UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.2

CA P.2. ROL UL SI DESTINATIA CUTIEI DE VITEZE

Rezistentele la inaintarea automobilului variaza mult in functie de

conditiile de deplasare si corespunzator acestora trebuie modificata si forta de
tractiune.
Cutia de viteze face parte din transmisia autovehicolului avand rolul:
1. sa permita modificarea fortei de ractiune in functie de variatia rezistentelor la
inaintare;
2. sa permita deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de catre
mtorul cu ardere interna, care are turatia minima stabilita relativ mare;
3. sa permita mersul inapoi al automobilului fara a inversa sensul de rotatie al
motorului;
4. sa realizeze intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in
cazul in care automobilul sta pe loc cu motorul in functiune.

Cap.3. Cerinte si con ditii im pis e.

R eg i m u l d e f u n c t i o n a r e.

Cutia de viteze a unui autovehicul trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:
1. sa asigure calitati dinamice si economice bune;
2. sa prezinte siguranta in timpul functionarii;
3. sa prezinte o constructie simpla, rezistenta si sa fie usor de maevrat;
4. sa prezinte o functionare fara zgomot si sa aiba un randament cat mai ridicat;
5. sa aiba o rezistenta mare la uzura;
6. sa aiba greutate mica si gabarit redus;
7. sa aiba o intretinere usoara.
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.3

Cap.4. Clasificare. Tipu ri co ns tru ctiv e.

Descriere. Parti co m po nente.

Cutiile de viteze utilizate la autovehicule se clasifica dupa modul de

schimbare a raportului de transmitere si dupa modul de schimbare a treptelor de
viteza.
1. Dupa modul de variatie a raportului de transmitere, acestea pot fi:

-  cu trepte (cu etaje) la care variatia raportului de transmitere este discontinua;

-  continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variatie continua
a raportului de transmitere;
-  combinate, care prezinta o asociere intre o cutie de viteze progresiva siuna in
trepte.
Cutiile de viteze in trepte se clasifica in functie de pozitia axelor arborilor
si dupa nmarul treptelor pentru mersul inainte.
Dupa pozitia axelor arborilor, in timpul functionarii, cutiile de viteze in
trepte pot fi:
-  cu axe fixe (simple), la care arborii au axa geometrica fixa;
-  planetare, la care axele unor arbori executa o miscare de revolutie on jurul
unui ax central.
Dupa numarul treptelor de viteza, cutiile de viteze pot fii cu trei, patru,
cinci sau mai multe trepte.
Cutiile progresive, se clasifica, dupa principiul de transformare a
momenrului, in:
-  mecanice, de tipul cu frictiune si cu impulsuri;
-  hidraulice, de tipul hidrodinamice sau hidrostatice;
-  electrice.
Cutiile de viteze comprimate prezinta in general o asociere intre un
hidrotransformator si o cutie de viteze in trepte, de obicei planetara.
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.4

2. Dupa modul de schimbare a treptelor de viteza, cutiile de viteze pot fi:

-  cu actionare directa, la care schimbarea treptelor se face in general manual
sau cu ajutorul unui servomecanism.;
-  cu actionare semiautomata, la care numarul de operatii necesare la trecerea
in treapta urmatoare se reduce (stabilirea treptei de viteza se face de catre
conducator, dar schimbarea se efectueaza de catre un servomecanism).
-  cu actionare automata, la care schimbarea treptelor se face in mod automat,
in functie de conditiile de mers, asigurand automobilului regimul optim de
miscare in ce priveste calitatile dinamice sau economice.
Partile componente ale unei cutii de viteze sunt urmatoerele:
-  mecanismul reductor (cutia de viteze propriu-isa);
-  mecanismul de comanda;
-  dispozitivul de fixare a treptelor;
-  dispozitivul de zavorare a treptelor.
Mecanismul reductor constituie partea principala a cutiei de viteze. Se
compune din doi sau trei arbori pe care se afla montate mai multe perechi de roti
dintate(cu ajutorul carora se transmite miscarea intre arbori) si dintr-un carter. 

i s
a) cu trei arbori b) cu doi arbori

 
Mecanismul de comanda serveste la cuplarea si decuplarea treptelor de
viteze; dispozitivul de fixare nu permite trecerea dintr-o treapta in alta sau in pozitie
neutra, decat la interventia conducatorului, iar pozitia de zavorare(blocare) nu permite
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.5

cuplarea simultana a mai multor trepte.

Solutii constructive de cuplare a treptelor

Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obtine prin roti dintate cu

deplasare auxiliara; prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare.
Cuplarea treptelor cu roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de
cuplare poate fi: cu mufe de cuplare simpla; cu mufe de cuplare cu dispozitiv de
sincrnizare(sincronizatoare); cu mufe de cuplare cu dispozitiv tip roata libera.
1) Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala
Din cauza vitezelor tangentiale diferite ale rotilor prezinta urmatoarele
dezavantaje:
-  uzura rapida a dintilor rotilor pe partea frontala si degradarea prematura;
-  zgomot si socuri de cuplare;
-  dificultati pentru conducator la schimbarea terptelor de viteve;
Solutia de cuplare a treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala se
utilizeaza la treptele inferioare ale cutiilor de viteze de la autocamioane precum si
pentru obtinerea treptei de mers inapoi, datorita simplitatii si a costului redus.

1   3 1   3

4   2   2
4

a b
Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala:
a-elemente constructive; b-schema cinematica

 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.6

Pentru eliminarea partiala a acestor dezazantaje, la fabricarea rotilor

dintate partea laterala a dintilor cu care intra in angrenaj se uzineaza cu inclinari si
rotunjimi.
2) Cuplarea treptelor prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de
cuplare simple

Se utilizeaza, de obicei, la treptele superioare ale cutiei de viteze care

se folosesc cea mai mare parte din timpul de miscare al automobilului.

Sunt si unele cutii de viteze la care toate treptele es obtin prin roti dintate
permanent angrenate, cu exceptia treptei de mers inapoi. Nici la aceasta solutie
socurile nu au fost eliminate ci numai deplasate de la dantura dintilor la dantura mufei.
Datorita faptului ca toti dintii mufei vin in contact in acelasi timp, uzura va fi mai mica,
deoarece sarcina preluata de un dinte este mult mai redusa.
La aceasta solutie apare dezavantajul care consta on marirea
momentului de inertie al pieselor, care sufera o accelerare sau o decelerare la
schimbarea treptelor.
In scopul usurarii schimbarii treptelor, se utilizeaza la unele automobile
mufe pentru usurarea cuplarii.
Fata de o mufa obisnuita simpla, mufa care usureaza cuplarea treptelor
la cutiile de viteze prezinta unele particularitati: 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.7

-  dintii danturilor de cuplare ale rotilor dintate alterneaza, unul scurt, la jumatate
din lungime, cu unul de lungime normala;
-  dintii mufei sunt jumatate din numarul dintilor danturilor de cuplate.
Marginile dintilor danturilor de cuplare ai rotilor dintate si ai mufei, sunt tesite.
Utilizarea mufelor care usureaza cuplarea treptelor de viteze la cutiile de
viteze permit sa se accelereze intrucatva procesul de schimbare al treptelor. Nici
aceasta solutie constructiva nu poate diminua socul care apare la schimbarea treptelor.
Pentru a asigura o cuplare usoara si fara socuri, este necesar ca prin
operatii suplimentare sa se realizeze, in cazul schimbarii de la o treapta inferioara la
una superioara, egalarea vitezelor unghiulare ale elementelor de angrenare.
In cazul schimbarii de la o treapta onferioara la una superioara, egalarea
vitezelor unghiulare se obtine printr-o dubla debraiere, iar in cazul schimbarii de la o
treapta superioara la una inferioara, ina afara de o dubla debreiere se efectueaza si o
accelerare intermediara a motorului.

3) Cuplarea treptelor cu sincronizatoare

Sincronizatoarele sunt mecanisme cu ajutorul carora se realizeaza

egalarea vitezelor unghiulare ale arborelui si rotii dintate inainte de solidarizarea la
rotatie a lor, permitand o schimbare rapida si fara soc a treptelor indiferent de
indemanarea conducatorului.
Dupa principiul de functionare, se deosebesc:
-  sincronizatoare cu presiune constanta sau sincronizatoare simple;
-  sincronizatoare cu inertie sau sincronizatoare cu blocare.

Dupa forma suprafetelor de frecare, pot fi:

- sincronizatoare cu conuri;
- sincronizatoare cu discuri.
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.8

Sincronizatorul cu presiune constanta

Este prezentat in figura 5 si are urmatoarele parti componente:

1. arbore primar;
2. roata dintata;
3. roata cu dantura interioara;
4. furca;
5. bile;
6. arcuri;
7. roata dintata;
8. , 10. dantura;
9. manson al sincronului;
11. anelurile arborelui secundar;
Principiul de lucru al sincronului cu presiune constanta cuprinde 2 etape:
-  in prima etapa se realizeaza sincronizarea vitezei unghiulare a arborelui cu a
uneia dintre rotile dintate cu care urmeaza sa se cupleze;
-  In a doua etapa se cupleaza dantura coroanei cu dantura auxiliara a rotii
dintate respective, cand se produce cuplarea propriu-zisa.
In prezent sincronizatoarele conice cu presiune constanta se utilizeaza la
treptele inferioare ale unor cutii de viteze ale automobilelor prevazute cu ambreaje cu
mai multe discuri.
Sincronizatorul conic cu inertie
Un exemplu este prezentat in figura 6 si in comparatie cu
sincronizatoarele cu presiune constanta, sincronizatoarele cu inertie sunt mai
complicate, avand in plus dispozitive suplimentare de blocare, care permit cuplarea
treptelor numai dupa egalarea vitezelor inghiulare ale arborelui si rotii dintate cu care
urmeaza sa se solidarizeze la rotatie. DatoritaFaptului ca sincronizatoarele cu inertie
garanteaza in orice conditii cuplarea treptelor fara socuri, ele au capatat o larga
raspandire in cutiile de viteze ale autoturismelor, autobuzelor si autocamioanelor.

Sincronizatorl cu servoefect
Este prezentat in figura 7 si are urmatoarele parti componente:
1. coroana dintata;
2. inel elastic;
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.9

 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.10

3. -10. pinioane;
4. arbore canelat;
5. bucse canelate;
6. mansonul sincronizatorului;
7. ghidaje;
8. dantura;
9. rulment cu role;
11. locasuri;
12. capete;
13. furca;
14. partea interioara a canelurilor;
15. inele;
16. prag.
Pinioanele sunt montate liber pe erbore prin intermediul rulmentilor cu
role, care au ca inel interior bucse canelate. Fiecare pinion are fixat pe el cate o
coroana dintata, prevazuta cu un butuc pe care se monteaza inelul elastic de
sincronare. Acest inel este spintecat si nu are grosime uniforma. Mansonul
sincronizatorului, montat pe canelurile arborelui, este prevazut la partea imterioara cu
caneluri iar la partea exterioara cu trei ghidaje.

Solutii constructive pentru treapta de mers inapoi

Solutia pentru treapta de mers inapoi se alege in functie de posibilitatile

constructive ale cutiei de viteze, precum si de raportul de transmitere necesar pentru
obtinerea unei forte de tractiune suficient de mare si a unei viteze reduse de deplasare
a automobilului pentru a da posibilitatea unei manevrari corecte.
La cutiile de viteze cu trei trepte si cu cinci trepte ale autoturismelor,
pentru obtinerea treptei de mers inapoi se utilizeaza, in general, un pinion suplimentar,
montat liber pe axul de mers inapoi si aflat in angrenare permanenta cu ultimul pinion al
arborelui intermediar destinat in acest scop. Dezavantajele acestei metode sunt
urmatoarele: necesitatea montarii pe arborele intermediar a unui pinion suplimentar.
O alta solutie constructiva este utilizarea unui bloc de roti dintate.
La cutiile de viteze cu patru trepte, cu roti cu deplasare axiala, pentru
obtinerea treptei de mers ianpoi trenuie sa se utilizeze o furca speciala cu ajutorul
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.11

careia se deplaseaza un anumit bloc de roti dintate.

Cele mai raspandite cutii de viteze la automobile sunt cele cu trei, patru sau
cinci trepte.

Cap.5 Aleg erea variantei con stru ctiv e si

 ju s ti fic ar ea al eg er ii

Pentru acest proiect am ales cutia de viteze xxxxxxxxxxxxxxx care

echipeaza automobilul Chevrolet Aveo. Aceasta este o cutie de viteze cu cinci trepte de
mers inainte sincronizate si una de ners inapoi nesincronizata. Toate treptele de viteze
sunt prevazute cu sincronizatoare HONDA.
S-a ales aceasta varianta constructiva deoarece motorul are o capacitate
cilindrica mare, o putere mare si un cuplu motor mare de la turatii scazute, fiind o cutie
de viteze foarte performanta, asemanatoare cu cele de la Formula 1.
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.12

Cap.6 M E M O R I U J U S T IF IC A T IV
DE C A L C U L

6.1 Calculul rapoartelor de transmitere

P 176 kW

n P   8300 rot/min

M M   20.8 daNm

n M   7500rot/min

roata(janta):

anvelopa: 205X16

Din simbolizarea anvelopei avem:   B 205 [mm]

H   B  70
100 70 H
B 100

H  143.5 [mm] inaltimea anvelopei

d 13  25.4 d  330.2 [mm] diametrul interior anvelopa

d 2 H
r  0
2   r  0   308.6 mm

 3
r 0.8  r  0  10 r  0.247 m

m a   1260 kg

g 9.81

 1 3
G a   m a   g  10 G a   1.236  10 daN
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.13

 max   30 deg -unghiul pantei maxime

v a.I   90 Km/h   k 1.15

p 2.2 daN/cm 2

2 3
  0.019 0.00245  v a.I  0.0042  v a.I k
f 
3 100 3 100
2 p 4
p p

f  0.016 -coeficient de rulare

   f  cos    max sin    max-coeficientul rezistentei totale a drumului

   0.514


M M  n M 3
PM 10 4
9559.4 P M   1.632  10 W

  3.142
 

i 0   4.10 raportul transmisiei principale

 0   0.93 randamentul transmisiei principale

 tr1    0   0.03 randamentul corespunzator treptei I

 tr1   0.96

 tr     0    tr1 randamentul transmisiei treptei I

 tr    0.893


 tr  P M
v a.I viteza in treapta I
G a   
v a.I   22.951 m/s


v a.I.km   v a.I  3.6
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.14

v a.I.km   82.623 km/h


  r nM
i k.I raport de transmitere in treapta I

30 i 0  v a.I

i k.I   2.061

  3 -ratia seriei geometrice

q i k.I

q  1.273

i k.I
i k.II raport de transmitere in treapta II
q

i k.II   1.619

i k.II
i k.III raport de transmitere in treapta III
q

i k.III   1.273

i k.III
i k.IV raport de transmitere in treapta IV
q

i k.IV   1

i k.IV
i k.V raport de transmitere in treapta V
q

i k.V   0.786

i k.V
i k.VI raport de transmitere in treapta VI
q

i k.VI   0.618
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.15

Se adopta din catalog :

i k.I   3.13

i k.II   2.05

i k.III   1.48

i k.IV   1.16

i k.V   0.97

i k.VI   0.81

6.2 Calculul de predime ns ionare

-distanta dintre axe C

 3
C 26 M M

C  71.504 mm

-diametrul arborelui primar 

3
3
d p   2.28 M M   10

d p   62.703 mm

-diametrul arborelui secundar 

d s   0.43  C

d s   30.747

-lungimea arborilor 
d p
L p L p   368.842 mm
0.17
d s
L s L s   192.166 mm
0.16  
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.16

modulul
D P   12 diametrul Pitch

  25.4
m m  2.117
DP

m STAS   2.5 mm

m 2.5 mm

Pentru stabilirea numãrului minim de dinti se folosesc urmãtoarele re

-unghiul de inclinare a dintilor  

   20  25 -pentru autoturisme de teren

   25  45 -pentru autoturisme
   35 deg
-numarul de dinti

z1   z2 z3   z4 z5   z6 z7   z8 2 C
z min
cos (   ) cos (   ) cos (   ) cos (   ) m

z min   14

z 1   z min   z 1   14

2 C
C1 cos (   )
m

C 1   46.858
  mm

z2   C1   z1   z 2   32.858

C1   2
z4 z 4   23.944
z1
i k.II  1
z2
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.17

z1

z 3   z 4  i k.II 
z2 z 3   20.914

C1   5
z6 z 6   25.67
z1
i k.III  1
z2

z1

z 5   z 6  i k.III 
z2 z 5   16.188

C1   8
z8 z 8   16.651
z1
i k.I  1
z2

z1

z 7   z 8  i k.I  z 7   22.207
z2

Se adopta :
z 1   14 z 5   17

z 2   33 z 6   26

z 3   20 z 7   23

z 4   24 z 8   17

6.3 Calculul parametrilor rotilor dintate cilindrice cu dinti inclinati.

   35 degunghiul de inclinare a dintilor.

P 1   176 KW

n 1   8300 rot/min

Materialul din care se executa pinionul cilindric este30 MoCrNi 20 ( tabel 2.4 ) [2] .

Materialul din care se executa roata dintata cu care angreneaza pinionul este 40 Cr 10

imbunatatit ( tabel 2.4 ) [2] .  

 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.18

Numarul de dinti ai pinionului cilindric :

z 1   14
  - numarul de dinti ai pinionului cilindric.

Numarul de dinti ai rotii co nduse :

z 2   33
Factorul b/m este :
b2
35 - pentru lagare de otel ( tabelul 2.8 ) [1].
mn

Factorul zonei de contact:

Z H   2.45- ( figura 2.57 ) [1].

Factorul de
mate rial:

Z E   190 - factor de elesticitate ( tabelul 2.9 ) [1].

Factorul inclinarii
dintilor:

Z    cos (   )
Z   0.905
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.19

Calculul pres iunii de contact admisibile:

 Hlim   1100 Mpa   - presiunea de contact limita dintre

flancurile dintilor ( tabelul 2.4 ) [1].

Pentru predimensionare se admit urmatoarele valori pentru :
Z NT   1 - factorul duratei de functionare.
Z L   1 - factorul influentei ungerii asupra solicitarii de contact.
Z V   1 - factorul influentei vitezei periferice asupra solicitarii de contact.
Z R   1 - factorul rugozitatii flancurilor dintiilor.
Z W   1 - factorul raportului duritatii flancurilor.
Z X   1 - factorul de dimensiune pentru solicitarea de contact.
S Hmin   1.15 - factorul de siguranta pentru rezistenta de contact.

 Hlim   Z NT
 HP Z Z Z Z Z
L V R W X
S Hmin

 HP   956.522 Mpa

m nSTAS   3.5  -se alege din STAS 822-82.

b 6  m nSTAS

b  21 mm
Distanta axiala elementara:

m nSTAS z1   z2
a 
cos (   ) 2

a  100.409 mm

Se modifica unghiul   pana se ajunge la o valoare cat mai apropriata de

valoarea din STAS .

   35 deg
m nSTAS z 1   z 2
a  a  100.409 mm
cos (   ) 2  
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.20

Se alege din STAS 6055-82 valoarea cea mai apropriata.

Atunci distanta axiala elementara:

a STAS   100 mm

Diame trele de divizare :

m nSTAS
d1 z
cos (   ) 3

d 1   85.454 mm

m nSTAS
d2 z
cos (   ) 4

d 2   102.545 mm

Unghiul de angrenare frontal:

 n   20  deg

tan    n
 t   atan
cos (   )

 t   23.957 deg

  a  cos   
 wt   acos t
a STAS

 wt   23.424 deg

inv    wt   tan    wt    wt

inv    wt   0.024

inv    t   tan    t    t

inv    t   0.026
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.21

Suma deplas ariilor spe cifice de profil:

z1   z2
x inv    wt   inv    t 
2  tan    n

x x1   x2

x 0.116

Numere le de dinti ai rotii dintate cilindrice e chivalente :

z1
z n1
3
( cos (   ) )

z n1   25.47

z2
z n2
3
( cos (   ) )

z n2   60.037

Deplasarea spe cifica de profil la roata 3:

z n2
log
x   x  z n1
x1 0.5
2 2 z n1   z n2
log
100
x 1   0.118

Deplasarea spe cifica de profil la roata 2:

x2   x x1

x 2   0.233

Coe ficie ntul de scufundare a inaltimii dinte lui:

z 1   z 2 cos    t   cos    wt
k x   3

2 cos (   ) cos    wt k  1.217  10
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.22

Verificare a rotiilor dintate la inte rfe rente de subtaiere :

h 1 coeficientul inaltimii capului de referinta

2  cos (   ) 
z 1lim h x1
2
sin    t

z 1lim   8.768

z 1   z 1lim
- nu apar s ubtaieri.

2  cos (   ) 
z 2lim h x2
2
sin    t

z 2lim   12.253

z 2   z 2lim
- nu apar subtaieri.

Diame trele ce rcurilor de cap:

k 0.06
z1
d a1   m nSTAS  2 x 1 2 h 2 k
cos (   )

d a1   67.221 mm

z2
d a2   m nSTAS  2 x 2 2 h 2 k
cos (   )

d a2   145.947 mm

Diame trele ce rcurilor de picior:

c 0.25 coeficientul jocului la capul dintelui de referinta

z1
d f1   m nSTAS  2 x 1 2 h 2 c
cos (   )
d f1   51.891 mm
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.23

z2
d f2   m nSTAS  2 x 2 2 h 2 c
cos (   )

d f2   130.617
  mm

Diame trele ce rcurilor de rostogolire:

m nSTAS cos    t
d w1 z 
1
cos (   ) cos    wt

d w1   59.574
  mm

m nSTAS cos    t
d w2 z 
2
cos (   ) cos    wt

d w2   140.426
  mm

Diame trele ce rcurilor de baza:

d b1   d w1   cos    wt

d b1   54.665
  mm

d b2   d w2   cos    wt

d b2   128.853
  mm

Inaltime a dinte lui:

h m nSTAS  ( 2  h c k)

h  7.665
  mm

Verificari:

d w1   d w2
a 21
2
a 21   100
  mm
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.24

d a1   d f1
hi
2
h i   7.665

d a2   d f2
h f 
2
h f    7.665

Gradul de acope rire :

d b1
 at1   acos
d a1

 at1   35.589 deg

tan    at1   0.716

d b2
 at   acos
d a2

 at   28.009 deg

tan    at   0.532

tan    wt   0.433

z1 z2
    tan    at1   tan    wt  tan   
at   tan    wt
2   z1

    1.148

b sin(   )
 
   m nSTAS
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.25

         

    2.243

Verificare a danturii la solicitarea de incovoie re

Y Fa   2.3  pentru   z v1   25 x 1   0.118 (figura 2.36 )

Y Sa   1.44  pentru   z v2   25 x 2   0.233 (figura 2.37 )

  0.75
Y    0.25 - factorul gradului de acoperire determinat cu relatia.
 

Y    0.904

K  A   1.25 - motor electric-socuri medii ( tabelul 2.1 ) [1].

K V   1.05 - pentru clasa de precizie 8 si viteza periferica pe

 cercul de divizare al rotii cilindrice echivalente

( figura 2.39 ).

K F   1.25- pentru clasa de precizie 8 ( tabelul 2.2 ) [1].

K F   1 - pentru dinti drepti necaliti si clasa de precizie 8 ( tabelul 2.3 ) [1].


Y   1 - factorul inclinarii danturii pentru solicitarea de incovoiere.
120
Y    0.995
2M M
F Y       
 3 Fa Y Sa Y  Y  K  A K V K F K F
d w1  b  m nSTAS  10

 F   46.408 Mpa

Viteza periferica este :

   d w1  n M
V   V  23.395 m/s
60  1000  
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.26

K  A - factorul regimului de functionare.

KV - factorul dinamic.

K F - pentru clasa de precizie 8 ( tabelul 2.2 ).

K F - pentru dinti drepti necaliti si clasa de prec izie 8 ( tabelul

2.3 ).

Efortul unitar admisibil la solicitarea de incovoiere a dintelui:

 Flim   270 Mpa - pentru 40 Cr 10 imbunatatit ( tabelul 2.4 ).

Y ST   2 - factorul de corectare efortului unitar.

Pentru predimensionare se admit urmatoarele valori pentru :

Y NT 1-( tabelul 2.6 ).

Y  relT   1

Y RrelT   1

S Fmin   1.70

Y X   1 ( tabelul 2.7 ).

 Flim   Y ST  Y NT
Y  
 FP  relT Y RrelT Y X
S Fmin

 FP   317.647 Mpa

 F   46.408 Mpa mai mic decat    FP   317.647 Mpa

-dintele rezista la solicitarea de incovoiere.

Verificare a danturii la so licitarea de pre siune de contact:

1
Z Z    0.934
 
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.27

K A   1.25 - motor electric-socuri medii ( tabelul 2.1 ).

K V   1.05 - pentru clasa de precizie 8 si viteza periferica pe cercul de divizare al

 rotii cilindrice echivalente (figura 2.39 ).

K H   1.5- pentru clasa de precizie 8 ( tabelul 2.2 ).

K H   1 - pentru dinti drepti necaliti si clasa de precizie 8 ( tabelul 2.3 ).

K H- factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii pentru solicitarea de contact.

K H -2factorul repartitiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact.

cos    n
 b   acos cos(   ) 
cos    t

 b   32.615 deg

2 cos    b
ZH
2
cos    t tan    wt

Z H   2.158

u 2

Z E   190

2 M M u 1

 H   Z H  Z      K  K K K
E Z Z 2  A V H  H
d 1 b u

 H   9.804 Mpa

Efortul unitar admis la solicitarea de pre siune de contact.

 Hlim   1100  pentru 40 Cr 10 ( tabelul 2.4 ).

Z NT   1 ( tabelul 2.11 ).
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.28

S Hmin   1.15

 Hlim   850
C ZL  0.08 0.83
350
C ZL   0.887

 Hlim   850
C ZV  0.08 0.85
350
C ZV   0.907

Pentru ungerea angrenajului s-a ales ca lubrefiant un ulei TIN 125 EP cu vascozitatea
 
cinematica egala cu 240 ( STAS 10588-76 ).

 40   240

2 1 C ZV
Z V   C ZV
  32
0.8
V
Z V   1.033

4 1 C ZL
Z L   C ZL
2
  134
1.2
 40
Z L   1.033

R A1   1.6

R A2   1.6

3
100
R Z100   3  R A1   R A2 
a STAS

R Z100   9.6

1000    Hlim
C ZR 0.12 C ZR   0.1
5000  
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.29

C ZR
3
ZR
R Z100

Z R   0.89

Z W   1.2

ZX   1 -pentru un otel de imbunatatire.

   d w1  n M
V
60  1000

V  23.395 m/s

 Hlim   Z NT
 HP  Z L  Z V Z R  Z W  Z X
S Hmin

3
 HP   1.091  10 Mpa

3
 H   9.804  HP   1.091  10
Mpa mai mic decat Mpa

dintele rezista la solicitarea de presiune de contact.

Calculul fortelor in angre najul cilindric cu dinti inclinati es te preze ntat

 in continuare.
Fortele tangentiale.
 t   0.98
M M1   M M
M M2    t   u  M M1

M M2   40.768

T 2e   M M2

T 1e   M M1

2  T 2e
F t1 F t1   1.369  N
d w1
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.30

2  T 2e
F t2
d w2

F t2   0.581  N
Forte radiale.

F r1   F t1   tan    wt

F r1   0.593  N

F r2   F t2   tan    wt

F r2   0.252  N

Forte axiale.

cos    t
F a1   F t1   tan (   )
cos    wt

F a1   0.954  N

cos    t
F a2   F t2   tan (   )
cos    wt

F a2   0.405  N

6.4 Verificarea arborilor.

Proiectarea lungimilor arborelui 1 (de intrare).

P 1   4.05355

n 1   637.77

Momentul de torsiune este:

P 1
M ta1   9550000 
n 1
4
M ta1   6.07  10  Nmm
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.31

Se verifica arborele la solicitarea de torsiune:

 at   224 N/mm

M ta1
W pnec1
 at

W pnec1   270.973 [mm 3]

3
   d
W pnec1
16

3 
W pnec1  16
d nec1


d nec1   11.134 mm

Se verifica arborele la solicitarea de torsiune deoarece diametrul arborelui e mai mare

 
decât diametrul necasar.
Fortele ce incarca arborele sunt :
3
F tm1   2.644  10 N

F a1   321.84 N

F r1   907.01 N

 Verificarea la oboseala.

Verificarea din sectiunea din aproprierea pinionului .

Valorile se iau din tabele [7]

c -coeficentul de siguranta c este

 k -coeficent de concentrare a tensiunilor

 -factor dimensional

 -coeficient care tine seama de starea suprafetelor

 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.32

c 3.5
 k   2.3

 k   2.2

    0.90

 a  =  i  

 a   900  N /mm 2

 1   500  N /mm 2

   0.8
    0.6     0.4

  0.94
  

 1    1   0.5

 1   250  N /mm 2

d 40

 02   750  N /mm 2

16  M ta1
 t
3
   d

 t   4.83  N /mm 2

 t
 a
2

 a   2.415  N /mm 2

 m    a

1
c 
 k  a


    1
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.33

1
c
 k  a  m


    1  02

c    c 
c1
2 2
c c

c 1   0.174

Arborele se verifica la oboseala

6.5 Verificarea rulmentiilor   .

Calculul rulmentiilor de pe arborele de intrare.

X 0.4

Y 1   1.6 -se alege din tabel [7].

F r1
F a11   0.5  -marimea fortei axiale interioare.
Y1

F aI   F a1   F a11 -forta care actioneaza in rulment (rezultanta).

F aI
F II
F r1

F II   0.667 trebuie >e e=0.37

Y 1.14
F e1   X  F r1 Y  F a1

-sarcina dinamica echivalenta

f  k   1.1
f  s   1.2 din tabele [2]
F e1   X  F r1 Y  F a1
 
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.34

F r2   262.07  N

F a2   738.57  N

F e21   X  F r2 Y  F a2

  f 
F ec1   F e1  f  k s

  f 
F ec21   F e21  f  k s

3
F ec21   1.25  10  N

F ec1   963.206  N

Durabilitate pentru rulmentii radiali axiali cu bile 32207 STAS 3920-87:

c 57000  N din tabele [2] pentru rulment cu role

p 3.33
p
  c
L
F ec1 5
L  7.967  10 [milioane de rotatii]

6   L
L h   10   7 [ore]
60  n 1L h   2.082 10

L h   L impus  ( 80000 )

c 9.48  F ec1

3
c  9.131  10 [w] <  c r  -corectarea dinamica

Rulmentii deci corespund (rezista) astfel este verificata alegerea initiala a marimilor.  
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.35

Stabilirea conditiilor de efectuare a rodarii

Regimul de efectuare a rodarii motoarelor pentru autovehicole poate avea

doua sau trei faze:
-  cu sau fara rodare la rece;
-  rodare la cald in gol si in sarcina, care se efectueaza pe standul de rodare;
-  rodare pe parcus.
Motoarelor din fabricatie in serie, li se aplica o rodare de serie. Rodarea
de serie se aplica fiecarui motor in parte, regimul de rodare fiind alcatuit in acest caz
dintr-o rodare la cald cu sarcina progresiva.
Motorul care trebiue rodat este necesar sa fie complet asamblat si insotit
de fisa tehnica de montaj. Pe baza caracteristicilor tehnice ale motorului (Pe, np, Me, mM)
si pe baza conditiilor reale de functionare in exploatarea autovehiculului (sarcina, viteza
de deplasare, categoria drumului) se stabilesc principalii parametrii ai regimului de
rodare. Pe baza incercarilor experimentale efectuate de mai multe firme constructoare
de motoare termice se pot face cateva recomandari in ceea ce priveste alegerea
parametrilor care definesc regimul de rodare.
 Astfel numarul minim de rotatii pe minut ale arborelui cotit pentru faza de
rodare la rece se alege na= (1/6…1/5)nn pentru motoare cu aprindere prin scanteie.
Turatia primei trepte corespunzatoare fazei de rodare la cald in sarcina se
recomanda pentru MAS sa fie minim 0.5 nn si maxima in concordanta cu viteza maxima,
rodajul efectuandu-se in trepte.
Pe baza recomandarilor din literatura de specialitate in scopul evidentierii
regimului termic si a consumului specific efectiv de combustibil cat si a intensitatii uzarii
pe faze si trepte, pentru faza de rodare la cald in gol intervalele optime de crestere a
turatiei sunt 3000 – 5500 rot/min pentru MAS.
Durata fazei de rodare la rece se va determina prin urmarirea evolutiei
momentului rezistent al motorului; la fel si pentru faza de rodare la cald in gol. Pentru
determinarea duratei treptelor in faza de rodare la cald in sarcina se va urmari evolutia
randamentului efectiv, determinat pe baza variatiei consumului de combustibil.
O fisa de rodare trebuie sa contina:
-  programul de rodare;
-  conditiile de efectuare a rodarii;
-  date de reglaj si performantele in vederea receptiei motorului.
 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.36

 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.37

 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.38

 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.39

 

UTC-N PROIECT DE SEMESTRU PAG.40