ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
Facultatea de Inginerie
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MEDIULUI ŞI INGINERIE MECANICĂ
CALEA MĂRĂȘEȘTI, NR. 157, MACĂU, 600115, TEL./FAX +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, imim@ub.ro

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îndrumător: Student:

Prof. univ. dr. ing. Valentin Nedeff Vasilachi Cristian

Bacău, 2021
TITLUL LUCRARII

2
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE INTRODUCTIVE DESPRE ORGANELE DE

MAŞINI......................................................................................................................................4
1.1. Criterii de clasificare a organelor de maşini............................................................4
1.2. Organe de mașini pentru transmiterea mișcarii de rotație....................................5
CAPITOLUL 2 TRANSMISIA PRIN CURELE..................................................................8
2.1 Transmisii prin curele – Noțiuni de bază.................................................................8
2.2 Clasificarea curelelor și a transmisiilor prin curele..............................................10
2.3 Elemente constructive. Materiale...........................................................................13
CAPITOLUL 3 TRANSMISIA PRIN CABLU..................................................................14
3.1 Cablurile....................................................................................................................14
3.2 Asamblare transmisiilor prin cablu........................................................................16
CAPITOLUL 4 TRANSMISIA PRIN LANȚURI..............................................................19
4.1 Lanțul........................................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................20

3
 CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE INTRODUCTIVE DESPRE
ORGANELE DE MAŞINI

Organele de maşini sunt părţi sau piese cu aceeaşi formă sau forme asemănătoare, cu
aceeaşi funcţie sau cu funcţii similare, care intră în alcătuirea maşinii sau a subansamblelor ei
şi care constituie o unitate din punct de vedere constructiv, funcţional şi de montaj.
Pot fi calculate şi proiectate separat, cunoscându-se ansamblul şi parametrii săi de
funcţionare [1].
Performanţele funcţionale şi tehnice ale oricărei maşini depind de doi factori
principali:
 concepţia proiectantului care elaborează schema de principiu a viitoarei
maşini;
 însuşirile calitative ale fiecărui element structural component.
Primul factor poate fi asigurat printr-o temeinică pregătire teoretică şi practica de
specialitate a proiectantului.
Al doilea factor demonstrează că performanţa şi siguranţa în exploatarea maşinii,
durabilitatea şi fiabilitatea sa sunt hotărâte de calitatea fiecărui organ component [1].
Pentru aceasta organele de maşini trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază:
 să corespundă integral scopului funcţional pentru care se construiesc;
 să fie simple si să prezinte siguranţă în exploatare, adică să reziste solicitărilor
la care sunt supuse;
 să asigure durata de funcţionare necesară in raport cu scopul, calitatea
materialului şi a tehnologiei de execuţie.

1.1. Criterii de clasificare a organelor de maşini

Organele de mașini se clasifică după următoarele criterii:

 criteriu constructiv:
 organe de maşini simple (o singură piesă: şurub, pană, nituri, arcuri simple,
inele de etanşare, etc.),
 subansamble (compuse : rulmenţi, biele, lagăre de alunecare, cuplaje;
 criteriu funcţional:
 organe de maşini pentru asamblare (nedemontabile, demontabile);
 organe de maşini în mişcare de rotaţie: arbori, osii;
 organe de reazem: lagăre (rulmenți, lagăre de alunecare, ghidaje);
4
  organe de maşini de legătură: cuplaje;
 organe de maşini pentru transmiterea mişcării: roţi dinţate, curele, lanţuri;
 organe de maşini pentru conducerea şi controlul fluidelor (flanşe, ţevi,
robinete);
 organe de maşini elastice: arcuri, cuplaje elastice;
 organe de maşini pentru etanşare.
 după domeniul de utilizare:
 de uz general;
 specializate.
 după restricţii impuse de standarde:
 standardizate ( piese sau subansamble des întâlnite - rulmenţi, şuruburi, pene);
 tipizate (normă internă);
 nestandardizate (cu domeniu îngust de aplicare);
 modulate.

1.2. Organe de mașini pentru transmiterea mișcarii de rotație

Transmisiile sunt subansamble ale sistemelor mecanice mobile, dispuse între maşina
motoare şi cea de lucru, cu scopul de a transmite energie şi mişcare, modificând în sensul
dorit parametrii cinematici (viteză unghiulară sau liniară, etc) și implicit parametrii dinamici.
Câteodată soluția constructivă a transmisiei permite impunerea unei anumite legi de
mişcare [1].
Simplitatea constructivă, posibilitatea transmiterii continue la distanţe variate,
funcţionarea silenţioasă, capacitatea de amortizare a vibraţiilor şi siguranţa în funcţionare sunt
caracteristici spre care tinde perfecţionarea continuă a transmisiilor mecanice.
Transmiterea directă a mişcării de rotaţie între arbori situaţi cap la cap se face prin
intermediul cuplajelor (figura 1) [2].

Figura 1 Principiul funcționarii unei mașini de lucru [2].

5
 Pentru transmiterea mişcării între arbori situaţi la o anumită distantă, dispuşi într-o
anumită poziţie, se folosesc mecanisme speciale, numite transmisii mecanice.
Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop
transmiterea mişcării de rotaţie cu sau fără transformarea acesteia, însoţita de transmiterea
energiei mecanice [2].
Transformarea poate fi cantitativă, când se transmite mişcarea sub un anumit raport de
transmitere i ≠ 0 sau calitativă, când se produce transmiterea prin transformarea mişcării de
rotaţie în mişcare de translaţie sau invers. Transmisiile mecanice transmit mişcări de la
arborele motor numit si arbore conducător la arborele condus.
Rolul funcţional al unei transmisii mecanice este acela de a modifica turaţia arborelui
conducător al maşinii motoare in vederea realizării turaţiei necesare maşinii de lucru în acelaşi
sens sau cu inversarea sensului de mişcare [2].

Parametrii de baza a unei transmisii mecanice sunt :

 puterea de transmisie
 sensul de rotaţie
 randamentul transmisiei
 turaţia arborelui conductor
 turaţia arborelui condus
 raportul de transmitere.
După principiul de funcţionare şi după natura energiei necesare acţionării
transmisiile sunt:
 transmisii mecanice;
 transmisii hidraulice;
 transmisii pneumatice;
 transmisii electrice.
Transmisiile mecanice se folosesc când este nevoie de alţi parametri cinematici şi
dinamici decât cei obţinuţi la ieşirea din motor, deci asigură modificarea turaţiei şi a sarcinii
transmise în sensul optimizării funcţiilor maşinii de lucru.
Din motive funcţional-constructive, de spaţiu sau de siguranţă, maşina de lucru şi cea
motoare nu pot fi legate direct, mai ales când un motor acţionează mai multe maşini de lucru.

6
 Clasificarea transmisiilor

Transmisiile mecanice pot fi:

 directe
 indirecte
Transmisiile directe se caracterizează prin distanta mica dintre axa arborelui conductor
şi axa arborelui condus.
Pentru transmiterea mişcării de rotaţie între două elemente aparţinând, unul unei
maşini motoare iar altul unei maşini de lucru sau aparţinând ambele aceleiaşi maşini, se
folosesc transmisiile mecanice.
Transmisiile mecanice sunt ansamblele formate din organe de maşini specifice şi în
funcţie de modul cum transmit mişcarea, se împart în două mari categorii:
 Transmisi mecanice directe, - care transmit mişcarea prin organe legate de
elementul motor şi cel rezistent cu contact direct între ele:
a) Mecanisme cu roți dințate;
b) Mecanisme cu came;
c) Mecanisme cu roți de fricțiune.
 Transmisii mecanice indirecte, - la care intervine un element intermediar între
elementul de intrare şi cel de ieşire.
Transmisiile mecanice indirecte se împart în trei grupe, în funcţie de tipul elementului
intermediar:
a) transmisii prin curele;
b) transmisii prin lanţuri;
c) transmisii prin pârghii.

7
 CAPITOLUL 2 TRANSMISIA PRIN CURELE

2.1 Transmisii prin curele – Noțiuni de bază

Transmisiile prin curele (figura 2) sunt transmisii mecanice, care efectuează

transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii, (figura 3) de la roata conducătoare la una sau mai
multe roţi conduse, prin intermediul unui element flexibil, numit curea [3].

Figura 2. Părțile componente ale unei transmisii prin curele [3].

unde:
 ME - motor electric;
 TCT - transmisie prin curele trapezoidale;
 RT - reductor de turaţie cu roţi dințate;
 C - cuplaj-(mai există si sistemul de întindere şi apărători de protecţie)

Figura 3. Forțele care apar la transmisia prin curele [3].

8
 unde:

 γ - unghiul dintre ramurile curelei

 β - unghiul de înfăşurare pe roata mică (β1) de curea, respectiv roata mare (β2)
 A – distanţa dintre axe 0 , 7 ( D 1 + D 2 ) ≤ A ≤ 2 ( D 1+ D 2 )
 Raportul de transmitere ;
 Raportul de transmisie i, este maxim 8
n1 D 2
i= = ( 1)
n2 D 1

Transmiterea mişcării se poate realiza:

 cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau trapezoidale);
 fără alunecare (la transmisiile prin curele dinţate).
Transmiterea sarcinii se realizează prin intermediul frecării care apare între suprafeţele
în contact ale curelei şi roţilor de curea (în cazul transmisiilor cu alunecare) aflate în contact,
sau prin contactul direct dintre dinţii curelei şi cei ai roţii (în cazul transmisiilor fără
alunecare) [3].
O transmisie prin curele (figura 4) se compune din:
 roţile de curea – conducătoare 1 şi condusă 2;
 elementul de legătură (cureaua) 3;
 sistemul de întindere;
 apărători de protecţie.

Figura 4. Părțile componente ale unei transmisii prin curele [3].

9
2.2 Clasificarea curelelor și a transmisiilor prin curele

Clasificarea curelelor.

 După forma secţiunii curelei:

 Late (plate), de formă dreptunghiulară, (figura 5 a);
 Trapezoidale, (figura 5, c, d, e, f);
 Rotunde, (figura 5, b);
 Dințate, (figura 5, g, h, i, j, k)
 După materialul din care sunt confecționate:
 Piele:
 Textile (bumbac, lână, păr de cămilă);
 Textile cauciucate;
 Materiale plastice;
 Benzi de oțel
 După profilul frontal al curelei:
 Curele cu profil constant, (figura 5, a, b, c, d, e, f);
 Curele cu profil variabil (curele dințate figura 5, g, h, i, j, k)
 După poziția relativă a axelor:
 Cu axe paralele (simple sau multiple), (figura 6, a, b, c, d);
 Cu axe concurente (coplanare), (figura 6, e, f);
 Cu axe încrucișate (necoplanare), (figura 6, g, h)
 După modul de înfășurare a ramurii curelei:
 Cu înfășurare normală,; (figura 6, a, b, d)
 Cu ramuri încrucișate, (figura 6, c)
 După modul de întindere (tensionare) a curelei:
 Fără sisteme de întindere, (figura 6, a);
 Cu sisteme de întindere mecanice, (figura 7);
 Cu sisteme de autoîntindere, (figura 8)

10
Figura 5. Secțiuni si profiluri uzuale de curele [3].

Figura 6. Clasificarea transmisiilor prin curele [3].

11
 Figura 7. Sisteme mecanice de întindere a curelelor [3].

Figura 8. Sisteme mecanice de autoîntindere a curelelor [3].

Clasificarea transmisiilor

Clasificarea transmisiilor prin curele se face în funcţie de poziţia relativă a axelor

arborilor, a numărului de arbori antrenaţi (conduşi) şi a raportului de transmitere realizat [3].
 Transmisiile prin curele late pot transmite puteri până la P = 2000 kW, la
viteze periferice v ≤ 12 m/s şi rapoarte de transmitere i ≤ 6 (maxim 10). Utilizarea curelelor
moderne, de tip compound, a dus la ridicarea performanţelor acestora, domeniul lor de
utilizare fiind: P ≤ 5000 kW; v ≤ 100 m/s; i ≤ 10 (maxim 20).
 Transmisiile prin curele late politriunghiulare (Poly-V) transmit puteri
P ≤ 2500 kW, la viteze periferice v ≤ 50 m/s.
 Transmisiile prin curele late dinţate pot transmite puteri până la
P = 400 kW, la viteze periferice v ≤ 80 m/s şi rapoarte de transmitere i ≤ 8 (maxim 10).
 Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri până la
P = 1200 kW, la viteze periferice v ≤ 50m/s, atunci când distanţa dintre axe A < 3 m, iar
raportul de transmitere maxim i ≤ 8 (maxim 10).
Pentru aceste curele, în tabelul 1. sunt prezentate, în funcţie de diverşi parametrii
(economici, funcţionali etc.), câteva performanţe ale transmisiilor echipate cu aceste curele.

12
 Parametrul Curele Curele Curele Curele trapezoidale Curele
late politriunghiulare dinţate Clasice Înguste rotunde
Indicele costului
1,1 1,2 1,4 1,4 1,0 ND*)
instalării
Întreţinere Da Da Nu Da Da Da
Raport putere/volum 0,8 1,7 1,9 0,7 1,8
3 ND*)
(kW/cm )
Frecvenţa maximă a 200 100 200 40 80 40
îndoirilor
Încărcarea arborilor*) (2…3)Fu (2…2,5) Fu Fu (2…2,5) Fu (2…3) Fu
Randament % 97…98 97 98 95 96 95
*)
Raportul Fu/F0 0,3…0,4 0,4…0,5 1 0,5…0,6 0,4
*)
ND – nu sunt date; Fu – forţa utilă; F0 – forţa de pretensionare.

Tabelul 1. Performanţe ale transmisiilor prin curele [3]

2.3 Elemente constructive. Materiale

Materialele din care se confecţionează curelele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii [4]:
 să fie elastice, pentru ca la înfăşurarea curelei pe roată, tensiunile de
încovoiere care iau naştere să fie mici;
 coeficientul de frecare, dintre curea şi roată, să fie mare; să fie rezistente la
uzură şi oboseală şi cu deformaţii plastice mici;
 să fie rezistente la acţiunea agenţilor externi;
 să fie ieftine şi să nu fie deficitare.

În funcţie de materialul din care sunt confecţionate, se disting următoarele tipuri de

curele: din piele, ţesături textile, pânză cauciucată, materiale plastice, bandă de oţel.

13
 CAPITOLUL 3 TRANSMISIA PRIN CABLU

Transmisia prin cablu este un mecanism ce are rolul de a transmite mişcarea de la

arborele conducător la cel condus prin intermediul elementului numit cablu.
Transmisiile prin cablu sunt compuse din roţi prevăzute cu un canal practicat pe
exterior, prin care este trecut un cablu. Transmiterea mişcării are loc datorită forţei de frecare
care are loc între cablu şi roată. Transmisiile prin cablu lucrează prin aderenţă, la fel ca
transmisiile prin curele [5].
Transmisiile prin cablu lucrează prin aderență, la fel ca transmisiile prin curele.
Utilizarea acestor transmisii prezintă avantajele și dezavantaje.
Avantaje
 transmitrea miscarii se poate face la distante mari intre axele arborilor
conducatori si condusi;
 transmiterea se face fara zgomot.
Dezavantaje
 precizia relativ scazuta ;
 uzarea mare a cablului .
Mecanismul de transmisie prin cablu este alcătuit dintr-un arbore pe care se
montează o roată fixata printr-o pană, o şaibă filetată care are rolul de a împiedica ieşirea
roţilor de arbore şi cablu. Sunt necesare două observaţii: pentru a obţine cabluri de lungimi
mari, se îmbină mai multe cabluri prin împletire; fixarea capetelor cablului se face pentru a se
încărca la unul din capete şi pentru a fi legat cu toba de înfăşurare la celălalt capăt [5].

3.1 Cablurile

Cablul reprezintă un ansamblu format din fire textile sau metalice grupate prin
răsucire sau împletire (cablare).
Cablurile au o sectiune rotunda si pot fi clasificate, dupa materialul din care sunt
confectionate, in :
 cabluri textile ;
 cabluri metalice .
Cablurile textile se mai numesc funii, frânghii, odgoane sau parâme.
Ele sunt folosite pentru maşini de ridicat sarcini mici, transmisii cu precizie mai
scăzută, ancorări care nu prezintă pericol de accidentări şi pe o durată limitată.
14
 Cablurile textile sunt formate din toroane răsucite formate, la rândul lor din fire
răsucite. În secţiune, aceste toroane se înscriu într-un cerc al cărui diametru se numeşte
diametru nominal (figura 9) [5].

Figura 9. Sectiunea cablului [5].

Cabluri metalice sunt mai des utilizate, datorită faptului că prezintă rezistenţe mult
mai mari decât ale cablurilor textile (figura 10).

Figura 10. Tipuri de cabluri [5].

Execuţia lor este asemănătoare cu cea a cablurilor textile. În situaţia care este necesară
o mare flexibilitate, toroanele din sârmă se răsucesc împrejurul unei inimi vegetale
impregnate cu ulei.
În acest fel se realizează şi o ungere a fibrelor metalice, ceea ce duce la creşterea
flexibilităţii cablului.
Calculul cablurilor metalice se face ţinându-se seama de solicitarea acestora la
întindere şi la incovaiere. Eforturile de strivire şi torsiune apărute în cablu nu pot fi calculate,
dar ele au fost constatate în practică [5].

15
 Efectul lor este marcat printr-un coeficient K ce este luat în calculul eforturilor unitare
care are valoarea de 0,5-1.
Pentru distanţe foarte mari, care depăşesc o 100 m, cablurile sunt sprijinite de role de
conducere.
Cablurile sunt folosite la:
 transmisii de putere şi de forţă;
 maşini de ridicat;
 funiculare, având rol de cabluri purtătoare;
 susţinerea podurilor suspendate;
 ancorări.
3.2 Asamblare transmisiilor prin cablu

Înnădirea cablurilor este necesară atunci când se impune utilizarea de cabluri de

lungimi foarte mari, cabluri purtătoare la funiculare sau la cablurile de tractare.
Operaţia este realizată de specialişti, prin despletirea şi reinpletirea cablurilor pe
lungimi destul de mari. În aceste zone, rezistenţa cablului se reduce cu 5-10% din rezistenţa
iniţială a cablului. Metodele de montare a roţilor pentru cabluri urmează aceleaşi indicaţii
tehnologice ca şi în cazul roţilor de curea [5].
Fixarea capetelor cablului se poate face prin urmatoarele metode:
Ø formarea unui ochi termal prin îndoirea cablului şi legarea acestuia cu
sârmă pe o anumită porţiune ca în figura 11.

Figura 11. Fixarea cablului cu ochi terminal şi sârmă [5].

16
 Ø formarea unui ochi terminal şi fixarea acestuia cu braturi de strângere
fixate prin şuruburi ca în figura 12.

Figura 12. Fixarea cablului cu ochi terminal şi braturi de strângere [5].

Ø folosirea unui dispozitiv de fixare a capătului de cablu.

Capătul de cablu este introdus într-un manşon conic, apoi sârmele de la capăt se
despletesc şi se încovoaie ca nişte cârlige. Fixarea se face prin turnarea printer ele a unui aliaj
de plumb ca în figura 13.

Figura 13. Fixarea cablului cu manșon conic [5].

17
 Ø prinderea în dispozitiv demontabil şi fixarea cu şuruburi ca în figura 14.

Figura 14. Prinderea in dispozitiv demontabil [5].

1- cablu; 2- piese de montare a inelului cablului; 3- piesa de fixare.

Ø prinderea pe tambur la maşinile de ridicat ca în figura 15.

Figura 15. Prinderea de tambur [5].

1- cablu; 2- pana; 3- carcasa de fixare

Cablurile se ung cu ulei special, aplicarea făcându-se cu o pensulă sau cu o pană.

Uneori ungerea cablului se face prin trecerea acestuia printr-o baie de ulei.
Întreţinerea transmisiilor prin cablu constă în :
 ungerea periodică;
 supravegherea funcţionării fără şocuri şi alunecări;
 urmărirea integrităţii cablului;
 urmărirea integrităţii cablului.

18
 CAPITOLUL 4 TRANSMISIA PRIN LANȚURI

Transmisia prin lanţuri se realizează între arbori paraleli. Mişcarea se transmite prin
înfăşurarea şi angrenarea lanţurilor cu roţile montate pe arbori şi având prelucrată o dantură
specială la periferie [5].
Transmisiile prin lanţuri sunt utilizate pentru antrenarea arborilor care lucrează în
condiţii grele, situaţi la distanţe mici, între 0,5-5 m unul de altul.
Acest tip de transmisie prezintă avantaje și dezavantaje.
Avantaje:
 evită alunecările pe roţi;
 unghiurile de înfăşurare sunt mult mai mici decât la transmisia prin curele;
 lanţurile sunt folosite la transmiterea de sarcini mari.
Dezavantaje:
 zgomot mare în timpul funcţionare;
 lanţurile sunt mai puţin elastice decât curelele şi deci transmisia este sensibilă
la şocuri;
 uzarea mare în zonele de articulaţie ale zalelor.

4.1 Lanțul

Lantul este alcatuit dintr-o serie de piese identice, articulate intre ele.Elementele
lantului se numesc zale.
Din acest punct de vedere constructive, lanturile se clasifica astfel (figura 16):

a) Lanț cu zale ovale și dreptunghiulare;

b) Lanț cu zale cârlig;
c) Lanțuri articulate;
d) Lanțuri patent;
e) Lanțuri cu mărgele.

Figura 16. Clasificarea lanțurilor [5].

19
 BIBLIOGRAFIE

[1]***https://www.im.ugal.ro/om/biblioteca/ORGANE%20DE%20MASINI%20VOL%20I.pdf

(Accesat in data de 20.06.2021)

[2]*** https://dokumen.tips/documents/proiect-absolvire-transmisii-prin-curele.html

(Accesat in data de 20.06.2021)

[3]*** http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/TM/Capitol_3.pdf

(Accesat in data de 20.06.2021)

20
[4]*** http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/OM/JulaChisuLates/Col10.pdf

(Accesat in data de 20.06.2021)

[5]*** https://www.academia.edu/23671267/TRANSMISII_PRIN_CABLU_Cuprins

21