BIBLIOGRAFIE

1. R.Mureşan, R. Orban, Procedee de prelucrare prin aşchiere,

Editura U.T. Pres. 2000,
2. M.Ivan, ş.a. Maşini unelte şi control dimensional, E.D.P.,
Bucureşti 1980,
3. Ioan Vida.Simiti, Gh. Matei, Maşini unelte şi prelucrări
prin aşchiere, U.T.C.N, 1992
 MU v, F
DP SF
n, M

w,
v Fa
S

Fig. 1. Structura şi caracteristicile sistemelor tehnologice de

prelucrare prin aşchiere
MU-masina unealta; DP-dispozitiv de prindere a semifabricatului;
S-scula aschietoare; SF-semifabricat
 Fig. 2.
(a)-semifabricat laminat; (b)-semifabricat turnat
P-piesa; AP-adaos de prelucrare; Ds-diametrul
semifabricatului.
 Cinematica procesului de aşchiere

Procesul de lucru prin care maşina-unealtă realizează

modificarea formei şi a dimensiunilor piesei metalice
prin detaşare de aşchii se numeşte proces de aşchiere
care este în un proces de generare a suprafeţelor.
Procesul de generare a suprafeţelor prin detaşare
de aşchii necesită anumite mişcări relative între scula
aschietoare si piesă. Acestea se grupeaza in:
- miscari de baza;
- miscari auxiliare;
Mişcările de bază sunt acele mişcări care participă
direct la îndepărtarea adaosului de prelucrare prin
aşchiere si sunt:

• mişcarea principală de aşchiere (I);

• mişcările de avans (II)

Mişcările auxiliare sunt acele miscari care nu

influenţează în mod direct generarea suprafeţei si sunt:
- miscarea de apropiere si retragere a sculei
aschietoare de semifabricat;
-miscari de pozitionare etc.
Mişcarea principală de aşchiere (I) este mişcarea relativă
dintre scula aschietoare şi piesă, prin care se realizează
desprinderea aşchiilor la un ciclu de aşchiere adică la o rotaţie
a piesei, Fig.4, in cazul strunjirii, la o cursă dubla a piesei,
fig.5. la rabotare sau la o rotatie a burghiului, in cazul gauririi,
fig.6.
Mişcarea de avans (II) este deci mişcarea relativă dintre piesă
şi scula aschietoare prin care se aduc noi straturi de material în
faţa tăişului sculei aşchietoare. Aceasta miscare se poate
executa intermitent, dupa fiecare ciclu de aschiere (cazul
rabotarii fig.5) sau continuu (cazul strunjirii, fig.4). Fiecare
miscare are viteza.
Miscarea de pozitionare, este miscarea relativa intre scula si
semifabricat care se efectueaza inaintea inceperii procesului
tehnologic de aschiere si care asigura indepartarea adaosului
 Fig.4. Cinemateca procesului de aşchiere la strunjire:
I- mişcarea principală de aşchiere executată de piesă
II(sl)- mişcarea de avans longitudinal- executată de scula de aşchiere (cutit
de strunjit)
III(st)-mişcarea auxiliară - avans transversal-scula de aşchiere
Fig.5. Cinemateca procesului de aşchiere la rabotare:
I(ncd)-misc. pr. de aschiere executata de scula aschietoete;
II(sl) –miscarea de avans longitudinal efectuata de piesa;
III(st)-miscarea de avans transversal (de patrundere), efectuata de scula.
Fig.6.Cinemateca procesului de aşchiere la gaurire:
I – mişc.principală de aşchiere executată de sculă - burghiu
II(st) - mişcarea de avans-executată de sculă - burghiu
 Definirea şi clasificarea maşinilor-unelte

Maşin unelată este un utilaj format dintr-o combinaţie de

mecanisme care transformă o formă de energie într-o altă
formă de energie. Maşinile unelte primesc de obicei energia
electrică pe care o transformă în alte forme de energie cu
scopul obţinerii unor produse finite. Clasificarea maşinilor
unelte se poate face după mai multe criterii şi anume:
• maşini unelte universale: strunguri universale, maşini de
găurit, maşini de frezat universale etc.
• maşini unelte specializate sunt construite pentru prelucrarea
anumitor tipuri de piese- maşini de rectificat arbori cotiţi,
maşini de rectificat filete, maşini de rectificat caneluri.
 Lanţurile cinematite ale M.U.

Fac parte din componenta masinilor-unelte care asigura

realizarea miscarilor de generare a suprafetelor. Un lant
cinematic este compus dintr-un ansamblu de actionari
(angrenaje) cu roti dintate, mecanisme cinematice si
mecanisme de executie care, prin structura si constructia lor,
pot asigura un anumit tip de miscare (de rotatie sau rectilinie
principala sau de avans).
 TIPURI DE ANGRENAJE

z1
z1 n1 n1

z2
n2 n2
z2

n2 z1
i  i-raport de transmisie
n1 z 2
Fig.7. Angrenaj cu roti dintate cilindrice
 Roata
dintata
Cremaliera

v
i
n
i-raport de transmisie

Fig.8. Mecanism pinion-cremaliera

Cremaliera-o roata dintata desfasurata, dantura desfasurata pe

toata lungimea. Roata dintata Z care se roteste cu turatia n,
prin angrenare cu cremaliera transforma miscarea de rotatie a
acesteia in miscare de translatie cu viteza v.
 Melc

Fig.9. Angrenaj
Roata
melcat melcata

n2 k i-raport de transmisie;
i  ; unde k-numar de inceputuri;
n1 z z-numar de dinti ai rotii melcate

Este format dintr-un melc care angreneaza cu o roata melcata.

Miscarea se poate transmite doar de la melc la roata melcata,
pentru reducerea turatiei rotii melcate.
 Fig.10. Mecanism surub-piulita

v pn i-raport de transmisie;

i   p; unde p-pasul filetului;
n n n-numarul de rotaii ai surubului

Poate transforma miscarea de rotatie a surubului in miscare

rectilinie a piulitei
Structura lanturilor cinematice
Lantul cinematic principal asigura realizarea miscarii
principale de aschiere avand drept scop:
• reglarea turatiei (vitezei de aschiere),
• tipul miscarii (rotatie sau translatie);
• oprirea, pornirea, inversarea sensului de rotatie.
Pentru ca să-şi îndeplinească funcţiunile, un lanţ cinematic
trebuie să aibă în componenţa sa patru grupe de mecanisme şi
anume
I-mecanisme de primire - roţi dinţate, cuplaje, ambreaje, pene etc.
II-mecanisme de transmiterea mişcării-arbori, curele, angrenaje
III-mecanisme de transformare a mişcării de rotaţie în mişcare de
translaţie -mec. bielă-manivelă, cu şurub piuliţă, cu pinion
cremalieră
IV-mecanisme pentru transformarea sensului şi frecvenţei
mişcării-variatoare mecanice, inversoare mecanice, came etc.
Fig.11. Structura unui lant cinematic principal pentru miscarea de
rotatie:
GA-grup de antrenare (motor electric, pompa hidraulica);
PO-mecanism de pornire-oprire (contactor, intrerupator);
I-mecanism de inversare a sensului miscarii;
MR-mecanism de reglare a vitezei de aschiere (turatiei);
Acest mecanism se numeste cutie de viteza si are rolul de a regla
valorile turatiilor intr-un domeniu de variatie nmin-nmax;
F-frina, mecanism de franare;
ve-veriga executanta. Ex. Mecanism fus-lagar-arbore principal;
va – viteza de aschiere.
Fig.12. Structura unui lant cinematic principal pentru miscarea de
translatie rectilinie-alternativa:
GA-grup de antrenare (motor electric, pompa hidraulica);
PO-mecanism de pornire-oprire (contactor, intrerupator);
I-mecanism de inversare a sensului miscarii;
MR-mecanism de reglare a vitezei de aschiere (turatiei);
MT-mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare rectilinie
alternativa cu autoinversare (mecanism cu culisa oscilanta);
ve-veriga executanta de tip sanie-ghidaj;
va – viteza de aschiere.
Fig.13. Structura unui lant cinematic de avans
Realizeaza miscarile de avans, lungimea cursei acestora, valorile vitezei
de avans si ale avansurilor intr-un anumit domeniu de variatie, de tipul
miscarii de rotatie sau translatie.
GA-grup de antrenare (motor electric, pompa hidraulica);
PO-mecanism de pornire-oprire (contactor, intrerupator);
I-mecanism de inversare a sensului miscarii;
MR- mecanism de reglare a avansului (cutie de avansuri)-regleaza
valorile avansului intre smin-smax; vsmin-vsmax;
Ks-mecanism de fractionare a miscarii. Ex. mecanism cu cricet;
MT-mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de
translatie: mecanism biela-manivela; pinion-cremaliera; surub-piulita;
m-roata de mana pentru actionarea manuala a verigii executante;
s-mecanism de siguranta.
 Mecanism de reglare a turaţiilor
Lanţul cinematic trebuie să asigure mai multe turaţii la ieşire
pentru ca prelucrarea prin aşchiere să se poată realiza cu viteză
economică de aşchiere. Pentru înţelegerea mai bună a unui lanţ
cinematic vom prezenta în continuare un mecanism de reglare
a turaţiilor.
Aceste mecanisme sunt echipate cu motoare electrice care au
turaţii fixe. Pentru obţinerea unor viteze de aşchiere optime, se
impune intercalarea între motorul electric de acţionare şi
arborele principal al maşinii-unelte a unui mecanism de
reglare a turaţiei în trepte, caz în care aceste maşini necesită
cutie de viteză.
Cutiile de viteză realizează aceste turaţii prin intermediul unui
sistem de roţi dinţate care sunt amplasate pe arbori sau axe ale
maşinii-unelte, 1.5.
 n1 z3
i1  
n0 z1
Transmisie
n2 z 4
Prin curea i2  
n0 z 2

În acest caz, arborele principal, în funcţie de roţile pe care la

angrenează, determină obţinerea a două turaţii diferite la ieşirea
din cutia de viteză, astfel:
Fig.8. Mecanism pentru reglarea turatiei cu balador dublu:
n0, n1, n2 -turatia la intrare respective la iesire
ME-motor electric, z1, z2, z3, z4- numarul de dinţi al roţilor 1, 2, 3 şi 4
I-arbore intrare, II-arbore principal de ieşire, Z1, z2- roţi dinţate
baladoare (deplasabile); z3,z4-roţi dinţate fixe
Fig. 3. Reprezentarea suprafeţelor unei piese:
1 – suprafaţă sferică; 2 şi 3 – suprafeţe conice;
4 – suprafaţă concavă; 5 – suprafaţă cilindrică;
6 – suprafaţă elicoidală.