MAȘINA SINCRONĂ

Ce este mașina sincronă?

• Mașină de curent alternativ – monofazată/trifazată

Turația rotorului (de la ax)

=
Turația câmpului magnetic învârtitor (turația de sincronism)
Ce este mașina sincronă?

ABSOARBE DEBITEAZA
Putere mecanica GENERATOR Putere electrica
(ax) (borne)

𝑃𝑎𝑏𝑠 = 𝑀2𝜋𝑛𝑛 𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎 = 3𝑈𝑛 𝐼𝑛 cos 𝜑𝑛

Poate funcționa în diferite regimuri:
1. Generator
2. Motor
3. Compensator
ABSOARBE MOTOR DEBITEAZA
Putere electrica Putere mecanica
(borne) (ax)

𝑃𝑎𝑏𝑠 = 3𝑈𝑛 𝐼𝑛 cos 𝜑𝑛 𝑃𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎 = 𝑀2𝜋𝑛𝑛

Domenii de utilizare

Generatorul sincron (GS)

• Alternatoare pentru automobile

• Grupuri electrogene (antrenate de motoare termice – diesel/benzina)
• Generatoare antrenate de turbine hidraulice (hidrogeneratoare),
antrenate de turbine eoliene (aerogeneratoare), antrenate de turbine
cu aburi (turbogeneratoare)
Domenii de utilizare

Motorul sincron (MS)

• Competitive în raport cu motoarele asincrone

• Dezavantaj: pornire mai dificilă, necesitatea unei surse de tensiune continuă
pentru alimentarea circuitului de excitație
• Servomotoare – putere mică
• Tracțiune electrică (TGV) – putere mare
Domenii de utilizare

Compensatorul sincron

• Motoare sincrone supraexcitate, care funcționează in gol

• Același rol pe care îl au și bateriile de condensatoare
• Avantaj: permit reglarea continuă a puterii reactive, precum și a tensiunii
rețelei locale (tensiune care variază cu sarcina și caracterul ei)
Principiul de funcționare
• Mașina sincronă este utilizată mai frecvent în regim de generator. Mașina se numește
sincronă, deoarece rotorul se învârte întotdeauna cu turația de sincronism (sincron cu
câmpul magnetic învârtitor).

• Motorul sincron alimentat cu frecvență constantă, nu are cuplu de pornire (pornirea se face
în asincron cu ajutorul coliviei de amortizare, sau prin antrenare din exterior), nu poate
accelera și nu poate funcționa în regim de frână. Cuplul electromagnetic se dezvoltă numai
atuncti când turația mașinii este egală cu turația de sincronism. Pentru a putea fi folosit ca
motor unde necesară modificarea turației, el trebuie alimentat de la o sursă cu frecvență
variabilă.

• În regim de compensator mașina funcționează similar cu un motor sincron supraexcitat, fără

sarcină la ax (în gol).
• Câmpul magnetic din stator are p1 perechi de poli și se rotește cu viteza unghiulară Ω1 și cel
rotoric are p2 perechi de poli ce se rotesc în rotor cu viteza unghiulară Ω2. Dacă p1 = p2, atunci
fiecare magnet din stator se va potrivi cu un magnet din rotor cu polaritate opusă, între
aceștia apărând forțe de atracție.

• Când Ω1  Ω2 , la un alt moment dat de timp, magneții din stator când se pot potrivi cu
magneții din rotor de aceeași polaritate, respingându-se reciproc. La un alt moment, se vor
potrivi cei de polaritate opusă, atrăgându-se reciproc. Forțele fiind succesiv de atracție și de
respingere, ele vor produce un cuplul rezultant mediu nul.

• Indiferent de regimul de funcționare al mașinii sincrone, motor sau generator, cuplul

electromagnetic apare ca interacțiunea dintre câmpul magnetic învârtitor al rotorului și
câmpul magnetic învârtitor produs de curenții trifazați din înfășurarea statorului.
Regimul de generator

• Rotorul mașinii sincrone este antrenat din exterior cu viteza unghiulară W (de o turbină cu
aburi, eoliană sau hidraulică, motor etc).

• Înfășurarea de excitație (rotorică) este alimentată în c.c. În întrefier, dacă generatorul

funcționează în gol, există numai un câmp magnetic învârtitor inductor (sau de excitație) b
0(a, t) ce are o variație în timp și în spațiu, de forma:

b0(a, t) = B 0 cos (w t - pa)

în care t reprezintă momentul de timp curent, α reprezintă coordonata unghiulară a
punctului curent în raport cu referențialul rotoric, p este numărul de perechi de poli, ω =
pΩ este pulsația.
• Inducția Bδ este orientată în lungul axei polului
rotoric, numită axa longitudinală sau axa d. Axa
interpolară se numește axa transversală sau axa q.
B δ are valoarea maximă sub talpa polilor de
excitație și scade la zero în axa interpolară.

• Din legea circuitului magnetic în lungul unei linii de

câmp magnetic rezultă:

ර Hdl = 2wex Iex

C
în care s-a notat cu wex numărul de conductoare al
bobinei de excitație și cu Iex curentul de excitație.
• În întrefier intensitatea câmpului magnetic H are o valoare practic constantă, iar în
miezul feromagnetic HFe are valori foarte mici care se pot neglija.
Rezultă 2dH = 2 we Ie și deci
B δ = m0 wex Iex / d,
unde d reprezintă lungimea întrefierului.
• Câmpul magnetic învârtitor induce în bobinele statorice un sistem trifazat de t.e.m.
defazate cu un unghi electric de p /2 față de fluxurile magnetice alternative care le-au
produs.
• Fie “U” faza de referință a mașinii pentru care a = 0, fluxul magnetic inductor ce
străbate această fază va avea expresia:
j 0 U(t) = F 0 cos(wt),
• unde F δ este fluxul magnetic maxim pe faza U. Celelalte fluxuri vor avea expresiile:
j 0 V(t) = F 0 cos(wt - 2p/3)
j 0 W(t) = F 0 cos(wt - 4p/3)
• Conform legii inducției electromagnetice t.e.m. induse rezultă din derivarea fluxurilor
magnetice de fază în raport cu timpul:
e U(t) = E √2cos(wt - p/2)
e V(t) = E √2cos(wt - p/2 - 2p/3)
e W(t) = E √2cos(wt - p/2 - 4p/3)

• Dacă generatorul funcționează în sarcină, sistemul trifazat al t.e.m. va da naștere unui

sistem trifazat de curenți statorici, defazați cu unghiul j față de t.e.m. omoloage
(defazajul depinde de caracterul sarcinii).
În faza de referință U a mașinii curentul statoric va avea expresia:
iU(t) = I√2 cos(wt - p/2 – j).
Curenții din celelalte două faze V și W vor fi defazați spațial cu - 2p/3 și - 4p/3 :
iV(t) = I√2 cos(wt - p/2 - j - 2p/3)
iW(t) = I√2 cos(wt - p/2 - j - 4p/3)
• Curenții statorici vor produce un câmp magnetic învârtitor de reacție ba(a, t) sincron
cu câmpul de excitație și defazat în urma acestuia cu unghiul p/2 + j :

ba(a, t) = Ba cos(wt–pa–p/2–j)

• Observație: câmpul magnetic au aceeași fază temporală cu curenții, wt - p/2 - j, (prin

legea circuitului magnetic câmpul este proporțional cu curentul care l=a produs), și au
distribuție spațială după unghiul pa.

• Prin compunerea câmpului inductor b0 și a celui de reacție ba se obține câmpul

rezultant b al mașinii:
b(a, t) = b0(a, t) + ba(a, t)

• Se definește unghiul intern al mașinii unghiul  dintre axa longitudinală d și direcția

câmpului magnetic rezultant B.

Funcționarea în gol a GS
• La funcționarea în gol a mașinii sincrone în regim de
generator, câmpul inductor B0 produs de curentul de
excitație Iex este orientat în lungul axei longitudinale d.
• Valoarea efectivă a t.e.m. induse într-o o fază statorică
la gol:
E0 = K1 f F = K2 f Iex
• Frecvența f depinde de turația n; odată cu creșterea
acesteia va crește și valoarea E0.

Liniile de câmp magnetic în GS la funcționare în gol.

Funcționarea în sarcină a GS

• La funcționarea în sarcină, câmpul magnetic inductor B0 al generatorului sincron se

compune cu câmpul magnetic de reacție Ba generat de curenții statorici și formează
câmpul magnetic rezultant al mașinii B.

• În cazul sarcinii rezistive, defazajul dintre tensiunea la borne și curentul debitat este nul
(j = 0) și câmpul de reacție este transversal (Bad=0).

ba(a, t) = Ba cos(wt–pa–p/2)
• În cazul sarcinii pur inductive, curentul indus este defazat față de tensiunea la borne în urmă
cu p/2, iar reacția indusului este longitudinală demagnetizantă (Baq=0).
ba(a, t) = Ba cos(wt–pa–p)

Deoarece B = B0 – Bad < B0, în sarcină inductivă tensiunea la borne (proporțională cu fluxul)
este mai mică decât E0 la gol.

• În cazul sarcinii pur capacitive, curentul indus este defazat înainte față de tensiunea la borne
cu p/2 (j = – p/2), iar reacția indusului va fi longitudinală magnetizantă, se adună cu B0.
ba(a, t) = Ba cos(wt–pa)

• În sarcină capacitivă tensiunea la borne va fi mai mare decât valoarea tensiunii la mers în gol
E0 (valoarea inducției magnetice rezultante B este mai mare decât cea de la mers în gol B = B0
+ Bad > B0).
Ecuația tensiunilor GS cu poli înecați
• Considerând mărimile sinusoidale, rezultă ecuația
tensiunii, prin aplicarea legii Kirchhoff pe circuitul
statoric:
U = E0 – R I – jXs I – jXa I

unde U este fazorul tensiunii de fază (la borne),

R este rezistența înfășurării statorice,
Xs este reactanța de dispersie,
Xu= Xa este reactanța utilă (corespunzătoare
câmpului statoric, de reacție),
I este fazorul curentului de fază statoric, iar
E0 este t.e.m. indusă la mersul în gol (ce
corespunde câmpului rotoric, inductor).
• T.e.m. de reacție a indusului este egală cu: Ea = – jXaI .
• T.e.m. E la funcționarea în sarcină rezultă ca sumă a t.e.m. la mers în gol E0 și t.e.m. indusă
de câmpul magnetic de reacție a indusului:
E = E0 + Ea .
• În mod similar se poate scrie operația de compunere a fluxurilor magnetice ce produc
aceste t.e.m.:
Fμ = F0 + Fa.
• Dacă notăm reactanța sincronă a mașinii Xs suma dintre reactanța de dispersie a
înfășurării statorice și reactanța înfășurării indusului: Xs = Xs + Xa, rezultă ecuația de
tensiuni a GS cu poli înecați:
U = E0 – RI – jXsI
Schema echivalentă a GS cu poli înecați

• Schema echivalentă a GS cu poli înecați se prezintă în figurile de mai jos, în formă

detaliată, respectiv compactă.
• La GS de puteri mai mari rezistența de fază statorică are o valoare foarte mică și de multe
ori se neglijează (R ≈ 0).
Diagrama de fazori a GS (sarcină inductivă)
Diagrama de fazori a GS, simplificată


Caracteristicile GS ce funcționează pe rețea proprie

• La funcționarea pe rețea proprie, generatorul sincron este antrenat în mișcare de rotație de

către o turbină, de către un motor termic sau pe altă cale, furnizând energie electrică pentru
o rețea locală de consumatori.
• Tensiunea și frecvența rețelei depind de modul de funcționare al generatorului:
frecvența este direct proporțională cu turația, iar
valoarea tensiunii la bornele generatorului depinde atât de frecvență (care depinde la rândul
ei de turația generatorului), cât și de valoarea curentului de excitație.
• Principalele caracteristici de funcționare pe rețea proprie ale generatorului sincron sunt
următoarele:
caracteristica de mers în gol,
caracteristica externă,
caracteristica de reglaj.
Caracteristica de mers în gol

• Caracteristica de mers în gol a se definește ca:

𝑈0 = f(Ie𝑥 ) ቚ
n=const, I=0

• Tensiunea la borne la funcționarea în gol este egală cu t.e.m. E0 .

• T.e.m. E0 este proporțională cu inducția magnetică (E0  F  B), iar Ie este proporțional cu
intensitatea câmpului magnetic Ie  H. Deci, caracteristica de mers în gol este similară cu
forma caracteristicii de magnetizare B = f(H).
Caracteristica externă

• Caracteristica externă a generatorului sincron se definește ca:

U = f(I) ቚ
n=const. Iex =const. cos 𝜑=const.

• Pentru sarcină rezistivă sau capacitivă tensiunea la bornele

generatorului scade în raport cu tensiunea de mers în gol E0,
scăderea fiind mai pronunțată pentru sarcina inductivă. În
cazul sarcinii capacitive tensiunea la borne crește față de
tensiunea de mers în gol (datorită reacției magnetizante).
• La funcționarea GS pe sarcină rezistivă curenții din
înfășurarea indusului produc un câmp magnetic învârtitor,
decalat spațial față de câmpul inductor cu 90º electrice,
numit câmp de reacție transversală.
În urma compunerii câmpului de reacție cu câmpul inductor,
datorită saturației circuitului magnetic, fluxul magnetic
rezultant din întrefier se diminuează și implicit scade și
t.e.m. indusă. Astfel, tensiunea la borne scade odată cu
creșterea curentului debitat datorită creșterii căderii de
tensiune pe rezistența înfășurării și datorită reducerii t.e.m.
induse.
La funcționarea GS pe sarcină inductivă curenții care se
închid prin înfășurarea indusului produc o reacție
longitudinală demagnetizantă. câmpul de reacție are
sens opus câmpului inductor). Astfel, la aceeași valoare a
curentului debitat, fluxul rezultant din mașină are o
valoare mai mică decât în cazul sarcinii rezistive.
Scăderea tensiunii este mai pronunțată ca în cazul
sarcinii rezistive.

Cuplarea unei sarcini pur capacitive la bornele

generatorului sincron determină creșterea tensiunii la
borne. Condensatoarele sarcinii trifazate stabilesc un
defazaj al curenților din indus pentru care aceștia produc
un câmp magnetic învârtitor în fază cu câmpul inductor.
Acesta este un câmp de reacție longitudinal și
magnetizant.
Caracteristica de reglaj

• Caracteristica externă a generatorului sincron se

definește ca:

Iex = f(I) ቚ
n=const., U=const., cos 𝜑=ct.

• În cazul sarcinilor rezistive și inductive, pentru a

menține tensiunea la borne constantă, curentul
de excitație trebuie crescut, iar în cazul sarcinii
capacitive acesta trebuie scăzut.
• Caracteristicile nu sunt drepte (liniare) din cauza
neliniarității (saturației) magnetice.