Capitolul V.

Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

Mecanismul şurub - piuliţă este utilizat ca mecanism final în lanţurile cinematice de

avans. În unele situaţii piuliţa poate juca şi rol de cuplaj, având o construcţie specifică care-i
permite acest lucru, figura 5.46. Piuliţa (1) este formată din două părţi care sunt montate pe
ghidajul (2) şi se pot deplasa axial acţionate de ştifturile (3) care sunt antrenate de o camă (4)
comandată de o roată de mână (5).

A A–A

A
1 2 3 4 5

Figura 5.46. Piuliţă – cuplaj

În construcţiile moderne mecanismul şurub - piuliţă clasic este înlocuit cu mecanismul

şurub - piuliţă cu bile, figura 5.47. Între şurubul (1) şi piuliţa (2) se găsesc bilele (3). În
capacul (4) se execută un canal de întoarcere al bilelor care circulă în canalele executate în
piuliţă şi şurub. La capetele frontale ale piuliţei se montează capacele (5). Şurubul poate avea
unul sau mai multe începuturi. Şuruburile cu mai multe începuturi sunt utilizate datorită
capacităţii portante ridicate şi a vitezelor mari care se pot obţine.

4 5

1 2 3

41
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

Figura 5.47. Mecanismul şurub - piuliţă cu bile

Mecanismul cu camă radială este utilizat pentru realizarea unor viteze diferite pe
diferite porţiuni ale cursei. Profilul camei este proiectat în funcţie de cerinţele de viteză şi
poate avea profil trasat după curbe analitice simple (arhimedică, logaritmică) sau complexe.
Mecanismul este întâlnit la strungurile revolver şi la strungurile de detalonat unde asigură
deplasarea sculei aşchietoare, figura 5.48. Cama profilată (1) acţionează tija (2) care imprimă
saniei port - cuţit (3), liberă pe ghidaje, mişcarea de translaţie rectilinie. Arcul (4) are rolul de
a păstra contactul dintre camă, tijă şi sanie. Axul pe care se află cama este perpendicular pe
direcţia mişcării de avans.

no

1 2 3 4

Figura 5.48. Mecanismul cu camă radială

Mecanismul cu camă axială este utilizat în lanţurile de avans în care datorită spaţiului
nu se pot utiliza came cu profil radial. Obţinerea canalului de profil al camei este mai dificilă
atunci când se doresc profile complexe. Axa camei este paralelă cu direcţia de avans, fapt ce
conferă acestor mecanisme un gabarit redus. Cama axială (1) primeşte mişcarea de rotaţie şi o
transmite prin intermediul tijei (2) saniei port - cuţit (3), figura 5.49.

no

42
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

Figura 5.49. Mecanism cu camă axială

Canalul executat pe camă asigură un ciclu complet de înaintare şi retragere la fiecare
rotaţie a camei. Obţinerea unei viteze constante se realizează prin execuţia unui canal cu profil
de tip elice cilindrică.

V.3.8 Subansamble pentru transformarea mişcării de rotaţie continuă în

mişcare de rotaţie intermitentă utilizate în lanţurile cinematice de avans

Transformarea mişcării de rotaţie continuă în mişcare de rotaţie intermitentă se

realizează cu ajutorul mecanismului cu clichet. Mecanismele cu clichet permit transmiterea
mişcării de rotaţie intermitentă numai într-un singur sens. Cu ajutorul acestui mecanism se
poate transforma atât mişcarea de rotaţie cât şi cea de translaţie rectilinie - alternativă în
mişcare de rotaţie intermitentă, figura 5.50.

1 2 1 2 3

4
R R
nM
nz nz

6 5
5 4 3 r

a) b)
Figura 5.50. Mecanismul cu clichet

În prima variantă, figura 5.50 a), mişcarea de rotaţie este transmisă de roata (3) prin
intermediul unei cuple de rotaţie a pârghiei (4) şi apoi mai departe pârghiei (5) pe care se află
montat clichetul (2) ce acţionează roata de clichet (1). Mişcarea de rotaţie se poate primi de la
lanţul principal sau de la un motor independent după ce a trecut printr-un subansamblu de
reducere a turaţiei.
În a doua variantă, figura 5.50 b), mişcarea rectilinie este primită de braţul clichetului
(5) de la un tampon situat pe subansamblul (1) aflat în mişcare. La primirea mişcării, braţul
împinge prin clichetul (3) roata de clichet (2) cu un unghi , după care revine, tras de arcul
43
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

(4). Poziţia roţii de clichet este asigurată în poziţie fixă la revenirea clichetului prin opritorul
mecanic (6).

VI. Lanţuri cinematice cu structură mecanică pentru mişcări auxiliare

Creşterea productivităţii desfăşurării procesului de aşchiere presupune ca pe lângă

mişcările necesare desfăşurării procesului de aşchiere să existe o serie de mişcări auxiliare
cum ar fi:
- prinderea şi desprinderea piesei;
- apropiere şi îndepărtarea rapidă de zona de lucru;
- revenirea sculei în poziţia iniţială;
- aducerea unei altei scule în zona de lucru;
- schimbarea poziţiei sculei sau piesei pentru realizarea unei noi prelucrări etc.
Utilizarea lanţurilor cinematice auxiliare permite automatizarea procesului de
obţinere a pieselor finite. În momentul proiectării se ţine seama că lanţurile cinematice
auxiliare îndeplinesc funcţii diferite iar tipul de structură trebuie să conţină subansamble cu
ajutorul cărora să se obţină mişcările necesare. În structura lanţurilor cinematice auxiliare se
regăsesc elemente de siguranţă, cuplaje permanente şi nepermanente, transmisii de reducere
sau multiplicare a turaţiei, inversoare de sens, mecanisme şi dispozitive specifice pentru
îndeplinirea funcţiei pentru care au fost proiectate. Mişcarea necesară acţionării lanţului
cinematic se poate obţine din surse independente sau din lanţurile cinematice de lucru.

VI.1 Lanţuri cinematice pentru acţionarea dispozitivelor de prindere

Lanţurile cinematice pentru acţionarea dispozitivelor de prindere pot fi proiectate

pentru prinderea sculei sau a piesei. Structura lanţului cinematic de prindere a pieselor sau
sculelor care realizează mişcarea de rotaţie este prezentată în figura 6.1. Mişcarea este primită
de la un motor electric şi transmisă prin intermediul lanţului cinematic de reducere la un ax cu
came cu turaţia no. Mecanismul de prindere al piesei este de tip bucşă elastică. Bucşa elastică
(1) este montată în arborele principal cu locaş conic (2) şi înfiletată în ţeava de tragere (3).
Solidară cu ţeava de tragere se află o cuplă care permite accesul unei furci de acţionare (4) ce
44
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

poate deplasa ţeava şi bucşa pe direcţie axială. Deplasarea axială se obţine prin rotirea camei
axiale (6). La rotirea arborelui port camă, tija (5) va deplasa cupla spre stânga pentru
realizarea strângerii sau spre dreapta pentru desfacere.

6 3 2 1

no

Figura 6.1. Lanţul cinematic pentru acţionarea dispozitivelor de prindere

VI.2 Lanţuri cinematice pentru poziţionare

Poziţionarea sculei în raport cu piesa se poate realiza prin acţionare manuală sau
mecanică. Acţionarea manuală este prezentă la majoritatea maşinilor - unelte universale.
Creşterea specializării maşinilor - unelte a determinat reducerea timpilor necesari poziţionării,
fapt ce a determinat utilizarea acţionării mecanice. Utilizarea motoarelor este determinată şi
de reducerea efortului uman necesar deplasării unor subansamble cu gabarit mare.
Principala problemă care apare în lanţurile cinematice de poziţionare este preciza
realizării cotei impuse. Mecanismele şi subansamblele care constituie lanţul cinematic de
poziţionare prezintă datorită execuţiei sau uzurii jocuri între elementele componente şi care se
observă cu precădere la modificarea sensului mişcării.
Pentru controlul poziţionării se pot utiliza rigle şi verniere gradate, tamburi gradaţi sau
aparate. Oprirea la cota prestabilită se realizează prin sisteme complexe de deplasare şi
control comandate electric. Schemele de control pot urmări numărul de rotaţii sau oprirea la
punct fix cu ajutorul limitatoarelor.

45
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

1 2

5 no 4

Figura 6.2. Lanţuri cinematice pentru poziţionare

Lanţul cinematic pentru poziţionarea la cotă din figura 6.2 are în componenţă un
motor electric, un cuplaj permanent, un inversor, un cuplaj de siguranţă şi un mecanism şurub
piuliţă. Pe batiul maşinii - unelte (2) se deplasează sania port - cuţit (3) acţionată de
mecanismul şurub - piuliţă (1). Limitatorul mecanic (4) este montat pe batiul maşinii cu
scopul opririi saniei port - cuţit. În momentul în care sania atinge opritorul (4) cuplajul de
siguranţă întrerupe mişcarea de rotaţie a şurubului iar sania rămâne fixă.

VI.3 Lanţuri cinematice auxiliare de divizare

Divizarea reprezintă pentru un ciclu de lucru o fază auxiliară. Ea este necesară pentru
prelucrări specifice care urmăresc obţinerea unor suprafeţe echidistante cum ar fi prelucrarea
roţilor dinţate, a canelurilor, a găurilor echidistante etc. După structura lor, lanţurile
cinematice de divizare pot utiliza în structură: capete divizoare, divizoare cu cruce de Malta,
discuri diferenţiale şi plăci divizoare.
În funcţie de parametrii divizării, lanţurile cinematice de divizare pot fi folosite pentru:
- divizare circulară;
- divizare liniară.

VI.3.1 Lanţuri cinematice de divizare circulară cu capete divizoare

Capul divizor este un subansamblu distinct ce face parte din accesoriile maşinilor de frezat
universale şi are dublu rol:

46
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

- se utilizează ca subansamblu distinct pentru a realiza operaţia de divizare;

- poate fi intercalat în lanţul cinematic de avans pentru realizarea interdependenţei între
mişcările de avans la prelucrarea canalelor elicoidale.
Structura capului divizor pentru divizarea circulară este prezentată în figura 6.3 şi
cuprinde: un arbore principal (A) pe care se găseşte discul D1, roata melcată zm şi prima roată
de schimb a lirei cu roţi de schimb; transmisia cardanică (T) cu ajutorul căreia se poate
transmite mişcare de rotaţie de la manivela (M) prin intermediul şurubui melc Km; două roţi
cilindrice z1 şi z2; două roţi dinţate conice z3 şi z4; trei ştifturi de blocare (C1, C2, C3) şi discul
de divizare D2.

C2 nM
M
C3
D2
d
z3

b z4 z1 z2
ie T D1
nA
km
c
A zm
a

C1

Figura 6.3. Structura capului divizor

Divizarea (împărţirea) cu ajutorul capului divizor se face prin trei metode:

- împărţirea directă;
- împărţirea indirectă;
- împărţirea diferenţială.
a) Împărţirea directă
Rotirea arborelui capului divizor se face direct, manual, iar după rotire, discul D1 fix
pe arbore se blochează cu ajutorul ştiftului C1. În acest caz, angrenajul melc – roată melcată
este decuplat prin intermediul transmisiei cardanice T. Se pot executa divizări în părţi egale
corespunzătoare numărului de găuri realizate pe discul D1. Pentru n = 24 divizarea se poate
face în 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24 părţi egale. Unele construcţii au discul gradat din grad în grad la
exterior şi un verniere montat pe carcasă cu ajutorul căruia se poate citi direct în grade rotirea
efectuată.

47
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

b) Împărţirea indirectă
În cazul în care numărul de diviziuni de realizat nu este un divizor al numărului de
găuri de pe discul D1, se vor utiliza găurile de pe discul D2 şi transmisia melcată. Lira este
decuplată şi discul D2 este blocat cu ştiftul C3. Ca element conducător se consideră manivela
M.
Mişcarea de rotaţie se transmite prin roţile dinţate z1 – z2, angrenajul melcat Km - zm,
axului principal A. Manivela se roteşte în faţa discului fix D2. Sunt cunoscute numărul de
începuturi Km, ale melcului, numărul de dinţi ai roţii melcate zm şi a roţilor dinţate cilindrice
z1, z2.
Rapoartele de transmitere parţiale sunt date de relaţiile (6.1).

z1 Km
i1  ; i2  (6.1)
z2 zm

Raportul de transmitere total se obţine cu relaţia (6.2)

z1 K m
I  i1  i 2   (6.2)
z2 zm

Roţile dinţate cilindrice au acelaşi număr de dinţi z1 = z2. În relaţia (6.2) se notează

zm
 K d , numită constanta capului divizor. În urma acestei notaţii, raportul de transmitere
Km

total va fi dat de relaţia (6.3).

1
I (6.3)
Kd

Pentru împărţirea în z părţi egale, axul principal A pe care este montată piesa trebuie să
se rotească între două prelucrări succesive cu valoarea 1/z dintr-o rotaţie completă. Rotaţia
efectuată de axul principal este dată de relaţia (6.4).

1
nA  (6.4)
z

48
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

Considerând manivela ca element conducător, raportul de transmitere, în funcţie de

fracţia de turaţie necesară, este dat de relaţia (6.5).
nA
I (6.5)
nM

Numărul de rotaţii pentru manivelă rezultă din relaţia (6.5) şi poate fi exprimat şi sub
forma relaţiei (6.6).

1
nA K
nM   z  d (6.6)
I 1 z
Kd

Rotaţia manivelei nM este dată sub forma unei fracţii. Se va urmări ca raportul Kd/z să
fie transformat într-un raport de forma A/B, relaţia (6.7), în care B este un număr
corespunzător numerelor de găuri axiale echidistante realizate pe cercuri concentrice pe discul
D2 şi A este numărul de intervale peste care se deplasează ştiftul C2.

Kd A
nM   (6.7)
z B

 Exemplul 1: Să se realizeze o divizare în z = 20 de părţi, pentru Kd = 40.

K d 40
nM   2
z 20

Prin aplicarea relaţiei (6.7) rezultă că, indiferent de numărul de găuri al discului D2,
manivela va trebuie să efectueze două rotaţii complete.
 Exemplul 2: Să se realizez o divizare în z = 15 de părţi, pentru Kd = 40 şi B = 30 de găuri.

K d 40 8 2 20
nM    2 amplific cu 10  2
z 15 3 3 30

49
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

Prin aplicarea relaţiei (6.7) rezultă că vor trebui efectuate două turaţii complete ale
manivelei după care manivela va trebui rotită în dreptul cercului cu 30 de găuri peste 20 de
intervale faţă de punctul iniţial de unde a început mişcarea de rotaţie.

 Exemplul 3: Să se realizez o divizare în z = 44 de părţi, pentru Kd = 40 şi B = 33 de găuri.

K d 40 10 30
nM    amplific cu 3 
z 44 11 33

Prin aplicarea relaţiei (6.7) rezultă că manivela va trebui rotită în dreptul cercului cu
33 de găuri peste 30 de intervale faţă de punctul iniţial de unde a început mişcarea de rotaţie.

c) Împărţirea diferenţială
Împărţirea diferenţială se aplică atunci când turaţia manivelei nu poate conduce la un
număr B de găuri existent pe discul D2.
În acest caz, ştiftul C3 eliberează discul D2 iar lira cu roţi de schimb este în angrenare.
Lanţul cinematic are ca element conducător manivela M, fiind compus din: angrenajul z1 – z2,
transmisia cardanică T, angrenajul melcat Km – zm, lira cu roţi de schimb a – b – c - d,
angrenajul conic z3 – z4 şi discul D2. Între manivela M şi discul D2 există o mişcare relativă.
Pentru realizarea împărţirii se recurge la un alt număr zl apropiat de z dar care permite
împărţirea indirectă. În acest caz, numărul diviziunilor rezultate este diferit de cel impus, se
introduce o eroare de divizare. Pentru a obţine divizarea în z părţi se suplimentează mişcarea
manivelei printr-o rotire a discului D2 care să compenseze eroarea de divizare introdusă,
figura …
Numărul de rotaţii pentru manivelă se obţine cu relaţia (6.8).

n M  n lM  n D (6.8)

Rotirea n lM corespunde divizării indirecte în zl părţi egale, relaţia (6.9).

Kd A
n lM   (6.9)
zl B

50
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

Rotirea nD se obţine cu ajutorul lirei cu roţi de schimb, elementul conducător fiind

considerat arborele principal A, relaţia (6.10).

z3
n D  n A  ie  (6.10)
z4

Deoarece roţile dinţate cu dantură conică au acelaşi număr de dinţi z3 = z4, relaţia
(6.10) devine relaţia (6.11).

1
n D  n A  ie   ie (6.11)
z

Numărul de rotaţii al manivelei se determină cu relaţia (6.12).

Kd Kd 1
n M  n lM  n D   l   ie (6.12)
z z z

Ultima parte a relaţiei (6.12) se poate scrie sub forma relaţiei (6.13) sau sub formă
simplificată - relaţia (6.14). Cele două relaţii sunt necesare pentru calcul lirei cu roţi de
schimb ie.

ie Kd Kd 1 1 
  l  Kd   l  (6.13)
z z z z z 

ie 
Kd
z l

 zl  z  a c
sau i e  
b d
(6.14)

 Exemplul 1. Să se realizez o divizare în z = 103 de părţi, pentru Kd = 40 şi B = 25 de găuri.

Adopt z1 = 100.

Kd 40 1
nM  1
 
z 100 25

51
 Capitolul V. Structura şi acţionarea lanţurilor cinematice de lucru

Numărul de rotaţii pentru manivelă se determină cu relaţia (6.9). Rezultă că manivela

va trebui rotită în dreptul cercului cu 25 de găuri peste 1 interval faţă de punctul iniţial de
unde a început mişcarea de rotaţie.
Valoarea lirei cu roţi de schimb se determină cu relaţia (6.13).

ie 
Kd
z l
 
 zl  z 
40
100
 (100  103)  
120
100
a c 30 28
 ie    
b d 35 28
Se verifică condiţia impusă lirelor cu roţi de schimb:
a + b > c + 20 30 + 35 = 65 28 + 20 = 48
c + d > b + 20 28 + 28 = 56 35 + 20 = 55

 Exemplul 2. Să se realizez o divizare în z = 103 de părţi, pentru Kd = 40 şi B = 26 de găuri.

Adopt z1 = 104.

Kd 40 10
nM  1
 
z 104 26

Valoarea turaţiei manivelei se determină cu relaţia (6.9). Rezultă că manivela va trebui

rotită în dreptul cercului cu 26 de găuri peste 10 intervale faţă de punctul iniţial de unde a
început mişcarea de rotaţie.
Valoarea lirei cu roţi de schimb se determină cu relaţia (6.13).

ie 
Kd
z l
 
 zl  z 
40
104
 (104  103) 
5
13
a c 20 37
 ie    
b d 52 37

Se verifică condiţia impusă lirelor cu roţi de schimb:

a + b > c + 20 20 + 52 = 72 37 + 20 = 57
c + d > b + 20 37 + 37 = 74 52 + 20 = 72

52