Mașina Asincronă Trifazată

partea a4a
Reglarea turației Motorului Asincron Trifazat

3𝑝𝑈1 2 𝑅2′
𝑀= 2
𝑅2′ ′ 2
𝑠2𝜋𝑓1 𝑅1 + 𝑐 + 𝑋𝜎1 + 𝑐𝑋𝜎2
𝑠
Reglajul reostatic al turației
3𝑝𝑈1 2 𝑅2′
𝑀𝑚𝑎𝑥 ≅ 𝑠𝑐𝑟 ≅
4𝜋𝑓1 𝑋𝜎 𝑋𝜎
Reglajul prin alimentarea la tensiunea redusă
3𝑝𝑈1 2 𝑅2′
𝑀𝑚𝑎𝑥 ≅ 𝑠𝑐𝑟 ≅
4𝜋𝑓1 𝑋𝜎 𝑋𝜎
Reglajul turației prin reglarea frecvenței tensiunii de alimentare
3𝑝𝑈1 2 𝑈12 𝑅2′
𝑀𝑚𝑎𝑥 ≅ ~ 𝑠𝑐𝑟 ≅
4𝜋𝑓1 𝑋𝜎 𝑓21 𝑋𝜎
Reglarea turației prin schimbarea numărului de poli
Metode de frânare pentru Motorul Asincron Trifazat
Frânarea recuperativă
Frânarea dinamică
Frânarea contracurent
 Motorul asincron monofazat

Motorul este asemănător din punct de vedere constructiv cu MAT, dar statorul sau este echipat cu o înfășurare
de c.a. monofazată. Înfășurarea retorică este de obicei în colivie.
Din punct de vedere funcțional, un comportament similar are și un motor trifazat căruia, în mod accidental, i se
întrerupe circuitul unei faze de alimentare, fie o întrerupere a înfășurării unei faze a mașinii (când înfășurarea
statorică este conectată în stea).
Câmpul magnetic al unei infasurari monofazate este un câmp magnetic pulsatoriu (similar cu cel produs în
transformatorul electric) și poate fi considerat ca rezultanta a două câmpuri învârtitoare egale ca mărime dar
de sensuri contrare, un câmp învârtitor direct și unul invers.

i=I√2 sin ωt

Câmpul magnetic produs de o spiră

 bδ

Bδ ωt =3π/2

ωt=0 ωt =π/2 ωt =π ωt =2π

Câmpul magnetic produs într-o spiră parcursă de curent alternativ, într-un

punct de coordonată unghiulară, α
Motoul monofazat – echivalent cu două motoare trifazate cu alunecările sd și si:

n1 − n
sd =
n
− n1 − n n − n 2n1
si = =− 1 + = 2 − sd
− n1 n1 n
• Tensiunile induse, respectiv curenții care apar în înfășurarea retorică datorită
câmpurilor direct și invers au frecvențele:
f2d = sd·f1, respectiv
f2i = si·f1 = (2 − sd)·f1.
Fiecare undă învârtitoare inductoare, împreună cu cea de reacție, produce câte
un cuplu electromagnetic
Caracteristica cuplului MA monofazat

Motorul asincron monofazat nu are cuplu de pornire (la s = 1, M = 0).

Dacă se aplică însă rotorului un cuplu de antrenare într-un sens de rotație, punctul de funcționare se
stabilește pe ramura caracteristicii mecanice corespunzătoare acelui sens de rotație.
 Pornirea cu fază auxiliară
Statorul se echipează cu o fază auxiliară, poziționată decalat cu /2 față de înfășurarea principală
monofazată și alimentată astfel încât curentul ce o străbate să fie defazat în timp cu /2 (de
obicei un condensator C).
Solenația dată de faza auxiliară produce un câmp alternativ, decalat în timp și spațiu față de
cel produs de înfășurarea principală monofazată :

Cele două câmpuri alternative se compun și formează un câmp învârtitor rezultant similar
mașinii polifazate (cu cuplul de pornire rezultant diferit de zero (dacă B1m = B2m):

Faza auxiliară ocupă cca. 1/3 din circumferința statorului, iar faza principală restul de cca.
2/3.
• La folosirea unui condensator se poate construi înfășurarea monofazată din două jumătăți
decalate la 90. Pentru inversarea sensului de rotație, se deconectează condensatorul de la
una dintre jumătăți și se conectează la cealaltă. Reactanța capacitivă trebuie XC să fie mică
pentru a diminua pierderile și a reduce oscilațiile ce apar la turație nominală. O variantă
constructivă mai eficientă este decuplarea centrifugală a condensatorului la atingerea
turației de lucru. Acest tip de motor se realizează la puteri mici, în jurul a 200W.
• În general, motorul asincron monofazat este mai neeconomic decât cel trifazat, atât în
construcție, cât și în exploatare, dar este preferat la puteri mici (de obicei sub 1 kW), mai
ales în aplicații casnice, datorită rețelei monofazate de alimentare.
• Au o larga răspândire în acționările electrocasnice, electromedicale si industriale (pompe,
ventilatoare, polizoare).
 Motorul asincron monofazat cu spiră în scurtcircuit
O soluție constructivă frecventă la MA monofazate
de mică putere constă în pornirea cu ajutorul unei
spire în scurtcircuit. Statorul are înfășurarea
monofazată concentrată, așezată pe
Poli. Pe jumătate din deschiderea fiecărei piese
polare se plasează câte o spiră în scurtcircuit. T.e.m.
induse în spire produc un curent ce generează un
câmp de reacție (Φr) defazat cu /2 în urma celui
inductor (Φ). În mașină apar astfel două câmpuri
alternative (pulsatorii) decalate spațial, care prin
compunere dau un câmp învârtitor nenul la pornire.