1.

INTRODUCERE

1.1. Definirea lanţurilor cinematice

Maşina-unealtă este compusă dintr-un număr de mecanisme, care au scopul de a

transmite puterea şi mişcarea de la motorul de acţionare la organele efectoare care trebuie să
efectueze mişcări după anumite legi.
Pentru a putea prelucra o suprafaţă prin procesul de aşchiere este absolut necesar ca între
piesă şi sculă să existe o mişcare relativă, care din punct de vedere al formei şi al vitezei este
determinată de cinematica generării suprafeţelor piesei şi de procesul tehnologic al aşchierii.
Motorul care acţionează maşina-unealtă este de obicei de natură electrică şi furnizează o
mişcare de rotaţie cu caracteristica cinematică: turaţia n [rot/min].
Pentru fiecare funcţie a maşinii unelte trebuie să existe un lanţ de mecanisme care
transmit mişcare.
Se defineşte ca fiind lanţ cinematic al unei maşini-unelte, totalitatea mecanismelor care
concură la realizarea unui anumit scop funcţional sau un grup de mecanisme înlănţuite logic care
primesc, transformă şi transmit un semnal de la o sursă de mişcare până la organul final.
Geometria sculei este cu atât mai complicată cu cât piesa ce urmează a fi prelucrată va
avea o suprafaţă mai complicată.

1.2. Clasificarea lanţurilor cinematice:

Lanţurile cinematice ale unei maşini-unelte pot fi grupate în:

- lanţuri cinematice generatoare;
- lanţuri cinematice auxiliare.
După natura mecanismelor care le compun, lanţurile cinematice pot fi: mecanice,
hidraulice, electrice, pneumatice, hidro-mecanice, electro-hidro-mecanice, etc.

1.2.1. Lanţul cinematic generator

 Lanţul cinematic generator constă în totalitatea mecanismelor care asigură transmiterea şi
transformarea unei mişcări oarecare într-o mişcare pe traiectoria directoare sau generatoare în
condiţiile impuse de generarea traiectoriei respective şi de cele ale procesului de aşchiere, în
scopul obţinerii unei anumite suprafeţe.
O clasificarea a lanţurilor cinematice generatoare este prezentată în figura 1.1.

Lanţurile cinematice generatoare complexe se împart şi ele în:

- lanţuri cinematic de filetare (care asigură generarea elicei);
- lanţuri cinematic de rulare (asigură generarea evolventei);

Lanțurile cinematice de detalonare asigură realizarea spiralei arhimedice folosită la

detalonarea sculelor aşchietoare.

1.2.2. Lanţurile cinematice auxiliare

Lanţurile cinematice auxiliare asigură realizarea operaţiilor auxiliare din procesul de

prelucrare pe maşina-unealtă, cum ar fi: schimbarea turaţiilor, a avansurilor, a sculei, a piesei,
etc. şi care nu influenţează generarea suprafeţei.
Operaţiile auxiliare pot fi executate manual, astfel că prezenţa lanţurilor cinematice
auxiliare în construcţia maşinilor-unelte nu este obligatorie.
Totuşi, întrucât lanţuri cinematice auxiliare contribuie în mod decisiv la reducerea
timpilor auxiliari şi deci la creşterea productivităţii maşinii-unelte, acestea sunt supuse
automatizării.
 2.1 Structura lanțului cinematic principal
Pentru a putea genera o curbă, trebuie să aibă la capăt un cuplu adecvat. Într-un lanț
cinematic trebuie să existe inversoare pentru a schimba sensul, trebuie să aibă mecanisme de
pornire-oprire, mecanisme de frânare, motor, funcție de reglare a mișcării, siguranță, funcție de
transformare a mișcării de rotație în mișcare de translație.

Fig.2.1. – Lanț cinematic principal “clasic”

În Figura 2.1 este reprezentat un lanț cinematic principal “classic” care conține
următoarele elemente: motorul de acționare M (care poate fi electric sau hidraulic), cuplajul de
siguranță “sig” care reprezintă funcția de siguranță la suprasarcină sau avarii, mecanismul de
pornire-oprire PO, mecanismul de inversare al sensului de rotație I, mecanismul de reglare a
turației MR și mecanismul de frânare F.

Fig.2.2. – Lanț cinematic principal pentru mișcări rectilinii alternative

În cazul unei mișcări rectilinii-alternative lanțul cinematic principale (fig.2.2) mai
cuprinde și un mecanism de transformare a mișcării de rotație în mișcare de translație RT, iar
mecanismul de inversare al sensului mișcării poate să lipsească.
2.1.2 Viteza de așchiere
Lanțul cinematic principal asigură realizarea vitezei de așchiere necesare procesului de
așchiere pe mașina-unealtă.
Viteza principală de așchiere - este viteza pe care o poate asigura lanțul cinematic
principal pe o traiectorie circulară sau rectilinie, traiectorie care poate fi însăși traiectorie
directoare (strunjire cilindrică, rabotare) sau una din traiectoriile componente ale directoarei
(traiectoria circulară în cazul directoarei elicoidale, a directoarei spirale la detalonare, etc.).
 Expresia vitezei principale de așchiere se determină cu relațiile:
- pentru traiectorii circulare:
𝜋∙𝑑∙𝑛
𝑣= (2.2)
1000
- pentru traiectorii rectilinii alternative:
2∙𝑙∙𝑛
𝑣= (2.3)
1000
unde: d – diametrul piesei sau al sculei;
n – numărul de rotații sau curse duble pe minut;
l – lungimea unei curse simple.