CUPRINS

1. Analiza temei de proiectare 1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente ale masinii-unelte 1.2 Miscari executate de masina-unealta 1.3 Suprafete prelucrate 1.4 Scule utilizate 2. Calculul cinematic al cutiei de viteze 2.1 Calculul numarului treptelor de turatii . Calculul raportului de reglare 2.2 Alegerea turatiilor normalizate 2.3 Studiul ecuatiei structurale , a retelelor structurale si alegerea retelei structurale optime 2.4 Constructia diagramei structurale a cutiei de viteze 2.5 Calculul rapoartelor de transmitere 2.6 Reprezentarea schemei cinematice a cutiei de viteze 2.7 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate 2.8 Calculul abaterilor turatiilor de la valorile standardizate

1. Analiza temei de proiectare

Tema de proiect prevede proiectarea cutiei de viteze a unui strung normal in conditiile in care: - actionarea se face cu motor asincron trifazat cu rotor n scurt circuit cu urmtoarele caracteristici: - turatia minim: nmin= 100 rot/min - turatia maxim: nmax= 500 rot/min - ratia: = 1,40 - turatia arborelui principal: n= 750 rot/min.

Pentru a realiza proiectarea cutiei de viteze a strungului normal este obligatoriu sa se cunoasca masina unealta (componentele acesteia, miscarile executate, suprafetele prelucrate,sculele utilizate) . Masila unealta are scopul fundamental de a modifica forma materialului, printr-un proces tehnologic in conditii economice optime. Masina unealta consta in combinarea judicioasa a unui numar mai mare sau mai mic de mecanisme, cu scopul de a transmite puterea si miscarea motorului de actionare la organele care trebuie sa efectueze miscari dupa anumite legi. In cazul masinilor unelte este necesara miscarea relativa dintre scula si piesa in scopul obtinerii suprefetelor piesei prin procesul de aschiere. Masina unealt este o masin de lucru destinat generrii suprafetelor pieselor prin procesul de aschiere n anumite conditii de precizie dimensional, calitate a suprafetei si productivitate Miscarea relativa dintre scula si piesa , ca forma si viteza, este determinata pe de o parte de cinematica generarii suprafetelor piesei, iar pe de alta parte de procesul tehnologic al aschierii. Motorul care actioneaza masina-unealta este un motor electric care furnizeaza o miscare de rotatie cu turatia masurata in rot/min . Mecanismele care sunt interpuse intre motorul electric si organul care asigura miscarea piesei sau a sculei au scopul de a transmite si transforma miscarea de rotatie a motorului intr-o miscare cu caracteristici corespunzatoare procesului de generare prin aschiere a suprafetelor pieselor. Totalitatea acestor mecanisme formeaza un lant cinematic al carui scop este bine determinat prin caracteristicile miscarii de la capatul de iesire si caracteristicile miscarii de la capatul de intrare a lantului cinematic. Lantul cinematic principal este lantul cinematic generator care asigura pe traiectoria directoare , sau pe una din componentele acesteia, viteza principala de aschiere , componenta cea mai mare a vitezei reale de aschiere.Traiectoriile pe care lantul cinematic principal poate realiza viteza principala de aschiere sunt traictorii circulare sau rectilinii.

Din punctul de vedere al modului in care se poate regla raportul de transfer al mecanismului de reglare al lantului cinematic principal , mecanismele se impart in doua grupe : cu reglare discontinua(in trepte) si cu reglare continua. Din grupa cu reglare discontinua fac parte cutiile de viteze, rotile de schimb si transmisiile prin conuri drepte iar din a doua grupa variatorii mecanici, hidraulici si electrici. Mecanismele cu reglare discontinua asigura rapoarte de transfer discrete, dispuse in serie geometrica.Reglarea in trepte a rapoartelor de transfer, determina un domeniu de viteze de aschiere discontinuu, ceea ce face ca in majoritatea cazurilor sa nu fie posibila obtinerea unei viteze reale de aschiere, corespunzatoare vitezei tehnologice de aschiere prescrisa de procesul de aschiere, ci o viteze reala mai mare sau mai mica decat cea tehnologica. Aceste mecanisme au,totusi, marea calitate de a putea realiza caracteristici de reglare mari.
1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente

Strungurile normale se utilizeaza la strunjirea longitudinala, plana, conica, la filetare, gaurire si alte lucrari speciale, in masura in care ele sunt inzestrate cu echipamentul auxiliar necesar. Strungurile normale se utilizeaza in scularii, ateliere de mentenanta si in general la agentii economici cu o productie individuala variata,iar la agentii economici mari cu o productie de serie ca o masina compensatoare in cazul aglomerarii lucrarilor intr-un anumit sector. In functie de posibilitatile de prelucrare a unor piese cu dimensiuni variate strungurile normale se impart in : strunguri mici, mijlocii si mari. La strungul normal (fig.1.), miscrile necesare operatiilor de strujire se realizeaz cu mecanismele cutiei de viteze din ppusa fix 1, prin care de la motorul electric 2 de actionare se transmite miscarea de aschiere de rotatie I, piesei de prelucrat si la un crucior 3, care execut miscarea de avans rectilinie n directia longitudinal II odat cu cutitul. Piesele scurte se fixeaz n dispozitivul de prindere 4 al arborelui principal, iar cele lungi ntre vrful ppusii fixe si acela al ppusii mobile 5. Pentru manevrarea usoar a masinii, ansamblurile se dispun pe batiul (patul) 6 sprijinit pe dou sau mai multe picioare 7, n asa fel nct operatorul uman are la stnga sa ppusa fix, la dreapta ppusa mobil, iar ntre acestea se deplaseaz liber sania principal 8 a cruciorului, pe ghidajele orizontale 9 ale batiului. Miscarea de avans transversal III, la strujirea plan sau la retezare, o execut sania transversal 10 pe ghidajul n form de coad de rndunic al saniei principale, actionarea fcndu-se prin surubul conductor 11. Cruciorul este actionat prin intermediul axului avansurilor 12 la strunjirea obisnuit si prin surubul conductor 13, la filetare.

Cutitul mpreun cu sania portcutit 14, cu posibilitatea de rotire, execut de obicei miscarea de avans n directie longitudinal sau dup o directie nclinat fat de axa vrfurilor, la strunjirea conic.

Fig. 1. Strung normal

1 cutie de viteze 6 batiu 12 bara de avansuri 2 motor electric; 7 picioare 13 - surub conductor 3 crucior; 8 sania principal 14 sania portcutit 4 dispozitiv de prindere; 9 ghidaje orizontale; 15 inversor de filete 5 ppusa mobil; 10 sania transversal 16 cutia de avansuri 11 surub conductor
1.2 Miscari executate de catre masina-unealta

n vederea generrii suprafetelor pe strung, sunt necesare trei feluri de miscri: a) miscarea principal de aschiere; b) miscrile de avans; c) miscri auxiliare. Miscare principal de aschiere este executat de ctre arborele principal, mpreun cu semifabricatul si este o miscare de rotatie. Aceast miscare este

obtinut de la un motor electric si transmis la arborele principal printr-un lant cinematic pentru obtinerea gamei de turatii, raportul de transmitere al lantului cinematic poate fi variat, continuu sau n trepte. Miscarea de avans este executat de scul si poate fi rectilinie sau curbilinie. La generarea suprafetei cilindrice, exterioare sau interioare, miscarea de avans este paralel cu axa de rotatie a semifabricatului. Prin combinarea miscrii de avans longitudinal cu cel transversal, cu un raport variabil, se obtine traiectoria curbilinie si astfel conditia generrii suprafetelor de revolutie. Numrul si complexitatea miscrilor auxiliare depinde de gradul de automatizare al ciclului de lucru al strungurilor. De exemplu: a) miscare de avans rapid de apropiere sau ndeprtare rapid a sculei; b) miscare pentru schimbarea turatiei arborelui principal; c) miscare pentru schimbarea avansului. Pentru fiecare dintre miscrile descrise mai sus exist cte un lant cinematic. Ansamblul lanturilor cinematice compun structura cinematic a strungului. Pentru reprezentarea simbolic a structurii unei masini unelte se utilizeaz schema bloc. Traiectoriile pe care lantul cinematic principal poate realiza viteza principal de aschiere sunt traiectorii circulare sau rectilinii. Traiectoria directoare se caracterizeaz nu numai prin form, ci si prin dimensiuni, si anume la directoarele circulare prin raz, iar la cele rectilinii prin lungime. Micarea se efectueaz pe traiectoria curbei directoare sau formeaz curbe elementare a cror nfurtoare este directoare. Lanturile cinematice pentru actionarea masinilor- unelte se clasific dup urmtoarele criterii: rolul functional n cadrul masinii (miscarea de aschiere, miscrile de avans, miscrile care actioneaz indirect n procesul de aschiere); natura elementelor componente (mecanice, hidraulice, pneumatice, electrice si combinatii ale acestora); forma traiectoriei organului de lucru (lanturi cinematice pentru miscri de rotatie si lanturi cinematice pentru miscri de translatie); modul de reglare al turatiei sau vitezei la iesire (reglarea n trepte, reglarea continu si combinatii ale acestora). Lanturile cinematice pentru miscare de rotatie, n functie de tipul masiniiunelte transmit miscare la semifabricat (cazul strungurilor) sau la scul (masini de frezat, gurit).
Viteza de achiere obinut la organul de ieire depinde de mai muli factori care se modific n timpul exploatrii mainii unelte, astfel c lanurile trebuie s asigure obinerea vitezelor de achiere la valorile optime .

Operaia de schimbare a turaiei organului de ieire astfel ca viteza periferic s corespund cu viteza de achiere dorit este de fapt o reglare de unde i mecanismele destinate acestui scop se numesc mecanisme de reglare.

n componena lanurilor cinematice ale micri principale mai intr: mecanisme pentru inversarea sensului de rotaie, mecanisme pentru cuplarea i decuplarea micri precum i mecanisme de frnare n scopul reducerii timpului de oprire. Organul de antrenare fiind un motor electric micarea de intrare este deci o micare de rotaie cu una sau mai multe turaii de unde se transmite la organul de ieire prin intermediul unui sistem de mecanisme mecanice, hidraulice, electrice sau combinaii ale acestora. 1.3 Suprafete prelucrate Prelucrarea suprafetelor interioare si exterioare ale pieselor cu ajutorul cutitelor se numeste strunjire . Strungul normal serveste la realizarea corpurilor de rotatie (fig.2) prin compunerea miscarii de aschiere de rotatie I pe care o executa piesa P cu miscarea de avans pe care o executa scula S dupa diferite directii .

fig. 2 La prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare (fig.2 a)si interioare(fig.2 b) , miscarea de avans II este rectilinie , paralela cu axa varfurilor strungului si se poate executa in ambele sensuri. La prelucrarea suprafetelor plane frontale ale pieselor (fig.2 c) miscarea de avans rectilinie se efectueaza in directia transversala III , perpendiculara pe axa varfurilor, in ambele sensuri

La prelucrarea suprafetelor conice (fig.2 d) exterioare si interioare , miscarea de avans rectilinie a sculei se efectueaza dupa directia IV paralela cu generatoarea conului , inclinata cu un unghi oarecare fata de axa varfurilor. La prelucrarea filetelor (fig.2 e) , miscarea de avans rectilinie II este paralela cu axa varfurilor si se efectueaza cu o anumita viteza raportata la cea de rotatie a piesei, rezultand un anumit pas al filetului. La prelucrarea filetelor conice , miscarea de avans a cutitului de filetat este paralela cu generatoarea conului . Utilizarea unor accesorii speciale permite strunjirea si a altor forme de suprafete de revolutie, spre exemplu suprafete sferice, (fig.2 f)datorita miscarii de avans V a cutitului, sau a suprafetelor profilate(fig.2 g),prin deplasarea simultana a cutitului in directie longitudinala II si transversala III, rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei. prelucrarea corpurilor care nu sunt corpuri de rotatie se poate realiza daca se imprima sculei o miscare neuniforma dupa o lege oarecare in directia transversala III, simultan cu miscarea de avans longitidinal II(fig.2 h).Aceasta prelucrare se foloseste pentru strujirea blocurilor de otel turnat iar scula executa si o miscare pendulara VI, pentru pastrarea unghiurilor optime in prosecul de aschiere. detalonarea frezelor (fig.2 i) este un caz similar cu cel precedent Ultimele doua tipuri de prelucrari se executa pe strunguri cu o cinematica si o constructie corespunzatoare, care difera de cea a strungului normal. 1.4Scule utilizate Nevoia adaptarii la diferite prelucrari si masini-unelte a dus la forme variate de cutite, care pot fi grupate intr-un numar de tipuri de baza folosite in practica. Tipurile de baza ale cutitelor de strung pot fi grupate astfel : dupa felul prelucrarii: normale sau obisnuite(fig. 3a), pentru strunjit plan(fig. 3e,f si g), pentru retezat(fig.3 h), pentru strunjit interior (fig. 3i si j), pentru filetat exterior(fig.3 k) si pentru profilat(fig.3 j,m,n) dupa sensul avansului cutitele se impart in cutite pe dreapta si cutite pe stanga dupa constructia capului cutitele se impart in drepte(fig. 3a), incovoiate(fig. 3b), cotite si cu capul ingustat(fig. 3h) dupa pozitia cutitului fata de piesa se disting cutite radiale si cutite tangentiale(fig.3 m) dupa caracterul prelucrarii , cutitele se impart in cutite de degrosare , cutite de finisare(fig. 3c si d) si cutite pentru strunjire foarte fina cu diamant. dupa modul de executare, cutitele se impart in cutite monobloc(fig. 3b) si cutite asamblate (fig. 3a)

Fig. 3

2. Calculul cinematic al cutiei de viteze

2.1 Calculul numarului treptelor de turatie . Calculul raportului de reglare a turatiilor Pentru reglarea in trepte a turatiei organelor de lucru ale masinilor unelte se utilizeaza cutii de viteze, roti de schimb, transmisii prin conuri etajate, motoare electrice cu turatie variabila precum si diferite combinatii ale acestora .In cazul unui motor cu turatie continua reglarea turatiilor la iesire se obtine prin schimbarea rapoartelor de transmitere ale mecanismelor din structura lantului cinematic.

Cutiile de viteze sunt mecanisme cu roti dintate si cuplaje comutabile care au perechi de roti dintate astfel dispuse, incat, pentru aceeasi valoare a turatiei de intrare sa se obtina succesiv mai multe trepte de turatii la arborele de iesire. Modificarea turatiei de iesire se obtine prin schimbarea de viteze, adica prin modificarea perechilor de roti dintate care se afla in angrenare. Numarul treptelor de turatii, in cazul turatiilor ordonate in serie geometrica, se poate calcula cu relatia (1) unde q -numarul treptelor de turatii, nmax -turatia maxima obtinuta la arborele principal , nmin -turatia minima obtinuta la arborele principal iar -ratia seriei , iar raportul de reglare a turatiilor cu relatia (2) unde cu Rn se noteaza raportul de reglare a turatiilor.
nmax nmin q =1+ log log

(1)

si

Rn =

nmax nmin

(2)

Pentru nmax = 500 rot/min , nmin = 100 rot/min si =1,40 se obtin : q =6 si

Rn =5

2.2 Alegerea turatiilor normalizate Prin numerele normale se inteleg sirurile de numere in progresie geometrica, rotunjite conventional, avand una din ratiile :
40 = 40 10 = 1,06 20 = 20 10 = 1,12 10 = 10 10 = 1,25 5 = 5 10 = 1,60 ,

cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea printre termenii lor. Fiecare sir de numere normale se noteaza conventional prin litera R urmata de ordinul radicalului (R40, R20, R10, R5). Numarul de termeni dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului ratiei.Astfel sirul R40 poseda 40 termeni in intervalul de la 1 la 10, sirul R20 contine 20 termeni , etc. Din sirurile de numere normale R40, R20, R10, R5 denumite siruri fundamentale se pot obtine siruri derivate, prin folosirea numai a termenilor din 2 in 2, din 3 in 3, etc. Din sirul respectiv. Numerele normale au o aplicatie extinsa in tehnica , fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura, de exemplu, diametre , lungimi, volume, greutati, viteze, turatii etc.

Astfel , motoarele asincrone au ca turatii de sincronism (3000,1500, 1000, 750 ... rot/min) marimi care se incadreaza in sirul numerelor normale. Datorita lunecarii si sarcinii , turatiile asincrone sunt mai mici decat cele sincrone (pana la -6% in raport cu turatia de sincronism) astfel incat se considera ca turatii asincrone in sarcina marimile 2800, 1400, 710...valori care se regasesc de asemenea printre numerele normale ale sirurilor R40 si R20. Faptul ca turatiile in sarcina ale motoarelor asincrone se pot incadra numai in sirurile fundamentale R40 si R20 conduce la folosirea numai a acestora ca serii de turatii pentru mecanismele de reglare discontinua din lantul cinematic principal al masinilor-unelte. Seria R20 a fost acceptata pe plan international , prin ISO, ca sir fundamental al seriilor de turatii pentru masini unelte , serie a carei ratie 20 = 1,12 conduce la pierderea relativa maxima de viteza de 10%. In afara sirului fundamental , se pot folosi si siruri derivate, de exemplu R40/2 , R40/4, R40/6 ale caror ratii sunt:
40 / 2 = 20 = 1,12
2 40 / 4 = 20 = 10 = 1,25 3 40 / 6 = 20 = 1,4 = 2 ,

precum si siruri derivate ale sirului fundamental R20 si anume R20/2, R20/3, R20/4, R20/6 ale caror ratii sunt :
2 20 / 2 = 20 = 1,25 3 20 / 3 = 20 = 1,40 = 2 4 20 / 4 = 20 = 1,60 6 20 / 6 = 20 = 2

2.3 Studiul ecuatiei structurale, a retelelor structurale si alegerea retelei

structurale optime Mecanismele comutabile dintre doi arbori consecutivi ai cutiei de viteze formeaza o grupa cinematica ( de reglare ). Intr-o cutie de viteze exista cel putin doua grupe cinematice si cel mult patru, iar numarul comutarilor care se realizeaza cu tot ansamblul este q=648 . Numarul total de comutari la arborele de iesire se calculeaza cu relatia :
q = q1 q2 q3 q4

unde q j reprezinta numerele de comutari realizabile cu grupele considerate . Prin descompunerea cutiei de viteze in grupe cinematice se realizeaza urmatoarele : -micsorarea numarului total de angrenaje (in general numarul acestora este mai mic decat numarul comutarilor)

-reduceri importante ale turatiei la iesire, pe baza expresiei raportului de transmitere total, i = i1 i2 i3 i4 -valori mari ale raportului de reglare Rn -constructie compacta a cutiei de viteze Pentru cutia de viteze care trebuie sa realizeze obtinerea din turatia 750 rot/min a 6 turatii cuprinse intre 100 rot/min si 500 rot/min este nevoie 6 comutari obtinute prin 2 grupe cinematice . 6 = 2 3 sau 6 = 3 2 Se alege varianta 6 = 3 2 astfel incat vom avea 3 perechi de roti dintate care pot fi angrenate in prima grupa cinematica si 2 perechi in cea de-a doua. Din unica turatie n=750 rot/min la arborele I se obtin 3 turatii la arborele II, turatii ale caror valori sunt in serie geometrica cu ratia 1 , iar din cele 3 turatii diferite la arborele II se obtin 6 turatii diferite la arborele principal , care sunt in serie geometrica cu ratia 2 .

Fig.4 reprezentarea schematica a rapoartelor de transmitere

1 reprezinta ratia seriei de turatii obtinute la arborele II 2 reprezinta ratia seriei de turatii obtinute la arborele principal i11 raportul de transmitere al angrenajului 1 n11 turatia arborelui II la

angrenarea 11 i12 raportul de transmitere al angrenajului 2 n12 turatia arborelui II la angrenarea 22 i13 raportul de transmitere al angrenajului 3 n13 turatia arborelui II la angrenarea 33 n turatia de intrare i21 raportul de transmitere al angrenajului 4 i22 raportul de transmitere al angrenajului 5

Relatiile intre turatii, rapoarte de transmitere si ratii :

1 =
i12 i13 = i11 i12

2 =

i22 i21

; i11 =

n n11 n ; i12 = 12 ; i13 = 13 n n n

Se obtin la arborele principal 6 turatii distincte :

n1 = ni11i21

din analiza acestor expresii rezulta :

n2 i12 = = n1 i11 n11 = ni11

astfel

1 = n2 = ni12i21 = n1 n13 = ni13

n3 = ni13i21 = n1 2

; n12 = ni12 ;

n4 = ni11i22 = n1 3

n4 i = 3 = 22 = 2 n1 i21

astfel

2 = 3 n5 = ni12i22 = n1 4
n6 = ni13i22 = n1 5

Rapoartele de transmitere partiale formeaza progresii geometrice cu ratiile 1 = (grupa cinematica de ordinul 1) si 2 = 3 (grupa cinematica de ordinul 2) . Rapoartele de transmitere totale sunt in progresie geometrica cu ratia . Formula structurala a cutiei de viteze se prezinta astfel : q = [q1 ]a [q2 ]a in care q = 6 , q1 = 3 , q2 = 2 , a1 = 1 , a2 = 3
1 2

61 = 31 23

Fig.5 Reprezentarea diagramei structurale a turatiilor pentru cutia de viteze a S.N.

2.4 Calculul raportelor de transmitere Pentru constructia diagramei structurale avem nevoie de valorile turatiilor intermediare si a turatiilor obtinute la arborele principal. Se porneste de la alegerea valorii raportului minim intermediar , stiind ca rapoartele de transmitere au valori intre
1 2 1 2 si ( i ) . 4 1 4 1 4 4 Alegem valoarea pentru i11 = = (1,4) =0,26 apoi se calculeaza i12 = 3 si i13 = 2 obtinand valorile i12 = (1,4) 3 = 0,36 si i13 = (1,4) 2 = 0,51 .

Valorile turatiilor intermediale : n11 = ni11 = 195 rot/min ; n12 = ni12 = 270 rot/min ; n13 = ni13 = 382,5 rot/min Rapoartele de transmitere i21 si i22 se calculeaza pornind de la turatia minima care se doreste a fi obtinuta la arborele principal notata cu n1 = 100 rot/min .
i21 = n1 100 = = 0,51 i22 = i21 3 = 0,51 (1,4) 3 = 1,399 . n11 195

Se obtin urmatoarele valori pentru rapoartele de transmitere intermediare :

i11 = 0,26 ; i12 = 0.36 ; i13 = 0,51 i21 = 0,51 ; i22 = 1.399

2.5 Constructia diagramei structurale a cutiei de viteze Folosind valorile turatiilor intermediare si a rapoartelor de transmitere se calculeaza turatiile la arborele principal :
n2 n2 n3 n4 n5 n6 = 100rot / min = n12 i21 = 270 0,51 = 137,70 = n13 i21 = 382,50 0,51 = 195,07 = n11 i22 = 195 1,399 = 272.80 = n12 i22 = 270 1,399 = 377,73 = n13 i22 = 382,50 1,399 = 531,67

Diagrama structurala a cutiei de viteze

Fig. 6 Diagrama turatiilor cutiei de viteze a strungului normal 2.6 Reprezentarea schemei cinematice a cutiei de viteze Cutia de viteze este un mecanism de reglare in trepte a miscarii, formata din unul sau mai multe mecanisme elementare, legate intre ele prin diferite moduri. Mecanismele cu roti baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv si tehnologic decat cele cu cuplaje. Au avantajul ca sunt rigide si pot realiza un numar mai mare de rapoarte de transmitere . Mecanismele cu roti baladoare se compun din doi arbori, indiferent pe care,fiind roti fixe. Celelalte roti deplasabile pot fi montate in grup sau indepartate unele de altele ,de modul de grupare depinzand gabaritul mecanismului. Mecanismele cu doua roti baladoare sunt cele mai simple si in acelasi timp cele mai raspandite, fiind folosite de preferinta constructia cu balador interior datorita gabaritului mai mic B > 4L ( B, fiind latimea). Raportul de transmitere partial este raportul intre o pereche de roti , iar raportul de transmitere total este produsul raportului de transmirete partial de la motor pana la elementul final (axul principal ) Mecanismele cu trei roti baladoare se construiesc de asemenea in doua varinte:cu balador interior sau exterior cu acelasi avantaj din punct de vedere al gabaritului pentru varianta cu balador interior B > 7L. In cazul acestor baladoare apare problema constructiva referitor la posibilitatea constructiva de deplasare a baladorului interior conditionata de posibilitatea trecerii rotilor z1, z3, peste z2.

Respectarea acestor conditii conduce in unele cazuri la modificarea numerelor de dinti deci la modificarea caracteristicilor cinematice ale cutiei de viteze . 2.7 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate din cutia de viteze Din calcule s-a obtinut i11 < i12 < i13 ,iar pentru a aseza rotile balatoare in asa fel incat sa putem realiza schimbarea vitezelor cu roti baladoare , deci din considerente constructive, se renoteaza raportele de transmite astfel : i12 = 4 = 0,26 ; i13 = 3 = 0,36 ; i11 = 2 = 0,51
1 =
i13 i11 = i12 i13

unde 1 = = 1,4

In mod similar se procedeaza cu turatiile intermediare si cele obtinute la arborele principal : n12 = ni12 = 195 ; n13 = ni13 = 270 ; n11 = ni11 = 382,50 n1 = ni12i21 = 100 ; n2 = ni13i21 = 137,70 ; n3 = ni11i21 = 195,07 n4 = ni12i22 = 272,80 ; n5 = ni13i22 = 377,73 ; n6 = ni11i22 = 535,11 Calculul numarului de dinti ai rotilor din cutia de viteze porneste de la stabilirea numarului de dinti ai rotii conducatoare numarul 2 aflata pe arborele I si conditia ca suma numarului dintilor rotilor perechi care se vor angrena sa fie aceeasi pentru toate rotile.Rotile dintate din cutia de viteze au acelasi modul .
" ' " ' " ' " ' " z1 + z1' = z 2 + z 2 = z3 + z3 = z 4 + z 4 = z5 + z5

i12 = 0,26 ; i13 = 0,36 ; i11 = 0,51 ; i21 = 0,51 ; i22 = 1.399 i11 = z' z' z1' z' z' i12 = 2 ; i13 = 3 ; i21 = 4 ; i22 = 5 ; " " " " " z1 z2 z3 z4 z5

' " Se alege z 2 = 17 z 2 = 66 astfel incat suma numarului de dinti a rotilor in angrenare este 83. ' " ' " " " ' z3 + z3 = 83 si i13 = 0,36 z3 = 0,36 z3 1,36 z3 = 83 z3 = 61 si z3 = 22 " " " " z1' + z1 = 83 si i11 = 0,51 z1' = 0,51 z1 1,51 z1 = 83 z1 = 56 si z1' = 27 ' " ' " " " ' z 4 + z 4 = 83 si i21 = 0,51 z 4 = 0,51 z 4 1,51 z 4 = 83 z 4 = 56 si z 4 = 27 ' " ' " " " ' z5 + z5 = 83 si i22 = 1.399 z5 = 1,399 z5 2,399 z5 = 83 z5 = 35 si z5 = 48

2.8 Calculul abaterilor turatiilor de la valorile standardizate La proiectarea cutiilor de viteze este obligatoriu sa se verifice incadrarea turatiilor in limitele tolerantei cinematice.In acest scop se traseaza diagrama erorilor cinematice ale tutatiilor. Turatiile normalizate sunt : 100 , 140 , 200 , 280, 375 , 530 . Marimea procentuala a erorii cinematice a fiecarei turatii se determina cu expresia :
ncine = 100 ncine nnorm % nnorm

unde ncine turatia determinata prin calcul pe baza raportelor de transmisie nnorm turatia normalizata
ncine1 = 100 ncine 2 ncine3 100 100 % = 0% 100 138 140 = 100 % = 2% 140 195 200 = 100 % = 2,5% 200 ncine 4 = 100 ncine5 ncine 6 272 280 % = 2,8% 280 378 375 = 100 % = 0,8% 375 535 530 = 100 % = 0,94% 530

diagrama erorilor turariilor

4 3 erori turatii in % 2 1 0 -1 -2 -3 turatii (n) in rot/min 0 100 200 300 400 500 600 ncine

BIBLIOGRAFIE
1. BOTEZ, E., sa., -,, Masini unelte . Bazele teoretice ale proiectarii-vol. I Ed.Tehnica , Bucuresti, 1977 2. Gheghea, I., sa., -,,Masini unelte si agregate Ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti , 1983 3. Vaida, Al., Botez,E.,Velicu,S.,-,,Proiectarea masinilor-unelte Ed. Didactica Pedagogica, Bucuresti , 1980