MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR

$1 TURISMULUI .

GHID PRIVIND PROIECTAREA iMBINARILOR DUCTILE LA STRUCTURI METALICE iN ZONE SEISMICE

Elaborat oe.

INCERC ~ Filiala Tirnisoara

Director:

Responsabil tema:

Colectiv de elaborare:

INDICATIV GP 082·03

prof. dr ing Corneliu BOB

dr. ing, Graziella Mateescu

ing. Adriana MOLDOVAN

Universiietee Po/itehnica Timisoere,

prof dr. inq. Dan DUBINA conf. dr ing Daniel GRECEA prof dr ing Victor GIONCU as. ing Aurel STRATAN

ing, Florin DINU

Avizat de:

DIRECTIA GENERALA TEHNICA - MTCT

Director general:

Responsabil de terna:

4

mg Ion STANESCU ing, Octavian MANOIU

CUPRINS

1. Prcvcderi generale__ , __ .. _ .. _, 9

1.1, Obiect ~i domcniu de aplicare .. , _. __ .. _ 9

1.2, Definitii ..

10

I ,3 _ Prescri ptu tell nice COIll P lcmcntare _ 10

I .3.1 . Standarde .. 10

1.3.1.1. Prescriptii generale _ __ 10

1_3.1,2 lncarcari _ .. _ " 11

1.3,1.3, Prescripti i de proiectare spcci fice

construcriilor din otcl ., _ ..

11

1,3.1.4. Oteluri pentru constructii mctaliec., 12

1.3.1.5. illlhimlri _ .. '' " .. " '' 13

1_3.2 !\ he eategori i de prcscri pti i tchn ice ,. 13

2. Tipuri de irnbinari gr'inda-sh'lI11 " .. " ..

2 1. Clasificarea dupa 1110dul de realizarc

.. " _ 14

__ l--t

2,1.1. Imbinari sudate ,................................................. I cl-

2.1_2 imhinari ell suruburi _ " 15

2.2. Caracterizarea imhinarilor grinda-stiilp din punet de

vedere a! comportarii " 17

2.2.1, Conditii generale .,......................................... .. 17

::'.2.::'.3. 1m bi nfll'l Sl' [11 i rigide .

2::' 2.-L ('rilerii limilii de clasificarc

') ').., e las i ficarea dupa rigid itate I 7

2.2 .. 2.1. imbinilri ngide 17

22 ::'.2. i III hi nari 110m I mil articulate .. I X

IX IX

::' ::. .~ C lasificarca dupii rezi SICII (ii ::'0

2 ::. 3.1. imbillfll'l ell l'czislCn([l !\llal{r " 20

2 .. 2.3.2. j rnbi Ilim art iculatc 20

2.2.:, .. \. i III hi n.iri c 1I rc I i ~lClltr\ part i<ll:'l 2.2.-t. Critcri I de duct dil~1tc

........... 21 21

22.--1.1. Cerintc gCllcrdk .

.:'.1

.:'. ::' ,-1.2. l eri Ilk pm i lid materia Ie lc ." " 21

.., ~ ~ .. )

M ode larea irnb 11I[II'i 1111' gl"lmhi-slii Ip

YJ

2.3.1. lodclarca tunctic: de rigiditatc ~i re/iSll'Tllfi

2.3.2. M odelarcu ill (unci te de d uct i I iuue "." .

')""J

J. Capacitatea de rotire a irnbinarilor gt"inda-sflilp " " " 26

3 I. { 'aractcrist ic i lc moment rot i rc 26

3 2. Paramctri i de 120111 ]l\)r\an:· rccomu ndari C F( . j\.,.j

4. Solutii cons! ructive pent ruim hinarea gri nda-stalp ." " .. " .... .11

-I I. Predimensionarea Imbini'lrii ." ..... "." .... " " .. ".. 31

4 1.1. l.oca I izarcn art iCIII,lt ici plast Ice ill grindii . --1.1.2. Moinentul plastic in articulaiia plibtic;-I ...

31

~.1_3 lorta t.uctoare in articulaua pl:lstic[l 4.1.-1. Ccrintc de rc/istell\fl in sccuunile entice

6

-l.~. Critcrii gcncraie pentru cI1nfl\.!lIr'lITa imhiriarilor .. J-t

-1.2 I. Grinzilccudru .. lui "...... .,4

·-1-.2::' lmhi nari sudare .... -t.2 J Placi de C(l!)1 inu itatc

___ ._4~ •••••• ~~ ••• , •• , ••• , •• ,.~ •••• __ •• _15

" .. " J(i

-t.2.-I. Rczistenta panoului de imbiuarc " 3:-\

-1.3. T ipuri de im hi nuri grlnda-stftl p curentc 39

-1.3.1 . ! rnbin.ui sud.ue cu rczjstcll\i'i iota 1<1 .. ' ...

--I :; .1.1. illlbin,lre la carl' prindcrca liilplh)1'

grlllzi I -c f;lc(' pri 11 sud.ire de ta I pa

sl;i I pului: illllll;1 cstc prins;1 C u suru bu ri

prill intcnncd ill1 IIIlCI plrlc i de III i rna 39

-1.3. I .., I rnhinarc la care prindcrea Ifdpilor

39

gri IlZi i sc face prill -udarc de talpa sralpulu 1: ilfi Ill<! estc prrnsfl C II sud uri)

prin interrncd III I unei pliic I de ill illlii ... -t I -1.3.1.3. Illlhll.l<lr·c lacarc grillda estc inlihit[l

in billa Twdlilul " 4 \

-t.3.1 .-1. i mbinarc la care sc red lice sccuunea

t!rin II i pent ru lormarca artie ulat ic i

plast icc ill acca /(lll{t ..

-1.3.:::. j mhi nari cu rei i -ten \<i lul;II[1 rcalizatc CII

suruburi ".".. .. .. " ..

-1.3.2. I . ! m hinare real I/ain ell p lad de capri!

cxti nsa ncr igid il.<lI[1 .. " "

-1.\.2 2 ! mhinarc rea I i/:lla ell p laca de capat

46

c.'\liIlS[1 r'igidimlft " " .

.. 49

7

4.3.2.3 il1lbinare rcalizata ell placi de prindcrc

a talpilor grinzii " 50

I nd icativ GP HR2-0J

GHID PRIVIND PROIECTARI::A IMBI ARILOR DUCTILE LA STRUCTURI METALICE iN

~, I

)_ ZONE SEISI\1ICE

4~ ~ AI binari 1

..• ' .• 1. III mart ell rezistcnta partia [I , ... , .... , ..... " .....

4.3.3.1 . i 111 bi narc la care t[11 pi le grinzi i sunt prinsc de talpa stalpului prin

intcrmediul unor profile T .. " .. " " 52 Cap. 1. PREVEDERl GENERALE

Anexa I 55

Anexa 2 " .

.. 56

Anexa 3 "

......... , .... 57

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezcnrul ghid se aplica la proiectarea imbinarilor grinda-stalp ale structurilor din otcl ill cadre necontravantuitc. din domeniul constructiilor civile. industriale ~i agricole. Se prczinta criterii generalc de alcatuire ale nodurilor structurilor rnetalicc. in concordanta CLi normele actuale de pruicctare ,1I11iSC1Sl11icfl dill Romania ell tit III in formati v se prezi 1l1fl unc lc criteri i preluate dill l.urocode 3, Eurocode 8 (a vand in vcdere racordarea STA sin 1 nS/o- 7 8 ~ i P 100-92 la norme Ie europene) ::;;i norma americana !\ i SC 2002.

Propuncrilc de tipuri de imbinari din paragraful 4,3 se bazcaza pe urmatoarele observati i:

- cxista suficiente date tcorcticc ,?i experirnentalc asupra perfonuantelor tipurilor de imbinari ca de exemplu mccanisrnul de curgcrc si modul de cedare a\ imbinarii:

- s-au dezvo hat mode lc rationa le pentru dcterrn inarea rezistcntci asoc i ata ell fiecarc rnccan ism si mod de ccdare:

- fi ind date proprietati le materia lulu i ~i geornetria nodului se ponte fol osi un procedeu rational pentru cstimarea modu III i ~i mecanismului de cedare, cafe controleuza cornportarea ~i capac itatea de deforrnare.

Elaborat de:

I CERC Filiala Tirnisoara

Aprohai de: l'v11NISTRliL

I TRANSPORTURILOR.

I CONSTRI iCTl11.0R SI TlJRISMU1.lJl. ell ordinul nr. 30 I din 16(]l).~003

9

1.2. Definitii

Pl'in -tructuri III cadre dill \llcl 'i\.' inlcic_!.' structurilc ale c;'iror clemente structurale sunt aic,ituile dill sliilpi ';;i grlllzi dill otcl, UI noduri imbinare prin suduni sau cu suruburi,

Prin element structural se illlckgc o bani compoucnta a struct un 1 (sralp, grind;!. C\)Il(r,I\,lntll ire) rcalizata dill pro II le lam inate 13 cald cu scctiuni I sail if. laminate 1<1 cald sail sudarc

Prill nod sc il1~elcgc Ieg;llura dilllrc dllliii sau mai multe clemente (sau hare ale clcmcnrclor) concurenic intr-un puncr.

Prill imbinare se ill!l'lcgc ansamhlu! componcnteh» de bazii ale nodului ~i mijlonccle de imbinare cnresplIllziiloar-c (,..,udura, suruhuri).

I.a caraderj"t ie i Ic structurale: rCZI;;tentfi, rigid irate, duct i litate concu r eali'i toate componcntcle care ;nll'[1 III nod

Prill ducul iWle SI.: Illtelege canacitatea elellH.:lllcim structurale h"lCali/(}le ill zone dl:;rpati\ c. de a disipa cllcrgia sc;smiCfl prin dcformarii pJaqice,

Prill /(ll1C disipali\c sc Illtl'kg r,inik unci structuri 111 carl' prin proicctare cste Incali/"l<i III pr'ineipal c:ap;ll:itafc(I de dislpare

PrIll disiparc se IIl!clcgc l',lP;}cil<Hca unei structuri sail a l'lemclltclur strucuuule de (I pn.:JU<I incarcarea sehlSlllic,i pnn comportare h isrcret icii si/sau prin a Ill' mccall ismc.

1.3. Prescrlptii tehuice complementare

Prczcntul ghld de proicctare sc \<1 utili/a irnprcuna cu urmatoarele prescriptli tehnice ctllllplemClllar'c (a caror liS{il nil cstc limitnriva).

1.3.1. Sranda rdc

ST,I\S IOIO(l'(l-75, Princ ipi: gl'llCl'alc de vcrificare a sigllnlnlci COllsl rlll'1 i i In r :

10

I '~l " construcuilor

PI 001200.1, Cod oe prClI':U<lrC~CJSJllIC, " ,-, ...

(rcvizuirc PIOO-l)::;)

1,3/.} 1;/((irCliri

STAS 10101/0-75, ;\CII\l111 111 U11];;trllclli,lasifieare<l ~i gruparca acriuuilor:

STAS 1010 I /0/\- 77, Idem, C las I ficarca ~I gruparea actiun i lor pentru construct ii c i\ i Ie ~ i industrial e:

STAS I o I () 1/1-78, Idem. Grcutat: tehnicc ~i illc:iircflri pcrmancnte:

STAS I () 10112-75, Idem. itl..:iirciiri datorate proccsului de exploatarc:

STAS j 0 I 0 I /20-90, Idem, inci'ircfll'l dale de vant:

ST A S 10 I () 1/21-92, Idem. j ncarcar i date de li'l pad i'l :

10 I () I /2A l-R7, Idem inc{IIT,'iri tchnologicc dill

exploaiarc pcntru construcui ci\ ill'. mdustr iale ;;i agrozooiehnicc:

STAS I () I 0 J i2/\2-7R. Idem. /\qililli datorare proce-ului de cxploaiarc lncarcfiri datorate pndurilor rulnntc.

STAS

I. 3./,1 ['reseriplii de' proiectun: spccifice constructiilor dill u/e! S lAS 10103 - 76, Construct i i dill otcl Prescript: i fu ndamcntale de calcul:

,. 1.:1'\'1' le. iudustrialc S,I agricnle

STAS 10 I 08.10-78 Constructii " _

Calculul clerncntelor din otcl:

STAS

7671()-8X, CCll1s1nlC\ii ci\ ile. industriale Sl agrn/11otchll icc. Construe] i i dill \.111.' I, Cond i \ i i tchn ice gencralc de calirarc.

II

j_3/.J. Ole/uri PC'I7/I"1I constructii ntetalicc

ST AS SOOIl-R9, Oteluri de LIZ general pentru constructii.

Conditii tehnicc generalc de calitate:

STAS SOO/~-80, Idem, Marci:

STA S :'00/3-1':0 Rczistcnte la corovi une at 1l10S ferica. t\'l.'irc i:

S R EN 1002 7 -:~: 1996. S isteme de sirn bo I izare pentru oteluri.

Partca I: Sirnbolizarca alfanurnerica. simboluri prine i pale:

SR E 10021: 1995. Otcluri ;;i prnduse siderurgice. Conditii

tchnice generale de livrarc:

SR I:N 1(02) A I: I gl)..j. Pr(lOUSC lam inatc In cald din oteluri de construct ie Ilea hate Condit i i lehn ice de I i\ rare:

S R EN 10.113-1: 199.5. Produsc lam i nate la ca lei din otcluri de constructic sudahile. ell granuiatic lilla, Partea I: conditii generale de livrarc:

SR EN 10113-2: 1995, Idem. Partca 2: Conditii de livrare pentru Ole luri in stare norma I izata/lam i narc norma I izat:

SR E 10113-3:1995, Idem, Partea j:Condilii de livrare pentru

otel uri la mutate tcrmomccan ic:

SR EN 10155 1995, Otcluri de constructii cu rezistenta

lmhllilatatit<i la corozi line arrnosfcrica. Conditi i tehnice de livrare:

S R EN 10164' 1995. Oteluri de constructi i ell caracteristici imbunatatite de dcformare pe directie perpendiculara pe suprafata produsului;

STAS 7194-79. Sudabilitatea oteluri lor Elemente de baza:

SR F 10034: 1995, Profile I ;;i J I din ote! pentru constructii

Tolerantc de forma ~i In dimensiuni:

12

SR EN 10051 +A 1: 2000, Table. henzi late si benzi late fasiate laminate continuu la cald, din oteluri aliate si nealiate. Tolcrante la dimensiuni si de forma:

S R EN 10056-2: 1996. Corn iere eu aripi egale si Cll aripi neegale de otel pentru consrructii, Partea 2:

Tolerante de forma si la dimensiuni:

SR EN 10002-1: 1995. Materiale metaliee. incercarea la tractiune. Partca I: metoda de incercare 1a temperatura arnbianta:

SR EN 10045-1: 1993, Materiale metal ice. ineerearea la incovoiere prin soc pe epruvete Charpy.

1,3.1,5. illlhiJlclri

STAS 76712-78. Constructii civile industria le si agricole.

Imhinari ntturte ~l imbinari Cll suruhuri 13

constructii din otel. Prescriptii d executie:

ST AS 8796/4-89. Organe de asamblarc de inalta rezistenta folositc eu pretensionare la imbinarea structurilor din otel:

SR E 288-1 + AI: 1999. Specificatia ~i calificarea proceduri lor de slid are peutru rnateriale metalice, Partea I:

Reguli genera Ie pentru sudarea prin top ire:

SR EN 288-2 + A I : 1999. Idem, Partea 2: Specificatia proceduri lor de sudare prin sudarea CLI arc electric.

1.3.2. Alte categorii de prescriptii tehnice

GP 035 - 98. Ghid de proieetare. executie ~i exploatare (urmarire. interventicjprivind protectia impotriva coroziuni i a constructi i lor d in otel:

13

1']18 - 99" Norrne tchnice de proiectarc ~i rcalizare a construciiilor privind protcctia la actiunca locului:

C 133 X2, lnsuucuuni tchnicc pri , ind imbinarea elcmcntclor

de construct i i meta I icc c LI suru huri de i n;tit;i re zistenta prcicns 1\ urate:

C 150 - 99, N ormau \ pri \ i nd ca litatea i 111 b i niiril or sudate din lltel ale construciiilor ci\ i lc. industrialc ~I agricolc:

NP 0-1-2 2000, Norrnativ privind prcscriptiile gencralc de

proicctarc. Verificarca prin calcul a clernentclor de constructii metalice si a imbinarilor acestora ..

Cap. 2. TIPURI DE IMBINARI GRINDA-ST ALP

2.1. Clasificarea dupa modul de realizare

(I) lmbinarilc grinda - stair ale strucuuilor III cadre mctalicc se rcalizeaza ca imbinar: sudarc sau imbinari ell suruhuri.

(2) il1 cazul In care sc rcalizeaza conlucrarea ClI planseului. rrilu] concctorilor (cornicre, profile T sail placa de exti Ilsii) cstc preluat de armatura dill grilldf!.

2.1.1. i m bina r] sudatc

Imhillarile sudate sc clasifiea in funciic de modul de realizare a

panoului de inima in urmiiroarclc tipuri principalc (fig, 2,1): a) ncrigid izat:

h) rigid izat ell plac 1 de cont inu irate la ruve lui till pi 1t')I' gri nz i I; c) rig id izat ell plac i de COII( i IIU irate orizonta le ~l pe d iagonala.

l-t

r+'

I' I

II' I

I '

I "I II.

.,,-- --,i

1,1 I,~-~_~

II ,

Il'~'1

I ,

l---- I

II

I, II '

I~

_~_ II

1 .

I

hJ

iI}

c)

Fig. 2,1.

2.1.2. imhinflri eu suruhuri

i 111 bi 11[lri Ie cu suru hurl se c lasi fica III functie de mod ul de

rca I izare a nodu!u i in urrnatoarc Ie 1 i puri prinei pa lc (fig. ~.2):

a) ell cormere. pnllse cu suruburi de talpi!e grill!:ii:

b) cu cornierc, sudate de talpilc grinzii:

c) ell profile T. priusc cu suruburi de talpile grinzi]:

d) cu placti de cupat sudata pc grilld;1 ~i prinsa ell suruhuri de

talpa stalpului:

.:) ClI cornicrc de lalpi ~i in im;L prinsc ell suruburi: n idem. sudarc pe 1,1 I pi lc 7 i III 1 rna gri 1171 i:

g) C 1I prof i c T prll1se de lfll p i ~ i cu COI'l1 icrc de in I lila :

h) CII P laca de caput exti nsf! :

i) CII plac i prinse Cli suruburi de talpi si cu corniere de inirna:

j) CLi placi sudate de tiilpi ~i cu cornicrc de illimil

15

~---:

11 rlF**=l ~~

I i

. I

L_,~- j

a)

"---c~

,

I ,l __ 1

1 .:

11 .. __ . ::

d)

g)

16

--.-~"

I

" -_.

! :

LI I

~ ~

____ t_

n

i)

2.2. Caracterizarea imbinarilor grinda-stalp din punet de vedere al compurtarii

2.2.1. Conditii generale

(1) Proprietatile structurale ale tuturor imbinarilor trebuie realizate astfel incat sa fie indeplinite ipotezele considerate in calculul structurii ~i la dirnensionarea elemenlelor.

(2) Imbinanle se caracterizeaza prin rigiditate, rez istenta si ductilitate.

(3) in functie de rigiditatea initiala la retire S"IIII' 0 imbinare poate f realizata rigida, articulata sau scm irigida

(4) in functie de capacitatea de rezistenta a unei imbi nari :\I["Id' in raport cu capac itatea de rezistenta a elernentelor irn binate, 0 imbinare poate f Cll rezistenta tota la, articulata sau cu rezistenta partia la.

(5) 0 irnbinare poate fj ductila, daca prezinta capacitate de rotire suficienta, astfel incat deformatiile strueturii sa nu conduca la cedarea imbinarii.

b)

e)

b)

Fig. 2.2.

(6) Clasificarea tipurilor de imbinari se face fie pe baza rezultatelor obtinute experimental pe irnbinarea considerata, fie pe baza rezultarelor cxi stente. pentru 0 imbinare sun i lara.

2.2.2. Clasificarea dupa rigiditate

2.21. 1. illlhil1{iri rigide

(I) imbinarilc considerate rigicle nu au influenta semnificativa asupra distributiei eforturilor din structura ~i niei asupra deforrnatiilor genera Ie ,

(2) Denumirea .. rigid" presupune ca nu se produce niei 0 rotire relativa intre elementele imbi nate, oricarc at" f 11 ive luI sol ic itari i.

17

2.2.2.2. imhiniiri nominal articulate

(I) irnbinarile considerate nominal articulate trebuie sa fie capabi le sa transm ita eforturi le tara sri dezvoltc J110l11enle semn i ricative care sa a fecteze e lemcntele structuri i.

(2) fmbinarile nominal articulate trebuie sa aiba capacitate de retire suficienta la so licitari le de calcul.

2.2.2.3 imhiniiri sentirigide

(I) Imbinari semirigide se considera acele imbinar: care IlU indeplinesc nici criteri i le pentru imbi nari le rigide nici cele pentru imbinarile nominal articulate.

(2) fin binari Ie semirigide trebu ic sa fie capabi Ie sa transrn ita eforturile de calcul.

2.2.2. -I. Criteriile /imilei de clasificare

(1) Criteriile limita de elasificare ale irnbinarilor sunt prezentate in figura 2.3, in care se disting urmatoarele zone:

Zona I; rigid, dad .s~,," ~ kiEl; I L", ill care:

kl' = 8 pentru eadrele la care sistemul de contravantuiri reduce deplasarea orizontala ell eel putin 80 %;

kb = 25 pentru alte cadre, cu conditia ea la fiecare nivel K~ 1 K, ~ 0, II.

Zona 2: semirigid

Zona 3; nominal articulat, daca S,II11 S 0,5£11> I LI>

K" este valoarea medie a raportului 1,,1 L, pentru toate grinzile deasu pra n i ve lulu icon s i derat:

1 Pentru cadrele In care 1\10 k, 0.1. imhinarca trcbuie considcrata scmirigida

K, este valoarea medie a raportului I, I L, pentru toti stalpii

nivelului considerat:

h. I, sunt mornentele de inertie ale grinzii. respectiv stalpului:

LI> este deschiderea grinzi: (intre axele stalpi lor); L, este inaltimea de etaj a unui stalp

1 rigid. daca Sj.I'" :2: 8EltlLb 2 semirigid'

3 nominal articulat, daca

S"m ::; O,SE/tlL.

Mj

a) Cadre contravan'uite

I

, , , ,

,

r , ,

1 rigid, daca S).'flI:2: 2SEltlLb 2 semirigid'

3 nominal articulat, daca

Sj;''' s Q,5EIbi'lb

b) Cadre neconkavantuite (cu conditia ca la fiecare ni.vel ~Kc ;:: 0,1) Kn valoarea medie a raportului h/!.. pentru toate riglele de la ulnmul nivel.

Kc valoarea medie a raportului lelLo pentru loti stalpii de la ullimul nivel;

Ib mornemul de mertie al riglei;

Ie momentul de inerlie al stalpului:

LtJ deschiderea cadrului; !.e inaltimea de nivel,

Fig. 2.3.

I Teate imb im'lrik d in zona 2 trcbuic considerate ca ~CI11 i 1I~ld~ i I11b ill ~rik din zoncle 1 ~i 3 pOI Ii c(ln., rderate scm i ri~,tI~ daca este a\ nntajos

, / , ,

,

'/2/ .i->:"

/ : __ -_..J.-------~ J $

18

19

2.2.3. Clasificarea dupa rezistenta

2.2.3. J. illlhinliri ell rezistenui tula/a

(1) Imbinii.ri cu rezistcnta totala se considera imbinarile ale caror moment capabi J nu este mai 111 ic decat rnornentu I clemente lor imbi nate.

(2) 0 imbinare poate fi considerata cu rezistenta totala daca indeplineste criteriile date in figura .2.4.

Rezistenta totala

..... -------- .....•. ---------------.------ M

Rezisrenta partiala I Rd

Articulat

Lirnitele pentru rezistenta Rezistenta nodului

Fig.2.4

2.2.3.2. lmbiniiri articulate

(I) Imbinari articulate se considers irnbinarile care sunt capabile sa transmits eforturile Tara sa dezvolte rnornente sernnificativc care sa afecteze elementele structurii.

(2) Capacitatea de rotire a irnbinarii trebuie sa fie suficienta pentru dezvcltarea articulatiilor plastice subefectul incarcariJor de caleu!.

20

(3) 0 imbinare poate f considerate articulata. daca mornentul capabil A.~ lid este mai mic decat 0.25 din mornentul necesar pentru imbinarea cu rezistenta totala, dar dovedeste capac irate de rotire suficienta.

2.2.3 3. imhillliri C1I rr=i.l'f(,Il/1i parriala

(1) imbinari ell rezistenta partials se considers aeele irnbinari care nu indeplinesc criteriile pentru imbinarile ell rezisrenta totals sau peutru imbinarile articulate

(2) Capacitatea de retire a irnbinarii nu trebuie sa fie mai mica dccat cea necesara pentru a permite forrnarea articulatiilor plastiee sub i ncarcar i I e de ca lcul,

2.2.4. Criteriilc de ductilitate

2 2. oJ. J. Cerinte generate

( I) Pentru realizarea unei structuri ductile, proiectantul poate alege intre doua alternative:

a) fie ca zonele disipative sa fie situate in afara Imbinarilor, iar acestea din urma sa fie supradirnensionate intr-o masura suficienta pentru ca ele sa ramana In dornen i u I elastic:

b) tie ca zonele disipative sa fie chiar in irnhinari, a carer capac itate de rotire sa fie veri ficata ex peri menta I sau con firmata de rezultatele din literatura cle spceialitate.

(2) Similar eu strueturile ductile. imbinarile se clasifica 111 clasele de ductilitate H, M ~i L (conform PI 0012003).

2.2. -I. 2. Cerinte privind materialele

(1) Se vor respecta conditiile privind materialele din PI 00/2003 pet. 6.2 ~i 6.5. 5( 4).

21

2.3. Modelarea imbinar-ilor grinda-stalp

2.3.1. Modelarea fu nctie de rigiditate ~i rczistenra Luand in considerate proprietati Ie de rigid irate la retire

rezisten til ex i sUi tre i mad e le se 111 n i fi c at i vc de nod: - rigid / ell rezi stenta totala;

- rigid / ell rezistenta par(iala;

- articu lat.

Tinand seama de dimensionarea economica, pentru nodurile sernirigide exista doua modele posibile: - semirigid / CLl rezistenta totala:

- sem i rigid / ell rezistcnta partiala,

In scopul simp! i fica!"i i mode lar i i nod uri lor se recornanda modele posibile penrru nodurile grinda-stalp (tabel 2.1):

• continuu: rigid / cu rezistenta totala;

• serni-continuu:

rigid I ell rczistenta partiala: semirigid I cu rczistenta totala: semirigid / cu rezistcnta partials:

articular.

• simplu:

od continuu este nodul care asigura continuitate totals la rotire intre elernentele imbinare in nod.

od semi-continuu se considera nodul care asigura continuitate raniala la retire intre elernentele lmbinatc,

Nod sirnplu se considera nodul la care nu exists continuitate la rotire intre elementele irnbinate.

r nterpretarea care trebuie dalLl acestor dcnum iri depinde de tipul aualizei structurii (tabel 2.2):

- in cazul analizei glohale elastice, pentru modelare sunt relevante numai proprieratile de rigiditate ale nodului:

- in cazul analizei rigid-plastice, rolul important al nodului este de rezistenta;

- In toate celelalte cazuri, rnodelarea depinde alar de proprietatile de rigiditate cat ~i de ce Ie de rezistenta.

TabeI2.2.

Modelarea nodului ~j analiza structurii

Modelare nod

Analiza structurii

Elastic

Rigid-plastic

Elastic·perfect plastic Elastic plastic

Continuu

rigid

rezistenta totals

rigid/rezistenla totala

Tipuri de modelare a nodurilor

Tabel 2.1. Semicontinuu r-==~~~~~~~~~~~==~II

Rezistenla

semirig.id

rigid/rezisten!a totala semirigid/rezisten!a

rezisten!a paniala totals

sem irigid/rezisten\ii. par1ialii.

Articulat

Rigid continuu semi-continuu Pentru analiza structurilor sunt relevantc urrnatoarele situatii

Semirigid semi-con tin uu semi-continu u (f g. 2.5):

Ir.N:-o-m-:-in-=a-:-1 a-rt-:-jc-u-:-Ia-:-t--+----....:....:.--f--=-::.:.:.::-===--+----·----II Pentru analiza elastica globala:

sirnplu

- rigiditatea in itialii. pentru starea I im iHi de exploatare ~I

pentru veri ficarea de stabi litate;

Rigiditate

Rezistenta totala

Rezistenta partial a

22

articulat

Simplu

articulat

nominal articulat

?~ _.J

imbinarile grinda-stalp testate trebuie sa dernonstreze ca mornentul capabil al imbinarii este cel putin ega! Cll mornentul plastic al grinzi i. corespunzatoare rotiri i inelastice necesare (cel putin 0,03

¢c,/ IP radiani).

- rigiditatea secants pentru starea lirnita ultima.

Pentru analiza rigid-plastics:

- dirnensionarca xc face pcnrru rezistenta;

- capacitatea de retire se vcrifica nurnai.

M

a}

S M
j'.'lj .<.,
if bl
M
1\1U.d J)

a) analiza elas ica - starea limita de exploatare rigiditatea iniliala Sj.ln< momentul capabil MJRe:

b) anahza elastica - starea limit a ultima: rigiditatea iniliala modificata S"OI momentul capabil MJRe:

c) analiza rigid-plastica: momentul capabil M1.Rd ~i capacitatea de ronre ¢Jed:

d) analiza etaslic-plaslica: curba de deformare totala.

Fig. 2.5.

Caracteristicile moment-retire sunt detaliate in capitolul3.

2.3.2. Modelarea in functie de ductilitate

Luand in considerate conditiile de ductilitate impuse cadrel metalice amplasate in zone seismice se face diferentierea intre urrna toarele tipuri destrueturi:

24

• Cadre me/alia speciale. care trebuie sa reziste la deformatii indastice importante d in sol ieitarea seism ica. Dimensionarea tuturor imbinarilor grinda-stalp trebuie sa se bazcze pe rezultatele unor tllcercari ciclice calificarc. care sa dernonstrezc capacitatea de rotire a acestora. incerciirile ciclicc trebuie Sil cuprinda eel putin douf cicluri

si sa fie jllstificate prin: '

- incercari experimentale pe noduri specifice unui anurnit proiect. in concordanta cu dirnensiunile elernentelor, caracteristicile mecanice ale rnaterialului, tipul de irnbinare considerat si detal i i Ie de executie:

- rezultatele unor incercari raportate in documente de cercetare sau teste calificate, care pOI fi preluate ca atare pentru alte conditii sirnilare.

• Cadre metalice intermediare. care trebuie sa reziste la deformatii inelastice moderate din solicitarea seismica, Aceste cadre se proiecteaza astfel lncat deformatiile inelastice induse de seism sa se produca fie prin intrarea in curgerc a elernentelor in cazul in care imbinarile au rezistenta totala, tie prin intrarea in curgere a elernentelor irnbinari i. laimbinarilc cu rezrsrenta partials.

Proieetarea imbi nari lor trebu ie sa se bazeze pe incercari e icl ice ca I i ficate. i III binari Ie grinda-stalp testate trebuie sa demonstreze ca momentul capabil al imbinarii este eel putin egal cu momentul plastic al grinzii, corespunzator rotirii inelastice necesare (eel putin 0,02 radiani).

• Cadre rnetalice obisuuite, care trebuie sa reziste la deforrnatii inelastice limitate din solicitarea seisrnica.

25

. imbitlar~1c grinda-stalp se realizeaza ell suruburi sau prin sudan:

~I pot ~ eu rezistenta totala sau partials.

Irnbinarile grinda-stalp testate trebuie sa dernonstreze 0 capacitate de rotire de eel putin 0,01 radiani.

3. CAPACITATE DE ROTIRE A IMBINARILOR GRINDA-STALP

3.1. Caracteristicile moment - rotire

. (I ~ ~aracteristi.cj.le lTI01_l1ent - rotire ale irnbinarilor grinda-stalp trebuie ~.a ~Ie c?mpatlblle ell ipotezelc considerate in analiza globala a structurn $1 cu ipotezele considerate la dimensionarea elernentelor.

(2) Imbinarea poate fi reprezentata printr-un resort de retire care ~Jtle~te a~ele de sirnetrie ale elernentelor imbinate intr-un punct de lIlter~eqle (fig. 3.1 a.b) pentru imbinarea caracteristica unui stalp marginal. Acest resort evidentiaza relatia de legatura dintre rnomentul apl icat in nod, N~.l:d ~i rotirea corespunzatoare <P/:'J dintre elementele imbinate.

In general caracterisricile moment-retire sunt neliniare, asa cum

se ind ica in figura 3.1 c. )

(3) Caracteristiei Ie moment-retire pnn trei proprietati structurale de baza:

- rnomentul capabil ~11d. care reprezinta valoarea maxima din curba mornent-rotire;

- rigiditatea la retire S~. considerata in general ca rigiditate secants:

- capacitatca de rotire <PC,.I. care poate f considerata rotirea maxima atinsa la valoarea rnornentului capabil.

26

5j,lim

b) Model

c) Curba ceracteristca de calcul

a) Nod

Fig. 3.1.

(4) Deterrninarea caracteristici lor moment-retire a Ie imbinari lor gr'inda-stalp trebuie sa se bazeze pc rnetode teoretice. verificate prin incercari experi menta Ie.

in cele ce urmeaza se prezi nta procedeul de experimentare conform caruia trebuie efectuate determi nar] le experimenta Ie asupra elementelor structurilor metal ice. conform Comisiei Europene de Constructii Metalice (CECM).

3.2. Parametrii de comportare - recornandari CECM

Alegerea parametrilar de comportare este importanta pentru interpretarea capacitati i elementu lu i ca ~i pentru compararea di feritelor incercari. in particular acestia trebuie sa permits caracterrzarea evolutiei ductilitatii, a nivelului de energie absorb it, ca si degradarea rezistentei elementului. III acest scop Comitetul 13 ECCS a publicat recornandarile de lncercare pentru caracterizarea comportarii elernentelor 111 eta I ice, sub actiuni ciclice, cu deplasari controlate.

S-au introdus parametri adimensionali, definiti 111 raport cu caracteristicile elastice ale cornportarii statice (fig. 3.2a) perrnitand compararea unui ciclu de comportare reala (fig. 3 .2b) cu ciclul ideal elasto-plastic de aceeasi amplitudine (fig. 3 .2c). F ~i v din figuri Ie

27

mentionate reprezinta rona ~l deplasarea inrcgistrate pe parcursul incercari i.

v .... + v:_ v

.... - ... • I

: .....!l + vi - Vy • v)'~

(a)

I1v

(b)

(e)

Fig. 3.2.

ineercarea se conduce pe grupuri succesive de cicluri ell valori irnpuse pentru deplasare, definita ca multiplu a deplasarii limita elastice. Fiecare grup de cicluri cuprinde 3 cicluri de aceeasi amplitudine a deplasarii (fig. 3.3).

Considerand un grup i de cicluri se recornanda folosirea l u rma tori lor pa ra m etri:

a) ductilitatea partialo.

_ p..ep~~~r! ::_" ' _

--------------------------~~~-

Tim

________________________ ,, __ hJ II II ~

___________________________ ~ V __ JL __ -60v ~

Fig. 3.3.

b) ductilitatea total« (ducti I itatea cic I ica):

~l :, .1. v ,+ .1.1' ,-
• 1-1"
1'" V
I (3.2)

Aces! parametru reprezinta raportu I intre ampl itudinea totala a deplasarii pe parcursul fiecarui semiciclu si valoarea elastica limits. Comportarea ciclics este mai bine descrisa de acest parametru.

1'+

11-: = I

• 1',

I' ,

(3.1 )

~L, =

I'

I

care reprezinta raportul dintre deplasarca maxima pozruva salt negativa (in valoare absoluta) $i valoarea limitei elastice, Cu cat ductilitatea este rnai mare. cu atat elementul este capabil sa suporte deplasari care depasesc dorneniul elastic.

18

c) raportul ductilitiuilor totale.

AI'; .1.v;

If',+ = -.-----: lp ,- = _.

I', -I', -rl I', +1', -v,

(3.3)

Acest pararnetru reprezinta raportul intre arnplitudinea totala a deplasarii si valoarea corespunzatoare a deplasarii pentru comportarea perfect elasto-plastica. Cresterea acestu i pararnetru arata degradarea elementului incercat.

29

d) raportul rezistentelor (degradarea rezistentei):

F,

(3.4 )

F-

I

Acest parametru reprezinta rap0l1111 dintre forta corespunzatoare deplasarii maxime si rona limitii elastica.

e) raportul energiei absorbite:

A • " I

F~ ('v' +r- -r+ -\' ')

\ I I \

A,+

ll, = ----------

F,- (v ,+ + \I ,- - II; - V ~ )

(3.5)

Pararnetrul reprezinta raportul dintre energia absorbita intr-un semiciclu real si energia corespunzatoare cornportarii perfect elastoplastice,

Tori acesti parametri pot f utilizati pentru definirea starii ultime eare eorespunde sfarsitului incercarii. rnarcata fie prin 0 degradare avansara a rezistentei, fie printr-o dirninuare importantii a disiparii de energie.

30

4. SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU iMBINAREA GRINDA-STALP

4.1. Predimensionarea im binarii

4.1.1. Localizarea articulatiei plastice in grinda

Configurarea imbinari i trebu ie sii fie cornpat ibi Iii cu sisternul structural ales si ClI dirnensiunile elementelor structurale.

Pe baza datelor prezentate in tabelcle 4.2 - 4.5; 4.7 - 4.9 si 4. II sau din datele obtinute dintr-un program experimental asupra tipului de imbinare considerat, trebuie localizata articulatia plastid! preconizata a se forma in gri nda (fig. 4.1 ).

.~ j

.~

.~

g

Sli

'iii

..

..

...

Aniculaue plastics

lmbinarc intarita

(duca e cazul)

L"

Secriune redusa

(daca e cazul)

L

Fig. 4.1.

Localizarea articulatiei plasticc, indicata prin distanta .'i" este valabila nurnai pentru cadrelc la care incarcarea verticala pe grinzi este limitata, ~i anurne dad mornentul din incarcarea verticala este mai rnic decat 30 % din rnornentul capabil al grinzii. La incarcari mai

31

mari, pozura articulatiei plastice se schirnba ~I trebuie dercrminata printr-un caleul plastic.

4.1.2. Momentul plastic din articulatia plastica

in cazul imbinatii Cll rezistenta torala rnornentul plastic maxim probabil din articulatia plastica, M, ... este:

(4.1 )

in care:

(~" = coeficient care tine seama de rezistenta irnbinarii, zand ecruisarea ~i consolidarea [ocala:

I, +_l" ('",.= 'f

"". L

inclu-

(42)

WI,1 = rnodulul de rezistenta plastic al sectiunii (sau imbinarii) in zona articulatiei plastice:

f, = limita de curgere minima a elementului in care este local izatii articulatia plastica;

/" = rezistenta la tractiune minima a elernentului in care este localizata articulatia plastid.

4.1.3. Forta taieroare in articulatia plastica

Determinarea fortei ti'iietoare 'in articu latia plastid se face conform figurii 4.2.

4.1.4. Cerinte de rezistenta in sectiunile critice

Pentru dimensionarea imbinarilor se definesc urmatoarele sectiuni critice (fig. 4.3):

- sectiunea critica de la fata stalpului, in care se deterrnina momentul plastic la care se dirnensioneaza irnbinarea talpilor grinzii de sralp;

32

- sectiunea critica din axul stalpului, in care se determina momentul plastic la care se verifica panoul de inirna.

luand mnmentclc t":Jla tit; 1\ (]

-II +.'<'1 +PL' ~+W c' ~

1'//="" rv L' -

Fig. 4.2.

Ariiculaue

M, = Mpr +Vpx SC~l111nL' critiea la l'<lta stulpului

Secuune critica in axul stalpului

Fig. 4.3.

33

Mornentul plastic de la fata stalpului se dctermina ell relatia:

M,I =C,M, (4.3 )
in care:
C = (4.4 )
-' W,,,
(' -
'" if'
d Cw - rezulta din relatia 4.2;

Wei, W"I - modulul de rezistenta elastic. respectiv plastic al sectiunii grinzii in zona articulatiei plastice.

4.2. Criterii generale pentru configurarea lmbinarilor

Proiectantul poate folosi aeeste criteri i gencrale pentru ti puri le de imbinari preconizate. exceptand cazurile ill care exista rezultate experimentale asupra cornportarii irnbinar ii in anumite conditii specifice.

4.2.1. Grinzile cadrului

(I) Pentru asigurarea stabilitatii in plan a grinzii se recornanda incadrarea coeficientului de zveltete peutru talpile (hi! 'I) ~i rruma grinzi i (h,J f,,) in lim ite le normei de proiectare in vigoarc.

(2) Configuratiile de imbinari propuse la pet. 4.3 corespund la anurnite valori lirnita ale inaltirnilor de grinda si raportului deschidere/inaltime ~i grosimi ale talpiior grinzii.

(3) La grinzile la care IlU se ia in considerare efectul de diafragrna (con lucrare Cll P laca) sun! necesare contravantuiri supl imentare.

34

4.2.2. Imbiniiri sudate

(1) Pentru elementele realizate din profile laminate cu grosimi de talpa intre 12 -25 111m sat! mai mari ~i sectiuni alcatuite prin sudare ell grosime de placa 40 mm sau rnai mari trebuie respectata valoarea minima a rezilientei pentru materialul de baza.

(2) Nu se admire utilizarea materialelor de sudare a carer rezistenta la tractiune este mai mica de cat cea a materialului de baza,

(3) Respectarea rezi I ientei 111 inime este obi igatorie ~i pentru materialele de adaos, pentru a se preveni riscul de rupere fragila.

(4) Pentru realizarea gaurilor de acces la sudare se recomanda detaliul de executie din figura 4.4.

0
0
I)';
tf / 0) 120
tbt
~ Fig. 4.4.

35

4.2.3. Placi de contin uitate

Observat ii:

I. prelucrarea talpii pentru execuiarea sudurii

2. rnai mare decat I", sau 12 mill

3. JI. fbi pana la lhi' minim 20 mm

4. raza minima 10 111m

5. 3 'hi

6. vezi detal i i le de executic pri \ ind rnetodele de taiere. prevazute de norme

mln12,Smm

(5) Pentru controlul calitatii sudurilor 13 cadrelc metalice irnbinarilc acestora se recornanda exam inarea vizuala si incercari nedistructive, efectuate conform prescriptiilor in vigoare.

(I) j 11 absenta urror rezu Itate experirnentale care 5[1 dernonstreze

. ca introducerea placilor de continuitate Illl este necesara, nodurile cadrelor metalice sunt prevazute CII" placi de continuitate ale talpilor grinzii pe inima stalpului (fig. 4.5). daca grosimea talpii stalpului este mai mica decat una din valorile din urrnatoarele relatii:

Observatii:

I. P laca de inima a stalpu lui, daca este necesara

2. placa de continuitate

3. sudura placii de continuitate pe illima

4. sudura plac i i de continu itate pc ta lpa sIn Ipulu i

5. scaun

6. placa de inima pentru prinderea inimii grinzii de stalp

7. prindere provizorie

8. imbinarea grinzii, vezi fig. 4.6 - 4.13

Fig. 4.5.

( ct < 0,4

(4.6)

in care:

(,1 = grosimea minima necesara pentru talpa stalpului, in rnrn; hi = latimea talpii grinzii, in 111m;

(hi = grosimea talpii grinzii. in 111m;

36

(4.5)

37

/;". '/;, = valoarea minima a limitei de curgere pentru grinda, respectiv stalp, in /rnrrr';

lOb. s, = raportul dintre limita de curgere reala a grinzii (stalpu, lui) si aloarea minima a acesteia.

(2) Grosirnea placilor de continuitate se stabileste din urmatoa. rele conditii:

- pentru stalpii marginali, grcsimea plae ii de contiuuitate trebuie sa fie eel putin Y2 din grosimea talpilcr grinzii:

- pentru stalpii centrali. grosimea placii de continuitate trebuie sa fie egala ell cea mai mare grosime de talpa.

(3) Placile de continuitate se sudeaza atat de talpile stalpului cal si de inima aeestuia.

4.2.4. Rezistenta panoului de lmbinare

Dimensionarea imbinarilor trebuie sa se faca astfel indit atingerea limitei de curgcre prin forfccarea panoului sa se produca In acelasi tirnp cu eea din incovoierea grinzii (relatie 4.7) sau ea articulatiile plasticc sa sc forrneze numai in grindii.

Se recornanda urrnatorul proeedeu:

Deterrninarea grosimii necesare, I, a panoului de irnbinare pe ntru ea i ntrarea i 11 C U rgere sa se fa cas i rnul tan:

h-h c.« --I> , , h

f = ----------

o . 6 f n C " h, (II" -t I" )

(4.7)

in care (vczi si rcI.4.5):

h = inaltimea rnedie de etaj. deasupra si sub panoul de imbinare considerat;

he. h, = inaltirnea grinzii, respectiv a stalpului,

38

Daca grosirnea f rezulta rnai mare decat grosimea 1Il1J1111 stalplilui, se vor prevedea placi de inirna, sau grosimea inirnii stalpului se va mari corespunzator.

4.3. Tipuri de lmbinari grinda-stalp curente

4.3.1. Im binari sudate en rezistenta totala

Alezerea unui anum it tip de imhinarc grinda-stalp pcntru cadrele rnetalice rara contravantuiri cste determinate de cerintele de ductilitate pentru structura (vezi pet. 2.2.4.l),

in tabelul 4.1 se indica cateva tipuri de Irnbinari sudate Cll rezistenta totala precurn si nivelul de ductilitate care poate fi atins de structura, Tipul de irnbinare se refera 1a prinderea grinzii de stalp,

TabeI4.1.

lmbinari sudate eu rezistenta totala

Tipul imbinarii Ductilitate necesara
T alpi sudate - inima prinsa eu suruburi L
Talpi sudate - inima sudata L,M
Secuune intarita in zona nodului L,M, H
Secfiune redusa de grinda L, M, H 4.3.1:1. Imbinare la care prinderea talpilor grinzii se face prin sudare de talpa stalpului: inima este prinsa cu suruburi prin iuterrnediul unei placi de inirna.

39

TabeI4.2. Observa(ll:

I. Gaura de acces pentru sudare. vezi fig. 4.3.

2. Placa de in imii. prinsa CLi suruburi 8.8. sau I 0 .9~ sudata de talpa stalpului

3. Placi de continuitate ~i placa de inirna (dad este . necesara),

Detalii de alcatuire a imbinarii (fig. 4.6)

C erintegenerale:

Si'stem conslructiv

L

he 12 + hb 12

Pozijia articulaliei pia stice In grinda

Caracteristicile sectiunii grinzii:

ina.llime maxima, in mm

900

25

Raport minim deschiderel inallime

7

Grosimea maxima a talpii, in mm

Caracteristicile secfiunll stalpului:

inaJtime, in mm

200,250,300,360

Oetaliu de 1mbinare:

Placi de confinuitate

Pet. 4.2.3

• Rezistenta panoului de Tmbinare

Pet. 4.2.4 ~i Anexa 1

Fig. 4.6.

40

4.3.1.2. imbinare la care prinderea talpilor grinzii se face prin sudare de talpa stalpului; inima este prinsa cu sudura prin intermediul unei placi de inirna

TabeI4.3.

Detalii de alcatuire a imbinarii (fig. 4.7)

Cerin1e generale:

Sistem constructiv L,.M
I

Pozilia articulatiei plastice in grinda hc/2 + hbl2
Caracteristicile sec1iunii grinzii:
f lnal\ime maxima, in mm 900
Raport minim deschrdere/ inallime L 5
M:7
~ Caracteristicile sectlunll stalpului:
~. inal\ime, in mm L: fara limila
M: 300, 360
Detaliu de imbrnare:
Gauri de acces pentru sudare Pet. 4.2.2
Plaei de confinuitate Pc!. 4.2.3
Rezistenta panoului de tmbinare Pc!. 4.2.4 ~i Anexa 1
,
,
41
'~Io...._ Fig. 4.7.

Obse rvat i i:

I.' detal iu se sudare a tal pi i grinzi i de stalp

2. gaura de acces pentru sudare

3. sudura placi i de in irna

4. plaea de inima (grosime egala ell cea a inimii)

5. sudura placii de inirna

6. sudura placii de inirna

7. surub de rnontaj

8. placi de conrinuitatc ~i placa de inirna (pentru intarirea panoului)

42

,_
~ 4.3.1.3. lmbinare '0 care grinda este intdritd
~
De/alii de alcatuire a imbindrii (fig
Cerin1e generale:
'; 5istem constructiv L,M, H
Pozi~a articulatei plastice in grinda hcf2+hb/2
.!~ Caracteristicite seqiunii grinzii:
II. inaltime maxima, in mm 900
:t Rapert minim descnidere' L:5
inal~me M:7
.t Grosimea talpii, mm L:12-25
M: max. 25
Caracteristicile seqlunii stalpulul:
lnal\ime, in mm L: fara limita
M: 300, 360
DetaIiu de imbinare:
Placi de continuitate Pct.4.2.3
Rezistenta panoului de imbinare Pet. 4.2.4 ~i Anexa 2
Observatii:
.1. plaea de talpa
2. sudura placii de talpa stalpului
3. sudura placii pe talpa grinzii
4, sudura frontala a placii pe talpa grinzii
5. placa de inima
6. surub de montaj
7. sudura cu penetrate partiala a placii de
8. suduri de col! pe amhele tete ale placi
9. sudura placii pe inima grinzii
10. placi de continuitate ~i placa de inirna, pe
- .... - in zona nodului
TabeI4.4.
.4,8)





;



.


•
inima pe stalp
ide inima
ntru intarirea panoului
43 r--'-"'---< G)

r-~#~~~8

_£..----++--< CD l...--------b;;......-v---< 0

Fig. 4.8.

4.3.1.4. imbinare fa care se reduce sectiunea grinzii pentru formarea articulatiei plastice in acea zona

TabeI4.5.

De/alii de alcatuire a imbinarii (fig. 4.9)

. Cerinte genera Ie:

Sistem construciiv

. L,M, H

Pozifia articula!iei plastice in grinda

44

Caracteristicile seqiunil grinzii:
inaltime maxima, in mm 900
Raport minim deschidere/lnallirne L:5
M:7
Raport de zveltete b / t Profile laminate:. < 1 DE
. Sec~une sudata: < 9E
E = ~ 240
iy
Grosimea talpii, mm 25 - 20
Caracteristicile sectiunii stilpu[ui:
inal\ime, in mm L: fara limita
M: 300, 360
Detaliu de tmbinare:
Gauri de aeces pentru sudare Pct. 4.2.2
Placi de continuitate Pet. 4.2.3
Rezistenta panoului de imbinare Pct. 4.2.4 Observatii:

1. sectiune redusa a grinzii (vezi tabel 4.5)

2. detaliu gaura de aeces pentru sudare (vezi figura 4.7, observatia 2)

3. placa de inima si suruburi e montaj

4. placi de continuitate si placa de inirna (pentru intarirea panoului)

45

Fig. 4.9.

4.3.2. imhinari cu rezistenta totala realizate cu suruburi

In tabelul 4.6 se indica cateva tipuri de irnbinari ell rezistenta totala realizate ell suruburi precurn si nivelu! de ductilitate care poate fi atins de structura, Tipul de irnbinare se refera la prinderea grinzii de stalp.

46

TabeI4.6.

jmbiniiri cu suruburi cu rezistenta totald

Tlpul imbinarii Ductilitate necesara
Plaea de cepat extinsa nerigidizata L,M
Placa de capat extinsa rigidizata L, M, H
Prinderea eu placi a talpilor grinzii L,M, H 4.3.2.1. Imbinare realizatd eu placa de capiit extinsa nerigidizata

TabeI4.7.

Detalii de alcatuire a imbindrii (fig. 4.(0)

Cerlnte generale:
Sistem conslructiv L.M
Pozij.ia anieulaliei plastice in gril1da hcf2 + hb/3 t tp
tp este grosimea placii de capat
Caracteristicilesectlunii grinzi i:
inaltime maxima, in mm L: 750 ~i mai mic
M 600 si mai mic
Raport minim deschidere / inal\ime L:5
M:7 \\\n' -'-
Grosimea lalpii, mm Mai mare ca 20 I
Caracteristicile se.qlunil stalpului: IT I!.!'
.-
inaltime, in mm L: fara limila . ' .
M: 200, 250,300,360 _I_
Oetaliu de imbinare: ' .. I:
Placi de continuilate Pet. 4.2.3
Rezisten(a panoului de imbinare Pet. 4.2,4
Dimension area placii de capat Anexa 3 47

Fig. 4.10.

Observatii:

I. placa de capat

2. sudura talpii grinzii pc placa de capat

3. suduri de colt ale inimii grinzii pe placa de capat

4. s II ru bur i prete n s i onate

5. pozitia suruburilor (Anexa 2)

6. placi de continu itate ~i placa dein imil (pentru intarirea inimii)

48

;
placa de capat extinsa rigidizata
TabeI4.8.
imbinarii (fig. 4.11) I"
I
L, M, H
hc/2 + hb 13 + tp
tp este grosimea placii de capal

900
L:5
M, H:7
Mai mare ca 20

L: fara limita
M, H' 300, 360

Pct. 4.2.3
Pet. 4.2.4
Anexa 3
--,:
ca de capat
rinzii pe placa de capat
nexa 2)
-ci de inima
cu grosimea in i rn i i gri nzi i)
49 4.3.2.2. fmbinare realizata cu

De/alii de alcdtuire a

Cerinle generale:

Sistern constructiv

Pozijia articulatiei plastioe in grinda

Caracteristicile seqiunii grinzii:

inaljime maxima, in mm

Raport minim deschiderel inaltime

Grosimea talpii, mm

Caracteristicile seqiunii stalpului:

inaljime, in mm

Detallu de imbinare:

Placi de continuitate

Rezistenta panoului de imbinare

Dimensionarea placii de capat

Observatii.

1. placa de capat

2. sudura talpii grinzii pe pIa

3. suduri de co It ale inimi i g

4. suruburi pretensionate

5. pozitia suruburi lor (vezi A

6. placi de continuitate si pia

7. rigid izare (grosirne egala

8. sudurile rigidizari!

~0

/ I I !

,

Fig. 4.11.

4.3.2.3. lmbinare realizata cu pliici de prindere pe talpile grinzii

TabeI4.9.

Detalii de alcatuire a imbindrii (fig. 4.12)

Cerinte generale:

Sislem constructiv L, M, H

Pozi~a arnculatiei pia stice in grinda he I 2 + Lp

Lp este lungimea placii

50

Caracteristicile sectiunii grinzii:

inaltime maxima, in mm L: > 900; M, H: > 750

Raport minim deschidere I inal~me L: 5; M, H: 8

Grosimea talpii, mm L: 6 - 25; M, H: > 20

Caracteristicile sectlunil stalpulul:

inal~me, in mm

L: fara Iimita M, H: 300,360

Detaliu de imbinare:

Placi de continuitate

Pct. 4.2.3

Dimensionarea suruburilor

Rezulta din calcul

Fig. 4.12.

51

Observatii:

1. placa de prindere pentru talpa si suruburile pretensionate

2. sudura placii de talpa stalpului

3. ,I U III ina perm is,'j intre talpa grinzi i ,5i placa

4. placa de inima

5. placi de continuitate si placa de inima (pentru intarirea panoului

4.3.3. imbinari ell rezistenta partiala

in tabelul 4.10 se indica un tip de imbinare ell rezistenta partials precum ~I ductilitatea corespunzatoare. Tipul irnbinarii se refers la prinderea grinzii de stalp.

Tabel. 4.10.

lmbinari cu rezistenta par/iata

Tipul imbinarii

Duetititate necesara

imbinare eu suruburi, realizatacu profile T

L" M

4.3.3,1. fmbinare fa care tiilpile grinzii SUn! prinse de talpa stdlpului prin intermediul unor profile T

TabeI4.1l.

Detalii de alcdtuire a imbinarii (fig. 4.13)

Cerintegenerale:

-'

Sistem consfructiv

L, M

Pozi'lia articulaliei plastice in grinda

hc/2+Lp

Lp este 'Iungimea pladi

Caraeteristlclle sectiunii grinzH:

inal\ime maxima, in mm

L: > 900: M, H: > 750

52

..,

.'

Raport minim deschiderel inallime Grosimea lalpii, mm

L: 5; M, H: 8

L: > 25 - 6; M, H: > 20

Caracteristicile sectiunii st3lpului: lnallime, in mm

L: fara limita M, H: 300, 360

Grosimea talpii

Determinata de dimensiunile Uilpii prcflelui T

Detaliu de imbinare:

L..--

Grosimea placii de prindere a inimii grinzii, mm

L..--

Placi de conlinuitale L..--

Dimensionarea suruburilor L..--

Dislan\a dintre suruburi

L..--

12- 20

Pct. 4,23

Rezulta din calcul

3 x diametrul minim

Fig. 4.13.

53

l

Observatii:

1. profil T

2. suruburi pretensionate

3. suruburi pretension ate

4. placa de inirna .

5, p![ICi de continuitate si placa de inirna (pentru lntarirea panoului)

54

ANEXA 1.

Procedeu de dimensionare a imbinarii grinda-stalp sudata

1: Calculul momentului in articulatia plastics. Mrr (pet. 4.1.2) 2: Calculul fortei taietoare in articulatia plastics, V; (pet. 4.1.3) 3: Calculul momentelor M; M/ (pet. 4.1.4)

4: Calculul grosimii necesare a panoului de irnbinare, I (pet. 4.2.4 )

5: Calcu lui fortei taietoare in imbinare, VI 2M,

V f = + VI.'

L; -h,.

(A.1.1)

In care:

VI = forta taietcare maxima la fata stalpului, in N

VI-: = forta taietoare din incarcarea gravitationala, In N LI> = deschiderea grinzii, in mm

h,. ee inaltirnea sectiunii stalpului in rnm

6: Oimensionarea suruburilor pretensionate si a placii de inima la forta taietoare VI

7: Veri ficarea cerintelor pentru placa de continuitate (pet. 4.2.3) 8: Detal ierea lmbinari i (fig. 4.6 - 4.7)

55

ANEXA 2.

Proeedeu de dimensionare a imbinarti grmda-stalp sudata, ell talpa grinzii intarita prin intermedin) unei placi de talpa

I: Alegerea lungimii plncii de talpa, L"

2: Alegerea latimii talpii grinzii, hi in functie de grosime, pentru respectarea zveltetii limita

3: Ca1cululmomentelor .4~,/" lvl, ~i u; (pet. 4.1.4) 4: Calculul grosirnii placii de prindere, 'I'

I,. .'.1" )

, (h + I ph +' I"

L;», b 2

In care: I", = !imita de curgere a materialului placii de prindere, in

. N/mm2

b; = latirnea placii de talpa. in mm

ff,b, 'PI == grosimi ale placilor de talpa. sus ~i jos (daca SUl1t diferite), in mrn

h" = lnaltimea grinzii

(A.2.I)

5: Calculul cordonului de sudura al placii pe talpa grinzii:

M,

, t == (A.2.2)

"w 0,707 I,

in care: I" = lungimea totala a cordonului de sudura (fig. 4.8), in mm t" (max) = (f" - 0.4), in rum ,

t;,. = rezistcnta de calcul a sud uri i, in /rnm"

Daca dimensiunile pentru sudura nu sunt suficiente se revine la pasu \ 1.

6: Dimensionarea panou lui de imbi nare (pct. 4.2.4)

7: Oetalierea imbinari i (fig. 4.8)

56

ANEXA3.

Procedeu de dimensionare a Imbinarii grinda-stalp ell placa de capat sl suruburi

1: Calculul rnomentelor M, ~i M, (pet.4.1_4)

2: Alegerea suruburilor, prin respectarea relatici: 1\;/1 < 2 T"n (do + d,)

(A.3.1)

in care:

T"h forta capabila a surubului

do si d, sunt definite in figura A.3.1

3: Verificarea suruburi lor pentru prel uarea fortei taietoare

4: Deterrninarea grosimii minirne a placii de capat pentru a impiedica cedarea prin incovoiere:

I" =

1 [b/,( 1 J) ( )2] h"(h/ III

0.8/11, ( h" - {J I) ----:;- -. + ~ + PI + S - + - -' +?

_ PI 5 g 2 PI -

,Id f

(A.3.2)

in care:

s = (b"g('-,

g este diametrul gaurii de surub (fig. A.3.1)

(A.3.3)

5: Oeterminarea grosimii minirne a placii de capat pentru a impiedica cedarea prin forfecare:

M{

(I' = --------

1 • 1 L; b ; (h" - I hi

(A.3.4)

57

6: Verifiearea grosirnii minime a talpii stalpului:

in care:

a

C ;;=~-k, I 2

k, = distanta din axul stalpului la extrernitatea talpii grinzii

(A.3.5)

(A.3.6)

7: Dirnensionarea placilor de continuitate (pet. 4.2.3):

8: Verificarea capacitatii de rezistenta a panoului de inima (pet. 4.2.4)

9: Verificarea talpii stalpului

10: Detalierea irnbinarii (fig.4.1 0 - 4.11)

~
~

~ v .....
~
'-ci
-II ~
r 0 0
c o

bl'
-.. 58

~'.

Fig. A.3.1.

TRANSPORTURILOR, CONSTRUqllLOR $1 TURISMULUI

ORDINUL Nr. 300 din 16.09.2003

pentru aprobarea reglement.lrii tehnice

"Ghid privind proiectarea halelor usoare eu structure metallca", indicativ GP 078-03

In conformitate eu prevederile art. 38 alin 2 din Legea nr 10/1995, privind calitatea in construcni. cu rnodiflcarile ulterioare,

In temeiul prevederilor art. 2 pet. 45 ~i ale art 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr 740 I 2003 privind organizarea ~i funcuonarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor :;;i Turismului,

Avand in vedere avizul nr. 38 10807.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate,

Ministrul transporturilor, constructilor ~i turismuiui emile urrnatorul

ORDIN:

Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica "Ghid privind· proiectarea halelor usoare cu structura rnetallca'', indieativ GP 078-03, elaborata de Universitatea Politehruca Tirnisoara ~i prevazuta in anexa 1 care face parte integranta din prezentul ord in

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 3. - Directia Oenerala Tehnica va aduce la Tndeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA

1 Anexa se publica in Buletinul Constructii/or editat de Institutul Na\ional de CeroetareDezvoltare in Constructii si Economia Constructulor - INCERC Bucure~ti.

59