Sunteți pe pagina 1din 4

INTREBARI

1. Ce reprezinta MASINA ca termen general?

- Prin termenul masina, in general, se inţelege un sistem tehnic alcătuit din


diferite elemente, dintre care o parte execută mişcări determinate, prin care se
realizează o anumită transformare de energie, prestabilită calitativ şi cantitativ.

2. Clasificarea masinilor dupa felul transformarii energiei si destinatie

-maşini de forţă (generatoare şi motoare), la care energia furnizată este


supusă, în continuare, altor transformări;

-maşini de lucru, care transformă energia direct în lucru mecanic util

3. Din ce categorie fac parte Masinile-unelte?

-Maşinile-unelte fac parte din categoria maşinilor de lucru, fiind


destinate generării suprafeţelor pieselor, prelucrate printr-un proces de aşchiere,
în anumite condiţii de productivitate, precizie, calitate şi cost

4. Principalele componente alte Masinilor-unelte

- Batiul,
- Sistemul de actionare,
- Sistemul de lucru,
- Sistemul de comanda,
- Instalatii auxiliare

5. Ce reprezinta Lantul cinematic?

-Prin lanţ cinematic se înţelege, în general. un ansamblu de mecanisme


legate între ele în vederea îndeplinirii unei funcţii comun

6. Ce reprentina Legarea in serie?

-Lanţurile cinematice se consideră legate în serie atunci când, prin intermediul unui
mecanism de cuplare C, mărimea deieşire dintr-un lanţ cinematic se introduce, ca mărime de
intrare, în lanţul cinematic următor.
7. Ce reprezinta Legarea in paralel?

-Lanţurile cinematice se consideră legate în paralel atunci când între mărimile de ieşire se
stabilesc anumite rapoarte de condiţionare. În funcţie de modul de antrenare, aceste
rapoarte pot fi variabile (în limite reduse), sau constante

8. Scopurile Legaturilor mixte

Aceste legături se realizează în două scopuri:

- pentru suprapunerea (însumarea) a două mişcări, în cazul generării unor


suprafeţe complexe;

- pentru obţinerea a două sau mai multor mărimi de ieşire

În primul caz, legătura este de tip paralel-serie (fig. 3.7-a), iar în al doilea – de tip serie
paralel (fig. 3.7-b).

9. Ce reprezinta urmatoare schema si notatiile ei?


- Schema cinematica structurala ale lanţurilor cinematice principale pentru miscare de
rotatie

M – motor electric de curent alternativ;

C – mecanism pentru pornirea (cuplarea) – oprirea (decuplarea) mişcării

I – mecanism pentru inversarea sensului de mişcare

MR – mecanism de reglare – mecanismul de reglare din structura lanţului


cinematic principal este denumit cutie de viteze, CV;

F – frână (este acţionată la oprirea mişcării);

10. Clasificarea Miscarilor de avans

Mişcările de avans se clasifică după următoarele criterii:

-după forma traiectoriei: pentru traiectorie rectilinie, pentru traiectorie


circulară
- după direcţia mişcării de avans faţă de axa de rotaţie a sculei sau piesei,
respectiv, faţă de direcţia mişcării principale rectilinii: avans longitudinal,
transversal, axial, radial, tangenţial, orizontal, vertical, definit de direcţiile
axelor de coordonate ş. a.
- după caracterul temporal al mişcării: avans continuu sau periodic
(intermitent).

11. Ce reprezinta Mecanismele cu roţi şi blocuri de roţi dinţate baladoare?

- Aceste mecanisme sunt cele mai utilizate în construcţia mecanismelor


de reglare ale maşinilor-unelte, asigurând reglarea rapidă şi comodă a turaţiilor,
prin comanda din exterior cu ajutorul manetelor, sau prin sisteme de comandă
centralizată

12. Utilitatea Mecanismelor cu structură mixtă

- Aceste tipuri de mecanisme asigură reglarea raportului de transmitere


atât prin intermediul roţilor sau blocurilor de roţi baladoare, cât şi prin fixarea
roţilor libere cu ajutorul cuplajelor.
13. Care sunt criteriile de clasificare a masinilor unelte?
după felul operaţiei de prelucrare – strunguri, maşini de frezat, maşini de găurit, maşini de
rabotat, maşini de rectificat, maşini de broşat etc.
după destinaţie – maşini-unelte universale, specializate, cu destinaţie specială
după gradul de automatizare – neautomate (cu comanzi manuale), semiautomate, automate
după mărime – maşini-unelte mici, mijlocii, mari, grele (foarte mari).
14. Clasificarea lanțurilor cinematice
-după rolul funcțional
-după raportul de condiționare al mărimilor de ieșire
-după natura elementelor componente
-după felul mișcării organelor de lucru
-după modul de desfășurare în timp a mișcărilor
-după modul de reglare a vitezei (turației)
15. Factorii care determină structura lanțurilor cinematice
1 - distanţa motor – organ de lucru, precum şi spaţiul disponibil pentru montarea
mecanismelor
2 - raportul de reglare a mărimii de ieşire la organul de lucru
3 - felul mişcării organului de lucru (rotaţie sau translaţie, uniformă sau neuniformă,
continuă sau periodică, ireversibilă sau reversibilă)
4 - durabilitatea şi siguranţa în funcţionare, precum şi randamentul mecanismelor ce pot fi
utilizate în diverse scopuri.
16. Expresia vitezei de așchiere în funție de diametrul d (mm) al semifabricatului sau a sculei și
turația n (rot/min), a arborelui principal
π∗d∗n
v= (m/min)
1000
17. Care sunt valorile rațiilor standartizate?
φ40=40√ 10=1,06
φ20=20√ 10=1,12
φ10=10√ 10=1,26φ5=√ 5
10=1,58
18. Enumerați tipurile de mecanisme studiate în acest semestru:
- Mecanisme cu roţi şi blocuri de roţi dinţate baladoare
- Mecanisme cu roţi cuplabile
- Mecanisme cu structură mixtă
- Mecanisme cu roţi de schimb
- Mecanisme cu intermediară
- Mecanisme pentru reglarea în trepte a avansului continuu
- Mecanisme pentru avans intermitent
- Mecanisme cu auto-inversare
- Mecanisme fără auto-inversare
19. Viteza de deplasare a organului de lucru la mecanismul șurub-piuliță.
v = k · pSC · nSC
Unde, k-numărul de începuturi, pSC- pasul, nSC- turația șurubului sau piuliței
20. Care sunt diferențele dintre cutiile de avansuri și cele de viteze
- gabarit, care este mai mic, datorită puterii mai mici transmise;
- existenţa, eventual, a unor ramificaţii (după mecanismul de reglare propriu-zis) pentru
obţinerea mişcărilor de avans după mai multe direcţii;
- existenţa, eventual, a unei ramificaţii în paralel cu mecanismul de reglare, pentru
deplasarea cu viteză rapidă a organelor de lucru.
21. Câte comutări pot realiza mecanismele cu con Norton?
Aceste mecanizme realizează 6-12 comutări.

S-ar putea să vă placă și