R
l
88
\eíú^\
l\q\È-S
rae\ì
Fig. 9.17. Schema cinematicã a strungului notmal SNA-400 cu cuplaje electromagnetico
 Tabelul 9.3

Lisfa lo!ilor rlirr[ltc. \'lri¿¡¡rl¿¡ crr cu¡llaje elct:f t orua.r¡ttetit:e

Poz. Nr. clc Dcplas. Duritatc¿r sau rezistcnïâ

fig. ' dinli \Iodulul de protil Lálimeâ Iúatcrialul 'I'ratârììc)ìtul tcr'ì¡ic daN/crn¡
9t7
1 2 4 5 6 7 8

1. 58 14 21Molf cl2 Cem. cãlit. 56- t0 FIRC

2 48 *-0,12
0,2397 14 211\,IoNIcl2 Cenr. cãlit. 56-60 IIRC
+0,5 18 15['1oXfc12 Cenr. cåìit. 52-56 HRC
4 +0,72 74 2MoNIcl2 Cern. cálìt. 56- 60 HRC
5 3il 2.5 +0,14 14 21Mol{c12 Cem. cãlit. 56* 60 HRC
b 21 2,5 + 0,8 16 21Mo\{c12 Cem. cälit. 3b- bu IIRC
7 48 2,5 1-1 21MoMc12 Cem. cãlit. 5t-60 IIRC
8 58 2,5
- 0,2397 1.{ t5MoMc12 Ccru. cãlit. 56-60 IiRC
0 it.)
- 0.ir 1.1 21\Io\fc1 2 Ccur. cãlil". 56- 60 IIR(]
1() tlt, 2-5
-0,11 1i; 151{oMc12 (lem. cirìit. 56- 60 IIR0
i1 !.il 0,76 17 1.t 2l llotrfcl2 (lem. <rili[. 50- û0 ITR(]
-+ 0.8
12 29 ¿,i) -i 0,22ir 2I 2
\Io\Ic1 Clcnr. t ¿i li l-. 5û -- û0 ItR(l
13 5rì 25 2 llIo\Ic1 2 Cc¡lr. cirlit. JU- t)U iI}ìC
-0,225 3E
1-1 20 J- 0,4s 2 1ì1 ollc 1 2 Ccrn. cãliL. ãri - 60 I IììC
15 80 J,l J 0,48 .t l) 2 1n{ollc12 Cern. cãliL. 56- Û0 Hn(:
1t Jtl 3,5
- I3 211\'Io\Ic12 (lern. crilit. 56- 60 HIìC
77 40 , 72 2 1 Nfo\l c1 2 (lern. càli[. 56- 60
I{RC
18 36 J'Ð IJ 21lfo\Ic1 2 Cenr. cálit. ã6- t0 HRC
19 to z,J + 0,225 IJ 21 }follcl2 Cer¡r. cãlit. Jb - trL, IIRC
20 .10 2 72 21tr{o}Ic12 Cem. cãliL. 56- 60 IiRC
21 ¿ 26 21 Xfol\Ic1 2 Cenr. cålit. 56- 60 Hiì(l
tt 3ã 2 72 21ì'Io\{c12 Ce¡n. cãli[. 5ri- 60 FIR(ì
o.l JO 2 72 21 \tô\fcl2 (lem. cãìil-. 56-60 LiR(J
21 40 2 t2 21i\f ollf c12 Cern. cálit. Õtr bU HRC
-
25 Jð 2 Ò oLc45 i rnbunãt. 65-?5 daN,/mnle
26 JJ ¿ 8 oLc4ã ÎurbLr nãt. ô5-75 daN/rnnrj¿
38 i) 10 oT50- I
'J 10
J oT50 - I
29 JJ 2 I ot.c45 I m¡ ulta L 6ã da.\/mm?
- 75
 30 JC 2 I OLC45 l.mbunát. 6ã-?5 daìì/mmz
.lr 28 2,5 10 ,10c10 'Irai.. te¡¡¡. 85-10õ daNlmm2
?t 28 10 40c10 Trat. tcrm. 85-105 daN/mm2
J¿ J 8 OLC4ó Îmbunät. 65-7ö daN/mm2
54 t.:) 2 cLc45 Îrnbunät. 65-75 daN/mmz
ùi) J,I 2 8 oT50- 1
36 72 2 OLC45 mbu r¡ã1. 65-75 da/Nrnrng
I'c 72 oLc.15 Îrnbunãt. t¡ð /J ox/N¡ìtm'
-
ii0 1,Ð 72 OLC45 lmbunát. OJ* /J cìa/Nmm2
Íì9 40 1,õ 12 oI-c45 hnbunát. 65-75 d.a/Nmm?
40 7'l 1,5 12 OLC45 Îmbunát. ttc /Ð d-a/Nmm2
-
41 60 1,5 12 oLc.15 Îrnbunåt. f¡5
72
-7'a da/Nnln2
42 3¡1 1,5 ot.c15 Îmbr¡nãt. 65-75 <ta/Nrnm2
43 69 1,5 12 oLc45 Îmbunät. 65
1,5 12
-75 da/Ntlrn2
44 50 oLC-15 Îmbunãt. 65-75 da/Nmm2
.15 65 7,5 12 OLC 1;'r Îmbunã1. 65-75 da/Ntuur2
4(:, 57 7,5 1: OI,CJ5 Îrnl:tr¡r:î1. $Õ-75 cla/Nnrrn2
28 f.ir 12 oi-c.15 imbunir t. (ti:; 75 cla/Nurm2
-
,1E :)l 1,ir 12 or.(ì r5 Îurl¡r¡uál-. 65 75 (lâ/ N l)lnl'
.1 rl .11 1,5 -l- 0,7 12 OLC45 Î urbunåt. 05-75 da/Nmm2
50 i2 t.i; 12 ot-c 15 Îmbunát. 6-r-i5 dai Nnim2
JI 7,5 12 oi-c45 lml¡rrnát. bJ- /i) da/Nmrnt
52 54 1.5 72 oLc45 Îmbunãt. 65-75 cla/Nmm2
65 1,5 72 ar.c45 Îmbunãt. 65-75 da/Nmm2
5r.1 5i 1.5 72 ot,c45 Îmì:Lrnát. 65-75 dai Nrnm2
55 7,-c 12 OLC45 Îrnbunã t. 65-?5 da/Nmm2
56 1,5 t2 or-c45 Îrnbunãt. 65-75 da/Nrnrn2
5? 69 1,5 72 OLC45 Îmbunãt. 65 -75 da/Nmrn2
58 2'.1 1,5 +0,2 72 OLC45 Îrnbunãt. 65-7-o daN/mm2
Cern. cålit. 42-50 HRC
1,5 0.829 12 oLO 15 Îmbunät. 65-75 daN/mnr2
59 69 -
Cern. cálit. ,12- 50 I-IRC
h{, 1.5 -l- 1,3 llr ol.C 15 Corn. cålit. .12-50 IIRC
N' tl 1,33 11 oLc45 Lnbunåt. 65-75 daN/mrnz
(, 61 +
Cem. cäl!t. 42-50 HRC
 T abelul 9.3 (contiuuare)
t\, :) D I
1 , 4

62 28 2,2:Ð 0,6023 11 OLC,15 Înibunät. 65-75 daN/rnrn2

- Cern. cãIit. 42-50 HRC
63 20 2 * 0,1 72 oLc45 Îmbunãt. 66-75 daN/mm2
Cem. cãìit. 42-50 HRC
6.t 4l 1,7-r -i- 0,:1732 11 or-c-{5 Îrnbun¿it. 65-i5 oar\lmln'
Cenl. cälit. 42- ó0 HRC
.) -+- 11 oLc.15 Îrnbr.rnirt. t5-75 daN/rnrn2
65 23 0,7
(lcm. cùlit. 42-50 HRC
5{ j':¿ -F 0,842 11 or-c45 Îmbunãt. 65-75 daN/n-rm2
6ô
Cern. cäìit. 42-50 HRC
(r7 1,i5 71 ()Lc{5 Îmbunãt. 65 daN/innr2
44 + 0,2534 -75
Ccrn. cãlit. 42- i,0 I-IRC
5i 1,ã -1 1,S508 11 or-c45 ir¡bunãrt. 65-75 daN/mm2
68 42-ó0 HRC
Ccm. cálit.
40 l,2i) 0,0884 11 OI,C15 Îmbunãrt. 65-75 daN/rnnr2
69 - 42 I I IìC)
Ccrn. cirlit.
rj1 dzrN/inm2
--,7irO5
'i () i0 2 -ì f .ioI 12 Ol.(l lir Înrl¡uuåt.
Ccr¡1. cáìiL. 4',2,- i0 IIRC
1,.1 11 or.clir Înrl¡uIrirt. 65-7õ claN/rtr tttg
77 41 l./Ð -l
Cenr. cãlit. 42-50 If IìC
1,75 -+ 0,ll1i¡52 11 OI-(l1i¡ Înrbtrnirt.. 6ó-?5 daN/mrn2
i'2 30 (lcm. cirlii. 42-50 IfRC
11 ol-c.1i: Îrnblrnãt. 65
-75 daN/mm2
20 +0,4 HRC)
Cem. cãlit. 42-50
72 oLC.-15 Îmbunát. 6í,-75 daN/rnm2
'J .1 2 + 1,4681
Cem. cålit. ,12 I{RC
- 50
65-75 daN/mm2
1,i5 0,?84 ll OI-C4o lmbunã.1.
75 41 - ITRC
Ccm. cãlit. 42-50
2 -i- 0,3998 11 ot_c145 .,. Ρnbunãt . 65-75 daN/mrn2
?() 1ô
Cèrn. cirlit. 42-50 HRC
0,1 [J17 20 OL(l-1,'r imì¡unã1. 65-75 daN/mnrl
77 27 1,ii -- Cem. cãlit. 42-50 I{RC
.) o,il 72 oI_c45 Îmbunát. 65-75 daNi rnm2
/Ò - 42- 50 HRC
Cem. cãlit.
 2 1i oLc45 Îrnbunát. 6ã-?ã daNlrnme
79 48 - 0.0723 ,{2-50 HRC
Cem. cäìit.
2 t2 oLc45 Îmbunát. 65-75 daN/rnrne
80 2t - 0..1 42-50 I-IRC
Cenr. cálit.
.) 9.1 20 oLC-15 Cem. citlit. 40-45 HRC
81 28 -- 0,1 ô5- 7ã daN/mnre
!J 2 13 oLcl5 Îrnbunirt.
82 .{0-45 HRC
cerli" cälit.
2 -1- 0,2ö15 iÒ 10c10 'frai-: te¡nr. 45-50 HRC
14
STAS 791-66
,J ã0 10c10
Õl
8ã 20 :) 24 Bz9Zt"t'l
', 12 40c10 Îur.bunát. 80- 100 tlaN/tnrn:
8û 20
'I'rat. tel'¡n.
2 12 OLC]5 Îmbuu¿it. 65-75 daN/nirne
2'l 12-50 lllìc
Cern. cãlil.
1) oi.c lö Îrnl¡unäl-. 65-711 daNlurr¡l¿
Ð.i 2
Ce¡n. cãlit. 42-4ã I-IRC)
OLCIã imbunät. 65 daN/mrtr2
80 36 2 t2 .12-,15
- 75 HrìC
Ceru. cålit.
'2 20 40cr0 'ù'¿ìt. l-er'Ìtt. 45- 52 IIIìC
90 20
JÜ 2 OLC45 Îmbunãt. 65 - 75 claN/mrnz
91
Cern. cälit. 42-50 HRc
12 or-c,f 5 Îrnbunát. 65-75 daNiurm2
92 65 2
Cem. cä[it. 42- 50 HRC
12 OLC45 Îmbunät. 65-?5 daN/rnm2
s3 16 2 + 0,250
Cern. cãlit. 42-50 HRC
20 OLClã Îrnbnnã1. 6ã-?5 daNimur2
9d i2 2,5 +0,3ã
Cem. cálit. 42-50 HRC
25 oLc45 Îmbunät. 65-?5 daN/mrn2
95 29 2,5
20 2 15 oLc45 lrnbunät. 65-75 daN/mm2
96
Cern. cäIit. 40-45 HRC
oLC45 Îmbunãt. 65
97 2 15 - 75 claN/tnrng
Ccm. cålit. 40-45 FIRC
26 2 10 40c10 Îmbunät. 85- 105 daN/n-rrnz
t\9 98
oo 26 10 40c10 Îmbunåt. 85- 105 daN/rnrnz
 Tabelul 9.4
t€
l¡t Lista rollior dinfate Varianta cù cupla¡e mecanico
È
I)uritatea sau
Poz. 'Denlasarea Tratamentrtl rezistell!a
I'ir. de Modulul Lirlinrca ìilr tcrialul termic daN/cm'
fig. d inli - dri ProÎil
9.18
c72
1 58 56-60 IIRC
t4 21MoMc12 Cem. cälit.
2 48 2,5 56-60 HRC
t4 21MoMc12 Cem. cäIit-
J 4€) 2,6 56- 60 HRC
1,1 21NIoMc12 Cern. cãlit.
4 JJ 56-60 HRC
l4 21Mot\Ic12 Cem. cålit.
5 2,5 + 0,12 56-60 FIRC
1.1 1 5l\1oNlc12 Cem. cirlit.
6 48 2ri Ccm. cálit. 56- 60 HRC
43 2,'o 0,263
-+ 0,479 1'1 21Mol'Ic12
i 16 21NloNIc12 Cem. cãlit. 56- 60 HRC
Ò Ðq 2,5 +0;s
30 21NIoNIc12 Cem. cãlit. 56- 60 HRC
I 25 +0,81 Cern. cãlit. 56-60 HRC
2,í) + 0,263 21I,IoMc12
10 43 Cem. cãliL. 56* 60 HRC
tr t)
16 15ÌIoMc12
11 - 0,8 Cem. cãlit. 56- 60 I{RC
1.4 1 SNtoNIci 2
72 ô2 Ccur. cålit. 56- ôO IIRC
.)q 0.225
--j 0,84 25 211\{oMcl2
13 -!.c Cer¡. cãliL. 56
58 z,r, .- 0,225 25 2l NIoNlcl2 - 60 I{RC
71 Ccrn. cãlit. 5ô- 60 HRC
.)n -1- 0,48 21lioX{c12
15 Cem. cãlit. õri- tio IIRC
.JÐ 2 1 \lollc1 2
1rì EO 3,2õ -- 0,48 56--60 IIRC
72 21ùiollc12 Cem. cãlit
17 .t t) 3,5 ã6-60 l{tlc
12 21IIoI'Ic12 Cem. cålit.
18 40 Cem. cá]i1. 56- 60 HRC
13 21ùIotr{c12
19 36 Cem. cãlit. 5û- 60 IIRC
Ðt¡ 2,5 +0,225 IJ 2L\loMc12
20 Ceni. cálit. 56-60 HRC
Ð 12 21Mollc12
27 40 Cem. cãlit. 56- 60 HRC
Ð 26 2 1 NIoIVIcl2
,t 45 56- 60 HRC
.\ t2 21MöMcl2 Cem. cälit.
23 35 56-60 HRC
o 12 21NIoMc12 Cem. cälit.
.24 3D 56-60 HRC
o t2 .21NfotrIc1.2 Ceur. cålil.
25 40 .. .irnbunät. 65-75.rtaNi urrn2
26 .ðü ,8
I o1-ciS' ' 65.:75'd"N/-ut'
.) oLc45 lrnbunát.
JJ
1û oTã0- 1
28 .38
10 0:1150- 1
Ðo t38 3 65-7ã daNl/rnmz
8 or-c45 Îrnbunåt.
30 JJ 2 û5-75. daN/mør2
) 8 oLc45 Îmbunãt.
.31 J.t 'I'rat. tt¡rln. 85- 105- daN/mm2
qt 10 -10c10
28 2,Ð 'I¡at. 85.:1115: daN/mms
10 40c10 ter,m.
or) 28 2,5
 34 JJ ¿ I oLc45 lmbünåt. 65-75 daNi m¡12
ì35 oLc45 Îrnbunät. 65-75 daN/mm2
Jb :).1 I or50- 1
'72 ,)
ô/ 8 or-c45 Îrrburiãt. 65-?5 dâN/mmz
tÐ 2,5
38 40c1 0 ilnbunãt. 85*105 daN/mm2
..39 2,-c It' oT50- I
40 25 ,c 12 ot-c.1ã inrbunãt. 65
.47 '80 ,l) l! ().Lc,t5 Îrn:bilnå1.
- 75 claN/rnrne
65-?þ. daN/m¡n2
42 40 ,5 i2 oLC.15 -.Îrnl;riirä1. 65:'?.5 daNi.mnr2
-4J .Ð 12 oLc,15 i+rrÌtilnã t. 6õ,-75 daN/rnnrz
4'I 60 ,5 i2 OLC45 i¡n¡''u uãt. ô5
1,5 12
- 75 d.aN/rnrne
45 ol-c15 Îmbunã1. oc- /c cle^\/tnnì"
46 69 7,5 72 oLc45 irnbun¿i l-. 65-75 daN/lnrr2
!17 50 1,5 72 oLc.{5 Înrbtrn¡i L. r)Ð- 1Ð oai\/mtil"
48 65 1.5 12 oLC-15 Îrrlbunirt. 05 daN/nrr¡2
- ?5
4<) i:) / 1,5. l2 ot.c 15 ÎmbLr nãr t. 6ír- 7ir daN/rnrrre
50 28 f.5 12 ol o 15 Ρrrbu nãr t. l)J - /J üA:\/ tìììn-
br 81 1.5 1:l ol-c lS Îrlrbuurìt. {ì5-- 75 claN/nlr¡r2
.{l 1.; -10,7 12 oLc{5 Îr¡rbunirL. 65- 7a daN/rrrrrrz
.)) I,5 12 oLc 15 finbunri t. tlJ -- / J (tilN/ nllìlr
5.Í 4t I .l) 72 oLc'r5 lnlDuna i. 65'- 75 daN/nrnr2
15 54 l,s 72 ot.c45 lmbulrirt. 65- 75 daN/mrn2
Ðtr 65 1,5 12 OT,C45 Îrnbunå t. 65-75 daN/rnnrg
57 1.5 72 oLc45 Îrnbunãt. hJ - /o oaN/ nüìÌ"
58 35 1,5 1t or-c.{5 Îrnbunãt. llÐ- /J (la-\/ rìrrn¿
59 'tz 1,5 12 oLc,l5 inlbunãl-. lJc
- /c OâN/ muì¿
60 69 1,5 72 oLcl5 Îmbuuãt. 65- 75 daNirnrn2
61 7,5 + 0,2 72 OLC45 Îmbunãt. 65-7õ daN/mrn2
Cenr. cãlit. 42-50 HRC
62 60 1,5 --0,829 1t oLc45 Îmbunåt. 65- 75 daN/mm2
j Com. cålil,. 42-50 ÉIRC
6F :17 1.5 + 1,3 1{ì oLc45 (,ent. culr L. 42- 50 IJRC
ò'J 64 2-1 2,25 + r,33 11 oLc45 Îrnbunãt. bÐ- /u 041\/lnln"
(a)
ç¡ Cen. cãlit. 42-50 HRC :
 Tabelul 9.4 (continuare)
t\9
C¡¡
Duritatea sau
Poz. Denlasarea Tratamenlul rezistenta
Nr. de Modulul Lãtrimeâ 114¡1s¡l¡lul termic daN/cm'
1lg. dinli dô profil
9.18
65- da
6ã 42-50 HRC
Cem. cãlit'
ffi. 12 OLC4f) lmbunãt. 65-?õ daNimm2
66 20 2 * 0,1
Cem. cãlit. 42-50 HRC
I,t¿ 11 OLCl5 Îmbunát. 65-75 daN/mm2
67 40 +0,3132 42-50 HRC
Cem. cälit.
11 oLC.15 Îmbunát. 65-75 daN/mm2
68 2 +0,7
Cem. cälit. 42-50 HRC
11 OLCl5 Îmbunät. 65 75 daNi rnmz
69 44 2,25 + 0,842 42-50
- HRC
Cem. cälit'
oLc45 Îmbunãt. 65-?5 daNimnr2
54 7,75 +0,2534 11
70 Cem. cálit. 42-50 HRC
ot-c,15 Îmbunãt. 65-?5 daN/rnrn2
1,5 + 1,s508 77
7l Cem. cälit. 42-50 rfÉc
OI-C,15 Îmbunãt. 65-?ã daN/mm2
;10 2.25 0,0884 11
- Cem. cirlit. 42-50 HRC
,1.1,?04 12 Ot.Clir Îrnbunãt. 65- 75 daN/mmz
/.J 50 2 42- 50 HRC
Cem. cälit.
11 or.c.l5 Îmbunãt. 65-75 daN/mme
14 47 -j- 1,.1 42-50 HRC
Ccm. cälil.
11 or.c45 Îmbunät. 65-75 daN/rnnr2
75 30 1,75 + 0,3il552 .12-50 I{RC
Cem. cäìit.
Ð tK l1 OL,C15 Îmbunát. 65-?5 daN/rnm2
ltJ 26 + 0,4 42-50 HRC
Cem. cálit.
lmbunåt. 65- ?5 daN/mrn2
I 1,4681 72 OI.-C45
77 21 + 42-50 HRC
Cem. cåiit.
OLC,liI Îmbunát. 65-?5 daN/mm2
47 7,'.z6 0,?84 11
?8 - Cem. cälit. 42-50 HRC
ol,c15 lmbunät. 65-?5 daN/mmz
46 -1-0,3998 11
79 Ce¡n. cälit. 42-50 HRC
OLCl5 Îmbunát. 65-?5 daN/mm2
80 1;'ii, 0,1817 20
- Cern. cãlit. 42-50 HRC
ot,c45 Îmbunát. 65-75 daN/mm2
81 24 0,4 12
- Cem. cãlit. 42-50 rlRC

¡
 82 18 2 71 oLc45 Îmbunãt. 65- 75 daN/mrnz
- 0,0?23 Cem. cållt. 42-50 HRC
.) fini¡unát.
83 24 72 oLc15 ô5- 75 daN/mrnz
- 0,4 Cem. càlit. 12-50 HIìC
8.1 28 2 2tJ oLc4ã Cenr. cáIit. 40- 45 IIRC
25 , - 0,19.{ 13 oLc45 lmbunát. 65*75 daN/mmg
85
Ce¡n. cãlit. 42-50 HRC
86 t4 2 +0,2615 28 40c10 'I'rat. term. 45-50 HRC
87 4 50 40c10
88 20 J 24 B.z9ZnT
89 20 2 72 40c10 imbunát 80-100 daN/mrnz
Cem. cãlit. 42-50 HRC
90 24 2 72 oLc45 lmbunat. 65-75 daN/mm2
Cem. cålit. 42-50 HRC
91 53 2 t2 oLc45 Îmbunãt. 65-75 daN/mmg
Cem. cálit. 42-50 HRC
92 36 2 72 oLc45 Îmbunát. 65-75 daNimmz
Cem. cãlit. 42-50 HRC
93 20 2 20 .10c10 Trat. term. 42-52 HRC
94 58 2 72 oLc45 Îmbunät. 65-75 daN/rnrnz
Cem. cãlit. 42-õ0 HRC
95 t)C 2 12 oLc45 Îmbunát. 65-75 daN/mm2
Cem. cãIit. 42-50 HRC
96 16 ..) 12 ol.c4ir Îmbunãt, 65-75 daN/mmz
+ 0,256
Cern. cãlit. 42-c0 HRC
97 t.) 2,5 +0,35 20 OLC{5 Îmbunãt. 65-75 daN/mm2
Cem. cálit. 42-50 I{RC
98 tq 2,.1 25 oLc45 Îmbunåt. 65-75 daNirnm2
Õô 20 2 75 oLc45 Îmbunåt. 65-75 daN/mrnz
Cem. cålit. 42-50 HRC
100 ðÕ 2 15 or-c45 Îmbunät. 65-75 daN/mnr2
Cem. cälit. {0-45 HRC
t\, 101 26 2 t0 40c10 Îmbunãt. 85-105 daN/mn2
102 2û 2 10 {0c10 Îmbunåt. 85-105 daN/mm2
-l
 -l
t Penltu voilonto
p
-l
I
\È
È
\SÈ
\s s
t6
v
êß n ë8
_i
r-
vil I
*--L_
xxvl
X.XM
tx

x f
97
98

ì!c
S
ÈÈ
Ès 77
-Èi
x)(
*¡sÈ*
È.--\Èè XXJII XX|V XXV
*qä{l$ X
Sec!\q'
_l
Irig. 9.18. Schema cinemaiicã â strullgului ¡rormal SNA-400 cu cuplaje mecànice.
 9.4.3. Sehcrna cinematicir

Existîn<ì strunguri sNA400 unele cu cuplaje electrornagnelice

tn cutia de viteze çi altele cu cuplaje lnecaltice, vor exisLa desigur çi douá
variante de scheme cinematice asLfel : schema cinematicã cu cuplaje
electromagnetice (fig. 9.17) çi schema c.inematicä pentru varianta cu
cuplajc mãcanice (fig.9.1B). Pe aceste scheme, rolile dinÇate au fosb
numerotate cu numerre de I r l la 99 çi respecLiv lla 102 ial numerele de
dinli ale âcesbora all fost l.r'ecuLe în babelelã 9.3 çi, respectiv,9.4.ln acesLe
tabele, împreu¡ä cLr ¡umcrele de clinli ale rolilor au mai fost trecube çi
alte elemente conslrucbive ale rolilor', cum sî¡t : mqdulul, láfirnea, mate-
rialul din care sint confeclionate rolile, tratarnentul termic çi duritatea
$au rezistenla dupá tratarnetrtul termic.

9.5. STIIUNGUL NORMAL TIP St{r\'ã00

9.5.1. Generalitåli

SLrungurile normale tip SNA-500 sΡL sfi'u¡guti ngrtnale rnctder-

mizaLe, dð márime ¡rijlocie, avîn{ cliametrul maxim de preluclale pcste
ghidaje de 500 mm.
Ele sînb desLinal.e prelucrãrii pieselor În serie rnicá sau ¡rijlocie,'prinse
în uuiversal satt ÎnLle vîrfuri'
Acesl.e strunguri se execuLä în m¿ri mulLe variante. constructive:
cu distanÇa înbì'e vìr'fur.i de 1 000, I 500 sau 2 000 mn-r, cu b¿ìtiu cu
.
¡punte sau fárá puDbe, cu dometìii diferite cie t,uralii la axul principal.
Îu vedereâ genelatá a strungului, reprezentatá în fig' 9.19, (v'
plauça la pag. 2Z+¡, se pot observa organeìe de comandá ale aces-
ì.uia,'Tura,Ciile axilui piincipal pot fi schimbate cu ajutorul mauetelor
l Sí 2.I,Iarietele j çi 4 þrecur-n çi rozet.a 5 selvesc la reglarea avansuri-
loi sau ale filetelor. 'lrecerea cle la pasul normal la pasul märit se
lea\ízeazá, cu aj utorul manet,ei 6 iar cu maneta 7 se poate l"rece cìe ìa
filetul pe dreapla la ccl pe stinga. . ,,

Panoul de comaDdir montab pe: päpuça fixã a strungului conline

butoanele : 6 pentru por'nirea moLorului principal de açtionarë, I '^.'
pentru oprirea -- rnotorului principal, 10 pentru' por¡irea motorului
pompei de rãcire, /1 pentru oprirea -moborului pompei de rácire,
/2 pentru impulsul cle - lotire al axului principal'
Cu roata de rnînä l3 se efectueazá deplasarea cáLuciorului ial cu
noata 14 deplasarea saniei transversale. cu'maneta /5 se execuLã
-
239
crupltrea çi decuplarea piuli!.ei seclionate ctt çtlrulttl conducätor îll vecle-
."ä til"t¡ili. Cuplarea ìniçcãrii la cärucior sau la sania transversalá se
face cu maneta lO. Cr, 1? a fost. notat înt¡erupätorul principal iar cu 18
întreru¡tirLolul pentru lampa l9 de iluminat. local.

9.5.2. Catacteristici tehlrice

a. Car¡cteristlci PrinciPale

Diarnetrul uraxin de preh-rcrale, ln rnm 500

Înäl[imea vìrfurilo¡, in mm 235
DisLur(a itrtre virfuri, in mt.n 1 000
1 500
2 000
Diarnetrul maxim de prelucLare rleasrtptzr salriei, ln lllnì 265
I)i¿lnretrul maxim de prelucrtrre clin bal¿i prin axul principal, ln lntn 62
I)iametrul maxim dc prelucrare cu lunetÈt fixã, ln nìm ' 180
Dianretrul ntaxim cle prelucrare cu lunetã mobil¿i, ln ¡ntn 150
Diametrul alezajului axuìui principal, ltr mtn 65
Conul alezajului axului principal NIorse 5
Pasul çurubului conclttcãtor, in mm 72

lVlodulul cremalierei, in urm . J

Numärul turaliilol axului principal 21 (24)

il'nra!iile minimã çi maximã ale axultti principirl, în rot/rnìn 16-1 600
20-2 000
lvlotorul acfionãrii principale,,'l'l[t
Putet'en, ln ltW 75 (11)
Turafia, în rot/min 1 500

À{otorul pentrn deplasãri rapide, }1,

1,7
Puterea, în l<W
'Iurafia, În rot/min 1 500

b. Culia de :¡varrsuri çi lilelc

7S
Numirrul avausurilor longituclinalc çi tlansversalc
Avansurile longitudinale rninirn çi maxim, in mm/t'ot 0,028
- 5

Avansurile transversale rninirn çi maxim, 1n rnm/rot 0,007

-7.25
43
Numãr'ul filetclor metrice
I)omeniul de fiìete metrice, ln ¡nm 0;5
- 160
Numãrul tiletelor Whitworth 43
Do¡neniul clc filete Whitrvorth, in paçi/1" ' ' ' : ' 16-u2
Numãrul liletelor modul 39
I)omeniul liletelor modul, h¡ mn1 0,5
- B0

240
 40
Nuur¿intl liletelor Dianretral Pitch 160- 1
I)omeniul Iiìetelor Diarnetral Pìtch 46
Numãr'ul filetelor tn toli 1/32 1o
l)orneniul fileteìor ln toli -

c. SÌrniilc ;i cãruciorul
Unghiul tìe roti¡e aI srtliei pol'tcufit +s0"
5
Paiul $urubului sâniei transversele, itl tntn
i)eplasârea sanici transversrlc pentm rotil'ea cu o diviziutre a
0,05
inelului gradat, ltr mm
Deplasarea saniei port-ctt{it pentru rotirea cu o diviziul're
a
0,05
inelului graclat, în mm
l)eplasarea srniei portculiL pctrtm rotireir cu o cìiviziune
a ine-
0,05
ìului gtaclat, ìn l¡rn
305
Cu¡s'.r maxim¿i a s:luici transvcrsnle, ìtt tnur
170
Culsr ¡naximä ¿r s:ruici portcuçit, ln lt.ltlt
900
Cr¡r's:r m:rximã a saniei ìongitutlinalc, ilt Inur
1 400
1 900

Culs¿r siuriei lonS-itrtclinale ll o lotalie cotn¡lletã a rolii dc rnìnã'

ta
ll1 nlm
I\{orse 5
Conrtl pentru virful'i din alczajul piuolei
200
(jru'sa tnexit¡rit a pinolei, 1n mnl
Deplasirrca ttrnsversalir a ptipuçii tnobile' lu tnttl . +10

9.5.i1. Schema cinetnatit'ir ¡i diagrnlna turafiilor

scherna cinernaticá a struDglìlui nrr|tnal tip SNÄ-500

e.sle reprezell-
Lata in fig.9.20 (v. piança la pag' 224) çi crtPriudc.i.g.Y!11. de viteze'
cuLiei
cutia tle iu".rru.i çi if.t" ¡i cutÏa cãrttcio'ului. Posibilitälilecaracteris-
de

çl ale cutiei d" gr lilete rezultá di^ înçiruirea

inìõ.S.2.'Modul cttm se ob[in celc 2l (24) t.ra(ii
licitor. tchnice date ".,ottruii
"it.r"
ate st.ungutui se poate u"rmári cu uçurinçá pe qiag:am:
buraliilor repre-
pe din fig.9.20, roÇiledintate
;;;ri;lt i" r;g. 9.2.t. schema óinematlcä
cle dinli ale
au fost numerotate cu numere cle la / la 88, iar numerele
acestolaaufosttrecrrteîntabelulg.S,caremaicuplindeçialteelemen- din care
tele rolilor dinlate rcspective ca : moclulul' lãfimea' materialul
la sînt ro{ile clinÇate
sînt confeclionate, iiätu*.ot.,l termic care supuse
obiinc dttpå trata-
ã"pe p.ãf"*are $i durit¿ìtea sau rezisLenla care se
rnerìtul
^'-- termic.
ce trebnie aclusã
i;^*l;çi tabel, pe coloana 4, se aflá trecutä coreclia sã se facä în colldilii
la clanlurarb anumiior roTi pentru ca angrenarea
optime.

16 - Mânualul sbrungarului 24L

 -w
lrì.rl lt.
,, :. \,
':j
I lI lTT fl VVT ..1

flv t600 ì

+5 ,+5
t250
ñ/ \ rs,rs

9+0
+/,+2 V/ t000
800

Y// 800 630

\ñ
\
YV'* \\\
!\\ \\\
u/
\./

u\/
630 s00

400

\\\ \\\
utl
Uùr\ñ
3/5
250
200
r$èÖt
\\\\\I /60
/60
t2s
\\\\\\
sr \\\\\\
/25 /00
/00 80
\\\\\\ BO 63
\\\\\\ 63 50
\\\\\ 50 t0
\\\\ +0 3t,5
R\ s/.5
\\ Z5 20
20 /6
\
Fig.9.21. Ðiagrarna tulaJiilor pentru cuti¿r rlc vitcze n stlungului normal sNA-õ00

10. PR,ET,UCRA,RT CUREI{TE PE S1'[iUNG{JL NORMA,L

10.I. PIIINÐIìRIìA tr'ItrìSET,OII

ln general, calitatea suplafe!eìor.sl.r.unjite depinde în mare lnãsurã de

modul cum a fost prinsã piesa în Limpul prelucrãrii, ceea ce justificä im-
portanfa dcosebitã ce [rebuie acolclatir acestei probleme de cätre fiecare

242
 Tabclttl 9. S

Lista rolilor dinfate

(p: 12 mm)
a
ñÉ É "î
ool a
a.
oO
't
õ ãùã
-þO €C d

.'c o )d d d 2¿Z
2'ã AÉ qJ Þl Éi Ãs€
2 J 4 .,>
6 7 I

1 41 .) -1 0,70 15 15IVIotlc12 Cern 56-60 HRC

2 31 3 15 15MoNIe12 56- 60
:ì J 15 21N{oMc12 56*60 I-IRC
.i 42 4 1lr 21lvloMc12 56- 60
ã 30 + 0,700 15 21MoMc12 56- 60
û 30 +0,25 15 21NIoMc12 56- 60
tn .ii) J 15 21]VIoNIc12 56-60
8 49 J --0,478 15 21MoMc12 56-60
o t).) D
+0,3?0 15 21MoMc12 56- 60
10 û0 -0,25 15 21MoMc12 56- 60
11 5ir, L5 21MoMc12 56- 60
12 4ir .) 16 21\{oMc12 56- 60
1:l {i0 16 15MoMc12 56- 60
-2,25 16 21lVIoil{c12 56- 60
14 2ô +0,32
15 45 16 21MoMc12 56- 60
16 30' l- 0,25 16 21MoMc12 56- 60
77 64 16 21tr'IoMc12 56- 60
-o,32 18 21N4or\Io12 56- 60
18 45
19 :10 3 -.0,ô432 30 21Mol! c12 56- 60
.)a 56-
20 +0,70 18 15MoNIc12 60
27 45 J 18 15ùf oMc12 56- 60
,') 60 ð -l- 0, t43 1 18 15MoN{c12 56'_ 60
,t .,1- 0,341 21IIoMcl2 ,56- 60
2't 60. 2,5 15 2lNIollc12 56- 60
25 48 .) +0,80.{ 18 211\,lotIc12 56-60
20 88 30 21\,Iol\,Icl2 56- ô0
27 53 13 2 ltrfol\fc12 56- 60
.) 21NfoNIcl2 56- 60
28 [r3 1:J
29 60 2,5 15 21MoNIc12 56- 60
30 -- 0,483 16 21X{oMc12 56-60 IIRC
31 30 3 -l- 0,32 l6 21lloNIcl 2 56- 60
iì.t , 13 21MoMcl2 56-60 HRC
.).) 2 30 21Ì!IolVIc12 56* 60
.)J
3.1 26 7,7-o 15 41C10 1m b 85- 95
3õ 113 1,7i, lfr 41Cl0 85- 95
3ei $i¡ 1,75 15 41C10 85- 95
704 7,75 15 41C1 0 85- 95
Jö 65 7,75 15 , 41C10 85- 95
39 77 I,75 15 41C10 85-95

243.:
 Tttbclul 9.5 (continuare)
2 .,ì ,L 8

40 40 1 75 L5 41C10 85- 95
4l 36 1 15 41C1 0 85-95
42 76 1 15 41C10 85-95
43 93 1 ?5 15 41C10 85- 95
44 111 7,75 75 41C10 85- 95
45 2 -o,47t 15 oLc45 Îmb, çi 65-?5
.)
cem. dant 45-50 HRC
46 34 13 oLc45 65-75
42-50
47 46 , 13 oLc45 t)5-75
42-50
48 23 t +0,73 13 oLc45 65- 75
42-50
49 34 , 13 OLC45 65-75
42- 50
-50 23 , + 1,10 13 oI.c45 65-75
42-50
.51 43 2 + 0,37 13 OLC45 65-75
42-50
52 JÐ ') + 0,2659 13 oL,c45 65-75
42-50
.53 Jtr 2,25 + 0,61C7 13 oLc4ó 65-75
,12-50
54 36 t + 0,20 13 or..c45 65-75
42-50
-55 30 1,75 + 0,7823 13 oLc45 65- 75
42* 50
50 ,1 2
- 0"1694 13 or,c45 65- 75
42-50
'í,7 , - o,576 13 or_c45 65 -- 75
42-50
58 JÐ 2 + 0,2659 1.t OLC 15 65- 7õ
42- 50
.59 24 2,25 oLC.l5 f)'rr¿75
+7,2 13
42-50
60 27 2,25 o,5 618 13 OLC 15 65
- 42*õ0
-75
.61 t +0,e 1J oLc15 65-75
42-50
'62 1ì6
-0,672 IJ OLC.lí.r 65*75
42-50
,bó mb. sl 63-75
42 1,75 + 1,00 13 OLC45
,)
42-50
,6.1 45 -_O'3 13 OLC45 com. dant 65-75
42-50
65 Itt 2,5 +o,144 13 oLC.15 42-50
42-tO
66 38 2,5 +o,061 13 oLC"15 65-75
42- 50

244
 Tal¡elul 9. 5 (continuat'e)

2 31 4 51 6

t 13 oLc45 65-75
$7 31 +0,9971 42-50
t 13 oLc4ã ()5-75
68 + 0,1066 42-50
0,576 13 OLC45 65-75
69 2 - 42-50
13 oLc45 65*75
70 18 2r5 42-50
13 oLc,15 6f)--71
71 20 2r5
42-50
ol-c,15 $õ
2,6 13 -7-o
42-'o0
4 60 40c10 Îmb. çi 85- 95
4
2 10 oLc45 cem. dânt. 6é- 75
74 18
¡s,: .."* 42-50 I{RC
10 oLc45 6õ- 75
7ó 19
42-50
?(ì 28 4 20 tsz9ZnT
2r5 13 oLc45 Îurb. çi t5-75
7'1 30
cem, clant 45- 5O HTìC
2r5 13 OLC45 65-75
?B 26 +0,160
45-50
13 ol.c45 (t6-75
?9 51 2,5 +0,3,1
c0
"t5
-
13 oLc.15 ttl - 75
80 46 2
45-- 50
13 oLc45 65- 75
81 18 2r5 + 0,294 ,12- 5{)

2,5 13 OLC45 65- 75

82 4B
42-ítO
0,294 13 OLC45 65- 75
83 50 2,5 - ,12-50
2,5 13 oLc45 65-75
84 T2 +0,294
42-'oO
24 OLC 15 $5-75
85 12 +0,384
42-50
13 OLC45 65-75
86 18 2
42-50
.
t7 oLc45 65-75
2
i87 42-50
.t9 2 17 OLC45 65- 75
88
42-50

245
strungar. Fiesele ce se prelucreazä pe strung sînt foarte variate ca formã
gi climensiuni çi, ca urnlare, r'ariaLe vor fi çi mecanismele de prindere.
Cele mai cunoscute sînb universalele care, în general sînt cu trei bacuri
(fig. 10.l) sau cu patru bacuri (fig. 10.2, a), iar uneori chiar cu cìouä
(fig. 10.2, ö). Universalele sînt foarte larg räspîndite pentru calitatea lor
de a realiza în mod automat çi sinrultan st,r'îngerea çi centrarea pieselor ce

,Í
4

J
3
J

,
3

0 b L 2
ob
Fig. 1.0-1. LÌnive'r'srl cu t¡ei bacn¡i Fig. 10.2. Univeisale
¿ - cu Patru o#Hlrt - "r douå
.o
l

cliferite cuprinse între douä limite'foarl.e largi. Aceste crrìitãti

ar.t cliameti'e
se datol'esc mec¿rnismuiui cu care se rcalizeazä deplasarea baculilor in
Iocaçurile ìor clin corpui 2 al universalului (fig. 10.1, 1l). l\{ecanismr¡l este
format din coroana conicä tlinlatãr J ce angreneazä cu trei pinioane conir:e 4
Pe fatr pllrna lr coroanei, opusã dinÇilor', se aflã un filct plan 5 în t:are
pãtrund clinfii baculilor. lfoclul curn sc introduc bacurilè în locagurile
' corespunzãrtoale ale'corpulúi univerr*
salului sc poate urmãri pe schema
din fig. 10.3. Ficcare bac i;i¡are lor.¡-
I c ;ul sãrr însenrnal. cu acehçi nunrål r:a
¡;i bacul lespcctiv : bacril fir. J se irr-
l-l'r-¡ducc în ìocaçul, nr. 1, bacrrl rrr'. 2
în locaçul å,'ç.a.m.d: Pentru ca b;r-
crrrile sä fic montate normal nu eslc
su{icientir introduccrea lor in loca¡rr-
)J lile cu accìasi urrmãr, ci mai trt'br¡ic
ca çi capãtul c al filetuìui ptrau sä
2
:l
' pãh'undä în prirnul gol'dintre dinfii
ficclrui bac într'-o ordine bine stabi-
Iiig . 10.3. Schelna rnoll Ir'rrii bacnrilor
. litir (fig. 10.3). Àçadar, ordinca intro.

246
dticerii l¡acurilor nu poate fi lualä la întimplare. Se v¿t introduce mai întîi
¡u""i i.t to"açut cu acelaçi numãr çi se va roti filetul plan pînä cînd
."pAtul .slrr c pãtrunde în primul gol al bacului. Se introduce apoi bacul
"r..,1
in'loóaçut nr.2 çiìe continu¡r rotirea coroanei pînä cînd capá[ul
"i'Aoif.uptin pátrunde çi þrin golul acestui bac. Tot aça se introduce bacul
filetului
al treileà ,1i ãventual ãl^ patiulea (dacä univetsalnl ale patru bacçri)
,dupá care se continuá rotirãa coroanei în acelaçi sens, spre a deplasa bacu-
rilË pe tlirecfie radialá, cätre centrul de rotaÇie al- universalului.
Ëi""ur" dniversal are Lrn rîncl cle bacuri nor'male (fig. 10.1, b) cu care
poate efecLua sbrÎngerea pieselor pe suprafala lor exterioar'á san inte-
ii*.¿ 9i un at doilJa rînd de bacúri (fig. 10.1, û), aç1 numitele "bacuri
întoarse" cu care se pot prinde piesele numai pe suprafala lor exterioarä"
Diametlul maxim de pÌindere cu aceste bacu|i esbe c.u mulb mai mare
ãecît în cazul folosirii Èacurilor normale. Universalul cu 3 bacuri executä
corect strîngerea centricä a pieselor cu secliune circularä, hexagonaiá
sau triunghiularä, dar strîngeiea pieselor cu secli'ne päl'atá nu se mai
realizeaza" în conclilii bune cu un astfel de universal- Pe*t¡u secliuni
petrate se foloseçte ttniversalul cu patru bacuri (fig'- 1O'2, a),, el realizînd
ã sLrîngere ce'tricã în bune condifii. Universalul cu douä bacuri
(fiS. 10.ã, ö) ar.e o constr.uclie specialä, cliferitá cle a celor de care s-a vorbil
åii r*r. ir'locul coroanei dinÇate çi a fileLului plan a apárut un çu.ub f,
iii"l¿t¿"pta-stînga, nótrio.tôazä direct aiupra bacurilol debazit''à,
"rr
apropiindu-le sau "n."
depär'tîndu-le simulLan de centt-u'
' Iiupe cum rezultå çi din fig. !0.2 b, bac'rile 2 ia. contact cu piesa
prin intermedi*l aça ni'nitelor-b acwi aiuldtoare, al cäro. Iooaç 4 -este
prelucrat special clupá forma çi dimensiunile pieselor ce \'-or fi strînse'
Ìit á""r1*ó¿ ." rcaliieazä o fixâre mai buná, dat fiind faptul cá suprafala
ãe contact dintre piesá çi bacuri este maximå clar çi contactul dintre
aceste suplafete este mâi bun'
Nefiind cálite çi avÎnd o suprafafä de conLact cu piesa relativ mare,
bacurile ajuLätoare nu lasä ut'me pe suprafala piesei, Ia strînge|e, aça
cum se îniîmplä .în cazul bacurilor normale, ceea ce constituie un mare
avantaj . Asemenea bacuri pot fi ataçale cu suc.ces la bacurile normale aìe
oricãr'ui universal.
ù{ontarea universalului pe axul principal al strungului este o operalie
anevoioasá. atunci cînd dimensiunile sale sint rnari' Pentru a se evita
acciden[ele] ce se pot procluce, çi mai ales penl,ru a uçura m.ontarea uni-
ver.salutui,su .""ô*att¿¿ te só introducä în alezajul'axului plincipal
áã* ,à"ghidaj I iar între bacurile universalului sá se strîngä o buc.çå
",
¿e SniàAj e,laupå curn se arabä în fig. 10.4. 1nçurubarea universalului
in fltretut axului principal se vâ face 'umai mauttal, çi nu prin ro-
tireq c1r, motor.ui a ai'lui principal. Montarea ''iversalului din mers'
i; ii*p ce axul principa! se iobeçte poate provoca accide¡rte grave, lilanìa
247
filetabir a universalului iiincl construiLá clin fontä se poate sparge cu u;u-
rin!ã la çocul ce se naçte în rromentul fixärii universalului pe axul prin-
cipal ce se rotc;l.e.
O atentie deosebitir trcbuit¡ acordatä çi clemontärii univelsalului
în care scop se introcluce dornul cìe ghidaj în alezajul axului principal
çi se sbrînge bucça 2 în bacurile unir-ersalului. Fiecare strung trebuic

Axul prinrrp//

Fi-c. 10.4. Ilontarea universaìnlui la s[rung

si¡ aibir in clol-area sa nn ciocan clc lemn J cxecutat special pent.m deblo-
carea universâlului (fig. 10.5). in vederea deblocär'ii univelsalulrri se
regìeazá manel.elc cutiei cle vit,cze pentru turalia cea tnai micir, sc int.ro-
cìuce ciocanul de. lernu între b¿rc çi ghidajuì strungului ca în fig. 10.5.
çi se t'oteçte axul plincipal pe stînga, manual dacä este posibil, sau cu
aj uLorul motr¡nrlui de ¿rntrenare. Dupã cleblocare, se continuä tleçuru-
balea manuaì, înclcpãrtîndu-se intre tirnp ciocanul de lemn çi apucînd
nniversalul cu ambcle mîini, asa cum se aratã în fig. 10.4. Se scoate apoi
universaìul cìe pe cloln çi se açazii la locul stabilit. În cazul urriversalelor
clc clirnensiuni mari çi deci grele se vor folosi rnijloacele mecanice cle ricli-
care.
Ïn rnaj oritatea cazurilor', in bacurile normale se prind piese scut'Le.
deci strîngerea se face num¿ìi cu partea din fatã bacurilor. Accst fapt rìuce
la o uzurä neuniïorlnir a supraferlelor de strîngerc a bacurilor çi anume la
o uzur'¿i mai mare a párlii clin fatã.
Aça clar, dupä un anumiI timp de utilizare, bacurile se nzeazä asLfcl
cä strîngerea unor piese nu se va mai f ace pe toatä lungimea de sl.rîng'.ere
a bacuriÌor, ci nun.rai cu partea diu spate a lor (fig. 10.6). Strunjirea unei
piese plinse în acest rnod in universal se face în condiÇii necorespunzä-
toare s¡i ca urmare apar vibralii, caìitatea suprafelei strunjite fiind jnfe-
rioar'¿-ì, iar açchierea neputîndu-se efectu¿ì decît cu adîncimi relativ rnici.
La aceasLa se mai adaueã r;i faptul cá în asamenea condilii nici centrarea
piesei nu se nìai poato realiza în conclilii optime.

248
 'f oate aceste ncajunsuri clispar clacãi i¡acttrile sl-rÎng pe Ρt¡cagzr lor
l ungirne.
Ëlirninarea ef ect.ului ttzärii neunif olme a Ìracurilor', peuLt'ti a se
l."otir,n ,l..Îng"."" pieselor pe toatir lungimea clc prindcre a bacurilor"
pnnt* obline pìin rectii'icarea bacurilol chial pe strung. Aceasl-ii
""
áp.|nçi" s" r,n faóe nurnai cu aplobarea 9i sub îuclttttnat'ca rnaisLlttlui

r..i

lìig. 10.5. Deblocarea utlivct'- l.is- 1t).0. Stt'îtÌgel'el ulttti ax itr rtnivelsalttl cu
salului .b¡icuri uzatet

-I'rebuie subliniat fapl.ul cir ea nn poate li lc¡lcLaLá clc rnrrlic ot'i

strungär'.
pe¡trTr aceeaçi serie cle bacuri cleoalcce acestea sînL ccurcntaLe, iar'11|itt
iectificiiri repetate se Înclepärbeazit tocrnai straLul cltrt' ¿il bacuriìor"
O solulie simplãr ;i la înclernÎna tutttlot', penLrtt strîllgelea crorcctit
ll picselor''în uniïersâle cu l¡acuri uzaLc, cronsLir în intloclucerea întt'e
piésãr;i parlea ctin fa!á a bacurilor.a.nui aclaos clc g.osime.corcsprttrzá-
ioarc inirrimii uztuii, î¡ aça fel ca p¡i¡ sl-rî¡gcle, piesa sä fie plinsã cn
amltcle capete ale bacurilor. I)esigtu' clacir grosimea aclaosttltli esto Prea
male. s¡'îngerea se va face cle claLiaceasl.a crt partea clin fa[ir a bacu|ilor',
ceea cc iar nu esle corect. Rezr.rlt¿rlele burre sc obliu dacá penL|tt adaos sc
metalice satl de hi|tie'
'a sau mai mnll-e fÎçii suplapuse,
.folose;te o fîçie
I î'Lre bacurile 2, uzate
Tn fig. I0.7, esl-e arätatá strî'gerea piesei
,t",,,tti[c,.rn, pentltì cotnpensal'ea uzulii f olr.¡sindti-se aclaosnl 3. ll'o|m¿r acl¿r-
osului ¡roale fi aceea clin fig. 10.7, l.r.
I)tiìulereuîntre uîrf uri este lecomandal,á penLlu ¿ixclc care atl o ltlngilne
relativ rnare (fig. 10.8).
in la ambele ca¡rete gáuri cle ce'l"r'ale çi esbe
acest scop'piesa',1 are
sprijinitä între iiiturile 2 çi 3. Vîrful 3, ce se aflá monlab în pinola 4
a påpu;ii mobile 5, poaLe sítie fix (r'. fig. 10.11) sa* rotativ (v. fig. 10.12).

249
 Antrenarea în miçcarea de rotalie a axuluir prins între, vîrfnri so
face cu ajutorul flançei 6 montate în filetul axului principal, aì inimii
dc anl.renare 7, fi-ratá cu çurubul 8 pc ax, çi al bolfului g fixat pe t'rançä.
se recomandä ca vîrful çurubului cle sbrîngere al inimii sä nn ia con-
tact cu piesa (fig. 10.9, a), întrucîl prin strîngere se produce o scobit.urä
nedoritä în piesã, ci sä se foloseascä o bucçä cle proteclie r (fig. 1il.g. å)
montatã pe piesä, ¡trin intermediul cåreia sã se facä strîngerea.

.t

0 b
Fig. 10.7. Compensarea uzurii b¿icurilor cn plãcufe de aclaos

tf ?
t

lìig. 10.U. Elementele plindelii iutr.e vîr'fuli

Gáurile de cenl-r'ai'e trebuie cxecubale conform recomandärilor cu-

prinse în subcap. 10.4, pentru cá ltumai aça spr.ijinilea pe vîrful de aen-
trare se va face corect (iig. 10.10, a çi D). :

¿50
 t
0 D

Fig. 10.9. Plotcjarea crt bucçir a strpt'lfefei pieset

0 b

{
--.1

c d

ef
Fig. 10.10. Fortna gättrilor de cetltrare :

ø çi O * coreote ; c, d, e $i f - greçite
 În fig.10.10, r¡ se arabä sprijinirea corectã în cazul unei gãuri cle cen-
trare simple, cu Lrn si'gur con, iar în fig. 10.10, b eaztl unei !ãuri cle cen-
[rale cn con de prot.ecÇie, executatä de asemenea corect.
cincl unghiul conului gäurii de cenbrare este mai mare decîL cel
normal se creeazä situalia redalã în fig. 10.10, c, unde contactul clinlre
piesã çi vîrf se face la- început numai dupä un contur circurar, iar dupã
un anumit timp r'îrful capätã prin uzurä folma alãtulabä i.
_
Tot aça, dacä unghiul conului gãurii de centrare este mai mic clecîb
c-el normal (fig. 10.10, d) contactutìintre picsä
çi vîrf nu se face nici cle
clata aceasta corect, iar pr:in uzurä, vîrful capätã forma nol.atãr cu z.
O altä formã incorecLä, dabã uneori gäurilor de centrare, se asc¿rrnãnä
cu aceea din fig. 10.10, e, unde cont,actul dintre piesã çi vîrful de centrare
este aproximativ punctiform, iar penbru o sprijinire corecbä vîrf rrl de
centrare ar trebui sãr aibã forma notatã cu J. Greçitä este forma gãurii
çi
de. centrare reprezentatä în fig. 10.10,
/, deoarece diamehiul 11, at g:äurii
este prea mare în raport cu diametrul axului d.
un vîrf normal de c entrare (fig. 10.11, c) se compune din vîrfril co'ic
o parte cilindlicã 2 çi o parte conicã 3, care serveçle la fixarea vîrlului-I,
î' Iocagul pinolei pãpuçii mobile sau în locagur conic al axului pri'cipaì.
unele pr.ese nu au gáuri de centrare, deoarece unul sau chiar ambele ca¡:ete
au formã conicã, ¿rsemãnäboare cn aceea a vîrfului de centrare. Ìn acest
caz se folosesc vîrfuri inverse (fig. 10.11, ð).

U b

cd
Fig. 10.11, lìorma vl¡furilor de centrare

vîrful clin fig. 10.11, c se folose;te atnnci cîncl este neccsar sã se

execnle sbrunjirea fl'onbalä la.capàlul piesei, pînã în imediata apr.opiere
¿r virfuh,ri. uzura rìare a vîr'fului, ce se prociuce în timpul strúnjiiii,
a
f¿icnt necesalir aparifia nnor vîr'furi armate cu pläcule clin carburi meLa-
Iice (fig. 1o.11, d). .\cestea au posibilitatea rre a-.si rnenline forma un timp
foart,e înclelnngat, clar din cauzä cä sînt fragile r" sparg cu u;;urinfir
çi

252
nu pot fi folosite În cazul cînd apar' ;ocur-i in timpul strunlirii sau la
prelucrarea pieselor mari çi grele'
La strunjirea cu tnralii lnari se recomaltdä folosilea vîrfurilor rol.i-
toare care pöt fl introcluse în locagul conic al pãpuçii mobile (fig. 10.12, a)'
san fac .oip cu aceasLa (fig. 10.12, ¿l). Desigur, vat'iau¡a a doua
este mai bùná "o*,,n
penLlu cá prezintá o mai mare rigidibal.e, clat âgerrereâr
construclii sînL mai complical.e çi se intîlnesc tnai r-ar'

b
Fig. 10.12. Viriuri t'oLative cle centrale

Din iig. 10.8, axul I ce se plelucleazãr se sp|ijinä çi pe r'Îrful cìe cen--

trare 2 mãntat în locagul conic al axttlni principal, iar în timpnl prelu*
crãrii acesL vîrf gi piesa se rot,esc Împreunã, astfel cä între el çi piesá nu'
existá miçcare lelativã gi nici frecare. De aici rezultä cä acest vîrf nu tre-
buie sä fie din material clur çi nici rotaliv, ci este suficient dacä are forma
lìormalä. O atenlie deosebitã tt'ebr.iie însá acordatá montãrii corecte a
acestui r'îr'f în Ioca;ul c<tuic al axultti plincipal, deoarec.e o montaÌe greçitá
a Sa ¿ìt'e ca tirln¿ìIe ol;linelea llllor pies(ì (rll abaLcri cle la forma corectã.
Ìnaintea rnont¿irii esle nccesar sit sc curele, cîl- se poate de bine
cele clouãt suprafe!e ce \ror I'eni în conLact. Cur'älirea locaçului conic
al axului plincipal Lrebuie Ïácul-á cu o cirpá curâtä, înfãr;uratá pe o tijä
metalicá sau cle lernn, aça ctllr se aral"á in fig. 10.13' a.
Este greçit obicciril cle a lolosi degetul pentru curälirea suprafelei
respecti\-e. (fig. 10.13,0). cea rnai rnicãr rnurclárie rãmasá între cele

253
douá suprafeÇe în contacl" face ca r îr'tul dc ccnt.rarc sã nir se fixeze
bine în locaçul sãu, sä ocupe o poziIic cxcenllicã, ccea ce al'e c¿r rrrmare
apariÇia pieselor excentrice clrrpir strunjire, ial defectul iesc în er.idenlri
mai ales atunci cînd se executã c.¡ struujile dt: finisare.
Se recomandã ca dupä fixarca unui r'îr'f nou în axul principal sã se
verifice birtaia suprafele i r'îr'f rrlui cu aj utolul unui comparritor, aça

Conpontot

(\<
--Þ
forerf 6restl ilï
II

o b
Fig. 10.13. Curã{area loca¡nlui conic al Fig. 10.14. Verificarea cu cornpara-
axului principal torul r bãtãii vî¡lului dc centrare

cum se aratä în fig. 10.14. Dacá r'erificarea araLá cá vîrful cste excentric
acesta se scoate din locaçul säu, se curã!ã clin nou cu atculie cele clouá
suprafcle în contact dupá care r'îr'ful se reinlrocluce în locagul conic al
axului principal çi se face o nouá verificare. Dacä çi de daLa aceast,a se
constatä cä vîrful este excentric, solulia nu poate fi în nici urì caz lovirea
cu ciocanul (fig. 10.15, ó), ci rectificarea chiar pe strung a r îrfului de
centrare (fig. 10.15, a).
Penbru piesele cilinclrice precise si de dimensiuni relativ mici, se folo-
seçte mecanismul cu buc;;ã elasbicii (tig. 10.16). Calit¿iLea cle bazir ¿r acestui
mod de prindere constã în cenlrarea pcrfecbã a pieselor. Strînger-ea piesei
în buc¡a elasticä se realizeazã prin rolilea roÇii cle mîná care ìa rîndul
ei roteçte ,Leava de str-îngele al cärui capãt. filetat se însumbcazä pe partea
filetatã a bucçei elastice.
Se lecomandã ca o anurnitã buc;ã claslic¿i sãr fie folositä trumai
pentru dia¡netrul pentru caÌe a fost ct¡usl"r'uitã. Se admite o variafie a
diametrelor pieselor ce vor fi strînse de rnaximum 0,3 mm. Iìiecare
mecanism are un set cle bucçe de diverse diarnetre, astfcl cä se poate
alege bucça cea mai pobrivitä. Dacã cliarnetrul piesei diferã de clialnetrul
nominal zrl bucçei, strîngerea nu se mai face corecb;i nici centr.ar-ea piesei
nn se mai realizeazá perfect.

254
 1

1:
t,

'j

{.
6re1it
Cotect ?i.

iì
ll
:

b
Piotn ú reclifrcorc

t
Fig. 10.15. Corectarea priit rectificarc a excentlicitãrlii vlrfuìui de centrarer

&æto de nino Bacso

leowdeslringere ,4xul principøl Pteso

Fig. 10.111. Xlccanisniul cle strlngele cu bucçã elas[ic¿i

Pte.n Prcso

Axu/ prinip/ Eutso ehslico cu

Eucsd eloshai cu
tnple inlerioon Ínole exletiæn
u b'
|iS-. 10 17. Ruc¡;ir olasticri îrl trepLe

Pentru picsele ciliutllicc a cäl'or lurtgime esLe cü mtilt mai micä

decît diarnetlll lor, cum sînl. çaibele, inelele, discurile etc., se folosesc
bucçe elasLice în Lrcpl.e (fig. 10.í7). Dal-oril,ä brepbelor, cu o singurä bucçá
se p'oate rcaliza strirtgcrea-unui numár Inare de piese cle diametle diferite.
Asämenea bucçe în tirpl"e poL lace strîngerea de la exterior (fig. 10.17, a)
sau dirì inteliorul pieselor' (fig ' 70'17, b)'

255
 10.2. I,RINI}EIìIìA SI IIIX.\RIì;T IJI]'TITI.]I,OR

Plinderea çi fixarea culitelol se facc in portculiLe de dife¡'ibc con-

struclii: cuplacã (fig. 10.18, a) cu clouástrruburi clcstrîngere(fig. 10.i8, ó),
cn patm pozifii (fig. 10.18, c) çi cu panãr (fig-. 10.18, d). Acesla clin urmä
este folosil în special ca ¿rl ckrilea porlcu[.it îrnpreuná cu unul clin cele-

Fig, 10.18. Por'tculite folosite la sllung

lalte trei çi açezate nu în poziIie paralelir, ci ìn pozifii cliarnetlal oprrsc unnl

altuia.
Aclaosul I (fig. 10.18, d) sub formãr de panã gi planul înclinaL pe care
este el açezat, fac pozifionalea cr,r!iLului IoalLe cornodir, iar fapLul cãr
existá nn singur-adaos glos face ca sl"rîngerca cufit"Lrlui cn cele cìouá;r"rlr-r-
buli 2 sä sc realizeze în condilii optime, asigur'ìncl o rigiclitate maximã cu-
Çitului qi condilii optime de a;cìriei'e. Pentnr o fixale corectá a culitului
în portcr"rÇitul cu douãr çr-rmburi este necesar ca ¿rclaosul cle sub culiL sá
aibá lungimea neccsar'ã, iar sl.rìngelea sã se facãr cu arnbcle gurriburi
(fig. 10.19, a)çi nu numai cLr unul clin ele (fig. 10.19, l,). incazutporl.cr"r-
litelor cu placãr se obline o strìngere bunãr a culibr"rlui numai al.unci cîncl,
în rnomentul fixãr'ii, placa ale poziÇie orizontalä (fig. 10.19, c). Pozi!ia
orizontalãi a pLicii se lealizeazä cti çumbul de splijiu / (fig. 10.19, r1).

256
 Iìegtrla gcneralä cu privire la aqezarea cufibului, care se aplicir LuLuror
tipLrr.itrt ilc"cuÇil.e, *or,.iä în açezaiea în-aga fel î'cil", î' Limpul
¿rvansärii,
vilful lol sá l"r-eacä
'^-ìl"ubr,, plin axa cle loLalie al picsei'
s{.runguiile normale, Ia care sániile portcu!,i1" se cleplaseazä
oe clircctii olizonLale, regula de mai sus se reduce la a a;ezaalcuÇiLul
íit.i'." sá'fie !e aceeaçi orizonl.alä cu axnl cle robaÇie piesei
ifiu. 10.20). Cu cîb diametrul piesói esLe mai mare (fig. 10.20, a) cu atîL
"'i.iui.n"
¡,rti t;r;i gi.,iâ" n aprecia porilio vîrfului c*!iL'lui fa!ä cle cent¡ul piesei'

Co¡ecl îresit

0 b c d

Irig. 10.19. Fixarea cu{itulLri in poltcufit e

l1P.to

Adoos
0 b

rì_is r0.20. Fixarc¿r tìc al picsci si h

"rr,r,,,î,lo,i,ll;,jçîì,:,ïìî",ì]"i 'oralie

sir se folo-
De n-rulte ori esle posibil ca pentttt agezalea corecl.á a cuÇiLului
l;eascir vilful cle Ccnlrare fi,rat În pinola pãrpuçii rnobile (fig' 10'20, ð)'
lsLe inLc.zisir cornbinarca aclaosuriio. ca În fi¡;' 10.20, c penL.u a aduoe
vîr'ful cu!il-ultli la înälfimea centrului piesei'

l7 - ¡,{Ð-nuâltll strungarului 257

 Este recomandabil ca fiecar-e strungar sã posede penlru stmngul la.
care lucreazá un çablon cle tablá (fig. 10.21) cu ajutorul cäruia sã verifice
çisãreglezeîniilIimear'îrfuluicutitului.Cu[itul 1çigablonul2seaçazäpe
orice suprafafãr planir J, de exemplu pe suprafaÇa planã a chidaj ului
strungului clc.
Anlãnunte în legátur'á cu influenla agezär'ii cu Çitului asupra un-
ghiurilol culitului çi deci asrìpra concli!iilol dc a;cl.ricre, s-au rlat în plrla-
graful 1.2.5.

/.

lìig. 10.21. Iolosirea çablonului pctttlu a¡eznlea cn{itnltri

10.3. IIOLOSIRDA OPRITOARDLOII LA STIìUNJIIIIìA

LONGITUDINAT,Ã $I TnANSVIìRSALÃ

Folosirea opriLoarelor esLc indicaLä atunci cînd se prclLrclraza urr

numár sporiL de piese çi cînd s-ar pierde rnull" tirnp dacã, ¡rentnt fiecare
piesã, s-al velifica prin mäsulalc lungimile cle plclucrare. Pt'in folosirea
opritoarelor'în aceste condifii sc cî;tigã timp çi se ob[in tlilnensiulii mai
precise pentlu piese.
1n cazuÌ strunjirii longil.r-rdinale ¿r unui ax îl l.r'epLe, se Ioloscsc plãcu!e
oprit,oale de lungirni cot'espunzãtoare (11, 1r,...) egale ca mãr'imc ctt lun-
gimile dc prelnclale lespective (fig. 10.22).
Pozilia opril.onrlui rigid 7 se fixeazir iniÇial în aga fel ca atunci cînc}
sînt açezatc toate plácufelc opliLoare, r,îrful cuÇitului sä se a[ìc la <'a¡rirtu]
din clreapta al piesei.
Pcntl'u sl-runjirea plimci tlcpt.c cle lungime 1, sc înclepirr'tcaz¿i plima
placä dc lurrgirne 1r, läsînclu-se pe ghidaj, îutre opritonrl ligitl çi sania
cäruciomlui, plãrcufele 2 çi 3, aÞ¿ì cum se poaLe obserr'¿t pe iig. 10.22.
Strunjirea sc continuä cu avaÌrs auLomaL pinir cînd sania cål'ucio¡trlui
atinge plácula 2.'ù'eapl-a a cloua, cle lungimc 1, sc strunjeç[e la Lrn clia-
metlu rnai rnarc clecî1" prececlentul pcnl"ru cat'e se rcl.rage crrlitrrl în mod
corespunzirtor, apoi se eìiminä çi plãtcufa opliLoale 2 çi se cuplc¿rzãt ¿rvansuÌ

258
 :w
q

arrtolnaL, ia' str*nji.ea conLinuä pînä la opritorirl i.. irl rnocl asclnãtnátor
oricîte
i.'t,.,,..,,1."2it pc'lr' st,ru'j irea."l"i cl. a l.reia trcpte sart pentrtl
trcJrtc lll' ¿t\¡c[t axui respecLir',
Dc;;i cleplasarea saniei t|ansvers¿ìle sc ¡loatc face cu mare preclzre'
este mai comod
rlaLuliiá ¡ainb*rului graclat solitlar ctt rnauivela, totuçi pÎná Ia un opritor
,i ,,r,,i puIin obosilorlsir se clepìaseze çi aceastä sanie
r¡rå mai caute pe larnbur cìiviziunea cot'espunzätoare cotei
íi" si, se

4
2

Iìig. 10.22. Strunjirea axelor 1n trepte cu ajutorul opritot'ilor

respecLive. in acest scop se fixeazä opritorul I pe cär'ucigt,.:a opritor

tii''i.n alL opritor 2 pe parfea lateralå a saniei tiansversale (fig' 10'23)'
lìixalea se face cu ;nrttbttrile 3 9i respecliv 4, iat'-cot'rtacl'uì dinbre
celc clotrir opriL.oare se piocìuce prin iniermc,liul fa*ponului 5 ;i al capului
çuru¡.liri ,nicrometric 6 care sìrvegLe la reglalea finä a dcplasáLii saniei'
i)enLlu o singurä cobá se ulilizeazä nurnai opritoarele 1 ç\?'ial clacá este
neces¿tr sá se" realizeze mai rnulLc cobe fixe se folosesc pláci opril-oare
în
accla¡i niod ca la sl.runjirea longil.uclinalá În l.repbe, descrisit nìâi înainle.
tìîncl pIinclerea pieselof se facc În universal, folosi|ea optiLorilor
longil-udiiiali impune nLilizarea untti opriLor çi pentru picsa prinsá în
unive|sal, asl.fel ca pozilia axi¿rlãr a pìeselor sá rámîná rigu|os aceeaçi
penhu Loai-e picsele din lot. iu ¿rcest scop, fiecare struìlgal trebuie sä-çi
consLi'ui¿rscir un clispozil.iv sirnplu (fig. 10.24) forrnal, cìinLr-un cot'p conic
1,

ce se lnonteazá în alezaj ul cotlic al axultti plincipal 2' in paltea din

259
 fa!ã a corpului 7 sc introcluce un çurub J cu piulila 4 cle reglare. capLrl
çulubului -5, serveçte ca oplitor pentru piesa 6 pr.insä in ba.-cul'ile ? äle
universaiului L Cînd sLlungul are în clotalea sa un clispozitiv cu bucçä
elasLicä pcnLlu strîngerea pieselor', solulia est.e mai sirnplãr: sc fixeazil
în dispozitivttl cu bucçä elasticãr un dorn cu lungirnea neôesar¿i pe¡Lru a,
îndeplili funcfia cle oplit,or penLlu picse avîncl In cliarnetni crr uu mili-
metm mai mic decî1. diarnebrul cle sbrîngere al piesei în rinir.cl'sal,

I
7'.

42

6,

5.

Fig. 10.21ì. Opritoml pctrtm sarria it.¿l¡svelsal¿i lrig. 10.24 Opri{ol u I t¡'¡
I-.i'n lriesã¡

10.4. trìXECUT'\IltrìÅ {ìrtUIlIn,ûIt Ð}ì CX,IN tr'tà,Tlttrì

. li'o|ma;i climcnsiunile
iar în celo cc urmeazä
gãulilo.de ceutrare sînl" clatc îu s¡bc¡p.3.3,
se ar'¿rLãi modur cum sc cxecutä pe sl-r'ung ¿ìsernenea
gäuli.
I)en[rn piesele cale poL fi prinsc în univelsal, opelafia csre cî1. s.-
poal. rle simplã, întrucît. oclal.ã cu princlerea se face;i piesei_
lll ¿Lccsltl caznri cxistã certiLudinea cãr ganra clc centlarc ".niro.c,,r
s-¿r cxecrLtat.
cor-ecl.,
-î' centml piesci, iar toal.ãr instãiaçia sc compune cìin picsa _l
prinsir în universalul 2 gi burghiul cre cenl.rare J prinå la rîn¿¡l siirr î,n
u¡rir.crsalul cle gãulit 4 (Tig. 10.r5)- Aici piesa se roLóçte, iar.scula sc clcplu-,
seazä spre piesä cu âvar1s marlLlai realiZaL prin loLírea rofii ¿c nlî,riL a,
piipuçii mobile ce nu este replczentabá în desen.
Gaula cle centrare este formabä dinl.r-o parte cili*clricã termirratå:
cu o l.e;itnrir la 60o (tig. 10.26, a, Õ) sau cu corl ilc p'otecfie. arìicir. r_:i: r_ionã,
teçiLriri, u;ra la 60" çi alla la 120. (fig. 10.26, c;i r1).

360
 ffi
¿ Fbpup nobúi

Irig. 10.25. llxecrttaLen pe stLung a giturilot' tle cenIr¿tt'e

60"

b
,K4
'i r,à;1
/20'

,,..k4

d
"7)./)
2

Fig. 10.26. ljsecutarea gãlr.rt'ilot' clc ccnLr¿tlc :

û - cu sculä combinatá i D - clr llu|gtìiul I'

äpol ó" teçiiorui z ; c çí d - aceiaÞiproteclic
metociá
pã"-l,rJ e¿.rii de ceirtrarê cu oorl de

261
 Pcrrtlu execulalea unei gäuli cle centrare este bine sä se foloseascå
burghiul combinat cle cenLlare (tig. 10.26, a), dar în lipsa acestuia se
poate lolosi un bLrr'¡¡hiu normal 1 pcnLru partea cilindricä a gãurii de cen*
trare, ial par'tea conicir sá se cxecLrl"e crr un teçitor conic 2la 60"
(fig. 10.26, å).
În mocì trtt toLul asernirnãrtc¡r'se lcrzolr'ã çi problema executärii gäurilor
de ccntlale cu ('orì dc protcc[ic. in acesL scop se foloseçte un [urghiu

li'ig. 10.27. Iìxecutarea co-

nului gäurii cle centra¡e cu
cu!iIul

co¡nltin¿rL cle ccnLrar'(Ì cLt cÌotì de ¡tr.ol.ecÇie ca în fig. 10.26, c. ln lipsa acestei
scule combinate se cxecLrtã rnai întîi gaura cilinclricä cu un burghiu de
ccntlale 1, dupã carc se folosesle rrn tesil.oi'ra 60o cu con de proãeciie å
cû în [iq. 10.16, (t, sarr douir Le;ir-oale,'unul la 60o, iar la 120".
ceva rnai complical. esLc cazul cîncl ""1¡tårt
. pies:r are dimensiuni
girne nrale çi diarnctrrr rnai male decît alezaj ul axului principal.In acestr.
mari, lun-
condilii, clacá dirnensiLrnile picscri perrnil-, se poate faie prinderea unui
capãt al ei în universal, ial palLer opLrsã se poate sprijini în luneta fixä r
mont.alir pe s[.r'ung- (fig. 10.27). ciaula cilindr.icá se executä cu un burghiu
noIrnul, iur Le;iLuIa sc execuLá, cle regulá, ca o sl.runjire conicä, obiçnriita,
ln ¿rsc'renea cazuli, o atc'!ie cleosebitá trebuie acordatä pozifiei
piesei
.ìn luncLir sllrc a se eviL¿r asezarea încliiratä a piesei fatä de axa
cenLlclor'. Dacá clin.rensiLrnile picsei nr-r permil, gáurilor de
centr'¿ìr'c ¡;c strLrng, çi acesl.a csl.e caznl pieselol de "xecúta.ea
tliametru mãre, acestea
sc VoI r'raliza la o rnasinã specialá perrtru e¿iuri de centrare sau, iu
lipsa at:esbeia, la o rnaçinir olizontalä cle alezaL, În acest scop este necesâr
sit .se.iuscmne cu plecrizie punc{.ul unde se aflä centrul piesei gi unde
l'a..l.r'ebui execuLatã gaura clc centlare. Metoda cea mai rapide care poate
fi f olositir cu succcs, constir în utilizarea unei piese clopoti, prin alézaJur
cãreia trece dornrrl c.ãrlil.;i ascLrfiL la vîrf p. cu aces[ dispozitiv poziiia
centrului piesei se detelrninir aubornab numai dacä axa dôrnului éste'în
prelLrngilea axci piesei (v. fig. 10.28),

262
 11

",
Pozi\iaînclinatäadispozitivtrluidälezulbateeronateca$ifolma
corpul I al dispoziti-
neregulâtä a conturului piäsei pe câre se sprijinä
vului.
'-^Cì"¿ capátul piesei nu este prelucrat' iar diame-trul. axultii lnai
est.e
.ru *^i foioseçte dispozitivul clopot descris
mai mare de 50 mm, se

Co¡ect 2 6re;tt

Ftg.
-. 10.28. lnsemnarea pozi!íei gäurii de
õentrare pe suprafata frontalã a axultti

? +
2

\l Í-

Fig. 10.29' Trasat'cl celltmltti gãurii de celìtrare cu paralelul

sus. ln acest caz, pozilia ce'trului gá'rii de cenl.ra.e se traseaz¡ìl¡rcÌtlpepara-

fig'
í*f"1, i"r fazete iräsáiii siur nurt"tótnt" îu ordiuea efect.uärii
10.29.SefixeazäpoziliaaculLti,cuaproximalie,laînäl!imeacerrt'l'ttlui
piesei çi se traseazä clouä linii scurte la margineat strprafelei fronlaìe
(fa.za l); se roteçte piesa cu 180' 9i se traseazá alLe douä linii scLtl'Le
cat'e

pot fi deasupra sau sub cele clinLîi, ca tllmare a impr-ecizici fixãrii iDiÇiale

a âcului de trasare la Înãlfirnea ceubrttlui piesei (faza 2)' sc regle¿ìz¿i

pozilia acului la jumátatea clistanfei clintre cele tlouä linii alâttrrate çi
se traseazä o linie de diametre (faza 3) dupir care sc
|oteçte piesa din trott
(faza 4). Punctttl cle int'c|scclie
cu 900 trasîndu-se çi al doilea diametru
PctiLt'tt ca
al liniilor de diametru repi'ezinLir cenLlul gäulii de cenl.t'at'e.
burghiul cu care se executä gaula de centrare sá ntt devieze îu molnctttul
pätÃnderii în piesá, se recomandá sä se puttcteze i'te.sec!ia celo. tlottil
tinii de tliametru cu punctâtorul ca în fig' 10'30'
263
 w ¡l
,,..,,,:,,

.ta't
::l
Corect ,.ì1

,-!

--i
*{,
>J

Fig. 10.30. InSemnrtea cu purìc-

trìtorul a loctrlLri itnde trrrnc¿rzñ
sä fie execntâtir gaura cle centtare

6restt

^l
ç1
;

1 O.J. FtrìTì[,UCTT,TfI[I,\ G,{.URTLOR

I)c s llung, I)rclucrareìa gãrulilor se poate executa cu burghiul (fig.

10.31, a), cu cLrçitul (iig. 10.i31, ó), s:rn cu alezorul (fig. 10.31, c).
Giulirea cu burghiul csLc cle regulä o operaf.ie de degroçare în ur¡na
cåreia sLrprafa{a prelucrat.ir esle de calitale inferioará. Strunjirea ou ct¡*
{ituì polle fi cle dcglo;¿ìre sau iie finisare în care scop se alege în mod

f'.'' ;- . -1
i i":::-::'::lì
: --.- -.. \-l: :: :
tr.

r.'b( I

Irig. 10,:l l. \Ie[ocl¿r tle prelncrirre a gäurilor ìa stru ng

264
,¿oresprìnzátor forma pár'lii açchieboare a-cu!itulr.ti çi elemeuLcle fcgillltllui
vi.teza,tle sLrunii.e). lrr
ä" uí"lri"r" lava'sutr, n,íi,r.im.a -açchieie ;i
cle
n"tr"ínl, alezàrul se foloseç¡e pentrn fiuisarea gãurilol deoarece , itr utm¿r
ä**rf..i operatii, pr.ecizia ilimcnsionalä esIe asigrr.lrLi ptitt -tlitltt'trsitrtrt'lr
alezoruluì, iar supralaça alczaLá esl.e cle caìitatc snpcrioarii.

Ptnolo mobt/e
2
t,
Fig 10.32. llcnIineler tlilec[ici lt griu ÈÐ
rit'ca ctt but'ghittl / -[:

2
¿t

0 b
Fig. 1.0.:ì3, Univel's¿rì de giiuiit tolosiL ì¡ prittclcÌc:t bttrshielor (ìc) (li¿ì11ìctrtl rrlrtlir', ntir:

1n prircLicir s-¿r cotrsIa[¡rt. cl'r În Taza ilc ìnceptrL il {ártl'ilii, bLllghiLri

âre letì(iin!a clc a devia dc la cìileclia sa axialãr' cccr (le ârc ca urIIlare
o5!i¡o¡ea urÌor giìuli cxcentlicc ïi (ìventual Înclinate lii!:i cle axa l)iesei.
Сpãr folrnalca irrltralcici rte ghi<taj a burghiLrltri, cìilcclia s¿ì de deplas¿ìr'{-:
estô sLaliiliLiL rlc aceasi.ii suprä1aÇir çi ea ntt mai p()¿rIe [i scliimbatã cl¡tcir
uu eS[e cot'tìclar.'l't.¡1, ceea ce Sc poate face petrtltr ¿i otictrla coLccL di|t:c!ia
de ¿citlasalc a bulghinlui, Lrebnie f¿"rcn{. la ìrtccltttttil girrrrir'ii, înailll-e c¿.r
parl-e¿t couicir a r'îrfului accstLlia sä fi pãrl-r'uncl În lticsãr. In acesL scop se
îixeazá în J>olLcu!,i1. o tij :'r -l c:u aj uLor¡l citleia I'ol fi attulatc' priu împin-
gere, nriqile a¡:tte¡i cle Îircc¡rrrl, ale bttrg.hirrlLri 2 (fi¡¡. 10-32)' CÎncl ìrtrlghiLrì
üre coadã cili¡rllicir, princlclcu se iâcc într'-un utrilct'sal cle gáuri{- erbi;nuit,
dersfacelt'.¿t scttiei se
{fig. 10.33, a) îutr-e ll¿icrililc J alo acrcstuia. Sir'îngelca;i
265
 {

Tabelul 10.1
F
o)
@ fleg¡imrrl dc astlri¿te recor¡¡¿trtd¡tt pclrirlt oiìrtrirt'ir írt irrirl¡llirrl
I)ilnrctrul ì)urghiului, rìu)ì
ilfnterialul
Vitcza dc 1-5 72-22 22--i0
a ¡chicrc Lichidul de räcire
Bur trr/rttirr
Picsci ghiu At'ansrrl, nrnr/rot

Olel il 72-14 0,03 0,04 0.06 0,1 0 0.1 :ì 0,r 8 0,2 0,3
- - - - Drnulsie
o, ( 50 daNi mm2 l3 20-35 0,05 0,01 0,10--0,18 0,18- 0,3 0,3- 0,45
-
Olel A 9-10 0,03 0,0.1 0,06- 0,10 0,1 3 0,18 0,2-0,2-c
- - E¡nuÌsie
á0- 70 daN/mm2 D 20- 30 0,05- 0,1 0,10- 0,18 0,18 0,3 0,3 0,15
- -

Iron[ir cenruie ,{ 6- 10 0,05 0,08 0,15 0,16- 0,2 0,3 0,4

- - I iscat
12- 18 daN/mnr2 B 20- 40 0,07- 0,1 0,15 0,25 0,35 0,6 u,/-t,J
- -
l:'ontir cenuSie I 4-1 0,02- 0,03 0,0õ 0,1 0,1 0,12 0.12 0,2
- - - Uscât
18- 30 dar*/mmz B 72:20 0,05 0,1 0,1- 0,15 o,2*0,2-c 0,3 0,4
- -
A B-12 0,03- 0,05 0,06 0,1 0,13- 0,18 0,2-o,3
OleI turnat - Emulisie sau uscat
B 18-25 0,05 0,1 0,1- 0,18 0,18 0,3 0,3- 0,45
- -
A 50- 80 0,04- 0,07 0,1 0,15 0,7-j-O,25 o,25-0,4 Emulsie sau uscå.t
Tombac B 100- 150 0,06- 0,1 0,1-
- 0,18 0,2- 0,3 0,34--O,4

A 40- 100 0'tr 0,18 0,2'Ð 0,3-- 0,4

Aliaje uçoare D Emulsie
50-m0 0,15 0,25 0,35 0,4-0,6
A burghiul este din otrel carbon t
- burgHul este din olel râPid
.B -
, :*:-' l*..".*. l'**--''-t
 '".s

I
j
Ì

sfectueazá priD rotirea mançouului zim!.at 2, matlual sau

cu ajtrlolLrl l

;"ii ,, iar universalul îns¡çi ie fixeazä pri' introducerea cozii salc cotri.tl
l i" fó""çul pinolei. Existã çi uuiversalc clc gãu.it färä c.oad¿i co.icit. t

Ã""rt"" ai o coaclä prismaLicá pentt'u a fi plinse în pollculit (fig' 10'3:1. Ö)' l

Avantajul acestuia cìin urmä fa!á de rtnivc|salttl de gäurit obi;rruit

I
1

constä în posibilitatea ce se creeazá prin montarea sa pc cärucior', tlc

i
a
:

executa gäurirea cLl avans mecanic.

Axo
(concde
ì

':

.:.

Fig 10.3.1. Prinderea burghiulni cu co¿rd¿i conicã ltl

portcufit cu ajutolul unni suporI s¡rccial

$i hurghiele cu coadãr conicãì poL ri fixate îD por'lcu!iL (Tig. l0.lì4)'

rtar'penbrü aceasta treb¡ie açezat s¡pol'trtl 1în a¡a fcl, încît âxa btlr-
g¡iuiui montat În el sà coinciclir ctl âxa al'borcllti plincipll, ceea ce llu cste
greu de obfinut'
" 'f nh.lul 10.1 cuprincle cÎLcr a t'ecomandãt-i gcnclalc ctt privite la ¿rltl-
gerea regimului cle agcltiere peulrtl gãurirca cu bulgfiiLrl' Viieza cle a¡-
ãhi*." sJalege în lunclie cle caliLate a nlatcrialului dc plelucrat çi de malc-
rialul sculeif iar avaniul în fuac!ic rìc cliaurctlul bulghiului, malerialul
sculei çi de materialul Piesei.
Strunjirea gãurilot'õu crr!itul cslc dc îSCrrre.c{t o opela!ie obiçnttil'ä
ta strung çi ea- nu p|czintãr cìificuìtãr!i 1lt'ca mati în af¿rrä de faptul c:i
*-u*.ur.àä açrhiilor'çi a cirlclulii cc sc pt'oclnce sc face rnâi grcl-r, ial t'igi-
ditatea cu[itului esIe cu a[ît l]ìai rnicãr cu cÎL gatrra a|c ltr Irgitrca niai nrare
çi diametrul rnai mic.
Din aceste mol.i\ c, ì'egit)lul cle açciriere (r iLczir, ¿l\'¿llls îi adincilne
de açchiere) esle ¡nai reclui cìecît la stntujirca cxtclio¿tlit,. iat stlungilt'ul
trebuie sä âsigurc culit¡lui, prin fixal'e, o ligiditatc tnaxitnã, acìicãr dis-
iànça I cle la r,î"rf ul cu çitului pinã la primul ;trrtrb clc f ixare sa aibã t'119ï:.o
cea'mai micã, în funó1;e cle lurrgimea gãurii cc sc ¡rt't:lrtct'cazä (fig. 10'35).
Unghiurile clc bazå aìe culitul¡i (", 9:¡i y) sc rcgáscsc çi ìa cufilcle
de inte"rior (fig. 10.36). ftr gencre, cu!iielc pentr u stltrnj ilea. gãurilor {e
.diametru reiaÈí'rr rnarc sînt. alcätuite dintr-o bar'ãr 1, iar ctrfitul plopriu-zis

EJ#.
 fixat în capál"ul barei cu cîte un çurub g çi"
este (ie clirnensiuni rnici çi
eventual. o tijá i. Asezarea cufilului în capäbul barei portculit se face
în mod cliferiL, dupii cuni ganra esl.e shiiltunsä (fig. 10.37, a) sau înfun-
tlat à (ti:¡. I0.37, ¿,).

Iiolusilcâ o¡'rlitollt,lor la prclrrcrarea glulilor cu diameLre în tlepte

eslc ctt 1ot:ul ¿rsemiiuirtoare cÌu acee¿r clc la sl.r'unjilea cilindricä exterioarã"
i

L0t(it 6rcsil
ì

l
j

I
I

Fi:j. 1t).1'lir. Açozllca cu!ituÌLri cle stlLutjiI intcl.iol

I
3 ¿

Ct

b
Fig 10.iì{ì. tJnghiut'ile cuIilu- Ii'i:i. 10.37. Iìale porLculit. pentru strunjiri in-
lui cle intcrior terioare

Cerle palru cUarnetre în trepte ale piesei diu fig. 10.38 se strunjesc
pe ltrnginri dctcnninate de märirnca a trei pläcufe opritoale I, II, ItrI.
PläcuJa opritoare notatä cu cifra 0 (zero) se foloseçte pentru strun-
jirea suprafcfei frontale a piesei sau numai pentru reglarea ini{iatá
a oprilorultri fix 1.

268
 ploblemá
l,a pleluclarca |inä a gáurilor.cu alezotul tle maçinã' apare.o (fig. 10 3.9Ì
¿leose¡il. cle importa;; ?,ipri"ire la princlerea alezornlui
coi'cidä
lnbr-adevär, alezor.nl it.¡"i"'re ti" i,t ogå t*t fixat,
încîb axa sa sá
condilie are c3
cu axa cle rol-alie a piesei. Olice abaierc cle la aceasl"ä la f orma geometricá
uriltâro ob finerea "tio,:" tüpoufe!e cu abateri cle
corecL¡i sar c* o¡"r"àti ,fì*"ntiå"ote. Asemcnca
sib*alii pol" sä aparä
conic al pi'olei, coin-
aLi.rnci cìucl axa or"ro.uìoi, iixatrigicl în alczaj r-rl
'u
cide cu axa Piesei. poziliei sale
Firarea rigiclä a alezornlui face imposibilá corecLaLea notal'ä la capá-
oresii.e lfiu. 10'39, D);;;ttf;l abaterea cle la coaxialil'ate
forma geometricir ei climen-
i;;äl"r.;;,Ìi;;;;i,'; i,iii,*"1o în sens negaLiv,
siunile girurii alezaLe În acesLe conclilii'

P/oct de nosurct

Irig. 10.38. Folosirea opritorilor la strunjirea cilindricä interioar¿i

ar

0 b
I¡ig.l0.3g.Fixareaalezorulrritlcmaçinätnpinolaptiprrçiimo}rile.

ca alezorul de maçinä sá fie

ln iocul prinderii -rigicle, se recomanclá
fix¿rt îLi pinolä prin inteimediul unui dispozitiv cu artic'lalii
1, care sä-i
permitä ¿icestuia sä ocupe pozilia corectä în timpul alezãrrii
(fig' 10'39' ø)'
i. lngellere,alezareapestrungcualezorrrlseclesfáçoaráîncondiÇii
se aflá în jurul
.normale al.unci cîncl märimea adaosultti cle prelucrare
valorii de 0,1 mm (fig. 10'40), ceea ce Înseamná cä între
diametrul

269
nominal al piesei çi cel dinaintea alezárii poate exista o cliferen!ã de
aproxirnativ 0,2 mm.
_ In practicã, aceastá diferen!ã se ia înl.re 0,1 çi 0,2 mm. pentru ccle-
lalte elemente ale regimului cle agchiere (vitezã ile açchierc;i a'ans) se
vor Ina valorile recomandate în tabelul 10.2.

l:ig. 10.40. trlàr'irnea adaosului de

prelncrare Ia alezare

'l'ubclul 10.2
\Iitczn rìe açchiere, avalsul çi lichitlul rle rircirc rocor¡rnudaltr
penlnr alczarcA unor mateli¿rle

Vitezr dc açchiere
pcr.rtlu alt'zor', tn rn/lnln
llfaterialul dc Avansul. ln Licltirlul dc
prclucrat inrn/ro t l irci rc
alczorul din alczorul clin
olcl carbon olel rapid

Ofel çi ofcl tunrat. 2-5 3-6 0,3- 1 Emulsic

Fontá ccnuçie 2*5 3-ô 0,5- 3 Uscal
Tombac, alamä 8-12 10- 15 0,5- 4 UscaL
Duialnrniniu 15-25 30 0,15-1 Solulic clc sãpun

10.6. STRUNJTRIìA COIùICÃ

-Lr cousLlucfia clelorrnaçini,

asLfel cã prelucrarca
sr-rplalc!elc conicc au o largã r'iispîndir.c',
pe strung este o opcraÇie obiçnuiLir.
l\{etoda ulilizatá în rnod curent la s[r'unjilea suprafefclol ccrnire
constá în folosilea avansului manuâl al sa¡riei polLculit dupá ce at:east¿r
a fost Înclinalä cu ttttghittl ø corespurìzãr1.or înclinirrii conului ce se llle-
lucreazä (fig. 10.41). cu aceastã metodä sc poL strunji supr,afe!c conice
exterioare (fig. 10.41, a) çi suprafefe conice inIelioalc cu cn!itul ar¡czat in

270
rL4
âlùllrolu) 'tI? t
,I't'I 'ducqns u1 8re1 ed alulueza'rd 1u¡s InlnuoJ JolâlltJruals t.

E suB^13 cp uarucÉ1Jç i
rolalretu e çlunueur u"r'1o't utrd eutiqo as ¡ 1n1n11{ric
I

ed '€7'0I '3t¡ u¡ ç1up

'rnlnuoa elolucruolo a1uo1 rS aJrcoJ? lsoJ nE a¡ec
tt'rr[un'r'¡s l]uIallJq
-"r^ '¡fncl.rocI -IoIuì3s ueruse¡dap u¡rd 'actuoc ?P 'Icrucs
"t1ra (Zp'Ot '31¡) ¡nlnrqrl€c lu lnllu u¡ 1çdec un- ul
u¡ lecstureu ouluIçr rolurudtuoo lnlnsì]o]
¡nro1n[e nc 'alus 11tçt*14"i 1nà*t1 r(
urlnd IBuI nus llnw IeuI EIuBs çullcu¡ as Ius'IÐ'\iulì ug
1.r""'pi¡" çufd
Eruoqcs 'IT''01 '"olC
1¡JnclrotI ¡arues ¡n'ro1n!Ù nc ac!uoc 1r'rrIun'r1s
3
P

q B

IJ ì? çze?tu'tti al tlso¡d rÉ ec
$es IJnJ.II^ aJ:Iul ll'lJcllil3c PZEaxlJ a5'ç1rlunr1s
ll cluoc nJqllllc Inun B t:r 'lrincllocl u1
o}€1r?fuoc rscao¡e nc asatd lauìì llBs
lexr¡.r01'e.redutocSB?JtnunEcJlsoIoJuIç]suoclcIuuSIIIçlIIlcri¡t]arc13al
uarourfqo u1 çu¡d't'io o11uur leul
ap çprch:r çpolour ç,¡ 'esrrcsard IIrçuIIOul ur'rd ç1u1ceJoc IJ ìl çzllaulJll
tÉ trçtto1u1
ep a1u1.rda.r'o-ltsaccns i.tç"t¡t'tt'n rrrllo'r utztcortl ç) IcJìsÚ
Bã'ç^llEuIixo¡clu 1t',¡oi i'i"is ç'!* altuol alsr
i"rrtntt çilpul 1r:per8 lrìlnr't¡r clrurìrzI^Ip
'pïrã ;ir'e¡runrjcur¡'rs'ni eiiereao uc'Illotl
ocoJuoop 'çllclJlp alrìioJ
"1"potã o olse ' i111ric1.rocl taruìlsnJtcslnc
laluus E ctztca'rtl
uaut13
'Iolçc B oll'Inu03 tl'r1uad
-unl no ç1eÍìa 11nur loc nBS Pcltu Iìlur "1" "*iFttnl'o'ltlcoclsar ocluoc ¡eja'1u'rclns ¡u
rBrunu saccns t çl,tãroi l¡^eluocl EpotraN
" rqsuñ un-nc ç1eu'lcul :lsoJ € ìrlrl*s 'clunzu?
ä;;p;ï;;i"iitd.l" ';i;Þ" '
.el'or' ul .(, ,II,.0t ¡lj) sf t u¡ 1nÀrç1 nc nus Î,¡ 'f 1,'Oi
j31¡)
p1"tu'tnri erJrzod
 Cms
com¡nntor I.ii¡. 10.42. Iìeglarca inclinirrii
s:rniei cu ajntorul ceasului
conrpiìr'átor

'I
i

Õ(
,

-t

Iìig-. 10.43. t.ilcrncntile couuhri si poz.ifir saniei poltoLrlit

1n tirnpul stt'unj irii conicc

pozil-i\',0Ll riglã cle copia[., se allã leprezenbalä în fig. 10.<t4 çi se coiiìpune

cliir snpor't.ul ,l solitì¿rl cu cãìftlciortil sIr'lrngului, sania 2, pe care sc fi.\o¿ìziì
o placii crì l'ig-la dc copiat 3 çi giisicla 4 scliclarir cu placa 5 care, la rîrrduÌ
ei, cslc solicì¿rlir cu sani¿i porl.cuçil 6.
Iìigla clc col)ial" J sc poal"e loLi îrnprcunã clr placa sa în irrlirl rrnui
pivoL cenlral Iix¿ri. lle sania 2 çi se fixeaz¿i înLr'-o ¿tntiiniLä pozif ic ilclina.Lii,
de cxenrplu cu urìglìiul ø., ca î11 figurri, cr-Ì IuÌ'ubrlrilc 7 çi E. iir iìiri¡rrï
strLrnjirii c'onicc, sarri¿r 2 stä lte ioc liind solitlarizatãr cu bat.iLrl plirr tiia ,Ç'

çi supor'Iul 1í) li;rat pe accsta ; împt'euiiir cu cárlìcionrì sc clcpìrsc¿ìzå,

pc clilec!ia lorrgituciirralir, snportul l, iar cìisiera 4, r.rrmärincl i'igla r.le

272
 1.3, se tleplaseazii pe o clirecfie ÎnclinaLá cu
tughitll a anLrenÎnd în
portculil' 6 carc este solidar
iir--aãptorår.: placir ¡, sania çi cufiLLrl

înclinatä
"" i,1 accsr. nocì se ob!irrc cìelllasarea c'!.iL'lui pe .clir.cc!ìapa'alel cu
fa!á ctc axa cc'trc6."',i;;i ,^,ii" "är,,.io^ilui s,: clt'pìaserrzir
iri filel.äri'
aceastãr axä.C' u¡uto.ui-rigtci cle copiaL pot. fi realizate st.unj çi
conice, exlelioarc çi inl-erioare'
t .t
ô(l

f1

c/-
/i)
¡\

Axc centrclor
6
dc copirt
Iìig. 10.44' Schetna strunjilii couicc cn aju[olul l'iglci

Unghiul ctc înclinalie ulaxinìil c9.-sc' p,oate realizâ

in nrod obiçnui
cste ouprins înt'le 12 s¡i 15 glade'
"'' .igii ri" copiab
.., cu cltr copiat es¡e
ïå'gt;;;^ itirporiri.riJiri cte sl-r'u'jire couicãrcoricc 'igl.
cxl.crit.rL|e în rig. 10.45,
"'iiì:;;;ì;ìì ltenLru
rcÐrezcnt.al_ir ;;;iìr;; ,uprot.1"lo.
'ti,,,iitlii-^ stipIatcçclo^r jùterioare În lig' I0'45' 1''
pol, 1i slmnj it.e co.ic' ia înclinalii
Piesele ce se p.ell-,ã.*árå intt" vîi'fr-ri'i ¿ì päpugii
liu l]rea rtrari, pritl cleplasarca l,t.allsi,e,r.saìit cot.eslrrtirzillo¿ìfc
mobile.
SclteinaLitl,oasl,felclestr'tlnjircsepr'ezilrl-itc:rîrr'[ig.10.4{-ì.ìia!il
clc tungii'ea tal'¿rlá a ¡ticsei, cljs¡a'fa h' cri
cat'e
,i. J"ìi""l.t,r'.."notüi-li sc cáìcrtle¡.zit ctr 1'cit-mttla
i.reirnie clcplasal. "o,:i,üi pnp,';ii rnoLilc.

¡, :
Y:J 2i 1,, (10'1')

în care:
/¿ cu cal'e .Lrcbrrie deplasat cotrlltti pirpuçii mo*
csl-c clisl.ant.a
bile (fig' 10'47)' îtt tnm"
n1Q:
strungâruluj
18 - Manualul
 D cliametrul mare al conului, în rnm,
d diameLrul mic al conului, în mm,
I lnngimea suprafelei conice, îu mm,
L lungirnea totalá a piesei (distanfa dinbre vîrfuri), Îu
mm.

L
a

o
8

o b

'Irig. 10.,45. Schernele reglãrii clispozitivului de strunjire conicä

cu liglã de copiat pentlu stÌunjirea conicä a suprafetelor:
¿ - exterioarä; b - interioaù'á

olu
a \

X
iì I
L

Fig. 10,46. Schema strunjirii conice prin deplasarea transversalã

a pãpnçii rnobile

Exemplul. Fie de c¿rlculal rlcplesereLr lt a pãpuçii mobile, pentru a strunji o piesã

conicã cu urmäto¡rrelc dimcltsitrtli :

¡ : 42 mm, d : 2ó rnm, 1: 85 mrn çi ¿ : 180 mm.

Rezoluarc.' Se calculeazã v¿rlo¿rrea depla.säriì It cu fotmula (10.1) tn care se in-
lroduc valorile rlate
t'
tr:D-d xL-12*25 x18o: *180:18[mm].
2xl 2x85 170

"{¿74
 a päPtrçii rnobile" dintle
Datoritä cleplasárii Lt'ansversale-cle ...nt-.ri.. lltl se :lìt1:t"t
m¿Li face corect
vîrful de centr-¡rr.o;i'."r,J-gnurii
(fig'-10'a8)'-^-.:^x
^ r'îr'ful*i tle cenLt'are ntt rnaì corespttrtclc cu noua
Iìorma coulca a a pt
.csi,i
se folosi un r.îr'f de cen-
.it*ii", i.. ¡rt'tttt'tt o btrrrã sprijinit'e 'a
trarc ctt fonnir stt'l'lca'

Pbm & sPryin o PoPu¡Ìi nobtle

Fie. 10.48. PoziIirr rcciProcã a
Fig. 10.4?. Mãrimea ft a dep.lrrsärii o¿itii ¿. centrare çi a vlrfului
trânsversâle a PäPuçtl i. tlcplasirtii t t'¡rtlsversele
"^rula PirPuçii rnobile

10.7' STIìUNJIITEA IìXCIINTIIICA

Numãrrtrlpieselorcxcentriceestercl¿rLivIllic,(lllfaIltlrcicîrrdapare
piese esl'e neocs¿ìr' sil se cunoasce
necesitatea strunjirii urrei asernenea
pot ì,rriiuiïouä tipLu'i clc piese' unele
rnocrul c.rm r'ebuie p,.*;äJ.-:i; pot prinde
p.i'd între t'iit""Jöioitr'""tt ttt'i' iar
altele car(: sc
care se
ln univelsal.
Cîrrclprincler'capieseisefaceìntr'evir'frrri,sLrr-rlrjireltexccnLricãrSerea-
tlu c.uLi dï ce'l'r'a'c la disLanÇa
e

lizeazap'i. cxccur^;;;"; àiì,n^ir".".'i monLate

(tig. 10.49, u¡ çi't'ui¡ì*" p" r'iìrd a"ttp'oi*ç"i '4 înl'r'c r'Îr'Irtlile poziliei
pe irxa or- u, apoi
"p"lt'"ríttc¿t sLrpt'{ìfù;l'ß pún schimbrrlea
iîr'furilol clc p- axrt o' ]o' pt axa O'-o''
cenLrarci;
DacäexcentricitateaecsLeal-îbclemareÎrrcîLgaur'aclccctrtrat'es-ar
1ì' ; T' å' :;
ïîi*i:i
ffi iå: i riå r ir'åq:li tiurnair'å t' îi' ;*: : fr,r1l
pcnt"''tì putt" ti i iiiin
ff:t:'l'''::'á'
Dimen-
arlausá la luugimea;i;tJi " dc cenL'a'c
gät''ile-itia"pEtLcazit si sc execube Î*
si.niic r" prirt strunji'e
bune. Dupã"t"guiï;Ð;î;i"ììt;lt fla'[a'r"
;;.i;;.;;.,iì'f ,ì"gii".'o
condiLii'ançci
asl,el cä în final, pi*i"u,i'niin. .i uo.-ulit p'csc.isir î. desenul
de execulie.
27b
 llacä form¿r piesei nu permite prinderea îutre r,îrfuri, strunjirea
excentricä se va puLea electua prin fixarea piesei în Liniversalul cu
,trei bacttri, asa cum se va aräta în cele ce urmeazã. Fie, cle exemplu,
piesa din fig. 10.50, n, folrnatä din trei suprafele cilinclrice (suprafe-
{ele 2 gi 3 conccntrice înLre ele, dal exccnl.rice fa!ä de suprafafa 1).
þf ärimea exccnl"riciLåbii a f osb îltsemnatä pe clesen cu e.

0t
0,

b
Iìg. 10.49. Piesc cu snpla{cte excentrice

2 //t

s AJ

(l b
Fig. 10.50. Plililg¡er cxccltlicã lu universal :
¿ supnafå1â de prilìdere i Z çi J suprafete de prelt''orat
- a * ¡ùãcu!å de adaos ; I, II Fl III- bacurite univerialului.
;

Este çtiut faptul cá universalul se foloseçte în primul rînd la strîn-

€erea concentric¿ì a pieselor. El poate fi folosib însä çi la prinderea excen-
'tricã, dacä în dreptul unui bac se intercaleazir o pläcu!ä 4 între piesã çi
.276
 ì

¡'

bac (fig. 10.50, ¿r). Realizarea unei anumil.e cxcenLt'icil"á!i ciate e corespunde
unei'airumil-e grosirni I a plácLrlei, grosirne ce se poale calcula ctt formula
3c*¡+yn-uz
t, : ___ (10.2)
2

'i¡r cat'e :
I esl.c grosirnea pläcufei dc adaos, În rnm;
e excenl,ricibatea piesei, îtt mln ;
D - diarnebrul cle strîngere (iig. 10.50, ¿ì), îu rnm.
Ín fig" 10.50,-ü ct I, II çi III s-au noLaL cele 3 bacu|i ale unive|salului.
Iìxemplu 1. S:i se strunjeascã o piesä cxcentlic¿-r cu cxcctttricilatcir r[c 2,4 mrn,
qtiind cà diametrul prirÇii cle pt'ìndere este l): [ì0 llìrn.
' Rczoluare. Pentru a executâ aceest.ã strunjirc eslc lìeccs:ìr sí se afle ctt rle rnare
trebuie sã lie grosimea pläcLrlei rle adaos astfel ca sú sc rcirlizczo erceutricitate¿l datã'
-.llrosimea I a þlåculci sc calcule¿rzã cu folmula (10.2) ìn cat'e sc ìnlocrticsc iilercle cu
valorile date tnai sus.
sx z,+
- oo + -J-x 'lr
2 2 '/ô0ã

60 + 3ô00- '7,28 _- 52,¡i +f558272

t: 7,',2
-
'2 2

.å.gadar, dacä la pt'ilderea piesei se açazå ln[re piesä çi unul clitttt'e bacliri, o plitct-tfã
groasá de 3,53 rnrn, ic obline o prindere excentlicìi, cu excerttt'ioif-rte¿r de 2,'l rttnr adicå
stlf clt a fost indicat În exemplu dat.
Grosimea f a plãculei poate fi determinatá mai sirnplu folosind
valorile coeficientului 1( din tabela 10.3 a;a curn se aratä în cele ce
{trmeâzá. Se calculezá mai ÎntÎi raportul dintre excenl.ricil.al.ca daLá e çi
diamebrul D al suprafelei cle prindere a piesei, raporL însernnat au fi
-t?:'I)
lui ÌÌ, valoarea cca mai apro-
Se cautá apoi în tabela 10.3, pe coloana
de cea calculatä çi în dreptul acesteia, pe aceeaçi linie se gãscabe o
valoale penbru coeficienbul 1{. Valoarea lui 1(, asl"lel cleterrninâtil, se
"uiatá
,introduce în formula penl.ru del"errninalea grosimii plácu!.ei I
t: I( x D, i10'3)
,f,n care 1( este coeficicnt¡l ales di¡ [abelul 10.3, în fulcÇie de rnärimea
,R, iar D este c diametrul suprafel.ei de strÎilgere.
.t1'7
 TabeIuI IA"&
Valorile coellcientuh¡i I( peutru doterminarca grosirnii ptåcutei
err lormula (f 0.3) in lunctie ile ra¡rortul fì

n K Iì T{ ft I{ n ß.

0,005r 0.008 0,055 0,08.1 0,1 05 0,149 0,15õ o,2L5

0,010 0,015 0,060 0,000 0,110 0,15 ô 0,1 60 o,?.21
0,0r5 0.02:l 0,065 0,095 0,1 15 0,1 63 0,1 65 o,22V
0,020 0.030 0,070 0,102 0,720 0,16 9 o,770 0,23S
0,025 0,038 0,075 0,109 o,725 0,776 o,175 0,241
0,030 0,04 5 0,080 0,116 0,130 0,182 0,180 0,249
0,035 0,053 0,085 o,122 0,1 35 0,18I 0,185 0,254.
0,040 0,060 0,0s0 0,12 9 0,1 40 0,1 95 0,1 90 0,26{i
0,045 0,06G 0,095 0,136 0,145 0,202 0,195 0,269
0,050 0,073 0,1 00 0,143 0,1 50 0,208 0,200 0,27å.

Exemplrrl 2. Sã se calculeze grosirnea I a plãcujei de acìaos pentru strunjiîea excer?*

tricã a piesei rìin exempluì 1 (e : 2,4 rnm çi D : 60 rnm),
Rezoluare. Se calculeazã raportnl I? çi se obline

: c 2.4
R =- o'o{'
-: rd
Se caut¿i În fabcluì 10.3, pe colo¿rna 11, o valoale clt rnai apropiatå de aeeea rezu&-
Éatã.<ìin calcul (0,04) çi se gåseçte chiar aceastã valoa¡e; ln drcltul ei, pc aceeoçi linÍe"
se cite$te dircct valoarea corespunzätoare a cocficientului 1{: 0,060 caie introdueå ln
formul¿r (10.3) perniite determinarea grosimii plàculei
I : Ii x Ð : 0,060 x 60 : 3,6 [mnr].
se constaLãi c¿i pì'in cea de a cloua metodä, folosind valorile cuprinsr:r
în tabelrrl 10.3, s-a obÇinut valo¿ìrea 3,6 mm fa!ã dc 3,53 mrn cît rezultase
clin calcrrlul cu forrnula (10.2). Diferen[a de 0,07 rnrn (7 sutimi dc rnili-
mcLnr) este ncglijabilã asLfel cä rnetoda a doua fjincl ¡nai comodä gi rnail
rapidri poat.e fi folositã cu succes în placticä.

11. FTLETAREIT PE STRUNG{JI, NORMAT,

11.1. GENEnA.LITÃTI DBSPIìE IìItrI'TE

Elelnentul caracteristic al tuturor mecanismelor çurub piuri!ã este:

filetul. Acesta este un canal elicoidal, practicat pe suprafa!ã cilindricàå
sau conicir, exterioar'ã sau interioarä a pieselor. lÍarea varietate o¿r
-
g7B
forrnã çi dimensiuni - a filetelor face necesat'ä clasilicarea lor din
snai multe Puncte de vedere.
Dupä sistemul cle mäsurä folosit, filet'cle se împarL În iileLe rne-
ctlnosc
trice si fitete în toli (Whitrvorth), ia. dtrpä forma prr-rfiltr¡ri se
;il-r" ä.;;iñ ì,ì óó; (ìietrice) ,rú'l^ sl' (in .!oti),.t'apez,oirlarr', pãLrate,
It*iártoau, rotuncle eic. (fig.'11.1). I)e regulá, filelele trapezoidale au
;;gtrñt Ér"fitul*i ¿"ï0"'(fig 1r.i, c), iar ùr cele pätrate adîncirnea file-

60'
r-ì
p
55'

\ \ \-
C
o b

3'

'Èt
s
t,
d
Irig. 11.1. 1-iPuli de filcte
¿¿-meüri,c;b-În toli lwh.lt\¡/o,rth) ; d - pátrtt ;
: c txapezoldalpasul
¿-rotund: * f- täiãstr¿u ; s-a notat-d.iametrul
cu : p -.
lnterior
fÍIuttrlr¡t ;
d diam ãiiui extertor : d, -

'tului Ãl esteunegalä cu láÇimea canalului l', aslfel cit lottna liiotului esto
Íntr-adevár pätrat (fig. 11.1, d)'
Fitetul roLuncl (fig. 11.1, e) este mai rar îolosit, ia| p|ofilul ca¡ralului
säu este format dinîouä linii scurte înolinate la 30o si racordatecum
cu
profilului la fiietul fer'ãrstrãu este clc 33o aça
ãi"" ¿* cerc. Unghiul
*" pe schila"din fig. 11.1, f. Dupä sensrtl miçcárii cle înçttrubare se
"*¿"
ãeosetes" fitete pe area-pta, la äare iotirea cle înçurubarc cste
Î' senstll
,de rotire al acelor ceasornicului çi lilebe pe stînga, unde sensul de rotire
¿rentlu înçurubare cste invers celui dinLÎi'
Dupä numär'ul de incepr'rluri filetele pol' fi :

cu un singur' înccpt"tl ;
- cu mai multe încePuluri.
-Cele cu un singur Începul (fig' l1'2, tr) se ìnl"îlnesc î¡r mod cltient
la çuruburile obis¡nuite cle str'îngere. un asttel cle lilet esLe alcãituil
ditìlt'-un

8t0
 singur canal clicoidal, sprc cleosebir.e clc ccle cu rnai rnnlLe i¡cep¡turi,
care si¡it alc¿'rLuite diri tlouã, trei sau mai mulLc c¿ìu¿Ìle elicoiclale, pàralele
çi echiclist.aui.e între clr:. filcL.rrl cLr rrai rnulbc încc¡rut.ur.i searnãnä la
prinra vcrlcle rru cel cu un singur'încc:pril, gi rrumai clLrpiì o ccrcct,are atentá.
se ¡loattl ¡;t¿llliìi t'xact. num¿'rnrl clt: înccpuLuri. Un filct cu clouãi începuturi,
(fig-. 11.2, l)) ¡r'c rlorrir c¿rnalc clicoiclaie pararele arc cirror î¡cepuLuri au
fost ncitatc crr l;i 2. in placticir, începuLurile fileturui nu sînl. ingirate
ca pe rlcserrrrl ar¡rinti[. ci sc gliscsc în acelagi plan, iuLr'-c.l
PulLc çi în cea-.

i¡.sulitþity'ui Îtsu! f¡/eluhi

:.!!t{!iui luu/;'trub:i/ti lhsu/ ¡.trcbu/ui

0 t) C
l.jr,
11.2. l¡ilcte crr rrnLrl si ctr nt:ri nrultc lnceprrtuli:
I - cu uu siilêlur inceÞut; ¿r
- cutìolrá lnccputu¡i; c _ crl trei incepu_

Iailä a ¡trrtrÌrtiltti, ¿ri;Ilcl cir iclcntificalca lol se r.rbfine ¡rrin lot.irea su¡ul¡u--
lui. ln lìg. i Ì.2, r: c.slc leprczcntai. un lilcL cu trei înccpul-uri ¡nde se l.roaicr
obsei\ a cir tclc Llci canalc clicoiriale rror-at.e ul 1, z çi J sînl. iclcnLice si
la ¿iccr'¡si riisiantir rrnul clc ¿ilLul.
l.i,risirrrfa lilelclol cu nrai mulLe înccpul.uri a fircul. sir c-s.isle ¿ife*
renlir iir'LLc lrasul çrrnrl;ulr.ri;i ccl ¡rl Iilet.r_rlrri, difcr.errfir cr.. nu cxistÌi i¡r
cazr.rl Iilcitlrrt'cll llì'r singul iticeitul- çi r-rncle pasul gr-rlubului se co¡fLru¡id,
crr ccl al IillLuìui (lie. 11.2, u),
l)¡rsrrl IlleILrltti trsic cr.tal cn pasul elicei catr¿LlcloL clicoidale
¡i cr.itlent.
es[.e ¿rt'cl¿l-si pc:niltt toaLe c¿riralclc filetului, St.runearul, ercc¡tîncl 1ìec.are
c¿i¡i¿il ìti ¡lllt'Ic, trc.l-¡r.rie sä crrtroascir lorrna si clirnctrsirruilc salc.
l]rccuff]
çi tlisiania clinlrc cân¿ile, c¿ìl'e ìIu csLc altci:r'a clecîL pasul;¡r¡ì-lului (lig.
11.2, l si r).
I)u1,-ir sr.iPrafa!a pc c¿Llc sînt cxt:cutatc, fijcLclc sînL, cxi.ei.iorre s¿ru
iuleliolr¡c, tilinrl lir.c sarr t'r,rlrit.c.
Prccizarca pc tlcscnul piesci, cu ¡rlir.ilc la Lipul de r,ilcl. c:e tlcbuie
execLrtat, sc. I¿ìce cu aj utorul unor sirnbolnri, aça culn s¿ ar.¿lLã în sutr-
cap. 5.11.

280
 Ir.2.,1SilUTt[Èri,\, t]ONllIìOLtiL $I I'nINI)lì1ìIì:T
cIJIIITIìL0R I)Iì F tt,lìT'\T
ln rnocl rìorrnal, cufilelc cle sLlung inclusir. cclc llcntru filetarc, se
åscub în sectiile tle sculãtrie aìe uzinei, asl"fel cir sLrttttgaltrl poa[.cr ob!.itle,
.ia cerere, cu!ilul de cârc at'c trt:r.oie, gal"a ascu!i1". Ilneori însii sLrttngarttl
insuqi esl"e aceìa cale-;i coufec!ioneazir cu!iLul cle filctat, utilizÌrrtl în
acest scop, pcllizolul exist,cnt î¡r atelielul respcctiv. r\scrr!ilca cirfilului
fác,îucht-sc Ìììantríì1, csLc nccesar ca uneìtirll clc vilf e ul cr,r!itului så fie

o b
Iìiil-. 11.i1. \'ct'iIic¡tt'c¿r cLrlitultri cle lilctal ort çrtblortttl:
ø filete metrice sau in toli ; b - pontrlr fileLe tra-
- pontru pezoiclale ;I
- cufite ; 2 - çabloane

verifical. cu çablonul (fig. 11.3) asl.fcl ca în final sir se oblinä totu;;i fot'rna
çi dimensiunile cele mai corecl.e pent.r'n pall"ea activir a cuÇil.Lrlui cle [iletat,
d.'ala de clegaj are a cLrlil.ultri dc filclal., in speciaì:i cufil"uliti ctt c¿ìrc se
face finisarea filci.ulrri gi care clãt form¿r finalã a plofilultri acesLttir, [.t'e-
.buie sä fie planir çi dacá rÌ1¿ìl.erialul piesei pct'tnil.e, unghiul cle ck:g-aj are
sä fie zero (fig. 11.4, a). Cincl Ia!a de clcgaj ale esl-e o strptüfalri ctirbä
,(fig. 11.4, b);i Ilanculile plofilLriui IilcLulLri vor- rezuit¿r ca fiiutl f olrnate
din lirrii curbe, c.a în fig. 11.4, c. La ascufirea cLifibulLri de {ilet¿rL sc rcco-
urandá sãr se linir conl. çi cle inciicaÇiilc date în subcap. 1.2.'1.
I)e rnodul cnm esle fäcubä plitrclelea cuÇiLului cle ïilctat. în ¡lort-
cu!it, clepincìe calil.atea filebului crecuLaL, forrna plofilului si lllecizia
acestuia. InLr'-acl¿r'är', cu!.itul de filel.at fiincl çi el uti cu!.il cÌc strung,
va trellui açezal. în primul rînd- îu aça fcl ÎncîL r'îL'[trl s¿rtr sit se
- vîr'furilor. Il¿rr acesl. lucru nu esi"e suficient iutrucît
gäseascãr la îuállirnea
çi pozifia în planLrl or-izonl-al are o mare impoll,anÇá clo cl¿rLa ace¿rst¿r.
O metoclir larg r-rtilizatä cle sl.rungat'i pentru ariezareit corectiì a cu!.i-
tnlui se bazeazí irc lolosii-ca çablonului agezal ¡te su¡tralliÇa llicst'i, ca
î¡r lig. 11.5. Ðal rÌlcLocl¿ì cea tmai corecL¡r, ce ¿rr IreÌ.¡ui lolositir dc c¿itre
() l
a,tt
'-) L
tofi strungalii, are Ia bazä un microscop cle construcÇie specialä f, prir
al cãrui ooular 2 se pot, observa, în acelaçi timp cu vîrful culitului 5"
unghiurile dc 30o,55'çi 60" (fig. 11.6). Microscopul împreunä cu suportuÏ
säu ,3, cle formã prismal-icã, se açazä pe suprafala cilindricä a piesei'ce
urmeazä sä fie filetat.ä, sau pe un dorn cilindric 4, prins Între vîrfuri î*
mod special pentru accst scop.
s Corecl G¡est

Corect Gresit

0 b

v,eß¿/k,
C

Fig. 11.,1. Âscrr f irca cufilttltti de Iiletat Fig. 11,5. l\çezarea cufitului de
filetat cu ajutorul gablonului

Fig. 11.6. Folosirea microscopului.

pentrn açezarea corectä a cufitului.
clc liletat

5 Jt

$ablonul de lilct poaLe fi folosit çi pentru açezarea cufitului de filetaÈ

inferior (fig. i1.7, u). În acesl- scop çablonul însr,rçi Lrebuie açezat pe o
suprafa!ã planãr, perpendicularãr pe axa piesei, care poate fi chiar suprafa[a
frontalá a ¡iiesei, clar aceasta numai aturrci cînd diarnebrul gäurii este
rnai mic clecîl lungirnea çablonului sau cÎnd gr-osirnea I a piesei esle sufi*
cient de rnare peutru o açezat'e bunä a çablonului. Uneori se foloseçteo
riglá cu laturi paralcle I care prezintá însä un mare clezavantaj datoritä'
clificultã[ilor ce apar la manevrarea aproape simu]tanä a prea multor
obiecte ca riglit, Þal)lon, cheia pentru strîngerea cufitului çi cufitul ÎusriçÊ
care Lrebuie rni;r:at conLinuu pînã la ocuparea unei pozifii corecLe"

û82
 La filetarea i¡rtclioar'á nu se pot obselva poziliile succe'sive ale cuti-
rbului ceea ce în cazttl girurilor Înfundate çi cu cliametru rnic, are ca urlnare
1..
.uneori pät,runclerea cuÇilului în peretele cle funcl al piesei, iar asemerrea
situa{ii pot duce la ruperea culitului, rebtttarea piesei sau la alte conse-
cinle mai mult s¿tu rnai pufin gr¿ìve. Pentrtt a eviLa urmärile mentionate
ise traseazä pe cu!it, înainte de a începe filetarea, tln sernn ctt ci'eta, care
sá indice lucrãtorului rnomentul cînd vîrful culitulLri a aj uns în degaj area
ft:ilefiului piesei (fig. 11.7, b).

--T-

0 l)
Fig. 11.7. ,\çezarea cu!itelor cte-filetat i¡rtelior

Fig. 11.8. Açezalea culitului pentru filet trapezoidal

FiÍetele trapezoiclale interioare sau extet'ioarc cu pas tnare se reali-

'Åeaz,ä in douä etape disLincte. Se execul-ã rnai întìi tlegroçalea filetului
arl un culiL drepL, ca pentru un filet pãLral". ¡\cesLui culil ntr i se impun
rondilii speciale de prindere.
ln cea de-a cloua etapá, finisarea filelülui, sc impune ca fornì4,
dimensiunile çi pozilia corectä a culitului sir fie asigulale cu cea mai
mare precizie.
IloziÇionarea corectá a cufitului pentru fileLe t"rapezoir:l¿ile exterioare
¡i interioare se poale face de asemenea cu aj utolul çablonultti de filet
{fis. I x "8).

283
 Dupir fixarea cu!iLulLri ;i reglarea completir a sLrungnlui în vede-
rea filet¿il'ii, se recoilìancìä sir se verifice pasul filelului plintr-o urmä
foarte finir lirsatä pc suprafa!a piesei cle r'îrlul ascu!il al cuÇitului, verifi-
carea Îiìcindu-se cu aj uf-olul lelei cle iilet (fig. 11.9).
1eru f¡/e I

li-ig. 11.9. YeIiÍicare¿.. pasnlui filetutrui

11.3, ntråìU0ÐÏì llE rrILtrì'I"\RÐ CIJ CLI'llnruL

['letocìa uliìizal,ãr la exectrtat'ca fileLelor notmale, metrice ;i Whit-

rvor'[h, CotìSlä in lolosirea ntlln¿li a avansului trânsveLsal S¿, dacã male-
rialul ¡ligsci tlir açchii cle rupcre culn csLe bronzul, fonta (lig. 11.10, a).
PeuLni lnat.crjalcle c¿rre datt açchii de culgel'e, filetarea este mai dificilã"
lllalrslels¿rl de piitrundere m¿ìi trebuie atlãrrgat la
illLl'uciL lit ar.ansnl
fiecalc tl'ccet'c çi ttu avatts longitudinal s¿, spre ¿r se evil.a açchiel'a simul-
taná crr alnbt:le tiri;uli ale cu!ittrltri. ltl acest caz, f.azele prirnelor patru
treceli, nolale ctt cifle romatle de la 1la,lV (fig. 11.10, ð), sînl,: 1-pä-
trr¡ircìclea ini!ialir În piesä cIl avalls|ransversal; II --- deplasarea late-
ral¡ì î crr !itul¡i cu clisLanÇa i, spre stÎnga; III cleplasarea în sens
irive rs, sì-lìe dr.capLa, cu cìisl-a¡ta i f i -- 2 x i -
(În tirnpLrl trecerilor cu
rleplasirli llielale, r'îrlirl cu,LiLului a t'åmas la acelaçi nivel) ; IV depla-
-
.^,:",l r¡,.. stittga cu clisLan!a i ¡i a cloua pãtt'nnclei'c cu a\'âns l.ransvet'Sa}
in aça lcl, încîi" arnbele lãii;uri ale cu,li{.ului sá nu a;chieze pe l.oaLir lun-
gimt'a lol', ci uLtrnai pe pot']iunea ctl c¿ìre a pãtruns ulLima clal.iì.
Ire rnirsurir ce cri çiLul pirLruncìe în piesá, iar adîncimea IileLuh,ri se
apropic dc valoarea sa fi¡ialá, cleplasär'ile laLer¿rle trebltie sii aibii valûl'i
dìn óc în cc rn¿ii tnici, ast.fcl czt ttçchiile sá clevinä clin ce În cc mai subl.iri
çi linisalca filel-ului sã se poal-ir facc în bune coudiÇii. Deplasirlile l¿rterale
Áe obIirr cu aj utorul saniei l]ot'tcufit iar înregistrarea clcplasãr'ii se face c.tt
ajutolul iarubrtt'ttlui glaclat.
ù{ei:oclr accasLa csÙc obosiLoat'e penLnt cä pretinc'lc o ln¿ìre lt-eirfie tìirl
pallea stlnnganrìui, mai cu seamir claLoriLä clepìasilrii laLeraìc a cufiLultti
în aurbelc s(lltsrìt'i"
O sirlplificari: sc letalizeazá cìacir în asemenea c¿lzut'i se icllose;te avan-
sirl ì¿rtcr'¡il înt.r'-uu sittgur sens (lig. 11.10, c). 1n acest caz pãtntncìerea
cuçit¡lui se face pe rlouä cìirecIii, I'aclial çi latelal, asLlel cir pcnl'ru fiecare

284
trecere t.rebuie sá se calculeze cu exactita[-e valorile avansuri]or Lr-ans-
versal s¿ çi lateral s¿ (fig. 11.10, c). l\{etocla care asignrä cele mai bunc
condilii de açchiele, o ¡ti.oclucLivitate riclicatir, çi care se poate aplica cu
succes, mai ales la s[r¡njilca filetelot' cu pasrtl lel¿rtiy tllarc, este cea
reprezentatä în fig. 11.10, rl. pent¡u lilete metricc, sa¡ia port.cu!il. este
rotitä cu 60o, asLfel ca clireclia cle clcplasare a culilului sii lie paralelä cu
unul din flanculile filctului. Cufil"uì ascuÇil" la 59o se a;azä ca în figula
amintibä çi açchierca se proclttc.e cu utt singur t-ãriç care ¡rir|runde pe direcþia
avansttlui ìnclirral s¡.
Olclinea clel-a¡árii agchiilr-n', cl¡pã aceastä rnel.odä, a fosl. nì-lmerotaLä
cu ci-fre cle la l la 1V pc iig. 11.10, r1.

I
I
51
I
It I
þ
I

0 b

t 59',

,'M It

J+
d
I.'ig-. 11.10. lle todc cle Iilctatc

i¡
ge¡cr-al, IileLete Lt-aitczoidnlc sîlit fiìctc ctl llas lì1îre, astfel cá la'
executarea lor se disting cel llttIin douãr faze, ttna de deqro;arc, cu cufiLe
de canelal., iar cea.laltii dc firtistLre,;i aceasla oii cat'e ar'{i lncLocla clc file-
tale.
tlna clintre metodele utilizate rnai des la cxecnLarea filebelol l-rape-
zoiclale esLe reprezentatä prin schilcle din fig. 11.11. Cr:Ie ¡raLrtl faze ale
sale notal-e cLr ct, b, c çi / se poL realiza c.¿l patrtl ctrlitc îu cazul cînd
maLerialul piesei dá açcliii de crtrgere (o!el, alamir ctc.) saLr tlulnai cn ciouãr.
cuÇite, unnl de clegroçat iar celãilalt penLrn finisal-, atunci cincl mal-erialtil'
piesei dãr agcìrii cle rupere (blr-rnz, fontä ctc.). 1n prirna fazir se f:rce degro-
çarea cì-t un cLl.tiL cle canelare 1 pînir la aclîncirne¿r firralir a filetuiui.
Lãlimea 1, a vîrfului acesLui r:r-rÇib tlebuie sä fie cLl circ¿ì 0,1 tntn mai

285
ry*
::

micä decît lãi!irnea fundului lilctului în faz¿i final¿i 1r. f)egroçari:a Il¿incu-
rilor filetului se face ctt clouãt ctlçitc, culiLrtl I pcntru fl¿incul clrept, iar
culitul .? penLlr-r Ilancui sLîng. tììnd matelialul piesei esLe bronz sau fontä,
in locul ¿tcestor Llei cuÇiLe se poate folosi ulrttl singur pentru clegroçare,
acesta avîncl fortna cuÇit,ultti 2 sau 3.

b
.ruru 0

Hb

C
Fig. 11.11. lixc- Fig. 11.12. Iìxe-
cutarea Iilctului cutârea liletuliti
trapezoidal cu trapezoidal prin
patru cufite metoda dcgroçãrii
1n tt'epte

Cu[itul cle finisare 4, dîncl forma finalá canalului fileLului, Ir'ebuie

sá fie ascLr!it.;i agczat corcct'. ;\claosul de plelttcrare läsat în urma degro-
i¡árii are valori mici, ¿rstfcl cir agchicrea clc linisale se va putea executa în
final cu amllelc täiçuli ale cu!iLLrltri cle finisare 4. Va fi evitatä cu grij ã
açclìierea cu toaLe trei täiçurile cLr!iLlrltti deoalece, tle cc:lc lnai mulLe ori,
.aceasba esLe cauz¿ì ruperii cuÇitului sau a obçiììerii uneì caliLã!i infcrioare
a suprafelci flancttrilor'.
Metoda cìeg|ogir|ii în tr-eitte (lig.. 11.12) cste alcäl"uitá din t|ci faze
(4, c) gi se exectttá ctl trei cufiLe ( 1, 2 çi 3).
' bCuçi cuçiiul cle canel¿rt l se erecul"ä plirna palte a canalului asllel ca
între vîrful cuÇitului çi pozilia finali¡ a lal"urii proiilului sá rámìnä un
a{aos cle 0,3 pî¡ä la 0,4 mm (fig' 11.13, a). Lungimea larnei culitului å,
cu care se execubá cea de-a doua fazá a filetärii (fig. i1.13, Ö),n¡ trebuie

286
sä fie prea mare ; se recomandã ca între suprafala piesei çi corprrl acestuiì
cuçit Jä fie o disLan[ä de circa 2 mm. Finisarea filetului trapezoidal, dupä
degroçarea în trepte, este asemänätoare cu aceeâ din cadrul metodei pre-
cedente çi se executit cu culiLul de finisale 3, r-espectÎndu-se indicatiile
dal"e anterior.

03 0.t

s
0 b
Fig. 11.13 Dimellsiuni caracteristice peniru degroça¡ea ln
trepte a filetultli

11.4. STRUNJINEA FILETIìLON CU ]I{AI MULTE

lncriPurunr

A strunji un filel. cu mai multe începuturi înseamnä de fapt a executa

nu un canal ci douá, [rei sau ntai mull.e acìicãr a[ÎLea cîLe începuturi ale
filetul respecliv.
Fiecare canal al filet.ului cu mai nÌullc începuturi sc realizeazã pe
strung în aceleaçi condi!ii ca ttn fileb nolr¡ral, ct-t utt si¡gur început"
Deosebirea fa!á de sbrunj irea utrui lileL not'lnal cons["¿i în faptul cä
exisl"á mai mult0 canalc ¡lalalele iclcniice ;i cã esLe ncccsat'il tt'ecerea
de la prelucrat'ea ttntti cartal la irleltlcralcli altrria, It'eccre ce tlebuie sä
se exccttte ctt ttìare plt'cizie'
Pentru realizarea acest.ei.tlccel'i sinL rnai mttlLe tneLode dintle care
cea lnai cornod¡t, clar mai pu!in plecisá, se t'edttce la cleplasarea longi-
tudinalãr a cu!itului plin deplas¿ìt'ea colespunzir[-oare a saniei portcutit ;
pentru un fileb cu douit începutttri, deplasalea cu!iLului este egalri cu jumä-
tatea pasului file[ului, pentrr-r un filet cu trei înccpuLuli cu o Lreime
-
de pas, penbru patru începululi nn sferb de pas, penl,ru cinci ìnceputuli-
o cincime de Pas etc.
Metoda dcscr.isä mai sus se poaLe aplica cu succes tlumai atunci
cîncl, pentru executarea ritìuia ditti.re callale, cu!iLul nu Lleblrie sá capete

287
 nle¡medtb¡
//
,'/ z2

.'-a
\-1,
.2
i-'' \ -I
condurotor A B
1//

.b
H

0 l'r b h

Irig. 11.14. Str'rnjirea iiletului pittrnL crt mai

2
t-, rnulte irlcePutuli

I t lt lll

IL
C ì1
'çi cleplasári latct'aìe', ci numai avans raclial cle pätnrntlctc'.'\ccasl-ä con-
.äiçie'este pe clcpliu lealiz¿ibilá îu cazul filcl.ärii pieselol clin fontä sau
'din bronz.
l\,IeLocl¿i cea urai precisä, recomandabä în toal-e cazttrile, esLe aceea
.care folosegte ìnipáriirca primei .o!i de sc¡imb, a rolii condncátoare,
in aLîtea phiçi cîle iircepLiL¡ri ale filet¡Ì. Concliþia ce se p_urle numánrl în acest
cÅ nrimär'ul cle <.lin!i ai roÇii rcspecl.ive sä fie divizibil cu
"ur, "iU"
¿e i'cep¡tur.i, Iãrr¿i de care melocla nu poal.e fi aplicatir. Condi!.ia poate
fi realiåtä î¡ maj orital.ea c¿rznrilol dacá l¿r calculalea nrtmárului de clinli
ai rolilor clc schimb se !.ine conl cle ea. NIodul clltn se face slrunjirea unui
,filet ôu trei începuturi ôste reprczenl.al în fig. 1'1'I4. Nuniärul de din!i ai

28B
 roçii conclucãrto¿i|e z, a fosL împãirlib în trei pár!i, însemnatg cu creLa
De t,oâtá pt'intr-o liniô;i printr-un nltrnär'de ordine scris ctt
cilrele romane :
'j, I t ;i i¡¡. C." cle-a cloua roatã a raporL'lui de Lrausrnitet'e :, a fosL
ilorrtaiir pe çúr'ubul cotttlucãtlor, iar roat¿r intelmecliará z se foloseql"e uu-
rnai penLiu á puLea transmiLe miçcarea dq fa z, ìa :n' Dupá cxccttLarea
n.inlutui canal, noLal- cu cifra 1pe fig. 11.14, a, se opreçte st¡¡¡gul çi se
t iloi.vt* axul piincipal pîná cîná clintele roÇii tl: tt9!,u-t. ctt 1, Înseam pál-rttude
în Lr'é rloi clinli oar-eCarc Âi loçii intermecliare ca în lig' f t .1'1,
.4.
Se uä
I
cir c,',,t¡r cei cioi ctin!i ai loÇii íntermediare care confin înLre ci dinLeleinsem-
,r,r[ cu 1al roÇii rr. ir, o.*o.Lä pozilie se sco[ din angrerra[e I'olile.zr-'si
: rtestacerôa çirrubului I çi lisarea în jos a lirei å (vcz.i pozilia A din
'r'inil.i.l, ¿,).
ilä. aceca se ro¡eçLe axul principal- pîn_á c.încL clinl"clc
'alDúpir
roiii aj ¡¡gc sãr iirlre el ÎrrLre cei doi clil[.i ÎnsernnaÇi
,rãtnt .u 11 z,
,:oçii int.cr.mccliare ,ti in iólul acesta se obline pozilia notabä cu,lJ
^i
ìì, fig. 11.14, ¿), poriçi" ce corespl¡lde filetir¡ii celtri clc-al doilea canal
al filîLului cu l.rei - începubuli, notal de asemenea cn f1'
I)upir execubarea cirnalului at cloilea se trece la ¡lrelucrarea cclui cle-al
l"r'eilea';i ullimul ca¡r¿rl al filel.ului, ploccclîuclu-se la fel ca mai inairltc:
z care pot
sc aduct rlintelc i,rsemnal cLr /1 al r'õçii zr înb|e doi clinli ai roÇii
fi alçii dccî|. cei cte mai Înainte çi se înscarnnir amîndoi cu creLá; sc cles-
i'ace'lira roÇilot cle schimb, scolincl clin angrenalc lofilc zr.-9i z tlupá care
íx¡l plincipal pîná cîncl clirrlele înselnttaL ctt cifra 111 va pá-
se.oLesLe
L|undc in locuì itin¡.lui 11, între cei doi dinli însemnafi oi ioÇii z ;sc fixea-
zir lir.a 2 în accasl.ir poziÇie cn aj utorul çurubuìui 1, oblinindu-se
pozilia
..p,:.r"ntntá î' fig. ir.r¿, r, poriçi" oate col'esptucle pt'clucr'är'ii canalului
ll tlcilcr al filetttltti.
Ðcsigur, î¡ cazul cîncl finisarea filctului crt mai mulbc înccputuri tre-
buie c,sõcuL¿rtir cLr alb cu!ib clecîl cel cle degro;are, toalc q¡gçt-tla mancvl'ele
)

: clesc¡ise ¡¡ai s¡s sc reian in rnod iden[ic pCnl.r'u a se putc¡ p9

1

r'înd linisarea fiecirt'tti canal al filertului.

l

ì
'11.5. CALÇUI.UL IIOTILOn DD SCHIMB PIìNTIìU
:
FILET:\RI] CU CUTITUI, PB STRUNGUI, NORÐ{AL
:

Tn ge¡eral, sl-rungurile nolmale sînt preväzul.e eú cuLii cie avaiisùIi çi

tiletc cìr ajutoml cáror.a poate rcaliza cea mai mare parl.e a pagilor file-
I l.elor', i¡ special a celor normalizaÇi, prin simpla fixale a ullor maneLe
în poziliilc inclicate pe tabela de filete. SÎnl numeroase cazul'ile cînd esLe
I ,r.ó"sa. sá se realizeze pe strung fileLe cu pas nenormalizat sau cale
nu esLc trccul, pe l"abcla de filete a sl.rungului ; de asemenea existä çi
unele sl-runguri cc utt ¿ru cutie de avanSuri çi filebe r¡i Ia care olice pas se
lealizeazá nurnai prin rolile de schimb.

19- vlanualul strungârului 2Bg

 1n aceslc siLualii, strungat'ul l"rébuie sii ;lic sii-çi calculcze sitrgttt'
rofile de schimb uecesare cu atib mai mulb cu cî|, aceste calcttle nu sÎtrl-
complicaLe ele bazîndu-se pe opera{.ii simple cu flaclii ol'dinâre. in sulrr:ap.
l.1 iînt t,ratate pe larg acele operatii cu fracliile oldinale ce au o inl¡ror-
tan!ä deosebitá pentru calculele sLrungarului;i în special acelea cc att
legatur'ã tocmai cu detcrminarea rolilor de schimb.

11 .5.1. Calculul rolilor de schilnll pcntl'lr slI'ulltrrrrilc

cat'c ntl au crttio dc al'ílllsuri ¡i iiletc

Filetarea pe un sLrung cc nu ¿ìre ctltiC de avausttt'i;i fileLe cstc l'tlpt'e-

zentatá schemaLic în fig-. 11.15, unde se poale obscrva rnotltrl clìIn sc
transmiLe miçcarea cle la axul pr-incipal, pe care cste tnonl"atä picslt. pÎnã
la cämciorul strungului pe care esl.e fixat culil"tl. lIiçcarea cìc rotalie a
piesei se transrnil.c çurubului conclucätor tot ca tni;care tlc I'ota!itr'iar
àe acì se transformã în migcare tle l.Ianslafie penl"tu ciirucior, pliu intcr--
mediul mecanismului çurub.pittli!ir seclionaLit.

Pteso p

).4

-ti{
A / i.r.
c^.--1\,_ '-
Culitul ,+.+-
L I
CÒructo¡

I &rubnndøilor Pt
\i
Ptuhb sectiamhi

Iìjg. 11.15. Sche¡na cinematicã ¡r fitetãrii pe strungul f:ir¿i cr.rtic tlc ¿tYatrsLrLi ¡l lilete

Pasul filetului depinde clc relalia ce exislii îuLrc rni;cat'ca rle lotafie
a picsei çi cea cle translalic a cu!ilului. Cu ciL piesr sc loLe;Le ttlai l'c¡lcdc,
la aceea;i vitezä a cärttciot'ului, ctt atÎb pasul va fi lnai mic.'lot ársa ou
cît viteza cie cleplasare a citr-uciot'ttlui este ¡nai micir, pcul.r'u aceea¡i trrla!ie
a pieseri, cu atî1. pasul t'a fi mai mic. Iìelatia dintle tulaÇia piesei;i dcpla-
sarca culiLului se slabileçLe plin numãrul de clinli ai rolilor clc schirnì-l
,4 çi B. Numärul de clinli ai rolii C nu inLrãr în calcule, ea fiincl o lcilr{.ã iu-
Iermedialir.

290
 Scobscr'vá¡lcsclrerrritcirprirnaroaLádin!atirArrtrselrront,eazil
clottãt axe exisLá
cri pe utt alb ax 11, iar înbre acesLe
.,trir,,.p" ax¡l pr.inoi¡ral
rrr,i |oçi ;r. çizoal
zu cir|o|numJt¡cl:clinliesLeîna;afolales,intlìtaxuì1l
sir aib¿i a¡sol*t acceaçi miçcate ca si axul
principal. I)c_regulá, roÇilc clin-
acesl"e doria, axe fac p:rlte clin mecanisrnul de invcts¿trc a sell-
iit,,-ãintr:,, rcalizarea filetelo| pc sl"înga
sulLri tlc |oLa!it:, mccauisl'n." r. folot.gte la
s¿ìir I){l clleaPl.ti.

Fig. 11.1ti. Schctna citiemalìcir l lilc- L

tli:li pc slltttrgul fårã cntic tle nv¿llt-

strri 5i lilctc II

irr uIicc ctaz, Lr.cbuic rcfitrul. fapl.ul cãi la toat,e stl'tlngurile diu aceastã
icltlnLicá cu
.^t,.g,,,:i.,-irri;.^.e" cle 'otíçic a axul'i principal esle a¡soluLsc
cuiia de schimb, axul pc c.¿ìre
,;ì;;îi."" p.irnuìui ax cli*
'oçilor 'rouLeazá
,o,ir,, ¿,' schirrrl-r -[.
I)¡: ltaza ceìor rnai clc sus, schema filel"är'ii poal.e fi sirnplificabá çipr-in-
mai
,r-ruir-,,f i' fig. 11.10, *ncle roal,a Á a fost mo'Latá chiar pe axul
,," ar,ì'ä accea;i ,ni;car.e. C¿ilibatea ulbimei scheme.consti¡ îu aceea
"ip^t, a piesei çi cea
ãi-.rli,i*rrçinzá rnai bine legrrtura cìintle tni;carea cle roLaÇie
-" û'auslalie
cìc a cu!.iLuiui.
itiriii j; at ritetúl¡i pies"i ce se p¡elu-creazä este î' funclie de pasul
n" .I surLrb'lui conclucäiàr, ¿" nurnir.l de ciinli ai ro!.ii co-nclucätoare A,
ü;i;;;,"tuiì'i" àirri ai rotii condusc B çi nu depinde de numãrul de
C. bacä rofileA;i B au acelaçi numár de dinIi,
.i',ììt la o
^ì'i:"tiiìut".*.ãí"re co'dttcãLor î'Lr.cîb
i,,rÏr"iri.",r;J-;; ìt-;gal cu pasul çurubritui
va roti el tol. cu o rola[.ie çi va
i:;tr,çic ; piesei surubuî concluããrLor sc çi
pasul conducál-or'
;ùi;i;" .i çitut Lu o clisl.anÇá egalä cti çurubului
40, la o robalie
Dac¿i i'sá roata.¿i or" i0 cl"e di'!i, iar roata B are
a piesei corespunclc o jumál.al'e cle rol'alie peutru ç."tuflt.conducátor
jumäbate clin pasul
gi cleci culiluì se cleplaseazä pe o disl"an!á egalã cu
caz, pasul piesei va fi egal cu jumä-
iurubului conclucirLoi' ;\;nclar, în acest
t"r. ¿in itrsr-tl çulubului cot.rcltrcäl-or' Dacá' de exemplu' pasul çu|ubului
291
corducãtor este de 12 rnrn, p_asul piesei va fi clc 6 mln. I)in accst c\ernìrlu
se obsel'r'¿"r cã între r:aportul numerelor de dinfi ai rolilol de schirnb
çì
lapor'tul paçilol exist.ã o egalitate ¡rerfectã. inir.-acìer.ár, se poate scrie
206
(1 I .1)
40 72
Ço1;icl9r'äm, pcnh.u 'n alt. exemplu, cä l-oata conclucãtoar.c ;l ¿¡s
^^ cle
60 clinli, iar cea conclnsã B are 30 cre dinfi çi ca pasur
ducã{or este tob 12 mm, sir sc cletermlne pasui filcl.ului pi"r.i. ç,,rrbrrui.o,r-
caz, la o rotalic_a pie19i,..roata -4 (b0 cle diulì) facc
i,i-u."rt
çi.n o rotuli" conlplciã,
dar .oaLa B (25 de clinli) face dôuã r'otatii cornpÍete pcrrt,t'ci, n¡rnãr.¡l
sãtr clc clinli cste de clouä ori'rai mic crecît ar r'[ii z1 . în consecinIir,;,ru-
hul conducãtor, pc carc erste lnontar"ir roata couclusä B (fig. 11.16),
se Va loli si cl de douãr ori, asLfel cá vîrful cuÇitrrlrri sc va cleplasa
cu ¿e
clotrãr o.i ¡rasul gurubului conducãtor, aclicir c' 2 x 12:2,1
pentru acest exernplu se poal-e scrie o relalie cle egaliLate întle 'rrn. $i
numel'clor-de din.ti ai rolilo. cre schimb raporl.ul paçiìor, astfel 'a¡ror.l_r-rl
çi
50 24
(l1.2)
25 72

Ilacã sc noLeazã cu
2,4
-
nutn¿'trul dedin!i ai rolii conclucirl.oalc ,4 ; i
zB num¿"rrul clediuli ai lofii concluse B; I

p - pasul filetului picsei;

p
- pasul surubului condncir Lor',
ç
- t

çi sc înlocuiesc
'alolile nr¡rncr-ice din egaliLirlilc (11.1) si (11.2) crr (Ìxpre-
siile lor Iiterale, sl"abiliLc mai înaintc, se obfine acccaçi r.ela!ic. aclicä :

Za p
(r 1.3) i
r¡ Pt I

Rcla!ia (11.3) rcprczi'tir forrnula dc bazir pe't.. calcur'l r'Iilor I

de schimb la filetal'ca pe stmng, în legirLurãr cu caro sc fac urnrirtoarelc I

obscrvalii :
1. Numãrãtorii arnbclol flacfii sînl. elemcnte catc sc gãsesc
¡rc axul
priIcipal, i¿rr elementele cle Ia numitor apar'!in sunrbului co¡rìucirtc¡r'
(v. founula 11.3 ;i fig. 11.16).
2. Iìormula cle calcul uu cuprinde;i nnmi'rnrl clc clìnfi ai rolii intcr-
mediare c, cle unde se deduce cã aceasta poate a'ea ol.ice nurniir cle din!i,

292
ro[tl ei fiincl ntrmai cle a tt-allsmite mi;carea de roLalie de la roata zl
la roata B.
3. \¡alabilitaLca lormtrlci se exlinde la toal"e tipurile de filctc (me-
trice, Whitrvot'th, modul çi l)iametral Pitch) cu condi[ia însä, ca va-
Iolilc paçilor p gi p" sä se înlocuiascä numai În milimetri.
Fatn
3- de
numarúl mare de paçi diferifi ce se pot rcaliza la strung
c-Írr pärea cä çi numár'ul rolilor de schimb ar trebui sä fie foarte mare,
clar: õxperienla a arátat cä prin folosirea cu abilitate a proprietä|ilor
fracliilõr ordinare se poate ajunge la realizarea oricärui pas cu un numär
relativ mic cle roli de schimb. ln garnitura rotilor de schimb inträ în
rnod obiçnuib rolile al cäror numär de dinli este un multiplu de 5, ince-
pîncl cu 20 de clinfi gi continuînd ctr 25,30,35 etc- pînä la 120 inclusiv,
la cate se mai adaugä çi roata cu 727 de dinli pentru tiletele în !oli.
Pe lîngã garnitura normalá de roli de schimb, fiecare strung mai
ar.e çi o set'ie de al[e ro!i, construite În mod special pentru realizarea
unor filete ncstanclardizate sau pentru executarea uuor filete modul
foarte precise, la care âproximarea lui æ (æ : 3,1415926535...) trebuie
s:i nu depã;eascä o anumil,ä et'oare admisibilä.
Unele stlunguri au pasul çurubului conducätor exprimat în mili-
meLri ial alLele în loli. Pe de-altä parte çi paçii filetelor ce se pot executa
pe strung pol" fi în milimetri, în Joli, modul sau Diametral Pitch. 'fabe-
lul 11.1 cuplinde cele opb cazuri diferite ce se pot Întîlni la file[area pe
sl"r'ungul no¡'rnal çi carc vor fi tral.ate în cele ce urmeazä, pe baza unor
excmplc tilricc care sã poatä l¿imuri complet toate problemele ce se pot
ivi în ptaclica cìc atelier.
TabeIuI 11,1

(l;rzuiilc posibile l¿r Iilet¿rrea pc stl'unlul rrotrnll

Cazul II tIl IV v \/I vtI VIII

6 cl
Pasul lilc-
tuìtri o o9 o o9
t'; o
piesei o cÉ Ê{ dÀ
IJ à Ê

Pasul çnltt-
bului con- l\fett'ic in toli
ducätor

.)O?
 11.5,1.1. Calcuh¡l rofilol de schiml¡ cind pasul 5ru'ubului conrluc:-rtor
cste cxprimat îÌ rnilimetli, iur ¡rasul lilcl.r¡lui piesci -
tof ir rnilimetÌi (cnzul I)
IrileLul metric, fiind tipul de filcl. cel rnai r'áspîndib ìn lala noasl"rã,
face ca acesl prim caz sä fie çi el cel rnai clcs înl.îlnib la filetalea pc slrung
çi deci i se va acorda o alenlie dcosellit,ã.

Bxcmplul l. $tiind cir pasul çurubnlui conclucÍitor este po:8 rnur, sä sc cleter-
mine rotile de schimb pentru realizarea unui iilel cu p2ìsul p : 5 tnm.
Rezoluare. Se foloseçte formula (11.3) ln cîre se introtluc valorile cunoscute ale
pngilor
Zapí)
zs pt 8

Se'amplific:i fracfia cu un numirr asilel alcs, incìL rnmclcle obfirmte ].r trtun¿irá-
torul çi la numitorul fracfiei sã se gãseascir în selia nnmerelol de tliufi diu gartriturl
normalå a rofilor de schimb amintità mai sns, exislcntir la s[r'ung.'fot nçir sc v¿ì pro-
ceda ln toate cazurile ce urme¿riå, De regulã apar rnni muì[e solu[ii, torte colecle çi
deci se va alege nna din ele, Ia lntlmplare, Iiinrl vorb:r cle o singurir pelechc cle ro{i
de schimb. Dacã se lucreazàr cu douã sau cu mai multc pcrechi rtc'rofi cle schimb, siLua[ia
se cornplicä çi ln acel caz numai auulnite soìulii pot fi ntilizate, ¿r$iì clurì se va vedea tlli
depnrte. Ìn crzul dc fa{ã se ob[inc un çir cle solu[ii, dupir cum se ampli[icir frac[iu cu 5,
cu 10 srur cu 15
z,1 ¡-¡ Lli i0 i1
73 8 40 åi0 120
S-au obfinut trei solufii:
solutia intii i z¡ '_- 25 cle dinti; :¡: .10 rlc clinfi;
solutia a dona : zt: 50 de clinf.i j z¡ : 80 tlc dinli ;
solulia a treia : z,t: 75 dc dinti I za : \20 tle tlinfi.
Ilxenrplul 2. Sã se tleterrnine rotile dc schimb pcrrtt'u filetareù urìei piese cì.1 p¿ìsul
p:3 Inm, pe un strung al cämi çurub conduc¿ìto¡ este pr:8 tnru.
Rezoluare. Aplicîndu-se nceeaçi forrnulã (11.3), se poate scrie

aA J

zB 8

Se amplificã fractia cn 10 çi se obfinc

21 3X10 30
zs 8x10 30

deci: z, : 30 clinli, iar zo : 80 de dinti.

Existã çi o a doua solu[ie care rezultà din amplificarea Ír:rcfiei cu 15, adiciì
z.t 3x1õ 4-r
zs 8x15 120

gi deci ze: 45 dinti, iar zn : 720 de dinti.

294
 Exern¡rltrl il. Pasuì -"rrrubultli conducàrlor este ¡t:4 mm iar pasul Piesei este
n 1 mm. Si¡ sc calcult'ze rotilc dc schinlb'
' - Ilezolua¡c. Se aplicà formuìa (11.3) fi se obfine
zA 7

zs 4

De aici rezultã cã toate perechile de roli de schimb âl cãrol râport esie .tlo'. l2'
prezintå o soltrlie o na*ri"i'p"ãtl.tn¡. s" qot oltrine succesiv urmirtoarele lrei solulii'
ã.rpã cum se amplilicà fraclia cu 20, cu 26 sau 30, astfel
,^ : t :2! 20 de dinti ; z¡ : B0 cte dinti) ;
solufia int li
78 4 80 ç^:
I : de din]i;z¡:100 <le dintri);
solu[ia a douâ'?-:
zB 4 !k^:25100'
3/ : I : cle dinti ; z3:72o cle dinti)'
solttlia a treia:
Ep 4 2<'":30
720

Iìxemptul 4. Fie dc executât utr lilet cu pasuì p:-9:5:t*,qt,un :lTng al cãrui

srrlub conãucilor are pnsul Pr : 4 mm' Sä se cãlculeze rofilc de schimb
pentru accst caz'
' Reroluore. Sc procecteazii la fel ca în cazurile precedente
Z¿ p 0,5.5 11

Zp pt4408
Fracfiar t/, trebuie arnplificatã pentru ca- n-umärãtorul çi .numitorul.sã
câpete âse-
mcuea valori incil ele så--ieprezinté numärul de dinti ai rolilor cìe schimb
din garni-
tnln normalã de rofi.
Anrplifictntl fracfia cu 20 se obtiue
za 20
z3 160

clalroatãcrr160clerJin|inuexistãlngarnituranormalãaro}ilor'tlesclrimb.Numãrul
m¿rxim de dinli Iiincl du 120, se va arãplilic¡ cu 15 pentru cã 15x8:120,
obfinln-
clrt-se
z¡ 7i
I t. 120

Dc cl¡rt¿r ace¿Ìst¿ì sc cons[¿rtã cir lipseçte l'oâta cu 15 clin{i çtiut fiintl cã ln garnitura
nor¡nalù roat¿r cen iO itinll. I)upir cutn se vecle, probletna.nu poate.fi
rezolvatã cu o 'rai
singuL:ì 'ric¿ì
perechc "."
tle ro!i, pentru-cit îtr seria nolmalã de rofi de schimb'
càre i¡ccpc cu 20,9i sc-termipiì cu tâô,-¡u existã tlouä roli la care ¡umãrul de
dinti
al ¡nei¿r sir lie de opt ori ntai rrrare ¿ácit aì celeilalte, âçâ cu¡¡l r/,se cere ln exemplul
ãe fa!ã. lÌxistrì tot¡çì o solu[ie care c.nstá îtr deslacere:r raporlului i¡tr-un produs de
tlouir snn 1l'ei rapoarle, cle exempln
171
8:7"t
(v. paragraftrl 1.1.4).

295
 .. _.Rapot'tul ]/t Poate fi realizat cu dou¿i lo[i, iar pentru a c]eterrnina n¿mãrul lor rle
clitlfi se procedeazã Ia fel in-exemplele precedenic, aclicã se arnpliticã fracfia cu un
c¿r
numãr potrivit astfel ca numerele de Ia llumãrãrtor gi de la numitoi
çä reprezinte chiar
num¿i¡ul de dÍnJi ai rolilor tle schimb respective. proceclinrl în âcest mocl ìe ob{ine

1_1x20:'2J:rr,
4 4x20 80 zz
clcci l, : 20 cle dinli, iar zr: tì0 cle dinfi.
In mod analog se procedeaz:i cu raportul al doile¿
t:t*,o:3o: r,
2 2x30 60 z4

çi deci: za : 30 de dinfi, iar zn : 60 de din[i.

S-1t_ obtinut patru rofi tlin{ate, dintrc carc prirn:r pelcche re¿ilizcazr'r r.rpoltnl
.iar cealaltã r/a,
r/r.
- raportul
Produsul acestor rapoarte r/r,
cste absolut egal cu asl_fel cá se portc sc.ie
120 zt .. zr
30
880
60 z2 zd
ln c¿rrei.z1 :-20 _dinfi; zr:80 de dinÏ.i;zr:lJC rle rtiufi çi zr:û0 tlc di;r[i.
Deci, in loc de douir roti de schimb, r"rpõrtul 1/, t.rcbuic rcllizìt c¡.r cloui perechi tle
rofi adicã cu patru roJi care la rìnclul lol trcbuic itrontate corect Lr stluìrg a;ár c1¡¡ se
ind.icãr ln cele ce urmeazã.
- Îrl general, montarea tn:ri multor rofi clc schirnb se l¿rcc cu respccllle.r urrnirtoa-
relol leguli:
1. Rotile ale cãror tlulnere de dinfi slnt t¡ecnte l:r nurnirr.ìto¡ii frecfiilol se ntÒn-
tcazã intotdeaunâ. ca ro[i conducät.oare.
2. Rofile ale cåror tturnere tle dinli se aflir t.r uuurilolii fr,rc[iilor se ¡¡ro¡t[e¡zir ¡u-
mai ca rofi conduse.
3' Rolile condtrcätoare sc pot. schimb¡ întlc clc lot â$:ì cum ìntr.-un pr.oclus la
fracfii se pot schimba intre ci nurnãrãtorii flac[iilol lespcctive.
-.. . Lulnd câ exempltt rapoartele tlet.erminate m¿ri sus, se poate scrie urrn¡ito;u.ca ega-
litate
z7

z2 z4 z2 z4

4. Roti,le couduse se pol schimba lntre ele tol açrr curn çi lumitorii flncfiilo¡ clin
cadrul unui produs se pot schimba intre ci. Consiclcrincl acelaçi pr:oclus cte fracfii ca rnaj
înainte, se poate scric egalita[ea

A*!z: 3'*12.
z2 z{ z4 i2

_
5._ fi schinrbate lntre ele o roatã contlucirtoare cu una couousá perrlru
Nu pot
acelaç_i motiv- pentru care nu se pot schimba lntre ei numårátorul çi numitorúl unei
fracfii (v. subcap. 1.3 çi 1.4).
l\{oduÌ cum se vor monta la strung cele clouà perechi ile rofi de schinrb es[e re-
prezentat ln figura 11.17, unde se poate observa cã roata z, se monteazã pe a.xul pri-
cipal, ca roatå conducãtoale, lutrucit rniçcarea se transmite äe la acest ax ìnai depãrte
Roata 22, primind miçcarea de la 21, este o roatã condûsã adicà tocmai aça cum re?ultá

296
tìin pozilia ci i¡ formulã. Fiinct solidará cu z, çi transmilind rniçcarea unei alte ro[i,
rc^Tã zs este o roatã conducãtoâIe, funclie ce corespunde, de asemenea, pozifiei ocrtplte
de aceâ"sta hr formula rolilor de schimb, În sfirçit, roataz4, primind miçcarea cle la roa-
ta 23, este o roatã conduså çi se monteazä pe axuì çuru-bului conducãtor.
Ëalã de montajul descris çi schilat pe figura 11.1?, ro[ile de schimb respectivc pot Ii
montâte çi in alt mod, fãrã a schimba valoarea iniliaìä a raportului de transmitere,
adicã respecttnd regulile de mai lnainte. Pe aceastä linie se pot face urmãtoarele schim-
bãri (v. îig, ff.fZ): se poate monta roata z, pe axul principal çi roata :t in locul
lui zr; de ãsemenea roata zrpoate Îi montatá pe axul çurubului conducãtor, iar roata z4
in loiul rotii zr. Dacå lnsã-inversarea locului de rnontaj se face- lntre rotile z. 9i z, sa,u
intre zs çi za, ãceasta duce la modificarea raportului de transmitere ceea ce uu este ad-
misibil-çi din care cauzã asemenea schimbäri sint interzise prin reguh nr' 5.

Z,

z2

Z,

z3

z,
--f
Axu/ surubu/ut
tondumlor

Fig. 11.17. Schema montãrii a clouã perechi de roli dc schimb

zl

3
Fig. 11.18. Lira rolilor de schirnb
q

il
Zs il
,/
z,

Rolile z, çi zr, solidare Între ele, se rnontcazå pe axul .intermcdiar.J (Iig. 11.18),
pe care ru tioirt.ärä çi roata intermecliarä C, ln cazul utilizãrii unei singule perechi
äe roli de schimb. Lira I oscileazã 1n julul axului pÌincipal 2 çi se lixeazà tntr-o po-
zifie óarecale cu ajutorul unui çurub 4. Roata condusà z4 este montatä pe âxul 5, Lrdicãt
pe axul çnr¡bului conducåtor. Pe aceeaçi tigurå a fost reprezelltat prin säge[i nnuÌ ditr
sensurile de rot¿ìiie ale rolilor auglenate'

297
 O atenfie deosebitå trebuie acordatã márimii jocului ce trel¡uie sä existe lntre dintii
rofilor angrenate. Angrenarea prea strlnsã, fãrä joc, a rofilor de schimb a-re ca urrnare
ln cazul clnd jocul dintre
producereã de zgomot. Un zgomot caracterist¡c se produce çi
ãinçi este prea mare. Angrenarea corcctå se produce numai atunci clnd lntre clinlii
' angrenate existä un joc de aproximativ 0,2 mm.
rotilor
ln prãcticã se lntilnesc cazuri clnd to^t^ zznu poate fi angrenatä cu z, (v. fig. 11.1?)
din cauiã cã toata zs, solidârå cu zr, atinge aiut rolii z, lnainte ca rotile zr çi z, sã se
ângreneze.
- Se foloseçte regula care permitc schimbarea rofilor conducätoare lntre ele çi se moh-
teazå roata z. pc axul principal, iar 1n locul ei, pe axul intermediar, se monteâzã roatâ 21.
'fot aça, Oäõ¿ se intîmplå ca roata 22 sä aibä dimensiuni mari çi sä nu per'
mitã angrenarea rotilor zr cll zu se trece la montarea tolä 2, pe âxul çr,rrubului condu-
cãtor, iar pe axul intermèdiar se ¡nonteazã roatl 24, schimblndu-se astfel lntre clc cele
douã roli conduse, ceeâ ce esté permis conform regulii nr. 4.
Existã çi formule cu ajutorul cãrorâ se poate nfla ¡rrin calcul, lnainte de a monta
rotile la str'ung, tlacå acesteâ pot sau nu pot ângrenll tntr-o anumitä formafie. Iatã
caie slnt condiliile unei butre angrenziri a tlouã perechi de roli de schimb, exprimate prin
inegalitãfile
zr+zz>zs+20 (11.4)
4*za>:rt20
În cazul exemplului 4, unde zt: 20 de dinfi, zz: 80 de dinfi' zs : 30 de din{i
çi : 60 dc dinfi, prima inegalitate (11.4) cste lndeplinitã pentru cå se poate scrie:
zo
20 + B0 > 30 + 20. A doua inegaliLate lnsã nu este lntlcplinitã pentru cä suma zz + z4
este mâi mic:i çi nu mai rnare declt suma zs + 20 (30 + 60 < 80 + 20)' Se schimbã
rolile conduse z, çi zn lntre ele obtinlndu-se varianta
z, 2., 20 30
;^; - õ0' n,
Fa!å de noul aranjament, care n-a rnodificat cu ninric valo¿rrca rapolLuì dc trans-
mitere, fiinclcã s-a efectuat o schimbare permisä de regultr nr.4, se va verilica din nou
con<iifiile rle angrenare. I)e clata nceesta se constâtã cãr pritna inegalitale este satisfãcutã
pentru cä se poate scrie zr I zz2 zt l- 20 atlicã, (20 + 60 > 30 +- 20); de asemenea çi
iea cle-a doua inegalitate este satisfãcutà, intruci[ se poâte scrie c¿i z3lza> zz+20
adicà (30 + B0 > 60 + 20). Açadar, ln rìouâ valialltir rofile cle schimb pol ii n.rontate.
Exemptul !í. Sã se calculezc rolile de schimb pentru realizarea unui filet cu pasul
p:7,26 mm pe un strung ¡rl cãrui çurub conducãtor are pasul pr: 12 mm.
Rezoluarc. Se procecleazå ln acelaçi rnod, folosi¡rd Tormula cle bazå (11.3), in care
se lnlocuiesc datele problemei
zl _ p :1,25
.
23r'72
Se amplilicã lracfia cu 4 çi se obtirtc
-
.À I Ci x .l
7,2i¡ 5

z¡ 12 72x4 48

5
Fracfia nu poate Ii ¡ealizalã prìntr-o singut'ti pct'eche de rofi cle schimb çi
-
deci se trece la clescornpunc¡ea acestui raport luLr-un plorJus de tlortã ft'acfii, fãrir a
schimba v¿¡Ìoalea iniÌ.ialä a laportnlui de trltrsmitele.

298
 Se 1:rocetleiizã tìtlpil cnm urmeazã :.

5 5x1 5 I
{B:6.8:ã*ã'
S-atroblinuLrapoarlcleparNiales/6çi1/spentrucaretrel¡uiegãsiierolilccle
schinlb.
Pentru râportul 5/u solu{ia reznltã tlin amplilicarea cu 10' astlel
5 50 :1L acticä
- \:5o dinfi çi z¿: 60 clinli.
66022
Raportul r/. neputlnd Îi realizaL cu o siugur'ìi perechc de ro!i' s¿ì
a$a cutn s-a aråtat
ln altc clottã ra-
rnai lnainte, in câdÌ'l Ãcmpl't'i 4, se trccã la iescompunereâ
poalte, aclicti
111
T:4'' 2'
Ro{ile tle scirinib carle pol sã realizeze accs[e rapoat'te se cleterminã
clt tlletotla
crlnoscutä çi se obtine în {itlal.
1 1 1 1x25 1x20 25.'20 zs -'zs
;:- X-: X-
8 4 2 4x25 2x2O 100 40 74 z8

tì
cle undc se Poatc sclie cit
.2e: 25 cle dinfi i zs:20 de dinli;
:.: 1oo tle dinfi i za: 4o de dinfi.
La aceste patru roli se rnni acìaugã rolile pritnei percchi z, : 56 clc tlirtfi çi
zz: 60 de dinfi.
clc roli
Açadar, r.nporlul inifial poate Ii realizat cu urmätoarele trei perechi
tÌe
schirnb
550 25
X
20 z1 -. z3 ,. zr
48 60 100 40 zz zr zo
]\fontar.ealastrungacelorçasero{ideschimbsefacea$acumesLeindicâtînSche.
,"^ åì; lì:qü; ir.rS uî¿" *"-oirservå'cä fatä de schema montårii a patru rofi cìin fi-
gura11.18aâpãrut..nnl.loil.oaxirltermediarpecâreslnt-montate.ro}ileznEizu
3"úã".. intr. ele. tre¡uie subliniat laptul cå çi lñ cazul existcnlei a trei pet'echi de
cinci reguli stabilite pent.Lr mon-
;;;tì;Ji;il"b, ilnt valabile çi trebuie iespectate cele
taiea a douä perechi de roli de schimb'
' fn cazul clnd exist¿i çase roli de schimb, pot fi schimbate lntre ele rotile co'tl'cã-
toor"'rr,'r, ii zu, fãrä a ée moctifica valoarea raportului de transmitere. De asemenea,
,*ã"ií"ttîàl öotfischimbateçirolilecontl.se z2,znçizu. CondiJiiledebunã¿ìrrgÌeìrâre
penlnt lrei ¡rerechi tle rofi de schirnb sìnt exprilnate prin inegalitãtile :

zrlzz2z"J-20
(1 1.5)
z3*za>22-lz5|-5
zB+zu>2ai_20
,o0
 Aplicate la exemplul de mai sus, condi{iile (11.5) stabilesc dacàr ccle çase rofi pot
ângrena ln formatin

X
zs 50 .. 25 20
zs ,,
X (1 1.6)
zq zB 60 100 40
Prlma inegalitate: z, t zz) z, j 2O este satisfåcutã pentru ciì tìu se schimbã
sensul inegalitãlii cind se introduc numerele de dinfi ai rofilor, adic:ì
50+60>25+20.

Z,
zs
z2
Zs t_
Z+ Za

Zs

z6
-l- i,:
i
Arlrl

Fig.-,11.17. Schcma montãrii â trei perechi cle loli cle schirnl¡

A"]doua inegalitate i 4+ zd) zz-l zõ + 5 cstc çi ea satisfàcut-ri pentru cå: 25 +

+100>60-l-20+5.
Inegalitatea a treia: zs + z6 ) + 20 nu mai este satisf¿ìcutir. Introcluciu:l nn
merele de dinfi "o
ai rolilor în inegalitatc se scl.rimbå sensul irregalitaîÇii, adicä sr.rma
z, + :G nu este mni mxre deciL zn * 20 de dinfi ci mai micä :
20+j.10>100+20.
Iìotile ul[imei perechi, zu çi zu, t1u vor putea angrena pentru cà r.otta zn (100 cle
dinfi) atinge axul çurubului contlucåtor. ;\cea.stir situalic se cletoreçte fapt¡luì cir suma :

25 + zG este cu mult tnai micã declt sulna z, -þ zo uncle numai numãrrut cfe dinli ai rolii
z¿: 100 este cu tnult mai mare clecit snma ro[ilor z5 + zß:60. Solulia se impuue
de la sine : raportul b :?o: I pnate fi amplificat âstÎel ca snura dir.rfiror celor
2a402
donä roli s:i fie comparabilä cu sumele celorlalt.e ¡lerechi de rofi. Se amplificà fracfia
eclrivalentã Ll, ctr 45 çi sc obfinc 1" :!5 .
zß 90
ln felul acesta rehfi:r (f 1.{ì) se rnoditicã, cirpritìrrcl urmirto¿uea for.¡nir
zt ,, zs ,, :: ã0 . 25 .7it
z2 z, za 60 100 00

300

..:'.r:
 lJe cl¿rt¿ açeas[a toate cele trei inegalitã[i ale condifiei (11.5) vor fi srLisfåcute
- cttm urmeazã :
rlttpir
pentru cå 50 + 60 >
- prima inegalìtate : 21 I zz>- zs * 20 este s,rtisfåcutä
-.)ñrt^,
-
/)'Jttvt

inegalitatea â doua: z"i za,) z2t zs + 5 este çi ea satisfãcutã, deotl'ece 2õ +

-F 100 > 60 + 45 f 5 adicã 125 > 110 çi în sflrçit:
- ¿ì treia inegalitate: zu f z6) za * 20 lçi
pästreazã sensttl fiindcá suma zã + 26
cstc rnùi mare declt za f 20, adicã
4ã + 90 > 100 + 20 snu 135 > 120.

în cazul cte Íafir se putea g¿ìsi o solutie gi fãrå a modifica numärul clc dinti ai
ro[ilol ultirnei fracfii, âtâ cum s-a procedat rnai lnainte. Pcntru aceasta se schimbã
nurnirrirtorii lntre ei çi dacå estc câzul çì numitorii intrc ci, pinã clnd se obfine o Ior-
rnajie capabilã sä satisfacã toate cele trei inegatitåli aìe conditiilor (11.5). Prin ln-
ceróirri rcpetate s-â gåsit cã urmãtoarea formalie incleplinegte concliçiile amintite çi deci
poatc constitui o solulie a pt'oblemei d:rte
zt ..7t .. z¡ 25.. 50 20
(1 1.7)
-yix¿:-x-x-,
z2 z4 z8 60 40 10Ô

i¿r' ìrì ùccst c{ìz

4: 26 clc dinli i zs - 50 de dinli ) ze: 20 de din[i ;

z¿: 60 tlc rlinli i z+:40 tle dirtfi i ;o : 100 de ttinfi.
ti'
inegalitãr!ile tiind satisfãcute astfel :

irregalit:rtea întii z1*22Þ4*20 seu 2õf 60 > 50+20 adicã 8õ)70 ;

:
- inelalitaieâ a doua :2"¡zi>ri¡z¡t5 seu 50+ 40 > 60+20+5 adicå 90>85;
- inegalitatea a treia: z;+z;>71+20 sau 20+100 > 40+20 adicä 120>60;
-
.r\5arlar, relatia (11.7) poate constitui o solulie penfru exemplul 5. IJste evident cã
pe âceastir cale mai pot fi cleterminate gi alte solufii, dar o singutã s-oltllie este sufi-
ôientri pentru realizarea pasului filetului d¿t. De remarcat este doar faptul cã meto-
¿ica foiositã pinã acun l¿ cleterminareâ rolilor cle schimb se aplicä lntocmai la toate
cazur.ile intîlnite ln practica de atelier, açâ cuul de alllel se va putea constata çi dirl
ceìe ce urmeazá.

11.ã.1.2. Calculnl rofilor rle sch¡n¡l¡ cind pasul çurubulul

conducåtor este exprimet ln milimetrl, iar llletul piesei
are pasnl dat în nrrmãr de paçi pe fol (cazut II)
lìxernplul 1. Sä se calculeze rotile de schirnb penLru tàierea nnui filet cu pasttl
N: 6 pa$i pe Tol pe ull stlung al cãnti çurub conclucätol ale pesul pe : 8 mm'
R¿zoluare. Se foloseçte ûceeaçi forrnulã (11.3) in care se introduc valorile paçilor
in nlilirnetri, Deoarece pasul liletului piesei este dat t¡r altã uuitate de rnãsur'ã, trebuje
transforntat ln milirnetri. Dacit pe lungimea de un jol (1" : 25'400 nm) se gäscsc
åasc paçi, atunci v¿rlo¿r¡ca rtllui pas va fi dat de t'aportul.

p: l" :--:-[mnr'].
23,-I
N6

301
 constatä cã lmpãrtirea nu se poate face exact, dar nici nu se poate lna o va-
- Seaproximativä
Ioare pentru pas lntruclt problema poate fi rezotvatã ln aceste cazuri
fãrã a se introduce erori, considerlnd pasul filetului, exprimat in milimetri, sub forrna
nnei lraclii ordinare çi astfel vâ fi introdusã tn Îormula (11.8),

2-c,4

6 _25,4
"^:P:
z¡ h (11'8)
I 6x8
1n calculele petrlru cletelminalea rolilor cle schirnb, nuû1ãr'ì-rl zet:irnal
25,4 se înlocuieçf c întotcleauna cu fraclia ordinarãr 1?7 asifel cãi reÌa[ia
5
(11.8) cleline
727
Za 25,4 5 727 727
zB 6x8 6x8 5x6x8 240

Numãräbonrl fracfiei fiincl un numãr prim, fracÇia tìu se nlai poate i

sirnplifica. Iìoal,a c\ 127 cle dinli se aflä în ¡¡arnitnla normalã a r'o1.ilor
cle schirnb, dar roata eu 240 cle dinli nu exis[ir, astfel cä frac{ir r27
' 240
va Ircbrrie descompusã într-un ploclus de douãr sau trei.fracfii cchii'alcntc. i,,,

În acest scop se descompune numiLorul 240 în facliori prirni. forosind

anex¿ì I uncle se gãseçte cla 240:2a x 3 x 5, ¿istfel r:ii se poaLc sclie
succesiv
727 727 727 727 127 1

240 24x3x5 16x3x5 80xB S0

X-o
-. S-a dcscompns fraclia inilialã înl.r-un produs de douir fraclii orclinarc,
dintre cat'e prima rámîne neschimbatãr întnrcîl- poatc fi realizatãr cu clo¡ã
t'ofi de schimb, ial a doua fraclie se amplificir cu 25 obÇinînclu-se gi
cclelalte douã roli de schimb
727 1x25 : tt
127-x t, .., ju.
240- 4"
80 Bx2b ' -
80 ?b zz z+

_ A;adar,i cele patrrr roli de schinb cu cale se poatc rezorva problema

datir,_sînl"
?l:727 de dinÇi, zr: 80 de dinti; zs:25 ae ainli ;i
:E: 75 tle dinJi.
sc verificä condilia de angrenare cu lormurere (11.4) si se coustal_ir
cã prirna inegalitate'4 -f zz ) z" 4- 20 se fiindcá 127 + 80 esbe
într-adevãr mai mare decîb suma 25 + 20.'erificã
I)e asemenea, a cloua ine¡¡ali-
Late este satisfäcutã întrucîL suma zs f zo esLe chiar egalá cu sunla
lz * 20 de clinli (25 + 75 : 80 f 20)-çi deìi pob fianglenutc îrr
'ofite
bune condilii.

302
 'f tellttic lcÇintrl faptul cir al'unci pasul fileLului piesei csl"e în
-cîltd roata-cu 127 de dint'i
toli. iar pasul çulubuïui conclucätor' în milìmetri'
piesei (axul principal)'
este roatã conduc¿itoaì* çi r. aflä pe axul
conclucátor are pasrrl p, - 77 mtn,
tre-
l:r car.e
Exenrplul 2. Pe un strrrtrg çurubul
2 paçi ne lorl ( ta * caìculeze
buie sir sc execttte un filet Whitrvorth cu )'
':'+
rolile tlc schimb. ,¡- ¡^r^-:-À
Iltzoluarc.seprocecleazälalelcaçiincazurileprecetlentefolosindformulade
:rilimeir:i" iar 25'4 se lnlocuieçte cu fractia
bazir (11.3) ìll câre se inrotluc paçii ¡r çi p¡ în
127
or(l¡ttttrii I
^atItl,
25I 727

zaP 2 2it,4 lr t2t 727

tB l't 10 2x10 2x10 2x10x5 100

Soltr!ir cste clcci z1 : 127 c1e rJinli, zr: 100 de clinfi çi lntre ele.o lo'rtir inter-
álnï1,--il"tiåíe p"e axutintermediar'al lirei rofitor tle schirnb'
ruediirt'¿i : cu oricc numãr o"
127 tle clinli se atlá la numãl'ãtor deci
Se obsct'vir cå çi cìe data aceasta roata cu
eslc o ro¿rtit conducãtoa ," qi r" va molrta pe axul piesei, aclicä pe axul principal'
t'l
În ilt'acticãi se ivcllc nneori cazul cînd fracfia ordinará-
,ru lrout.

fi folositir clin diferibe rnotive çi atu'ci sc prnc problerna gásirii altor

pún alle Traclii' chiar dacä acestea
,"rr,çii l"...tn realizez"e *iti*"i 25'4penl.ru asemenea sil.ualii se dau în
inirocluc o micá ..oñ;;.i;isibilä.
tabclul11.2lr.ac!iileor,clinarccarcaproxillleaz|ape25,4siSedauçierorile
pe c¿ìre le introcluce fiecare clinlre ele'
Tal.¡elul 11.2
Fracfii Pcntru 25,4
Difercnla
Dlferenta Fraclia de falå dc
Fraclia de falå de aproxirnarc
lproximnrc 25,400000
25,400000
9x61x57 :2b,400130 +0,000130
t!-:25,4oooo 0,000
2Bx 41
i
18x24 :25,4rr7$5 18x65x :25,400s75 + 0,000975
+ 0,01r 765 61x37
1.1

4ox4o- 24x92x40 :2s,40t207 + 0,00120?

2b,896825 0 ,0031 75
7x9 - 57xtl
!"Jo:25,38461b 0,01 5385
_5.1x42x28 :2ã,401000 j+ o,oo1 6oo
13
- 100 x 25

303
 11.ó.1.3. Calculul rofllor de schirnl¡ cind pasul çurubului
conducütor esto cxpr¡màt În mllimctri, iar þlesa âre lilct
modql (cazul III)

liletului rnodul este dab de r.elatia

Pasrrl
p: T X t17, (11.9)
în care p esl-e pasul filetulni, in rnrn;
rn modulul în lnm.
Nurnirrul- r:3,74759 nu se poate realiza fárir er.oat'e cu aj utolul
fr-acfiiìor ordinare, ci poate fi uumai aproximab, mai mulb sau mai
pufin, de o selie cle fraclii orclinare aça cum se poatc consLaLa din valol.ile
trecnte în l"abelul 11.3.
1l'3
Fraefii ordinare eare aproximeazå numã.¡r n 'obeluÌ
(n: 3,141óÐ26535.. ,)

Fraclia de Difcrenta Fractia dc Difcrcn{r

âproxlmâIe falã de aproxrmarc falã tle
æ=3,14159 æ:3,141ã9
19x21
z: 3,14159 0,00000 æx3,14773- + 0,00014
727
157 25x47
îã3,14000- - 0,001 59 æx3,t4l?1 - + 0,00012
50 22x77

È 3,14286:
22 8x97
7! +0,00L27 nxl,r477o - + 0,00011
-7 13x19
32x27 13 x 29
æÈg,14182_ +0,00023 i. xJ,7416? - +0,00008
25x11 4x30

Irr calculele ce urmeazä va fi folosilä doa' frac!ia :1

22
cat-e plin arnpri-
110
licale cu 5 devine{-, rrrmînd ca cclclaìtc irar:fii sa fic uLiliz¿rLc Ir rn6-
35
menLul potrivil" çi anume ¿rbunci cînd se cere ca pasul lilelului sir fic
executaL cu o anumitä precizie daba.
Exempltrl 1. Sã se calculeze rofile de schimb pentru lilctaleâ pe L¡r st¡u¡g cir
pasul çurubului conducãtor h : 72 mm, a unui filet nroriul la ca¡e ¡J¡ : 3 rnrn.
, Rezoluar.e.' Formula (11.3) poate fi folositä çi de clzrta aceasLâ, cu acecrçi recorn.¡rr-
dare ca paçii filetelor p çi p, sã se lnlocuiascã numai in rnilirnctri.
21 p ?¡x'l
z¡7 P¡ Pt

304
sau

zA Tfxnl (1r.10)
zB pt
Relaf.ia (11.10) va fi Iolosit.àr la rezolvarea tuturor problemelor de determinnre a
ro{ilor de schimb care se lncadreazã ln acest oaz.
l-rtroducind in formula (11.10) valorile m : 3 mm çi pr : 12 mm ca date ale pro-
blernei ¡i âproximindu-l pe 7Ë cu fracjia 110/35 se poâte scrie

9*t
35
zA _r'n7 : : 110* 3 _ 110X 1ì
23l?1235t2354
sâu
zt 110 7
;- J5^4-
Se constaLã cä au fost obtinute douä lractii ordinare pentru lolile cie schirnb, decì
/110\
se vor monta douä perechi de. roti. Prima tracfie l- I ritmlne neschirnbatít, iar cerr
Iss/
de a cloua se amplificå cu 20 çi se obline În final
z^ 170 110 20 _ z,
_ x7x20 _ x *2"-,
zs 35 4x20 35 80 22 z4
Açadar, cele patru roli ale angrenajului dublu slnt
zr: LlO de dinti I zt: 20 de dinli;
rz: 35 de dinli.,; z¡ : 80 de dinfi'
Pentru verilicarea angrenärii se folosesc inegalitãtile (11.4) çi se constatã cä amln-
clouã sint satislåcute : suma z1 * zz:110 + 35 : 145 este lntr'-adevãr mai mare decit
zrl20:20 + 20:40; de asemcnea suma zB * z+:20 + B0: 100 este çi ea mai
marc declt z, I 2O: 35 + 2g : 55 çi deci angrenajul ales este bun.
Exemplul 2. Pe un strung al cãrui çurub conducãtor are pasul Ps: 6 mm se exe-
cutã un filet cu modulul m : 7,5 mm. Sä se calculeze rotile de schimb corespunzåtoare.
Rezoluare. Se foloseçte aceeaçi metodã ca În exemplul prcedetrt, adicå
110
* l'5
I _ îxnr : 35 _ 110X1,5 _ 110
X1,5.
ip Pç t) 35x6 356
S-ar"r obfinut çi aici douàr fraclii tlintre care, prirna rãmlne neschimbatã, iar cea
cle-¿r clou¡r se amplificã cu 20 çi rezult¿ì
zA 110._ 30 zt.-z¡
;- n ^1?o-'.^4'
S-au ob{inul deci douã perechi de rofi de schimb al cãror nnmãr de din]i este:
ur : 110 clinli ; ;, : 35 rle tliD{i ; zr : 30 de dinfi çi z+: t2o de dinti.

20 - I\4anualul strungarulul 305

 pâsul sr¡rul¡uh¡i
11.5.1.4. C¿rlctrlul rolilor de schimb c¡n(l lilct
cr¡nilucãrtor ;t;; ;;p;l;; In milimctri'' iar plesa a.c
Di¡rlnetlal Pitcll (c:rzrrl IV)

¡\cesb caz se înLîlneçte exlreln de rar' tobuqi se va rczolva tlll exeln-

plu pentrr.r a se putea tlrmári nlodul în care se desfäçoará calculele res-
Peclive'.,rr/ir^r-qi : 25'400 mm)
în !ärile în care nnitatea cle másurá esle Çolul (1 lol
Diamet'ral Pitch(se citeEte
în locul moclulului se foloseçbe aça-ntlmiLul
,,pici"), clefinil Prin raPortul
ntt¡nit¡ul tle clinfi al rolii dinlate
I)iametlal Pitch : clianletrul cle cliviziare in foli
5u tl
I, : i_.
l)d

cu cliamcl"rul de
I)e exemplu' pentl'tl o loaLá cì't::24 de dinfi ¡i
clefini['iei clatá mai înaintc'
I

divizarc Dal: Z foli (50'8 rnrn)' c<.ruform i

I)iamcLlal Pitch-ul accst'eia va li ,

,p :_ a= _ 3L __ 12 [dinfi pc un Çot clill diarneLr.ul cle divizarel.

nr¿, 2,,
Ca çi moclttlul, I)iametral Pibch-ul se loiosegl'e
la explimalea rnárimii
pasr-rlui cliarnetral al unei ro!i dinfal'e sâu a
pasului unui fileL çi deci'
o lr-rngime.
in rrll,imii instan|ãi el replezint,ä sub o for'lná transfor¡natä,
ÎnLrc uroclulul rn ;i I)iametral Pitch P exisl"ä relalia
25,400
P

Deci modulul t'olii clinlate din exemplul claL rnai înaiule va

-avea valoare¿t
25'4oo :
¡n : 2,776 [rnm].
12

1 S¿i se determine rofile tle schimb penlrtt exectttarcrt ttllLti filel- Ìnpilsttl
Dia-
Exem¡rlul
pitch p : 26 rlinfi/lol, pe un stiung^ ¿rl c¿imi çurub cotrrluciì'tor aro
metrrl
p :12 mm.

.)UfJ
iË-
Rezoluarc. Se foloseçte lormnla dc bazã. (11,3) ttt cflÌ'e se introcluc torte elemen-
tele în rnilimetri
.a v
Z¡ P¡
TLans¡orr¡aLe:r. pasului filetului clin Diametl'ul I)itch ln rnilirnetri se fâce cu relafia

p:---'25,4 x n ( 11.11),

çi deci
25,4 x tc

Z1 P
zB Pl
Existenla numãrului æ in expresie aratå.cã transloLmarea ln rnilimetri a pasului
diu Diarnetral Pitch nu se va puteâ lace declt cu acecaçi aproximalie cu câre este
¡ealizat ¡c. Tabeluì 11,4 contine frac[iile oldinare câre aproximeazã prodtlsul 25,4 X r
çi erorile respective, clintre care, ltl calculete ce nrmeazã, vâ li folositä
21x19
fi'ac[ia
5

-.
T abclul 1 1.4

Fracfii orrlinare câte aproximeazü proalusul 26,4xæ

Fractia de Diferenta fa1ã do
aproxunâre 25,4xß:79,79645

25,4 x æ: 79,79645 0,00000

22xL27
2ro,4 x æ: 79,82857 - + 0,03272
5x7
22 x 330
25,4 x T: ?9,78022
7x13 - 0,01623

30 x 125
2i,4 x r: iÐ,i8i23
47 - 0,00922

128x'18
25,4 x n:79,79221- - 0,00424
7x7L
25,4 x æ: 79,800 : ¿irlg
5
+ 0,00355

1o x 17 x 23
25,4 x æ: 79,7t-c92- - 0,00053
7x7

3A7
 Se inlocuiesc literele cu clatele exercilittlui, iar proclusul 25,4 x rc cu fraclia
21xlo, oblinindu-se
I
25,4 x tc 21x19
ZA 21x19:2t *t9.
Zn -5x26-
5x26x12 5x72 2ô
72
Pç
ii poate consLitui o sol[lie
5 sc obline
' 26se lnmulteçte cu çi
Fraclia 1!
130 "nrc
27
cutoatecirtrebuieexecutatáor.o¿.Ltäspecialircul30cleclinti.Fr'ac|ia';;."
cn l¡ se tLrusformä ,n
't' Sttb aceastã
simplificà c. B çi clevine 1 care amplificã
- 100
20
Iormä poate fi folositã 9i deci sc poate sclie
zt 9ó 3õ ,r_ , t,t . (11.12)
130 ^ ,*:
-,, :i
;:
Nurnärul cle clinli âl celor patru ro[i este: 21
: 95 cìinfi i zz:130 dirl[i; z": 3õ
<1infi çi zo : 100 dinfi.
cir a doua i[egalitate nu se
\¡erificlncl condilia de angrenarc (11.4) sc constatã esLe mai rnare ci rnai mioá
verificá. Într'-aclevãr, t,,t.^ ,.i zE: ii + 100: 135 ¡ru
rolile nu pot angrena âça curn sint aranjate
å;;iï";; i'à-o-:-rro'+ zö': i¡b ç.i ¿eci
ìn expresia (11.12).
scìrimbÎn¿lntreelero}ileconducåLoareseob|irrefor.matia
z' z4 :15 95
---r-X---g.--_X--t
zz z4 130 100

în acesi caz ambele incgalitå|i sint sll-isfircnte çi cìeci rofile

pot Ii attgre[ate i¡r bune
con cliIii.

1 1 .5.1. õ Calcnlul rofilor do scltimb clnd pasul-ç urullulul

conducätor lste exprimat în [oli, iar ii lctul piesei
în nrilimetri (cazul V)

Exem¡lìull.SiisecalcrrlczerolilecleschirnbpentruexecutÍìrca'unujfile|mctric
cu pasnl p : 7,ic ** p"'-.," ìt.ung al cãrui çurub- concìucätor are N : 4 paqi pe !ol.
Rezoluare.I]entruafolosiformulaclebazã(11'3)estenecesill.caçipasulfiletrtlrti
toL în milimetri. 1'recetea cle la trumár'ul t1e paçi
çurubulni conclucãtor sä fie exprimat
pe fol la pasul in milimetri se f¿rce cu tormula ,,
: astfel cä sc poate scrie
+
2,1 P P PXN ( 11.12)
ZB I¡t 25,4 25,4

308
 127
iar num:ìrul 25,4 se hrloc¡ieste cu raportul çi fo..ula tlevi'e
Ð

za SxpxN (1 1.13)
ze 727

Cu relafia (11.13) se rczolvã toate problemele ca¡e se referã le determinarea roiiìor

cle schimb ce se lncadreazä În cazul de fatã (cazul V).
Folosirea âcestei relatrii presupune existenfa rolii cu 127 de dinfi ln garnitura de rofi
â strungului. În absenta rolii cu 127 de dÍnti se foloseçtc relatia (11.12) ln care numärul
25,4 se inlocuieçte cu tlnâ din fracliile echivalente date ln tabela 11.2'
Pentru rezolvarea exemplului 1 se va folosi rela{ia (11,13) în care se introdue da-
tele problemei, oblinlndu-se
z¡ õxPxN 5x1,7-ox4 35 21

z3 127 127 727 zz

Asaclar, s-a oblinut o singnrã pereche de roli ale ciu'or tÌurnere de dinli slnt
zt :35 de dinli, iar zr:127 cle dinti'
Trel¡uie relinut faptul c:i roata cu 127 de clinti a aprirut de data accasta ca rcdld.
pe axul çurubului conducátor, adic¿i Locrnai pe axul unde se aflã filetul ln toli.
eot'td.usðt,
Iìxernplul 2. Sä se calculcze rofile de schimb pentlu realiza¡ea uuui filet metric
,:u pastrl p: O,75 mrn pe un strtttrg al cärui çurub conducätor a¡e N:6 pâ$i pe toliil
Rezoloare, Se foloseçte I'eìafia (11.13) în care se itrtrotluc valorile date çi se lac
r¡nele calcule simple, astlel

s45
5x-x0
;u _ sxpxN :Ìi_9jÌ19 : 4 : 2 :_L*{.
zs 72? 727 727 727 2 727
A¡ fosl obfinuLe douä fracfii clinlre crre a doua rãmine nesc]rirnbatã, ilr primr
se poate arnplilica cn unnl clin urmäLo:rrele numere : 20 , 25,30, 35, 40' 45' 50,55, 00'
Se constatir c¿i poL sã apnrã nouå sotufii pentru ù':rc¡ia 1çi tot etitee petrtt'u problcrna
2
45
flatã. Oricale cli¡tre ele esLc bttnir, cl.rc:i împreuuá cu pelccþea rlc ro!i ,,,,1"-
727
plinesc condifiile dc angrenare (11.4). Diu cele nouã vari¿rrrLr: posibile sc alege rlc exem-
-
plu - âccel care rezulLä din amplificrrel i recfiei r/, cu 3i çi deci solulia problemei
se scrie astfel

z, 1 45 3i {J it
jX-"- z,
-1'-:- 2 127 -X-_:
i0 1)7 :,
z¡ z+

iar cele p:rtru rofi cìc schimb sinl: z, : lli tle dinfi, zr : 70 de dinli, zr: 't;-r clc clinfi
çi 127 de dinfi. Si de d,r[a aceìstt sc conslatä c]r ro:rLr cu 127 de drn[i lsle roold
zn:
co¡sudú çi se rnonterzii pe axul çurubului conclucitLor, adici tocrn:ri pe ax-ttl unde se
rflá filctul irt Ioli.

309
 11.5.1.6. Ctlcuh¡l lofikrr do schilnl¡ cînd çumbul colriluc¿itol
ale filct irr !oli, iar lilctnl picsei este tot lrr loli (cazul VI)

I¡xemptul. I Sä se catculeze rolile cle schimb pentru realizarea unui filet cu 24 de

paçi pe fol, pe uu strung al cãrui çurub conducätor are 6-þaqi pe tol.
Rezoluare, Se scrie relalia de b:rzã (11.3) çi se lnlocnicsc paçii p çi p¡ cu valorile
lor din problemã obfinlndu-se
25,4

x 6 :
-t P : 24 6 : 1.
zB- h 26,4-25,4
21 25,4 24 4
6

F-r..rclia 1/4 se amplilicã cu unul din numerele 20, 25 sau 30 çi se obfin trei variante,
to¿rte ìr fcl de bune. Pentru exemplilicare si-lvr lur-'lvari:rnt¿r rezultatã din llrmrtl-
lirea ctr 25

zn 1x25 25
z¡ 4x25 100

Iìxcmplnl 2. pe uu slÌ'ung âl cãmi çunrb cotrducätor alc 2 paçi p0 tol sc e\eclìtli

un Îiìel cu 19 paçi pe !ot. srì sc clctcrmine ro{ile de schilllb corespunzãtoate.
Re:oluue . Se aplicä r'elafia (11.3)
'r5,4-

,r,:P:19 *2ó,4 * 2 _,2_..

z 3 Pç 25,4 19 2'r 10

2
"L
Irentru â se obçine l:r numãrãrtol rol[a ctt cel mai tnic l¡umãl' cle dinfi (20), Îr¿tcfia
t[cbuic arnplilicatir cu 10, tl.u'1n nccst cez, le numilor rcztrltñ o roetã cu ntttnit'prel
rna¡e de dinti - 190.
2/1e se rra dcscotn¡lttne
Sc vor folosi çi rlouri ¡rerechi de rofi : în acest. scop, ft'ac[ia
lntr-un procl¡s cle clorrã rapoalte, pentlu care sc lace un altiliciu de caÌcul, atlicit se
amplilicã cn 5 oblinincltt-sc tn¡ri îutli lrncfia
,n :2- 2x 5: j
* 3.
z3 19- 19x5 10 5
în continua¡e se amplificã fr.aclir 5/ro cu 5, iar Îrâc!ia 2/, cu 15 çi se oì:iitt cele
clouiì perechi tle roli cle schilnb dupå cnm urtnerzir :

2"1 5x5 2Xl5 2'o 30

-l-¡: <=
zB 10x5 5x15 75 95
--
deci 'zr': 25 'clin[ì i'12 : 7ï¡ dinfi ; z. : 30 dinli çi zn : Ð5 ,de ,din!i.

310
 11.5.7.7. Calculul rofilor rlc scl¡imb cînd pasul çurultuluui condueãtor
estc fur toli, iar piesa are lilct modul (cazul VII)

Bxemplul 1. Sã se cletermine rolile de schimb pentru strunjirea unui filet modul

cu pasul p:78 x m, unde nl : 2 mm, pe un stlung al cãrui çurub conducãtor are
- pe iol.
6 paçi
clata rceast¿r lormula (11.3) tn care se introtlttc paçii
Reioluate, Se foloseçte çi de
ln milimetri
z4 P rc:X2 ßX2xG æX12
za Pt 2-o,4 25,4 25,4
6

Raportnl nl2'o,4va apãrea la toate problernelc cc apartin caznlui VII din care cauzã
el va putea fi inlocuit culln¿ì. din luncfiite carc-l aproximeazã, fractii cc se gãsesc ln
tabelnl 11'5'
Tal¡eI,I 71.5
Fracf ii pentlu nproximarca raportului æ/25,1r

Difelenla falir dc
Fractia
aprox¡mâte
de ß :o,r23684zir
25,4

n :0,1236847õ 0,00000000
25,4

-À747
'" x 0,12308121 0,00000054
2-o,4 380 4x95 -
; 0,1 236979 I
05 5x19
+ 0,0000131 0
25,4 768 24x32
- 0,i2371r3{: '-It + 0,00002659
2i,,4 . 97

- x0,12365591: "o 0,00002881

25,4 6 x 31
-
E -
'- È 0,12380952 22x13 13
+0,00012477
25,4 7x330 7xl5
-- x 0,72373453- 110 22x5
-2-c,4 889- 7 x727 + 0,00004978

><
Pentnr calculele urmátoare r¿ìportul rr/25,,1 va-Ii aproximat defrac{ia i 11,
24x32
luatã din t.alrela 11.5 $i deci

:!- :"ZJ!. :' xrz -õ'< lixr2:Ù x lÙ -á x le

zB 25,,1 25,4 2,1 x32 2 x 32 I x 8

311
 siìtt
za 5 1g

;:o^ s'
Se rmplific¿ì prima fracfie rá, in. a doua cu 5 çi se obtine
"u
,^ :5_4! * 1e x 5: to , 95
40
:JL x L.
z2
zB Bx10 8x5 B0 zL

.{,çadar, numär'ul de dinfi al celor patru roli de schiml¡ elle : .zl : 50 de din}i ¡
2., : sb de dinti i zr: 95 ae Ain¡ çi zi:40
de dinfi. Conditiile..de angrenare fiincl
ií¿.piirii" t.ruitá cå aceste douã þeiectri de roli reprezintå o solufie pentru problema
clatã.
Exemplul 2. Sã se determine rolilc cle schimb pentru executarea.unui filet moduì
cnpasulp:ttxm,undem:0,Smm,peunstrungalcãruiçurubconducãtorare
8 pagi pe lol.
Rezoluare. Se aplictì fonnula (11.3)
it I) ::]:9'5'-zrx o,i, 8 :' xo'óx8 :-I-x
1
-
z¡ l,u 25,4 I 25,4 25,'I 7 2-o'4 1

Se aproxintcazit.apo'tul n125,4 cu ¡rroclttsul cle f.aclii }I1.,": di. tabcla 11'5si se

1t x ¿a
¡irc ullelc opcr:riii sirrplc, oblinitttln-se
iA ir ,,4 1-Óx19-- 5x19
-5¡-19,, -5x19:i*I.
24x8 24
z32:Ð,4 1 24x31 1 0x32 Ûx4x8 áì

Sc nrnplilicii plilnl frac{ic cu 5 çi ir cloua toL cu 5 çi se obtine

..4_: b* s y 1ux5x31 xE_rt *-\.
zB 24x5 8xõ 720 40 z2 z4
Çi cìcci : Lt:25 cìe tlinli ; zr: 720 cle dinfi i
zs: 95 cle clinfi ii 24:40 de dinfr'
ver.iliclncì conclitia clc angrenare cu inegalitãlite (11.4) se constatã cri lrrim:r
irte-
gaiitalc este satisf¿icútã intruãit sllmâ zl I zz.- 25 + t2o: 145 estc ¡rtai t.tra¡e decîl
i"¡ zo: 95 -l- 20: 115, claL oea clc. ¿r'rloua-incgalitate,tru t:"t'"îfi:i'.j:oâLece stttn¿ì
,i i ,n: 95 + 40 : 135 Iru estc mai mal'e, curl âr trcbuic sà fie'lntre ci tnni nric¿ì decîl
ei srtu ttut.i-
,)+ iO: 120 + 2¡: 140. Nici clupå cc se schimbå n'mår'irt.rii la solufir
tãrii int.c ei, co'cÌi[iile rcipcctive 'u pot fi indeplinite, astfcl cã..se.renun[ã
gäsil-ir çi se i.eia caltuhrl ,tä n iuoep'i, clescompunîncl fr':icfia inilialä ln alte
.l 1raclii çi
iåcincl i nele operalii simpìe ctupir cum se aratå in colltinuare
5 x 19-- 5x19 : U t 19:19 * l.
:!==5 *79-
,u-- 6 x 32 6 x 2 x16 12x16 12 16 12 16
Seanrpiificáambelefracliicu5çiseob|irrcelepltruro|idcsclrir-r-rbeãtltatc
z¿ 19 5 lCX5 óx5 Cc..25 zt',2]-
::--:-v-:
i3 12 16 72x5 10x5 60 80 z2 z4

"--'-în z, : 95 tlc tìinli; :r:

rrndc: din[i; zr:.2ö de clirrli çi :l : 80 dc cirlti'
Û0 clc
Jcest crz corrdi{ia iìÉ cstc ìnäeplinitã, deci:rcesIc prrtru roli rle schjnr]r
rcpt'czirrtir soltttirt proì;lctntl'
"trjr:.¡nr.

312
 11.5.1.8. Calculul ro[ilor do schimb cird pasul çurubulul
conducätor cate dat ln foli, iar ¡riesa filet¡tä ârc f¡lêt
Diametral Pitch (eazul VIII)

Ilxem¡rlul l. Sir se cletermine rolile clc schirnb pentm a realiza rtn fìlet Dinme-
tral Pitch cu pasul ¡ : 18 dinli,pe {ol, pe un stÌung al cãr'ui çurub conduci¡tor are
¡/: { paçi/[ol.
Rczoluare. $i de datn acc¡sta se foloseçtc aceeaçi lela[ic (11.3) utilizatit ln tortte ca-
zurilc de plnãi acum.
zn P
7¡ Pç

P¿isul filetului 2 se exprimir in I)iamett'¿rl I)itch priu rclafi:r

,,_ 2Úr'f xæ _ 25,'lXæ

t'
-
Ir8
çi rleci

25,"1 xr
zA p Ir 25,.t\ i: .- N æ xN
zs h 2ó,1 P 25,4 P
N
Se itrlocuicsc P çi N cn velolile lor date ìn probletnä çi sc obiitrc
r,4_æXN_:r)(4:3"-!
zB I' 18 1 18

Se aploximeazã rapoltul rc/1 cu o fracIic luatrì clitr tabel,r 11.3 çi anuruc lractia
r22
i- x Ii çi seintroduce în relalia de mni sus cáp:iilnd ttìl pro(lì.rs tle douã frac{ii
t7
ordinare
z¡ n..4 )2..4
z¡118718
Se arnplificã cu 5 ambele lracfii çi se ,obfin cele clouã perechi de rofi de schirnb
z¿ 22 .l 22x5 4xõ 110
a:--v--/-:
20 zt., zr
z3 7 18 7x-¡ 18xó 35 90 ;" "'1

çi deci ;, : 110 de dinfi ; z, : 3i de dinfi; z, : 20 de dinli; z4 : 90 de dinli. De

data aceasta condiLia clc angLenare este indeplinitit pentrtr cir: 110 + 35 > 20 f 20 çi
20+90>35+20.
313
 1r.5.1.9. (loncluzii asuprl calculului rofilor de scltilnl¡

l. cu o srngurä forrnulã (11.3) au fosL rezolvaLe Loate probletnele

celor opL cazuri c¿ìt'e se întÎhìesc în pracLicãt, astfel cã ar fi r"rlil sä fie
-"*o.ätá cu atît mai rnult cu cit ea este foarLe simplãt'
2. Rczultate corecLe se ob!in cu Iormnla aminLil"á dacä valo|ile par
çilor p çi pU se inL.o¿uc n'-aì ¿.pir ce au fost exprimate
în lniìimetri.

11.5.2. Calculul rolilor dc sthirnl¡ la strungurile

cât'c all crrtic dc ¡ì\'¿lnstlri çi filcte

I'lajoritalea sLrungurilor IlornÌale moclerne sÎtll. doLal"e cu ctltie de

a'ansur.i çi 'îufileLc, avind astfcl posibilitatca realizãrrii unui lnale nttmár
cle filetc, g-eneral normalizalc, în prirrcipalclc -sistetne-: meh'ic, [oli,
modul etc. Lá accsle stl'ttnguri, schiml:alca pasului se obline cu lllal'e
uçurin!á prinlr-o nolä poziçionare a maneLel^or cul"iei cle avalsrtri çi
fiicte, âupe inclicaliile ce se ciLesc pe babcla cu fileLe a strungultli respec-
tiv (v. tut "np. 9.1.6. ;i ¿rnexa xxxl). il'abela ctt filele a untti astlcl de
strung cuprinde, în geíeral, cloar fileLelc ÌÌormalizal-e ¡i numai pe cele mai
frecr,õnL înLîttriL", ul'trrîncl ca celelalLc filcl.c nouu¿rlizal-c 9i nenortlalizate,
neLrecul-e pc tabel, sir Tie cxecutaLe pe alLc sLrullgtlri'
Necesil.¿rlca de a prelucra ¡re sLrung filel"e tletrecul.e pe l"abel apa|e
clesl.ul de cles în atcúelele cle sculárie satt În cele ale mecanictrlrti çef,
cu oc¿tzia lcltarãrii ttuor ma;ini 9i apatate cle p rovenien!ãr strãinir 9i
ascrnenea pr obleme h'ebuie I'ezolvaLc cu strullgurile ^existenle c¿tre,
cle cele rnai ¡nnlte ot'i, sînt sLrÌrngufi tlolm¿ìle crt clrtii de filete.
Ial.ä de ce esl-c necesal'ca fiecale slrungal' Sá cunoascã modul ctlnl
se calculeazä rof.ilc cle schimb çi cutn se ¿ìleg, în acelagi timp pozi[iile mane-
Lelor clLiei de îilel,e, în vcderea'realizärii ltuni pas oarecâr'e ce nrt este
trecul. pe tabela cu fiìelc a stfungului. Esl"e cunoscuf. faptul cä la majori-
tatea sirungurilol ce au cutie cle f-ileLe, llentl Ll Lrccelea de la un tip tle filet
la alLul, cle"exernplu cle la un filet mciric la tttinl modul, lltt se schirnbã
ntrmai pozifiile lnanetelol cut,iei clc fileLc, ci estc necesarã 9i înlocui|ea
i nor .uii dé schirnb. Agaclar, chiar gi acesle sLlunguri poseclir un nttmár
cle cîteva ro!i cle scìrim| cc vor pulca fi angren¿ìte îu toaLe coinbinaliile
posibilc pen¡rn I'r,zolvaLea probicmelot de tãiere a accstor filet.c. dupá
cum sc va aritLa în continttare.
in cazul cîncl cu cele cîLeva ro!i cìe schimb ale struugttlui nu se poate
l. realiza pas¡l dolil,, sc trece la calcularea uumäruìtti de clinli ai unei sin-
gu.a .o'çi sau al arnbelor loli de schirnb ce \¡or treb¡i executate în mod
ipecial. Cu aceasbit riltirnä s<ilulic vor pttLea fi r-czolvaLe toatc cazurile
care pot sã aparã În practica de uziuä.
ll

314
 IJin cele arätate mai înainl.e reznltit cä un filel., al cárui pas nu se
aflãrtrecut în tabela cu filete a strungului, se poate realiza în clouá
rnociuri: 1) cu mijloace mai simple, prin folosirea potrivitä a ro[.ilor de
schimb existertrl-e, combin¿rtir cu pozilionarea coresptlnzãìtoal'e a tnanetelor
cutiei cle lilete sau 2) în concliÇii mai labot-ioasc, prin confccÇionarea ttnei
si¡gule rofi sau a ambelot roli cle schiml¡ aì cárot'nrtmår tle clinti I fost
calonlaL îIr rnod special penl.rtt realizat'oa pastrlui respect.ir'.

tt.S.i.t. Rcnliz¿ucn lilelolor nctt'ccutc în fal¡cla cu lilete

l stmn¡¡ului ¡lt'ilt confccfion¿ìl'c¿ì tllìor rôfi de scltinlb

Àscmenea probleme se t'czol\'ãt irt copclifii mai laborioase ¡lenLrtt

cä t¡ebuie execuLale În lnocl sìlecial tllÌa satt arnbclc lo!i de schimb, dar
calc¡lele sîut ccva rnai sirnplc tlecî1. Îrt caznl iolosilii poLrivil-e a lolilor
clc schirnb exisLelttc.
Iixemplcle ce \rol fi rtate în ccle cc urmeaz¿"r \'of avca în I'cdcrc sLrnn-
g¡l nolmal S3, Lo,atc concluzìilc c0 \'ot'l'ezulba, puLîncl fi cxtinse asupra
õricirrui alb tip cle stlung uorrn¿ll ce arc cutie cle avansnli;i filel-e. La
sLnrngul 53 se lucreazit ctt o singur'á percche cle ro!i cle schimb, clegi stmn-
gul
'ía: ar:e patru roli (:r: 32 ile clinli, iz: 42 clc'clinli, zs - 97 clc clin[i
100 cle cli¡li) cale sc rnontcazã clouãr cÎlc douit, clupãt ctrn-r I'c'ztrlLá
dl¡ anexa XXX1. Nnmirlul clc din!i al rofilor-iutelincdiarc t1u arc irnllot'-
tan!.it pentlu calculcle ce se fac, ca avîncl cloal loiul cle a LransmiLc rniç-
cârca ilc rol.:iÇie cle ìa loala conclucÌãll-oarc la cea co¡rclttsãt. Açal ctlrn se
arat¿i îlÌ anexa XXXI, roÇile clc schirnb ilìc sLt'rtngttlui 53 sìnt folosil-e
¡urnai îu for.ma!.iile:42i100 sau 32/97, clat eìc tnai pot angrcna;i în alLe
clorrã rnoduri : 32l100 santL2l97.:\lte tipuli tle sLruug,itli ltot avea un rltlm¿"tr
mai rnare clc roJi cle schimb, iar ca unn¿ìr'e;i nurtrãr'ul c:ombinaliilol ce
sc vor'¡ru[ca facc va li mai lnat'c'
Relôrilor la strungul S3 sc poatc r-,bserr-¿t cit nãrircu nurnärului cle
dinli ai lofii conduc¿tloare cle la 32 la 42 cle cìinli, duce la obli¡elea
uuLii filel cu pasul mai marc. Acelagi rezultat se obline;i îu cazul cînd
se nticsoreazä ¡umärul cle {in!i ai lolii coltcltrse, de excmplu clc la 100 la
97 tle diu!i.
I)esigur rnárimca pasttlui r a fi çi m¿ri tnalc clacii o datir cu mic-
çor¿ìt'eâ ìlumärului de clinli ai rolii condì-lse se
pro(lttce çi márirca ntt-
mãr'ului cìe clinli ai ro!.ii conducãl.oaLc, clc cìxelnplu clacã se Înlocruic.;Lc
raporl-nl 23/100 ct 42197.
Dirnpotrir,ä, obline¡ea it¡ui pas nai mic clecît cel clc pe ¡abelir se
ob{i¡e prin micgorare¿ì numártilui cle din!i ai rofii conclucäLoat'e satt
prin rnãrirea nttmãrrrtlrti cle dinli ai lolii conduse.
$i aici, micçorarea pasului va fi maisep|oDunÇatä clacä recltlcerea
numärului de clinli ai lolii conducätoare prochlce împrcì-rnã cu mä-

315
ri¡ea numãrului fle dinli ai ¡ofii conduse, adicãr, la slrung¡l S3, se inlo-
cuieçte raportul 42197 cu 32/100.
Pîuä aici s-a arätaL cum slau lucrul'ile numai din punct de vetle¡e
calilatiu, dat pe stt'ungat.îl intercseazã, mai ales, aspectú canlilaliu al
problcmei, adicä c¡ cît se rnãrcçle sau se micçoleazä un anumil pas cle
þc tabelá atu[ci cînd se schimbir roata concìucãìtoat'c sau cea coìldltsaì
çi mai ales cum se calculeazit uoul pâs ce rczultãr prin scìrimbal'ca llnei
roli de schimb sau a ¿ìmbclor roli.
Exemplele cc urmeazã \'of c¡ìlrLa sä lãmureascãr toate aspectcle pro-
blcmei care îl irrtereseazä ¡:c sLluttgar.
Dacá, de exemplu, lrebuie lcalizaL pe sl"rungul S3 uu filet al cänri
pas este P :0,75 mnì, sc consLatä cä aceastã \'aloâÌe nu se aflá pe tabela
òu filete a strungului (r'. anexa XXXI) çi cteci este necesarit cletcrminltre¿r
unei roli de schimb al cãilui urtrnil¡de clinÇi sã fie aslfel ales inciL sä
poatä realiza pasul clab. PenIru acest, gen clc probleme exisLã mai mull-e
Ãolufii, întrucîL calculele pot fi fäcuLe pentlu ¡nai mulLe pozi\ü aìe mane-
Lclor ctrLiei de fileLc.
A;a, cle exemplu, calculcle ¡lenlt:tl I'calizarea pasului P : 0,75 mm
poL fi efectuate îr1 cazul cînd manett:le cutici cle filete sc-gãscsc in pozi
!iit"." coresprtucl pasului P:' 0,1ì12 mm de pe talelã sau Pasrìlui
p : 0,875 mm sau pentru oricale alt pas de pe tabelãr (v. anexa xxxl).
I)acã sc ia în considelare pozifi¿r tnancl-elor penLru pasul p:0,812
mm, calculele se coutluc dupä cum urmeazã. S-a arirLal. ¡¡ai înâill[e c¿i
pasul filetului ce se executä pe stlung cregte, dacil se nräre9te numãnìl
de dinli ai rofii conducãtoare, clar scaclc aLunci cînd se mãreçl-e nrtlnirrul
cle clin!i ai rofii conduse.
I)i¡ punct cle vedere tnatematic, accasta Înseamnä cá pøsul çi numitlnl
dc clinli ai rolii cotlducãIoue s,inl. do¡ä ¡nãrimi clirect proporlionalc, iar
pasul çi nurnárul cle dinli ai rofii co¡trluse sînl. mirrimi iuvers proporiionale'
iatä deci cã, pentlu ficcarc solulie de care se vçr'bca mai înainte, apal âll.e
douä r'ariantè : prirna, ca urûìat'c a micçorirrii numärului de ctinfi ai ro[ii
conducátoare, iai- a dotta llrin märirea nulnärtlltli dc dinli ai rolii condusc.
Cele clo¡ä \,at'iíìIìtc reprezinLir;i douãr solulii penl"rtt rrazul lual în c:onsi-
dcrarc.
La strungul S3, toate filctele metrice se oþlin cu rolile cìc schimb
42l1o} (v. ancxa XXX/) çi dcci roata cu 42 de di¡li esLe roat¿t condttc¿-t-
toare, iar ro¿rta cti 100 de clinli esl"e roatã condusá. Prima solulie se refel'á
l¿r înlocuirea rolii conclucirl-oare. Pelþ'n ca în locul pasului p : 0,812 mm,
trecul pe tabelir, sir rczull-e un pas nrai mic, adicä pasul P' : 0,75 mm
este neccsar ca ro¿ìLa conduciìLoare (z¡:42 de din!i) sä fie înÌocuitä cu
o altã roatä (z\) al cärui numär de dinli sä fie mai mic decît42 çi aceasta

316
datoritir faptului cä acesLe douá mãrirni sînL direct propor'!iorurlc. Iìelalia
de proporfionalitate se scrie asl"fel :
zA p'
(11.14),
ZA P

de unde rezull.ã
zA:
-t - ,, P' : 42xffi
:¿YJ:-
o,?5
: 38,8 {inli.
- -,to.,
Dar- rolile dinlate nu pot avea decît un numãr întreg dc dinli derci
se va lua z',4,:39 de dinli ca fiind mai apropiat de valoarea rezult.at¿i
clin calcule.
Pentru vcrificare se foloseçl.e relalia (11.14) în care se înlocuie;te
:'a:39 dc dinli, dc unde rezultä
p' : pxzA : 0,812x P
-r-
: 0,754 mm.
zA 42

Pasul oblinuI ale o eloare cìe 0,004 mm care, în anumite, crouclilii, poate
fi accepLabilá.
Solttlitt u doua are în vedere îulocuirea rolii conduse, ;tiut fiiud cir
pasul çi nunlär'ul de dinli ai acestei roli sînt douá märimi invers propor-
Çionale çi deci raportul paçilor va fi egal cu inversul raportului format
de numerele de dinli ai rofilor lespective. Folosind acelea;i noLa!ii ca
mai înainte se poatc sclie lelalia
,'u
: o (11.15}

în care:
'r-V'
zB csLe lrumär'ul de dinÇi tlecul" în Labcl (r'. anexa XXXI) al
rotii condusc;
z'p numärul de din[i al rolii conduse, numitt' cc trebuie
- determinat.
Din lelalia (11.15) rezull"ir
-t - ,,\
'B-- ^Ü
P
p.

sau

zh
" - loox : 11: : 108.2 crinti
0,75t)

Se r'¿'r lua :i == 108 di¡!i.

317
 Verificînd pasul ce va reznlt¿r prin înlocuirea rolii conclttse indicatà
in anexa XXX/, cu o loabä al cärei numár cle dinli ale 108 dinfi' se
ob!inc
p' : p
' o,8l2x+ : 0,7518 mrn.
^4:
z'n 108

Se constalä cir de data aceasl.¿t eroaì'ea pasttlui esl"e cle circa douir
ori mai micãt, ceea ce era de açtepl"at înbrucîl. numärul mai mare dtl
dinli ai rolii conduse (4:100 de dinli) fa!á de cei ai rolii conducä-
toare (z¿ : 42 de dinli) face ca influenla modificärii nurnärului de
dinli ai rofii conduse asupra pasultti sä fie mai micä decît, cea rezttll.atä
din modificarea numárului de dinÇi ai roÇii conducãtoarc. Cu altc cuvinbe,
în alte cazuri, pentru o varialie micá, mai finã, a pasului, se va çti de
la început cä trebuie sä se aclioneze astlPta rolii cu numärul cel mai mal'e
de dinii çi nu asupra roÇii cu numär mic cle dinÇi care introdut'.e eIori de
¡ras relativ mari.
Açadar, penbru ptoblema ¡rropnsil, solufia const,ä în co[feclionarea
unei ioli cu i0B dinli, cu acelaçi modul ca al celorlall,e ro!i de schimb ale
stmngului. Aceastä roatä se va monl.a în locul rolii conduse. Manetele
cutieide filete vor fi fixale în poziliile inclicate de anexa XXXl pentru
filctul metric cn pasul P : 0,812 mm, adiciì
ÍraneLL\ M4 În pozifia ,,pas llortn¿tl" :
- maneta ;1 --- Pe Tilel meblic ;
- maneta B În Pozifia 1 ;
- maneta C - în Pozilia 1;
-- levierul Norton - În PoziÇia 1.
-Atle solufii, pentttt aceeaçi ploblernã, - pot fi oblinul.e dacir sc ia
ìrr consiclerare alb punc[ al tabelci cu fileLe a sLrungnlui, cle exemplu
acela corespunzätoi pasului P : I lnm' Se fixeazá m¿rnel"ele cutiei de
file[e pentru acesL pas çi se calculeazá numärul de dinli ai rolii con-
cluse san ai celei conclucätoare, În acelaçi tnocl ca mai înainte, în aça
fel, încît, filel.ul realizat pe strung sä aibä pasul dorit, adicä p' : 0,75 mm
;i ntr pasul P : 1 tnn trecttt în tabelá.
Sc folosc;te formnla (11.15) peu[lr înìocuit'ea rolii concluse, ca fiincl
loaba cle schir¡b cu numär mare cle clin!i
zBP
zD P'

clc nnde
:',,::B
D
l:
- x p,
¡¡g¡ 1O,7'c-= lll
O,iit -
¡i3,33 ctc rli'li

.)lo
 ,rì
'a'

Snrr se vlr ]tnr

¡n: 133 dinfi'
Cu o astfcl dc loatii, pasttl va alea r'¿tloarea
100
p' "'-
: px åt:1x : 0,753 tnm.
r3r
S-a oblinut un pas foarl.e apropial, ca valoale de ecl dolil"' cu o eroare
de 0,003 mm, solulie ce în multe cazuri poate fi acceptabilä' Se obserr'ã
însä cä eroarea rezultatá cu ocazia ac.estei sol¡lii este ou 0,001 mai marc
clecîL cea corespunzãtoare soluliei preccdente'
nletodica folositä pînä aici, pentru realizalea pasului P : 0,75 rnm,
pas cc nu se aflã pe tabela cu filete a strungului, se poate aplica pcnt¡u
iealizarea oricãtrli pas ce ar trebuie realizat pe acest sbrung. Da¡ nu ntlmai
atît, metocla poaLe fi aplicatä, Întocmai çi cu acelaçi succes, pe orice li¡r
cle sl.rung cc ál'e cutie de filete. Pentru ca roata ce va rezttlLa diu calcul
sã¡ nu ai6ä un numär plea mare dc dinli, se recomallclä ca pasul peutt'tt
care se fixeazä manetele cutiei de filete sä fie ales cÎb mai apropiat, ca
r'âloale, de pasul ce trebuie realizat.
În cazulile în care se cere ca pasul filetului sã r'ezulbe cll ltrat'c plccizic.
problema nu poate fi rezolvatä ptin înlocuirea tlnei singule rofi decî1" În
ùnele cazuri izolatè. Calea pentru lezolvarea tuturor cazulilor coltsl"ã În
ìnlocuirea ambelor rofi de schimb, iar plin aceasta pasul filetului poate
fi rcalizat cu ceA mai mat'e precizie dnpä cum se va ptttea constal"a clin
cclc ce ttrmcaz¿-t.
Formula cu carc se poate 'calcula pasul filetului cc rczulLir clupir
înlclcnirea ambelor' rofi cle schimb se scrie ca mai jos, în caì'c s-atl pàstt'aL
rrola!iile Íìntcriolrt n

r)':px ?" +.
'Ar 'B
(11.16)

F-orrnula (11.16) poate fi aplicatä pe¡Lru oricar-e filet al L¿ibelci ctr

fileLe a str-ungului çi astfel pot sä aparã nurnel'oase soluJii, dar se reco-
rnandä sä se aleagä filetul cel mai apropiat, ca valoaLe, tle ccl cc Lrebnie
lealizat. Dacá se ia ca exemplu realizarea aceluiagi pas, aclicir P : 0,75 rnnr
da¡ c¡ o e¡oare admisibilä foartc rnicir (er, ( 0,0005 mm), sc fr-rlosc;l"t:
relafia (1 1.16) din care se scoa[c fapofL¡l rolilot cle schimb ce. trebttie
construi Ie.
-t
:L : !_ x JL. (lr.tz)
zo l.) zIJ

319
ca punct al culiei de filete ales penbru aplicarea formulei (1_1 .17) se va
conii,le.o cel corespunzál.or pasului p - 0,812 mm de pe babelá çi cleci
lnanetele cutiei cle filete vor fi fixate în poziÇiile ce col'cspund acesbui
pas, clupá inclicaÇiile dabe pe aceeaçi tabelãr (v. ancxa xxx/ çi cleci

"o : !_ 2: 42 :
t'u * zB 21, x 1oo o,3gg.
P i0,812
;\çadarr, raportuÌ numerelor de clinli ai noilor rofi dc schimb va
trebui sá aibá valoarea rezultatä cìin calculul de mãi Înainte, adicå
0,388. Gásirea numärului de din[i ai acestor roÇi, cu îndeplinilea condiliei
cle precizie puse, este o operalie anevoioasä, cl¿rcä se foloseçte mel-oda cal-
culárii lor,
Mult mai simplu este clacã, în acelarçi scop, se ubilizeazä anexa XXX/1
nnde se gäsesc, gata calculate, rolile de schimb pen[ru oricare raport
cle transmitere cuprins între valorile : 0,05 çi 1,00.
În acest tabel anexä sînt, indicate, penbru fiecare valoare a laportului
cle transmibere, cÎte patru ro!i de schimþ notate cv z, zz, z, çi zn care se
rnonteazá aga cum s-a arãtab în fig' 11'77.
2,.
În cazul cle fafir, valoarea raporbului cle transmitere esle i - z'u :
-!
: 0,388 iar în anexa XXXI/ cca mai apropiatä valoarq esLe i:0,388009,
cáreia îi corespunde seria cle patru ro!i de schimb i zr: Q) din!i, z, : $$
din{i, z, : 49 dinli çi z¿ : 78 dinli. Cu aceste rofi dinlate rnontate ca
ìn fig. il.17 se obÇine o valoare foarte apropiatä.de-cea a pasului cäul.at.
Astfõl se aplicã formula (1 1.16), în care I'aportul z'¡l zlse înlocuieçl,ccu cele
clouä rapoàrbe de transmilere ce rezullä cìin utilizarea celor 4 roÇi de schimb
clcterminate din anexa XXXI/ gi deci
'^'-r)x
It -
jLx +:px2xztx\
',ro^ 4nru
,B "A
sau, înlocuincl valolilc cunoscutc, se obline :

p' : x I42 x -9 : o,8t: x lgq x +:

t8 x11
0,812 0,7i01.
78 68 78

Sc obscrr'ãr cir lolile cu 42 de clinfi au Iost eliminate prin sirnplificare

gi cleci au rãmas sä fie monl"al.e la sl"rung cloal pal-rtt roli care vor fi angre-
riate dupii cum esLe inclicaL in 11.5.11 çi fig. 11.17.
Àçadar', ¡lasul oblinub este doar cu 0,0001 mrn rnai male clecîL ccl
dorit, çi deci eroarea lealã a rezulbat cle 5 ori lnai lnicä decîL cea adrni-
sibilä.

320
 I)crrilit uIl alL pttticL al cr-rLiei dc fileLe, clar pentm rcalizalea aceluiaçi
I)asJ vor lczult,a all"e roli clc scìrirnb însir r¡iodul de caicul r'ämÎne acelaçi
c¿r rn¿ri înaiute. ¡\sLfel, dacä so ia ìn consiclcrale pnncl.ul clc pe tabclul cu
f ilctc al stt'unq'ului r:orespunzirlor pasuiui ¡t == 7 mm, ceea ce înseamnã cä
nì¿r,ìcl-clc crrLici cle filel"e se Iixeazii în poziÇiile inclicate cle tabclul strun-
gulrri, ;i se ulrnirrcçte rcalizalcra aceluia;i pas p' : 0,75 mrn cu mare
¡rrccizic. sc foloscgte follnul¿i (11.17) ast.fel
.
¿= _zo __ ,/¡' ., :11 ,, 0,75 / '-:0,315.
42
z" i.P zB 1 100

St¡ caul"ir în anexa XXX,í1 o r-aloare ciL mai alllopiittá dc 0,315

si sc gäsc;l-e chiar ¿rceasb¿"r r'¿ìloare pcttLrLt carc, îtt acciaçi auexá. 1le coloa-
luckr urr¡rirLoilr'e, se aflii numelele de clirifi ale celor paLru lc.r!.i de schimb:
zn =-,,,';)'0 cliuÇi, z, : 70 clinli, zs: 4l) dinfi çi za : 80 cìinli. Ponfru veri-
ticarc sr: calculeazã r'aloalea realit a pasului ce \/a rczulta cu forrnttla
(11.1tì) rsl-fel:
-: Ì)x'Jt a+ .- p x :A zt
t ¡l
r'¡
l)'| *
tA zlj zß ^ zz Z4

î¡rll¡cir.inrl yalolile cruìos0ute, se obline

ti -. t x lgq 3Lx 4:
42 x i0 80 o,7lo().

Sc cousLalir cä am oblinul. pasul clorit färá nici o elo¿ìrc pritr moti-

'LlLlt'a pcr sLlung a Lrei perechi dc rofi de schimb. La monLalca cclor çase
¡o,ti de schirnb se va lirìe cont cìc inclicaliile daLe în subcap. 11.5.11;i
'fig-. 1 l" 19.
Lincoli calculele penbru delerminarea rolilor cle schirnb sc simpli-
Iticir pe palcllrs aj ungîndu-se foartc repede la soluÇia opl,imãr. Ca exetnplu,
ltie clc le¿rlizat acelaçi file L, cu pasul p' : 0,75 mm la cat'c se admiLe o
ero¿rrc cle pas nu mai mare cle 0,0001 mm. Ìn relatia tlrmãl.oare p :
:0,875 nrm (v. anexa XXXI),
=ir-:,, y zd o,t5 X 42 :75025 \, -42 :305 X 42 : I XqIl: jq.
,is p za- 0,8?ã 100 87õ 100 35 100 7 100 100
Se obscrvã cá prin simplificale, s-a obfinub direcb uu lapot't. de douä
¡tunerc cale pob fi consicleral"e ca liind chial'nnmerele de dinÇi ale rolilor
¿le sclrinrlt cirut,al.e qi cleci nu mri este nevoie a le ¿lfla cu aj ulorul Labelului
XXX11 ca in excrnplul prececlent.
2l - wIânLr¿ìIul strungå-rulul 327
 l\{ai mult încir, t'ezultatul ob{inut aral.á cr't troLtc pereche tìe roIi
de schimb (3ô/100) are ca loatä colrdusä r'oata cu 100 de clinfi, dar'¡i
roata condusir a vccliilor rofi de schimb avea toL 100 de din!ì ceea ce
însearnnä cã, în accsl, caz, t'oata condttsir nrt sc schitnbä. Se va schitnlia
deci nulnai roat.a couclucätoale; în locul rolii ctr 42 cle dinfi se va ûtottLa
o roatã nou co¡rstr'ritã cu 36 dc clinji, iat'rnatttttclc cutiei tle filt:1c se vor
fixa pentm pasLrl ¡r:0,875 mm. În ac:este concìi[ii sc va execllt¿r fik:tr¡l
al cãr'ui pas \¡a fi eg'al cu cel dab dc rela{ia 11.1(l în cal'e sc înìocruit:sc Lofi
factorii cunoscu!i, astfel
p'-. t) x -åx ''!:0,s7i x+x 3tJ - (),87i x9:0,7.19uü lrnnrl.
.
A z'u 42 10O 42

Se ob!inc cìcci filetul ccrut prin temã ctr îndeplinirea intocrn¿ri a

condifiilor clc precizie impuse. lntr-adelär, Iiletnl se realizeazli t'tt <¡

eroaro cle pas cle 2,5 oli mai rnicá clccît. cea acìrnisibilir.

11.5.2.2. Ilcalizaloa filcfclor;nett'ccufc În 1¿lllel¡r cu lilelo it strtrnJ¡rtlrti, ¡'r'ill

lolosirea ¡rotrivitri a ro{ilor tle sehi¡nb t'xistente la stntrt¡¡.
Filete noim¿rlo lVhitrvorfh cc se pot obfiue ¡ro stmnJ¡ul S3, in ¡r:r;i/1o!

Solufia cste mai sirnplá int.rucîl nu urai cste ncccsat'¿"t consIr'uirc¿¡

unol rofi noi, c¿r în cazul prececlen[, clal calculcle tler tat.onat't ce Itc-
buie fäcute sînl. mai dificile clal fiind ftrptul cir cle scllesc nurlrai l¿r vcli-
ficäri repctate, pentm diverse pozitii alc mauel"elol cuLici clc Iiletc, lirlir
a avea ccriiLudinea giisirii unei soluJii acccpt¿ìbilc.
llrin accastä urctoclãr se scllu!ioneazir ploblcnielc la calc pasril lilc-
tului acluriLe o anurnil-á crLoaLc, mai m¿ìr-c satr lnai micii, eroat'c cc sri
stabile;tc clc comnu acorcl crr bcncficianrl. De aici l'ezultir cit acest¿t t'.stt:
cazLrl filcl-elor rnai pulin preciso rji doci al Jrutr'll fi crccutaLe ntt nulnri ct¡
çurubul condnciitor, ci chial cu ¿ìj uLorul balt'i cìc a\¡¿ìrlsuri, ¿ìfa cuill bc
aratir in cotrtinuaLc, ccca c'c facc ont, pcntrri valoli t-clativ mici ale pasuliti"
posibilitirlile clc t'e¿rlizale sir crcascir consideralril _.
,-l
Iìrcm¡rlul l. Sir sc cxccì.rie pe stnngul 53 uu iiÌct moclul crL prsul 7, = r: .'. nt
uncle ¡n - 0,65. Se admite o cloaro maxilnir a pasnlni dc 0,005 rnm.
Înlin{e tlc olice cirìcule, se 1r'ansfolnr:i pasnl tlilr nroclnl in rnilirucIr'i, siìr'¡ (]irì otice
alte unitri!i tlc ¡¡r¿isut¿i sub cnre s-al plezorrta. cl dil ermnlul ¡:roblcnrci; rle rxr,ruirlu,
1n cazuÌ consiclel'at

¡t: n X rn: x 0,65 :2,0 12 [rnrn].

í1,14

CelceLìnd [abela stlungnlui S3 (v. alcrrL XXXI) se constatir cir pasuì cc trcìruit'rcali-
zal- ¡u sc allã nici printre filetele l¡retrice (p :2,042. nrn.r) si nici pr'íntre ct¡lc lnorlul
(m:0,ô5 mur), elstlel c¿i tleì¡uìe velific¿rt d¿icir acesL pas ÌnÌ s-al putca obline crunrvl
prin schirnbalcr rolii contluc:itonle, a rofii corrdusc snr ¿r lrrnirrtìut'ota, perrtLrr o anu-
mitã pozilic a tu¡ruetelo¡ cutici cle filclc'. Dar ¡rentt'u crle pozilie a rn¿uletelcl llebuie

322
 r
:

firc,t¡t crrlculul de verilicare ? L¿r accastir intl'eba¡c nu so poatc t'rispnntlo tlinIr'-o singnrri
<lail-r rlcoa¡ece, de asL¿i cìzrlir, tir-t se I¿rc calculc tlo clcieltnin¿rtc a llulll¿trtlhti de dinli,
ci sc ince¡rrcir doal. nnclc vrtÌianLc, despre c¿tre se prosttpuÌ1e cit aI Ie¡lt'ezcttta soluIii
nlc ¡;ioblctttt'i) Íìga crtm se vl procetli¡. itt cele ce urlne:rz¿i.
I)upir cunr se obselvir pe tabcln stlungului (v. attcxir XXñI) lilctele Ilretrice sc ob-
lin cr.r io{.ile tlc sc}rirnb 42:100, ial ncesI tip dc stt'ung nrai poseclit rofilc do schinl¡
cq li2 tle tliuIi - c¿r loatit conclnc¿itoiri'e si cu 97 cle clin{i -- c¿r loat¿î cotltltlsiì.
l)rilt inlocuirca nulnãrnlui de ilinfi aì ro!ii conclucá.toate tlc ln 42 lri lì2 tlc tlinti
lar¿1¿ lilotelc rnetÌice, tt'cculc in tabel¿r sllQnii^ului, se vor modilica, tnic¡otìntlrt-se.
Sclìi¡ìl)Ìt.eiì. ¡urnänlui clc dinfi ai ro[ii cortttnsc, cle llr 100 la 97 dc tlin[i, are ca
rì¡¡ìrre tnärireu luLuror puçilot filctelor rnetlicc nortnalc. Dacir schimbaletr lolii concluse
sc ¡rr.orluco irnpreunã cu lnlocuil'ca celei conthtc¿itorìre se oblin - clesigut' alte valor"i
peritrtr paçii liletelor metrice, 1n gcnele, clifetitc atiL Ialir de celc nortn¿rlc cìt;i lalrå
ile cele'.-co sc obIin prin irìlocuil'ca scpill'ùt¿i a ceìol clouri lofi tìe schinlb'
Din ccle ariìtfìtc ¡ezultä cit pentru Iier:tlc v¿rloat'c zr pasr-tlui, v¿tlo¿ttc Irecut:i lu
trb0l:r stru¡gului Sll, cxisLir posil-rilitatce clc ¿r realiza ¿rltc trei v¿rlori <lilclitc ìntl'e ele,
du¡ri cur¡ sò ìnlocuiesc: roat¿r conclttc¿ltoalc, cca conclus¿i sÍìu ambcle lol:i dc schimb.
S^a ar¿itat n.t¿tr sLÌs cr:r prin schimbarea llurnirrului cle dinli ai rolii cottrlrtcåtoare tle
h ¡12 lR ìì2 clo dinli se obfinc o rerlucerc l valorii tuturor p:rçilor tlc pe labela strun-
g¡lui, i)c ¿rici sc ciecl¡ce råspunsul l¿r intrcbalcr pusá anteÌ'ioì', r'elet'itoare lt pozifia
ìir¿r¡clelor irentru calculele de vcrificlre. Ilarfion:rmctrtrtl cc se lâce ìtr ¿rcest scop este
clt sc po¿tc cle sitnplu. I)rcir prin solìitnl)at'ca tnttn¿irttlui tle cìinfi ai t'olii contlttcrito¿rre
sc ob!iìtc nricçorar.e.r pzrsului ìnscris pe tâbclit, acerst.¿t înse¿rtunit cãr ìÛ calcnlelc <le
verilic¡rc va fi ìuat lriconsiderale t1n pns ccva rnai uralc decit ccl cc ll'ebuie t'ealizat.
l)cntnr pasul ccrul în exemphrl 1 (p =- 2,0a2 mnl) se vll ltta ìu consiclclare p^sul P':
-,2,1¡ rrìrn (v. arrexa XXXI), citniia ii corespuntl anutnite pozilii tle tnatrctclo¡
cutici
<lc lilctq, poziIii ce slnt inclicate ìrr acccîçi tabelü a strungtllrti. Calculul pâsrtlui ce I'e-
znltir dirr schimþ:uc:r ¡mm¿i¡uhri de dirlti ai rofii conclucãtoare se l)rrz'e:lz¿i pc laptul cli
pasLrl lilctrrlui çi nurnär'ril tlc clin[i ai rofii co¡rtluci¡.Lo¿rte sìnl tlouir Inillimi dir,ccl pto-
jtor(iot'tule 1i cleci sc poatc folosi relalirr (11.11¡ cu acelençi notufii

'.1
.t
p

l)
'A
clc relek: stt scoate vaìoarca singttt'ei neculloscuIc
7'-, 32
p' : p x ;= : 2,t x -- : 1,91 [rnm].
'tl

¡)r{):rl0cc a ¡cz¡lIr[ Ìln prrs nrrri nric tlccll ccl ciufrtt rezulli cit I).tslll lrtrrt irl coLi.
siclcr.a¡e I lost un pas pt'o; mic çi cn urtnarc se va pl'ocech la o noui¡- vcrificnt'e çi
p,rntru pls¡l fliniabelir imerliat unnãtor', lclicri pentru valoarea.2,7i rr.rrn. Ralio-
nar¡rc¡till este acelaçi $i (lcci sc vã [olosi acee:rçi lortnulá cn ¡n¡ri inritlttr, aclicit
^rr,irn.
-,
p. : p x,f --tt,r, x --- .- 2,0e2 [rnrnl.
." ¡l
Ilc c¡it¿r ¿tccilsla I reznlLrr.L o v,rl¡rlrc destul clc apropi:tlit tlc cca cliLrL:tt.i l-ottrli trr-t
porrtc f i c¡nsirlcr¿rL¿i c:r o solu [ie :r p'ioblcrnr:i tl,rte tl¡loritä lrrptrtlui cir crorrer cc o
intl.orluce este p¡ex rnlle (0,05 tntn) gi doci solulia ttn poete fi cotsirlcr'.tt¿i crì iìcccp-
l rr Liiri .

323
 1¡ coniin¡are, se lncearc¿i rezolvarea problemei prin schimbanea num¿'irultti de clin!i
ai rofii concluse de la 100 la 97 tle din]i. Pentru electtlarea calculclþr sc folúsûiite for-
mula (11.15) piisfrlndu-se accleafii notâtii
-, p
zB P'

de unclc se scoltte valoarca pasultti

. :B
I).:l)x__. .^'R

De astã datà sc va alege rle pe tabeli un pÍrs nrai nric clcclt cel citutal. pentru cùr
clinli ai rofii concluse are ca unnâl'e nt(trbeo çi ntt trric¡oraleir
n'icçorareo num¿lrului de
pasuÌui.
Açaclar, se vor'îixa rnanetele cutiei de filete pentlLr p:rsnl p : 2 tnrn, çi deci sc poate
efectua calculul astfel

r), : p x JP- : z. #- 2,oo rnni.

.R

Valoarca oltiirtutã acum este çi mai apropiat¿i clc cea cirutatir (2,042 rnrn), tl:tr trl'olrcl*
ce o introducc este totuçi prea nìatc (0,01ti nttn).
Dacã prin înlocnirea sepalatã a ro!ilor cr¡nt'lucàtoa¡e çi contlrtse ttrt s-:r ltjLttts ìr't
solulionarcã problernei estc posibil ca ìn anurnite cazuli, pritr ìttlocrtir:c¿r s'inlull¿iltli a
aceloraçi roli cle schimb, s2i ie poatir oblinc pasul cãrutat, lu o tttai t.¡l:ttc prtrcizit'. Îrz
cazul studiat, i¡ioc¡ir.e¿r ambeìor roJi dc schilnb îuse¿itnriã montâl:ell rolìlol' lì2/97 ìrl
locnl rq!ilor' 421100. Se observ¿i c¿l l.roile roli cle schimb slnt tocmai t:olile intljc:rttr
pentru filetcle mocl¡l ¡.¡ tabela strungului (r.. anexa XXX-I) çi clcci sc poatc ltlirrltn c:itr
pe aceasiã cale nu se allä solu{ia problemci, deoat'ece s-a vitzut chiar cle L'. ftrecpttt cri
printre filetclc lnodul nu se aflä pasttl cãutat.
S-ar pãrea c¿i odat¿i cu aceastir nltim¿î verificatc s-r îtrcheiat çi sct'ia iltcct'c¿iÌilor'
çi cã problcmâ n-ar putea fi rezolvatã i n cor:difii de pt'ocizie acccptibile'
O asemenea âfirnìalic n-ar fi co¡ectå dat fiind lapiulcãincä ntlnltf.ost c¡ruizafo
toatc posibilitã{ile oferite rle cnti¿r cle filcte :¡i iatãr tle ce. }fniicta ,4, a rccstci cutiio
are douã pozi[ii notate cu ,,Pc filei nrctlir-" çi ,,Pe tilet \Yhitrvol'th". Veriiicãrile lãcute
mai sus colespuncl plimci pozifii ir manetci.,t çi tlcci au r¡ai r¿imas de vel'ifjc¡rt v¿r-
riantele leg:rte tlc cea cle-a cloua pozifie a m¿rnctei,4. a cutiei de filete.
FileteÌe obli¡¡te on maneta ln pozilia,,l)c lilct \Vhitvorth" s.ìnt filetc irt lrrli, irtr-
pentm a putea fi utilizate, în c¿rlculclc cc sc fac, csLe IleceslÌ så fic tt'alrslol:ll¡:rte îll
nrili¡¡retri.
În acest scop, fiecu'c strung¿ìt'\¡a avc¿r, pcntru stÌungul la cnrc lucr'caz¿i-. rtlr llbeÞ
iclentic ca forrn¿i cn cel cle pe struÌìg r[¿lr', i¡t fiecalc cäsu[ai a tabelului in caLc estc:
trecut nulDàrul tlc paçi pe fol, va trece çi valoal'ea in milinetri a pasului I'cspccliv.
Ca exenrplu clc rnorìul cum poâte sã aparã un astfel de tabel s-¿r luat tabela ctt lilete
1n loli (Whitrvorth) â slmngului S3, reprezentatã printabeluì 11.6 s¡i î.n care, pe llugãr,
numàr¡ul cle peçi pe !ol, au fosL trccute ln parantezà valot'ile in miìjrnc[ri alc ¡raçilor..
Cu t¿lbela cle lilete hr loli astfcl tlausïolrnertä, sc plocctlcazã, al¡soltrt Lr. fel ca ît.l
cazul IileteloÌ nrctrice.
l
l
l

l 2r¿,
I
 ry

'l-¡rl>thtl 1 1.6

Irilete norrnalc lvhiúlvor.tl¡ ec se po¿ obfilre pe slrurrl¡u! $3, îo pagi/¡ol

Raportul dc transmiLcl'o al lolilor dc schinrb 4â1û0
trfanctcle M2 çi IIIS aìc crttiel dc vitcze - ln oricc pozific
Mancta 1\l.l - in poziJic ,,pas normal"
Ilanetclc cutlci <lc avansuti ¡i filete
A Po lilet Whitrvorth
B II II
c I

1 15/8 (15,ô3) 31/4 (7'815) 6t/, (3,908) llr (1,{ì5-1)

= t:l/s (74,71) 3112 Q'257) 7 (3,628) 14 (1,tÌ1,1)
t (12,7O) 4 (6,358) 8 (3,174) 1{ì (1,587)
o ôll e (2,822) 18 (1, l1f)
4 L lâ.
.t3 t
(11,2s) 'Itlz (5't\44) 1S (1,337)
Ð
5 A IB (I 0,6$) 43/4 (5'347) 91l2 (2'6741
o tt ,7 I (10,16) s (5,080) 10 (2,540) 20 (r,270)
ñ o I
')3 t4 (e,23û) 5t/2 (4,618) 11 (2,308) 22 (1,154)
-
Ê. 8 :ì (s,460) o (4,23:l) 12 (2,116) 24 (1,058)

Obserootic. Îtr paralitczc sirrt pa;;ii acoìot'a;i liletc, itt rntn

Revenind in prcbletna pusi¡ Íi iucit nclczolv¿Ì[ir, sir rrerificiitn clllcã ntt crtltttrr pasul
v,, p;tciì oblinc pi'in ini..rnrccliul ultrti lilct in !oli' Sc lncearcãt Petrtt'tr ìtrcepttt'
"rl,rt^t-""
schimbarea r.olii conrlucåtofìrc; În ìocnl celci uortrlalc cu 42 de din!i sc v¿t
lllollt'it ceil-
ìaltit ¡oatir cu 32 ¿e tiirrli ¡i s¿: t,lccIneazit c¿rlcttlele lolosillcl aceertçi fornrulir (11'l'tr)

-,r
-t p

¡1 P

de rìn do

. zA
li:px-.
zA

aceastå fo¡mulit z¡ -- 42 clo clin!i, z'¿:',J2 cle clinli, iat' prsttl ¡r' în nrilìrtrtlLri'
se
Írr
stlungrtlui (v. clintÌc valoi'ilc ccv:r ltrai mâri
alege rli¡ tabel¿r tr¿trlsfr¡rmatã ¿¡ tabelLr 11.Cr)
declt valoarea pasului cÈrutlt (2,042 mrn) peD'iln ct-t ltritt reclrtcerca nlttnät'tiltli tlc tlinli
ai ro{ii conducãtoaîe se vå pì-orhlcc si o rctlucere â pnsuhli tle 1:e tzrbcl. se v:t ìtlccÌc¿r
cn valoarea p :2,54'.) rnrn (10 paçi/!ol) p¿ì.ntt'u cale colespuutl urnrittoat'elc pozilii aìe

mauetelor cutiei de Îìle[e, conforln aceleiaçi tabele

tnaneta ,'I - Pe Îilct \\:hitwortlt ;
-
maneta -B - În Pozifia 11 ;
- '-
mrneta C irr Pozi[irr 1;
-
levierul Norto¡r - în pozilin 6.
-
325
 JrìtrÒchlcìncl valo¡ilc lìtltttcl'ico cunoscuLú rrr iormlllâ de t¡¿ri sus, se obfine
. -r';
!
,, - ¡,.x 1\. : z,rt ¡ !1:r,ori 1-^¡,
-"2
''.t
j\-rrloalca ¡'r:zrrlt¿rtã [iirrtl rrriri rrlit'ir rloclt cr¡¿ cåtttatå Àc va rr,face calculul
Tu'lnclu-sc în consitlcranr o valoulr: nl:ri ¡ntrc çi anume valòarcâ irnedi¿rt urmãtoare,
p:2,6?3 rÌrur (91/, pa$i pc fol), D,: data accasta, manctclc '1,.1Ì çi C .rãmin
'adicít
ân acclcasi pozifii ca în cazul prcccclenL, cloar lcvicrul Nolton vl trcÌ¡ui rntttat dir¡
'pozilirì 6 în poz.if ia f .

CialcLrlul se olectneuz¿i cu acccrr5i folmulá ca mai lnaintc;ii dcci

í.r
. p' -- 1t y -!)- - 1,073x 3'¿ :2,037 [nrrn].
',, -4'
, ...
{){,NSlit tlrtir vrrlcrlrlorr l't'¿rrlIrrili tlirr c.rlcule csIc fôirrtc lpr:opirtif tle ccu cittllrtií
"dilercrìÇa tlintre clc fiind tloal de 0,005 rnrn çi deci ca lcprezinti solLrfia problemei da.te-

ln nrotl.cru totul ¡scmÌinãìLor se v¿ì proccda ori de r'îtcr ot'i va fi necesar

6ir sc i'.\ecute lle ulr sLrung cc are cutie de filete, un filcL o¿trecare a-l
caìrrli l)¿rs nu esio Llecut în Labela strungului I'espectiv.
in cazul exc0ut.iìrii uìror filele mai puçin prctent.ioase ¿ìcesLea pot
fi crecrrtaLe si cu ai rrtorul ltalei clc avansuri. Dacir pasui càrut¿rt nu se
aflir ¡rlinLrc \¡¿ìlolilc normale. LlccnLe ìn tabela cu Íì\-allstui:i stlungttlr:ri
Se va tncerca realizarea acelui pas prin înlocuiloa ttnoi''rol.i de schimlr,
.pro(ìc(lindu-sc tot. ¿rla (ìurì'r s-¿r proccdal, lnai înaitll-e, în caznl folosirii
tabclci cu filelc a stlurrg..ului,
I)entlu .sLruugul 53 ptoblcrnr se siurirlilic¿i întrucî1. în anexa XXX
se g-uscsc i.ofi pa;ii filctcloi' cer sc ¡toL ob!intr, in Loal.e combina!.iile positrile"
prin lolosilca ro!ilot dc schimb cristcnt.c în rnod norrnÍìl la acest tip de
stt urrs.

1 ?. PÍIE{,{JCRI\ËðT ST]ECT,ryT,E PE STRT]I{G{JI' h]OBIVTAL

.in r'ìndul plcli,rcr'ãr'ilor sl)cciaÌe arr fosl. inLrocluse diverse operalii

mai prr!in obi;nuìtc cr: sttunjirca sLrprafetelor profilate, strunjirea
,.rr rjrrl(rllrl dispoz¡[ivr']r,r'tl'r IoL ft'lrrl. zim!arca, confeclionarca arcurilor
elicoidalr: gi plcsalca Iablcìor'. ])int"r'e ¿ìceslea, primele trei operalii
dc a;cìriele i¿ri ulLiinelo trci (zin!are¿ì, confecçionarea arourilor çi pre*
sare â t aì)leior') arr la bazir opera !Ìa cie def orrn¿rrc. ì :

326
 1 2. 1 . STITUN JINEA SIJPRATIIITI'T, O IT PtrI OIìTT,ATE

Suprafelele profilate sînb cle obicci suprafele, exLllrloarc cee¿ì ce

uçureazä îíbr-o'oarecare mãsurä executar.ea lor'. Unele piese profilate,
cúm este cazul mînerelor (tig. 12.1), pot fi executal'e cu urì crrÇit sim-
plu /, si ctt avans malluai, combinat pe douä direcfii-
'-..|n' Juruì .i",i-prelucraiea aces.l.or mînere se cfectueazã matrttal,
strungarul trebuic sä rìovedeascá o înaltä ÎnclemÎnare În mane!rarea
si¡nultanä a manetelor pentru ¿ìvâns transversal ;i longitudinal, astfel
i;ït;i;ìri si clesi:rie curba ge'eratoa'e a profilr.rlui. d¡pá
sägeata S. "rlit"l;i

lìig. 12.1. Strr.tnjirca unui mincr:

1 - cu cutrit simplu i 2 - cû clrtit profilat

ft,fetoda cìe sLrunji¡e plofilat.ir cu tln cufil, olli;¡ttiL çi ctt ar rlrÌs ma-
*rrrui-r" t".omanclir sir fie^aplicatil ¿tlunci cînd se prelrtcreazir o singur[
ale.s cîncl precizia clilrten-
þiesä, rìe etxem'lu *n singìrr mi'.cr_;i-rnai
iiouaìä uu este o oorrcìiiie csenlialir. IlfortLil stlungai'ului t,' ¡11ic:¡r.r-
,'eazã cu rnulL çi sc produle;i o reclucere a tilnpuitli dc preluclaL'e tlroit
in t".ul cu!itului obi;ntlit ] se foloseso cuÇiLe pIofilaLc, de cxenrplu
Z çì.:.., ror" se prelucrcazä porfiurtilo ctrt'lre ale p.ofiltrlui
".rçit"t"
(fig. l2.t).
'-oDr,.ä irumärul pieselol cìe acelaçi fcl, al mîncrclot' tlt: exctri¡rltl, esl'e
m¿ìt'e, sû tlovecle;Lô a fi avantaj oasãt sl.runjilea ctr aj trLorul ç:rblr-rntrlLti
*i" .opi"r- irig-. ri.z¡. S¿rnia l-r'anivcrsalir 7, pe cale eslc.fixab ctr!itul 2,
estt. solldaiá"cu Lij a,3;i linul"e în coiitaot cn;;abiortul 4 priu[.r'tttr arc
ce ntr esbe reprezénlab'pe clesen. $ablonul este luotl¡¿lt pe ttn str¡lorl- 5
ca.e la rînrt'l säu esLelfixal. pe Ìtabi¡l strungul*i. Slrunjirea sc ¡roaIe
f¿rcc c¿ avans ìnecanic san mãnual prin cleplasaltra citl'tlcioruìrli clì llll
avans s în care Limp cu[it,ul mai exìculá çi o tnigcat'e Lransvclsal¿i cle
opràpl"r" sau cle i'rìepitiX.arc de cenl-rttl piesei, a)¿ì cttln csLe contìtts.tìe
sLt:ttng;i ptrttttu
çåltón" O astfel cle insialalie poate fi realizaLir pc ot'ice
1r'1
JþI
piesc ()¡ prolil olicîL clc complicat, clar pttnerea ei in aplicarc cste indicat-ä
rrumai îu c¿tzitl ulìci serii mari do piese.
sclie.rna din fig. i2.2 poatc sugcra çi icleea prelucrärii pieselor pro-
filate pc slrung-urlle {oLatc cu clispozitiv cle strunjit conic cu riglä cle
copiaL (r'. çi fig. 10.45) în cate I'igìa de copiat se înlocuicgt"c crt ttn çablori
,.,i plofil cotr,Àþunzãtor'. Ìn ¿icesL caz s0 cere câ jocul clinLre piuli!:ä 9i
filetuì sttrttbultti l.ransverSâl sä fie rel
glabil ;i sLabilil. la valôaria s¡t mini-
rnãr, petrtlu ca rni;cârea pi dir:ecfie
i_'

., 1 tr-ansr,.crsaìit a cnIitttltrì r;ri trrlnä*

teasc¡r cu f idcliL¿rLe foi'tna' ;airlolli,Ílui.
[ìîncl lrrnginrea sultt'a[elci' prdfilate
esLc rclaiiv rnicä (fig. 1.2.1ì) sLnlnjirea
¡ricrsci I poai.e fi o ctìltel:lre, cu un.
cu!il obiçnuil. de piofilat 2 çi rltlmai
?. olr ¿ìv¿uìs trausversal S¿. Verificarea
plofilrrlui cufitulLri se face cu un
,t sablon constrtiit speciirl în ar:est sc<lp
siìu, claci"l razt:le cie ¡'aourclare sÎnt
noÌrrâlizalc, cu lii utoi'rtl le¡:ei de raze
nolrnalc. 'l'ri:bttio sttl¡liniat f aptul cã
prcliìLil ctrlit.rrlLri vcrificat. cu ;ablo*
t'cpÌodttcc ptl piscir lärir mo-
ir-iq. 12.2. StÌnrrlirca profilntir cu ajuto-
' Ì*:t
r.rrt s¿rblonul¡ì tle copilt . cliiic¿rr i Irurn¿ti in cttzttl c.îtttÍ ungltiu[
tlc. iarluiare clile nul. in toate cele-
rlalic rrazrrli pltifilirl lticseri cstt tlif cl'it. clt¡ ccì al cuÇiLului. Se procluce çi
aici uu {cnotncn ast:liränittol crt ccl înLillliL çi.si.Lrdiat în paragr:aful 1.2.4
cu plivirc la plofiltrl filcLtrltri ¡i lrl crt!iirrlLri tlc filctaL-

+-
Fig . 12.3.. Piesà cu su- Irig. 12.4. Cutite-disc de profilal În pozifie de
prafafli profilatä lucru

¿:¡.) 0
 l)¿rc¿i liLrnrrii¡l ¡ricselo;. de acclagi fcl esl.r: nì¿ìrc' -sc rtco--
1;r'oTilaLc
manclá {olosirea uuui c,ll!iL-clisc profilat (iig. 12.'1), cale ¡rlezintir âv:ìrì-
tajul, fafãr de uu cu!il" o.bi;nuil-, cä pcIrnit.c ttll lìtllìlill'incom¡:a¡'abiI
nräi rn*." {e rt:ascu!il'i cu nleÌl!.itrerca intacl-ãt a ¡lrofil¡lui ini!ial' o
aLe¡[ic c!crisebiLir tr.c]ttrie ¿ìcordaLá açeziìrii crLtÇibultri-tlisc În riìllol'L
cìt piesÍr cc se prclncrc¿tz¿"ì. CcnLrul Or- al ctr[.il.trlui-disc trel¡uit: s¿i sc
girseascü tÌoasu¡ria cenLrtrltti de lol-alie O, ctl. o.tlist.anlii 1¡. ale clile.i va-
iol'i sint clate in tabela 12.1. Dacir axa crt,Lil"ului-disc coincidt: crr âx¿1,
piesei, unghiul tle açezal'tl eslc llul çi cleci agchierca Iì11 sc_pozttc ¡lt'p-
äuoe. tr'e'iabela aiíintitir se cil-e;te, cle excmpltr, t:tr ungìrirtl s- -" fi"
poaLe fi rcalizaL attlnci cÎnd /¿ çi l) au îIl accÌaçi Iimp valoriÌtr: /¡ -''
- 3,5 mrn ;i ,D : 50 rnln sau h ''= 4,2 rnln ;i D : 60,tntn-ett"
Ásculircá cuIiteìor-disc J sc facc în aça lel încît. Planul clc I'cr:ti[i-
eat al pi'etrci 2 rãmîue bangcni, l¡r rtll cerc cll l'âz¿ì cgalir ca mitrittle tlit
ir, rrles clin l.abelul 12.1 (fig-. 12.5, ct). Du¡rãt mai IntllLe l0¿ìscLrliri t'.tr!,i-
tul-disc capäLä forma ctin fig' 72.ít' b. Pe schi!.a dili caclnrl ¿rccìeiali
figuri se observit poziçiile rr:ciproce corecLe alc cu!it¡ltri ¡i alc pigsei'
'l'ttbt'lul I 2."1

Valoli ¡retttm nu-trintca /r în fulrcfic rlc unJ¡hiul

rlo a;eialo ø çi rlc iliametrul D al cufi{ului-disc

Unghiul de Dialnctml D al cufitului-tlisc profilat, ln lutlt

aìez¿ìre 100
l-r0 60 70 80 {}0

1,(i 1,8 Ð1 2,.\ 2,6

i) 1,5
5' 2,ô 3,0 3,9 4,4
4,2 4,çl 5,G u,.) 7,O
5,2 8,2 oe 8,3 $,4 10,5
12"

Se obsclvir cir în poz-i!ia corecl-it dc ltrcltt, liuin t'.ale I'epl'czilrtiÌ ltl'a

de clegaiure a trrrfi Lului (tig. 12.5, r:) {)sLc irr 1)reluÌlgire¿ì âxei clc rotaçic
a pie;í ;i rìcci urìghiul rìc dcgajarc csiç zcìro. Estc g|c:¡il a se lttcra cu
cufitrrt-cìisc agozat. ca Tn li¡t'. \2.it, rI, pcntr-Lt cir În lttrest. caz unghilìÏ
cle açez¿r'e r:slc llul r¡i rlecri rlichi0rc¿ì ntl sc rìt¿ìi ¡lc.rlLc pr.ocluccr. $¡p¡n-
feltrle sferiuc ti¿ìL¡ 00lc câl'c Iac.. pilrte dintr'-o slot'it so ÎrrLìlnesc des În
rîrlr-lul suprafelelor profilate. f-ortna 9i dimcnsiLrnilc sttpra[c[ei sferice,
precum çi ¡rozi!.ia ei fa!ir rì¿ celclalLc supfair)!c ale picsci sÎnt hotärÎ-
[oare asupra nlct,odei dc ¡llelttcrart: cc lrebtriu a¡ilit:atã. I)in nrtmc-
roasele cazllì-i ce se p(iL Întîllri În placLicir, \'or Ii prczcniât.c, in ccle ce
uI'm(]¿tz¿-i, clrlaI c.Îteva ellelnl)le llì{ìi (:¿ìríìcl.(ìrisLicc' :
q 9G)
 O .su¡rrafafir sc¡nisfelicit cle razir 1? a nnei piese cle dimensiuni nu
pt'ea rnali se poate ¡rrelucla dupá o mcl-oclIì exl.rem de simplir, metodã
schiIlti in tig. 12.6.
Suprafala ¡liesei 1 çi çablonul 2 au acceasi r;rzä, çablonul fiind un
cilindru sau un sirnplu çablon clc tablã cu rflza Iì. Sablonui 2 se fixeazä
rie patrrl slmngului. lrr poll--cufitLrl .i se fixeazã rigid culilut 4 çi un

nesd
)

^t
:i_T ___l_
-L I

tt b

Ca¡ecf 6nstt

ü d
Irì9. 12.5. Äscufirea cutitclor-clisc

r
.J_ t
\
(_
lì'ig. 12,6, Slrunjirea suprafefelor sferice
cu ajntorul unei instalaf ii simple

palpator: 5 care se regleazãr în açzi fel încît atunci cînd vîrful culitului
se aflä la c¿ntrul pie.sei, ¡ralpat,orul sã se afle în extremilatea din dreapta
a çablonului (v. schcrna clin fig. 12.6). Strunjirea de degrogare urmá-

330
 :
'tl

ì:
i
ar'¿rus
ad¡cerca piLìsei l¿i frx'ma apfoxitnaLi\¡ slcricir li sc exeouLit cLt
:r.esLe
il;-;i p; arnúele cìire cfii (lo'g:i¡udinal ;i sct.ansr"trrsal)' l"i'isarcÍ\ s'l)r¿r-
felei sÏe.ice înc.pe,f" fri.Àt.iil piesei çí ctcsfir;oâr¡t îrì scnsrtl sirgelii
r¡e pe ctr{,.Sen, cLl avâlts L¡ansvcisal tnanual Sall lücÇanic, ¡uctl tinìlttI
-uruu palpat,oml În contacl. cu ;airìonul
O metoctä asemänätoâIc estc leprezentalir2'în iar
fig.' 12'7 ulrtlc ¡a-
palpatorul tru lolä
blonul I esrt.c nrontat în pinola pnpujii rnobile
piesci 4 se execrrt.ìi dinlr-rv
3 este fix¿iL în por.[cu!it. strunjìr.ca sfcricir a Ii-rantlitl satl
slngurn sau clin mai urulle treceri, cu avans tLarisYcts:tl,
mecanic, în sensul indicat cle sägeatãr'

t= 3/
k

.F
F

2
+

l,'ig. 12.7. SIr'Ltnjircir suplalelclol slcrice cLr ajtttortrl ¡a]rloitrtlui

.:l 7
I

6 !i

rr
-i-t-

Irig. l2.tì. i.tispozitív t'tt Irlclc çi rorrti )t

rrrilcr'rtir pcrtlrtr strttrljiti slr:r'itc tr-
tel i<lrirc

2
1

Stnrniilea picsclor sfclice cle clinicnsiuni lel¿rLiv niici sc poalc l¿ìce

ntelc
*u u¡utoi.tt trriui cu!it. .1 mont¿rt' intl-ttn clis¡lozitir sim¡rlu, cu ¿

çi roatä rnelcatir J, re¡lrezcntal' în fig' 12'fl'

331
 Supoltul clispozitir.LrlLri 4 se fixeazl iu portcrr[;ittrl strungului $i
deoi aclrrcer-ea axci cle loLzriie 5 a clispozil-ivului În dreptui axei supt'a-
feþi.sfelice 6 sc l'eaiizeazä ctt aj ut.orLrl saniei transversale pe cate este
rnonÍ;at portcu!i tul. Pt'in rol.it'ea rnelr:ttlui 2 ctt o rnanivelä montatä
pe zix¡l iäu, se rote,stc portculil.ul 7 al cìisitozibir.ulr"ri _în iurul axei sale
3 îrn¡rrcrrúá cu r'îi-ftrl cu!ii.tilui -1, rcglal ìa clisl"anfa 1l favá de axa de

¿J
3 6
t

/0
I
J

Ii'ig. 12.9, Strunjirea sLrprafelelor sfe¡ice interioare

rolitIic. Vîr'fuì crrIiLLrlui, în uti;carea sa, descrie ttn cerc cle raza à $i
dcci srrpr-afafli.st.r'uiijiiit r'¡t l'czuli.ll {'¡ì o suuraLa!ä sfericã.
l)e tì¡si:ilrrl clin li.q. llì.8 se obselt'h cir márirea sau micsorarea razei
sc ìrorìt.rì lace urunai pt'in fixaltla ctrÇitultri într-o ¿rll.ä prtzi\ie mai clepär-
laLii srrr ¡lai ¿rpìropial-ir clo celtLrul cle rol"a!ie 5, ceea oe reprczinbá o
opc:ra!.ie anevoioasä ;i cu t.ot.ul imprccisir. ¡\cesb incortvenienL este înlä-
t.ulal- la cli.spozil"ivele {c acela;;i till l¿r crre cu!ii,ul rnontal, pe o micä
rir,rnie ;loate cãpãtl.a deplasári radiale prin roLirea utruj t¡mbur gradat,
asigur'întl a.sLfcl precizia cleplasärii.
t.lrr dispozitiv ingenios penl.ru sl-rttnjilea supi ¿ìfoçolol' sferice inte-
cioale;i cle cliinensiuni relal,iv mafi este cel replezenLal" În fig. i2.9.
Picsa 1, pi'insä îr'rtre l:acu¡ile uniyetsaluitti, se ro|cçl.r-. în jurul cir!i-
t.rrl4i J, fixaL înl"r-un sttport 4, cttre la rîncltrl sáu se rol"egle în iu¡¡l
rrnui ax rnont.:ìl pe bara 5, plinsá cu un capát în conuì pirpLrqii mobiltl 6,
ial c¡-r r:elirlalt capät în vîrful rotitor ? montal" în alezaj ul coiiic al axului
principal 8. h fost necesal sãt se monteze virlLrl rot.iloÌ'9i nrt iln simplu
i.irt tix peüLru cä axul principal 8 se |olcçte o clatii ctt piesa, iar bara ii
.Jâq
 päp1¡!i mobile' Suporl'ul 4 este arl'i-
sl-ä pe loc, fiind fix¿rl-á îrt con'r à'tije 9 sotidará cu cäruciorul str*n-
culal", la capir.ltrl op"i'ä"çit"rui' "ti
gului /0. irnprimÎnd un avans scelulall" cär-uciolului' ca tlrmarc"a deplasárii
se áeplaseazä tija I' carc la
ci.ttcirt'tiltti înL,-u"*'J'; ;;;-It
"i',1i-
astfel. u.iif*t ctr!ìbtrltri 3 tlesc'ic
trIì &rc
¡.i'.rrl t,i r.ot.;Lc ,,.,pä.i"f a picsei'
dc ct'r'tr, sLnrlijincl t**ç^ 'sfericá intcrioará

?q 5J 5 J
i

t I'o
I

I
5¿
B

Fir¡. -
^'Þ' 12.11. Dispozitiv pentru strunjirel supr¡fe-
{r;iq. 12.10. Dispozitiv de strunjiL !õlor frontrle Prolihtc
" crtnnlul camei cilindlice

lrrgcnete,plelucral.eacamelol..cilirrdriceesteooperalieceSeexe. rnare çr
,cul.ä pe maïina ¿"'iti'it' ôo"n-i"sn numãirul acesLora esfe mai avanl'a-
cl prelucrar"o p" strung esLe
se clovcclelte prin ";i;t;i; aispì'iiiv ca clin fig' 12'10'
ioasá, sc .ccrtrgc l"'ï;ìiì;-;;a'unui ciiinJricn eLalon 'icela1, iar îritre vÎr-
ire ax,,i principat .. ïïíiä"re ìã,r" 4 cäreia trebuie sá i se execute
,furile stlun,gului 2 si 'l''å-p'i"de piesa di"tl u"i"¿ o formá tubularä
iln canal itlenLic "t"'tJ' ;i ä;;i l"
Ët""1,
porLculitul strungului se monbeazä cu-
pe ul' tt"t"';'
:<;c. inLt'otlrtce
riLrrî 6, iar. bam p"ì;;ïr;;"^-?,'at
cerui-"-p-r g" päLruncre în canatul
roLii'ii ailsam-
irrnci tilinrhice, t""iäi;i't;¿ l" a"pláto -ln
poricuçit'
la ch'eaþLa'saLr la stînga
'timpul
,hi*lui camãr-picsá, ;il;i";.i"t"- "i camei cilinclricc eLaloD prin inLer-
,drrìr¿L c.rrnr ,.* fi
capät f rámîne rnereu în canalul
aces-
"onîiur'ã"..proilful
rnecliul balci palpa;;;; "ì tåtui cu cär'uciorul' va imiba
,tei crrtlc. Cufil'ul, care se- deplaseaz-á.-'oli¿ot
^tn p" pricsá traiecLo¡'ja canalului
uriscrir.ilc capáLulrri þ çi dc.i
in lt"ur "oi,ii rcproclucc--p:Tt'::pi"t" meca-
lcl' sc-poaLc
rri: trtmrt etalon'
"dc
,nicãr, tlaiecto.ia ca"'ei cilinclrice
I lâ un numär mare de ptese'
ajuLolul. cirntia se pol' st'rrrnji'
ctt ululinÇá
Iirr rlispoziLiv simplu cucsle ccl ttpi"'*l^u în tig' 1i'11' Corprù I
surr.alt'!c lronbtlc l'ãtit"t" i" pinoia. pil¡rulii mobile
ar crispoziriuorui ,"t'üü;;; ìñ;;.ïlii,1áï 3'-Axul 4 ghi-
:se inl.t'oclltce un supor L 2 în
care se *;ìtit;'l çÅntonut cu
*""çlitul În co-ntacl' çalilo-
'c0¿izir în
cot'put I Tiïirp";iii",ììri-ii "ri" elicoiclal ii' La celálall'
"*ilul i¡rin
i,,ierme¿iTr'',,,ri".ä;";ì;;;;"^^;;;iJ
333
cap¡rl al axullri 4 se aflii rnonl"at cufiLul çi penLm a nu se rot.i cu ¿ix
cu tol, pe ax cste lixatä pana 8. Stlunjirea se face cu avatls lt'¡trlsvcr'-
sal s¿ îu Lirnpul ciiluia rola, rrlmãt'ind prolilLrl camei, conduce r'îr'lul
cuÇiLului ia exccr-rtarea în piesir a rtnni profil corespunzälor.' AvansLrl
cle pätnrndere a culril.ului ìn picsä 1te clirecÇie axialá (avansttl axial)
se r-ealizeazä prin deplasalea pinolci päpu;ii rnobile.'loi. aça sc l:toc
gi înclcpirrLarea cnÇiLului tle piesir pcnl"r'rt scoa[-erea ¿rcesLcia;i in.Lro-
ducerea unui nou sernif ablica 1,.

1 2.2. STRUNJIIìEA CT] Â.}U1'OÏTUI, ÐISPOZIîI\ItrìX,ONI

Dis¡,loziLivele folosite lit sl"t'ring sc exLind pc un dolncltitt liirg tle

solu!ii cons[.r'ucLive, itnettse c¿t trumãL çi foarte variale ca forrtã, cìe
la ccle rnai simple pîrrä la cele rnai cornplicaLe în funcfic clc forrna çi
cle clilnensirLnile lticselol peul.nt care sînL coucepuLe.
Pentru a se puLea sLrunji dint,r-o singur'á prindcre sr-iplafat¿r ciliu-
dlicir a unor picse Lttbulare (fig. 12.12), s-a gäsil" solu!ia c¿r ¿¡ceste¿t sã
fie priusc înt.r'e vîrfuli. Supr'afä|a conicá a r'îrlttlui lnonl-al, În axtrl
plincipal tru-i poat,c .Llansmile picsci mi;carea s¿t de lota!ic gi f oLla
necesarii pcuLlu a învinge cforlril ce se tta;tc în l.impul a;chiclii. I)is-
poziLivuì c:are lezolvii ac.easLir ltroblctttr't est.c cxLreln cle sitnl;ltr;i el
se rccluce la înlocuilea r'îr'Iului crolric diu lrxtrl principal cu un all r,Îr'[ 1
cle folrnir pilarnidalir. ùIuchiile pilarnidei pãLnuicl în mateli¿ilul pi<rsci
çi astfcl o pot ant,rena în Ini;carc¿r cle lotafie. Ìn accste concliIiì, st.ttttr-
jirea cxtclioar'á se poate cfectua ne.înLrerupl, cle Ia uu capã1, la allttl
al piesci. trfeLoda poate Îi aplicatä nttrnai aLttnci cînd condifiilc tlc cali-
taLe a suprafeÇei girulii pclrnit. uçoala püt.r'unclele a lnuchiilol' ilirarlir'lei
piefr

lìig. 12.12. Stturrjilca picsci ìrìtI'c virfuri:

* vîrf de centrare çi. de antirenare; 2 - \¡ir.i rotauv

vîr[ului. SisLeruul acesl.a clc plirtclcrc ¡toaLe li Jolosit, uumai ar:olo unde
Iungirnea piesei nu esl"e prea rnarc, îrr rapoll cu cliarnctrul sirr¡, i¿rr dia-
rneLlul gãnrlii nu csLe m¿ri rnare clecil- diauretrrrl vìrfurilor cìe celrtrarc"
Pent.r'u piesele la care cliarneLrul girulii alcl valori cu rnult. l¡rai lnali
dccît. cìi¿unctrele r'îr'furilol cle ceuLlarc, so I'cculgc la virfr,rt'i de ccu-

334
I
tr.ar.cci¿consl,r'rrc!iespet:iaìá,cloclirncnsiurrimaimari,ci.tîrifiß'12.13.
pic.sa r p|insä inLrc i,iLtur.ile p si i poatc fi slrunjitá cu culiteìe!' -5
pc arnllcle ieçe iLonlate pe întlcaga suplatnÇä cilinclricá t''xt'eltoara'
si 6 rsi
Ì;i.ï ii*i;.i;;ì;,1";;, pã'îui'"o"!á cõ n* s-ar pttl'e:r realiza clacä s-ar
i;i;ti F;;;i"r"å "."räiili pi*" în
''i'crsal'
cle exemplu'

2 3

q
5
ajutorul
Fio.
''Þ' 12.13.
- Cctltrarea çi antrenarea piesei cu
vìrfurilol de ccntrerc

1J

bucçelor lntre vlrfuri

I"ig. 12'14' llispozitiv peutru strunjirea
co-nstruclie specialä clatoritá cáreia
Ðispozitivul clin fig' 12'14'f arc o-uirfuri ,ro,'*ui", iar aulrcnarca dis-
Ðr.intlcr.ea p" .r.ung"r|
tr,."
"i* d' o'"*ttt"a în rnod normal
iozitivuÌui in *içJn'i"til';;Lai;;-t" to"" 8'
:""';;;,;;;;r^';;;i' inimi cre antrenare
cu do'nui 2 prin intermediul conurilor
lrìesa L" ,otiäï''i'"uLn piulilei 5' intreg tlispozitivul se mon-
carrr'latc i çi 4 çt ;;t;t'î;Àerea 7 aíe sLrungutul' $i aici' prelttct'at'ca
tcazir înl"r'c.rirrnriiå'îo'ä'1'o li
"J;'ii;"i"'i"i.-iro"l*ie "çi pc intreaga srrprafaÇá
piesci se poarc . facl,
."tî11:Ti po.l. *r:" gnurir cle cenbra'e la trnul
din
ii"tfJ'ä";,, sau nu totri]i "înLre vîrf uli" se foloseçte
calrcl-c. i)entrtt n nîJ.ã-ii sbrunjitc
ì"1'ii"'.*ìi'i ¿" ic't''arc (tig' 12'15' a)'
335
 Ca exernplu al modului cuur ltoa[c fi folosit, un asl-fel clc cont.ravír'f
s-a reprezental. în fig. 12.15, /r 1;r'inclelea piersci I înLre contr¿rr'îrf ul z,
fixat în conul axului prirrcipal ,3 çi r'îrful ñormal 4, monl.at în pinoìa 5
a pãpuçii rnobile. vîrful rotativ clin fig-. 12.16 are un caract.el univcrsal"
clatorit.ir faptului cã piesa conicãr 1 poaLe fi schimbatä dupãi necesit.ir!.i.
Pe de allir partc, clatoritii existeir!ci gäurii cle centrare în picsa 2, etr

t3/.7

r
L^l
Èjl q)
gt û ù
I

J t
b
l1'iS. 72.75. Folosit'ea conl-ravirlului cle centr.are la
prinderca pieselor:
.¿ forma Si dlmensiunlle eonfrâvî,Éului de centrare ;
Þ -- prlnderea unel plese intre vÎlf Þi contravlrf de
centrare

Fig. 12.10.-,Yirf rot¡rtjv r¡niver.sol.

336
 ì

po¿ìte f i folosiL cu succes ca cr.¡nLravilI cle crcnLli'tlu llcuIr'tt plinder-r:ar

între vîrful'i a pieselol carc la uu capãL se Lerryrillit cu ltlì r'irf conic,
cum sÎrìL, de cxemplu, conurile de centrarc.
l'{rr nrunai bucçele, ci çi arborii pot fi sLlunti!.i dintr'-o sin¡¡trrä plin-
dere cle la un caltirt l¿r altul, d¿rcir în alczaiul cotiic. al artrlui llrincip¿ìlì
se inLrocìilcÌe ull cìi:ìpozitir, capabil sir rcalizt:ze ccnt.LaLc¿i çi ant,renarea.

2
t1

0 b
Fig. 12.17. VlrT tle centralc cu dispozitiy de antlcnare
pe fzrfa frontalir â âxului

piesei în rniscarea cie t'ol-atic. Un ¿rsLfcl cle clis;pozrLiv csl-c rerprezcntail

in fig. 12.17, u. CapãLul piesci se sprijinã ¡rc r'îr'lul J calcr csle îrnpins,,
conLinnu spre piesãr de ¿ilclrl ¡l asLlel cir, îu momerrirrl rnonlÌirii picsei
întlc r'îrfuli, suprafaÇa flonLaÌãr a piesei nu se allir în conl.acb cri clinÇii,T:
ai picsei 5, ci la o anurniLãr. tlisl.an!li I)rin înr¡rinet:r'ea piesci cn vîrfulr
robiLor ¡nonLat în ¡lãpuga niobilã so ìrlpinge çi r iliul I spre st.înga.
inving-incl for'[a ärcului 1iîrrãr cîncl clinlii i iarr conLac:l- <:u supr¿¡faþa fron-.
talá a uxului, irãrt.rlrnzînci pe o rnicãr aclîncime în rnal.erialul piesei. ln
felul accsta, nriçcalea cle rol"aÇic a axnlui plincipal, sc poate transrnile,
piesei, peuni!încl s'ri'unjirea pînir la oapãÌLul clin sbînga al ¿ixnlui. Piesa 5,
arc o forlná speci¿ìliì, recìatãr ìn fig. 12.17, b unclc se poate observa cãl
suprafa,L¿ì 6 opusri rìinlilor i. cste o stìpraf¿ìl.ir sfelicä pentru a permite,
conLacLul tuf.urol clinÇilol cu su¡trala!¿r ù'ontalá a piesei, chial atuncir
cîncl aceasla n-ar fi ¡rcrfecl. pcr'¡icnclicul:.rriL pe axa clc rol"aIic.
Cîircl suprafa!a gãulii esLe cle bunã calil.ate;i cìe prcc.izie înalLä,
nu se mai poal.e uLiliza plindereâ picsclor direct întrc vîr'fur-i, ca de
e,Kernplu în cazul replezcnl-al" în fig. 12.74, ci se loloseçte un clorn l'
ca în fig. 12.18. Piesa se introclucc färä joc pc dorrì si se fixeazá pe
accsLa cu piulifa 2 prin inLerl:icdiul unci ;aibc t.iriate 3.
I.'ol'rna acest.ei çailie ¡reln'rit.e scoal"t:r'ea piesei cle pe dorrì färii sä se
desfacãr complet piuli!a 2. Iìsi.e suficicntir rruûìai släbirca piuliÇei pen-.
tlu ca çaiba sir poatá fi sco¿rsii datorilir t.¿iietulii sale çi dupá ea piesa
care poaLe trece peste piuli!ä.
Cînd dimcnsiuniìe piesci ¡rerrnit,, se poat.e ut.iliza un dispoziLiv for-
mab Dumai din douir dopuli I çi 2 ca în fio. 12.19.

22 - NIanuâh¡l strungarull'd DOat

o(.) d,
 2

trig. 12,18. Dortl lix clestinlt prelucr:îrii ìut¡o villuri

Fis. 12,19. Dispoziliv cu dopnri pentru strunjilca lntle

vtifttri n bttcçelor, lcvilor ctc'

7
I
Axu/ princi¡xl

Co rect 6 renit

L --.
bc
lìig. 12.20. Dorn extensibil cu gurub conic
 Disppzitivul ccl lnai uLilizaL la stnrnq csLe dol'nul cricnsiLril carv
poate cÌipata clivelsc ftrlrnc;i rìirncnsiuni dinl.re c¿ìl'e tulclc sinl pre-
zenLaLo in continuale. I)e exetnl)lu, la un clor.n extcnsii.ril (f ig. 12.20, a),
ce sc fixeazir in alezaj ul conic al axului ¡rr-inciJral, pcntlu ca str'îngerea
sir stl lac¿i colect. esLe ueccs¿rL c¿r joctLl diutrc clialnetr.ul alczaj ulLri,
piesei ;i cliatlrcLnrl cxLcliol ilolrnrlui sä aibii r,aloli rclal iv rnìci (inaxi-
rì1tlìn 0,1 lnrn).
În cazul cîncl jocul i:sl,c lnai tnalc, sLrîngcrca se facc int,orect çi rruinair
în par-Lea din fa!á a piesei (fig. 12.20, c) sì ca urtnare ccnLr¿rre¿t Du se:
nlai facc in bune conditiuli ; in ¡rìus. în tirnptrl a;chicr.ii, altar vibraf.ii,
iat' suprafa!a prelucral.á rezultir cle calitate iulcrioarir. I)csignr, fapt,ulr
cir acest gen de clispozil.ive uu pot lace st.rìrrcr:r'ea colrrctir decît. pcnt.ru
piesele executate foarlc plecis, consLiLuic un dcz¿rvanlaj , dar. sirnpli-
talea coustlucliei colnpenseazir acesl. treajun:; ;i astlcì sc erpiicá lalga
lor utilizale.
Un clorn ce\¡a tnai corn¡rlicaL, clcsiinat. acclrrizl;i g-cn clc piese ca çi
cel diu fig. 12.20, este reprczcnl.¿rl- in fig. 112.21. I)c t'or'¡lrrl clornului
de lorrn¿i conicä .1, se rnonLcazã o btic;ir 2 tiriaLü iur:oru¡rlt:I cìe-a lungul
rnai rnultor eeìlelal,oarc, cle la anibelc ca¡retc, ¿i:j¿r cirnr sc poate r-,bserlva
pc (lcscn. Prin strîng.erca piulit.rìi j, buc;a 2 se clepllscazir sprc clia-
tnetrttl mate al conttltti 7, iar L¡iictulilc buc;ci ìi pclnriic uccsleia sii-;i,r
niirlcascir clialneLnrl pinir cînd alingo sLrprafaia ltir,rst'i.

Pteso

3
Iìig. 12.21. I)oln cu buc;ri extcnsiltilir le arnbelc oapclc

'l'ãielurile bnc;ei sînl. în aça fel lãrculc încîL sLrîrrgert:a

¡riesei se,
Iace pc întreaga suprafa!ä, cleci sînt asigurzrte condiliilc cle ligiclitate
çi ccle de centrare. J)eblocalea buc;;ci de pe dornul -7, clLrpã prelncra-
rea piesei, se face cu piuliÇa l. Pe stnrng se folosesc;i rìispr_rzibive la
cale strîngelea se face cu aiutonrl unei tije cc esl.e acfioiralã rnanual '
prin intelnediul unor pîrghii saLl -.- mai frecr-c¡1[ ¡lucurnatic.
-
339,
tn fig. 12.22 sint, reprezen¡a¡e douá dispozitive la care forla de strîn-
g"r" F ac!,ioncazá asupra tijei .1, care la rìlclul ei deplaseazä piesele
õonice clt c¿ìre se face sl.rîngerea semiÏablicatului. Dispozitivul din
,rig. 12.22, n folosegte un singur con çi se recomandá pentlu piese cu
ilûngirne r.el¿liy uricir; clacá lu¡ginìea piesei este mai male, se irnpune

2
Pteso

Prcso
I b
.Tig. L2.22. Dispczitive pentru strunjit cu sLrìngere mecanicá sart pneumaticä

o
b

d
5 4
B

Fig, 12.23. Instal:rfie dc strilget'e pneurnrtic:i folosiud la strung

strîngerea ¡riesei cle la alnb¿le oapete' adicil folosirea unei bucçe cu

.rlouãr coluri (fig' 12.22, b).
ISucça p a dispozilivului ctin fig. I?.?2,4 este formatä din
"uii""n
trei seg:menl.e, complct sepa.ate unul de celátalb, dar care se menlin
pe co,:[¡l clispozitivului dal-orilá unol arcuri inelare 3, confecÇionate
äin si,imä dc olet de arc. Instalafia pneumabicá ce se monteazä pq
,f.,rng, ,"up,il realizãrrii forlei cle. sLrîngere la de genul
"uf ig" i2.2i¿, este reprezenlatä în Tíg. 12.23 ^clispozitivele
çi se compune dift
""tor',iin
,cilindrul 2, pisbouaçul cr.r rnançeLe cle piele 3 solid¿ir cu un capäb aI
'It

:340
;tijci I ; celälalb capá1. ac!io11eiì2i1 de cxernpltr -- asupra bucçei co-
nice ,i (v. fig. 12.22, n). Sl-r'îngerea - se proclncc al-urÌci ciucl aerul pã-
,[rtrnde Jl'in conducl.a 1 in o¿ìnalele n, ð ;i r: gi de aici în c¿ìmera Á a
.cilinih'uliLi, iar clesfacerea, prin pãtr:unclelca aerultti în cortdttcta.IÌ,
aanâlrrl r/;i c:rrnelzi Èl ¿r ciìindmlui. Înt.r'eg ausarnblul esle rnontat pe
capãrl.ul clin spiltt: 4 tJ exului
principal al stnrngului ;i deci sc ,'l
rolesc, îrnpreunä. l\{ançonul 5 çi
,conductelo I $ II rÈimîn fixc, îrt
timp cc Loalc celelalte picse ale
'instalafiei sc roLeso. -- ?_

1n af arä cle cunosctt l-cle rne- 3

caliisr¡re cLr bucçir el¿ist.icir se fo- 5
losc;tc tìu succes disitcziLivul din
.fig. 12.24 clc asetnenca pentnt +
strirrgerea pieselor în bucçä elas-
licã, dar spre deosebire de meca-
lisrnclc amintit-e, acesta are âvan-
,t,aj ul cii sil'în¡¡ereiL riû poate
lenliz.rr irr inr,:diall rrPlopiet'c a
picsei, cu aì utonrl rolii cle mînä
/, ;i m lolilol dinlnte 2 ;i ,3.
lìo¿rt.a ,l sc îngurubclrzä pe capä- 6
'Lril Iilci.al. al Ìruc;;ci elaslicc 4, Lrä-
r¡îritl-o spr-o int.eriot', t'eulizinclu-se
în ¿rcr:s1, lcì i;tr-în¡¡crea piesei.
Pcnt.ru ca cfor-trrI depns de I rt-
'trr'åfor, ctt otazitt sLrîirgclii çi r.^ig. 72.24, Dispozitiv cu L.*tå <ìe mlnä
dr:sf¡icclii bucçei, sir lic cÎl mai pentt'u prinderea pieselor in bucçti elasticå
rnic, s-a montat un rultncnt axi-
al 5, reclucîudtt-se frccarea dinl"re roata dinlatä 3 çi cor'¡rul dis¡lozi'ti-
'vului 6.
lnLreg dispozitivut se tnonteazä pe axui ¡lrincipal al sl.r-unguìui,
prin înçurubarea flançeí 'i a dispozitivultri ìn f ilet-nl accslui ax. Irrin-
derea piesclor nesimetricc ìn raporl" cll axa lor cle rol"alio in plztl-orrl
cu ¡lalru brcuri, esLe o operatie ltrctcn!ioasá:¡i cerc dirr ¡rarLca lLrr:r'¿i-
l-orul ui multir cx¡lerietrfir. Bacurile nu se rnai deplrseazá sitnulllrn ci¡
;ia utrivers¿rl ci ficcare scp¿ìrat. De exempltt, bacul a so cltlplaseazit prin
rol,irc¿r çurubului I çi sc fixeazä într-o ¡lozilic <.¡arecare ctr çurullul 3
,(Iig. I2.25). Prinl.r'<t bacurile sale, plal.otrl cste prevãrzut 9i ctt ttn tttturril
oarecare clq canale 3, prin care so inll'oduc;urubLrrilc cle fix¿ile ¿ì utì()r
,dis¡iozil.ive sau a oonbt'agreuláfilor, Îu cazul pieselol a$ezaLe excc'lLric.

341
 3

I.'ig. 12.2i.r. Plllou cu]patlu b¿lcuri

g
lJ
I

/t

(j bc
lrjil. i2.2ô. I'lillrìct'ca liicsei hr plalorul cu patrtt bacurri
J

3
a b
lrjír.'12.27. \'crilic¿irca concenlricittì!ii : Iìig" 12.28. Iiix¡rc¡r ¡ricseì pe'
û - ci¡ paratelul ; b - cu comparåtorul plntoul, l¿ì¡ir brrctri
 l
I

trJac¿i, dîndu-se piesa din fig. 12.26, u, se ccrù sii sc ltlintlir centric
i¡ platoul cu llat.I'tl l-raculi, se proccdeazá clupil ollû1 tlltll.:azri: se ap¡o-
pie l-racul J pînä l:i disLanfa 1r dc cenl.r'rt, iar'llacul 4 pînri la tlistan[a-/r,
celelalte cìonit bacttt'i rirlnînÎnd ceva lnai clcpilrLatc, cl în f ig' 12'26.
Se açazir apoi piesa pe bacurilc ä si 4, se aprol)ic dc llicsü ;i þacurile
1¡i 2 (tig, 12.2t), Õ), dupä care se strîng pe rÎrrd ìlaculile .1 ;i ,?, ¡rrrfin
,oîLe pu!in, pîná cîrtd se consl.alá cil pies¿ì csLc binc strîltsit. Se roteçte
plat r-rul cu mîna sau cLl aj ut.orul mol,or-uìtli, la t.trlalia cca rnai tnicá
à sLr.ungului çi se obselvit ljãrl"aia laclìalit a suPrâ[eçei cilindrice. Veri-
ficarea brul.ir a concenl.ricil.áÇii stl poat.e rcaliza lzr întrc¡rut. ctr ochiul
liber, clripá care esl.e binc sit sc foloscasoir ¿rcul palaleltrlui (iig. 12"27' n).
|n c¿rz cãr se consl.aLá o cxcentricit.al-e ¿, ca în figui'a aininLitit, se des-
:fat-re b¿icul 2 çi se sl"rÎngr: bacttl tf, tltt¡rit carc sc verific¿i dilr tr<lu etc.
pîrrir cìncl vaÍoarca exccnl.ricitälii dcviric Ioartc lnir:¿i. irt cotlLiIlLl¿ìre,
þeutru rnárirea preciziei, se poal"o l.rcce l¿t folosirr:a cortl¡i;,traLoruiui
{fig. t 2.27, b) ale cirlLri indicaÇii pot fi cle oldinrrl ^srrt.iurilorfirlir
dt: nrili¡ne-
i',u sau cle orcìinui rnicronilor. Uneoli plafottl se folose;tc l¡acuri,
ca îu ca;¿ul din fig. 12.28. Piesa 1 st: Iixc¿tzii I)e Pl¿lLotl prirr in[.et'tne-
,tliui uutLi coij.ar'2, prins la rîndul lui cle platou ctt Initi mtll|c lul'trbuli,l.
Iîixarea piesei pe ltlatou sc fac0 cle ¿ìsemt¡uca cu aj rtLorul;ttrrthrililor'4.
Cont,r'agreril"¿rtea 5 esl.e absoìuL nccesarit peutt'tt a e<lhilibra g-r'oLrLatea
cclorlaltc piese reparlizal"e nennifoltn lltl suprafaÇa platotrlrri. l-)cter-
minalca rnãrimii;i mai alcs gilsirea locultii untlc sit fie lixatir cr¡nLra-
g¡eutatea sînt operalii clificile carc trebuio sir lic cfcct.Ltat.c ctt ltrit:cpt'r'e
çi cu rnulLá r¿il¡clale penLru a se realiz¿ì o echiliblarc cît lnai Ì¡trnir. SLrun-
jirea pieselor ncechilibratc poate provoca accidenLe 0a llrmare a forfei
äenLriius-e ce sc na;Le în timpLrl mi;cärii cle roLalic. ln olict: caz, suprafala
preiucralir î¡r ascmcnea condilii rczull.ir dc ccle lllai luttll-c ori ovalä,
cleci cu abateri dc la forma geometricit corcctit. Sc irollte considera
cir echilibrarea s-a fácnt corccf, nur¡r¿¡i dacä dectrplintl axtrl principal
cle celelalt.e roÇi ak: cutiei de viteze, accs{.a po¿ìte sit rilrriînit, tlacä este
rol.it, ìn orice pozi!.ie, färä a aveâ te¡1clinfa de a ooupa rìitlnai o anumitä
pozi lie.
ÞJärirea productivitãfii poate fi oblinuLä çi prin p|clucl'area .simul-
tanä a mai multor piese prinse deoclal"ii î¡l,r'-un clispozitir'. Ðesigur,
,nunt¿ìi annmite piese, dal"oril,ä fornrei gi dimensiunilor lor concrete,
,l)oI iuLt'a în ace¿istir categorie. PenLru slrunjirea ex-terioal'it a pieselor
ilc f',r'ma celei din fig. 12.29, a esl.e indicaL sir se foloseascir un doru
ca în fig. 12.29, b, pc care sã sc lnonteze cleodatii rnai fnulLc piese çi
sä se prclucreze sitnulLan, dinl.r-o sitlgulir prindcrc.
|n timpul sLrtinjirii, piesele sÎnt sl.r'Însc c. piLrli!a .Z i¡rtre umãrul ,?
,al dornului çi çaiba 3, de formá specialá. AnLrenurca do|nului În rniç-
,careå. de rol,a;fie se face îrr rnod norinal tle cirlre inirna dc antlellale 4,

343
Ëiratá pe cìorn. ln fig. 12.30 esLe leprezenLaL un cxernplu clc lih:tare
sirnult¿tnir a nlai mttlLor llttcçe ctl fileb exttllir.¡r, tnonl.al,e pe rtil t'lorn
comuìì / çi lixai,e cn piulifa L CapãrLul clin slÎngll al dornului cst.c prins
în bacurile uliivers¿ilultri;i ntr înLr-un r'Î;'f cle centLarc, cu scrclpul de,
a da (lornulrri o rigicliLale mai Inal'e çi lnai ales PenLru a eìimina joctl-'
riìe clin lanlul cinertratic cle filet.arc.

o b
Fig. 12.29. Strunjirca sirnultanã a mai multor piese:
@
- desenut piesei : t, - disÞozitivul foloslt pentru strunjirea si-

Irig. 12.íì0. Filet¿rrca si¡nult¿ur¿"r a mai multor piese puse pe dorn

1 2.3.'[,W\\'IAAAA ( Rrq.NÐ,q.LXN A nlÌrå.)

1n inclusLria corìstrucLoal'e cle nlagini exisi,ir rìLluleroase l)ics(ì ctÈ

suprafcle zirnlat.c, curn sinb capcLelc rtnor $ltrllburi cle regisre (lig-
12.31, a), rnînerclc calibrelor (fig. 12.1ì1, 1,);i altele.
Zirnlii ¡roL [i tlrcp!i. ca in cazul çurubului de reglat'e, sau încrur
ciça!.i, ca cti clin fig. 72.37, b. Illernentul caracteristio al zirnf ilor esle
pastrl notat cu I (íig. 12.32), pas care se aleqe, în TuncÇie dc cìialrretlr.rÌ,
pitrsci, clin t.abclul 12.2.

344
 l
I

7'ul;tlul 12.9
Prsul zirn,lilor îu funcfic de dialnetrul piosci

I)ínntctrul
¡ritsci 1) I'lnir la lì 8-- 10 1ô-32 32-G t 0l-10{)
Ilutì

i?asLrl zirnfilor l, l)c la 1,0

ill iltnì 0,5 0,8 1, {_)
1 ') pìrrir la 1,6

Ziili¡r'ea rrrr esLc o oi)craçio rlc a;cìriclc, ci cle cleforinrlc lllastici-r,

;irr l inr¡lul ciìreia un sirat sLlblire rlc rnalcri¿il cal)aìt.it prin rlcf ot'male
ì[orma rlin!ilr:ll c¿tre în sec!iì.llìe se protiil]Liì ca ìll Iig. 12.32
Faiii cle cliatr.retr..ul D al iticsei dinainL<:a zirn!ãrii so corr.staLá cá
,rtupá zim!lrc, acesta ct'e;t.{ì cu {1tl dottit ori calll.itatea à clilì c¿ìl'e callzå
iìn tirnpul zimfirrii dialnetrul pir:sei t:l-e9te. \¡alorile ltri ò sinL În ftrncÇie

b
lJig. 12.:tL l)icsc zirrtIatc lJil4, 12.1ì2. Illcttrcrrtclc zirrr!ilor

,fle rtriu'irnea pasului 1 ;i ¡llacLica a arltLaL cit se Po¿ìlc scrie I'cia!ir, ô * 1.

IJe aici rezultãt cä cliame{.1'r-rì picsei înaintc¿r zirnl.irlii Lleltttie sa fic r¡åi
mic drìcîL ccl inclicat în clesr:nul cleexecul"ic ' cu 2 >: ¡ -- -{. irl tabe- '.)

'lut 12.3 sinL d¿lf.e v¿ìlorile lui 2 X 8, penl-ru cele mâi uztlaie valori ¿lle
lui /.
'l'rtbclttl 12.3
\¡alolile I I ìrt ltrncl.io de uräti¡n¿¿r ¡ritsttlui I lil zirrt!aro

I, ln nllil 0,50 0,s0 1,00 1,:ì0 1,ôf)

2t
2ò: 0,33 0,D3 0,û7 0,30 .l ,0;
-'
l¡r rrtttt

345
 Role¡ìe pcnlru zim,Lalc sc constmicsc
li se màri lczisten!a la uzulir. ZimIarea
Ieli cu axa Íriesci, st: ¡roate trxec.ut¿ì cu o
cu cloträ role. J,a ziur[.at'ca Îu cLuce se ul.i]izeazit clouá role, una cu cìinfii
inclinafi spre stîrìga (tia. 12.33, d);i cealaltä cu dinlii inclinaIi pe.:

o
o

çtle
l'ig. 12.1ìlì. I)ispozitivc tlc z-irnfarc (t'lntlalinarc)
:

¡¡ - cil o s.ingruãr ro1ä i b cu clouá rolo; c rôI¿i cu

risrti drepti; .¿ - IOI¿i cu -zimli Þe stînga; e -- rolá cu
7.iÌnfi pe dreaPta

rlrea¡r'ia (tig. 12.1ìlì, tr) tnon[¿rte iutr'-un clispozitiv cit clouit roie c:a Îu.
l-ig. i2.lì.Ì. i).
I¡ ¡lotl oi,risnuit, tliarneLrr.rl lolclor cste cLr¡tt'itts îuIt'e 2Û çi 2It rnrn,"
i:ll'lI!irncil t'sie tlc apt'oxitnaliv 10 rnlil.
P6ziti¡r tolcclir clc luclu a rìispozitir.cloL' tlc zitnfirt'e este rellt'ez.en--
dc scirift,le clin lig. 12.34. Sc I't:ctlnancli-l ca axa I'rlici zirn-lattr (fig.
t.¿tL¿i
'12.34, rr) sart txttl rìe osciìafie al crclrtl tìottit I'ole clinl'ate (fig. 12.3a, ó)'
sã se afì¡ suìr ara tlc lota!ie a piesci, adicä sub liriia ccntrelor sbrrngtilui.
Ðe lseurerica:icr recoln¿rnriir ca lolcle disptlziIivultti cìe zimfat. sã ia,
contact de lu îucc¡tul. pe Întlea¡¡a lit!.irnc a lor cl.t supralala piesei (fig.
12.:34, r') Si nri tÌuln¿ìi cu una clirr n-Luchii (lig. 12.34, e).:\ceasta însea¡nní,
cã n¡czlltr.t r.liL;iloz.iiilrrlui de zint!alc tl'ebuie IircLrtir ìn aça Ìeì. incît:.
ax¿r lethloi' sit íie lttt'lccl- paralcli ('ll ¡\a llitst'i. iu iilnilrrl zim !irrii."

346
,.dispozitivul csLc a¡titsirt înspre piesir cu aj utolul çr-rr-ubului sanieì trnlls-
'-¡elsältr pe clirec!.ia ar'¿lnsului tr¡nsvelsal s¿, clat i se mai irnltlirnir gi un
;avan"s longiLuclinal .s¿ ltcul,rLr a zirnfa înt.r'oaga suprafaÇá care În tnajo-
'r'iLal,e¿Ì c{ìzurilor est.t¡ mai rnalo tlecìL lirfitnca rolei (iig. 12.:ì'l, ú¿),
Avansul si vitt:za ¡rtrlifclicir lì0ccsarc la zimlarc sc iart clin tat¡e-
ilt'lc l:ì, [ ;i. r'cs¡rtltir. 1ll.i.

Co¡ecl 5p i
I
I
0 restl.
i
¡
t, {
I
C d þ, e

lì'ig. 1:¿,ll l. Dispoziiivc clc ziutIat'c irr poziIic tlc lrtcrti

'l-ub¿lul 72.4

Avnnsuì loilrlittrrlirtal si nn¡nårtll tìc ttcccri l¿t zintt¿rrr¡

It:rsitl zinr!ilor I 0,i¡ 1.0 1,2 l.Ð

t]ilìì

,¡\vansul lòngiluclinal s,, ìn tnm/t'ol- 0,8 1,2 5 1,0 ') , (-) ,i¡ 3
-l¡,iu uliìr it I'¡rccet i lot' rìcccs¿t r z.i nt Iitt'ii 4 5 (i {) 10

347
 Tal¡tlul 12.s
ïilezil perilcricir Ia zirn{arc

I\Interinluì tlc O[ct Ofcl

t tì ur Iìronz ¡\lrrnrir Aìulninir¡
¡rrcl rtcrit nlo¿rl e

Viteza peritelicii, in nì/nril.lr 15 30 45 $0

I2.4. {]ONT¡E{]TIÛNAIIEÅ ANCLIRILOR IìLICOII}ALE

O altir otr)cr'¿rlic ncasìcìlietoere ce sc ì)oaLe rcaliza cu succes pe strung:

es[e ace.e¿r ile coÌr[eclionarc a arcurilor clicoiclale de coIììpresiune
(fig. 12.35, ú) sau de întirrdllr) (fiij-. 1:l.3ir, l.r). Spirele arcului cle compresilrne
sînt clep:ilLa[.c unele de ¿rltclc. i;rl'ccle alr ¡r¡'cului de înt.indere sînt
alitLuratc. I)entnr âceeasi 9r'osime ¿ì sîrûìci, ck: crcrn¡tlu 1,11 mm, çi
pentrrì at:t:ea;i lungirne ¿r ¿u'cului (irO rnm), numiìr'ul spirelor arcului
de. întinrìcre cste de. circa tl'0i ori rìrai rnâre deciL ¿il celui cle cotnprcsiune
ûeea ce Însearnnir cri;i lungimea sirrnei r'¿r fi LoL rìe ¿ilÎlca oli nì{ìi mare
ia arcul cle în l-illderc. Lune-irnea sîr'mci lÌccc¡iÍìr'c r'oaliziu'ii llnui arc
elicoi<ìaì r'czuìtir diu înrnuì!irc¿ì lungimii unei singure s;l)irc, (caÌ'e csLe
egalä la rîllduì ti cu lunginlcíì ccrculni c.c are cliameLml egal cu dia-
m(.rlrul arcului) cr lnlmiìrul cle spile pe calc l"rerbnie sä-l aibii ¿u'cuI.

|ll
l1t
llt il[
2tqry-
50 50
0
Fig. 12.35. Arcuri elicoidale:
a- d.e compresiuDe ; Þ * de lntindere

La ace¿lstãi luugimc Lrebuie siì se urÍìi acl¿Ìug-c încä o anumit¿"r lr-rngime

de sîrmä neces¿ìrä pl'ocesuìrri cle conl'eclion¿ìl'e ¿r arcului pc slrrin¡¡,
a$a curn se poate observa pc fig. 12.36. IJn capfìL ¿ìl sîrmei cste inblo-
cìtts in orificiul J ¿rl rìornuìLri 2, pcntnr ('a irì [inipul rotirii clornului
sã poatir li antrcnatir ¡i sîr'rr'.a in r.t,clcre¿r inlir;uriir'ìi cì ¡rc rìoln. lrr

348
 T

veclore¿ì confectionäl'iiunui arc, strungul se regle azi¡ ca pentru f ile-"

rolile dc schirnb sau sc fixeazä manetele cutiei de
ì

tar.e: se calculeazá
avansuri pentru realizare¿ì Pasului p Íìl arcului; se strÎn$e, nu prea'
I

tare, sîrma I în portculitul strun¡¡ului înLre driuä pläcule din lemn'

sau clin metal moale 2 çi.9 (fig. 12'36, c), prer'ãzute cu canal cle ghi-

5"d .i'

J"p

0 IJ

Fig... 12.36. Conlccl.ioriarca arcrtriìor eljcoiclale pe shung

Fig^. 12.37, Efectul delormaliilor elastice

asu¡rra diametrului arcului

D'
dale, astfel cä în tim¡lul îrrfä;urärii, sîrma sãr poate fi corrtlrisii În miç-
carea de translalie cu avanstrl longibudinal s. Cîntl se ccrnfec!ioneazá.
un arc de compresiune, mãtrimea avansului esbe egalit cti pasttl arcului,
adicä s : p (fig. 12.36, a) ; dacå se confeclionc¿rzir Lrn arc cle inLin-
dere, tnárirnea avallsttlui csle egalä ctt cliarnctlLrl silnrci, aclicir .s : 11'
(fig. 12.36, ü).
Pe lîngá deformafiile plastice, datorit.ä ci¡ror;l sirtna clc olel poale
fi îndoitir pc clorn, în Lirnprrl con[cclionãrrii alcurilcll ser pt'otluc s;i clefor-
rnalii elaslice çi, ca nrtn¿ìre, cli¿rmctnrl irrterior al arcului r.a iezulLa
mai rnare clecî1. cliametrul clornului pe care a fost Îttfir;;ulilt. Ìn limpul,
înfáçur'ãrii, arcul este în sLr-ins cont.act cu suprafaÇa dortlttlui çi deci'
diauretn¡l interior al arcului esl-e egal, în acest timp, cu cel al dornului'
(fig. 12.37). f)upä scoatcrea alcnlui de pe dorn se 0onstat¿r cá r.liametrril''
arcultii a crescub (fig, 12,37, ll). Aceastä consLaLarc concìuce la cou-'
cluzi¿i cä la confecçion¿ìrea unui arc elicoidal, cit anttnrile dilnen-

349
;sitrni daLc, plin cìcsenul siru tlc cxccul,ic, diarnctrul clot'nului Ir'ebrrio sä
tie mai lnic rlccit clialncLlul intcL'iot'al alctrlui. Iliamchìul tloltrului
poat-e ii calrrrlaL cu forrnulit
(lo='/' x ¿1' (12.1 )
în carc:
r1oestc clianollLrl clr.¡r'rrirltri, in ttrtn;
d cli¿uueLt'ul inttl'it.rt' irl llrcultti, itr lnln ;
-
/i - un coeficient c:c so alc¡¡c ilin tai¡clul 12.ü, iti funcfie
tle lnalcrirrlrtl .siltnt'i.

7'ubalttl 12.6
Ya!slile coclicientului 1i ¡lirl Ìolmrrlâ (13.1)

Rczis tcn{ir ll rupcrc Rczistcn Ça la ÌupcÌc

¿t slrnrti o¡ Coclicicn tr¡l ¿r slrr¡ei øl Cocficicntul
.tr
daN/tunr' daN/ln¡n¡

100-,- 150 0,9õ 225-250 O,Bô

1õ0-- 17ir 0,91 250-275 0,84
17ã -- 200 0,89 275*300 0,83
200- l2ir 0,87 > 300 0,82

t
.1

l)
l¡ig. 12.li¡1. ÎntlrcptlrÎca si vel'ific¡tl'c¡l capcIclot' aÌcrtltli
clicoi,lrrl rlr, t orttpt csitttte

Ìncilelt l-:rlcrt caitc l,elot' at'curilor clc comprcsiullc 0s Lc 0 Oper¿ì1.ie

.te se executir lr polizoL (Iig. 12.38, c); in Limpui accstci opcraçii, al'cul
nu sc !illc în tuittit, ti eslrc InolItal, pe tlll doru l, liincl splijillib Pe stl-
,pori.ui 2;i apr.opial clc piaLra J. {-lorectituclinea rcotilicãrrii capeLelol
.arcului sc verilicit cu aj u[orul ulltli echer 4 ca Îti fig-. 12'38, D'

.;350
 -

1 2.5. PRELUCIIiTIIET\.'fÄ BLIìI,OII PNIN IDIìD ST\IìD

Plesarea tablelor nu estc o o¡rela!ie specilicii strtttrgrtìui, ci altor

tipuri de rnas¡ini. 'Iotuçi aparo tttteori nttcesilatc¿ì ca pc sttung sã se
eiecute çi aslfel de operafii. r\sclne'ea situalii apar de ol¡icei în ate-
lierele de înLre!inere iau in celc dc scLrlãrie. Ïn vetlerea cxccutärii co-
recte a acestor opera[.ii spcciale ¡le strung, se tlau în conLinr¡¿rre cÎteva'
elemente de or-ieutal'e.
'l'abla de formä cilculalit l csle plinsi centric îrttre dot'nttl cu pro-
fii conic 2 r¡i piesa tle formä specialir J, urolttaLä în r'îrIul roLit<lr al
pãrpLrçii rnobilc.
1'abla astfel prinsã este anLrc¡ttalir în miçcat'e tle rot.tr[ic çi obligatã
sá se def ormczc cu aj utorul capir Lului ltarei de presat'e 4, pinir cîncl
capätir folma doruului 2. 'Iulaliile recomandale pent.t'rt cîLeva lnate-'
rialc uzuale sînt indicatc În tabel¡l 12.7. Vîrful bartri clc presare ¿q!io*
'I'ttl¡ clul 12.'i'
TuraIii rocorrtaldnl.e pcuf nt l]r'estlrcu t¿rbclcIor'

Ofel nroale cu gro-

l\latclialul sinterr lnlrc 0,75 ¡i Älanlá Alurniniu IJuraluminiu
1,5 lrult

TulaIia, r'ot/rniIt 400- û00 800-1 000 800- 1 200 500-- 900

lìeaz;r asrÌpra lablei î¡r scnsul cle clc;Lcrc a cìiarnctlulLti, clc la cìiarneLlul''
¡1ic cátre cel nlat'c, iar ptlntrit ttticlioríirea fol'{elor cc Se. IìâsLÌ în tirnpul'
presärii, piesa uneoli se îrtcil;rcs{tr, iiit'cair¿itul llatei sc tlllg-e cIr seLl.
Pe¡Llu ca f or1.a clc prcs¿ìre sir lic t:ìl Ìttâi lnare, i:ll clitlt trl clepus cle
sLrnngar cîL mai mic, bara dc l)rtsare, c¿tre es[e clt: cit'ca 800 lnln lun-
gilrc, sct splijinir pe un sltÌ)orl fixat. in port-cliliIul:itrtliìgtlltli. Lineoli
b¿rla clc l)rcsiìte se fi¡:cazit tlil'ctrl îtr por"t-cu!il, ìtr t'at e caz lLlngime¿ì
ei nu clcpã;c¡t.e 2l-r0 nllt, iat' l)fcsat iia se l¿tcc lllitt ìntct'ttlc(ìiul maui-
verleiol cär'ucioltrltti.
Spre s{îr';iLul r-rpelaiici cl(ì prcsat c, ¡tit:ilr ;i l,rtt a clc l)r'r'sill'c se I)l'e*
zint.ãi c¿i îl ii3-. 12.39, b.
lncloit'ca mûrginii L¿Li¡lci sc l¿tcc crt aj utoltrl titrci l ole de llt osat'c
c rr î rr lig. I 2.lì9, r'.

Iionna cai)iìlillui ltar-ei clc llres¿rrc cste în cìilct: IiL ìcglt rrr'á c].I lolllt¿ì,
finalä a picsci cc urmeazii a li ¡n'clucraLir. Dacir Ììuln¿irLll l)itsclor est.e'
tn¿ìrc, la strun¡; sc rnonteazä r'clle Jrrcrfilate cu prolil cotcsl)uiIZiìrLor Ìrie-
se i. in fig. 12.40, ¿t sîl[. t'ept'ezentatc cÎLcva lollne <lc ¿rstit:ì de t'olc.
CufiLLrl cu carc cstc LiiiaL sur'¡rlusrìl clo rnai.eri¿\l ¿ll scutitabt'icatttliri,'
esLc reprczcnLaL în lig. 12.40, å.

35L
 I)or¡rrrilc 2 1te care se f¿tc0 lllesarea ;i cat'e clou lorrna lor picsei
rise confeclioneaziÌ clin lemu clc escn!á tarc', cîrtd numäItll pieselor cste
,rela¡iv lnic. l)¿rcãr îtrsá nnm¿-rlul pic.selol csLe ruarc, folosilea clortlurilor
,,Ce meLal esLe mâi a\¡anl,ajoiisil dill lltltlcl- tlo veclere econolnic.

0 b c
Iììg. 12.39. ConÏecfionarer pieseìor tlin tablä prin clcformare
pe stmng

l I

+
I

Ii
!D t1 J
+
T
i
I I

l)
Fig. 12.40. Scule peutru oper.rfia rJe presrre pe strung

1b
1tl'

ÎY
rl i

I
tl 1

¿i.5
_1
5i
0

i I
l

N a
t

W{iffi,+ {%
l)

Fig. 12,41. I,-rzele dcfor'¡nrlrii plasticc prin presare lir stlung a nnor picsc din tablã

352
 În
Limpul presär'ii pe stlung, o claLä cn deforr¡rarea se produce ;i
a tablei din care cauzãr grosimea senifabricalulLri Lrebuie s¿i
sub !iere
se ia cu 160/o pînir \a 2001o mai mare decîL grosir:nea necesarä piesei.
Ïn cazul cÌnd numär'ul pieselor este rnare, iar forma lor cste rnai
complical"ä, pres¿ìrea pe sLrung nu se produce dintr-o dal.ä, pe un sin-
gulJorn profilat, ci în mai mlilLe etape, folosincl mai multe clormri
intemrecliare.
f)entru exernplificare se araLä în fig, 12.47, c el"apele plcsárii pe
sbrung a clouä piese.
În plimul rincl sînl- reprezenl.ate el.apele prcsãtrii piesei din
î,ig. 12.41 , c çi se observá cãt s-au folosil" çase dolnuli pi'ofilaLe. În acesl.
fel, piesarea se executä în conclilii mai bune înlmcîb modificarea for-
mei piesei de la o ebapãr la alta sc obfine cu mai mult.á ugulin!ä. Penl-ru
piesa cìin Tíg. 12.41, Ir s-au folosib cinci clornnli profilal.e, corespun-
zînd toL al-îl-or faze. lrr rnod asemänäl.or, se pol obfine plitr presai'c
pe sbiuug, piese din l.ablä cu alte forme decî|, cele date ca exernpltt.

2:J - \4anualul strungârLrlui

 lV, Ålte tipuri de strunguri

AläLuri de stru¡gul normal, În lablici;i uzine, se afla çi altc tip¡r'i

de slrunguri cu desîinilJie plecisil crim sîn{- sti-¡ngru'ile calusel, revol-
veL, cìe cËLalo¡aL, strungu¡iie artl.omate etc. Dilt¡e accsLea, în lrtcrarea
cle îa!ir, r,or Ii plezenLaie cìoal stlungnrile carnsel;i cele de clctalonal,
celelaiLe Lipuri cle strtrnguli fiincl tlataLe mai pe larC în luclitt'i sepa-
ra l.e.

13. ST'RUNG{JRT CARUSEÏ,

1 3.1. GEI{EÌIj\I,IT,4'TI

SLr.ungurile carusel sînt clestinaLe prerlucr'är'ii pieselol cn clirtueLru

ma'e, clar: de lu.gimi relativ rnici, aclicír acelaçi gen cle. pi.ese ce sc prc-
lucreâzä çi pe stiungurile frontale. Iìa !ã cle acestca îusir, strungurile
carusel au o'selie cle"avanLaje printre cale cel mai irnporLanl' esLe acela
- Lade
legat pozifia orizontalä a platoului.
st.tngúrile carusel piesele se pot aÞeza pe plançaibå, iat' pozi-
"se
!ionarea lor executir în cele mai brLne conclilii, nemaiexistÌnd peri-
åolul
-- de la strungurile plane ca pies¿t ,,sá cadä" de pe plançaibã'
St.ungurilc cãrusel au luat locul celor frontale Locmai clatot'ibä
acestui m"aLe avantaj lezultat din cele aräl.ate mai sus. Pe lîngä aceasba,
rttu"guiil. carttsel mai prezintá çi alLe calitäÇi fa!ä cle strungut'iie flon-
tale, printre care:
] rigiditatea strunguhii este mai mare çi, ca nt'merre, rezultir îlnbu-
nätälirea calitälii supt'afelelol preluclate ;

354
 -- spaçiul ocupaL de stt'ung in atcliet'esbe mai mic datoritri pozi-
tiei verticale a axului principal ;
-- dotarea strunguìui cu douä pînir la patru cärncioare porl.-cnÇi1",
cee¿r ce pennitc sbrunjirea în acelaçi timp cu mai mulLc culil"e mirrind
procìucLivibal.ea muncii ;

2
2

7
/0
3

oÊ
/2

Fig. 13.1. Strung carusel cu un sing^ul montant :

,5 - cãruciot
p-lanÞaibá;2.- rnontant;3
verticå.I ; 6
rnoto¡ electric;4 - traversá mobilä;
- taterat
-
de avansuri i 70-77 - cã.rucior ; Z -,caþ revolver ; B-9 - cutii
- rotri penrrxedeåliËiråå a cãrucio¡urui ; tz-ma-
TìiåTarr

¡:osibili{.á!i spoliLe de supraveghere a piesei în timpul a;chielii

- mäsurale
çi de a piesei dupä preluct'at'e, ceea ce are ca Lumare o îmbu-
näl"rifire a pleciziei de ¡:relucrare;i o redncele a timpului cle másnrare
pe fazir.
Pe stlungut'ile camsel se pot executa, în mod normal sau cu aju-
torul unor dispoziLive speciale, toate operaliile de strunjire cilindricä
exterioar'ã çi interioarä, strunjire planä çi conicä, gártrire çi alezare,
precurn çi operaf.ii cle filetare.
llalea valiel.al"e a pieselor ce trebuie prelucrate pe acest Lip cle
sl.runguri, a dcter-minat-aparifia unui numãr coresputìzril"or cle tipur.i
de stlungnli carusel, diferite între ele. Asl.fel, din punct cle vedere al
construcl.iei, st,runguÌile carusel existenl.e se împart, dupä numãrul
nronbanlilor, in doi,rä mari grupe : cu Lu1 sÍngul montant (fig. 13.1),
clestinate prelucrärii pieselor cu diarnetrul maxim de 1 650--1 800 mm,

355
f.*"
,

sAu doi ntanlanll (fig. 13.2), destinat.e plelucrärii lliesclor ctt cliame-
c¿¿
trul mai rnare clecît 1 800 rnm.
-'eare clt ttÌì sìrrgnt-tnontant po[,:tvea un
Sl:rungulile singnr cátucior polt.*
cufil., îrr {Jaz accsl.a sc cleplaseazä În lungutr l.ravel"sei urollìfr: sau
doiãr cirmcioarc clin{-re care tllÌul este alÌìplasat în pozific i'criicala'r
pe Lt'¿tv(Ìrsr struirgltltii, ial cclãlall. esLe a;ezat lateräÌ, p€ p¿ìl't.ea clrcaptir
ii rnoni.¿rnbrrl¡i, sLrf ilavcrsl, cu deplasarc pe orizoìrLalir (r'. fi¡¡" ill'1).

2
s
3 I
VR

'li-.:T 5, J
b
ìù

o
I

Fi¡¡. 13.2. Stntug carusel cu doi montanli:

1,2 _ montantii strufrgulul;3,4 - cårucio¿¡e vertroale;5 *10 cãrtlcioÌ 1alic'r¿ìI;
tablou de co-
?'-.'¡raversá niol¡ilä ; 7, I - portcuute ; I -..c4.Þ revolvor ; -
mandi cu butoane ;'Si - <tèplasaiea pe orizontaìá
-sániiìor verticale a cárucioarelot vertic¡ìlc ;

¡;;--:-;.eptãsarea pe íerticalà a ;. 53 - deplâsarea Þe_ ve_rtiùaiá a

ãårrrciðiutul taterã1; 54 - deptasareâ pe orizontalã. a suportului lateral: V¡¡- Ii
teza.ìe rapidä a travelsei
deplasare

Ðe obicei, c¿ltruciot'til \'orLic¿ìl eSLe PIeviìzLl L cll cÍìp l0\'olvcr cu tÌillci

pozitii s¿ìLl clt port-cuçii. obigntlil,, ial citltlr:iolul latclai estc cìol¿rt. în
loate cazulile, crt ulì porLcu çiL not'rnal.
SLrungulile cartlscl ctl tloi tnonLan!i ;i cu It'avers¿i lllobilá, sÎn L
echipal-e, În Inocl obi;nuit., cu l.r'ei cärucioâl'c cìinLle c¿ll e (louil \-er'[-i-

356
câlc ¿ìnlllasatc pe travelsa rnoliilii, ial ¿il tleile¿r este orizolbal çi plasat
pe monianLul clin dreapta, sub travelsa stlungului (fig. 13.2).
S[.r'r.Lngr.ri:ile <latusel cle climensirini mali, cn l-raversä fixã sau rnobilã,
pot avea chiar paLru cãt'ucioare cìin1-ro care clou¿"r vel'l"icakt çi douá ori-
øonlalc sari nlrul singrlr velLical, iar ccÌeialLe i.rei orizonbale.
I)ialuei.rul maxim al pieselor cr: s;e pol prelucra pe silungulile carLl-
scl cle dimensiuni m¿iri esl.e de cilc¡.i 25 000 mm, iar îrrällimeta poaLe
aiinge valoale¿r rnaximir cle 6 300 mrn. Gleutal.ea uuei picse cu aselne-
r:ca climeirsiuni poaLe aj unge pînir la 220 tonc.
Ðin ¡runcb cle vedere al graclulLti de au{.omal.izare a procesului clc
luct'u, sLrungurile carusel poL fi cu c.omanclã mairualä sau c.u.comanclä
niiure l'icä"

13.2. PIÌET,UCftÃRT Pãì STTìUNGU.[, CANUSEL

il rrrele rrzine se gãsesc çi sl.nrnguri canlseì special const.r'uile licn-

tlrr preluclalca numai a rinor anurnilo piese ca, cle exemplu, struneul
c¿rit.rsel spccial penLm prelucrarea banclaj elor roÇilor cle vagoane etc.
I)upir riurniilul çi rrabrrra opclaliiìor ce sc pob cfecLua pe strLrni¡ul
i'illrrsei, acest¿.r poate fi asemána1, cu utl sl.rLlng normaì, as[.fel cá plin-
ripiilr: cle plclrrcr-are penlm acesl.¿l <ìin ulutir, cxpuse pe larg în cach'ul
r:l¡rir;oìclor'6,7,8 çi 10, rãrnîn valabilc în rnale parteçipenl.rus[i:rrng'.ul
crrirrsel, în continuare fìincl tr'¿11.¡.tc tìrìtnai uneie element.cr care cal'ac-
lr:r'izeazir plelucl'areil pc sLrungul c¿u'rrsel.
l)rìn rìqicliLaLe¿r sa rnnlc, stl'ungul carnscl permite preir-rclalea ¡rie-
stìor cle climensiuni relativ mari cu regimuri cìc a;cìtiere clintrc ccle
ülti glclc. [Jacã se liue scaina çi cìe laptu] cl"r pe cele douá, trei sau p¿ltru
srinii ¿Llt: si.r'ulgului pot fi fixaLe 1ìultct'oase scule açchietoale, se dccluce
cä prclucrarea pe st.rungul carusel es[.e ralionalã numai atunci cîncl
sînt folosit.e i.oatc posibilitirl.ile ofclito Ce t:onsl.rncÇia strungului, adicã
atunci cîncl asupla piesei acÇiolle flziì, în acclaçi timp, cît. rnari rr¡ ulte
cufi Ie.
l',xtm¡:lc cle folosilo r:r!ionalir a posibililä!ilor strungnlui caluscl
sc ¡rot, nnläri în cele ce rÌrmeaz¿"t.
Urr plirn exeilìphl se relerä la si.runjilea silnull.anä a suprafclelor
lronlele 1;i 2 ale lofii de curea J. ¡rrinsä ìnLre fòilcile 4 ale plançaibei
(fig. 13.3). Suprafala 2 se execul.ãr cu cufil.ul 5, Iixat în porLcufitul 6
¿rl ciLmciomlui verti,cal, cLr avalls orizonl.¿rl s, de Ia sl.înga Ia drcapta;
suprafa!a l se stlunjeçbe în aceiaçi Lirnp, dar cu culitul 7, fixat în port-
eufitul I al saniei laterale, cu av¿tns oi-izolttal s, cle la dreapta la stînga.
Pc cìescnul din figura amintit¿i s-a arätat doar modul cum ¡:oL fi
supr¿lpuse cele douä faze de strunjire fronLalä, clar se poate observa

357
cá forma specialá a bacu|ilor perrnitc strunjilea coürpletä a rofii cle
crÌïea cli[lr-o singurä princiere, ceea oe asigurir,,pe lîngä_ o. ct'eçtere- a
ploclucLivitälii mñncii, .;i o îmhunãitálire.a "ãtitelii prclucrãr'ii. lutr-ade-
i,nt, in u'má prelucrärii t't'ror suplalelelor rolii dintr-o singur':i prin-
{ere, se ob!ine concenLlicitaicra per'[ectir a suprafefelor cilincl¡ice, iar

26
c

Fig. 13.3. Strunjitea frolt¿rlit cn clouå culile ìn acelaçi titnp

ô o
76 ./ 5
o o
3

is. 1 :j 1 r ì r c f ì x at e
' ^
ns :,ülîîi,,ìi',::ìilijì ä Jì1,,,ìi,.",.'1,1i

per-penclicular.itatea gáurii pe suprafefele fronLale çi paralelìsrnul aces-

io.'s,,prnfe!e, sînt ãle os.tr-r"tte:r asigut'ate cu precizie- înalLã'
Irolosincl'Lr.ei culite 1, 2 ;i 3, fixate În porb-culitul laielal 4, se pot
st'unji simull.an ceÍe trei suprafele fro'tale 5, 6 çi ? de -p^e o pai'be a
i,ola,r1tltui 8 prins între bað'rile I alc plançaibei (fig. 13.4)' Pozilia

358
reciplocã ¿r cr.tçiLelor este astfel aleaså încîL lungirnea cursei arc valoarea
nrinimä, egalä cu lungimea cnrsei culituhii 2 (r'. fig. 13.4).
Sbrunjirea o începe cuÇiLuì 2, cle¡rlasîndu-se spre cenbrul piesei
cLr avans radiai în sensul sägelii s, împreunä cu celelalte douä culile
.1 çi i care inbrä în acliune ceva mai tîrziu, în aça fel încîl atunci cînd
se tenniná cursa culitului 2 sä se i.elmine çi strunjilea suprafelelor
5 çi '/.

.)

Fig. 13.5. Strunjirca cilinclro-fi'ont¿rlã cu tlei culite

La s'Lrunjirea unor ro!i dinfate cle climensiuni rnari (fig. 13.5) exist¿i
posiÌrilitaLea prelucrãrrii sirrrull"ane a suprafefelor frontale 1çi 2, cu
aj ul"orril culibelor 4 çi 5 fixate în pollculitul 7 cu ¿ìvans orizontal, çi
a suprafefei cilinclrice 3, cn ajuborul unui cufit 6 fixat în al cloilea polL-
culit 8, cu a\rans pe direclie verbicalir.
Uil"imul cxernphl cic plelucrare simultanä pe strungul carusel a
mai mull-or suplafclc este replezeutab în fig. 13.6. Suprafefele cilin-
drice e:iLerioare çi inberioare 1, 3 çi 5 sc exccntä cu trei cuÇibe fixate
în polt.cufil.ul saniei velticale clin cìreapl.a, cu avans vertical, ial cele-
lalbe clou¿i suprafele frontale 2 çi 4 sînl. prelucra1.e cu un singul culit
mo¡rl.at în portculitril celeilall"e sänii verticale, cu avans radial.
La preincralea pieselor pe sLlungul carnsel apare cleseori problema
execut.irrii clin plin a unor gãruri de diinensiuni relativ mari. Tratrsfol-
marea în açchii, cu burghiul çi evenl"nal cu culitul, a îutregului mate-
rial al girulii este o operalie costisitoar-e, deoarece clnreazá rnult iar
valoarea material¡-rlui îudcpãitat sc adaogá la prelul de cost al piesei.
1n asemenea cazuri se recornanclä folosirea burghielor tubulaie, cle
consbruclie specialä, capabile sä execute gäulile respecbive prin trans-
formarea nnui volunr rnininr de material în açchii, a$a cnm se âraLãì
în fig. 13.7. Corpul burghiului cle formä f.ubnlarä .Z posedä, pe partea
flontalä, o serie cle dinli a;chietori 2. De dal"a aceasta, datoritir forrnei
burghiului, burghierea nu va mai t.ransfor'ma în açchii întreg ntateri-

359
alul gãrurii ci va exccula, îrr ¡ricsa i, tloal un canal de forrná circlrlalir iÊ

iar la sfirçitul operaliei va t'ezull.lt utr lnicz de Ïorrnä cilincilicit, ce va

putea fi valorificab ultclior la coufecfionarea ¿tlLol'piese. lìlerneltlele
const.rucl.ive ale unui asetitcnea bur¡¡hiu pol" li urrnäriLe pe desenltl
din fig. 13.8, Corpuì.llurgliiultLi l csLe prer'äzub çi cti un Irtrr¡rr'il de

!
i)

fìig. 13,6. Strunjirea complexä cu ajutoluì a prtlu trig. 13.7. Schcrna bur-
cu!ite motrtale în portcuiitele sirniilot ver'[icrle gliicliì cu bulghiul tu-
l:nl¿rr

oanale clicoiclale, pe supfaf¿ìta sa oilindricit exLerio¿rl'ir. pcntt'tr ¿r Iltri-

tniLe evactrat'ea açchiilor';i a licìlicltrìui de ri¡cire, i¿il lrtl pafbe¿t lroll-
talå se allir, îu clleptttì liec¿irui cauî1, cìte LtIt ctltit .'1, lixat ctt cît.e uii
çur¡b i, a;a cum se aratà ìn sccliunea 11 IJ. lrerrtlrr ghillar'ea ilurghiulLri
în timpul lucrnlui çi penlru lcduccrca lre c¿irii rliirLle burghiu li sttpra-
fa!a prclucrat-ãì â piesei, pe corpirì ìr¡r'g-hiLrltti, .lirl Ioc În lc-rc, a¡ fosL
pl:,sale cìLcva reazeÌr1e cu bilá (v. ii3. 13.c9 secliunea ;1;l). Bila 4
-
esle nrenliliul"á coutintttt sttl; acliunea arcttlui 5 a cãrrei apãsare se re-
gleazir cu piulila 6. Prin cavitaLea Inortnrii 7 çi prin gärrrile 8 pritmncle
l!chiclul cie rácire. a bulghiului.
r\sernenea burgìrie se constrttiesc penbru gáuri cu cliameLlul cuprills
înble 60 9i 200 mm çi penl.ru lungimi pînä la 500 rnm.

360
 I

V1DIñE DIP¡\ Sl!:fÅiÅ C 7

_ _l-
ts

SfCilÜNTA ß-6

3
48

stcrruNtÅ A-A
5',\| -raj
K-"Jl
ulNl
K, C

F'ig. 13.8. IÌlementeìe constmctive ale nnni burghiu tubular

Penl.ru c¿ìztrl cînd cu!.iLcle fi:<at.c ¡rtr parLca fronl.alir a bur.ghiului

tui.:ular sînl. clin olel rapid, si-r'ung-ui c¿irusel sc va r(ìgì¿ì astf.el ca plelu-
cr¿ìre¿ì sír se facá cu vil.eza u : 15 miûrin çi avansul s
-- r),22 mrn/lot.
Av;r'l-ajul folosirii uncr astfel de.bulghic l:r pr-eluclarea gãuriior de
tlimr¡nsinni relaiiv mari, rezultã cìin clat.elc cuprinst: în l.abelul 13.1.

ó iJ -1.
 -tffi
aa::;2. : ::;,:
'.Lt.:.|.,:a

Trtl¡i:lttl 13.1 ,r,1 a

al :r
riI -:
cr,cgloroi.l pì.odr¡otivit;rtii ¡Ìrr¡u0ii Pt'i¡t iolosil0a bulg¡hielor tul¡ul¿l'c ..ì

',ìi l
Ðuratr burghicrii, nliurt [c
I)iânrctrul Lrrngirucl C|e;lL'rcl fl O. :i'Ì .
girulii giìuÌrr crL bulgìrirr cu bulgìtiu (l r¡ c tiYitilii I
rrrunci i ,l
ll1 l1l Intlì normal tubulâr ::
jr'
'.) )
1i
60 300 50 2:o De 2,0 ot'i
720 300 95 36 Dc 2,6 oti
200 300 189 45 De .{.2 oti

Prelucrarea Pe strungul carusel a segmençilor de piston de climen-

siuni mari P oate fi efectua t,ä în mai multe varianbe (fig. 1 3.9). Primø
uaüa"ntd (fig 13.9, a) rePrezinbir cazul prelucrárii oÌ:içnuite PentrLl
strungul normal , adicá sl,runjirea inl,erio ará Ëi exterioarir urmai,ä de
rebezarea segmenlilor bucatä cu bucabá Se observä cá În acest cLtz
nu sînL folosite Posibilitálile o{erite de construclia sLrungului carttsei.
Yn'iunta douu (f.ig. 13'9, Ö) foloseçbe pal.rr cuçiLe de retezare ale-
zabe în trePte permi!înd letezarea Pe rî rld a segmenlilor. De aceaslá
datä, posibiliLä lile strungului carusel sÎn t rnai bine folosite clecîb Ìn
prima variantä, penLru cá la un trlomen l, daL agchiazá, Loat'e culibele
de retezal. 'l[re buie subliniat cá nici aoe asl.ä varianl.ã uu rePrezinLil
solulia opl,imä, deoarece cu libele Ce reLezal nu açchiazä coul.illuri îll-
I
j
i

preu nä, iar lungiinea ctlrsei saniei pe care sÎnl. montal.e acesl.e culil"e
es be mâi male decÎt lungim ea rìecesarä unui singur
cuçil.
În cazul studiab, Prelucrarea duP á. uaúcLntu treia (tig. 13.9, c) poal.e
fi consideratá ca opLimä întrucÎt boate cu!i tele açchiazá mereu ÎmPre-
unä, ial lungimea cursei saniei esl,e mitlÍm ä.În acest caz, sLrunjirea
r:ilinclricä interioar ä este ull.ima fazä dr.rpä opelalia cle reLezale asl.fel
cir segm enlii se vor detaça unul dtlilil all.ul numai clnpir ce cLrfitui 7
va ì'ealiz¿ì s bmnjirea iirterioarä a f iecáruia
Pe strnngu I c¿rrusel se pot prelucl'a' În mo cl normal, suplafe!e conice
a cãror înclina Çie maxirnir esLe cle ordinul a 30-35' fa!á de itìi¡. ver-
l,icaiä prin înclinarea corespunzátoal'e a uneia clin säniile vcrticale moir-
Late p e traversa strungultti
Ða cä însá sriprafala conicä a Pi esei ce trel¡uie ilrelucral.ãr al'e tlll
rung hi de înclinalie faÇä de verticalä m ult mai tnarc decîi; '¿aloi'ile
amirl-
Li Lc, adicä formeazä cu olizon'¿aia un n nghi ø relal,iv
mic, în acest c¿ì2,
p enLln preluclare, se folosesc unele clispozi l,ive de consbruclie simPlii
curn esl,e cel din fig. 13.i0.
Colpul dispozitivultti I se fixeazá pe traversa 2 a strunguir-ti ctl i
douä çurub uri 3. Placa de g-hi dare 4 are un canal drepL 5 çi se poate '1

roti çi fixa în diverse Pozifii cu a¡ utorul çuruburilor' 6, astfel încÎl, ca- .i..t

nalul p oate cäpäta diferii.e Pozilü î nclinate fa!á de orizonlalä, de exem- ,1

362
rti -
:ì,.l:
I

aa:t .i

plu înclinarea cu rrnghiul cr, poziçie prezentatä pe desen. În timpul

stmnjirii conice, placa de ghidare rärnîne fixä, cäruciorul vertical ?
se deplaseazä pe orizonlalä, în lungul Lraversei, iar sania poligonalã 8,
care este solidarãr cu bolÇul 9 ce culiseazã în caualul pläcii çablon, va
cäpãLa çi o miçcare pe clireclie verLicalä, ca rlrmare a înclinärii cana-
iului. Ïn consecinlä, r'îrful culilnlui, rrontab în porl.-culitul 10, va des-

+--- J
..-"r:-7?n ---.- 5
_.v,:;

û
qÞ I

ffi.cl@+ |

trsta{Jè 6'
æd++l I

*={+-el
.+\) êl

7rF
út;!-

_-_l
tãal@'4't
\/ u=a{g.gl
'-=Cgçi
+ej
.+J
L

Fig. 13.9. Prelncrarea pe stt'ungul camsel a segmen-

lilor de pistorr de dimensintti mari

363
 _1il
':tffi
ì:,v.rt::ti:;ì

ar..i¡ ,::

.::,
i ,.
..:,
i :
orie o linie dleaptá, inclinalãr fa!ä tie orizontalá cu ¿ìcel¿ìçi unghi .{ cit '::) l
r:rì t
inclinalia cânâhtlui de ghicl:ii'tl ¡i cìcci se va pLll"e¿t ìrealiza sl"rt.rn.iit'ea .: i
::l i
r:

"si
silpr:r [c çei conicc a pitrsci.
Ðispozitivul clin fig. 13.10 r:stc clc fairl. un dispoztl"iv lnecalric, tlr.l
copial, întrucîL 1;raicclolir cuiiLulLti clcpinde tÌum¿ìi cle profilul c¿iüa-

s
,
¿{-

ll
1U

F'ig. 13.10, Stmnjiiea sultratefclor couice pc strungul catitsel

t:u ajutorul dispozitivuìui de copiat

ìului 5. I)acá acesl, câIrai este lectiliniu se pol, realiza stlpralele c0nice'
c¿ì iü figura amintitä,
Ireutr:u srìprafele prolilate se foiosegl.e acelaçi dispoziLiv la caie se
scliimbá rloar placa cu canalul cle ghidare al cárui proiil c cste idenlic
cu cel ai piesei ö (v. fig. 13.11).
I,a un clispozitiv mai simplri, l'eprezentat în fig. 73.12" colpul 1 al
clispozitivului; lix¿ìt în portcu!iLr-r1 2 al cäruciortllui lateral, servegi-c
¿rclrt ghiclaj pentru tij a 3 care la capãtul de jos are culitul ,'J, iar la
par'ì"a i,,peiioarl palpal.oiul cu bilir 4 ce alunecãr pe çablonul 5. ,A.rcul ö
nicn[.ine tiju iu co;tacL cu çab]onul pe toal.ä durata preluct'árii çi astfcl
r'îrfLil culituiui, clescriinrÌ o l.raieclcrie iCenticå cu profilui gablonului,
va Oopia pe piesä acesb profii. Suport;ul 7, în care este monl,al. çabìontrl,
s¿ fixeazá pe una di¡r sã.iile verLicÌle ale sl.t'ungrllni caruscì.
 +

b
I
)
"t

Fig, 13.1i. Strunjirea suprafe{elor profilate cu rjutot'ul

rlispozitivulni cle copiat

Z
, ¿

u s
3
g,

iìig. 1.3,.12" Dispozitiv de copiat dc construclie siuipLi

lolosit la slrungul catusel

3ô5
 æ
,ìiti )
"',1 t
13.3. ÍrEGi[rURI ÐE AçCHIERE REC OMÀNÐrïTE LÀ FRELUCIIÄREA i ''

PE STRUNGUNtrLE C',I.RUSNL

fìorma cuÇitelor folosite la prelucrare¿ì pe strttngulile carnsel cste

cu bobul asemänirtoarc cu cea întîlnitä la culitele pentru sl.rungurile
normale.
Cu titlu orienLativ, în l-abelul 13.2, sînL date valori medii penbru
unghiurile dc açezarc a çi de clegaj are y, în funclie de natura tnate-
rialului sculei çi de calitatea materialulrti de prehicrab, olel ;i fontä.

Tabelul 13.2

l'alorilo unghiurilor dc agezate 5i de tltrgajaro aIc cnfitclor Iolosife

Iir strrngurile caruscl, Îrt ç¡ratlc
Matcrìalul cufitnlrri Carburi metalice O{cl rapitl
OJcl Fon tãì Olcl lìont¿i

l{a terialnl or >¡ì0

de prclucrrt <80 >s0 <80
tlaN/mm'!

HB <220 >220 <220 >220

Unghiul dc açczale, ø.o

Degloçale 8 B 6 () 0 (.")
ô Ò

Iìinisa le 72 72 10 10 12 72 1') i.)

Unghiul de degajare, 1"

I) egrotare 12-15 -5 1.2 B

l"l"i
Finisare 10 0 tÐ I 20
l,,l,,l
Recomancliiri peutr'u t'eginrurile cle agchiere folosite pc sLrung,..uriie
carusel, la strunjirc¿ì exterioalãì çi interioar-á a pieselor' din ofel çi fonbãr
srl clau în t¿rbelcle 13.3 ;i 13.4 clin cach'ul acesl.ui capitol'

366
 Tabclul 13.3
llcç¡inuli tlc nçchielc rccornurtl¿tte la
STIìUN,IIIIEA IìXTEIU OAR;i Ðe strunfturilc carusc I
Oleluli - rezisteulzr lir rttpcre or clirN/tnrn¡ Fo¡rtc
.4.rllnciuc 7L-90 >90 > -
dc Avl ns ul <70 I'II3
a¡cltierc s '')')
t mrn/ro t Vo, No vor No Vaf No Vaç ]Vo
nilÌ1
nr/min li rv m/rnin krv ur/min kw tn/rnin krv

2,0 45 20 28 74

1,ß 5C) 2-.) 31 77

16 1,0 60 30 18 38 I
(.), $ 80 77 10 40 47 8

2,0 )J oa ¿i, 26 27 at 10

.ti
I,O 5õ 22 20 77

10 1'0 t)Ò 16 1,5 1:l -10

*-
b,D

0,0 88 72
(¡ 50 -r,
1.t) fì5 13 l1

1,0 70 17 0 43 ì_-
ti
0, fj 90 Õ i'r tr ,I

0,,1 110 6 DJ

0,45 120 ;) 70 2

3 0,25 140 2,5 70 2 1.,5

0,15 1t0 2,b 120 2 òU 1,5 93 1,0

a,2 'I UJ 1,0 12,a) 0,9 0,8 0,5

1 0,1 190 0,7 140 0,6 95 0,ó 110 0,3

0,06 210 0,4 155 0r3 105 0,2 120 0,1

cìo a¡chict'e, îtr nt/rttiil;

u,,"
No
- r'itezá
puterca uccesarä a$chietii, irl ì(W
-
36'i
 '1'abcktl 1,1.,] ,.:

Regimuri dc açchiere r,ecom¿¡¡rd¿rte l¿r

SI'RUI{,}IIìEA INTItIìIûAAÃ pe stlrrngnrile camseI

rdlncimc
OJoluri - rezislcnla ìa mpole o" daN/mrn¡ Fontc
dc Avansul <?0 7l-90 >90 FIB > ?OO
aïclìicIc .s
mm/rot No uaf No uart No
ttì nl '.of n-
D¿¿9
ìr1/rrìr kw rn/min l(w rn/rnin kw rn/m uì kw

2,0 40 3ô Ðo t7 25 23 1.)

1,6 4:) ,1 25 ,, 27 2S 10
1û
1,0 55 21 42 19 1ô 3,r IJ

tl,6 75 75 5rl L.I ðò 72

1,6 JO 42 20 77 34 ,S

7,O t4 43 :10 72 31
10
O,G 1L ô0 10 40 tì .t') ti

0,,1 90 I 70 6 rtJ 7 .1û ;)

1,0 70 11 52 10 {) 4'J iì

0,6 90 8 70 7 _t i) 6 '1-i
5,5
rì
0,4 100 b,Ð 75 6 50 5,5 :\J

0,2 110 4.lr BO 4 55 J.;) 57

0,45 110 1
80 5ã i) iì3 2

0,25 125 95 à'ó íi2 2 1,5

0,15 ti!J 110 1,6 .ia 1,0

1,3 84

0,2 150 0,9 775 0,8 75 0r7 Òt) 0,4ir

0'1 77(t 0'6 72ó 0,55 0,45 100 0,25

0,06 190 0,3 110 0,25 s5 0,15 110 0,1

ud, -- vi[oza de açchiele, ln m/rnin

Nu - pnl-elea üecesalå åDclìiorii, ln k'W

e*l)
It_
iirl

14. STBUNGURX ÐE T}NT'AT,ONA?'

14.1. GEFùEIiÀLI?'ÃTI þnSPIìE r]IìT'rrl{,ì$l-{rÌÐ

lJsl-e cunoscul" fapLul cã fiecirre clini.e al unei frezc oarec{ìre açchiazå

ca un cr"rÇit de sirung, ¿rsbfel cä parârnetrii geometrici ai accstuia din
urmá vor ii rcgäsili la oricare cìinte al frezei. Pentm del.alonare, un-
ghirrl de ¿ìçezare ø al dinlilor frezei este parameLrul ce prezinl.ä irnpor-
ian!a cea mai marc, de<-larece, pr-in prelucrarea spatelui rìinlilor frezei
se ulrnzireçte tocrnai realizalea unghiului cle açezare pentru fiecare
clinl:e în part,c, în agl fel c¿r accsl. r,rnghi sä rãrmînä const.aril. çi dupá
asculiri lepcl":rLe pe fa!a de clegaj are a diuf.ilor'.
IJet¿rlonarea consLá în prelucralea plin strunjire sau prin recl.ificare
a sullr-afelci cle açezare a dinf.ilor agchictori ai frezelol clupá o l"raiec-
torie clirectoare culbã (iig. 14"1).
Curba dupãr care se face delalonalo¿r trebuie sir asigure rneuÇinerea
coustantá a unglìiuhri de agczare al clinf.ilor çi se cìemonst.teazá" cá,
rìin acesl pnncl. de veclere, spiraìa. logariLmicä este curba iclealãr, dar
rii nn se folciseç'ce, cleo:,LLece l¿r cletalonltlea dupá aceaslãt spiralãr ar Ii
Sensu/ ¿/o

a//
,¡tr

Jptnl¡ / Li
/
o/hittPdtt,
Dinlele fElei
E

A
-_L
I
.t
I

I Cu!ilc*ehM
Fiaí 1-1.1. Ilìernentcle gconieLlice ale cletalonit¡ii

ucvoic rìe cîte o c¿ìrná speciali,oentru Iicciir-e diarneLrn ¿ti frezL'i, cee?"
cc ¿rl fi gleu de accepbat.
lri placl.icãr la, cletalonare se foloseçte cu succes o all.ãt cut'bãr çi anume.
spirala ini Alhimede, care prezintã rnarele avantaj cä permite reali*
zarea cu uçurin!ãr a camei, iar etcceaçi aamä poate fi folositä l¿i clifcrite

24 Ài¿ìnualul strung¿ìrulul 369

-
 I I.
fl

flezc çi penlru orice nitinitr clc clinÇi. lìapt tLI c¿i rlt:l.al.-
i

-diameLre cle T

narea dupá aceastir culbä uu realize¿lzä tttt unghi cle agez:rt'c absolu L ø"
l ,

consl.anb, nu a îrnpiedical, folosirea spilalci arhimcdicc crl cLl llrá de i

,clel,alonare, inai cn seamä cä eroarea cc sct pLoclttce t'¿ittrîltc LoL cleari¡ a ! t,

iîntre Iimil"c adrnisibilc.

À c'
A J
C'
C,

'Fig, 14.2. Pozifia cufitului tle detaìoDnI lfig-. 14.3. Pozi{iile Ieci¡rLoce cliÌ]tIe cutit
la luceputitl cursei cle reh'agere çi picsãi l¿r clet¿rionarea unui dinte al frczci

Pe schila din fig^. 14.1 se poal.e constab¿r cn r-rçurinlir cãi ìa cleLalo-

narea unui singur dinLe se folosegl"e numai o parte, relaLiv rnicir, din
spirala arhimedicä, clupä care culitul trebuic sãL sc i.cLrag,:i sple a începe
clel.alonarea dinl.elui ut'mãl.or ç.a.m.d. Se mai o1;selvü cir ltlin tletalo-
nare, înl.reg mal;erialuLl reprezenl.at plin Lliunghiul hagulat.,.1 1lL- sc
îndepärl.eazãr snb folmá de açchii"
Pe aceeaçi fieurri, s-a nof,al. cu cr ung-lìiul cle agezatc al clint,clui frezci,
în urma cletalonärii, formab cle tangenLa în puncl-ul zL'l¿r ccrlcul exLcliot'
çi Lang-enla la curlta cle clelaionare dusã prìn acelaçi ¡runcrl..
PenLru c¿ì suprafal.a cle agezale clin spaLelc liec¿inri dinLe sir rezull.e
ca o suprafafir, firr:á îutleruperi, esbe uccesar ca îrlccpr.rtul ;;i sfîrgil"ul
cursei cle apropiere a culitului de centi'r-ri piesei st"r nu se lac¿i clecît, îir
golul dintrc clinfii frezei. Cu albe cuvinic, vîr'iul cuÇil-ului clc clti.alol¿rl,
trebuie sä continue a descrie spirala ¿uìtirnedicä,:rplol;iinclu-sc (lc
centrul piesei, chiai'çi clupä ce a lost clepã;it clinteie rcspecl,ir. a1 Iir:zei,
iar retragele¿i sá înceapä cînd vìrful cu!.ilLtlLri se ¿rüä ini.r-uu pntìcL ii,
sil.uat în golul clint;i'e dinfi (fig. 14.2). lfot în acelagi ,scop, r.ctragcrc:r
culii,ului l,rebuie sä se facá pînä la un ¡mncb C, c.îL rnai clcpirlLal. clc
vîrful .¡i'al dinLeiui urrnåLor (fig. 14.3). CLr linii rnai subIiri ¿ru fost
rcdal"e pozifiile lelabive clintle cuÇitul cìe del.alonal. çi clinLete -1 al frezei,
cînd vîrful cu[ilului parcurge traiecboria ABCD. Ìn mr.¡cl cu LoLrrl ¿ìse-
¡nänätor se pr-oduce detalonarea celorlalfi clinbi ai frczci; ile excrnplu,
pentru dinteie 2, cufil"'.rl va palcurgc tlaseni C,1'B'D', ilLr penbru clin-
tele 3 traseul C'A" B" D" eLo.
-
370
 I)upä rniçcãrrile ce sînL neces¿rre I¿i debaloDat'ca difelibelor tipur'I
clc scnìe, se clisting trei tipuli principaie clc deLalonäri : clebalonalea
raclial:i, clebalouarea ctl avalìs çi detalonarea pe elice.

14.1.1. Iletalonalea radÍalä

Delalonarca Ìadialä sau deLalonaÌea färir aYans se înl.îlneçte la deta-

lonarca frezelor-disc (fig. 14.a) dupá o bt'aiccLoric clirecboare de forrna
unei spirale arhimeclice plane.
Forma l"ãiçului cuÇil.uìui de cletalonat trebuie sä asigure generârea
corectä a proiilului täiçului sculei sulluse cleLalonärii. În timpul sl._run-
jirii cle deiarlonare, piesa P are o miçõare de rota[.ic, cn tuÌaÇia no.[rot-/
ininl, prin care se asigurä viteza de açchiere 9i o miçoale rectilinie,
¿ill.einativir, de cletalonale execuLabá de scula S. Toate sbmngurile
cle debalonat pot executa aceste clouá rniçcäri cle irazir, cleci poL efecti-ra
clel.alonarea radialä la oricare tip dc sculã.
|n genere, miçcarea recl.ilinie, albernativir, a cu!i|ului cle deLalonat
se Ìeâlizeazä ou a.jul,olul unei carnc clisc (fig. 14.5) caractorizatä prin
márimea înirl!ãrrii /rr.

p ¡oto lie
I òe

ll12
C
il I

5
Ilig. 14.4. Detalouarc radialir
(1ãrä avans):
I - miçcare de rotalie ; II -
r,'ì1çcare rectilinie alternativá,
de detalonare
\r
Flg. 14.5. PlofiìuÌ carnei clisc:
þc - 1nältarea camel ; a, -
Llnghitrl camei pentru cLrrsâ
activå ; (Dt - unghiul câmei
pcntru currsa auxiliará.

Profilul camei este aÌcätuil. clin douä pärli distincte: o parte activä'
car-e corespunde unghiulqi g, cle la punctul A Ia B çi cealaltä parte
ajubätoare de la B la ,4, ce corespunde unghiului 92.
Partea acl.ir-ä a profilului, exectttatäfclupá-io spiralä arhimedicir,
serveçte la realizalea oursei aclive a c¡lil.ului, adicit la detalonarea

3tú
pfopriu-zisãr, ia¡ pri¡ reLragcrea cufil"ului în pozifia inifialá, În vedel't:a
reldärii ciclului, se oblrine cea de a doua patLe a prolilului canìei, adiciì
.iìceea care corespunde unghiuìui gz. De aici rezulLä cä punctului ,'l
rle pe carná îi cãrespLrnde pozilia C a vîr'fului cuÇitrilui (v. fig. 14.3),
iar þu¡¡clul B al ca¡nei Ìi corespnntlc pozifia D a vîrfrilLri cufii.ulLri de
'detalonat (v. fig. I4.2")"

14. I .2" lì"*{alollarea cr{ itt'iÌrìs

La del.¿,rloliarea sculeior cu dinl.i clrepli, cle cxemplu la o flezá cilin-

clricã 1tig. l.1.il), se poeLte folosi mel.ocla prececlt:ntä a detalonärii racli¿rie,
riurn¿ri in r:azul cîud. läfinica 1a flezci esle micä çi se poate deci folosi
Lrn culit lat., care sä poatá detalcna, clintr-o singurä i.recete, inLreaga
tzilime a dinfilor flezei. Dar:ä însii litÇimea / are o asemenea r'¿tio¿ìtt)
încît. nu permìle foiosirea cuiitului lal., în acesl, caz se va loios,i uri
cufib cu vili (v, fig. 1a.6), ial pe lîngä ccle douir tnigcãri neccsare cle.L¿r-
ionãrii radiale mai esle uecesarã;;i a treia miçcare, o mi;cttt'e tle aucttts

il .t //1
s
F'ig. 14.6. I)etalonale crÌ avans ¿r Fig, 14.7, Delalon¿u'e cn âvàrìs ¿r Lluei
unei f¡eze cilindrice cu clinti drepti: fleze cilindlice cu tlin!i lnclinafi ;
J - miScare d6 rotatie ; J.f
- mi$care; -¡ * rniqcare de rotaTie ; Ii .- mi:icâre
rectillnie, altelYratlvä., de detalonare rertillnie de detalonare i ul -- nliicare
-UI * miçcare rectillnie cle avans, rectilinie de avan€

a sculei, cu aj u1;olul cäreia sãr poal"á fi cie'ralonabä Întleaga lungine

a dinlilor'.
Penl-ru i|ezele ou clinli drepfi, ntigcarea cle ¿rvans poare li |ealizatä
rnecalic S¿tLl 1ì1¿ì1ual, cu viLezä consLalltit s¿in variabilãr, la lel clr ìrt
cazul strunjilii obrçuuil"e cu avairs longil,udirral, fárä sii apar'lt vteo

372
conLliçicresû'icLivir,Llj-lfcclìlc,dìnpLlnclcleveclete'::ittcitrltì-itl'Dacä
toLu¡ì se rccomanclãt ca viLeza de av¿Lits sá lic consliLul";i, ¿¡<:c¿tsLr se
l¿ice Ìturn¿ìi cu scopul de a r-rbfine 9 o¿rli l.aLe sLrpclioar'á strplafelci deLa-
lonate. Cu i-r,.LLrl ¿rlLa esl.e situaþia în cazitl cind freza lllc ciin!.i Încl-ina!'i
(lig. 14.7)" $i in acesL c¿ìz se foloseçte de¡alon¡rre¿r ou a\,'¿l¡ìs;i clt:ci, în
iirlptrt cletaionirrii, trebuie sá exisi"e cele Irei nii:;tlii i auriu'LiLe.
1)lr', s¡:re cleose l¡ire cle cazul
ilc;rcIor cLt tlirr!i clrop!i, aici
âii¿rì' unele compiicalii cle ordin
lù
iriletn;l [.ic, cla Lori i-ir ciiroi'a rniç- 'Þ .\
.s cj
( ìrr'{'it (ìo {ì\'tils I I I lrll lììíti a
poa ie li realizaLii mannal, ci
ø. e
I

c¿r lrcbuie llLrsÌi in legáturir a-

åì
õ
cincrrt rt I-icã r'igiclir ctt celeialte
dor-rir rniçcitri alc cletalonirrii,
ii uliir cum se v¿¡ constai-a clilr 5e ¡ed¿.w tuoho ænxi prk neconisnul dtfercnlto/

ctlc ci: ut'nìoazit. ü

5
1nLr-adcvirr',la cìetalon¿u'ea
otr- ¿rv¡rns a lrezelor cilind|ictl
cu ,,linfì înclinafi s¡lre clleap[a
I

!ì -*- -- ---
(t)
Q)-'- Ë
(iig. 1,1.8, ú), se consLabii cä (3)--* 3
3
ilrrpir o rt-rLat,ie cornplciÌi ¿t
.to &
p ier;ci, î n care Linrp c uli uÌ l.

s-a rleplasal, cu A.¡¿tttstrì s, vîr'-

iul ace:;Luia se girstì;t,e pe ilc- 5e nnnle lun(io ønei pr.,n neconùnu/ dìhrertftio/
b
ni:r'¿i i.oarea I a putrcLulr.ti cle
pìecrrlc ,4.r, aclica în pnncLul l'ig. 1'1.8, SûlIerr¡r. tletr.rloná¡iifrezei cilinclrice
cu dinli ittclinali:
13r" ì)enl,r'r,r o lirczir crr c¿tn¡ile ø _. pe dreâPtà ; þ - Pe stÎnga
dlt:pl.c, sil.uafia ar fi toarte
Jrunü, iirl.r'ucîL pr"tncl.til J3, s-ar alla pe cau¿rlul fiezei çi cleci cicltil ar
1-rr-ri.i:a li relu¿¡t în aceleaçi corrclifii. Ðar, în cazul de la!á. canalele sînt
iricliri¿rl-e çi deci reluarea ciclLrlui se poal"e face nrt dirt pttnctttl 13., ci
din J-ì,, c¿rre esl;e sit.uab pe acelagi canal cu pr-rlcl.nl cli', ¡llecat'e -rlr. Pett-
ti'u c.¿r reluarea ciclulni sä se ploducãr în punclul .ßo dr: ¡to tanalLtl înclinat,
este necesar ca îlr cazul cle fa!ä, plinlr-nn plitceclcil o;.ri o0:ìre, sít se
1-rloducá o înLîrzielo a începelii ciclulLri de ciLl.rt r:r.t!.it, ccta ce se ¡roaLc
lcaliz¿r prin re clLrcerea LuraÇici cainei cu ¿ìj LrLorul uLrui iuc,'laLiism clife-
rt:n !.ir1,
IlcclLrcerea tärafiei camci \¡a avea ca t:'iccl. prelLtrigilelr Lirnptilui
cle det,alon¿tre penl"r'u fiecai'e clinLe ai fre;tei si Lrc se .rr trali:Ltla iu asa
mare, va rezulla o rcducere mare a turaliei camei çi invers. Deoarecc l,

reducerea turafiei se realizeazä cu ajutorul Lrnor rofi de schimb, ce ì

nu pot fi schirnbabe în timpul clebalonär'ii, rezullä cä nici avansnl nu .

trebuie schimbat çi cle aici se cleduce cãi în acesb caz nu se poate detalona ,

ctr â\'ans matrttal.

Tlebuie subliniat çi fapl.ul cii la deL,alonarea cri avans a frezelor- :

cu dinÇi înclinafi, nu esl.e permisä decnplarea avansului în timp ce piesa ,

çi cama se loLesc, deoarece în acest caz se cleregleazä maçina çi, ca ur- '.

mare, punctcle cle începele a ciclului nu se vor mai gãsi în lungul cana- :

lelor înclinate, ci clecalate mai rnult sau mai pulin fa!ä de accstea.
Schifa clin fig. 14.8, I) prezintä cazul detalonär'ii cu a\¡aìrs a frezelor
cu clin!.i înclirrali pe sf.înga. De clata aceasLâ, trccelea tnLuror dinlilor
frezei plin faia cr"rlitului cle cletalonat trebuic sá se producä înainbe i
ca piesa ¡;ãr facir o rol"aiie complel.ä, deoarece înclinare¿r canalului pc
care se aflä punc[.ul de plecarc Á, cere ca conL.actnl urmätor. cu culitutr
cìe clelalonat sir se proclucä în puncl.ul B, carc se ¿rflä pe generatoarca 2 ì

çi rm pc geueraLoarca .1, pe care se aflä punclul de plecare,4r.

O ascneuea ccrin!ä poa1.e fi îndepliniLã prin märirea, în mocl c0res-
punzá.Lor. ¿r tura,tiei camei cu ajul"orul mecanismnlui diferenfial.

14.1.3. Ðetalon¿irea pe elice

Cele arä1.¡rbe rnai sns, pentrn cletalonarea cu avans a frezelol cilin-

drice cu dinþi drepli sau încUnali, rámîn valabile çi penbru detalo-
narea frezelor meic, cu canale drepl.e sau înclinate (fig. 14.9). La deta-
lonarea frezelor rnelc, locul avansului s îl va lua v¿lloarea pasnlui ¡t
al filel"ulLri. Deo¿rrece în timpul cletalonärii culitul urmãreçte elicea
filetnlui frezei melc (se zice cä se executra o detalonare pe e/ice), în afarä
de faptul cä pasuì filctului esle mai mare clecit vaioarea avansului
folosit l¿i detalonarea cu avâns, din punct de vedere cinematic cele
douä metocle de detalonare sînt cu totul asemänätoare.
Cîncl filetul frezei-r¡relc esbe brapezoidal, trebuie det,a.lonate patru
suplafe!e : vîrful, fundul çi cele clouä flancuri ale filetului. Se reco-

374
tÌrantlã cA în asemellca cazuli, pentì'tl o bunãt deSfäçulare a procesultti
rle aschiere la del.alonare, sä se cletaloneze sep¿ìral, fiecarc din cele patru
,n'r.i,t"1.. |n acesl, scop, se va puiea folosi un singur culit de detalonal,
aseurirnáLor c¡ ìln cu1ìt de sl.runjit fileLe trapezoidaÌe, dar cn läÇimea
vîrlului mai mioä clccit tälimea fundului filctului frezei pentru a putea
per.uritc açchierea scparab;ì nllmai cu tlnul clin celc trei täiçuri ale sale.

Iìiii. 14.9. I)c'iirlott¡,r'e pc eÌice r nnei

lfr'lc tnt'lu
;

I - miscare cle rotatle ; f.I -'- miÞcare

rcc!:iiinie cle cìetalonâre i III rni$cÌre
rectilinie de liletâre 1I

,)

1,1.2, C[NEß'IA?'{ürT Sf[ìUi\ GU{åfF,q}R ]ßår Ðiì1['ÀLONrLT

in gencral, cons[,I.ttcçi¿ì stlnngui'ilor de de.l"alonat est.e asemånãìLoare

o,, u..ä a strungulilor rtortnale çi cuplinde ca alìsarnblul'i plincipale :

pal.ul, päpuça fiiir cu cutia cle vil,eze, pirpuga mobilãr çi cär'cio'*1.

lìarl.icularitälile strungulLti de cìeLalonal, consi.au în consLruclia
specialá a cäruciot'uiui çf a mecanisrnelor pentru obliner-ea miçcärii
clï deLalonale, ptccLlm
-se çi în existenla ulltli meoanisrll cliferenfial cu
;,rjuLorul cäruia poaLc cblinc leducel'ca sau rxäIil'ea Lür'aÇici camci
,1"*,1*l,nlunore, la cietalonarea flezelor cu clin!i înclinafi'
ci¿ematica sbrungurilor ¿le del.alonal, trebuie sä asigule ob!inerea
l.ubur-c_rr miçcär'ilor ueccsa.e clel.alonärii. Diu punct cle
.,'eclere al posi-
biliLälilor cle utiìizarc a stîtlÐgurilor de dcLtrlona.i;, a00si.ea se împarL
in dúa grupe mari i sbunglui de tletulonat simple, clesti¡al"e cletalo-
nár'ii radlal", tlte avans, gi sll'rrnguri de tLetcLlonut uniuersrile penl.ru
tr¡ale cazurile cle debalonare'
lJeoarece inajriril,at,ea sl,r'ungurilor- cle clet,alona-1., exisLeute ì¡1 ttzi-
tìele noastle, sÌnL stlungLlri ì.tnivelsâle' În cele ce urmeazá va fi pre-
zetLa| un asl,fel de sl,ruirg çi anume sl.rungul de detalonalr I{96.
Fe strungul K96 se poal.e execulla cleLalonarea radialá, detalonarea
cu ¿ìvans çi ãeLalonarea-pe elice a sculelof cu canale tlrepte sau încli-
375
nale, prin strtrnjirc sau prin leclilicare cu lrj til.onr I unui dis¡t
adapi.abil la sbrung. In afara detalon¿irii, pe acest l.ip cle sLrung s
executa çi toate lricrärilc ilc filet.are necesere la co nfec!ionarea
lelor.
CaracterisLic.ile principale ale strungului sînL :

--* Ineilfimca virfurilor, 1¡r rnm .

-. distnnla maxim¿i furtre vlrluri, ln mm
tliarnetntl gãurii axnlui princi¡ral, hr rnrn
- crllsa
- pasul m¿.rximã de detalonare, În mm
- nun¿ìrul çumbului condncãtor, ln foli
- turatiilor axului priucipal .
-- turafiile minimc si rn¿¡xirne ln rot/nrin 4,i¡. . .20O .
rninimc çi rnaxiure a.lo pa¡ilol filcttior':
- valol'ile 0,ã. . .40
- rnet¡ice,în nrrn
ln ¡nrn (),;...8G
:

- morhrl, :

- {oli, îr paçi pc {ol 20...0,1

-'valolile n.riirìme gi maxime lle: plçilor cllllilclol clicritlirlr: rlc
clinjilor', în mrn 200. . .ti 000
-- puteÌe¿r rnol.ol'ului electt'ic, hr l<\\¡ 2
,
- tura[ia nrotonrlni eÌectric, ln lot/urirr 700i1.10O
-- glcutaiezL strurngului, în hgi 2 800

Scheti-ia cineln¿iLicä ¿r sIrungirlui c1e cliri¿lÌoìlai- tipI¿,9íj r:sl.c lí]prr)-

zental-ir îri fig. 14.10 çi pe ea se p0L distingc colc iratrLl Ìrnturi,¡ine^
nl¿rLice Í.rle sÍ.nlnflrìlui cu câre se oi:fil {-oat.c rni;cirlile ìre{tesate {-lcla-
lonirrii olicritrrri Lip cle scrulit. 1,1[iIr:area ])rinciìl¿rì¡i nol-a1,ir pe sjchorn il cr] !

1, ìä fel ca 9i pe schifele din fig. 74.4, 14.8 çi 14"7, se ûbline la axui pliri-
cipal'[zI1 de la motr-rml clccllic.4ul cri clouir bura!.ii. Ce¿r cle a dou¿ì mi;-
i ¿ìre, ncc€s¿ìrir oricirIui t.ip rle cletaloüa|e, Ìloi.al.¿i cu 11, esLe tnilc¿ìree
cle clu-Le-r'irì(r a crilitulLri obÇirrutir pliri deplasarea corespultzä[.oare a
saìriei transvels¿rlc a sLrutìgulì.ri, cu aj ul-oml unei câme ciisc lí. ÀIiç-
carea de rolalie a catìtei sc poaie obfine cle Ia axul 111 plin rofile 1"
' 27'
3 Ât n;r ll cìar çi de la. çurubul coucìucir[-or 1X, prin rotile
:¿6 ¿t>

23 llt 2i¡ 27 i)Q

30
--
,1" :t2 ,--. ^ 2.4
Dtt,,
31r 11"
-ù , --
33t -25 '27

Se oJ.¡snrvi¡ c¿i la ¿rxul XV al canìei pol" aj unge douã rniçcär'i cle rota|ie ::

una de l;,r a;rul II.[ ce sc regleazã cu roþile cle sc]rinlb Arl I]t çi esl"e lolo-
silä la cletalonarea railialá, I¡irá ar,.ans; a dou¿ì nitcare de lotatic ¡:ro-
vcnirìd de la çurubul concluc¿itor, lt-¿ìr putea aj unge la c¿irriä fárä exis-
i.enfit inecanismulni cliferen!ieii cale esl.e capabii sä insuurezc algebrit:
clouá migcãri, aclr"rnînclu-lc sau scázîuclu-le. Å{igcarea de roía}ie trans-
misá camei de çurubul conduc¿ltol'1X se po€ìLc regla cu aj ul.orul rolilol

ò,U
 l'1
/7
C¿ IV 12
Ønp
vlt

/3
t9
f
t9
@ oo
|,,I! 22
/5 i6
X XV

Èr xl 25
\ RI
osl
e C
xl/l

i.x
il
sf. B,

ps .. 2lùsi /lù/ -/2.7

R/4

It¡o dtítren!ø/u/ut

Irig. 14.10. Scheml cinemâticå a strungultti cie (let¿ìlonllt i;p Ii-00

{{
sînl. Lrecul"e în l¿rbelul 14.1, r-rnclc sc gäsesc çi toate rolilc normalc cle
sclrimb ale celor trei lanluri cinematice reglabile : cle detalonarc, de
liic l,ale çi al cìiferenlialuhii.
Tctbeiu,l 14..I
ì\umerolc cle din(i ai ro(ilor slmngulni Ii$6 (v. fig. 14.10)

Nurlãl'lil c 3 4 Ð 6 I 10 'i 1. 13 :1. -t lõ

clo ol'cline

NLulåt'¡.rl
tlc dinfi .t{ 48 4l ,1,r 22 60 5-1 50 G5 65 2il 104

Nunl¿iml 10 77 19 1C', 20 27 22 24 25 ¿lt 2Si 29

de ol dinc ',]
Nurnirlul 20 30 ao 54 -i4 oo
80 JÐ 25 30 30 .t t)
cle clin.li

Nurnirt ttl ,q
3ã 30
.ìô
40
30 31 41
cìo oldine

\urnirml JU 24 lncepu- 28 28 28 24 ß4 1,1

c1 cn1¿ì-
clo clin!i licr'á
Iul'i

Rofi dinfatc Lila clc cloLalon¿lre 30, 35, 40, 45, 50, 55, 60, 60, 63, 0J, 70,
72, 75, L00
cle schir¡rl¡ Lila liletclor 85, 90, 95, 96, 98, 99, 100, L05, t74, 120,
725, 727, 728, t32,735, L44
Lira iliferenlinlnhri 20, 21, 24,25, 29, 30, 32, 35, 36, 39, 40,
45, 48, 50, 60, 63, 64, 65, 66, 76, 78, 80,
84, 90, 700, 772

378
 14.3. IIATnR&IIN/|REA NUMÃRULUI ÐE ÐINTI
aI ROTILOR ÐÐ SCEI]!ÍE
cincl se cunoa;l.c valoarea rapo¡tul¡i cle lrans¡riLere a rofilor dc
scliirnb, nn csle gletr sir se gäseaJciì nurnerelc tle ctinli ai accstor ro!i,
la strttn-
itlou.".,., rnetocì¿ì- cle calc¡l ie poal-e fi aplicatãr cu sLrcccs ;i pÌezentei
gurile dc cìetaloDal, a fost expusá l:c larg îrr capitolul 11 al
iu.r¿.1. Iatir cie cc, în continuare ie .'a ilulìc IllL ¿lccc'L -dcoseJ-¡it, îrr
,rr.iruul rîncl pc r¡oclul cLrrn se detelrninit valo¿\fc¿l I'ailoaltelor cìe h'ans-
ì,iit.r. ale ró1ilor-clc schii'ir pe'L.Lr fieca.e lcl tle cletalon¿r.c. Se t'eco-
,nancì¿i sä se nlmäreascá cu a[ençie lttclotlu dc cleter¡nitìafe I fot'mu-
i.lot ¿" calcul pentlu sl-rurìgirl cle cletalon¿rt. I( 96. întrLrcî1. ca llo¿ìl'e
fi a¡rlicatãi înt.ocinai la orica|e :rtt l-ip clc si|tiug clc tlel.alonal-.
.Ðetalon¿rrca
14.3.1. ratlinl¿i

Pc¡Lr-u dctalonarca ladialá se ia îtl consiclclartr lanÇul cincmal-ic

ale cãrrtti capeLe sÎnt. axul principal çi carna clisc' iat leglalea lrri sc face
cu roçile de schimb ALI B;. Pentru a itutea sciie lortnnla cle calcul, se
pleaci cle la fapbul cá irefiriie sä exisl.e egalital.c înLre numárul de dinli
iare tt'ec p¡in î'a!a cu!itului cle clctaion¿rl. pe minut çi rltrniirul cttrselor
tlubk: pe minut ale culilului. Dacá se nol'eazãl crt zo ttrttniìrul de clinli
ai frc,zei çi cu n, ¡irmärul de ro¡alii pe tnilu¡ ale a-¡rlui principzrl,
- înfelege cä produsril I1,p x. 7.,)) r'a tl¿r tocurai ntttnãu'nl
ilec.; gi alé frezcii se
cte cliufi pe minilt c¿rre tLec prin fafa culitului.
IretiLr-ir nullärul cnrsclor duble pe tniurtt. ale culituliri trclluie mcn-
pclate fi lircutä
,tionat cä, clin puncl. clc I'cclere constructir', calna 1(
.,, o p.o"n-riuençãr, cu douil sau, în general, ctì z/r pÌ'oelninenle, Dacä
rr7¿ este t¡ralia oatnei, al-u¡ci p¡oc[is¡l ]'I¡¿ X z¡ reprezintä tocmai nu-
lnãl'ul cle curse clttJtle ¿rle cuþibului.
Ðin cele de mai sns, rezultá cä se poatc sct'ie rtlrtiitLoal'ea cgalil"¿ìLe:
t1p X z'P :' rtt¿ )( ztt (14'1)
s all
llt. _ ip
(1,1.2)
l1p ZÌc

'fulalia camei t¿È poate fi scrisä cu uguliu!ä În luncfic..cle Lurafia

clacá se ttt'má-
piesei çi cle celelallô õlcmentc ale schemei cinernatice,
pä schemä nodul cum se transmiLe rniçcarea de la axul principal
'egr"
la'axril camei. Iatä cum se scrie turaÇia catlei pentrn stlungul clc cleta-
lonat K96 (r'. schema din fig. 14.10).
379
Y

LanlLrl cineln a Lic rìe rle i.¿rlonare 1;l'imeg l.{l mi$cat'ea clo 1a axul .111
prirr anglcnarc¡, I'ofiior' 11 c.t 21, clar ro¿rta 7J nu se aflã pe axuì priir-
ri¡ral, deci sc va nl'niär'i lte schcrnir curn ajringe mi;carea de i¿r axul
¡rt'incipal la ¿rxul 111. Se ccnsl.a[.ir cii exisl.li donir vari¿'.nl-e, dripii curn
este cuplal. cuplaiirl C, la clreapt.a sau la siîirg-a. fie r,or lua în consi-
clerare pe rîud, anlJ:clc valiantc, clrrp."r cuni urutcazà.
a. Pl'inta r-arin,nt¡i cliplajlrl C, depìasat sì!t'c rìl'ea¡lta. Pozi!ia
tÌin clreapta a cu;tìlrjului--C, coresl..unrìt: an.c,rcnirr:ii r:oiii lJ dc pe axul Vl
ctt roal.a 12 clc 1:c axul Lul¡trlai 1V, rieci tr¡ulsmiLerea raigcãr'ii clc la
axrtl principal la axul 111 sc face pr-in rolile 11116, 13112 s,î 12111"
1n acesl caz., l.trlaIia carlei r?t se scric c.a nir plocìus folmal" rii¡r t,u*
raiia axrilui i,.r'iircipaì, aclicir [.ut'afia piesei n2, çi r.lin rapoar.tele niurìe-
relor de clin!i ai ro!.iÌor'¿r;a cu1r1 sînL ele anglenate în liurpul transnli-
lerii miscirlii, ast.Ícl :
1:t., 12, 1l ., ):
ttlt + tti)
'
,17r,
l\-
iû
/--
lt ^ lt
-.\ -,<,
2t
xlxnitxSx2î ;;
ß1
¿lt

Sc înlocuiesc: niune Leiû cle olcline ale lo!ilor cu numerele clc clin !i
ai lor', lu¿rLe diu tabcla 1',i.1. 1:ìa¡.lortul clc Ir'ansmitr:r,e al difei-en!ialului
c¿ire iril.erviire in forinriìir sc r'¿r inlocui cu r'¡,rloarca 1/, ori cle cîl.c oli
mclcrrl .?,I ¡i loata mclcaLãr i2 sl"au pc loc ca în c¿izul cìe fafir.
$i clecr,

II¡.: ¡¡, Elì t; (iir 50 o l-l , I 2b :t0

' )<-X >.=
2U (,5 50 :J$ 5,1 ¿lt 2 2S :ì0

sinrplif icîn cl,

rL¡¡: ¡.,, xl!lr) .1'',."4'.(1.-/rn¡l

:ìlt Bt 2 I
*lxìt jl'xlxI*¡r,.X
.L'i :I 3 -
!
D,
s at1
10 r1l
il ,l: - -- ^:, Il n
' ,'¿.
:t -li,
llin aceastr'r uii.iinãrj lela!ie, se scoal,c lrr¡lor.lul uullrcielor de clin li
1l¡
*-^-
J ¡lr
(14.3)
lìt 10 t)r)

în care se înlocuiegte lapoltLrl 3' cLr r aloal'ea sa clin r.cìa!ia (14.2) çi

np
se ollline
At__3,,tp
(14.4 )
lj, 10 Ek

380
 crr foÌlrn1a (14.4) se ¡ro{- calcula r-o{ile do schimb penl-r'u cletalonarea
radiaiir pe sLltrrrgul i( 9ô în caznl cîncì cuplajril [,'r se allá în poziliil clin'
dleap l-a.
¿l dolra - cuplniui C, aleplasat 'eprc sf inga. Pe scìretna
h. I'arianta
r:iltemaLicä sc. obser\'¡i cir în acesl- iraz mi;calea de la axr.il princ.ipal
la ¿rxni 111 se [t'anstnit.e pli n ro!.ile t'/116, 151 14 çt 121 lf ilr l"uralia,
i'irmt'i n7.. st' st ti.'

tt
r7t;.- l' l ri ;!1xY,,!
nj:,;1! x':'"! x
14 1i 21 23 llt
Lrif ><?r!r<!
25 2i
în iutloducîncl ttlttncLelc. tle ditr!i ai l ofilor' .
er¿rr-cr

.. i\\ .\,54 ,, .lr r, 1 ., 21 ]0 30 _

- - ¡\ -- --,\
101 ., C)5
'2 -- \
80 -- -
l̡x - l1n ', '-_--,/. ._-r(
2û 50 39 í¡4 81^ 2Ð 29 30
^*
rì0 104 (ìi ,, I ,
. /i,,X-X--Y- 4.,
'' 20 2b 3'J 2 Dt
sail
ir'¡45 1 .. At
11¡;"7¡rY-\'--\--X
113
cl,-: r.rn¡lc lczult,ir lapolLul
rl. .t llt
------i(-
llr 40 np

in cralc sc inlocr-rie;te lapoll-trl cu r'¿tloat'ca sa tlin lcla!ia (14.2) çi se

t-rb !.itie În final
L\ ') ,,:i)
(r4.5),
Ilt 40 zL

S-au oi.rÇinul" dou¿1 lolnrttle (1'1.ul) çi (14.5) cîl.c rtna ircnLt't-t ficcare
çariantir, arnbelc pu Lînd li ul.ilizaLc l¿l clcl-alonarea r¿rdi¿iiir pe acest
lip dc sLt'ttng.
ExompÌul L S¿i se detelrnine rofile cìe sclritr.r)-. pentlu tlctekiu¿rrea uilei ltcze cu zr:
== 10 dintri. l,a stlulgul cle clet.alonaL I(Ð{i, cama are o sing-ulii procntinen!ã çi tleci
lh:1. Penlr'u rezolvarca ploblernei sc v¿r foìosi formula (14.4), În câl'e se ltr]ocuiesc'
valo¡ile cunoscttte
At 3 ..rt 3 ._ 10 3
,rr-to^;- to 1 I

Se oauLÈi in tabela (14.1), printre rofile lirei de detalonare, douã ro[i al c¿"¡ror Dumãr
rìe cliuli sir fo¡:meze un raport ou valoarea 3/r, dar asemeneâ roJi nu existri çi atunci
se lrrcearc¿i rezolvarea prob.lernei cu douå perechi de ro[i çi se gãseçte u¡mito¿rtea so-
In!ie
,11 _ 3 _!?,,700- zt _2"
ll, 1 30 50 z2 z4

3Bl
 ¡\u rezulLat patÌu lofi cle schinrl-¡ c¿ìr'e se r¡ronteazã în co.difii
cele prezcnfalc ilt capitolúl 1.1. ¿Ìsern¿inátoa.e cLr
Pentru vÍìr.i¿uìta l dona, sc {oloseçtc folrnnla (14.b),
clcci
-lr-3
xzp==1
br .10 z¡. 40 "{_l}o_2, 1-40-;'
De data aceasta, s-a ol¡titttt uiai usol o singnlir
pcr.eche cle roli ¿e scllimb.

7rL3.2. Detalollaro¿t cu ar.åuls a frezelol

cu dinfi drep,ti

DuPá c'm s-a ¿irritat m¿ri îrrrrirrrc (r. tig.

ír'arìs a frezelor cu dinri drep!i sî'r rrJccsaLc 14.6), ra crcr.aro'area crr
trci
rlouã ca la detalonarea raclial¡r. De clata aceasta, ini;cãr.i çì,ru,,,,,rrai
carea de Avarìs a culitur.i c¿ìre se poate _;¡;;; îl pt's miç_
ob!i'e,
dinli drepli, manual sau nrecanic. Ðil-aceastir calizir, în cazur f.ezelor c.
sînl' c. totuì asemãnãtoare ceror cre io,r.t.nlorror-ea carcurere ce se fac
cle'e.mi'ä nnmai .ofilc cre scìrimb ÁrJi]r pen.r..r r.adiarä, acricã se
frezei respecl,ive. - --t'-r l/v.vr rt urtrÌr¿tl Lrr Ide crinti ai
'umä.rr
Dacã frcza cirilicr.icã c'.. cìi'!i_ cr.cp!i csLe
o
'cr a\¡arls se transformä îur-r-o detalànare simprãr p";li; frezir merc, cretaroirarea
tre,bui si ìanful cinematic cle fileiarc, aclicir ;i creci va
]'!.glu-L t.ebui
nate.olile cle schimb A-2r Bz. Num¿ìrur cre dinfi ar acest,or 'c¡r roli decletermi-
se delerminir cl.nã aceröa;i regtrri schimb
si.; ";;il;çi'f;;;ï;
filetãrii pe sLlutlgtrri f,irä'criiiË"',i,,"o.,lJnruri i,,
çi fileLe. Se "",í'ri "nrur
f orln ula cr.ulosc u trì
'a folosi cleci
A2 n

ß2 (14.6)
în care p esl_c pasuì filel"ului f¡ezei ^meìc, iar
,conducirLor, ambii exprimafi ¡r, esl.e pasul çurubului
i¡r niitiinctli.

14.3.3. tr)etalonatoa ¡rc cliec

La deLalonarea pc clice, curn estc cazur ra cretaronarea

rnelc cu can¿ile încii'ate, Áe tolosesã- toate ran!'rire fr.ezelor.-
cinematice ale
'sLrungului cle cler-aronar, si cleci vor Lreb.i calcuiate-cete
"-¡!1wv vv¡vîrei
Lr perechi
cle roÇi clc sctrimb : ArlB1, l",lnr"'ç¡-'ÃJUr.
Se p.o,atc înccpe cu dcLe .mir,a,"a ,otilo,'
i', co'siderar,ic crc scrrilnb Arr BtluÌ'rru-sc
cìe <.ri'!i ai f,"zcr.çi uumár,ul cre procmi.cnÇc
'urnãrur
'ale camei. calc,lere pc.r.rLr acesr.c.olçiìi" scrrirnb." iu..r,
çi.in¿ freza_
382
 ' '-.. --'---¡

melc ar avea oanale clre¡lte astfel cir, penl.ru sLrungul l(96, se va pulea,
folosi una din formr-llcle (14.4) sau (14.5). PenLru all"e l"ipuri de strun-
guri de cletalonab se va clel.ertniua formula sau formnlele de calcul folo-
íin,l o..*ngi metocÌä ca la detellni¡area f ormulelelor: arni'Lite.
CalculuÍ rofilor cle schimb Azl R2, penbru lilet-are, se va desfäçlira,
clupá r-egulile stabilite la fileta|ea pe strunguri carc nu,an,gyLie de avan-
,ur:i çi iitete (v. $ 11.5.1). aclicãr sò poate folosi folmnla (11.3). AceasLãr'
formirlä poatè fi"aplicatä cu srlcces la sLrungul cle .detalonal. I( 96, dar
¡inmai cùcl este cuplat cuplajul C' cìeoarece unrnai în aceasbãi situalie
axul V/11 are aceeagi turã1ie cu ãxul principal, ca la strnngurile nor-
ûrale pentru c¿ìt'e s-a st.abilit formula aminl"iLä.
Tn cazul cî'cl esl.e c'plat cuplaj Cr, într-e axul pl'incipal çi axul'
\/III, apar clouá r,ariant,é, În fuñclie'l clc cele clouir pozilii ale cuplajului
cr. cîntl cuplajul c, se allä la clreapt-a, sînL angrena.Le roJile 12 cu 13,
iaì'între aful-princìpal;i axul V111 exisLãi ttn rapor-l tlc [.ransmil"ele'
constant ce intãrvine În formula cle calcul a roiilor de schimb' Pent'nr
¿r cletermiua vâloalca aces l.ui rapori cle tlansrnil.ere se scrie Luralia
çulubului conclucá1.or (nr) în funcÇie cle turalia axuhii plincipal
np,
as l.fcl :

77 7l¡ ..78 -. A2
.n":.il,,x_-x-x-xj
lt 74 20 B2
înloc¡i¡d numerele cle olcÌiire ale lolilor: cn nttmerele cle dinÇi clitt
tabela 14.1 se obline
80 lo4 35 A"
:ttnX 4,TIAO
I7s: 7 X ''t7782X-X-X-"
71O
20 -x-_x-:
¿O
OK
Ù(,
D
J)z

S¿ITI
À

lt.:16X|'tnX3, Þ
D2

de unde
&: t6 x 3
ß, ltt)
Dar
7ìs p
np Ps

çi deci
Lu,r: to * t. (14;>

lntr-e formulele (11.3) çi (14.7) cliferenfa constãì cloar îu numäruÌ

16 care apare în pltts În ultima folmttlãi-
383
 Penbru pozifia din stînga a cuplaj ului C' dcl.crrniuarea foltnulei
urmeazá aceea$i cale, adicä
77 15 18
I7s:r1n' X--X-X-X ¡1.,
"
16 I-t 20 B2
sau

Ils:flp*,o* 80 65 3õ Á.
X -' =:'t X np
..t"
-x-
6ö 35 82 - X -",
Il'
de unde se scoate raport,ul loÇilor de schirnb
lz:¿. x n'.
Bz np

Înlocuincl lapor-bul turaþiilor cu cel ai pagilor lezuli.¿i

Jlz r .. P
t /\ (14.8)
I]z -
fs
$i de data aceasta s-a ob!inLrL o folmulä cu l.otul asemãnãloar.e
cu formula 11.3 uncle îrrsä a rnai apãrut in plus cilra zl.
În concluzie, se poate consl.aLa cä ia cleierrninarca numerelor dc
dinli ale ro[.ilor de schirnb pentru filel.ai.ea pe sl.rungul de clel.alonab,
se poate folosi formula cle bazä (1 1.3) neschimbal.ãr dacá se foioseçte
cuplajul C' iar dacä se ia rnigcarea de robalie prin cuplajul Cr, în acest
caz, formula va fi completatá cu coeficienÇii 4 sau 16 dupl cunt cu-
plajul C. se aflir în slînga san rcspec{"ir'în dreapba, aclicã se vot'folosi
formulele (14.7) sau (14.8).
La clel"alouarea pe elice, cum esi.e cazul frezelor'-melc cu canalc în-
clinate (lig. 14.9), esl.e necesar ca, pe lîngä l,urafia oblinut,ã prin lofile
Arl BL, cama sá capel.e çi o tulalie su¡llimenl.arã penbru ai -mãt'i sau
a-i reduce l"uraf.ia inifialã (v. $ 14.1.3.) r\ceaslir t,urafie suplimentarir
a carnei:rjunge la axul camei de la çulubul condriciil.or prin rnecanisrnul
cliferenlial, ial leglarea ei se face cu ajuLorul roÇilor dò schinb tlrl Br.
Tura[ia suplimenbarir a camei (n¡;r) se calculeazä cu r.elaÇia
tl¡s.: i-4X2X,r,p, (14.9)
,în cale
nro este tura,Lia suplintenbar'ä a camei, oblinutä prin meca-
nismul difelenlial ;
pt pasul filetulni ft'ezci sau märimea s a avansului ;
pz pasul canalelol frezei ;
np l"r-rra!ia piesei sau a axului principal"

:384
 Sc alege semnul (f) cincl turalia catnei trebuie märitä (r'' fig. 14.8, ð)'
ial peutru reducerea turaliei se ia selnnul minus (-).
l¡ormula rle calcul a rolilor cle schilnb Asl BB sc deduce din relatia
-Lulalia oricare tip cle strung de detalonat, în
(14.9), penl.r'r-r care scop se înlo-
òuieçie suplirnentará a camei ntrs cu u' p¡odus format din ele.-
rncnîele lanlului õimenatic prin care se tt'ansrniLe miçcarea de Ia ¿lxul
principal la ¿rxul camei çi Lrõcînd prin roÇile de schiTb ArlB-, r¡-i Arl-Br.
^ A;ãcìar, la cìeterminarea rolilor de schinrÌ¡ Asl Bs vor fi luate în
consicleraÇie çi rolile cle schimb de la fileta,-e Arl I3r;i deci la determi-
narea arnbelor perecìri de roli vor trebui luate În considerare aceleaçi
pozifii ale cuplajelor çi nu pozilii diferite cale al duce sigur ìa erori
rnali. .

Pentru sbrungul de clebalonab I(96, se pot scrie trei relalii ÎntÌe

turalia suplimentarã n¡s çi tulalia axului principal ltp, deoarece - aça
curn s-a väzut mai înainte pentru determinarea lolilor de schimb A2l B2
¡1 apirrul. tlei varianLe în funcfie de modul ctlnl au fost cuplale cupla-
jele C1, C, çi Cr.
În calculele ce urmeazã r'a Îi luatä în considerare o singurä r'ari-
antå, corespurzätoarc urmátoarelor pozilii alc cuplajelor: cuplajul
C, cuplat, cuplaj trl C, cuplat la stînga.
-in carh'ul acestei t,ariante, relalia dintte /l¡5 Çi n, se sorie astfel :
18 ,1" 28 30 A" 32 24X-:: 2t
rr¡.s-ÍtoXJ X-'X:X-X *"X
'' 20 ß2 20 31 B3 33 25 27
:llnX-X 35 .¿12 ., 48 ., 30 ., Ár ., 3 ., 29., 30 -
'35 82 36 24 -B3 18 29 30
-i(-^-2\-^-

:11ø X tt^
-" X Z*lux 1: L*o' "'4'3" "
t'2 r llr J tBrn 6"n'"'
sau
nks:13Bz1J3 (14.10)
"*x&xne.
Se înlocuieçte în formr-rla (1a.9) valoareâ ltti n¡, din relalia (14.10)
;i sc oh!ine
L** x Sx nn:
- l_ltxþxno.
*Pz
3 B, I\ rb
Se sirnplificá cu n, çi se scoate raportrtl rolilor cle schirnl¡

s:i lxþx!tx2.
' A2
(14.11)
Iln Pz zt¿

25 - lianLralul strungarului 385

 În partea dreaptä a egalitálii (14.11) sînt cunoscute toate elementele*
inclnsiv ntimärul cle din{i çi deci pot fi calculate rotile de schimb
A3lF3.
Excnnplrr 1. Sã se calculcze rolile cÌe schimb pentru Ìeglalca strungului de deta-
lonat tip K9B tn vederea detalonãrii unei freze-melc çtiind cä : pasul fileiulni p, :
: pz: 1200 mm, nnmãrul de clinti ai frezei ze : 10 dintÍ,
6 rnm, pasnl canalelor frezei
iar numãml proeminentelor camei zr : L Pasul çurubului co¡rtlucätor este ps - 2
paçi/fol - 72,7 mm. Elicea canalelor este pe sthrga, ca ln figura 14.8, D.
Se calculeazå, mai lntli, rolile de schimb Arf B, ca în câzul lu care se Icloseçte
formula (14.5) çi nu (14.4) pentrn cã s-a luat ln consirìerafie mai lnainte pozifia dirr
stlnga â cuplajului C, çi nu pe cea din dreapta,

lt :3 *?-,
,ll, 40 zh
Se înlocuiesc valorile ctlnosc.ute çi se obtine
a1 3 .. lu 30
IJr:40 ^ T:40'
Açadar, numerele tle dinli obtinute pentru aceastri percche de roli de schi:nb,
Ár:30 de dinti çi;1,:40 de dinfi, shlL bune lntruclt, aceste numere cle clin{i, se aflå
printre rofile de schiln̡ ale strungului trecute ln tabela 14.1.
Rotile de schimb pentru lir¿r filetelor ArlI)rse calculeazã cu lormula (11.3) deoirrece
este cuplat cuplaJul C, çi deci
,J.2pt6660
Az pzl 12,7 r2,7 u' 727
10

Miçcarea tìe rotatie suplirnentarã a camei se regleazii cn ajutoml i'otilol cle schimb
AtlBt tare se calculeazã cu formuìa (14.11) astfeì :
A"
r : + J x rA" x D, x z^
:: 127 ü l0
:F J x x-..-- x - ;
Rr Az -h ztr 60
-- 1200 1

A" '72i 127 :+ 127

-":l:-:+ x-;
1

-BB 1,400 x4
100 100 4
A"
u_ I
127 20 z, z"
Ba 100 B0 z.z z4
Adicã z, : 127 dinfi i zz: L00 dinfi; zr: 20 dinli çi zn : B0 cllnfi.
Sensul elicei canalelo¡ frezei fiind pe stlnga, tnraJ.ia can.rci va trebui sà se m¿ireirscä
çi deci se va lua sernnul plus. De aici rezultå cà cele patlu rofi ale lirei clifelcn{ialului
se vor cornbina În aça lel, cu unir sau cu mai multe rol,i intermcdiare, ìncît rofile,37
çi 3d ale diferenlialului (v. fig. 14.10) sã se roteasc¿ì În acelaçi sens.
 AIBLTOGAA}-IE

1. A n t o r en ko I le c tiv, Dreher, Fachbuchverlag, Leipzig' 1958'

2. Bar¿ìnovschi, l\{. A. çi Molocikov A. \., sprauocinÍ1c loltnria, ÙIinsk,
1962.
3. It a r lr u, V. CartetL slrungarutur, Editura tehnicã, Bucureçti, 1962'
4. B i.b e r, G h. , fuIunualul Átrungarului, Editura tehnicå, Bucureçti, 1967'
5. Riber, Gh,, 'f abãrå \. Tehnologia ptelucñrií metalelor prin açchiere, EtTi'
tu¡a clidacticã çi pedagogicã, Bucureçti, 1960.
6. B i b e r', Gh. Strungul S3, EcliLura tehnicã, Bucureçti, 1961' -
7. Ëluccino Mario, II libto cIeI tornitore ntoderno, Milano, 1961'
g. B u z a t u V. Tabele penlru alctierele mecanice, Editura tehnicà, Bucureçti, 1970.
9. Buzrlugan, Gh. ç.a. Mcmualul ingínerului mecaníc, Editura tehnicã, Bncu-
reçl-i, 1973.
10. Constantin, N. þ-ileLarca la strung, Fldilura tehnicä, Bucureçti, 1959'
11. D u ca, Z, Açclticrea melalelot. Litografia invå!ámlntului, Bucureçti, 1956'
12. Du ct Z. 1'eoria sculelor açcltieloare, Editura didacticä çi pedagogicå, 1907'
13. D u m i t r u, N. llilatematic'a, vol. Í, Etlitnra rlidacticå çi pedagogicã, BucureçLi,
1961.
14.'DalÌovschi Horst, ?asc,henbucltclesÐtehe¡s,Be¡linFachbucltverlag,Schielle,
19ã6.
15. Ì,'o nr i n, S. F. Manualul maislrului din seclüIe tle slrungdrie, Maçghiz, 1964.
16. Geor.góscu G. S. lnd-rum.dtor penttu atelierele mecaníce, Editura tehnicã, Bucu'
reç|i,1961.
17. Gerbert, Fr. çi caisìn, \,1
. lndruntãtot penlrutidicareacalificdrtislrunga-
rilo¡. Editura tehnicã, Bucureçti, 1964.
18. H a ¡'t u n g'., S. Arbeilschutz an Dreltmaschinen, Berlin, Verlag Technik, 1963'
19. H a u g h t-ô n, P. S. Iafl¡¿s. Volume I. Londra. Isaac Pitman, 196i1'
20. H e rr ii ot, G., Tounage.A l,usage tles elevcs des Colleges d'Enseignement,'lecli-
nique, Paris, lìYrolles, 19ô2.
21, Ili"s",, Èlena. tuIãtematicct, vol II, Eclitura didacticä çi pedagogicã, Bucu-
re$ti, 1961.
22. L ðt z ã r.e s cu, I.
CaIcuIuI Si conslruclia sculelot açcltietoate, Editura tehnicã, Bucu-
reçti,1961.
23. I'I o g a, A l. Inslrumentc çi aparate de mdsurd. Eclitura tehnicå, Bucure¡ti, 1962.
24. Nf orÌcea, J. Tomuiâ Al., Tacorian 1'. I.a. Desen industrial, Editttra
didacticã çi pedagogicå, Bucureçti, 1965.
25. M u k i n, I. M., Sprauocinik moloilouo lokaria, Proftehnizdat, Ùiosl<va, 1965.
26. O g I o b i n, A. N., Spiauocínik tokaria, ilIaçghiz, 1961'

387
 Po p, A \¡ r'a m., XIalcntoltua, vol. III, Editura diclacticå çi pedagogicà, Bucut'eçti,
1 961.
28. R a b k i n, À 1., Zaltlouocinîe slarrÀi, Maçinostroenie, IVloskva, 1964.
t(¡ R i rl e r, H. G., Worltshop engineering praclícc. Volume 2, Lathe Work, Londra,
1960.
30. Stankarl FIcitrz, I)ic Ðrchmaschinen, Berlin, 1963,
31. Saf rorrovici, A. A. ç.a. Karuselnîe slan/ii, Maçghiz, lVloskva, 1960.
32. 1'ache V. Si Stãu escu I., Prciectarea çi conslruclia dispozitiuelor. Eclitnra
clìdacticä çi pecìagogicà, Bucureçti, 1964.
ðö. Z a r e a S t., lVlatemalicã pentru muncilo¡i, Editr¡ra tehnicã, Bucureçti, 1963.
'È * * Fonte çi oleluri. Standarde çi comentarii. Editnra tehnicã, Bucnreçti, 1973.
¡! * * Scul¿ açclúeloare. Standarde çi comentarii, Edituratehnicã, Bucnreçti,1973.
* * * IVIanuaLul inginerului mecanic. lVlateriale, rezistenla uraterialelor, stabi-
litate elasticå, vibralii, Editura tehnicã, Bucureçti, 1973. l
* * x Organe de maçini. Standarde çi comentarii, vol. I f Ii, Ilditnra lehnicrì,
Bucureçti, 757011C72. 'l
* * * Cd¡ltle maçinilor pentru slrttngwilc fabticrde in .R.S.R.
\

i.
l

l,
I

:'

''1
 .' - --l

A.ttttcL I

Þ'aetorii prirni ai rlt¡ncrclor de la I pÎnir Ia 5 09G

4g 93 3.31 30 2.5.1 3
50 2'52 94 2.47 32 22-3.77
51 :t.7'i s5 5.19 Jð 7.rg
22.13 96 25.3 34 ¿'tJ t
4
,r.a3 2.72 35 J" 'i)
6 2.3 54 9rJ
23 55 5.11 99 32'11 36 23'77
8
I íJ2 Ðlr 38 2-3.23
10 2,5 3.19 40 22'5.i
58 2'29 100 4T :t.-17
12
42 '2,71
74 2.7 60 22'3'-D
li) J.ð 62 2.31 43 11.13
16 24 63 0 22.52 44 24.32
18 2.32 64 26 2 2.3,17 45 5.29
20 22.5 65 c'lJ 4 2s.73 46 2.73
27 66 2'3.11 5 3.5.7 47
2'17 ß8 22.r7 6 2,53 4B 22.3'.7
2,1 23.3 69 3.23 I ,2 .qß 50 2.3,52
25 52 70 2.5,7 10 2.5.71 52 23.19
2t) o.1? T.) 23.32 11 3.37 53
27 93 74 2.37 12 24.7 54 2.7.77
zö 75 74 2.3.19 55 5.31
30 2.3.5 76 22.19 15 5,23 56 22.3 .13
ts 16 22.29 58 t.tQ
't7 7.71.
JJ 3.i1 /0 2'3.13 77 32.13 5S J'C.'
34 80 24 18 2.59 60 25.5
a4 "o 19 7,77 61 7.23
35 5.7 81
36 22 -32 82 ,,^1 20 2p.3.5 62 2,34
JÒ 2,LS 84 22.3.7 27 r72 64 22.4!
.),) 3.5'11
:19 3.i3 85 5'77 2.61 65
40 23.5 8û 2.43 3.41 66 2'83
42 2,3.7 87 3.29 '\À 22.',37 68 23.3.7
44 22.77 88 23.r1 25 53 69 132
45 32.5 s0 2.32.5 26 70 2.5.77
r).Ðfl g1 28 7L 32 .19
4t) 7,13 2?
48 2t,3 a, 22.23 29 3.43 i2 22.,13

389
 Anera I (continuare)

74 2.3.29 3 .7 .11 Q7 33 .11 52 26.11

75 t3.co 98 2.149 64 2.3.59
7(¡ 24,77 2 .:ì2 .1 :l 99 13 .23 55 5.71
77 3.59 o'"1 I 56 2â.80
78 2'89 22.59 ó1
BO 22.32.5 3.79 300 00 23 -32,1¡
82 2,7.73 2.7,t'7 61 Lg¿
83 3.61 24.3.5 63 3.112
B4 23.23 2.r12 0 22'3 "o2 6.1 22 .7 - 1:]
85 6,37 35 1 7.43 65 5.73 !

Bô 2,3,31 22'61 2 2.7t1 66 2 .3.01 i

I
87 71,77 5,72 J 3.101 68 24.23 I
88 22.47 2.3.4t 4 2q.19 (ì f) :12.4't.
89 1å.1 I l¡ 5.61 70 ¿.o.ó/
I
:
I
90 2.5.19 23.31 ti 2.:t2 . 17 71 7.53 I
.)6.a 1

92 3.83 ò 22.7 .71 23'3.31

94 2.97 2,53 a 3 .103 7.1 2'17.r7 !
t
95 3.5'13 ,2.a2 .- 10 2.5.31 75 3.53 i
I

96 22.72 11.23 12 23.3.13 76 23.47 I

98 2'32,71 2,r27 14 2.157 7'.| 13.29 I

3 .5 .17 15 78 2.33.7
I

200 28 16 22.79 80 22'5 .10 i

Ì
2,3,43 18 2.3.53 81 3,727 ì
7,37 19 11 '29 84 2?.3 I

0 23,r¿2 22.5.13 20 2ß.5 85 5.7.11

I 3'67 32.29 21 3.107 87 32.43
2.101 23.3.1 1 22 88 22.9i
7.29 5.53 ¿,1 17,79 90 2.3.5'13
4 22.3.77 2.7.19 21 22,34 91 17,23
5 5.41 3.89 25 52 .13 ô0 23.'.12
6 2.103 22.67 26 2'1ti)3 95 5.70
7 a2.ce 2,33,5 t'1 3'109 22.32.11
96
8 24 .13 24,77 28 23'41 99 3.7.19
(ì
11 ,19 3.7.13 29
10 2,3.5.7 52.7'1. 30 2'3.5.r1
12 22'53 400
22.3'23 22'83
3.71. 32.31 33
1.4 2.107 2s.b.7 34 3.t67 0 2^.52
15 'o'43 2,3.47 J5 5.67 2 2.iÌ,67
16 23.33 22,77 it) 24,3.7 13'31
77 7.31 3.5.19 rr) 2.11ì2 4 22.1-01
18 2.r09 2.11 .13 ,ì (ì
3.11.3 34.5
19 3,'t3 7 :'17 40 22.5 .77 .) .7 .ta
20 22 ,5.71. 25.32 41 11'31
G

21 13,17 2,32.79 7 11.37

tt 2.3.:t7 2,5'29 ITJ 73 ô 23.3-t'i
24 3'97 44 23.43 10 2.5'4r
zi) 22.73 45 J'3'JJ
.2 .-2 T2 2¿.103
¿lt 2.113 D
48 22.3.29
22.3.79 5.59 50 2.52,7 13 7,55
30 2.5.23 Ð3.,rr 51 33.13 14 2.32'2',.)

390
 Aneæ'J I (continuare)

15 5.83 BO 25.3.5 36 23.67 I 2r.79

1U 25,r3 81 13.37 39 72,77 I 3.7.2$
t8 2.11 .19 83 3,7.23 40 22.33 .5 10 2,5.61
20 22.3.5.7 8rl 22.172 44 22.77 11 73.4'1
32.47 B5 5.-07 45 5.109 12 22 ";\2'77
46 2,3.7,73 15 23 ,i¡ '41
24 23.53 86 2.35
.lK
52.17 88 23.61 49 32.61 16 3.?.11
26 2,3.i7 90 2.i.72 50 2,52.11 18 2.3.103
'22.'.3'41 1S.29 20 22 "r¿'31
2"1 7.61 92
51.
22.707 52 2¿.3.23 2L ô" "tô
28 g3 I t.r)o t,a0
29 3'11.13 53 7'79 23
i 30 2,5.43 94 2.73.7s 55 J.Ð'J / '
24 24"3.13
t1 95 :iB.b .1 l 58 5 .32 .Í11 25 54
24.33
59 13 .43 3'11.1S
2.7.31 96 2^.3r ,4 .< .a 29
60
35 3.5.29 97 61 3,77,17 30 2'32 "Ð'7
9B '" 2.3.S3 64 22.3,47 2:t.79
I
36 22.10ç) ,

65 5.113 36 5.127
37 10 .23
b/ 34.7 Jt) 22.3,53
ll8 2":t.ì:l 500 68 23.77
,10 !3.5'1 1 ia 2.3.5.19 38 2.17.25
4i 22,tL.73 39 32 ür
2:r,53 2,7.47 40 27.5
2.13.1? t)
4',2
,1 75 j-.¿ó 42 2.3.107
44 22.3.37 .)2." ,.)Q
ã õ'101 7() 2ß.32 44
45 5.89 r 6 2'11'23 2,772 47c 3'5 .-13

,r lJ 26,,7 7 3'132 80 22.6.29 46 2.|i.rg

22'72'i 81 7.83 48 23.34
50 2.32.52' 8
10 82 2.3.97 49 11.59
5l 77.41
l1 't .7:l 83 11 .53 50 252.13
57 22.773' 12 2s 84 23.?3 51 3.7 '31
32.5.13 54 2 .3 .109
iít 5,7 ,73 13 3s'19 85
88 u2.Q ..72 56 24.41
Íti 2t.3.19 n) 5'103
l6 22,3 .43 B9 19.31 57
59 33,17 '
77 77'47 90 2.5'59 58 2.7.47
60 22.3"5 .1 1
û0 1B 92 24,37
63 3.13.17
t)-i 2.3 ,7 .71 20 23.õ.13 94 2.33.11
64 23.E3
t)4 24,29 22 2,32,29 95 ó.7 ,77
'5.31 2f) 3 ,52 "7
65 5.7,19
65 :l 98 2.13.23
.13 )1 17.31 66 2.32'3'.t
2?':12
2r .3 .11 67 23.29
69 7,6i 28
t?2 600 70 2.5.0?
70 2'5.'t7 2S
72 2s.59 30 2.5.53 7l 11.ô1
72 2s.3.',l
/,1 1i.43 31 32.59
0 23.3.52
75 e3.Ã2
74 2.3.79 22.7,79 2 2.7.43
7ít 5s.19 13 .41 3 J.'ù / 7$ 22"132
22,7,77 34 2.3.89 5 5.112 7B 2.3'1 13

iî 32.53 35 ó,107 6 2 '3 .101 7S 7.97

391
pF--

Ane¡e I lcontitrua, e)

80 23.5..17 52 24.47 2ß 2.7.59 t 2;ll.4t

82 2.11.31 28 .32.23 .7'43
84
54 2.13.29 2? :1
22.32.1 g íì0 2.5 .83
86 Ðt) ,2.23 .1 4 23.77:l
2.73 Ð6 .1 .r
B8 21,43 59 3.71 ,23
1t2 I 32.101
72.77 10 2,5-7'13
89 13'53 60 23.5.19
g0 Jt) 22.71.19 1.2 24'3.19
2.3.5,23 62 2,3.727 33.31 13
9:ì 32.7 .r7
11.83
(ì:ì 40 23.3.5.7 15 3.5.61
96 23.3 .29 7.709
47 292 18 2.3r.17
s7 77,41 65 32 "o'77 45 5.132 20 ,:Ì . ã .')!
67 13'59 46 2.32 . 17 23 13 .71
68 t8 .l .17 7 ,772 2,1 22.3,7 .71
700 70 2.i.7 .71 48 24,53 ¿il o"ól
74 2.32 .,1:l 50 2,52.17 t1 32.103
75 52.31 51 23.it1 )ã,.)(ì
0 ')2.r,2.a 76 23.97 52 22.3.7 r :,ìo 2 .3.5'31
2 2 .3:r .13 3.7.37 54 2.7'$7 31 72.79
i) 19.37 79 19.r11 55 32.5.19
4 26 .11
35 5.11 .17
BO 2t .3 .5 '13 56 23.107 3S 23 .32.l 3
5 3.5.47 81 77.71 2.3.rr .13
7.1.01
58 38 2.7.6i
82 2.17.23 60 22.5.43 40 22 .5 .47
I 22.3'õ9 B3 33.29 61 3.7,4r 43 23.,11
10 2.5,71 84 24.72 64 J)5 . a3
11
44 24'59
32.19 90 2.5.75 67 3.172 .5.7
t2 45 33
23.89 91 7.713 22.7.3r
6¿ì 46 2.11 "13
13 23.31 s2 23.32 , t! 69 11.79 48 22.3.79
t4 2.3.7 .17 93 13.61 70 2.3.5.29
75 5.11 .13
49 13.73
95 3.5.53 7t 13.67 50 2 -52.19
20 24'32,5 98 2.3 .7 . I9 23.109 52 ,3.n,1n
2L 7'ro3 99 .77.47 32.97 54 2.32.rrs
ÐÐ 2'792
25
74 2,lC.23 57 5.11 .29
52.29 75 Ð". / 60 2ß,3.ó
2t) 2.3.712 800 76 22.3,73 61 312
28 23.7.13
9(l 16
80 24.5.11 62 2,73.37
,) ,,¿2.-2
B2 03 32.107
30 2.5.73 0 25.52 ,73.77
31 17,43
8.1 22 ô6 2.3,7.23
7 32.89 85 3.5 .59 ,)3.1 l:
68
22 '3'(tI 17.73 B8 ,2.a.a- 69 3.17.19
3ã 3.5.72 4 22.3,67
36 r)i .').ì 8û 7.727 70 2.5 .97
5 5.7 ,23 90 2.5.89 a, 22.35
37 11.67 6 2 .13 .31 91 34.11 75 3.52.13
38 2.32.47 23.101 93 79.47 76 2c .61
40 22.5.37 10 2.34.5 9fi 27.7
4t :].13'19 72 22.7 .29 97 3.13.23
,l ()
11 .89
42 2'7,53 74 2.17'37 99 29.31 80 ,2 .< .n2
4.1 23 .3,37 16 24.3.17 81 32 .1 09
32'83 17 1I .4:l
19 32.7 .13 900 84 23.:J.41
ri8 22 .11..77
20 22.5.47 86 2.17 .29
49 7,107 2rL 23.1 03 0 ,2.12.<2 87 3 .7 .47
50 2.3.53 25 3.52.11 1 17'l-¡'3 BB 22.73.79

392
Þt- I

ï
Ancxa I I (conli¡ttar.')

89 23.43 58 2.232 30 2'5,173 72 22'3.701

90 2.32.5.11 ô0 22.5.53 31 3.13 .29 15 JJ':)

JJ 11.103 16 2ß .19
92 25.31 o.'ì2.K(ì
62 2.3.i.2C
94 2.7.77 3.1 2.34.7 18
96 22.3.83 64 28.7.79 36 24.77 19 23.53
99 33.37 65 2.-Õ,7I 39 77.$7 20 22,5,t)l
2.13'47 40 22.3.5.79 2t 3.11 .37
66
rÌð 32.727 22 2.13.47
6? 19 .97 .77.r3
1 000 44 23 24 23.32 "I7
68 22.3 '89 31 .37 25
70 2,5,707 ,18 22.7,47 30 2,3,ó,4t
0 c3 . nÍi
77 'J2.7,17 50 2.52.23 24'7'7r
1 1,1.7.L3 52 2?.32 35 5.1i1'19
t 72 24.67 55 3.5 .7 ,77 36 22 .3 .1 03
2'3,767
17.59 29,:t7 56 22,772 39 3'7.59
4 22.251 lo 52.43 ú7 13.89 40 23.5.31
5 3'5't)7 78 2,72.71 59 19.01 41 77.73
t . .î't
7 19 .53 7g 13 'Bil ô0 23.5.29 42 "8
8 24.32'7 BO 23 '33 .5 01 33.43 43 11.11:l
10 2.1¡'101 81 23..t7 62 2.7.83 45 3.5.83
12 22.77 Q3 B3 3.1 92 t)4 22.3.97 46
111 2.3.132 85 5.?.31 66 2.11 '53 47 29.'L:J
15 5.7,29 B8 26,17 6B 24.73 48 25.3.13
16 23,727 89 J-'l r- 70 2.32.5.13 50 2.54
3.17.23 54 2.3.1 1 .19
77 32.113 90 2'5.109 IJ
20 22 ':t.5 .7i ol q2.a.-.1Q 75 58 2.77,37
,, 9l-r 3.5.73 76
77
23 ß,72
71,107
60
61
22.32 .l'¡ '7
13'97
98 2,32.61
3.11.31 /ì5 2.19.:11 64 22.79
24 21r0 BO 22.5.59 65 5.11 '23
52,4r 1 100 83 7.732 69 J" t/
25 ,) . r- .1 r)t
84 26,37 70
2() 2.33.19 3.5.79 77 31 .'11
85
DA 13.79 0 22.52.11 B8 22.33.t! -, 23'3'i¡3
29 :1.75 2.19.29 89 29.41. 19't7
,!.1.a..).1 2.5,7.77 74 2.72.7i1
30 2.5.103 4 90
5 11
.13 .1 7 $6 22.73.2:) 75
23.3.43 97 32.7.19 76 22.71 .29
6
34 2,11 .47 lì3..11 90 11.109 tö 2.32 -77
.tJ ó-, J'¿.) 10 2'3.6'37 80 28.5
11 1 1 .101 81 3.7.61
36
13 3.7'53 1_ 200 84 22.3.107
17.û1
1S 22'32.:i1
40 24.5.73 87 32.1 1 .13
18 2.13.43
44
,12.22.ro 20 25.5.7 0 24.3.52 8B 23.7 .23
'15 5'11.'19 2t 1$.59 4 22.7 .4:) g0 2.3.5 .43
50 2.:t'ó2.7 2.3.11 .77 6 2'32'()i 92 22.17.79
g5 -,ð.7.37
:i4 .1 3 25 .J".Ð" 7 17.77
5.1 2,17,iJ1 a2.tt1 I 3.13.31 96 24.34
56 25.3.11 28 23.3.47 10 2,5.712 9B 3 .1 1 .r19

393
 Anexa I (continuare)

BO 22.3.5"23 69 13"113 4B 22.33 ,43

1 300 B6 2.32.7'rl 70 2.3"5.7? 50 2.12.31
87 19.73 ')8.ta 51 3.11.47
91 13.107 2"1r"67 52 24,97
92 24.3.9 ta 52.59 54 2.3.7.37
0 22.52.13
94 2"77.47 22.324.r 58 2.19'41
, 95 32.5 .31 79 3,I7.29 60 23.3.5 .1 3
ot 11.727 80 23.6.37 62 2.11,7r
5 32.5.29 82 2"3.13.1S 64 22,1.7.23
8 22.3'109 84 22.7 .53 oo 2.33.29
85 33.5.11 68 25.72
o 7 ,77,11 1 400
88 24.3 '31 IJ r72 "13
11 3.19.23 91 3.7'71. 75 32.52.7
12 22.41 94 2 .32.83 77 19 .83
0 23.12.7
13 1 3 .101 23'61 95 5.13.23 80 22'5.7 g
14 2.32.73 4 2?.33 '1 3
96 2.L7.17 81 3.J 7.U1
16 22,7.4? 6 2"19.37 08 2.7'707 82 2,7"113
20 23.3.5"11 7 3"7.67 84 24.32,11
e3 .nz I 27.17 1 500 86 2.13'6i
25 Ð-.i)ó 10 2,3.5,47 e.oa2
26 2"3,13,1,7 77 17.83 B7
2B 24.83 14 2.7,101 $0 2.i\ '5 '!il
30 2,1¡.7,L9 10 23.3'50 0 22.3'52
01 3?. 13
I ðl 113 77 13.109 1 19.79
:
93 33'ir9
i1 .11.43
32 22.32.37 19 4 2s:.L'7
ðJ 31.43 20 22.5.7 5 5 .7 ,13 9ir 5'11.29
34 9.D.ì,tO 27 72.29
1.
I 2¿ .13 .29 .
$6 ')2 ':).7 .19
0i) 3.5.89 2.32.79 72 23.33.7 i
17.89 98 2.17'47
39 I 3.103 tÁ 24.89 1rJ

40 2ó 3.52.10 15 3.5.101 99 13'13'41

22.5 ^97-
L' ,rZ,2.a - 77 37.41
2.lt.61 26 .1
43 '17.75 ¿õ 2,23.31 18 2.3.11 .23
44 2.5 .11 "13 19 72,3L 1 {i00
28 "3,7 3Q
49 79.77 JI 33.53 2{) 24.5 .79
50 2.33.52 5.7 .41 21 32i732
ó2 23.'1.32 40 25 "32,5 2,r 22.3 " 127
53 3.11 .14 42 2.7.I03 2c 52 .61 0 26'-oz
56 22.3 .1 13 43 3.13.37 2, 2.32.89
Ðt
2tr 2'7.705
23.59 44 22.792 5 3:5.107.
58 2.7.97 45 5.t72 30 2.32.5,17 6 2.71.7:l
60 24 .5.1.7 ,19 32.7 .2:J 3.7.i3 : B 23.3.()i
63 29.4? 50 '2.62,29 34 2.13.59 10 2"5.7.23
64 22.71 .37 52 22.3.r72 72 22.73.3L
ùo 2e.3
65 3.5.7'1 3 b5 3:5'97 15 5:17'1 9
68 23.3¿.19 56 24.7 -13 29.53 16 24,L01 ',

69 57 31.47 39 34. l9 17 3.72.71

72 22.73 58 2.36 40 22 .rr.7 .Ll 20 22.3q.5
75 53.11 60 22'-õ.73 24 23.7:29 .

76
41 23.67
2i'.43 62 2.17.43 25 5q.13
77 3{.L7 63 7 .1,L.19 45 3.5.103 28 22,17.37
78 2 .13.53 64 23.3. t1 4',1 7.;1,3¡I7.t' 32 2..3.17

B9ó
 Ancrc¿ I (coutirruare)

JJ 23.7r 15 5. t' I 24 '113

34 2.79.43 16 22 .3 .1 1 .13 I 33.67
a2.,rn
1 900
35 3.5.109 77 17.101 13
38 2,32,7.73 20 23 15 3.5.112
r) "o'43
.3,7
,5.41. ' 4l 22.52'19
.)
40 23 2 t1 23.79 0
43 31 .53 25 3.52'23 lò 2 .32.i01 A 21.7 ,1 ,1

45 5.',?.47 28 26.3s 19 77.747 5 ó'Ð'r ¿ t

47 33.01 oo 7.13.19 20 22,5.7 .7'-3 I 22.32,53
4B 24 .1 03 34 2.:ì.1i2 .) I .19
22 .:t I 23.83
4g 17,97 36 23,7 ,?,1 ¿ì) 22,73 71 3.72'7',.J
40 2.3.52.1 1 2.11 .79 26 2 .11 .83 74
37,47 !:l,t..)O T7 33.71
51 73.727 39
.)n 19 19.101
22'7 'i'¡9 40 22.3.5.29 31.59
53 3'19.29 2.13.57 30 2.3.5'61 20 2?'3,ó
56 23.32"23 4ll 3.?.83 ÕJ 3.13,4'.1 27 17,113
5t) 3"7.79 44 24.109 JO 22.33 "17 22 2.312
60 22.5 .83 46 2 .32 .97 40 24.5.23 24 2r.73'37
64 2?.13 48 22.r 9.23 4:J I 9'97 25 22"17.11
ß5 J..Ð"J/ 4$ 3'11'a3 45 32.5.41 26 2,:j2.L07
q.i:;.t 27 4r'47
66 2.72,17 50 46 2,1iJ.71
23.31 '1 9 51 I 7 .10:l 48 23,3.7.77 22.3.7,23
74 2.33.31 52 Jrt 432 35 32.5.43
7i) õ",b / 55 33'5',l:l 50 2'52.37 JO 24.772
77 3'13.43 60 2s.5.11 17.109 3B 2.3.17.75
79 23.73 63 41 .43 54 2.32103 40 22 "J'$7
80 24,3,5'i $4 ,2.32 .722 55 5.7.53 43 29.67
u1 472 67 3'19.31 56 26.29 44 23.35
82 2.292 t8 23'7il.7i 59 1 1 .132 47 3.11 .59
83 32.17 69 29.61 00 22.3.5.31 50 2,3.52'13
fl0 2.5.1:J2
'7',1
70 2.3.5.59 62 2.72.r9 52 25 .tl
19.8C '71 - .1 1 .t\') 14.Ða 53
9..l 63
o.) 22 ,32 .4i 'i-c 52.71 55 5.li.23
69 3.7.89
g4 2.i'712 76 24 .3,',;\'] 57 19.1f)3
05 3.5'113 78 2.i.727 70 2.5.11.17 5B 2'11 .89
22.ã .89 24 .32 .1 3 60 23 ,5.72
9ô 80 't')
82 2.34,71 3'54 61 37.53
75
85 3,5,7.17 62 2 .32 .109
'/ t) 22 -7 .67
86 2.19.47 oò 24'3'.47'
I ?00 {ì0 23 .5.47 7L 33'73
92 2Ê,7
94 ? .3"13.23 81 32 .11 .1 I at t.rO
,)2.1

9B 2'29.31 B5 5'13 .29 i4 2.3.7.47

75 52'79
0 22,52.77 8ß 2,23'4t 76 23.13.19
1 35.7 at1 3,17.37 78 2'23.43
,.r,
2,2:J.37 1 800
.3'71 8B 25.ã9 80 22.3r'5.11
4 2s 84 26.31
5'11 .31 90 2,33 .5'7
5 88 22.7 .71
ò 22.7'61 0 ¿"'J"O' s1 31 .(i1 B9 32.13.17
,)
2.17'53 o,) 22,71,43 (¡t 23.3'83
10 2'32'i¡ '1 0 4 22 '17 ..1,1
11 29.59 5 5.192 90 23,3.79 95 3.5.7.1$
2.3.7,43 98 . 2,73.73 98 o..r3..¡r
72 24.107. 6

395
 Anera I (continuare)

2 000 80 2s.5 .13 76 2?,17 72 25.71

8B 23.32.29 78 2.32.712 75 52.7,73
90 2.5.11.19 BO 22.5.109 7? 32 .1 1 .23
s1 3.77.47 oe 37.59 78 2.77.67
0 24.53
3.23.29
93 7.73,23 8,1 2s.3"7.r3 79 43.53
,
1

2.7.7r.73 85
87
5 .19 .23
37
80
86
23.3.5.19
2.32.727
t) 2.77.59
2 100 90 ¿'ó'c. tó 8B 24.17 .13
I 72 -4'1.
10 2.3.5,67 93 3.1,7,43 8S 3.7.10e
96 22.:12 .(\1 91 29,79
13 3.11 .61
97 133 s4
74 2.I5.53 0 22,3.52.7
15 5.13.31 6 2.34-73 95 ó".D'r I
1ô 7 72.43. 96 23.7 .41,
20 22.5.1 07 8 22.17 .31 2 200
112'19
99
,1 43.47 I 3.19.37
7 -r72 72 2B .3 .11
24 23."1t.23 1.5 ó..Ð..1/ 0 23 .52.71
25 34.62 16 32.232 1 31 .71 2 300
28 22.3.732 17 29.73 22 -19.29
'1
30 20 23.5.53 5 32,5.72
24.127 27 3.7.101 B 2r .3,2:ì 0 22'l)2.2:ì
19.107 24 22.32.59 I 472 1 3.13.59
34 2.32.113 25 53.17 10 2"D'II'I7 72',+7
5.71 .:\7 28 24,7 .79 11 3.1 1 .û7 .t
3'7 '97 30 2.:i.6.77 L2 22 .7 .7 t) 1t) 2.3.5.7.1 I
-10 23.3.5.r7 22 .7:i.'IL 1-1 2.33'.1t 12 23.1,72
44 22.7.73 33.79 20 ¿-,.t'ò"it 14 2'13.89
46 2.3.11 '31 34 2,r1.Ð7 22 2.11 .i0l l0 2.r9'61
23.89 35 5.7.61 23 32.13.19 20 2a'i;'21)
.)1
48 211 36 23.3.89 25 52.89 2.33.43
50 2'-c2'41 39 3'23.31 26 2.3,7,53 23.101
52 22 ':13 .19 40 22'5 -107 24 .)l .t . a'¡
31 23.97
54 2.13.79 42 2.32.7.17 23.32.31 25 :t.52.31.
57 172,77 44 2s.67 7 .rL.2C 28 23'3.97
5B 2.3.73 45 3.5.11 .1 3 36 '43
22 '1i:ì JI '.\2.7 .37
59 59.71 4ô 2.29,37 40 26,5.7 22. L7 ,5:ì
60 22.6.703 47 19'113 .11 33.83 3t 25'73
42 2.19.59 ;tl :1 .19.41
64 24.3"4!J 50 2.52.43 .32.6.r3
44 22.3.Lr.77 40 22
65 5.7.59 56 22.72.L7 47 3.7.707 43 3.11.71
67 3'13.53 58 2.13'8:l 50 2.32.53 44 Ëù
'7 '()7
68 22.17 .47 59 17.127 54 2.72.23 46 2.3.77.23
70 2.32.5.23 60 24.33 .5
55 5,rt.4L 49 34.29
56 24.3.47 50 2.52.4i
7T 1$.109 62 2.23.47 57 37.ô1 52 24.3.72
at 23.7.37 63 3.7.103 ôo 22 .5 .113 54 2.77,707
74 2.17.61 t)h 2.3.192 61 7.L7.tS 50 2s .1 9 .31

2.5,7.31 62 2.3.73.29 60 23.5.59

75 52.83 70
t3 31.73 65 5.11.13
77 3t.57 73 4l .53 ô6 2.LL,t03 66 2.7.r32
79 33.17.11 76 3 .5¿.29 t8 22.34.7 68 x.37

396
 Anexa I (continuare)

64 25.7.11 55 62 2.173
ß9 23.103 23 .32,37
5.77.25 56 22.32.7\ 64
70 2.3.5.79 65
5.I3.4L
70 2.5.13.19 60 20.5 65
3.7.113 .7'61
72 23.3.103 62 2.:1 66 2.31.43
7ir 53.19
65 33.5.19 t)/ 3,7.727
76 23 .33 .1 1 /,) :12.52.11
e,8 2s.3.107 68 22.23.29
78 2.29'4r 78 2.3.7.55 ?0 2'3.5 .89
to 3.13.61 31'83
.\7 79 37.67 74 2.32.11 .13 IJ 35.11
80 22.5 .7
BO 24.5.31 75 52.103 75 62.707
85 32.5.53 '18 2.13.103
7 .71.31 B2 2.t7.73 76 24.7.23
ôo .23 80 22.3.5.43 '19 3.19,47
23.73,23 B4 22.',J}
rìt 81 29.89 80 23 "c'67
2.32.7.79 B5 5.1 .7r 83 32,7,4r 84 22.71 .61
97 3.17.47 2.7r.113 23,17,r9 86 2.17.79
B6 84
s8 2.11 .109 90 2.3.5.83 85 r¿'LI'47 88 27.3.7
32 .1 3 .23
01 4',1 ,57 90 2.5,7.37 s1
.ll
95 5,72
s2 25.34
2 400 92 22.7 .89 97 3.29.31
93 22.7L.59 98 2.79.7L
94 2.25.43
.13 96 72'-o3
96 20 .3
0 26'i1"52 99 2:ì.113
74 99 3'72.77
1 2 700
.) 33.89
2 600
5 Ð.lJ'.t/
2 500
7 29"83
23.á2.13 0 22.33 .52
23 .7 ..13 1
1 32.!72 1 37.73
$ 3.11 '73
0 22.54 4 22.3.7'31 3 3.17.53
7',¿ 22'32.67
13 1 I
.127 1 31.61 3.11 .79 4 24.r32
l4 2.17.7r 7 23.109 10 2.32,ã.29 6 2.3.11'41
22 .:J .11 . 19 .67 32.7,43
a
3.5.7.23 lB 13 3 .13
_lÐ
.31 12 23 .3 .113
18 2.3.13'31 7l 34 16 23.3.109
19 41 .59 1ô 22.17.37 18 2,7.tI.t7 74 2'23'-ÐS
120 23.32.5.7 19 33.97 16 22.7 .97
20
24
22.-õ'112
23.3.101
,, 2.13.s7 ,)D
2'3.19'23 L7 11 .13.19
.5.1.7
3.2rJ2 23 43.61 20 25
25 52.97 i23
i:25 52.101 24 2rr.41 35 52.109
30 2.35.5
11.13'r? .;27 7,r92 25 :J.53 .7 26 2.2cJ.47
-)1
t2g 26.7c) ¿o 2.13'101 33 .1 01
2?.79 '
Jt) 22.3.7 .29 30 2.5.11.23 37 ,71 28 23.11 '31
ÐÒ 2.23,63 J) 3.5.132 28 22.32.73 30 2'3"o'7'tJ
.32'1 g
40 2s.5.61 43.59 32 23.7 .47 36 24

42 2.3,77,37 Jò 2'33.47 35 5.17 .31 7.L7.23

40 22.6,L27 39 7.t3.29 38 2.372
44 22.r3.47 3.11 .83
.141 3.7.11? 40 24.3.5.11 39
-48 24,32.17 i42 2.37.4L 45 5,232 44 23.73
49 31.79
'44 24 .3.53 46 2.33.72 45 32.5.61
50 2,52.72 i¿o 47.67
2ì19.67 50 2.52.63 47
5L 3.19.43 22.72.13 .3 .13 .1 7 ã0 2.63.|L
#14s 62 22
ÉÐ 28.43
57 33.7.13 slro 2.3.52.17 55 32.5'59
60 22.3.5,4L '4152 23.11.29 56 25.83 54 2.34.'i.7
3.23,37 60 22"o'7'lg '55 2.rg,2s
61 23.t07 53

3gr
 -ar.-.w

Anera I (continuare) !
I

56 22.13.53 62 Ð .a3 .Ka 68 23.7 .53 i

78 2.34.19
59 31 .89 ()7 47.67 70 2 .33 .5 '11 80 2s.5.7 -11
.rÌ .
60 23.3.5.23 2.6.7.47 :trl :
7(\ 75 53 .23 B1 3.13.79
65 5.7.75 77 32"11.29 76 25.3.31 :l
69 3.13.71 132.77 82 2.3,7,71 82 2'23'()7 ,t
22.32 "7 .17 75 53.23 87 29.103 87 32.73 .:
4?,ã9 80 28 ,32.r,) 88 22.32 .83 90 2.3.5.103
74 2.19.73 B1 43,67 B9 72.ri7
3,52.37
94 2"7.13.17 I

75 83 3'312 90 2.5,13,23
81 33"103 84 22 "7 .703 oÐ 24.r7.17 96 23 .32..13
82 2.13.707 B6 2.3.73.37 93 31.73
83 712.2:l 88 23.t92 96 2s.7.707
B4 9õ,q..)o 89 33.107 g7 34'3? 3 100
8B 22.77.41 90 2.5.772
90 2 .3s.5 .31 91 72.59 3 000
2,72.79 98 2.32.7.23 1 22,,52.31
s4 2.|L.727 2 2.3.77.47
95 5.13.43 2 900 0 23 .3 '53 J 29.107
2 2,79.79 4 2ð.97
3.7.11.13 5 33.5.23
2 800 0 ,2 .q2 J)o 7 31.97 .3.7 .37
8 22
4 23.3.11 8 26.47 11 3.17.61
5 5.7.83 I 3.17.59 15 5.7.89
0 24.52.7 7 32.1 7 .1 I 10 2.5,7 ,43 16 22,19.41
5 3.6 .77 .77 10 2.3.5 .97 l5 32.5 .67 20 24.3.5.13
6 2'23.ù1 11 47.77 16 23.13.29 24 22 .11 -71
B 23 .33 .1 3 T2 25.7.13 27 3 .19 .53 25 55
o 532 74 2.37.4? 24 q4..r3.t
53.59
12 22,79.37 5 .11 .53 25
.ì{ì.(]1
15 52.1r2 28 23.17 .23
13 16 22.3a 26 2.17.89 31 31.101
t4 2.3.',7,67 20 '¿s.5.73 30 2.3.5.101 32 22.33.29
16 2E'77 27 23.127 s4 2.37,4t óÐ 3.5.11 .19
20 22 ,3.5 .47 23 37.79 ót) 22.3.r1.23 3û 2a.72
27 7.13'31 24 22.17 .43 38 2,72,37 39 43.73
22 2.17.83 25 22.52.73 40 25.5.19 45 5,r7 .37
21r 53.1 13 20 2.7 ,1L .19 42 2.32.1 33 46 2.113.13
28 22.7 .70r 28 24.3.61 45 3.5.7.29 49 47.67
29 8,23"41. 29 20.707 48 23.3.127 50 2.32.52,7
32 2.3.59 37 s.11 .89 50 2'52'()7 54 2.19.83
31 2 .13.109 38 2.13.113 57 34.1 13 .1L,41
57 7
35 3.5,7 40 22.3,5.72 'Ò2 22,7 '709 59 35.1 3
38 2.3.77.43 43 3â.109 43.7t 60 23.5 ,ig
40 23 .5.7L 44 2?.23 55 5.13,47 61 29.10s
42 2.?2.29 45 5 .19 .31 59 7.79.23 ()2 2.3 .17 ,37
44 22,32.79 48 22.77.67 60 22,32.5 "77 64 22.7 .'1.73
47 3.13.73 50 2"52.59 66 2.3'7 -73 68 25 .33.1 1
48 25.89 52 23.32.4L 5B 22.13.59 at) 22,1.3,61
49 7.L7,37 58 2.3.77.29 69 32 .11 .31 74 2,3.232
50 2 .3 .52.1 I 60 24.5.37 7l 37.83 75 52.727
52 22.23.57 61 32'7 .47 at 210.3 7g 17.772
56 23.3.7.77 t)4 22.3.31.79 71 2.29.53 BO 22.3 .5 .53
60 22.5.1I.13 67 3.23.43 75 3.52'47 aÐ 2,37.43

398
:

í
I
Ancra I (continltare)
I

.13.23 92 20'-Ð3 88 25.109

I
5.'.12.13 89 11
I
85
93 33 .13 .2I +J2 22.32.97
86 2.33.59 s0 2.5,7.47 rò'7'97 96 23.79,23
2.5.11.29 96
90 93 37.89 s8 2.3.11 .53
o.t 23.3.7.19 97 43.70
gt g4 2.38.61
31.103 99 3.11 .103
95 32 "'Ð'71 96 25.103
3 500
9rì 22"'t7.4? 98 2.7?.97
9B ?.3.13.41 3 400
0 .7
22,rð3
D 2,L7 "703
3 300
3 200 0 23 .12,rí ù 31'113
I

, 2-35,7 5 24.3.73
0 22.3.52.\L J 41 .83 I 172.29
c 2?.62 2 2.13,127 4 22.23.7r 10 2.33.5':t3
t 3.11 .97 4 23.7.59 8 24,3.7 15 5.1S.37
4 22.32'89 6 2 .3 .19 .29 10 2.5.11.31 20 28.5.11
10 2.3.5.10? 11 7,77.43 16 23'7.li1 26 3,52,47
132"19 12 2^,32,23 t7 3,77,67 26 2.41.43
72 22 "71.73 15 3.5.13.17 20 22 "32.5.79 28 23 .32 "72
13 33.7 .77 77 31.107 ')t 2.29.59 31 3,1L.L07
16 2t,3.ri1 18 2.3.7.7s 24 26.r07 34 2'3,19.31
L9 3.29.37 20 23.5.83 29 33.127 35 5.7 .r07
20 22 ,5.7 .23 2l 34'41 30 2.5.73 46 24.73,17
24 23.13.31 26 52.7.79 31 47,73 38 2.29.$7
2i ll .52.43 28 28.13 32 23.3.11 '13 40 22.3.5.59
30 2.rò,77'!g 30 2'32.á.37 34 2.77,r41 42 2.7.11.23
25.101 32 22.72.77 40 24.5 'i13 45 5.709
Ð.1 53,11 3.11 .101 47 3.31 .37 4S 3.?.132
34 ).'t.')2. I 1 :'ì5 5.23.29 44 22.3,7.47 50 2.52.77
3.13.83 47 45 5'13'53 51 53.57
39 1L.75 39 2.3'52.23 52 25 .3.37
50
40 23 .3r 44 ")2.7,-c:)
24.IL.1,9 7,77.79 53 11.17.19
"o 51
43 it.23.47 48 22.33.31 .)7.q3 54 32.5.79
56
45 5.11.59 ã0 2'52.67 58 2.7'13.19 56 22,7 .727
,48 .)rt ,t . qt 54 2'3.13.43 56 32.5.7'71 60 23.5.89
49 32.192 55 5.11 .61 68 22.3.172 64 22.34 .11
.50 2.5¿.13 58 2,23.73 77 3.13.89 65 5.23.31
55 3.5.7.31 60 25 -3.5.7 24.7'37 6'1 3.29.41
72
5û 23.1 .37 frz 2,172 69 43.83
1
/t) 22.t7.79
64 28,3.77 63 3.19.59 70 2.3.5.1 ,77
66 22.292 77 3.19.61 22.79,4t
2.23.71 64
67 33.112 66 2.32.tr,t7 78 2.37.47 75 62 "tL.r3
,{i8
22.79,43 67 7.14.37 7S 72.71 77
70 2.3.5.109 75 33.52 B4 2s.7
'76 ,?s BO 23.3.5.29
22.3¿.7.73 31.109 88 22.3.13.23
22.5.732 BI . V"
77 29.113 80 89 37.97
80 24.5.41 81 3.'.12.23 83 3{.43 91 3s.7.19
82 2 .19.89 96 22.29.31
84 22.13'67
84 22.32.47 g7 3.1 .100
22.7 .ll2
5.17.4L 1
85
Eó 32.5.73 88 59.t1
2:3'5'113 86 2.3 .7 .83 s0
8t 2.31.53 90

399
!

Aneut I (conlinuare)
3 600 2,17.709
t) 75 5.7.10S 20 t4 .r, .-2
I 22.32.703 16 23 ,32.53 22 2.37.53
10 2.5.7 .53 18 2.23.83 24 22.32 .709
0 24 72 ,29 ,19.67
")2.'¡2 21 19 3 3.7.11.17
4 22.77 -53 47.79 ,t
13 2.3 -72 ,73 32.1 I .23
5 5.7.103 17 32.7.59 25 .r7 .3. 47
32.52 36 25
8 23.77.4L 1ö 2'77.732
10 43.89 õt 37.727
2.5.792 20 23.3 '5 .31 28 .3.77 .29
72 22 .3.7 ,43 22 39 3.13.101
21 612 34 2.33.71 42 2.33,73
16 2s.773 3.77.7:t 35 5.13.õ9 44 23.77.29
1B 2'33,()7 24 22.7279
19
38 2.19.101 48 22.3.'.7.,17
7 '71.47 2t) 40 28.3.5 50 2.52 .7cJ
3,1?.77 29 3.11 .113
25 53.29 ?.73.47
2.r7.113 52 24.1 3 .1 I
.l .-2 .a- 31 43 32.7 .$1 59.67
26 35 32.5 .83 44 22.312 55 5.7.713
32.13.31 37,707 ,2 .r,) . t,)
48 23 .13'37 56
30 2.3,5.772 38 2 .3 .7 .89
3, 50 2'rò2 ,7 .17 59 37.10?
40 22.5.17.77 23 .32 .5 .1 1
22.32 .10I 47 3.29.43 52 22.32.707
60
38 2.17.707 65 5.13.t1
44 25.32.13 54 2,47.47 68 2?.31.
40 23.5.7 .73 5,7 ,107 ,t4,-2
45 57 7 .7C.29 69
45 36.5 50 2.3.54 .l
61 33.11.13 tl
48 2û.3.1 I 51 1 12 .31 64 23.3.? .23 75
11
3.52.53
92
49 41 .89 52 23.7 ,67 t3.a--1
69 ÐJ'/ó 78
50 2'52,73 73.772 70 2,32.5.43 77 4r,97
52 22.11 '83 00 24.5.47
54 2,32 .7 .29
77 72,79 2.:\2 .73 .77
62 2.32.L7.1g 72 25.7L2 84
55 5.17 .43 63 53.71 75 53.31 90 2'3.5 .7 . t9
57 11.23.53 i0 2.5.13.20 76 22.3.1.7.79 93 3.113
58 2.31 .59 n.t 22.23.47 80 23.5,97 95 5.77,47
60 22.3 .5 .61 tð 73.11 85 3.5.7 ,37 96 03.a3.'ì1
63 32.11.37 74 2.3.17.37 2,29.67
bt) 2.3,73.47
B6 99 fl .31 .43
a, o3.a3.l t
7t) 26,50 87 132.23
80 t2.a3.< .t 8B 24.35,
75 3.52 -72 2.31.57
4 000
t5.K.D.l
82 94 2.3'11 .59
80 83 3.13.97 s5 5.19,41
83 29,L27 B4 23.77.43
85 5,71 .67 o, 24.3.79 0 25'53
86 2,19.97 95 3 .5 .11 .23 2 2,3.23.2Ð
89 7.17.31 3 900 4 22.7 .17.73
96 22.13.73
90 2.32.5.47 5 32.5,89
oÐ 22 .73,77 72 22.7? .59
96 24 -3.7 ,77 0 22 .3,52 .73 15 5.17.7:l
3 800 .17'83
98 2.432 1 77 3.13.103
4 26.61 18 2.ì2.47
5 5,11.71 20 22'3.5.()7
3 700 0 23.5!.1 I 6 2.32.7 -3r 25 'õ2.7 .23
7 34.47 10 2.5,17 .23 26 2.3.11.61
8 2s,7.77 13 7.13.43 28 22-79.53 !,1
0 22.52.37 10 2.3.5.727 74 2 .1 I .103 2g 3.17.79
J 71 37 .1 03 15 33.5.29 30 2 .5 .13 .31
5 3.5.13.19 13 3.31 .41 16 22.11.89 32 t6 .q2 .1

400 -sì i
 Ana:a I (continuare)

37.109 48 22'77 .61 61 23'13'il1 86 2.3,77.43

40 23 .5 .101 50 2.52'83 66 2.33.79 87 47.107
42 2'43.47 54 2.31.67 68 22.11 ,97 89 3.7.11.19
46 2.7 .772 58 2'iJ:t .7 ,77 70 z'o't'tJL s2 23.32.61
.t'1 3 .19 .71 60 28.5.73 1t) 24.3 .89 94 2.133
48 24,77.23 61 3.19 .73 75 32.52.19 99 53'83
50 2.34.52 65 5.72.17 7 .73 ,47
56 23.3.132 77 43,97 2.3.23.31 4 400
59 32 .1 1 .41 3'13.107 80 23 .5.107
60 22.5'7 .29 76 24 .32.29 84 22.32.7 .77
64 25,727 80 22.5.1,7,79 88 2ß.67 .52.71
2.79.107 .)-.11a 0 24
66 B1 90 2.3.5.11.1 t
t)7 -2 .o,l 2'3'17,41 22.29.37 2,31.77
B2 92
3
68 22.32.773 OJ 17'80 93 34'53
70 2,5,77.37 85 33'5.31 99 2,7C,7r3 7 3'13.113
8 23 .19 .29
71 3.23.59 86 2.7.73.23
/.1 2.3.7'C7 87 53'79 10 2':t2.5.72
.3,5 ,77 4 300 16 26,3.23
¡i0 24 89 59.71
81 7.7r,53 0I 3 .11 ,127
18 2.472'
0 .43
22 .52 20 22,5.73.77
B5 5.19.43 99 73.17.19
öt 61 .r7 1 it.77 .23 tq 2,3,17.()7
88 23,7.73 5 3.5'7 .41 24 23' t- '7!
89 3,29.47 59.73 25 3.52.59
4 200 72 23.72.77 28 22.33 .41
92 22.3.11.31
16 22 .13 .8 3 Ðô 43.103
94 2.23.89
95 :12.5.7.13
18 2.17,127 11.13.31
0 13.a.Ã:¿.t 20 25 .33.5 32.77.29
96 2L2
23 .3.5 -37
R ..) n2
5 24 22.23.47 40
I 3.23'ô1 2t) 2.3.7.103 44 22.77 .701
4 100 72 22 .34.73 29 32.73'37 45 5'7 .127
74 2,72,43 31 61.17 46 2 .32 .13 .19
16 2:r.r7.3r QO
22.3'1 92 50 2.52.89
0 22.52,41 18 2.3,7s,37 35 3.5.t72 52 22,3.'.7.53
4 2s ,33 .1 g 27 40 22'5.7 .3L 53 61.73
7 3;372 23 41.103 43.101 55 34'5.11
8 22.13.19 24 2? .3.11 45 5.1 1 .79 59 73.73
711 2.772.77 25 52 .1 32 4lr 2.41,53 ,).te.ot
62
16 22.3.73 30 2.32 "5.'!7 47 33.7 .23 64 24.32.31
2.29.71 ,)3.Dc2
18 32 50 2.3.52.29 65 5,19.47
20 23.5.103 òJ 3.17'83 52 28.77 bt) 2.7 ,11,29
23 7.19.31 34 2.29.73 55 5.13.67 69 41.109
2'o 3.53"11 35 55,7 .7r2 56 22.32.772 72 23.13'.13
28 25 .3.44 40 24.5.53 60 23.5.109 22.a.a1
:JO 2.5 .7 .59 42 2.3'7,107 61 72.89 77 712.37
31 35.17 48 23.32.59 6ã 32.5.97 80 27.5.7
34 2.3.13.53 50 2.53 .77 67 2.37.59 82 2.33.83
23 .17 .47 51 ;t.13.109 68 24 .3.7 .t3 84 22.19 "Õg
40 22.32.5.23 55 5.23,37 70 2.5.79,23 85 3.5.13.23
47 ,11 .101 56 25,7,79 7L :1,37.47 88 23.3.77.77
,12 2.19.109 57 :12 .1 1 .43 74 Ð.a? 89 672
44 24,7 .37 60 75 54.7 s4 2.3,7 .707
47 11.13.29 63 3.72.29 80 22.3.5.73 95 5.29.31
êl
26 - Manualul strungarului 401
 A¡tex,a I (continuare)

4 500 11 3.29.53 1¡O

22.7 .132 48 21.3.101
q7 .2n
15 5.13.7r Õo 50 2.62.97
1.7 35.19 3B 2,23.703 r¿t 32.72.77
0 22,32 .53 20 22.3.5.7.71 40 22.3.5.79 59 43.113
3.26.ó7 43 32.17.31 60 02.a6.Ã
3 8.19.79
5 5'17.53 24 24.'i.72 45 5.73.73 62 2.71.1,3.77
B 22.72.23 25 5s.37 46 2,3"7.773 64 23.r9
10 2,5.1.1.,47 28 22.13.89 47 47.707 23 -3,7 .29
1.2 25,3.47 41.113 50 2 .53 .1S 3.53.13
74 2.37.61 32.5.103 52 24.33 .t7 76 22.23.53
15 3.5.7.43 30 22 .1 9 .6L 53 27.97 7S 7.77 ,47
20 23 .5 ,1 13 40 25"5.29 56 22.29.41 BO 24 .5.67
2."t.r7.79 47 3.7.73.L7 57 67 "71 B4 22,3.7r"37
24 22-3.73.29 44 22'33.43 58 2.3.13.61 BB 23.73.47
:26 Ð.a i .ta 46 2.23.101 60 23 .5.'.? .17 91 67.73
22.11 .103 23 .7 "83 61 32.232 95 5.11 .89
36 23.3{.7 50 2.3.õ2.31 70 2.32.5.53 96 26.32.77
39 3.17.89 ÐJ 113,1,1,.4'.1 tô 3.37 .43 s7 59.83
55 5 .72.79 74 2,7 ,77 .31 98 2.31.79
7 '1r,'-¿g rJ4.1.o?
44 29'71, 56 7g 34.59 99 3,23.77
45 32.5 .101 61 59.79 B4 24 . t3.23
õ0 2'52 .i .1,3 az 2'32 '? .37 85 :,].5.11 .29
51 3'lt7'41 64 23.1 I ,53 88 22.32.7 .tg .1 900
54 2.32 -17 .23 69 '1 .23.2s 94 2.3.7'.1 .41
.7')
Ðt) 22.17.67 26,73 96 22.77.709 0 22.52
.ó7 3.7s'31 74 2 .il .19 .41 97 32.13.41 732 -29
.
I
58 2.43,63 75 52,!17.17
2 2.3.19.43
59 47'97 80 23.32.5.13 4 800 5 32.5.109
60 24.3.5.10 86 2,3.11.77
.13.{a2 13 L7s
Ò/ 43.109
s3 t4 2.33.? .r3
65 5'11.83 90 2.5.7.67 26.3.52 23.3.5.4r
a, ,2 .12 ,1 r. or) ,3.17 ,23 0 20
22 .19.37
2 2'74 27 7
75 3.52.61 93 13.1S2 tt
5 o.J1' 2.23,707
?6 25.11.13 0t ? .1r.64
t) 2.33.89 28 28.7 .71-
7B 2.3.7.109 98 2 '34'29 11.19.23 to 3.31 .53
2.29.79 99 3'1 ,127
82 10 2.ó ,13,37 30 2.5.17.2s
88 22.37 .37 74 2.29.83 JÕ 3.5.7.47
90 2.33 .ß.17 15 32.5.707 40 22 ,5.13.79
oÐ 24.7 .4r 4 700 24,7.43
16 47 3¿.61
98 2.712.79 18 2,3.r7.73 44 2{.3.103
99 32.7.73 0 22.52.47 19 61.79 45 5-23.43
c 25 .3.'.12 7.13.ã3 47 3.1,7,57
4 600 8 22.11 .1,07 24 2s -32'6'1 49 72.107
L2 23 .1 9'31 2() 2.19.127 50 2.32,52.7L
15 5,23.47 2B 22.77 ,77 53 3.1,3.127
0 23.52.23
77 53.89 30 2.3.5.7 .23 56 22.3.7.59
19 3 .112.13 36 22.3.13.31 5B 2.37,67
1 43.707 20 24.5 "Ðg 38 2.4L.59 59 32'1 9.29
Ð
2.3.13.59 25 33 .52.7 40 23.5.112 60 26.5.31
a

,l .n2.^n
6 30 2.5.7L.43 47 47.703 61 r12.47
8 20.3s 31 3 .19 .83 45 3.5.17,19 64 22.77 ,73 .:

s
ttÙ2
 Ancra I (continuare)

.)3.a3.qa 5 000
68 JI 3.23.73 70 2.3.5.132
70 2.5.7,7t 0 40 24 .32 '5 .7 TJ 3 .19 .80
22,'17 .1,13 t 2.4r'6t 47 712 74 2.411.59
i7 32.7.79 5 5,7,7r,73 43 3 .412 75 52.7.29
BO 22.3.5.83 14 2.23.109 44 22.13.97 /t) 22.33.47
82 2'47'-o3 15 5.17.59 46 2.3.292 80 23 .5.727
84 23.7.89 16 23 '3 .11 .19 47 72.703 82 2,3.7.t72
88 22.29.43 22 2.34.31 49 33.11.17 83 73.77.23
91 7.23.31 25 3,52.67 50 2.52.707 84 ?2'37'47
92 27,3.73
2g 47.707 54 2.7 .792 8õ 32.5.113
31 32 .1 3 .43 56 2ø,79 88 25.3'53
95 ó"o'ó / a1 2s.77 .37 60 22.5.77.23 ot 22.19.767
98 2.3.72.77 5'19.ã3 63 61 .83 96 23 .72,1,3

Anexa I Ì

Futeri, rårrkìcini, cii'cumlerinfe, arii çi valori invcr.sc

,y n I 000 frxf¿2
n ,tl n2 V; n
ftxn
4

3 4 5 t) 8 I
1 7 7 1,0000 1,0000 1 000,000 3,742 0,7854 1
2 4 B 7,4742 1,2599 500,000 6,283 3,141 6 t
I tn 1,7327 1,4422 J.) it. J J. t 9,42ú 7,0686 3
4 16 64 2,400tJ 1,5874 250,00 12,5 ri6 12,5664 4
5 25 726 2,2367 1.,7100 200,000 15,708 1 9,6350 5
6 ót) 276 2,4495 7,8771 1 6ô,667 18,850 28,27'13 (ì
7 40 343 2,6459 7,9729 742,857 21,991 38,4845
8 64 572 2,8284 2,0000 125,000 25,133 50,2655 E
I 81 729 3,0000 2,0801 111,1 11 28,274 63,01 73 I
10 100 1 000 3,1 S23 2,15.1.1 1 00,000 31,41 6 78,5398 10
11 127 1 331 3,31 66 2,2240 00,901 3.1,558 95,0333 11
72 744 1.728 3,4()4I 2,28Ð4 37,699 113,09 7 72
13 169 2 797 3,605ô 2,351 3 78:s23r 40,841 132,732 13
14 196 2 744 3,741.7 2,4t}l 77,4286 43,982 1l¡3,938 14
15 225 3 375 3,8730 2,4662 6rì,6667 47,724 77 ti,1 tr,) t5
16 256 4 096 4,0000 2,5198 62,5000 50,265 2o7,062 16
77 289 4 913 4,L237 2,5773 58,8235 53,4O7 226,980 t7
1B 324 5 832 4,2426 2,6207 55,5556 56,349 254,469 1B
19 361 6 859 4,358S 2,6684 52,631 6 59,690 283,529 1g
20 400 I 000 4,.t72L 2,7144 50,0000 62,832 314,150 20

4A3
 llncÌa II (continuare)

1 t 3 4 5 6 7 I

21 447 0 261 4,5826 2,7589 47,6190 65,973 346,361 2I

t, 484 10 648 4,690'1 2,8020 45,4545 69,1 15 380,1 33 ,t
23 529 72 1,67 4,7958 2,8439 43,4783 72,257 415,47t)
24 -Ð78
73 824 4,89-o0 2,8845 41,6667 75,398 452,389 24
2'o (t25 15 615 5,0000 2,9240 40,4000 78,540 490,874 ¿J
26 u/Ìf, 77 576 5,0999 2,9625 38,461 5 81,681 530,929 2tt
27 729 1 9,683 5,1 962 3,0000 37,0370 84,823 572,555 27
784 2t 952 5,2915 3,0366 35,7743 87,965 615,752 2B
29 Iì41 24 389 5,3852 3,0723 34.4828 91,1 06 660,520 29

30 900 27 000 5,4772 3,1072 JJ, JJJO Ð4,248 706,858 30

iJ1 961 29 791 5,5678 3,147,1 32,2581 97,389 754,768 31

I 024 32 708 5,6569 3,174rJ 31,2500 1 00,531 804,248
J.) 1 089 35,937 5,7 'tr48 3,207rõ 30,3030 1 03,673 855,299 J.t
3:l 1 1õ6 35,30.1 5,831 0 3,239t 20,4118 106,814 907,920 34
1 225 42 875 5,91 61 3,2711 28,5?14 1 09,956 962,1 1 3 :15
36 1 296 4ô 65ô 6,0000 3,11019 27, /'778 1 13,097 1 017,88 36
1 369 50 653 6,0828 :r,3322 27,0270 116,23Ð 7 075,21,
JÕ L 444 54 872 r1,1644 3,3r120 26,31 58 1 19,381 7 7:t4,11 38
39 1.521 59 319 ô,2,150 3,3912 25,6470 722,522 119,1,59 39

40 1 600 û4 000 6,32.10 3,4200 25,0000 1 25,66 1 256,64 40

.{1 1 oö1 68 921 0,,10:ì1 :\,.1t182 24,3902 7 320,25

128,81 41
42 1 764 74 088 0,4807 :J,4760 23,8095 1 31,95 r 386,44 42
43 1 849 7g 507 6,5574 3,5034 23,2558 13õ,09 t 452,20 43
44 7 936 85 18.i 6,6332 3,õ303 ,u ar1\t 138,2Íl 1 520,53 44
45 2 025 91 125 (),7082 .r,OOtiV t.).).)t.) L47,37 1 õ90,43 45
46 D 116 97 lJ86 6,7823 3,5830 21,'1391 144,51 1 661,90 4$
47 2 209 103 823 6,8557 3,6088 27,276t 747.65 7 734,94 47
48 304 110 592 t:,9282 3,6:142 20,8333 150,80 1 809,56 48
49 2 401 117 6.19 7,0000 3,6593 20,4082 1 53,94 r 885,74 49

50 2 500 125 000 7,07 t7 3,6840 20,0000 157,08 1 963,50 50

51 , 601 132 651 7,1474 , 3,7084 1 9,6078 160,22 2 042,82 51

52 140 608
53 , 704
809 148 877
17,2177
7,2801
3,7325
3,7563
1 9,2309
18,8679
163,3û
166,50
2 723,72
2 206,18
52
53
.)
54 916 t57 464 7,3485 3,7798 18,5185 1 69,65 2290,22 'o4 :
55 3 025 166 375 7,4t62 3,8030 1 8,1818 172,79 2 375,83 irb
56 3 l3t, 175 616 7,4833 í1,8259 77,8á71 1 75,93 2 4()3,01 56

404
 Anexa I I (corrtinLrarc)

7 2 3 4 5 G I

249 1B5 193 7,5498 3,8485 77,5435 179,0'î 9 551 /b 57

57 J
j)ó 364 195 112 7,61 58 3,8709 17,2414 182,21 2 642,08 5B
59 481 205 375 7,6811 rJ,8930 1 0,94 92 185,35 2 :1,97 59

60 3 600 261 000 7,7 460 3,91 49 1 r,0067 188,50 2 827,43 60

61 3 72r 225 981 7,8102 3,9365 1ii,393,1 191,û4 2 922,47 61

02 3 884 238 328 7,8740 3,9579 16,1290 19.1,78 3 01 9,07 62
63 3 S69 250 047 7,9373 4,9791 15,8730 1 97,92 3 1,77,25 t).)
û4 4 096 262 744 8,0000 4,0000 15,6250 201,06 3 216,99 64
ô5 4 225 274 625 8,0623 4,0207 15,38,16 20-1,20 2 318,31 65
66 4 JÐtI 287 496 8,1240 4,O472 15,1515 20i,:lc 3 421,19 66
67 ¿l 4Bg 300 763 8,L854 4,0615 14,525,t 210,49 3 õ25,65 67
ô8 4 (r24 3I4 432 8,2482 4,0817 74,7059 21:t,6 3 3 ô31,08 68
{i{) 4 761 328 509 8,3066 4,1016 1'1,4928 216,77 3 739,28 69

i0 4 900 343 000 8,36C)0 4,121,3 t4,2857 21 I,S1 3 848,4õ 7o

7L ir 041 357 911 8,4261 4,r408 14,084ir 22:J,05 :i 959,19 7l

5 184 373 2.tr8 8,4853 4,7602 1 3,8889 22ô,1 I 4 071,50 72
IJ 5 329 380 017 8,5440 4,179:ì 1 3,6980 229,3 1 4 185,39
7,1 5 47t) 406 224 8,6023 4,198 3 1 3,5 135 232,,r8 ,1 300,84 7tr
5 625 42r 875 8,6603 4,2I72 2:10,62 1417,Íi{ì 7c
¡0 5 776 438 976 8,7 t78 4,2358 1 3,1579 238,7ù 4 i3t,,1ô 76
5 929 456 533 8,77iO 4,2543 1 2,9870 2.11.$0 4 6õ{i,63 77
tö 6 084 474 552 8,831 8 4,2727 72,8205 215.0.r 4 778,:J6 /ô
7f) 6 247 493 039 8,8882 4,2908 1 2,6582 2 i8,1 9 .I ç01,67 79

80 6 400 512 000 8,9443 4,308 0 12,5000 25 1,33 5 020,55 80

81 ô 561 531. 44L 9,0000 4,3267 12,3157 254,47 '1 r53,00 81

82 6 724 551 368 9,0554 4,3445 12,1 961 257,ttI 5 281,02 82
6 889 57r 787 9,1 1 04 4,3627 72,0482 2()0,75 5 4L0,6t 8:ì
rò -o41,77
I'l 7 056 552 70L 9,1652 4,3795 11,90,18 263,8I
-r 674,50
8.1
95 7 225 674 126 9,2195 5,:t968 77,7 ti47 267,04 85
ðo 7 396 636 056 s,2736 4,4140 1 1,6279 270,r8 5 808,80
ö/ 7 569 658 503 9,3274 4,4310 1 1,4943 5 944,ô8 8?
88 7 744 681 4'12 9,3808 4,4480 11,363{i 271),48 ri 082,12 lJ8
89 7 921 704 969 9,4340 4,4647 1 1,2360 279,()3 ¡i 22L,74 89

90 I 100 729 000 9,4868 4,4874 11,11 11 282,74 6 361,73 90

91 I 281 7t3 57r 9,5394 4,4975 10,9890 385,88 6 503,88 91

92 I 469 778 688 9,5917 4,5t44 10,8696 289,03 6 647,61 02
93 8 64S 804 357 9,6437 4,5307 10,7527 292,L7 6 792,S2 93
I
.l

405
 Aneæa II (conlinuare)

1 4 l-; 6 7 I I

94 8 83ô 830 584 9,6954 4,5468 10,6383 295,31 69 39,79 94

95 I 026 857 ?,75 9,7468 5,4629 10,5263 298,45 7 088,22 95
s6 I 216 884 736 9,7980 4,578I 70,4787 301,59 7 238,23 96
g7
Ð7 I 409 972 673 9,8489 4,5947 1 0,3093 304,73 7 380,81
I 604 941 192 9,(q9{ló .4.ô10,1 70,2047 307,88 7 542,96 {)8
I 801 g7() 2,!Ð 9,9.199 ,i,6261 10,101 0 311,02 7 697,60 99

10 000 1 000 000 1 û,0000 4,641 6 10,0000 314,16 ? 853,98 100

i01 10 201 1 030 íì01 10,0499 4,6570 9,90099 377,30 I 011,85 101
702 70 404 1 061 208 1 0,0995 ,1,8723 9,80392 320, 44 8 171,28 t02
4,ri875 9,70874 aÐa 8 332,20 103
103 10 609 1 092 72'j 10,1489 UO
104 10 816 1 124 86,1 i 0,1 s80 ,t,?027 9,61 538 326, I 494,87 104
I 77 02t 1 I57 625 10,2470 4,ì177 9,52381 87 B 659,01 105
1 11 236 1 191 016 I 0,295ô 4,7326 9,43396 JJJ, 01 I 824,73 106
7 17 449 1 225 0J,3 70,34,11 4,7475 9,34579 336, 15 I 992,02 707,
7 08 11 66,1 7 265 712 10,3923 4,1622 .q,25926 :t39, 29 I 1 60,88 :108
1 1188r 1 295 029 1 0,4403 4,'.7?69 9,77431 342,48 I 331,32 109

1i0 12 100 1 331 000 10,4881 4,7Ðl-r 9,09091 345,58 I 503,32 110

ì,$" '
111 1,2 32t 1 367 631 I 0,5357 4,805I s,00901 348,72 0 676,89 111
11 1.2 544 1 404 928 10,5E30 4,8203 8,92857 351,86 I 852,03 712
71 72 ?89 7 442897 1 0,6301 4,8346 I,84956 355,00 10 028,7 113
11 4 12 09rì 1 .r81 544 1O,()777 4,8488 fl,7?193 358,14 70 207,O 774
11 5 13 225 1 520 875 10,7238 4,8 02 9 8,69565 í161,28 10 386,9 115
11 13 456 1 5ô0 8{{t 70,7703 4,8770 I, t2069 364,42 10 568,3 116
77 13 699 1601 û1:l 10,8167 4,8910 8,54707 3tt7,57 10 751,3 717
7t 73 924 1 643 032 1 0,8t28 4,90'10 8,47458 370,11 10 935,9 1rB
11 1.1 161 1 685 159 1 0,9087 4,01 S7 8,40336 373,85 77,122,0 1t I
1,t 400 1 728 000 1 0,9545 4,$321 Ò.J.)JJJ 376,99 11 309,7 1,',20

727 14 64r 1 -/71 561 f 1,0000 .1,9401 8,26446 38 0,1 3 11 .199,0 72r
122 14 88,i 1 815 848 71,0454 ,1,9597 8,01 6?2 383,27 11 699,9 122
123 75 129 1 860 Bô7 11 ,0905 4,97:J2 8,13008 38 0,42 1 I 882,3 123
724 15:176 1 906 624 1 1,1 355 4.986t 8,06452 38 9,56 12 07ô,3 724
125 15 625 1 150 125 11,1803 5,0000 8,00000 392,70 72 277,8 125
15 876 2 000 376 11 2250 5,0133 7,93651 395,8,1 1,2 469,0 126
laa 16 12iì 2 048 883 11,2694 5,0265 7,87402 398,9B 72 6(17,7 727
128 16 384 2 Ag',t 752 71,3737 5,039? 7,81250 4tJ2,12 12 868,0 128
16 6.11 2 140 089 1 1,3578 5,0528 7,75794 405,27 13 069,8 129

1 1û 900 2 r97 000 1r,4011 5,0058 7,6923t 40s,41 73 273,2 130

406
 A¡teæa II (continuare)
(l
4 5 6 7

131 17 161 248 091 77,4455 1,0788 7,63359 4I1,-õ5 13 478,2 131
132 t7 424 299 968 1 1,4891 5,0916 7,5?57È 4r4,65 13 684,8 132
73:) 17 689 352 637 77,5326 5,1"045 7,51880 147,83 13 892,9 1ll3
134 17 956 400 104 11,5758 6,7r72 7,46269 420,97 14 102,6 734
18 225 4Ê0 37',., 11,61 90 5,7299 7,4074t 424,72 14 313,9 135
1B 496 515 45ô 11,661 I 5,r426 7,35294 427,26 74 526,7 136
18 709 571 353 7r,7047 5,755r 7,2Ð927 430,40 t4 747,L lJ/
433,54 '14 957,7 138
19 044 628 072 17,7473 5,1 676 7,24638
13 1fr 321 685 619 11,7898 5,1 801 7,19424 .í36,68 1.5 17'+,7 139

19 600 2744000 77,8322 5,1925 7,74286 439,82 15 393,8 1,10

{ 19 881 2 803221 lt,8743 5,20,18 7,09220 442,96 15 614,5 141

T 20 764 2 863 2BB 1 1,9164 5,2T71 7,04225 44ß,tL 1õ 838,8 742
t43 20 445 2 924207 1 1,9583 5,2293 6,99301 449,2i 16 060,6 143
!411 20 736 2 985 98.4 12,0000 5,2415 6,94444 4:o2,il9 16 286,0 1+,1
145 27 025 3 048 625 12,0616 5,2536 6,89655 455,'c3 :ì ù ã13,0 1+5
146 27 316 3 112 136 12,0830 5,2656 6,84032 '158,67 16't47,5 1-1ô
1.47 2t 609 3 176 523 72,1244 5,2771) 6,80272 4rì1,81 1'ò 971,7 ll7
21 904 :] 24L 792 12,1 055 5,2896 b, /ÐD /u 464,96 17 203,4 1,18
{ 22 207 307 949 12,2066 5,301ã 6,7 Ll4l 468, l0 17 4:16,ti 745

22 500 3 375 000 '1.2,24?4 5,3133 0,{ì6667 +'11,24 t7 877,5 150

22 BOL 3 442 9-cI 12,2882 5,3251. 6,622ó2 471,38 i7 907,9 151

2s 104 3 511 808 12,3288 õ,3368 6,57895 477,52 18 145,8 1.-o2

2:l 499 3 581 577 12,3693 5,3485 6,5:J595 480,6 18 385,4 153
154 23 176 3 652 264 12,4097 5,3601 6,43351 483,8 1 18 62û,5 154
1, 55 24 025 ?23 875 t2,4499 5,3777 6,451 61 486,95 18 869,2 155
1 24 336 796 416 12,4500 5,3832 6,41026 4S0,09 19 113,4 15ri
1 24 649 869 893 12,5300 5,3947 6,36943 493,23 1 I 359,3 157
t 24 964 3 944 312 12,5698 5,4061 6,32S1 1 496,37 1 I 606,7 158
1 5 2r:281 4 0r9 879 12,6095 5,4175 6,28931 499,51 19 855,7 159

25 600 4 096 000 72,6497 5,4288 6.25000 502,65 20 106,2 160

161 25 911 173 28t 12,6886 5,440L 6,21118 505,80 20 358,3 161
triz 26 244 257 524 l2t727g 5,4514 6,17284 ,508,94 20 612,0 762
330 74t 12,767r 5,4626 6,r 3497 512,08 ' 20 867,2 1ûìl
163 26 569
t 26 896 4r0 s44 12,8062 5,4637 6,09756 5r5,22 2t 124,1 16.{
1 65 27 225 952 125 72,8452 5,4848 6,06061 518,36 21 382,5 165
I6 27 556 574 256 12,8841 5,4959 6,O24L0 52L,50 2t 642,4 1ô6
27, BB9 4657 463 72 9228 5,5009 5,98802 624,65 21 904,0 1.87

4ø7_
 -ìË
:.ii i
,,T ,,

,',i'
A¡tera II (cotttin uaÌe) 'i ,

7 2 5 6 I

28 224 4 747 632 12,061 5 5,51 78 5,95238 527,79 22 767,7 168

28 561 ,1 826 809 1 3,0000 5,5288 5,9171 6 530,93 22 437,8 1ô9

28 900 4 913 000 13,038.1 5.5397 5,88235 534,07 22 698,0 170

771 ,o ,-t t 5 000 211 1it,0?67 5,5505 5,841795 537,21 22 965,8 771
172 29 584 5 088 448 1 3,1149 5,56 13 5,81395 540,35 23 235,2 172
773 29 929 5 7i7 777 1:J,l529 5,5727 5,78035 543,50 23 506,3 773
774 30 276 5 2û8 024 1 3,1 909 5,5U28 5,74773 546,64 23 778,7 774
175 30 625 5 359 375 1:J,22tì8 5,5934 5,77425 549,78 24 052,8 17ír
776 30 976 5 45r 776 1 3,2665 i¡,6041 5,681 B2 5'c2,92 24 328,5 17t\
1?7 31 320 5 545 23:l 13 3041 |t,6147 5,69972 556,06 24 $05,7 177
778 31 684 5 639 7ir2 l 3,341 7 5,6252 5,61798 559,20 24 884,6 178
32 041 5 735 33f) 1 3,3791 5,t)357 5,58659 562,36 25 164,9 1.79

18 32 '100 5 fJ32 000 13,,11 6-1 5.64 62 5,55556 565,49 25 44$,9 180

181 32 767 5 929 7.11 1 3,4536 5,6567 5,õ2486 568,63 25 730,4 181
182 33 124 0 028 sôÍJ 1';i,49(.i t' 5,6671 5,49457 571,77 26 015,5 162
183 33 489 6 128 487 13,s277 J,b / tlL 5,464.18 54?,97 26 302,2 181ì
184 33 856 6 229 504 13,564? 5,6877 5.'13478 578,05 26 590,4 184
185 34 225 6 ír31 625 1 3,601 5 5, û980 5,40541 581,19 26 880,3 i lJ5
18 34 596 6 .134 856 13,6382 5,7083 5,37634 584,34 27 171,() 186
34 969 6 539 203 13,674Íl 5.71 85 5,31759 587,48 27 464,6 787
35 344 6 ()44 lri2 13"7173 5,7287 5,31 91 5 590,62 27 755,1 188
18 35 72t 6 751 269 1iJ,7477 5,73[Ì8 5.20101 593,76 28 055,2 189

36 100 6 8:19 000 13,78.10 5,7.189 5,21ì316 5 96,90 28 352,9 190

1S1 36 481 6 967 871 l3 ,8203 5,75$0 5,23560 600,04 28 652,1 1$1
I 36 86.1 7 077 888 1.1 ,8561 11,7690 5,20833 603,1 I 28 982,9 192
1 I 37 2.ts 7 1fì0 057 13 ,892-1 {t,?1Ð0 5,1 81 35 606,33 29 255,3 1$3
1 37 636 7 301 384 13 ,0284 5,7890 5,15464 609,47 29 559,2 79,r
I 3S 025 7 474875 13 ,9642 5,7989 5,72827 612,61 29 864,8 195
II 38 416 7 529 536 ,0000
7,tr 5,8088 5,10204 675,75 30 171,9 19ô
1 38 ,ì09 7 640 373 71,0357 5,8186 5,07614 c18,89 30 480,5 797
198 r9 204 7 762 352 1!1,O772 5,8285 11,05051 622,04 30 790,7 198
39 601 7 880 509 1.1,1 007 5,8383 5,0251 3 625,1 B 31 102,6 199

40 000 I 000 000 14,1:127 5,8480 5,00000 628,32 31 415,9 200

408
 Aneut I I I
I¡uucfii trigonometriee : slnus, cosilns, ta¡ìfreDtri çi cottu¡¡cntri

tJnghiul stn cos tg ctg Unghtul

0'00' 0,000 1,000 0,000 60'

05' 0,o01 1,000 0,001 687,ã-19 JJ
10' o,003 1,000 0,003 3'[3,77.1 Dt)'
75' 0,004 1,000 0,00,1 229,782 4it'
20' 0,006 1,0o0 0,00û 171,885 40'
25' 0,007 1,000 0,007 1 37,507 2'¿'
:10' 0,009 1,000 0,009 11.1,589 30'
0,010 1,000 0,010 Ð8,! 18
40' 0,012 1,000 0,012 85,940 20'
45' 0,013 1,000 0,013 7û,390 7-c'
l)(, 0,015 1,000 0,015 t8,750 10'
bl) 0,016 1,000 0,016 62,49$ UD
60' 0,017 1,000 0,017 57,290 8y00'

1000' 0,017 1,000 0,017 57,290 60'

05' 0,019 1,000 0,019 52,882 Ðc
10' 0,020 1,000 0,020 49,1 04 50'
75' 0,o22 1,000 0.022 45,tì20 4'o'
'¿o' 0,02rJ 1,000 0,023 42,96.1 40'
25' 0,025 1,000 0,o25 40,43û Ji)
:JO, 0,020 1,000 0,020 38, I 88 30'
3íi 0,028 1,000 0,028 '.16.777 25'
40' 0,029 1,000 0,029 :1.1,:}i8 20,
45' 0,031 1,000 0,031 32,i:lt) 1Ð
50' o,032 0,999 0,032 itI,2.t 1 10'
:)Ð 0,033 0,999 0,033 29,8¿J2 UÌ)
60' 0,035 0,999 0,035 28,030 áì8'00'

2'A0' 0,035 0,999 0,035 28,636 60'

05' 0,0:ì0 0,999 0,03{ì 27,490 i:)
10' 0,038 0,990 0,038 26,432 ìl)
Iá, 0,039 0,990 0,039 2ó,452 45'
20' 0,041 0,999 0,041 24,542 40'
25' 0,o42 0,999 0,042 23,694 .tí)
30' 0,044 0,999 o,044 22,904 30'
.tJ 0,045 0,999 0,045 22,7() + 2c'
4A' 0,04i ,)t-ll
0,99 0 0,0:17 27,470
4.5' 0,04tì 0,099 0,048, 20,819 1)
Ðt., 0,049 0,999 0,049 20,205 70'
Ðll 0,051 0,999 0,051 7C,827 o-,ò'
ô0' 0,052 0,999 o,052 1(),081 87'00'
,
.;

I Unghinl cos su1 ctg tg Unghittl

I
409
 Anera III (corìtinuâre)

Unghltrl 9ln tos tg ctg IJnghiuì

3'00' 0,0-Ð2 0,99S 0,052 19,081 60'

05' 0,05,1 0,998 0,054 18,564 bb
10' 0,055 0,998 0,055 18,075 50',
IÕ 0,057 0,998 0,057 77;670 4ú'
20' 0,058 0, (}98 0,058 t7,769 40'
25' 0,000 0,998 0,060 16,7ã0
30' 0,061 0,998 0,061 16;350 30'
0,063 0,998 0,063 15,e6e i
25'
40' 0,064 0,998 0,064 15,605 20'
45' 0,065 0,998 0,06õ 15,257 15'
50' 0,067 0,998 0,067 14,92.4 10'
Ði) 0,068 0,9s8 0,068 14,606 ttl)
60' 0,070 0,998 0,070 14,301 8 {ì'00'

4000' c,070 0,s98 0,070 1 4,301 60'

05' 0,077 0,997. o,o71 14,008 5i'
10' 0,0?3 0,997 0,073 73,727 ii0'
15' 0,075 0,997 o,074 73,457 ,! lf
20' '0,076 0,997 0,076 73,!97 40'
25' t,077 0,997 0,077 72,941 35'
30' 0,078 0,99? 0,078 72,706 30'
JO 0,080 0,997 0,080 72,474 lí)
40' 0,081 0,997 0,081 12,25O 20'
4l) 0,083 0,997 0,083 72,035 75'
50' 0,084 0,99t 0,084 11,826 10'
cÐ 0,086 0,996 0,0B6 71,625 05'
60' 0,087 0,996 0,087 11,430 Õ 5000'

5000' 0,087 0,996 0,087 1 1,430 60'

05' 0,089 0,996 0,089 1r,242 55'
70' 0,090 0,996 0,090 11,059 50'
li) 0,092 0,9s6 0,092 10 883 4D
20' 0,093 0,996 0,093 70,712 40'
¿o 0,094 0,996 0,095 10,546 35'
30' 0,096 0,095 0,096 10,385 30'
Jt) 0,097 0,s95 0,098 70,229 25'
4A' 0,099 0,flf)5 0,099 1 0,078 20'
4\', 0,100 0,995 0,101 9,931 15'
i, t, 0,102 0,s95 0,102 9,788 10'
ÐÕ 0,103 0,995 0,104 9,649 trð
60' 0,1 05 0,995 0,105 9,514 I ,1"00'

Ungltlul cos sln ctg tg Unethiul

410
 Atrc:xø I I I (coutirttare)

Unghiul sUl cos tC ctg Unghhrl

ô'00' 0,105 0,995 0,105 9,514 60'

05' 0,10fì 0,994 0,107 9,383 ÐÐ
10' o,lo7 0,994 0,108 c,25ó 50'
t5' 0,109 0,994 0,110 9,1 :i 1 45'
20' 0,110 0,994 0,111 9,010 40'
25' 0,112 0,094 0,712 8,8 92 35'
30' 0,113 0,994 0,11 4 8,7?7 30'
35', 0,115 0,993 0,11õ 8,665 2b'
40' 0,116 0,093 0,117 8,õõ6 20'
4lo' 0,1 1B 0,993 0,1 r8 8,449 1õ'
50' 0,119 0,99iJ 0,120 8,:J,15 10'
5b 0,120 0,993 0,121 8,243 0'5
60' o,122 0,993 0,1 23 8,1,t4 83'00',

7"O0' 0,t22 0,993 0,t23 8,141 60'

05' 0,123 0,992 0,124 8,0.18 ôo
10' 0,12c 0,992 0,126 7,993 50'
1l-r' 0,126 0,992 0,12? 7,861 45'
20' 0,128 0,992 0,12I 7,770 40'
2ti o,l2g 0,992 0,130 7,682 JÐ
30' 0,131 0,991 0,1:12 7,596 30'
35' 0,132 0,991 0,133 7,51"1 25'
40' 0,133 0,991 0,135 7,42r1 20'
45' 0,1 35 0,99 1 0,136 7,3.lrl 15'
50' 0,1:t5 0,991 0,138 7,269 1}',
55' 0,1 38 0,990 0,1 39 7,1 91 0,5
{ì0' 0,13 9 0,9 90 0,141 i,tt'j 82'00^

go00' 0,139 0,990 0,141 7,trt 60'

Oil' 0,1 41 0,990 0,1 42 7,041 Jil
70' 0,142 0,990 0,74,1 6,9t8 50'
15' 0,143 0,990 0,145 6,8 97 45'
20' 0,145 0,98 I 0,14 6 s,827 'to'
o,l4$ 0,981) 0,148 ô,758 J)
30' 0,148 0,98 9 0,1 49 6,6 91 30'
.J í) 0,1 49 0,98 9 0,151 6,625 25'
40' 0,151 0,98 I 0,152 6,5 61 20'
45' 0,1 52 0,98tì 0,154 r),497 7-'r'
50' 0,15 4 0,988 0,155 6,435 10'
lt\' 0,155 0,988 0,L57 (j,37 4 tlã'
{i0' 0,156 0,s88 (i,íJ14 o00'
0,158 81

Unghiul cos srn ctg tg Unghiul

471
 Anera I II (continu:tle)

Unghiul Sì II cos rg ctg Unghinl

9"00' 0,156 0,988 0,158 6,314 60'

05' 0,158 0,987 0,1 60 a,255 3Ð
10' 0,15 9 0,987 0,1 61 6,797 501
75' 0,1 61 0,987 0,1 63 6,140 45'
20' 0,1 62 0,987 0,164 6,084 ,40'
0,164 0,98 7 0,1 66 6,030
30' 0,1 65 0,986 o,767 5,976 30'
0,166 0,986 0,1 69 5,923 25'
40' 0,1 68 0,986 0,170 5,871 20'
45' 0,16I 0,986 o,t72 5,820 75'
50' A,T7I 0,985 0,173 5,769 10'
Ja) 0,172 0,985 0,175 5,720 05'
60' 0,17.1 0,985 o,776 l,ß77 80000'

10000' 0.77.1 0,985 0,L76 "o1677 00'

05' 0,775 0,985 0,1.78 5,623 55'
10' 0,177 0,98,1 0,779 5,578 50/
lÐ 0,178 0,98't 0,181 5,530 45'
20' 0,179 0,98,1 0,182 5,4E5 40'
25' 0,181 0,984 0,184 5,440 itc
30' 0,182 0,983 0,185 5,396 30'
0,184 0,983 0,187 5,352 25,
40' 0,1 g5 0,983 0,188 5,309 20'
45' 0,787 0,982 0,1 90 5,267 15'
50' 0,18 8 0,982 0,191 5,226 10'
5¡r' 0,189 0, $82 0,1 s3 5,185 05'
60' 0,191 0,982 0,194 5,141) ?9'00'

1 1000' 0.191 0,982 0,1 94 5,745 60'

05' 0,1 92 0,981 0,196 5,105 Õc
10, 0,1 94 0,981 0,1 97 5,006 50'
1'' 0,1 95 0,981 0,199 5,027 45'
20' 0,197 0,981 0,200 4,989 40'
25' 0,1 9B 0,980 o,202 4,9ö2 JO
30' 0,1 99 0,980 o,203 4,915 30'
JJ 0,201 0,s80 0,205 4,979 25'
40' 0,202 0,979 0,206 4,843 20'
45' 0,204 0,979 0,208 4,808 7ó'
ÐU 0,205 0,979 o,270 4,773 10'
Ði) 0,206 0,978 o,2L7 4,739 0rò,
60' 0,208 0,978 o,2r3 4,745 78o00'

Ungltiul cos sln ctg tg UnglìiuÌ

412
 ilt'tc:¡ca I I I (continuare)
Unghiul sì tl cos tg ctg Unghiul

12"00' 0,208 0,978 0,2t3 4,705 60'

05' 0,209 0,978 0,274 4,677 Ðb
70' o,2r7 0,978 0,276 4,638 50'
75' 0,272 0,977 0,277 4,606 45'
20' o,214 o,û'17 a,279 4,574 40'
25' o,215 0,9?7 0,220 4,542 .lJ
30' 0,27() 0,976 0,222 4,5r7 30'
36' 0,218 0,976 0,223 4,480 25'
40' 0,219 0,976 0,225 4,445 20'
45' o,221 0,975 0,22t) 4,419 t5'
50' 0,222 0,s75 0,228 4,390 10'
ÐÐ 0,224 0,9'ì5 0,22\) 4,360 05'
60' 0,225 0,s7 4 0.231 4,332 77"00'

13'00' 0,225 0,974 0,231 .1,332 60'

05' o,226 0,974 0,232 4,303 cÐ
10' 0,228 0,974 0,234 4,275 50'
15' 0,225 0, u73 0,235 ,1,247 4t'
20' 0,231 0,073 0,237 4,279 40'
25' 0,232 0,973 0,239 4,7C2 35'
30' 0,233 0,972 o,240 4,165 :10'
ðU 0,235 0,t)72 0,242 4,139 25'
40' 0,236 0,972 0,243 4,113 20'
4õ 0,238 4,977 0,245 4,087 75'
J(J 0,239 0,97 l 0,246 4,061 10'
þ5 0,247 0,971 0,248 4,036 05'
60' o,242 0,970 0,249 4,077 7ô'00'

1 4'00' 0,212 0,970 0,2,19 4,07r 60'

05' 0,243 0,970 0.251 3,986 i)¡)
t0' 0,245 0,970 o,252 3,962 50'
75' 0,246 0,969 0,254 :1,939 45'
20' 0,248 0,069 0,256 3,01 4 40'
25' 0,249 0,s69 t).257 3,890 .ic
30' 0,250 0,968 0,259 3,867 30'
.1J o,252 0,958 0,200 3,844 25'
40' 0,253 0,967 0,262 3,821 20'
45' 0,255 0,96 7 0,263 3,79[t 1.5'
ã0' 0,256 0,967 0,265 J,/ tÐ 10'
o,257 0, s66 0,266 3,?54 05'
60' 0,25C 0,96ô 0,268 3,732 75'00'

[Jnghiul cos stn ctg tg Unghittl

413
 Anc:ca III (continuare)

Ungh¡ul sln cos 1g ctg Unghiul

1 5'00 0,259 0,966 0,2G8 3,732 60'

05' 0,260 0,066 o,270 :J,710 55'
1.0' 0,262 0,965 0,27t 3,689 50'
15' 0,263 0,965 o,273 3,668 4'o'
20' 0,264 0,964 0,274 3,647 40'
25', 0,266 0,964 0,27ô 3,626
30' 0,267 0,964 o,277 3,606 30'
Jð 0,269 0,963 0,27C 3,586 25'
40' o,270 0,963 0,280 3,566 20'
45' 0,27L 0,962 o,282 3,546 !5'
50' o,273 0,962 o,284 3,526 10'
â5' 0,274 0,962 0,285 3,507 0õ'
60' 0,276 0,961 0,287 3,487 74"00'

1 6000' 0,276 0,961 0,287 3,487 60'

06' 0,277 0,961 0i288 2,468 5-o'
10/ 0,278 0,960 0,290 3,450 50'
75' 0,280 0,960 0,291 3,431 45'
20' 0,281 0,960 0,293 3,472 40'
25' 0,283 0,959 0,296 3,394 35'
30' 0,284 0,959 0,296 3,376 30'
35' 0,285 0,958 0,298 3,358 25'
40' 0,287 0,958 0,299 3,340 20'
45' 0,288 0,958 0,301 3,323 15'
50' 0,290 0,957 0,303 3,305 10'
aô 0,291 0,967 0,304 3,288 05'
60' 0,292 0,95 6 0,306 3,277 ?3'00'

17000' 0,292 C),956 0,30ô 3,271 60'

05' 0,294 0,946 0,307 3,254 bc'
10' o,295 0,955 0,309 50'
tô 0,297 0, s55 0,lJ11 3,221 4F¿'

20' 0,298 0,955 0,31.2 3,204 40'

25' 0,299 0,954 0,314 3,1 88 35'
30' 0,301 0,954 0,1115 30'
J3 0,302 0,953 0,377 3,1 56 25'
40' 0,303 0,95 3 0,319 3,140
45' 0,305 0,952 0,320 3,124 7-c'
50' 0,306 0,952 0,322 3,108 10'
ÐJ 0,308 0,952 0,323 3,099 05'
60' 0,309 0,951 0,325 3,078 72'A0'

UnghÍul cos sln crg tg Unghlul

414
 Aneaa III (continuaroþ

Unghiul Unghiul

8"00' 0,309 0,951 0,325 3,078 ô0'

05' 0,:110 0,951 0,327 3,063 ÕD
10' 0,372 0,9i¡0 0,328 3,048 DU
15' 0,313 0,950 0,330 3,033 45'
20' 0,315 0,949 0,331 3,018 4A'
0,316 0,949 0,Í133 3,003 35',
30' 0,317 0,9.f B 0,335 2,989 30'
0,31 I 0,f)48 0,336 2,974 25'
40' 0,320 0,s47 0,338 2,960 20'
45' 0,327 0,s47 0,1139 2,946 75'
50' 0,323 0,940 0,3.tr1 2,932 10'
ÐÐ 0,324 0,94ô 0,343 2,918 05'
60' 0,326 0,946 o,344 2,904 ?1000'

1 9000' 0,326 0,946 0,344 2,504 60',

05' a,:J27 0,94õ 0,346 2,857 55',
10' 0,328 0,945 0,348 2,877 50'
li) 0,330 0,944 0,349 2,864 45'
20' 0,331 0,944 0,351 2,850 40'
0,332 0,943 0,3Ð2 2,8'-;t7
30' 0,3:t4 0,943 0,354 2,82;4 30',
JÐ 0,335 0,942 0,3ã6 2,877 25'
40' 0,337 0,942 0,357 2;798 20'
45' 0.338 0,947 0,359 2,785 t5'
50' 0,339 0.941 0,361 2,7?3 10'
5Ð 0,341 0,940 0,362 2,7ttl 05"
60' 0,342 0,940 0,364 2,748 70000'

20'00' o,342 0,9.10 0,:164 2,748 60'

05' o,343 0,93 I 0,366 2,735 þ5
10' 0,345 0,939 0,367 2,723 50'
15' 0,346 0,938 0,369 2,?71 45'
20' 0,347 0,938 0,371 2,699 40!
25' 0,349 0,937 0,372 2,f,87 JÔ
30' 0,350 0,937 0,37 4 2,675 30'
4352 0,936 0,276 2,663 25'
40' 0,353 0,936 0,377 2,6ó7 20'
rlJ 0,:t54 0,935 0,379 2,ß39 lc
JL, 0,356 0,93õ 0,38 1 2,628 10'
55' 0,357 0,934 0,382 2,616 oó'
ô0' 0,358 0,934 0,3u4 2,605 69000'

Unghiul tg Ungltiul

475
 '')
Aneta III (continnalc)

Unghiul clg Unghittl

2r'00' 0,358 0,934 0,38.1 2,605 60'

05' 0,lt60 0,933 0,386 2,594 b5
10' 0,361 0,933 0,387 2,583 50'
75' 0,362 0,932 0,389 2,572 45'
20' 0,364 0,93 1 0,391 2,5()I 40'
25' 0,365 0,931 o,392 2,550 JU
30' 0,367 0,930 0,394 2,539 30'
.tJ 0,368 0,9í10 0,296 2,528 25'
40' 0,269 rl Ora 0,397 2,577 20'
45' 0,37L 0,929 0,399 2,507 15'
50' o,372 0,928 o,401 2,496 10'
i);) 0,373 0,928 o,402 2,486 05'
60' 0,375 0,927 o,40,1 2,475 68000'

22ô00' 0,375 o,927 0,404 2,175 60'

05' 0,376 0,927 0,406 2,4$c ÐD
10' 0,3'17 0,926 o,407 2,455 50'
7rô' 0,379 0,926 0,409 2,444 45'
20' 0,380 o,s25 0,411 2,434 40'
25' 0,381 0,924 0,413 2,424 JC
30' 0,383 o,924 0,414 2,4I4 30'
JJ 0,384 0,923 0,416 2,404 25'
40' 0,385 0,923 0,418 2,395 20'
4í)' 0,387 o,922 0,419 2,385 75'
50' 0,388 0,922 o,42L 2,375 10'
Ðì) 0,389 0,927 o,423 2,365 05'
60' 0,391 0,921 0,421 2,356 07"0{l'

23"00' 0,391 0,921 0,.12.1 2,356 60'

05' 0,392 0,920 0,42ß 2,346 tlJ
10' 0,393 0,919 0,428 50'
15' 0,395 0,91 I 0,430 2,328 45'
20' 0,396 0,918 0,431 2,31[ì 40'
25' 0,397 0,918 0,433 2,309 JÐ
30' 0,3s9 o,9t7 0,435 2,300 30'
35' 0,400 0,916 0,437 2,25t 25'
4il' 0,401 0,916 0,4:lrì 2,282 20'
4ó' 0,403 0,915 0,440 2,273 75'
50' 0,404 0,915 0,442 2,2tr4 10'
i);) 0,40õ 0,914 0,443 2,255 UJ
00' 0,407 0,919 0,445 2,2,1f) 66'00'

Unghirrl cos sln I ",*

tg llnghiul

416
 ,\ttc.ttL I I I (corìtilru¿rrc)

Unglìiul stn cos tg ctg Unghitrl

24"00' 0,407 0,914 0,445 2,2,trt: 60'

Ol) 0,408 0,913 0,447 ;))
0,9r2 ,) tta
1 r.)' 0,409 o,445 50'
I;) 0,417 0,972 0,450 2 220 45,
20' 0,,112 0,911 0,452 2,217 40'
2i' 0,413 0,911 0,454 2,203 .i3
30' 0/15 0,910 0,456 2,194 30'
35' 0,416 0,909 0,457 2,186 2,¿'
40' o,477 0,909 0,359 2,178
15' 0,,119 0,908 0,461 2,169 t;)
50' 0,420 0,908 0,463 1,161 10'
í)i) 0,421 0,907 0,465 2,1ó3 05'
6O' 0,42s 0,905 0,-166 2,146 ti5"00'

25'00' 0,,123 0,906 0,466 2,1 J5 60'

OJ 0,424 0,90G 0,4û8 2,73(, ÐÐ
10' tl,',.125 0,90õ 0,470 2,728 50'
0,427 0,904 0,472 2,r20 45'
20' 0,428 0,904 0,4i3 2,172 40'
o,429 0,903 0,475 2,704 JJ
30' 0,431 0,s03 0,477 2,09',1 lJ0'
35' o,432 0,902 0,479 2,089 25'
40' 0,433 0,901 0,481 2,081 20'
4lr 0,434 0,901 0,482 2,07i) ,t- c
J(, 0,436 0,900 0,484 2,066 10'
Ji) o,437 0,899 0,486 2,058 05'
ti0' 0,438 0,899 0,488 2,050 64"00'

26'00' 0,438 0,899 0,488 2,050 60'

05' 0,440 0,898 0,490 2,043 :15
1 ()' 0,,1,17 0,8 98 0,401 2,035 ã0'
i t) 0,442 0,897 0,493 2,028 45'
20' 0,,144 0,806 0,495 2,020 40'
25' 0,454 0,896 0,497 2,01 3 .11'
30' 0,44û 0,895 0,499 2,006 30'
.)i) 0,448 0,894 0,500 1,999 2i'
10' 0,449 0,894 0,602 1,991 20'
.1J 0,450 0,893 0,504 1,98 4
õ0' 0,451 0,892 0,506 7,977 70'
i)i) 0,543 0,892 0,508 1.970 05'
00' 0,454 0,891 0,510 1.963 60"30'

Unghiirl sln clg tg Unghirìl

27 * Manualul strungarulul 417

 Anc:¡:a I I I (conLinuare)

Unghirrl sln cos tg ctg Ungltiul

27"00' 0,454 0,891 0,510 7 ,963 60'

05' 0,455 0,890 0,511 T ,956 ;)J
10' o,457 0,890 0,513 1 ,94$ l)O
75' 0,458 0,88S 0,515 1 ,942 45
20' 0,459 0,888 o,5r7 1 ,935 40'
25' 0,460 0,888 0,51 I 1 ,92S JJ
30' 0,4ß2 0,887 0,621 1 ,921 30'
35' 0,463 0,886 0,522 1 ,974 25'
40' 0,464 0,886 0,524 1 ,907 2Ð'
45' 0,466 0,885 0,526 7 ,901
50' 0,467 0,884 0,528 7 ,894 10'
0,468 0,884 0,530 1 ,887 (lÐ
ÐÐ
(ì0' 0,469 0,883 0,532 1 ,881 (]'2'00'

28'00' 0,469 0,883 0,532 1,881 60'

05' 0,471 0,882 0,534 1,87.1 :15'
10, 0,472 0,882 0,535 1,868 50'
l5' 0,423 0,881 o,537 1,861
20' 0,4?5 0,880 0,539 1,855 40'
25' 0,476 0,880 0,541 1,848 .tJ
30' 0,477 0,879 0,543 1.8.12 30'
35' o,47tl 0,878 0,545 1,835 ¿il
40' 0,480 o,877 0,547 1,82{) 20'
45' 0,481 o,8?7 0,549 1,823 1;)
5U 0,492 0,876 0,551 1,8r 7 10'
JD 0,484 0,875 0,552 1,810 05'
60' 0,485 0,875 o,554 1,804 61"00'

29'00', 0,485 0,875 0,554 1,80{ 60'

05' 0,486 o,874 0,556 l)l)'
70' 0,487 0,873 0,558 7,792 DO'
0,560 1,786 .l i)
75' 0,489 0,973
20' 0,490 0,872 0,562 1,780 40'
25' 0,491 0,871 0,564 1,774 .)i)
30' 0,492 0,870 0,566 1,768 30'
35' o,494 0,870 0,568 1,762 25'
40' 0,495 0,869 0,570 1,756 20'
45' 0,496 0,868 0,572 r,750
50' 0,497 0,867 0,573 1,744 10'
ÕÐ 0,499 0,867 o,5?5 1,738 0ã'
60' 0,500 0,866 o,577 I,?32 60'00'

Unghiul cos sln ctg tg Unghiuì

418
 tl¡tcrctt III (continuare)

Unghiul stn cos tg ctg U nghiul

30'00' 0,500 0,860 0,'o77 7, 60'

0ó' 0,501 0,865 0,579 I, 726 ða
70' 0,503 0,865 0,581 7, 721 50'
15' 0,50.1 0,864 0,583 1, 775 45'
20' 0,õ05 o,863 0,585 7, 709 40'
26' 0,506 0,8{ì2 0,597 1, 703
30' 0,508 0,862 0,589 7, 698 30'
J:) 0,509 0,861 0,591 7, 092 2i'
40' 0,510 0,860 0,593 7, 686 20'
45' 0,{i11 0,859 0,595 7, 681 15'
50' 0,õ1il 0,850 0,597 7, ()75 10'
äi) 0,511 0,858 0,599 7, 670 0i'
60' 0,515 0,857 0,60r 1, 6û,1 59'00'

31"00' 0,515 0,857 0,601 7., 664 60'

05' 0,51ô 0,856 0,603 1, 659 ðð
10' 0,518 0,856 0,riO5 7, 653 50'
75' 0,519 0,855 0,607 7, 648 4i'
20' 0,520 0,854 0,609 I
643 40'
2ü' O,-o21 0,853 0,611 I, 637 35'
30' 0,523 0,8õ3 0,613 1, 632 30'
JJ 0,524 0,852 0,ô15 7, 627 2í,'
40' O,l¡25 0,851 0,617 7, 621 20'
45' 0,õ26 0,850 0,619 1, 616 t5'
50' 0,627 0,850 0,621 1, 611 70'
55 o,529 0,849 0,623 1, 606 05'
60' 0,530 0,848 0,625 7, 600 58'00'

32'0rl' 0,530 O,B'18 1,600 60'

05' 0,531 0,94'7 1,595 :lÐ
10' 0,532 0,847 1,590 -õo'
75' 0,534 0,846 1,585 45'
20' 0,535 0,845 1,580 40'
25' 0,536 o,844 1,575 35'
30' 0,537 0,843 1,570 30'
Ji) 0,ã39 0,843 1,565 2ír'
4A' 0,õ40 0,842 1,560 20'
45' 0,541 0,941 1,555 1C
50' 0,ó42 0,840 1,550 t0'
5Ð' 0,543 0,839 7,'o45 05'
60' 0,ã.15 0,839 1,540 'o7"00'

Unghiul cos stn ctg tg Unghiul

419
 Anere III (cônLiutl¿ll'c)

cos tg ctg Ungllittl

Unghiul stn

0,649 1,5.10 60'

3:1"00 0,545 0,839
1,535 i)i)
05' 0,546 0,838 0,651
0,65.1 1,530 50'
10' 0,54i 0,837
0,s3ô 0,056 1,525
0,548 .1ù'
0,835 0,658 1",-c21)
20' 0,550 .lJ
0,835 0,660 1,510
0,551 :ì0'
0,652 0,834 0,662 1 ,511
30' I
35' 0,553 0,833 0,6t4 50G
0,666 1,501 20'
40' 0,554 0,832
0,668 1,497 1t'
,t5' 0,556 0,831 'I ()'
0,831 0,670 1,.192
50' 0,5ó7
0,830 0,072 7,487 {), )
l)lf 0,558 ó6"00'
0,829 0,6?5 1,,181ì
ii0' 0,5i9

0,67ó 1, 183 {i0'

34'00' 0,559 0,829
7,,17 8 ;)i)
05' 0,560 0,828 0,677
0,679 1,,173 ir0'
10' 0,562 o,82'7
0,681 1,il69 lJ
15' 0,563 o,827 .10'
0,826 0,683 1,4 6-1
20' 0,564 :ìá'
0,825 0,û85 1,4û0
0,565 :l0'
0,824 0,687 1.45ó
30' 0,56tì ')c'
0.823 (1,680 1..15 1
l) 0.5û.3
.J
0,692 1,4.1(i 20'
40' 0,5ôÐ 0,82',2
7,41') 7it'
45' 0.570 0,822 0,69.1
0,69tì 1,437 10'
á0' 0,577 0,821
I , -r.), ' 1l; )
JC o,572 0,820 0,69lJ
0,819 0,700 1,421ì ã;"00'
60' 0,514

1,.128 {ì0'
3õ'00' 0,rri 4 0,819 0,701)
7,424 i)i)
05' 0,575 0,818 0,702
1,,11tJ ,)(,
0,817 0,705
10'
7ú'
0,57 tì
0,-Ð77 0,817 0,701 7,47íl 'li'
1,-11 I .{0'
20' 0,578 0,816 0,709
1,40tì ,ti)
0,580 0,815 0,717
0,814 0,'1Li) 1,402 30'
30' 0,581
0,813 0,715 1,398
JJ 0,582 20'
0,583 0,812 0,718 1,393
1A' 7it'
0,812 o,'720 1,389
4t' 0,584
1,38ã 70'
í0' 0,õ85 0,811 0,722
0,810 o,724 1 ,381 05'
i)J 0,587
0,809 o,727 7,376 õ.f00'
60' 0,588

sln ctg tg Unghiul

Unghinl cos

420
 .Attetu III (conlinuare)
Unghirtì sttì cos: Unghinl

3rì'00' 0,á88 0,809 0,727 1,376 60'

05' 0,58I 0,80¡J 0,72s Ð5
I ()' 0,500 0,807 0,731 1;368 Jt,
I l1' 0j591 0,80û 0,73rì 1,3 64 45'
2('t' 0,592 0,806 0,73t') 1;360 40'
0,594 0,805 0,738 1,356 JJ
,)\J 0,59ó 0,804 0,740 i,351 :JO,
.)J 0,506 0,803 0,742 1,347
'lo' 0,597 0,802 o,744 1;3.13 ,20'
'li) 0,598 0,801 0,74t 1,339 15'
ir0' 0,599 0,801) 0,749 1,335 10'
¡5' 0,601 0.800 0,757 1,3111 0ii
f\()' 0,602 0,799 0,754 1,32i 53"00'

:t,-'"0O' 0, {i02 0,799 0,754 7,327 60'

h' 0,603 0,708 0,756 1,323 Ðo
1 ()' 0,601 0,797 0,758 1,319 5o'
1ù' 0,60ir 0,7$6 0,7$0 1,315 {;)
2()' 0,006 0,79ir 0,76:l 1,311 4D,
0,008 0,7c4 0,765 1,307 óJ
;10' 0,60Ír 0,79:l 0,767 1,30:l ll0'
0;61 0 t),792 0,770 1,299
.10' 0,611 0,792 0,772 1,29'o 20'
.l i) 0,61 2 0,7t)1 t\,'i7 .L 1,292 l;)
50' 0,61 3 0,700 0,777 1,288 70'
i) i) 0,01i; 0,789 o,77(.) 1,284 0r'
(ì0' 0,{i1û 0,73ii 0,78 1 1,280 52000'

3,9'00' 0.(i1(i 0,7E8 0,781 1,290 60'

Oir' 0,61 7 0,7s7 0,784 7;276 DC
10' 0,iì18 0,786 0,786 1,272 c0'
15' (),û19 0,78ó 0,788 1,269 ¡t i)
:0' 0,620 0,78,1 0,797 7,265 40'
25' 0.021 0,78.t 0,791i 7,2f)7 .)i)
:t0, 0,62:ì 0,7rJ3 0,795 7r2rJ7 30'
,J:) 0,û2.1 0,782 0,798 i,253
'10' 0,t25 0,781 0,800 I,250
0,62ô 0.7¡10 c,803 7,246 75'
ir0' 0.627 O,7'ÌtJ 0,80fi 1,242 0'1
Ji) 0, û28 0.778 0,807 1,239 UÐ
ii0' 0, ô29 0,7ii 0,8r0 7,235 51 o00'

Ungllir¡l cos sill ctg tc tJnghiul

12r
 Anera III (continuare)

Unghiul stn cos tg ctg Unghiul

3 9000' 0,629 0,777 0,810 1,235 60'

05' 0,630 0,77 t, 0,812 1,231 5'',
10' 0,632 0,775 0,8r 5 r,228 50'
15' 0,633 o,774 0,817 1,22,1 4t'
20' 0,63,1 0,773 0,819 1.,220 40'
2l' 0,035 o,773 0,822 1.,2)7 Ji)
30' 0,636 0,772 0,824 1.213 3r)'
35' 0 637 0,77r 0,827 7,270 25'
40' 0,638 o,770 0,82e 1,20r1 20'
45' 0,640 0,769 0,832 7,202 15'
50' 0,641 0,768 0,834 1,199 10'
ÐÕ 0,642 o,7ß7 0,837 1,195 0á'
60' 0,643 0,766 0,839 1,1 92 õ0'00'

40000' 0,643 0,766 0,839 1,1 02 GO,

05' 0,644 0,765 o,842 1,188 OJ
10' 0,645 0,764 0,844 1,185 b0
15' 0,646 0,763 0,847 1,181 45'
20' o,647 0,?62 0,849 1,178 40'
2á' 0,648 0,761 0,852 1,174
30' 0,649 0,760 0,854 7,1',77 30'
JJ 0,651 0,759 0,857 7,767 25'
40' 0,652 0,759 0,859 1,16,i 20'
45' 0,653 0,?58 0,862 1,161 15'
50' 0,654 o,757 0,864 1,157 10'
Ðc 0,655 0,756 0,867 7,754 05'
60' 0,656 0,755 0,8 ô9 1,150 4 9'00'

4To00' 0,656 o,765 0,8{i9 1,150 60'

05' 0,657 0,7-Ð4 0,8?2 7,74'.1 þo'
10' 0,658 0,713 0,874 t,I44 irU
15' 0,659 o,752 0,871 7,140 +J
20' 0,660 0,751 0,880 7,737 40'
25' 0,662 0,?50 0,882 1,13.1
30' 0,663 0,7 49 0,885 1,130 30'
35' 0,064 0,748 0,887 7,727
40' 0,665 o,77-I 0,890 7,721 20'
45' 0,666 0,746 0,893 1,1?0 ti)
50' 0,667 0,74,5 0,895 7,1I7 10'
ÐÐ 0,668 o,743 0,900 7,174 05'
ti0' 0,669 0,74:.\ 0,900 t,11r 48'00'

Unghiul cos stn ctg tg Unghiul

422
 Anena III (continuare)

Unglriul stn cos tg clr Unghiul

42'OO' 0,6er9 0,7'1:J 0,900 7,171 60'

05' 0,670 0,742 0,003 7,707 õÕ
70' 0,671 o,741 0,906 7,7O4 5(]'
75' 0,r:72 tJ,740 0,008 1,101 45'
20' 0,673 0,739 0,$11 1,098 40'
25' 0,G75 0,738 0,914 1,095 35'
30' 0,G76 0,737 0,916 1,091 30'
35' O,$?7 0,736 0,$19 1,099 25'
.l c)' 0,678 o,735 0,922 1,095 20'
,1li 0,679 o,734 0,924 1,082 75'
ir0' 0,680 0,733 0,927 't,079 10'
lr5' 0,681 0,732 0,930 1,076 uÐ'
(i0' -1.,072
0,682 0,731 0,933 4 70ao'

'13'00' 0,{ì82 0,731 0,933 7,072 60'

05' 0,683 0,730 0,935 1,060 Ðc
70' 0,684 0,729 0,938 1,066 50'
15' 0,G85 o,728 0,941 1,063 45'
20' 0,686 0,?27 0,943 1,060 40'
0,687 o,72() 0,046 r,057 35'
:10' 0,688 0,72s 0,949 1,054 30'
0,68e o,724 o,f}52 1,051 25'
'10' 0,690 0,723 0,955 1,048 20'
.15' 0,692 o,722 0,957 7,045 15'
50' 0,69:r 0,721 0,960 7,042 10'
ir 5' 0,094 0, t'20 0,963 1,03S 05'
60' 0,695 0,719 0,906 1,030 46'00'

44'U)' 0, rì9ir 0,710 0,966 1,036 60'

05' 0,696 0,71u 0,969 1,033 oô
10' 0,697 0,717 o,\\71 1,030 50'
IJ 0,698 0,716 0,974 1,O27 45'
2(t' 0,099 o,775 0,977 1,024 40'
25' 0,700 0,71,r 0,980 7,027 .tJ
:JO, 0,701 0,773 0,983 1,018 30'
:15' o,702 0,712 0,98 6 1,015 25'
40' 0,703 0,711 0,988 1,702 20'
4i) 0,70.1 0,770 0,991 1,009 75'
50' 0,705 0,709 0,994 1,006 70'
lt i) 0,70û 0,70u 0,997 1,003 05'
(ìll' o,707 (),707 1,000 1,000 45.00'

Unghiul sln ctg tS Ungh¡ül

423
 A n¿.rr¿ 1l

'fur':rtil picsei îlt lunctie de dialltetlrtl si tlc ritcza ci pclifcritir

d:10 d:14 65 1 295 10 1õ0 1t') 891

?0 1 39.1 t'2 101 75 9óõ
.).)'t
D n n 7ít 1.10.t 1t 80 1 019
80 159.1 1{ì 2'¿í¡ Sir 1 083
85 1 693 18 287 1)0 1 146
6 130
6 191
I 20 31Ð $ir I 210
I 255 lò;
,ra
90 1 793
1[i92 ') -. ll tls 100 1 ',27'I
10 J1ò 10
12 100 100.) lJ0 -17,3 it0 r {01
L2 382 5,o7 120 1 529
14 446 74 318
364 40 \t,, / 1:ì() 165{ì
Iti 510 16
18 409
d:18 'i I7 140 1 79:l
1B 573 õ0 7 9(ì 150 1 911
20 637 20 45í: D tì
25 565 ir..-r s7(i
79û
30 955 :10 082
6 10rl
60 95ã d:30
Ji) 6r 1 0:t0
JJ 1 115 8 112 1 115 ù n
40 70
40 I 274 909
10 177 75 7 194
.45 1 023
46 7 433 72 2t2 EO 7 27.1 û 0l
50 1 ÃoÐ 50 1 136
14 2.1s
55 I 250 86 1 354 s òi)
Ðtl 1 762 1t) ioJ 90 1 439
60 1 250 10 10rì
60 1 911 18 319 1 513 1.)
65 7 47'1 95 127
20 100 1 592
i0 1 501 1,t 1.r9
7',105 't42 110 1 7-o2 1(i 110
d:12 '1 í)
30 531 720 1 911 IE 191
80 1 818
.)J 619
:85 1 932 2()
D 40 708
45 79û
d:2i 2í¡ 265
' :rì0 .1tò
d.: 16 50 82Í; lt
;-l--"
D
(i 159 35
55 979
I ,)1
60 1 062
.l0
1n 265' tlc 1 150
(; ltJ .l ir .178

12 318 û 120 E 102 50

70 1 239
14 371 8 159 10 127 5ó 58t
75
16 42'L 10 199 72 153 û0 0ll7
ti0 1 41G
18 477 12 239 14 17[J 0¡-r 69t)
85 1 50,1
20 530 1.tr ') r- tì
90 11¡93
1û 20 I io
,1J
i.t:l
.).)(ì 790
25 t)ð.) 16 319 18
95 1 683
30 796 350 2n 2õ5 80 8,r 9
100 7 it^0
928 20 38S 25 318 8i; 902
111 1 947
40 1 061 25 49B 30 382 90 \)i'¡lt
45 1 194 30 598 35 446 9l-r 1 008
50 1 326 35 697 tl:20 40 ¡10 100 1 0ô2
55 1 459 40 7gi 4i) o79 110 1 108
ù n
60 7 r¡29 45 896 50 037 120 7 27,r
55 L 724 50 99ô r¿í.t
i0l 130 1 3.30
70 7 857 55 1 096 (ì 96 ô0 7ô-1 140 1 486
7-o 1 989 60 1 195 8 1.)1 trJ [J28 1 ir0 1 592

Obserualie,În anexä s-a notât cu: d - diâltìcLruÌ picsei, în ililtì; tJ * vitezâ peli-
fericä, in rn/rnin; n * lurâli¿ì picsei, in l'ot/rnin.

42rI
 Anexa IV (continuare)

160 1 ô90 72 96 35 248 60 95 50.{

170 1 805 74 712 40 283
180
65 414 1oo 5:11
1 911 16 727 4:o 318 70 44tt 110 584
18 143 50 354 i5 478 720 637
tI:35 20 159 55 389 .s0 510 130 090'
J;) 199 60 425 85 547
n 140
30 239 6õ 460 90 150 706
3¡l 279 70 495 95 ô15 160 849
6 55 40 318 7ó 531 100 637 770 s02
IJ 45 358 80 566 110 707 180 955
10 01 5r) 398 85 602 120 764 190 1 008
12 109 55 ,111[J 90 637 130 828 200 1 062
1.1 1')1 00 478 05 ti72 140
(ii.r 892 210 1 115
:l ti 14û 518 100 708 150 955 220 1 168
1rì 1û.1 70 557 10 1ô0 1019 230 1227
2r) 182 i-r 597 72û 849
227 80 G37 130 920
170 1 083 240 t 274
2i't
30 áì r-¡ ò77 140 991
180 1 146 250 | 327
190 7 270 260 1 380
9Í) /1/ 150 1 002
.JD
40 :ì64 9ó 7ã6 160 1 732
200 1 274 270 t 432
210 1 338 280 1 486
4i¡ 409 100 790 770 1 203 220 1 401 290 1 539
50 110 876 180 7 274
55
4
5(X)
i>ír
120 955 190 1 345
230 1 465 300 t 592
240 1 529 ôzi) 7 726
60 l) ltr 130 1 035 200 7 415 1 592 350 1 85?
(ì5 r$1 140 1 116 210 1 486 26"t) 1 656 3',t5 1 990
70 lt.t / 150 1194 2'20 1 557 270 1 720
75 UòI 1 {i0 7 27,1 230 1 628 280 1 783
80 170 1 354 2'10 1 699 2$0 1 847 d :70
Elr 180 1,13:J 2l¡t) 1 769 300 1 911 t¡
90 rJ19 190 1 ã13 260 1 840
It 19tì4
200 1 592 270 1 911
100 910 2t0 7 t\72 280 1 982 tl:60
110 221) 7 752 Ì t) IJ
1 001 Dln
720 1 092 2:10 1 831 tl:50 -..---_i- 18 ao
130 1 183 2,i0 1 911 20 91
ù n 16 85 25 L14
140 7 27.1 250 1 Ð90
18 9ô 30 136
1irO l.ti)lt .)fì
(ì0 6 38 106 35 159
1 1 45(ì tl:45 8 51 z!, 133 40 182
170 1 5.17
ll
10 ô.1 30 150 45 205
180 1 úi38 ¿t
72 7f) 35 18ti 50 ,ra
r90 I i2g 14 89 ,t0 212
200 1 ¡ì19 55 250
6 .t2 It) 102 45 230
'210 1 911 ri0
IJ 57 18 115 50 265 65 296
10 t'l 20 1r- 55 .) o,) 70 318
d:40 L' 85 25 159 60 318 ?5 3.41
11 99 30 191 65 :145 80 364
D Ìt 1ô 11:J 35 223 70 372 B5 387
18 727 40 255 75 308 g0 40fÌ
6 .18 20 142 4t 287 fJ0 425 95 432
8 64 2't) 177 50
,1')
318 85 451 100 45t
10 80 30 55 350 90 476 110 500 -r,

425
 Anextt lY (continual'e)

120 382 110 co.)

t20 546 110 5oj 130 460
130 414 720 318
130 501 150 597 t40 495
140 637 637 150 531 740 44t) 130 345
160
150 682 160 566 150 478 140
770 677
160 728 t70 602 160 510 150 399
180 7L7
L70 180 637 l'.?0 541 160 42:c
190 756
180 819 190 672 180 579 170 45t
200 796
864 708 190 605 180 478
180 210 836 200
200 637 190 507
200 910 220 876 2t0 743
210 955 230 91ô 220 2to ô69 200 531
220 1 001 230 810 220 701 210 557
240 955
230 1 076 240 849 230 732 220 584
250 s95
240 764
240 1 092 2ô0 I 035 250 885
250 796
230
240
610
637
260 1 137 270 T 07i 260 920
260 1 183 955 200 828 250 664
280 L 115 z'.i0
270 L 228 290 1 154 280 9S1 270 {,ìû0 2û0 690
280 7 274 290 7 026 280 892 270 i17
300 1 194
290 1 319 300 1 062 290 924 280 7'13
523 1 2s4 955
300 1 365 òaJ 325 1 150 300 200 ?70
350 1
325 't 4'IS 375 L 493 350 1 238 325 1 035 300 796
350 1 592 I 1a) | 327 350 7 775 325 86:l
400 1 592
375 1 706 400 7 415 375 1 194 3ir0 929
425 1 691
400 1 820 1 50.1 400 7 274 $s5
450 1 791 425
42rò 1 938 460 1 592 425 1 353 400 7 062
47r,) 1 891
500 986 475 1 681 4110 I 43ll 425 I 128
1
1 760
47-Ð I 513 450 1 19,1
d=80 500
500 1 532 475 1 2ô1
t) d :90 500 1
d:1oo d :720
t) n
t)4 U n d:140
16 U
18 at 16
ú7
t ,¡
20 {ì0 18 ô4 16
100 20 7T 18 l¡7 10 42
25
1r9 25 u8 20 rt4 18 48
30
139 30 106 2"o lr0 20 53 I(ì Jt)
35 ,17
.r0 35 124 30 06 25 66 18
159
t42 35 111 30 80 20 45
46 179 40
40 727 35 93 25 57
50 199 45 159
177 143 ,to 106 30 68
55 219 5t) 4',ì¡
195 50 159 45 119 .)u 80
60 239 55
60 t1.t 55 r75 50 133 40 91
6ao 259 ,t5 102
279 65 230 60 191 55 146
70 114
70 248 65 207 60 159 50
75 29S .)tQ
70 05 772 55 725
EO 318 1r¿ 265
75
.) eo 70 782 60 136
,88 80 283
80 255 19$ 65 148
90 3ã8 85 301
85 217 BO 272 70 159
95 378 90 318
3Íl{i 90 287 85 226 75 771
ú,00 398 95
354 95 303 90 239 80 782
110 438 100
100 318 95 252 85 199
,120 478 110 389
350 100 205 90 205
130 518 r20 425 110

426
 Aneta IV (continuare)

9ir 216 90 779 B5 150 75 119 90 727

100 227 95 189 90 159 80 127 95 734
110 2Þ0 100 198 95 168 85 135 100 742
120 279 110 219 100 777 90 143 110 156
130 294 720 239 110 195 95 151 720 770
140 318 130 259 720 t1, 100 159 130 184
150 341 140 279 130 230 110 175 140 198
160 364 150 299 140 248 720 11ll 150 272
170 380 1ô0 318 150 265 130 207 160 228
180 409 170 338 160 283 140 1"70 24r
190 432 180 358 770 301 150 230 180 255
200 455 190 378 180 318 160 255 ;
190 269
210 478 200 3$8 190 336 170 271 200
220 500 2lo 418 200 354 180 387 220 311
230 523 .).) l ì
438 210 190 :103 240 340
240 540 230 458 220 389 200 318 260 368
250 569 2.r0 ,\78 230 407 220 350 280 396
260 591 250 498 240 425 240 362 300 425
270 614 260 518 250 442 260 174 460
325
280 637 .),1 t\ 537 260 460 280 441 350 495
290 660 280 557 270 478 300 478 375 531
300 ûft2 290 577 280 495 325 518 400 566
325 739 300 597 290 513 350 557 421) 602
350 7$6 'J25 300 531 375 597
647 450 o,7 /
953 350 tì93 325 575 400 bJ/ 475 672
400 910 il75 746 350 619 425 6',t7 500 708
425 967 400 796 375 663 450 777
450 1 024 3,16 400 708 475 756
475 1 081 450 896 425 752 500 796 d:250
500 7 137 47õ 045 450 796
500 995 475 840 D n
d: 500 885
¿l:2%
160
l) n 16 20
D d:180 18 23
II d :200 20 25
16 16 25
18 .Î, 16 Z.\ u n 18 25 30 38
20 40 1E 32 20 28 35 45
25 .5fl ')r I 35 16 25 25 35 40 51
30 60 25 't4 1{t 29 ll0 42 45 57
.tÐ 70 30 53 20 32 50 50 50 64
40 80 35 62 25 ,40 40 57 55 70
45 90 40 ?7 30 48 45 60 60 /t)
.i.,
50 100 45 80 35 Ðtt 50 7l 65 ItJ
55 109 50 8B 40 f)4 55 78 70 89
60 119 55 97 45 72 t0 85 75 96
05 129 60 10û 50 BO û5 a.) BO L02
70 1:10 05 115 55 88 70 95 85 108
75 149 70 124 ô0 96 75 106 90 11lr
80 159 75 133 65 104 80 113 s5 72r
áì5 169 80 142 70 110 85 120 100 727

427
 --,:iË
..J ,

I
i
i,, ,

Aneæa IY (contitruare)

110 140 740 162 180 191 260 2-c5 375 347
t20 153 150 774 190 202 280 274 400 :164
130 166 1 ôi) 185 200 212 300 294 425 JÔ /
140 178 770 197 220 23,tr 318 450 409
150, 191 180 208 240 255 350 343 475 432
160 201 190 220 2ô0 276 JtÐ :t67 500 455
170 217 200 232 280 tQ1 400 3Ð2
180' 230 25'n 300 318 425 416 tI :
22e 37-J
190 ,^t 240 278 325 345 450 447
301 350 D n
200 255 260 475 46ã
220 280 280 324 ll98 500 490
240 306 300 400 425 25
260 325 376 425 45r :10 2l;
280 350 405 4Ð0 478 d : 3r'r0 35 :JO
300 382 ;t/D 434 475 504 40 :i1
400 463 500 531 U II
325 4L4 45 3u
350 446 425 492 50 -l:l
+tÕ .150 521 :325 25 5í ,I'î
d
400 510 30 60 51
47-o 550 n
42o 541 D
35 6ã 5Í¡
rõ?9
500 40 'i0 .tr 0
450 iJ i.ó
20 ,n 45 4l 7:'¡ (ì,t
475 605 t)ò
25 24 50 'li¡ {J0
500 637 d: 300 30 20 55 i¡0 85 i2
.t ir5 ()0 / t)
Dl JJ :ì4 00
¡ìt
'T 40 39 6ir r19 9lt
t] :27-¡ 45 4.t 7L) 64 I00 li r'r

20 2I 50 .1 f) 7;-t ö8 1 1i) 9il

D
.)1 ir.t tlo 120 102
25
30 ,5,-! (ì0 i¡9 8ir 77 130 Ito
18 21 R') 119
35 ti5 ri4 90 1.10
20 .t2 95 86 r50 1'>a
40 70 ß\)
25 29 (il 1(it) i:JIi
45 l).t 100
30 170
ü. 50 )J 80 /ò 110 100 1.14
85 120 109 130 153
40 46 55 5rJ
ô0 t'¿I 00 áJ8 1 Íi0 118 19t) 1tìl
45 72 t70
65 ti9 95 9iÌ 140 r20 200
50 58 220 I ti?
70 74 100 9tì 150 13û
55 64 240 204
75 84 110 108 100 1.16
60 69 "170 227
80 720 11ti 155 260
()Ð ?5 238
B5 90 130 t?7 180 104 280
70 31
190 773 300 2ir,t
.90 9G 140 137
õ/
80 93 95 101 150 t4i 200 182 32it 2i.(; 1

100 106 160 r57 220 200 350 297

85 9B 318 :i
90 104 110 rt7 770 107 240 218 371-¡

120 727 180 17û 260 400 u40 ,l

{ì5 110
100 116 130 1,)Ò 190 186 280 JJD 42í: 361
140 149 .)?.ì 45t) 382
110 t27 200 190 300
150 l5$ 325 296 475 40ll
720 139 1ô0 1.70 220 216
180 240 2s5 3þ0 s18 500 425
130 151 170

428
 Anera IY (continuare)

d : 4{)0 d. = 425 d.:450 d=475 d=500

D n D U n t) n l) n

25 20 30 ,t 30 27 30 20 35 22
30 9¿I JÔ 26 35 40 25
2ó
35 28 40 30 40 28 40 )'1 4ír 9Cì

40 32 45 3+ 45 aÐ 4Í, 30 50
45 JU 50 37 50 JJ 50 34 55
50 40 55 4l 55 39 55 60 .Jò
55 44 üt) 45 60 42 60 40 65 41
60 48 65 ,19 65 46 65 44 70 45
{.) l) 52 70 52 70 50 70 47 75 48
5ô i5 õ6 ?ó 75 50 80 51
i5 60 80 {i0 80 57 80 54 B5 54
80 64 8õ 6-l 8õ 60 8lr 57 90 -c7

85 68 fx) 67 90 64 90 tr (, 95 60
90 i2 9ó 95 57 s5 tr'l 100 64
95 76 100 ilt 100 7I 100 67 110 70
r00 60 1 1t) 110 110 i4 120 7ri
110 88 r20 90 120 85 120 80 130 {Ì3
120 96 130 97 1!0 92 130 87 140 89
130 10'1 1 i10 105 140 99 140 94 150 9ô
140 112 1ã0 112 150 106 150 101 1û0 102
150 119 1û0 120 160 113 160 707 ti0 108
rô0 127 770 127 170 120 170 114 180 111-r
170 180 ì.i J 180 727 180 121
143
190 t2r
180 190 742 190 13,1, 190 727
190 1,í1 200 200 200 727
150 742 200 134
200 159 220 165 220 156 220 148 tr(\ 140
220 1,7 Í) 240 180 240 170 240 2'r0 I JJ
161
240 191 260 1$5 260 260 774 1ô6
184 260
260 207 280 210 280 188 280 188 280 178
280 300 225
300 239 325 244
300 212 300 20l 300 191
32ó 259 350 262 325 230 325 218 325 207
350 2ig ó/Ð 28L 350 248 350 235 350 223
375 299
400 375 26t
300 265 375 375 239
400 318
4-o0 400 283 400 268 400 255
450 358
475 475 356 450 318 450 302 450 287
500 398 500 37'o 500 354 500 óJD 500

429
 -*ìv
,j
l,l
i
'l
,"1
,t
ì

Altexa v¡
.i
Tlausformarea tolllor çi a lraefiunilor dc foli În milimctri ì
1

foli loli lll ìtt

/6d 0,397 4slt8t 75,447 . t32 51,594

t/ 0,79,r 251 19,844 2t lru 52,388
3lt64 1,191 sllt84 20,241 231 ez 53,1 81
1i 1,588 131
20,638 2rl 53,975
tt6 /rß e
,04 1,984 ta4 27,034 251 sz 54,765
'ìl 2,387 27ttg2 27,431 2tltu 55,563
t32
2,778 551
t84 21,828 2?lsz 56,356
'luo
tl ,l*
18 3,775 22,225 2tl q 57,IrrO
Ðltu 3,572 571
tß[ 22,622 2slu 57,944
3,969 2Sl 23,019 25lrc 58,738
'lltl ez t32
4.366 sslr84 23,476 Ð11/ 59,531
164
4,763 15' 23,813 .31 60,325
,la ttß "ol31q/
13l/64 5,159 arlt64 24,209 61, t 19
5,556 3Ll132 24,60t 2, lru 61,913
t5l/ô4 5,953 ailt64 25,003 2r5l sz 62,706
rlr4 6,350 I 25,400
,)l r
þ t2 63,500
17t 6,747 7tl", 26,794 nt? I
a 64,294
/6¡ t32
9l 7,744 1r/¡e 26,988 n9/
& IL8 65,088
19l ?,547 27,78r o1o/ 65,881
,M 131 sz
5t 7,9:18 \rl * 28,575 2rl, 66,675
/18 qzr I
2rlt64 8,334 l5l n 29,369 þ t32 67,469
trt,3â 8,73r 73ltu 30,1 63 trl t 68,263
nlt64 9,128 17l æ 30,956 -
I
,23 t32, 69,056
"ls 9,525 11la 3L,75O n3l 69,850
s,922 7s/ ez 32,544 t25 I i0,(t44
tB4 - r32
13/ 10,1119 75lrg 33,338 rl3 /
a 71,438
.r2l
lt6
10,71 6 Tril 34,1 31 ) 72,231
tß6 az
7I/ 11,113 !31 34,925 73,025
16
NI/64 11,509 lttl "æ 35,71 I ,25 I 73,81 I
t5lt32 11,906 l'lrc 36,513 t15 r
- tt6 74,673
3lt 12,303 115/sz 37,306 t3t tZz
e I 7i,406
IA4
tlt2 72,7AO 7tl 38,100 ù 76,200
z
33' 13,097 Itzl az 38,894 ctl 76,994
184
t?l 73,494 1o/tt 39,688 al,
u 77,788
/ l8
35,/ ttsl
r64 13,891 40,487 Ttl r" ?8,581
gt
lt6 14,289 1rl""" 47,275 3t/" 79,375
ta4 14,694 1ZL
L I
tgz 42,069 3tl 80,1 69
rgl 15,081 1 1t/tu 42,863 ""
33/tu 80,903
39/ 15,478 lsal sz 43,656 81,756
tßL
ul" 15,875 L3l o 44,450 3tt;' 82,55A
lrlt8L 76,272 I%/sz 45,244 3sl sz 63,344
2tt 1 6,66S 1t3/tu 46,038 3u/tu 84,13&
a3t
t64 17,066 127 I 46,831 all/ 84,951
11, 17,463 i. /',"' 47,625 a3t
a 85,721t
lt6 Ia
15lta^ 17,859 t29It32 48,419 ¿ / 86,519
^ "13 t32
N 18,256 115 r 49,213 271
u / 16 87,31 3
1", ' ¿16
t?tt84 18,653 Lsr/ gz 50,006 3L6l 88,106
3tt4 t ""
19,050 50,800 3Ll; 88,90O

430
 AncxLt V lcontinuare)

loli mnì loli mm Joli mm

at7 i 89,694 4rrlæ 72t,444 6tl,"- 1 53,1 94

r9 /
¿ s0,488 4ttLu I22,238 61/rs 153,988
lL6
3ro/'." 91,281 42? I
"" 123,031 6*/r, 754,78t
35/s 92;07o 4r l"'" 723,825 6r/, 755,575
., / :]2 92,869 4rnl 124,61 I 6ul 156,36S
.)--l16 93,663 ",
4r,La t25,473 ",
63/ro 157,1 63
94,456 4t læ 126,206 611", 757,556
ù31 95,250 É,)
727,00O 6rl n 1 58,750
.12s I
ú /32 90,044 ltl 727,794 6nl t59,544
ua13 i16
/ 96,838 ",
5t/tu 128,588 ",
65/ro 1 60,338
-o3l
o t32 97,631 sz 129,381 6tt I 161,131
271 98,425 5tl, r30,775 6tl"", 7()7,925
a29 /
1, /32 99,2 1 I u
Sri 1 30,969 6rttlÐ 162,719
'' /16 100,013 5"ln 131,763 6'lrc 163,513
3rt/r, 1 00,806 o'lgz 1 32,550 l;r5/s2 1 64,306
I 1 01,600 5rl n _133,350 _ 6rl, 1 65,100
4\l ez 1 02,394 5nl æ 734,744-"' 6t I,, 1 65,894

4tlto 1 03,1 88 Stlru 1 34,938 6n/tu 1 66,088

4ìl r¿ 10:t,981 5tLl n 73ó,737 ûto/r, 1 67,481
4'1, 10.1,775 Ð',/ e 1 36,525 6u/, 1 0B,275
4r'læ 105.569 Ã13 / 1 37,31 I 6rtl 109,069
'tl" I 1 06,363 !Ê7t178 138,113 ",
6tt/to 169,863
ts
.\, I
," 1 07,1 5ô Srul 1 38,905 6r"1", 170,656
4tln 1 07,9õ0 5tl,", 1 39,700 ßt/ o L7l,'t50
,1oi
,, 1 08,744 v t12 740,494 6tul", 172,244
4slrc 1 09,538 !KÐtlL8 1 41,288 613/ro I 73,038
4nl", 110,331 1tn/ r, 142,081 (t2? /
ez 173,831
431" 771,725 Ðo/ ¡ 742,875 6rl 174,ß25
,r13/ 1 ,919
11 5"tl 143,669 "
6"nlæ 775,419
172,713 <11 / ",
ù 744,463 6tu/ro 776,2r3
4?lru ltÛ
,,
4rt l 1 1;1,506 5231 sz 745,25$ 6rt/r, 177,006
4tl, 1 14,300 Ð"lt 146,050 1 77,800

4t I", 1L5,094 146,844 t t32 178,594

at-
t t
4ol:,o 1 15;888 5t3/ru 1 47,638 l16 1 79,388

4rol u 11 6,681 5r, I ,, 148,432 180,181

rr7,4'15 5? 749,225 -l.tat 180,975
'16l e le
4rrl 118,269 írnlu, 150,01 I .sl 181,769
4rt l ",
ru 1 1 9,063 515/ro 150,81 3 ?3lu 1 82,563

Ari,, 1 1 9,856 5"rl 151,606 n?l

. t32 183,356
4,tlo 120,650 6 ", 762,400 7rl* 184,150

431
 :lnc¡¿¿ V continu¡ c
3
toli nllìt ll t'" lIùr [oli lIIt

l"isz 18.1,9.1.1 8rt/r, 211,1f)3 tìt 239,7 1 3

' / lB i
15
¡ t lla 185,71i3 8r/. 272,725 240,50ti
1lt t32
I 186,531 a13 /
w t32 213,51 0 Itl 241,300 i
'
"
t tB 1 B7,32õ 8?1rc 274,313 0r, I 242,09.1
"z
1t? I
t t32 188,1 1 I Srrl¡n 215,106 (r9 i
¿ lt6 242,888
i'lrc 188,91 3 Btl, 21 5,900 grn/r, 243.08 1

-151 189,706 Bt I", 21 6,694 9r/, 2,\.1,475

arl 1 90,500 8n/tu 21 7,488 I
ozt t32 24õ,2 69
''2 "
-17 I 191,294 gro/ 21 8,281 o1l / 246,063
r, " tt6
-9t 1 92,088 85/, 2r9,075 o23 I
! 132 246,85 ß
' 116
-rg I
t t32 192,881 Srtl á, 21 I,869 9"1 n 247,t)50
-Elta 1 93,675 8tt/tu 220,663 t\z-r
J I
132 218,4,11
'
721 I sz 194,469 Srtl 227,45tr 0rr/ru 24 9,23¡i
-ll t ", trt tKô a21 I
, /16 1 95,263 8t/n r tjz 250,031
.23 I
t t32 96,0ã6 grul a7t
1
u 223,044 250,82ó
.31 96,850 Btt/tu 223,838 gro I
't4 1
,, 251, Cr19

97,6{4 g"rl 224,63t o15 i

1
,, ! ltß 252,,r13
nlS
. t Ita 1 98,438 8rl" 225,425 9"./, 253.206
1 99,231 a2g I 226,279 10 254.000
7rl, 200,025 8tt/tu 227,073 11 279,400
-2s I 200,81 I 8tt/., 227,806 304,800
115
t I
116 201,613 I 228,600 13 330,200
202,40$ I'l æ 229,394 74 355,600
ol, 230,188 75 3B 1,000
203,200 " t18
9"/ r, 230,981 1{ì 406,400
I'l n 203,994 9r/, 237,775 77 "131 800
8t/iu 204,788 }ul", 232,569 18 45i,200
8tl 205,581 93/ro 233,363 19 482,600
a1//t",
u 206.375 g?l
u 234,756 20 508,000
&ul 2O7,769 grlo 234,950 635,000
",
83/ts. 207,963 û91
235,744 30 762,000
grlæ 208,758 05t
a 236,538 JO 88 9,000
lla
8tl ¿' 209,550 gtt/r, ,237,337 40 1 01 6,000
as/t32
e 270,344 s/t 238,725 45 1 143,000
Bs/te 21 1,1 38 gttlæ 238,91 I 50 1 270,000

432
 Attctn V l

I'rolilùl n<¡mi¡ral çi olemonfcle liletelor metrice ISO de r¡z

gcncr¿ìI, dimensiuni în mm

\1È

ìþ
\
ai
a
Axo filetu/ui

D - dionehul extettu 0l filelu/u tnleno¡ d - dønetrul externr ol f¡letulu¡ exlenot

D,- dtonxhul interior ol filelu/ui nterior d,-dnnehu/ ¡nterior ol f¡/etulu¡ eiletþ¡
Dr-dørnelrul nedtu ol fr/elu/ui tnle¡iot dz-rløne! rul nediu o/ ft/elulul extenor
H:0.866025404 p D -d'd¡nelrul nontnol ol fi/elulut

t+:f u -o.s+n65877 p 0, -d,- D-2 i H -D -064952 p'

p
$u-osz+zssszo 0, =d,-D-2f H =D-tos253p
*o.ztosootsr p
{
ff =o,nazssns p

Pas
H H, : I)- ;1' H r_ H
P S T 4 8

0,2 0,173 20-c 0,108 253 0,064 9õ2 0.0.13 301 0,021 651

0,25 0,21G 50t 0.135 31t 0,081 190 0,054 727 0.027 063
0,3 0,250 808 0,162 380 0,0c7 428 0,004 952 0,032 476
0,35 0,303 109 0,1 80 443 0,113 666 0,075 777 0,037 889
0,4 0,3-16 410 0,210 506 0,129 904 0,086 603 0,043 301
0,45 0,38S 71 1 0.213 570 0.746 742 0,097 428 0,048 714
0,5 0,433 013 0,270 033 0,162 280 0,108 253 0,054 727
0,6 0,519 015 0,324 7t)0 0,19,4 856 0,12S 904 0,064 952

28 - Manualu¡ strungarului
433;
 Anexa V I (continuare)

Pas
P E LI': 5 ¡7
3
ÏI ry_ L
8 4 I
0,7 0,606 218 0,378 886 0,227 332 0,151 554 o,07ó 777
0,7'Ð 0,049 51 I 0,405 949 0,243 570 0,1 62 380 0,081 190
0,8 0,692 820 0,433 01 3 0,259 808 0,173 205 0,086 603
1 0,866 025 0,-c47 26(t 0,324 760 0,216 506 0,108 253
7,2rJ 7,082 532 0,676 582 0,405 949 0,270 633 0,135 316
7,6 1,299 038 0,811 899 0,487 139 0,324 7()0 0,1 62 380

r,75 7,575 544 0,947 275 0,508 329 0,378 886 0,189 443
, 7,732 051 1,082 532 0,649 519 0,433 013 0,210 500

2,5 2,165 063 1,353 165 0,811 899 0,541 266 0,270 633
2,598 070 1,623 798 0,974 2',19 0,649 519 0.321 760
3,5 3,031 089 1,894 431 1,130 658 0,757 772 0,378 886
4 3,464 102 2,1 65 063 1.299 038 0,866 025 0,433 013
4,5 3,897 1 14 2,435 096 1,4{ì1 418 0,974 27C 0,487 739
5 4,330 727 2,706 32s 1,623 798 7,082 í,32 0,541 266
5r5 4,763 74O 2,976 962 1,78() 177 1,190 785 0,595 392
6 5,196 152 3,247 r)Ci 1,948 5ã7 1,299 038 0,649 519
I 6,928 203 4.330 727 2,598 076 1,732 051 0,866 025

Anertl YI I

Valorile rìin¡nctlelor no¡¡¡i¡r¡rle gi alc pagilor filctclor Irtetrico

IS0 ¡le uz 1¡erter:rl, î¡r nm
Diamctrul nominal Pasuì
fin
¡ilul 1 çiml 2 çirul 3 normal
r,25 lr lo,zs 0,ir 0,35 o,2i o,2

1 I I I o.25 l- t-l (\ ')

_t_t_t_l_t

1,2
I r,r I
I I
10,25
lo,:rl-
l-
-
t-l
l-l
0,2
o,2

.434
 Anera V I I (continuare),

Diametrul nominal Pasul

fín
çilul 1 çirul 2 girul 3 normal
1,25 |
o,75 |
0,5 I o,as I o,2s | 0,2

1,4 0,3 0,2

1,6 0,35 0,2

1,8 0,35 0,2

2 0,4 0,25
t9 0,45 0,25

2,5 0,45 0,35

J 0,5 0,35

J,O 0,6 0,35

4 or7 0'5
4,5 0,75 0,5

5 0,8 0,5

5,5 0,5

6 1 o,75

7 0,75

8 1,25 1 0,75

I 7,2rr 1 0,75

10 1,5 7,25 1 0,75

11 1,5 0,7i
72 r,75 1,5 7,25

14 t f .ir 1.25

15 7,5
16 2 1,5

77 7r5
18 7,5 1

20 2,5 t 1r5
t, 2,5 , I ,5
24 J n 1 ,5 1

43t
t*
ì

lr Anext \t I I (continuare)

Diarnctrul norninal Pasul

,t
fln
:¡irrrl ;iirul 2 çiml 3 norlnal I
1
4 , 1,5 I r,zs I I o'z; .l

25 2 7,5
26 7,5
,)1
2 7,5

28 2 1.ã 1

30 3,5 (3) 2 1,5 1

32 2 7,rJ

'J, ¡ (3) ,
35 7,5

30 4 3 2 7,-c

38 7,5
39 4 2 1,5

40 .t ') i,õ
42 4,5 ,| 2 1,'o

4-o 4,.¿ .t 3 2 1.5

48 lt .1 2 7,it
50 2 1,5

o -t 2 f.ir
55 4 2 3 1,ir

Jt) 5,5 { .t 2 1,i;

Í¡8 ,l 2 1,ir

60 5,7.t .t 3 2 1, ir

62 ,1 2 7,5

84 IJ .t 2 7,-c

05 4 3 2 1,5

68 0 4 t i,5
 Anera VIII

Din¡ensiurri rromin¡rlc alc .filctclol metricc ISO, rle uz qencralt

cil pns rrornrÍll ;i crr prrs Iitt, în lnut

ñlel nÍe¡nr

ft/et e¡letw

Ðiamc- Dirncnsiuni nonriualc c- l)irucnsiuni norninalc

trlrl no- Prs no- Pas
¡ninal P rninal P
¿l file- D: tl D, = tl" Dr: tl1 al lilc- D:d D, -- d" I)r: d,
t ului tul u¡

1,0 0,25 1,000 0, 838 0,72! 3,0 0,5 3,000 2,675 2,459
0,2 0, 870 0,783 0,35 2,621

7,7 0,25 1,100 0,938 0,820 .J, ) 0,G 3,500 íJ,110 2,850
0.2 0,970 0,883 0,3 6 3,273 :\,72X.

1.2 0,¿5 1,200 1,038 0,920

0,2 1,070 0,98i1 4,0 o,7 4,000 3,541r 3,242
0,á J,U / ;) íJ,45,J
7,4 0,J 1,100 1,205 1,07ã
0,2 7,2i0 1,183 4,5 0,7ó 4,500 4,013 3,688
0,5 4,77|t 3,959
1,6 0,35 1,000 1,22t
0,2 1,470 1,3ri3
5,0 0, ft 5,000 4,480 .1,13.1

1,5ii) 1,42t 0,5 4,075 4,459

1,ö 0,35 1,800
0,2 1 ,670 1,583
5,5 0,õ 5,500 5,t75 4,959
,A 0rl" 2,000 t,7,to 1,567
o,25 1,838 t,729 I 6,000 5,350 4,917
6,0
o,75 5,513 5,188
t, 0,45 2,200 7, 908 1,7 1 1l 0,5 5,$7r¿ 4,45tJ
0,25 038 7,920
7,0 'I 6,350 5,977
2,5 0,4r, 2,500 2,208 2,01:l 0,'15 6,513 6,188
0,:ì5 2,1 31 0,5 6,075 6,459

4:\7
 A¡tertL It I I I (continualei,
Diarne- Dirnensinni nomiùalc Dilncnsiuni norninale
trul no- Pas Pns
minal P Ìnt P
al file. D: tI D¿: dt D1 : tI, al D:d D¿: d, Dt: üt
tului I

8,0 l, ¿5 7,1 B8 ß,647 J 1 6,026 15,376

77,0 77,000
1 7,:150 0,91 7 1 6,350 7i,977
o,75 7,513 7,188
0,5 7,675 7,459 2ri't 16,376 75,294,
.>
18,0 18, 16,701 15,835
9,0 1,26 8,188 7,647 1,5 77,02() 1 6,37 6
L 8,350 7,977 7 17,350 1 6,91 7
0,75 8,513 8,188 0,75 77,513 17 188
0,5 8,675 8,459 0,5 7i,()75 77,459

10,0 20,0 2,5 1 8,376 17,294

I, !'r 9,026 8,376 t
L,25 9,1 88 9,647
1 8,701 17,835
7,'D 1 9,026 18,376
1 1 0,000 9,350 8,917 20,000
9,188 1 1 9,350 1 8,91 7
0,75 9,513
9,675 9,459 0,7? 1 9,51 3 1 9,188
0.5
0,5 1 9,675 1 9,45 I
1 1,0 lr5 10,026 9,376 20,376 19,29 I
1 11 10,350 9,917 t 20,701 19,835
o,75 10,513 1 0,188 7,5 21,026 20,375
0,5 10,675 1 0,45 I 22,0
1
22 2 1,350 20,977
o,?5 27,513 21,1 88
12,0 1,76 10,863 10,1 06 0,5 21,675 27,4ós
7,5 11,026 10,376
7,25 1 1,1 88 lD,t 47 22,051 20,752 .t:',

1 1 1,350 1 0,91 7 22,701 21,83ó

0,75 1 1,513 11,188 211.0 1,5 24 23,026 22,376
1 1,459
.).) ôr a
0r5 11,675 1 23,350
0,7-Ð 23,51 3 23,1 s8
74,0 Ð 74, 72,70I 11,825
1r5 1r],026 72,376 26,0 2 23,707 22,835
7,25 13,188 72,()47 1,5 25, 24,026 23,37€t
1 13,350 72,517 1 24,350 23,cJ17
0,75 1 3,513 1 3,1 g8
0'5 1 3,675 1 3,459 26,0 t,5 26, 25,026 24,376

15,0 J 25,051 23,752

7r5 t4,02t) 1 3,376
2 25,70I 24,835
7 14,350 13,91 7 ,n
27,0 1,5 2(),026 25,376
I 26,350 25,977
q 0,75 26,513 26,188
1 6,0 14,707 13,935
1,5 ,15,026 74,376
1 15,350 14,917 , 26,707 25,835
o,75 15,513 15,188 28,0 1,5 27,026 26,376
6,5 15,675 15,459 1 27,350 26,917

438
 Anera V II I (coutinttare)

Dimensiuni nonrinalc Diâme- Dimcnsiuni nominalc

Ðiâme-
trul no- Pas
tlulno- Pas
minal minal P
âl filc-
P
D:il D, = d, D,: d, al file- D:tl D¡: d1 D¡: d.7

tului tulni
4rá 42,077 40,rzs
3,5 27,727 26,27r
4 42,402 40,(>70
28,051 26,752 41,762
45,0 43,051
30,0 2 30, 28,707 27,835 42,835
2 43,701
7,5 29,026 28,376
7,5 41,026 43,3'.16
1 29,350 28,977
1 44,350 43,977
0,75 29,513 29,188
iì 44,752 42,587
32,0 , 30,701 4 45,402 43,67O
7,6 31,02G 48,0 46,051 44,752
2 46,707 45,fì:J5
30,'127 1,5 47,026 46,37ò
3,5 4tit,SI7
J 31,051 1 47,350
t 31,707 46,752
3 48,051
33,0 7,5 32,021) 47,835
50,0 2 48,70r
1 :t2,350 49,026 48,37{ì
1,5
0,75 32,51 3
5 48,752 46,587
34,026 4 49,402 47,674
35,0 1,5 JJ
48,752
52,0 52,000 50,051
2 itO,701 49,835
4 33,402 31,670 1 51,026 50,376
,5
3 34,0õ1 32,752 1 51,350 50,917
36,0 2 34,701 33,835
1, D 35,02t 34,371\ 4 i,2,402 50,ô70
1 35,350 :t4,917 55,0 53,051 51,752
2 53,70r 52,835
'L,5 54,026 Ð.:r,.t / o
38,0 1,5 37,02ß .rD,.t / U
Ð'Ð 52,428 50,046
34,670 4 53,402 51,670
¿l 36,102
56,0 5 54,051 'a2,752
37,O57 35,'.?52
r,t.l,70l 53,835
39,0 37,701 30,83ã 2
37,386 1,5 55,026 54,37ô
1,5 38,026
37,977 1 55,350 54,977
1 38,3õ0

4 55,402 53,670
3 38,051 36,752 58,0 3 58, 56,051 54,752
40,0 2 38,701 37,83ã D 56,701 55,835
1,5 39,020 38,376 1 ,5 57,026 56,376

37,729 Ð, 5) 56,428 5il,046

4rlt 39,077
37,670 57,4O2 55,670
4 39,102 'L
58,051 56,752
42,0 J
q
t 40,051 38,7õ2 60,0
¡)
60,
58,701 57,835
40,707 39,835
1, 5 59,026 58,37i;
t,5 41,026 40,376
5e,350 58,91 7
1 41,350 40,c77 1

439
 Ancxa V II I. continunre)

Dimcnsiuni nominalc lloi",'"- IJinrcnsitrni nominalc

tIu P¿rs llÌrul no- Pas
minal P ll rninat
fll filc- D=d P
tulrri
Dr:d" Dt: dt ll rl fil:- D:rl D" -- d, Dt:d1
ll tului
59,402 57,670 78,0 t 78,000 iG,701 75,835
60,051 58,752
ú2,0 2 62,00 60,?01 5 9,835 6 70,1 03 711,505
1, l'¡ 61,02 6 60,370 4 77,402 75,670
(;
80,0 3 BO, 78,051 7(\,',752
60,1 03 57,505 2 78,i01 ?7,835
4 61,402 59,670
{i'1,0
1 ,5 79,026 78,370
0 û2,051 60,752 7 79,350 78,9 1 7
2 62,701 ti1,835
1,5 63,02ô 62,370 82,0 2 s2, 80,701 79,835
1 63,350 t2,977
4 62,402 60,670 t) 81,103 78,505
65,0 63,05 4 82,402 s0,670
1 67,',î52
2 63,701 ô2,835 8õ,0 85, 83,051 81,',l52
1,5 64,02$ 2 83,701 82,835
63,376
1 ,Ð 84,026 Òù,J / r)
G 64,1 03 61,505
4 65,402 63,670 t, 86,1 03 8 3,50á
(j8,0 68,000 66,051 6'1,752 4 87,402 85,070
2 66,701 65,835 90,0 J o 88,051 I 0,752
1.5 67,02() 66,37{i 2 88,701 tì7,83ã
1 67,350 66, $1 7 1 ,lt 89,026 88,376
û' 66,103 63,505 (ì 91,1 03 IJ8,505
4 87,402 65,67C) tl c2,402 90,670
7ft,0 70, 68,05 1 66,752 95,0 fì3,051 I 1,752
.)
68,701 67,835 2 93,701 $2,835
1,5 6 9,02 6 68,376 7, 94,026 93,37 6
t) 68,103 65,505
6 ç)6,103 93,50ir
'I 69.402 67,6i0 ,I
72,0 72, 70,05 68,752 c7,402 95,670
, 70,707
1
69,835
100,00 3 100,0 98,051 96,752
rJ7,8
1,n 77,026 2 08,701 3ir
70,376
1 71,350 1 5 99,026 98,37û
?0,977

4 72,402 70,$70 6 101,103 98,505

75,0 J ?3,051 'i7,752 4 102,402 1 00,ô70
2 73,701 ?2,83r-r 105,0 J 1 05, 1 03,051 701,752
1 ,5 74,02t) 73,376 1 03,701 r 02,83i¡
1 ,5 1 04,026 1 03,376
6 72,103 69,505
4 73,402 77,6?0 6 1 06,103 103,505
76,0 .i tJ, 74,051, 72,752 4 707,402 105,6?0
2 74,70r 73,835 1 10,0 J 77 1 08,051 lot,752
1, Ð 75,026 74,376 ) 1 08 ,701 107,835
7 75,350 711,917 1, 5 1 09,02 0 1 08,3?6

440
 tlttaxa I X

I)irr¡errsitu¡ilc în lrrnc!ic rlc ¡ras ulo l'ilclulrri rnetl'ic lìlN, îu rrlrrr

(lli:r¡¡lelle rlc l¿r I l:r:l(X) trrrrr¡

P4nfttuL filfrurut HffRtc flH

p
H -0.ffi603

p
u, -0.54/27
h,-46ß+4 p
d' - d-064952 p
ì d,=d-/0B25tp
dt-d-I22ffi/p
D-d
D¿'d,
D,=d,
r -014439 ¡s

Ði¿rrnctrclc IilctulLri Diatrretrclc filetuhli

['asrrì l ral Pasrrl 1nálli-
lilctrt- nìcâ Iiìctn- nrca Ii-
lui c\ tc nrcdirr i¡rtcrior lc tulLri Irri cx t0- mcdiu inlcrior lctu I tri
rior tI" d, IIt P rior d2 dr TT,
d d.
0,870 0,783 lc
I
5,07ó 5,,r59

l7
I

1,1 0,970 0,[J83 0,1 0s b, tr /ð 6,459

0.2 7,2 1,070 0,983 7,674' 7,159
t,4 1,270 1,1 83 0, ir 8,075 ,9,'15 9 0,27 |

1,ô 1,.170 1,383 10 9,67õ 9,.159

l.i) 1,670 1,583 l1 1 0.07õ 10,459

1,833 1,729 0.1 iìir 12 71,1r7 5 11,459
0,25
t.2 2,038 1, u:.ls 1t 1 3,G75 13,159
.) .)l ì ) 1')1
2 ,5 0,1 ti I 10 15,675 1 5,45!)
0.3ir ll 2,621 i8 77,ri7ó L7,45C

3,121 20 1 9,075 19,.t59

-1 JJU /J 3,.1õ9 22 21,(t75 21,459

4, ir "1,,175 3,9õ9 5,51 3 5,188

i) r.û75 .1,,1ã9 7 6,51 3 6,1 88

5,5 5.175 4,9õ9 S 7,1 88

+4't
 Anc¡a IX (cottlinuat'e)
Diamctrcle filctului Dianrctrclc filetulni lnâ Ili-
Pasul Pasul
Iilctr¡ filetu- Ii-
lui c:{to- nr etliu interior lui cxtc. rncdiu intcÌior' letu lu i
P ri ol d2 dr P rior d, ¿1 Hl
d .I

c 8,513 8,188 25 24,350 23.917

10 9,513 9,188 t'1 26,:150 25,rJ17

11 10,513 1 0,1 88 28 27.iJ50 2û,917

7',) 1 1,513 1 1, 188 30 29,350 23,01 7

0,75
t4 13,513 13, I 88 0,406 32,350 31,917

16 15,513 1 5,188 36 35,350 :11,91 7

18 77,513 17,1 88 39 38,350 :\7 ,917

20 19,513 1 9,1 88 42 11,350 40,s1?

22 21,513 21,188 4it 1.1,350 ,13,917 0,õ41

2,1 23,513 23,18r1

4(),917
48 47,350
')a 26,513 26,188
52 s1,350 50,91 7
-, 29,513 29,1tì8
ðt) 55,350 54,97i
32,51 3 32,1 88
60 59,350 58,91 7
ti 7,330 û,91 7
0 63.350 tt2,!17
$ 8,350 7.\)17
68 67,350 6 û,017
10 9,350 8.01 7
72 71,350 70,t|17
11 1 0,350 9.91 7
7() 75,350 7.t,0r 7
72 1 1,350 70,917
80 79,350 78,91 7
1.1 13,350 72,sl7
0,5 41 10 0,188 8,617
15 14,350 13,9t'j
1,25 72 1 1 .188 70,f)47 0,6i7
1ô 15,350 74,917
1.1 1 3.1 8u 12,647
77 1 û,350 15,917
72 1 1,026 i 0,:176
18 Ii,s-cÙ 16,917
- 1.1 13,026 1 2,376
_Ì!_ I 9,350 1 8,91 7

22 21,350 20,91 7 1Ir 1t,0lrl 13,37ti

,11 23,350 22,\t77 1(t 15,026 1.r,370

442
 iln¿¡;û 1X (cou[iutru r.c

P¿rsrrl
Diatrrclrclc {iìctului
| lnr,,t,-ll r,".,,1 | Diarnctrclc filetului I 1no,t,-
f i lcttu
CX tc-
lrnca fi-ll filetrr- | cKle' I I Imea fi.
| ìctrrlui ll lui I nrcrlirr I intclior I lctului
Itri
P rior
tI
rncrliu
d"
intcrior'
d,
l.,'ll "l'li"l
I
d" |', l"'
17 16,02{i 15,3itj 68 ()7,02() 66,376
18 1 7,02 t 16,3 7 û 70 69,026 08,376
tn 1 9,02ô 1 8,376 7t,o2$ 70,376

a 21 ,02 ô 20,37ß 7i '74,026 73,376

24 23,02ô 22,37t) 7t: 7õ,O2t) 7 4,37t
2-r 24,026 23,37t) 80 7g,o2t) 78,375
26 2õ,020 21,376 85 84,026 83,376

27 26,026 26,376 90 8 9,02 6 88,376

2i,02$ 20,37ô 95 94,02ô 93,376

30 2 9,026 28,376 100 90,026 98,376

31,026 30,376 10ír 704,02f) 1 03,376
32,026 31,376 110 1 09,026 108,376
1,5 0,812
.1í) s.1,026 JJ,J /t) 115 114,026 113,ri76
36 35,026 3.1,.376 120 1 1 9,026 1 18,376
1,ã 38 37,O2() 36,376 0,s 12 72-o 124,0',2{i 123,376
39 38,026 37,37r) 130 129,02ô 128,37ô
40 39,026 38,37t 135 134,020 1 33,370
42 41,02 6 40,376 1,r0 1 39,020 1 38,376
4l-r 4,1,02 ri .13,376 1,15 744,02ö 14Ír,376
48 47,026 46,376 150 14 9,02û 148,37rì
50 49,026 48,37ô 18 16,701 15,835
51,02 û 50,37r1 20 18,701 17,835
55 54,02t 53,37ô 22 20,701 1 9,835
56 55,026 54,37ß 2.1 22,701 21,835
25 ¿J 23,701 22,835 1,083
58 57,02t Ð u,.t / t)
,)1
25,701 24,835
60 5 9,02 0 58,376
2tì 26,701 25,835
62 01,02 6 60,376
30 28,?01 27,83ó
6.1 6:1.026 62,37t) 30,701 29,835
65 ô 1,026 63,376 aÐ 31,70r 30,835

443
 Anc¡¡a IX (continuare)

Prsril
I)iâmetrclc filctului Diarnctrcle filctrrlui
Pasul 1nãl{i-
Îiìctu-
cx tc.
lilcttr mea {i
lr¡i mcdiu i ntcri or lctului hri cxte- nrcdin in tcl' io r letului
P Iio¡' d2 ¿¡¡ Hl P rior d2 d, H,
d I)
36 3-1,701 33,83t) 90 88,701 87,835

39 37,701 36.81ì5 {iJ 03;701 92.83ir

40 38,701 37,835 i00 08.70 1 {r7,83í¡

.10,701 39,83ó 105 1 03,701 102,8:lã

.1.5 .r3,701 42,835 110 I 08,701 107,81];¡

6,701 ,1ã,83ir 1ln 112,83i

4 113.?0i

50 18,701 ,17,83õ 120 118,701 1 1 7.81ÌJ

:,,) 50,70 r 't 9,8 3 il 122,83J
12it 123,70t
,)
i)í) 53,70 1 52,83i; 1,083 130 1 28.70 I

Jti õ 1,701 53,835 735 133,701 132,ti:ì;j 1,rlE3

irtì i6,70 1 i¡ 5, tì 35 1.10 1 38,701

(ì() ;'-¡ii,701 J /,ò.1;) 1:15 143,701 1 .12,8:ì t

(ì2 6u,7r)l 50,835 150 14ti,701 1.l7,Elì¡-r

61 û2,70 I 61,8:Ì5 1 irJ 15:1,70 r 1ã2,Eliai

03,701 ri2,8 3 rr 1û0 1 irtì,70 1 1;7,33;

_05
,t-_ 66,70 I l,J, ò.ti) 16ã 1 63,701 r(i2.E:rJ

70 68,70 I tì 7, tÌ 3;-; 770 1 û8,70 i r 07,8ljj

i2 7 0.i 0r 09,835 1tó 173,701

1i) 7:3,707 72,8 35 130 17[.j,701 177,8:tó

7.1,7t)1 ?.t.ò,JJ lllir 18:j.70 r 182,,S1ìi

76,701. /;).ò.);) r90 r 8[ì,701 187,E115

30 7u,701 77,83t 1$5 1 03.701 1 92,8 3ó

[ì2 ,s0,70 t 79,U3ir 200 1(]tÌ,701 197,S:15

ùJ ¡i i1,701 82.8:i; :Jr) 2lJ,()51 2(ì.752

4tI4
 lr¡c¡ø /X (continuarc)
.l)i¿Ùlrctlclc filctului D¡¿ìllrc Ir'clc file tului
Pasul lrrál fi- -Pasul I t.ot1,.
liletu- fi- Iilctrr. lrnca ll-
Iui c\ [o- nrediu irttcrior' letultri Iui extc- nr ctl i rr i ntcrio r I lctului
P tiof d" d, IIt P rior d2 I'',
(I d '1
I

.).) 31,0õ1 to tr,.) 'Jc 03,051 97,752

36 34,051 32,?52 t* 98,051 s6,752

_
30 37,0i¡1 35,'t52 105 103,051 701,712

40 38,0ó 1 36,752 110 1 08,05 1 706,752

42 4 0,051 33,752 115 11:1,051 117,752

45 43,051 41,ì52 120 1 18,051 776,752

48 46,051 44,752 725 123,0á1 721,752

50 48,05i 4t),752 130 1 28,0õ1 72ti),752

52 50,01'¡1 48,752 135 1 33,051 737,752

53,051 5 1,752 740 r 38,051 1 30,752

56 54,051 745 143,051 I'17,752

3 58 5 6,051 54,152 1,lr2,I J 150 1 48,051 746,752 7.624

60 58,051 5(),752 155 1 53,051 751,752

6'2 60,051 58,752 1û0 1 58,05 1 [ð6,752

ß4 62,051 00,752
165 1 63,05 1 767,?52
65 63,0o1 6t,i52
770 1 û8,05 1 7()(),752
OB rit,051 ()4,?5'2

70 û8,051 {ì6,752
17'Ð 1 73,051 777,752

70,051 UÒ, / JJ 180 1 78,051 711),7 52

75 73,051 7I,i52 18ã 18r,752

1 83,05 1

76 7.1,051 72,7-c2
190 1 88,05 1 186,752
80 78.051 76,752
105 1 93,051 1.Ð1,752
ùJ 83,051 81.?52

90 88,05 1 ti6,752 200 198.Oir 1 1 9û,7ó2

445
 _.1 n¿f o
^
Diamellele ¡ro¡ninale çi paçii tileteior metrice iS0 penirrt
produsetc de ìIASE PLASTICE' În ¡nnt

ll<

fiþl nte+or
{
\ \IJ
a
ftld eilernr
V p
T
Axo fi/elulut

Diametrul nominal Pasul P

Fin
$iml $ilul Çirul
2 *." *,r, b 2 1,5 1,25 0,75 0,5 0,35 0,25 0,2
| I

012
1 O,2'o
0,2
7,7 0,25
0,2
7,2 û,25
0,2
1,4 0,3
0,2
1,6 0,35
0,2
1,8 0,35
2 o,4 0,25
ÐÐ 0,45 0,25
 Aneæa X (continuare)
Diarnetrul nominal Pasul P
Fin
$irul Çirul Çirul Nol'-
1 2 3 l\Ia re ¡rral
6 4 3 2 1,5 7,?5 7 0,2
|',"|0,5|,,,,|,,,,
2,5 0,45 0,35
J 0,8 0,5 0,35
J,Ð 0r6 0,35
.1
1 o,7 0,5
'1,Ð 0,75 0,5
ã 1,õ 0,8 o,5
5,5 0,5
6 1r5 1 0,75
- 7 0,75
I I'o 1,25 1 0,75
I 1,25 I 0,75
10 1,5 1,25 1 0,75
11 1,5 1 0,75
12 7,75 7r5 1,2-d I
1.1 2 1,5 1
15 1,5 1
16 2 1,5 1
17 1,5 1
18 Ira 2 7,5 1
20 2,5 2 1'5 1
22 2,5 2 115 1
24 2 1,5 1
2:c t 1r5 I
ll¡ 1,5
,1 t 1,5 1
2 1,5 1
30 J,O (3) t t,5 7
32 2 7,5
JJ J,C (3) 2 7,5
rÞ 36 4 2 l,Ð
'è oô 1,5
rÞ Atrcra X (continuarc)
iÈ
oc
Diametrul nominal Pasrrl P
1¡in
$inrl Çirul $irul Nor-
1
trIarc rna I
6 7,25 0,75 0.5 0,35 0,25 0,2

39 4 J 2 ,5
40 ð ,5
42 4,5 1 2
45 4,5 4 ¿ ,5
48 5 4 2 ,5
50 J 2 ,i)
52 5 .l 2 ,5
55 .1 2 ,5
5ô 5,5 I 2 ,5
Jò .t 3 2 .5
C)0 5.5 .1 2 .5
62 4 J 2 ,5
{14 ô 4 ¡) 2 ,5
65 4 .l 2 ,5
t)ò (i 4 2 ,5
7tJ û 4 3 2 ,5
,') û 4 3 2 ,5
7'J 4 3 2 ,5
7{ì 6 4 il 2 5
78 2
¡ì0 (; 4 3 2 1,5
S2 2
85 (; 4 3 2
90 ô .t 3 2
95 tÌ .l 2
100 6 4 2
IUJ 6 4 ì) 2
110 û 4. 2
115 {ì 4 2
12(l Íi 4 e 2
@ âneoo X.I
I

c Profilul çi dimerrsiunÍle filetr¡ìui metric conic, În mm

Þ

p PRO.ILUL flLITUruI H -0.86603p

fi/el nlernr(ptullo)
H, -0.59127p
5
gq
Þ -_1,
d,=d-)H
't
ç
É
d,*d-2H,

\I Ëi
ftþt extertor (su¡ub)
a ç) Conotote / 16 Axo pteset

ft/e/u/ se tote ¡xrpend/culol pe 0r0 presel

Posul fi/etului Ê m05o0n porclel w 0x0 plere/

0ll'lfYstul'ltE f/lfTULU/ . nn
x

ltle/ tt¡tettu¡
(t trtttr¡ )

rt/el exlenot
(wrub)
te
_5 \
a_ ¡
ll
Axo pteser
 Aneæa XI
Ðlametrele filetrrlul Lunglmea mlnlmã Distanta de la fala frontalã
ln planul de mãsurare Pasul lnälttmea utiìã a filetului la planul dc mäsurare
Slmbolul filetulul filelul rri
file tr¡'lui d1
extcrio¡ mcriiu intcrior dr\
1 D:d D;:d D p H1 rlc¡fmal scurt norlnâl scurt
1:tI,
IiM 6 6 5,350 4,977
0.541 5,5 4,S 2,5 2 1.2
I{II 8 >< 1 8 7,350 6,91 7
IiM 10x 1 10 9,350 8,91 7
iKM 12x1) 72 11 ,350 10,917
l{¡'I 12 x 1.5 11,026 1 û,37 6
Ktrf 14 1.5
x 1 3,026 \2,376
I{trlt 16 x 1,5 1t) 15,026 74-376
.) Tl
KM 18 x 1,5 18 77,026 16,376 8,5 7,5 .i,Ð
KI,I 20 X 1,5 20 1 9,026 I 8,376
K\,I 22 x 1.5 22 27,026 20,376
KM 24 x 1,5 24 23,026 22.376
KIf 26 x 1.5 26 2ó,026 2,+,376
KtrI 30 x 1,5 30 29,026 28,376 7,5 0,812
KM 36 x 1,5 .J tl 35,026 34,376
ItM 38 x 1,5 37,026 ,f u,¿ / o
10,5 a 4,í, .J. I 2.5
I{N{ 42x1,5 41,026 40,376
KM 45 x 1,5 ,15 4+,A26 43,3'i6
Iitf 48 x 1,5 ,i8 4i,026 46,376
Ktr{ 52 x 1,5 5i.02ti 50,376
KX,f 27 i)
Kì,I 30 x 2 30 28,i01 27,835 12 10 5 4,5 2,8
KI,I 33 X 2 31,701 30,835
I(l,I 36
x2 11.t,701
Ii\f 39
x2 39 37,701 36,835 2 1,08 3
IiI{ 42 x 2 42 40.701 3 9,835
Kn.I 45 x 2 .15 ,'{3.701 42,835
IiX,i 48 x 2 48 46.7C1 45,835 71,i 6 4,tì
KM52X2 52 r;A,iA1 49,835
KlvI 56 x 2 56 54.701. 53,835
l{M û0x 2 ô0 58,701 57,835
OBSERVAITI:
înçurubâ¡eâ cu mlna, planul de lnçurubare âl filetului exterior (çurub) se suprapune cu planul de mãsurare al
- La
fil¿tului lnterior (piuiifá).
*- I*:çirea (ø) fiìetului, conforrn tabelel 3,23.
 -A-neæa XII
I'rofilun çi rlimensiunile lilet¡rlrri couic în toti {BRI{i{ìS)
PROFILUL FILIruLUI,

H ^tßffi3 p
H, -0.8 p
d¿ - d'llt
d, -d-2H,

rtþt externr
\
!
\-I (5urub)
a cd Con¡citsle l' 16

ftleltt/ se loß /J¿¡þe¡,C'n/c¡ ¡æ oxl Peær

ftlet"lit se noslctò pomlel cu 0xÜ
ptP9l
Pos,tl

Dl14f-NStUNILE flLITULUt , nm
I x

f¡le! tnten:tt
( pru,tta)

filet eiltror
(
Íu¡ub)

t\
Ctl
 An¿æa XII (continuare)
C¡
w Distanta de la fala
I)ianrcLrcle filctului ln pìiurrtl Lungintca millilrlit lrontalã la planttl
de nrasnt'arc P¿.sul Nr'. dc I nll linrca utilil a filetului de másürarc
filctul ui paTi llc lile tulni
Sirrt bolrtI iol
Iilctr¡lrti in a
cxtcr i or nlcr'l iu tcrior

Dt:d¿ D p JI E, norlrtal scur I nornral scurt

D:tI 7-:rI ,

0,941 ,1 0,75íi G,5 ;). ti 4.0ô I

Ilr !/1ô" 7,8 95 7,142 6,38I

9,519 8,766 0,941 0,753 7,0 5,8 4,572 3,160

Ilr'1/3" 70,272

1 1,31.f 7,417 7,729 9,5 ôrô 5,080 4,3i,1

Rr 1 ,1" 73,572 72,443

10,5 9,1 6,096 .1,68 4

I ìr :li iì" 17.055 15. (]2 t 74,797 1,.111 18 7,729

18,321 1,S1 r 74 1,451 13,5 71,7 8,128 6,31.1

Tlt 112" 7 -q,i72

r,451 14,0 1t t 8,611

Ilt 314" 26,568 25,717 23,060 1,81.1 14

2,209 lTrl 1,7ß7 77,ó 15,5 10,100 7,9ã0

Bt' 1" 31,461 20, ô94 2

t tno trrl 7,767 18,0 10 1 0,6 6E E,.{5E

llr LLIE" 4 1,985 40,218 38,451 2

, ,ôq 1,7$7 18,5 1lr,Ð 1 0, ût8 8,,15s

Itr lrl z" .13,05,r 4(),287 5,1,520 1111 2

ltrl 7,767 19,0 17g rlt?7 4 9,86ã

Br 2" 60,092 58,325 56,558 2,209 2
 i
I
.l Anexa XIII
I
I
Ðimensiunile filetuìui penfru fevi lãrã efançare, în mm
:
;:

I
:]

Dianrctrcle lilctr¡lui
Nnmä- Raza de
P¿rsul lul dc lnirltimca r'âcoIdâr€
Sir¡Ìlol rtl cxtelior' t1 lcd irt irì [criol filclulu i pcsi Iilelr¡lui
d:D d z:D¡ dt:Dt p 25,4 nlnl II T

G 1lla g,?28 9,7,17 8,566 0,907 0,59 1 0,72

(ì tt/4 73,757 12,301 77,445 1,337 19 O,Bõ6 0,1B
G 3tla 1 6,662 l:Ì.èí(,tr 14,950 1,337 19 0,856 0,18
(ì 7ll2 20,95-c 1(r ro.ì 1 8,631 1,814 74 1,7ri2 o,25
(G u/tu) 22,971 21,7 49 20,587 1,814 74 1,1 62 O,25
31
G l4 2t3,,¡41 25,07$ 24,777 1,814 74 7,162 0,25
(o '1") 30,201 29,039 27,877 1,814 74 7,762 O,25
(i 1 33,249 :J1,770 30,291 2,309 11 7,479 0,32
((ì i t/t) 37,80 36,41 8 34,939 2,309 11 7,47Ð 0,32
(i 1 tlt 41,910 40,43L 38,952 2,309 77 7,47ç) 0,32
(ì 1r t, 47,803
-c3,7,1$
46,324 44,845 2,309 11 7,479 0,32
(G 7
"lo) 52,267 50,788 2,309 1.7 7,479 0,32
(ì 2 5 9,614 58,1 35 56,656 2,300 11 1,479 0,32
(G 2 6-Ð,710 64,231 62,752 2,309 11 7,479 0,32
,)I 'l o)
{i t, ?5,1 84 /J,ruC 72,226 2,309 11 r,479 0,3?
(G 2 81.534 80,055 78,576 2,309 11 7,479 0,32
(l "ln)
:i 87,881 86,405 84,926 2,309 11 7,479 0,32
(; 100,3It0 98,s51 9',1,372 2,309 11 7,479 o,32
(; 4 1 13,030 111,t-r51 7r0,027 2,309 L1 r,479 0,32
(G 4 'lr) 725,730 724,257 1 )' 1a') 2,309 11 7,475 0,32
{ì 5 1 38,430 1 36,95 1 735,172 2,009 11 7,479 0,32
( (ì lt t lr) 151.130 1 49,6ã 1 148,772 2,309 11 7,479 o,32
(; ti 16:J,B 30 1 62,351 1 60,872 2,309 11 1,479 o,32

453
 -'îË
,:r'ù

tri
ìj::i
,,:t:i
rrl
')l
Attetn XIV ,a1
.:.
Di¿rmetrelo çi paçii lilototor trape.zcidale rlo uz general
cu r¡n girgül lncepuÉ :"¡
,.¡:

,:i
l'irsul Diarnctrul cx tcriol P¿rs ul
Ðlametrul cxtct ior t) d p
d

ltol. gintl rul çirrrl nof-

glrul sir rt ¡irul nIlìt Iin Si tnârc rnal f.in
1 '2 c nral 2

'12
1,5 90 20 5
_8 g5 72 5 :a'
10 2 ri.

100 20 12 5
t2 3

, 110 20 1') 5

4 2 120 24 16 :
16
4 2 130 2-1 1íì t1

4 2 140 2,1 16 6
20
5 2 1ó0 24 ,tu 6

'24 5 2 1ß0 2'r I lr B

.),1
26 l) 2 770 16
:_:
5 2 1,S0 JZ 20

30 ô 3 190 20 I
?Ð 6 200 20 IU
.)
il 210 il ltj
0 3 2t0 20 10

s 3 240 .t 0 ,.7 12
.)Ò

40 (ì 1.)
250 40 2.+
42 40 24 12
2riO
41 8 3
280 40 2it f¿
'10 I
40 12
48 I 3 :ì00
320 .{iJ 12
50 8
52 I 3 fj 12
¡l
_i1L .1

3rl0 4B 12
'12 8 J
ût)
380 4S 12
({i2) 1ô t0 ,1

400 48 1Z
65 16 10 ,L

70 Iti 10 420 16

?5 1t) 10 440 1ii

'l
( 7B) 1ô 1û 4 4flO 1ô
80 16 10 4 480 tlJ

i:ì5 20 72 J 500 16

454
 Attaaa Xll/ (c

Ðiametrul ct terior' Past¡ì Diarrctrrrl extcrior Pasul

d. d p

rrlttl ¡irul :¡i rul no f- çirtt ¡inrl çinrl fin

Ilfìf(l lll rl fin 1 2 nlare

520 20 680 20
5..ti) 20 600 24
5riO ,ar ü2t) 620 24 24
040 24
a.

Anex.a XV
Iii¡¡lr:rsiultilo filetr¡lui lrnpezoidal normalr în lnlll
H-t866p
h = 05 p
h,= 05 p, o
dr=d -05 p
d,=d-2h,
D=d,2o
D¿=d¿
Dt=d - p
'b

d:otionetrul notntno/ : dnmelrul extertlr 0/ ftletu/ut ( /o surub)

I)ialrrctnrl [ilctÙlui I

piuli f ii I niLl lir llet

Fasui - JocLtl-, Râzs
nrcdirr Iilc IL¡ lLti
ín tu io¡
p tl I¡, D, i /rt f
^:
2 5,5 7 8, ír (t 1,25 0,50 0,25

i0 6,5 8,5 10,5 7

1'2 8,5 10,5 7',¿,5 I 1,1-Ð 0, á0 0,25
1.1 10,5 72,5 1 4.5 17

16 11,ú 14 16,5 72
1lì r,i,D lû 18,5 1-t 'r ') -, 0,50 a,25
i ir. I; 1fì 20,c 16

458
 Aneæa XV (continuare)
Diametlele filetului
gur rrb piulifú
Pasul Jocul fl:rza
nrcrliu
cx tcriol in tcrior cxtelior intelior
p ¡1 d.r d,:D, D Dr l¡t 2a r
t, 1ô 19,5 t7
24 1B 27,5 25 19 T 0,2ã
26 20 23,5 ,'1 21.
2B
.)t 25,5 to 23
:t0 31 24
25 29 26
.)1 .)p
34
6 36 oo 30 0,25
JÒ 31 JC 39
,).
40 A1

42 .1:) 39 43 J()

44 35 40 45 JU a,

46 42 41 t::

48 39 44 49 40
8 50 47 46 5I ,t2 1 0,25
52 43 48 53 41
46 5û 47 'ì,

60 56 61 DZ

(62) 51 57 o.J
65 54 ô0 6û 55
10 70 59 65 7l 60 1 0,25
?5 64 70 76 65
(78) 67 7g 68
80 69 75 81 70
85 7g 8t
00 8-1 91
95 82 89 96 83 1 0,25
100 94 101 88
110 97 10!1 111 08
120 702 172 722 10.1
130 112 722 132 774
16 140 122 742 721 2 0,50
150 732 742 752 13,1
160 742 152 102 144
170 752 162 172 154
1BÛ 158 r70 182 160
190 168 180 192 770
20 200 1?8 190 202 180 2 0,50
270 188 200 21') 190
')tn 198 2t0 222 200
240 214 ')Da 242 216
250 224 238 226

456
 Anexa XV (continuare)
Diamctrul filetului
ttlrub piulifir lnirl f irnca
F¡srrì Jocrtl Raza )
nrctliu Iilc tuìui
er tcIioì' interior cx Lcrior in tcrior
p d d1 dr:D t D Dr l¡¡ 2d

260 234 248 253 23t 13 , 0,50

280 254 268 282 256
300 274 288 302 276

Anc¡ct XVI
tr)imcnsiunilc lilelului tra¡tezoidal cu pâs liìr, ln rnln
I)iâInelrelc filctuhri
¡ru ub piuli tir I rt irl fi rrrcn
IrîslrÌ tilctr¡lui
.Jocul IJ.aza
mediu
exterií)r interior cx tclioÏ Íntcrior
p al dr d,:D r\l D Dr 1t 2a

1,5 I 6,2 8,3 6,5 0,9 0,30 o,75

10 7,5 I 10,5 8
ll 9,ã 11 72,5 10
14 1r,5 13 74,5 72
16 13,5 15 16,5 14
18 15,5 77 18,5 -t t)
2,J 17,5 19 20,5 tò r,25 0,50 0,26
1 9,5 27 22,5 20
24 21,5 24,5 22
o* 23,5 2r,) 26,5 2,\
28 25,'o 28,5 26

30 26,5 28,6 30,5 27

28,5 30,5 32,5 1Q
34 30,ir 32,5 34,5 31
'.12,5 34,r,) 36,5
Jù 34,5 ¡Jb,Ð 3tì,t"r 35
4û 3ô,5 38,5 40,5 1.,i5 0,50 0,2:a
A' 38,5 40,5 42,5 :19
J 44 40,5 42,:Ð 44,'r ,11
4E 42,5 41,5 ¡lu,c 4ll
1lo 44,6 46,5 ,18,5 45
50 46,5 48,5 50,5 47
52 48,5 50,5 62,5 49
51,5 Ð-r,i) 55,5
û0 56,5 58,5 60,5 57

457
 Anea:a XY I (continttare¡
Diaurctt'ele f ile lulu i
pinli lir
Fasul tu r ul) 1náljim,lt .l ocul Raza
rlcdiu filotuÌui
cxtcl'ior interior cxtcrior intcrior
p tl ú¿r tI r: D, D I)l It, 2a

(62) í'.i,t) 60 62,5 58

G5 60,5 $3 0ö,5 51
?0 65,5 68 i0,5 66 2,2i 0,5{l t,25
4 ii 70,i 75,5 tl
(?8) 7 ?',it 7(t 7 lJ, ir 7.[
80 i-c,5 7[Ì 80, ir

85 79 82,5 Ò() 8U
90 B1 91 tl ¡.r

fi o; 3{} 92,5 96 90 I
100 94 97,ít 101 95
110 10r 107 ,{: 111 10ó

120 113 711 1',)t 114

¿.) 127 131 12,1 3,ã{J 1 0,:¿5
6 1 i:ì0 L

140 I .).' 1'37 1 .11 1 lJ-1

150 143 7.17 151 t -t.r

1ß0 15l 156 161 152

770 1{ìt L 6(ì 77r 162
B 180 17 t 170 tEi 1'!2 4,5Ð I {J,: ã
1()0 181 1fJ 6 191 182

?{i0 189 19ir 201 1S0

t.0 270 1t)9 20á 2tl
¡).)
2C0 5, i; rj 2 0.?5
22r) 20\) f ¿ t\J

2-t0 t.)1 234 2, LL

250 2'1,r 2ðI z:, i)

20t) 2,17 25.1 261 2,{8
280 2$7 281 ZUò
300 294 301 lòÒ
{.) 31.1 303 0,é0 1 û,25
ii20 307
3,10 3,11
3ß0 :l18
380 307 IJ[J 1

400 394 401 iiò¿i

42ù 402 412 422 404

41ù 44',2 42.1
452 -10,¿ 4,14 a t 0,ã0
L{i 4û0 442
480 4ri2 472 482 464
500 482 4ti2 502 ¡.64
-D2',2 600
520 4!8 510
540 ã18 530 542 520
5û0 CJð 550 õ62 540 rl. 0,õû
20
580 558 6?0 582 560

é58
 ,A¡¡eor¿ XI'I (continuãre)
Diametrelc filetului
piulilir 1nállirnca .Iocul Râza
çurub
Pasul filc Iul n i
mediu
cx [erior lnterlor cxtcrior in tcr ior
D, D D1 Q7 2h r
p d d, tI
":
6û0 574 588 602 576
622 596 2 0,50
2'l 62Ð 504 608
640 61 4 629 ß42 01û

t\neut XV II
tr)lmensiunile lilelului cu pfr g nìiìre, ln mlll
I)iametrele liletuìlti
pinli [á lnirl tinrcr Jocuì Raza
Pas rtl ¡rtrrtb Iiìctrrltri
mctliu
il tcr ior cr tcrior interior
p d, tlr:D" D D, l, 2d f

.l) 13 74
ö
,.t l
lÐ 2ù 16 4,50 1 0,25
1A 7i 22 27 18
.)a 2A
¿ú 1f) 24
30 1û 25 í11 20
2L JJ 22
.).1
;t,I 29 35
JI, 25 31 .t/ zo 5,50 1 o,zYt
10 .)t
:18
la 39 33
¡G 35 ,t1 30
4A 2.)
42 31 4:t

31 38 ^lJ ðz
46 JJ 40 34
35 42 49 .Jtl
48
lÐ 5{) 3'.1 44 51 J() t,50 1 0,2ti
K' 48 53 .i0
-?9
55 'a¿ 49 co 43
60 54 61 '18

I (ô2) Ã,1 54 64 46
65 A- 57 tr1 40
KD n, :r.l I t or50
I 16 70 62
67 77 5¡9
I
76
(?rì) 60 70 80
1

80 s2 64

I E5 63 75 65
$2 70 11 0,@
20 90 6S BO
I

I
s5 73 B5 97 i5

459
i

l
l

i
 Anexa XY II (continuare,
I)iar¡ ctrcle filctului

Pasul çnmb piul itrå 1n:'ù{intca Jocul Razr

mcrliu lilctului
cx tcliol ntcÌ toI cx tcr ior in tcrior
p d d d" D2 D D1 Ì,t 2a.

100 /Ò 90 102 80
110 100 712 90
120 94 108 722 0ô
130 101 118 132 106
24 740 1.14 128 742 1 1rj 13 o 0,50
::l

1õ0 72,1 152 12t t::

160 134 148 16'¿ 136
170 144 158 772 146 ':
180 1 ,16 1G4 182 148
190 15 rj 774 192 158
.':-.

200 1rl6 184 202 168 1i t 0,50

270 776 19,tr 212 178
220 186 104 222 188
240 198 220 r t.) 200 .a
40 250 208 230 252 210 27 Ð 0,50
260 218 240 2$2 220
280 ¿.)ò 260 240 :

300 ¿JÒ 280 302 260

:120 2'.10 29t) et9 ,a.)
340 290 316 '342 292 :.

360 310 3t2 2c 2 0,50 .tì

380 330 .t ¡) () 382 tr

400 :t50 37 (¡ 402 ìl.\

..:
.:l
ri
t

'l
Aneæa XYIII .,1
,rl
Diametlele çi paçii Iilotclor' lerrìstrãu, îrr nrr¡r :,..1

.!
Diametrul cxtcrior Pasul Diametrul cxtcrior ..i
Pasul rl
(l p d .rj
a.t,
:1
giml 1 çirul 2 Sirul 3 ,no." l,,o.r.,rot I fi,r I çilul 1 ormal fin ':,'1
:'¡
r.¡
10 2 18 t
12 2 20 2
14 2 22 8 5 2
16 24 B 5 2

460
 Anera XIt III (continuare)

Diamctrul extcrior Pasul Diarlctrul cxtcrior I)rsu I

d p d J)

çirul 1 çinrl 2 çirul3 Iìlât c nol nlaì fin rul I ;irul 2 çirul 3 rn,.r" Inur,,t,,l I
fin

2t 5 1i0 2.1 1ß 6

28 8 2 110 2l 16 6

30 l0 6 3 1õ0 2,1 16 6

aì 10 0 3 1Ê0 16 8

10 3 170 2'I IU

3ô 10 6 3 1 tì0 'ì) 20 8

10 6 3 100 :t2 20
,¡.)
40 10 G 3 200 20 10

42 10 210 a0 20 10

44 12 I 3 220 at 20 10

4G 72 J 2ir0 40 24 72

4fì T2 3 280 40 24 12

50 '12 8 3 :ì00 40 t/ 72

72 8 3 :i20 48 72

5í) 12 tì 3 3ß0 48 72

60 72 8 3 3E0 4B 72

ô5 1{j 10 I .100 72

70 1ô 10 4 420 It)
'1i 1tì 10 4 420 16

B0 10 1. 0 ,L 450 1lJ

8ir 20 L',2 5 480 16

90 20 12 5 500 16

9ã 20 12 5 520 20

1,00 20 12 Ð 560 20

1X0 20 12 c 580 20

¿lJ DI 10 6 600 24

401
 Aneta XIX

Ui¡nursiuuitt filefr¡lui ie¡irsfti¡tl''r¡ormal, Itt r,rtnt

H:/5578 P
h-0.75 p
h, -0.86t77 p
i -44/89 p
{ r -0/2127p
d'-/-075p
d, - o'-2h,
D-d
Dr- d,
D,-d-2h

d -dn,æl¡u/ ncmtnc/ - rlit'¡;tl:tl exleÌo¡ ci fr/eluiui

Ðia¡rr c Lnrl iilc ttrlt¡i 1nãl I i-

pirrli lir nrcr dc
P;rsuI ¡urrt ì; lnirl linrc:l lucLu ¿¡ Iìaza
nrcclirr ïi Iotului profi-
cxtcrior in tclior cx tcri ol' i tr Ir:riot' lului
P d dr tl":P" D D, lt It

2',) 1 8.250 22 14,5

1 5,322 20,2õ0 2,1 1 {]'.5

5 '1,1139
3,75 0,621
26 22.250 It) 18,5
28 19,322 2,1,2o0 * 20,5
30 1 9,586 25,500 - 2T

21,586 27,500 -
:i4 23,586 29,500 34 zf,
6
j,207 4,5 0,746
J{t 25,53û 31,500 JI, ').,"

3E 27,586 33,500 38 2\)

40 29,58 6 ii5,500 40 31 :]
.:

37,500 42 e.ì
42 31,580
'I
44 lì0,11 6 38,000 4'l :J2

,tb 32,11 6 40,000 46 34

ð
,$_
50
34,116
36J16
,000
4.1,000
48
50
36
3B 6,942 o 0,9s4

&62
ìF--
:a.l
:,9

Aneta XIX (continuare)

Diâmetrul filetului 1näl!1-

lnca rlc
piuli f it lnállimca Irtcru a Rez-a
Fasul
çurub iilctuln i pr oI i-
rncdiu lulrri
exteri or' in telior cxtcl ior intcrior
tl":D D Dr h, /r
p d {ìt
"

52 38,1 1 6 1ô,00t, ó'¿ 40

.13
ã5 .11,11 ü 49,000 l-r ír

CÌ0 1ltl, I r i) 5.1,000 û{) 'IÒ

47,ô 57, ó00 ûir ir l)

65 t,1

70 ó2,ü l.l 62,5(\Õ ?0 irá

10 B,$78 ?.5 1,2.13
{ií)
75 57.ß I t 67,ã00
--J!--
8{l r12.01,1 7'2,i¡jj _9lt_. 65

_._ El---
85 6 1.17 i 7 û.000 t)/

90 (l$. i 7.1 :ì i.0{i{,

- ':
9at 71,i7,1 I e),000
-.99--
9ö I 1,49t
1.0, { 13
12
100 'i9.11L 01,c0û :! ù0

1i0 101.000 110

120 i, r 'ì'ì'] I û8,000 ] it) 9{i

130 1 1-c,0!)r) 1 ll0

140 112,2:\") i 1ì3.Ùi)1) I lt./

13,884 It 1,$rjlì
16
l5 [j ii)"'i) l:{8.()r)r) 1;¡0 tio

1 riO 1¡r3,ûÛi.i I í;{) 13û

170 i,i2.::ì2 1itij,00t) fir) t..tG

L i:t0 1l;,')9() 16;),00íl l¿ù 1I¡0

i90 1r{},19t 1',l5,C00 r.90 130

1 !ì-. r)í\rì 35,C00 2tJO I /(' ri,iJiS t¡ 2, {85

20 2û0 1

21t.) i 75,:29û 195,000 210 180

22{) 1 E;,2t0 2C5,0i)û 220 100

.lt.t
:ìã0 20Íi,ti l8 232,000 2óC
2û,S2û 1Õ t oùl
2'L 280 233,3 t8 2ô2,0û0 280 2-ix

30c 25S,3 t8 2u2,000 3ù{) 264

4ô8
 Ancr,a XX

I)irncnsir¡nilc lilelr¡lui fcrlist¡ñu clì p¿ìs .f¡¡r, i¡r mrn

Diamc trclc filc tuìui
1nålfr
srr r ub piuli{ä l¡ca dc
P¿rsul l nirì Iirrrca Iucnt n Iì¿rza
mcrliu filc Iului profi-
cx [crior in Icrior cx Icrior irì tcrior lnlui
n tI (1, rl r-- I) , D D, h It ,'
:li
10 rì,528 8,500 10
t2 8,528 1 0,5 00 72 I
7,\ 10, 74 1l
1ô 12,528 1 4,500 1t, 13
I 14,528 1 6,500 1,9 15 7,736 1,5 0,249 ì
2
20 18J00 i¿0 T/
')') 8,528
:1 1u,500 22 10
').t 2A,528 22,500 24 2l
2ô 22,a)23 24,500 fl) 2'.J

28 24,1¡28 26,500 trÒ 25

3ù 2.t,7t4 '27 ,ì 50 30 2ir,5
'32 26.794 2 0,7t]0 ¿/,c
3.1 28,794 3 r,750 34 29,5
.J t, 30,7 Ð.1 ðJ, /ùU .J t) :ì I ,5

3'2,1s4 rìõ,?50 3ti J t,c

40 :J4,79'I 37,750 40 35,5
3 2,003 2,25 0,373
42 3íi,79.1 ll9,750 42
4,1 38,794 41,750 4'l_ .ìo (
___
4û 40,79,1 43,t50 4rr, 41 ,6

48 42,7i4 45,750 48 43,i:t

50 41,794 47,750 _50(t 45,5

f,J 4ß,794 49,750 .]7,5
55 49,794 52,750 55 50,5
C'0 54,794 57,750 60 55,5
65 53,05S 6?,000 OJ 59
io 63,053 67,000 ?0 G4 ,
4 75 68,058 ?2,A00 69 ,7,¿I t I 3 0,497
sl (ì 73,058 77,000 80 7'I
8i¡ 76,322 81,250 85 77,5
g(.) 81,322 86,250 90 82,5

464
 Anexa XX (cotttintrare)
Dianlctlclc filciulni I nirlf i-
pirtli-tit mca de
sunrb 1nálfirncn lucLu a R¿rza
Pasul filctnlui Þr oIi-
nrcditt lrrlrri
ex t cli or in tclior cx tcr ior intorior'
D D, ,l¿, h r
p d dr t! r:D "

05 86,322 91,250 9ir 87,5 4,339 ô1tJ 0,62 1

5
100 Ð1,322 9ô,250 100 92,5

110 701,322 100,250 110 1 02,5

120 1 09,õ86 1 15,500 120 111

130 r 10,586 1 25,500 130 121 0,7 4e.

5,207
29,586 35,500 1,'10 131
140 1 1

150 139,586 1 45,500 150 141

160 146,11ô 1.5,tr,000 160 14tÌ

170 150,116 1ri4,000 7',10 15ti

6,942 6 0,9 9,I
8
180 106,110 1 74,000 180 108

190 176,1 1 6 184,000 190

200 132,6.14 1 92,500 200 185

10
210 1 92,644 202,5ù0 270 195 Ò,u/Ò 7,5 7,243
2:¿0 202,644 212,500 220 205
2.11,000 250 o 't')
250 225,774
280 259,1.7 4 27 1,000 280 262
300 279,774 291,000 300 282
72 10,415 I 1 ,'191
320 29s,77 4 1111,000 320 1102
.).! o
_
351,000 :le)0
360 339,174 -;-.,
380 359,174 371,000 380 i)(,i

400 379,77 4 391,000 400 38il

420 392,232 408,000 420 396

450 422,232 438,000 450 1+ llr

1 3,884 72 1,S88
16 480 452,232 463,000 480 456
500 472,232 488,000 500 476

520 485,290 505,000 520 490

545,C00 560 530 1ir 2,48i>
20 560 525,250
580 545,290 565,000 580 500
000 Ðb4t 20,82G 18 t oat
24 ô00 558,348 582,000

30 Manu,a.lul slrungarttluj 46b

-
 Anexa XXI

Ðlmcnsiunile liletulul lcl'i¡stråu cu pâs mâre, în mnn

Diametruì filetului
1nãrlIi-
PiuliJå mca de
P¿¡sul
$urub lnálfinrcr luclu a Razr
mcdiu filetul ui profi-
extclior lului
p tl d"--D, I¡, h Í
22 B,11ti 16,000 22 10
24 10,11 ô 18,000 2,+ 72
I ¿lt 6 20,000 2 trl
6,942 6 0,994

11,1 16 22,00tj 16
30 1.2,644 22,50n :t0 15
74,()44 24,500 --.lti- 77
1rL6.14- 26þ00 - fr4 19
10 ----;;-_- 8,e'?B 7,5 1,î43
Jt) 18,044 2[J,50u 2l
JÒ 20,644 rJ0,500 Jrl 23
¿TÛ 22,()44 iÞ-,500 -;;- 2'o
---:h- 27,644 34,50(-| -r1042 _.-=;_-
.tt 23,7'.i.t J5,00û 1tt---
--4û- ¿\)
46 25,t71 Ji, 0
--__ts
-ls
48 27,|',i.+ 39,000 3û
12 50 2 0,17.1 .,11,000 5n l{J,47'o I 1-,4:)1

'Jl,1.-i .1 43,0{rl) 52
Ði) 3 t,17,i 4 6,000 5ó 37
ri0 39, I 74 51,000 íi0 42
0ii 53,0rJ0 G5 41
7o ,11,t:J2 58,0u0 - ,,,0 4t)
- 13,884 i¿ 1,988
1.6
75 'i7,2:J:¿ 63,000
-Ì5- 51
68,000 80 ot)
__l-0_". --_q'
50,280 70,000 3ã

20 ,0 55,290 75,000 90
.-60_ 17,355 15 2,.165
95 60,290 80,000 95 6õ
100 65,290 85,000 100 78
110 75,290 95,000 110 80
120 78,3,18 10:ì,000 720 tì4
130 88,348 1 1 2,000 130 9.1

140 08.348 122,000 140 10.1

24 20,826 18 2,992
150 108,3-18 1 32,000 150 r14
160 1 13,3'18 142,000 1G0 t24

.466
 Aneta XXI (colrtinuare)

Dianrctrul f ilctllltli 1uãlfi-

rnca de
$rrrub Piulilit lrräl lirnca Iucru a R¿rza
F¡sul filc tul ui þroIi-
Ùìcdiu Iului
cxtcrior inter ror cx tcrior ill Lcrior
D, h I
p d dr d":D, 1) It

7i0 128,348 152,000 770 134

180 r24,462 15 6,000 180 7:\2

100 134,462 1 66,000 100 142

2'1,i69 24, 3,97't'
76,000 200 I A¿
200 1,44,462 1

210 754,462 1 86,000 2t0 162

ttn 1 64,462 1 96,000 220 772

180,5?8 220,000 250 100

250
220 3,l,i1r 30 4,071
40 _49_ 210,578 250,0û0 280

_g_-320
230,578
236,694
270,000
284,000
300
320
1.10

248

3ô0 27(),654 324,000 3fiO 288

41,65 3 36 5,96á
¿E 344,000 380 308
380 29û,ô94
400 316,69.1 304,000 400 328

Aneæa XXÍl

ì]iamefml çi prìsul lilotului påfrâtr llr mm

Prsul la filctul Pát'at Pasul ll filetul Pätrat

Diamctrrl Diut¡ctruì
extellor exteliot:
cu t)âs cu pâs cü pas cll P¿ìs cu pâs
cu píìs llt¿ìre nof nt¿rl fin
mare norinrl fiu

2 24 I 5 ,
10 Õ
o
12 2 zo I 5
28 B 5
L4 ù
4 Ð 30 10 U
{1 16
18 4 , 32 10 0 Ð
l (34) 10 tì
i (1 e)
20
4
4 ; 36 10 t) 9,
i qt 2 (38) 10 6 3
1
ð Ð

467
 Anexa XX I I (continuare)

Pasul la liletul pátrat Pasul la filctul pátrat

Diamctntl I)iametntl
exterior exterior
cu pas CU DâS cu pas crr pas cu pâs crt,prs
lìrat'c n r)r;lr I fin nlaIe nortnal ltn

40 i0 6 (72) 16 10 4
(42) 10 6 /o 16 10 4
44 72 ò 1>
(78) lrl 10 4
-(46) 12 I BO 1û 10 4
48 12 I O (82) 16 10 4
50 72 8 ti6 2t) 72 5
52 12 o (88) 20 12 5
56 72 8 90 20 72 5
,(58) 72 tì (e2) 20 72 5
60 72 8 95 9i) 72 5
,'{02) 1û 10 ,I (e8) 20 72 5
trtt 16 10 ,I 100 20 1.2 5
08) 16 10 4
:70 1ù 10 .+

Aneta XXIII
Dirnensiunile lilctulrri pirtlirt cu pas normal, În ru¡n

Diatnetrcle lilctului
$ulub Piuli[ä I r'u,,,-
Pasul h¡ca '{i- Jocr¡l Raza '1leçi-
I{otl iu tctutui tura
'Ðrtclior I¡r terior Extcrior IlÌte- I
lior
d d, tt D t)l o lr, 2a r h

10 8,1-r 10,5 7
72 I 70,5 't2,5 I 1,50 0,50 0,12 0,25
74 l1 12,5 14,5 11
16 72 1.4 16,5 12
18 74 16 18,5 14
(1e) t5 17 1 9,5 15 4 D
0,50 0,72 0,25
20 It) 18 20,5 16
17 19,5 22,5 L/
24 19 21,5 24,5 19 5 2,50 0,50 0,25 0,50
26 2I 23,5 26,5 27
28 25,5 28,5 28
30 24 t.7 30,5 24
26 29 32,5 26

./"68
 Anet,a XXI If (continuare)

f)iarnctrcìc Iilcl-ului
Piulilir Inäl Ii-
$urub Pasuì Jocul Flaza Tegi.
Àhdin lura
Drtcrior I n tcr ior nxtc.ior Intc-
Dl
I
ri or
rl dL d I)1 p IIr 2a. 7 It

(34) 2B 3.1,5 28
.t{, 30 36,5 30 U 0,50 0,25 0,50
(38) 118,5
40 31 40,5 3.1
(42) 35 39 42,5 36

44 36 40 4+,5 36
(4ô) 38 42 46rrò
48 40 4.1 48,5 40
50 42 4l) 50,5 42 I 4 0,50 0,25 0,50
K' 4.1 48 52,'c 44
5rì 4t 51 56,5 41
(58) 50 51 ã8,5 50
r-.) 5ii 60,5 52
ti0

Anexa XXIY
Dimc¡rsiur¡ile Íileluh¡i piltrat cu pas f¡n' în mm

Diametrcle lilctulrti
Piuli f it f.o,r,- |
Teç1.
$unrlr Pasul nrca Ii-l Jocul Raza
r\ltl(llLl letului I
tura
flxtcliol 1nl:e-
Exterior' Intcrior lior
d d, d, D Dr p H, l 2a I b

1i) I (ì 10,5 B
72 10 1L 72,5 10
1,N 7') 13 74,5 1.2
;t6 1,1 1i¡ 16,5 71
18 1l) 7't 18,5 1t 2 1 0,50 o,r2 0,25
20 1tr 1$ 20,5 18
'22 20 2L 22,5 20
24 2? 24,5 22
,).1
2fr 25 26,6 24
2fì Jlt ,'1 28,5 2ô

30 )'7 28,5 30,5 27

,:,2
29 30,5 32,5 t0
(34) 32,5 34,4 3i
36 3 tr,õ óu,Ð

469
 Anera XXIV (continuare)
Ðiar¡etlelc liletului
Piuìitr'r 1nált i-
$iu'ub Irlr s ul lncâ ìi .T or: rrl R¡rzrr TcSi-
ilcd iu lotrtlrr i irìre
Extcrior Interi or Er Icrior Inte-
linr
d d, d2 D D, p u 2tt ¡

(38) JÐ 36,5 38,6 35

40 JÒ,J 40,5
(42) 39 44,5 42,ú 39
4'l 4l 42,5 4,1,5 47
(46) 44,í, 4t,5 .1:l
48 45 4tr,D 48,5 4ú J 1,5{) 0.50 t\ 1') 0,25
50 47 48,5 50,5
52 49 50,5 l¡2.5 À¡
53 52 53,5 55,5 52
(58) 55 5 0,5 58,5 iJt¡
60 57 58,ri t0,5 5'j
(62) 58 60 62,5 58
65 61 63 û6,5 61
(68) 64 t)t) 68,5 64
70 trb 70,5 66
(72) 68 70 t ¿,J ô8 4 0.50 0,12 0,25
75 IJ 75,5 tI
(78) 74 78 /ð,J 7,1
80 /tl lÒ 80,5 76
82) 78 80 82,5
85 80 82,5 85,5 BO
(88) ò.J 85,5 88,5
90 {r5 87,6 $0,5 B5
(s2) 89,5 92,5
95 $0 s2,5 95,5 90 Ð 2,50 0,50 a,25 0,5O
(eB) n4 95,5 98,5 93
100 95 97,:c 100,ã 9ir

Anera XX\l
Ilimcnsir¡niIc filotr¡lui pätrrlt cu p¡ì3 nì:trc, îrr ¡¡rnt

Diamc trelc iilotului

Pinlitä lnirl Ii-
$urul: Pasul mca Ii- .io¿ttl R¡zr TeSi-
l!!cdiu lctrr'lrri Iurr
Ex tcrior' In tc¡ior Extclior In te-
rior
d d, D I)r P fl 2tt It
'1.
,t 14 18 22,5 74
24 16 20 24,5 16
26 18 2ô,5 1at 8 4 0,50 0,25 0,50

470
 .Anesa XXV (contiuuare)

Di¡metlelc f ilcttrlttl
I'inli fá lnål ti- Yegl-.
Pasnl ,Iocuì Raza
Çurub
ului tuì'a
I\f crlin Inte-
! Extcrior In tcr iùr Ertcrior rior
EIr 2a b
d d\ tIz D t)\ p

2[i 20 tl 20

I 2i: 30,5 20
30 2t)
,)') ,)1 Ð,-r 22

(34) 2! 29 ll{,5 0"50

10 c 0,50 0,25
I 2;'r 3l .tt),i) 2ri
.tt)
ìl
33,ã 2ri
(38)
iió .10,ã 30
40 30
(\'¿) 42,í)
i-

I
:. .r.,1,5
-tA :.1:l
:
,1C /I U,J
(46) 31
Jlr ,l',) 4B,rr 3ô
48 1.) il r1,50 0,25 0,50
,
50
tl i¡0,'c 33
52,:i ,10
4Ll 'i Í¡
t
.13 ,19 i5,-Ð
a: 5ít
(58) .ló 5'2 58,i 4ó

GÙ
,tî 5í ô0,:) 4tl

:
: ,18 51 tì,J 48
($i2)
49 5'j !){ì 49
t):,
(ô8) Ã) 00 ô9 ;t,a

5.i til "il 5,tr

16 8 0,50 t
(?2) ä6 íì,tr i3 5ri
l
0i) /t) 59
75
(78) o¿ if) 62
t.l t)+
80 0.i 81.

(ri2) tla 'i1 8:ì 65

):

i 6t
,?5
Õü 66
fì5
69 68
(s8) t-ì8
I
90 7O 8C 91 70 20 10 1 0,50 1

(02) 72 93
75 ¡) f)6 7'o
{i5 ai
qo
(e8) 7õ 3B

100 BÙ 90 101 BO

471
 Att¡a XXVf
Dilnelsiunilc lilcfuh¡i rolr¡nd nor¡nt¡I, irr nrrn

I)ianlclrclc Iilotului c: j Iìi''zc

È
¡rrr ul; piuli!ir Éì
I )l

i:lr:t t__t
"','n,t I

rxtcr cx tcì ior intcrior c

21- 4
tt
d (Ll
lil"l D DÀ z p IIr 2tt rr I

I
rJ

(8) 5,4t0 û,730 8,25.tr 5,',¡14

(l 9,254 0,25,1 (),íi0
6,460 7,',l30 6,714 10 2 7,2 0,û 0,5 01
10 7,460 8,730 10,254 7,714
(12) 1 0,730
(.),714
9,460 12,2.54
(14) 1 0,u25 12,472 14,318 1 í,1 !t2
(1 6) 72,82ít 14,412 1 t,31 8 13,742
(18) 14,325 1 (¡,472 1 8,318 15,742
20 1 0,825 18.412 20,318 77,742
1 8,82õ 20,712 22,378 79,742
24 20,325 22,412 24.318 27,142
(26) 22,825 2,1',412 2 ô,318 23,742 8 3,1 7ir 1,53 0,318 0,757 0,81 i02
28 24,825 26,412 28,31 8 25,142
30 26,825 28,412 30,31 I 27,743
38,825 :J0,412 :t2,318 29,L42
(34) 30,825 32,412 iÌ4,318 :J1.,742
36 32,825 :14,412 3 0,31 8 3:t,'142
(38) Ít4,825 36,412 JÒ, i)1 0 35,742
40 35,667 37,883 40,423 36,1 90
(42) 37,7{r7 39,883 42,423 38,1 90
44 39,767 41,883 44,t'23 40,1 90
(46) tlLr/t)/ 411,883 46,423 42,190
4B 43,?t:? 45,883 48,423 44,790
(50) 45,i67 47,8S3 50,423 46,190

472
 Anera XXV I (continuare)

Dirtnetlelc f ilctultri Razs

,d
$ru'ub piuli!á õ +i
mer'[irt Êi o
[clior [erior A Þ
in cx tcr io r' in z
d d d D I)l p H 2a Í Ì'

(,) 47,i6i 49,883 52,42ii 48,1 90

55 50,7()i 52,883 5ó,423 51,190
(ir8) i¡3,767 55,883 58,,123 5.1,190
60 55,7lt'7 57,883 60,423 5 6,190
(02) 67 ,7 t:7 5 9,883 ô2,123 58,1 90
tì5 (ì0,707 62,88:l 65,423 61,1 90
t) 2,7r"1 0,42 1,010 1,084 0,936
( Û8) 63,767 ôó,883 {18,423 6-1,19i)
10 $5,7 t)7 67,881i 70,'l2iJ 00,1 90
(72) 67,ltii 69,3¡Jil 72,,123 68,1 90
7-r 70,'76i 72,88:l i5,42'.\ 71,1 90
(7rJ) /J,/t)/ / i)rÒò.) 7-1,190
80 i-5,7 tii 80,423 70,190
(82) 77,7ti1 7 9,383 82,,123 78,1 90
iiá 80,7ri7 82,88:l B5,42il 8 1,1 90
(88) 83,76? 85,E[]3 38,42:l fJ4,190
$0 85,7rì7 87,833 90,423 86,1 90
(e2) 87,iròi [ì0,883 92,42',,) u8,1 90
95 s0,76i 92,883 Ic,42:) 91 190
{eri) 93.76?- 05,8s:i 98,423 9 1,1 90
1 {)0 95.7Û7 97,¡ì83 100,,t2:ì 9û, 1 90

(1 oó) 98,6á0 101,82r-) 1 05,63J 99,285

110 103,0irO 10û,u2ir 1 10,63õ 1 01,285
1 L5) 1 08,650 1 1 1,82ri r 1 5,635 1 09,285

û50 11 û,tì2 ír 20,635 1 14,285

{120 1 1:1, 1

(12ó) 1 1 8,050 12 i, rì2ir 1 2õ,035 119,2tìir 4 6,350 3,175 0, 1,515 1,62€ 1,404
1 Í10 1211,6r'r0 12 0,825 1 30,035 12 ,1,285
(13Í) 1 28,6ã0 13 1,825 1 35,635 129.285
140 1iJ3,iì50 136,82i.r 1 40,035 131,28á
(145) 1 38,050 141,82 J 14ö,03i; l:19,28õ
150 1411,6ã0 1 4û,825 150,û3i¡ 1-11,285
{1óó) 1 48,ûú0 1ã i.rì25 I5¡5,035 1 49,28ã
160 1 5il, (iá0 1J0,[J25 1 60,û3ã 1 ã 4,38i¡
(1 ô5) 158,6I)0 1 û1,825 1 65,63; 15 9,285
170 1 ô3, ô50 16(ì,825 1 70,63i 1û4,28ir
(i75) 1 68,û50 17 t ,825 175,ôilã 1 69,285

180 1 73, t50 17 6,82 5 180,01ìã 17 {,285

(1 8ó) 1 78,6ó0 181,82i 185,G35 1 7Ð,285
190 1 83,ô50 18{i,825 190,û3ir 184,28ã
(1 e5) L Btì,C¡;r0 1 91,825 1 9ã,635 1 89,28ã

200 193-ôi¡{) 1 96,825 2'J0,0:15 1 94,285

473
 Aneuo, XX\- I n

Dimensiunilc liletultri Iìdisorr, in m¡n

Soclul Ðu lir

Rnz¿r
Slmbo- diarnetlul dial¡c trrrl di¿ìmctrìrl dialrctrul I)¡srtì rlc
Ittl extelior cxtclior cx tcrior cr [r'r'ior rbur ir
filc- d, D l)r ¡) cu
d
tului.) ::
''r:l

mtnl¡n maxlnl m ill IIt tn ¿ìxl llì minim mâxtÌlÌ lll ilil ììl lil¡\luì

.1,93
E5 5,23 J, JJ 4,$7 4,7i 5,39 5,49 1,0t)0 0,2 93

810 9,36 0,53 8,34 8,51 9,61 9,73 8,50 8,76 1,iì1.i 0,531
.) -- ).)
Ì114 13,70 13,8I 12,10 I 3.97 1.1,1 6 12,5ô 0.822

it1 6 t5,i5 15,97 7,1,25 74..1,7 1ô.011 16,25 1-1,5 il 1-t.¡) 2, ir 00 0,708

t'D a 26,70 JO,-+J 23,96 2,,t,2$ 2 6,55 26,8i¡ 21.3|]) 2.t,6il J, Llj , 1.02r;

E33 32,65 33,05 30,0s .JU,'tJ ,j,), l;) 3C,5õ 30,9ir -1 . i.r,)

E40 30,05 39,50 35,45 35,90 ::ì 9, û0 40,05 3Cì,00 3 6.00 ô,3ã0 1,850

+ Valoarea diamelt'nlui cxtclior t'crtunjii.

Filetele Il5, E1û, ]i14, Il27 çi E'40 sc foloscsc pcntlir l¿ìinlji ciec'ri'ice ctl ilìcâr'Ì-
d esceu[ä.
Filetele 816 çi E33 se folosesc peìrtru elenìelll,c de sigrÌranliì,

¿na
årt
 An¿ta XXYIII

Ði¡r¡cirsiurrilc lilr:lului ¡rcntru tuburi do protccTio

PIìL, ctange çi låcrtito, irr mm

r:0t07ir H,'1BH - 0.+767 p

H - 0595875 p H¿:0iH - 00595875 p

truì mcdiu a o
l)irrrnctrtrl cx tct ior I)iturctrul intcrìor Dianrc

o ) N
Ir-i lc L IJ
I I)I1 Irotìt t- ¿rb¡ttcl i nonl i- :rlrrtcri rìotìil- ¿rbatcri È g
linli lit trnl lirrri Ir-t rrrl liùritiL È
tr¡ I

.3
d
N
A
í
A¡ I)l D, A¡ llm
t) ,1 ¡lt ì 'to,
1o,20 13,86 1 1,53

18,t0 0 -t 0,1 17,26 0 + 0,1ó 1 7,93 0 +0,1 0,67 0,15 l,4l 18

0 0
20,+0
- 0,2 0
19,06
-0,2 19,73

1ii 22,50 2 1 ,1iì 2 r,33

26,78 '¿7,5
'21 2s,30 L

') {l 3 7.00 35,43 J O.i.t

0 0 -f- 0,2õ 0'7 0,1 1,59 ttì

.1;,t t0
0 i- 0, .l 5,,{rJ .lû,21
:10 0,3
- u,il 0 -0, 0 -
.t'2 51.00 52,.18 53,2',\

48 it1,ir3 58,5 1
5 'J,:il)

o13SIiFìV.'r-!Itì År $i ^,1,,, r'cprezinlti âbâl-erile lirnitå pcniru fiteLul tubului' res'

- pccl-iv trcrltt tt fiì¿trtl ütllfei'

47â
 A¡tera XXIX

Greufatea ofcÌului p:'rlrat, rofund çi exagonal, in daN/m

Penfru ofel I T:7 850 daN/m3 (y
- grcutatca spccificrî)

Fig. Gr Irig. G, Fig. Gs

tl rl
ìntì1 Fig, G, Irig. c, Fig. c, ililìÌ Irig. G, Fjg. G, f¡ig. Ge

5 0,1 96 0,15-1 o,770 9,61 6 ;.553 8,328

(ì 0,283 0,222 0,245 :16 10,774 ?,990 ¡i,81 1
7 0,385 0,302 0,333 't0,7,17 8,4.10 t),307
8 o,502 0,3 95 0,435 38 i 1,33ir 8,90:i {1.817
I 0,636 0,499 0,551 39 1 1,9.10 9,378 1t).3,10
10 0,785 0,61'.7 0,680 40 :l 2,5{ì0 9.8C)5 70,8i7
77 0,950 0,746 0,823 47 1 3,1 96 10.3û.t 11 ..{28.
72 1,1 30 0,888 0,970 .12 1 3,847 10.87(ì I 1.902
13 7,327 7,042 7,74t) 43 1.1,518 11.400 1 l,ó70
74 1,539 1,208 1,332 4,1 1i;,1 93 11.9:lri 1iJ,162

15 1,766 1,387 1,530 4J 1 5,896 12.48ir

16 2,070 1,578 1,140 4tr 16,611 13.0.tu I I,1185,
T7 2,269 7,782 I,Ð05 47 77,i\17 11i,61 I 1;,017
18 2,543 1,908 2,203 48 1 8,08C 14.205 1 õ,6tì3.
x9 2,834 2,454 49 I S,818 1 .1,803 1 6,323
20 3,140 2,466 2,719 50 1 9. ô!ã 75,414 1(],ç0iì
21 3,462 2,779 2,998 DI 2 0,,4 I rJ 1ô.0:t6 17,a'r82
22 3,?79 2,984 3,290 52 27,226 l {1.û71
4,7c:) 3,261 3,596 5;l 21,05 1 17.319 1 9.090
24 4,522 3,551 3.91 6 54 22,8 ft1 1 7,078 :1 0,824
25 4,906 3,853 4.24Ð 55 ¿r, l Ll.t 18.rií0 :lr.;luil,
26 5,307 4,1 68 '1,596 5ô 2.'1,61s 19.335 :1.311)
,)a
5,723 4,495 4.956 57 25,50í) 20,031 2t,088
ca 6,154 4,834 5,330 Ðò 2$,,t07 '2A.7-1,0 22,809
29 6,602 5,183 5,717 Ð!, 27,:i26 2t,41:2 23, ûô5

30 7,065 5,54I 6,1 18 û0 2,S,2 fio 22.1{15 2 t.,t7.t

31 7,544 8,925 t),Ð.tJ 61 29,31 0 '):t O-t I 2J,2 9iì
32 8,038 6,313 6,9t1 62 30,1 7õ 23.700 i t). 1 .).)
8,549 6,774 7,403 63 :11,157 2,1,.170 2 ô.982
34 9,075 7,12'l 7,859 64 32,15,+ 27.3-lG

476
 ,4¡r¿r:o XXlX (continuare)

d il Fig. Fig- G,
llr lll Fig. G¡ Fig. G, Fig. G! tÌrnt Irig. Gr G

65 33,17 26,05 28,72 110 s4,98 74,60 82,26

66 34,2O 26,80 29,61 772 98,47 77,34 85,28
67 35,24 2?,68 30,52 774 702,02 80,1 3 88,35
68 36,30 28,51 31,44 116 1 05,63 82,96 91,48
69 õ/,,)t 29,35 118 109,30 85,85 94,66

70 38,46 30,21 r20 113,04 88,78 97,90

7l 39,57 31,08 34,27 1tt 11 6,84 91,77 101,19
40,69 31,96 35,24 724 720,7O 94,80 104,53
T,J 41,83 32,86 36,23 120 124,63 97,88 107,93
74 42,99 33,76 128 128,61 101,01 111,38

75 44,76 34,68 38,24 130 132,66 704,20 114,8I

76 45,34 35,61 39,27 732 136,78 707,42 118,45
46,54 36,5ô 40,31 734 140,96 770,77 122,07
7B 47,7 t) 37,67 41,36 136 r45,19 714,04 725,7+
79 48,99 38,48 42,43 138 149,50 117,47 L29,47

80 50,24 39,46 43,5t I40 1 53,86 720,84 133,25

81 51,50 40,45 44,60 742 1 58,29 124,32 137,0&
82 52,78 47,4t) 45,71 744 If)2,78 727,85 L40,5'1
83 54,08 42,47 46,83 746 747,33 737,42 744,91
84 55,39 43,50 47,97 148 171,S5 1 35,05 148,9trì

85 ítt,72 44,55 49,12 150 776,5 1 38,7 153,0.

86 58,0ri 45,60 50,28 752 181,4 !42,4 167,1
87 59,42 46,67 51,,46 754 186,2 746,2 76t,2
88 60,79 47,7 4 52,65 156 191,0 1 50,0 165,4
62,18 48,84 53,85 158 196,0 153,9 1 69,7'
B9

90 63,58 49,94 55,07 160 201,0 157,8 174,4,

91 65,01 51,06 56,30 162 206,0 1 61,8 778,4
92 {ì6,44 52,18 57,54 164 2I7,t 1 05,8 182,8.
93 67,90 53,32 58,80 166 216,3 1 69,9 187,:,,
s4 69,36 64,48 60,07 168 22r,t) 774,0 1 91,9'

95 70,85 55,t 4 61,36 170 226,9 778,2 1 96,5,

96 72,35 56,82 62,65 772 ,.1t t r82,4 207,L
ot 73,8û 58,01 63,96 174 186,7 205,8
s8 75,39 55,27 05,29 176 243,2 191,0 270,6,
(¡a 76,94 60,43 66,63 178 248,7 1 95,3 215'1ti

100 78,50 61,65 67,98 180 254,3 199,8 220,3

102 81,67 64,15 70,73 182 260,0 204,2 225,2
104 84,91 66,08 75,53 184 265,8 208,7 230,2:
100 88,2C) r:9,'27 76,30 186 277,6 213,3 235,2
108 91,56 71,91 79,30 188 277,4 277,9 240,'-ò

47',ï
 .{r¿¿ca "X-Y1X (continuare)

d d
rnln Fjg. Gl Fig. G, Iìig. Ci! lt I tìì Irig. G¡ Irig. Gl Fig. Gr

222,6 2 t5,4 9lt,? .16(1,3 514,7

190 283,4 5

192 289,4 227,:J 250,ti 280 {t1ó,.1 483,4 533,O

10.1 2 95,.1 232,0 255,9 285 {i37,0 500,8 552,2

19iì 301 , {l 23t,8 261.2 290 660,2 518,ó 571,7

.)oà 36,ó 91,6
198 307,8 2,t1,7 2r0,5 rl8 3,1 5 5

20t) 3 1.1.0 2 1rl,ô ,;1 rì lì00 5ó 1,9 61 1,6

'"06,5
.)ítt 7:)0,) 51i3,3 632,4
205 32¡ì,9 1
2tì i¡,l) Jtril
,)oQ i rìã3,3
2i0 r lD,j 2i1,9 ) 3r0 1 l; 1,,1 92, ír

21ó 3 ri2,0 285,0 31 ir 778,9 ûi 1.8 67,1,4

220 37C,9 ;.jo, I :12 9,0 r]20 803, s û31,:ì G96,1

J l;) 4ù0,0 312,1 :")5 !.)iì.) l)J l.J t ) Ò,1

230 41ir,3 ò:tt1z 3J 9, ri 3li0 Sir 1,9 û7 1,+ 7 i0,3

rJ
¿JJ 43ll,i¡ :l 10,5 .t /i), t 881,0 6,J -1, 7()2,5

2t0 3i¡ ã,1 :ì I 1,r.ì 3.10 907, rr i 12,1 78ó,9

2IÐ ,17 1,2 370,1 408, l .1 +i) 93 t.:l 80c,2

250 .190,6 42 1,9 liã0 961, ß 7'r5,'.J 832,8

255 ã 10,,1 4u0,$ 4.t,1,t ,lt)0 1 256,0 936,5 1 087,7

260 5:i0,7 11ri,3 459,6 .l;10 1 589,ô 1248,-c 7 376,7

265 ,133,0 õ00 r 902,5 1ó,,11,.1 1 699,6

274 572,3 .1.1 0, l¡ 497,0 1 000 7 850,0 616ir,-1 ß 798,3

Ceoficiellii cìr) llanslol lnllt'e peuLlLt alte lnctale çi eli¿lic :

\¡aloaì'ee grclì1.á[ii clill anex:I se inlntll!e$[e cu:
1,1 I pctrtllt cupnt 1,444 perrllLr plurnb
1,089 pentltr alarni 0,1ì1 pctrtt'u alltüliniu
0,C0 I pcntrtt zinc

Fe¡Lru pr.6lilLrl sc¡¡irotund sì1t v¿rlal¡ilc yalorilc clìn coloana,,r'olundu, lrnpárfitela2'

Obseructlie, La tntrtarc¿t virgulci ctt o ciirá hr col¡ana ,,c1" cotesputtde o mutare â
virgulei cu clottir cifrc 1n coloârla gleutirliìor.

478
 Ãnesa XXÍ.

Avansuri çi lilcte speciale ce se obfin Ia stnungul SB

Avansul, mnr/rot Pozitlilc ntnnt tclor cutici tle

' avansrt¡ i çi tilete
tongitudinal Rolile de
Pasul schimb
mm trans- levierul
(, l) vcrs¿rl A B c Norton

2 ó 4 5 6 7 8 I

0,619 0.062 0,0t3 0,020 32: 100 T,I I I 1

0,638 0,064 0,065 0,021 32:97 NI I I 1

0,067 0,068 0,022 32: 100 ]\I I I 2

0,667 I
0,68? 0,069 0,070 0,023 32:97 T,T I 2
0,007 0,078 0,025 ll2 : 100 M I I 3
0,762 I
0,785 0,079 0,080 0,026 32: 9? II I
0,806 0,081 0,082 0,026 32: 100 w I I 8
0,8125 0,082 0,083 o,027 42: 700 trI I I 1

0,831 0,083 0,084 0,028 32: 97 w I I 8

0,838 0,084 0,085 0,028 42:97 I\I I I 1
32:100 N( I I 4
0,857 0,086
0,088
0,087
0,089
0,028
0,029 42:100 Ni I I ,
o,875 I
0,880 0,088 0,090 0,02s 32: 100 I 7
0,089 0,090 0,029 e.) . ot N,I I I 4
0,884 I
0,902 0,091 0,092 0,030 42 :91 M I
0,904 0,091 0,092 0,030 32: 100 À,I I I 5

0,907 0,092 0,093 0,030

rìD ot \v I I
0,094 0,095 0,0:11 32: 97 lr{ I I 5
0,933 I
0,952 0,0s6 0,097 0,031 32 : 100 lvl I 6

0,968 0,097 0,099 1,032 32: 100 I I 6

0,982 0,098 0,1 00 0,033 eî.ot l\{ I I 6

0,100 0,102 0,033 32:97 w I I t)

0,097 I
1,000 0,101 0,102 0,0311 42: 700 NI I
1,019 0,102 0,1 04 0,034 1]2 : 100 I I 5
0,104 0,1 05 0,034 42:97 t\'I I I ù
1,031
0,105 0,707 0,0:15 32: 97 l\{ I I 7
0,048 I
1,050 0,106 0,107 0,035 32: 100 \v I 5

1,058 0,107 0,108 0,035 42 :100 w I I 8

7,075 0,108 0,109 0,036 32 : 100 w I I 4

0,108 0,110 0,036 32: 97 I\{ I I 7
1,080 I
1,091 0,110 0,111 0,036 42:97 \t¡ I 8

0,111 0,113 0,037 eî, ot w I I 4

1 ,108 l\{ I I 4
7,725 0,1 13 o,775 0,03? 42: 100
1,143 0,115 0,116 0,038 32: 100 n.I I I I
ollseruelii¡1.(-]r¡TtIçiWs-a[lnotalcelcdouåpoz,i|iialemânetei..4:l!{-.pentrupo.
z.i\ia,,pc fiiet nìctl'ic". i"t 1y põntrti pozílin "pe. filet.laWhitworilt''
2. Avansurite^-f*git.,OinÁf. din cãloana ã iZ¡ se obiin strungurile
cal'e âu longituclinal exccnLric lafti clo rcala de mlnä'
"u¿r'ottit
3. ¡\vansur.ile-iàngìt"àl;ul. din coloana /¡ (3) se ob!i[ ìa sr'rungurile
câre âu cadrariul tongitudinal Îixat pe roâta de miná'

479
 Anera XXX (continuare)

4 Ð 6 7 a
1

r,1,54 0,116 o,717 0,038 42: 100 w I 7

1,160 0,717 0,118 0,039 42: 9'1 M I 4
1.,778 0,118 0,120 0,039 32:97 VI I 8
1,1875 0,1 19 o,1,21 0,039 42: 100 Nf I 5
1,1 90 0,119 0,121 0,040 42:97 w I
1,209 0,721 0,123 0,040 32: 100 w I 4
r,224 0,123 0,724 0,041 42: 97 ]\,I I í¡
1,238 0,124 0,72tt 0,011 32: 100 i\{ II T
7,24t) 0,125 0,127 0,041 32:97 w I 4
iJ,,250 0,126 0,128 0,042 42: 100 tvl I D
r,270 0,128 0,129 0,042 ,12 : 100 w I t
1.,276 0,128 0,130 0,042 32: 97 }I II 1
1,289 0,129 0,1 3r 0,043 42: 97 NI I (ì
1,309 0,131 0,1 33 0,043 42:97 I lì
1,333 0,1 34 0,135 0,0 14 32: 100 x{ II 2
1,3 37 0,1 34 0,1 36 0,044 42:10O w I -c

7,37 4 0,1 38 0,140 0,046 32: 97 TI II

1,375 0,1 38 0,140 0,046 42:100 òI I 5
1,378 0,1:lB 0,140 0,0.16 42:97 w I
tr,382 0,1 39 0,141 0,0,16 32: 100 w I 2
7,41'J, 0,'142 0,14'{ o,041 42: 100 I .t
'1,41B 0,742 0,744 0,017 42: 97 T{ i
7,425 0,1 43 0,14ó 0,048 32: 97 w I 2
í,455 0,146 0,1 48 0,049 42: 97 I 4
l,4Bg 0,1 50 0,752 0,050 32:100 I 1
1,500 0,1õ1 0,153 0,050 ,12 : 100 Nf I I
J,,524 0,153 0,15í¡ 0,051 lì2 : 100 À,I II
7,535 0,151 0,156 0,05 t w I 1
1,546 0,1 55 0,158 o,o52 42:97 T,I I I
1,570 0,158 0,1 60 0,052 32: 97 Ì\,I II
:1,,597 0,159 0,762 0,053 4'2: I00 w I
1,613 0,1 62 0,1t 4 0,054 32: 100 w IT
1.625 0,163 0,105 0,05'l 42: 100 1\'I II 1
I,63? 0,164 0,167 0,05fi 42 :97 w i
n,662 0,1 67 0,169 0,05i., 32:97 w II I
f,675 0,1 68 0,1?t 0,056 42: 97 I1 iI 1
7,774 0,172 0,175 0,057 32: 100 À{ II ,L

1,760 0,17 6 0,178 0,058 42:100 i!I II 2

I,759 o,177 0,1 79 0,058 32: 100 w II 7
1,767 0,178 0,1 80 0,059 32:97 NI II 4
1,804 0,181 0,183 0,060 42:.97 À,I II
1,809 0,181 0,183 0,060 32: 100 i\I II 5
t,8t4 0,182 0,184 0,061 42:700 11r I 2
1,965 0,187 0,190 o,162 32:97 M II 5
1,870 0,1 88 0,191 0,062 42:97 w I 2
1,905 0,191 0,194 0,063 32: 100 M II (ì
1,935 0,1 94 0,1 97 0,064 32: 100 w II 0
i[,,954 0,1 96 0,199 0 065 42:100 w I l
1,964 0,197 0,200 0,065 32:97 M Ii 6

480
 .,ln¿Jir¿,\ XÃ (c:on[irìuale)

2 3 + 6 1 I I
1 0{11
* 0,203 0,066 II (ì
0,200 9t-
2,000 0,201 0,20,1 0,067 100 trI II
2,014 0,202 0,205 0,067 97 I 1"

2,03; 0,205 0,208 0,068 10t) II i)

2,0ûl 0,207 0,21{J 0,069 }I II
2,09i¡ 0,210 o,27,1 0,070 100 NI II 7
2,1 00 0,2107 0,211 0,070 g7 II í;
2,116 0,213 0,216 0,071 100 II .S

0,219 0,071 i00 w II tl

2,1 5r) 0,216
2,1 6C) 0,2r1 0,220 0,072 97 trI II
0,21 I 0,22',.J 0,073 97 II ti
., ,)1 l
01223 o,226 0,07 4 91 II 4
2,25(l 0,220 0,229 0,075 100 ÀI II I
2,2E(ì 0,230 0,233 0,276 100 N{ II [ì
2, Í10I 0,232 0,23ó 0,077 100 \1i II
') l')r I
0,21i3 0,237 0,07'1 97 NI II 't
2,3órì o,2:17 0,2.,t6 0,078 97 ì{ II E

J,J/J 0,23,9 o,242 0,07I 100 If II -c

2,380 0.239 0,2'l:'l 0,079 gi II

2,41\) 0,243 0,2,\i 0,08 I 100 II
2,..14E 0,240 0,2.19 0,082 g7 xI ii t:
2,,17 il 0,249 (),25:l 0,082 100 T,f I 1

2,49"1 0,2 51 0,250 0,OrJ3 97 II

2,50r1 o,25',c 0,25 0 0,08:i 100 trI II ti
2,5,it0 O,2-oó 0,2'r\) 0,28,1 100 II {i
0,257 0,2ô0 0,085 97 TI l 1

0,259 0,263 0,086 97 NI II (ì

2,61 r 0,2û3 0,21)7 0,087 97 II t;

2,06; 0,2(ìlJ 0,272 0,Oti I 100 T,I I 2
2, ß7.1 0,269 o,272 0,08s 100 II 5
J, / tò 0,2?6 0,280 0,092 g7 ¡t I 2
2,7 i:\J 0,27(¡ 0,280 0,092 100 }I II
2,iôt; (),277 0,281 0,002 o? II ;
0,278 0,283 0,092 100 II 2
') e1 t 0,28.1 0,287 0,094 100 II 4
2,835 0,285 0,289 0,094 97 }I II
2,tì5r) 0,286 0,291 0,095 97 II :¿

2,9r19 0,292 o,29'1 0,097 ût II I

2,973 0,2 99 0,304 0,099 100 II 1

3,00t) 0,301 0,306 0,1 00 100 }I II I

3.04S 0,:100 0,311 0,1 01 100 TI I
:ì.0tic 0,308 0,313 0,102 97 II 1

3,093 0,311 0,315 0,103 97 II iI I

3,1.10 0,31 û 0,320 0,101¡ 97 T,I I
3,r7ít 0,319 0,321 0,1 0ô 100 II 3

0,324 0,329 0,1 07 : 100 I 8

i\,2i¡o 0,327 0,332 0,108 :100 TI I l

0,i129 0,33 1 0,1 09 :97 II :J

31 - lI¿lnLlalLrl strungarului 481

 ¡l¡t¿¿¿¿,\f ,{ (conLinLrirrc)

3 4 i) 6 7 S I
0,:134 0,330 0,111 Q,) Ot II
3,3i) 1 0,337 0,3-12 0,772 42:97 tr{ II
:ì,420 0.3.trir 0.350 0,1 r4 32: 100 II
3,500 0,352 0.357 0,777 ,12 : 100 tr,I II
3.519 0,35.1 0,350 0,117 lì2 : 100 \\' II
:ì,53.1 0,3ir5 0.361 'ì.) (ì? Ii II
0.11i1
3,60u {),3ô3 0,368 0,1 20 ,12:$t- II II
:ì,61 $ 0.364 0,36I 0,721 32 : 100 ìI II
:1.62fì 0,30ir 0,:171 0,122 42: 100 I
0,37ir 0,3iì1 0,12.1 32:97 ¡I II
3,7 41 0,376 0.:182 0,12ir 42: 97 I
3,U09 0,383 0,389 o,127 iì2 : 100 ìI II
rJ,870 0,38{) 0,305 0,129 lì2 : 100 II
3,908 0,393 0,399 0,1:lt) 42 : 100 I
3,C27 0,30ir 0,,101 0,131 l\2: 97 II II
3,000 0,.101 o,407 0,133 32: 97 w II
,1,000 0.402 0,40ri 0,133 42: 100 Ii II
4,02$ 0,405 0,427 0,13l 42: Ð7 I
,t,07 4 0,470 0,410 0.11ì ô ll2 : 100 II
.1,723 0,47,t 0,421 0.7:\7 42: 97 ¡i II
/tr.190 0,421 0,,127 0,13$ lì2 : 100 II
,r.20r) 0,422 0,42ti 0.1,10 32:97 II
,r,233 0,42t\ 0,432 0,111 .t2 : 100 iI
,1,301 0,432 0,4i19 0.1.t:ì l]2 : 100 II
,1.'.t20 0,43.1 0..41I 0. 1 .l't ';12 : 97 trI II
,1,3 6,1 0,439 0,-1.15 0.1-l7 '12 : 97 iI
4,.133 0,44(\ (),452 0,1,f 8 II
4,500 O,4r,¡2 0,159 0,1 õ0 42; 100 trI II
,1,577 0,,159 0,,1(ì6 0.1i.t2 li2 : 10() II Ii
.1.018 0,4tì.1 0,477 0,1ir3 42:100 II
4,639 0,466 0,473 0,1 51 ,12 : Ð7 }I II
,1,7 t:t 0,,t7 4 0,.lri1 0,71¡7 'r.) (ì; ìI II
,1.7 t:0 0,477 0,,185 0,15¡ì il2 : l00 II II
I ,701 0,478 0..186 0.1 59 ,12 : 17 II
4,838 0,,186 0,,t94 0.1 61 : 100
ÍJ2 Ii
.t.,3 97 0,.192 0,.199 0,10:ì 42:91 trI II
,1,952 0,4 98 0.1-r05 0,1iiã il2 : 100
.).) ot
]I II
,r.988 0,501 0. ir00 0,1û(i II
5,000 rt,502 0,510 0,71t7 42: 100 II II
5,080 0,511 0,51tÌ 0,1 69 -tr2 : 100 iI
5.104 0,õ13 0,521 0,170 lì2 : 97 II II
r.t,755 0,518 0,525 o,772 't2 : Ð7 l1 II
0,520 0,531 Q,77.1 42:97 \\¡ II
0,53û 0,54.1, o,177 32: 100 I,I II
5,34i 0,531 û,545 0,1 7B 42:
.t.)
100 w II
5,490 0,552 0,560 0,183 oi }I II
5,500 0,553 0,ltû1 0,1 83 42: 100 ]I II
5,õJ il 0,55.1 0,562 0,18,4 42: $7 II
ir,529 0 556 0,50.1 0,1i1.1 iì2 : 100 \\¡ II
5,6,1 I 0,ir67 0,ít75 0,1 8u '12 : 100 II

482
 .4¡¡¿c¿¿ XXX (conlrrtralc)
2 4 ¡) t) 7 8 I

ir. tr7() 0.570 0,ã78 0,1u9 .12 ; {)7 ]i I II 7

ó.700 tr.Ð/.t 0,581 0,190 112 : 97 \\' I II 2
).811) 0. irti ir 0,503 0,1 0,1 42: !7 I II il
õ,0i¡ir 0,ir99 (),007 0,1 98 ll2 : 100 I II 1
(i,00t) 0,{i0:l 0,612 0,200 12: 100 \I I II
ô,095 0,613 0,622 0,203 lì2 : 100 II II II
ô,1 38 0,61 6 0,026 0,20,t 32: 97 I II 1
(i. 1 [ì6 0,622 0,63 1 0 20û 42: 97 II i II 8
{i,2iJt) 0,03 1 0,641 0,209 lì2 : 97 ì,i II II
(ì.:158 0, ô33 0,648 0,211 42: 100 w I II
(i,.1 5 1 0,648 0,658 0,21-.¿ 32: 100 w II II I
(i,õ00 0,6i13 0,66:l 0,2r7 42: 100 II II II 1
û,ir ltì 0,6õti 0,6û8 0,21u -12: 17 w I II D

ri,650 0,6 6[ì 0,67r1 o,221 32: Ð7 \I/ II II .S

(i,701 0.67.1 0,68.r 0,22:l 42.. 97 I'I II II 1
ô,8ir7 0,689 0,699 0,228 32;100 x{ II II 4
7,000 0,704 0,774 0,2:t3 42: 700 M II iI 2
7.0:J7 0,707 0,718 0,234 32: 100 w II II 7
7,069 0,71.1 0,727 0,235 32: 97 t{ II II 4
7,2713 0,725 0,736 0,2,10 42: 97 I{ II II 2
7,238 0,728 0,73[J o,241 lì2 : 100 \I II II 5
7,2i¡7 0,7:2I o,'t.,Il 0,2,12 42:100 w I II 2
7,.1()1. 0,750 0,7û1 0,247 'J2 : 97 XI II II 5
7.4tì2 0,755 0,7{ì3 0,249 42: 97 I II 2
7,61 I 0,706 0,777 0,254 :]2 : 100 ],I II II 6
7 .'.i,íl 0,778 0,7 90 0,258 32: 100 II II (i
7.tl1ir 0,7¡l(; 0,797 0,260 42: 10O \\I I II 1
7.tìir I 0,7 {}0 0,80 t 0,262 32: 97 II II II (i
7, fl80 0,802 0,81,1 0,2s6 II II 6
IJ.000 0,80-tr 0,8I6 O,2t)7 ,12 : 100 M II II
áJ,05 7 0.[i 10 0,s22 0,268 42: 97 \\¡ I II I
8,1'18 0,¡J1t) 0,831 0,27 | lJ2 : 100 w II II 5
8,247 0,82 0 0,8.11 0,2i5 42: 97 t{ II II 3
8,381 0,f1.12 0,u5ir o,279 lJ2 ; 100 I,I II II 7
8.100 0,81.1 0.ti,í(ì 0.280 II II J
8,1û7 0,851 0,8û r 0,282 42:100 \\¡ II II
8,601 0,.SGir 0,8'17 0,287 112 : 100 w II II 4
s, (ì.1 1 0,u (i 9 0,8ii1 0,288 iJ2: 97 II II Ii 7
(i.E77 O,iJ UO 0,2 91 42: 97 w II II 8
8,¡ìô7 0,8 91 0.90,'t 0,295 32:97 w II II .1

$,000 0,905 0,91 8 0,300 42: 100 I,I II II 4

{i. 1,1iì 0,91 I 0,933 0,305 1J2 : 100 },I II II I
9,23û 0,92ti 0,042 0.1108 ,J2 :1AO \\r II II 7
9,2 7ri 0,933 0,94r 0,309 42:97 \'I II II 4
9,42(i 0,9.18 0,901 0,31 .1 il2 : 97 II II II I
9.500 (),9ir5 0.069 0,ll17 42:700 II iI II ã
9,522 (),9ir7 0,971 0,317 12: 97 II II 7
$,(i7ti 0.973 0.9rJ7 0,it22 32:100 II II 3
t,791 0,97.1 0.990 0,320 42: 97 II II II í)

"f o.)
 Anex.a X X X (couLinuarc)
rÞ
co
rÞ
Avansùl, ln mm/rot Pozitiilc nlanctelor cutici Pozi!iile ¡rranctclor cutíci
dé avânsuri si filete (ìc vitcze
longitudinal Rolilc cle
Pasul,
mm tÌâns- schinrb levie
vcrs¡l / rì B C ml 1\12 ¡¡3 LII',
a') ¿," )
orton

5 6 8 c 10 11 12
1 2 4

0,330 t\t II I 7 roçu ro$11 pas mãrit

9,904 0,996 1,010
w II II J pâs nornì¿ìl
9,9?5 1,003 7,017 0,332
l{ II II 6 pas normâl
10,00 1,005 7,O20 0,333
w II il 0 pas nolmal
10,16 1,021 1,036 0,339
lll II I 1 ÌoçLr Iolil pas mát'it
10,21 7,026 7,047 0,340
0,343 l\{ II II 6 pas norrniìl
10,31 1,036 7,052 pas nornìal
1,068 0,349 \\r II II 6
70,47 1,053 pas rnãrit
100 j\f II I 2 rosu Ìo$ u
i0,67 7,072 1,088 0,355
100 w iI II 5 pas Dolmâl
10,69 1,075 1,091 0,356
¡- 2 rosu tos r.t pas tnãril
1 0,99 1,105 7,12r 0,366 Nf II I
100 x'I II II 7 pâs ìlormal
11,00 1,106 7,722 0,367
g7 w II II ã pas rìormâl
1 1,03 1,108 7,725 0,368
100 \V II Ii 2 pas noÌ'lrâl
11,00 7,712 1,128 0,369
100 \\/ II II 4 pas nortnnl
11,29 1 ,1JC 7,751 0,37ô
97 },I II II pas noflnfìl
1 1,3.1 1,140 1,15ô 0,378
97 II II 2 pas rìoì'llÌâ I
1 1,40 1,1,{6 1,162 0,380
ot II II 4 pas rìofnl¿ìl
1 1,64 7.770 I,187 0,388
100 II II 1 pâs not'l.tì¿ìl
1 1,91 1,797 7,275 0,397
100 }I II II 8 pas noflìl1ìl
12,00 1,206 1,221 0,100
r tt< 100 Tf II I :l iosu r'05u pas Drãrit
12,1 I 1.243 0,40G
97 XT II Ii 7 Ì:as not rnal
12,28 1,232 1,252 0,409
Õt u II 8 pas not'tna I
1,262 0,412
g7 \I II I rolu tosll pas rniu iL
12,5 6 1,263 1,281 0,41 9
100 II II :) pas uot'maì
72,1o 1,27'i i,29ó 0,423
II I I t ()sll Ìo:lr Pas nriìriI
12,t)0 1 ,Qî 1,316 0,4:i0 100
100 XI Ii i l r'()1u fostl plìs nliìr'it
13,00 1,307 1,32û 0,433
0.{36 Ôt }I II II ¡;urs uot'trraì
I3.09 1,316 l,JDO
o? \fl II I {J ro$u rosu pâs máril.
1:ì,:i0 1,33? 1,356 0.443
 ln¿:¿¿¿ -IXX (colltitlullt c)

I 10 11 72
,
,t'2 i IOîi I f0l r¡ pas nrirliI
t.t'i : \f iI
13,.10 1,:ì.11 t.óÐ / .1 pas tt.titt'iL
^ . fo¡ il l o)ì.1
i,:ro ().j^17 'ì') i (ì0 t1 II
13,71 Ìf '2 IOlr! fo$ u pas lriirt'il-
().157 .i2 i.00: N
1,1,00 l-.,t)1 1,,128 pas mirt'iL
.1. )
i ()i) lt 7 Ì'olIr IOfu
11,07 1. 11õ 1,,13(i 0.4 ô$ pas tuiu'iL
\1 1 Iosu Ì oltl
1 ! l'ì ì1. I r I !ì7 II
1.1,1 4 f.i21 (,)f 2 tol ì.1 r'Ò$Lt pas tniriiL
I 1 !l) 0.1E1 .t2 II Ii
11,.13 l. ll) 3 i nl\l fO!sLl pas tnãt'il-
0. t8:l 100 r\f ìi I
14.4 8 1 .l ir5 1.477 plts noLtttal
42 i 0{) it Ii 2
14.51 1..159 1..181 0, 184 pas rniu'i t
.li \i7 \.I II i iolu fo$u
14 o.) 1.500 l.J jj 0.,19'i p:ts nortnal
t! 97 II u 2
t1. 9t f.i¡0 I 1.ã2û 0.,199 pas tlãr'iL
(r1) I 0 t oìtl IOS tì
1 tf II
15 24 1.532 1.55 1 0.5 0s pas urãtiL
II I (ì Ì o|Ìì Ìo;It
1,55ô 1,57t) 0,516 32 10(ì
IJ 48 I pts trol'urlrl
1!C / r 1.59 I 0.i27 t2 10(i II II
15 t).) oa (i roT ì.1 l o)u pas rnárit
0,ã23 II I
15 7.1 579 1 ,002
o: ri Io$tr Ìosu pas rnärit
1 .628 0,532 II I
15,96 60.1 Ìo9ll pas már'it
II I :J f osilr
16,00 608 1,632 0,533 't: 100
g7 \\; iI II 1
pas nolnral
1ô,11 620 1,G4{ 0,537 42
\\¡ II I 5 f0;rr f o5l,i pas raãrit.
638 1,6 ô2 0,5 13 100
1 ô,30 Ìo$r-i pas tlãt'it
.12 o: \f II i 3 roçu
1 6,49 1,658 1 ,682 0,540 ro9Ù pas mát'it
100 II il I r o$rr
1 6,76 1,68 5 7,7i0 0,55I ro$u pas rnãr-iL
.t: 97 II I 5 ro9t¡
1 6.E0 1,689 7,7t3 0,560 pas mät'il-
42 10t) II i I roçu rotu
1 6,93 \,702 7,727 0,564 .l pas rtãril
100 II I roçr'l rotu
17,20 7,729 1,',Ì55 0,573 pas rnärit
97 t{ II I 7 roçu Ì'oçLl
17,28 l-1ð/ i,7 63 0,576 IOçrr pas måt'it
g1 II i 8 ro$u
77,46 7','.l55 1,781 0,582 ,1 pas mårit
\\¡ II I Ì'oçir ro9u
t/,/J l, /ôJ 1,80s 0,591 pas tnárit
:l: i00 t,I II I 4 l'o$u roçu
18,00 1,810 1,83t 0,600 pas märit
ôl 100 }I II I 8 rofu IO$u
18,29 1,838 1,865 0,609 pas márit
100 t.t I 1 r-oçì-r r-of u
18,47 1,857 1,884 0,61 0 pas Iträril-
42 l\1 II I 4 ro;iÌ Ìoçu
18,5 6 1,8 65 1,893 0,61 I
32 o? xf II I S ro9u IO$U pas tnãrit
18,85 1,895 1,923 0,628 pas márit
ìf I J loçu Ì'o$u
1,93$ 12 10t) ll
19,00 1,91ô ot II t i roçu IO$rl iras màriI
19,04 1,91,1 1,942 0,635 pas tnäriL
'Ì. 1 0lt iI I ros [ì f Û$r-l
1 9,3ó 1,945 0,645 100
çJ¡
À Ancxa XXX (conLinuarc)
co
ô)
:\ 4 i) 7 8 I 10 11 t2

19,ó9 1,
(jü9 1 0, (;õ 3 12: 97 }I II ) IO$rr l'o$u pas rn:-rriI
,998
19,81 1 ,991 ') rirl (), ûô1 :i2 : 100 ìt I 1 Ìo;rì l'o$ u pas rnirri L

1 9,9õ 2,00û 2,035 0. tì3 ír 'l') - (ì; II lotu Ìo$rr pas már'iL
'2,040 u,667 100 6 ro$ì,r r.'oÞu pas märiL
20,00 2,011 f2: }I it
20,32 2,0.13 2,072 0,6i7 .i2 : 100 II 7 ro$u Ìoçu pas rnáril-
20,42 2.0ã 1 2,08:l 0,68 1 )¿:Yt II I 1 ro$u r'()9u pas mär'it
t') qî
2 0,
ri2 2,073 2.103 0,687 }I II û ¡ofu Ì'o$u pas miìÌit
20,9ír 2.1 0û I.IJJ 0,698 t.) Ô- II U r'0lLl IO;rì pas mirril
21,33 2,1.1ii 2,17(\ rJ,i 7l li2 : 10û ìI I 2 roîil foçu pas rnãl'it.
21,39 2,150 2,i 82 0.713 12: 100 II 5 IO$u r()tu pas miirit
.) .)l) 'ì') ar
21,98 2,210 a,7'.12 \[ I 2 r'o$ìr ro.lì-r pas rnãrit
.) ,1 ') -12
22.0t) 2.2-1.i 0,73:l : 100 II l'oltr Ìotu pas nriit'iL
22,A5 ') rt1 - 2,250 0,?35 .12 : 97 w II i; IOf u r'û1r.r pas n:iriI
')') 1 1
2.22'.) 32: 1C0 li 2 Ìosì.r Ìo$ì.r pas mãt'il
2.270 j!-lu.) U, /.).t 42: 100 II 4 Ìo91r Ìo;Ll pas mãu'il
22,68 2.280 2,31-t 0,75 S -{2 : 97 il II j Ìoçrr Ìoçu pas miuiL
')') t¡ì .) .) (ì.)
0.7liÛ II 2 IOt u t'ot rr pas nìãr'iL
23.27 2,339 0.7J () .12: 9i II 4 ro$u l'otIr pas rnãrril-
23,82 ') tol 2.430 0,79+ :12: 1.00 II 1 1'Otu rosrÌ pas mãrit
21,4O :,,1t:l 2,.148 0,800 .12 : iCO }I II I rosu Ìoç il pas rnãrit
2.i,38 2.1-rl 2,187 32: 100 ¡I I Ìoìu IOtrr pas mãril
2,t,55 2,!16:) 2.50 l 0.sl s II 1 Ìo$r! ro9rr pas nlãril
.) t - I ,i2 ì.r
2.487 2,52J 0,825 : 97 \I ti S IO; f0çtr pas rnäriL
25.1 2 -a,clJ 2,562 0,8:i I ii2 : 97 TI I l'oçu Ìoçu pas måril-
25,{0 2,553 l.)Yr 0,s t6 .i2 : 100 II 3 roçrÌ rosu pas mãrit
2ó,80 2,591 2,632 0,8û0 ii2 : 1C0 8 Ìoçu Io$u pas mãriL
26,00 2,ô1 1 2.652 0,867 .tr2 : 100 XI 1 l'o$u Io$u pas rnárit
0,87:l r.) Ôt t Io;1r Ioçu pas
2ô,19 2,632 2,{i71 w mã¡ìt.
26,60 2,67,\ 2.71 3 0,88{) 32: 97 .S ¡otì-l IOçU pas mãrit
26,80 2,695 0,893 II 1 ro9u Ìoçlr pas mãril-
t tG( 0,914 XI .1 Ìofu t osLt pas mári I
! I,1.) ll2 : 100
28,00 2,815 2,35û 0,933 .12 : 100 ,\i 2 Ìo$u ro9u pas mãr'iL
28,15 2,830 2,871 0,938 íJ2 : 100 Ìofll fo9u pas mãrit
.)a .)t 2,8.r2 2.88.1 0,9-r 3 'ì ) Qt XI { rosu I'OSLt pas mår'i[
 ,{nr:,r.r¡ I-\X (conLiurtalo)

{; 7 -q 1ì t0 It l2

(i li: I 2 Ìoçtt rol ì.r prs initriI

') Or )') 2,9:I+ 0. ü2 II Ii
{1,9Û5 I l)() -\l I ti i¡ r0ç11 l()sìì ¡lls tttitfi t
2s; e5 2,91 0 2,9ã:ì
( (i I 2 Ìotu Ìotl"t pas rträt'iL
2,S18 2,9ü1 ), tr8 100 lr
2 9,03 pas tnät'il-
3,0f5 0,995 91 ,\I i II 5 Ì'otì-r ro;u
29,85 3,000 pas mãrit
0,998 !1 II I 2 rotì.1 l'oçu
29,93 3,008 3,053
100 I II 6 IOfjlr ioFu pâs márit
30,48 3,063 3,109 r ,016
1 n ìt i00 I iI 6 ro;u roçLr pas märiL
30,9ô 3,11:i 3,159
100 It I 1 LOiI ICIU. pas má¡it
111,26 J, l -Ìi) 3,i r39 1.0.12
1,t47 97 lt I It tì ro$ u Ì'osu Ì)iìs rnã¡iL
lt1,42 11,158 3,205
I II ü foTu l'o1;r,r pas rirårit
31,92 3,209 3,256 1,06.1
100 ìI i II 3 Ìoçrl Ìosu pas mãrit
32,00 3,2t7 3,2û4 1,0ô7
9'.i II I 1 roçu roçu pas mårit
3,240 3,288 7,074
1C0 i 1I 5 Ì'o$rt Ìoîu pas márit
32,59 3,276 3,325 1,08t
Ôt ¡i I II 3 Ìo$u IOIII pas már'it
Ðî oo 3,316 :ì,365 1,099
i00 }I I II IOI;il roçu pâs urãrit
3,370 3,420 7,1.17
gi I II 5 IOSrì 1'O$ll pâs t¡¿i¡il-
33,60 3.427 7,120 \\
100 I ti 8 l'ôlll r'ô$u pâs miuil
s;405 J,-t JJ 1,12I
100 t II 4 Iotll t'osu pâs mäl'il-
34,40 :ì,459 3,509 1,1ô-1
\i I II roçLl roçu pas mãrit
3,1,56 3,4i,t J,OZU 1,r52
1 97 I II 8 rotu IOìLl pas märit
34,91 3,510 J,Ð ìl
r ,163
1,182 I II 4 rosu toçn pas mãrit
35,li J,Ð O ì) 3,618
1,200 100 Ni i II 4 Ìo$u Ì'ostt pas mãril
36,00 3,61 I
10c tf I II 3 roçu IOSU pas tnárit
JO,Ð / 3,731 1,219
r,231 100 w I II 7 rotu l'oçu pas måÌit
36,e4 3,714 3,7ô8
r Ðat Ôt },7 I II 4 roçu roçu pas máril
3;-,11 3,131 3,786
1,256 97 II I II 8 rotll ro;u pas mát'il-
37,i0 3,790 3,846
7,267 r 100 trt I II 5 rotu rotu pas rnáril-
38,00 3,820 pas rnãrit
3,885 1,269 I II 7 rotì-r Ìoçu
38,09 3,828
\\l I Ii ò roçu l'oçu pas rnårit
38,70 3,891 3,948 1,290 :100
ac 1l 1,306 . ()a }I I II 5 ro$u Ìoçu pàs lnäril
3,938 3,9S6
I QÐ 1
:1U0 xt II I 1 roçu âlbast.Ì'u pas nrril'iI
3,983 '1,0'i1
1,330 :97 I II ,) ro;u IO$u pas rnåriL
;-q,90 4,077 4,070
È .íc,00 I, JòJ : 1û0 Ì\'I I II 6 roçu losll pas rnãt'it
4,021 4,080
co I II t) ro9u IOçu .
pas mirtit
40,64 4,086 4,145 1,355 : i00 w
 -{ ¡rc.r'a -\ -T-\ (cc;rrt iirrialc)
co
t 3 + D 6 7 8 I i0 11 1l
I

40,83 4,105 4,165 1,361 97 TI II 7 rotrr albasIrLr pes nrirriL

41,24 4,745 4,206 1,37 4 42 97 I{ I rj roçu roçu pas inäi'iL.
41,90 4,212 4,27 4,
l QOA 97 I t) ro;u rûçu pas urár'iL
42,67 4,2B9 +,óa l J! 100 }r II 2 foçu albaslru pas rlåriL
'12,78 4,301 1,364 1,426 100 3 rosrì fo;u pas mári L
43,97 4,420 4,485 1.4ô6 II II 2 rotlì al bas Iru pas måt'il
44,04 4,423 4,488 1,467 42 10c },I I 7 IOfu rosu pas rnár'iL
44,r0 4,43!L 4,499 1,470 ot I 5 roçu Ìotu pas rr1áril-
44,23 'r,447 4,572 1,474 42 10c I 2 Ìo$u ÌoçLr pas miìÌ'it
45,75 4,539 4,606 1,3UÐ 100 I I l'oçu ro$u pas mär'iI
(t-
45,36 4,560 4,627 7,572 ÀI I 7 1'Otì.1 IO$U pâs máril"
45,60 4,584 4,652 1,520 I 2 Ì'o9Lì Ioçu pâs rnåriL
46,54 4,078 7,55i 42 97 I 4 Ìo$ìÌ roçü pas märil
47,64 4,789 4,859 1,588 ?t 100 ¡l I 1 roçu rcçu pâs mãÌil
48,'.t6 4 902 4,974 1,62 5 100 i\l roçu albastru pas márit
49,10 4 ,937 5,009 1,636 o- w I roçu t-o;u pas rnãriL
49,48 4 ,s75 5,048 1,649 42 nt 8 roçu roçu pas mãriL
50,24 5 ,051 5,r25 7,674 32 c,- t\{ roçu albaslru pas mãrit.
50,80 5 ,707 5,1 82 1,698 42 100 IOñ11 Ìoçu pas mãriL
51,61 5 ,188 5,264 1,720 100 8 rosrl albastru pas máril-
52,00 5 5,30,1 r, / J,) 42 10c AI 1 roçu albastru pas märiL
5 ,265 5,312 7,7 46 42 \\¡ ro;u xotu pas rnärit
53,20 5 ,348 5,42{i l,/ /.j ot w II ò rofu albastru pas mãriL
53,01 5 ,389 5,4ô8 1,787 '+2 I{ II 1 ro;u âlbastru pas máriL
5,4,86 5,51 5 5,596 1,829 32 100 XI II 4 rotu albast¡u pas mãrit
5 6,00 5,630 5,77:\ l.òù 1 ,4,2 100 }I ìt 2 1'O;Li albastru pas nrãrit
5 6,30 5,660 f,- /qÕ t.ò 1/ .): 10(.) .ti 7 foçu albest¡u pas mãrit
56,55 5,685 ¡.ros r,ss¡ 32 g1 ìt iI '{ f o;'.t albasl¡u pas mãrit
Ð/,/õ 5,804 5,8S I 1,924 .12 07 ¡I II z folu albast¡u pas mãrit
57,90 5,821 5,il07 1,$30 'ì') Ì 0() \I II lr Ìolu rlì¡as I nr lias rnlilit
i;8,06 ir,83lì 5,\)22 i ,91i5 i2 10i) I '2 rol u IOiÙ prrs rrriiriL
59,69 6,001 0,089 1,989 97 lt II 5 rof rì ¿rlb¿Ls Lru pas rnårit
59,85 6,077 6,701) 1,9 95 t: 97 I 2 rosì.i rofrÌ pas rnär'iL
('i0,95 6.i20 6,217
.) ô2D
¿: 100 j\,r IJ ti IO5rr albas llLr pas rnãriL
 r1¡r¿rxd X,IX (corltinLrarc)

8 10 11 72
4 5 6 7
2 lo
II I 6 IOçr,r âlbastru pas rnãril-
61,93 6,226 6,317 2,0|l'+ 100
I ìl 1 ÌoçLr Ìosu pas máriL
62,52 6,285 0'J / ¡> 2,081 100 w
II I û Ìo;u albastru pas mãrit
62,83 6,317 6,47O 2,A54 If pas
ot I (J roçu a1ì)astru máì'il,
G3,B4 6,41 8 6,512 2.128 w II
I 3 rotu âIbâstru pâs måril-
6,,i31 6,529 100 X,I II
64,00 1 rotu roçu pas mãrit
04,46 6,48C 6,575 2,1.i8 w I II
II I 5 roçu â1bâst¡u pas märit
65,19 u,ca.t 6,649 2,I73 100 w
o 100 ot II I roçu albastru pâs märit
65,98 bJ IJJJ 6,730 À{
t tq, Ii I 5 rosu âlbastru pâs máriL
67,05 6,740 6,839 100 \,I
rJo of II I ro$u albastru pâs märit
67,20 6,?57 6,855 t \\¡
II I 4 IOçu albastm pas mã¡il
67,73 6,809 6,909 2,2ã8 100 \v
t tc¿ II I 7 l.o$l-I albastru pas märiL
68,81 6,917 7,079 100
ot II I 8 rotu albastru pas märil
6,949 7,057 2,3A1 1\{
69,12 T albastru pas mãril
97 w II 4 roçu
69,83 7,020 7,123 albastru pas mårit
2,361 g7 w II I 4 IOçu
7û,93 7,236 albastm pas mät'it
2,400 100 x,I II I I rosu
72,00 7,238 7, 345 albastru pas márit
2,438 100 M II I 7 roçu
73,74 roçu âIbâstru pas märiL
2,463 100 w II I 7
73,89 7,'128 /,có / I albast¡u pâs Inärit
M II Èoçu
71,23 7,462 7,572 2,474 pâs märit
ot r.f II I 8 IOçu albastru
75,40 7,580 7,692 2,573 pas mä¡it
100 II II I 5 roçr.r albastru
76,00 7,640 7,754 ¿,cJJ pas máriL
2,539 g7 \\¡ II I 7 roçu albastru
76,77 7,657 albastru pas mãrit
a nQ' 100 w II I J Ìoçu
77,41 7,s90 2,580 pas márit
r oo.) 6n NI II I 5 roçu albastl'u
78,35 /,Òlo 2,672 pâs märit
1()0 x{ I II 1 ro$u albastru
79,24 7,985 8,083 2,647 pas märit
û7 \\I II I ð ro9rl âlbâsiru
79,80 8,023 8,11l 2,660
NI II I 6 roçu albastru pas mãt'it
80,00 8,042 8.1ô1 z,ÐD I 100
100 w II I 6 rotu albastru pas märil-
I 1,28 8,171 8,219 2,709 pas mãriL
, nÐt Ài I II I rofu albastm
81,66 8,209 8,3:10 97
ç.)(ì1 ot M Ii I b roçu albastru pas märit
82,4t 8,413 2,749 pas mãr'it
2,793 o- \\¡ Ii I 6 roçrì albast¡u
93,79 8',424 8,548 pas márit
100 nr I II z roçu aibastru
85,33 8,578 8,704 2,844 pas mãrit
100 w II I 5 roçu albastru
È 85,56 8,601 8,728 2,852 pâs már'il
co 2,931 ot nt i II 2 r-ctu albâstru
87,94 8,81 0 8,970
I (continuare)
rÞ ¡in¿øa -IX-{
2 4 i) 6 7 8 I 10 11 72

88,00 8,847 8,977 2,933 100 }I 7 ì'otì-r albastlu pas märit

88,20 8,868 8,998 2,9.10 ot 5 ro;u albasllu pas lláriL
88,47 8,8 9:t 9,021 2,9.19 100 \\/ 5 IOtu aibastnr pas ¡llåriL
00,3i 9,078 o .)1.) 3,010 100 '+ l.Otì.r albastru pas rnãrri t
90,t2 $,120 9,25'1 3,024 97 II 7 ro$u aÌbastru pas mãrit
91,20 9,1 69 9,303 3,04(-) ot w 2 roçrr albastru pas mä¡it
93,07 9,356 9,49.1 3,102 97 4 rotu albastÌ'LI pas mãrit
g'r.27 9,578 9,71 I 3,1 75 100 8 Ìoçu âlbastru pâs tnãr'it
9ô,00 9,û51 g,7g:l 3,200 1Cr) TI 7 ÌoÍiu albast¡u pâs niãr'it
9i,52 9,8û.i 9,9,17 3,25ù 100 tf it .) ro$u albastru pas rnárit
98,21 9,873 10,02 97 I 1 ro;rÌ albastru pas mãriL
98,97 s,949 10,10 3,29C 97 \,I I I roçu albast¡u pas mãrit
100,5 10,10 10,25 .i, JJC g7 }I II Ioçu albastt'u pas mãt'iL
1 01,6 10,21 10,3 ô J,JÒO 100 I .J lotu albastln pâs rnárit
103,2 10,:ì6 10,53 ì,4 + 1C0 \\¡ II 8 Ìo$Ù albâsLt'tl pâs mãriL
104,0 70,46 r 0,01 3,46 100 NT II 1 rosu albast¡u pâs mãrit
704,7 10,53 10,6u :ì,49 g7 I J rotu albastru pas mãriL
10t,4 I 0,70 i 0,8Í¡ .),J-r rìì II 8 IOftr albast¡u pas rnã¡it
707,2 10,78 1 0,04 .t-í) / II II I rofu albâsLÌu pas mãÌit
109,7 1 1,03 1 1,19 3, d6 100 II II 4 Ìo$n albastru pas mårit
172,0 1 1,26 11,43 J, /.) 100 X,I II 2 Io;u albastru pas mãrit
112,6 1 r Qr) 11,49 J,/Ð 1C0 w II 7' roçì.r albas[ru pas nãt'it
1 11,5,1 s7 \T II 4 ro$u albaslru pas mãrit
115,5 1 1,û1 11,;Ò 97 }I ]I 2 Io;u aìbastru pâs mär'it
11 5,8 1 1.6,1 100 XI II 5 rotr.Ì albastru pâs rnárit
11 6,1 1 7,67 11,öc 10{J w I 2 ¡ô$u albas [ru pâs ¡rä¡i t.
()t 5 ro9u albastru
119,4 1 2,00 12.18 :1.{)8 II pas mri¡it
779,7 1 2,03 72,27 3,99 I 2 IO$u albâsL¡rt pas m¿irit
121,9 1 t z,ai -1,0û 100 \I it tl ro9u albaslIL pas mãrit
123,9 12,1ó 1 2,63 .1,13 100 II (ì rofu albastru pâs lnårit
rlc,t 1.2,76 ,t,17 10ù I 7 l o$u llbasIru pâs mã¡il
725,7 72,63 1') c, ,1,1I 97 ÀI lì roçu ¿rlbastru pâs lnár'it
72i,7 12,83 1 3,02 4,2ö g'i II {} IO$ rI albastrLt pas rnåtiI
128,0 12,87 1:1,06 '1,27 100 }I II IO)rì rl bâsl ru pâs ¡nirli I
 -i ir¿:-r¿¿ -{-\-\ (ci.irtLinn:rt't )

.l 6 ¡ì I l.( ) l1 l:

.t ,2 t) 1 ro$r) al bastnr pas rnirrìt

1 28,9 12,9{i I li,1 ir
.r,iii; :i r'ùf u iìlb¿ìslIu piìs rr raìri I
I iì0,1 1.l.rl 1 3,30 :12: liJU
l, r() r') (r: TI r'o)U lrll)iìsIru pâs nr¡i t'i I
1ii2,û 13,,t(ì
l 3,i, t 1J,ûii J,,li lJ2: i(ìo ìt folLr al.bastnr Das nråt iL
.ì.) (ìt i¡ Ìcçu âlbastÌu pas rnäl'it
734,4 1 3,51 13,7 i 4,.18
i:i,62 1 3,82 .1.52 42: 100 8 Ì'o$u âlbflstru pas mãrit.
135,5
137,ô 13,8:l 11,0i ,1,ó9 :12 : 100 4 Ìofu albasll'rr pâs rnål'it
1 38,2 1 3,90 1-1,10 r.u t \I ii 7 ì'o$u âlbastru pâs nãriL
r'ìO ,- 14,0-t ! !.-i) 'I. UU .12 : {]7 II 8 rolu aÌbas ll'rr pas mãt'il-
I l--I/ 'r') 0: II ,l l'ôsu ÍìlbâstÌu pâs nrår'.it
141,9 1.1,2 6
.12 il .1 IO:ì.r âlbasllrÌ pas nrirri I
1{+,0 1{,48 1 4,69 4.tì0 : i(J0 \t
1 +6,3 7-1. /'1 1,1.$2 4,88 iJ2 : 10t) II S Ìoju âliras tl'u pâs már'iL
1.17,8 1.1,36 't-c,07 -1 (1.) 42:100 w II 7 r'0$u albaslm PAS urår'ìL
15,14 4.95 12: 97 Ii 4 Ì'o$rr al bas Lru pas rn ã¡i L
148,ã 1'1,92
150,¡i 15,1 ô 1J,Jù o,u,l 32: $7 II II ò ro;u ¿rlbasLru pâs uråri L
'c IO9u alìrastru pâs rnã¡iL
152,4 15,28 7Ð,57 5,06 42: 100 l-r I II
7Ð2,3 turJt 15,5.1 5,08 II rolr.r å.lbastnr pâs mär'iL
15,79 ir,1 (ì iì2 : 100 \v II :ì IOSU aìbastlu pas mãrit
1õ4,8 1 5,56
t.) . (17 II 5 ro$u aIbâstru pas mãrrit
tÐu,/ 75,i5 1õ,û8 5,22 }I
15,9íl 1û.16 ir,28 li2 : i00 \I II 1 rosu â1ì)âstm pas mãrit
158,5
1ô,28 ¿,,)J \Y II ro$u aIbâstru pâs rlãrit
159,6 16,05
160,0 1 6,08 J, JJ .12: 100 l1 II t ro;u alb¿istru pâs märiL
16,3.1 16,58 5,,i2 42 : 101) II û rofrr dìrastÌu pâs ¡närit
162,6
ã,.1 II Ii 1 Ì oçu â1bâstru pas n¿irii
I OJ,J 1 6,42 1 6,66 i
16,58 1ü,81i 5,19 .tJ:'Jt ìi II t) ì'olu albâstm pas m¿irìl-
16-1,9
17,1û 5,58 ,i2:lt- II t) fo$u âIbâstru pâs lnririL
1 67,6 1Û,8á
7'.1,78 5,69 ll2 : it)0 \I II 2 l'o$lr âlbastru pâs tnát'it
L7t,i
1t Dn 77,,+6 ó, t'o ,12 : lOt) w II ir l'o$ri âlbâstrû pas má¡it
7J7,1
17,68 1i,94 5,8û ¡t II 2 rofn âlbastru pas márit
1.75,9
1 ?6,0 17,0I r7,e5 5,87 .12 : 100 II 7 IOçU âlbastrrl Þas ¡näl'it
775,4 77,74 1¡i,00 5,8S 42: 9i N II 1 toçtl albâstl'u pas märil-
77,i5 1U,05 5,89 :12 : 100 II 5 ìo$u albastm pâs miìrit
776,9
iJ: ro l') û.02 ¿12 : 100 iI 2 IOSIl âlbâstru liâs r¡áI'it
180,6 18,1û
18.24 18;5 1 {j,05 42: $i }I iI 4 IO$r.r elbast¡n pâs mÍrit
Ë 181,4
 ,îne¿a XXX (conlin'.1âre)
rÞ

'1 i) 0 7 S I 10 11 72
1 2

I 0,08 32 u7 I Ii 2 fol u aÌìJâsU'u pas uråtiL

1 82,4 18,34
"q,61 I II fosu albas Lì'u pas urirt iI
186,1 1 8,71 1 8,99 G,20 42 '1
19,.Í 1 U,.J i) J2 100 I II 1 rotì,1 aibasLru pas t.nrit'i L
1 90,6 1 9,16

792,0 19,i10 19,59 6,10 42 100 nt I iI li rofu albâsh'u pas urãr'i t

ìf II 1I ICì'.r âlbâstru pas nrãrriL
1 95,0 19,61 1 9,90 6,5 t) ,,: i00
196,4 79,75 20,05 6,5.1 97 I II 7 f0$ u all)âstr'Ll pas rnãt'il-
I Ot O 1 20.19 6,59 42 ÀI I II ioslt âi l)âstftr pas mårit
9,90
201,0 20,20 20,50 6,70 32 g7 ilI II Ii i) ro;ì.1 albasilu pas ll-Iár'iL
203,2 20,,13 ¿u,/ó 6,77 100 I Ii li Ìosu albastÌn pas mãriL
20,75 21,06 G,fì8 i00 II II 8 rotil al ìlâs I-r'u pas miuiI
206,4
tl t') 42 100 ilT Ii ìI 1 i'o9u aibâslrr.l pas rnãt'ii
208,0 20,91 6,9t
21,37 û,98 ,t') g7 I II 3 ì'oIì.r albâs lru pas rlirri L
209,5 21,0û
212,8 21,39 27,71 i,07 32 97 n II 3 l'oÞLr albastrtl pas rnãt'it
21'1,4 21,5û 21,87 7,75 42 L\t II II I roìlI albaslt'lt pas rnätil"
t.) ?R .)t II 4 ro;u aìl¡asi-l Lt pas rnår'il-
279,4 22.06 1Oi) tf iI
,12 100 l\T II II 2 l'oçlr aìì)astru pas mát'il-
224,0 22,52 22,85 7,41)
.)) at 7,51 'ì.) 100 II II 7 io¡Ll albastlu pas rnãr'it
225,2 22,6'I
226,2 tt iÁ 23,0i l\t II il 4 fofu âìbasiru pas tnãr'iI
230,9 23,50 z.6g 42 l\1 II II 2 Ios u albâstru pas n1¿iri L
231,6 z.t. DJ 32 1t)0 \I II u 5 ro$rr albasLÌu pas nriu'iL
,2' 23',35 23;6e 6,64 42 1C0 I Ii 2 IOçu albasL¡u pas nãril
238,3
' 24,C4 24,36 7,96 J: 97 trI II II 5 ro;ì-l aÌbastlu pas märil
239,4 24,07 24,42 7,98 42 97 I II 2 IOlr-t âlbastÌu pas rnäriL
243,8 21,57 24,87 ò,tJ 10û ÀI II II 6 Ioç'.t â1ba.siÌu pas mät'il-
32 100 1I II (t ì'o5u all)âstÌu pas nìiu'i t
247,7 25,27 8,26
25,51 ò..) r ,t2 100 I II 1 r 0tir rlb¡.slnt pas rlãril
250,1 25,1 4
257,:) 25,27 lJ2 Àt II iI t) l oILl albash'u pas milil
!Ð,ú I 2 6,05 8,51 .i: II 1l 6 fcì$ tr albastru p:rs rlåt'i L
255,4
256,0 25,7 4 26,7t 8.53 42 rcù tr{ II II 3 Io;u ¿ìlbasl-r'u pas tl.ät'il-
')r\ (t ) l2 ttl I II 1 io$t¡ ¡ ! bltsl rtt pas rnitt'iI
257,8 2{;,30 tì. i¡ 9
l¡ ;., r'os lr ¡ll;nsLl u
2t)0,7 26,21 2ô. (i0 s,69 :i2 l()i) II ¡rlrs r:rirt iL
..12 1); .\,1 ìI if ì 01ir alÌrrrstl'tt pirs rrrirriI
2û3,0 i u. Ð.t
268,2 26.2ß 2ô.:t(; s.f) I 1 ( ),.) TI II II ] Ì oiiU í¡lì)rstru pas rrirt'iL
')T l') r") ir l 05lI ltlbiìs!rLI pus rrirliL
208,¡i t7,03 ¡i. {l t)7 il u
 'tl¿:Lrt -\ \-T (crin[ ìnrieltt)

S 1{t 11 1!
3 i) tj

:12 il il ¡i r'0$l.r âÌl)¿ìstftL pas rnãr'ìt

')a ').1 9.03 : 1 t)0
2;O.\) 27,6 |
t osu ll lrtsIl Lr ¡lts rriliI
'J-:. .) 9.1 7 1 ()0 Ii II
2S,01ì
(ì .).) il n fosII luIltlsIt'Lt prts tttr'rl'il
27,30 28.21 i\') : 97 xt
II II ¡i I'Oii ll al bas titt ¡ras ntitl iI
23,0s 28 49 9,:l1 ¡2: 97
r79,:i
o- .1 folu albastl'rt pas niirt'iL
28, ã2 23,Ð I 0,,1ô .Ji :
II II
II II .t ì osu .ll l)as I ru pes IÙiìriI
2 9.:ì8 9. S{.) 42: 100 It
288,0 28,95
s f()5 u llbasIt tr 1;as Itth; iL
()2, (i s I 10t) \I II ll
2 29,.11 "(ì
II i IOtu nlbx s t ru pas ttu'rt il
2 tji.6 29,i I :o.r¡ {r, lì lr ,12: 100 il
.1 fo$u al bastnt ì)as ìrìirì i I
29,85 :i0,2 () 11. li {) 4,2 97 \{ II II
l9 {i.9
Ii II 8 l olu a l Ì¡as It'rt lIrS r':tiIiI
10,tir 32 ,i Il
;ìù1.(; 30.32
,i) ¡I II II 5 Ìo5u âll)âstt u yrls tnr'rt'iI
{ì :11.02 I0.1ìl 100
:i01,0 30.5
,12 (ì- 1t II 7 Ì ()sll all¡astrtt prts lt.ìilriI
:ì0 1.7 :10.03 31,08 10,10
iI II .) l0$ r.r âlbâs[] u pxs ÌtìiriI
31,59 10,:i2 32 100
301),6
i I
gi \I II ÌI it l0îr.ì alllâsInt ll¿ìs ìììi'it
:ì 1 3..i .iL,:)L 31 .97 1ll.'1r-r 'i2
II II J Ì'o$ Û all-lasIrLt pas lììiu il
31,09 10,ù t 32 9i
:119.2 pâs u]¿i¡'iI
,\2 100 TI II II ù ì olU albas Lt'tì
320,0 .) t.tl I 10.û7
0 I'Olu lll¡asit'tL pa s rtrirlil
3:i.1 C' i 0,8.1 'I) 100 II II
3'2 5.1 112,68
iI tì IOIì r ¿ìll)¿ìstI'tt pes nritit
'ìt{l (l í13, ôir 10,99 42 Ni II
:13,10
II It (ì t'o sì l albas Irtt p¡s tlìiiì il
:r3, tì 0 3.1.10 1 1,17 4') 97
i) fo l;1r aìbasIl u pas rnirt il
11,41 .12 100 Ii II
lll.10 r1.1,01

.) 1.) II ì olrI all¡ as tt'Lt lias tttirtil

à (r1 ILrlJ 100 trI II
352,0 ,J O,.i U

it II il r'0$ r.l :i lbas Lt'tt pes ruãtiI

3ít,17 35,99 i 1.7{ì
c+r
 -llic"ra .\ -\-\ (coniinuarr.¡
É:
.1 I
:] t) 6 S I 10 11 72
I

:t53,9 .)¿. / i) i6,1 0 7 7,7 \) 10r) II II ) Ìo$"r albastnr pas nrårit

3ô1.2 36,32 36.85 12,01 12 100 II II -t l'0su aìbastlu pas nriu it
36.,1E 12,09 97 ìI I1 II rosu al bastrtr pas nrãril
.)u l.ò .tt).t) ? 1 2,1 ti ::12 II II Io$u aI bastnr pils rrãr'it
2

i/,vÒ 12,.11 :12 97 \\ ti II 4 ro;u lulbastm pas rn:ìr'it

¡-r. ) II
:ìii r ,1 .l(\..) t 38,37 72,10 100 II 1 rosll ¿¡ll¡astnr pas mirt'it
í18 1,0 38,60 30,1 7 12.80 42 100 ìI II il {J Ìo$u aìb¿rs I ru pas urãr'it
'ì(t') u 3 9..19 10,07 13,09 .)! g7 II II 1. Ìolrr ¿rl b¿rstl'u pas rnirli{.
39ã.9 :l{},E0 il0,38 13.19 ':12
(ì: II II II ,3 ì'oj; rr albastnr pas nråt'i l-

,10tì, i 10,80 :11,16 13.55 12 10t) II iI IOtu albastlu pas rnãriL

.119.0 ,t2,12 42,7.1 1 3,96 12 {)7 II II 3 l o$u all;¡rst nr pas nruiliL
.1 6 1,.1 .17,38 .12
16,6{.} 15,1S 100 II II 2 IOfu :rl l¡as Il'lr pns rnåt'it
.178,8 -1E.1:i ,18,8.1 ,t2 (ìi
1ir,97 II II 2 IO$ rr albas [r'u ¡ras nriu'it
500.2 50.28 õ 1,02 1 6,67 .12 100 Ii II 1 Iotll albasll'u pas urirli I
i)1,)-t) 51,8 1 52.60 17,19 .12 ol II II 7 t'()su albastru pas rnår'iI

t ll¡:;trt,rtlti l. (,u ìl;i \\: s ltrr lrotaI ct.lc <loLrir ¡loz-i!ii ¿tlc nl¿rnctt'i .1.' Il ¡rcnllrr ¡roz.ijìlt
,,pc filet rnetlic", i¿rr \\i prrltm ¡lozilia ,.pe lilc[ \\'hits'ol'th".
2. ,\vansul'ile long-itudirr:ilc diu coloa¡la a (2) sc oìrlin l:r slt'rrngutilc câre arl
trrr.ltl¡otrl loDgìtLrtìitt:rl r:\tcriltic liili rle t0atrr tle rrrirtìr.
3. ;\r-arrsr¡r'iÌc ÌongiIrrdinalc tlin ct¡kr¿tn¿¡ ú (:Ì) sr: ol.r!itr l:t sll urìglrìilLì tîrc iìu
c¿rtLunrrl Lc'ngilrrd.irral Iixat Pc loaIa clc nrili.
 ,4.n¿¡r.r X,IX,l

Ata.¡tsttri .si lilefe nolnlale ce sc olllin la sfrttngul Sll

Avansrrri longitudinaltr, În nrtl/rot Avansuri transvcrsaìe, îtr tnnr/rot

lìaportul rofilor cle schilì1b 42 : 100
l']oziIiilc rnanctclor cutici dc avålìsuÌi 5i filctc

II II I II II II
B

c II I

0.027 0.{)5 I 0,11 o ').)

1 0,08 0.16 0,33 0,05

0,18 0,3ã 0,71 0.029 0.Oir8 0,12 0,23

2 0,09

0,20 0,40 0,80 0,033 0,067 0,13 0,21

0,10
o 0,11 0,23 0,45 0,91 0,038 0,075 0,15 0,;i0
{
ì'c filcL /- 0,07I 0,1 6 0,32
5 0,12 0,2\ 0,18 0,96 0,0.10
l)ìc Ir'ic

0,2D 0,50 1,00 0,042 0,08-1 0,r7 0,iì3

= 6 0,13
I

o 0,1,1 0,28 0,55 7,7r 0,046 0,092 0,18 0,37

7

0,15 0,30 0,60 7,21 0,0õ0 0,100 0,20 0,40

3
N
o

1,28 0,11
3

Pc lilet 1,46 0,48

2
\Yhi Ll-ortlt
rÞ 1.59 0,52
1
ciì
rÞ
Anera XXX I (continualc)

Paçii filetelor modul, în mm Pa¡ii filetclor Diar¡etral-Pitch, ln dinli/tol

Raportul rolilor de schinrb 32: 97
Pozitiile manctclor cutiei dc viteze

I\O Oricc pozitic Alb M2 Oricc pozilic Alb

I\f3 Orice pozifie Ro;u Albastru M3 Oricc pozifie Roçu Âlbaslru

I{.1 Pas normal Pas mãrit 1\I4 Pas no¡mal Pas märit

Poziliiìe nranetelor cilliei de avansuri ¡i filete

Ä Pe filct nretric l\ Pe filet Whitworth

II II II II I B II II II II

c II II I II II
I

ZD 52 za U
alr 1-l. 13I/16
1 0,812 I , rJlÐ 6,5 13 lr
a1/ \tlo ¡8
o t ::: l:::; 0,875 7,75 3,5 7 14 28 EI, 56 28 74 7

o a1
ãt aÐ
2 4 8 16 64 16 B 4 2 1
z J o.ru I 0,, 7l'
t9< 72 JO 4tl, ,ll 1t/,
4 o,rr, o,uu, 1,725 4,5 I 18 36 I
o
El^
o¡
I t3l tsl r
5 1,1875 2,375 4,75 9,5 19 ù0 tl' 1U Jò 19 lrl, _,a / 16
ot
10 5 arl 1tl
L !&
6 7,2:õ 2,5 5 10 20 40 80 40 20 - r2
N
Élu
',",1.,,,' Èt
P" 7 0,344 0,6s7 5,5 11 It 44 olt ò0 44 22 17 l.rl, I131rB
| I

8 0,375 | 0,75 1,5 3,00 l) 12 ,n 48 ls 9(., 48 24 12 6 1'1,

 Anera XX)i I (continuare)
ÛJ
t9
I Paçii filetetor Whitworth, 1[ Paçi/lol
Paçii filctelol rnetricc, în mrn
z
p
Raportul rolilor rìe schimb 42 : 100
Ð
Poziliile manetclor cutiei de viteze
ø !1 2 Oricc pozifie
M2, Oricc pozi!ie Alb
Þ tr{3 Oricc Pozilie
m Orice pozilic Roçu Albastt'u
Þ M3
r{4 Pas normal
M4 Pas normal Pas mãrit

PoziJiile manetelor cutiei de avrllsÙl'i ¡i tilote

.{ Pc lilet Whitrvoltlt
A Pc lilct metric
I B II II I
B II II II
I II C II I
C I II II

1 7tl 3tln 6tl , 13

I 7,625 3,25 6,5 13 26 t04
0,812 "
56 772 o t 7"ln 3./, 7 l4
2 0,8?5 t,75 3,5 7 T4 28
o
o z J 2 4 8 16
, 4 8 16 64 128
z 1
4 ,ll 4rl, I Iù
4,5 o 18 JO 744
,o 4 7,L25 2,25 o
o 5 t3l
Ê 1A 4"1, ¿ t2 19
a,75 9,5 19 Jò /ù 752
o 5 t,187 2,375
O
o nll 5 10 20
40 80 160 tr - 12
t) 7,25 2,5 5 10 20 N
N Ðt
Ðt 176 A 7 oÉl/t2 t7
Ê" 5,5 It 44 88
7 7,375 2,75
rÞ 192 I J 6 t2
(g 6 24 48 96
\ì 8 1'5

. :!:Ll;ìri¡t!ììôriâ
lÞ Anera XXXII
(.o
co
Iìâpoarte de trânsmilere ,,¿" realizate cu pâttu roti ilinfate,
În ilouå trepte i: 'n : 1L * !z: 0,05...1,00
23 Z2 Z4

z, t z, z, z, za I zr z, z,

0,050000 20 100 30 r20 0,079051 25 110 40 775 0,108000 24 75 27 80

0,051 1 51 20 B5 25 tt5 0,080091 25 95 óD 115 0,109001 25 tq 31 90
0,052083 20 80 25 120 0,081018 25 90 Jð 720 0,110000 tt 75 30 80
0,053030 20 720 35 110 0,082021 25 720 50 127 0,111020 25 76 27 80
0,054112 25 105 25 110 0,083004 30 110 35 115 0,112000 2l 70 28 75
0,055118 20 100 35 r27 0,084364 25 105 45 727 0,1 1 3004 7I 30 86
0,056022 20 85 25 105 0,085034 25 70 25 105 0,1 1 4000 27 90 38 100
o,o57743 20 100 30 105 0,086122 25 80 35 727 0,1 1 5000 72 ,. tÐ
0,058019 20 95 35 727 0,087028 30 95 35 t27 0,1 1 6000 27 70 29 75
0,05s055 20 720 45 727 0,088235 20 80 30 85 0,117000 26 75 27 80
0,060000 20 100 30 100 0,08901 1 20 46 26 727 0,1 18055 20 48 77 60
0,067242 20 90 35 t27 0,090223 25 720 55 727 0,1 1 9000 21, 75 34 80
0,062000 26 727 40 727 0,091097 20 105 55 115 0,120049 2t 62 28 7S
0,063131 25 90 25 110 20 85 45 115 0,121000 ,, 75 JO 80
:0,092072
0,064073 20 93 35 115 r0,093000 30 \27 50 727 0,722034 24 59 27 90
0,065100 30 727 JJ 727 0,094146 25 92 44 1.ta 0,13201 6 25 63 31 100
0,0661 1 6 20 110 40 110 0,095109 25 80 35 115 0,124000 21 70 31 75
o,067227 20 85 30 105 0,096110 30 s5 35 115 0,t25028 25 OJ
0,068027 20 70 25 105 0,09?1 66 20 65 30 95 0,126000 27 60 36 100
0,0691 70 25 110 35 115 0,098246 20 75 35 95 o,727004 2l 79 43 90
100 35 100 0,099071 2o 85 40 95 0,128000 24 70 28 '/5
0,070000 20
0,071023 25 80 25 110 0,100000 25 75 30 100 0,129000 24 80 43 100
0,072778 20 120 55 727 0,101006 76 29 t02 0,130000 24 64 2ß '15
0,073099 25 90 25 95 0,702025 21 65 30 95 0,1 31 01 6 35 68 28 110
0,o74074 20 90 40 t20 0,103010 ,, 65 28 92 0,132000 2T 70 ?5
0,075000 20 100 45 120 0,104000 24 75 26 80 0,133000 2l 75 38 80
0,076087 30 115 35 120 0,105000 JJ 50 2L 100 0,134018 21 53 23 68
45 727 7l 39 714 0,1 35037 l1 61 36 118
0,077028 25 115 0,106004 22
0,078740 30 t20 40 127 0,107020 25 tô 30 96 0,136006 20 66 57 t27
 Anera XXXLÍ (continuare)

Z1
Za I tt
Z1 Z¡
_il
1'|ll ¡

oo '/D 42 80
20 6'7 45 79 0,203000
81 0,170036 2r 70 51 75
0,137037 24 80 ta '/'J 38 80 0,204000
,a 75 0,171000 26 65 4l 80
0,138000 23 60 IJ 43 80 0,205000
28 76 0,172000 24 '15 3B 91
0,13S027 20 ÐJ 86 0,206007
0,173000 20 82 61 46 80
25 85 50 105 .)q '70 0,207000 27 75
0,140056 '75 30 'tõ 80
80 47 100 0,1 74000 26 48
0,141000 24 20 50 35 80 0,208000
80 4l 83 0,175000 ,t 7l 57 80
0,142018 23 75 44 90 0,209000
80 0,1 76000 24 28 ?0 42 80
0,143000 26 75 53 s7 0,210000
ÐJ 100 0,177000 7I 25 ÐJ 34 76
o,t44022 25 92 Ðt 2l 7l 0,211023
98 0,178005 47 ?5 53 80
0,145005 30 95 45 45 98 0,212000 24
95 0,179004 23 59 59 Ðó 97
0,146010 20 62 43 80 0,213000
0,180000 27 75 40 39 s7
2l 50 35 100 0,214001 23 62
0,147000 24 76 47 82 80
21 70 õt 75 0,181001 0,215000 30 75 43
0,148000 28 ?5 42 80 '/5 BO
25 64 JI 97 0,182000 0,216000 48
0,149001 75 61 720 'tÐ 80
24 80 45 90 0,183000 0,217000 31 42
0,i.50000 27 75 46 90 s0
28 59 JÐ 110 0,184000 0,218003 31 79 50
0,151001 30 60 ó/ 100 100
75 JÕ 90 0,185000 0,219000 24 80 tô
0,152000 31 75 36 80 '/Ð 100
95 47 97 0,186000 30 55
0,153011 30 JJ 60 34 100 0,220000 '/Ð 80
Ðt '/Ð 42 80 0,18?000 0,221000 26 51
0,154000 ta 75 47 90 80
25 IJ 43 95 0,188000 o,222000 36 75
0,155011 '/Ð 27 75 42 80 86
70 39 0,189000 28 TÔ 50
0,156000 2l ,7, 80 57 90 0,223001
39 0,190011 24 28 70 42 75
0,157000 20 69 45 95 0,224000
89 0,1 91001 25 62 80 45 85
0,158006 25 80 45 48 90 0,225000 34
100 0,192000 27 75 56 27 64
2l 70 53 43 91 0,216005 30
0,159000 )Q 7L 59 89
23 '71 4l 83 0,193004 0,227027 25
0,160020 27 68 4S ?8 '/õ 90
?5 42 80 0,194004 ,a 57
0,161000 23 26 40 30 100 0,228000
36 80 0,1 95000 27 80 57 84
0,162000 75 75 42 80 o,229018 '/Ð
40 ðJ 0,196000 28 27 46
0,163005 68 72 tt 7() 0,230000
,a 47 90 0,1 97003 49 '/5 42 80
0,164000 75 '15 36 80 0,231000
47 89 0,1 98000 oo '/o 42 70
0,1 65028 25 80 67 40 72 0,232000
2l 55 0,1 99005 24 68 31 45
0,166008 20 46 75 40 80 0,233007
55 91 0,200000 30 27 75 52 80
0,167004 2l 76 80 67 100 0,234000
4l 92 0,201000 24 JJ 20 47 100
È 0,1 68033 61 68 29 5'.7 0,235000
CO 39 80 o,202012
0,169000 2f) 75
Ctl Anena X XX 11 (continrrare)
o
o
z3 21 î 76

0,236000 24 75 59 BO 0,268000 24 75 67 80 0,300000 30 100

0,237000 ta 90 7q 100 0,269006 28 tlJ 60 76 0,301000 ;,
;; 80
_J
0,238002 23 59 58 95 0,270000 70 63 80 0,302008 30 /Ð 47 B3
0,239005 26 /J 57 7f) o,277062 30 54 40 82 0,303003 39 69 52 97
0,240000 òÐ 60 100 0,272000 28 70 51 75 0,304000 JÒ /J 54 90
0,247005 27 51 62 0,273000 27 40 39 75 0,305009 83 tlÐ 95
0,242002 20 53 59 92 0,274004 26 61 45 70 0,306000 36 75 51 BO
0,243000 27 50 45 100 0,275000 20 50 55 80 0,307001 ó/ 65 4B 89
0,244000 34 85 61 100 o,276000 ?5 69 90 0,308000 28 50 bU
o,245000 28 40 JA 100 0,277008 50 95 50 95 0,30901 4 ZJ 60 7g 98
0,246000 tn 60 47 75 0,278010 38 46 JC 704 0,310000 36 BO 62 90
0,247000 26 50 38 80 0,279000 31 54 80 0,31 1 005 25 55 65 95
0,248000 31 70 42 0,280000 20 50 70 100 0,312000 JY 70 42 75
o,249000 42 80 83 100 0,281006 26 68 61 83 0,313002 39 OJ 45 89
0,250000 30 60 40 80 0,282000 36 47 80 0,314000 39 69 40 72
0,251004 30 ,t 50 83 0,283008 29 67 51 7B 0,315000 49
70 80
0,252000 2l 70 DJ 75 0,284000 24 7í¡ '11 80 0,31 6000 Jtl 90 ?o 100
0,253000 Jö 60 46 100 0,285000 30 75 57 80 0,31 701 6 a/ bt) 48
o,254004 2S 54 35 74 0,286000 75 52 80 0,318000 42 70 ã3 100
0,255000 34 60 45 100 0,287000 28 50 47 BO 0,31 9022 40 71 83
0,256000 9a 70 4B 75 ,Á
0,288000 50 30 50 0,320000 42 70 48 90
0,257004 27 58 i)J 96 0,289000 34 () 1., 51 100 0,321003 34 77 61 91
0,258000 27 60 75 0,2s0000 to 75 57 1t) 0,322000 42 75 46 80
0,259000 2t 40 ôt 75 0.291005 10 63 JJ "1t 0,323000 38 75 80
0,260000 20 50 65 100 0,292000 nÁ 75 80 0,324000 JO 75 54 80
0,261000 ,a 60 54 100 0,2s2004 ,1 61 47 77 0,325000 20 50 65 80
0,262007 34 43 90 .)t
62 0,294000 36 49 80 0,326010 20 46 83
0,263001 41 ()a
90 56 0,295000 47 77 47 92 0,:127004 ¿Ð 60 t)i i9
0,264000 ¿J 70 42 75 0,296000 75 48 80 0,328000 47 7-Ð 54 90
0,265001 30 67 58 98
0,329000 42 75 80
0,297000 JJ 75 J4 BO
0,330000 100
0,266000 27 60 75 0,298002 37 64 50 97 0,331006 67
62 ;
0,267000 27 90 89 100 0,299000 50 t)5 100 0,332000 JO 90 òJ 100
 Anexa XXXII (continuare)

ll Z3 ¡ zr 7¿ Z1
z2 Z, 5¡ ¿ Z1
i4l"'
61 80 0,399000 .tt 7ó 5i 80
75 54 80 0,366000 ót¡ 7õ
0,333000 öJ c,400000 .10 100
ûl 0,367006 JJ 65 60
0,334008 42 76 55 óc 60 44 64
10c 0,368000 46 7'5 54 90 0,401042
0,335000 30 60 67 36 75 67 80
0,369000 4l 75 54 80 0,402000
0,3:16000 Jr) bJ 90 80
100 0,403000 39 7-Ð 62
68 50 a'> 0,370000
0,337010 óJ ; 53 86 59 90
0,371000 42 75 80 0,404005
0,338000 39 7ó 80 75 54 80
Jt) '15 62 BO 0,405000 45
0,339006 64 45 56 0,372000 Á, 58 80
4J 75 54 83 0,406000 75
0,340000 34 100 0,373072 a- 80
66 80 0,407000 /Ð 66
60 62 100 0,374000 34
0,341000 80 0,408000 42 70 5t 75
38 75 51 80 0,375000 30 75 :.
0,342000 D4 90 0,409014 JJ 71 oo 100
42 75 49 80 0,376000 75
0,343000 eo 80 0,4i0000 4l 100
48 80 0,377000 75 58
0,344000 43 75 89 100
75 54 80 û,41 1 01 1 59 lz
42 7A 46 80 0,378000 42
0,345000 51 82 a,412075 38 7-Ð 74 91
20 47 61 86 0,379002 39 64
0,346001 38 50 0,41 3000 42 75 ã9 BO
38 -1 ó9 91 0,380000 50
0,347005 -t JU 0,414000 46 75 54 80
45 'tÐ 58 100 0,381006 29
0,348000 57 90 0,416000 4B 75 ó2 BO
54 0,38201 1 ð0 DJ
0,349001 ðJ 69 4-c 6B 46 tÕ
80 0,383004 õt 62 67 a,477002
0,350000 28 s0 0,418000 44 75 57 80
'/D 54 80 0,384000 48 76 54
0,351000 39 0,41 901 4 35 it 68 80
'¡Ð 48 80 0,385000 35 50 55 100
0,352000 44 0,420000 2l 50
IJ 0,386008 43 77 58 91
0,353003 25 65 67 61
-
a)/ 91
59 80 0,387000 ?5 54 80 0,421005 4l
0,354000 JO 75 39 62 53 7S
90 0,388009 68 49 78 0,422009
0,355000 JO 80 77 60 47 50
48 80 59 91 0,423000 27
0,350009 JJ 47 Jb 7l o,389011 50
50 65 100 o,424000 20 õ0 53
42 '/Ð 51 80 0,3s0000 30
0,347000 51 80 0,425000 34 80
39 64 47 80 0,391000 46 75
0,358008 49 75 0,426000 36 /Ð 77 80
34 69 51 70 0,392000 30 50
0,359006 78 0,427000 61 80
30 50 45 75 0,393009 32 58 ^t
0,360000 57 91 0,428001 39 62 66 97
53 4t 6t) 0,394009 39 62
0,361006 28 0,429000 39 ,: 80
48 82 0,395000 36 80 79 90
0,362003 47 76 43 T 100
80 0,396000 36 ?.D 66 80 0,430000
0,363000 50 44 58
(tl 30 39 32 62 0,431034 2lc
0,364000 42 75 52 80 0,397025 54
o 67 48 72 0,432000 48 :75 80
H 30 60 tõ 100 0,398010 40
0,3dÐ00C
 Áner¿ XXXII (eontinuare¡

z zr ¡ z, z, z, za

0,-133010 48 tó 54 82 0,466007 38 Jt) 0,49S000 J1 67 69 97

0,434000 J) 75 62 80 0,167001 68 4t 0,500000 30 60
0,-135000 45 75 58 80 0,468000 39 5û 4:õ /Ð 0,501010
-
ot) 62 90
0,436006 50 to 62 90 0,.169000 ò1 80 0,502008 25 30 50 83
ct,437000 46 57 80 0,470000 100 0,503000 -1û 72 67
0,438000 36 80 0,471 000 ?o *
.J tr 30 tr
l, 0,504000 JC 50 5.1 75
80 55 83 0,472000 .18 /J JI' 30 0,505006 44 4ã Á-J 91
0,439006
0,440000 22 õ0 0,.176000 +J ,-5 66 80 0,506000 46 ôû 66 100
0,441000 49
:/c 54 80 0,47.t000 ãt 9û 79 100 0,507000 3S 50 80
c,442000 3û 61 7r 1r 0,-t75000 60 90 0,508000 2t 50 ll l 100
0,443001 47 70 6-1 OT 0,476000 .19 51 0,509007 +Õ 62 77
a.) '-û 100
0,444000 ?i 80 o,477000 ã3 70 63 1û0 0,510000 JI
0.445008 64 51 11- 0,.r78010 51 73 52 /o 0,511009 +1 58 a0 83
0,446002 50 56 86 0,4?9000 +ti 67 60 òù 0,512000 õ¿ 50 40 50
Ô1 10û 0,513000 40 J¿' 50
0,447011 48 õ9 50 0,-180000 48
,/.5 z\) 31 56
û,448000 12 70 56 0,481000 52 80 100 0,514031
bt) 54 QO 0,482005 47 rl3 76 0,515009 61 82 OJ 91
û,449002
0,.150000 4ó 51 7'c 0,483000 46 ô0 (f,) 100 0.51 6000 30 50 {J 50
0,451000 47 75 66 80 0,48.r000 4+ t) t] 80 0,517000 ó0 80
'-5
0.452009 30 56 0,485009 44 63 50 0,518000 J1 60 ÕJ /õ
û,453003 28 btt 63 59 0..{86000 45 50 c+ 100 0,51 9006 50 76 i7 90
0,4ó4001 45 68 5t) 8fì 0,i187013 50 1¿ 77 0,520000 Z\J 50
0,455000 50 tÐ 100 0,488000 4Z 70 b.l- /-5 0,521000 õ1 Ott 66
0,456000 54 75 57 00 (1..189015 46 68 60 83 0,522000 5-1 60 58 100
0,457000 40 58 55 0 .190000 4S 100 0,523008 '15 62 49 68
to .15
_ 62
0,458003 JJ 76 77 0,.191005 48 ÐJ o,524014 J+ 45
0,459000 51 75 54 80 0,492000 4t õJ i5 0,õ25000 2L 40
D< 69 0,-r93000 /¿ 58 80 0,ã26002 ctÌ 90 8' 97
0,460000 60
0,461002 45 46 at 0,4s4000 Jò 50 <.) 80 0,527000 J-1 50 62 80
0,462000 42 75 66 80 0,495000 44 7A OJ 80 0,528000 ?a 66 75
0,463003 24 63 ?9 65 0,496000 42 70 62 75 0,529000 4t) 6ô 69 100
0,464000 ?o 58 75 0,497000 49 79 100 0,530000 CJ 100
0,465000 30 40 QI 50 0,.198000 .18 80 83 100 0,531005 +t -
ot) tJtl 91
 Aneøa XXXf.f (continuare)

zr 2r ¿ t1 z, z,
z, La I
',
';') 97 0,598000 39 60 4lJ 50
49 70 5i 0,565010 51 67
0,532000 o1 0,59901 3 50 66 68 86
4t /ò 80 0,56601 1 tt 09
0,533000 0,600000 40
90 89 100 0,á67000 75 63 80 'J
0,53.1000 54 41 60 tõ 83
6ri 66 0,568000 1õ 7I 80 0,601001
0,535005 32 58 50 56 80
67 80 0,569007 47 59 55 77. 0,602000
0,536000 48 75 7ó 67 80
6ã 89 0,570000 JU 50 ?û 60 0,603000
0,53701 3 õ0 68 56 91
¡t) 0,ã71010 58 0,604003 54
0,538012 4û bó 56 -3 bll 80
Ã.) 'i 66 BO 0,605000 !1,1 60
0,539000 49 60 bt) 100 0,5?2000 Ãt
-oi 61 82 0,606011 67 57
0,540000 30 õ0 90 100 0,573006 i4 aÐ
50 56 80 0,607008 57 77 62
0,541007 27 43 ã8 0,574000 4! 90
40 80 0,608000 Ð+ t¿ 75
0,542005 40 54 60 82 0,õ75000 :, IJJ 8ù
.{ö 60 ca 1'c 0,609000 õ8 7c
0,543010 61 67 B9 0,576000 rl0
Lf -11 69 i0 0,610000 5-o 61
0,544000 't0 65 75 o,577003 80
.ì: ô0 0,61 1000 47 iá 78
0,545008 ótl 4i 52 0,578000 a0
õ-z 69 ÙJ 82 0,612000 70 63
0,546000 39 60 63 75 0,579003 1ìl
50 0,613003 48 Dò UU
0,547009 40 65 í,4 72 0,ã80000 29
* 78 0,614008 ã1 68 7c 97
61 52 i0 0,ã8 1 01 1 t)U ã,
0,548009 45 -t 60 63 70
50 61 80 0,58201 1 48 t)ó 0,615000
0.549000 36 49 btl i5
50 ió '10 0,583000 53 iõ lr t) 80 0,616000
0,530000 ,19 58 65 89
.)o 5i 75 0,584000 48 /ò 80 0,617009
0,551000 40 ao 4i 78
50 411 50 0,585000 45 50 6õ 100 0,618014
0,552000 30 38 34 36 {ìí¡
TO 100 0,ã86008 4i 61 5{ 71 0,61 9004
0,553000 49 70 50
4i ic 0,620000 :ì1
0,554005 6-1 86 D/ 90 0,ã87004
ó0 60 0,621000 69 80
0,555000 54 80 71 {10 0,ã88000 42
ô2 80 0,622009 4l G5 II
0,556015 51 58 7G 0,589000 fì,
59 60 0,623008 Ð8 78
4:Ð 62 tJ t) 86 0,590000 JJ 55
0,55701 4 39 50 14 55
75 62 80 0,591009 49 55 80 0,624000
0,558000 54 40 ô4
80 0,592000 50 48 60 0,625000
0,559000 43 63 65 aÕ
50 0.59301 0 68 69 77 0,626003 54
0,560000 28 7'c 66 BO
; 0,594000 54 66 80 0,627000 57
0,561000 JJ ta 40 36
J' 50 85 100 0,628000 39 69 40
0,502006 47 43 70 0,595000 80
oò tó 0,596005 51 97 0,629000 5l ic i4
UT 0,56300.1 ?0 60
,tt T 67 0,630000 .1J 55 û3
0,564000 50 47 56 0,59?015
ctl Aneaa XXXII (continuare)
O
tÞ
z, za zr ¡ z, z2 zs za I z, za

0,631010 50 64 OJ 78 0,664000 54 75 90 0,697000 68 80 82 100

0,632000 48 75 7S 80 0,665000 49 70 76 80 0,698002 54 69 66 74
0,633013 50 78 79 80 0,666000 54 74 80 0,699007 44 47 56 75
0,634001 52 63 ÐJ 69 0,667000 58 /¿ 69 80 0,700000 56 80
0,635027 25 44 57 51 0,668015 46 60 79 80 0,70101 1 52 62 56 67
0,636000 53 60 54 75 0,669006 44 45 52 76 0,702000 54 75 78 80
0,637000 49 50 52 80 0,670000 40 52 67 80 0,703000 75 74 80
0,638000 44 80 5B 90 0,671006 42 <t 54 65 0,704000 40 50 66 75
0,639000 54 75 7l BO 0,ô?2000 49 70 nn 75 0,705000 60 OJ 70
0,640000 48 75 0,67301 6 53 o¿ 64 80 0,70601 1 ¿t 61 68 90
0,641001 46 58 59 tõ 0,674008 70 79 '72 0,707021 27 31 69 85
o,642012 42 52 62 7B 0,675000 54 BO 0,708000 59 70 OJ 75
0,643004 50 54 50 72 0,676000 /c 78 80 o,709002 43 66 68
0,644000 49 70 69 75 o,677017 57 59 62 90 0,710000 51 68 77 75
0,645000 43 50 45 60 0,678005 46 òð 70 0,711 000 54 7-Ð 79 80
0,646000 51 60 57 75 0,679012 55 T 81 0,712000 b4 80 B9 100
0,647005 46 58 62 76 0,680000 34 50 0,713000 62 75 ô9 80
0,648000 54 70 63 75 0,681004 50 lz 76 90 o,774000 49 50 5t 70
0,649000 59 /o 66 80 0,682000 62 66 80 0,715000 55 50 6ã 100
0,650000 39 60 0,683000 55 85 95 90 0,716002 56 5B bl) 89
0,651000 62 ls 63 BO 0,684000 54 60 57 0,717007 81 63 62 70
0,65201 6 49 62 66 BO 0,685002 59 /T 61 74 0,718007 OJ 74 70 B3
0,653014 53 66 74 91 0,686000 49 50 56 80 0,719002 AJ 54 69
0,654014 53 66 79 97 0,687013 ¿*t) 60 69 0,720000 54 75
0,655016 54 64 59 ?6 0,688000 43 5õ 66 75 o,727003 46 58 60 66
0,656000 4L 50 56 70 0,689000 Ð.j 7ó 78 80 o,72004 Ãc 61 59 77
0,657000 54 75 nt 80 0,690000 ã1 68 69 75 0,723006 bJ 76 82 97
0,658009 40 55 95 105 0,691011 57 /t) B2 89 0,724006 52 61 62 /ô
0,659004 43 54 0,692000 49 47 64 0,725040 58 80
0,660000 JJ T T 50 0,693000 54 75 77 80 0,726000 bt) 70 77 100
0,661017 39 59 0,694010 59 7I 76 91 0,72700r 47 'o7 67
0,662016 56 60 61 86 0"695006 64 55 59 71 0,728000 5ô 75 78 80
0,663000 51 75 78 BO 0,696000 58 at 80 0,729005 61 i2 74 86
 Anera XXX I.I (continuare)

za I z1 z, Z6 Z1 I
Z1 z2 zs

62 '10 -o 0,796016 61 44 64
0,730000 40 50 1ô 80 0,763010
57 54 62 0,797011 40 50 70
0,731000 36 40 43 50 0,764067 50
45 50 85 100 0,798000 49 50 4t 80
0,732000 61 70 63 0,765000
.{Ð 48 50 69 0,799000 68 80
0,73300õ ðo 35 62 ò/ 0,766002
78 80 0,800000 64 89 80
0,734015 41 46 Lt 51 0,767000 59 -a4
0,768000 64 80 0,80100 52 63 7l
0,735000 30 40 4g õ0
56 7t 78 80 0,802004 i5 80
o,736000 56 70 69 76 0,769014
56 64 66 i'O 0,803000 66 70 67
0,737007 36 36 47 62 0,770000 ,7)
56 90 i6 80 0,504000 63 69 75
0,738000 72 80 82 100 0,777014
54 61 7-Ð 86 0,805000 bó 78 80
0,739012 65 '77 67 83 o,772017
4l bò 50 39 0,806000 62 75 78 80
0,740000 50 0,773000
75 86 80 0,807017 40 69 û0
0,741000
:tc ?8 80 0,774000 54
82 BO 0,808007 43 68 6g 54
o,742000 49 ã0 53 70 0,775000
61 69 7g 90 0,80901il 74 51 49 83
o,743007 bt) 7-o 78 0,776006
39 50 66 0,810000 4ô 50 90 100
0,744.000 62 75 80 o,7i7000 4$
55 72 0,81101 6 41 53 G5 62
o.) 76 7l 79 0,778023 o-c i4
0,745003 58 60 63 ¡U
75 86 0,779000 5i '¡-o 82 80 0,812000
o,746007 7L 83 +L 50 60
7t 79 0,780000 39 50 0,813008 40
0,747000 64 77 80
0,781000 6G --
lc 77 80 0,814000 66 /c 74
0,748000 51 60 66 7-o
58 80 0,81509ó 58 66 'Ì4
0,749013 bt) 76 69 80 0,782000 68 50
70 0,816000 63 70 68 'ì5
30 40 0,783000 54 50 ã6
0,750000 57 i5 86 80
72 68 83 0,784000 49 69 50 36 0,817000
o,751004 66 63 ô6
50 56 70 0,7850û0 49 ?9 91 0,818004
0,752000 47 78 80
0,786011 67 4S 61 8? 0,8 19000 62 75
o,753072 65 78 75 83
55 65 6B 77 0,820000 4t 50
0,754000 58 7-o 78 80 0,787005
58 \, 7g 89 0,821004 58 60 62
0,755005 44 56 59 0,788012
64 i0 79 80 0,82200.1 7i 5t 49 90
0,756000 54 60 63 75 0,?89014
0,790000 56 63 48 0,823016 61 îo 68
0,75700{ 49 57 59 67 .79 ta
46 50 60 o,82402:Ð 68 69
0,758009 ãíJ 69 76 76 0,791005
ùJ 7-Ð 80 0,825000 30 40 5Ð 50
0,759005 45 66 59 53 0,792000
'1D ., Jð 83 0,826000 ã9 60 63 75
57 0,793000 61
0,760000 59 75 82 78
c¡ 29 40 58 0,794009 65 56 63 7ó 0,827009
0,761000 1 82 i5 69 ol
Òl 127 100 0,795000 53 56 5'.1 0,82901
0,76200o 45
 Ancra XXXII (continuâre)

I
¡¡ za za I zr zr f¡ a z, z, za
I

0,830000 63 70 83 90 0,863014 63 73 0,896000 btr 55 56 75

0,831 01 4 47 50 61 69 0,864000 66 5ã 54 75 0,897000 69 tö 80
0,832000 64 75 78 80 0,865008 J1 26 51 -c4
0,898004 55 82
0,833000 51 40 49 75 0,866014 74 53 49 to 0,899000 62 50 58 80
0,834005 60 68 69 0,867000 68 50 51 80 0,900000 45 50
0,83501 7 A' 66 64 'i') 0,868000 62 60 63 0,901000 68 50 53 80
0,836000 66 7-Ð /Ð 80 0,869000 66 75 7S 80 0,902000 82 7'o 66 80
0,837000 62 50 54 80 0,870000 63 ó6 58 0,903000 43 40 42 50
0,838010 45 70 /ð 56 0,871000 6/ 75 78 80 0,904008 63 47 58 8{i
0,939002 55 OJ ¡+ 0,87201 1 62 79 80 0,905002 53 63 71 66
0,840000 63 j-6 0,87301 6 ã5 63 0,906006 28 59 63 JJ
0,841009 52 rt ; 64 0,874000 69
:-
/D
*,b BO 0,907001 28 29
0,842010 82 61 57 91 0,875000 où at 0,908003 59 68 90 86
0,84301 1 56 62 70 75 0,876000 :i5 ; 80 0,909003 59 62 64 67
0,84401 6 77 i-o 74 83 0,877005 4t ð+ 40 5i 0,s10000 63 -, 78 75
0,845000 26 40 78 60 0,878012 77 56 83 0,911010 42 40 59 68
0,846000 50 80 0,879012 64 qn 89 72 0,912000 54 4-o
0,847000 66 'tó 80 0,880000 44 50 0,913006 OJ 54 80 86
0,848000 t)t) 53 0,881013 66 ; 58 79 0,91 4001 55 ó8 80 83
0,849002 60 67 0,882000 42 40 42 50 0,915000 66 5õ 61 80
0,850000 34 40 0,883013 58 ã2 5t- -t 0,91 6004 56 58 al
0,851000 69 ,^ 80 0,884000 6ã 50 -c1 ot
0,917002 64 59 82
0,8õ2000 7l 7-J at 80 0,88ã000 59 5-o 66 80 0,918000 O+ 50 68 80
-o-o
0,853012 66 59 83 0,88600.1 61 64 66 7'J. 0,91 9014 58 ìT 72 64
0,854000 63 60 t1 i5 0,887010 4i 51 ii 80 0,920000 69 15
0,855000 60 5l 5i 80 0,888000 i2 75 74 80 0,92100i1 64 46 1-1
0,856003 78 62 66 97 0,889009 az 5õ 63 6i o,922007 64 61 58 6ô
0,857017 'c1 ;]ó 64 0,890000 89 1 00 0,923000 'i7 78 80
0,858000 66 tö 80 0,891000 54 50 66 80 0,924000 a, 80
0,859012 /L 45 40 90 0,892004 70 80 86 0,925000 ót 40
0,860000 50 0,893000 76 50 47 80 0,926002 56 * s0 59
0,861000 63 -
iã a2 80 0,984002 55 56 78 o,927073 43 ã0 83 77
0,86200 I 57 69 69 0.895009 56 80 83 0,928000 66 5i 58 75
 ..,,1..,,{
¡

,îne¿o .ñXXIÌ (continuare) I

i
ì

l
z, Z¡ za :
Z1
z2 -a

60 76 0,978005 60 76 ðJ 67
0,929007 27 4l 7g ctl 0,955008 62
oi 63 68 70 0,979000 06 80 89 75
0,930000 62 65 78 80 0,956000
50 lJu 80 0,980000 63 48 56
0,931000 JL) 40 49 ó0 0,957000
80 òo û,981013 Ði brr 80 to
0,932014 5G 76 òJ 0,958001 69 fli
tlJ OJ t)I 0,982028 J+ JÒ 45 47
0,933001 46 77 61 0,95901 6
,1, 66 çt 91
í.1 0,960000 40 50 on ì-:J 0,983017
t,934002 /o 86 63
55 50 85 100 27 ct 38 0,984000 ÐJ /c 70
0.045000 0,961015
-o7
0,937001 47 44 50 50 80 0,98õ01 5 58 39 51 77
0,962000
0,938000 63 60 67 á8 50 oò 80
0,963009 48 58 f)'I 55 0,986000
0,940000 4i 50
44 15 70 -a 0,98?000 42 40 50
1 b1 89 80 64 0,964006
0,94101
9' 51 61 -o 0,988000 52 50 80
0,9.12005 4{ 46 79 0,965004
69 bJ 0,98901 1 3ù 75 65
0,9.13000 69 80 82 0,966000 60
67 55 i7 g7 0,990000 /¿ 7û 17 80
0,9 14000 66 55 59 ì-c 0,967010
66 7A 0,99101 1 b.i 55 27 89
0.945000 36 42 50 0,968000
38 40 J1 0,992060 66 62 75
0,946000 66 75 ðt) 80 0,969000 50
û,99301 6 4t) 45 68 70
0,94?008 77 /J i4 1t) 0,970000 1C0
ô/ 0,994000 49 50 1T 70
0,9.18000 54 50 79 90 0,981 01 4 09
OJ 5.1 0,99501 6 56 i7 82 65
0,949000 7-c 78 80 0,972000 50 70
66 5E 59 0,996000 83 80
0,950000 40 50 95 80 0,973013 69 =t
ù,997008 55 76 79
0,9ã1001 26 53 63 0,974077 eã 77 90
i1 1r'.
51 55 77 i5 0,975000 39 40 0,996002
0,952000
61 ó5 bÐ 75 0,999000 40 50
0,953016 IJ 79 63 0,976000
51 85 80 ?2 1,000000 50 50
0,954000 63 50 53 7t 0,977011
Redactor' : iug. Nicolae Voicu çi ìng. Vasile Ëuzatu
'fehnoreclactor : Maria Trãsnea
Co¡:erta : Mihai Boitor
Run de tipar: 08.03.1977. CoIi de tipar: 31,75.
'firaj : 48 000+90 exemplare legate t7, pergamoid.
c,z. 62r.94L.1.
lntrôpdndorea pollgraficå,,oltenia" Craiova
str. Mihai Vlteazu,l nr. 4
Republlca Sociaustå Românle