PROBLEME REZOLVATE

1. Să se determine valoarea efectivă a tensiunii electromotoare induse într-o

înfăşurare monofazată imobilă având N=144 de spire în serie, un coeficient de
înfăşurare , numărul de poli , de un câmp magnetic învârtitor având
amplitudinea , care se roteşte cu turaţia rot/min. Se cunosc lungimea
axială cm şi diametrul cm ale armăturii induse. Care este frecvenţa acestei
tensiuni electromotoare induse? Cum se modifică t.e.m. indusă în aceeaşi înfăşurare,
dacă armătura respectivă se roteşte cu turaţia rot/min în acelaşi sens cu
câmpul învârtitor inductor care îşi păstrează turaţia. Ambele turaţii sunt măsurate faţă de
un reper imobil.
REZOLVARE:

Tensiunea electromotoare are expresia: , unde fluxul fascicular

maxim este: . L este lungimea axială a armăturii, deci L=10 cm. este

pasul polar al maşinii, dat de:

Se obţine pentru fluxul fascicular: . f este

frecvenţa t.e.m. , stabilită de viteza relativă a câmpului magnetic învârtitor faţă de

armătură: (asta fiindcă viteza unghiulară ).

Se obţine atunci pentru t.e.m.: V.

Dacă se modifică viteza relativă a câmpului magnetic învârtitor faţă de armătura

indusă, se schimbă frecvenţa f a t.e.m.:

În acest caz, t.e.m. va avea valoarea:

V.
2. O înfăşurare statorică monofazată are 2p=6 poli, iar curentul sinusoidal care o
străbate are frecvenţa f=50 Hz. Ce frecvenţă are t.e.m. indusă într-o înfăşurare
monofazată rotorică având tot 2p= 6 poli, dacă rotorul se învârteşte cu turaţia
rot/min?
REZOLVARE:
O înfăşurare monofazată cu 2p poli străbătută de un curent sinusoidal de pulsaţia
, produce un câmp magnetic a cărui armonică fundamentală este:
.
Folosindu-ne de o binecunoscută identitate trigonometrică, obţinem:

Sub noua formă se constată că un câmp pulsatoriu, sinusoidal în timp şi spaţiu se

poate descompune în două câmpuri magnetice învârtitoare de amplitudini egale cu

jumătate din amplitudinea câmpului pulsatoriu şi de aceeaşi viteză unghiulară: ,

dar cu sensuri de rotaţie opuse. Turaţia celor două câmpuri învârtitoare faţă de stator va

fi: rot/min. Cum rotorul se învârte fată de stator cu 1000 rot/min, turaţia

relativă a unui câmp magnetic învârtitor statoric (a unuia dintre cele două componente)
fată de rotor va fi nulă, iar cea a celuilalt câmp (sau a celeilalte componente) va fi de
2000 rot/min. Câmpul învârtitor cu turaţia relativă făţă de rotor nulă nu induce nici o
t.e.m. în rotor, iar cel cu turaţia de 2000 rot/min induce o t.e.m. de frecvenţa:

Hz.

3. Un motor asincron trifazat are următoarele date nominale: tensiunea pe fază

V, curentul pe fază A, , , Hz, W,
W, , . Să se determine următoarele mărimi: puterea utilă ,
puterea mecanică totală dezvoltată , pierderile Joule în stator şi în rotor şi ,
alunecarea nominală , cuplul electromagnetic nominal şi turaţia nominală .
REZOLVARE:
Puterea utilă nominală rezultă din puterea activă absorbită de la reţea şi din
expresia randamentului maşinii:
W,
W.
Această putere utilă este de natură mecanică. Dacă adăugăm la ea pierderile de
natură mecanică obţinem puterea mecanică totală dezvoltată de motor:
W.
Pierderile Joule în stator sunt: W.
Pierderile totale de natură Joule sunt , şi, totodată, ele se pot
deduce şi din bilanţul puterilor în motor: . Pierderile în fier sunt
foarte bine aproximabile, practic egale cu cel din stator, aşa că:
W.
Alunecare nominală se obţine din raportul dintre pierderile Joule rotorice şi
puterea electromagnetică:

Maşina având 2p=2 poli şi funcţionând la frecvenţă dată, are o turaţie de

sincronism rot/min. Atunci, turaţia rotorului va fi:

rot/min.
Cuplul electromagnetic nominal dezvoltat la arbore rezultă din puterea

electromagnetică: Nm, sau din puterea mecanică totală:

Nm. Cuplul util la arbore rezultă din puterea mecanică utilă:

Nm. Diferenţa dintre cuplul electromagnetic şi cuplul util

constă în cuplul de frecări mecanice ale arborelui în lagărele de susţinere şi de frecări

cu aerul.
4. Un motor asincron cu turaţia nominală rot/min. Înfăşurarea statorică
trifazată este conectată la o reţea de de frecvenţa Hz. Care este alunecarea
nominală a motorului şi care este frecvenţa curenţilor din rotor?
REZOLVARE:
Pentru a putea determina alunecarea nominală a motorului avem nevoie de

turaţia sa de sincronism. Cunoaştem expresia acesteia: rot/min, p fiind

numărul de perechi de poli. Ştim, de asemenea că turaţia de sincronism este mai mare
decât turaţia nominală a motorului, ea fiind foarte apropiată de aceasta. Dacă dăm valori
numărului de perechi de poli obţinem mulţimea valorilor discrete pe care le poate lua.
Dintre acestea 3000 şi 1500 satisfac condiţia de a fi mai mare decât rot/min,
iar cea mai apropiată este valoarea de: rot/min. Ca atare, alunecarea nominală

va fi: .

Frecvenţa curenţilor rotorici este legată de frecvenţă curenţilor statorici prin

relaţia: Hz.

5. Cum se va comporta un motor asincron trifazat cu conexiune stea pe stator şi cu

rotor în scurtcircuit, dacă la pornire o înfăşurare este întreruptă? Dar dacă întreruperea
fazei are loc în mers, se opreşte motorul sau nu?
REZOLVARE:
Dacă faza 1 este întreruptă, curentul prin fazele 2 şi 3 va fi acelaşi, dar de sens
contrar. Fiecare din cele două faze parcurse de curent produce un câmp pulsatoriu
sinusoidal în timp şi spaţiu. Alegând ca axă de referinţă spaţială axa unui pol nord
momentan al înfăşurării legate la faza 1, cele două câmpuri pulsatorii ale fazelor 2 şi 3,
parcurse de curenţii sinusoidali şi , au următoarele
expresii:

şi
 ,

care se mai pot scrie şi astfel:

Însumând cele două câmpuri, se obţine câmpul rezultant:

Am obţinut tot un câmp pulsatoriu, sinusoidal î timp şi spaţiu, echivalent cu două

câmpuri învârtitoare de aceeaşi amplitudine, de aceeaşi viteză unghiulară, dar de
sensuri opuse de rotaţie. În consecinţă, cuplul electromagnetic este nul, întocmai ca la
motorul asincron monofazat fără fază auxiliară şi motorul nu poate porni.
Dacă întreruperea fazei are loc în mers, atunci motorul dezvoltă cuplu în sensul
mişcării, tot aşa cum motorul asincron monofazat odată pornit, poate funcţiona numai cu
o înfăşurare monofazată.

6. Cum se va comporta un motor asincron trifazat cu conexiune triunghi pe stator şi

cu rotor în scurtcircuit, dacă la pornire o înfăşurare este întreruptă? Dar dacă
întreruperea fazei are loc în mers, se opreşte motorul sau nu?
REZOLVARE:
Să presupunem că este întreruptă înfăşurarea legată între fazele 1 şi 2. în acest
caz, celelalte două înfăşurări, legate între fazele 2 şi 3, respectiv între 3 şi 1 sunt
străbătute în continuare de curenţii sinusoidali:

, .

Câmpurile magnetice pulsatorii produse de aceşti curenţi sunt:

şi

,
axa spaţială de referinţă fiind asociată cu axa înfăşurării 12. Sub o formă dezvoltată,
cele două câmpuri magnetice sunt:

Câmpul magnetic rezultant va fi în acest caz:

Acest câmp are componente două câmpuri magnetice învârtitoare, de aceeaşi

viteză unghiulară, de sensuri diferite şi de amplitudini diferite. În consecinţă, asupra
rotorului, la pornire se va exercita un cuplu electromagnetic rezultant în sensul de rotaţia
al câmpului învârtitor cu amplitudine mai mare. Bineînţeles, dacă întreruperea are loc în
mers, funcţionarea rămâne posibilă în continuare.

7. In vederea determinării turaţiei unui motor asincron trifazat cu inele colectoare (cu
rotor bobinat) căruia nu i se cunosc caracteristicile, se poate folosi în lipsa unui
tachometru, un ampermetru magnetoelectric montat în circuitul rotoric. Se constată
astfel că, motorul funcţionând în condiţii nominale, în timp de un minut acul indicator al
acestui aparat prezintă N=106 bătăi în acelaşi sens. Motorul are 2p=4 perechi de poli şi
este alimentat de la reţeaua electrică de 50 Hz. Care este turaţia sa nominală?
REZOLVARE:
Într-o perioadă a curentului alternativ din circuitul rotoric acul aparatului va
executa o singură bătaie în acelaşi sens (minim - maxim de exemplu). Înseamnă că

numărul bătăi pe secundă Hz reprezintă chiar frecvenţa curentului rotoric.

Cum Hz, obţinem alunecarea nominală: . Turaţia de

sincronism a maşinii este: rot/min, iar din definiţia alunecării obţinem

turaţia nominală: rot/min.

8. Să se determine momentul de pornire în funcţie de momentul nominal al unui
motor asincron trifazat, care are următoarele date: , Hz, 2p=6,

. Să se calculeze turaţiile rotorului când se conectează în serie cu înfăşurările

de fază ale acesteia rezistenţele: , , , dacă momentul

electromagnetic dezvoltat este . (R2 este rezistenţă de fază rotorică).
REZOLVARE:
Vom utiliza formula lui Kloss, mai întâi scrisă pentru punctul nominal de
funcţionare:

Înlocuind numeric, obţinem următoarea ecuaţie de gradul doi:

, ecuaţie ce are soluţiile: şi . Numai
prima soluţie este potrivită problemei noastre deoarece alunecarea critică este mereu
mai mare decât alunecarea nominală.
Scriem acum ecuaţia lui Kloss pentru punctul de pornire, când, turaţia fiind nulă,

: .

Atunci:

Introducând rezistenţe suplimentare în serie cu fazele rotorice, se modifică

alunecarea critică. Această alunecare este proporţională cu rezistenţa totală pe fază
rotorică, deci:

Obţinem pentru cele trei rezistenţe date, trei valori noi pentru alunecarea critică
, , , iar aplicând formula lui Kloss, obţinem noile alunecări
nominale:
 .

Pentru calculul numeric vom diferenţia cele trei cazuri, aşadar, pentru ,
se obţine ecuaţia , cu soluţiile 3 şi 0,12, dintre care numai soluţia
se potriveşte fizic, deoarece ea este mai mică decât alunecarea critică. Se
obţine turaţia rotorică: rot/min.
În mod analog, găsim pentru , şi rot/min, iar pentru
: şi rot/min.
Observăm că introducerea de rezistenţe în circuitul rotoric permite reglarea
vitezei motorului asincron cu rotorul bobinat. Pe măsură ce dorim o viteză mai redusă
este nevoie de o rezistenţă mai mare în circuitul rotoric, iar randamentul energetic al
motorului se reduce sensibil.

9. Un motor asincron trifazat de putere nominală kW, alimentat la

tensiunea nominală de V are următoarele date nominale: A,

%, rot/min, rot/min, , , . Se

cere să se determine: MN, , Ip, Mp, Mmax, sN.

REZOLVARE:
Momentul nominal este raportul dintre puterea nominală debitată la ax şi viteza

unghiulară a rotorului. Viteza unghiulară: rad/s.

Momentul nominal: Nm.

Factorul de putere îl vom determina exprimând puterea absorbită în condiţii

nominale de la reţea în două moduri: . Obţinem:

Momentul maxim: Nm.

 Momentul la pornire: Nm.
Curentul la pornire: A.

Alunecarea: .

10. Un motor asincron trifazat are următoarele date tehnice: kW, V,

A, %, , , W, W, 2p=4. Să se
determine rezistenţa de pornire necesară realizării momentului nominal la o turaţie de
900 rot/min. (Motorul este alimentat la Hz)
REZOLVARE:

Alunecarea corespunzătoare turaţiei de 900 rot/min: . Turaţia de

sincronism este: rot/min, deci .

Momentul nominal este raportul dintre puterea nominală debitată la ax şi viteza

unghiulară a rotorului.

Viteza unghiulară: rad/s.

Momentul nominal: Nm.

Se ştie că pierderile de putere la mersul în gol se aproximează foarte bine prin

suma dintre pierderile în fier şi pierderile mecanice. Obţinem atunci pierderile mecanice:
W.
Puterea electromagnetică transferată de la stator la rotor se

mai poate exprima şi prin: . Puterea mecanică cedată de rotor părţii

mecanice a maşinii se poate scrie şi ea: .

Să calculăm atunci expresia: .

 Deducem pentru funcţionarea nominală: W.

Atunci: W. Din aceste pierderi

Joule în rotor putem deduce rezistenţa rotorică pe fază: .

Introducând rezistenţe suplimentare în serie cu fazele rotorice, se modifică

alunecarea critică. Această alunecare este proporţională cu rezistenţa totală pe fază

rotorică, deci: . Având însă în vedere faptul că pe caracteristica a

cuplului avem o porţiune liniară, putem aproxima cu o foarte buna exactitate:

. Se obţine pentru rezistenţa de pornire necesară:

11. Se dă un motor asincron trifazat în conexiune stea, cu următoarele date:

, , , , , .

a) Să se determine valoarea efectivă a curentului statoric absorbit la o tensiune de linie

a reţelei de 380 V.
b) Care este puterea activă absorbită şi factorul de putere?
REZOLVARE:
a) Se apelează la schema echivalentă în „T” a maşinii asincrone:

R1 X1 I1 R' 2/sN X'2 I' 2

I0

Rm
U1

Xm
 Tensiunea de linie fiind cea dată, iar conexiunea maşinii fiind în stea, rezultă că
tensiunea V. Neglijând valoarea lui Rm, putem scrie legea lui Ohm în complex
pentru schema de mai sus:

Valoarea efectivă: A.
b) Componenta activă a curentului statoric este de 8,87 A, astfel că puterea activă
absorbită va fi: W. Factorul de putere:

12. Un motor asincron trifazat în conexiune statorică stea şi cu rotorul bobinat (tip AFI
200S) are următoarele date nominale: : kW, V, A, %,
Hz, , rot/min. Rezultatele încercărilor în gol şi în
scurtcircuit sunt: W, A, W, V. Se cer:
a) parametrii schemei echivalente în „T” a motorului, considerând că pierderile în cupru
rotorice sunt aproximativ egale cu cele statorice şi că ;
b) momentul nominal la arborele motorului şi alunecarea nominală corespunzătoare;
c) pierderile totale de putere din motor şi componentele acestor pierderi.
REZOLVARE:
a) Se apelează la schema echivalentă în „T” a maşinii asincrone:

R1 X1 I1 R' 2/sN X'2 I' 2

I0

Rm
U1

Xm

Tensiunea de linie fiind cea dată, iar conexiunea maşinii fiind în stea, rezultă că
tensiunea V.
 La funcţionarea în gol, turaţia motorului este foarte apropiată de turaţia de
sincronism, ceea ce conduce la o alunecare foarte apropiată de zero. Dacă

şi schema echivalentă devine:

R1 X1 I0

Rm
U 1N

Xm

Pe cele trei faze puterea de mers în gol: , iar legea lui Ohm:

. Din aceste două relaţii deducem:

La încercarea în scurtcircuit, motorul este alimentat cu tensiune redusă astfel îcât

curentul absorbit să fie nominal, ceea ce va da un curent de magnetizare neglijabil.
Astfel, se poate aproxima schema echivalentă în modul următor:

R1 X1 I 1N

R' 2
U sc

X'2

In mod similar, se obţin relaţiile:

 .

Dar
Din egalitatea pierderilor în cupru rezultă egalitatea

b) Nm,

Pentru a putea determina alunecarea nominală a motorului avem nevoie

de turaţia sa de sincronism. Cunoaştem expresia acesteia: rot/min, p

fiind numărul de perechi de poli. Ştim, de asemenea că turaţia de sincronism este mai
mare decât turaţia nominală a motorului, ea fiind foarte apropiată de aceasta. Dacă dăm
valori numărului de perechi de poli obţinem mulţimea valorilor discrete pe care le
poate lua. Dintre acestea 3000 şi 1500 satisfac condiţia de a fi mai mare decât
rot/min, iar cea mai apropiată este valoarea de: rot/min. Ca atare,

alunecarea nominală va fi: .

c) Puterea absorbită de la reţea pe la cele trei faze statorice este:

W
Pierderile totale de putere din motor sunt, deci: W
Componentele acestor pierderi de putere sunt: pierderile Joule în stator şi în

rotor: W,

Pierderile în fier rotorice în general se pot neglija datorită frecvenţei foarte mici (

Hz) a curenţilor din rotor, iar celelalte

două componente – pierderile în fier statorice şi pierderile mecanice – se pot deduce dn

faptul că suma lor reprezintă chiar pierderile în gol, iar ele se pot considera aproximativ
egale:
 W.

În cazul acestei probleme, se pot deduce şi pierderile în fier rotorice din

însumarea tuturor pierderilor: W.

13. Un motor asincron trifazat prezintă următoarele date tehnice: kW,

V, V, A, %, Hz, , ,

, , înfăşurarea statorică în triunghi şi 2p=6 poli. Să se determine

curentul nominal statoric, turaţia nominală şi treptele reostatului de pornire astfel încât
momentul de pornire să fie cuprins între . Pentru simplitatea calculelor se
admite considerarea caracteristicilor drept liniare.
REZOLVARE:
Din definiţia randamentul şi expresia puterii absorbite de la reţeaua electrică de

motor, obţinem: A.

Turaţia de sincronism fiind rot/min, turaţia nominală va fi:

rot/min.

Momentul nominal: Nm, intervalul de variaţie pe

timpul pornirii a momentului fiind deci: [534,84Nm , 909,23Nm].

Dacă avem caracteristici liniare, diagrama pornirii are următoarea alură:
 M [Nm]

I G E C A
909

535 H F D B

0 0,5 1 s

La pornirea din repaus, turaţia motorului va fi nulă, iar alunecarea unitară. Vom
avea deci pe grafic punctul A(1, 909). Pe această primă caracteristică ce este
corespunzătoare unei rezistenţe în circuitul rotoric punctul de funcţionare alunecă
( maşina se ambalează, crescându-i turaţia în detrimentul cuplului care scade) până în
punctul B corespunzător unui moment de 535 Nm. Din liniaritatea caracteristicilor se

poate deduce uşor alunecarea corespunzătoare acestui punct B:

. Deci, punctul B are coordonatele (0,59, 535). Când motorul ajunge la

turaţia corespunzătoare alunecării de 0,59 , se cuplează în circuitul rotoric o altă treaptă

a reostatului, ceea ce ne mută pe caracteristica a doua, în punctul C (se presupune că
trecerea de la o rezistenţă la alta se realizează brusc, deci la turaţie constantă).
Coordonatele punctului C: (0,59, 909). Apoi maşina se accelerează pe caracteristica ce
este corespunzătoare unei rezistenţe în circuitul rotoric până în punctul D (

, 535), moment în care – din nou brusc, la turaţie constantă – se trece la o

nouă treaptă reostatică corespunzătoare unei rezistenţe în circuitul rotoric. Ajungem

astfel în punctul E (0,347, 909) de unde pe caracteristica a treia motorul se accelerează
până în punctul F ( , 535). Urmează, pe caracteristica corespunzătoare

rezistenţei , punctele G (0,204, 909) şi H ( , 535). Apoi, pe caracteristica

corespunzătoare rezistenţei , punctele I(0,12, 909) şi J ( , 535), pe

caracteristica corespunzătoare rezistenţei , punctele K (0,07, 909) şi L ( ,

535), pe caracteristica corespunzătoare rezistenţei , punctele M (0,04, 909) şi N (

, 535). Având în vedere că următorul termen din progresia geometrică având

raţia de este mai mic decât turaţia nominală a maşinii, deducem că există doar

şapte trepte de pornire, după care motorul ajunge pe caracteristica mecanică naturală.
Pentru a calcula rezistenţele necesare acestor trepte, vom ţine cont de relaţia ce
exprimă directa proporţionalitate dintre alunecarea critică şi rezistenţa totală din circuitul
rotoric al motorului:

Având însă în vedere faptul că pe caracteristica a cuplului avem o

dependenţă liniară:

, (aceste egalităţi se obţin din

simple observaţii de geometrie plană pe caracteristica pornirii).

Obţinem pentru rezistenţe:

Rezistenţa totală, prima treaptă: ,

A doua, toate rezistenţele, mai puţin una:

,
 ,

Pornirea reostatică se realizează de obicei prin trepte componente ale aceleiaşi

rezistenţe, aşa precum este ilustrat în schema electrică de mai jos:

R S7 M R S6 K R S5 I R S4 G R S3 E R S2 C R S1 A

5 4
3
6
7 2
1
8
k
R2

Infasurarea
unei faze
rotorice

Se observă că treptele componente ale reostatului de pornire sunt:

, , ,
, , ,

14. Un motor asincron trifazat cu 4 poli funcţionează la o tensiune de 380 V cu

şi are: W, , A, A şi . Înfăşurarea
statorică este în conexiune triunghi şi cea rotorică în stea. Să se determine rezistenţa
suplimentară ce trebuie introdusă în circuitul rotoric astfel încât la cuplu nominal
constant să se realizeze o turaţie de 1100 rot/min.
REZOLVARE:
Curentul I1N este curentul absorbit de pe linia de alimentare cu energie electrică a
motorului, deci este un curent de linie. Curentul din fazele statorului va fi:

A.

Pierderile Joule în stator: W.

Puterea electrică absorbită: W.

Puterea electromagnetică transferată rotorului: W.
Pierderile din rotor, aproximabile cu cele Joule, căci pierderile în fier rotorice sunt
neglijabile din cauza frecvenţei mici a curentului rotoric: W.

Astfel deducem rezistenţa de fază rotorică: .

Turaţia de sincronism: rot/min iar turaţia nominală va fi:

rot/min.

Corespunzător turaţiei de 1100 rot/min avem o alunecare: .

Pentru simplitatea calculelor, considerăm caracteristicile drept liniare şi obţinem

pentru rezistenţa adiţională: .

15. Unui motor asincron trifazat cu 6 poli căruia nu i se cunosc caracteristicile, i se

realizează pe bancul de probă încercarea de sarcină cu o frână hidraulică. Se constată
astfel că la o sarcină maximă de kW, turaţia este de rot/min. Să se
determine puterea la o turaţie de 980 rot/min.
REZOLVARE:

Momentul maxim: Nm.

 Turaţia de sincronism: rot/min iar turaţia critică:

Alunecarea corespunzătoare turaţiei date: .

Din formula lui Kloss: rezultă momentul:

Nm, iar puterea corespunzătoare:

W.

16. Un motor asincron trifazat, funcţionând în regim nominal de încărcare la

alunecarea , este frânat prin inversarea legăturilor a două faze la reţeaua de
alimentare cu energie electrică a statorului simultan cu înserierea unor rezistenţe în
fiecare din fazele rotorului. Care este valoarea rezistenţei de frânare în funcţie de
rezistenţa circuitului rotoric pentru ca în primul moment cuplul de frânare să fie egal cu
cel nominal? Se cunoaşte alunecarea critică naturală a motorului: .
REZOLVARE:
Din momentul inversării legăturilor la reţea, maşina asincronă se află în regim de
frână în contracurent. Turaţia iniţială a acestui regim este turaţia nominală. Sensul
acestei turaţii este invers sensului noului cuplu electromagnetic, dat de noua succesiune
a fazelor de alimentare a statorului. Alunecarea iniţială a rotorului în noul regim este:

În continuare se poate aplica formula lui Kloss în care se cunoaşte momentul

egal cu cel nominal, alunecare şi se determină alunecarea critică în noul regim, de frână
în contracurent cu rezistenţă de frânare în fazele rotorice:
 .

Raportul cuplurilor din ecuaţia de mai sus este necunoscut dar îl vom determina
din aplicarea formulei lui Kloss pentru regimul nominal de motor:

Obţinem atunci următoarea ecuaţie: , cu rădăcinile:

şi . Numai prima rădăcină are sens fizic pentru problema dată,
având în vedere că avem de a face cu regimul de frână. Cum alunecarea critică este
proporţională cu rezistenţa totală a unei faze rotorice, se poate scrie:

17. Un motor asincron trifazat, funcţionând iniţial în condiţii nominale intră în regim de
frână prin inversarea a două faze din alimentarea statorului. Se cere rezistenţa necesară
în circuitul rotoric pentru ca pe timpul frânării cuplul de frânare să nu depăşească
. Se cunosc: rezistenţa unei faze rotorice 0,22 , alunecarea critică de
0,13 şi alunecarea nominală 0,033.
REZOLVARE:
Vom scrie formula lui Kloss pentru primul punct al noului regim de frânare, ţinând
cont de faptul că trecerea de la regim motor la regim frână se realizează la turaţie
constantă. Sensul acestei turaţii este invers sensului noului cuplu electromagnetic, dat
de noua succesiune a fazelor de alimentare a statorului. Alunecarea iniţială a rotorului în
noul regim este:

.
 Formula lui Kloss: ne conduce la o ecuaţie de gradul doi

pentru alunecarea critică din regimul de frână: cu două soluţii

pentru alunecarea critică (1 şi 3) din care numai prima are sens fizic. Cum alunecarea
critică este proporţională cu rezistenţa totală a unei faze rotorice, se poate scrie:

18. Pentru acţionarea unui troliu folosit la ridicarea unei greutăţi, este folosit un motor
asincron hexapolar cu rot/min, cu rezistenţă rotorică pe fază . La
coborârea greutăţii este necesară o turaţie de 700 rot/min. Să se determine rezistenţa
ce trebuie introdusă pe fază, în circuitul rotoric, pentru ca motorul să funcţioneze în
acest regim, legăturile la reţea rămânând neschimbate.
REZOLVARE:
La coborâre este evident că motorul funcţionează în regim de frână. Momentul
dezvoltat de motor la urcare şi la coborâre este acelaşi şi el este dat de momentul de
inerţie al sarcinii, mişcarea având loc la turaţie constantă.

Motor hexapolar rot/min.

Alunecarea la urcare: , iar la coborâre: .

Pentru simplitatea calculelor vom admite considerarea caracteristicilor drept

liniare, caz în care raportul alunecărilor critice din cele două regimuri va fi egal cu

raportul alunecărilor corespunzătoare momentului sarcinii: . Se

obţine pentru rezistenţa de frânare necesară:

19. Un motor asincron trifazat are următoarele date: kW, alunecarea nominală
de 5%, pierderile mecanice W, pierderile în fier statorice W, pierderile
Joule statorice egale cu cele rotorice, turaţia de sincronism de 3000 rot/min. Să se
determine randamentul motorului şi cuplul său electromagnetic.
REZOLVARE:
Puterea electromagnetică transferată de la stator la rotor se

mai poate exprima şi prin: . Puterea mecanică cedată de rotor părţii

mecanice a maşinii se poate scrie şi ea: .

Să calculăm atunci expresia: .

Deducem pentru funcţionarea nominală: W.

Atunci: W. Deci şi pierderile Joule statorice

au aceeaşi valoare, deci: W.

Obţinem atunci pentru randament: %, iar pentru cuplu:

Nm.

20. Pentru acţionarea unei pompe ce necesită la pornire un cuplu de 27 Nm, se

utilizează un motor asincron trifazat cu patru poli, putere nominală de kW,
V, conexiune triunghi în stator, randament de 90%, , alunecare de

0,027, raport , , . Să se determine care este valoarea

efectivă maximă a curentului şi a cuplului de pornire în cazul pornirii stea-triunghi.

REZOLVARE:
Având în vedere că statorul este legat în conexiune triunghi, putem scrie:

A.
 Momentul nominal:

Nm.

Momentul la pornirea directă: Nm.

Curentul la pornirea directă: A.
Se ştie că la pornirea stea triunghi, micşorarea cu a tensiunii de alimentare
din momentul punerii sub tensiune duce la o micşorare de trei ori a cuplului de pornire
şi a curentului de pornire. Aşadar:

Nm iar A.

21. Un motor asincron trifazat, având următoarele date: tensiunea de alimentare

V, curent absorbit nominal A, turaţie de sincronism de 1500 rot/min,
rezultatele încercării în gol şi în scurtcircuit: W, A, W,
V. Se cere construcţia diagramei cercului şi deducerea cu ajutorul acestei diagrame a
următoarelor caracteristici pentru funcţionarea maşinii în sarcină ştiind că acesta
absoarbe de la reţea un curent de A: puterea activă absorbită, puterea
electromagnetică transmisă rotorului şi cuplul electromagnetic, puterea mecanică cedată
de rotor părţii mecanice a maşinii, puterea utilă, pierderile în înfăşurările maşinii şi
pierderile mecanice. Se consideră pierderile în cupru statorice egale cu cele rotorice.
REZOLVARE:
Pentru construcţia practică a diagramei cercului vom alege mai întâi o scară de
reprezentare a tensiunilor şi una a curenţilor: V/cm, iar A/cm. Se alege
axa verticală drept axă reală pentru reprezentările fazoriale şi se consideră tensiunea de
alimentare ca având un defazaj nul. Se reprezintă tensiunea de alimentare pe diagramă.
Apoi, se reprezintă fazorul curentului de mers în gol , de modul cunoscut şi de

defazaj: . Deci, unghiul este de ~80 de grade. Vârful acestui fazor

este un prim punct de pe cerc. Plecând de la constatarea practică de o valabilitate

generală că pierderile mecanice sunt aproximativ egale cu pierderile în fier statorice, se
poate obţine şi punctul Do de pe cerc, el fiind la jumătatea ordonatei punctului anterior,
D’0. acest punct Do corespunde funcţionării în gol a maşinii. Punctul D1, corespunzător
funcţionării în scurtcircuit (s=1), se obţine în mod similar. De data aceasta însă, trebuie
să ţinem cont de faptul că pe diagrama cercului toate punctele trebuie să fie
reprezentate în situaţia maşinii cu tensiunea nominală. La încercarea în scurtcircuit
maşina a fost alimentată la o tensiune mai mică, astfel încât este necesar să calculăm
curentul de scurtcircuit care ar fi absorbit în condiţiile alimentării cu tensiune nominală,
ţinând cont de directa proporţionalitate dintre curent şi tensiune:

A.

Defazajul fazorului corespunzător faţă de axa tensiunii de alimentare:

, adică un unghi de 73,7 grade.

Centrul cercului se va afla la intersecţia axei paralele la axa imaginară dusă din
punctul D0 cu mediatoarea segmentului D0D1. în acest moment suntem capabili să
trasăm cercul. Pentru stabilirea pe cerc a punctului corespunzător unei alunecări infinite,
vom duce prin D1 o perpendiculară D1b1 pe diametrul paralel cu axa imaginară. Pe
această perpendiculară fixăm un punct c1 care satisface relaţia

. Dreapta D0c1 va intersecta cercul în .

Diagrama permite determinarea tuturor mărimilor care interesează din punctul de

vedere al funcţionării maşinii, dacă se cunoaşte un punct D pe cerc. Mergând pe cerc în
sensul acelor de ceasornic, arcul de cerc dintre Do şi D1 corespunde regimului motor al
maşinii. Pentru a găsi punctul corespunzător unui curent absorbit de 30A, trasăm un arc

de cerc din origine de rază cm.

 Real

U 1N

D1
D

c1 D

d
e c
b O b1
D0
a
Imaginar

Tensiunea de alimentare fiind constantă, puterea activă absorbită

este proporţională cu componenta activă a curentului absorbit. Deci, la
scara puterilor, W/cm, segmentul Da va reprezenta puterea
activă absorbită de motor:
W.
Dreapta pentru care puterea şi cuplul electromagnetic sunt nule se şi
numeşte dreapta puterii electromagnetice (sau a cuplului). Segmentul dus din punctul
de funcţionare D pe diametrul paralel cu axa imaginară intersectează această dreaptă a
cuplului în punctul c. Segmentul Dc la scara puterilor reprezintă chiar puterea
electromagnetică:
W.

Scara cuplurilor se poate defini prin: Nm/cm, şi atunci se

poate afla cu uşurinţă şi momentul electromagnetic:

Nm.
 La sincronism şi la încercarea în scurtcircuit puterea mecanică este nulă, astfel
că dreapta D0D1 se numeşte dreapta puterii mecanice. La scara puterilor segmentul Dd
va reprezenta chiar puterea mecanică cedată de rotor părţii mecanice a maşinii:
W.
Dreapta D’oD1 este dreapta puterii utile şi în mod similar, segmentul De
perpendicular de axa absciselor va reprezenta la scara puterilor chiar puterea utilă
debitată de motor:
W.
La sincronism (s=0), puterea absorbită de maşină reprezintă doar pierderile în
fierul statorului, deci la scara puterilor segmentul ba reprezintă chiar pierderile în fier
statorice:
W.
Cum puterea activă absorbită este: , segmentul cb reprezintă
la scara puterilor pierderile Joule statorice:
W.
Deoarece puterea electromagnetică se poate scrie: , segmentul dc
va reprezenta chiar pierderile Joule rotorice, care în cazul problemei noastre sunt chiar
egale cu cele statorice.
Pierderile mecanice sunt corespunzătoare funcţionării reale în gol (punctul D’0)
şi sunt dependente de turaţie. Pe măsură ce turaţia scade şi alunecarea creşte,
pierderile mecanice tind la zero. Se observă că dreapta puterii mecanice are deasupra
puterea utilă şi pierderile mecanice, deci segmentul ed reprezintă la scara puterilor chiar
pierderile mecanice din maşină:
W.

22.