a,

fiuttn]rul ttwtnttnl ill Ttttlm

AL PROVINCIEI BlsERlcEgTl
GfEGo-cntOlllcg
ArrBA-rUurR qi SAaARn$
TrI{uT LA AI{uh
19OO'

,a

fiumrlruur Pmvrutnlu Tttttutn

PROVINCIAE ECCLESIASTICAE
,GRAEGO-GFITTIOITIGAE

Alba-Iuliansis et f'ogarasieneis
GELEBRATTJM Af{tlo 19Op"';' " ',

gLAt'' 1906'
ARI{IDIECEZAN'
TIPOGRAFIA SDN{INARIULUI
 ASTELE FI DESRETEIjE
Conciliului frovinciei bisericegti greco'catolice romAne de
{lba'luliaqi fh$hraq linut in
anul Pomnului 1900
bin 4!17-19126 a lunei sePtemvrie
ln bieeriea mitropolitani din Blai'
(.r-----v
I
Efistota conooctltoare a Sinod'ului Proainciei Eccle-
siastice greco-catoti'ce d'e Alba-Iulia Si Fdgdras'
Noi
Victor Mihdlyi de Apsia din indurarea lui I)umnezeu
qi Mi
gi gra{ia S. Scaun Apostolic al Romei Arhiepiscop
;r"i"i de Alba-Iulia gi Fdgrrag, Doctor de S' Teologie'
Cetitorilor mAntuire dela Domnul!
Pl[cut-a Proveclinlei divine a inspird pe plrinlii
nostru
nostri gi a-i chiem6, ca sub pastorirea antecesorului
de fericitl amintire Atanasiu I Angel Metropolitul de Alba-
Iulia sd se intoarcl la unirea credinlei gi a comuniunei
nealte-
cu SAntul Scaun apostolic al Romei, conservAnd
rate vechile qi apostolegtile agczdminte ale bisericii R[-
slritului. Aceast[ intoaroere a RomAnilor in sinul bi-
general al
sericii catolice, efeptuitl in memorabilul sinod
clerului romAnesc linut in Alba-Iulia in 4 qi 5 Septembre
1?00 constitue un eveniment important in istoria
bisericei
din amo4ire la
noastre, gi a degteptat poporul romAneso
o noul via{tr. bhiar pentru aceea' acum cdnd implinim
doul sute de ani dela hotirirea aceea a pdrinlilor nostlit
strrbltorirea deamnl a memorabilului act al SAntei Uniri
AGTA ET DESRETA
concilii frovinciae ecclesiasticae $raeco,catholicae romenae
Alba,luliensis et fogarasiensis
\I
' -.ada ind.ictionis Synodi Prooinciae Ecclesiasticae
\' grotto-catholicae Alba-Iuliensis e/ Fogarasi'ensis'
I
\ Not
\ Vi"tot Mihrilyi de Apsia, divina miseratione et S' Sedis
Apostolicae Romanae gratia archiepiscopus et metropolita
Aita-Iuliensis et Fogarasiensis, SS. Theologiae doctor etc.
' Lecturis salutem a Domino!
Pla-cuit divinae Providentiae maiores nostros inspi-
rareeosquevocare'utpraeeuntenostrodecessorefelicis
recordationis Athanasio I Angel, Metropolita Alba-Iuliensi,
ad unionem fidei et communionem cum Sanota Sede Apos-
tolica Romana reverterentur, antiquis atque apostolicis
ecolesiae orientalis institutionibus intactis manentibus. Hicce
Romenorum in sinum Ecclesiae catholicae reditus, memo-
rabili generali Synodo cleri romeni Alba-Iuliae diebus
4 et 5 Septembris 1700 habita peractus' gravem eventum
constituit in historia Ecclesiae nostrae, ac populum rome-
num e somno ad novam vitam suscitavit. Quamobrem nunc,
cum anni ducenti ab hoc maiorum nostrorum consilio
decurrunt, dip;na memorabilis S. Unionis actus celebratio
 6-
ni se impune ca o detorin{tr de gratitudine pentru facerile
de bine primite din mAna indurdtoare a Provedin{ei divine'
qi ca opornire de pietatc fald cu plrin{ii nostri, cari
urmAnd dumnezeegtei chiemtrri, s'au unit cu Roma. leaglnul'
originei qi al credin{ei noastre.
Aceasttr serbitorire, precum este cu pltrcere a gti, a
enunfat-o deja conferinla noastrl episcopeascd linutd la
Blaj in 23 Iuniu 1897, iarl conferinla episgopilor com-
provinciali linutd la Budapesta in 13 gi 14 Septemvrie 1899
a deterrninat gi modalitatea serbitorirei, acceptAnd in pro-
gramul serblrei gi linerea conciliului provincial in toamna
anului 19OO qi comifindu-ne- Ngud propunerea obiectelor
de pertractat in conciliu.
Conform acestei comisiuni frd{egti, in conlelegere gi
cu Consistoriul nostru archi'episcopesc? am formulat pro-
gramul serbirilor ducentenarc, pe care ou scrisoarea
noastrtr din 2 Ianuar 19OO Nr. 6884-1899 l-am comunicat
Preaveneratelor Ordinariate episcopegti sufragane. intim-
pinAnd programul acesta aprobarea Episcopilor compro-
vinciali, am aflat in Domnul a statori definitiv terminul
pentrd inceperea Sinodului provincial intru comemorarea
ducentenaruiui sintei Uniri, precum prin scrisoarea aceasta,
amdsurat dreptului ce ni-se cuvine (in sensul Canonului 19
al Sinodului'ecumenic al !V. dela Calcedol) qi conchemim
Sinodul Provinciei bisericegti de Alba-Iulia gi FIgIrag aici
la Blaj la Mitropolie pe ziua de 5/18 Septemvrie 1900' qi
invittrm pe cei indreptifili, s[ nu pregete a veni la acel
Sinod, ca astfel chiar in ziua in care se implinesc 200 de
ani dela proclamarea qi subscrierea memorabilului act al
Unirei Romdnilor cu biserica catolicd a Romei, noi inctr
capii gi firegtii representanli ai bisericei greco-catolice
romAne, in numele nostru qi al fiilor nostri sufletegti, mul-
lumind lui Dumnezeu pentru darul chiamtrrii ln sinul bi-
sericei celei adevdrate a Domnului Nostru Isus Christos
gi pentru conservarea gi desvoltarea bisericei noastre in
mijlocul numdroaselor vicisitudini gi marilor adversittrli.
se {inem, str rostim qi s[ reinoim mlrturisirea crcdinfii oa-
tolice primite cu inimd dcschisd dc otrtrtr p{rintii nostri,
7-
nobis incumbit, tamquam gratitudinis debitum ob benefioia
e manu misericordis divinae Providentiae accepta atque
tamquam studium pietatis erga maiores nostros, qui tlivi-
nam vocationem sequuti, unionem cum Roma, incunabulo
originis fldeique nostrae, amplexerunt.
Festivitas haec, prouti Vobis innotescit, statuta iam
i
est in conferentia nostra episcopali Blasii die 23 Iunii
1897 habita, in conferentia vero episcoporum compro-
vincialium Budapestini diebus 13 et 14 Septembris 1899
habita etiam modus festum celebrandi determinatus fuerat,
rl cum in programmate festivitatis concilii provincialis au-
i
I! tumno anni 1900 celebratio suscepta fuerit, ac simul nobis
$ commissum, ut obiecta in concilio pertractanda propo-
$
neremus.
{
Nos huic fraterno mandato obsequentes, consiliis
;
I
cum Consistorio quoque nostro archiepiscopali collatis,
t programma festivitatum ducentenariarum stabilivimus, quod
,1
i scripto nostro dato die 2 Ianuarii 19O0 Nr. 6884 1899
{ comrnunicavimus Venerabilibus Ordinariatibus suffraganeis.
Cum hoc programma Episcopis comprovincialibus proba-
i.
i
g
il retur, Nos quoque inchoandae Synodi provinoialis in com-
t memorationem anniversarii biscentesimi Sacrae Unionis
I
{
terminum praestituendum iudicavimus, prouti praesentibus
I
litteris, iure quod nobis competit (can. 19 Synodi oecum.
IV Chalcedon.) Synodum Provinciae ecclesiasticae Alba-
Iuliensis et Fogarasiensis huc Blasium penes metropoli-
ticas aedes die 18/5 Septembris 19OO indicimus, invitamus-
que ius habentes, ut ad hanc Synodum accedere haud
praetermittant, ita ut eodem die, quo ducenti anni a pro-
clamatione et subscriptione actus memorabilis Unionis Ro-
menorum cum Ecclesia Catholica Romana elabuntur, Nos
quoque duces et naturales repraesentantes Ecclesiae graeco-
catholicae romenae, nostro nostrorumque spiritualium fi-
liorum nomine, Deo pro beneficio vooationis in sinum
vcrac lesu Christi Ecclcsiae et pro conservatione atque
incrsmcnto nostrac Ecclesiae in medio tot vicissitudinum
ct maximarum adversitatum gratias agentes: professionem
fldoi ontholioao a maioribus nostris puro sinceroque corde
 8-
se nc manifestlm nestrtrmutata alipire iltri catedra SAn-
tului Petru gi c[tr[ apostoleqtile aseztrminte ale bisericei
noastre qi tot odatl se pertractim gi alte obiecte de in-
teres general pentru biserica noastr6.
Pentru aceeaT amdsurat decretului din Cap III. Titlu
III al Sinodului Provincial de Alba-Iulia gi Flgdraq din
an. Isiz, cu incrledere frdleascd Ve rup;dm si invitdm, ca
pe terminul amintit sd binevoi{i a veni in persoand la re-
qedin{a noastrd. mitropolitan[ din Blaj spre a luii parte la
conciliul provincial indicat,
Iartr decumva ar intrevcni ceva piedeci canonicl.
ce ar face imposibill venirea agteptatl, aceea numai de
cAt s[ ni se aduc[ la. cunogtinld.
f)e odattr Ve rug;im, ca sI binevoili a ne notificd de
timpuriu pe acei l-rali in Hristos, pe cari ave{i de cuget
a-i aduce din Diecez[, ca in calitate de teologi str participe
la pertractlrile conciliare.
in fine nu intreldsim a Ve aduce la cunoqtin(d, cI
inainte de deschiderea solemn[ a Conciliului provincial,
care rra urmh Mar[i in 5/18 Septemvrie 1900, are sd se -**b#
!in[ oel pulin o congregaliune generall prosinodal+"ir-r""
cire str se stabileasc[ cele de stabilit; pentru aceea sd
binevoi{i a plecd de acasi aqa, ca pe Luni in 4/17 Sep-
temvrie 1900 la 4 oare dupd amiazi s[ pute{i sosi in Blaj
la reqedinla noastrA mitropolitantr'
$i fiindcd ,toatd darea cea bund ;i tot darul de-
plinit oine de sus dela Pdrintele luminiloro (Iac. 1' 17)
am judecat in Domnul a fi cdt mai salutar, ca prin ru-
glciuni atAt private, cAt gi Fru.blice si se ceartr dela Prea-
induratul Dumnezeu ajntor ceresc preste lucrdrile noastre
sinodale; gi pentru aceea am dispus, ca in teritorul Arhi-
diecezei noastre sd se fac[ rugtrciuni atAt private' cAt qi
publice in toate bisericile arhidiecezane sub toattr durata
Conciliului nostru provincial, qi nici de cum nu ne indoim,
cd gi Voi veli dispune tot asemenea pentru diecezele voastre;
ca aqa Preabunul Dumnczeu s[ se indurc a ne trimite
darul slu cel sAnt, ca qi acest Conciliu provincial ce are
9-
acceptae teneamus, cmittamus et renovemusr ac nostram
inconcussam Cathedrae Sancti Petri, apostolicisque insti-
tutionibus Ecclesiae nostrae adhaesionem manifestemus,
ac simul alia quoque obiecta generale emolumentum Eo-
clesiae nostrae spectantia pertractemus.
Quapropter vi decreti Cap. II! Tit. UI Synodi
Pro-
vincialis Alba-Iuliensis et Fogarasiensis anno 1872 cele-
bratae, fraterna flducia Vos rogamus atque invitamus, ut
termino memorato Blasium ad residentiam nostram metro-
politanam accedcre dignemini, ut memorato Concilio in-
tersitis.
con-
Quod si vero impedimentum aliquod canonicum
tingeret, quod desideratum cuiuspiam adventum impossibilem
redderet, idipsum erit nobis confestim notificandum'
Una simul Vos rogamus, quatenns in Christo fratres,
quos quisque secum e sua dioecesi ad Synodum perdu-
ccre intendit, ut iidem in pertractationibus Theologi partes
sustineant, sine mora notificare velitis.
Tandem non praetermittimus Vobis notun reddere,
{ quod ante solemnem Synodi inchoationem, quae feria III
die 5/18 Septembris 1900 erit' saltem una generalis pro-
synodalis congreg;atio haberi debebit, in qua opportuna
disponi queant. Idcirco ita domo discedere velitis, ut pro
feria II 4117 Septembris 19OO hora 4 post meridiem Blasium
ad nostram residentiam pervenire possitis'
Et quoniam .,omne datum optimum et omne donum
perfectum desursum est descendens a Patre luminum"
(S. Iac. I, 17), maxime salutare in Domino iudicavimus,
ut etiam precibus tum privatis, tum publicis adiutorium
coeleste super labores nostros synodales a Benip;nissimo
Deo imploretur; quocirca disposuimus, quatenus intra am-
bitum archidioeceseos nostrae preces tum privatae tum
publicae in omrribus ecclesiis archidioecesanis perdurante
cr:ncilii nostri tcmpore fundantur, ac minime dubitamus
Vos quoque similiter esse acturos pro vestris dioecesibusl
ut ita Deus Optimus Maximus nobis sanctam suam gra-
tiam largiri dignetur, ut hoc quoque Concilium Provin-
 -10-
str se!in[ intru commemorarea SAntei Uniri, incepAndu-se
in numele lui Dumnezeu, str fle spre lauda qi gloria Prea-
sdntei Treimi, a Tatilui gi a !-iului gi a Spiritului Sdnt.
Amin!
Dat incur{ile Regedin{ei Noastre Mitropolitane din
Blaj la 13/26 Iuniu Anul Domnului una mie nou5. sute.
il.
Seria celor pertractate atd,t in congregaliunile gene-
rale, cd.t Si in sesiunile publice ale Sinodului. Pro-
uinciei ecclesiastice greco-catolice de Alba-Iulia
Si FdgdraS, conaocat Ia Blaj pe ziua de 5118
Septemztrie 1900 Si cele nemijlocit urmdtoare.
in 4ll7 Septemvrie 1900 s'a linut in aula Pala{ului
metropolitan congrega{iunea preliminari, in care toli cei
chiema{i gi prezen{i au fdcut jurlm0nt solemn cu privire
la linerea secretelor Sinodului dupd formula cuprinsd in
Programul adaus sub A).
Dup[ aceea s'au oonstituit oficialii Sinodului cum se
vede din adausul de sub ts); apoi s'au prezentat Sinodului
literele celor chiema{i. Dup[ aceasta Ptrrin{ii Sinodului
s'au impdr{it in 3 comisiuni sinodali, cum se vede in
adausul sub C). Aoestor comisiuni s'au dat spre desbatere
proiectele elaborate, primind comisiunea I. spre examinare
titulii: ,,Manifestul SAntei Uniri" gi ,,Despre drepturile si
intregitatea Provinciei bisericeqti greco-catolice romAne de
Alba-Iulia gi Fngdraq"; comisiunea a II. titulii ,,Despre
Cultul divin" si ,,Despre edi{iunea in limba romdntr a SAntei
Scripturi cu comentarie'(; iard. comisiunei a III-a s'a dat
revisiunea titulilor: ,,Despre ajun gi abstinen!f,'( si ,,Despre
restaurarea Ordului monastic al S. Vasile-ce1-mare.( Apoi
s'au cetit decretele de deschidere a Sinodului, al profe-
siunei de credin!tr, al modului de viali pe timpul Sino-
dului, decretele de a nu prejudecit qi de a nu se de-
pdrtd. In urmd se enun![, c[ fiind ziua de 5/18 Septemvrie
190O dedicat[ spre a serbd oomemora{iunca anivi:rsarului
- 11 -
ciale in commemorationem Sacrae Unionis celebrandum,
Divino Nomine inchoatum, cedat in laudem et gloriam
Sanctissimae Trinitatis, Patris, et Filii et Spiritus Sancti.
Amen!
Datum tslasii in Aedibus residentiae nostrae metro-
politanae die t3126 lunii anno millesimo nongentesimo.
il.
Series eorum, quae tum in congregationibus generq.'
libus, tum Sessionibus publicis Synodi Prooinciae
eccl.esiasticae graeco-catholicae Alba-Iuliensis et
Fogarasiensis Blasium indictae die 5118 Septembris
1900 ac sequentibus diebus Pertractata sunt.
Die 4ll7 Septembris 1900 in aula Palatii metropo-
litani habita est congregatio praeliminaris, in qua omnes
vocati et praesentes solemne de servandis Synodi secretis
emiserunt juramentum iuxta formulam in Programmate
sub A) adiecto comprehen3am.
Dein constituti sunt officiales Synodi, prouti ex ad-
nexo snb B) videre licet; deinde exhibitae sunt synodo
vocatorum litterae. Posthac Patres Synodi in tres commis-
siones synodales distributi sunt, prouti ex accluso sub
C) apparet. Hisce commissionibus ad discutiendum tradita
sunt schemata elucubrata, examinandi causal Commissio I
assumpsit titulos ,,Manif'estum' Sacrae Unionis", et ,De
iuribus ac integritate Provinciae ecclesiasticae graeco-
catholicae romenae Alba-Iuliensis et Fogarasiensis'(
Commissio II titulos ,,De cultu divino" et ,,De S. Scrip-
-
turae in lingua romena cum commentariis editione'(;
Commissioni III vero concredita est revisio titulorum ,,De
-
iei'-rnio ac abstinentia(( et ,,f)e restauratione Ordinis mo-
nachalis S. Basilii Magni"; tandem perlecta sunt decreta:
. de inchoanda Synodo; de professione fidei; de modo vi-
vendi durante synodo; de non praeiudicando et de non
dirgedcndo. Ac demum cum dies 5/18 Septembris 1900

-t2-
al 200 dela s. Unire, prima qedin{d publicl se va lineii in
6/19 Septemvrie 190O.
in zfua de 6/19 Septemvrie 1900 celebrAndu-se s. Li-
turgia episcopeasctr in biserica mitropolitanl dela S. Treime,
prin Illustrissimul gi Reverendissimul Domn Metropolit,
dup{ invocaliunea Spiritului SAnt s'a tinut prima gedinln
publictr, in oarea duptr dimiterea poporului, Illustrissimul qi
Reverendissimul Domn Metropolit a linut cuvintarea inau-
guraltr cdtrtr Sinod, care este aclusd. sub D) in original, in
limba romAntr gi in versiune latind. Dupd aceea s'au pu-
blicat decretele sinodali, gi anume mai intAiu decretul
despre deschiderea Sinodului, care se aldturl sub E); apoi
decretul despre profesiunea credinlei adaus sub F), dupd
a ctrrui publicare a urmat profesiunea solemnd a credin{ei
catolice emise cu viers lnalt de citrd unul fiecare membru
sinodal dupi formula prescrisd. de Pontificele roman Urban
VIII. pentru Orientali. Dup[ aceasta s'a publicat decretul
despre modul de via![ pe timpul Sinodului, care se poate
veded sub G); apoi s'a prornulgat decretul de a nu pre-
judecd, care se afld sub H), in urmtr decretul de a nu se
deptrrtd aldturat sub I).
ln 9122 Septemvrie 1900 s'a linut ln sala Palalului
metropolitan a II-a congregaliune p;enerald, in care s'a
cetit ordinea observAndi in desbaterile congrega.tiunilor
generale; apoi s'a desbdtut gi prin judecata Pdrinfllor, cari.
singuri se bucurd de yq! dec_rplv, s'a admis qi stabilit de-
-comemoraliunea
cretril deipi? SAntei Uniri gi s'a enun{at,
ca in actele Sinodului inmediat duptr acest decret str se
inducA Epistola SAnliei Sale Sumului Pontifice Leo XIII
de dto 8 August 1900 adresatd Illustrissimului gi Reve-
rendissimului Domn Arhiepiscop qi Metropolit de Alba-
Iulia qi Fdgiraq Victor Mihdlyi de Apga din incidentul
serbdrilor ducentenarie ale SAntei Uniri, pe cum qi res-
punsul dat de Sinod la aceeaqi epistola.
in aceeagi zi dupd amiazi s'a tinut in sala Palatului .
metropolitan congrega{iunea a III-a generald, in care s'a
cetit proiectul decretului ,,Despre drepturile gi intregitatea
_13_
ad commemorationem anniversarii biscentenarii S. Unionis
celebrandam sit dicata, enuntiatur, quod proxima sessio
publica 6i19 Septembris 1900 habebitur.
Die 6/19 Septembris 1900 solemni s. Liturgia pon-
tificali per Illustrissimum ac Reverendissimum D. Metro-
politam in ecclesia metropolitana ad Ss. Trinitatem ce-
lebrata, peraotaque Spiritus Sancti invocatione, post populi
dimissionem habita est prima sessio publica, in qua Illus-
trissimus ac Reverendissimus D. Metropolita habuit ad
synodum sermonem inauguralem, qui sub D) in originali
lingua romena ac in versione latina aocluditur. Dein pu-
blicata sunt decreta synodalia, primum quidem decretum
de inchoanda synodo, quod sub E) adnectitur; post hoc
decretum de professione fidei sub F-) adnexuml quo pu-
blicato solemnis fidei catholicae professio iuxta formulam
ab Urbano VIII Romano Pontificc pro Orientalibus prae-
scriptam a singulis mcmbris alta voce emissa subsequuta
est. Hinc publicatum est decretum de modo vivendi dtt-
rante synodo, quod sub G) extat. Post hoo promulgatum
est decretum de non praejudicando, quod sub H)., ac demum
decretum de non discedendo sub I) advolutum.
Die 9122 Septembris 1900 in aula Palatii mctropo-
litani habita est Congregatio II generalis, in qua perlectus
est ordo in discussionibus Congregationum generalium
observandus, dein pertractatum ac iudicio Patrum Synodi,
qui soli decisivo gaudent voto, admissum ac stabilitum est
decretum de commemoratione Sacrac Unionis, atque enun-
ciatum est, ut in actis huius synodi immediate post hoc
decretum inducatur Epistola Sanctitatis suae Summi Ponti-
ficis Leonis XIII data 8 Augusti 1900 ad Illustrissimum ae
Reverendissimum D. Victorem Mihdlyi de Apsia archi-
episcopum et Metropolitam Alba-Iuliensem et F-ogara-
siensem occasione festivitatum biscentenariarum Sacrae
Unionis directa, necnon responsum Synodi ad easdem
litteras datum.
Eodem die post meridiem habita est in aula Palatii
mctropolitani Conp;regatio generalis III, in qua schema
decreti ,,De iuribus ac integritate Provinciae metropolitanae
 -\4
-
Provinciei metropolitane greco-catolice romAne de Alba-
Iulia gi Figdrag,4 care s'a remis comisiunei I, ca esami-
n6ndu-l de nou gi mai schimbAndu-I, si-l prezente in alttr
congregaliune generald.
Congrega{iunea IV. generall s'a linut in.10/23 Sep-
temvrie 1900, a V-a in 11724 Septemvrie 1900 gi a VI-a
in aceeagi zi dupd amiazi, anume in sala Palalului metro-
politan; in aoeste trei congregaliuni s'a desbdtut qi sta-
bilit in forma ouprinsd in actele susternute Scaunului
Apostolio decretul,,Despre oultul dumnezeesc.'(
in 1225 Septemvrie 1900 s'a linut in sala Palalului
metropolitan congrega{iunea a VII-a generald, in care s'a
pertractat gi admis decretul ,,Despre edi{iunea SAntei Scrip-
turi in limba romAnd cu comentarie.4
in aoeeaqi congrega{iune s'a pertractat si proiectul
de decret ,,Despre ajun gi abstinen{d,( si s'a decis, ca sd
rdmAntr neschimbat capul VIII. titl. VI. al decretelor Con-
ciliului provincial I. (din an. 1872) al acestei Provincie
metropolitane; avOndu-se insd in vedere imprejurdrile par-
I
ticulare din fieoare diecezd,: arhiereii in puterea facultl-
l
tilor qqinquenalie, pe baza ruglrilor motivate ale credin-
- 1-'
) ciogilor, sd poatd da la anumite persoane indulturi spe-
i pcr gcnerale indultum dispenqSre liceat.
I
I
ciale dupl lipsele lorl dar sd nu fie iertat a dispensd prin
I
indult general.
In aceeaq zi dupd amiazi s'a linut in sala Palafului
metropolitan Congrega{iunea a VIII-a generald, in care
ascultAndu-se pdrerile Pirinlilor sinodali, s'a decis, ca
proieotul titulului,,Despre restaurarea Ordului monastio
Basilitan,'( de astd dati si se iae dela ordinea zilei.
Tot in aceastd congrega(iune Sinodul a luat de nou
la pertractare proieotul de decret ,,Despre drepturile gi
intregitatea Provinciei metropolitane greco-catolice romAne
de Alba-Iulia gi F-trg{ras," si l-a admis gi stabilit iq fgrm.a,
in care s'a susternut Scaunului Apostolic. Apoi s'a pre-
zentat gi cetit r5.spunsul, prin care Sinodul aduce mul-
{lmitI S6nliei Sale Sumului Pontifice pentru epistola, ce
s'a indurat a o adresd. cltrl capul acestei Provincie metro-
politane din incidentul aniversariului al 20G-1ea dela s. Unire.
-15-
gracco-catholicae romenae Alba-Iuliensis et Fogarasiensist'
lectum est; quod remittitur comissioni I, ut ulterioribus
indagationibus submittatur et opportune modificatum iterum
Congregationi generali exhibeatur.
Congregatio generalis IV habita est in aula Palatii
Mctropolitani die 10t23 Septembris 1900; congregatio V.
dic lll24 Septembris 1900, congregatio vero VI eodem
dic post meridiem: in hisce tribus oongregationibus dis-
cussum atque admissum est dccretum ,,De cultu divinot',
iuxta modum in actis Sedi Apostolicae submissis.
Die 12125 Septembris 1900 in aula Palatii metro-
politani habita est congregatio VII generalis, in qua per-
tractatum admissumque est decretum ,,De sacrae Scripturae
in'lingua romena cum commentariis editione(.
Eadem Congregatione discussum est schema decreti
ieiunio et abstinentia" atque decisum, ut Caput VIII
',1)e VI decretorum concilii provincialis I (ex anno 1872)
'l'it.
huius Provinciae metropolitanae illaesum maneatl consi-
dsratis tamen particularibus uniuscuiusque dioeceseos dir-
oumstantiis, Praesules vi far:ultatum quinquennalium ad
iustas fidelium preces certis personis specialia indulta
sccundum earum indigentias concedere possint; non tamen
Eodem die post meridiem habita est in aula Palatii
mctropolitani Congregatio generalis VIII, in qua Patrum
scntcntiis auditis, decisum est, ut schema tituli ,,De re-
stuuratione ordinis monachalis S. Basilii M." hac vice ex
ngondorum serie deleatur.
In hac congregatione synodus iterum ad discutiendum
russumit schema decreti ,,,De iuribus ac integritate Pro-
vinciae metropolitanae graeco-catholicae romenae Alba-
lulicnsis et l'ogarasiensis'(, quod admissum stabilitumque
cst iuxta modum, quo Sedi Apostolicae submissum est.
'l'andcm praesentatum lectumque est responsum, quo sy-
noclus gratias agit Sanctitati Suae Summo Pontifici pro
lipistola ad Praesulem huius Provinciae metropolitanae
or.:citsione anniversarii biscentenarii directa.
 -16
in 13t26 Septemvrie 1900 dupl celebrarea sAntei
Liturgii pontificale prin Illustrissimul gi Reverendissimtr'l
nomi Metropolit in Biserica catedral[ qi dupl dimiterea
in
poporului, sL ,tinut Sesiunea a II-a publicd sinodalI'
iut" s'au publicat decretele aduse in congregaliunile
sinodale. Apoi in sensul programului s'a publicat
decretul
e adaus sub K) qi decretul
de inchiere a Sinodului, care
de subscrierea decretelor sinodali aclus sub L).' DupI
uo.u.," toli Pdrin[ii sinodali au subsoris deoretele sino-
dale; insdgi subscrierile se aclud sub M)'
'in urmd duptr vorbirea Illustrissimului qi Reveren-
dissimului Domn Metropolit al5turatl sub N),
fu cantati
doxologia cea mare' gi aducOndu-se in moi,'sole1ni P|-
limite"MareluigiPreabunultriDumnezeuD[tdtoriului.tu-
iuror bunfltelilor, sinodul provincial s'a incheiat'
A.
Programul
- ' -' sau modalitatea linerii Si'nodului al III-Iea
plrooincial.al provincie.i .bisericesti greco-catolic,e
d-e Atba-Iutia Si' Fdgdra; conao;cat la Blaj fe
5ti8 Se?temafie 1900.
$.1.
Dupi ce vor fi convenit cei chiema{i la Sinodul pro-
vincial, \n aiIT Septemvrie se va linea o Congrega'tiune
preg[titoare in sala cea mare din reqedinla metropolitand'
in se vor dispune cele necesare la deschiderea
"ur"
Sinodului.
in aceastl congrega{iune:
1. To{i pdrinlii Sinodului imbricali in ornatul lor
propriu, urr*" Episcopii cu epatrachir, rrlandie gi cami-
iafce, iara ceialalli in ornatul lor preofesc' arume
cu
gr""l ,uo paliu ecclesiastic, vor ocupd locurile, le ce
Iompet la mas[, in a cirei frunte ^va presid6 Metropo-
lituli qi numai decAt se va cAnt6 ,,implrate ceresc mAn-
g[itoriule.(
-17 -
Die 13/26 Septembris 19OO solemni sacro Pontificali
per Illustrissimum ac Reverendissimum D. Metropolitam in
[,]colesia Cathedrali celebrato, popuio dimisso, habita est
Si'essio II publica synodalis, in qua decreta, in oongrega-
tionibus synodalibus stabilita, promulgata sunt. Tum ad
Bonsum programmatis publicatum est decretum de finienda
nynodo, quod sub K) adnectitur, et decretum de subscri-
bondis synodi decretis sub L) acclusum' Post hoc singuli
l)ltres Synodi decreta synodalia subscripserunt; subscrip-
tiones ipsae sub M) adiacent.
Dcmum habito per Illustrissimum ac Reverendissimum
D. Metropolitam sermone, qui extat sub N), decantata .g-st
l)oxologia atque Deo Ma*imo et Optimo Largitori omnium
bonorum solemnis gratiarum actio reddita, atque Synodo
Provinciali finis impositus est.
A.
Programrna. seu methodus celebrandi Synodum
III frootncialem Prooinciae graeco-catholi'cae Alba'
Iullensls et Fogaraslensis bonerocatam Blasiwtn pro
!118 SePtembris 1900. \
$1.
l)ostquam ad synodum provincialem convocati omnes
oomparucrint, die 4/17 Septembris celebrabitur congregatio
pl'trcparatoria in aula magna residentiae metropolitanae, in
qutt ncocssaria ad inchoandam Synodurn disponentur.
In hac congregatione:
1. Omncs Synodi Patres ornatu proprio induti, et
quldCIm: Episoopi epatrachilo, mandia et camilafcal caeteri
{tutsm in ornatu suo prcsbyterali, nempe graeca sive pallio
ooolosiastioo, ocoupabunt loca competentia ad mensam, oui
prnosidcbit metropolita, et illico hymnus ,,Rex coelestis
oon;olator( intonabitur.
,
,

i-18-
2. Me{ropolitul va. {ined o vorbire acomodattr sco-
pului acestei Congrega{iuni. ; gationis
3. Fihind Metropolitul vorbirea, cu oonsensul Epis-
oopilor prezen{i, va provocd pe toti membrii Sinodului'a
face jurtrmlnt solemn ude a {ined secretele Sinodului'(
recitf,nd formula urmtrtoare: ;,Promit qi jur, c[ voiu {ine{
in secret religios gi sub ttrcere absolutl toate acelea, cari
vor fi oetite, desbdtute, pertractate gi decretate atdt ,in
congrega{iunile generale,'cf,t gi in'sesiunile publice ale
acestui Sinod al Provinciei ecclesiastice de Alba-Iulia gi
Ftrgtrras., gi nu voiu descoper{ din acelea. nimenui nirnica
lnainte de ce vor fi publicate pe calea sa qi* la timpul
prefipt gi cu modalitatea prescristr."
- 4. Duptr aceea se vor' provocii Plrin{ii Sinodului,
ca s[ aleagl pe oficialii Sinodului; apoi se vor alege dupl
modalitatea, ce se va plred mai cortrspunzltoare, urmtrtorii:
a) J:uzii escusaliunilor.gi ai ciin{elor.
b) Promotorii Sinodului.
o) Secretarii Sinodului
d) Notarii Siqodului.
e) Magistrul Ceremonielor Sinodului.
f) Teologii gi Canonigtii Sinodului.
g) La mandatul prezidiului secretariul prim al Si-
nodului va provocd pe deputalii Capitulelor gi pe cei
chiema{i la Sinodul Provincial, sd-gi produc[ documentele
credenlionale de proouraliune respective de chitrmarol rcsri
prezentAndu-se, presidiul le va incredin{d unei comisiuni
verificdtoare.
h) Dup[ apeea Metropolitul va intrebd pe P{rin{ii
Episcopi,- de gtiu pe cineva, c[ ar fi absent, cu toate ctr
este obligai a fi de fa{[ la Sinod] Apoi in contelegere
cu Ptrrin{ii Episcopi va judec6: dactr e justf, causa absen{iei,
gi reportAnd comisiunea verifictrtoare, pe aceia, ale o[ror
litere, credenlionale qi respective de chitrmare se vor fi
afldnd in ordine, il dechiar{ de membri ai Sinodului. -
i) Finindu-se toate acestea, Metropolitul va prezentd
spre cetire decretele preparate pentru Sesiunea priml
gi urrumet
_19_
' 2, Metropolita habebit orationem ad huius congre-
'l scopum accomodatam.
3, Metropolita, finito sermone, cum episcbporum
praesentium consensu; provocabit omnes in Synodo locum
habentes, ut solemne faciant iuramentum de ,,servando
Synodi seoretott,.recitando sequentem forrnulam:,,Voveo
ec juro, me sub secreto religioso et silentio absoluto ob-
servatururn omnia, quae sive in congregationibus gene-
ralibus sive in sessionibus publicis huius synodi provinciae
esolesisticae.Alba-Iuliensis et Fogarasiensis lepta, discussa,
pcrtractata atque decisa. fuerintl neminique ex iis reve-
laturum quidquam, antequam eadem sua via'suoque tem-
pore atque methodo praescripta- fuerint publicata."
4, Dein'Patres Synodi provocabuntur, ut officiales
Synodi eligant; exindeque eo modo, qui magis opportunus
visus fuerit, erunt eligendi sequentes:
a) Iudices excusationum et querelarum.
b) Prbmotores Synodi.. t
c) Secretarii Synodi.
d) Notarii Synodi, , ,::,.,
e) Magister coeremoniarum Synodi.
f) Theologi et canonistae Synodi.
g) Ad praesidis mandatum primus Synodi secretarius
provocabit deputatos Capitulorum et ad Synodum provin-
cialem convocatos, ut documenta credenticrnalia procura-
tionis sive voc4tionis producant, quae praesidi exhibita,
commissioni examinatoriae remittenda erunt.
h) Postea Nletropolita interrogabit Patres Episcopos,
utrum aliquem Synodo intervenire obligatum absentem eSse
sciant? dein' Patrum Episcoporum consensu iudicabit :
utrum absentiae causa iusta sit, et commissionis examina-
toriae relatione audita eos, quorum litterae credentionales
sive convocatoriae in ordine inventae fuerint, ceu membra ,
Synodi declarat.
i) Hisoe ompibus finitis Metropolita praesentabit ad
legendum decreta pro sessione prima praeparata, videlicet:
2*
 I
-20-
cr) Decretulieschiderii Sinodului.
p) Decretul mtrrturisirii Credin{ii.
7) Decretul,despre nrodul vielei,pe timpul"Sinodului.
r))':Deorctul de.a nu.prejudocC. :.
e) Decretul de a nu discede.
g) Lu toate acestea se va cere consensul Ptrrin{ilor
Sinodului;
$. 2.
in ziaa de d/r8 adecl Mar{i in a XV-a slptlmAnl
dupl Rusale se va {ined in biserica oatedral[ cultul divin
de mu{dmittr din inoidentul anivers{rei ducentenare a sdrltei
Uniri. Va celebr4 Metropolitul cu Episcopii sufragani, bu
membri sinodali gi cu a\i preoti.: La sinta Liturgie, caire
se va incepe la 8'oare a; m., se va procede din curtea
metropolitantr cu procesiune publioi. ; prdpedetur ex Aula metropolitana cum publica proces-
Ordul lrocesiunei va fi urmdtoriul:
a) Va conduce mersul un Lector cu crucea metro-
politan[, asistAndu-i doi acoli{i cu luminile aprinse.
b) DupI aoeea teologii seminariali 2 oa 2. : litanam deferens, cui a latere assistent duo olerici lumi-
o) DupI acestia preo{ii, cari vor fi prezenti. I
d) Clrora le vor urm{ canonigtii gi teologii Sinodului.
e) Apoi notarii gi secretarii Sinodului.
f) Promotorii Sinodului.
g) Superiorii mtrnlstirilor chiema{i la Sinod.
h) Deputa{ii Capitulelor dupl timpul promotiunei
episcopului lor.
i) Diaconii cu dicheriu gi tricheriu qi cu cldelnile.
k) Capitutul metropolitan in . corpore lmbrtrcat in
ornate saore qi alli preo{i designa(i spre a concelebrd
S. Liturgie.
t) .Episoopii in mandie gi camilafcf,
m) Metropolitul cu crucea in mAntr.
\
', c,) Decretum de synodo inchoanda.
r p) Decretum de ftdei professione elicienda. I
( r) Decretum de modo vivendi durante,SynodoJ
\ t) Decretum de non praeiudicando. , .'
i r) Decretum de non discedendo.
[) In hisce omnibus exquiretur Patrum Synodi con-
s(nsus.
\ sz.
Die 5/18 Septembris, videlicet feria tertiq hebdomadae
X\{ post Pentecosten celebrabitur in Ecclesia Cathedrali
cuttus divinus in gratiarum actionem occasione ducen-
tcr{arii sacrae Unionis. Celebrabunt Metropolita oum Epis-
cofis suffraganeis, cum membris synodalibus et cum aliis
saderdotibus. Ad s. Liturgiam, quae incipitur hora 8 a. m.
sioile.
Ordo processionis erit sequens:
a) Processionem conducet, Lector oruoem mgtropo-
nsria tenentes.
I b) Postea alumni seminarii bini procedentes.
c) Quibus subsequentur presbyteri praesentes.
d) Hos excipient canonistae et Theologi Synodi.
e) Dein notarii et secretarii Synod.i.
f) Promotores Synodi. :
g) Superiores monasteriorum ad Synodum vocati.
h) Deputati Capitulorum procedentes iuxta tempus
promotionis proprii Episcopi.
i) Diaconi curn dioherio et tricherio et cum thuri-
bulis.
k) Capitulum metropolitanum collegialiter et sacro
ornatu indutum, nec non alii sacerdotes ad S. Liturgiae
oonoelebrandum destinati.
l) Epis'copi in mandia et camilafca.
m) Metropolita orucem in manu deferens.

.r - 22--. I -23-
n) intrAnd Episcopii in biserica catedrall, Corut u/
intond: ,,Iattr, preotul cel marett, duptr care ,,tmptrraqil
cerurilor."
o) Cei intrati vor cuprinde locurile lor in Presbiterirf :
canonicii in stalele canonicale, iar{ ceialalli in soaunefe
profesorale gi clericale
p) Cei ce vor celebrd. vor intrd in altariu afard dp
Episcopi.
q) Metropolitul gi Episcopii iqi vor lu{ timpul rt-
oerut,spre preg{tire inaintea ugei lmptrrltegti, dup{
gtrtire Metropolitul gi Episeopii se vor imbr{cd in
pontifioale in Fresbiteriu-
s) Dup[ finitul sAntei Liturgii Archiereii se
lntoarce in curtea metropolitanl cu procesiune fn
ordine, in oare a fost mersul la Biserica oatedrall.
$. 3.
19/6 Septenivrie 1900 in ziua deffptl
a) Miercuri in
pentru Sesiunea primi publicd se va lined cultul difin
dimineafa la 8 oare in biderica catedrald, pontifiiAnd'la
s. Liturgie uhul dintre Episcopi' cu aslstenla rnembrllor
sinodali. : l
b) Episcopii, cAnd nu celebre az|- ln Biserica orite-
draltr, ocup[ unul scaunul episcopesc din mijlocul Bise-
ricei, iari celalalt.scaunul de langtr. Icoriostiis fn st$nga;
c) Membrii Sinodului, cari nu celebrea'zi, ocupl loc
in stallle canonicale, respeotive in"seairnele prdfesorald gi
olericale.
d) S. Liturgie se lncepe cu ,.lmpilfate ceresc( cAntat.
e) DupI finitul SAntei Liturgie to{i cei cari nu
au loc in Sinod, vor aved'de,a ieql din''Biserlc$l iartr
menibrii Sinodului vor cuprinde locurile sale lAng{'masa
agezattr in Presbiteriu, pe car6 va fi Crucilixlrli S. Enan;
gelie qi 2 luminare. Agezf,ndu-se tolio Mitropolitul din .bca-
unul presidial va {ined cuvintarea deschiddrii Sinodtrlui.
,1
,i
n) Dum Episoopi Ecolesiam cathedralem subintra-
l, chorus intonabit: ,,Ecce sacerdos rnagnus,tt dein
I
num ,rRex goelorumtt.
o) Intrantes oocup.ant loca in Presbyterio, et quidem
rici in stallis canonicalibug caeteri vero in scamnis
'i
ibus et clericalibus.
p) Qui celebrare intendunt intrabunt ad altare, ex-
I Fpiscopis.
q) Metropolita. et Episcopi sibi tempus ad praepara-
sument pnte ianuam regiam, post'praeparationem
ita et Bpiscopi in Presbyterio induentur ornatibus
ibus.
r) Post hoc incipiet S. Liturgia, ad flnem cuius can-
tur ,,Doxologia maior'
s) Terminata Liturgia Episcopi revertentur ad aulam
m modo et ordine, quo ad ecclesiam cathe-
m f.uerat processum.
$3.
a) Feria quarta 6/'19 Septembris 1900 die pro prima
publica praescripta celebrabitur cultus divinus in
Cathbclrali hora 8 matutina, pontificante uno ex
et assistentibus membriS synodalibus.
b)'Episcopi, quando non celebrant, oocupabunt unus
um pontiffcalem, alter vero subsellium ad sinistram
Ic,onostasion.
o)'Membra synodi, qui non celebrant, occupabunt looa
in\taltis canonicalibus, item in scarnnis professoralibus et
d) S Liturgia incipiet hymno ,,Rex coelestis oonso-
latoh"
e) iTerminata S.Liturgia omnes, qui in Synodo non
habbnt,looum, Ecclesia egredi debebunt; membra autem
Sy/oal oocupabunt loca ad mensam in Presbyterio p'rae-
par\,tam in qua erunt Crucifixum et S. Evangelium'cum
duolus luminaribus. Cunotis iam sua loca occupantibus,
Me$opolita e sede praesidiali sermonem Synodi inaugu-
rateJn-naretir
 -24-
f)'Finindu-se cuvintarea, Promotorii vor cere a
publicd decretul deschiderii Sinodului'provincial, la
Mitropolitul va demAndd a se cetf acel decret de
Secretariul primariu. Terminatl fiind cetirea,
primariu va intrebd pe Plrin{ii Sinodului ,,de VE pl
decretul cetit despre deschiderea Sinodului provincial
la care rdspunz0ndu-se ,,placer'( acela va report{
aceasta Metropolitului, carele va enun{id: ,Decretul
deschidere a pl[cut tuturor Ptrrinlilor Sinodului, deci da
Noi declardm Sinodul provincial de deschis gi cu
a-qi lud inceputul sdu."
g) Tot asa se vor ceti gi celelalte decrete, si an
cr) Decretul despre depunerea mtrr'turisirii credinlii, d
a cdrui cetire to{i membrii Sinodului provineial vor d
rntrrturisirea credin{ii dupd formula,,,Urbaniand( edatd
Tipografia Sacrei Congregaliuni de Propaganda la
1881 gi prescrisd pentru Orientali, cetiti de secre
prim gi cu voce rostitl de cltrtr to{i membrii si
Apoi urmeaz6. aetirea celoralalte decrete anume: p)
cretul despre modul traiului pe timpul Sinodului: ;)
cretul de a nu prejudecd n{nenui sub Sinod gi ))
de a nu discede delr Sinod.
h) Plonotori3 vor cere s[ se constitue oomisiu
sinodale. Aceste constituindu-se, Metropolitul le va
pune proiectele de decrete, cari vin sub penraotare
Sinod.
Presidenlii comisiunilor lndat{ ce vor pre€iltf rapoafe
despre proiectele ce li s'au transpus, vor notifica acea/ta
.Seeretariului primariu, ca s[ se poatd convoca congr{a-
{iunea proximtr.
Promotorii sinodului vor cere a se dispune, ca s{ se
{e3gg{.._pfq.Jgcpl regulat despre toatc cele intAmplate\
-disprlpe
seiiiinTie qi in iongregagiunile-slnodale. Ce va gi
Metropolitul demAndAnd Notarilor sinodali, ca sd dedricl
protocol regulat despre toatc.
. -25-
CI l'inito sermone inaugurali Promotores
instabunt,
ut decretum inchoandae Synodi provincialis publicetur'
Metropolita igitur mandabit, ut illud decretum lggatur per
primum secretarium. Terminata lectione primus secretarius
inferrogabit Synodi Patres: ,,Utrum vobis decretum de
inchoanda Synodo provinciali lectum plaoeatl(? Aocepto
responso ,,placettt, super hoc referet ad Metropolitam, qui
e[unciabit: ,,Decretum de inchoanda Synodo plaouit
omnibus Patribus, itaque nos Synodum provincialem de-
claramus inchoatam eamque suum sumere initiumtt.
g) Pari modo legentur caetera quoque decreta, et
quidern: r,) Decretum de fidei professione elicienda; post
cuius lectionem omnia Synodi membra emittent profes-
sionem fidei iuxta formulam ,,Ilrbanianam" typis S. Con-
gregationis de Propaganda anno 1881 editap et pro
Orientalibus praescriptam, quae formula legeturl a primo
seoretario et a singulis Synodi membris alta voce reci-
tabitur. Dein sequitur lectio reliquorum decretorun, nempe
/l) rdecreti de modo vivendi durante Synodo, .7) decreti
dernon praeiudicando. sub Synodo, e1 )) decreti de non
diqcedendo a. Synodo. ,. r, .'
' h) ,Fromotores petent ut commissiones synodales
coostituantur.' Hisoe constitutis Metropolita remittet sche-
rnata decretorurL euae: in Synddo pertractanda erunt.
Praesides commissionum, postquam propositio super
schemata tradita parata fuerit, statim notificabunt hoc
primario Secretario, ut proxima congregatio convocari
possit.
" Promotoreg Synodi disponent, ut protocollum exaotum
I
concinnetur de onnibus in sessionibus atque in congrega-
tionibus Synodi peracds) Hoc ipsum Metropolita notariis
in
synodalibus iniunget;' ut super omnibus protocollum de-
ducant ordinatum.
r
 i - 26-
$4.
Duplce d'ecretele Sinodului vor fl discutate, stabilite
gi acceptate despre cA{i-r'a tituli, se va prefige ziua pentru
sesiunea a II, ca si se publice cele stabilite.
Cu aceasta modalitate se va procede totdeauna ptrnd
la capetut Sinodului, {in6ndu-se sesiunile publice cu tno-
dalitatea indigitatl in $ 3 dupl finirea cultului divin iir
Biserica catedrali, care-l va celebra totdeauna cAte un
Episcop pe rAnd.
ln sesiunile publice Metropolitul, la rugarea promo'
torilor, va demAndd secretariului primariu al Sinodului, oa
sI ceteasc[ decretele stabilite, duptr a c{ror cetire Sec4e.
tarii Sinodali vor intrebd pe' Plrinlii Sinodului ,de.le
plac decretele cetite?( 'gi pldc€ndu-le, despre aceea vbr
referi Metropolitului, carele va enun{id: ,,mu\trmitl lui
f)umnezeuu'(Har Domnului).
$5. ..
Sesiunea ultimi iartr se va fined' cu solemnitatea
primei sesiuni, anumit cultul divin se va celebr{ de
cltrtr Metropolitul cd modalitatea observat{ Ia descti-
der€a Sinodului. P{rin{ii Sinodului isi vor cuprlnde to$
loctirile 1or, gi se vor publicd'deoretele'ultine cu mo'
dalitdtea ar{trit['?n $ 4, ceea, ce intAmplf;ndu*se,,Pronor
torii,vor qere) oa, nefiind alte obiecter .st se punl cap€t
Sing$ului La aceasttr oerere Metropolitul va dcmflnd4:a
se cetf .decretul inchierei -sinodului, dupt cefirea oiruia
secretariul Sinodului va intrebd pe Plrinlii Sinodului:
,daei le place decretul cetit!( Ei despre rgsultat rap,or-
tAnd Mgtropolitului, acesta va enun{i{: rP{rinfilgg Sinodului
le-a pldcu!,ca si termindm Sinodul provinclal deci darl
Noi cu aceqsta punem capEt Sinodulqi provincial, gr-! de-
olartrm de lncheiat
Dup{ aceste se vor subscrie decretcle Sinodului qi se
va {ined cuvintarea de incheiere. Apoi se va fntond
,,Mtrrire intru cei de sus lui Durnnezeut', qi ,,Fie numele
-?7 -
$. 4.
Postquam decreta synodalia super aliquot titulis dis-
obssa, stabilita atque aacepta fuerint, praeffgetur dies pro
l Sessione II celebrandq ut iam stabilita publicentur.
i 'Hao methodo procedetur semper usque ad flnem
Synodi; atqrre sessiones publicae servabuntur modo su-
perius in 3 $ indigitato post oultum divinum in Ecclesia
CAthedrali terminatum, quem $emper unus Patrum Epis-
c,oporum celebrabit.
Ia sessionibus publicis Metropolita ad instantiam pro-
motorum demandabit primo secretario Synodi, ut deoreta
iam constituta publice legat; post quorum lectionem Se-
cretarii Synodales interrogabunt' Synodi Patres ,Uirunt
iisilem decreta lecta placeant'( ? Quae si illis placuerint,
idipsum referent.ad Metropolitamo qui enuntiabit: ,,Deo
gratias".-
$. 5:
r Sessio ultima iterum cu$r sol€mnitate prinae sessionis
celebrabitur; nempe sultus divinqs perffoietur per Metro-
politam ordine observdto"in'Synodi inchoatione. Patres
oocupabunt sua loca, et publioabuntur decreta ultina modo
in',$ 4 indicato; qua Ppractq Promotores instabunt, ut
quatenus alia obiecta non sint pertractanda. praesenti sy-
no$o finis imponatur. Super hoc Metropolita mandabit
legi deoretum de terminan{4 synodol Po$t cuius lectionem
secretarius synodi sciscitabitur a Patribus Synodi:
. "U1rum
deoretum leotum iisdem placeatX Mox responsum referet
Metropolitae, qui exinde gnuntiabit:,,,Patribus Synodi pla-
cui! ut huic synodo provinciali finis imponatur. Nos igitur
huie Synodo Provinciali hisce tnem imponimus, eamque
clausam dectraramus(.
Post haet subscribentur decreta synodi, et sermo
habebitur pro synCICl flrl9, Tun intonabitur ,,Gloria in
exoelsis Deo( et ,Sit nomen Domini benediotum,'( sequitur
 ._ 29 _
i -?,8-
.
Domnului binecuvintata. ln fine urmeaz{ binecuvintarea denique benedictio pontificalis et dimissio, post quam exi-
ponti0cal[ cu deslegarea, dup[ care vor eqf toli din Bi- bunt ex Ecclesia otrrnes, redeuntes cum. processione ad
seric{, qi vor merge cu procesiune la reqedinfa metro- residentiam metropolitanam, unde dein Patres Synodi po-
politantr, de unde P[rin{ii Sinodului se vor puted reintoarce terunt ad propria regredi.
la ale sale. Blasii 4/17 Septembris 1900.

Blaj 17rc Septembre 1900.. Victor Mihdlyi de Apsia m. p. archiepiscopus et

metropolita Alba-Iuliensis et Fogarasiensis.
Victor Mihdlyi de Apsia m. p. arohiepiscop qi
metropolit de Alba{ulia qi F{g[rag.
B.
E. Offi.ciates Venerabitis Synodi prooincialis de Alba-
Iulia et Fogaras fro die 5118 Seltembris 1900
Oflcialii Veneratului Sinod Prooincial de Alba-Iulia conoocctae.
Si Fltgttras conoocat pe 5l1S Septenorie I9M.
I ludices etcusationum et querelarum.
I |usit escusaliunilor Si ai cttinfelor;
1. Ioanneb M. Moldovanu, praeposit. cap.
1. Ioan M. Moldovanq prepos. cap. . 2. Ioannes Georgiu, deput. capit.
t Ioan Georgiu, deput. capit. 3. Ioannes Buteanu, director gymnas.
3, Ioan Buteanu, direct. gimn.
fi. Premotores.
ff, Promotorii: "

l, ioan Papiu, preposit capit.

1. Ioannes Papiu, praepositus capitul.
2. Simeon Popu Mateiu, canonic mbtrop.
2. Simeon Popu Mateiu, canonicus metrop.

ilI. Secretarii.
III. Secretarii: l
1. D. Basilius Hossu, deput. cap.
1. Dr. Vasiliu Hossu, deput capig. '. 2. Moyses Nyes, canonicus.
2, Moise Nyes, canonic. ^
II/. Notarii.
If/: Notarii:
l. Ioannes Borosiu, dep. cap.
1. Io,an Borosiu, dep. oap. : 2. D. Felicianus Bran, arohidiaoonus.
2. Dr. Felician Bran. archidiacon. 3. Nicolaus Nestor, vioarius for. episcopalis.
3. Nioolau Nestor, vicariu foraneu episcopesc.
, f. Magister Caeremonictrum.
f. Magistrul Ceremonielor:
l. D. Isidorus Marcu, secretarius metrop.
1. Dr. Isidor Marcu, secretariu metrop.
:;.1''|kT-
- 30 -..
fI. Teologii:
'1. Dr. Augustin Lauran, prel.' dom. dep. cap.
2. Iosif'Hossu, canonic metrop.
3. Beniamin Densusianu, canonic.
4. Vasiliu Ratiu, reotor seminarial.
5. Iacob Macaveiu, vicariu foraneu arhiepiscopesc.
. ,- 6. Alimpiu Barbulovicil4 vioariu foraneu episcopesc.
7. .Georgiu Teleseg protopop:.
8. Iuliu Ra{iu, protopop.
fII. Canonigtii:
1. Dr. Ioan Ratiu, oanonic metrop.
2,. Dr. Augustin Bunea. banonic metrop.
3. Titu Budu, vicariu foraneu episcopesc.
4. Nicolau Solomonu, protopop.
5. Vasiliu secletariu episcopesc. . 5. Basilius Pordea, secret. episcopalis.
.Pordea,
c.
Comisiunile Venerabilului Sinod Proztincial de Alba-
Iulla Si Fdgdras convocat 8e aiua de 5118 Se/-
temvrie 19W.
I I
Pregedinte.' Illustrissimul gi Revercndissimul D. Mihail
Pavel, episcopul de Oradea-mare.
Pregedi.nte substitut: Revmul Domn Ioan M. Moldovanu,
preposit capitulariu.
Membrii: Revmul D. Dr. Augustin Bunea, ca4onio metrop.
Revmul D,. \toise Nyeq, canonic.
Reym.lrl D. Ioan Borosiu, canonio. . ,
Revmul D. Vasiliu Ra{iu, rector serlinarial.
Revmul..D. Nicolau Nestor, vicariu foraneu episcop.
P. On. D. Georgiu Telescu, protopop.
M. Oh. D; VaSlliu Pordea, secretariu episcopesc.
.
-31 -
YI.
Theologi:
1. D. Augustinus Lauran, prael. dom. dep' cap'
2. Iosephus Hossu, canonicus metrop.
3. Beniaminus Densusianu, canonicus.
4. Basilius Ratiu, rector seminaril
5. : Iacobus Macaveiu, vicarius for.'archiepiscopalis.
. 6. Alympius Barbuloviciu, vicarius for. episgopalis.
T, Georgius Telescu, archidiaconus.
8. Iulius Ra{iu' archidiaconus.
fil. Canonistae.
1. D. Ioannes Ratiu,'canonicus metrop.
2, D. Augustinus Bunea, canonicus metrop.
3. Titus Budu, vicarius for. episcopalis.
4: Nicolaus Solomonu, archidiaconus.
.c.
Commi.ssiones Venerabilis Synodi Proainciatis AIba-
Iuliens,is et Fogarasiensis in diem 5118 Se/tembris
anni 19M convocatae.
Praeses: Illustrissimus ac Revereridissimus D. Michael
Pavel, episcoPus Magno-Varad.
Praeses substitutus.' Revmus D. Ioannes M. Moldovanu,
praepositus cap.
Membra: Revmus D. D. Augustinus Bunea, canonicus
metrop.
Revmus D MoYses NYes, canonicus.
Revmus D. Ioannes Borosiu, canonicus.
Rgxmus D. Basilius Ratiu, rector seminar'
. Revous D. Nicolaus Nestor, vioarius for. episoopalis'
A. R. D. Georgius Telescu, arctidiaconus.
A- R. D. . Basilius Pordea, secretarius episcopalis'
 _ec
u.
PreSedinte.'Illustrissimul gi Revmul D. Dr. Ioan Szab6,
episcopul Gherlei.
Pregedinte substihtt: Illmul D. Dr. Augustin Lauran,
prelat dom. canoriic.
Membrii: Revmul D. Simion Popu Mateiu, canonic mbtrop.
Revmul D. Ioan Georgiu, canonic.
Revmul D. Dr. Vasilid Hossu, canonic netrop.
Revmul D. Alimpiu Barbuloviciu, vicariu for. efisc.
Revmul D. Iacob Macaveiu, vicariu for. archiepisc.
P. On. D. Dr. Felician Bran, archidiacon.
M. On. D. Dr. Isidor Marcu, secretariu metrop.
M. on. D. Iuliu Ratiu,
;;;.t"r.r.
Pregedinte.' Ilustritatea Sa D. I)r. Demetriu Radu, epis-
copul Lugojului.
Pregedinte substi.tut: Revmul D. Ioan Papiu, preposit
capitular.
Membrii: Revmul D. Dr. Ioan Ratiu, canonic metrop.
Revmul D. Iosif Hossu, canonic metrop.
' Revmul D. Beniamin Densusianu, oanonio.
Revmul D. Titu Budu, vicariu foraneu episcopesc.
Revmul D. Nicolau Solomonu, protopop.
Revmul D. Ioan Buteanu, director gimnazial.
Cuvioqia Sa P. Dtrmian Elie Domsia, ieromonach.
D.
Cuvtntarea rostitd de lllustrissimul Si Reverendissimul
Domn Vi.ctor Mi.hdlyi de Alsia arhiefiiscop Si
metrololit de Alba-fulia Si FdgdraS, Ia tnauga-
rdrea Sinodului. Pro:vincial, tn siua de 196 Sel-
temvrie 1900.
,Cela-ce ascultd pe voi, pe mine asculttr(.'( S. LuEh X. 16.
. Strrbltoare inll{trtoare de inime am celebrat eri ln
ziua aniversartr a douE sute de ani, de cdnd plrintii nostri
conduqi de ptrstoriul bun Atanisiu archiepiscopul de Alba-
*39
il.
Praeses: Illmus ac Revmus D. D. Ioannes Szab6, episco-
pus Armenopolit.
Praeses substitutus.' Illmus D. Augustinus Lauran, prael.
dom. canonicus.
Mernbra: Revmus D. Simeon Popu Mateiu, canonicus
metrop.
Revmus IJ. Ioennes Georgiu, canonicus.
Revmus D. D. Basilius Hossu, canonicus metr.
Revrnus D. Alympius Barbuloviciu vicarius for. epis.
Revmus D. Iacobus.Nlacaveiu, vicarius for. archiep.
A. R. D. D. Felicianus Bran, archidiaconus.
A. R. D. D. Isidorus Marcu, secretarius metr.
A. 'R. D. Iulius Ratiu, archidiaconus.
ilr.
Praeses: Illmus Dominus D. Demetrius Radu, episcopus
Lugosiensis.
Praeses substitutus.' Revmus D. Ioannes Papiu, praepo-
positus cap.
Membra: Revmus D. D. Ioannes Ratiu, canonicus metr.
Revmus D. Iosephus Hossu, canonicus metr.
Rgvmus D. Beniaminus Densusianu, canonicus.
Revmus D. Titus Budu, vicarius for. episcopalis.
Revmus D. Nicolaus Solomonu, archidiaconus.
Revmus D. Ioannes Buteanu, director gymn.
Venerabilis P. Damianus E. Domsia, hieromonachus.
D.
Sprmo ab ilIno ac Reamo .Dno lictore Mthdlyi de
Apsia archiepiscopo et metro/olita Alba-Iuliensi.
.
et Fogarasiensi dum Synodum Prouinci'alem inau-
gitraret habitus,'die 1916 Septembris 1900
.,Qui vos audit" me audit( S. Lucae X, 16.
Festum animos nostros extollentem coluimus heri,
diem nempe anniversariam bis saecularem eventus illius
faustissimi, quum patres nostri bono illo pastore Athanasio
 -34-
Iulia,la indemnul Spiritului SAnt, in formd solemntr s'au
unit cu S. Soaun apostolic al Romei, mdrturisindu-se de
membri ai S. Biserioe Catolice.
,Patriu archierei ai provinciei ecclesiastice, asista{i de
' Veneratul Cler chitrmat la Sinod, la altariul acestei s. bi-
serice metropolitane adusertrm sacrificiu binepltrcut P6rjn-
telui indurdrilor, gi i-am mul{dmit pentru ptrrtinirea spe-
ciald, c[ a ocrotit biserica noastre infie furtune grele in
restimp de douE'veacuri acum trecute.
in semnul uniunei sacre fuserim fericili a venerd la
aceasta.a noastr{ .solemnitate pe PreasAnlia Sa Contele
Carol Gustav Majldth de Szdkhely Episcopul Transilvan
gi pe reprezentanlii Veneratului Capitul al bisericei catedrale
a S. Archangel Mihail din Alba Transilvaniei.
Preo{i gi credinciogi, pdni gi din cele mai deptrrtate
linuturi ale provinciei biseridegti, cu credin!tr qi cu pietate
filiall igi plecari genunchiele str primiasctr binecuvintarea
apostolicd trimisd de cltrtr Sdn{ia Sa Preafericitul P{rinte
Papa Leon al XIIIlea prin litterele sale cu datul 8 August
1900 indreptate ctrtrl archiepiscopul de Alba:Iulia qi
FtrgIraq.
lntre astfeliu de auspicie, Venerat Sinod Provincial!
intrtrm in veacul al treilea al esistin{ei bisbricei nQastre
particulare-.f-o-mflgggli, unite cu S. Biseric[ catolictr a Romei,
---_- De.abia La 54 ani, dupl ce incepuse biserica noastrl
a esistd c1-g$!e, se puturtr deschidd. qcoalele noastre cele
dintAiu sistematice in Blaj; cu toate acestea biserica noastrtr
intre cele mai grele sguduituri in jumltatea primtr a vea-
cului esistin{ei eio gubernat{ de antecessorii de-'pie rnemorie
ou tlria mogtenittr dela strdbuni, ,a fost in stage 4 sus{ined
proba de foc, qi a pune la cale cele.necesarg' ca mogte-
nirea primitl s{ treacl negtirbiti la urmaqii lor gi pdntr
la noi.
Chiirr dela inceput cu datul 26 Octomvrie 1700 avei
metropolitul Atanasiu de a se tdngui'Cardinalului Kollonish:
,,Ar fi lung,a ingird aclversitlfile'qi molestieler cu cari
ntrvtrlirl asupra biser'icii noastre de cAnd ne-am deohiarat
. -36-
archiepiscopo,A.lba-Iuliensi duce, Spiritus Sancti nutu,
unionem cum S. Sede Apostolica Romana publice inierunt,
Sanctae Ecclesiae Catholicae membra sese profitentes.
Ecclesiasticae provincile antistites, quibus Venera'
bilis Clerus ad Synodum vooatus adstiterat, misericordiarum
Patri sacrificium acceptabile obtulimus, simulque gratias
.ob ,peculiare egimus patrociniumr euo ecclesiam hanc
nostram, per graves vicissitudines, duorum haud pridem
peractorum saeculorum cursu, incolurpem servaverit.
In sacrae unionis argumentum singularis nobis in
hocce festo celebrando sors obtigerat, Illustrissimum ac
Revmum Carolum Gustavum ex oomitibus Majldth de
SzCkhely Episcopum Transsylvaniensem ac viros a Vene-
rabili eeclesiae cathedralis Beati Michaelis Archangeli de
Alba Transsylvaniae Capitulo deputatos praesentes habere.
Sacerdotes ac fideles, vel a remotissimis provinciae
ecclesiasticae oris huc advenientes, fide repleti ac filiorum
pietate ardentes flectebant genua) ut apostolicae participes
reddantur benedictionis, quam beatissimus pater Leo
Papa XIII per litteras diei 8 Augusti 190O ad archiepi-
scopum Alba-Iuliensem datas mittebat.
Eiusmodi auspiciis, Veneranda Synodus Provincialis,
tertium adorimur peculiaris nostrae ecclesiae romenae
cum Sancta Romaha Ecclesia Catholica unitae saeculum.
. . Primi nostri ludi perpgtuis praeceptis ordinati heic
.Blasii quinquagesimo quarto demum annb, postea quam
ecclesia nostra qua unita initia sumpserat, aperiri poterant:
eadem ecclesia nihilominus primo inde ab incunabulis di-
midio saeculo, vehementissime licet exagitata, antecesso-
ribus piae memoriae virtute avita moderatoribus, hostium
impetus sustinere valebat, ac opportuna providere, ut had-
reditas consequuta integra successoribus nobisque obveniat.
Metropolita Athanasius inde ab initio per litteras ad
Cardinalem Kollonieh die 26 Octobris 1700 datas haec
conqueri cogebatur:,,Longum foret enarrare adversitates
ac molestias quibus ecclesia nostra impetita est ab eo
3*
 d -36--
.
de uni{i cu S. Bisericd romano-catolicd. Unii dintre preoti
furl alunga{i din parochie, allii umblarl b{tu!i, al$i arunoali
in temni{[, altora li-se luase oile, gi oe e mai mult, bise"
ricile gi campanilele furl resturnate gi din temelie deri-
mate, ceea ce inainte de Uniune nici cAnd nu se intim-
plase.(i (Nilles, Symbolae L' ll pag. 22O).
Mai tragicl erl inse soartea bisericei noastre mai
tfirziu, pe cum se vede din gravaminele presentate de otrtrd
deputalii sinodali preainaltului tron in an. 1748 (vezi ,,Epis-
copul Ioan Inocenliu Klein (1728-1751) de Dr. Augustin
Bunea" p. 215).
Cu toate aoestea biserica noastrl de atuncia avel
putere considerabil[ de a resiste, dovadd ne este statul
ei de astlzi, care l-am moqtenit noi cegti de acum.
$i dacl otruttrm causele cari ne-ar puteri explic6, c6
in ce chip Biserica romAneascd, intre atitea Ei aqa de mari
greutlfi, a oblinut succese fericite: ni-se pare ctr pe ldng4
maiestatea cultului, qi in{elepciunea comprobattr a!y'A-
"
sacre ale noastre, le-am afl6 in distinclillgga
mintdl6i.de
pro1llt6d renumitul Episcop Bossuet in prima epistoll
pasiorale .despre promisiunile ficute de Hristos bise-
iicei, anum" ittt.. credin{l gi intre in{elegerea credintei:
,,De oarece cu to;i6'cl cfedinla c6rBa'"'3e tazeml
pe
ievelaliunea divin{ a fost deapururea una gi aceeagi
in Biserictr, nici nu se poate in aceea introduce ceva nou;
totugi inlelegerea credin{ei,. prin carea se esplicl raliu-
nile gi temeiurile credin{ei gi carea o detorim inv[{[to-
rilor sacri, celor ce prin ceroettrri amtrnunlite gi -esacte
ni-au deschis in{elegerea dogmelor, aceasti in{elegere,
precum nu este necesarl spre a crede duptr cum. se cade,
aga fdrl sclderea credinlei poate fi acugi mai Pi"l' 1"u!i
mai mare ln bisericfl. De oarece inv[ldtorii gi tf,lcuitorii
sintelor scripturi, plnd nu se litise heresuri, se indes-
tuliau cu credin{a unor dogme, propus[ de cdtr[ bisericd
pentru auctoritatea revelaliunei divine, iartr esplioaliunea
mai acuratl o trecurd cu vederea." (Petri Ballerini de vi
ac ratione primatus Rom. Pontificum cap XII)'
-37 -
tempore, q.uo S. Rbmano-Catholicae Ecclesiae nos unitos
deelaravimus. Alii saoerdotum ex parochia pulsi, alii
verberibus affecti, alii incarcerati, aliis pecora adempta,
et quod longe maximurn
- templa et campanilia disiecta
et funditus eversa, quod nunquam ante Unionem factam(
(N. Nilles S. I. Symbolae L. Il, pag. 22O).
Verum Ecclesia nostra postea atrociora perpessa est,
prout ex gravaminibus liquet, quae a synodo deputati anno
1748 Augusti throno exhibuerunt (vide opus ,,Episcopul
loan Inocentiu Klein (1728-1751) de D. Augustin Bunea,'a
pag. 275).
Quanam in eiusmodi rerum adiunotis Ecclesia illius
aevi pollebat resistendi vi, docet modernus eiusdem status,
nobis haereditate relictus.
Quod si quaeramus quomodo romena Ecclesia in
tot tantisque difficultatibus felicem sortita sit exitum:
praeter cultus divini maiestatem ac sacras nostras pro-
batae sapientiae plenas constitutiones, rationem eiusmodi,
prouti autumo, in distinctione invenire licet, a ,clarissimo
episcopo Bossuet in prima. pastorali epistola cle promissis
Christi suae Ecclesiae factis proposita, inter fidem nempe
et. intellectum fidei: ,,Licet enim fides, quae divinae reye-
l4tioni innititur, una semper in ecclesia fuerit, nec quid-
piam in eam novi induci possit; intellectus tgmen fidei,
quo scilicet fidei rationes et fundamenta explicantur, quique
saoris Doctoribus debetur, cum per examen subtile et
accuratum dogmatum intelligentiam aperuerunt, sicut ad
recte credendum necessarium non est, ita fide intacta
nunc minor) nunc maior in Ecclesia esse potest. Doctores
enim et expositores sacri quandoque nullis obstrepentibus
haeresibus contenti quorumdam dogmatum fide ob divinae
revelationis auctoritatem ab Ecclesia propositam, acoura-
tiorem explicationem praeterierunt (vide Petri Ballerini
S. I. de vi ac ratione primatus Romanor. Pontificum, ca-
pite XII).

i -38-
.
Dartr cu ce putere de rezistinle iritre biserica noastrtr
in veacul al treilea al esistin{ei ei! Avem doartr credin{tr vie,
operantd, si nesguduit[ de doctrine contrare de tot felul!
P[strlm oare noi sAnlenia gi maiestatea cultului sacru
in rnod, cAt se poatd ave6, ca in trecutr putere atractivl
gi preste inime poate rdcite de viforul indoielelor! Strin-
gemu-ne girurile cu disciplina ecclesiasticl cu scumptrtate
plzitl in Cler qi in popor? Putemu-ne increde, ci precum
in trecut, aqa gi de aici in colo, va puted rlmAned poporul
neatins de doctrine pernicioase, nesltrbit in respect c[trtr
auctoritatea sacrtr, zelos intru implinirea datorinlelor sale
creqtineqti ?
SchimbAndu-se ntrravurile oamenilor, este foarte de
temut, cd comunele noastre bisericegti vor suferi perderi
in credinll si in religiunea strtrbunI, dactr din sftrtuirilc
noastre sttrruitoare nu vom inttrrl pre credincioqii nostri
cu aoele mijloace, cari s0nt potrivite pentru a puted re-
siste ntrravurilor stricate ale veacului.
Der aceea salutdndu-ve PreasAnfililor Domni Episcopi
qi Venera{ilor F'ra{i, cari a{i ostenit in coace in urma con-
vocatoarelor noastre din L3126 Iuniu 190O Nr' 3827' cu
reverinlI Ve rogu, str binevoili a prestd tot concursul
vostru, ca s[ putem cleliberd si agezd cele ce se vor gtrsi
a ff oportune gi necessare dupl indigen{ele cele de acum'
gi cergind cu deadinsul lumina darului Spiritului SAnt sl
ne apuctrm de lucrul.carele Ne sttr inainte.
Iard S. Archangel Mihail patronul S. Biserice catolice,
prin intercesiunea sa cea puternicl, str ne dobAndiascd
darul, oa diecesele noastre s[ se pdstreze ln credinta ne-
nevilttrmatl, qi str fie aptrrate de orice ntrvall a ingell-
ciunei diavolului.
Darul Domnului Nostru Isus Hristos qi iubirea lui
Dumnezeu Tattrl, qi implrtlEirca Spiritului SAnt sI fie cu
Noi cu to1i. Amin.
_39__
Ast quanam resistendi vi praedita ingreditur Ecclesia
nostra tertium ab eius ortu saeculum! Est-ne nobis fides
viva, operis laude praestans, ac omnigenae adversae doc-
trinae impetu haud concussa? Cultus sacer apud nos prqe-
sefeft-ne pietatem ac tantam maiestatem, ut quemadmodum
in praeterito vi polleat animos quoque a dubitationum
tempestate frigescentes attrahendi? Disciplina ecclesiastica
in olero ac populo sancte servata stringimur-ne invicem?
Poterit-ne inesse nobis fiducia fore ut quemadmodum in
praeterito, ita deinceps quoque populus noster a doctrinis
perniciem afferentibus immunis. reverentia erga sacram
auctoritatem haud minutus, in christianis officiis adim-
plendis zelo praestans manere queat ?
Hominum moribus mutatis valde timendum, eccle-
siasticas nostras communitates dEtrimentum passuras in
flde ac avita religione, nisi impense a nobis consilio inito,
nostros fideles iis remecliis muniamus, quae apta sunt ad
resistendum pravis saeculi moribus.
Eapropter Vobis Reverendissimis Episcopis et Vene-
rabilibus Fratribus, qui cbnvocatorias nostras litteras diei
26113 Iunii 19OO N. 3827 sequuti huc properastis, salutem
dicens, omni cum reverentia vos oro, Nobis adiutorio esse
dignemini, ut ea deliberare ac constituere valeamus, quae
pio huius iemporis indigentiis opportuna ac necessaria
videbuntur, ac lumen gratiae Spiritus Sancti implorantes,
operi, quod nobis instat, manus adrnoveamus.
Beatus Michael Archangelus, Sanctae Eoclesiae. Ca-
tholicae Protector, potentissima sua intercessione nobis
impetret, ut dioeceses nostrae in fidei incolumitate con-
serventur ac ab omni diabolicae fraudis incursione prae-
scrventur.
Gratia Domini Nostri Iesu Christi, et charitas Dei
Fatris, et communicatio Spiritus Sancti sit cum omnibus
nobis. Amen.
 -40-
E.
f)ecretul despre deschiderea Sinodului provincial.
ln numele PreasAntei qi neclesplrlitei Trcimi, al Tatdlui,
qi al Fiului gi al Spiritului SAnt.
Noi
Victor Mihrtlyi de Apsia Archiepiscop qi Metropolit de
Alba-lulia si Figdras ctc.
Spre lauda si gloria PreasAntei Treimi a unui Dum-
nezev in fiin![ gi trinu in persoane, Tat{I, gi Fiul qi Spi-
ritul SAnt, in onoarea nemaculatei Doamnei noastre N{s-
ctrtoarei de Dumnezeu qi purururea Vergurei Maria, a
SAntului gi dreptului Iosif logodnicul, a onoratului, m{ri-
tului Profet inainte mergdtoriului qi Boteztrtoriului loan,
a sdnlilor mtrrililor, gi a tot ltrudafilor gi mai marilor
Aoostolilor Petru qi Paul, si a tuturor SAn(ilor lui Dum-
- intru decoarea qi emolumentul
nezeu) sAntei Maice Bi-
serice catolice, gi intru prosperitatea SAntei Uniri gi a
comuniunei cu SAntul Scaun Apostolic.
Conform voin{ei qi dorin{ei Prealuminafilor Plrinti
Episcopi comprovinciali ai Provinciei noastre bisericeqti
greco-catolice romAne de Alba-Iulia gi F'Iglraq statorim
si decrettrm, ca Sinodul provincial III-lea al acestei Pro-
vincie bisericesti, pc care cu auctoritatea noastrd metro-
politand l-am fost convocat cu datul de 13126 luniu 1900
Nr. 3827, str-qi iae indeputul in ziua de azi, adec[ Miercuri
a cincisprezecea strptdmdn[ dupn S. Rusalii in 6i19 Sep-
temvrie 1900, pomenirea minunei ce s'a fdcut in Colase
de S. Arhangel Mihail, pe cum pe acela-l gi dechierdm
de deschis si inceput in dceasttr zi.
Atotputintele Dumnezeu Tattrl sd se indure a ne im-
pdrtdqi noue inlelepciunea asistrice Scaunului SEu; Dum-
F'iul se fie in mijlocul nostru gi s[ conductr lucrdrile
^eze\
noastre, Dumnezeu Spiritul Sdnt s[ ne lumineze cu lumina
darului sdu celui sAnt. Amin!
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscop qi metropolit
de Alba-Iulia si Fdgtrras.
-141 -
E.
Decretum de inchoanda synodo Provinciali.
In nomine Sanctissimae ac Individuae Trinitatis, Patris et
Filii et Spiritus Sancti.
Nos &
Victor Mihdlyi de Apsia, archiepiscopus et metropolita
Alba-Iuliensis et Fogarasiensis, etc'
Ad laudem et gloriam Sanctissimae Trinitatis, unius
Dei in essentia et trini in personis, Patris et Filii et Spi-
ritus Sancti; in honorem Immaculatae Dominae Nostrae
Deiparae Virginis Mariae; Sancti ac Iusti Iosephi Sponsi;
Sancti et gloriosi Profetae et Praecursoris Iohnnis Baptistael
Sanctorum et gloriosorum atque eximia laude praedican-
dorum principum Apostolorum Petri et Pauli et Omnium
- in decus et incrementum Sanctae
Sanctorum Dei; Matris
Ecclesiae catholicac, et in prosperitatem Sacrae Unionis
et communionis cum Sancta Apostolica Sede.
Voluntati ac desiderio lllustrissimorum Patrum Epi-
scoporum comprovincialium provinciae nostrae .ecclesias-
ticae greco-catholicae romenae Alba-Iuliensis et Fogara-
siensis obtemperantes, statuimus et decernimus, ut
provincialis huius ecclesiasticae Provinciae Synodus III,
quam auctoritate nostra metropolitana litteris diei 13/26
Iunii 190O Nro. 3827 oonvocavimus, hodierna die, scilioet
feria IV. hebdomadae deoimae quintae post Pentecostem,
6/19 Septembris 1900, festo commemorationis miraculi
facti a Sancto Archangelo Michaele in civitate Colasse,
sumat initium, prouti eandem hisce apertam et inchoatam
esse declaramus.
Omnipotens Deus Pater dignetur participes nos effi-
cere sapientiae Throno Eius assistentis; Deus Filius in
medio sit nostri et opera dirigat; Deus Spiritus Sanctus
illuminet nos lumine gratiae Suae Sanctae. Amen.
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscopus et
metropolita Alba-Iuliensis et Fogarasiensis,
 _.42_
F.
. Decretul despre mdrturisirea credi.nlei.
ln numele PreasAntei gi nedesptrrlitei Treimi, al Tatllui qi
Noi
Victor Mihdlyi de Apsia Archiepiscop gi Metropolit de
Alba-Iulia si Ftrglrag etc.
Marele Apostol al ginlilor ne inva{d, ctr ,,cu inima
se orede spre dreptate, qi cu gura se' mtrrturisegte spre
mAntuire( (Rom. X, 1O), iartr Domnul nostru Isus Christos
ne zice:. ,,Tot cel ce mE va mdrturisi pe mine inaint€a
oamenilor gi bu ll voiu mirturisi pe el inaintea Plrintelui,
carele este in ceriuri(( (Mat. X, 32). Este deci un lucru
salutar a mflrturisi credin]a gi se impune unui fiecdrui
creEtin obliga{iunea stricttr de a dd dovezi despre iirtre-
gitatea si puritatea credinlei sale, ori de cdte ori se re-
cere aceasta.
Cuvenincios este aqa dard, ca gi in aceste momente
mlremne.Prealuminalii Plrin{i Episcopi qi cei alal{i membri
ai Sinodului acestuia lnctr sd factr inceputul lucrtrrilor sa,le
ou mtrrturisirel oredin{ei catolice, ce o cred qi o profe-
seazil zicilnd:
Eu
cred cu credintl tare si mtrrturisesc toate gi una c6.te
una din cele ce se cuprind ln Simbolul Credinfei, de
carele se folosegte SAnta Bisericl a Romei, gi anume:
Cred intrunul Dumnezeu, Tattrl a tot {inltoriul, fictr-
toriul ceriului gi al ptrmintului, vdzutelor tuturor gi ne=
vdzutelor. $i intrunul Domn Isus Hristos Fiul lui Dum-
nezeu unul ntrscut, carele din Tatdl s'a nlscut mai inainte
de to{i vecii, Dumnezeu din Dumnezeu, Iumintr din lumintr,
Dumnezeu adevtrrat din Dumnezeu adevtrrat, ntrscut, iar
nu fdcut, cel de o fiin{d cu Tatil, prin carele toate s'au
fAcutl Carele pentru noi oamenii gi pentru a noastr[ mdn-
tuire s'a scoborit. din ceriuri, gi s'a. intrupat dela Spiritul
--43-
r.
Decretum de Professione fi.dei.
ln Nomine Sanctissimae et Individuae Trinitatis, Patris et
!-ilii et Spiritus Sancti.
Nos
Victor Mihdlyi de Apsia archiepiscopus et metropolita
Alba-Iuliensis et Fogarasiensis etc.
Magnus gentium Apostolus nos edocet, quod ,,corde
creditur ad iustitiam, ore autem confesio fit ad salutem"
(Rom. X. 1O); Dominus Noster Iesus Christus vero dicit:
,Omnis qui confitebitur me coram hominibus, confitebor
et ego eum coram Patre meo, qui in coelis est( (S. Mat.
X, 32). Opus itaque salutare est fidem profiteri, et uni-
cuique christiano incumbit stricta obligatio suae fidei in-
tegritatem ac puritatem, quotiescumque hoc exigatur,
testatam reddere.
Aequum est itaque, ut hisce solemnibus momentis
Illustrissimi Patres Episcopi caeterique Synodo participes
initium laborum suorum .sumant a fidei catholioae profes-
sione, dicentes:
, Ego
firma fide credo, et profiteor omnia et singular QUa€ corr-
tinentur in Symbolo Fidei, quo Sancta Romana Ecclesia
utitur, videlicet:
Credo in unum Deum Patrem omnipotentem, factorem
caeli et terrae, visibilium omnium et invisibilium. Et in
unum Dominum Iesum Christum Filium Dei unigenitum,
et ex Patre natum ante omnia saecula, Deum de Deo,
lumen de lumine, Deum verum de Deo vero; genitum, non
factum, consubstantialem Patri, per quem omnia facta sunt:
qui fropter nos homines, et propter nostram salutem des-
qerldit de caelis: et incarn4tus est de Spiritu Sancto ex
 -44-
-
Sint din Maria Fecioartr, qi s'a ftrcut om; $i s'a restignit
pentru noi sub Pilat din Pont, a pltimit si s'a inmormintatr
si a inviat a treia zi dup{ Scripturi, qi s'a suit la ceriuri,
'
,si qede de-a dreapta Tatilui; gi iardgi va sl vintr cu mirire
str judece vii si mor{ii, a cdrui imptrrtr{ie nu va avea capet.
$i intru Spiritul SAnt, Domnul qi de viali flctrtoriul, carele
dela Tattrl Si {gla--I'iut purcede, cela ce impreuntr cu
TatIl qi cu !'iul este inchinat qi mirit, carele a grdit prin
Profelii lntr'una sAnttr, catolicl si apostolici Biseric5.
Mtrrturisesc un botez intru iertarea pdcatelor. Astept in-
vierea mor{ilor, si viala veacului, ce va str fie. Amin.
Yenerez inctr qi primesc Sinoadele ecumenice, precum
/ "t: ; , urmcaztr, anume: Sinodul cel dintAiu dela Nioea, si mdr-
turisesc ceea ce s'a definit in acela in eontra lui Ariu
celui de afurisitd amintire: ctr f)omnul Isirs Hristos este
!-iul lui Dumnezeu, Unul-ntrscut din Tattrl nd.scut, adectr
- dig^s.r1bslan{a Tatdlui, ntrscut, iar nu fdcut, de o fiin{d cu
TatIl; si cl in acelaEi Sinod cu dreptul s'au osAndit cu-
vintele cele fdrtrdelege: cd. oare cAndva nu ar fi fost, sau
ci s'ar fi flcut din cele ce nu sunt, sau din altl substanlA
ori esentd, sau cd. Fiul lui Dumnezeu ar fi mutabil, ori
schimbtrcios
4,.
:' Sinodul intAiu Constantinopolitan, al doile in ordinel
si mirturisesc ceea ce s'a definit in acela in contra lui
Macedoniu celui de afurisitd amintire: ctr Spiritul SAnt nu
este serv, oi Domnl nu ftrpturd, ci Dumnezenu, carele are
aceeaEi Dumnezeire cu Tatil qi cu Fiul.
Sinodul Efesin intAiu, alu treilea in ordine; gi mdr-
turisesc ceea ce s'a definit in acela in contr'a lui Nestoriu celui
de afurisittr amintire: otr Divinitatea gi Umanitatea unin-
du-se in mod nespus qi necuprins intr'un ipostas al Fiului
lui Dumnezeu, ni-au constituit nouE 'pe unul Isus Hristos;
gi din aceea causl Preafericita Fccioartr este cu adevtrrat
Nisctrtoare de Domnezeu.
Sinodul Chalcedonean, al patrtrlea in ordinel gi mtrr-
turisesc ceea ce s'a definit ln acela in contra lui Eutiche
gi Dioscor, ambii de afurisit{ amintire: c[ unul gi acelaqi
- 4'o-
Maria Virgine, et homo factus est. Crucifixus etihm pro
nobis sub Pontio Pilato, passus, et sepultus est. Et re-
surrexit tertia die secundum Scripturas, et ascendit in
caelum, sedet ad dexteram Patris; et iterum venturus est
cum gloria judicare vivos et mortuos, cujus regni non
erit finis. Et in Spiritum Sanctum Dominum, et vivifi-
cantem, qui ex Patre Filioque procedit: qui cum Patre et
Filio simul adoratur et conglorificatur, qui locutus est per
Prophetas. Et unam sanctam, catholicam, et apostolicam
Ecclesiam. Confiteor unum Baptisma in remissionem pec-
catorum. Et expecto resurrectionem mortuorum, et vitam
venturi saeculi. Amcn.
Veneror etiam et suscipio universales Synodos, prout
sequitur, videlicet: Nicaenam primam; et profiteor, quod
in ea contra Arium damnatae memoriae definitum est:
Dominum Iesum Christum esse Filium Dei ex Patre.natum
unigenitum, idest, ex sttbstantia Patris, natum, non factum,
consubstantialem Patri; atque impias illas voces recte in
eadem Synodo damnatas esse: quod aliquando non fuerit,
aut quod factus sit ex iis, quae non sunt, aut ex alia sub-
stantia vel essentia, aut quod sr1 mutabilis, vel converti-
bilis Filius Dei.
, Constantinopolitanam primam, secundam in ordinel
et profiteor, quod in ea contra Macedonium damnatae me-
moriae definitum est: Spiritum Sanctum non esse servumt
sed Dominum; non creaturam, sed Deum, ac unam haben-
tem cum Patre et Filio Deitatem.
Ephesinam primam, tertiam in ordine; et profiteor,
quod in ea contra Nestorium damnatae memoriae definitum
est: Divinitatem gt humanitatem ineffabili et incomprehen-
sibili unione in una persona Filii Dei, unum nobis Iesum
Christum cqnstituisse; eaque de causa Beatissimam Vir-
ginem vere esse Dei genitricem.
' Chalcedonensem, quartam in ordinel et profiteor,
quod in ea contra Eutychen et Dioscorum, ambos clam-
nAtae memoriae, definitum est, Unum eumdemque Filium
 -45^
-
l'iu alui Dumnezeu, Domnul nostru lsus Hristos, este de-
plinit in Dumnezeire, si deplinit in umanitate, Dumnezeu
adevdrat qi om adevdrat din suflet rafional Ei trup, de o
fiin{d cu Tatll dup[ Dumnezeire, si acelaqi de o fiinftr cu
noi dup[ umanitate, intru Joate asemenea noud afari de
plcat; dup[. Dumnezeire adeci ndscut dela Tattrl mai
inainte de veci, iar in zilele mai de pe urmi acelagi niscut
pentru noi qi pentru a npastrl mAntuire duptr umanitatc
din Maria Fecioard Ndsgdtoare de Dumnezeu; ctr unul gi
acelag Hristos F-iul lui Dumnezeu Unul-ndscut este de a
se cunoastc in doud nature neamestecat, nestrtrmuta!, ne-
desplr{it si neosebit, nipliri stricdndu-se osebirea naturelor
pentru unire, gi mai v€rtos ptrzindu-se insusirea amAn-
doror naturelor, gi concurAnd intr'o persoantr si ipostasl
ntr imptrr{it sau despdrfit in doud persoane, oi unul gi
aoelaq Fiu qi Unul-ndscut Dumnezeu Cuvintul Domnul
Isus Hristos.
Mti incolo, cd Divinitatea aceluiasi Domn al nostru.
Isus Hristos, duptr carea este de o fiintl cu Tattrl gi ou
Spiritul SAnt, estc impassibild qi inmortaltr; iar dinsul sla
restignit gi a murit numai dup[ trup, prcoum asigderea
s'a definit in Sinodul numit qi in Epistola Sintului Leon
Papa dela Roma, cu a cih:ui gurtr ournctr a vorbit l'eri-
ci.tul Apostol Petru, au aclamat Pdrinlii in acelagi Sinod.
Prin carea definifiune se osAndeste hcresul ftrrtrdelege al
acelora, carii ctrtri Trisagiul dat de ctrtrtr lngeri, qi cdntat
de atinsul Sinod Chalcedonean ,,Sinte Dumnezeule, SAnte
Tare, SAnte l-trri-de-moarte indurS-Te spre noi( adaugeau
,Carele 'fe-ai restignit pentru noit' $ astfel natura dum-
nezeiscd a acelor trei persoane o ziaeau a fi passibiltr qi
mortall.
Sinirdul al doile Constantinopolitan, al cincile in
ordine, in care s'a reinoit deftniliunea amintitului Sinod
Chalcedonean.
-SinCId{{al treilea Constantinopolitan, al qeselea in
ordinel si m{rturisesc ceea ce in acela s'a definit ln contra
Monoteli{ilor: ctr in unul gi acelaqi Domnul nostru Isus
*4'1 -
Dei, Dominum nostrum Iesum, Christum, perfectum ess€
in Deitate, et perfectum in humanitate, Deum verum et
hominem verum ex anima rationali 9t corpore, consubstan-
tialem Patri secundum Deitatem, et eundem consubstan-
tialem nobis secundum humanitatem, Per omnia nobis
similem absque peccatol ante saecula quidem de Patre
genitum secundum Deitatem, in novissimis autem diebus
eundem propter nos et propter nostram salutem ex Maria
Virgine Dei Genitrice seoundum humanitatem, unum eun-
demque Christum Filium Dominum unigenitum, in duabus
naiuris inconfuse, immutabiliter, indivise, inseparabiliter
agnoscendum; nusquam sublata differentia naturarum
propter unitionem, magisque salva proprietate utriusque
naturae, et in unam .personam atque subsistentiam cbn-
currente; non in duas personas partitum aut divisum, sed
unum eundemque Filium et Unigenitum Deum Verbum,
Dominum Iesum Christum.
Item, ejusdem Domini nostri Iesu Christi Divinitaterh,
secundum quam consubstantialis est Patri et Spiritui Sancto,
impassibilem esse et immortalem: eundem autem cruci-
fixum, et mortuum tantummodo secundum oarnem,'ut pa-
riter definitum est in dicta Synodo, et in Epistola S. Leonis
Romani Pontificis,'cujus ore'B. Petrum Apostolum locutum
esse, Patres in eadem 'synodci acclamaverunt': per quam
definitionem damnatur impia haeresis illorum, qui Trisagio
ab Angelis tradito, et in praefata Chalcedonensi Synodo
decantato, Sanctus Deus, Sanctus Fortis, Sancttts Immor-
talis miserere nobis, addebant:-qui crucifixus es pro nobis;
atque adeo divinam naturam trium personarum passibilem
dsserdbant et mortalem
Constantinopolitanam secundam, quintam in ordine,
in Qua praefatae Chalcedonensis Synodi definitio reno-
vata est.
,Constantinopolitanam tertiam, sextam in ordine; et
profiteor, quod in ea contra Monothelitas definitum est:
In uno eodemque Dbmino nostro Iesu Christo duas esse

- -48-
Hristos sunt doud voin{e naturale qi dou6 lucrdri naturale
fdrl desp{rtire, fdrd schimbare, ftrrtr osebire, ftrrl ames-
tecare; Ei cI voin{a lui cea omeneascd nu e contrard, ci
supusl voin{ei lui celei dumnezeegti si atot-puternice.
Sinodul al doilea dela Nicea, al qeptele in ordine; gi
mtrrturisesc ceea ce s'a definit in acela in contra Icono-
clagtilor: ctr icoanele lui Hristos gi ale Niscltoarei de
Dumnezeu F-ecioare, precum si ale altor Sdn{i sunt de a
se aved qi refined, qi ci acelora este de a li-se df onoarea
qi venera{iunea detorittr.
' Sinodul al patrtrlea Constantinopolitan, al opttrlea in
ordine; Ei mtrrturisesc, cd in aoela l'o{iu cu dreptul fit
osdndit, qi SAntul Ignaliu Patriarchul restituit.
Venerez inctr si primeso tge!9"...ggg43Jt9 Stupade
ecumenice cu auctoritatea Pontificclui Roman pe lege ce-
lebrate si oonfirmate, gi mai vlrlos Sinod-gl" $lorentin, qi
mtrrturisesc celc ce s'au dcfinit in acela, anume:
C{ Spiritut SAnt din Tatll qi F'iul din veac este, qi
esenfa sa gi fiinfa sa ipostatic[ o are deodatd din Tat{l
qi.Fiul,. si amindoi din veac purcede ca dintr'un
.dintru
prrnolplu sr prrn unicf, suflare.
Mai incolo cd. zicerea aceea ,,qi dela !'iul" iertat si
in{elepteqte ftr adausd ctrtri Simbol pentru lf,murirea ade-
v€rului qi pentru necesitatea atuncia inte{itoare.
Mai in colo otr in pine de grAu, aziml sau dospittr,
Trupul lui' Hristos cu adev6rat se preface, gi ctr Preo{ii
in una din ele trebue se prefactr insusi Trupul Domnului,
adeca fiecare duptr datina Bisericei sale, sau occidentale
sau orientale.
Apoi ctr dacd cei in adevEr infrinli vor muri in'
iubirea lui Dumnezeu inainte de ce ar fi flcut destul prin
fructe demne de penitin{d pentru cele f{cute gi ltrsate,
sufletele acelora dupd moarte se curd!tr cu pedepse
curi{itoare; qi ca sd se uEureze de atari pedepse,
le sunt spre folos ajutoarele credinciogilor viil adeci
sAntele sabriffcii, rug[ciunile, elemosinelc qi alte fapte de
pietate, cari s'au indatinat a se face dupl aseztrmintele
_19_
haturaies voluntates, et duas naturales operationes, indi-
vise, inconvertibiliter, inseparabiliter, inconfuse: et hu'
manam eius voluntatem non contrariam, sed subiectam
divinae eius atque omnipotenti voluntati.
Nicaenam secundam, septimam in ordine; et profiteor,
quod in ea contra Iconoclastas definitum est: Imagines,
Christi, ac Deiparae Virginis nec non aliorum Sanctorum
habendas et retinendas esse, atque eis debitum honorem
ac venerationem impertiendam.
Constantinopolitanam quartam, octavam in ordine; et
profiteor, in ea Photium merito fuisse damnatuml et sanc-
tum Ignatium Patriarcham restitutum.
Veneror etiam et suscipio omnes alias universales
. Synodos, auctoritate Romani Pontificis legitime celebratas,
et confirmatas, et praeSertim Florentinam Synodum, et
profiteor quae in ea definita sunt, videlicet:
Quod Spiritus Sanctus cx Patre et l'ilio aeternaliter
est, et essentiam suam suumque esse subsisteng habet ex
Patre sir.nul et Filio, et ex utroque aeternaliter, tamquam
'ab uno principio, et unica spiratione procedit.
Item, diotionern illam Filioque veritatis declarandae
gratia, et imminente necessitate, lioite ac rationabiliter
Symbolo fuisse appositam.
'Item, in azymo sive fermentato pane triticeo Corpus
Christi veraciter oonfici, sacerdotesque in altero ipsum
,,
.,Qogtini Corpus conficere debere, unumquemque scilicet
ti suas Eoclesiae, sive Occidentalis sive Orientalis,
$.pxta
' consuetudinem.
Itgn, si vere'poenitentes in Dei charitate decesserint,
. 4ntequam dignis podnitentiae fructibus de comrnissis sa'
tiqfecerint et omissis, eorum animas poenis purgatoriis
post mortem purgari, et ut a poenis hujusmodi releventur,
prodesse eis fidelium i'ivorum suffragia, Missarum scilicet
sasrifloia, orationes et eleemosynas, et alia pietatis officiq
quae a fidelibus pro aliis fidelibus fleri consueverunt, se'
.Ir'
4
 -50-
Bisericei ae cetri credincioqi pentru al{i credincioqi; gi'
cd sufletele acelora, cari duptr primirea botezului nu s'au
intinat cu nici o macultr a ptrcatului, preoum gi acele, cari
dup{ce au contras macula picatului, sunt curtrtite ori in
trupurile lor ori dupl iegirea din acele trupuri, indat[ se
primesc ln ceriu, gi vdd apriat pe insuqi Dumnezeu Trinul
gi Unul, precum este, instr, dupi diversitatea meritelor,
unul mai deplin decdt altul; iar sufletele acelora, cari mor
in plcat actual de moarte, sau singur ln cel strtrmoqesc,
'indatl se scobor in iad, ca str se pedepseasctr, insl cu
pedepse neasemenea
Mai incolo c[ Sdntul Scaun Apostolic gi Pontificele
Roman {ine Primatul in toattr lumea, pi c[ insugi Ponti-
ficele Roman este urmdtoriul fericitului Petru Principelui
Apostolilor, gi adevEratul Vicariu alui Hristos, gi Cap a toat[
Biserica, gi Pdrintele gi invl{dtoriul tuturor Crcgtinilor;
gi c[ dinsului in persoana fericitului Petru i-s'a dat dela
Domnul Nostru Isus Hristos deplintr putere de a paqte,
conduce gi gubernd Biserica universall, dup[ cum se afll
(precum zice acelag Sinod Florentin) qi in actele Si-
noadelor ecumenice, gi in sAntele canoane.
Afarl de aceeaj c[ cele legale ale Testamentului
vechiu, sau ceremoniile legei lui Moise, sacrele, sacrifioiile
qi sacramentele dupd venirea Domnului Nostru Isus Hristos
au lncetat, gi dup[ ce s'a vestit Evangeli'a, nu se mai pot
observd fdrd de picat. Ctr osebirea aceleiagi Legi veohi
lntre mdnctrrile cele curate gi cele necurate incl se {ine
de cele ceremoniale, cari, rdslrind Evangelia, au trecut.
Ci oprirea aceea a Apostolilor dela cele jertfite
idolilor, gi dela sAnge gi dela sugrumat, incl s'a cuvenit
timpului aceluia, ca sI se ridice materia neintElegerii dintre
Iudei gi PIgXni, qi incetAnd oausa acelei opriri ABostolice
a lnoetat gi efectul.
Asemenea venarez qi primesc Sinodul T$9gpti$ qi
mtrrtirrisesc oele, ce s'au definit gi deohiarat in aoela, gi
mai cu seamtr: c[ in L$qgie sc aduce lui Dumnezeu sa-
cFffiiE-EGv6rat, propriu $ propiliatoriu pentru cei vii qi
-6L-
Cundum Ecclesiae instituta: illorumqtre aniines, qui post
baptisma susceptum nullam omnino peccati maculam in-
currerunt, illas etiam quae post contractam peccati ma-
culam, vel in suis corporibus vel eisdem exutae sunt
purgatae, in caelum mox recipi, et intueri clare ipsunt
Deum Trinum et Unum, sicuti est, pro meritorum tamen
diversitate, alium alio perfectius: illorum autem animas, qui
in actuali mortali peccato, vel solo originali decedunt, mox
in infernum descendere, poenis tamen disparibus puniendas.
Item, sanctam apostolicam Sedem, et Romanum Pon-
tificem in universum orbem tenere primatum, et ipsum
Pontificem Romanum successorem esse Beati Petri Prin-
cipis Apostolorum, et verum Christi Vicarium, totiusque
Ecclesiae caput, et omnium Christianorum patrem ac
doctorem existere: et ipsi in Beato Petro pascendi, regendi
ac gubernandi universalem Ecclesiam a Domino nostro
Iesu Christo plenam potestatem traditam esse, quemad-
modum etiam (ut eadem Florentina Synodus asserit) in
gestis oecumenicorum Conciliorum, et in sacris canonibus
continetur.
Item, legalia Veteris Testamenti, seu Mosaicae legis
caeremonias, sacra, sacrificia et sacramenta, Domino
nostro Iesu Christo adveniente, cessasse; et post promul-
gatum Elangelium, sine peccato observari non posse.
Eiusdem etiam Legis Veteris ciborum mundorum et im-
mundorum differentiam ad caeremonialia pertinere, quae
surgente Evangelio transierunt.
Illam etiam Apostolorum prohibitionem ab immolatis
simulacrorum, et sanguine, et suffocato, illi tempori con-
gruisse, ut inter Iudaeos et Gentilgs dissensionis materia
'tolleretur, cuius Apostolicae prohibitionis causa cessante,
etiam cessavit effectus.
Pariter {eneror et suscipio Tridentinam Synodum, et
proffteor, quae in ea definita et declarata suntl et prae-
sertim offerri Deo in Missa verum, proprium, et propitia-
torium saorificium pro vivis "et defunctis; atque in Sirnc-
4{r
 { 62*
pehtru cei repiiusafi; gi cd in PreasAntul Sacraflent al
Eucharistiei (conform creclin{ei, carea totdeauna a fost in
Biserica lui Dumnezeu) se cuprinde adevErat, in realitate
.si substan{ialminte trupul qi sAngele, tmpreund cu sufletul
qi divinitatea Domnului Nostru Isus Hristos, qi prin urmare
Hristos intregl qi cI se strtrmut[ toattr substan{a pAnei in
trup, gi toatl substan{a vinului in sAnge, carea strdmutare
Biserica catolictr foarte bine o numegte prefacere (tran-
substanta{ia{iune), gi c[ sub fiesce-care specie gi sub singu-
raticile p[rticele ale ori*ctrrei specii, dupd ftrcuta separare,
se cuprinde Hristos intreg.
Mai incolo, od qepte . sunt Sacramintele legei celei
nouE de Domnul Nostru Isus Hristos infiin{ate spre mdn-
tuirea genului omenesc, cu toate c[ nu toate sunt de lipstr
tuturor, anume: Botezul, Confirmafiunea, Eucharistia, Pe-
nitin{a, Ungerea de pe urmd, Hirotonia gi Clstrtoria, qi
c[ acele conferesc dar; gi cd dintre aceste Botezul, Con-
firma{iunea gi Hirotonia nu se pot repe{i.
Asemenea, c[ Botezul ,e necesar spre mintuire, qi
drept aceea dacl e aproape periculul de moarte, trebue
conferit indatl fdrl nici o amAnare, qi ci conferindu-se
de ori gi cine,, gi ori gi cAnd sub receruta materie, formtr
qi inten{iune, este valid.
Mai incolo, cd legdtura Sacramentului Cdsdtoriei este
indissolubill gi cu toate ci pentru adulteriu, heresie sau
alte cause se poate intimpld intre conjugi desplrfire dela
pat qi conlocuire, totugi nu le este iertat a contrage alt{
cdsltorie.
Apoi, c[ tradiliunile Apostolice qi Ecclesiastice sunt
de a se primi gi venerii.
Cd Hristos a lds4t in Bisericl gi puterea indulgin-
felor, qi ci intrebuin{area acelora este foarte salutartr po-
porului creqtin.
' Asemenea primesc gi mtrrturisesc cele ce s'au de-
finit in
atinsul Sinod 'Tridentin despre ptrcatul original,
despre inclreptare (Justificare), despre Canonul qi interpre-
ta{iunea cdr{ilor sacre atAt ale Testamentului Vechiu cdt
si ale celui Nou.
-53-
tissimae Eucharistiae Sacramento (juxta fidem quae semper
in Ecclesia Dei'fuit) contineri vere, realiter, et substan-
tialiter Corpus et Sanguinem, una cum Anima et Divinitate
Domini nostri Iesu Christi, ao proinde totum Christum;
fierique conversionem totius substantiae panis in Corpus,
et totius substantiae vini in Sanguinem, quam oonversionem
Catholica Ecclesia aptissime transubstantiationem appellat;
ct sub unaquaque specie, et singulis cujusque speciei
partibus, separatione facta, totum Christum contineri.
Item, septem esse Novae Legis sacramenta a Christo
Domino nostro instituta ad salutem humani generis, quamvis
non omnia singulis necesBaria, videlicet: Baptismum, Con-
firmationem, Euoharistiam, Poenitentiam, Extremam Un-
ctionem, Ordinem et Matrimonium, illaque gratiam conferrel
et ex his Baptismum, Confirmationem, et Ordinem iterari
non posse.
Item, Baptismum esse necessarium ad salutem; ac
proinde si mortis periculum immineat, mox sine ulla di-
latione esse conferendum; et a quocumque, et quando-
cumque sub debita materia, forma, et intentione collatum,
esse validum.
I!em, Sacramenti Matrimonii vinculum indissolubile
esse: et,quamvis propter adulterium, haeresim, aut alias
causas possit inter conjuges thori et cohabitationis sepa-
ratio fieri, non tamen illis aliud Matrimonium contrahere
fas esse.
Item, Apostolicas, et Ecclesiasticas traditiones susci-
piendas esse, et venerandas
Indulgentiarum etiam potestatem a Christo in Eoclesia
, relictam fuisse, illarumque usum Christiano populo maxime
salutarem esse.
Pariter,rquae de peccato ori$inali, de Iustificatione,
de sacrorum librorum tam Veteris quam Novi Testamenti
indice et interpretatione in praedicta Tridentina Synodo
definita sunt, suscipio et profiteor.
 -54'*
Apoi venerez si primesc Sinodul ecumenic !"1tic11t-.- ,
gi toate cele propuse, definite qi dechiarate de d6nsul,
rnai vlrtos eele despre Primatul Pontificelui Roman, gi
despre magisteriul lui infalibil cu toatl ttrria le primesc qi
le mtrrturisesc.
Mai incolo primesc gi mtrrturisesc toate celealalte,
cAte le primegte gi le mtrrturiseste SAnta Biserictr a Romei;
qi de odattr toate cele contrare, gi schismele qi heresurile
osAndite, reieptate gi anathemizate de cltri aceeaqi Biserictr,
eu asemenea le osAndesc, le reieptez gi le anathemisez.
Preste acestea promit qi jur ascultare adevErattr Pon-
tificelui Roman urmtrtoriul l-ericitului Petru Principelui
Apostolilor gi Vicariul lui Isus Hristos.
Credin{a aceasta a Bisericei catolice, afard de carea
nime nu se poate m6.ntul, pe carea acum de bun{ voie o
mdrturisesc, qi adevtrrat o {in, mE promit pe aceagi
lntreag[ gi ou ajutoriul lui Dumnezeu pdnl la suflarea
cea de pe urmd. a vie{ei nevdtdmattr statorniceste a o re}ined
gi mtrrturisl, qi a md ingrijf, ca aceea, inc0t va atArn{ dela
mine, gi de cltrd supugii mei, sau de ctrtri aceia, a ctrror
purtare de grije se va {ined de mine duptr oficiul meu, str
se {intr, invele qi predice: Eu acelaqi
promit, mE leg, gi jur.
AEa str-mi ajute Dumnezeu, gi aceastd. sf,nt[ a lui
-Dumnezeu Evangelie.
Dat in Blaj la.6/19 Septemvrie 1900.
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscop Ei
metropolit de Alba-Iulia qi Ftrglraq.
c.
t In Nofi--ioe Sanctissimae
Decretul desPre modut oielei. tn timput Sinodutui
prooincial.
ln numele PreasAntei gi nedesplr{itei Treimi, al Tattrlui
gi al Fiului gi al Spiritului SAnt.
-55-
Item veneror et suscipio oecumenicam Synodum
Vaticanam, atque omnia ab eadem tradita, definita et de-
olarata, praesertim de Romani Pontiflcis primatu ac de
ejus infallibili magisterio, firmissime amplector et profiteor.
Caetera item omnia suscipio et profiteor, quae re-
oipit et profltetur sancta Romana Ecclesia; simulque con-
traria omnia, et schismata et haereses ab eadem Ecclesia
damnatas, reiectas et anathematizatas, ego pariter damno,
reiicio et anathematizo.
Insuper Romano Pontifici, Beati Petri Principis Apo-
stolorum successori, ac Iesu Christi Vicario, veram obe-
dientiam spondeo ac iuro.
Hanc Fidem Catholicae Ecclesiae,'extra quam nemo
salvus esse potest, quam in praesenti sponte profiteor, et
veraciter teneo, eamdem integram et inviolatam usque ad
extremum vitae spiritum constantissime, Deo adiuvante,
retinere et confiteri, atque a meis subditis, vel illis, quorum
cura ad me in meo munere spectabit, teneri, doceri et
paedicari, quantum in me erit, curaturum, ego idem
spondeo, voveo, et iuro.
Sic me Deus adiuvet, et haec sancta Dei Evangelia.
_
Datum Blasii, die 6/19 Septembris 190O.
Victor Mihdlyi m. p. archiepisoopus et
metropolita Alba-Iuliensis et Fogarasiensis.
e.
Decretum de modo vio.effi;,tryfore Synodi pro-
' Y)
vincialis.
/c'** -"-
& TI'&4Jis, Patris et
!'ilii et Spiritus

-56-
Noi
Victor Mihrilyi de Apga archiepiscop gi metropolit de Alba-
Iulia gi Fdgdrag etc.
Duptr cuvintele Domnului: ,,Aga s[ lumineze lumina
voastrl inaintea oamenilor, ca v€z0nd faptele voastre cele
bune, str preamtrreasctr pe Tatll. vostru, cel din ceriurit(
(Mat V, 16), este neaptrrat de lips6, ca nu numai toate
lucrtrrile noastre s[ fie indreptate spre mirirea lui Dum-
nezeu) ci ca gi ajutoriul de a lucrii ce e bun gi salutariu
incd s[ fie cerutu dela Ptrrintele luminilor, ,,dela care vine
toattr darea cea buni gi tot darul deplinit( (Iac. l, t7).
Drept aceea in tot timpul ocupa{iunilor noastre sinodale
str ne intoarcem cu rugdciuni ferbin{i cltrl Preabunul
Dumnezeu, ca str se indure, si dea ostenelelor noastre
sporiu gie-qi binepltrcut. Iartr agendele noastre afar{ de
Sinod str fie: rugdciunea, ascultarea cultului divin, cele-
brarea sdntei Liturgie qi deprinderea faptelor de pietate.
tslaj la 6/19 Septembre 1900. '
Victor Mihdlyi m. p.
archiepiscop gi metropolit.
E.
Decretul de a nu Preiudecd.
In numele PreasAntei gi nedesptrr{itei Treimi, al Tattrlui gi
al Fiului gi al Spiritului Sdnt.
Noi
Victor Mihrilyi de Apga archiepiscop qi metropolit de Alba-
Iulia gi Ftrgtrraq etc.
Decumva s'ar fi intAmplat, ca cineva str fie de faf[
Ia aoest Sinod ftrri a aveii dreptul la aceea, sau si fi
cuprins un loc, ce nu i-ar competel statorim gi dechiarlm
prin aceasta, c[ din atare fapt[ acela nu-si cAgtigfl nici
un drept, nici oompetinta locului, ce nu i-se ouvinel ci
_rJ1 _
Nos
Victor Mihdlyi de Apsia archiepiscopus et metropolita
Alba-Iuliensis et Fogarasiensis, etc.
Iuxta Domini praeceptum: ,'Sic luceat lux vestra
coram hominibus ut videant opera vestra bona et glori-
ficent Patrem vestrum, qui in coelis est" (S. Math' V, 16),
requiritur omnino, ut non modo omnes nostrae actiones
ad Dei gloriam dirigantur, verum ut etiam adiutorium
perficiendi quod bonum atque salutarer a Patre luminum
postuletur ,,a quo omne datum optimum et omne donum
perfectum descendit" (S. Iac. I' 17). Idcirco toto Synodi
tempore ad Deum Benignissimum orationibus ferventibus
nos convertamus, ut incrementum sibi beneplacitum nostris
laboribus tribuere dignetur. Agenda autem nostra extra
Synodum sint: Deum orare, cultui divino adesse, Sacri-
ficium liturgicum offerre, misericordiae opera exercere.
Datum Blasii die 6 19 Septembris 1900.
Victor MihdlYi m. P.
archiepiscopus et metroPolita.
E.
Decretum de non Sraeiudicando.
In Nomine Sanctissimae et Individuae Trinitatis, Patris et
F'ilii et Spiritus Sancti.,
Nos
Victor Mihdlyi de Apsia archiepiscopus et metropolita
Alba-Iuliensis et Fogarasiensis, etc.
Si forte acciderit, quempiam huic Synodo, cui adesse
hullum itlS haberct, interfuisse, aut locum ipsi non coillpe=
tentem occupasse, hisce statuimus ac declaramus, eumdem
er tali faoto rlullun ius negue competentiam looi sibi non
 -58-
toate rimdn in valoarea statului sEu de mai inainte, fdrd
a se fi detras ceva din dreptul celui vtrtdmat sau scurtat.
Dat in Blaj la 6,119 Septembre 190O.
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscop gi
metropolit de Alba-Iulia gi Ftrgtrraq.
r.
Decretul de a nu discede.
In numele PresAntei gi nedespdr{itei 'Ireimi, al Tatilui
qi
al Fiului gi al Spiritului SAnt.
Noi
Victor Mihdlyi de Apqa archiepiscop gi metropolit de Alba-
Iulia gi F{gtrraq etc.
Fiindcl toti Episcopii comprovinciali au drept, d.ar
gi obligatiune de a fi de faf[ la acest Conciliu provincial,
ce este convocat in formd legitimtr qi oanonictr, pentru
aceea tuturor Frealunnina{ilor Episcopi aduna(i in acest
Sinod le poruncim in virtutea sintei obedicn{ie, str nu se
deptrrteze dela acest Sinod, pAntr ce aceluia nu i-se va
pune capet duptr modalitatea indatinattr. tnstr decumva
aceiagi Episcopi ar aved causl fundatd de a se deptrrtd,
care trebue str fie cercetattr gi aprobatd din partea Noastrd,
s[-gi constitue procurator destoinic, carele in numele res-
pectivului Episcop qi al Bisericei catedrale str primeasctr
qi sI subscrie toate decretele si constitu{iunile acestui
Sinod provincial.
De odatd tot in virtutea sAntei obedienlie porunoim
gi celorlalli membrii sinodali, sd nu se deptrrte ze dela
acest Sinod ptrn[ la cap6tul, ce i-se va pune duptr modul
presoris; ci decumva careva dintre Episcopi, ori alli membrii
sinodali ar aved caustr fundatd de a se depdrtd, aceea
trebue s[ o propun[ rnai intAiu Juzilor sinodali de escu-
safiuni, qi numai duptr incuviinfarea acestora gi aprobarea
noastrl se va puted intimpld deplrtarea.
Dat in Blaj la 6i19 Septemvrie 1900.
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscop qi
metropolit de Alba-Iulia gi FIglraq.
_59_
debiti acquirere; sed omnia remanere in praecedentis status
valore, nihilque iuris exinde offensi vel laesi detrahi.
Datum Blasii die 6/19 Septembris 190o.
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscopus et
metropolita Alba-Iuliensis et Fogarasiensis.
I.
Decreh,tm de non discedendo.
In Nomine Sanctissimae et Individuae Trinitatis, Patris et
Filii et Spiritus Sancti.
Nos
Victor Mihdlyi de Apsia 'archiepiscopus et metropolita
' Alba-Iuliensis et Fogarasiensis, etc.
Cum omnes comprovinciales episcopi ius imo et officium
huic Synodo legitime et canonice convocatae interveniendi
habeant; ideo virtute sanctae obedientiae praecipimus
omnibus Illustrissimis Episcopis in hac synodo congregatis,
ab hac synodo, antequam eidem iuxta morem finis impo-
natur, ne discedant.
Iidem autem Episcopi causam fundatam discedendi,
quae a Nobis recognoscenda et adprobanda erit, habentes,
procuratorem idoneum constituant, qui suo et Ecclesiae
Cathedralis nomine acceptet et subscribat omnia decreta
et constitutiones huius provincialis Synodi.
' Utta simul et caeteris in hanc synodum congregatis
virtute pariter sanctae obedientiae praecipimus. ne ab hac
synodo discedant, usque dum eidem iuxta modum prag-
.scriptum finis imponatur. Ast sive Episcopi sive alii syno-
.dales causam fundatam disoedendi habentes, illam iudicibus
synodalibus_ excusationum proponere debent, et solummodo
post eord-m recognitionem nostramque adprobirtionem dis-
gedere poterunt.
Datqm Blasii die 6119 Septembris 1900.
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscopus et
metropolita Alba-Iuliensis et Fogarasiensis,

-60-
TITULUL I.
Uni,rea cu S&ntul Be,a'un Apostttl,Cc a.l, BotneC.
CAP I.
Decretul de comemorare q Sdntei Uniri.
Anul Domnului 1900,
- Dela Sdnta Unire 200.
Noi Metropolitul, Episcopii qi membrii dupi
lege intruni{i la Conciliul Provincial al III-le al Pro-
vinciei metropolitane greco-catolice romdne de
Alba-Iulia gi F{gdras, in sesiunea solemnd {inuti
la 13.,26 Septemvrie 1900 in Biserica catedrald
metropolitana dela SAnta Treime din Blaj, ce-
lebrAnd memoria actului sAntei Uniri a Bisericei
noastre cu SAnta Maicii Biserici Catolic{ a Romei,
incheiat la 5 Septemvrie st. v. l70O:
Reinoim mdrturisirea credin{ei fdcutd de
Pdrin{ii nostri;
Declardm, cd credem gi mdrturisim toate qi
una cAte una, cAte le crede, le mdrturiseqte qi le
invafA Una, SAnta, Catolica qi Apostolica Bisericd
a Romei;
Promitem supunere hierarchicd Preafericitului
qi Preasdnlitului nostru Pdrinte Pontificele Roman;
Esprimiim alipirea noastra neclititi ciitri
ritul nostru oriental dupi a sa puritate, cdtrl
a5--,eijpginqgle Provinciei noastre mitropolitane Ei
in deosebi cdtr{ autonOmia, adecd independen{a
ei dela jurisdic{iunea ori cArei alte provincie bi-
serice$ti, atArnAnd ea singur qi inmediat dela
SAni;il Scaun Apostolic al Romei;
*5r-
TITULUS I.
fJmCo cu,m Sa,nctn,'Sede ApostolCca Eawtan'a.
CAPUT. I.
Decretum commernorationis Sanctae Uni'onis,
Anno Domini 1900, _- Inde a Sancta Unione 200.
Nbs Metropolita, Episcopi ac Clerus in Con-
cilium provinciale III Provinciae metropoliticae
graeco-catholicae romenae Alba-Juliensis et Fo-
u
.\
garasiensid secundum legem congregati, sessi0ne
solemni habita 26i13 Septembris 1900 in Ecclesia
cathedrali metropolitana Blasiensi Sanctissimae
Trinitati dicata, memoriam sacrae Uni6nis Ec-
clesiae nostrae cum Sancta Matre Ecclesia
Catholica Romana 5 Septembris st. v. a. 1700
initae recolentes:
Repetimus professionem fidei per antenatos
nostros factarfr;
Declaramus, nos credere ac profiteri omnia
et singula, quae credit profitetur ac docet Una,
Sancta, Catholica et Apostolica Ecclpsia Romana;
Spondemus hierarchicam erga Beatissimum
ac Sanctissimum Patrem nostrum Pontificem
Romanum subiectionem;
. Studium nostrum ritui nostro orientali S0:
cundrim puritatem eiusdem, institutionibus Pro-
vinciae qgstrae metropoliticae, ac peculiariter
autonomfae eiusdem a cuiusvis alius provinciae
ecclesiasticae iurisdictibne constanter adhaerendi
hisce palam facimus, significantes " eandem pro-
vinciam ecclesiasticam solummodo ac immediate
a Sancta Sede Apostolica Romana pendere;
 *62-
-
Aducem tributul recunogtintei noastre oma.
giale inaltului Tron al Regitor apostolici ai Un-
gariei gi Augustei Case domnitoare de Habsburg,
de a cdrei protec{iune puternicd s'a bucurat Bi-
serica noastre deh primele inceputuri ale sAntei
Uniri p{n{ in ziua de astiizi;
Iar preste toate acestea acuma la incheiarea
a doud sute ani dela Sdnta Unire, gi in revdr-
satul celui al treilea centenariu, ridicdndu-ne ochii
c{tri ceriu, mulfdmitd fierbinte aducem Atot-
puternicului Dumnezeu, pentruci de atAta bu-
ndtate pre Pdrintii nostri $i pre noi ne-a invred-
nicit, qi- l{udAnd qi binecuvintAnd PreasAnt Nu-
mele Lui, al Tatdlui qi al Fiului qi al Spiritului
Sint, intru toati umilin{a inimilor noastre cerem
qi implorim darul lui preste to{i fiii Bisericei qi
Provinciei noastre bisericegti, ca gi a treia sut{
dela s6nta Unire qi Ei celelalte venitoare din ge-
neratiune in generaliune si le petreac{ ln frica,
ln credin{a gi in iubirea Lui, Ei in prisosin{a a
toate cele bune qi de folos pentru o viatd lin{,
neturburat{ qi conducdtoare la mAntuirea do veci.
Upirea credin{ei qi impdrtdqirea Spiritului S{nt
eerend, pe noi inqineqi unul pe altul, qi toatd via{a
noastfd lui Hristos Dumnezeu si o dtrm. Amin.
CAP II.
DeqryfiQ despre inarticularea Ertisblei Ponfficio.
f, Sinodul Provincial adunat la comemorarea
dueeplaflului SAntei Uniri, cu nem{.rginit{ bu-
auffg fl salutat Epistola Apostolicd; cc' cu pfi.'
lejul acesta solemn s'a indurat Preafericitul
Pdrihte Papa Leo XIII. a-o indreptd c{trn metro-
-63-
Tributum animi nostri grati ac subiecti
Throno Regum apostolicorum Hungariae et
Augustae Dynastiae de Habsburg afferimus, cuius
protectiole potenti Ecclesia nostra inde ab in-
cunabulis sanctae Unionis usque hodie fruebatur;
Super haec omnia vero nunQ in exitu bis-
centum annorum inde a Sancta Unione, quum
diluculum saeculi tertii conspicimus, attollentes
oculos nostrob in coelum, gratias ferventes re-
ferimus Deo omnipotenti, eo quod tanta beni-
gnitate dignos duxit antenatos nostros ac nos,
laudamus benedicimusque Sanctissimum nomen
Eius, Patris et Filii et Spiritus Sancti, item toth
humilitate animarum nostrarum petimus ac exo-
ramus gratiam eius in cunctos fllios Ecclesiae hc
Provinciae nostrae ecclesiasticae, ut et hoc tertium
inde a sancta Llnione saeculum prout reliqua
quoque e generatione in generationem futura
pelagant in timore, in fide et in caritate Eius,
ac copia abundent bonorum omnium,, quae ad
vitam tranquillam, imperturbatam, atque ad
salutem sempiternam ducunt.
Unitatem fidei et communionem Spiritus
Sancti petentes, nosmet ipsos et alter'utrum, ac
integram vitamnostram Christo Deo demus. Amen.
CAPUT II.
Decreht=m deinartituland.is Litteris Pontifi'ciis.
1. Provincialis Synodus ad biscentenariarn
commemorationem Sacrae Unionis celebrandam.
congregata, gaudio infinito excepit Apostolicas
Litteras, quas Beatissimus Pater Leo Papa XIII
 -64-
politul Provincii bisericeqti qi prin d€nsul citri
.intreagd biserica romdneascd unitd cu Scaunul
Ferieitului Apostol Petru.
2. Pentru a perpetud un evertiment plin de
fericire gi rnAngdiere gi pentru a dri o noud
dovadd despre alipirea gi recurto$tin{a fieasc{ a
RomAnilor uni{i citri Sdntul Scaun Apostolic,
Sinodul dgcide a inarticuld intre decretele sale
intreag{ Epistola Apostolicd, aqa precum urmeazd:
3. Venerabilului Frate Victor, archiepiscop
de Alba.Iulia gi Fdgdrag, Leo P. P. XIII. Vene-
rabile Frate, strnitate gi binecuvii'rtare Apostolicd.
tndreptnfltn afldm bucuria Ta gi a turmei tale
-pentru
apropiata implinire .a seculului al II de
cand Ptrrinfii vostri au incheiat Unirea cu Scau-
nul Romei. De oarece atAt faptul insugi al uniu-
nei Voastre cu noi, cAt gi deosebita statornicie
din tot timpul trecut in propusul qi in credin{a
juratd a gin{ii voastre, dovedeEte, ci indurare a
fdcut Dumnezeu cu voi qi prevesteqte, ci tot
aceasta o va face El gi in viitor. Iar ca bucuria
general{ str fie gi mai mare, cu drept cuvint re-
aminti{i bundvoin{a, ce pururea au ar€tat-o Pon-
tificii Romani fa{I de na{iunea voastrd. $i intr':
adev€r dela Inocen{iu XIII pind la Noi, ei nici
odatd n'au incetat a V€ intinde mul{ime de bine-
faceri, precum Qi a incercii toate ce ar fi spre
str{lucirea gi spre fotosul bisericei voastre. ln-
mullitu-vi-s' au scaunele episcopeqti : ir$f!!g-vf'S 3u
Sinoadele: impodobitu-vi-sa Scaunul F{giraqului
cu. demnitatea de metropolie; fiilor neamului
-65-
solemni hac occasione ad metropolitarn ecclesis:
ticae' Provinoiae, atque . ipso 'medianle ad uni-
versam ecclesiam romenam Sedi Beatissimi
Apostoli Petri unitanl mittere dignatus est.
2. Ad perpetuandum factum hoc gaudio
atque'consolatione plenum, necnon ut adhaesionis
atque filialis gratitudinis Romenorum unitorum erga
Sanctam Sedem Apostolicam novum praebeatur
argumentum;- Synodus inter decreta sua integras
Apostolicas Litteras suscipere statuit, sicuti
insequitur i
3. Venerabili Fratri Victori Archiepiscopo
Albae'Jutien. et Fogarasien. Leo PP. XIII.
Venerabilis Frater, salutem' et Apostolicam
benedictionem. Merito quidem te gregemque
-
tuum percipere laetitiam videmus ob saeculum
alterum proxime iinplendum ex quo maiores
vestri cum Romana Sede inivere goncordiam.
Nam tum ipsum factum coniunctionis vestrae
Nobiscum, tum singularis constantia' qua toto
superiore tempore in voluntate dataque fide gens
vestra permansit, benignissime vobiscum egisse
Deqm ostendit portenditque in posterum acturum.
* Opportune autem, ad communem augendam
iugunditatem, benevolentiam commemoratis, qua
-Pontifices nationem vestram jugiter sunt
Bornani
prosequuti. Etenim, ab Innocentio XIII ad Nos
usque, nur{nam profecto esl desiturn, uti be-
nefacta in vos cumulare, ita experiri omnia quae
vestrae Ecclesiae splendori et utilitati forent-
A-uc1ae, Episcorum sedes; adprobatae Synodi:
'5
 . -66-
vostru datu-s'a loc in Colegiul Urbanian. Stdrui{i
aga dar a Vd ocrotf qi in viitor sub scutril Scau-
nului Rornan, iar sdrb{toarea ce ln cur€nd o vefi
{ined, aga s{ v€ int{reascd pe voi, in cAt pururea
cu laudi str se vesteasc{ despre Poporul RomAn
aceea ce Nun{iul Apostolic scrii Predecesorului
nostru tn anul MDCCCLXVIII: Acest popor {ine
foarte la credin{a catolici gi tare mult iubegte
Catedra Romand. Iar pentru implinirea acestora,
adaugi-se la bucuria voastr{ binecuvintarea
Noastrd Apostolicd, care drept arvund a darurilor
dumnezeeqti, cu pdrinteasca dragoste o imp{rtdqim
tuturor RomAnilor catolici.
Dat in Roma la S. Petru in VllI August
anul MCM, al Pontificatului Nostru anul al dou6-
zdci gi treilea.
LEO P. P. XM.
CAP III.
Rtspunsut Sinodutui Proaincial la EPistola Ponfficie.
Preafericite Ptrrinte !
Scrisoarea Apostolicd, cu care Te-ai mi-
lostivit mai ddundzi a ne mAng{id qi binecuvintd
dintru inil{imea ingrigirei apostolice, pentrucd din
darul lui Dumnezeu ne-am invrednicit a implini
al doilea veac, de cAnd inaintaqii nostri au inoit
unirea cu SAnta Biserictr Romand, ne-a implut
atAt pe Noi, cdt qi pe credincioqii nostri, cu bu-
curie foarte mare, deoarege ni s'a dat fufurora
o nou{ qi str{lucitf, dovadtr despre deosebita
bundvoin{d qi glatie a Pontificilor Romani c{tr{
noi qi natiunea noastrd.
-61--
Fogarasiensis civitas archieplscopali honore donata:
alumnis de gente vestra locus in Urbaniano
Collegio datus. Pergite igitur in Romanae Sedis
tutela esse, et quam proxime celebritatem habituri
estis ita vos confirmet, ut de Rumenorum populo
id semper 'praedicetur, quod Apogtolicus Nuntius,
anno MDCCCLXVIII, ad Decessorem. Nostrum
perscribebat: Eum nempe catholici dogmatis esse
retinentissimum et Romanae Cathedrae amantis-
simum. Id vero ut cedat, addatur laetitiae
vestrae Apostolica benedietio, quam auspicem di-
vinorum munerum Rumenis catholicis universis
paterno affectu impertimus.
Datum RomaeapudS. Petrum die VIII Augusti
anno MCM, Pontificatus Nostri vicesimo tertio.
. LEO P. P. XIII.
Responsum Synodi' Proztincialis ad Litteras Ponti-
ficias datum
Beatissime Pater!
Apostolicae Litterae, quibus nos ob alterum
a restaurata per maiores nostros sacra 'cum
Sancta Romana Ecclesia unione, saeculum divina
favente clementia impletum, ex aPostolicae solli-
citudinis fhstigio, nuper benignissime solari et
benedicere dignabaris, eo nbbis nostrisque fide-
libus fuerunt iucundiores, quo illis nostrum
omnibus novum singularis prorsus Romanorum
Pontificum in nos nostramque n4tionem benevo-
lentiae atque gratiae amplissirirum offerebatur
documentum. 5'r

- -68-
. .. Din 'ctripa, in care, Preafericite Pirinte, inain-
taqii nostri, dupd o indelungati vreme de impd'
rechere jeliH cu lacrime de sAnge,'s'au unit cu
Scaunul Roman, acest neam blAnd al Romdnilor
pricep€nd,
- cfl si ne folosim de cuvintele Prea-
sdn{iei Tale, rostite cu alt prilej ',cI "nu se
- sibihabens, ut Beatitudinis Tuae ipsius alias pro-
poate da de Dumnezeu, nici .oamenilor singuratici,
nici statelor, vre un dar mai mare, :dec6t ca din
bundtatea Lui sd primeasci adevdrul catolic,'pi
dupice l-au primit si-l pistreze cu toatd stiruin{a"
-salein.strinse
urma inrudirilor de sAnge qi a legdturei
de credin{d gi de impirtigire- cu
Pontificii Romani, a inceput a striluci nu, nurnai
prin virtu{i pdnd atunci necunoscute, ci qi prin
o noud civiliza{ie.
De aceea noi intrAnd acum in al treilea veac
dela inoirea sAntei Uniri Ei intrunindu-ne in sinod
provincial aci in Blaj la scaunul archiepiscopesc
qi metropolitan greco-catolic unit de Alba-Iulia
gi Fdgdrag, pentru a sdrbdtori in chipul cel mai
vrednic amintirea unui fapt atAt de insemnat, nu
ne putem stipAni marea bucurie, ce umple ini-
mile noastre, firtr ca, inchinAndu-ne adAnc, s{ nu
aducem PreasAn{iei Tale, pentru aceasti pdrin-
teascd qi deosebitd bundvoin{{, ardtatd fa!$ cn
noi, cea mai adAncd qi slncertr mu{dmitd,. gi imi-
tflnd pilda frumoasi, ce ne-au dat-o inaintgqii
ngstri intruni{i, in.ffunte cu metropolitul dF atunci
Atanasie, in marele sinod din Alba-Iu-lia in ziua
{e d,Sept-e,mvrie 1700, sd lu ne m{rturisim qr
mAndrie membfi, ai SAntei Maice Biserice .Rb'-
mane, primind, mirturisind- gi cr€z6nd sub ascul-
,
",r{J
-69-
Ex quo, Beatissime Pater! maiores nostri,
ante duo sirec.ula, post diuturnum illudqu'e ssrlr
guineis lacrimis deplorandum dissensionis inter:'
iallum, cum Ro,mana Sede inivere concordiam,
docilis haec,Romenorum, gens' persuasissimum
latis utamur verbis, ,,munus a Deo nullum posse
vel hominibus singulis, vel civitatibus dari maius,
quam ut eius beneficio et accipiant catholicam
ieritatem, et acceptam cum perseverantia reti-
\ neant",
- non solum sanguinis necessitudine,
i sed fidei etiam atque communionis arctiori vinculo
Romanis PontifiCibus obstricta, sicut virtutibus
If
,!, antea ignotis, ita,iam noYa etiam urbanitatefulgere
t.
c
t coepit.
Quapropter no$, tertium iam a restaurata
Sacra- Unione saeculum ingressi, et ad tanti
evehtus memoriam quo dignius celebrandarn,
Baliizsfalvae, apud archiepiscopalem Metropoli;
ticam Sedern Alba-Juliensem et Fogarasiensem
Romenorum graecf ritus catholici uniti, in
synodum prbvincialem congregati, ptl:, galdii.:
quo pertunaim.ur, magnitudine, nos cohibere non
possumus, quin'Beatitudini ,Tuae pro hac P&'
i*".- singularique in nos benevolentia coram
nrovoiuti,-sumnlss, quas possumus' rependent€s
gratias, maiorum nostrorum die 5 Septembris
''1'700,'
.o praeside Athhnasio tunc ternporis
archiepiscopo; i" Synodo' maiori Alba-Juliae
"Yt,
congregatoium exemplum' salutaryt'.imitantes'
I
&
sanltai Matris Romano-catholicae Ecclesiae nos
t
ii
J
\
 -10-
tarea Fontificelui Roman toate c0te le primeqte,
m{rturiseqte gi crede aceea$i SAnti Biseric{
Roman{.
S{rutdndu-V6 piciorul, r€mAnem, Preafericite
Ptrrinte, cu inchinficiune ad6nci gi alipire cre-
dincioasi
Ai PreasAnfiei Tale
tslaj in 26113 Septemvris 1900.
preaumili{i qi supuqi fii.
,l/,h;,
- ff "fftr {furV f h,,'d^"{"' "".t4-
TITULU| lI*i-;dp.ri,r1 i 4*r;,k,u,
Despre d,reptu,rlle gl, dmtragi,tatea, proalnclat, bi-
se rdcegti, met r o p oli,tane g r eco - eat oli c e r o md,n a
d,e Alba-IuLC,a, Ei, Id41dl ag.
D6ndu-ni-se din darul lui f)umnezeu fericita
ocasiune de a serbd aniversarea a Zffi-a dela
Uniunea bisericei noastre cu S6nta Maicd Bise-
ric{ catolic{ a Romei, Sinodul provincial reamin-
tegte cu pietate meritele neperitoare ale acebr
.{rbhierei, preo{i gi, credincioqi, cari inainte cu
doug secole au mirturisit cu mintea; inima qi
gura qi dupi aceea au pdstrat gi ne-au. dat nou6
celor,de acum, ca moqtenire saeri, credin{a cee
adev6rat{, catolic{, puritatea qi intrryitatea ritulnii
qr disciplinei bisericei greceqti, qi' cu. zel laudabil:
au lucrat pentru validitarea drepturilor qi privi-
legiilor, cari dup{ intocmirea biser-ippjgreoeqti Ei
in sensul decretului Un_iunei propulgat de Con_
ciliul ecumenic dela Floren{a ,qi a actelor uniurrpi
-7L-
gestientes, commembra profiteamur, sub qbedientia
Romanorum Pontificum omnia admittentes, pro-
fitentes et credentes, quae eadem Sancta Ro-
mana Ecclesia admittit, profitetur et credit.
In osculo pedum, profundissimo cum homa-
gialis devotionis cultu perseverantes
Beatissime Pater!
Beatitudinis Tuae
Baldzsfalvae die %113 Septembris 1900
humillimi et obsequentissimi filii.
TITULUS II.
Da l, w rdbus at hnteg rl'tate p r oia l'ncl,ao eaol,esiq'stdca'e
. tnetroTioldkmae graeco-oQ'tlwl'de'ae rornerure
, Al,ba-Jwl'densi a €t Eo11 a'ra gC,en*f's.
Data nobis Dei beneficio fausta
occdsione
diem anniversarium' biscentesimum inde ab Unione
;;.[il nostrae cum Sancta Matre Ecclesia
' catholica Romana celebrandi, synodus provin-
cialis pio sensu meritorum indelebilium Praesulum,
sacerdotum ac fidelium illorum meminit, qui
dugbus antehac saeculis mente, corde et ore
confessi sunt et postea conservarunt et re-
liquerunt qobis nunc viventibus tanquam haere-
purlm
{it4tem sacram fidem u9t1-m catho-lic1m,
ab integrum ritum et disciplinam ecclesiae graecae,
ac zelo laudabili adlaborarunt, ut iura et prirrilegia
illa rata faciant, quae ecclesiae nostrae se-
cundurn constitutionem ecclesiae graec/e et vi
decreti Unionis per Concilium oecumenicum
Florentiae celebratum promulgati aQ actorum
 nq_
ndhstre,'dcle 1698,. qi respective 1700, se "cirvin
bisericei noastre.
', ', Deodati
sinodul provincial mul{dmegte cu
umilinf{ Provedintei duqrne'zeeqti, c{ a incununat
cu succ€s nisuintele sAnte ale antecesorilor nostri,
cdnd la anul 1853 biserica noastr{ din grd{ra
SAntului Scaun Apostolic al Romei s'a constituit
ln provincie bisericeasc{ autonomd gi indepen-
dent{ dela iurisdic{iunea ori cdrei alte provincie
bisericegti, cu titlul de Alba-Iulia gi Figiraq').
' ' Acest Sinod inci poftegte, ca drepturile qi
privilegiile acestei provincie bisericegti sd se
pistreze din partea noastrd curate gi nevdtdmate,
gi, si aibd deplind putere de drept ), cari privi-
legii au fost gi vor fi totdeauna, nu piedecd, ci
ajutor pentru.,m6n{inerea sup,unerei' noastre prea-
crgdincioase gi ascultirii noastre fieqti citr{ SAntul
Scaun Apostolic qi pentru intdrirea UnitI{ii de
cSedinfi, cu intreagi Biserica catolici qi cu P-i-
storiul ei cel mai inalt qi Cap vEzut, Pontificele
Roman, Vicariul lui Hrisios pi pdmint.
r'. CAPI. .
., Dreptgrile .Qi privilegiile Provinciei mgtro-
poJit4le greco-catqlipt de' Alba-fulia gj Fdgdrag
dunt l{murit precizate in decretele Concilielor'ei
provinciale ,dela 1Qt2 qi !882, apggpgg-de SAntul
Scagn Apostolic, al Romei, 'in ffi'ffi-';$d des-
f{guratd constitutriunea ei internd qi determinate
-- -.,-"
,)
+*.N+,-^
Proo. f..dela 1872, Tit.
Coir.c. II:
, Conciliul Efesin, can. 8,
-73-
unionis nostrae anno 1698 rcspective 1?S faetae
competunt.
Insimul gratias humiles agit synodus provin-
cialis Providentiae divinae' eo quod successu co-
ionavit nisus sacios antenatorum nostrorum;
quando anno 1853 ecclesia nostra Sanctae Seelis
Apostolicae Romanae gratia in provinciam ec-
clebiasticam ab Atba-Julia et Fogaras dictam con-
stituta fuit suae legis ac a cuiusvis alius pro-
vinciae ecglesiasticae iurisdict'ione independens')
Isthaec quoque synodus iura et privilegia
i'stius provinciae Ecclesiasticae pura. et illibata
a nobis conservari ac rata fieri optat''); quae
quidem privilegia non impedimento, sed adiu-
mento fuerunt eruntque semper fi{elissimae nostrae
subjectioni et 'filiali pbedientiae Sanctae Sedi
Apostolicae atque firmissimae Unitati Fidgi 9um
tota Ecclesia catholica eiusque supremo Pastore
et visibili Capite Romano Pontifice Christi in
LrisVicttio.'
:
-r ,' l'... CAPUT.I..
gr. cath: Alba-Juliensis et Fogqrasiensis perspfcug
Irr coRciliorunl eiu$dem proVinciatium annis'1872
dc'1882 habitoruml decretis deffnita stmt,'a Sancta
Sede:'Apostolica'Romana approbatis, in Quibus
id$dtitutio'eiusdem interna evolvitur' et necessltu-
* '
a--'\
'1 Conc. Proo. f..anno
1572 Tit. tt. c/2. ttt,
Cap. III 2) Canc. Ef,esin. cfln, 8,.

raporturile ei cu celelalte Biserici particulare din
patrie. Pe basa acestora sinodul provincial afltr
a fi necesar qi salutar, s{ declare urmitoarele:
, $. 1. Raportul Provinciei metropolitane greco-
catolice de Alba-Iulia qi Fdgdraq ca Bisericd par-
tisulard cu celelalte Biserice particulare din patrie
nu poate fi altul, decAt cel determinat in Bulla
pontificald a Papei Piu IX ,,Ecclesiam'Christi"
,, ( . :, * de dto VI. Kal. Decembris 1853, prin care aceast{
Provincie metropolitand cu toate bisericile, pa-
, rochiile, filialele, gi cu toate persoanele sale de
ori-ce sex gi condi{iune a fost scoastr de sub iu-
risdic{iunea metropolitand qi de sub ori-ce pre-
rogativ{ a archiepiscoiului din
^iurisdictionald
Strigon. in conformitate cu acestea asupra Pro-
vinciei metropolitane de Alba-Iulia qi Fdg{rag,
afard de SAntul Scaun Apostolic al Romei (qi
prin urmare afar{ de Nun{ii qi Delegafii lui)
c{ruia aceea este inmediat supusd, nu se poate
recunoagte altd auctoritate ecclesiastic{ mai inalt{,
decAt sinodul sdu provincial').
g. 2. Nu este admisibil, ca in cestiuni per-
sonale, parochiale, biser.iceEti, gcolare, fundatio-
nale Ei de ori-ce alti natur{, cari s{,,lin deiurio,.
dic{iunea provinciei noastre metropolitane ',si ale
diecezelor ei, sd se faci apela{iuni, recurse, ori
' Flflnsori Ia alti'auctoritate ecclesiastic{ constituiti
afari, de cadrele Provinciei noastre, cilQfin€Ud
neatins dreptul recursului la SAnful
1-'":-'*"\-----",
-4'4-''
') Conc. ecum, Constantinopolitan f, can, Z
. -75-
dines eiusdem erga ceteras Ecclesias particulares
regni definiuntur. His innixa synodus provincislis,
neces3arium putat ac palutare sequentia declarare:
$. 1. Ratio Provinciae metropoliticae grseco-
catholicae Alba-Juliensis et Fogarasiensis ceu
Ecclesiae particularis erga ceteras Ecclesias Par-
ticulares regni non potest alia admitti, nisi quae
in Constitutione pontificia Pii Papae IX ,,Ecclesiam
Christi" edita VI-o Kal. Decembris 1853 definita
est, qua isthaec Provinqia metropolitica Qum
omnibus suis ecclesiis, sive matrisibus sive
filialibus, et cum omnibus personis suis utriusque
sexus ac cuiuscumque conditionis ab Archie'
piscopi Strigoniensis iurisdictionc et quavis alia
pqaerogativa iurisdictionali exempta fuit. His
congruenter in Provinciam metropoliticam Alba-
Juliensem et Fogarasiensem, praeter Sanctam
Sedem Apostolicam Romanam, (ciusque proinde
Nuntios vel Delegatos) cui haec immediate
srrbiicitur, non potest alia admitti auctoritas ec-
clesiastica supgrior, praeter synodum eiusdem
provinciale.m').
. $, 2, Admitti non potest ut in causis per-
sonalibus, paroehialibus, ecclesiasticis, scholas-
tiCis, ftmdaligitralibus, et cuiusvis generis, quac
ad iurisdictiqqpur provinciae nostrae metropo-
liticae- ac dioeceqium eiusdem^spectant, appella-
tiongg,. recursus' aut guerelae fiant ad aliam auc-
toritater.n ecelesiasficam extra limites Provinciae
Scaun
nostrae, constitr*tam, sed, intacto iure recursus
r) Conc. oec,urn. eonstantino/. I. cgn, 2,

Apostolic Romli, U*, *"Uul vigent in Biserica
"t
ndastrd Oriental{ UnitA, toate plinsorile gi nere.;
gulariti{ile, ce s?ar ivi 'pe teritoriul Provinciei
noastre bisericeqti, au si se pertracteze din partea
episcopului concernent, ori a metropolitului gi a
Sinodului provincial,).
' $. 3. Cu escepliunea Scaunului Apbstolic gi
a Lega{ilor lui, nici o altd auctoritate bisericeasc{,
afard, de cea a Provinciei noastre bisericegti,
fiu este indreptdllt{ a deprinde vre-o putere, iu-
risdic{iune ori ingerin{d asupra agezimintelor Pro-
vinoiei noastre metropolitane, cum ar,fi gimna-
siiie, preparandiile, gcoalele poporale, asilele in-
hntile gi alte institute de creEtere qi instruc{iune;
c.dgi aceasta ar invoalve in sine violarea inde-
penden{ei Provinciei' noastre bisericegti si''a',ma'
nifestului sdntei Uniri din 7 Octomvrie 1698, ifr
senstrl -,ciniia
'toate agezImintele bisericei .romA-
neqti pentru toate timpurile au sd fie scutite de
ori-ce :amestec al altei iurisdic{iuni bisericeqti,.
care tru apar{ine acelei biserice unite cir Roma,
'gi
$. 4. Nu este permis, ca fondurile 'furti
da{iuni}e diecesane sau provinciale din Provincia
metrop'olitanil de Alba-Iulia gi F[gAraq; si fie con-
trclate, supraveghiate; linute in evidenp qi admi.
nlstrate "tle o altd auctoritatbi esclesia.btid; 'afai*
'.,:.,.
,)Conc. ecum. Nicean f, c. 5;
- Sin. Antioch. can,
Sin. Trutl. c.8. * Cond. ocutn.
I2,t'13. 14,'15, 2a;
- siastioa. administret praeterquam illa dictae Pro-
Nicean ff. c: 6; ' Conc. Prov. I. de 'Alba'Iulie'din
rc72 nt. X, ca! III
-11 -
ad Sanctain Sedem Apostolicam Romanam, iuxta
modum vigentem in nostra Ecclesia Orientali Unita'
omnes querelae ac res incompositae, quae' intra
limites Provinciae nostrae ecclesiasticae oriri
possunt, per episcopum competentem aut per
l{etropolitan,t*, ac per synodurn provincialem
cognoscendae sunt').
.
-$. 3. Excepta Apostolica Sede eiusque Le-
gatis nulla alii auctoritas ecclediastica, praeter
iltu* Provinciae , nostrae ecclesiasticae, habet ius
ullam potestatem aq iur.isdictionem exercendi, aut
se immiscendi institutionibus Provinciae nostrae
metropoliticae, prouti sunt scholae gymnasiales,
instituta pedagogica, scholae puerorum; asyla
infantilia itque alia instituta educationi ac insti-
tutioni destinata; hoc enim autonomiae' !lu4 gaudet
Provincia nostra ecclesiastica, nec non manifepti
Sanctae lJnionis editi 7 Octobris 1698 violationem
contineret,: vi cuius manifesti omnes institutiones
ecclesiae romenae pro omnibus temporibus ' li- '
berae esse debent ab omni immixtione allus
iurisdictionis ecclesidsticae, quae,ad illam eccle-
siam Romae unitam non Pertinet.
' $. 4,: Non admittitur, ut fund]9 ac ttrlfu-
tionibus' dioecesanis aut provincialibus a{Pro-
vinciam metropoliticam Alba-Iuliensem et log*
rasiehsem spectantibus invigilet, earum r1tiones
evidentes :configiati easque alia auctoritas elgle-
, t) Conc. oecurn. Nie. f. c. 5- - Stn, antioch.
cah.'' 12, 13, 14, 15, 20. -'SYn, TruA' .c. 8. - Conc.
oecvtm. Nic. II. c.' 6. -' Conc- frov' Alba-Iul. 1872
Tit. X. caP, III.

-78-
de ,eeea a, Provinciei bisericeqti amintite ) ci
acelea trebue sfi se adrninistreze de corpora{iunile
prov€zute ln Conciliile Provinciei noastre I din
1872 gi II din 1882.
S. 5. Deodat{ declarim, ci prin aceste de-
crete sinoda'le nu voim si prejudecim dreptului
qi datorintei, ce o au archiereii nostri de a con-
lucrii cu Prela{ii Bisericei catolice de ritul latin
in toate cestiunile, cari se referesc la interesele
g_e_n_e;a-!g ale Bisericei catolice din Ungaria gi la
cele comune ale Provinciei noastre bisericeqti c;4
ale Bisericei Catolice de ritul latin.
CAP II'
Ce priveqte raporturile membrilor ierarchiei
inhe sine in Provincia noastr{. metropolitand:
$. 1. Sinodul inculctr cu toatd tiria obser-
yarea decretelor Concilielor noastre provinciale
din 18?2 qi 1882, aprobate de SAntul Scaun Apos-
tolic, qi in special a decretelor Conciliului Pro-
vincial I dela 1872 din Tit. II Cap. III despre
metropolifi qi Mespre episcopi, qi pentru uni-
formitatea administrafiunei ierarchice gi posibi-
litatea de a se apdrri totdeauna cu succes drep-
turile qi intregitatea Provinciei noastre metropo-
litane, doregte tare, ca toate cestiunile grave, crlri
ating intreagi Provincia ecclesiastici, cum sunt:
congrua Clerului, limba liturgic{, autonomia, dteP:
turile bisericei as-upra agezitmintelor religioase qi
Sinod. TruL
') Conc. Calced. Can. 25 $i ?6; -
crra- 35; Cone, ecutn, Nicean II. can. 11.
- can. 35.
_79_
vinciae ecclesiasticae'); e eontra easdem collegia
adririnistrare debent in Conciliis Provinciae nostrae
I, anno 1872 ac II, anno 1882 habitis provisa.
$. 5. Insimul declaramus, nos hisce decretis
synodalibus praeiudicare nolle iuri ac officio, quae
Praesulibus nostris incumbunt, cooperandi nempe
Praesulibus Ecclesiae catholicae ritus latini in
omnibus causis, quae bonum gendrale Ecclesiae
catholicae Hungariae attinent, prouti in iis quoque,
quae Provinciae nostrae ecclesisticae cum Ecclesia
catholica ritus latini communia sunt.
CAPUT II.
Quod ad necessitudines mutuas membrorum
hierarchiae in Provincia nostra metropolitica
attinet: \
$. 1. Synodus exsecutionem decretorumCon-
ciliorum nostrorum provincialium annis 1872 ac
1882 habitorum, quae Sancta Sedes Apostolica
approbavit, summopere inculcat, specialiter decreta
Concilii provincialis I anno t872 habiti, quae
continentur Tit. il cap. III de Metropolitis ac
cap. IV de episqopis inviolate ab omnibus
servari iubet, ac in finem administrationis hie-
rarchicae dniformis, item ut iura et integritas
Provinciae nostrae metropoliticae efficacissime
semper tueri valeant, vehementer optat, ut causae \
graves omnes, quae Provinciam ecclesiasticam
integram spectant, prouti sunt: dotatio congrua
Cleri, lingua lifurgica, autonomia, iura ecclesiae
, Con. Chalced. can. 25 et 26. - Syn. TruIl.
Conc. oecurn. Nic. II. can. 11.
-
 - 89:-
ctrlturale, asupr; Seminariilor, gimnasiilor qi altor
$coalg, ie se pertracteze de to{i episcopii in. col.
feren{e, ori' in sinoade provinciale, si nimic. mo-
meritos qi de interes comun pentru Provincie s{
nu'facd, ftrd de gtirea gi conlucrarea Metropo-
litului, dar nici metropolitul f{rtr de gtirea qi con-
lucrarqa episcopilor').
$. 2. Preo{ii preste cercul de activitate tncre-
dinlat lor, nimic nu pot face ftrr{ de gtirea gi invoirea
episcopului'). De aceea acest sinod provincial
indrumi pe to{i preo{ii acestei Provincie,, ca ln
afaceri cari nu cad in sfera de competin{i a lor,
gi mai virtos in afaceri de congrud, de imbund-
tilire a beneficiului parochial, cari toate cad in
sfera de competin{i a Ordinariatului, fdr{ de
invoirea episcopului str nu recurgd la forurile
din afartr.
., - .
$. 3. Din punct de vedere al imunit[{ii bise-
riceqti preofii, cari causele {indtoare de.- compe-
tin{a forului bisericesc le-ar duce la forurile-g1vile,
uoi fi pedepsi{i cu toati rigoarea Htc{iunitor
canonice').
$. 4. in sensul celor cuprinse in punctul
premergdtor, sinodul in conformitate :cu disPQ-
si{iunile Conciliului Provincial I, Tit. IV, Cap IV
privitoafe; la beneficiile ecclesiastice, enun{i p iqi
esprimi'dorin{a, ca regularea sau i$bun{t{$irea
' N Can APos4 34,; Antioch. can" 9 S, 19;
Si.n.
Conc. ecuflI.. Vf can.
-
8; Cqnc. ecurrr. flf cA. 6.
- -
, Can. A!'ost' 40; Sinod. Laod. can. 57.'
' 3). Sin. Carthagin. -Can. 14.
8l
-
in institutiones ecclesiasticas cultus et humani-
tatis, in seminaria, in gymnasiales aliasque scholas,
per cunctos episcopos in consultationibus aut in
synodis provincialibus tractentur, ac negotia gra-
vioris naturae, aut quod integram Provinciam
spectat, nullatenus perficiatur Metropolitano nescio
ac non cooperante, verum neque Metropolitanus
perficiat episcopis nesciis ac non cooperan-
tibus').
g. 2. Saceidotibus ultra limites campi ipsis
crediti, nil licet facere nescio invitoque episcopo').
Quapropter haec synodus provincialis cunctis
presbyteris istius. Provinciae praecipit, ne de
causis, quae finibus officii sui non continentur
ac imprimis de causis dotationem congruarn, be-
neficii parochialis augmentum spectantibus, quae
cuncta iuris Ordinariatus sunt, absque licentia
Episcopi adeant fora externa.
$. 3. E ratione immunitatis ecclesiasticae
presbyteri, gui causas spectantes ius fori eccle-
siastici ad fora civilia deferrent, omni rigore
sanctionum canoniearum puniunturr).
$. 4. Virtute praecedenti puncto comprehen-
sorum, synbdus statutis Concilii provincialis
I. Tit. IV, cap. IV. conformiter beneficia eccle-
siastiea. 'spectantibus declarat ac peroptat, ut
,l) Can. A0ost. 34. Syn. Antioch. can, ,9 et 19.
Cone. oecutn. f/f. can.- 8, oecum. VfL can.6.
-- t) Can, Afiost. 40. Syn. - Conc.
Laod. can. 57.
-
,) Synod.i Carthaginens. can. 14.
6
 -62-
aceloragi beneftcii s{ se intimple-gstiql, .inc,4t,p4
nu se fac{ nici o prejudecare drepturilor:sj dis-
*;***-d*--&!-**-:**" "*"**--:*-*.*"-''
olplinei eCciasilstiie"
-_l**-.
, TITULUL M.
\
I De cultw ddaltto.
II ' Despre cu'l'tul' t1'u,rnneaea*e'
l, ,t cAP I.
\ [' ]]
Lir;iryi%
\ ,/ DesPre sdnta
l,
\ fcott.iliul provincial I al frovinciei noastre
1,,
\ bisericeqti de Alba-Iulia qi Fig{rag {inut la anul
1872 privitor la preasdntul sacrificiu liturgic a
declarat urmtrtoarele:
, -/,Se4t'uleultulg-i!"!li.*-q9!9in jg{lgggl:
al Legii
adev€ratul, propriul gi unicul Sacrificiu
nou6, in care sub speciele pAnei qi a vinului
insugi Hristos in mod tainic se imoleazi gi se
aduce ca victimi Pdrintelui cer6sc, in semn de
recunoagterea dominiului sdu suprem'preste toat{
fdptura. Fiindcd aqadari acelagi Hristos, -care s'a
oferit pe sine in mod cruntat pe altariul Crucii,
tn sdnta liturgie se sacrific{ in mod necruntat,
de.aceea prin aplicarea satisfac{iunei si a meri-
telor consumate odati pe cruce' sacrificiul acesta
rir D€ren&l nu este numai sacrificiu de laudd qi'de
I multlmit{, ci qi sacrificiu propi{iato.nu pentru'cei
1 vii gi pentru cei mor{i' care dupi traSJlggea
i Apostolilor trebue s{ se ofereascd pentru p6aate'
piatp-t.r- faceri destul gi pentru alte lipse'"
'inaintea ochilor declara{iunile
fin€nd Ei de-
cretele aceste ale primului nostru sinod provin-
-83-
exaequatio ac augmentatio eorumdem bene.
ficiorum ita fiant, ne hoc ullo modo iuribus ac
disciplinae ecclesiasticae piaeiudicet.
TITULUS lil.
CAPUT I.
'De sancta Liturgia.
Concilium provinciale primum Provinciae
nostrae ecclesiasticae Alba-Juliensis et Fogarasiensis
anno 1872 celebratum, obtutu sanctissimi Sacrificii
liturgici sequentia' declaravit:
,nCentrum cultus publici est in S. Liturgia
vemm ac proprium illudque unicum Novae Legis
Sacrificium, in quo sub speciebus panis et vini
Christus ipse mystice immolatur, atque Patri
coelesti tamquam victima offertur in recogni-
tionem supremi sui dominii in omnem creaturam.
Quoniam igitur idem ille Christus, qui in ara
Crucis cruente se obtulit, in sacra Liturgia
incruente sacriflcatur, idcirco per applicationem
satisfactionis'et meritorum in Cruce semel con-
summatorum hoc perenne sacrificium non modo
laudis est et gratiarum actionis, sed etiam pro-
pitiatorium pro vivis et defunctis, quod pro
peccatis, poenis, satisfactionibus et aliis necessi-
tatibus iuxta Apostolorum traditionem debet
offerri".
Ante oculos h$itis hisce synodi nostri pro-
vincialis primi declarationibus ac decretis, atque

cial qi considerdtd *"* qi ,r.urr-dnata sAntenie
a Sacrificiului liturgic, Sinodul statoreqte, cii
trebue si se .faci urm{toarele declarafiuni gi dis-
posi{iuni:
1. Deoa{ece sacrifi'ciul liturgic este cel mai
sAnt dintre tsate cele sAnte, gi deoarece cele sdnte
cu sdn{enie se caile a se lucrii, biserica s'a in'
grijit din timpurile cele mai vechi, ca sacrificiul
lfiturgic si se indeplineascl dupd anumite cere-
rmonie, cari toate au menirea sd inalle min{ile
credinciogilor la Dumnezeu. Ceremoniele aceste
se cuprind in cartea numitd ,,Liturgier."
Limba, ln care se celebreazi sacrificiul li-
turgic, in biserica noastrd este' cea romAnd. Fo-
losin{a limbei romAne Pdrin{ii nostri prin'actele
uniunei dela anii 1698 qi 1700 au voit s[ fie ne-
v{timatd gi a garantat-o SAntul Scaun Apostolic
al Romei, cdnd la anul 1853 a ridicat gi tnfiintat
provincia bisericeasci de Alba-Iulia gi Fdglrag
ca. provincie bisericeascd autonomd cu limbd
romdnd (Bulla ,,Ecclesiam Christi" de dto 26 No-
emvrie 1853). Folosirea unei alte limbi in S. Li-
turgie este deci contrari disposiliunilor Scaunului
Apostolic gi astfel strins oprittr. Protopopii in
visita{iunile lor str fie cu mare bdgare de seamd,
ca abusuri in materia aceasta s[ nu se furigeze
in biserici gi mai ales, ca sd nu se intrebuinteze
in usul liturgic, decAt numai clrti ap1gfute de
Ordinariatul metropolitan de Alba-Iulia gi Fdgtrrag,
qi reculloscute .-94 legi{ipe de cdtrd Scaunul'
Apostolic.
i>,
_85_
perpensa magna incomparabilique sanctitate Sacri-
ficii liturgici, Synodus declarationes constitutio-
nesque sequentes faciendas esse statuit:
1. Quum sacrificium liturgicum rerum san-
ctarum sit sanctissima, et quum sancta sancte sint
tractanda, Ecclesia inde a vetustissimis tempo-
ribus curae suae esse duxit, ut sacrificium litur-
gicum secundum certas caerimonias perficiatur,
quae omnes illuc tendunt, ut mentem fidelium ad
Deum attollant. Caerimoniae istae in libro, qui
,,Liturgicon" audit, continentur.
Lingua, qua sacrificium liturgicum celebratur,
in ecclesia nostra est romena. Usum linguae romenae
inviolatum voluerunt Patres nostri in actis unionis
annis 1698 ac 1700 editis, ac fide data firmavit
Sancta Sedes Apostolica Romana, quum anno 1853
provinciam ecclesiasticam Alba-Juliensem et Foga-
rasiensem in sui juris ecclesiasticam provinciam
graeco-catholicam unitam linguae romenicae erexit
et instituit (Constitutio ,,EcclesiamChristi" de d.to
26 Novembris 1853). Hinc usus alius linguae in
S. Liturgia contrarius esset constitutionibus Sedis
Apostolicae ac proinde severe prohibitus. Proto-
popae occasione visitationum suarum magnopere
animum attendant ad id, ne hac in materia' abusus
irrepant in ecclesiam ac praecipue utinusuliturgico
solummodo libri adhibeantur, quos Ordinariatus
rnetropolitanus Alba-Juliensis et Fogarasiensis
approbaverit, et Apostolica Sedes legitimos re-
cognoverit,

- -86-
" Z..SAn{enia sacrificiului liturgic pretinde, ca
il
preofii cari indeplinesc, sd cunoasgi' dgPHn
ioate ceremoniele, ca indeplinindu'l cu esactitate
$i pietate si edifice Ei pe credincioqi. De aceea.
sinodul enun!tr, ci nu se vor admite la tretpta
' sAat{ a preofiei, decdt numai candida{i de aceia,
eari qi - in pracsi au invtrlat tot ceremonialul gi
mai ales cel dela sAnta liturgie. Protopopii cu
ocasiunea visita{iunilor sd se conving{ qi despre
modul, cum indeplinesc sinta liturgie preo{ii din
-diitrictul lor.
3."'.!reo!ii. s[ se nisuiasci cu tot deadinsul,
. prouti sunt altaria, indumenta sacra, calix, d.iscus
ca toate c-ele ce se lin de sasrificiul liturgic, pre-
cum altariul, ornatele saQre, potirul, discul qi
altelg s{ fie curate qi bine ingrijite. S{ nu se
pund pe altar nimic,. afar{ de ceea ce se {ine de
celeblarea sAntului sacrificiu liturgic.
. 4. Ar fi foarte de dorit, ca la celebrarea
s6ntei JerJfe s{ fie totdeauna de fa$ popor cr€:
S{ se imp{rt{geasc{ 'cel pu{in cu
". dincios, care
L \ '^
'ii'
. '- spiriful in marile binetaceri ale sflntei Eucharistii.
te acestea biserica a conces gi celebrarea
liturgiilor aga numite PjLYete, la cari afar{ de
preot. nu participtr, deffif cantorul, ori alt{ per'
soand ajut{toare, 'pentrucd gi liturgiile acestea. se
adtrc din partea unui servitor :public al bisericei
pentru to{i credinciogii-apar{indtori: tiupului mistic
al lui Hristos. Din causa aceasta nici !n litur-
giete private nu-i iertat preotului sd slujeasci
iing"t;-F-de aceea poruncegte Biserica preo-
tului, ca atunci, cdnd ziee: ,,Pace tuturor" s{
' -87-
2. Sanctitas sacrificii liturgici exposcit, ut
sacerdotes, qui illud perficiunt, caerimonias cunctas
perfecte norint, ut illud sancte pieque perficiendo
ffdeles quoque aedificent. Hinc synodus declarat,
ad sacrum presbyteratus gradum nonnisi tales
candidatos admittendos esse, qui caerimonias
cunctas, ac imprimis quae sanctae liturgiae sunt,
usu didicerunt. Protopopae occasione visitationum
cognoscant modum quoque, quo presbyteri dis-
trictus sui sanctam liturgiam peragunt.
3. Sacerdotes operam dent maxirnam, ut
omnia, quae ad sacrificium lifurgicum pertinent,
ac alia, sint munda beneque curata. Altari impo-
natur nihil' praeter illa, quae' perficiendo sancto'
sacrificio liturgico inserviunt
4. Pbroptatum esset, ut perficiendo sancto
Sacrificio adsit semp0r populus fidelis, qui saltem
spiritualiter ma$norum sanctae Eucharistiae be'
neficionim particeps fiat. Ecclesia nihilominus
Iiturgias quoque privatas dictas celebrari permisit,
quibus praeter sacerdotem non adbst nisi cantor
aut alia quaeclarn persona; etenim has qgoque
liturgias offert minister publicus ecclesiae pro
omnlbui fidelibus constituentibus corpus Christi
mysticurn, Hac de causa nequidem in liturgiis
piivatis permittitur sacerdoti soli celebrare;
ideoque praecipit Ecclesia Sacerdoti' dicenti
,,Pax omnibus", ne ipse sibi sed alius respondeat

- -88-
nu-$i: rdspundd el insuEi €iqi, ci altul str-i r€s-
pund{: ,,$i Spiritului .t6u,{' Aqadar conlucrarea
unei persoane ajutdtoare este, dupd drgpl![-bis
ricesc, necesard, qi aceasti persoani trebue s{
fle de reguli cantorul, in cas de lipstr insi alt
b{rbat.
5. in biserica noastrd se deosebesc trei feliuri
de liturgie, anume liturgia Santului loan Guri-de-
aur, liturgia SAntului Vasilie-cel-mare qi liturgia
Presanctificatelor').
Preo{ii sunt detori a observii esact disciplina
bisericei noastre privitor la celebrarea acestor
liturgie qi nu le este iertat a celebril o liturgie
in locul celeialalte, p. e. a sdntului Ioan Gurd-
de-aur in locul liturgiei Presanctificatelor, ryg
autorisare dobdndit{ dela Ordinariat.
Liturgia Presanctificatelor, in care nu se in-
deplinegte sacrificiu, tru este liturgie completi
Ei de aceed nici hu se poate aplicri fructul ei,
dupi cuni se poate aplicri fructul liturgielor Sdnl
tului loan Gurtr-de-aur Ei a sdntului Vasilie-cel-
mare.
6. Cunoscut fiind, ci de pe timpurile Apos-
tolilor 'au fost destinate anumite localit{{i, unde
si se celebreze sAnta liturgie, de aceea Biserica
a oprit strins celebrarea utJi.iu in case B-qiyetp 1.
Oprim deci sub pedeapsa suspensiun6i pe toli
preo{ii dela celebrarea sAntei liturgii in case pri-
vate, ori pe altare apezate in liber. Daci totuEi
') Conc. Proa. I din 1872 Tit. VI, Cap IL
1 Conc. Laodi.c. can. 58; ConC. Vf can,31.
_89 _
,,Et spiritui tuo". Cooperatio personae cuiusdam
ad-iutricis est ergo de iure Ecclesiastico necessaria
1
atque haec persona communiter cantor esse debet,
necessitate vero accedente alius vir.
5. trn ecclesia nostra'tres species liturgiarum
distinguuntur, nelnpe liturgia Sancti Ioannis Chry-
sostomi, liturgia Sancti Basilii Magni atque li-
turgia Praesanctificatorum').
Sacerdotes disciplinam ecclesiae nostrae spe-
ctantem celebrationem harum liturgiarum exacte
observare tenentur, et absque facultate ab Ordi-
nariatu obtenta non permittitur iisdem liturgiam
quandam alteriusloco celebrare, e. gr. illam Sancti
Ioannis Chrisostomi loco liturgiae Praesanctifica-
torum.
Liturgia Praesanctificatorum, in qua sacriffcium
non perficitur, non est lifurgia absoluta, ac idcirco
nec fructus eius potest applicari, quemadmodum
applicari potest fructus liturgiarum Sancti Ioannis
Ciirisostomi,ac Sancti Basilii Magni.
6. Quum ab Apostolorum temporibus loca
fuisse constet ad hoc specialiter deputata, ut
sacra ibi liturgia celebraretur, hinc Ecclesia dis-
lrictp'prohibuit celebrationem eiusdem in privatis
aedibus'). Quare sub poena suspensionis cunctis
sacerdotibus praecipimus, ne quis eorum sanctam
liturgiam in privatis aedibus aut super altaribus
sub divo collocatis celebret. Postulante nihilo-
t) Conc. Pros. f. ann. 1872 nt. V.t. cap. If.
2) Conc. Lqod. cgn,5E.
- Conq. Vf. can.31,
 . -90-
ar cere necesitatea de a se celebrii sAnta liturgie
afari de bisericd, si se ceari din cas in cas con:
cesiunea Ordinariatului. in casuri de aceste si
poarte grije deosebiti preo{ii, ca locul ce se
destineazd pentru celebrarea sOntei liturgii, s{ fie
curat, bine ingrijit qi inftumse{at, ca toate cele
si insufle pietate gi reverin{d.
7. Timpul, in care se cuvine a celebrd sAnta
liturgie, line ain zori de zi p{n[ !a 4qpazi in
ziua nagterii gi invierii Domnului nostru Isus
Hristos se poate celebrii sAnta liturgie qi mai de
timpuriu. Oara anumiti pentru celebrarea sflntei
liturgii se va determinii cu considerare la deose-
bitele imprejur{ri subversante.
8. Dupd disciplina qi usul vechiu al bise-
riceinoastrepg.qlr-*ilta-r-.istriq--Z|(e*gggq!-llgMt
o" pdntd liturgig se pgatq c-elebrdT Dabtr vor fi
mai. mril{i preo{i, cari ar dori a aduce sAnta
Jertftr, vor puteii s'o factr celebrAnd cu to{ii im-
preun{ la acelaqi altar; vor fi insi datori cu-p!1i*
de pdcate, iml
u
-S*lgsigggqlSj ",{tg!"Sgji, cgr{!i{i
tracafi-,in toate ornatele sacre prescrise, av€nd
s{ reciteze respicat toate cele prescrise in Li:.
turgier, qi a face toatd ceremonia prescris{, con-
sacrAnd cu to{ii qi comunicdndu:!9--P9--tFd-gg-
pretiosul.si sAntul-tr-upSr singe al M6,nt"itoriglui
nostru Isus"l{ristos.,*La consacrare s{ fie mai
ales cu luare aminte, ca si pronun{e cuvintele
cu tolii d-e._ojg!4. P_rin liturgiele indepli4lte -Pdp
co lg eJ gh5gg* grJgtii - q*lista-c
-L4lg;tJtsse!*aeslars"*
1) Euchologion de Goar, not. la nr. 10 pag. 22.
-91 -
mirnrs necessitate, ut sancta liturgia extra ecclesiam
celebretur, singulis in casibus licEntia ab Ordinariatu
expectetur. Talibus in casibus curae suae spebia-
lis esse ducant sacerdotes, ut locus, qui ad ce-
lebrationem sanctae liturgiae'deputatur, -sit mun-
dus, bene curatus ac ornatus ita, ut cuncta
pietatem reverentiamque inspirent.
7. Tempus, guo sancta liturgia celebrari
debet, ab aurora usque meridiem extenditur. Die
Natalis ac Resurrectionis Domini nostri Iesu
Christi sanctam liturgiam aliquanto antea quoque
licet celebrare. Hora definita pro sancta liturgia
celebranda, prae oculis habitis specialibus circum-
stantiis occurentibus determinabitur.
8. Secundum disciplinam as usum' veterern
eeclesiae nostrae super uno eodemque altari una
die communiter nonnisi una sancta liturgia potest
celebrari'), Si plures fuerint sacerdotes sanqtum
saqrifioium offerre cupientes, id facere potorunt
omnes insimul celebrantes super eodern altari;
debebunt autem omnes ieiuni esse, a peccatis
purgati, induti cunctis. vestibus , sacris prae-
scriptis,' ac tenentur distincte cuncta, quae in
Lifurgiario praescribuntur recitare, ac cunctas
caerimonias praescriptas peragere, consecrando
omnes'una ac percipiendo per ordinem pretiosum
et sanctum corpus et sanguinem Redemptoris
nostri Iesu Christi. In consecrando imprimis
attendant, ut verba omnes simul exprimant.
Sacerdotes liturgiis, quas perficiunt concelebrando,
satisfaciunt intentioni illorurn, pro quibus offertur
') Goar, Euchol, nota ad N. 10 !ag. 22,
 - -92-
pentru cari se aduce s6nta JertfA qi pot drept
aceea s['qi primeasc{ stipendiu pentru liturgiele
astfel .celebrate. Celebrarea suocesivI a sAntei
liturgie pe acelaqi altar in aoeeagi zi va fi per-
mis{ numai cu concesiunea Ordinariatului: Nu
-
este, ierlaffiai incolo nici unui preot a celebrai
sAnta liturgie intr'o zi mai mult de o$4td. Dac{
ins{ ar cere binele spiritual urgent al credin-
ciogilor, Ordinariatul avOnd in vedere ,invi{itura
lui Benedict XIV din Const: ,,Declarasti rtobis,r'
va pote:i sd deie concesiunea de a celebrii intr'o
zi gi de dou€ ori., ,',', . 9. In sancta liturgia offertur Deo noir solum
I tn sAnta liturgie se aduce lui Dumnezeu
nu numai sacrificiu de laudi qi de mulfdmittr, ci
qi sacriflciu propi{iatoriu gi impetratoriu. $i fiindcd
in sAnta liturgie acelaqi Domn al nostru Isus
Hristos, care s'a jertfit cruntat pe cruce, este
victim{ qi preot, de aceea urmeazd, c{ sdnta li'
turgie din partea sa produce efeetele acestea ne,
Smintit, gi dacfl totugi nu se face pdrtaq efectelor
aeestdra acela, pentru care se aduce sAnta Jertf{,
aqeasta este a se explicri din lipsa de disposi-
{iune a respectivului subiect, ori din alt{ bausd.
, , .nr# Fructele sAntului sacrificiu liturgic si desting
-)'"vv" in general, individual si special. Fructul general
.zn !,i il primesce biserica intreagi pentru credincioqii
L e'
1{ s6i \rii qi morfi.
Din acest fruct se irnpirtdEesc in m6sgrd mai
mgre aceia, cari sunt de fa(d la celebrarea sAntei
liturgie; ba din acest fruct general participd in
-93-
sanctum sacrificium; ac ideo accipere quoque
possunt stipendium pro liturgiis hoc modo cele-
bratis. Celebratio successiva sanctae liturgiae
super eodem altari eodem die permittetur tanturn-
modo licentia ab Ordinariatu obtenta. -- Non licet
porro ulli sacerdoti sanctam liturgiam pluries una
vice eodem die celebrare. Si vero bonum spiri-
tuale. urgens fidelium hoc postularet, Ordinariatus
prae oculis habita doctrina Benedicti XIV in
Const: ,,1)eclarasti nobis", poterit licentiam dare
celebrandi bis eodem die.
sacrificium laudis ac gratiarum actionis, venrm
etiam sacrificium propitiatorium ac impetratorium.
Ac quoniam in sancta liturgia idem Doririnus
noster Iesus Christus est victima et sacerdos,
qui se cruento modo sacrificaverat in cruce,
inde sequitur, sanctam liturgiam e sua parte hos
effectus infallibiliter producere et si nihilominus
particeps non fieret istorum effectuum ille, pro
quo sanctum sacrificium offertur, hoc inde fit,
quod subiecto respectivo deest dispositio, vel ob
aliam causam.
Fructus sancti sacrificii liturgici distinguuntur
in -generalem, individualem ac specialem. Fructum
generalem adipiscitur ecclesia integra pro fide-
libus suis vivis ac mortuis.
Huius fructus adstantes celebrationi sanctae
liturgiae copiosius participes redduntur; imo huius
fructus generalis participes quodammodo fient et
 . -94-
oarecare mod
tlpi qi indirect chiar qi necredincioqii
cei desbinali, intruc6t adecd si aduce sAnta
) jertfe pentru luminarea celor dintru intunerec'
qi
!.pentru unirea tuturor.
Fructul individual ori personal il primeqte
singur preotul, care aduce sAnta Jerttd, qi acest
fruct preotul nu-l poate cedii altuia, nici nu
poate primi pentru acest fruct ceva stipendiu.
Fructul special al sdntei liturgii, Qare se mai
numeqte gi mediu, fiindcd este intre fructul ge-
neral gi invidual, il primesc acei credincioqi,
pentru A ciror folos, ori lipsfl spirituali ori tem-
porald s'a adus anume sAnta Jertfn.
Agadar{ de aceste efecte propi{iatoare qi
impetratoare ale sdntei liturgie, mj" gbiqtji -de
efectul iert{rii pedep-s,etqg temporale, detoritc
pe i€Care-;Ee-1ffi'pEftagi Creqtinii, dactr din
alti parte nu subverseazd, vre-o pedectr.
Cu un cuvint sAntul sacrificiu liturgic e de
nespus folos atAt Bisericei, pentru care se aduce
in general, cdt gi preotului, care il aduce, precxm
gi icelora, pentru cari se aduce in mod special'
10. Deoaroce in sAnta liturgie insuqi Hristos
este, care se aduce ca jertfd, e lucru invederat,
ci valoarea sAntei liturgii din partea jertfei
dumnezeeqti este infinit, pentruc{ prin sAnta
jertfi liturgicd Dumnezeu se laudi gi se prea-
mdregte nestArqit. Cu privire la oameni ^+s{
, efectul sdntei liturgii din causa capacit{{ii lor
pirginite nu poate si fie nemflrginit; de unde
-96-
i indirecte ipsi quoque infideles et avulsi ab ecclesia,
in quantum videlicet sanctum sacrificium offerfur
pro illuminatione eorum, qui in tenebris degunt,
ac prg unione omnium.
Fructurn individualem seu personalem solum-
modo sacerdos consequitur, qui sanctum sacri-
ficium offert, qui'fructum hunc nec alteri cedere,
nec quid pro hoc fructu accipere potest.
Fructus specialis sanctae liturgiae, qui etiam
medius dicitur, quia locum medium generalem
inter as individualem tenet, obvenit illis fidelibus,
pro quorum utilitate vel necessitate spirituali aut
temporali sanctum sacrificium speciali intentione
oblatum fuit.
His ergo effectibus propitiatoriis ac impetra-
toriis sanctae liturgiae, imo etiam effectu remis-
sionis poenarum temporalium pro peccatis
debitarum participes fiunt Christifideles, si alia
ex parte non adest impedimentum.
Uno verbo sanctum sacrificium liturgicum
ineffabilis est utilitatis tum Ecclesiae, pro qua
offertur modo generali, tum etiarn shcerdoti, qui
illud offert, tum illis quoque, pro quibus specia-
liter offertur.
10. Quurn in sancta liturgia ipse Christus
sit' ille, qui semet offert tamquam sacrificium,
evidens est valorem sanctae liturgiae ex parte
Divinae Hostiae infinitum esse; per sanctum
sacrificium liturgicum namque Deus laudatur ac
glorificatur modo infinito. Quoad homines vero
effectus sanctae liturgiae propter finitam eorum
capacitatem non potest infinitus esse, ac proinde
 i -96-
iR oameni efectul'poate str fie mai maresau mai
mic, dupd gradul de disposi{iune a respectivului
subiect.
11. SAnta liturgie se poate celebrii pentru
to{i credincioqii vii $i boteza{i, fie drep{i, 4t pe-
cdioqi, 'qi pentru toli credincioqii i1 Hristos
adurmili,'cari inc{ nu s'au curelit deplin'
Mai deaproape folosegte sacrificiul liturgic
acelora, p.nitn cari anume se aduce, cari gi
primesc fructul special Ei cari anum" ,at cerut
preotului, ca si aplice pentru lipsele lor acgs!
fruct special al santei liturgii. Aplicarea fructului
acestuia special insi nu impedec{ fructul general'
gi de aceeu preotul gi la astfel de liturgii .poate
ii tt"U". ta fac[ comemor{rile prescrise Ei
lventual qi alte pomeniri usitate in mod legitim'
ftrr{ a scurta pe aceia, pentru cari anume se
aduce sAnta Jertfd.
Se poate celebrii sdnta liturgie qi pentru cei
lnecredinciosi, eretici, schismatici, ba gi pentru cei
sunt in via{i' g
tOu*n.r.u tolerafi, dactr
iescomunicati
si-i lumineze gi si-i conducd in sinul
bisericei sale celei adevdrate'). Intru adevdr prin
Do-
o astfel de aplicare preotul se conformeaztrjertfd
rnirului Hristbs, care pe cruce s'a adus
n*" mAntuirea tuturor. Aplicarea aceasta s'o
'fuJ i"ta preotul in tglgf la proscomedie tngf:l)
) I/eai Decr. S. Officiu d'i'n 15 luliu 1865
- Iulii
Coll. n. 888.
-91 -
in hominibus effectus potest maior aut rninor
esse, secundum mensuram dispositionis .respectivi
subiecti.
11. Sancta liturgia celebrari potest pro
omnibus fidelibus vivis ac baptizatis, Fiye iustis,
sive peccatoribus, atque pro omnibus fidelibus
defunctis in Christo, nondum ad plenum purgatis.
Propius sacrificium liturgicum illis prodest,
pro . quibus speciali intentione offertur, qui
fructum quoque specialem assequuntur, ac qui
speciali modo postularunt a sacerdote, ut pro
necessitatibus eorum hunc fructum specialem
sanctae liturgiae applicet. Applicatio vero huius
fruqtus specialis non impedit fructum generalem,
ac proinde sacerdos in talibus quoque liturgiis
potest' debetque facere commemorationes prae-
scriptas ac alias quoque commemorationes ^ le-
gitime usitatas, quin iacturam faciat illis, pro
quibus speciali intentione offertur sanctum
sacrificium.
Potest celebrari sancta liturgia etiam pro
infidelibus, haereticis, sghismaticis, imo pro
excbmmunicatis quoque toleratis adhuc viventibus,
ut Deus eos illuminet ac in sinum verae ecclesiae
ducat'). Profecto sacerdos tali applicatione exem-
plar imitatur Christi Domini qui in cruce semet
ipsum tanquam sacrificium pro salute omnium
obtulit. Hanc applicationem tamen sacerdos
secreto faciat in prothesi, inexitu vero
, Cfr. Decr. .S. Officii., 15 1865
- Coll.
n. &ffi.
 { 98-
iar la iegirea cu sdntole daruri sd nu-i aminteascd
cu numele.
12. Domnul nostru Isus Hristos la cina cea
de taind, dupice a intemeiat sdntul sacrificiu
liturgic, a zis citrd sAnlii s€i invE{trcei gi Apostoli:
,,Aceasta s'o face{i intru amintirea mea"'). Prin
euvintele aQeste le-a impus Apostolilor gi urmi-
torilor acelora obligamintul de a celebrd sAntul
sacrificiu. Obligamintul acesta il au deci JgJi--
preolii, fie aplicali la pdstorirea'sufletelor, fie'la
alte oftcii, gi pdcdtuegte greu acel preot, care
nu-gi irnplineqte acest obligamint, gi se tace
vrednic gi de PedeaPsd.
Preo{ii aplicali la p{storirea sufletelor sunt
datori in zile anumite a celebrii sdnta liturgie
l------
i pentru credinciogii concrezuti-grijei lor.spirituale'
, Portltorii oficielor parochiale sunt detori a
celebrii pentru credinciogii lor in persoand qi in
parochie, qi numai in cas de pedecd adevdrattr qi
; gravd pot sd fie suplinili prin alt preot'
': Zilele, in cari sunt detori purtltorii oficielor
parochiale a celebrd sdnta liturgie pentru ' cre-
dinciogii lor. sunt -toate duminecile gi toate s6r-
bdtorile de preste an. A aplicri liturgiele in acele
zile pentru ai1ii, nu este iertat, nici stipendiu mis-
sal nu se poate luii dupd liturgiele acele'
in.celealalte zile, luAndu-se incd afar{ zilele
pdresemilor, in cari se celebreazd liturgia Presanc-
' iificatelor, pot preo{ii aplicri fructul special al
') Luc. XXfI, 0.
-99-
cum sacris oblationibus eos nominetenus non
commemoret.
12. Dofninus noster lesus Christus in coena
mystica sancto sacrificio liturgico instituto dixit
sanctis suis discipulis ac Apostolis: ,,Hoc facite
in meam commemorationem"'). Quibus verbis
Apostolis eorumque successoribus iniunxit san-
ctum sacrificium celebrare. Officium istud ergo
cunctis sacerdotibus incumbit, sive munus habeant
illatum curae animarum, sive alia munia, gravi-
terque, peccat sacerdos, qui huic officio suo non
satisfacit, ac poena quoque dignum semet reddit,
Sacerdotes, quibus munus iniunctum est
curae animarum, sanctam liturgiam certis diebus
pro fidelibus curae suae spirituali creditis ce-
lebrare tenentur.
Quibus officia parochialia sunt iniuncta ce-
lebrare tenentur pro fidelibus suis per se ipsos
atque in parochia, ac nonnisi in casu veri gra-
visque impedimenti potest alius sacerdos eorum
vices obire.
Dies, quibus officiis parochialibus fungentes
sanctam liturgiam pro fidelibus celebrare tenentur,
sdnt omnes dies dominici ac omnes dies festi
per annum. Non licet his diebus titurgias pro
aliis applicare, nec fas est pro illis liturgiis sti-
pendium'missale accipere.
Ceteris diebus, exceptis adhuc diebus ieiunii
paschalis, quibus Praesanctificatorum liturgia ce-
lebratur, sacerdote.s fructum specialem liturgiarum
1) Luc. XXII, 19.
7t(
 . 101
-10O-
liturgielor gi pentru intenfiunea oedincioqilor 'sin-
guratici, fie din parochia lor, fie de airea, ,qi
pentru'aplicArea aoeasta pot se primeasci qi sti-
pendiu, adeci o elenrosind oare-care.
Stipendiui missal nu se dd pentru' fructul
'santei
liturgie, care fruct nu se poate cumpdrd
pe bani, oi'se di preotului pentru sus{inerea lui
cuviincioas{, drept lucru fiind, ca cdl ce serveqte
altariului dela altariu s{ triiascd.
Cuantitatea stipendiului missal vafiazl' dupi
imprejurdrile din diterite locuri qi se statoregte
in fieqte-care diecesd din partea Ordinariatului.
Mai mult de un stipendiu nu poate str pri-
measctr nici un preot pentru o singurd liturgie,
gi dactr ar face-o, este detor in conqtiin{tr a^ res-
titif, la ce eventual se va gi constringe' Intru
adevEr preotului i-se d[ sus{inerea cuviincioasd
cu un stipendiu, deci daci iea mai multe stipendii'
iqi aroagi o remuneralie incompetentd qi astfel
pEcltueqte greu in contra dreptn$i. Decumva
oferentul stipendiului ar dd o sumA mai mare
pentru liturgii, ftrd a determind num6rul acelora,
preotul va fi detor a-l intrebii de num€rul litur-
gielor ce le doregte, ori dacl n'ar tace-o, a ce-
lebrd atAtea liturgii, c0te corespund stipendiului
usitat in di.gcestr. Pentru Pggg1ti1i pot insd preo{ii
s{mai frmeasca oferte=tiEiiievole gi la liturgiele
acele, pentru cari au primit deja un stipendiu.
Ofertele pentru celebrarea liturgielor in SAmbgtele
morfilor ql_ iq alte zile indatinate se pot primi
dupi usul de plnd aci.
:-
-
applioare possunt pro intentione singulorum
fidelium, sive sint pa.rochiani eorum, sive aliunde
veniant, ac, pro hac applicatione accipere possunt
etiam stipendium, id est eleemosynam quamdarn
,stipendium missale non datur pro 'fructu
sanctae liturgiae, .- clui fructus pecunia emi non
potest, -- sed datur sacerdoti pro congrua sus-
tentatione, quum aequum sit, ut qui altari deservif
de altari vivat.
Quantitas stipendii missalis variat secundum
circumstantias varias locorum, ac in qualibet
dioecesi stabilitur per Ordinariatum.
Plura stipendia nullus sacerdos potest accipere
pro una tantum liturgia, et si hoc faceret, in
conscientia illud restituere teneretur atque ad id'
dato .casu etiam adstringetur. Profecto sacerdoti
congrua sustentatio datur uno stipendio; hinc si
plura stipendia accipit, remunerationem indebitarn
usurpat atque hoc modo graviter peccat contra
iustitiam. Si stipendium offerens.summam maiorern,
dederit pro liturgiis, quin determinasset nurnerum
earundem, sacerdos sciscitare tenetur numerum.
I
I
liturgiarum, quas cupit, aut si hoc non faciat,
I tenetur tot liturgias celebrare, quot stipendio in
t dioecesi consueto respondent. Possunt tamen sa'
t cerdotes pro commemoratione accipere insuper
'ct
oblationes ultro datas etiam in liturgiis, pro
cl.r
sl
,ffi
n quibus iam acceperunt stipendium. Oblationes
'l
i pro celebrationeliturgiarum, Sabbatis defunctorum
I
i
aliisque diebus usitatarum, possunt accipi iuxta
1
!
morem qui hucusque viget
l
I
i
I
r fl

_102_
{
Pentru remunera{ia primiti preotii sunt detori
a indeplinf liturgiele in timpul cel"mai scurt qi
ingi,de regul{ in ordinea aceea, in care li s'au
dat stipendiile; afartr de aceea si grijeascd, ca
nu cumva prin amAnare indelungatd sd-gi ingreu-
neze conqtiin{a cu p€cat greu.
13. Pentru a ptrz{ qi sustineii pururea ne-
vdtdmat{ demnitatea neasEminatd a
Jertfei
celei de tain[ qi pentru a stirpi din rddicind
abusurile privitoare la primirea qi persolvirea
intenfiunilor saere missale, sinodul afl{ in Domnul
a face urmdtoarele disposi{iuni:
q.) in fiegte-care parochie' va fi a se purtri
un protocol despre toate liturgiele celebrate de
respegtivul preot; tot asemenea protocol vor
purtii gi preolii neaplica{i la pdstorirea sufletelor.
In acest protocol, al cdrui formular se va dii dela
Ordinariat, se vor induce toate liturgiele ce le
va celebrii preotul respectiv preste anul intreg,
qi mai intAiu se vor insemnii liturgiele fundate,
apoi celelalte, insemndndu-se numele celebran-
tglui, stipendiul primit, ziua celebririi qi numele
persoanelor bisericeqti, cari au eooperat la ce-
lebrare.
U ln fieqte-care dieces{ se vor insemnd
intr'un protocol missele fundalionali din fiegte-care
parochie qi tot in acel' protocol se vor induce
toate schimb{rile legitime, ce in decursul timpului
ar intrevenf.
c/ Nu este iertat nici unui preot a primf fun-
da{iuni missale firtr aprobarea Ordinariatului s€u.
F
_103_
Pro remuneratione accepta sacerdotes te-
nentur liturgias , quamprimum celebrare, atque
communiter illa serie, qua iisdem oblata sunt sti-
pendia; et insuper caveant, ne per notabilem di:
lationem eorum conscientia graviter oneretur.
13. Ut dignitas incomparabilis sacrificii
mystici semper illaesa servetur ac sustentetur,
atque ut radicitus evellantur abusus, qui respectu
acceptionis ac persolutionis sacrarum intentionum
missalium admitti solent, synodus in Domino
sequentes constitutiones edendas esse duxit:r
o) ln qualibet parochia cunctae litdrgiae, quas
sacerdos respectivus celebravit, in tabulis con-
signandae sunt; similes tabulas gerent ii quoque
sacerdotes, quibus cura animarum credita haud
est. His in tabulis quarum exemplar edent Or-
dinariatus, referentur cunctae liturgiagl eu&S r€s-
pectivus sacerdos celebraverit,p er annum integrum,
ae primae quidem inscribentur liturgiae fundatag,
deinde vero ceterae, adnotatis nomine celebrantis,
stipendio accepto, die celebrationis ac nominibus
perbonarum ecclesiasticarum, quae celebrationem
iuvarunt.
&/ Qualibet in dioecesi referentur in tabulis
liturgiae fundatae in singulis parochiis existentes,
ac in iisdem tabulis inscribentur cunctae legitimae
$- mutationes, quae tempore evenerunt,
c) Non licet cuiquam sacerdoti accipere fun-
dationes missales, quin ordinariatus easdem pro-
baverit.

d) nrotopoili ; ;* qi vidimri la fieste-
care visita{iune protocolul de -,}ihrrgie.
e) Afari de stipendii missale manua{e oferite
de :credincioqi, nu este permis nici unui preot a
primf intentiuni Ei stipendii dela nimenia qi de
nic{iri, friri previa gtire qi concesiune din cas
in cas qi in scris dobOnditd dela Ordinariatul
propriu. Acei preo{i cari ar dobOndi o asemenea
concesiune, 'Sunt detori a-Si dA seamd la Ordi-
nariat qi a dovedi persolvirea inten{iunilor primite.
"f) C{rti, reviste, foi, gi alte mirfuri nu vor
puteri dd nici acceptii preotii pe intentiuni.
g) Peregrinagii sacre nu se.pot {inerl f{ri
auctorisarea Ordinariatuiui. La locuri de aceste
de peregrinagiu autorizate gi normate de Ordinariat,
un preot va aved sd poarte un protocol despre
stipendiile missale primite gi despre numele ofe-
ren{ilor. Preotul, care conduce protocolul qi in-
casseazd banii, va aved lAngd sine un preot con-
trolor, care asemenea va subscrie protocolul. La
locurile aceste de peregrinagiu Ordinariatul va eser-
citd'inspec{iunea prin un comisar al sdu. Despre
stipendiile missale primite qi despre persolvirea
aceloia sunt a se dii rafiuni deduse in ordine la
finea fieqte-cirui an. Preotii cari doresc a merge
la loetrri de peregrinagiu au de a impetrii fasultate
dela Ordinariat.
,fi\;11
_105_
d) P r otopopae o ccasione cuiuslib et visitationis
inspicient nomineque suo signabunt tabulas li-
turgiarum
e) Praeter stipendia missalia'manualia, quae
fideles dbtulerint, non permittitur cuiquam sa-
cerdoti' accipere stipendia a quocumque ac
undecunque, absque scientia licentiaque praevia
ab Ordinariatu proprio pro singulis casibus ac
scriptotenirs obtenta. Sacerdotes qui talem li-
centiam obtinuerunt, Ordinariatui rationem reddere
ac probare tenentur persolutas esse intentiones
quas accepernnt.
,fl Libros, publicationes periodicas, epheme-
rides ac alias merces nec dare nec accipere
licebit sacerdotibus erga intentiones.
g) Peregrinationes sacrae fieri non, possunt
absque licentia Ordinariatus. In .peregrinationum
locis, quas Ordinariatus licentia instruxit et exaequa-
vit, sacerdos deputatus stipendia acceptanomenque
offerentium in tabulis consignare tenebitur. Sa-
cerdos, qui stipendia in tabulas refert ac pe-
cuniam accipit, penes se habebit alium sacer-
dotem invigilantem, qui aeque nomen suum
tabulis subscribet. His in locis peregrinationum
Ordinariatus inspectionem exercebit mediante com-
missario suo. Exeunte quovis anno referri debent
rationes stipendiorum missalium acceptorum
atque persolutionis eorundem. Sacerdotes adire
cupientes loca pcregrinationum debent licentiam
ab Ordinariatu impetrarq,
 i - 106-
h) 'Pteolii gremiali qi al{i preo{i, cari nu sunt
aplica{i la plstorirea sufletelor, vor agterne pro-
tocoalele lor spre revisuire direct ordinariatului.
i) Preo{ii, cari ar nesocoti gi ar c{lcii dis-
posiliunile aceste, ori gi numai una din ele, vor
in casurile prev6zute in decretul 'S' Congr'
Conc. de dto 25 Maiu 1893 qi de Propaganda
, ', "ed",i,
.'/ ,-'Fia. R. o. de dto 18 August 1893, in suspenl
Jr!),, siune ipso facto reservattr S. Scaun Apostolic;
'oi ' I " in celelalte, casuri enumdrate in acest decret vor
fi privi{i de transgresori, prin urmare aqeza{i sub
ceicetare disciplinari qi pedepsiti, dupi gravitatga
vinei. lor, pdnd qi cu suspensiune dela oficiu qi
beneficiu; iar fa![, de falsificatorii de documente
in materia aceasta aqa de gravi se statoreqtc
intr'altele gi aplicarea pedepsei de depunere'
CAP II.
Despre biserici.
1. Biserici Ei oratorie nu se pot ridicd flrd
gtirea gi aprobarea Ordinariatului respectiv gi nu
i. pot nici binecuvintii flri delega{iunea Ordi-
nariatului.
Comuna bisericeasctr, care ar aved voie sd
ridice biserici noud, va fi detoare a agterne Or-
dinariatului plan qi preliminar, ar6tAnd, c{ dispune
de mijtoacele materiale pentru edificare, cglts-
pulg .-d9- 1o-9
ptgPrig peltrg gdificale.,ittlf!,*l*t
-107-
h) Sacerdotes apud sedem episcopalem de-
gentes atque alii sacerdotes, quibus non est
iredita cura animarum, stipendiorum eiusmodi
tabulas examinandas directe Ordinariatui sub-
ternent.
i./ Sacerdotes, qui nil curarent has consti-
tutiones, aut etiam unam tantum earundem lae-
derent, in casibus, qui in decretis S. Congr'
Conc. d.to 25 Maii 1893 ac Propagandae Fidei d.to
18 Augusti 1893 praevisi sunt, ipso facto sus-
pensionem S. Sedi Apostolicae reservatam in-
currunt; reliquis vero in casibus hoc in decreto
reeensitis, ceu transgressores habebuntur, ac
proin investigationi disciplinari subiicientur ac
poenis, secundum mensuram culpae, etiam usque
id suspensionem ab officio ac benefiQio plecten-
tur; contra falsificatores vero documentorum in
hac tam gravi materia inter alia etiam ap-
plicatio poenae depositionis statuitur.
CAPUT II.
De aedi.bus sacris'
1. Aedes sacras ac, oratoria nescio 4tque non
approbante Ordinariatu respectivo erigere fas-non
.ti, n." benedicere 'absque delegatione ab Ordi-
nariatu facta.
Communitas ecclesiastica, quae novas aedes
sacras vellet erigere, Ordinariatui descriptionem
ac'sumptuum e;positionem tenetur substernere
probando se opes ad aedificandum requisitas
possidere, et locum proprium pro aediflcio habsre,

{ -108.-
.
U)_ _comula bisericeqsc{ pi ci, locul e acomodat,
destul_.de_r-nare, neespus la surupituri gi la.r-e-
v€i-s-iri de ape. Numai dupfl concesiunea de
edfficare dob€ndit{ dela Ordinariat se va puted
incepe edificarea
2. Forma clidirilor bisericeqti are s{ fie
urmdtoarea: Altariul sd fie de reguld spre rdsdrit,
ca preotul celebrdnd sd priveasci cu fa{a ctrtrd
r€sdrit. Intrarea in bisericd va fi spre apus, la-
turea dreaptd a altariului va fi citrtr miazLzi. iar
laturea stAngd de cltri miazdnoapte. in bisericd,
dacd numai se poate, si fie un atriu (pridvor).
Pe uEa principald din frontul bisericei str fie in-
trarea in naia reservatd femeilor, care naie prin
un p{rete de iconostas str fie despdrfi{d de naia
birbatilor, gi. sd fie mai inalt{ cel pu{in cu o
treapt{, decAt naia ceealalti reservati bdrba{ilor,
Spafiul din mijloc, sau naia bdrbatilor s{ aibd,
dacd numai se poate, uga de intrare fie de cdtr{
miazdnoapte, fie de cdtrd miazdzi. Din naia bdr-
ba{ilor e intrarea in presbiteriu, care si fie
ridicat cu o treapt{ mai sus decAt naia bdrba-
{ilor. in presbiteriu de ambe laturele si se aqeze
stranele cantorilor. in mijlocul presbiteriului sd
se ridice un amvon inalt de 1-2 trepte. Din
presbiteriu iar{qi pe o treapt{ sd fie intrarea in
sAntul altariu, care de presbiteriu va fi despdrfit
prin iconostas. Iconostasul sd aibd trei uqi: una
mare din mijloc, numiti{ uga impdrdteasctr, alte
doud de dou€ laturi, cari pot fi mai mici. Preste
ugi str se aqeze si perdele, Mura din altar sA fle
nr
_ los _.
in tabulis publicis ceu proprietatern communitatis
ecclesiasticae scriptum. ac locum esse apturn, sat
magnum, non expositum terrae lapsibus n€c
torrentium inundationibus. Solummodo obtenta
prius ab Ordinariatu aedificandi licentia potest
extructio incipi.
2. Forma aedium sacrarum sequens esse
debet: Altare comrnuniter sit versus orientem, ut
sacerdos celebrando oculos orientem versus
coniectos habeat. Ingressus in aedes sacras sit in
parte occidentali, latus dexterum altaris erit ver-
sus meridiem, latus vero laevum versus septem-
trionem. In ecclesia, dummodo possibile sit,
habeatur atrium. Per ianuam principalem in
fronte ecclesiae aditus pateat in spatium medium
mulieribus reservatum, quod spatium iconosta-
seos pariete a virorum navi seiungatur, ac uno
saltem gradu altius sit altero spatio medio viris
reservato, Spatium medium seu navis virorum,
dummodo possibile sit, ianuam ingressus habeat
sive in meridionali sive in septemtrionali latere.
E navi virorum ingressus patet in presbyterium,
quod uno saltem gradu altius sit nave virorum.
In utroque latere presbyterii collocentur stalla
cantorum. In medio presbyterii erigatur ambo
altitudinis l--2 graduum. E presbyterio porro si-
militer per gradum unum pateat ingressus in sanctu-
arium, quod a presbyterio per iconostasin separa-
tum erit. Iconostasis tres habeat ianuas: unam mag-
nam in medio, quaeianuaimperatoria dicitur, alias
vero duas ab utroquelatere, quae minores esse pos-
sunt. Supra iantras vela applicentur. Mensa sanctuarii
 *1lo-
. i
in mijloc, dar deslipitd de pdrete, ca si se poati
incunjurii. Preste s. masd se ridic{ o cerime
purtati de patru stilpi, din care se atirnd un po-
rumb, in care se va a,rsezd s. Cuminecdtur{. La
pdrete de-a stinga si fle masa protesei (prosco-
mediei), iar de-a dreapta masa pentru aqezarea qi
pregitirea ornatelor sacre. in fundul altariului
si se aEeze un tron pentru archiereu, eare nu
poate lipsi din nici o biserici. intru cdt numai
se poate, sd se aqeze tron pentru archiereu gi in
presbiteriu, pe laturea dreapt{. De-asgpra n{ii fe-
meilor se poate ridicri corul.
3. Pe sdnta masi din altar in care, dacd
biserica e consacratd de episcop, se aqeazi o
piatr{ cu sAntele moaqte, qi care trebue sd fie
coperit{ cu o pdnzl ceratd, sd fie doud acope-
ritoare de p6nzd, una mai groasd qi alta mai fin{.
Acoperitoarele aceste sd fie totdeauna curate qi
bine ingrijite. in mijlocul mesei se ageazd taber-
naculul, in care se va pdstrii picsida cu cumine-
cdtura morboqilor. inaintea tabernaculului se pune
s. cruce, iar de amAndou{ pdr{ile tabernasulului
gelpu{in cdteunluminar cu cAte o lumin{ de cear{.
Sinodul la acest loc recomAndd preb{iloi, sI
poarte grije cu tot deadinsul, ca prescurile ce se
aduc la bisericd si fie din fdind curati de grAu,
scutit{ de orice ingredien{e strdine, iar vinul si
fie vin curat de vi{d.
4. Scaunele pentru credinciogi s{ se a$eze
jur imprejur in naia bisericei, ficsdndu-se de
ptrrete. A aEezii binci de-a curmeziqul prin bise-
ricd nu este dupd ritul vechiu al bisericei noastre.
_ I11 _
in mediosit,verumseiuncta a pariete, ut circuiri po-
ssit. Super s. mensa eiigitur confessio sive tectumt
quod quatuor columnae sustinent, medio pendet
columba, in quam s. Eucharistia collocabitur. Ad
parietem e latere laevo sit mensa protheseos seu
proscomediae, e latere vero dextero mensa pro
collocandis ac parandis indumentis sacris. In re-
cessu sive abside sanctuarii collocetur pro prae-
sule thronus, qui nulli ecclesiae desit. In quantum
fieri potest, thronus pro praesule collocetur etiam
in presbyterio in latere dextero. Supra navem
mulierum erigi potest chorus,
3. In sancta mensa sanctuarii, in quam, si
eqclesia per episcopum est consacrata, petra cum
sacris reliquiis collocatur, quaeque linteo cereo
tecta esse debet, sunt duo operimenta lintea, unum
solidius, subtiliusque alterum. Ista tegumenta sint
semper pura beneque curata. In medio mensae
tabernaculum collocatur in quo servetur pyxis
viatici aegrotorum, ante tabernaculum collocatur
s. crux, in utroque vero latere tabernaculi
singula saltem candelabra cum singulis cereis.
Synodus sacerdotum praecipue commendat
curae, ut paniculi sive prosphorae oblationis, qui
in egclesiam afferuntur, e farina munda triticea
cuiusvis farraginis alienae pura confecti sint,
vinum vero sit vinum merum de vite.
4. Sedilia pro fidelibus collocentur circumcirca
in navi'ecclesiae, parietibus fixa. Collocatio sca-
mnorum p er transversum ecclesiae non convenit ritui
vetusto ecclesiae nostrae. Neque permittendum ut
 ;;'1.
',
i' ,l,

t '* lr3 -
-,rt, -
mobile in naia in virorum navim aut irl mulierum atrium sellae
: 'r": :"'i''
Nici este. permis a aqezit scaune mobilesaPionantur. ,
, ilirlulifor, nici
in tinda muierilor" ' 5. Iconostasis sequenfibus imagirribus exor-
5. ,,Iconostasul se impodobegte
' cu urmtr-
natuq: :'
' I

'"*- icoane: iconostasului in mijloc sti sinta

toarele Supra iconostasirn mo'dium locum tenet sancta
O.-*rupra
d9-a dreapta pe 1\tlaica
tto* tu* cruciflxo,cuius gd dexteram stat Mater Do'
cr.uce cu restigni"u, avend mini, ad sinistram Yero ssnctus Ioannes Evangelista'
Evangelist loan'
nomrrotoi gi de-a ttiosu pe sdntul In prima serie infra crucem colloqantur
se ageazi
in rindul cel dintAiu de sub cruce PreasAnt4 icones Piophetarum, mpdium tenente Sanctissima
icoanele Profelilor, stdnd in
mijloc Virgine cuh Puero Iesu, prophetae- vgro ad
pron.ul Isus, iar profetii de-a dreapta
F..ioura deitram sinishamque in manibus prophetiam aut
"u
si de-a stdnga, tinOna in mdnd
pTettu sau sim- symbolum suurn tenentes ac lesurn Christum
;;hl iot qi"uiatdnd spre Isus Hristos' ' monstrantes.
ln al doilea rind de sub cruce se aqeaz6'
MAntuitoriului in
Irr secunda serie infra crucem collocantur
icoanele apostolilor Qu icoana icones Apostolorum cum icone Salvatoris medium
mijloc.
'---'-1n , - "---f,i:t*rie
tenente.
al treilea rind de sub cruce se pun tprtia infra crucem collocantur ima-
lcoa-

nele serbetorite implritesti cu

invierea Domnului slnes festorum dominicorum medium tenente
de tain{' iesurrectione Domini, aut coena mystica'
in mijloc sau cu icoana cinei celei
in rindul cel mai din jos' adec[ lAngtr ugi' In serie infima, videlicet iuxta ianuas, coll''o-
a MAntuitoriului pantpr isones regiae Salvatoris ad dexteram, Bea'
se aqeazd' i.ouitit impdritegti'
Preatutitti de-a stdnga' apoi itgu-tu tissimqe Virginis ad sinistram, dein ad dextram
de-a dreapta, a
icoana sintului Pahoni, in Juius honorem ecclesia dedicata est,'
Hramului fu attufiu, iar la stAnga
loc qi igoln:te ad sinistram vero Sancti Ioannis Baptistae, ap si
Ioan Botezltoriui, gi dacl mai este gi altele' adhUg auperest spatium, etiam icones sanstorurn
slittr"ii.rurrrri ilitolae, Vasilie-cel-mare htprsrclarum Nicolai' Basilii Magni aliorumve' t

Pe ugite imptrr[teqti se. depinge,.B1],lltilitl: $rrper ianua imperatoria pingilur Annunciatio,

iar p" ".t. latirale ss' Archangeligi Michut Laurentie'
El
Gavril, ori ,* itotodiaconi $tefan
CAnd spa{iul nu va permite an]ica11a i:t1:t
icoarrJor u"..i"tu, aEezarea icoanelor se va tace
suppr'ihpuis vero rninoribus ss. arch4ngeli l$icbagl
eii bnbriet aut ss. Protqdiaconi Slephanus ac
Lnurentius.
Si spatium applicationem cunctarum harum
lmqginum non
permittit, collocatio imaginum ffet
8
 { i -1L1-
&lp{ inria!funile,primite:dela Ordinariat., inaintea
iconostasului. respective, a uqei imptrrdte$i se
pune candela cu, oleur sau focul,sacru.
'r$; Fentru zugrlvtea bisericilor sd se ceard
totdeauna inviatiurtea Ordinariatului, ca,astfel sd
s6,r prldtil" asigurii aplicarea de icoane. cordspun-
zdtoaro,'s$n{eniei locului qi prescrip{iunilor ritului
rgreCesc..
, Ca lndreptariu se statoresc urmdtoarelei
Pe, bolta altariului se poate inf{tis:i SAnta
Treime sau Maica Domnului.
Pe ptrrelii altariului se deping sdn{ii ierarchi,
ale ctrror liturgii se indeplinesc, adecd SAntul
Io'dn Gur{-de-aur, sAntul Vasilie-cel-mare, S. Gre-
goriu Dialogul. Dac{ locul e spafios, se pot
{epinge gi, icoanele altor ierarchi, ca SAntul Ata-
nasiu cel mare, Grigorie de Nazianz qi al{ii.
La proscomedie se depinge pogorirea de pe
cruce a Domnului de cdtrA Iosif qi Nicodim.
Pe bolta ntrii, in mijlocul bisericei, se depinge
Mdntuitoriul revtrrsAnd raze in toate pIr{ile ca
Lr*min{toriu al lumii.
: 'Pe pire{i se pot depinge sAn{ii Apostoli, sau
sAn{ii'.trnpdrafi Constantin qi Elena, marii niarti.ri
George; Dimih'ie qi alfii. : ' In parietibus pingi poterunt senati,Apcstoli,
' Dac[ este amvdn de predicat, deasupra pre-
Alcatohltri se rpune icoana sAntului iloan GuiI-
_ lr5 _
-tii
iuxta prrecepta ab Ordinariatu obtenta. ,Atr*0 .'r
iconostasim, sive "ante ianuasregias; luoernsis& ,, lr iit
ginnata sive' igtlis sacer .adbibefur. : i:,rr,',,rio4/ .' ::,1.i
6. Pro expingendis ecclesiis senrper petendr i,
est instructio Ordinariatus, ut'tali modo tn trto , 'l
collocetur applicatio imaginunl, quae convcniunt' 'i i
sanctitati loci atque ritus graeoj praesoriBtisr,i j1:i,: ;, ',tj
Normae instar 'statuuntur sequentia: :l
In tecto sive confessione saiictuarii 'sanctis: :,,i'
sima Trinitas aut Mater Domini reprae$dftiii
potest. '. ' :; r'rr' 1,',
"
In. parietibus sanctuarii pinguntur Tltti -
Higrarchae, quorum liturgiae celeUrantur, scilicat .l
Sanctus Ioannes Chrysostomus, SAnctus Basilius
Magnus, S. Gregorius Dialogus. Sj locus largiis
fuerit, pingi possunt imagines aliorum quogue
Hierarcharum, prouti sunt Sanctus Athanasius
Mqgnus, Gregorius Nazianzenus aliiqug.
Supra mensam protheseos pingitpr dgpositio
Domini e cruce pqr Iosephum ac Nicodemum
facta.
t'-' ;..:: I
In tecto navis, in medio ecclpsiae tamgpn
Lux rnundi depingitur Salvator radios in pmneq
partes spargpns.
il. : r;,' u'" '/
aut sancti,irnFefatores Constantinus ac " IfelenF,
m.agni martyres Georgius, Demetriu$ :gliiqqg;t,,',,
Si adest ambo pro ootrcionibus;/ s,rpra Arnt
cironatorem qollocatur icon sanc,ti Ioannis Chryi
i,
 .'. . i' ., ;'1ii1,f.'l:r
:"i''jr'i'.:'rr;
'..,,..

d -11?-
-tr16-
patru 4y-n: sostomi, inpariete'verb' rarnbonis':quatuor'E1.an'
dF'rw,,iru',ps' p{retde'amvonului rcei gelistae' suis symbolig Matthous Bvangelieta
ili#l ;t:fi*pmrere,lor, alrume .trulrylisll ",r*
Jcilicet 'cum angelo, Mardus Evangdisla' cum
I
fiirti,i" altrturi su ' trs 'Anger,' Srangelistul Margu ieone, tucas Evangelista cum I bovq" troannes
ri-.*rf.-t,,Evnngplistul - Lsea","au,9n bQu' $van' Evangelistacumaquila. : ' ' "';::
stlietui' Ioan ou un 'vultur' :
' In atrio, ubi ingrebsus patet in 'eeclesiamt
T.ii,attiu (pridvor) lq tntrarea in" bfsqric{ deo
ourtr,,,sQ,,dp$inge, invferea cea' Ce
obpte' iar de uno in latere pingitur resunectio universalis, in
feealaltl judecata din urmtr' ' ultato vero iudicium ultimum.
t k, navi mulierum, quae a navi virorum
ln tinda f.mtitoi, care se desparte .de naia
uE f'utirot lrin-'un perete, se
pot Ptne icoanele pariete separatur, collocari possunt .icones SaI-
Mantuitoriului gi a Preacuratei qi alte
icoane' dupa vatoris' ag Beatissimae'Virginis ac aliae quoqye
imagines,'prout admiserit spatium-.
.'
cum locul va Permite'
""'n'1rf"#.ruititl"--il- in tinda femeilor pe c.elq' , . ,j
: In presbyterio ac in navi mulierum ttiPgli
;ij;;d :;-;; icoanele s.rbtrtorilor im' imponuntur imagines festorum dominicbrum'''i
'"
btrrAteqti.
t-t-P; t;oritispiciul l
In fronte aedium sacramm exterius pin-
din3latl al bisericei'se t1!- Bitur Patronus ecclesiae. .i ,, .

pins;' Itua";ui'bn9'rcil:-*" ^ ,", Imagines cunctae pinguntur lgcundum sfyfugt

'' Tohte' icoanele se deping conforl. stilulfi 'pro- bfzunUnum flc, liberae esse debent a, quo,1is
tiruntin st au sf, fie scutite de ori-ce rngtive gi ar otiecto profano, quod mentes intuentium' dis-
f""*;;i- ui ai.ttage 'inintea privitorilor
trahat ac- sensus Pios turbet.
ioniutfa sentimentele de pietate' v{- Aede's *.r*i quae pingi nequeun{,, tleai;
' ' Bisericile' cuti'tto se Pot dePinge'' s{ se benfur ac serveniur nitidae' purgando easdern'd
curate,' curi-
ruiascl' frumos qi sf; se conserl'e pulvere atque aOrem iir easdem saepius' immit-
iddil. s[ da-port[tt qi aerizAndu-se cfit"mai des: iendo. Paiietqs tertio quovis adminu$ ", ailnd
VIruitul se innoieece oel pu{in tot ! !r9i'ta3i: d'6albentur. '
-'=t- iut
' ,.,l'=l.,1i".l]t iit*te i"t
:,,i.7,.: .tsrgste str ss lrudurs grije
se po*ite SrrJv de'biserici'
:v rinfrunq' iversim': ecclesiarum curl geratw, ut
.

tot'sa z
*!ri* j]n.,totdoauna lnistaie bun[; curatei semper in bono statu, rnundae., ornatae, septae
f, , *'i.'ii.Ju"'.*ffiff i .i"tt ut etiam si riragnificae haud sint, nitore suo
*,-"';,", **r Pfui curAFnla tor
L" .'i /tofuqi
t'-.[ f
"|ffii"t sa uit r'rkeP 'rv."
poarte grije qi ss oQa:
gint habitacula D,eo- lngnu. Protopoliab curent,
,n iffi.'run- irotopopii sI ut bccasione visitationum,' q.uas' per 'paroehias
ffi;;ili;S;;ii"t^ ce le fac prin parochie' str
1.,T.,-." sx taclunt, rninimas quoque partes aedium sacfafurn
-"
;j,l, ;;;A;-aeameruntul edificiile bisericeqti Si

.. -.- 118 -
dispm{' f{r*' amf;nare deltrturarea tuturoldefec'
telor qi inconvenientelor
.',i..;;:rg. .,.Dec[..s'ar cdificd undeva bieericd nou{,
edtfteiul cel'.wchiu, intru 'c6t numai va'fi' posibil,
tot ca bisericd sd se foloseascd; ori dac* nu se
poate, materialul s{ se intrebuin{eze la biserica
cea nou{ qi la nici un cas s{ nu se intrebuin{eze
materialul vechiu spre scopuri inconveniente. ln
looul, in care ins[ biserica a foqt cu totul stri-
cat{, sil se pun{ o cruce, dacd este cu putint{.
9., in,,altar nu este iertat sA intre nirnenea,
',
afard de preo{i qi de clerici. Laicii, dactr nu con-
lucr{,la cultul di;rin, nu au loc in altariu, cu atflt
mai pu{in femeile, de ori-ce rangr4f fi ele.
' 10, Preo{ii s{ grijeasctr asupra sdnteniei bi-
sericilor qi mai ales pe timpul sacrelor func{iuni
s{ opreasc{ orice tgng!!, conversare, ori alte
.i' o lucruii conturSdt6a;;: intruniri profane, private,
'*.i*' ori publice, nu pot s{ aib{ loc in biseric{.
',f' il. S{ se poarte gr|e, c.a lalAllir.rggl*re
,".'
' ..'r {r' nll se g$$Cadft!Ur*-4.9J9!urj[tq!l5!gi,
-de Heslffi.
cum ar
L' . {, ' TEeiAili "sr si altele si iurul. bise- \
i',;'"" riJei se {ind totdeauna curat'd;-6ffimur-
Jc'rC{rie, de burueni qi altele.
'{11f t-u..,{*' iz. ln fieqte-care bisericfl s{ se aqeze un
JT' scrin (almariu), in care s{ se poati pishri vasele
r'I qi ornatele sacre.
,.,.,,' l&, ,,La,func$unile sac{e s{ nu ee intrebuin-
lezs nimic ff,r{ a fi fost mai inainte consacrat
ori'binecuvintat. Binecuvint{rile aceste se {in de
drepturile episcopilor, qi anumit acele, la cari se
_ ll9 _
exalu.inent ac sine mor& cunctorum defectuum ao
rerum quae dede,cent sublationem prag.ctpiant ",. :
, 8. Si alicubi rnova ecclesia erigitru, sedi-
fioium. vettrs, in quantum fieri potest, denug
ecclesiae sit, aut si hoc fferi nequeat, rneteria
parandae novae ecclesiae adhibeatur, 4c,materia
vetus nullatenus convertatur in flnes dedecentes.
In loco autem ubi aliqua ecclesia omnino destructa
fuit, crux erigatur, si fieri possit.
9.'In sanctuario nemo admittatur, praeter sa-
cerdotes ac clericos. Laicis, qui non cooperantur
cultui divino, nullus in sanctuario datur locus
eoque minus mulieribus, cuiuscumque sint con-
ditionis.
10. Sacerdotibus curae sit sanctitas eccte-
siarum, atque imprimis tempore actionum
sa-
crarum prohibeant quemcumque tumultum, collo-
quium aliave, quae turbant actiones, Conventus
profani, privati aut publici, permittendi non sunt
in ecclesia.
' ' 11. 'Curetur ne iuxta ecclesias'aedificia- sor-
dida eri$antur, prouti sunt stabula aliaque huius
generis, ac circuitus ecclesiae 'servetur semper
tiber ab omni'sorde, herba inutili, aliisque.
12. ln qualibet ecclesia armarium collocetur,
in quo vasa ac indumenta sacra servari possint.
13. In actionibus sacris nil adhibeatur, nisi
pfius consecratum vel benedictum fluerit., Hae
benedictiones ad iura episcoporum pgrtinent, ac
specialiter illae, in quibus chrismatis unctio.
adhibetur, spectant proprie ad episcopos, illas
 -120-
e 'cu chrisrn{ (mir), se {in esclusiv
de.iepipffii, Pt,;SSlo, ,la cari "llu :€ste a se 'lntre-
b$intd,,,ungere @.shrism{. prin,delega{iune dela
O"^,rdinarial,, se pot in@bi ,$i de cdtri preoti
Qq, nir r ge,gonsacr{ bisericile,'uHniu'lo piatra din
altar, ,potiru-l , gi discul. lf.{_Jqif se ,tsitrc-
cuvint{ acoperemintele altariului, luminarele, ci-
boriul, ornatele sacre, crucile, icoanele sAn{ilor,
toaca, clopotul, cqTeleriul qi orice alte podoabe.
14. Bisericild ziilite din nou au s{ fie con-
sacrate, ori binecuvintate. Iar Bisericele, cari prin
pQng{rire giau pierdut consacra{iunea, ori bine-
cuvintarea, au str fie din nou binecuvlntate, ori
consacrate; biserica se socotegte pAng{rit{, dac{
toat{ Biselica, ori partea cea mai mare a zidu-
rilor ei a fost d{rimatd. Bisericile se spu-rc{ prin
vdrsare de s&nge, ori prin fdrddelegea necur{-
{gniei, ori, prin ingropaleq i4!ri$9. q.ultqi necre-
dinpioq, ori a unui excomunica! de o_cofi!, Ptpe;
rigelg ast-fel spurcate sunt socotite..cg nang{$tg
+i intrJnsefe sunt oprile ptujbele sacre,'pr{t{ cana
patai'gare.'s'a pu$ pe sAn{enia lor, se vai gterge
prin reconciliare'fficut{ in mod legitim. Aceast{
reconciliatiune trebue sd se facf, cAt mai cur€nd,
ca. sd nu se intreruptr timp mai indelungat laudele
dumnezeeqti, gi anume prin binecuvlntare cu "apd
sAilite {up{ prescrierea cuprins{ in Euchologiu.
' l5; 'ln fieqte:care biserictr se recer urm{-
toiiete'ornatb sacre: dou€ stichare albe de panz,.{
ofi'de stdfe,'unul mal $implu, altul mai frumbs
impodobit; doud ornate complete preofeqti, unul
roqu, altul de coloare alb{, constf,t{toare din
-121-
vet'o, .''i.nr''quibus non est adhibenda' dhrisfrati'$
unctio, e delegatione Ordinariatus saceindote
qudque perftcere valenl Chrismate c'onsdcrantur
ecclesiae, altare, petra altaris, calix ac discus.
Absque Chrismate benedicuntur operirnenta altaris,
candelabra, 'ciboriumo vestes sacrae, cruces,
imagines Sanotorum, crotalum, campanae, coeme-
terium,ac quaevis alia ornamenta.
14, Ecc'tesiae noviter erectae sunt conse-
crandae aut. benedicendae. Ecclesiae vero, quae
per exsecrationem penitus consecrafionem vel
benedictionem amiserunt, sunt denuo benedi-
cendae vel consecrandae; censetuf autem Ecclesia
exsecrata, si tota Ecblesia aut major pars murorum
eversa sit. Aedes sacrae polluuntur fuso sanguine
aut facinore immunditiae, aut per sepulturam
infidelis vel excommunicati vitandi. Ecclesiae ita
pollutae exsecratae censentur et in his funetiones
sacrae interdicuntur, donec macula quae ipsorum
sanctitati iilata fuit, per reconciliationem leg;6;.
factam denuo tollatur.' Haec reconciliatio quam
primum fieri debet, ne diutius laudes divinae in-
iermittantur, per benedictionem curn aqua con-
secrata iuxta formulam in Euchologio cotlt€ntam,
: '15. In quavis ecclesia sequentia indumenta
sacra reguiruntur. Duo sticharia alba, lintea aut
teptili{, unum simplex alterumque pulchrius or-
nirturn; duae series integrae vestium saberdo-
t$lirini, una rubri.,'alteraque coloris albi,, guae
 _L22_
a
fctrm,, :patrafir,.rnAnqc{ri, cingitoare, ,vdl de {i9c'
v6l de, potir Ei ,aet. ": l
, r;irFalo{rl;l in partea sa antedoar{ dQ regul{ e
lu4g' cAt Ei dinapoi, dar la ,tot easul trgbue s{
ac4pere de tot mAnile ldsate in jos, de oarecq
falonul sirnboliseaz{ trupul omenesc, tn 'care
s'a imbrdcat Cuvintul cel impreun{ vecinic
Tat{lui').
. Pentru a stabili uniformitate in ornatele sacre'
sinodul recomAndi Ordinariatelor, sf, iee m€suri
cordspunzdtoare.
Lfute de cele doud ornate preo{egti ar fi de
dorit, ca la fieqte-care biserictr str fie gi un ornat
diaconesc,constdtdtor din stichar,mAneciri qi orariu'
Afar{ de ornate trebue sd se afle in fieqte-
care biseric{ antimis, care este de a se cere dela
Ordinariat. in antimis sf, fie un burete bine pre-
gitit spre adunarea pirticelelor gonsacrate. Preo{ii
s{-nu-qi pregete a adunii in disc gi potir
nu cumva
s[ fie espus
F-cuvine a se purtii de PAn-
ztturile, cu cari se curdp potirul. Dg acepte s{
fie cgl',pufin patru rinduri qi totdeauna str t9, fot
loseasci pdnzi curati, ca qi prin aceasta .l .t:
arete feverinta ctrtrtr marele sacrament al sAntului
altar.
Altariul dupd celebrare totdeauna s{ fie co-
perit cu un acoperemint, ca si poat{ fi pistrat
cu deplini curd{enie.
r) . Goar, Euchologdon, fag. 25,
_123_
felbnion, epitrachilion, manipula, cingutrtrnr;'velurtr'
calicis, velum disci, ac aErem comprehendant, : ; ''
Felonion in parte sua anteriori commufiiter
tam longum est quam etiarn in dorso, et 'mantt3
demissai prorsus tegere debet; felonion narnqlre
qymbolum est corporis humani, quod verbum
al
ioaeternum Patris induit').
Synodus commendat Ordinariatibus ea sta-
tuere, quae apta sintl ut uniformitas indumen-
{orum sacrorum obtineatur'
' Praeter duas series vestium'saierdotalium,
optandum est, ut quaevis .ecclesia habeat seriem
unum vestium diaconalium, quam stic.harium,
manipula ac orarium comPonant.
Praeter vestes. praesto esse debet in quavis
ecclesia antimensium, quod ab Ordinariatu pe-
tendum est. In antimensio adsitspongia particulis
partl- consecratis colligendis aptata. Sacerdotes non
fastidiant particulas in' disco ac calice colligere,
ne fors pretiosum corpus Salvatoris pollutioni
exponatur.
Cura 'praecipua adhiberi debet laciniis linteis,
quibus calix extergitur. Talia presto sint.-ad minul
quatuer, ac $emper linteum purum adhibeatur, ut
hoc quoque veneratio magno sancti altaris sa-
cramento debita manifestetur.
Altare liturgia celebrata semPer tegatur ope-
rimento, ut hoc modo'servetur purissimum.
t) Goar, Euchologlon, Pag. 25,

.t
- -t24-
''.' -,16.'' Yasele, sacre recerute la 'cultul "divin
$titt''u?mittoarele: Potir de metal cu cupit de
argint .auritd, disc de metal aurit, stelut*, {ingu-
ri{ilde argint ori de metal aurit, lapcig, 'tloud
sticlu{e pentru s. mir gi oleul catechumenilor, o
picsidd de metal aurit pentru purtarea sflntei
curninec{turi la morbogi, c{delni$.
\7. Ca bisericile si fie cAt se poate. mai
curate qi mai bine grijite, se recomandi infiin{area
in toate parochiele de reuniuni femeiegti pentru
infrumsetarea bisericei. Reuniunile aceste le sunt
de mare folos curatoratelor qi stirnesc emula{iune
nobil{ pentrg infrumse.{area casei Domnului., Sta-
tutele acestor reuniuni, de cari gi esist{ qi func;
{ioneaz{ cAteva cu fruct, vor fi a se aprobii prin
respectivele Ordinariate.
i., .:
III.
I
CAP , :
ldi l)esfre cemeterii.
",
^" Fiindcd dup{ credinta creqtineascd cei re-
pausa{i vor invlii cu trupurile la ziua judecd{ii,
] Biserica delh inceput a onorat trupurile 'celor
I
t adormili in impdrtngire cu dinsa, pentru aceea
I
I
cu'rug{ciuni, ctnt{ri qi cu ceremonii le petrece
Si le, hqeaz{ in loc'uri anumite g1 prin binecu-
vintare destinate spre acel scop, cari locuri'se
nurnesc cemeterii.
De oarece Qemeteriul prin binecuvintare bi-
sericeasc{ qi prin infigerea s. CruCi este dedicat
lui Dumnezeu, parochii s{ 'desfdgure tot zelul lor
.'',1
,\.' !
!!i
. *t25-
: .16, Vasa saora, quae in .cultu divino, requi-
runtur, sunt sequentia: Calix e metallo fabricatus
aum cupa argentea deaurata; discps argenteus
deauratus, aster, cochlear ex argento aut metallo
deaurato confectunr; lancea, duo laguricula ,pro
s. Chrismate ac oleo catechumenorum servandip,
pyxis e metallo deaurato fabricata pro sanctt coril:
munione ad infirmop portanda, et turibulum.
1?. Ad ecclesias quarn purissimas ac curfll
tiqsimas seryandas commendatur, ut in cunctis
paiochiis societates mulierum ecclesiis ornandis
deputatae constituantur. Istae societates magni
adminiculi sunt curatoribus atque praestantem
excitant aemulationem exornandi domum Dei.
Statuta istarum societatum,. quarum existunt iam
aliquae ac bene funguntur, Ordinariatuuin res-
pectivorum approbatione indigent.
CAPUT III.
De coemeteriis.
Quum secundum fidem Christianam vita
functi corporibus resurgent in die iudicii, Ecclesia
inde ab origine honore prosecuta est corpora
illorum, qui in communione ipsius pbdormierunt;
quapropter illa orationibus, canticiq ac
caerimo.
niis comitatur:atque deponit in focis benedic-
tione ad iddeputatis, quae loqa coemeteria
dicuntur.
Quoniam coemeterium benedictione eccle-
siastica, ac S. Crucis erectione Deo dicatum
sit, Parochi omnem pasloralem zelum, ad eiusdem
 . d -126-
r
pastoyal, pantru inaintarea fturnsefii acbluia, $ri-
gind ca's{ fie ingr{dit dupi cuviin{{ qi inftum-
selat lur imprejur cu arbori;qi invt{And pe po-
poreni, cI neglegerea cemeteriului arat{ rdceala
'ior:
in credin{[ qi, lipsa de iubire c{tr{ p{rin{ii, qi
fratii 1,or qi ast-fel ii face pe'dinqii de ocard gi
'
: de batjocura lumii ). :,
Sinodul constatAnd, ctr qi 'de prezinte se afl{
pe alocuria cemeterii nelngrijite qi neingrddite, a
bflat in Domnul a inculcii de nou decretul acesta
salutar al primului sinod provincial al bisericei
noastre.
. Preo{ii deci s{ nu sllbeascicua pietate
vesti popo-
rului detorin{a ce o are, de i. fi fap
de locul, unde zac trupurile pirin{ilor qi fra{ilor'
Sd li-se arete, c5'neglegerea cemeteriilor e do-
vad{ de degenerarea sentimeritelor.
Protopopii s{ nu intrelase a visita cu toate'
ocasiunile cemeteriile qi str nu sufere, ca acele
sd r6mAn{ neingrddite, ori ca,in acele t{tg"lci
vi.tele.
-:-
Spre a da un caracter gi mai sacru ceme-
tet'illor, sinodul dispune ca in fieqte-care ceme-
teriu la un loc potrivit str'se ridice o cruce rnare
cu'icoana r€stignirei, dup{ forma acelora, qari
se obicinuiesc, a se ridicd pe hotare gi pe la mar'
ginile comun&r.
') Con,c. Prov. f. deta 1872, nt. YI, ca!
- 1z'1
-
decorem promovendum exserant, curando, ut
circa arbo-
illud convenienter septum ac circum'fideles,
ribus'ornatum sit, itque docerido coe-
,t'neterii neglectum 'fldei eorum tepiditatem ac
eharitAtis erga parentes ac fratres defebtum
ostendere, sicqlre illos:opprobrio ac ludibrio'esse
mundo').
Synodus etiamnum hinc inde coemeteria non
c-urata sepeque destituta inveniri deplorans, con-
Stituit in'Domino hoc decretum salutare synodi
provincialis primi ecclesiae nostrae inculcare.
Sacerdotes itaque non languescant in prae-
dicando populo officium, quod ei incumbit,, pie-
tatem . erga locum exercendi, in
quo corpora
patrum fratrumque,quiescunt. Ostendatur, iisdem
coemeteria neglecta sensuum degeneratorutn iesse
argumentum. l
Protopopae non desint visitandis omni occa-
sione coemeteriis, neque permittant, ut illa insepta
maneant, aut ut animalia illa depascant.
Ad notam adhuc sanctiorem coemeteriis tri-
buendam Synodus decernit in quolibet coemeterio
in loco quodam apto erigendam esse crucem
magnam imagine cruciflxi ornatam secundum
exemplar illorum, quae in campis ac in finibus
pagorum erigi solent.
*, l?/f
/'t,

- tlq--
' TITUTUS IV.
TITULUT Iv.
a Cil,ntet SordTttlurl;
DesTn;e'edhldunea noud,
$inodul'repetind iele decise in Cap VI dela
Titulul::\:rl:'x1 Concillului Provinpial. I dela arml
18?2 privitor la retip{rirea versiunei romAnegti a
Sfintei Scripturi gi {in€nd inaintea ochilor epistol4
enciclici a Papei Leon XIII ,,Providentissimus
Deus" din 18 Noemvrie 1893; de altd parte voind
a aduce un omaj memoriei P{rintilor, cari inainte
de 200 ani au imbrd{iqat unirea cu Scaunul Feri-
citului apostol Petru; decide edarea cu litere latine
a versiunei romdne aprobate a sAntei Scripturi,
av€nd edi{iunea aceasta s{ fie prov€zut{ ,,cu ad.
nota{iuni luate din SAn$i Pirinti ai Bisericei sau
dela bdrbati erudi{i qi catolici'( t).
Cu censurarea Ei supraveghierea edifiunei se
incredin{eaz{ Ordinariatul metropolitan.
t) Decr. S. Congr. a Indiaelui dela 15 lunte 1757.
-- lP9 -
,w-oo addtlone Swrae Sardp.ty'rqa,
"91
.. :.i .
,';; Synodus iisrepetitisquaeCap, VI, Titrdi VI.
Concilii provincialis 1872 celebrati decreta sunt
de,,typis dentro edenda yersione rornqna $aprae
Scripturae, atque epistola encyclica Leonis
PP. Xm ,,Providentissimus Deus" diei 18 No-
vembris anni 1893 prae oculi$ habita;, animum
.r praeterea in id 'intendens, ut memoria Patrum,
qui duobus saeculis antehac unionem cum Sede
$eatissimi Petri Apostoli a,mplexi sunf, honore
proqpquatur: decernit edendam esse typis latinis
Sacrfle Scripturae versionem romenam approbatam,
ita, ut haec .editio ,,adnotationibus deiumptis ex
sanctis Ecclesiae Patribus vel ex doctis Catholi-
clpqug viris" instructa sit';.
,. Cenpura istius editionis et cura eidem invi-
gilandi committitur Ordinariatui metropolitano.

r13o-
.,
K t"
r,..1\i ! ".,P:P("t"!, dg,llt::t*?r:' . ,!n,
f4 n44elg Pleastntei. qi nedesptrrlilei Treimi' {, T1lllui
qi
ai tr'iului al- Spiritului sant.
'...,.. :' -t:,.,,,1,'.;NOi' . r'.. i.:.r r' .:, .',i: . I . i
,.Vlctor Mthdlyi tte Apsia archiepibcop. :qi rhetropolit' de
Atba"Iplia gi S{gtrraq eto,
Duploe sunt; pertractfr'te gi a$ezate ,toate-'lrpelel' ce
,dupl cerinlaiimprejur{rilor prezenle s'au judecal
.pertractat qi 'agezat, gi fiindcl gi trebuin{a ingrijirei spi-
",fi
-rituale
a poporenilor, acurF duptr mai in{elungati absen{d
' . ritualis fidelium post diuturnam ab Ecolesiis cathedralibus
dela Bisericile catedrale, ii rechiaml ]a ale sale pe to{i
Plrintii acestui Sinodtprovincial; lam affat tn:Domhul a
pune capet aoestui Sinod provincial, gi cu aceasta a-l'de-
Ltrune de in-cheiat..
'D"t tn Blaj la t3126' Septembre'lg0O'
r''':: " ''' ' Victor Mmatyi m. p: archieiiscop'si
metropolit de'Alba-Iulia. qi Flgtraq
ra. j,:
.a.'. 'i I .'' ' :.: : '
Drecreful de subscriere a actelor sinodale'
In numele PresAntei gi nedesplrlitei Treimi, al Tatllui
al Fiului gi al SPiritului SAnt.
Noi .
Victor Mihdlyi de Apsia arohiepiscop gi metropolit de Alba-
Iulia gi Ftrgdrag etc.
TerminAndu-se cu ajutoriul lui Dumnezeu pertrac-
ttrrile conoiliarie, provocdm gi obliglm pe toti Plrin{ii
acestui Sinod provincialn ca fiecarele s[ vinl in persoanf,,
gi s[ se apropie de s6ntul altariu spre a subsorieduptr
iloi fiecarele ia locul s€u decretele aduse ln ac,est Sinod
provinoial ajuns acum la lncheiare.
Dat in Blaj la 13i26 Septemvrie 1900.
: , Victdr'trmfidlyi'rn' p. arctiepiscop gi
metropolit de Alba-Iuta gi F{glrag'
. :;',i;:Ti*il
-131.* lt ii
:r'1
Decr e ht?n. c onc lusioni s ;
gi
In Nomine Sanctissimae et Individuae Trirritatiq P4trj$ et
F'ilii et Spiritus Sancti.
Nos , '' " 'i': :'i
'Victor Mihrilyi de Apsia archiepiscopus et metropolita
Alba-Iuliensis et Fogarasiensis, etc.
' Postquam ea omnia, quae iuxta cireumstahtiarum
d-'
''exigentiam pertractanda et constituenda erant, p6rtraotata
et constituta fuerunt, et cum etiam necessitas burae"spi-
absentiam omnes Patres huius Synodi provincialis ad sua
revocet, finem huic synodo provinciali facere in Domino cen-
suimus, eandemque praesentibus praeffnitam 0ssd declaraiirus.
Datum Blasii die 13126 Septemlris 1900. !:
Victor Mihdlyi m. p. archiepisoopus et
.l
metropolita Alba-Iuliensis et Fog4rasiensis.
L.
Decretum subscriltionis actarum Slnadallam.
gi In Nomine Sanctissimae et Individuae Trinitatis, Patris et
Filii et Spiritus Sanctl
Nos
Victor Mihdlyi de Apsia archiepiscopus et metropolita
Alba-Iuliensis et Fogarasiensig etc.
Pertractationibus synodalibus Deo adiuvante iani'ter-
minatis, omnes huius Synodi Patres provocamus obllga-
musque, ut unuSquiSque ipse compareat atque ad sacrum
altare acoedens decreta istius Synodi ptovitrcialis iam ad ffnem
perductae una nobiscum suo loco aque ordine subscribat.
Datum Blasii die 13i26 Septembris 1900.'
Victor Mihdlyi m. p. archiepiscopus et
metropolita Alba-Iuliensis et Fogarasiensis.
 -ttz- - 188,-
,I u" r, r

,. {.rbwrierea
Actelor 'Sinadak' Subscri/tlo Actoruil Synodalluml, '' '1.
I
jvlotof rMihdlyr de Apsia Archiepiscop gi Metro-polit'd9 Victor Mihflyi de Apsia, Archiepisoopus e! Mqtlopolita
, -l

'Alba-Iulia gi Flglrag, definind am subscris'' ]., Alba-Juliensis et Fogarasiensis deffniens.tubsoripqi.

Miohail Pavelu Episcopulu Oradei-mari definind am subsoris. Mioheel Pavelu, Episcopus Magno-Varadinensis deffniens
,Ioa,n Szabb Upisooput Armenopolei defiinind am subscrls . subscriPsi.
Demetriu naau Episcopul Lugoiului definind am subscris. Jo'annes Szabd, Episcopus Armenopolitanus
deflniens sub-
.Ioan M, Moldovanu prepositul Capitulului metropolitan
am
'' ;scriPsi.
Demetrius Radu, Episcopus Lugosiensis definiens subqoripsi.
Cgpitlului diecesei de Gherla am metropolitani
Joannes M, Moldovanu, Praepositus Capituli

Dr. Ioan Ratiu oanonic metropolitan lector ca canonist .

subscripsi.
Jqannes Fapiu, Praepositus Capituli dioeoeseos Arrneno-
am subscris. politanae subsoripsi. r

Sirpeon gopp Mqteiu canonic metropnlitan cantoru, ca teolog Dr, Joannes ,Ratiu, Canonious lector rnetropolitanusr geu
gi promotor am subsoris. canonista subscriPsi. :

Iosif i{ossu canonio metropolitan referendar, ca teolog am
subscris.
Dt: Augustln Bunea'oanonic metropolitan qcolastic, ca de-
put"tot Capitlului metropolitan am subscris'
:
Simeon Popu Mateiu, Canonicus cantor metropolitanusr o€u
theologus et promotor subscripsi.
Josephus Hossq Canonicus referendarius
metropolitanus,

Dr.,Visilie Hossu canonic metropolitan oancelar, ca dele$at Dr. Augustinus Bunea, Canonicus soholasticus metro-
primariu am
,' +l Cap*ulului metropolitan gi secretariu politanus, ceu deputatus .,Capituli metropolitani sub-
subscris. scripsi.
'Dr. Aulustin Lauran Prelat domestic al Sin{iei Sale, ca- Dr. Basilius Hossu, Canonious Cancelldus metropolitanus,
nonio,' delegat al Capitlului de. Oradea-mare am ceu deputatus Capituli metropolitani et ,Secretaiius'
subscris. irimarius . subscriPsi.
Dr. Augustinus Lauran, Praelatus domestious $uae Sanciti"'
tatig canonicus, deputatus Capituli'Magno-Vara-
custode gi delegat al oapitlului oat'
dinensis subcriPsi
Moyses Nyes, Canonicus Canoellarius et deputatus Ca-
delegat al
pituli Magno-Va{adinensis subscripsi.
Joannes Georgiu, Canonicus Custos et deputatus Ca-
pituli Armenopolitani subscripsi'
Beniaminus Pop Densusianu, Canor{icus Custos, oeu de-
i putatus Capituli Lugosiensis subsoripsi.
Joannes Borosiu, Canonicus Cancellarius, ceu deputaius Ca-
pituli Lugosiensis subscriPsi.
 _135_
- r34,*
Jacobrrs. Maiaveiu, Vicarius
for. arohiepiqggpalls Fo$3:;
lacob Macaveiu Vieariu toraiieu archiepiscopeso al !'[- subscripsl .
gtrragului,gm,.suPsgris.,,' ,i rasiensis ,,r.. : . ri ,..i

Atimplu Barbuloviciu Vicariul Silvaniei an subscris. Alimpius Barbuloviciu, vicarius for. silvaniensig subscrixni..
Titu'lBudtt.i'Vieariu foraneu al Maramur€gului afi subscris. Tittro, Bud, Vicarius,for.' Maranarqsiensis subscripsi'"
Nisoliu:rNestor' Vioariu foraneu al Halegului am subscris' Nicotdtrs Nestor, vicarius for. Hdtszegiensis, subscripsi.l.'
Basitiu Ratiu prof. rector sem. ca teolog am subscris' Basilius Ratiu, pt'of. reotor sem. oeu theologus subscripsi;
Nicolau Solomonu protopopul Ludoqului ca teolog am I.{icolaus' Solomonu archidiaconus LUdosiensis Subsoripsi.
':subscrls.' 'secretarius.
Dr" Isidorus Marcu metr'opolitanus, ced cand'-
Dr. Isiclor M4rcu secretariu metropolitan ca canonist am --t tiiri" rl

, subscris.
subscripsi.
Joannes Buteanu, Direitor gy4nasii
Belenyesiensis, cgg
Ioan:'Bdttvintil direetor gimnaslal de Beiug ca teolog 'am
subsoris. ! theglggus subsoriPsi. :

Df'"Fbllcian Bran archidiacon al plr{ilorSltn[rene ln Dr.!.eligianusBraqArchidiaconuspartiuqrSzathmdriensium

dieoesa OrI{ii mari, oa teolog am subscris'
vasiliu.,,Pordea profesor de teologie, asesor consistorial,
protopop onorar ca teolog am subscris'
Georgiu' 'Ti:16scu rprotopopul Timigoarei oa teoldg 'arn
subscris.
, i dioeoegis Magno-Varadinensis, oeu theologus subscripsi,
Basitius Pordea, Theologiae professor, assessor consistorialis;
archidiacorlus honor.' ceu theologus subscripsi'
Georgius Telescu, Archidiiconus Tenesvdriensis, ceu
theologus subscriPsi. -

Iuliu' Ratiu frotopoful Cudqirului ca teolog am subsoris. Iuliiis'RatiI;' Arcliicliacotrus Cudsirensis ceu. theologus
ian Elie Domqa ieromonach al Ord. S. Basilitt. subscripsi.' . :: : :

-P^'
t\.,\ Daniianus Eliris Domsia'Hieromonaohus Ord' S',fasilit;
I
fi.
lI.
,'t,.. , :" ': Custnt rostit
Sermo habitus '
t
dc ,E*celtentissimul gi Reverendissimul Domn Victor
Mihdljti de Afisia archiePiscop Si .metropolit le !lb?-- ah Etceltentissimo ac' Reaerendissimo Domlno Vic-
Iulial$t F&gd.rap la tnchiarea Slnodului Praoinclal tore lVlihdtyi de Alsia archiePiscqpo et mctropolita
tertninat' tF, 26113 Septenaorie 1900. Atba"Iulieisi et Fogarasiensi' in e*ltu 'synodi' 'P.ro-
va sluj{ mie cineva, einsti-l-va pe oincialis, die 26113 S.eitembris Iffi termi'natae'
: ,,De-mi
'amsU Tatll meu.(( S. Ioan XII' 26. ,,Si quis mihi ministraverit, honoriflcabit
eum
; Fater meus" S. Ioan. Xll,26' ;

Mernoria ptrpin{ilor, oari in 5 Septemvrie 170O in-

.
chiarf, S. unire cu biserica catolic{, de abia am fi putut-o
celebr{ cu. reverin{[ mai sincerl, decdt prin faptul, c[
aduna{i in acest Sinod provincial, ne-am sf[tuit in Domnul,
oa se afilm gi se statQrim intr'acest oorp legislativ oom:
petent al biserioei noastre, cels oe dupi lipsele mai inte-
Memorihm iatrum, qui die 5 Septembris 1700 sacram
cum Eqclesi" cotrtoiiou uiiorr"t inierunt,'vix reverentia
magls sinc'era celebrare potuissemus' quam ry9r jactltnr
qooa io hanc synodum prbvincialem congregati in Domlno
consilia inivimus, ut in hocce Ecclesiae nostrae 1eg14 fs-
rendarum iurd nativo pollente cbllegio, ea inveniamus
 ' -'136- -ls?-
ac oonstituamusr quae pro necessitatibus ' huius temporis
ftoarede.hcdmse,ar[tattra:fl'tnaifolositoars'qi'nece-. *"$t urgentibus, bono-eiusdem ecolesiae a patribus vel'{i
sare gentru" binele acelelaqr biserice; moqtenite ca un Jepositum haereditate aocelttfler utilior+ ac magis
;'
ddp6bit bacrt'idela
' Ptrrinll "*"irrn
neeessaiia videbantur.
Mlrtufisirlm credinta carea o ivestirqrca cei ce su'n-
tem Bgte puturea'spre rCspuns la tot oelcpne liltreabe
p" oii ,cttiint, perttru ntrdejrlea cea lntru noi
t)'tt : t"*qu** ,,parati t"tp"t ad satisfactionem r)'
omni poscenti
#iros iationerir de ea, quae in nobis est, spe"
:

Daduritm'espresiune resunoqtinfei celei pornite din

inimile noastre ptine de msngliere- ff1iall,-pentrucl ne-am
Grati animi p"nditoo* sensar ex cordibus nostlis
invrednicit, ca sin$a sa preafericitul
plrinte Lcon al xIII ffllali consolatione repletis manantia, quod digni effioie-
t"*o'quosBeatissirnusPaterLeoXlllRomanusPontifex
;;;;i; h.t* prin literile din 8 August 1900 8r ne 3er- per litteras die 8 Augusti 19O0 datas in angustiis quibus
ceieze lh strirntorile irrtru .p4ll- 4e afltrm'
- -eldtdr[m cd deadinsut pioiitete, cu:cari s[ spriginim versamur cohonestaret.
Dlligenter quaesivimus fulcrq quibus iura ao sonsti-
drepturile qi aqezlmintele .-b-isericei, PAq PIecuS. .l-e-am
tutiones Joclesiae, prouti illa haereditate acc€peramug sub-.
mff&nf, ci"Tltfii i$iin"'iii arsticttiii'cu securitate s[ noalr fuloiantur, ut in eiusdem soliditate praesules seaurlmanu
gu-
sr{ affe
Til*fi"-Tetma, Clerul intru ooncordia pdstorilor ' bernaoutateneantr clerusin pastorum concordia iurium suo-
aplrare*"drepturilor sale,' iarfl poporul credincios nein-
rum tutelam inveniat, populus autem fidclis in via Domini
pedecat'sd f,mble lntru clrtrrile Domnului''
expedite ambulet.
lgezartrm cele pentru sAn{enia oultutui publi'c, oa in-
vrednioindu-ne a std nevirtovafi lnaintea altariului, cu mini
statUirius, ut digni effecti, qui innocentes altari adstemusr'
ourate s[ aducem Domnului sacriffciu binepl0cut' propi-
al da- puris manibus Domino saorifioium offeramus benoplaoitumt
liatoriu pentru negtiinlele poporului, qi impetratoriu il populi nessitias propitiatorium' ac ad dona saluti
rurilor necesare spre meniuiiea p[storilor gi aiurmei'
pastorum ao gregis necessaria consequenda impetratorium'
lmpfinirtrm toate'acestea in slptlmAna trecutl1.oarea
Haec omnia elapsa peregimus hebdomada' qunm studio
dupl stlruinll incordatd, adoperattr cu multf, grije, cu
operi dillgenter ac multa cura adhibito, -rara oum
loqSa-
.ai[ iod.lungtr rlbdare "o terminarlm a searl, ln- {ua nlnitate ad finem perduximus vespere hesternot oomne-
S: Martirql Episcop Autonorn, a oelui ce sub Dioclelian'
moratione nempe S. Aotooo^i episcopi et martyris,
qui
ftr uois tnaintea altariului Dornnului. fuiL
c[' s'a sub Diocletiano ad altare Domini trucidatus
'Detori suntern s[ mul[{mim lul Dumnezeu, nurnele lui Gratias nos Deo' agere oportet, quod vires nobis
lndurat a Ne susfinea puterile' ca pentm sAnt
servare voluerit, ut propter' nomen eius sanotum haqc
s[ purttrm osteneala aceasta' c[ gi prin'miilocirea Prea-
s&ntei Doamnei noastre de Dumnezeu Nlscltoarei qi pu-
fatigia subeamus, ac quod sanctissimae Dominae nostrae
rureateoioarei Mariei, naqterea c[reia de astl datlcu multl
Deifarae ac semper Virginis Mariae mediatione, cuius
serbd lntr'aceasttr s. biseriol metropo- nqtalern <tiem isthac occasione multa cum pietate in e-colesia
nietate o Duturlm
^ajungem
termind in pace cele ce avurlm de metropolitana recolqre potueramus, ea qude in hac Synodo
iit*1, sl a
provinciali a nobis ,pertractanda erant' in pace terminare
a'pertractd intr'acest Sinod provincial.
valuimus.
t; / S. Petru III. $. ) /. S. Petri. III. 15.
 { _ l3g:_
I Preas$afifil9r :P'[rin{i EpiecoPii r Ql. :{9,8.9ra-
,acum ,.:
$, , ,
",
.Fra!i:l chiema{i la acest' Sinodr' , csnd se apr-opig '' tim-F$l'
lilor ' , :
str :v6 dep[.r,ta{i,}a chiem&ile voAsfte;qaQre, induratr-J'p e,,'
primf oea rnai addncl mr.rl{trmiti frtrteasc6.Fentru cqritate6''
ce a,a1i',.dovediti cltr5. Noi, 9i, otrtr5-. ;aQeflsttr S. ;Beserioi
metropolitan& in'tot,deoursul,acestui'Siaod', t',,,'
Cl .iun 'casei , Domnului vla povdluit .intru .toate.
Iucrlrile Sinodului iarf, qu exernphl vostru,,a{i .ediffcat
unii.. pe: a\ii ,qr Pe noi Pe toti, cari ln .qfaturile'voqstpe a,q
admirat, curnp{*ul, 'tn graiurile voastrq ns-Em mAng{iat,de,
intetepoiunea co.,ve distinge, in. lucrurile- voastrg am salutat
.
fructul, care ou drept cuvint il gi agtep!{m dela Ndrin-'
tele lndut{rilCIr qi a,toatl mfrng[ieroa. ] : '. :.
Anggii pomnutui,sl vE petreagtr la vetrqlg, vo4s-treo
gi v6:rug[m,.,oa sl"Ne ave{i pe'noi,de prisosit'it$t$.
dragostea voastr[, oa sus{inu{i gi de, aci inpplo: 99:f$-
teasca,bun{voin{i, str, puteilr oorespunde shism4rei .oe,estg
pus[ inaintea noastr{. /l t.r |
_l
o[ ou: qflal{,
',.:.RogurVd: sl" Ne fl{i mlrturie,,
Ne-am
nizuit.a VE intimpind, cu teverinfa' cuvenitf domnita&l',$!.r
virtu{ilorde .cari,,strtrluci{i, .ca : astfel',gi . intru,ad*nafe*:
acestui Sinod s[ se adevereasc[ euvintele,'Santului Pf,rinte
Leon ,I'Papa din rcrisoarea-i cltrtr Theodorqt:' ,rMultum';
" denique saoerdotalis officii meritum splendeeoit, ubi sip
denique' saoerdotalis' offisii meritum splendeocit, uFi sic
summoru&r servatur auoforitas, ut. in nullo inferiqrun pu. .
tetur'.imminuta libertas: et ad majorem Dei gloriam proffcitr.
finis examinis, quando ad hoc,se accipit exerendi fiduaia,
ut vincatur adversitas( t). . :
, ,Puterea Onorateir qi ,de via![ fdcltoarei 'Cruci sl
Ne:ddruiasol biruinll, asrpr& contrarilor, ajutoriul ei tn
toate greut[file s[ N.e fie ,,armd,de paoe, nqinvinsd bi:
ruint['( !?).
'Darut Domnului nostru Isus Hristos,,qi iubirea l4'
Dumnez.eu. Tatlt qi implrttrsirea Spiritului SAnt. s[ fig cu
Noi ou toti. Amin.
t) EPistota Iil caf. 1.
rj Cbndacul serbdToarei Ind$arei onoratei .qi de
ztiafd.'fd.c dtoarei Cruci,
-139-
Nunc autem Reverendissimi Patres Episcopi ae Ve-
nerabilbs Fratres! ad hanc synodum vocati, tempore'qua
ad sacrum cuiuslibbt pastorale ofhcium redeatis adpro-
pinquante: ferventissimas excipite quaeso! fraternas gra-
iiatom aqtiones ob. ,oharitatern Nobis' ac huic .Ecplesiae
l s€firetae metropolitanae tota ista synodo durante oonteetatan'
, Nam domus Domini zelus in singulis synodi actibus .
vos pexstrinxit, exemplo auten, vestro los inyioem aedi-
fioastis, et nos quoque, omnes' qui in consiliis vestris mo*
derationem pdmirati sumus' in sermonibus vestris Qb sa*
. pientiam qua praefulgetis consolatione replebamur, in
actibus ve$tr'is fructum salutavimus, quem a {riserisor'
diarum et totius sonsolationis Patre merito praeetolamur' :
Angnli Domini vos ad lares reducant, oramusgue
voS, charitate. vestra Nos ex abundanti prosequamini, ut ;
deinceps quoque benevolentia fraterna sucoollati' vocatio4i
r,
quae
- Rpgonon-is proposita estr responderc valeamus'
v.os testes nobis estote' quod enixe adnite-
banur, Vos cum reverentia dignitati ac virtutibusr qu&e
vos iornant, congrua praevenire, ut sic huius etian Synodi
intuitu verba Sancti Patris Leonis I Papae, in' epistola 44
Theodoretum data, vera conspiciantur dicentisl ;Multum'
summorum servatur auotoritas' ut in nullo inferiorum
putetur :imminuta libertas: et ad maioren Dei'gloriam.
iroficit'finis exarninis, quando ad hoc se aocipiffexerondi
fiducia; ut vincatur adversitas'i !).
'Virtus. honorandae ac vivificae crucis de adversariis
nobis victoriam largiatur,. adiutorium eius in obstaoulis
quibusvis suppeditet nobis ,arma pacis, invictam vic-
toriam 2)(.
Gratia Domini nostri Iesu Christi, et charitas Dei
Patris, ac communicatio Sancti Spiritus sit cum omnibus
nobis. Amen.
. t) Efistola 12O, cal I.
qc
2) Contacium festi etaltationis honorandae
ttivif.cae erucis.

.-
-140-
O o.
: :,.,:i
' 'tt
Diecrehrt Sacrei CoTrgrbgapiuni de Propaga4(q. nd?.
fentry Afacerili Rihttui Oriental.
. R; P. D. Victor Mihdlyi de A,psia Archiepiscop"
de Alba-Iulia gi Fig{rag gi Epis-copii-lui -sufra'
-si
gani hotdrindu-se, tin{ al treilea Sinod Pro-
Vincial al Romdnilor greco-catoliei, s'au lntrunit
in Biserica Metropolitanl din Blaj. Deci in ziua'
de 4ll7 Septemvrie an. 19(X) s'a inceput Sinodul,
si duptr mhi multe sedinte {inute sub presidiul
Archi'episcopului amintit, la fost terminat cu fe'
rioire in ziua a l3r2t6 din ageeagi .luntr qi an.
Dup&, aceea'Actele qi Decretele Sinodali P{finfii
Sinodului le-au trimis, Preoum' sG ,cuvenil; -l-a
aceasti Sacr{ Congregaliune, rugAndwse, sil bi-
nevoiisc{ a-le reviZui. Drept aceea in Adunarea
senaraH tinut{ in 12 'lanuariu an. 1903 Ernmii qi
frmaii Phrinti Cardinali ai aceleiaqi Sacre Con'
gregatiuni, duptr ce au cercetat deplin,gi' acurat
Actdle pi Decietele, au judecat, c{ acelea au s{
fie reiliuite cu lndrept{rile, cari se' afld induse
in exemplariul al{turat al acelora-gi Acte.
Aceistd p{rere a Eminentissimilor Ptrrin{i,
fiind prezentat{ Sumului Pontifice Leon XIII de
ferieifd amintire prin R. P. D' Antoniu Savelli
$ecretariul de atunci al acestei Sacre Congre;
eatiuni in Audienta din 14 Ianuariu 1903, Prea-
ihtiUa Sa a binevoit a o incuviittt4 qi 1 o int{ri.
F{r}i sd se poati aduce vreo piedecil in potriva
acestora.
Dat in Roma, din Pala{ul aceleiagi S49L.
Congrega{iuni, in ziua 21 Decemvrie, anul
Fr. H. M-a Card. Gotti Prefect,
Ieronim Rolleri Secretariu
t:rln
-141-
'_- ' t'' Decretum Sacrae Congregationis de ProPaganda Fid'e
fro Negotiis Ritus Orientalis.
Cum R.'.P. D. Victor Mihrilyi de Apsia Archiepis-
coDus Albae luliensis' et Fogaiasiensis, acEpiscqni
atis,: suffLam:nei' ad. celebrafionom Synodi Frdvin-
ciatis terti"ae Romononrm Graego-catholicorum
animum adiecissent, in $Ietropolitanam Ecclesiam
Blasiensem convenerunt. Porio die 4 Septemtris
anni 1900 Syr.rodus ipsa inchoata est, .atgqe'
olutibur habiiid sessiohibus, supradicto Archie-
iircopo praeside, ad exitum fuit-feliciter deducta
hie i6 ^eiusdem mensis et anni. Postmodum
vero svnodalia Acta et Decreta ad hanc Sacram
Coner6gationem, prouti par erat, Patres Syno-
dale5 tiansmiseruit, postulantes ut eadem re-
dignaretuf., Iamvero in Generalibus
"oenoscere
Cb'initiit habiti-s die 12 Ianuarii anni 1903 Emi-
nentissimi ac Reverendissimi Patres Cardinales
eiusaem Sacrae 'Congregationis, Actis ipsis et De-
cretis mature accurafeque perpensis,.-ea recogno-
scenda censuemnt cum emendationibus quae in
adnexo eorundem Actorum exemplari insertae
inveniuntur.
Hanc vero Emorum Patruml sententiam
Summo Pontifici Leoni XII fel. rec. relatam a
R. P. D. Aritonio Savelli, tunc huius Sacrae
Conet.euticinis Secretario, in Audientia diei 14
Iinuirii" 1903, SSmus probare ratamque habere
"ttignatus est.' Contrariils quibuscumque minime
obstantibus. i
Datum Ronae, ex Aedibus eiusdem Sacrae
Congregationis, did 21 Decernbris, anno 1905'
1905.
Fr. H. M-a, Card. Gotti Praef.
HieronYmus Rolleri Secrius.
 { .,.

l/-
ri '
Coririsiunile
'c.
Venerabilglui .Si-
nod Provincial de Alba-Iulia
pi Fngtrag con\tocat p'e ziua et Fogarasiensis in diem 5718
de 6/rS Sopiewrvrie 1900. Septe.mbrip_, aspi. J900 con-
qvDrx. vocatae. . i 3l
--- Concilli Pro- Cuv[ntrroe ro$ltl de. lllustris- D.
Actele gi Deoretble Oonciliului Aota et Decreti rlmul. { Rovdiuimgl. Domn Sermo ab lllmo ac Revmo Dno
.Frnvinciei biserioeqti greco- vinci&e Ecclesiastioae gr.- Victor Mlti{lyl do Apria ar'
Victore Mihdlyi de Apsia
oatolioe rollrsne ,de' Alba- catholicae romenae Alba- chicptrcob il motrogolit dc
archiepiscopo ot motropolita
Iu!i* .si F{g[rag $nut in Iuliensis et l'o$arasiensis Alba-trulla fl ltlglnfi le' tnru.
Alba-Iulicnsl et l'ogarasiensi
gurarea gnodultll frovlnclal'
anul Domnului. 1900. Anno Domini l9OO. ln ziua de tglq,Sqptomvrlo dum Synodum Proviricialem
pag.
lnaugurarot hsbltusi die l'9/6
I. ,I. 1900, ., , , ,. .!. Soptcmbrlr 1?00, s3
Epistola convocltoare a Siqo-
dului Provinciei Ecclesiasti ce
Epistota indictionis SYnodi Pro-
vinciae Ecleslasticae gracco'
P.,,., ,
.E.
Decretul detpte dorchldcroa
' greco-catolice de Alba-Iulil catholicae Albo'Iuliensis' et Sinodulul provlhclal Dccr6tum dc incfroandr ry-
9i F[girag Fogarasiensis. ..
, nodo provinciali. . . 4l
.:II. F.
u.,
Decretul. dpspre mlrturisirea, F:
Seria celor pertractatc uiat in Seribs eorum,. quae .tum in . credinlei. Decretum de profegsiqno ,fidei, . {3
' congregati orribus generqlibus',
congregdliunile generale, cht G. G.
, , tum Sessionibus Publicis SY'
9i in'tesiunile publice ale St-
. nodului Prpyinciei ecclesias. nodi Provinciae gcclesiasticae Decrctul despre modrtl riielei Decretum de
modo vivendi
graeco-catholicae Alba-Iul ien' in timpul Sinodului Provincial tempore Synodi pgovincialis 66
tice greco-catolice de Alba-
Iulia pi Figtrrap, convocat la sis et Fogarasiensis Blasium 'H.
indictae die 5/18 $ePtembris
Blaj pe uiua de 5/18 SePtem- Decretul de a nu Prejudec:i Dec'eturn de nonTr""ioai.#. /gz
vrle 1900 qi cele nemijlocit 1900 ac sequentibts diebus'
t0 pertractata sunt' lt . I. l.
urmtrtoare.
A. Decretul de a nu discede Decretum de non discedendo. 59
Programo seu methodus cele- TITULUS I.
TITULUL I.
Programul sau modalitatea !i- brandi Synodum III Provin-
, nerii Sinodqlul al III-lea pro- cialem Provinciac graeco- Linirca cu Sdntul Scaun Altos- Unio cum Sancta Sede Alos-
vinciel al Provinciei biseri- catholicae Alba-luliensis et talic al. Ronei , tolica Romana, 6l
, eegti giecorcPtollce de Alba- F'ogarasiensis convocatam
Iulia qi ,Flg{qqq qsnvocat la Blaslum' Pro 5/18 SePtcm- CaP I. aput I.
Blaj pe 5/18 SBptemvrie 1900. 16 bris 1900. l7 t
Decretul de cememorare a Decretum commemorationis
B.
B. Sintei Uniri. ' 60 Sanctae Unionis. 6t
Ofi cialii Venoetulqi $inad Pro.
: Officiales Venerabilis $Ynodi ' Cap II. ' Cput II.
vincial de Alba-Iulia 9i F[- Provincialis . de Alba-Iulia et
glrag convocat pe 5118 SeP- Fogaraapro die 5Jl8 SePtem- Decretul. desprg inarticularea Decretum de inartigulandis
temvrie 1900, , bris 1900 convocatae. Epistolei Pontificie, . :
Litteris Po.rtificiis. 63
p:.E-lF rr.,,,.,jj.r'rJ1,- :rr i r:rT,

-14{-
CaP III. Caput [fI.
R6spunsul Sinodului Provincial Responsum
-- Svno.di Provincialir
-t-itiiia.'Poirtifi
Pontificie. 66 clss di*um 67
la Epistola "d
TITULUL II. ' TITULUS IL
Dcspre drcllurilc Yi inlregi' De iurthu ct irttcgritatc fr*
tatca Prooincici biscriccgli *e'
ainciac ccclcsiasticac mctro'
lolltanc gracco'catholicae ro'
tro/olitanc greco'catolice ro' -nenae
mdrc dc Alba.Iulia pi Fd' Alba-fuWenth ct Fo'
gilras. garasicrttit. ,7r
TITULUS III.
TITUT.UL UI.
Dc eultu divino . .83
Detlre cultul dunnezcesc. 82

CaP I. CaPut I.
De sancta Liturgia. ,83
Dcspre sinta Liturgie' 82

CaP lI.
CaPut ll.
Dc aedibus sacris. . l0?
Despre biserici . . 106

CaP lll.
CaPut IlI.
De coemeteriis. .125
Despre cemeterii ' 124
Titulus IV. )i
TITULUL Iv, Dc notta cditioac Sacrac SeriP'
DcsPrc cdifiunca toud a srtnbi , 129
Scrilturi. '1?8 K.
K. Decretum conclusionis' . 18r

Eecretul de inchiere . 130 L.

L.
Decretul de subscriere a actc-
lorsinodale . .130
M.
Subscrierea Actelor Sinodale . 132
N.
Cuairt rostit dc Excclentissimul
si Revdissitttul Down
'Mihdl'ti
dc Arsa archieliscof
si mcirorolit'ilc Alba'Iulla i'
'Filsdrai la lnchiarea Sino-
, duiui Prnoincial tcrninat la
z6113 Scptcmoric rgoo. .
Decretum subscriPtionis aclo'
rumsynodalium'. .131
M.
Subscriptio Actorum SYnoda-
lium. . 133
N.
Scrrno habitus ab Exccllntis'
sino ap .Rcoeretdittimo Do:
Victor mino Victorc Mihd$i de
Alsis archicliscolo et nclm'
,;titL Atba-Iulicitsi.ct Foga-
'rasicasi in exitu SYaodi Pro-
vincialis dic z6lri Scltem- t,
134 bris rgoo tctminatac. : . 136

o.
'c.
.Decretul $acrei Congrega{iuni Decretum Sacrae Cqlgregatlo-
de Propaganda Fide Pentru nis de Ptopagands $ide pro
Afacerile Ritului Oriental .'140 Negotiir Rltus Orienlalis. lll