Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎMPĂRŢIREA INTERMITENTĂ
CU AJUTORUL CAPULUI DIVIZOR
2. Consideraţii generale
2.1. Lanţurile cinematice pentru mişcări auxiliare
Prin structura cinematică a unei maşini-unelte se urmăreşte nu numai asigurarea
condiţiilor de prelucrare a suprafeţelor, dar şi o productivitate ridicată a procesului de lucru.
În acest sens, se acordă importanţă atât mişcărilor de generare, cât şi operaţiilor ce au loc în
afara procesului efectiv de lucru, precum operaţii:
de alimentare (cu piese sau materiale);
de comutare (a turaţiilor, avansurilor) sau de oprire-pornire, inversare a mişcării în
diferite lanţuri cinematice;
de deplasare rapidă a unor subansambluri;
de poziţionare a sculei (reglarea sau oprirea la cotă, controlul dimensional, divizarea etc.);
de protecţie a operatorului, a maşinii şi a mediului înconjurător.
Ca urmare, maşina-unealtă va îngloba un număr de lanţuri cinematice, ce pot fi
clasificate după rolul funcţional, după natura elementelor componente, traiectoria organului
comandat, modalitatea de reglare ş.a.
După rolul funcţional, lanţurile cinematice se împart în:
lanţuri cinematice generatoare, care asigură traiectoria şi vitezele mişcărilor de lucru,
pentru generarea traiectoriilor directoare şi generatoare. Între acestea, se disting:
lanţuri cinematice generatoare tehnologice (de lucru) – ce asigură viteza de aşchiere şi
vitezele de avans; sunt subclasificate în lanţuri cinematice principale şi lanţuri cinematice
de avans;
lanţuri cinematice generatoare complexe ‒ ce asigură corelarea/interdependenţa
mişcărilor pentru obţinerea unor curbe generatoare complexe (de ex: lanţul cinematic de
filetare; lanţul cinematic de rulare-divizare);
lanţuri cinematice auxiliare ‒ asigură mişcările auxiliare, în afara procesului de aşchiere;
lanţuri cinematice (circuite) de comandă;
lanţuri cinematice (circuite) de automatizare;
BGS 08 2020-04 1
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
2 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
iar pe o traiectorie rectilinie, pas liniar (p) sau, simplu, pas.
Lanţurile cinematice de divizare se clasifică după mai multe criterii:
după destinaţie: pentru divizarea pieselor şi pentru deplasarea periodică a organelor de
lucru;
după forma traiectoriei (rectilinie sau circulară);
după posibilităţile de reglare a pasului (divizare cu pas constant sau cu pas variabil);
după periodicitate: cu funcţionare periodică în cadrul unor cicluri de lucru automate; cu
funcţionare neperiodică;
după modul de acţionare şi comandă: cu acţionare manuală; cu acţionare mecanică şi
comandă manuală; cu acţionare mecanică şi comandă automată;
după tipul mecanismului utilizat: cu cap divizor; cu «cruce de Malta»; cu liră cu roţi de
schimb; cu discuri diferenţiale; cu plăci divizoare;
BGS 08 2020-04 3
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
Pentru realizarea divizării fără întreruperea lanţului cinematic de lucru LC1, structura
cinematică complexă conţine un diferenţial Dif (fig. 8.3). Printr-o comandă exterioară, este
eliberat discul de indexare D şi se închide cuplajul C, conectându-se lanţul cinematic de
divizare LC2. Mărimea de ieşire din acesta intră în diferenţialul Dif, iar mişcarea de divizare
se sumează cu mişcarea lanţului cinematic LC1.
Fig. 8.2. Structura complexă a lanţului Fig. 8.3. Structura complexă cu diferenţial a lanţului
cinematic de divizare cinematic de divizare
1
În prezenta lucrare se va trata numai capul divizor universal cu discuri.
4 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
ajutorul unui opritor (cui fixator) lateral 16.
În afara discului divizor 13, la împărţirea piesei se poate utiliza şi un alt disc 17,
montat rigid pe axul de divizare 4.
Pe exteriorul capului divizor poate fi montată o liră cu 4 roţi de schimb 17-18-19-20,
care preia mişcarea de la axul de divizare şi o transmite la axul roţii conice 8.
Operaţia de divizare constă, în principiu, în rotirea repetată a semifabricatului, cu un
unghi constant şi precis, prin deplasarea relativă disc divizor – indexor, cu un număr
constant de paşi unghiulari.
În funcţie de numărul de împărţit sau pasul unghiular impus, precum şi de montajul
folosit, sunt posibile trei metode de divizare cu capul divizor universal cu discuri:
divizarea directă;
divizarea indirectă simplă;
divizarea indirectă diferenţială.
Divizarea directă
Metoda de divizare directă presupune împărţirea piesei prin utilizarea discului
divizor 17, solidar cu axul de divizare 4. După cum se observă în schema montajului pentru
divizarea directă (fig. 8.5), realizarea intermitentă a paşilor unghiulari constanţi εp se face
prin rotirea ‒ odată cu piesa, a discului D1 (poziţia 17 în fig. 8.4) în faţa unui indexor I1
imobil, montat într-un canal în T pe carcasa capului divizor, în proximitatea discului D1.
Rotirea simultană a semifabricatului şi a discului D1 se face de obicei prin rotirea manuală a
piesei sau prin acţionarea unei manivele M1 montată pe axul de divizare, în partea opusă
BGS 08 2020-04 5
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
piesei (în ambele cazuri şurubul melcat este scos din angrenare cu roata melcată, printr-o
comandă exterioară), dar se poate realiza şi prin acţionarea manivelei M, angrenajul
cilindric z1 – z2 şi angrenajul melcat k-zm (caz în care şurubul melcul este în angrenare cu
roata melcată).
Prin cuplarea directă a manivelei M1, ecuaţia lanţului cinematic de divizare (8.5)
devine:
(8.6)
raportul global/total de transfer iT fiind egal cu unitatea.
Având în vedere modul în care se exprimă rotirea intermitentă a piesei:
(8.7)
şi forma sub care trebuie pusă mărimea de intrare:
(8.8)
ecuaţia de reglare la divizarea directă capătă forma:
(8.9)
în care: Z este numărul de divizări de efectuat la nivelul piesei (v. rel. 8.1):
(8.10)
B ‒ numărul total de găuri dispuse pe un cerc al discului divizor D1, adoptat ca multiplu al
lui Z; A ‒ numărul de intervale (pe cercul cu B găuri) cu care trebuie rotit discul D1 în faţa
indexorului I1.
Spre exemplu, pentru divizarea directă a unei piese în 6 părţi (deci Z = 6), se va alege
pe discul D1 un cerc care să totalizeze un număr de găuri B multiplu de 6. Pentru cercul
adoptat cu B = 24 de găuri, în ecuaţia de reglare se va calcula numărul de intervale A:
(8.9’)
Calculul impune deplasarea radială a indexorului I1 şi fixarea lui la nivelul diametrului
cercului cu B = 24 de găuri,
eliberarea/indexarea acestuia într-
una din găuri, blocarea axului de
divizare cu dispozitivul de blocare
DB (v. fig. 8.5) pentru efectuarea
prelucrării mecanice, după care
urmează divizarea propriu-zisă, ce
constă în deblocarea discului (prin
retragerea indexorului I1), rotirea
piesei – inclusiv a discului cu A = 4
paşi/intervale pe cercul cu B = 24 de
găuri, urmată de o nouă indexare,
blocare a axului şi prelucrare
mecanică.
Împărţirea directă are
aplicabilitate restrânsă, fiind Fig. 8.5. Schema montajului capului divizor pentru
limitată la numere Z care sunt divizarea directă
6 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
factori ai numerelor de găuri de pe cercurile discului D1, disc cu număr restrâns de cercuri
(2-3). Alte dezavantaje ale metodei sunt datorate preciziei scăzute (eroarea sistematică de
divizare a discului este transmisă integral piesei), precum şi dificultăţilor în schimbarea
discului divizor.
Divizarea indirectă se realizează prin intermediul angrenajului melcat 1-2 (v. fig. 8.4),
prin care se transmite semifabricatului mişcarea de rotaţie de la manivela 14, iar pentru
împărţire va fi utilizat discul divizor principal 13. În funcţie de numărul Z de împărţit, discul
divizor 13 poate fi fix sau mobil.
Divizarea indirectă simplă
Pentru divizarea indirectă
simplă (fig. 8.6) indexorul I1 este
îndepărtat din locaşul săi (discul D1
poate rămâne în continuare montat
pe axul de divizare A1, fără însă a fi
utilizat). Melcul k este pus în
angrenare cu roata melcată zm, iar
discul divizor D este blocat de
carcasă prin intermediul cuiului
fixator lateral OP.
Metoda de divizare indirectă
(simplă) constă, în principiu, în
rotirea intermitentă a manivelei M
(elementul conducător al lanţului
cinematic de divizare), astfel ca Fig. 8.6. Schema montajului capului divizor pentru
indexorul I să efectueze un număr de divizarea indirectă simplă
A paşi unghiulari pe cercul cu B
găuri de pe discul divizor D ‒ blocat împotriva rotirii, mişcarea manivelei M fiind transmisă
axului de divizare A1 şi semifabricatului (ca element condus) prin intermediul angrenajului
cilindric z1 – z2 şi a angrenajului melcat k – zm.
Prin urmare, pentru împărţirea intermitentă a piesei în Z părţi, între două prelucrări
succesive, manivela trebuie rotită cu nM = yi (mărimea de intrare în lanţ) ‒ scrisă sub forma
raportului A/B (v. rel. 8.8), iar la semifabricat trebuie să se obţină mărimea np = ye (mărimea
de ieşire din lanţ) ‒ exprimată în forma (8.7).
Având în vedere prezenţa angrenajului cilindric şi a celui melcat, raportul global de
transfer al lanţului cinematic de divizare este:
(8.8)
în care:
icil este raportul de transfer al angrenajului cilindric, în general egal cu unitatea (z1 = z2);
imelc ‒ raportul angrenajului melcat, în care k este numărul de începuturi ale şurubului melc
(în mod frecvent 1), iar km este numărul de dinţi ai roţii melcate. Inversul raportului imelc
reprezintă o caracteristică a mecanismului, numită constanta capului divizor2 kD.
Prin urmare, ecuaţia generală a lanţului cinematic (8.5) poate fi dezvoltată, ţinând
2
În mod frecvent, pentru capetele divizoare, KD = 40.
BGS 08 2020-04 7
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
3
În mod frecvent, când A > B, se scoate întregul din fracţie, rezultând a fi efectuat un număr N de
rotaţii complete ale manivelei şi, în plus, A’ paşi unghiulari pe cercul cu B găuri.
8 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
realizarea celor doi termeni cu mecanisme divizoare distincte şi sumarea lor cu un
mecanism diferenţial, de unde şi denumirea metodei de divizare diferenţială (fig. 8.7 a);
utilizarea unui singur mecanism de împărţire cu cap divizor, şi a construcţiei acestuia, care
permite ca turaţia suplimentară nD să poată fi obţinută cu ajutorul unei lire cu roţi de schimb
de la mărimea de ieşire np, adică de la axul de divizare (fig. 8.7 b).
a b
Fig. 8.7. Principiul divizării diferenţiale: (a) ‒ cu două mecanisme de împărţire şi diferenţial;
(b) ‒ cu cap divizor şi liră cu roţi de schimb
Metoda divizării diferenţiale cu cap divizor şi liră cu roţi de schimb (v. fig. 8.7 b) constă
în principiu în parcurgerea câtorva etape (fig. 8.8):
1. Se deblochează discul divizor D, prin îndepărtarea opritorului lateral OP.
2. Se alege un număr Z0 cât mai apropiat de Z, pentru care se rezolvă ecuaţia reglării
indirecte (8.18):
(8.18)
şi se face reglarea indexorului I pe discul D, pentru efectuarea numărului A de paşi
unghiulari pe cercul cu B găuri. În mod evident, rotaţia n0M este diferită de cea dorită nM.
3. Se montează lira cu roţi de schimb cu raportul iL, pentru realizarea rotirii compensatorie
nD a discului divizor D (v. rel. 8.16). Elementul conducător al acestei mişcări este axul de
divizare A1, mişcarea fiind
transmisă prin roţile de schimb
ale lirei şi prin angrenajul
conic z3 – z4 (roţi cu număr
egal de dinţi) la manşonul pe
care este montat discul divizor
D.
În aceste condiţii,
rotirea piesei de divizat va
corespunde unei deplasări
relative nM a manivelei M în
faţa discului divizor mobil, cu
respectarea condiţiei (8.16).
Pentru divizarea practică
trebuie parcurse mai multe
etape de calcul:
a. Se alege un număr Z0 cât Fig. 8.8. Schema montajului capului divizor pentru divizarea
indirectă diferenţială
BGS 08 2020-04 9
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
mai aproape de Z (Z0 poate fi mai mare sau mai mic decât Z, la o diferenţă de maxim 3)
pentru care este satisfăcută relaţia (8.18) şi se rezolvă această relaţie.
Aceasta presupune adoptarea unui număr de găuri B din şirul cunoscut, calcularea
numărului A şi reglarea poziţiei indexorului I în vederea parcurgerii unui număr A de
intervale pe cercul cu B găuri.
Pe schema din figura 8.9 se poate urmări poziţia indexorului şi a discului divizor.
Într-o primă poziţie de lucru (înainte de divizarea efectivă), indexorul I va ocupa pe cercul
cu B găuri o poziţie notată cu 0/B. Braţul din stânga al limitatorului unghiular reglabil Ls (v.
21 din fig. 8.4) va fi adus în contact cu indexorul, iar braţul drept Ld va fi rotit până va
materializa poziţia ulterioară a indexorului (după divizare), adică gaura A de pe cercul
adoptat cu B găuri. După reglarea unghiului ε0M, cele două braţe se blochează între ele,
subansamblul urmând a fi rotit la fiecare etapă de divizare, pentru marcarea indexărilor
viitoare.
a b
Fig. 8.9. Poziţia indexorului şi a discului la divizarea diferenţială, pentru:
(a) Z0 > Z; (b) Z0 < Z
b. Se calculează raportul lirei cu roţi de schimb iL, ce va fi ulterior materializat prin alegerea
a patru roţi dintr-un set existent în dotarea mecanismului (v. fig. 8.8):
(8.19)
Astfel, prin mişcarea de compensare nD dată discului, mişcarea finală nM rezultă prin
însumarea mişcării manivelei n0M şi a discului nD, conform relaţiei (8.16).
Rotaţia discului nD rezultă din ecuaţia de reglare a lanţului cinematic de divizare, ce
are ca element condus discul D şi ca element conducător axul de divizare A1:
sau, deoarece z3 = z4, iar np = 1/Z (v. rel. 8.7): (8.20)
Prin înlocuirea lui nM din (8.15), a lui n0M (din 8.17) şi a lui nD din (8.20), relaţia (8.16)
devine:
(8.21)
de unde se stabileşte expresia raportului lirei iL, ce trebuie materializat ca produs de 2
rapoarte (v. rel. 8.19):
10 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
( ) (8.22)
Raportul lirei se va scrie sub forma unui produs de două rapoarte, simplificate la
maximum posibil, după care se va proceda la amplificarea acestora, până ce valorile
obţinute (notate cu za, zb, zc, zd) se vor regăsi printre roţile dinţate disponibile în setul lirei:
20, 25, 30, 35, 38, 40, 50, 55, 60, 62, 65, 70, 71, 71, 80, 85, 90, 100, 100, 113, 115.
Prin mişcarea compensatorie cu unghiul εD (v. fig. 8.9), gaura A, marcată cu braţul Ld
al limitatorului unghiular, va ajunge în poziţia finală Af, astfel că unghiul real pe care-l va
efectua manivela este ε0 (de kD ori mai mare decât unghiul εp de divizare la nivelul
semifabricatului).
c. Se identifică sensul de rotire a discului divizor în raport cu sensul de rotire a manivelei M
şi se verifică condiţiile de angrenare şi de evitare a interferenţei dintre roţile lirei.
Lira este practic formată dintr-un suport vertical (o placă nereprezentată în figurile
8.4 şi 8.8), înclinabilă în jurul axului A1 şi un ax intermediar paralel cu A1 ‒ deplasabil în
lungul unui canal. Pe capătul axului A1 se montează roata za, pe axul intermediar se
montează zb şi zc, se deplasează axul şi se blochează pe poziţie după aducerea în angrenare a
roţii za cu zb, după care se ridică placa lirei, pentru cuplarea lui zc cu zd.
Dacă numărul arbitrar ales Z0 > Z, raportul lirei iL rezultă pozitiv (v. rel. 8.22), iar
mişcarea compensatorie nD a discului va avea acelaşi sens cu mişcarea manivelei M şi a
indexorului I (v. fig. 8.9 a). Dacă Z0 < Z, raportul iL < 0, iar sensul de rotire a discului (cu
unghiul εD) trebuie inversat, prin introducerea unei roţi intermediare în lira cu roţi de
schimb4.
În funcţie de numerele de dinţi ale celor patru sau cinci roţi din liră, există pericolul
de interferenţă între dantură şi arbori. În mod frecvent, se întâlnesc câteva situaţii critice:
După montarea roţilor zb şi zc pe arborele intermediar (v. fig. 8.8), este posibil ca roata zb
să nu poată fi cuplată cu za deoarece dantura roţii zc ar lovi arborele A1 (ori piuliţa ce
împiedică ieşirea roţii za). De aceea, se impune o condiţie de minim a numărului de dinţi ai
roţii zc în raport cu za şi zb:
(8.23)
La cuplarea roţii zc cu roata zd este posibil ca roata zb să lovească în arborele A4 (dacă zb
este pronunţat mai mare ca zc + zd). Se impune verificarea condiţiei:
(8.24)
Neîndeplinirea uneia dintre condiţiile (8.23) sau (8.24) nu implică în mod absolut
înlocuirea roţii zb sau a roţii zd din liră; deseori interferenţa se poate evita prin schimbarea
poziţiei în liră a roţii respective, adică prin inversarea între ele a roţilor de la numărătorul
sau de la numitorul rapoartelor în relaţia (8.22), păstrând astfel neschimbat raportul lirei iL.
Exemplul 1 de calcul.
Se consideră cazul divizării numărului Z = 97 cu un cap divizor universal cu kD = 40.
Numărul Z nu poate fi divizat prin metoda indirectă simplă, deoarece este număr prim, iar în
şirul de numere B valoarea maximă este 66. Observaţia se scrie în forma:
4
Roata intermediară poate fi introdusă între za şi zb sau între zc şi zd (în mod frecvent); ea schimbă
numai sensul de rotaţie al lirei, fără a modifica valoarea raportului iL.
BGS 08 2020-04 11
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
(8.15’)
Se aplică metoda diferenţială şi se alege Z0 = 100.
a. Se divizează indirect simplu numărul adoptat Z0, cu determinarea lui B şi A:
(8.18’)
A fost ales cercul cu B = 25 de găuri, pe care se parcurg, la fiecare divizare, A = 10
intervale.
b. Se calculeaza raportul lirei şi se aleg cele patru roţi:
( ) ( ) (8.22’)
c. Se verifică condiţiile de angrenare şi neinterferenţa, conform relaţiilor (8.23) şi (8.24):
(8.23’)
(8.24’)
Se observă că inegalitatea (8.23) nu este respectată, pentru că zc este prea mare. Pentru ca
ambele inegalităţi să se verifice, se vor schimba rapoartele între ele, astfel că raportul lirei
(8.22’) se va scrie sub forma (8.22”):
(8.22”)
Exemplul 2 de calcul.
Se propune divizarea indirectă a numărului Z = 103, cu acelaşi cap divizor universal
cu kD = 40. Z nu poate fi divizat indirect simplu deoarece este număr prim, iar în şirul de
numere B cel mai mare este 66. Se poate scrie, deci:
(8.15”)
Se aplică metoda diferenţială şi se alege (în mod voit) acelaşi număr Z0 = 100.
a. Pentru divizarea indirectă simplă a lui Z0, se poate adopta B = 25 sau 30, ca multipli ai
numitorului 5 (v. rel. 8.18’). Se propune alegerea lui 25, adică alegerea aceloraşi condiţii ca-
n exemplu precedent (B = 25; A = 10).
b. Se calculeaza raportul lirei şi se aleg cele patru roţi:
( ) ( ) (8.25)
Cu toate că pentru raportul iL puteau fi alese şi alte roţi de schimb, s-a preferat utilizarea
aceloraşi patru roţi ca în calculul lui Z = 97, pentru a se pune în evidenţă că singura
deosebire între cele două exemple este dată de sensul invers de rotire a discului divizor. Mai
precis, pentru Z = 103, raportul lirei rezultă negativ (v. rel. 8.25), ceea ce impune
introducerea unei roţi intermediare.
c. Referitor la condiţiile de angrenare (8.23) şi (8.24), se menţionează că, în cazul
intercalării roţii suplimentare între zc şi zd, trebuie verificată numai prima inegalitate (8.23),
ceea ce presupune schimbarea între ele a roţilor za şi zc, astfel că raportul iL poate fi scris în
forma (8.25’):
(8.22”)
12 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
Montajul celor 5 roţi se poate face, chiar dacă condiţia (8.24) nu este satisfăcută, deoarece
introducerea roţii intermediare determina creşterea distanţei dintre axul intermediar şi axul
A4 (axul roţii zd) (v. fig. 8.8).
Exemplu de calcul
Pentru poziţionarea repetată la pasul unghiular εp = 61º se aplică ecuaţia (8.26):
()
(8.26’)
şi rezultă că, pentru divizare, se va alege cercul cu B = 54 de găuri, pe care vor fi efectuate
N = 6 rotaţii complete ale manivelei şi A = 42 de intervale.
Dacă pasul unghiular εp conţine şi un număr de minute, atunci operarea trebuie făcută
în minute, iar ecuaţia de reglare (8.26) devine:
() ()
(8.27)
Este de la sine înţeles faptul că pot fi rezolvate numai cazurile particulare, în care unghiul ε p
(exprimat în minute) conţine factorii primi care simplifică numitorul (540) până la valori
care se regăsesc în şirul de găuri B de pe discul divizor D.
(8.29)
în care raportul iC poate fi impus sau adoptat, prin alegerea roţilor AD şi BD.
Din relaţia 8.29 şi 8.28, rezultă turaţia manivelei:
BGS 08 2020-04 13
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
(8.30)
şi ecuaţia de reglare:
(8.31)
14 Iulian ROMANESCU
Împărţirea intermitentă cu ajutorul capului divizor BGS 8
a. divizarea indirectă simplă a numărului ales arbitrar Z0, cu determinarea numerelor B şi A.
b. calcularea raportului lirei cu roţi de schimb şi alegerea celor patru roţi din liră;
c. precizarea sensului de rotire a discului divizor şi verificarea condiţiilor de angrenare şi de
neinterferenţă.
Şirul numerelor de găuri B de pe cele două feţe ale discului divizor principal sunt:
24, 25, 28, 30, 34, 37, 38, 39, 41, 42, 43; 46, 47, 49, 51, 53, 54, 57, 58, 59, 62, 66.
Setul de roţi dinţate pentru formarea lirei cu roţi de schimb prezintă următoarele numere:
20, 25, 30, 35, 38, 40, 50, 55, 60, 62, 65, 70, 71, 71, 80, 85, 90, 100, 100, 113, 115.
Se face reglarea practică a capului divizor şi a lirei cu roţi de schimb, pentru divizările
impuse de conducătorul lucrării practice.
Se analizează montajul pentru utilizarea capului divizor în cazul împărţirii rectilinii.
5. Conţinutul referatului
Ca parte teoretică, referatul va trebui să cuprindă în mod obligatoriu următoarele puncte:
Definiţia divizării;
Structura lanţului cinematic de divizare circulară şi rectilinie (inclusiv figurile 8.1÷8.3);
Schemele capului divizor pentru divizarea circulară directă, indirectă simplă şi diferenţială
(figurile 8.5, 8.6 şi 8.8) şi ecuaţiile de reglare/calcul corespunzătoare.
Ecuaţia de reglare pentru divizarea circulară în grade, precum şi în grade şi minute;
Ca parte practică, referatul trebuie să conţină ‒ într-o prezentare ordonată, etapele de
calcul pentru divizarea tuturor numerelor şi paşilor unghiulari impuşi de conducătorul
lucrării:
divizările prin metoda directă;
divizările indirecte simple;
divizările prin metoda indirectă diferenţială;
divizările cu paşi unghiulari, în grade şi minute.
6. Referinţe bibliografice
1. Botez, E. ‒ Maşini-unelte, vol.1, Bucureşti, Editura Tehnică, 1973.
<pag. 95-101>
2.Ţura Livia, Croitoru Irina, Carata E., Horodincă M. ‒ Maşini-unelte, prelucrări prin
aşchiere şi control dimensional. Îndrumar pentru lucrări practice. Iaşi, Tipografia
Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”, 2003.
<pag. 95-101>
3. Ţura Livia ‒ Maşini-unelte şi prelucrări prin aşchiere. Iaşi, Editura «Satya», 1997.
<pag. 95-96> <pag. 188-194> <pag. 198-199>
4. * * * ‒ Cartea tehnică. Capul divizor Cugir.
7. Verificaţi-vă cunoştintele
Clasificaţi lanţurile cinematice ale maşinilor-unelte după rolul funcţional.
Definiţi divizarea şi precizaţi parametrii caracteristici: pasul unghiular, circular şi liniar.
Clasificaţi lanţurile cinematice de divizare.
Prezentaţi structura lanţului cinematic de divizare circulară şi de divizare rectilinie.
Schematizaţi şi explicaţi capul divizor pentru metoda de împărţire circulară directă,
BGS 08 2020-04 15
BGS 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR
16 Iulian ROMANESCU