VIII.

Lanţuri cinematice de comandă cu structură mecanică

Elementele lanţurilor cinematice de comandă cu structură mecanică au o structură

simplă compusă din organe de maşini care îndeplini diferite roluri, cum ar fi:
- Elemente pentru recepţia semnalului de comandă numite şi organe de comandă;
- Elemente pentru transmiterea comenzii;
- Elemente pentru execuţia comenzilor.

VIII.1 Organe de comandă

Formele constructive ale organelor de comandă sunt reglementate prin STAS 1130 –
87 Capete sferice, STAS 1131 – 87 Mânere fixe şi rotative pentru roţi de comandă şi
manivele, STAS 1133 – 87 Mânere cu cap sferic şi braţ înclinat, STAS 2512/2 – 80 Roţi
manuale metalice cu spiţe, figura 8.1.

Cap sferic Mânere fixe

Roata de mână

Mâner cu cap sferic

Figura 8.1. Organe de comandă

131
 Lanţurile cinematice pot determina ca unele comenzile să nu fie compatibile simultan.
Evitarea ca două comenzi să fie date simultan presupune ca organele de comandă care se
asociază să fie dotate cu sisteme de blocare reciprocă a comenzilor. În continuare se prezintă
câteva soluţii constructive pentru sistem de blocare reciprocă a comenzilor.
1) Sistem de blocare reciprocă cu discuri incomplete
Manetele A şi B pot fi rotite pe rând, scoaterea uneia din poziţia iniţială produce
blocarea celeilalte, figura 8.2. În figura 8.2 a) se consideră că nici una din manete nu
determină cuplarea, iar în figura 8.2 b) maneta A transmite mişcarea, maneta B fiind blocată.
Pentru ca şi maneta B să transmită o comandă este necesară aducerea manetei A în poziţia
iniţială şi rotirea manetei B.

Maneta A Maneta B Maneta A Maneta B

a) b)
Figura 8.2. Sistem de blocare cu discuri

2) Sistem de blocare reciprocă cu pârghie basculantă

Blocarea comenzii are loc când ciocul pârghiei intră în degajarea din discuri, figura
8.3. În figură, se consideră că maneta B transmite comanda lanţului cinematic, maneta A fiind
blocată. Pentru ca maneta A să transmită comandă este necesară rotirea manetei B până când
degajarea din disc ajunge în dreptul ciocului pârghiei, după care se roteşte maneta A.

Maneta A Maneta B

Figura 8.3. Sistem de blocare reciprocă cu pârghie basculantă

132
 3) Sistem de blocare reciprocă a două organe de comandă cu axele perpendiculare
Semnalul de comandă este de tip rotativ şi se transmite alternativ comanda prin axul I
sau II, figura 8.4. În figură se consideră că maneta A transmite comanda, maneta B fiind
blocată. Pentru ca maneta B să transmită comandă este necesar ca degajarea de pe discul D 1 să
ajungă în dreptul discului D2, iar apoi să se rotească maneta B.

II D2

Maneta B

Maneta A
I D1

Figura 8.4. Sistem de blocare reciprocă a două organe de comandă cu axele perpendiculare

4) Sistem de blocare a două comenzi din care una are semnalul de comandă rotaţie
(A) iar cealaltă translaţie (B)
Butonul B poate fi deplasat numai când maneta A ocupă poziţia 1, poziţie în care
acesta nu poate lansa semnal de comandă, figura 8.5. În momentul în care maneta A ocupă
poziţia 1, butonul B poate transmite semnal de comandă iar maneta A este în poziţia de
blocare.

Butonul B

Maneta A

Figura 8.5. Sistem de blocare combinat

133
 În cazul când acelaşi organ de comandă se instalează pentru diferite comenzi în mai
multe poziţii, sau există legătură între comenzile executate de organe de comandă diferite,
acestea se asociază cu sisteme de memorare a comenzilor. Din această categorie fac parte:
- plăcile selectoare, figura 8.6 a)
- puncte marcate (culori), figura 8.6 b)
- discuri gradate, tabele, grafice, cercuri gradate, figura 8.6 c) etc.

I III

2
II IV

Figura 8.6. Elemente de memorare a comenzilor

VIII.2 Organe de transmitere şi execuţie a comenzilor

Pentru transmiterea comenzii, amplificarea, reducerea sau transformarea mişcării

primite ca semnal de comandă, se folosesc elemente similare celor din lanţurile cinematice de
lucru cum ar fi: pârghii, cremaliere, roţi şi sectoare dinţate, came, şuruburi etc. şi combinaţii
ale acestora.

Element
comandat

1 2 3 4

Figura 8.7. Subansamblu pentru execuţie comenzii tip furcă

134
 Când elementele de transmitere a comenzilor nu ramifică lanţul cinematic de comandă
rezultă lanţuri cinematice de comandă tip “pârghii multiple”, iar când lanţurile cinematice de
comandă se ramifică rezultă lanţuri cinematice de comandă tip “pârghii unică”.
Elemente de execuţie a comenzii sunt organe simple care produc deplasarea sau
poziţionarea elementelor din lanţul cinematic comandat, figura 8.7. Pe axul (1) se montează
furca (2) care deplasează elementul comandat care poate fi o roată dinţată sau un bloc de roţi
dinţate balador. Furca (2) este deplasată prin rotirea manivelei (4) care acţionează braţul (3).

VIII.3 Lanţuri cinematice de comandă cu pârghie unică

Structura lanţurilor cinematice de comandă este impusă de condiţiile de exploatare a

maşinii-unelte. În lanţurile cinematice de lucru pot apărea situaţii când comanda pentru
anumite elemente din lanţul cinematic trebuie realizată decuplarea sau cuplarea simultană a
unor organe de maşini sau deplasarea acestora.
O astfel de situaţie poate apărea în lanţul cinematic principal când trebuie comandate
în mod simultan un inversor de sens cu cuplaj mecanic şi o frână de tip disc, figura 8.8.

m Inversor Frână

1 2
0

Figura 8.8. Comanda cu pârghie unică a inversorului şi frânei

Maneta m are trei poziţii active:

- poziţia 0, cuplajul nu transmite, frâna este strânsă;
- poziţia 1, ambreiaj stânga, sens de rotaţie stânga, frâna slăbită.
- poziţia 2, cuplajul dreapta, sens de rotaţie dreapta, frâna slăbită;

135
 Comanda cu pârghie unică poate fi utilizată pentru deplasarea unor blocuri baladoare
dintr-un subansamblu pentru reglarea în trepte a turaţiilor, figura 8.9 a). În acest caz se
utilizează o camă axială Ka.
Maneta de rotire a camei are şase poziţii de lucru active iar între fiecare mişcare de
rotaţie va avea o poziţie de repaos (poziţia din mijloc) pentru a scoate din angrenare roţile.
Canalele de pe camă trebuie astfel executate încât să se evite angrenarea simultană a două roţi
dinţate. Desfăşurarea camei în funcţie de ordinea în care se doreşte realizarea angrenării poate
fi ca cea din figura 8.9 b)

a) no
nk

nM

b)

Figura 8.9. Sistem de comandă cu camă axială

136
 Utilizarea unui sistem de comandă ca cel din figura 8.9 are dezavantajul că pentru
obţinerea unei rotaţii este necesară rotirea cel puţin cu 180o pentru obţinerea turaţiei dorite.
Lanţurile cinematice de comandă cu pârghie unică determină micşorarea timpilor
auxiliari în comparaţie cu lanţurile cinematice de comandă cu pârghii multiple. Dar s-a
observat că în anumite cazuri timpul de comandă este ridicat. Pentru reducerea mai
substanţială a timpilor auxiliari se foloseşte comanda cu preselectare a cărei schemă de
principiu este prezentată în figura 8.10.

K1 K2 K3

7 6 5 4 3 2 1

Figura 8.10. Sistem de comandă cu preselectare

Sistemul de comandă se compune din maneta (1) pentru realizarea rotirii camei axiale
(4), maneta (2) de acţionare a angrenajului cilindric (5), discurile secţionate (6) situate pa axul
(7) care se deplasează datorită discului tachet (3).
Sub acţiunea manetei (1) şi a camei axiale (4), tachetul (3) provoacă deplasarea axială
a arborelui (7) împreună cu discurile (6). Acestea vor roti camele K 1, K2, K3 în funcţie de
poziţia degajărilor de pe discuri. Rotirea unei came reprezintă execuţia unei comenzi. Pentru
execuţia comenzii sunt necesare două faze:
- preselectarea, ce constă în poziţionarea dorită a discurilor secţionate cu ajutorul
manetei (2), în timp ce maşina–unealtă funcţionează, şi nu apar timpi auxiliari;
- comanda propriu – zisă ce constă în apropierea maşinii şi acţionarea manetei (1).
Există şi alte structuri de lanţuri cinematice de comandă cu preselectare (vezi lanţul
cinematic de comandă cu preselectare a cutiei de viteze la maşina de frezat universală tip FU
– 32).

137
 11

10 1

3
9

8
4

5
7

Figura 8.11. Sistem de comandă cu preselectare

Sistemul urmăreşte deplasarea bolţurilor (1) care se află situate în cremalierele (2) ce
angrenează cu pinionul (10). Discurile (3) au practicate pe cercuri concentrice alezaje în care
pot intra bolţurile (1). Rotirea discurilor rigid montate pe axul (9) se realizează prin rotirea
butonului (7) care determină antrenarea angrenajului cu roţi conice (8). În funcţie de
programul înscris pe discuri, prin intermediul alezajelor cremalierele (2) vor deplasa furca
(11), respectiv roata baladoare. Deplasarea discurilor pe direcţie axială se realizează cu
ajutorul manetei (6) care se află montată pe sectorul de disc (5) care angrenează cu cremaliera
(4).
Preselectarea urmăreşte deplasarea axială a discurilor (3) urmată de rotirea lor astfel
încât să se poată realiza poziţia programată a alezajelor de pe discuri. În momentul în care se
doreşte modificarea poziţiei cremalierelor se roteşte maneta (6) iar bolţurile vor intra sau nu în
alezajele stabilind o anumită deplasare a pinioanelor şi respectiv a organului de comandă.

138