u4

1. NOTIUT{IGENERALE

1'1' Conceptuldemaqini-unealtd.
Structurdgi clasificare
Maginapoatefi definitdca un sistemtehnic
alcdtuitdincorpuri solide
dintre care unele executdmigcdri determin;"
i,, ,ld;'spafiu realiz'nd o
anumitdtransformarede energie.
Dupd modul in care au loc transformdrile
impart in douacategorii: energetice,maginile se

a) maginide forla (motoare,generatoare)

- careprimescenergiegi o
transformil f.afi a o utiliza direct:
b) ma$ini de lucru - careconsumdenergia.
prirnita de la maqinilede
forfd qi efectueazd'Iucru mecanicprelucrar."
."mifubricatelor (modificarea
formei gi a dimensiunilor)saupentru
transportulacestora.
Dupd natura procesului, maginile
de lucru pol uu.u urm[toarele
destinafii:

' turnare: magini pentru executareaformelor, maqini

centrifugaldetc.; pentru turnare
' deformare plasticd: prese pi ciocane 4^^vv*'vv,
mecanice, hidraulice sau
pneumatice, laminoare etc.;
' agchiere:maqini-uneltepentru strunjire, frezare,rectificare
Mapinile-uneltesunt maqini de luc* etc.
pieselorprintr-un procesde o"rtinut" g.n ;[rii suprafelelor
aqchierein anumitecondilii de precizie,
productivitatepi cost de fabricafie.procesul calitate
ljlp*ftfei,
ca urmare a migcdrii relative dintre de'agchiereare loc
sculd pi semifabricat.Generareaunei
;--";i";-;;;""^;:;;., ^i- - - v
::::Tl,:T:t":.:. jo::: :pecincr
prezentate in figurai.i. tr ctrurtsuLLrraunel
"^urvrvsrv ma$ml-unelte sunt
 Batiul maginilor-unelte servegte pentru montarea elementelor
componenteale lanturilor cinematice,'organelor de lucru, instalafiilor
auxiliareetc.

jrt
I'

lff
I
\I
t

-f
f f*l
Pl
IsI
"t -
tI

a ,I
l<i
.-*

U\O {
Fl l

ffi
II

.I
*

6
 MA$INI-LNELTE. partea tntdia

sistemuldgfuM (sF) esteformatdin motoareelectrice

(Mr, Mz, M:)
qi lanfuricinematice(L1, L2,....,Ls) cu ajutorur
crrora sunt antrenate
in
migcareorganelede lucru
Dupd felul miqcarilor,se deosebesc
urmdtoarelecategoriide lanturi
cinematice:
a) lanful cinematic principal (Lr) - necesartransmiterii
gi regl6rii
migcdriir cate,in raport cu celelalte,'arevaloareacea
mai marea vitezei de
lucru;
b) lanlurile cinematicede-avans(Lz, Lt, L+) _care
transmitgi regleaz6
rniqcdrile
sdniilorsistemuluide lucru ifu,1rt,-iui
sculele
apchieto o. ;;.
-- sunrmonrate
aresausemifabricatelesupuse pr.lr.riJi,
c) lanfurile.cinematicepentru miqcali ur.r"ili*. (Lr,
Lu,
pozilionareareciprocd a elementelorsistentrlui 'rur*, Lt, Lt) asigur6
de alimentareacu
scule 5i semifabricate,controlul dimensionalal procesului
cu ajutorul unor
instalafii (IAr, tAz) ce coordoneazd, funcfionareamaginiiin ansamblu.
Cinematica unei magini-unelte este caracteraat| de
-
lanfurilor totalitatea
de generaregi auxiliare. structura unei maqini-unelte
presupune
existenfa a minimum un lanf cinematic principal
pi' unul de avans (fa"
excepfiemaginile de brogat). * consecinia,
i" orice magin6-unealtiare, cel
pulp d9"a organede lucru (arbore sau ax prirr.ipul,
-r-^' sanie,cd.rucior,culisor
etc.)acfionatede cdtreun lanf cinematic.
ciclul de lucru estedefinit
{e sumamiqc6rilor de generaregi auxiliare
necegareprelucrdrii semifubricatului.
. , Ciclul de funclionare confine, pe l6ng6 cinematicaspecificdciclului
de lucru, urmdtoarere m-g.ari u,r*iliur.:
aliment area cu semifabricat,
centrareagi fixarea acestuia,evacuareapiesei
finite qi a gpanului, oprirea
maginiietc.
Sistemul de Jueta (SL) este forrnat din totalitatea
servescpentru prinderea sculelor gi a elementelor care
semifabricatelor(arbori principaii,
s[nii, mese).
sistemul de comandd (sc) controreazl,
modur de funclionare a
mapinii-unelte.Prin diferite circuite (Cr,
Cz, Cg, C+), se transmit comenzi
elementarela sistemulde fo4a .u ,.opui
de a determina:pornireagi oprirea
motoarelor,cupl*.] qi decuplarealanfurilor
cinematice,schimbareavttezei
organelorde lucru, inversareasensului
de migcar.,.oordonareadeplasbrilor
a doudorgane de lucru etc.
C l a Si fiCa fea masinilnr-rrnelfa n^ora G -o ^ t : --+ x r--. . t t - 1
^.-
l1 :l*,;i;v..aiisi. sLrunguri,magmr d,e frezat
magini de gdurit, magini
de rabotat sau mort ezat,magini de reciificat,
magini de broqarerc.;
 l. l\olluru generale

b)
: magini_unelteuniversale,
maqini-unelte
speciale;

' neautomatd' dacd numai migcdrile de generaresunt realizated.e

utilaj;
' semiautomatd- dacd,numai ciclul de lucru se realizeazd
intervenlialucrdtoruluisi frrd
' automatd - dacd intreg ciclul de funclionare se desfdpoar
participareadirectd.a operatorului. Ft frtd

Pentru simbolizateamaqinilor-uneltese folosesc

grupuri de litere
(inifialele cuvintelor ce definesc categoria de
magina-.rnJata;gi de cifre
(caracteristica dimensionald, cea t*i important[, ,p..in.i
respective,gradulde automatizare).De exempiu: *-i-ri
* SN 400 * strung norl{ ce poate prelucra
semifabricatebuc[fi cu
diametrulexteriormaxim de 400 **i
* FUS 250 - maqind de fuezat
universaldpentru sculdrie av6nd
ldfimeasdnieilongitudinalede 250 mm;
* GR 40 - maqindde gdurit radiald,ce
poateprelucra,
-^--v4*' in
I pllr, gduri cu
diametrul maxim de 40 firm; '.-
* RP 300- mapindde rectificatplan
avdndldlimeameseide 300 mm;
S 700- $epingavdndlungimeamaxim[ a cursei
de lucru 700 mm;
* FD 400 - maqin[ de prelucrat dantura
rolilor cu diametrul exterior
maxim de 400 mm;
- * AF 80 - magini -de _alezat gi frezat av6nd diametrul -
principalde 80 rnm; arborelui
* SARO 2?^- strung automat
9u cap revolver, cu ax6 ortzontald,,
destinatprelucr5.rii
pieselordin bard,cudiameirulmaxim de 25
mm;
* SC 14NC - strungcaruselav6.nd
diametrulplatouluide 1400mm gi
comanddnumericd. ^

| .2. Productivitatea
ma$inii-unelte
Pentru a fi competitivd, o maqind-unealtd trebuie sd preiuereze cu
productivitatecat mai mare, in condilii de
precizie impuse,pi sa permit6
deservireqi intrelinereuqoard.
se define;teca raportul dintre numdrul
n rJe n ioco ir |r > ot t ino o. i + iv ^n- , f n --.^ ^,. .. r
 tua tntdia

( 1. 1)
Din telalia (1.1) rezultdcd productivitateaestecu atAtmai
marecu cdt
timpul unitar,T, estemai redus.Acestaare urmh.toare expresie
T = t b+ t a + t.* ? , ( 1. 2)
n
in care: tu estenumit ti-p debazf,qireprezint[tirnpul efectiv
de aqctriere;
tu- timp auxiliar, consumatpentru.fectrrateaoperaliiauxiliare:
prinderea/desfacerea semifabricatului, apropi.t.u,riodepdrtarea
' sculei,schimbarearegimului de aqchiererui u sensuiuimiqcarii;
' tc- timpul consumatde catrelucrdtor pentru controlul
dimensional;
to - fond de timp utilizatpentru pregdttea mapinii-unelte,
sculelor,
dispozitivelorgi verificatoarelolprecumqi o. documentare
a
lucrdtoruluiasupraconfinutuluidesenuluide execufieqi
a fiqei
tehnologice.
Pentru creptereaproductivitSlii maginii-unelte,este
necesarsd se
micgorezetoate componenteletimpului unitar. Timpul
dL baz6,se poate
reduce folosind regimuri de apchiereintensive, micgor6nd
adaosurilede
pre]ucrge, suprapundndmiqcdrile de generaresau prelucr6nd
simultan mai
rnulte piese.Reducereatimpului auxili* .. realizei[
prin mdrireavitezelor
de executarea migcdrilor auxiliare dacd lanturile cinematice
tn cauz|sunt
acfionatechiar de cfltre maqina-unealtd.in acest caz,
lucratorulare sarcina
u cgmandapornirea qi ?ntreruperea migcdiii tn lanfut auxiiiai. Reiiuc"eiea
{"
timpului auxiliar se poate realiia gi prin suprapune;""
;;;;r;; ;r";i;;
unelesimilaresau,uneori,cu migcaiid" g.rr.r*".

1.3.condilii tehnicede fabricfiiegi exploatare

.In etapade proiectareprecum $i tn exploatare,maqinile-uneltesunt

definite de urm[to arele caractnristici:
a) schemaprocesuluide agchiere,carestabileqtedestinafia
qi gradulde
universalitate,este dat[ de forma sculelor gi miqcarea
lor relativd fbla de
semifabricat;
b) forma qi dimensiunile sistemelor de prindere
a sculelor gi
semifabricatelorprecumgi curselemaxime (poziliile
qe lucru:
It
extreme)ale organelor
C) SiStemul cle comandi si orqrlrrl r:lo orrrnq^riry^..^.
vl yLvwtt.r4 tlu PI gruural'e;
e) putereamotoarelorde actionare;
 1. Nollunl generale

f) randamentulmecanismelordin structura
lanfurilorcinematice;
g) sistemelede acfionareale lanfurilor
cinematice:
h) dimensr'nilede gabaritgi greutatei*uiirrii"'-"'
Pentru a fi cdt mai competitive din punct
de vedere al satisfacerii
cerinlelor tehnico-economiceirr exploatare,
marsinile-uneltetrebuie s6
corespunddcdtmai bineurm[toarelorconditii:
* asigurT??precizieipi.calitafii.suprafefelor
prelucrate caurmarea
unei buneprecizii cinematicegi u unri ridicate
rigiditali tehnologice;
'rk satisfacereaunor condilii economice de lucru-
dorneniul eficiente in tot
de utilizareal masiniiin
influenfeazdcostulprelucrariiprin cota"o"J4iil.-t;;;;irtt mapinii-unette
de amortisment;
d<durabilitate inaltd a mecanismelor
acfionare gi a ghidajelor,
siguranlain funcfionare,randamentridicat .de
al lanlurilor cinematice,deservire
gi intrelinereupoard;
* asigurareaunui microclimat
bun al locului de muncd prin iluminat
corespunzdtot,nivel scdzut de zgomot,
condigii capabile si
reducdefortul f.oic pi solicit areanervoasd "rgoootni""
a operatorului;
x implementareain structura
maqinii a unor solufii tehnice in vederea
protejdriilucrdtoruluiimpotrivaaccidentelor
de muncdchiar $i in condilii de
neglijenfda acestuia.

Czrnin.
operulia2

Ctrin.

I
vIm/min]

Fig' 1'2' varialia costuluideprelucrarefn

raport cu vitezade aschiere

10
 MA$fNI-UNELTE. pnrtea intaia

costul prelucrarii pe magina-uneartiprecum

pi capacitateade
prelucrarea acesteiadepind, in mare
misurd.,de posibilitallle prevdzute
pentrureglarearegimuluide agchiere.
figura estereprezentatd
dependenlacost de prelucrare-viteza
agchierec : (v) l, ! de
cregterea,costul.ri d. produclie ai unei magini,
includereaunor sistemetomplexe.pentru,.glur.u prin
regimului de agchiere,se
justificd prin imbundtfr*ea condiliilor
de ex'ploatare,
reducereacostuiuide
prelucrare pemagina-unealtd respectivd
pr""u- r-
universalitate al acesteia. r--^^ ;r#;;;
ut;* vrvr'!\ ffi;ili ;:

r .4.Noliuni privind generareasuprafeferor

orice utifaj se.pgafedescompune in elementele
numitepiese.in principiu,o piesaestemdrginita constitutivede bazd
de una';;^;;";#;
suprafelea c[ror mdrime gi pozilie reciprocd
proiectanth concordanfdcu rolul ror sunt
^1"stabilite
" de cdtre
r.r*1iorrJ. ilguru r.3, sunt
prezentatecaracteristicile
geometricece definesco piesd,ip"r*ru. ;;;;
estemb.rginitd
deun num6rde suprafeledintrecere:
unele au rol functionar (3 - faciliteazd apricarea
unui moment de
:"":T:?"?,; jllrrl^?;urubul fa{adeo attdpiesr,e _permiteasamb
tarea
demontabill a gurubuluigll o a treiapies6);

qJ eevt rrr vL4t e rtrul

tlrrcs,c
rniesa

11
 ' altelejoacd un rol.tehnologic (7 pi 11 - sunt necesareprelucrdrii
filetului gi utilizareaacestuiape toatd,lungimea);
' $i, tn sfhrgit, o & treia categorie arerol protector pentru factorul
urnanimpotriva accidentdriicu muchiile taioasece rezultdla prelucrare
qi
cu careacestaintr[ in contact(suprafa[a2).
Suprafelelece mdrginescpieselesunt definite atdtca formf, gi pozilie
reciprocdcdt 9i din punct de vedereal rugozitdtii pi precizieidimenriooui..
Mdrimea lotului de fabricafie, forma gi gabaiitul piesei, calitatea
suprafelelor,precizia dtmensionaldgi a pozilieiieciproce a suprafefelor
ce
urmeazda se prelucra au importan[d deosebitdin exploatareamaginilor-
unelte deoarececondilioneazdtipul de magindunealtd ce va fi f"il;il:
i,
acestscop' estenecesara se stabili variantatehnologicdcea mai eficienta
pentru generareasuprafelelorce delirniteazd, piesa.

Fig. 1.4. Generareoteoreticda

suprafelelor
Din punct de vederematematic,suprafalaesteconsideratdca o pAtud
frrd grosimece separddoui regiuni ale spafiuluidistincteneaparlinAninici
uneia. Aceasta poate fi generatdprin deplasareaunei curbe de formd
constantdsau variabila in timp. Suprafalageneratdse poate defini ca loc
geometrical pozifiilor succesiveale curbeiin spaliu.Aceastdcurba (figura
1.4)poartdnumelede generatoare(G).
{Jn punct oarecare,M, al curbei generatoa^re,
va descrieo traiectorie
numitddirectoare(D). in principiu,p.rrtru generarea
suprafeleto,p. ;"sil-
uneltesunt folositecurbeplane.Planul generatorf gi cel direcior A sunt
reciproc perpendiculare iar dreanta lor de infercer.fie fenc,rn r.,n.,hi a An

12
 MA$INI-LNELTE. Partea intdia

obiceiconstantgi egalcu 90o,cu vectorulvitezeide depiasarea punctului

M.

| .4.1.Curbegeneratoare

Dupa modul de realizare,curbelegeneratoarepot fi clasificate

in trei
categorii:materializate,cinematicesaupiogramate.
a) eenerotpqrea mater are lungimea egald cu muchia
agchietoatea sculei (figura 1.5), dica unghiul de degajarJeste
nul;,-;;
caz contrar,egald.cu proieclia muchiei pe planul genlrator.
Acest tip de
generatoerese utilizeazdin cantl proceselorde brogare,mortezare,
ruboiare,
fr ezarc,strunjire, rectificare.Mat efializareagener"r"*"i. r" po
sibila numai
dac[' Iungimea acesteia este relativ mica. Dac[ ru, apar
dificultit i la

::
3
F.i

&
t f,
JH

5ii
li
Fig. I .5. Generatoarematerializatd
fi
reasculireprecum $i in tirnpul procesuluide prelucrare tr
deoareceforlele de
agchierecresc odatd cu lungirneat[igului aciiv iar procesul
poate deveni
instabil.
l{i
b) poatefi obfinutd: ti!;

a
#
ffi
(figura 1.6,a);
pentru materializareacurbelorgeneratoaregi
_: directoaresunt utrlizate cuple ffi
uqtl r v F l l l tl /l I r l l \-
a \
l l " r' t
- vvvuvrv srr
strunjire, rabotare,frezata, ,"aiincare);
i*l
ffi
 Cap. 1. Nofiuni generale
'l \T-1:- , : t

dtoqre a itiilor cestve nei be C (figura

1.6,b) care se deplaseazd, intr-rm plan qi este definit[ de tdiqul sculei
(procedeuutilizat la frezarc,mortezare,rectificare).

trfff

Fig. L6. Generatoarecinematicd:

a - catraiectorierectilinie saucircularda unui punct;
b - ca infbqurltoare apoziflilor succesiveale unei curbe.

T4
 MA$INI-LNELTF,. Par tea fntaia

(figura 1.7) este rcahzatdcu ajutorul

")
unor qabloanesau programe,se utilizeazdpentru curbe complexe
qi se
intdlnegtein uneleprocesede strunjtte, frezate,rabotaresaurectificare.

| .4.2.Curbedirectoare
Curba directoareeste limitata Ia un numdr mai restransde
forme
geometrice(circulara pi rectilinie). Dupa modul de
ob1io.r", .*i;;
directoarepot fi: materializate,
generatecinematicsauprogramate.
a)-Direc-toqreamatedaliz.atd,prin solulia constructivda
r-._ - unor scule,
areurm[toareleforme:
' elice cilindricd, in lungul cdreiasunt dispusetdipuriletarozilor sau
filierelor:
' cirQulard,pentruburghiepi alezoare;
. rectilinie,in cazulbroselor.
tn aceste situafii, forma gi dimensiunile curbei directoare
s'nt
dependente
de celeale sculelorug"iri"tour..
oSttffectqarya cinerysticdestecurbace seoblineca traiectorie
a unui
punct, inftgurdtoarea unei curbesautranspus[prin
rulare.
.
, ss obline prin
deplasareapunctului M al generatoarei G, cu vitei urrgrrirr* d a, iu o
distanlSR de axa de rotatie (figura l.6,bi. similar, airitoar;
fi* fr
1.8) pi rcz'nltl,piin deplasareapunctutuiM h tungulunei
::l*P !-*y"
srepte cu vrteza v14.

Fio I R Div ont nnv o niv n q a 4 t ; n x

- L +: - - . . +X
tr uiecutrrc recntmte a umu punct

15
 Cap.1.Noliuni generale
-,,
I r'
Migcareape traiectoriadirectoare(rectilinie sau circular6)poate fi
continud sau intermitentd, f.ard,a influenla form4 acesteia.yieza de
deplasarea unui punct de pe generatoarepoate fi aleasdin functie de
necesitdlile
tehnologice, ":' "

2o-1o,2:
a

Fig. 1.9. Directoare cinematicd obyinutd

ca traiectorie a unui punct dupd o
spirald arhimedicd
Curba directoarede formd spirald arhimedica(figura 1.9) estedefinitd
de ecuafia
0
P-a.- (1.3)
2n
care,prin derivare,conducela condiliacinematicl,degenerare
V"
'P
-k-ct. (1.4)
op
Aceasti traiectoriepoatefi rcalizataprin combinarea,in plan, a unei
migcdride translalieradialade vttezd,vp cu o miqcarecircularade vitezd
unghiulari tp carevor caracteraaspiralaarhimedicdprin mdrimeapasului
(notatcu a).
Dintre curbele spaliale utilizate ca traiectorii directoare,o Iarg1t
rdspAndireo areeliceacilindrica.Traiectoriaelicoidaldcilindricase obline
cinematicprin compunereaunei miqcdricircularede viteza tangentiald vr

l6
 (figura 1'10) cu o vitezd de translafie normald
pe planul migcrrii
circulare (vu).
Vy

- -+*tr
Ivu

Fig. 1.10.Direcloarecinematicdobyinutdca traiectorie

a
unuipunct dupd o elice cilindricd
cele doud vitezetrebuie sd satisfacbcondilia cinematic[
de generare
impusdde unghiulB (inclinareaelicei)
va
= tgF. (1.5)
vt
a

cinematicese int6lneqtela operaliilede fuezare.

DirectoareaD (figura 1.11)
reniltd ca infbgurdtoarc
a curbeicicroidarealungitec.

, f lw i /
'*.l-Y-,

Fig. 1.11. Directoare cinematicd obtinutd ca fnfri.crtrdrnnro

vorLvtrLuatLic

17
 1. Nofiuni generale

Aceastdcurbd cicloidala este obfinuta, la randul ei,

prin rularea
rulantei de razd B. p" o curba B numitd bazd. punctul
M este un punct
oarecareal muchieiagchietoarea sculeicareserotegtesolida*u rulu.rt;.
a crnematicd tr se intAlnegtela
generarea
danturilor.Ceamai simpl[ dintre directoarelecinem
atice,dieapta
transpune(figurar.r2) prinrutur";;;, ,'ru
*}^tll _qta1.ut
forma unei t':r.
elice AIf , ca directoarerealdD. Datoritdrulirii "1i"ar",
#;1"*;#" ;
cilindrului,trebuiesdfie satisfbcutdcondifia.inl-ui#;;;;;erare

*=*o' (1.6)
ParametriitraiectorieielicoidaleD (inclinarea a tangentei
B la elice gi
pasul p" al acesteia),pentru aceeagivaloare a razer
Rp,1urr, irrnu"rrluli
numai de pozilia directoareiD', adic[ de mdrimeagi r"nrirl
unghiuluiB din
planulA'.

sD -f-
*\l + ' - ;*-

,*u -f-'+
{,

Fig. 1.12,.Directoarecinematicdtranspusdprin rulare

Metodaestefolositdla prelucrarea danturiiinclin ate arofilor dinlate

pe maginilede mortezatcu cufit pieptene.Acelapiprocedeu
se aplicd gi la
generareadanturilorrolilor conicec,-din1icurbi.
c) Directoarga ^rosramatd se rcahzeazd,,ca gi
generatoarele
programate,prin gabloane, cartelesaubenziperforate,benzimagneticeetc.
prin intermediul unor serzori, citegte gi "transfor#
IV1a$ina-unealtd,
semnalelein impulsuripe carele transmitesistemuiuide
aclionarea lantului
clnematlc.

18