TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BIELEI

7. TEHNOLOGIA DE FABRICARE A SUPAPELOR

PRIN VIBROAŞCHIERE ULTRASONICĂ

7.1. Generalităţi
În mod obişnuit, vibraţiile care apar în procesul de prelucrare
mecanică sunt nedorite, ele conducând la înrăutăţirea condiţiilor în care are
loc prelucrarea mecanică, cu consecinţe nefavorabile asupra calităţii
pieselor executate.
Dezvoltarea continuă a materialelor cu proprietăţi deosebite a impus
folosirea unor tehnologii de prelucrare foarte avansate şi din ce în ce mai
sofisticate. S-a ajuns astfel ca într-o nouă accepţiune să se urmărească, în
mod paradoxal, introducerea unor vibraţii forţate, neamortizate, având
formă, amplitudine şi frecvenţă bine definite şi controlate, cu scopul
obţinerii unor efecte favorabile prelucrării mecanice.
Marele inventator român George Constantinescu a fost cel care a
folosit pentru prima dată vibraţiile acustice sonice la prelucrarea sticlei, a
cuarţului şi a pietrelor extrem de dure, prevăzând posibilitatea folosirii
vibraţiilor ultrasonice în vibroaşchiere încă din anii '20 ai secolului XX.
După cum se prezintă în lucrările din domeniu, toate cercetările
foloseau ca direcţie de vibrare a sculei direcţia axială, considerată cea mai
avantajoasă. Toate astea până la momentul când cercetătorul japonez J.
Kumabe, în lucrarea sa "Vibration Cutting", a impus o nouă teorie care
avea să deschidă noi perspective procedeului de prelucrare prin
vibroaşchiere. Astfel, el a stabilit că aplicarea procedeului de prelucrare
prin vibroaşchiere, trebuie să respecte două condiţii de bază, şi anume:
1. vibraţiile ultrasonice trebuie orientate după direcţia componentei
principale a forţei de aşchiere;
2. viteza de aşchiere (v) trebuie să fie inferioară vitezei critice:
v  v c  2  f  a
După Kumabe, dacă v  v c , nu există nici o deosebire între
aşchierea obişnuită şi cea cu vibraţii.
Din acest moment, toate cercetările efectuate de toţi specialiştii, au
avut la bază teoria lui Kumabe. Rezultatele cercetărilor au fost dintre cele
mai optimiste, avantajele oferite de noua teorie fiind foarte elocvente.
Concluzia generală trasă din cercetările industriale şi de laborator
arată că vibroaşchierea nu constituie un mecanism de obţinere a aşchiilor,
ci o modalitate de perfecţionare a aşchierii tradiţionale. Aceste concluzii se
bazează pe următoarele particularităţi ale vibroaşchierii:
- La vibroaşchiere rigiditatea aparentă creşte de 3…10 ori faţă de cea
reală, permiţând prelucrarea pieselor de tip arbori subţiri, cilindri sau plăci
62
TEHNOLOGII DE FABRICARE A AUTOVEHICULELOR

cu pereţi subţiri, cât şi utilizarea unor scule cu rigiditate scăzută (burghie,

alezoare, bare de alezat);
- Suprafeţele prelucrate prin vibroaşchiere au un aspect uniform, cu
foarte mici abateri de formă şi rugozităţi mici, în multe cazuri mai mici ca
rugozitatea teoretică;
- Durabilitatea sculei creşte, etc.

7.2. Bazele teoretice ale procesului de prelucrare prin vibroaşchiere

7.2.1. Mecanismul prelucrării prin vibroaşchiere

În cazul aşchierii convenţionale, viteza de aşchiere este constantă,
iar deplasarea relativă (f), între piesă şi vârful sculei creşte proporţional cu
timpul (t) (figura 7.1).
La aşchierea asistată de vibraţii ultrasonore (figura 7.2), deplasarea
relativă devine "p", pentru o viteză de aşchiere (v) şi un regim de vibraţii al

Figura 7.1. Variaţia deplasării la aşchierea convenţională

sculei ( t ), aceasta din urmă nefiind în contact cu piesa decât un timp (tC),
pentru a se afla în afara contactului pe durata de timp (tD).
Astfel, vârful sculei, în perioada trecerii între D şi C, capătă o viteză
mai mare pentru prelucrarea piesei, acumulând în perioada tD, energia
corpului vibrator pentru a o utiliza în timpul ciclului următor (tc). Altfel spus,
scula repetă la un regim ridicat un proces de îndepărtare progresivă a
aşchiilor în aşa fel încât energia acumulată în timpul perioadei (t D) se
găseşte "descărcată" între muchia aşchietoare şi piesă sub formă de
impuls puternic pe perioada ciclului foarte scurt (tc) şi astfel energia activă

63
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BIELEI

nu acţionează decât într-o perioadă extrem de scurtă, piesa a cărei

frecvenţă proprie de vibraţie este mai mică, nu va suporta nici o deplasare
dinamică, astfel că aşchierea este mai eficientă.

Figura 7.2. Variaţia deplasării la aşchierea asistată de vibraţii ultrasonore

Dacă asupra vârfului sculei acţionează o forţă de apăsare dată de

mişcarea oscilatorie ultrasonică indiferent în care din cele trei direcţii ale
componentelor forţei rezultante de aşchiere, atunci această forţă de
apăsare (figura 7.3) va fi tot timpul perpendiculară pe două din cele trei
componente. Acest fapt poate produce intrarea sculei într-un regim
vibratoriu neregulat şi să împiedice obţinerea rezultatelor urmărite.
Din acest motiv, direcţia vibraţiilor trebuie să fie direcţia forţei
rezultante (figura 7.4).

Figura 7.3 Figura 7.4

64
TEHNOLOGII DE FABRICARE A AUTOVEHICULELOR

F(t)

e Rmax=0

Fm

Timpul
a. b.

Figura 7.5. Modelul de aşchiere static

Pentru calculul puterii la aşchierea convenţională s-a folosit iniţial
rezistenţa de aşchiere medie Fm după modelul de aşchiere static, dovedit
ulterior ca model ideal; conform acestuia, forţa de aşchiere se menţine
constantă în timp (figura 7.5, a), rugozitatea suprafeţei prelucrate Rmax =0,
iar pe aşchia formată, pasul "e" dintre planele de forfecare este, de
asemenea, constant (figura 7.5, b).
Ulterior, cercetările au evidenţiat modificările structurale ale
materialului de prelucrat în vecinătatea muchiei aşchietoare, au permis
stabilirea dependenţei dintre rezistenţa de aşchiere şi mecanismul formării
aşchiilor şi au demonstrat că şi la o prindere rigidă a piesei în suport,
muchia aşchietoare execută vibraţii instabile la viteze de aşchiere
obişnuite, vibraţii ai căror parametrii capătă caracter legic la creşterea

Figura 7.6. Modelul de aşchiere dinamic

65
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BIELEI

pronunţată a vitezei. Astfel, a fost definit modelul de aşchiere dinamic, ca

model real (figura 7.6), conform căruia forţa de aşchiere poate fi
considerată ca fiind alcătuită dintr-o componentă constantă, de valoare
medie Fm, şi o alta aleatoare, suprapusă peste prima, a cărei amplitudine şi
frecvenţă se modifică într-un domeniu larg (linia întreruptă din figura 7.6).
Dacă această componentă se descompune în serie Fourier, într-o primă
aproximaţie, poate fi considerată ca variind sinusoidal, după legea
" a  sint " (linia groasă din figura 7.6).
Practic, când componenta variabilă respectă legea " a  sint ",
procesul de aşchiere se desfăşoară în domeniu staţionar, obţinându-se
rezultate optime.
În acest caz, rezistenţa de aşchiere este definită de relaţia:
F(t )  Fm  a  sint
Studiul mecanismului de formare a aşchiilor a fost legat de efectul
dinamic al procesului de aşchiere, considerând sistemul MUSDP cu
rigiditate limitată, un model al acestui sistem fiind reprezentat în figura 7.7.
Analizându-se procesul de aşchiere în raport cu caracteristicile sale
dinamice (procesul trece din domeniul staţionar în nestaţionar şi invers),
trebuie subliniat că domeniul de stabilitate al sistemului dinamic este deja
utilizat la viteze înalte de aşchiere, unde se respectă legea
v  v c  2  f  a . Din dorinţa extinderii domeniului de stabilitate şi la viteze
obişnuite de aşchiere, s-a ajuns la ideea unei instalaţii pentru introducerea
vibraţiilor direct la muchia aşchietoare, pentru ca, prin compunerea

Kz z
Cz

Ky Fp Ffr

Cy
Fn

Fc R
Figura 7.7. Sistem cu rigiditate limitată
66
TEHNOLOGII DE FABRICARE A AUTOVEHICULELOR

acestora cu oscilaţiile aleatoare, legea finală de variaţie a forţei de aşchiere

să respecte condiţia v  v c  2  f  a .
Prin mişcarea oscilatorie a cuţitului cu frecvenţa "f" şi amplitudinea
"a", îndeosebi pe direcţia principală de aşchiere şi în prezenţa unei viteze
de aşchiere (v) care trebuie să fie mai mică decât 2  f  a , apare periodic
un joc între aşchie şi suprafaţa de degajare a sculei, astfel încât
deformarea materialului şi formarea aşchiilor are loc sub acţiunea unor
forţe dinamice (de tip impuls). Astfel, în locul forţei variabile aleator, peste
forţa de aşchiere medie (Fm) se suprapune un impuls cu caracter regulat,
obişnuit de la un generator de vibraţii.
În figura 7.8 se prezintă intuitiv legătura între rezistenţa de aşchiere
şi poziţia relativă sculă - piesă, la vibroaşchierea ultrasonică pe strung.
Peste mişcarea relativă sculă - piesă de viteză "v" se suprapune mişcarea
oscilatorie a cuţitului de amplitudine "a" şi frecvenţă "f". Ca moment iniţial al
aşchierii cu vibraţii s-a considerat punctul O, în care elongaţia mişcării
oscilatorii este nulă, cuţitul efectuând oscilaţia în sensul pătrunderii în
material.
Suprafaţa de degajare a cuţitului ia contact cu materialul de prelucrat

Figura 7.8. Modelul de formare a aşchiilor

67
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BIELEI

în punctul A, încât deformarea propriu–zisă are loc pe porţiunea ABC, scula

acţionând cu forţe dinamice Fc şi Fp; sub acţiunea lor se formează aşchia 1.
Din punctul B corespunzător elongaţiei maxime şi vitezei de oscilare a
cuţitului V0=0, viteza de vibrare începe să crească, dar în sens opus,
atingând în punctul C valoarea v0= -v, moment în care suprafaţa de
degajare se "desprinde" de aşchie, urmând să ia din nou contact (să apară
tensiuni) cu materialul în punctul D. În mod identic, pe porţiunea DEF
acţionează din nou forţele de aşchiere de tip impuls, care determină
formarea elementului de aşchie 2 şi deplasarea elementului de aşchie 1. În
concordanţă cu traiectoria vârfului cuţitului, componentele Fc şi Fp ale forţei
de aşchiere, pot fi uşor aproximate cu forţe de tip impuls.
Cercetările teoretice au scos în evidenţă că la introducerea controlată
a oscilaţiilor la aşchierea metalelor are loc o modificare importantă a
fenomenelor de contact.
Aşchierea pe direcţia radială (normală) pe muchia aşchietoare a
sculei conduce la reducerea substanţială a coeficientului mediu de frecare
pe faţa de degajare, dar se înrăutăţesc condiţiile de lucru ale sculei (scula
se comportă ca un poanson de deformare plastică, deoarece faţa de
aşezare presează periodic pe suprafaţa generată).
Aşchierea cu vibraţii pe direcţia componentei axiale a forţei de
aşchiere (pe direcţia avansului) conduce la modificarea forţei de frecare
după o lege sinusoidală, ca efect al variaţiei sinusoidale a forţei medii de
aşchiere (unghiul de degajare funcţional se modifică sinusoidal). Totuşi, din
cauza acţiunii intense a efectelor frecării asupra feţei de degajare, are loc
distrugerea rapidă a calităţilor aşchietoare ale dintelui aşchietor.
La introducerea vibraţiilor pe direcţia vitezei de aşchiere se reduc la
maxim forţele de frecare de tip impuls, scade consumul energetic şi se
elimină efectele procesului tranzitoriu din sistemul elastic MUSDP.
Condiţiile de frecare la aşchierea cu oscilaţii forţate ale sculei pe
direcţia vectorului de viteză de aşchiere se deosebesc de cele întâlnite la
aşchierea clasică, deoarece:
- eforturile de contact pe faţa de degajare a sculei au o distribuţie
aproape uniformă. Deplasarea aşchiei se realizează în prezenţa unor
eforturi normale  şi tangenţiale  , aproximativ constante pe cea mai
mare parte a lungimii de contact dintre aşchie şi faţa de degajare;
- suprafeţele în contact sunt curate din punct de vedere chimic;
suprafeţele nou formate ale aşchiei pot fi foarte curate, nu există practic
pelicule de constituenţi chimici şi absorbanţi, sau pot fi acoperite cu o
peliculă subţire din constituienţi care rezultă din interacţiunea celor două
materiale. Deplasarea aşchiei se realizează în prezenţa unor eforturi de
contact pulsatorii, iar între aşchie şi suprafaţa de degajare există un timp t 1
68
TEHNOLOGII DE FABRICARE A AUTOVEHICULELOR

când dispare contactul. În această situaţie se modifică raportul dintre

componentele moleculară şi mecanică ale coeficientului mediu de frecare,
în favoarea ultimei componente.
Condiţiile de frecare sunt asemănătoare cu cele din organele de
maşini:
- temperatura de contact pe faţa de degajare a dintelui sculei are
valori minime; cea mai mare parte a căldurii de aşchiere este preluată de
aşchie;
- condiţii bune de ungere la nivelul feţei de degajare a dintelui
aşchietor datorită timpului de întrerupere a contactului.
Datorită performanţelor tehnice ridicate obţinute în cazul prelucrărilor
prin vibroaşchiere, se prevede extinderea acestui procedeu prin realizarea
de noi tipuri de utilaje şi instalaţii, atât universale cât şi specializate.
Se remarcă o continuă preocupare pentru perfecţionarea utilajelor de
prelucrare cu ultrasunete prin realizarea unor instalaţii cu înalt grad de
tehnicitate, incluzând cele mai noi realizări ale tehnicii: comandă program şi
comandă adaptivă.
Una dintre principalele direcţii viitoare de dezvoltare a procedeelor de
prelucrare cu vibraţii ultrasonice este legată de perfecţionarea instalaţiilor
respective. Această perfecţionare urmăreşte două direcţii principale, şi
anume:
 perfecţionarea tipodimensională a instalaţiilor ultrasonice în scopul
satisfacerii integrale a solicitărilor în asistarea diferitelor procedee
de prelucrări mecanice;
 perfecţionarea subansamblelor instalaţiilor ultrasonice în scopul
realizării unor caracteristici tehnice superioare, în condiţiile reducerii
costului.
Pornind de la cele prezentate mai înainte, este evident faptul că
metoda de prelucrare prin vibroaşchiere prezintă foarte mari avantaje în
comparaţie cu aşchierea convenţională şi deschide noi posibilităţi în
domeniul prelucrării materialelor extradure, acolo unde aşchierea clasică
prezintă mari dificutăţi, uneori chiar imposibilităţi.

7.3. Procese tehnologice tip de prelucrare prin vibroaşchiere

a arborilor netezi şi în trepte
În Tabelul 7.1 se prezintă cadrul teoretic şi practic de realizare a
proceselor tehnologice pentru arbori netezi şi în trepte, care prin
particularizări poate fi aplicat la marea majoritate a prelucrării pieselor tip
arbore din construcţia autovehiculelor.

69
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BIELEI

Tabelul 7.1

Proces tehnologic tip de prelucrare al arborilor netezi şI în

trepte
operaţie

Maşini-unelte
Nr.

Denumirea operaţiei
Condiţii tehnologice

Debitarea
semifabricatului Fierestrău circular sau drept
(această operaţie se
1. elimină dacă Strung
semifabricatul este
matriţat, forjat sau Maşină de frezat orizontală
turnat)
Prelucrarea suprafeţelor
de capăt şi centruirea
Maşină specială de frezat şi centruit la
2. (această operaţie se
ambele capete simultan
poate divide în două
operaţii distincte)
Strunjire de degroşare Strung semiautomat cu un singur ax şi mai
3. la unul din capetele multe cuţite
arborelui Strung semiautomat cu comandă program
Strunjire de degroşare Strung semiautomat cu un singur ax şi mai
4. la celălalt capăt al multe cuţite
arborelui Strung semiautomat cu comandă program
Strunjire de finisare la Strung semiautomat cu un singur ax şi mai
5. unul din capetele multe cuţite
arborelui Strung semiautomat cu comandă program
Strunjire de finisare la Strung semiautomat cu un singur ax şi mai
6. celălalt capăt al multe cuţite
arborelui Strung semiautomat cu comandă program
Semiautomat special pentru executarea
7. Frezarea canelurilor
canelurilor cu freză melc
Frezarea canalelor de Maşină semiautomată pentru frezat canale
8.
pană de pană
9. Executarea filetelor Strung prevăzut cu cap de filetat în vârtej

70
 TEHNOLOGII DE FABRICARE A AUTOVEHICULELOR
operaţie

Maşini-unelte
Nr.

Denumirea operaţiei
Condiţii tehnologice

10. Tratament termic

11. Sablare
12. Îndreptare Prese de diferite tipuri
Vibroaşchiere Strung semiautomat prevăzut cu instalaţie si
ultrasonică la unul din dispozitiv pentru vibrarea ultrasonică a
capete (această tăişului sculei aşchietoare
operaţie se poate divide Strung special cu lagăre hidrostatice şi lanţ
13. în două operaţii pentru cinematic pentru avansuri în gama
a lucra cu avans şi 0,002…0,1 mm
amplitudine diferite, în Amplitudine: 10…25  m; 20…40  m
funcţie de rugozitatea Avans: 0,002…0,08 mm, în funcţie de
impusă prelucrării) rugozitatea dorită
Vibroaşchiere Strung semiautomat prevăzut cu instalaţie si
ultrasonică la celălalt dispozitiv pentru vibrarea ultrasonică a
capăt (această operaţie tăişului sculei aşchietoare.
se poate divide în două Strung special cu lagăre hidrostatice şi lanţ
14. operaţii pentru a lucra cinematic pentru avansuri în gama
cu avans şi amplitudine 0,002…0,1
diferite funcţie de Amplitudine: 10…25  m; 20…40  m
rugozitatea impusă Avans: 0,002…0,08 mm, în funcţie de
prelucrării) rugozitatea dorită
15. Rectificare caneluri Maşină specială de rectificat caneluri
Strung semiautomat prevăzut cu instalaţie si
dispozitiv pentru vibrarea ultrasonică a
tăişului sculei aşchietoare
Strung special cu lagăre hidrostatice şi lanţ
Vibroaşchiere cinematic pentru avansuri în gama
16.
ultrasonică filete 0,002…0,1
Amplitudine: 10…25  m; 20…40  m
Avans: 0,002…0,08 mm, în funcţie de
rugozitatea dorită
17. Control final A.M.C.-uri speciale

71
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BIELEI

7.4. Tehnologia de prelucrare mecanică

a supapelor motoarelor cu ardere internă
Forma constructivă, precum şi caracterul producţiei de masă, face
posibilă automatizarea procesului de prelucrare mecanică. Tehnologiile
moderne prevăd obţinerea unor semifabricate foarte precise, cu adaosuri
mici, astfel ca uzinarea să se poată face numai prin prelucrare foarte fină.

Figura 7.9. Supapă de admisie

72
TEHNOLOGII DE FABRICARE A AUTOVEHICULELOR

Condiţia principală care trebuie îndeplinită la prelucrarea supapei

este realizarea unei concentricităţi cât mai bune a conului de aşezare al
capului supapei cu porţiunea de ghidare a tijei. În general, supapele se
prelucrează prin strunjire şi rectificare. Tehnologiile moderne apărute în
ultimul deceniu propun metode noi de prelucrare a supapelor, una dintre
acestea fiind prelucrarea prin vibroaşchiere ultrasonică, cu avantajele sale
prezentate mai înainte. Supapele se pretează foarte bine la prelucrarea
prin vibroaşchiere, deoarece sunt piese tip arbore cu raport mare între
lungime şi diametrul tijei, putându-se deforma foarte uşor prin prelucrările
convenţionale.
Echipamentul tehnologic folosit este destul de simplu şi se
amortizează foarte repede în producţia de serie sau de masă.
Datorită avantajelor metodei privind calitatea suprafeţelor şi
reducerea forţelor de prelucrare, ca şi uzura redusă a sculelor, recomandă
această metodă de prelucrare ca fiind superioară procedeului de prelucrare
prin rectificare, din toate punctele de vedere.
Pentru semifabricatele foarte precise, prelucrarea prin vibroaşchiere
ultrasonică prezintă un traseu tehnologic mult mai scurt decât la procesele
de prelucrare prin rectificare sau strunjire-rectificare. Utilajele folosite pot fi
strunguri semiautomate echipate cu instalaţie de vibroaşchiere sau utilaje
specializate pentru vibroaşchierea supapelor de diferite tipodimensiuni.
Orientativ, succesiunea principalelor operaţii pentru prelucrarea
supapei numai prin rectificare este exemplificată în Tabelul 7.2.

Tabelul 7.2
Exemplu de proces tehnologic pentru prelucrarea supapei
numai prin vibroaşchiere ultrasonică
Condiţii tehnologice
operaţie

Denumirea
Nr.

operaţiei
Maşini-unelte
Aprovizionarea
1.
liniei tehnologice
Vibroaşchierea frecvenţa: 20 kHz; amplitudinea: 40  m;
2. suprafeţei frontale
a tijei supapei avans: 0,05 mm; viteza de aşchiere: 15 m/min
Vibroaşchiere de frecvenţa: 20 kHz; amplitudinea: 40  m;
3.
degroşare a tijei avans: 0,05 mm; viteza de aşchiere: 15 m/min

73
 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A BIELEI

supapei

Condiţii tehnologice
operaţie

Denumirea
Nr.

operaţiei
Maşini-unelte
Vibroaşchierea frecvenţa: 20 kHz; amplitudinea: 40  m;
4. suprafeţei frontale
a capului supapei avans: 0,04 mm; viteza de aşchiere: 15 m/min
Vibroaşchierea
suprafeţei frecvenţa: 20 kHz; amplitudinea: 30  m;
5.
cilindrice a avans: 0,04 mm; viteza de aşchiere: 15 m/min
capului supapei
Vibroaşchierea frecvenţa: 40 kHz; amplitudinea: 20  m;
6. canalelor pentru
segmenţi avans: 0,04 mm; viteza de aşchiere: 15 m/min
Călire prin curenţi
7. de inducţie şi Instalaţie pentru tratament
revenire
Vibroaşchirea de frecvenţa: 40 kHz; amplitudinea: 20  m;
8. finisare a tijei
supapei avans: 0,02 mm; viteza de aşchiere: 30 m/min
Vibroaşchierea
de finisare a frecvenţa: 40 kHz; amplitudinea: 20  m;
9.
suprafeţei frontale avans: 0,02 mm; viteza de aşchiere: 30 m/min
a tijei supapei
Vibroaşchierea frecvenţa: 40 kHz; amplitudinea: 20  m;
10. de finisare a
suprafeţei conice avans: 0,02 mm; viteza de aşchiere: 30 m/min
11. Spălare Instalaţie pentru spălat
12. Control final AMC-uri speciale

Unele operaţii din procesul tehnologic prezentat pot fi executate prin

stunjire clasică, pe aceeaşi maşină-unealtă sau utilaj, decuplând instalaţia
de vibraţii ultrasonice, rezultând o tehnologie combinată strunjire-
vibroaşchiere.
Este însă de preferat o tehnologie de prelucrare prin vibroaşchiere,
deoarece se obţin prelucrări într-o clasă de precizie superioară, cu calităţi
de suprafaţă foarte ridicate cu avantajele implicite din exploatare.

74