APTTOLUL f f

PROTECTIA
SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE
CU
RELEENUMERICEBMATE PE MICROPROCESOR

11.1. AV.{NTAJELE UTILIZARII RELEELOR NLIN,IERICE iN

SISTEMELE F',NEF-GETICF

Avantajele utilizirii microprocesoarelorla proiec,tiaprin relee a sistemelor

electroenergeticesunt enome, in prncipal da.toritdsetului larg de instrucliuni
utllizale,gi a timpului extremde mic deprelucrare..
caractaristicileprincipale care au incurajat proiectareagi dezvoltareareleelor
bazate pe microprocesor sunt economicitatea1or, fiabilitatea. flexibilitatea, ;i
performanleleimbundtdlite.
Existd un interes foarte mare in dezvoltareaprotectiilor prin relee bazatepe
microprocesorcare sunt mai flexibile, deoareceele sunt programabileqi care sunt
superioarereleelorelecfomagneticecon'entionalesaustatice.
Nlicroprocesoarele includ caracteristici funclionale muitiple, avind
posibilitatea modificirii automate a pammetriior 9i reglajelor lor la schimbarea
confrguralieicircuituluiprotejat saua regimuiui de functionare.
Una dintre avantajeleesentialeoferite de structurilecu microprocesorrezultd
din faptul ce acesteapot stocagi prelucrao cantitatemarede informalii.
Datele achizilionatede releele numerice cu microprocesorpot fi transmise
citre niveleie superioarede control in vedereaarializeipost defectpentnr stabilirea
exactda distanleipdni 1aiocul de defect.
De obicei releelede curent 5i de tensiunesuntpline de armonici,carein releele
staticesunt liltrate prin filtre analogice.gi care conlin elementede stocarea energiei
ca de exemplu capacitdli9i, poate inductanle.Acesteelemente,in timpul indeplinirii
sarcinii de filtrare a zgomoielor nedorite, produce propriul 1or regim tranzitoriu
secundar.
Procesorul este capabil de filtrare a acestui zgomot prin algonnni
coresprmzitori(adicd,Fourier, Walsh, Han. etc.) fhri producereaefecteiortranzitorii
secundaLe.In plus procesorul supravegheaziin mod contimu $i stocheazein
 ::emoria sa condiliile de inainte gi dupa defect.
Aceste date sunt extrem de utile in
:::qnostlcareadefectului.
Programulreleului estefoarte compricatin rimbajul
magindqr esteabsolutde
in acestri"rra.;masine,ael;;; cel mai rapidde
l": i,:l:.:::",qamut
dedezvoltare'u
-i"roiro."so.,'".
::::::*1i:11e ai'f"Jiii" r.na"p."##i"
::."1::"i:]i]lgajele.cetemaiperformante,
"" d" ";;;;il;, ;i;",,'rd," ;'ffi:
---1.ina.
in u.".rro-dditrculrari]e'de #i;;".
f;";;;;'fi
a-lreleelor bazatepe nxcroprocesoro constitnie schimbarea
l]t- T*"j unor

::j'::l::"^11':::1't* :u timpdefinit'
3:--..pnntr-o apasarea tastaturii
i""""e,rou't"l;;-;;;; il;;;ffi?",
Procesorulsupravegheaziin mod contmuu starea tasiaturii
si depinzind de
*:mbanle din inreriorul sirr rrer.c _ la programul dorit pentru a genera noi
::racteristici.
Un ait avantaj al releelor cu microprocesor este faptul
cd impedanlalor de
--:3re e^siefoafte mare qi deci necesiii semnalede
iah-are,je nivei *.rg"jic foane
*;tJt ca urmaredatele de intrare pot fi fumizate prin
intermediul'nor traductoare
:-::ronice instalatepe nivelele de inaltd qi foarte inalti
t*.iuo".
.ln timp ce proiectantuJde relee convenlionaleeste
intrucafta constrAnsprin
e:--.creristicile gi limitdrile releelor elecuomecaruce
sau cu semiconductoire.
F:::ramatorul de relee numence este liber sa prevadaonce funcpe in limjrele
L:elegerii gi imaginalieilui.
In continuareeste date hsta principalelor fteseturi ale
releelor numerice ale
E-::elor .{BB gi Siemens:

1. Proiectarecompacti in cAtevaunitd{i hardware

2. Funclii de protectii selectabile
3. Aplicalii mulriple
4. Reglareacu ajutorul pC saucu orice alt sistemde comunrcalie
om_magind
5. Prelucrareain totalitatea semlalelornumerice
6. Autosupravegherea continuEprin hardrrare
7. Rutinede testareexecutatein mod ciclic, mai alespnn
software
-8. Setareaparametriiorgi inregistrarealor
9. Afigareavalorilor misurale
l0.Afigareaevenimentelor.recunoaqterea lor gi tipdrirea
1I .Inregistrareaperfurbatiilor
l2.Arttodocumentarea
I 3.Stabilitatetermicd
IJ.Pornriseriale penmrcomunicaLie.

Subsistemulde intrlri analogice accepti mErimi

de c.a. tnfhzate de la
:-:toarelesistemului,ca de pildd TC
;i TT conr.enticnale.
Toate mdrimtlesunt
eqantionate simultanla o ratd de Ia 161a32 eqantioane pe o perioadl de c.a.,covertiti
'.8
in form6 digitale $i tansferatd procesonrlui digital. Procesorul stocheaze,orgarizeud
gi ia decizii pe baza valorii egantioanelor.Principalui siu scop este de a transmite 1a
iegire o comandl de declanqarea intrerupdtorului cdnd se intimpld m defect pe linia
protejate.Pot fi de asemenea prevezutela iegirealte date9i comerui secundare.
in procesorul ROM este elaborat gi stocat rm progmm care implementeazl
protectiaiiniei.
Configuralia hardware simplificatd a unei proteclii de distanld este aretatUin
fie. 11.1.

Teo,$iuni
tifazate

Ll.IrerlF
hifazati

Fig. 11.1 Configaralia hardwarea uneiproteclii de distanld

11.2.INTERFATAREA RELEULIrI DE CIJRENT $I DE TENSIT]IIE LA

MICROPROCESOR

lo ng. 11.2 esteardtat modelul getreralde interfalare cu microprocesorula

tensiunii, curentr:lui,display-ului, tastaturii, etc. Deoarecetensiuneade la intdrile
releului variazd (curentulcregte$i tensiuneatinde sd scadl 1aun defoct) 9i sunt
bipolare, interfa,L analog- numericl trebuie s[ fie bipoiard $i Fotejatl ir mod
coresDunz6tor.
lnta!€ intare
K€y
Bipolar A/D : : : ' : : ,- , Pad
Mcro
?rocesor
Ir 16bi6 Ds-
BipolarA/D .'' . ' . - : ?lay
Port Polt
lntrEre iesirc

Fig. 11.2 Interfalareala microprocesor

=,:'tectiasistemelorelectroener?eticecu relee nunterice tl I

11.3 CAICL,]-I,.4REA DIGIT.\I.I .{ \'ALORILOR EFECTIVT -A.LE

CTIRENTL,T-LrI,TENSILTNIII$I L\IPED.${TEI

Mdrimile analogicede intrare de bazd in releul bazatpe microprocesor,ca de

:remplu tensiudle qi curenlii sinusoidali,sunt de cele mai multe ori inclrcate de
:rmonici qi zgomotenedorite, Prin urmare este necesari o hltrare, pentru a extmge
iumai componentelede frecventi fundamentall, apoi trebuie calculate valorile
eficace(impedan{a= V/I, unghinl impedanlei,etc.), gi in cele din urmd trebuie sd fie
l':.atdo decizie,dacdse dd saunu comald[ de declanqare.Estenecesarde subliniatcd
narimrle de intrareinainte de defectgi dupd defect sunt disponibilepentru afi$arepe
Jisplaypentrudiagnosticareadefectelor.
Pentru calculul digital al valorilor efective a1e curenlilor gi tensiunilor
snusoidaleurilizAnd microprocesoareseutilizeazi diferiti algoritmi.
ln cele ce urmeazdvom analizadoi dintre cei mai ftecvenli algoritmi utilizali
:entru vitezalor de calcul gi capacitateade filtrare a armoniciior [43].

t'ehnicaFourrcrtDtscrerat.in aceastA merociicomponentele sinusgi cosinus

ele fundamentaleisrmt obJinuteprin corelareaegantioanelorde intrare (ieqireade la
convertorulanalog- numeric) cu egantioanele de refennJi stocatea1efuncliilor sinus
,.i cosilus, Dezvoltareain serieFourier a oricdrui semnalperiodic v(t), cu perioadaT

v ( I ) =I ; - I { a 2 l ' , . s i n n r o -r ^ 1 2 1 - , , c o s n r o r r ( 11 . 1 )
unde
I
lvltlaltl: c o m D o n e n t oa e c . c . ( 11 . 2 )
1,iT

7, =: [ u ( r ) s i nanr d Q ) 1n = 1 . : . 3 , . . . (11.3)

1'. = 1 [v(r)cos
txat d(t); n : 1,2,3,... ( 11 . 4 )
,L o

1t,",=lv'], +t',i, ( 11 . s )

Pentrucomponenta (n = I ). alem
fundrmentald

', 1 21t
littlsmd-)rdltI ( 11 . 6 )
n
 vr."= !' lu(t)cos
att a(t) (11.7)

=Fl *r/i*
rrr,d (11.8)
"j
--q
I
Astfel, egantioaneleperiodice ale ld v(t) luate prin convertorul A,D, trebuie sd
fre multiplicate prin coeficienfii de pondere stocali ai funcfiilor sinus gi cosinus a
-tt
componenteifunclamentale9i apoi adiuga{i la V1,.,V1,. 9i V1."s.
Considerdmun exemplu numeric cu o rata de egantionarede 16 esantioanepe o jq"
perioaddcompletd a semnalului de tensiunev(r). Egantiondriiemomentanepenm:
tensiuneade intrare vltJ sunt fiecare3600/16=22-50. I
Oblinem astfei,
i
3

COSINUS

123 4 5 6 ? 8 9 1 0 1 11 2 1 3 1 41 5 1 6

-NI tF-1 ---

6 n
= 22.s'
I I 16
Fig. 11.3 Coefcientii deponderepentru seriile Fouier
 :tclitt sistentelor eleciroenergetice u,Lrelee nrtmerice 22-1

' =;
1{i :
I u,,w,,._ Valoarer efectivd a flinclrei sinus a component,-i fttndamentale
,:,ie.
un...v,,5= valorile e$antionate ale lul vfi)
\vi),...wtj.s = coeficienlii de pondere a funcliei sinus a componentei
fundamentale,
: s.l n^un, s t r -u- _ ,-fa . s l n -+- )l ' . e t c .
. 1+r
,L+=; = \'aloarea efectivd a funcliei cosilus a componentei
ft',w,,_"
1O h=r.)
:-:1damentale
unde,
w1.c.,.wt
j,c: coeficientiide ponderea funclieicosjnusa comoonentei
fundamentale.
: cos00.cos22,50- cosJ5o.erc.

Fi_zura11.3 arard e;antionirile instantanee gi coeficienJii de pondere a

::netiilor sinusgi cosinusa componenteifrndamentale.De obsen'atcd coeficientiide
- rt,lere Irehrie si fie nr,.nelcrrlari ci <rnarri ih mph^;^

TehnicaFourier pentru un ciciu complet este cea mai buni. deoareceeliminE

::mponentade c.c. gi armoniciiepare gi impare. Dezavantajulprincipal il constittrie
::npui de calcul deshri de mare qi prin urmarealgoritmul de calcul in timp real este
::.iul de lent. Timpi de calcul mai rapizi pot fi obtinuli cu ajutorul algoritmnlui
'i,-a1sh.
Algoritntul Walsh.Funclirle de corelareWalsh sunt de tipul undi - pdtratd gi
::in umare coehcienlri de pondere sunt fie +1-0 fie -1,0 spre deosebire de
::eficientii de pondere Fourier. Aceasia nu duce la multipiicdri, qi prin urmare
-:.eoritmulWalsh estedin purict de vedereal calculului destulde rapid.
In cazul in care intentionim sd abatem functiile de corelare de la tehnica
l.-'urier (caresunt pur sinusoidale)la orrcealtd functie (adicd undl pitratd Walsh).
::-'buiesi inlelegem cd. dacdflinclia de corelareeste alta decAtsilusoidali, atrnci
r.-,r-La
funclie de corelareva conline anumitearmonici intr-un anumit procentaj din
:nnponenta ftindamentald.Prin urmare dupd corelare, vor fi extrasenu numai
-':mponentafundamentalddar de asemenea qi armonictle.
De exemplu. analiza Fourier a unei unde pdtrate ne sprme cA ea poate fi
:-'conslituiraprin addLrearea unLri enumit procenraj a armonicilor impare Ia
: cmponentaflindamentali. Ecuatiaeste

. 1 - 1 1
+3: sin 3al + :5 sin5a;t+ : 7sin Trot+ alti tenneni.
-, = s11191
/11

AcestlucnLva fi clarificat dacl lu5m exemplu unei f.rnctii de corelareWalsh a

:-lndamentalei.
Considerimo rati de e;antionare de i6 egantioane pe perioada.
Atuncl
 t.iprin relee si alionxatiziri in sistemele

-. 1l-1- , 15 I
I ,.-=;J )- v, t- U- L ", {- l)] : Val. efectiva a componenrer srnus a
rol0 8 _l
fundamentalei unde,
vp...v75:valorile egantionateale lul v(t)
+1, -1 = coeficientii de ponderea frrnclieiWalsh sinusa fundamentalei.
$i
I Tl u lj I
v* =-llu"(+ I)+lr'.,(-t)+f v , ( +t ) l = r ' 1 . e f e c r i r da c o m p o n e n r e i
lDLo t lz l
cosinusa fundamentaleiunde,
+1. -1 = coeficientii de ponderea funcliei Walsh cosinusa fundamentalei.
Daci presupunemci tensiuneade intrarea reieului conline armonici impare;i
componenta fundamentali, atunci dupd corelarea cu funcfia Walsh sinus a
componentei fundamenrale. iegireaesre

)dtr)= rr -
l t \ t d , t ' \ r r \

)vQ)lw'atsh,i" +;Fj +...

;4
unde Fi, F3,F5,srmt valoriie efectivea1ecomponenteifundamentale,ale armonicilor
a 3-a. 5-a. gi a celorlalte armonici superioarede ordin impar, constituindtensiunea
vf) de intrare a releului. Astfel, dupd corelare,in locul {iltrlrii complete a tuturor
armonicilor impare, este relinut un anumit procentaj. Prin urmare flinc1ii1eWalsli ale
componenteifundamentaleau un rds-punsin frecvenldfoarte slab, deoarecefunc1ia
Walsh conJine ea insugi armonici. IntradevSr, corelind funclia de intrare v(r) cu
componenlafundamentaldsinusoidald gi cu armonicile, constiftim astfei unda
patrate.
Pentru a exhage numai fundamentala, trebuie corelatd flrnclia de intrare v(t) cu
funcliile Walsh de ordin superior (adici, a treia. a cincea. a gaptealetc.) qi sd
extragemnumai unele procente din ieqirea lor. Fdrd a intra in detalii ea a fost
prevdzutdsI fie de forma

F 1 : 0,9 W1,,- 0,373W3,s

-0, 074W5,,- 0,1 79 W7"etc.

unde F1: componentasinusoidali a fundamentaleidorite a lui v(t)

W1,, = componentalui v(t) extrasi prin corelare cu funclia Walsh sinus a
componenteifundamentale
W3,s: componentalui v(t) extraseprin corelarecu armonicaa treia a funcfiei
Walshshus
W5,,= componentalui v(t) extrasl prin corelarecu armonicaa cinceaa flrnctiei
Walsh sinm
\1/7.5:corrpon€tta iui v(t) extrasdprin corelarecu armonicaa qapteaa flrncliei
Walsh sinus
 sistemelor cu relee numerice

calculul datoritl multiplic5rii prin

componentei fundamentaieqi ale

Fig.l I .4 Fwcliile Walsh(sinus)

Pentru a extrage fundamentala alegem unul din algoritrnii Fourier, Wa1sh,

etc.Alegerea depinde de timpul cieprelucrare al algoritmului qi de armonica cea
inalt1 pentru a fi filtrat[. De exemplu, presupunem c[ avem 16 eqantioanedin
re v(t) gi i(t). Trebuie sd g[sim componentele sinus gi cosinus ale tensiunii si
gi unghiul fazei, 9i apoi sd determindm impedanfa.
Acest proces este continuu tn sensulcd daci dupi calculareconstatdmcd nu
defect, atunci luim numai rm eqantionnou din r{r) 9i l(f dispus in eqantionul
rai vechi,9i recalculim impedanlanou6.
Presupunemtimpul de prelucrare infe eqantioaneleadiacente a fi To. Ahrnci
Ratade eSantionare: Perioadafundamentalei/Tp(egantioane/ ciciu)

Ca exernplunumeric presupunem
To= timpul de prelucrare= 1,0msec
T : perioadafundamentalei= 20 msec
Egantioanele
/ ciciu 5 20

INqIALIZAREA PORTURILOR" A
DISPOATWELORDEMASUR.{!ETC.
v (0) la v(ls) = 0
I (01 la I (l5)= 0

ESANNONARETENSITJNE SI CLIRENT
v(o), I (o)

" DEP-T.{SAREiN ESANTIONL'LNOU PRIN

INDEPARTAREACELUI MAI VECHIE$ANNON
v(n) =v(E+l), I(u)= 11o*1'

cAtcuI-AREA COMPONENTELOR
SINUS$I COSINUSA Lrn V g I

n,,=fi\w^,.r/(n)
; h,"=fiZw,".n{")
n,,=|2w,,". I(n); ry"=|Z*,,". ,{n)

l -:::-
n"
J4J4 arctgl-lY''"
[r I
-14,"
trctgl --:::- |
I

z=fr,e=eo-e,
3 = [z]cosd
X = lzlsn?
Daci timpul dep'relucrare= AT nsec,
= 1000/ AT
atunci,rata de e$antionare
(egantioane / sec.) .

Fig. 11.5 Calcularealui Z, R{iX

 sistemelorelectr

Dupi criteriui lui Nyquist armonica cea mai inaltl carepoate fi filtratd este
jumatatedin rata de eqaltionare.Armonica impari ceamai marecare poate fi filtratd
eslea noua,
Organigramapentru calculareaimpedanteiZ, rezistenletR gi reactanteiX este
aritatein fig- 1i.5.
Diferite caracteristici ale reletiui. in fig. 11,6 este prezentatdcaracteristica
unui releu de impedanld simpin (SIR). Este cel mai simplu releq gi comandade
declangareeste transmisi dace lZ <2,, reglat (adic1, raza caracteristiciireleului
SIR).
FAZOR
IlvF!DANTA
LINIE
X= Im (v/I)

R: Re (n ri)

lz] calculatapnn |ouner < Z,i

X (calc.prin Fourier)< X:r
comandi declangarea
comandE. declangarea

Fig. I 1.6 Releu de impedanJd

Fig.l 1.7 Releude reacrantd
simplzt

in fig. 11.7 estereprezentata

caracteristicaunui releu de reactant[.
Dacl, X S Xn releul comandddeclansarea.
i -
rn 119.tI.E este reprezentatacaracteristicaunui releu tip lvIHO. Ecuatia de
aclionarea releuiui are forma

-e,) >lZ,l (Z qi 0r calculaliprin tehnica

Forrier.)
lz,,cos(e,

Fig. I L8 Releu tip NEIO Fig. 1J.9 Releuat caracteristicd

drepnatgliulard
 releesi automatizdi tn sistemele

Un relou cu caracteristicddreptunghiularneste ar[tat in fig. 11.9. Releul

comardi declan$area daci 0< R < R:r gi 0 < X < Xn. Mdrimille R si X suntcalculati
prin tebnicaFourier.