Caragiale

CARAGIALE
(De la Caragiale la Caragiale)
Vol. IV
Cronologia operei
(1873 – 1882)
Antologie de
MANEA ADRIAN
1|Page
Copyright © 2021 by Manea Adrian
All rights reserved. This book or any

portion thereof may not be reproduced or
used in any manner whatsoever without
the express written permission of the
publisher except for the use of brief
quotations in a book review or scholarly
journal.
First Printing: <2020>

Second edition
ISBN - 978-1-71671-429-0
2|Page
Contents
Cap. 4 – Naṭiunea romănă – Albina Carpăṭilor
– Romănia liberă .................................................... 11
O MĂSURĂ URGENTĂ –NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I,
NR.7, JOI, 1 SEPTEMBRIE 1877, P.1........................... 14
A. THIERS – NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI, 1
SEPTEMBRIE 1877, P.2 ............................................ 15
REVISTA REVISTELOR – NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I,
NR.7, 1 SEPTEMBRIE 1877, P.2................................. 19
ECOURILE. DE IERI ṢI DE AZI –NAṬIUNEA
ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI 1 SEPTEMBRIE 1877, P.2 ......... 22
UNUL CARE NU-ṢI CUNOAṢTE LUNGUL NASULUI -
ALBINA CARPATILOR, (SIBIU), ANUL I, NR.14, 17 NOV.
1877, P.161-163..................................................... 24
TEATRU ROMÂN – ROMÂNIA LIBERĂ, ANUL I,
NR.180, 22 DECEMBRIE 1877, P.3 – SEMNAT: PSEU
D’ONYM. ............................................................... 31
TEATRUL CEL MARE – ‘’URÎTA SATULUI’’ –
ROMÂNIA LIBERĂ, I, NR.184, 29 DECEMBRIE 1877... 35
CERCETARE CRITICĂ ASUPRA TEATRULUI
ROMÂNESC – (2 ARTICOLE) ROMÂNIA LIBERĂ, II,
NR.190, 5 IANUARIE 1878 ....................................... 44
CRITICA TEATRALĂ ṢI PRESA NOASTRĂ - ROMANIA
LIBERĂ, II, NR.190, 5 IAN. 1878, P.2-3; SEMNAT:
LUCA ..................................................................... 45
LITERATURA ÎN TEATRUL NOSTRU [1] - ROMÂNIA
LUCA. .................................................................... 49
LITERATURA ÎN TEATRUL NOSTRU [2] - ROMÂNIA
LUCA. .................................................................... 55
3|Page
Cap. 5 – Timpul ............................................... 63
DRACUL ÎN CLOPOTNIṬĂ – TIMPUL, ANUL I, IUNIE-
IULIE 1876 ............................................................. 65
TEATRUL ITALIAN - TIMPUL, NR.39, 19 FEBRUARIE
1878, P.3 –............................................................. 81
TEATRUL ITALIAN - TIMPUL, ANUL III, NR.39,
DUMINICĂ 19 FEVRUARIE 1878, P.3; ....................... 82
ATENEUL – TIMPUL”, ANUL III, NR.40, MARṬI 21
FEVRUARIE 1878, P.3; ............................................ 84
OARECARE MODERAȚIE - TIMPUL, ANUL III,
NR.44, SÎMBĂTĂ 25 FEVRUARIE 1878, P.1; .............. 89
NAȚIONALI-LIBERALI - TIMPUL, III, NR.70,
MERCURI 29 MARTIE 1878, P.2-3; ......................... 101
LIBERALII ȘI CONSERVATORII - TIMPUL, ANUL III,
NR.79, SÎMBĂTĂ 8 APRILIE 1878, P.2-3;................. 108
TEATRUL NAŢIONAL - TIMPUL, III, NR.83, JUOI 13
APRILIE 1878, P.3; ................................................ 116
MILLO ÎN BUCUREŞTI - TIMPUL, ANUL III, NR.88,
VINERI 21 APRILIE 1878, P.3; ................................ 118
UN STAT ÎN MINIATURĂ [1] - TIMPUL, ANUL III,
NR.99, SÎMBĂTĂ 6 MAIU 1878 ............................... 123
UN STAT ÎN MINIATURĂ [2] - TIMPUL, ANUL III,
NR.100, DUMINECĂ, 7 MAI 1878 ........................... 133
TEATRUL ROMÂN - TIMPUL, ANUL III, NR.108,
JUOI 18 MAI 1878, P.3;.......................................... 140
ROMA ÎNVINSĂ - TIMPUL, ANUL III, NR.111,
DUMINECĂ 21 MAI 1878, P.3;................................ 146
O ÎNTÂMPLARE LA IERUSALIM - TIMPUL, ANUL III,
NR.118, MERCURI 31 MAI 1878 ............................. 151
SISTEMA DOCTORULUI CATRAN ȘI A
PROFESORULUI PANĂ - TIMPUL, 1, 2, 3, 4 IUNIE
1878.................................................................... 160
PROFESORULUI PANĂ [1] - TIMPUL, ANUL III, NR.119,
JOUI 1 IUNIE 1878 ................................................ 160
4|Page
VINERI 2 IUNIE 1878 ............................................. 171
SÎMBĂTĂ 3 IUNIE 1878.......................................... 182
DUMINECĂ 4 IUNIE 1878 ....................................... 190
OPERA ITALIANĂ - TIMPUL, NR.143, DUMINECĂ 2
IULIE 1878 ........................................................... 198
SELĂGEANU - TIMPUL, ANUL III, NR.173, MARṬI 8
AUGUST 1878 ...................................................... 200
CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC [1] - TIMPUL,
NR.200, ANUL III, MARṬI 12 SEPTEMBRE 1878 ....... 206
CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC [2] - TIMPUL,
NR.207, ANUL III, JOUI 21 SEPTEMBRE 1878 .......... 215
TEATRUL ROMÂNESC – [1] - TIMPUL, ANUL III,
NR.220, VINERI 6 OCTOMBRIE 1878 ....................... 227
RUY-BLAS - TIMPUL, ANUL III, NR.231, VINERI, 20
OCTOMBRIE 1878, P.2-3;....................................... 233
CONVENȚII CU RUSIA] - TIMPUL, III, NR.235,
MIERCURI 25 OCTOMBRIE 1878, P.1....................... 241
D.C.A. ROSETTI LA ROMA] - TIMPUL, III, NR.247,
VINERI 10 NOIEMBRIE 1878, P.1; ........................... 248
TEATRU ITALIAN - TIMPUL, III, NR.248, SÎMBĂTĂ
11 NOIEMBRIE 1878, P.3; ...................................... 256
TEATRUL ROMÂNESC – [2] - TIMPUL, ANUL III,
NR.249, DUMINECĂ 12 NOIEMBRIE 1878, P.3; ........ 258
CHESTIUNEA DOBROGEI] - TIMPUL, ANUL III,
NR.250, MARṬI 14 NOIEMBRIE 1878, P.1; ............... 262
ȘTIRI FRANCEZE DESPRE CESTIUNEA DOBROGEI] -
TIMPUL, III, ANUL III, NR.254, SÎMBĂTĂ 18 NOIEMBRIE
1878, P.1; ............................................................ 279
CRIZA DE CABINET] - TIMPUL, ANUL III, NR.257,
JOI 23 NOEMBRE 1878, P.1; ................................... 285
5|Page
LIBERALII ENGLEJI ȘI ROMÂNI] - TIMPUL, ANUL III,
NR.261, MARṬI 28 NOEMBRE 1878, P.1;................. 292
NOUL CABINET OTOMAN - TIMPUL, III, NR.264,
VINERI 1 DECEMBRIE 1878, P.2; ............................ 302
INPRESIUNI THEATRALE – TELEGRAPHUL, ANULU
IX, NO. 2034, MARṬI, 30 IANUARIU 1879, P.2 ...... 311
Timpul - 1879 ........................................... 316
Reportaj parlamentar] - Timpul, IV, nr.54, 9
martie 1879, p.1............................................... 320
Frații radicali și D. Dim. Sturdza [1] - Timpul,
18 martie 1879, p.1. ......................................... 320
23 martie 1879, p.1. ......................................... 321
25 martie 1879, p.1. ......................................... 321
Un incident la Cameră - Timpul, IV, nr.112, 24
mai 1879, p.1. .................................................. 321
Calea agitărilor – [1] - Timpul, IV, nr. 120, 2
iunie 1879. ....................................................... 322
Apelul la unire - Timpul, IV, nr. 120, 2 iunie
1879, p.1.......................................................... 322
Guvernul și modificarea art. 7 - Timpul, 5 iunie
1879; 322
Procedee electorale - Timpul, 7 iunie
1879; 323
Poziția ministerială față cu revizuirea -
Timpul, 15 iunie 1879, p.1. .............................. 323
Plătește vizirul - Timpul, 17 iunie 1879,
p.1. 323
În ajunul crizei - Timpul, 22 august 1879,
p.1 323
Linia ferată Ploiești – Predeal - Timpul, 31
august 1879, p.1 .............................................. 324
După votarea revizuirii –Timpul, 13 octombrie
1879, p.1.......................................................... 324
Mesajul domnesc - Timpul, IV, nr.229, 17
octombrie 1879. ............................................... 324
6|Page
Ce este "centrul" - Timpul, 14 noiembrie 1879,
p.1. 324
Guvern al angajamentelor cu străinii - Timpul,
IV, nr. 278, 18 decembrie 1879, ....................... 325
GRAV INCIDENT DIPLOMATIC - TIMPUL, NR. 19
APRILIE 1880, P.1, ................................................ 326
REPORTAJ PARLAMENTAR] [1] - TIMPUL, VI,
NR.10, JOUI 15/27 IANUARIE 1881, PAG.1 .............. 329
CRONICĂ TEATRALĂ - TIMPUL, VI, NR.10, 15/27
IANUARIE 1881, P.3. ............................................. 339
REPORTAJ PARLAMENTAR] [2] - TIMPUL, NR.19,
25 IANUARIE/6 FEBRUARIE 1881, PAG.1. ............... 341
REPORTAJ PARLAMENTAR] [3] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.21, MERCURI 28 IANUARIE/9 FEBRUARIE 1881,
P.1. ...................................................................... 345
REPORTAJ PARLAMENTAR] [4] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.32, JOUI 12/24 FEBRUARIE 1881, P.1. ............... 350
O ŞEDINŢĂ GLUMEAŢĂ] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.38, JOUI 19 FEBRUARIE/3 MARTIE 1881, P.1. ..... 355
OM CU NOROC – TIMPUL, 15 IUNIE 1890 –
REPUBLICAT – FAMILIA, 1 IULIE 1890, P.312-313. . 363
IRONIE - TIMPUL, 15 IULIE 1890, P. 1. ............. 369
Cap. 6 – Bobîrnacul (28 februarie 1879 – 31
martie 1879) .......................................................... 370
DUPĂ O DISPARIṬIE DE CÎTEVA ZILE…] -
BOBÎRNACUL, II, NR.14, MIERCURI, 28 FEBRUARIE
1879, P.1.............................................................. 371
CRONICA [4] – BOBÎRNACUL, II, NR.14, MIERCURI,
28 FEBR. 1879, P.1, 4. ........................................... 376
CARNAVALUL – BOBÎRNACUL, II, NR.14, 28
FEBRUARIE 1879, P.4 ............................................ 379
EXTRAS DIN STATUTELE SOCIETĂṬII DE
ANTROPOFAGIE MUTUALĂ – BOBÎRNACUL, II, NR.14,
MIERCURI, 28 FEBRUARIE 1879, P.1, 4. .................. 382
NAIVITĂṬI PARLAMENTARE – BOBÎRNACUL, 28
FEBR. 1879........................................................... 384
7|Page
FLEACURI – BOBÎRNACUL, NR.14, 28 FEBRUARIE
1879.................................................................... 385
Fleacuri – Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879,
p.1 389
Biografii Contimporane – Avram Burah –
Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879, p.1-2 ........... 390
ÎNTOARCEREA DLUI C.A. ROSETI ÎN PATRIE -
BOBÎRNACUL, II, NR.15, 4 MARTIE 1879, P.1 ......... 393
CORESPONDENṬĂ SENTIMENTALĂ - BOBÎRNACUL,
II, NR.15, 4 MARTIE 1879, P.4 ............................... 396
CRONICA - BOBÎRNACUL, II, NR.15, 4 MARTIE
1879, P.4 ............................................................. 400
POVESTIREA ISPRĂVILOR DIPLOMATICE ALE D-LUI
C. A. ROSETI –BOBÎRNACUL, II, NR.16, VINERI, 9
MARTIE 1879, P.1 ................................................. 402
DREPTATEA COCOANII SEVASTIṬII –
CREZUL - PATRIOTIC LIBERAL-NAṬIONAL –
O ÎNTÎMPINARE – BOBÎRNACUL, II, NR.16, 9
MARTIE 1879, P.4 ................................................. 414
SITUAṬIA POLITICĂ [1] – BOBÎRNACUL, II, NR.17,
DUMINECĂ, 11 MARTIE 1879, P.1 .......................... 416
IMPORTANṬA GARDEI CIVICE – BOBÎRNACUL, II,
NR.17, 11 MARTIE 1879, P.4 ................................. 419
SITUAṬIA – BOBÎRNACUL, II, NR.18, MARṬI, 13
MARTIE 1879, P.1, ................................................ 421
CRĂCĂNEL – BOBÎRNACUL, II, NR.18, 13 MARTIE
1879, P.1, P.4 ....................................................... 424
POLITICA ZILII – [1] - BOBÎRNACUL, II, NR.19,
VINERI, 16 MARTIE 1879 ...................................... 429
O NOUĂ DECORAṬIE – BOBÎRNACUL, II, NR.19, 16
MARTIE 1879, P.1 ................................................. 431
Un ginere nepricopsit – Bobîrnacul, II, nr.19,
16 martie 1879, p.1, 4 ...................................... 435
POLITICA ZILII – [2] – BOBÎRNACUL, II, NR.20,
MERCURI, 21 MARTIE 1879, P.1............................. 438
8|Page
SERVICIUL NODOROS’’ – BOBÎRNACUL, II,
NR.20, 21 MARTIE 1879, P.1 440
MEDALIILE.............................................. 442
UN TICĂLOS – BOBÎRNACUL, II, NR.20, 21 MARTIE
1879, P.4.............................................................. 454
SÎMBĂTĂ, 24 MARTIE 1879, P.1 ............................. 457
MIERCURI, 28 MARTIE 1879, P.1 ............................ 459
UN NOU POET] – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28
MARTIE 1879, P.1 ................................................. 461
MANDATUL – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28 MARTIE
1879, P.1.............................................................. 462
O LECṬIE DE PIANO – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28
MARTIE 1879, P.1 ................................................. 465
NATURĂ TARE - 1879-03-28 - BOBÎRNACUL,
ANUL II, NR.22, 28 MARTIE 1879, PAG.1, 4............ 466
AṢTEPTAREA UNUI MUSAFIR – BOBÎRNACUL, II,
NR.22, 28 MARTIE 1879, P.4 .................................. 468
ARTICOL DE FOND (CIORBĂ LUNGĂ PENTRU
CITITORI) –BOBÎRNACUL, II, NR.23, SÎMBĂTĂ, 31
MARTIE 1879, P.1 ................................................. 472
CITIM ÎN ‘’CARTEA FISTICHIE’’ A OFICIULUI
NOSTRU ESTERIOR (FOREING-OFFICE) – BOBÎRNACUL,
II, NR.23, 31 MARTIE 1879, P.1, 4 .......................... 476
ZIG-ZAGURI – BOBÎRNACUL, II, NR.24, 6 MAI
1879, P.4.............................................................. 481
ZIG-ZAGURI – BOBÎRNACUL, II, NR.25, 10 MAI
1879, P.4.............................................................. 485
FLEACURI – BOBÎRNACUL, ANUL II, FEBRUARIE -
MARTIE 1879 ....................................................... 489
FLEACURI - BOBÎRNACUL, II, NR.15, 4 MARTIE
1879, P.1 //........................................................... 492
FLEACURI – BOBÎRNACUL, II, NR.16, 9 MARTIE
1879, P.4. NESEMNAT ........................................... 494
FLEACURI – BOBÎRNACUL, II, NR.17, DUMINECĂ,
11 MARTIE 1879, P.4............................................. 497
9|Page
1879, P.1, P.4 // .................................................... 499
1879, P.4 ............................................................. 501
FLEACURI –BOBÎRNACUL, II, NR.20, 21 MARTIE
1879, P.4 ............................................................. 503
FLEACURI –BOBÎRNACUL, II, NR.21 ............... 506
FLEACURI –BOBÎRNACUL, II, NR.22 ............... 508
BOBIRNACUL, anul II, nr.2, 7 ianuarie ... 511
- UNUI POET LIRIC – (EPIGRAMĂ) [MĂ-TREBAŞI
IERI: - GENUL LIRIC]............................................. 512
- PUŢUL NEBUNULUI – ................................... 513
Lista cronologică – [1873 – 1882] – 234
titluri ..................................................................... 517
Caragiale ṣi Eminescu .............................. 549
I.L. Caragiali – Calendarul Minervei pe 1913,
p.81-90 582
10 | P a g e
Cap. 4 – Naṭiunea romănă –
Albina Carpăṭilor – Romănia
liberă
În august 1877, în timpul Războiului de Independenţă,
Ion Luca Caragiale a scos împreună cu publicistului
francez Frédéric Damé (1849, Tonnerre, Franţa - 1907,
Bucureşti) ziarul ‘’Naţiunea română’’. Ziarul, cu
numeroase rubrici scurte şi cuprinzătoare, a fost
suprimat după cîteva săptămâni, în septembrie 1877.
Singurul exemplar care s-a păstrat la Biblioteca
Academiei Romăne este nr.7, de joi, 1 septembrie
1877. Nu am o fotocopie a acestui exemplar.
În ziarul Universul, XVII, nr. 357, 31 decembrie

1899, Ion Luca Caragiale publică articolul cu
titlul ''Succes'' (ulterior titlul ‘’Naṭiunea
romănă’’ vezi O-2, (2015), p.553) în care
descrie cum a publicat ṣtirea falsă a căderii
Plevnei ṣi ce a păṭit.
În noiembrie 1877 publică în Albina

Carpaṭilor.
11 | P a g e
La sfîrṣitul anului 1877, [pe parcursul căruia
servise în "garda civică"], începe in "Romania
liberă" seria de foiletoane teatrale "O cercetare
critica asupra teatrului romanesc". (decembrie
1877 – ianuarie 1878).
12 | P a g e
13 | P a g e
O Măsură urgentă –Naṭiunea română, I,
nr.7, joi, 1 septembrie 1877, p.1
[Articol nesemnat - O-4 – pag.164 //

p.1097]
14 | P a g e
A. Thiers – Naṭiunea română, I, nr.7, joi,
1 septembrie 1877, p.2
La rubrica ‘’Foiṭa ‘’Naṭiunii romăne’’ –
necrolog (A. Thiers - fost preṣedinte al
Republicii Franceze), nesemnat- O-4 – pag.165
Atît în ‘Alegătorul liber’’ cît ṣi în ‘Telegraful’’
găsim articole despre A. Thiers, preṣedintele
Franṭei, iar la moartea acestuia găsim ṣi un
articol nesemnat, (cu titlul ‘’Louis-Adolf
Thiers’’) în Albina Carpaṭilor (Sibiu), nr.4, 8
sept. 1877, p.42-43.
15 | P a g e
16 | P a g e
17 | P a g e
18 | P a g e
Revista revistelor – Naṭiunea română, I,
nr.7, 1 septembrie 1877, p.2
(cu subtitlul ''Ziarele romane - 31 august),

nesemnat - O-4 – pag.168 (‘’Maniera
decupajului ṣi a comentariului asupra presei
cotidiene din ṭară indică, privită retrospective,
pana lui Caragiale.’’(O-4 – p.1099)
19 | P a g e
20 | P a g e
21 | P a g e
Ecourile. De ieri ṣi de azi –Naṭiunea
română, I, nr.7, joi 1 septembrie 1877,
p.2
[ articol nesemnat - O-4 – pag.167] La rubrica

‘’ Ecouri’’ sunt consemnate mulṭumiri adresate
publicaṭiilor care au anunṭat ‘’cu de-
amănuntul’’ apariṭia ‘’Naṭiunii romăne’’.
22 | P a g e
23 | P a g e
Unul care nu-ṣi cunoaṣte lungul nasului -
Albina Carpatilor, (Sibiu), anul I, nr.14,
17 nov. 1877, p.161-163
[Semnat: Zah. George Duma – cu titlul
‚’Unul care nu-ṣi cunoaṣte lungul nasului’’(ṣi o
notă care pretinde că povestea este tradusă din
greceṣte de Zah. George Duma). – Cu titlul
‘’LUNGUL NASULUI Retipărit în Timpul, 13
decembrie 1877, 15 dec. 1877; Epoca literară,
I, nr.7, 27 mai 1896, p.4; nesemnat; -
LUNGUL NASULUI – cu subtitlul: - Basm
oriental – (din 1877) = Lungul nasului. Basm
oriental – O-2 – pag.415
24 | P a g e
25 | P a g e
26 | P a g e
27 | P a g e
28 | P a g e
29 | P a g e
30 | P a g e
Teatru Român – România liberă, anul I,
nr.180, 22 decembrie 1877, p.3 – semnat:
Pseu d’Onym.
[rubrica (neregulată) ‘’Foiṭa Romăniei libere’’

publicase anterior cîteva articole de B. Florescu.
Numerele 178, 179, 180 ṣi 181, la această
rubrică, cuprind Literatură – Către Domnul
critic V. Păun’’ – versuri semnate de N.
Scurtescu. Nr. 182 ṣi 183 lipsesc, apoi, nr. 184,
din 29 decembrie 1877 publică la rubrica ‘’Foiṭa
Romăniei libere’’ Cronica teatrală ‘’Teatrul cel
mare’’, semnată de Ion Luca Caragiale cu
pseudonimul Luca. În luna ianuarie 1788, tot la
rubrica ‘’Foiṭa Romăniei libere’’, Caragiale
publică în serial o ‘’Cercetare critică asupra
teatrului romănesc’’ – ultima parte a rămas
nepublicată]
31 | P a g e
32 | P a g e
33 | P a g e
34 | P a g e
Teatrul cel mare – ‘’Urîta satului’’ –
România liberă, I, nr.184, 29 decembrie
1877
(la rubrica ''Cronica teatrala'', p.2-3 - cu

subtitlul: ‘’Urîta satului’’, vodevil în 2 acte,
prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A.
Flechtenmacher), semnat: Luca - O-5- p.239-
242 // Teatrul cel mare – "Urâta satului" – O-3
– pag.747 – [“Joia trecută, 22 decemvrie, pe
scena Societăţii Dramatice naţionale s’a jucat
cu success “Urîta satului”, piesă cu muzică în
două acte.]
35 | P a g e
36 | P a g e
37 | P a g e
38 | P a g e
39 | P a g e
40 | P a g e
41 | P a g e
42 | P a g e
– Alături de articolul din Romănia liberă, 29
decembrie 1877; semnat: Luca, menṭionăm ṣi
anunṭul publicat în ziarul ‘’Timpul’’, nr.223, 10
octombrie 1878, p.3. Ziarul la care lucre ṣi I.L.
Caragiale publică următorul anunţ: „ Teatru
Naţional”- Marţi, 10 octombrie 1878; Se va juca
piesele: URÎTA SATULUI – Comedie vodevil
în două acte, şi – UN TRÎNTOR CÎT ZECE –
comedie vodevil într-un act, de Matheiu Millo }
–
43 | P a g e
Cercetare critică asupra teatrului
românesc – (2 articole) România liberă,
II, nr.190, 5 ianuarie 1878
(la rubrica ''Foiṭa României libere''),

semnat: Luca – ‘’Cercetare critică asupra
teatrului românesc’’ cuprinde două articole: –
Critica teatrală şi presa noastră – O-5, p.243-
246// O-3 – pag.752 (la pagina 1212 titlul
apare ‘’Critica teatrală ṣi teatrul nostru’’);
[“De zece ani şi mai bine, presa romănească se
bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem
cu totul nemărginită – stare binecuvîntată, ]. Al
doilea articol, ’’ Literatura în teatrul
nostru’’este publicat pe 11 ianuarie ṣi 17
ianuarie, fiind incomplet: ‘’Încheind aci cu
despre categoria a treia, ne rămîne a vorbi
despre a patra ṣi cea din urmă în articolul
viitor.] – [notă de subsol, O-3, p.766 – Sfîrṣitul
studiului n-a mai apărut’’]
44 | P a g e
Critica teatrală ṣi presa noastră -
Romania liberă, II, nr.190, 5 ian. 1878,
p.2-3; semnat: Luca
Opere, vol.5, Articole politice ṣi cronici

dramatice – Bucureṣti, 1938.
45 | P a g e
46 | P a g e
47 | P a g e
48 | P a g e
Literatura în teatrul nostru [1] - România
liberă, II, nr.194, 11 ian. 1878, p.2-3;
semnat: Luca.
[ Ne-am făgăduit către publicul cititor să-i

dăm aci un şir de articole critice asupra
Teatrului romănesc, şi ne grăbim a ne ţine de
făgăduială] – OPERE-5-, p.247 // Literatura în
teatrul nostru – O-3 – pag.756
49 | P a g e
50 | P a g e
51 | P a g e
52 | P a g e
53 | P a g e
54 | P a g e
Literatura în teatrul nostru [2] - România
liberă, II, nr.199, 17 ian. 1878, p.2-3;
semnat: Luca.
[ O jumătate aproape din repertoriul

teatrului romănesc se compune din cele două
mari categorii, a localizărilor şi a plagiatelor,
..] = OPERE-5-, p.252
55 | P a g e
56 | P a g e
57 | P a g e
58 | P a g e
59 | P a g e
60 | P a g e
61 | P a g e
62 | P a g e
Cap. 5 – Timpul
Timpul a fost un important ziar apărut la
Bucureşti.
63 | P a g e
1878 La invitaṭia lui M. Eminescu, pe care-
l cunoscuse la Giurgiu cu zece ani în urmă,
începe în luna februarie colaborarea la
"Timpul".
’Autorul „Nopţii furtunoase” şi poetul
„Luceafărului” s-au cunoscut în una din casele
lui Iorgu Caragiale, unchiul dramaturgului, în
Bucureşti, prin 1867. Zece ani mai târziu, cam
prin preajma Războiului de Independenţă, pe la
1877, Eminescu i l-a prezentat pe Caragiale lui
Slavici.Citiți în Ziarul Metropolis >
https://www.ziarulmetropolis.ro/inedit-cum-
arata-o-sedinta-de-redactie-cu-eminescu-si-
caragiale/’’
Între anii 1878 şi 1881 Ion Luca Caragiale a
colaborat la ziarul Timpul, unde se
împrieteneṣte cu Eminescu ṣi Slavici.
În perioada 1879-05-01 - 1879-07-01 ziarul

Timpul era condus de Eminescu, Slavici ṣi
Caragiale, care publicau numai ce voiau ei.
Ioan Negruzzi se plange în repetate rînduri că
redactorii ziarului nu făceau publicitate Junimii
de la Iaṣi ṣi Convorbirilor literare.
La Teatrul Naţional se prezenta în această

perioadă, piesa ‚’Roma invinsă’’, de Alexandre
Parodi, în traducerea lui Caragiale.
64 | P a g e
În ziarul Timpul Ion Luca Caragiale mai
publicase o traducere după ”The Devil in the
Belfry’’, de Edgar Allan Poe.
Dracul în clopotniṭă – Timpul, anul I,

iunie-iulie 1876
Timpul, nr.64, miercuri 30 iunie 1876, p.1;

Timpul, nr.65, joi 1 iulie 1876, p.2;
Timpul, nr.66, vineri 2 iulie 1876, p.1. La
rubrica ‚’Foiṭa Timpului’’.
Dracul în clopotniṭă
de Edgar Alan Poe

traducere de I.L. Caragiale
Ce oră este?
Vechie
întrebare
Toţi ştiu, într-un mod însă vag, că cel

mai frumos loc din lume este – sau era,
vai! – orăşelul olandez
Vondervotteimittis. Poziţia lui fiind cam
retrasă de toate drumurile mari, situat
într-o poziţie, ca să zic aşa, extraordinară,
puţini dintre cititorii mei l-au vizitat.
Pentru plăcerea celor care nu l-au văzut,
cred de trebuinţă să intru în câteva
amănunte. Aceste amănunte sunt cu atât
mai necesare cu cât voiesc să narez
65 | P a g e
calamitatea ce a căzut nu de mult timp
asupra acestui teritor, şi sper că voi
câştiga pentru locuitorii acestui orăşel
simpatia generală. Cu ajutorul
manuscriptelor, medaliilor şi
inscripţiilor, sunt autorizat să fac o
declaraţie pozitivă, aceea că orăşelul
Vondervotteimittis e existat neîncetat de
la originea lui în aceleaşi condiţii în care
îl vedem astăzi. Cât pentru data acestei
origini îmi este greu să vorbesc decât cu
acea precizie nedefinită în care
matematicii sunt adeseori siliţi să se
exprime, adică în formele algebrice. Data
– fiindu-mi permis să mă exprim astfel –
nu poate să fie decât o cantitate oarecare
determinată.
Despre etimologia numelui
Vondervotteimittis mărturisesc că sunt în
mare încurcătură: din o mulţime de opinii
asupra acestui punct atât de delicat, –
unele subtile, altele foarte erudite – nici
una n-am găsit-o până acum
satisfăcătoare. Poate că ideea de [lui]
Grosswigg – care coincide cam cu aceea
de [a lui] Kroutaplenttey – este de
preferat. Ea este astfel concepută: von
der, lege Donder, – Votteimittis, quasi
und Bleitziz. Această etimologie se poate
adeveri prin câteva urme de fluid electric,
care se văd încă în clopotniţa din casa
comunală. Nu vreau să mă compromit
66 | P a g e
într-o basă atât de importantă şi rog pe
lectorul curios de informaţii să cerceteze
în oratiunculae de Rebus Praetor-Veteris
din Dundergutz, în Blunderbuzzard şi
Derivationibus, de la pagina 27 până la
pagina 5010, infolio, ediţie gotică, cu
litere roşii şi negre, cu reclamă şi fără
subsemnătură, să consulteze în această
operă şi notele de pe margini autografe
ale profesorului Stuffunduff, cu
subcomentariile lui Gruntundguzzel.
Cu toată obscuritatea ce înveleşte data
fondării oraşului Vondervotteimittis şi
etimologia numelui său, nu există însă
bănuiala, precum am zis mai sus, că de la
fundarea lui până acum să se fi schimbat
întru ceva. Cel mai bătrân locuitor al
acestui orăşel nu-şi aduce aminte de cea
mai mică diferenţă în aspectul patriei
sale, şi numai bănuiala unei asemenea
posibilități locuitorii ar considera-o drept
insultă.
Orășelul este situat într-o vale
circulară, a cărei circumferință e de un
sfert de milă aproape, înconjurată de
dealuri frumoase peste care locuitorii nici
o dată nu s-au gândit să treacă. Ei îşi
explica această conduită prin
convingerea lor că nu cred să mai poată
exista ceva dincolo d-acele dealuri.
Împregiurul văiei (care este uniformă şi
pavată cu cărămidă) se lănţuiesc vreo
67 | P a g e
şase-zeci de căsuţe. Se adăpostesc toate la
spate de deal, aşa că toate au vederea spre
centrul văiei. Fiecare-și are câte o
grădiniţă în faţă; toate grădinile au câte o
alee circulară, un cadran solar şi douăzeci
şi patru căpățâni de varză. Construcţiile
se aseamănă aşa de mult încât este eu
neputință a se distinge una de alta. Din
cauza antichităţii acestor construcţii,
stilul arhitecturii e oarecum curios. Sunt
toate făcute din cărămidă mică, tare,
roşie, cu colţuri negre; învelitorile sunt
scoase spre uliţă. Ferestrele sunt strâmte
şi adâncate, cu geamuri mici şi pervazuri
groase. Tot lemnul casei are o culoare
închisă şi multe scopuri, dar puţină
varietate-n desenuri. Din timpii cei mai
vechi şi până azi, sculptorii în lemn din
Vondervotteimittis n-au ştiut să sape
decât două lucruri: un orologiu şi o varză.
Aceste două lucruri le reproduc
admirabil, şi oriunde află câte un loc în
care dalta are loc, nu se pot opri de-a le
reproduce.
Locuinţele se aseamănă atât în interior,
cât şi în exterior. Mobilele sunt făcute
după acelaşi model. Pardoseala e de
cărămidă pătrată, scaunele şi mesele sunt
de lemn negru. Căminurile sunt mari şi,
afară de orologiile şi verzele sculptate în
faţă, mai au şi deasupra un adevărat
orologiu, care toată ziua asurzeşte cu tic-
68 | P a g e
tacul său; lângă orologiu sunt două
glastre, fiecare cu câte o căpăţână de
varză. Între verze şi orologiu se mai află
câte un chinez de porțelan cu pântecul
mare şi o gaură în mijloc, unde este înfipt
cadranul unui orologiu.
La foc neîncetat fierbe o oală mare,
plină de varză cu carne de porc, iar buna
menageră veghează toată ziua. Menagera
e groasă, mică şi bătrână, cu ochii albaştri
şi faţa roşie; pe cap cu bonet în forma unei
căpăţâni de zahăr, garnit cu panglici roşii
şi galbene. Rochia e de lustrin, largă şi cu
talia scurtă-scurtă şi în poale, căci nu-i
cade nici până la genunchi. Picioarele
sunt cam groase, dar cu nişte frumoşi
ciorapi verzi. Pantofii de piele roşie,
legaţi cu panglici galbene cam terfelite,
dar tot ca varza. În mâna stângă ţine un
orologiu olandez, iar mâna-i dreaptă
învârteşte, cu o lingură mare, varza cu
carne de la foc. Lângă ia stă un cotoi mare
pătat; copii, ca să-şi râdă de el, i-au legat
de coadă un orologiu – o jucărie de alamă
cu repetiţie.
Cât pentru copiii casei, stau în grădină,
păzind porcul. Nu sunt înalți şi poartă
pălărie cu trei colţuri, jiletci roşii care le
cad pe genunchi, pantaloni de piele de
căprior, ciorapi de postav roşu şi ghete cu
cataramă de argint. Fiecare are o pipă în
gură şi un orologiu burtos în mâna
69 | P a g e
dreaptă. O tragere din pipă, o aruncătură
de ochi la orologiu – şi vice-versa, aşa îmi
trec timpul. Porcul – corpolent şi leneş –
se ocupă cu mâncând foile căzute de la
verze, sau frecându-se de orologiul auriu,
care, ca şi pisicii, îi atârnă de coadă – tot
în glumă. Drept în fata uşei de intrare,
într-un fotoliu de piele şi lemn negru,
şade bătrânul proprietar al casei – el este
buhăit la obraz, cu ochii rotunzi şi mare
bărbie dublă.
Îmbrăcămintea lui seamănă cu a
copiilor; deosebirea este numai în pipă,
care este mai voluminoasă şi face mai
mult fum. Ca şi ei are un orologiu, dar îl
ţine în posunar. Ca să spunem adevărul,
ocupația lui este mai însemnată decât a
copiilor, de-a observa toată ziua ora; – să
vă explic acum ceea ce îl preocupă: şade
cu piciorul drept peste genunchiul cel
stângă şi ţine cel puţin un ochi toată ziua
aţintit pe un obiect foarte interesant din
mijlocul pieţei.
Acel obiect este în clopotnița casei
comunale. Membrii consiliului sunt toţi
mici, graşi şi inteligenţi; hainele lor sunt
mult mai lungi şi cataramele pantofilor
mult mai mari decât ale vulgului din
Vondervotteimittis.
De când sunt ei în acest oraş, s-au ţinut
trei şedinţa extraordinare, în care au
adoptat trei importante decizii:
70 | P a g e
I Este o crimă a face o schimbare în
vechiul şi bunul mers al lucrurilor.
II Viaţa nu este de suferit decât în

Vondervotteimittis.
III Jurăm eternă fidelitate orologiilor şi

verzelor noastre.
Deasupra sălii unde se ţin şedinţele

este clopotniţa; în clopotniţă din timpi
imemorabili se răsfaţă minunea şi
orologiul oraşului – marele orologiu din
Vondervotteimittis. Către el sunt
neîncetat ţintiţi ochii bătrânilor, care stau
fiecare dinaintea casei lor, în fotoliile de
piele.
Marele orologiu are şapte feţe – pe
fiecare lature a clopotniţei – aşa că toţi
locuitorii îl pot privi cu înlesnire. Smalţul
orologiului e alb, săgeţile negre şi grele.
La clopotniţă funcţionează un om a cărui
singură sarcină este să observe orologiul;
această sarcină e o sinecură, căci de când
există el, orologiul niciodată n-a avut
trebuinţă de ajutorul său. Din timpii cei
mai vechi, găsim în arhive că orologiul a
mers totdeauna regulat; tot aşa şi celelalte
orologii din oraş. Când orologiul mare
bătea: Unu! – toţi orăşenii mari şi mici
răspundeau într-un glas: Unu! În fine,
71 | P a g e
bravii burgezi erau mândri de verzele şi
de orologiile lor.
Toţi acei care au câte o sinecură sunt
totdeauna respectaţi; apoi omul
clopotniţei din Vondervotteimittis are cea
mai bună din sinecure, e respectat de toţi
muritorii. El este principalul demnitar al
oraşului; chiar porcii îl consideră cu
respect.
Coada hainei lui este mult mai lungă; –
pipa, cataramele pantofilor, ochii şi
stomacul lui sunt mult mai mari decât al
tuturor din oraş; – cât pentru bărbie, nu e
dublă, ci triplă.
Am zugrăvit fericita stare a oraşului
Vondervotteimittis. Dar vai! Ce
nefericire ca o stare atât de liniştită să
sufere într-o zi o cumplită schimbare!
Este o vorbă veche, şi crezută de cei
mai înţelepţi dintre locuitori, că nimic
bun nu poate veni de peste dealuri.
Trebuie să credem că aceste vorbe erau
profetice. Era unu fără cinci minute, – ieri
– când apăru pe culmea dealului un obiect
curios. Un eveniment aşa de însemnat
trebuia să atragă atenţia generală. Toţi
bătrânii care se aflau în fotoliile de piele
întoarseră câte un ochi cu mirare şi
spaimă către acel fenomen, iar celalt ochi
nu-l lua de la orilogiul clopotniţei.
Era unu fără trei minute când observară
că acel obiect curios era un tânăr, mic de
72 | P a g e
stat şi cu aerul străin. Cobora dealul cu
mare iuţeală, aşa că toţi locuitorii îl
putură privi fără să se deranjeze. Acest
personagiu era o curiozitate pentru oraşul
Vondervotteimittis. Avea faţa neagră,
nasul lung şi încovoiat, ochii mici ca
lintea, gura largă şi două şiruri de dinţi
albi pe care îi tot arăta când râdea.
Era cu capul gol, iar părul buclat cu
ferul. Îmbrăcămintea-i se compunea
dintr-o haină strâmtă care se termina cu o
coadă de rândunică; dintr-un posunar îi
atârna vârful alb al unei batiste; pantaloni
negri şi ciorapi negri; sub braţ, o pălărie
mare cu resorturi şi o vioară de două ori
mai mare decât el. În mâna stângă ţinea o
mică tabacheră de aur, din care lua mereu
tabac, pe când scobora dealul, făcând
nişte paşi foarte fantastici. – Acesta era
un spectacol înspăimântător pentru
liniştiţii burgezi din Vondervotteimittis.
Bunii burgezi n-avură timpul să-şi
deschidă bine ochii, când chiar c-o
jumătate de minută înainte de unu,
diavolul acela se aruncă între oameni; pe
unii îi împingea, pe alţii îi răsturna şi tot
în fugă se sui în clopotniţa casei
comunale. Păzitorul orologiului sta
neclintit, fumând într-o atitudine demnă
şi speriată. Ştrengarul acela, apucându-l
mai întâi de nas, îl scutură, îl trase, apoi-i
puse pălăria cu resort în cap şi i-o trase
73 | P a g e
peste ochi şi gură, iar cu vioara îl croi
mereu pe spată, încât zgomotul vioarei,
izbind grasa spinare a păzitorului, te
făcea să crezi că auzi un regiment de
toboşari executând chemarea în
clopotniţa Vondervotteimittisului.
Nu ştiu la ce act de desperare ar fi ajuns
locuitorii pentru a răzbuna acest atac
revoltant, dacă n-ar fi fost ţinuţi de
cestiunea importantă de-a observa
orologiul, căci mai era o jumătate de
secundă până la unu. Era însă evident că
ştrengarul intrase în clopotniţă şi se
amesteca în lucruri care nu-l priveau.
Orologiul începu să sune, aşa că nimeni
nu avea timp să se ocupe de ceea ce făcea
străinul. Toţi aşteptau să numere bătăile
clopotului.
– Unu! zise clopotul.
– Hine! răspunse fiecare bătrân din
Vondervotteimittis.
– Hine! Repetă orologierul: hine! zise
orologierul soţiei şi hine! ziseră
orologiile băeţilor şi jucăriile de lemn
atârnate la coada pisicilor şi a porcilor.
– Două! urmă clopotul, şi
– Touă! repetară ecourile mecanice.
– Trei! patru! cinci! şese! şepte! opt!
nouă! zece! – zicea clopotul.
– Drei! batru! ging! zeze! zepde! obd!
novă! zege! răspunseră celelalte.
– Unu-spre-zece! zise cel mare.
74 | P a g e
– Unu-spre-zege! repetară toţi convinşi,
numărând în cadenţă.
– Este amiază! ziseră cei bătrâni,
punându-şi în posunar orologiul. Dar cel
din clopotniţă tot nu terminase.
– Trei-spre-zece! zise el.
– Terleifle! strigară bătrânii
îngălbenind, lăsând pipele din gură şi
piciorul drept căzându-le după
genunchiul stâng.
– Terleifle! gemeau ei.
– Trei-spre-zege!!Mein Gott, este trei spre
zege ore!!!
75 | P a g e
Trebuie oare să descriu teribila scenă ce a
urmat?
76 | P a g e
Întregul Vondervotteimittis izbucni
deodată într-un lamentabil sgomot.
– Ce s-a întâmplat burţei mele? strigau
toţi băeţii – mi-e foame de o oră!
– Ce s-a întâmplat verzei mele? strigau
toate femeile; trebuia să fie fiartă de o
oră!
– Ce s-a întâmplat pipei mele? strigau
toţi bătrânii; Tunete şi fulgere! Trebuie să
se fi stins de o oră!
Şi în grabă umplură pipele cu furie şi,
înfundându-se în fotoliuri, suflau care
mai de care, încât toată valea se umplu de
un nor nepătruns.
Toata varza din oală roşise şi părea că
dracu-şi întinsese puterea peste tot ce
avea forma unui orologiu. Pendulele
sculptate pe mobile jucau, ca cum ar fi
fost fermecate; cele după cămin abia se
puteau stăpâni şi sunau: trei-sprezece!
trei-sprezece! – şi cu atâta vuet încât te
spăimântai ascultând.
Dar, – mai rău decât toate acestea –
pisicile şi porcii nu mai puteau să sufere
nedumerirea micilor orologii cu repetiţie
atârnate în coada lor. Toate fugeau pe
piaţă – zgâriind, zvârcolindu-se,
miorlăind, ca într-un sabat infernal! – se
aruncau în pieptul oamenilor, fiind cea
mai teribilă larmă ce-şi poate cineva
închipui.
77 | P a g e
Miserabilul, ştrengarul se aşezase în
clopotniţă şi făcea tot ce putea ca să
învenineze situația. Se vedea printre fum.
Sta acolo în clopotniţă, călare pe paznicul
care zăcea jos.
Cu gura, ştrengarul ţinea sfoara
clopotului pe care o trăgea în dreapta şi în
stânga; iar pe genunchi ţinea vioara cea
mare, din care trăgea cu arcuşiul cu
amândouă mâinile, fără tact şi acord.
Infamul – paiaţă! – imita marşul naţional
O’Flannagan şi Paddy O’Rafferty.
Lucrurile fiind într-o stare atât de
cumplită, am fugit şi am venit aci ca să
îndemn pe toţi iubitorii de oră exactă şi de
varză fiartă să mergem in corpore acolo şi
să restabilim vechia stare de lucruri din
Vondervotteimittis, asvârlind pe acel
miserabil din clopotniţă.
Traducere apărută în foileton în Timpul,

anul I, 1876, nr. 64, miercuri 30 iunie, p.
1; nr. 65, joi, 1 iulie, p. 2; nr. 66, vineri, 2
iulie, p. 1: Foiţa „Timpului“.
78 | P a g e
În 26 mai 1878 participă pentru prima dată la
întrunirile bucureṣtene ale "Junimii", în casa
lui Titu Maiorescu. Maiorescu îl prezintă ṣi
cumnatului său, domnul Kremnitz, ṣi îl ia pe
socoteala sa la a XV-a aniversare a Junimii la
Iaṣi.
Spre sfîrṣitul anului 1879 abonamentele la

ziarul Timpul încep să scadă, iar cotizaṭiile
pentru susṭinerea ziarului nu se pot încasa de la
membrii Partidului Conservator. Eminescu intră
în polemică cu Alexandru Lahovary. I.L.
Caragiale părăseṣte redactia, iar cîteva luni mai
tîrziu pleacă si Slavici
În ‘’Teatru, vol.1, 1924 – ediṭie Octav Minar
(fost ziarist la ‘’Ópinia (Iaṣi) este publicată o
ironie versificată, atribuită lui I.L. Caragiale.
79 | P a g e
80 | P a g e
Teatrul italian - Timpul, nr.39, 19
februarie 1878, p.3 –
(Articole despre teatru (Teatru -1 – 2 – 3 - +
Ruy Blas +)
1 – Teatrul italian (nr.39, 19 februarie 1878,

p.3);
2 – Teatrul romănesc (I) - nr.220, 6

octombrie 1878, p.2
3 – Teatrul romănesc (II)-nr.249, 12

noiembrie 1878, p.3
4 – Ruy Blas – ( nr.231, 20 octombrie 1878,

p.2-3)
81 | P a g e
Teatrul italian - Timpul, Anul III, nr.39,
duminică 19 fevruarie 1878, p.3;
(la rubrica „Cronica”), fără semnătură.
În Opere, V, 1938, la Addenda, p.468 -– {
Doi sergenți este, credem, piesa în care
talentele comandorului Ernesto Rossi}
82 | P a g e
83 | P a g e
Ateneul – Timpul”, anul III, nr.40, marṭi
21 fevruarie 1878, p.3;
(la rubrica „Cronica”, nesemnat: - Ateneul
– [Sîmbătă seara, d. Olănescu a ţinut la sala
Ateneului o conferinţă asupra Teatrului.]
84 | P a g e
85 | P a g e
86 | P a g e
87 | P a g e
88 | P a g e
Oarecare moderație - Timpul, anul III,
nr.44, sîmbătă 25 fevruarie 1878, p.1;
(editorial, nesemnat; cu titlul: „Bucureşti,
24 februarie/8 martie”; – în „OPERE”, vol.
V, p.3, cu titlul: „ ...Oarecare
moderație (1878) = [D-l Rosetti și
subroseții au avut ocaziune de vreo doi ani,
de când se răsfăță în bugetul țării, să facă pe
la Paris mai multe excursiuni de plăcere
în socoteala patriei.]
89 | P a g e
90 | P a g e
91 | P a g e
92 | P a g e
93 | P a g e
94 | P a g e
Faṭă de Opere, vol.IV Publicistică, p.172,
Articolul continuă cu următorul anunṭ:
95 | P a g e
96 | P a g e
97 | P a g e
98 | P a g e
99 | P a g e
100 | P a g e
Naționali-Liberali - Timpul, III, nr.70,
mercuri 29 martie 1878, p.2-3;
(nesemnat; - Naționali-Liberali (1878) –

[Avem şi noi un partid care se numeşte
‚naţional liberal’ -]
101 | P a g e
102 | P a g e
103 | P a g e
104 | P a g e
105 | P a g e
106 | P a g e
107 | P a g e
Liberalii și conservatorii - Timpul, Anul
III, nr.79, sîmbătă 8 aprilie 1878, p.2-3;
(nesemnat; - Liberalii și conservatorii –

[Sunt în Romănia două partide, care se
esclud unul pe altul: liberalii şi
conservatorii, roşii şi albii, radicalii şi
reacţionarii.]
108 | P a g e
109 | P a g e
110 | P a g e
111 | P a g e
112 | P a g e
113 | P a g e
114 | P a g e
115 | P a g e
Teatrul Naţional - Timpul, III, nr.83, juoi
13 aprilie 1878, p.3;
(nesemnat; la rubrica’Cronica’ - Teatrul

Naţional – {despre „Roma învinsă” – [Sub
acest titlu, „Romănul”, de azi, dînd
cititorilor noutăţi de culise, între altele
spune cum că traducerea în versuri a
tragediei „ROMA ÎNVINSĂ”...]
116 | P a g e
117 | P a g e
Millo în Bucureşti - Timpul, anul III,
nr.88, vineri 21 aprilie 1878, p.3;
(la rubrica ‚Cronica’, nesemnat. - Millo în
Bucureşti - )
118 | P a g e
119 | P a g e
120 | P a g e
121 | P a g e
122 | P a g e
Un stat în miniatură [1] - Timpul, anul
III, nr.99, sîmbătă 6 maiu 1878
(la rubrica ‚Foiletonul „Timpului”, p.2-3; şi
în nr.100, din 7 mai 1878, p.2-3; în foileton,
nesemnat; - Un stat în miniatură) –
123 | P a g e
124 | P a g e
125 | P a g e
126 | P a g e
127 | P a g e
128 | P a g e
129 | P a g e
130 | P a g e
131 | P a g e
132 | P a g e
Un stat în miniatură [2] - Timpul, anul
III, nr.100, duminecă, 7 mai 1878
(rubrica ’Foiletonul ,Timpului’’, p.2-3,
nesemnat; - Un stat în miniatură)-
133 | P a g e
134 | P a g e
135 | P a g e
136 | P a g e
137 | P a g e
138 | P a g e
139 | P a g e
Teatrul român - Timpul, anul III, nr.108,
juoi 18 mai 1878, p.3;
(nesemnat; - Teatrul român – {În zilele

acestea Asociaţia dramatică naţională, după
multă vreme de studiu şi pregătiri, va juca în
Teatrul-cel-mare din Bucureşti „ROMA
ÎNVINSĂ”, tragedie în 5 acte de Parodi,
tradusă în versuri romăneşti.] (notă – nu se
menṭionează numele traducătorului)
140 | P a g e
141 | P a g e
142 | P a g e
143 | P a g e
144 | P a g e
145 | P a g e
Roma învinsă - Timpul, anul III, nr.111,
duminecă 21 mai 1878, p.3;
(nesemnat – la rubrica „Cronica - Teatrul
romăn’ - „Roma învinsă” – [După cum
vesteşte afişul asociaţiei dramatice, în
sfîrşit, Duminică seara, 21 Maiu, se va juca
în Teatrul cel mare din Bucureşti „ROMA
ÎNVINSĂ”, care se pregăteşte încă de astă
toamnă...] ( şi afişul) –
146 | P a g e
147 | P a g e
148 | P a g e
În volumul de Opere, 6, Teatru, 1939, la
comentariul despre ”Roma învinsă’’ (traducere
de I. L. Caragiali), Ṣerban Cioculescu scrie
următoarele:
149 | P a g e
150 | P a g e
O întâmplare la Ierusalim - Timpul, anul
III, nr.118, mercuri 31 mai 1878
(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3,
nesemnat; neretipărit; - O întâmplare la
Ierusalim ==TRADUCERE (notă de
subsol: Din „Istoriile Groteşti” ale lui Edgar
Poe.]
151 | P a g e
152 | P a g e
153 | P a g e
154 | P a g e
155 | P a g e
156 | P a g e
157 | P a g e
158 | P a g e
159 | P a g e
Sistema Doctorului Catran și a
Profesorului Pană - Timpul, 1, 2, 3, 4
iunie 1878.
(foileton „Foiţa „Timpului”, nesemnat;

neretipărit. [ ambele TRADUCERI după
versiunea franceză a lui Baudelaire – cf.
OPERE II, nota lui Paul zarifopol] -
Sistema Doctorului Catran și a Profesorului
Pană ==

Profesorului Pană [1] - Timpul, anul III,
nr.119, joui 1 iunie 1878

nesemnat; - Sistema Doctorului Catran și a
Profesorului Pană = TRADUCERE =(notă
de subsol: Din „Istoriile Groteşti” ale lui
Edgar Poe.]
160 | P a g e
161 | P a g e
162 | P a g e
163 | P a g e
164 | P a g e
165 | P a g e
166 | P a g e
167 | P a g e
168 | P a g e
169 | P a g e
170 | P a g e
nr.120, vineri 2 iunie 1878

nesemnat; - Sistema Doctorului Catran și a
Profesorului Pană =
TRADUCERE =(notă de subsol: Din

„Istoriile Groteşti” ale lui Edgar Poe.]
171 | P a g e
172 | P a g e
173 | P a g e
174 | P a g e
175 | P a g e
176 | P a g e
177 | P a g e
178 | P a g e
179 | P a g e
180 | P a g e
181 | P a g e
nr.121, sîmbătă 3 iunie 1878
(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3, nesemnat; -
Pană = TRADUCERE =(notă de subsol: Din
182 | P a g e
183 | P a g e
184 | P a g e
185 | P a g e
186 | P a g e
187 | P a g e
188 | P a g e
189 | P a g e
nr.122, duminecă 4 iunie 1878
(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3, nesemnat; -
Pană = TRADUCERE =(notă de subsol: Din
190 | P a g e
191 | P a g e
192 | P a g e
193 | P a g e
194 | P a g e
195 | P a g e
196 | P a g e
197 | P a g e
Opera italiană - Timpul, nr.143,
duminecă 2 iulie 1878
(p.2-3 - Opera italiană -{D. Gebaner a luat
prin contract intreprinderea operei italiene
pentru anul viitor. Reproducem următoarea
circulară ce ni se adresează din partea
noului impresariu:..}
198 | P a g e
199 | P a g e
Selăgeanu - Timpul, anul III, nr.173,
marṭi 8 August 1878
(rubrica ‚’Foiletonul „Timpului”, p.2,
nesemnat; - Selăgeanu =
200 | P a g e
201 | P a g e
202 | P a g e
203 | P a g e
204 | P a g e
205 | P a g e
Cu ocazia premiului academic [1] -
Timpul, nr.200, anul III, marṭi 12
septembre 1878
(la rubrica ’Foiletonul ’’Timpului’’, p.2-3, o

serie de articole nesemnate)
206 | P a g e
207 | P a g e
208 | P a g e
209 | P a g e
210 | P a g e
211 | P a g e
212 | P a g e
213 | P a g e
214 | P a g e
Cu ocazia premiului academic [2] -
Timpul, nr.207, anul III, joui 21
septembre 1878
(la rubrica ’Foiletonul Timului’’, p.2; nesemnat
215 | P a g e
216 | P a g e
217 | P a g e
218 | P a g e
219 | P a g e
220 | P a g e
221 | P a g e
222 | P a g e
223 | P a g e
224 | P a g e
Nu am următorul număr, din 22 septembrie
1878.
Ion Luca Caragiale publică un articol, ’’
Concurs şi premiuri academice’’ în revista sa,
’Moftul romăn’’, I, nr.17, 24 martie 1893, p.6-
7. (articol pe care îl redăm în continuare:
’ Academia Română şi-a împărţit premiile: pe
cel mare, de 12.000 lei. l-a pus la păstrare,
negăsind pe nici un concurent vrednic pentru a-
l obţine; pe cel de 5.000 lei l-a acordat amicului
nostru B. Delavrancea pentru Paraziţii. Un spirit
sucit, puţin în curent cu cele literare, a zis cu
această ocazie: “Iar Paraziţii? parcă era vorba să
nu se mai premieze academicienii între dânşii!”
Cu aceeaşi ocazie ne-a picat şi nouă, celor de la
Moftul român, dintr-o sorginte pur academică,
o donaţiune de 250 lei; cum? vom lămuri
aceasta mai târziu.
Mărturisim că cea dântâi idee ce ne-a venit a
fost să împărţim frumuşel această sumă între
directorul şi redactorul nostru— au mai făcut şi
alţi moftangii români aşa ceva, şi nu s-a mai
prăpădit lumea.
Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz
ruşinos şi ne-am întrebat: cum se pot întrebuinţa
aceşti 250 lei mai nemerit, aşa ca să răspundem
cinstit şi frumos la intenţia generosului donator?
Ne-am gândit, am cumpănit şi am hotărât:
Moftul român publică prin aceasta următorul
concurs:
Pentru cel mai bun elogiu adus Academiei
Române — 120 lei.
225 | P a g e
Pentru cea mai bună satiră în versuri contra
Academiei Române - 100 lei.
Pentru cel mai bun epigram [sic] în contra
Academiei Române — 20 lei.
Pentru cel mai bun cuatren simpatic adresat
ilustrului corp — 10 lei.
Plus pentru fiecare un abonament permanent la
foaia noastră şi titlul onorific de membru
corespondent al redacţiei Moftului român.
Concurenţii vor înainta operele lor la redacţia
noastră, strada Caragheorghevici 14, în plic
sigilat, purtând fiecare un mofto, până cel mai
târziu luni, 5 aprilie 1893 seara. Comisia
examinatoare va fi compusă din trei literaţi, un
doctor şi doi membri ai Academiei, unul
corespondent şi altul activ — cât poate fi de
activ un membru al Academiei. Rezultatul
concursului va fi publicat în numărul de la 8 sau
11 aprilie. Autorul premiat, daca va voi, îşi va
declara numele în urmă. Premiul va fi plătit
îndată, înainte chiar de publicarea operii
premiate.
Şi acum, la lucru, fii ai muzelor române —
premiul nu-i mare, dar nici gloria nu-i mică!’’
226 | P a g e
Teatrul românesc – [1] - Timpul, anul III,
nr.220, vineri 6 octombrie 1878
(La rubrica ‚’Foiletonul Timpului, p.2,

nesemnat; În Opere, V, 1938, p.258 -
Teatrul romanesc – [1] – (cu subtitlul: -
Deschiderea stagiunii 1878-79) -
[Dumineca trecută, 1 octombre, Asociația
dramatică și-a deschis stagiunea cu
reprezintația Fiica lui Tintoretto,
melodramă în 5 acte..]
227 | P a g e
228 | P a g e
229 | P a g e
230 | P a g e
231 | P a g e
232 | P a g e
Ruy-Blas - Timpul, anul III, nr.231,
vineri, 20 octombrie 1878, p.2-3;
(la rubrica ‚’Teatru romănesc’’, p.2-3, fără
semnătură. În Opere, V, 1938, p.261-264 –
Ruy-Blas. – şi în subtitlu – ‚Reprezentaţia
Marţi 17 octomvrie; „ – [Pe cine să lăudăm?
Cui să-i mulţumim pentru plăcerea la care am
fost părtaşi în seara aceasta?..]
233 | P a g e
234 | P a g e
235 | P a g e
236 | P a g e
237 | P a g e
238 | P a g e
239 | P a g e
240 | P a g e
Convenții cu Rusia] - Timpul, III, nr.235,
miercuri 25 octombrie 1878, p.1.
(editorial; nesemnat; cu titlul: „

BUCURESTI, 24 octombre/(5 noem.)”, -
[Convenții cu Rusia]
241 | P a g e
242 | P a g e
243 | P a g e
244 | P a g e
245 | P a g e
246 | P a g e
247 | P a g e
D.C.A. Rosetti la Roma] - Timpul, III,
nr.247, vineri 10 noiembrie 1878, p.1;
(editorial; cu titlul: „BUCURESTI, Joui, 9

(21) noembre” -nesemnat; - D.C.A. Rosetti
la Roma? – [ Imediat după atentatul dela
Neapoli s-a svîrlit o bombă-Orsini în
mijlocul mulţimei,..]
248 | P a g e
249 | P a g e
250 | P a g e
251 | P a g e
În Opere, vol.4, 2015, pagina 193, articolul se
termină aici
252 | P a g e
253 | P a g e
254 | P a g e
255 | P a g e
Teatru italian - Timpul, III, nr.248,
sîmbătă 11 noiembrie 1878, p.3;
(la rubrica „Cronica” – TEATRUL

ITALIAN. Reprezentazii populare –
[Administraţia operei s-a hotărît a da în
teatrul cel mare pelîngă reprezentaţiile sale
serate de abonament, şi nişte reprezentaţii
populare..]
256 | P a g e
257 | P a g e
Teatrul românesc – [2] - Timpul, anul III,
nr.249, duminecă 12 noiembrie 1878,
p.3;
(fără semnătură. În Opere, V, 1938, p.470. -

Teatrul romănesc – [2] - [Societatea
dramatică naţională în anul acesta a mai
căpătat în sânu-i o nouă societară de mîna
întâia, al cărui [sic] nume este destul de
cunoscut publicului romănesc.]
258 | P a g e
259 | P a g e
260 | P a g e
261 | P a g e
Chestiunea Dobrogei] - Timpul, anul III,
nr.250, marṭi 14 noiembrie 1878, p.1;
(editorial, nesemnat; cu titlul:

„BUCUREŞTI, Luni, 13 (25) noembre” –
[Chestiunea DOBROGEI] – [ Cititorii
noştri vor găsi mai la vale o sum ştiri,
atingătoare de chestiunea Dobrogei, ..] –
262 | P a g e
263 | P a g e
264 | P a g e
265 | P a g e
266 | P a g e
267 | P a g e
268 | P a g e
269 | P a g e
270 | P a g e
271 | P a g e
Un alt articol despre ‚’Chestiunea
Dobrogei’’este publicat în Timpul, joui 30
noembrie 1878, după un articol privind
‚’Cestiunea graniṭei româno-bulgare’’.
272 | P a g e
273 | P a g e
274 | P a g e
275 | P a g e
276 | P a g e
277 | P a g e
278 | P a g e
Știri franceze despre cestiunea Dobrogei]
- Timpul, III, anul III, nr.254, sîmbătă 18
noiembrie 1878, p.1;
(editorial; cu titlul: „BUCUREŞTI, Vineri,
17 (29) noembre.” - nesemnat; - [Știri
franceze despre cestiunea Dobrogei –
{Ziarul franţuzesc „les Debates” primeşte o
corespondenţă din Buda-Pesta..]
279 | P a g e
280 | P a g e
281 | P a g e
282 | P a g e
În Opere, vol.4, 2015, pagina 194, articolul se
termină aici.
283 | P a g e
284 | P a g e
Criza de cabinet] - Timpul, anul III,
nr.257, joi 23 noembre 1878, p.1;
(editorial, cu titlul: „ BUCUREŞTI, vineri,
22 noem. (4) decembre”; nesemnat; - Criza
de cabinet – [„Timpul” s-a abţinut cu
desăvîrşire de ori-ce reflecţii sau comentarii
asupra epidemiei ce bîntuie cabinetul
Brătianu..]
285 | P a g e
286 | P a g e
287 | P a g e
288 | P a g e
289 | P a g e
290 | P a g e
291 | P a g e
Liberalii engleji și români] - Timpul,
anul III, nr.261, marṭi 28 noembre 1878,
p.1;
(editorial; cu titlul: „ BUCUREŞTI, Luni, 27
noem. (1) decemb. „ - nesemnat; neretipărit; -
Liberalii engleji și români – [Cartea Albastră,
pe care a publicat-o în zilele acestea guvernul
englez, ..]
292 | P a g e
293 | P a g e
294 | P a g e
295 | P a g e
296 | P a g e
297 | P a g e
298 | P a g e
299 | P a g e
300 | P a g e
301 | P a g e
Noul cabinet Otoman - Timpul, III,
nr.264, vineri 1 decembrie 1878, p.2;
(nesemnat; - Noul cabinet Otoman – [ O

telegramă a agenţiei Havas ne-a vestit mai
alaltăieri, cumcă în Constantinopol s-a ivit
pe neaşteptate o criză ministerială,..]
302 | P a g e
303 | P a g e
304 | P a g e
305 | P a g e
306 | P a g e
307 | P a g e
308 | P a g e
309 | P a g e
310 | P a g e
Inpresiuni theatrale – Telegraphul, anulu
IX, No. 2034, Marṭi, 30 Ianuariu 1879,
p.2
Pe 18 ianuarie 1879, Teatrul Național din

București prezintă în premieră “O noapte
furtunoasă”
‘’Iar la a doua reprezentație, din 21 februarie,
am fost iar fluierat, huiduit și amenințat, de o
droaie de patrioți din Garda Civică, cu bătaia în
piața Teatrului. Niște tineri ofițeri m-au scăpat
de furia lor.” – mărturiseṣte însuṣi Caragiale.
Tot atunci, în 30 ianuarie 1879, autorul “Nopții
furtunoase” își ia revanșa, publicând în
„Telegraful”, în stil venturianesc: „După o
călduroasă reclamă – meliora causae digna (lb.
lat. trad. “cauză mai bună”) -, avurăm nefericita
ocasiune de a constata valoarea acestei hibride
inspirațiuni ce depinge într-un mod foarte clar
starea de infectațiune ce caracterisă atmosfera
morală în care trăiesc unele individe ”, semnat
“Nairolfus”. Parodia este evidentă și semnătura
“Ion sufler” arată de unde venea batjocora.Citiți
în Ziarul Metropolis >
https://www.ziarulmetropolis.ro/ultima-noapte-
furtunoasa-a-lui-caragiale-in-povestea-unei-
strazi-calea-serban-voda/
311 | P a g e
312 | P a g e
313 | P a g e
314 | P a g e
315 | P a g e
Timpul - 1879
 {NOTĂ – Nu cunosc colecṭia
ziarului ‚’Timpul’’ pe anul 1879
Perioada colaborării la ziarul ‚’Timpul’’ este

pentru Ion Luca Caragiale o epocă de înflorire
creatoare. În Introducerea la volumul de Opere,
5, p.XVII, Ṣerban Cioculescu subliniază:
316 | P a g e
317 | P a g e
318 | P a g e
319 | P a g e
Reportaj parlamentar] - Timpul, IV, nr.54, 9
martie 1879, p.1.
[Reportaj parlamentar] Bucureṣti – Timpul,

IV, nr.54, vineri, 9 martie 1879, p.1
(editorial; cu titlul ''Bucuresti, 8/20 martie'')
nesemnat – [Ieri s-a făcut în Cameră a
doua citire a declaraţiei pentru modificarea
art. 7 din Constituţie..] = REPORTAJ
PARLAMENTAR – OPERE-5-, p.378 //
Reportaj parlamentar] – O-4 – pag.213

18 martie 1879, p.1.
(Fraṭii radicali ṣi d. Dim. Sturdza] –

Timpul, IV, nr.62, 18 martie 1879, p.1-
2; nr.66, 23 martie 1879, p.1-2; nr.68, 25
martie 1879, p.1
(articol în 3 părṭi, cu titluri:

'Bucuresti….martie'') nesemnat -
nr.62, 18 martie 1879, p.1-2; (cu titlul

’Bucureṣti 17/29 martie);
320 | P a g e
nr.66, 23 martie 1879, p.1-2, (cu
titlul:’’Bucureṣti. 22 martie/3 aprilie’’);
nr.68, 25 martie 1879, p.1, (cu

titlul:’’Bucureṣti. 24 martie/5 aprilie’’);
editorial; nesemnat; - Frații radicali și D.
Dim. Sturdza – I – II – III = FRAŢII
RADICALI ŞI D. DIM. STURZA] –
OPERE-5-, p.16-27 // Fraṭii radicali ṣi d.
Dim. Sturdza] – O-4 – pag.221

23 martie 1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Frații radicali și D.

Dim. Sturdza – I – II – III –

25 martie 1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Frații radicali și D.

Dim. Sturdza – I – II – III –)
Un incident la Cameră - Timpul, IV, nr.112, 24

mai 1879, p.1.
321 | P a g e
(editorial, nesemnat. - Un incident la
Cameră) Opere-5, p.379 / O-4 – p.242
Calea agitărilor – [1] - Timpul, IV, nr. 120, 2

iunie 1879.
{în ‚Voința națională’’, II, nr. 351, 25

septembrie 1885, pag.1, editorial, este
„Calea agitărilor”-2} - Calea agitărilor – [?
1 ?] – [Alegerea birourilor definitive ale
celor două adunări s-a făcut.]
Apelul la unire - Timpul, IV, nr. 120, 2 iunie

1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Apelul la unire)

Opere-5, p.28-31 / O-4 – p.244
Guvernul și modificarea art. 7 - Timpul, 5

iunie 1879;
(nesemnat; - Guvernul și modificarea art.7)

– Opere-5, p.32 / O-4 – p.247
322 | P a g e
Procedee electorale - Timpul, 7 iunie 1879;
(nesemnat; - Procedee electorale) Opere-5,

p.36 / O-4 – p.251
Poziția ministerială față cu revizuirea - Timpul,

15 iunie 1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Poziția ministerială

față cu revizuirea) Opere-5, p.376 / O-4 –
p.254
Plătește vizirul - Timpul, 17 iunie 1879, p.1.
(editorial, nesemnat. - Plătește vizirul)

Opere-5, p.380 / O-40 – p.257
În ajunul crizei - Timpul, 22 august 1879, p.1
(editorial, partea I-a, nesemnat. - În ajunul

crizei) Opere-5, p.383 / O-4 – p.261
323 | P a g e
Linia ferată Ploiești – Predeal - Timpul, 31
august 1879, p.1
(editorial; nesemnat. - Linia ferată Ploiești -

Predeal) Opere-5, p.385 / O-4 – p.264
După votarea revizuirii –Timpul, 13 octombrie

1879, p.1.
(editorial nesemnat. - După votarea

revizuirii) – Opere-5, p.386 / O-4 – p.266
Mesajul domnesc - Timpul, IV, nr.229, 17

octombrie 1879.
(nesemnat. - Mesajul domnesc) – Opere-5,

p.388 / O-4 – p.269
Ce este "centrul" - Timpul, 14 noiembrie 1879,

p.1.
324 | P a g e
(editorial; nesemnat; - Ce este "centrul")
Opere-5, p.40-45 / O-4, p.271
Guvern al angajamentelor cu străinii - Timpul,

IV, nr. 278, 18 decembrie 1879,
(nesemnat. = Guvern al angajamentelor cu

străinii” ) Opere-5, p.390 / O-4 – p.277
325 | P a g e
Grav incident diplomatic - Timpul, nr. 19
aprilie 1880, p.1,
(editorial - Grav incident diplomatic) O-4 –

281
(reprodus din I.L. Caragiale, Moftul romăn,
Editura Moldova, Iaṣi, 1991)
326 | P a g e
327 | P a g e
328 | P a g e
Reportaj parlamentar] [1] - Timpul, VI,
nr.10, joui 15/27 ianuarie 1881, pag.1
(editorial; cu titlul: „BUCUREŞTI, 14

ianuarie” - nesemnat; republicat şi în
„Moftul Romăn”, Iaşi, 1991, pp.214-217;-
(Reportaj parlamentar) – ( I ) – [Ieri, în
Cameră, d. Nic. Ionescu ş-a dezvoltat
interpelarea făcută d-lui ministru de resboiu
în privinţa întîrzierii publicării unui raport
oficial despre operaţiunile armatei noastre
în campania din Bulgaria.]
+{De menṭionat că la p.2 se încheie
publicarea foiletoanelor din „Amintiri din
copilărie” de Ion Creangă, - „Dedicaţie
Domnişoarii L. M. – reluat din „Convorbiri
Literare”-}
329 | P a g e
330 | P a g e
331 | P a g e
332 | P a g e
333 | P a g e
334 | P a g e
335 | P a g e
În volumul de Opere, IV, Publicistică, 2015,
p.286, se consideră că articolul lui Caragiale se
termină aici. În ziar mai există încă un paragraf.
Sunt publicate şi ‚’Amintiri din copilărie’’ de

Ion Creangă:
336 | P a g e
337 | P a g e
338 | P a g e
Cronică teatrală - Timpul, VI, nr.10,
15/27 ianuarie 1881, p.3.
(nesemnat; - Cronică teatrală – [ A-seară s-a

reprezintat la teatrul cel mare piesa d-lui
Marian: ‚’După despărţenie’’ – Constatăm
cu plăcere că modificarea introdusă de autor
în actul III e de o inspiraţie norocită şi de un
succes ce nu se poate nega. – Bătrînul
Brebeanu a fost foarte bine interpretat de d.
Hagiescu. În scena unde acest bătrîn vine să
anunţe soţiei sale duelul dintre cumnatu-său
Casian şi Balomirescu, d. Hagiescu a fost la
înălţimea unui bun artist.”]
339 | P a g e
340 | P a g e
Reportaj parlamentar] [2] - Timpul,
nr.19, 25 ianuarie/6 februarie 1881,
pag.1.
(editorial. Cu titlul: „BUCUREŞTI, 24

ianuarie/5 februarie” - nesemnat; republicat
şi în „Moftul Romăn”, Iaşi, 1991, pp.218-
220;– (Reportaj parlamentar) – ( II ) –
[Şedinţa de ieri a Camerii s-a deschis printr-
un incident personal al d-lui Pantazi Ghica.]
(reprodus din I.L. Caragiale, Moftul romăn,

Editura Moldova, Iaṣi, 1991)
341 | P a g e
342 | P a g e
343 | P a g e
344 | P a g e
Reportaj parlamentar] [3] - Timpul, anul
VI, nr.21, mercuri 28 ianuarie/9 februarie
1881, p.1.
(editorial, - Cu titlul: „BUCUREŞTI, 27

ianuarie” - nesemnat; republicat şi
în„Moftul Romăn”, Iaşi, 1991, pp.221-222 -
(Reportaj parlamentar) – ( III ) –
[Camera a ascultat ieri interpelarea d-lui
Ureche asupra relaţiilor guvernului nostru
cu sfintele locuri.]
345 | P a g e
346 | P a g e
347 | P a g e
348 | P a g e
349 | P a g e
Reportaj parlamentar] [4] - Timpul, anul
VI, nr.32, joui 12/24 februarie 1881, p.1.

februarie” - nesemnat; republicat şi
în„Moftul Romăn”, Iaşi, 1991, pp.223-224
– (Reportaj parlamentar) – ( IV) –
[„Proiectul de modificare a art. 409 şi 410
din procedura civilă amendat de Cameră, s-
a depus ieri pe biroul Senatului.]
350 | P a g e
351 | P a g e
352 | P a g e
353 | P a g e
354 | P a g e
O şedinţă glumeaţă] - Timpul, anul VI,
nr.38, joui 19 februarie/3 martie 1881,
p.1.

fevruarie” - nesemnat; republicat şi
în„Moftul Romăn” Iaşi, 1991, pp.225-227 -
O şedinţă glumeaţă – [ Camera a ţinut ieri
încă o şedinţă glumeaţă.]
355 | P a g e
356 | P a g e
357 | P a g e
358 | P a g e
359 | P a g e
360 | P a g e
361 | P a g e
În luna octombrie 1881, după ce plecase de la
”Timpul”, prin Decret Regal, la recomandarea
lui V. A. Urechia, ministrul Instrucţiunii şi
Cultelor, a fost numit revizor şcolar pentru
judeţele Neamţ şi Suceava, în locul lui Scipione
L. Bădescu. Până la semnarea Decretului (16
octombrie 1881), funcţionase ca revizor girant.
Locuieşte la Piatra Neamţ, dar face dese
călătorii la Iaşi.
În decembrie 1881, Eminescu află de la

Scipione Bădescu despre legătura dintre
Caragiale şi Veronica Micle. Relaţiile dintre cei
doi sunt încordate (”Eminescu şi Caragiale
certându-se unul cu altul”, consemnează Titu
Maiorescu în jurnalul său, în data de joi, 24
decembrie).
Anul următor, în februarie 1882, este transferat,

la cerere, în circumscripţia distinctelor Argeş-
Vâlcea, prin Decretul Regal din 22 februarie
1882. Iniţial are reşedinţa la Piteşti, apoi se mută
la Râmnicu Vâlcea.
În luna octombrie 1882 părăseşte funcţia de

revizor şcolar de la Vîlcea
362 | P a g e
Om cu noroc – Timpul, 15 iunie 1890 –
republicat – Familia, 1 iulie 1890, p.312-
313.
ṣi în Vol. „Păcat..., O făclie de Paşte,

Om cu noroc. – 3 Novele”, Bucureşti,
1892, pp.103-113; = OM CU NOROC –
OPERE-1-, p.69 / – O-1 – pag.52
363 | P a g e
364 | P a g e
365 | P a g e
366 | P a g e
367 | P a g e
368 | P a g e
Ironie - Timpul, 15 iulie 1890, p. 1.
[ ‘’A apărut prima data în ‘’Timpul’, 15 iulie

1890, p.1;
apoi a fost retipărit în volumul ‘’ Note ṣi
schiṭe’’, 1892, p.17-21, cu modificări
substanṭiale.
Retipărit în ‘’Scînteia’, I, nr.10, 17 ianuarie
1893, p.75-78. Împreună cu ‘’În Nirvana’’ ṣi
‘’Două note’’, ‘’Ironie’’ face parte din prefaṭa la
volumul M. Eminescu, ‘’Diverse’[1895].
și în Momente, schițe, amintiri, 1908. =
IRONIE – OPERE-3-, p.6 // Ironie – O-1 –
pag.64 // O-1 - p.677
369 | P a g e
Cap. 6 – Bobîrnacul (28 februarie
1879 – 31 martie 1879)
Între nr.13 din 15 februarie 1879 ṣi nr.14 din

28 februarie 1879 este o pauză.
Apoi colaborează I.L. Caragiale în luna martie,

de la nr.14 pînă la nr.23.
Între nr.23 din 31 martie 1879 ṣi nr. 24 din 6

mai 1879 este iar o pauză. Sunt lipsă numerele
27, 28, 29 ṣi nr.30 din luna mai 1879.
370 | P a g e
După o dispariṭie de cîteva zile…] -
Bobîrnacul, II, nr.14, miercuri, 28
februarie 1879, p.1
(editorial). Cu titlul: Bucureṣti, 27 februariu

[‘’După o dispariṭie de cîteva zile…’] – Semnat:
Comitetul de redactie - [‚’După o dispariṭie de
cîteva zile, pentru care cerem scuze cititorilor
noṣtri, ‚’Bobîrnacul’’reintră iarăṣi pe arena
publicităṭii romăne....’’] ‚In ediṭia de Opere,
2015, cu titlul „”Bucureṣti, 27 februariu [‘’După
o dispariṭie de cîteva zile…’] – O-4 – pag.204=
Bucureṣti, 27 februariu [‘’După o dispariṭie de
cîteva zile…’] –Bobîrnacul, II, nr.14, miercuri,
28 febr. 1879, p.1 (editorial) Comitetul de
redactie - O-4 – pag.204
[De notat că periodicul nu are decît 2 pagini de

text, ṣi probabil acest număr a fost scris integral
de Ion Luca Caragiale]
‘’Între 28 februarie ṣi 31 martie 1879, în paralel

cu colaborarea de la ‘’Timpul’’, Caragiale se
ocupă de redactarea gazetei umoristice
‘’Bobîrnacul’’, care păstrează în tot acest
interval caracterul unei publicaṭii de campanie,
îndreptată împotriva partidului naṭional-liberal,
temele principale fiind apropiatele alegeri (cu
ironizarea repetată a rolului electoral al gărzii
civice) ṣi rezolvarea chestiunii articolului 7 din
Constituṭie, în spiritul junimiṣtilor ṣi al
371 | P a g e
partidului conservator. În aceste circumstanṭe,
C.A. Rosetti este poreclit ‘’rabinul’’sau
‘’hahamul cel mare’’, în termenii utilizaṭi de
Caragiale ṣi în ‘’Timpul’’, într-un articol din 10
noiembrie 1878 [D. C.A. Rosetti la Roma], iar
problema articolului 7 este denumită ‘’cestiunea
romănilor cu cusur’’.(apud O-4 – p.1107)
Tot Florin Manolescu vorbeṣte despre – ‘’Seria
de zece numere a ‘’Bobîrnacului’’ (scrisă
aproape în întregime de Caragiale) – (O-4 –
p.1110)
372 | P a g e
373 | P a g e
374 | P a g e
375 | P a g e
Cronica [4] – Bobîrnacul, II, nr.14,
miercuri, 28 febr. 1879, p.1, 4.
(Nesemnat - Cronica – [4] – Bobîrnacul, II,

nr.14, miercuri, 28 februatie 1879, p.1, 4, fără
semnătură. [‚’ În Bucureṣti s-a constituit sub
prezidenṭa doctotului Bosnagiu, licenṭiand de la
facultatea medicală din Ṣistov, o societate de
liber-cugetători, sub denumirea de ‚’Societatea
de Antropofagie mutuală’’...’] ṣi Extras din
STATUTELE Societăṭii de Antropofagie
Mutuală (art.5, art.10, art31) = O-4 – pag.206-
208
376 | P a g e
377 | P a g e
378 | P a g e
Carnavalul – Bobîrnacul, II, nr.14, 28
februarie 1879, p.4
(nesemnat - O-4 – pag.208
379 | P a g e
380 | P a g e
381 | P a g e
Extras din Statutele Societăṭii de
antropofagie mutuală – Bobîrnacul, II,
nr.14, miercuri, 28 februarie 1879, p.1, 4.
[– vezi ‚’Cronica [În Bucureṣti s-a constituit sub

prezidenṭa doctorului Bosnagiu, licenṭiand de la
facultatea medicală din Ṣistov, o societate de
liber-cugetători, sub denumirea de ‚’Societatea
de Antropofagie mutuală’’.] (O-4 – p.208)
382 | P a g e
Adăugăm tot din “Bobîrnacul’’ – Foaie satirică
ṣi umoristică – (Apare joia ṣi dumineca) – anul
II, nr.14, miercuri 28 februarie 1879, ṣi celelalte
2 articole publicate la pagina 2 (ultima pagină);
383 | P a g e
Naivităṭi parlamentare – Bobîrnacul, 28
febr. 1879
384 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, nr.14, 28
februarie 1879
385 | P a g e
386 | P a g e
Ultima glumă mai apare în:
Claponul nr.1, p.9 – 15 mai 1877
Gogoaṣa Nr.4 –
Şi în “Moftul Romăn”, anul I, 1893, nr.16, p.7 -

rubrica “MOFTURI”
‘’ La corecţional: - Ştii să scrii, ţigane? /
- Ba să mă ferească Dumnezeu, că destul scriţi
dumneavoastră.’’
387 | P a g e
388 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879,
p.1
389 | P a g e
Biografii Contimporane – Avram Burah –
Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879, p.1-2
În Cronica din nr.14 găsim ṣi următoarea frază:
390 | P a g e
391 | P a g e
392 | P a g e
Întoarcerea dlui C.A. Roseti în patrie -
Bobîrnacul, II, nr.15, 4 martie 1879, p.1
(editorial) nesemnat – O-4 – pag.211
393 | P a g e
394 | P a g e
395 | P a g e
Corespondenṭă sentimentală -
(- Corespondenţă Sentimentală - 1879-03-04 –

Bobîrnacul, Anul II, nr.15, 4 martie 1879, p.4;
nesemnat; – Corespondenţă Sentimentală – [ Un
reporter al nostru ne împărtăşeşte scrisoarea de
mai de vale; ea este scrisă de un june,..] {{vezi
şi „Intoarcerea d-lui C.A.Roseti in patrie”}} =
CORESPONDENŢĂ SENTIMENTALĂ –
OPERE-1-, p.312 – Corespondenṭă
sentimentală [‘’Un reporter al nostru ne
împărtăṣeṣte scrisoarea de mai de vale; ea este
scrisă de un june....’] – O-2 – pag.131
396 | P a g e
397 | P a g e
398 | P a g e
399 | P a g e
Cronica - Bobîrnacul, II, nr.15, 4 martie
1879, p.4
(pagina 4 – [O cocoană foarte curioasă din Popa

Nan,..’]
400 | P a g e
401 | P a g e
Povestirea isprăvilor diplomatice ale d-
lui C. A. Roseti –Bobîrnacul, II, nr.16,
vineri, 9 martie 1879, p.1
(- O-2 – pag.134)
402 | P a g e
403 | P a g e
404 | P a g e
405 | P a g e
406 | P a g e
Alte texte=
407 | P a g e
408 | P a g e
409 | P a g e
410 | P a g e
Dreptatea cocoanii Sevastiṭii –
411 | P a g e
Crezul - Patriotic liberal-naṭional –
(nesemnat - O-4 – pag.214)
412 | P a g e
413 | P a g e
O întîmpinare – Bobîrnacul, II, nr.16, 9
martie 1879, p.4
(ÎNTÎMPINARE, O -1879-03-09 - Bobîrnacul,

Anul II, nr.16, 9 martie 1879, pag.4; nesemnat;
- O INTIMPINARE – [ În urma corespondenţei
sentimentale publicată de noi în numărul trecut
al „Bobîrnacului”, domnişoara Miţilica Fiţoianu
ne trimete prin portărei întîmpinarea de mai de
vale.] = Întîmpinare, O – O-2 – pag.139
414 | P a g e
415 | P a g e
Situaṭia politică [1] – Bobîrnacul, II,
nr.17, duminecă, 11 martie 1879, p.1
(editorial) nesemnat - Situaţia politică - [1] -

1879-03-11 - Bobîrnacul, Anul II, nr.17, 11
martie 1879, pag.1; nesemnat; - Situaţia politică
– [Iţele politicei se-ncurcă pe zi ce merge.] =
Situaṭia politică [‘’Iṭele politicei se-ncurcă…’]
– O-4 – pag.215
416 | P a g e
417 | P a g e
418 | P a g e
Importanṭa gardei civice – Bobîrnacul, II,
nr.17, 11 martie 1879, p.4
(nesemnat - Importanţa gardei civice - 1879-

03-11 - Bobîrnacul, Anul II, nr.17, 11 martie
1879, pag.4; nesemnat; - {Importanţa gardei
civice} – [ Instituţia gardei civice fiind o
instituţie eminaminte democratică, capii
legiunilor gardei din capitală s-au întrunit în
zilele acestea în consiliu de resboiu ..] =
Importanṭa gardei civice – O-4 – pag.217
419 | P a g e
420 | P a g e
Situaṭia – Bobîrnacul, II, nr.18, marṭi, 13
martie 1879, p.1,
(editorial, nesemnat - Situaţia - 1879-03-

13 - Bobîrnacul, Anul II, nr.18, 13 martie 1879,
pag.1; nesemnat; - Situaţia - [ Situaţia se
clarifică din zi în zi.] – O-4 – pag.218
421 | P a g e
422 | P a g e
423 | P a g e
Crăcănel – Bobîrnacul, II, nr.18, 13
martie 1879, p.1, p.4
(CRĂCĂNEL - 1879-03-13 - Bobîrnacul, Anul

II, nr.18, 13 martie 1879, pag.1, 3; nesemnat; -
CRĂCĂNEL - =Crăcănel – O-2 – pag.141
424 | P a g e
425 | P a g e
426 | P a g e
Alte texte-
427 | P a g e
428 | P a g e
Politica zilii – [1] - Bobîrnacul, II, nr.19,
vineri, 16 martie 1879
(editorial, p.1 nesemnat - Politica zilii –

[1] - 1879-03-16 - Bobîrnacul, Anul II, nr.19, 16
martie 1879, pag.1; nesemnat; - Politica zilii –
[1] - [Mişcarea electorală are să înceapă.] O-4 –
pag.220
429 | P a g e
430 | P a g e
O nouă decoraṭie – Bobîrnacul, II, nr.19,
16 martie 1879, p.1
(nesemnat - 1879-03-16 - Bobîrnacul, Anul II,

nr.19, 16 martie 1879, pag.1; nesemnat; -
[‘’…final- va purta numele de; ‘’Serviciul
Nodoros’’.] (vezi ṣi nr.20, 21 martie 1897) =
Nouă decoraṭie, O – O-4 – pag.221
431 | P a g e
432 | P a g e
Alte texte =
433 | P a g e
434 | P a g e
Un ginere nepricopsit – Bobîrnacul, II, nr.19,
16 martie 1879, p.1, 4
435 | P a g e
436 | P a g e
Varianta din Bobîrnacul, anul II, nr.19, vineri 16
martie 1879 mai apăruse în Bobîrnacul, nr.1, joi
4 ianuarie 1879, p.1, la rubrica ‘’Zig-zag’’
437 | P a g e
Politica zilii – [2] – Bobîrnacul, II, nr.20,
mercuri, 21 martie 1879, p.1
(editorial, nesemnat - Politica zilii – [2] - 1879-

03-21 - Bobîrnacul, Anul II, nr.20, 21 martie
1879, pag.1; nesemnat; - Politica zilii – 2 - [În
cercurile politice înalte obiectul preocupărilor
generale sunt alegerile.] = Politica zilii [‘’În
cercurile politice înalte..] – O-4 – pag.234
438 | P a g e
439 | P a g e
Serviciul Nodoros’’ – Bobîrnacul, II,
nr.20, 21 martie 1879, p.1
(nesemnat - Serviciul nodoros” - 1879-03-21 -

Bobîrnacul, Anul II, nr.20, 21 martie 1879,
pag.1; nesemnat; – (vezi ṣi numărul anterior
„Serviciul nodoros” = – O-4 – pag.235
440 | P a g e
441 | P a g e
În cele două numere consecutive, I.L. Caragiale
îṣi exprimă ironia ṣi dispreṭul faṭă de decoraṭiile
contemporanilor săi. Cu un an înainte publicase
în ziarul ‘’Timpul’’ (TIMPUL, 1878, nr.89,
nr.101 p.3) regulamentul unei noi medalii.
REGULAMENTUL MEDALIEI
SERVICIU CREDINCIOS.
Art. I. Se institue o medalie cu devisa
Serviciu Credincios, având două clase,
care se va acorda drept resplătire pentru
serviciu care nu intră tn prevederea legel
din anul 1877, Iunie, pentru instituirea
ordinului Steoa României.
Art. IL Medalia se dă pe viaţă.
Art. III. Dreptul de a o purta este personal
şi nu se transmite tn nici un cas.
Art. IV. Numărul medalielor acordate
este nedeterminat.
Art. V. Medalia se va acorda atât
pământenilor, cât şi străinilor.
Art. VI. Medalia se compune: cea de
clasa« I dintr’nă piesă de metal galben cu
un diametru de 30 m. m. şi o grosime de
21/« m. m., forma sa este rotundă; cea de
clasa II dintr’oă piesă de metal alb având
aceleaşi dimensiuni şi formă.
MEDALIILE
• Medaliile de amândouă clasele părtâ pe o

parte (avers) In relief armele ţârei pe partea
442 | P a g e
opusă (revers) stampat In relief cuvintele
Serviciu Credincios, Incongiurate de o
ghirlandă de stejari şi lauri care se nnese jos
printr’nă fundă.
• Medalia părtă pe partea auperiără co-
răna domnăscă şi un inel prin care se trece
panglica.
• Art. VII. Panglica este de moar albastru,
având la margine câte o dungi (li* serali) de fir
de argint. Panglica este In total lată de 30 m. m.,
ără dunga pe margine de 21/» m. m.
• Art. VIII. Medalia se părtă pe partea
stângă a peptulul.
• Art. IX. In nici un cas nu se păte purta
numai panglica singură.
• Art. X. Numai capul Statului are dreptul
a acorda medalia.
• Art. XI. Medalia se acordă prin decret
domnesc, tn urma raportului ministrului
afacerilor străine, şi decretai se publică prin
Monitorul oficial.
• Art. XII. Un brevet sub-scris de capul
Statului, purtând sigiliul domnesc şi contra
semnat de ministrul de externe, se va da o dată
cn medalia.
• Art. XIII. Medalia se perde din aceleaşi
cause din care se perde şi cualitatea de ce- tăţian
român.
• Străinii o vor perde tn urma condamnă-
rel prin sentinţă la o pedepsi infamantă.
443 | P a g e
• Art. XIV. Se va ţine la minister nn
registru special pentru înscrierea succesiv a
acelor căror s’a acordat medalia.
Regulamentul Medaliei Serviciu Credincios –

Timpul – Anul-III-nr.95, 30 aprilie 1878, p.3
444 | P a g e
445 | P a g e
446 | P a g e
CRONICA
Decoraţii. — * Monitorul oficial» de la 6
(18) Mai publică regulamentul pentru
purtarea decoraţiunilor. Comunicăm
cititorilor noştri următoarele puncte din
acest regulament:
Art. 9. Decoraţiunile şi medaliele se port
în tot-d’auna in mărimea reglementară şi
în nici un cas militarii de ori-ce grad nn
pot purta, în uniformă, insemnele
decoraţiunilor şi medalielor în
dimensiuni reduse
Art. 10. Ordinea în care sa vor aşeza
decoraţiunile, este cea următoare :
1. Medalia Virtute Militară.
2. Steaoa României.
3. Medalia Bene-Merenii.
447 | P a g e
4. Crucea Trecerea-Dunărei.
5. Medalia de servicii! de 18 şi 25 ani.
6. Decoraţiunile şi medaliele străine,
decoraţiunile şi medaliele de resbel
înaintea celor obţinute în timp de pace.
Art. 11. Ordinile străine special militare iau rang
îndată după Steaoa României.
Timpul_Anul_III_1878_nr.101 - Cronica -
Decoratii - p.3
448 | P a g e
449 | P a g e
În afară de articolul ‚’Bene-Merenti’’ din Vatra,
1894, Caragiale mai scrie ṣi alte texte ironice.
Bobîrnacul, 23 martie 1886, p.2
În Moftul romăn, nr.23, 18 aprilie 1893, p.6,

găsim articolul ‚’O idee minunată’’, tot despre
medalia ‚’Bene-merenti’’.
Tot în Moftul romăn nr.2, 29 ianuarie 1893, p.2,
după fabula cu morala ‘’Cînd mănînci aṣa
iahnie, / Nu mai face gălăgie!’’, este publicată o
epigramă la adresa ‘’capetelor seci’’.
450 | P a g e
Cu puṭină ironie se poate spune că totuṣi Ion
Luca Caragiale a avut o medalie mai înaltă decît
‚Bene-Merenti’’.
 1880. Relațiile diplomatice dintre
Principatele Române Unite și
Regatul Unit al Marii Britanii și
Irlandei au fost stabilite la 20
februarie 1880, sub domnia
Principelui Suveran Carol I și a
Reginei Victoria.
În 26 iunie 1888 este numit, prin Decret Regal,
Director General al Teatrelor. Decretul Regal va
451 | P a g e
apărea în iulie, ministrul Instrucţiunii Publice şi
Cultelor fiind Titu Maiorescu.
1888 - Vizita perechii imperiale austriece
Franz Joseph şi Elisabeta (Sisi) la Sinaia.
În 28 august, Directorul General
răspunde criticilor care i-au fost aduse
chiar înainte de a începe activitatea, cu o
scrisoare către presă: Domniilor lor
Domnilor Redactori ai ziarelor din
Bucureşti.
1888. Are loc prima vizită a Familiei Regale
britanice în România din întreaga istorie.
Din Jurnalul lui Carol I al Romăniei

‘’Prinṭul de Wales scrie că vrea să ne
viziteze pe 2 octombrie” – (de fapt vine
pe 22 septembrie 1888
‘’Joi 4 octombrie/22 septembrie.
Bucureṣti – Sinaia
Vreme minunată, arṣiṭă de iulie. Ora 8 văzut
noii cai în grajduri. Ora 8l’ en gala la gară, acolo
toate autorităṭile, garda de onoare. Ora 9L’ sosit
prinṭul de Wales. Bun venit călduros, primirea
oficială, prezentări. Ora 10 la palat. Străzile cu
steaguri. Cafea. Ora 11 ½ cu Wales la
mitropolit, pe străzile oraṣului, cu steaguri peste
tot. Ora 12L’ Ciṣmigiu. Sfinṭirea jocurilor de
apă, cascada, mitropolitul cu cor, multă lume.
Ora 1 lunch în noul palat. Toṭi miniṣtrii ṣi
primarul. Ora 2 plecarea la gară. Ora 2 ½ cu
trenul special la Sinaia. Ora 5 ½ acolo.
Elisabeta, Wilhelm, doamne, Coutouly, etc.
452 | P a g e
Cor, garda cu muzică, prezentări. Mers cu
trăsura la castel, care e iluminat puternic. Ceai.
Ora 7 dineu, 30 de persoane. După aceea fumat
cu Wales. Ora 9 ½ soarea, 50 de persoane,
împreună pînă la 11l’. Enorm de cald.’’
În 22 septembrie 1888, începe vizita lui
Albert Edward, Principe de Wales.
Moștenitorul Reginei Victoria a fost
întâmpinat cu tot fastul. Primirea oficială
a avut loc la București, iar în cursul după-
amiezii suveranii și musafirul au mers la
Sinaia. Seara a avut loc un dineu oficial
în Sufrageria regală, la care au luat parte
treizeci de persoane. El merge în
localitatea Bușteni și vizitează fabrica de
hârtie, apoi se deplasează la Poiana
Stânii, pe Valea Peleșului, la Mânăstirea
Sinaia și la Batalionul de vânători de
munte, unde asistă la un exercițiu militar.
Principele de Wales a rămas la Sinaia
până pe 25 septembrie. Din suita de
rămas bun a făcut parte Regina Elisabeta,
Principele Wilhelm de Wied și Vasile
Alecsandri.
În septembrie 1888, Caragiale organizează la
Sinaia reprezentaţii teatrale în cinstea
principelui de Wales (viitorul rege Eduard al
VII-lea).
Este recompensat cu ordinul ”Steaua României”

în grad de cavaler.
453 | P a g e
Un ticălos – Bobîrnacul, II, nr.20, 21
martie 1879, p.4
454 | P a g e
455 | P a g e
456 | P a g e
nr.21, sîmbătă, 24 martie 1879, p.1
(editorial, nesemnat - Situaţia politică - [2]

- 1879-03-24 - Bobîrnacul, Anul II, nr.21, 24
martie 1879, pag.1; nesemnat; - Situaţia politică
– 2 – [Orizontul politic se limpezeşte.] = Situaṭia
politică [‘’Orizontul politic se limpezeṣte..’] –
O-4 – pag.236
457 | P a g e
458 | P a g e
nr.22, miercuri, 28 martie 1879, p.1
(editorial, nesemnat - Situaţia politică -
[3] - 1879-03-28 - Bobîrnacul, Anul II, nr.22, 28
martie 1879, pag.1 - Situaţia politică – 3 – [
Suntem în Săptămîna Patimilor.] = Situaṭia
politică [Suntem în Săptămîna Patimilor..’] – O-
4 – pag.237
459 | P a g e
460 | P a g e
Un nou poet] – Bobîrnacul, II, nr.22, 28
martie 1879, p.1
(Nou poet, Un - 1879-03-28 - Bobîrnacul, Anul
II, nr.22, 28 martie 1879, pag.1; nesemnat; - Un
nou poet; [Nota precede poezia] Mandatul
(acrostih) – semnat: Impiegatovici. – {Un nou
poet plin de talent, d. Impiegatovici, a apărut pe
Parnasul Romăniei,..] = Nou poet, Un – O-4 –
pag.240
461 | P a g e
Mandatul – Bobîrnacul, II, nr.22, 28
martie 1879, p.1
(cu subtitlul: (acrostih) – semnat:
Impiegatovici)
462 | P a g e
Pentru ca Acrostih-ul, deja publicat în
Calendarul Claponului 1878, să poată fi
evidenṭiat, ar trebui publicat pe o singură
pagină, pe o singură coloană:
463 | P a g e
464 | P a g e
O lecṭie de piano – Bobîrnacul, II, nr.22,
28 martie 1879, p.1
465 | P a g e
Natură tare - 1879-03-28 - Bobîrnacul,
Anul II, nr.22, 28 martie 1879, pag.1, 4
(– Natură tare – [ Un tînăr de modă (al cărui

aparat digestiv, cu toată cura de apă de Buda, nu
s-a putut convinge de însemnătatea igienică a
cuvîntului regularitate), intră într-o prăvălie din
Lipscani..] - /Gogoaṣa’’ nr.15 = NATURĂ
TARE - 1893-04-04 - Moftul romăn, I, nr.19,
4 aprilie 1893, p.7; - NATURĂ TARE
466 | P a g e
467 | P a g e
Aṣteptarea unui musafir – Bobîrnacul, II,
nr.22, 28 martie 1879, p.4
468 | P a g e
469 | P a g e
470 | P a g e
471 | P a g e
Articol de fond (Ciorbă lungă pentru
cititori) –Bobîrnacul, II, nr.23, sîmbătă,
31 martie 1879, p.1
(după titlu; Bucuresti; 29 Martisor/10 Priar'')
nesemnat - O-4 – pag.238
472 | P a g e
473 | P a g e
474 | P a g e
475 | P a g e
Citim în ‘’Cartea fistichie’’ a oficiului
nostru esterior (Foreing-Office) –
Bobîrnacul, II, nr.23, 31 martie 1879,
p.1, 4
(nesemnat - Citim în CARTEA FISTICHIĂ -

1879-03-31 - Bobîrnacul, Anul II, nr.23, 31
martie 1879, pp. 1, 4; - Citim în „CARTEA
FISTICHIĂ „ - a oficiului nostru esterior
(Foreign-office): [ Văzîndu-se întîrzierea ce
pune Europa întru recunoasşterea
„Bobîrnacului” ca organ oficial al marafeturilor
şi gheşefturilor guvernamentale..] = Citim în
‘’Cartea fistichie’’ a oficiului nostru exterior
(Foreing-Office) – O-4 – pag.240
476 | P a g e
477 | P a g e
Alte texte=
478 | P a g e
479 | P a g e
480 | P a g e
Zig-zaguri – Bobîrnacul, II, nr.24, 6 mai
1879, p.4
481 | P a g e
482 | P a g e
483 | P a g e
484 | P a g e
Zig-zaguri – Bobîrnacul, II, nr.25, 10
mai 1879, p.4
485 | P a g e
486 | P a g e
487 | P a g e
488 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, anul II, februarie -
martie 1879
(Bobîrnacul, II, nr.14, 28 februarie 1879, p.4,

nesemnat [ultima ‘’La tribunalul corecṭional.
Un ṭigan depune mărturie. ‘-Ṣtii să scrii,
ṭigane?’’ întreabă judecătorul. – Ba să mă
ferească Dumnezeu, cocoane, (răspunde
ṭiganul) că destul scriṭi dumneavoastră.’ = Este
‘’Gogoaṣa ‘’nr.4, retipărită]
489 | P a g e
490 | P a g e
491 | P a g e
Fleacuri - Bobîrnacul, II, nr.15, 4 martie
1879, p.1 //
492 | P a g e
493 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.16, 9 martie
1879, p.4. nesemnat
494 | P a g e
495 | P a g e
496 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.17,
duminecă, 11 martie 1879, p.4
497 | P a g e
498 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.18, 13
martie 1879, p.1, p.4 //
499 | P a g e
500 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.19, 16
martie 1879, p.4
501 | P a g e
502 | P a g e
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.20, 21 martie
1879, p.4
[‘’Compania barometrică ‘’este
‘’Gogoaṣa’’nr.27].
503 | P a g e
504 | P a g e
505 | P a g e
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.21
506 | P a g e
507 | P a g e
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.22
BOBIRNACUL, anul II, nr.1, 4 ianuarie 1879,

p.1
508 | P a g e
509 | P a g e
510 | P a g e
BOBIRNACUL, anul II, nr.2, 7 ianuarie
BOBIRNACUL, anul II, nr.2, 7 ianuarie
511 | P a g e
Tot în revista ‘’Bobîrnacul’’ este interesantă ṣi
rubrica ‘’Fel de fel’’:
- Nr.17 – 11 martie 1879, p.1;
- Nr.18 – 13 martie 1879, p.1;
- Nr.19 – 16 martie 1879, p.1;
- Nr.20 – 21 martie 1879, p.1;
- Nr.21 – 24 martie 1879, p.1;
- Nr.22 – 28 martie 1879, p.1;
- Nr.23 – 31 martie 1879, p.4.
- Unui poet liric – (epigramă) [Mă-

trebaşi ieri: - Genul liric]
Unui poet liric – (epigramă) –
[Mă-trebaşi ieri: - Genul liric /
Pe ce poṭi să-l recunoṣti? /
Între tine ṣi-ntre dînsul /
Sunt mai mult de zece poṣti.’’]
512 | P a g e
- Puţul nebunului –
[‚’ A fost odată ca niciodată, dacă n-ar fi nu
s-ar povesti. A fost un împărat, care, ca mulṭi
alṭi împăraṭi, avea un Nebun, însărcinat să-l facă
să rîdă, căci grijile statului îl copleṣeau prea din
cale-afară. Puṭin cîte puṭin, Nebunul se sui în
capul împăratului,…]
(Ion Luca Caragiale, Proza fantastică,

Editura Blassco)
[‘’A fost odata ca niciodata, daca n-ar fi nu s-ar

povesti. A fost un imparat, care, ca multi alti
imparati, avea un Nebun, insarcinat sa-l faca sa
rada, caci grijile statului il copleseau prea din
cale-afara. Putin cat putin, Nebunul se sui in
capul imparatului, asupra caruia capatase o
inraurire covarsitoare; el nu se mai multumea
sa-i faca caraghiozlacuri, giumbuslucuri, ci se
amesteca din ce in ce mai mult in treburile
statului. Pe "muti" si pe "netoti" ii baga la
"Academia imparatiei", ca sa lumineze
natiunea, pe "gogomani" ii facea legiuitori, ca
sa organizeze statul, pe avocati, dovediti
pungasi, ii numea judecatori, ca sa moralizeze
pe impricinati, mosiile statului le daruia cui ii
venea la indemana, in sfarsit, vroia sa imparta
tot norodul in caprarii si punand burghii si
sfredele in mainile tuturor plugarilor si
muncitorilor, dorea ca ei sa paraseasca bogatiile
aparente de care se bucurau pana aci pe coaja
513 | P a g e
pamantului si sa porneasca cu totii sub pamant
ca sa caute aur si alte minunatii.
Imparatul facea mare haz, caci ii era Nebunul
tare drag. Dar intr-o zi ce-i plesni prin cap
Nebunului? In imparatia aceea mare, era o
campie cunoscuta sub numele de Baragan, pe
care din mosi, din stramosi nu se pomenise apa.
Zadarnic incercasera multi fa faca puturi, oricat
de adanci; apa nu vrea sa tasneasca. Babele din
sate, care sitau atatea si atatea, ziceau: "Daca
sunt asa mari si adanci intinderile de apa, de ce
nu ar fi si o bucatica de pamant fara apa
dedesubt?"
Numai Nebunul imparatului nu vroia sa

inteleaga aceasta. I-a plesnit dar prin cap sa faca
un put in Baragan.
Si au porrnit toti mesterii si toti inginerii din

imparatie si s-au pus pe lucru zi si noapte, sub
paza Nebunului, care se jurase ca nu va mai bea
apa decat din putul lui. Si au sapat, mare, au
sapat zi de vara pana-seara, sute de stanjeni, ani
de ani, unul dupa altul, fara ca sa poata da macar
de un pic de apa. S-a oprit orice alta munca, s-
au dus toti supusii imparatiei, ca sa ajute la
facerea groapei, dar degeaba. Imparatia din
seasa ce era s-a prefacut intr-o tara muntoasa,
din pricina pamantului ce se scosese din putul
Nebunului. Au trecut sute si mii, barba
514 | P a g e
imparatului ajunsese la picioare, iar bogatiile
lui, giuvaericalele lui, se cletuisera pentru
sapatul putului. Nebunul sta nemiscat pe
marginea putului si se uita intr-una inauntru,
doar, doar, i se va uda varful nasului. Parul ii
cazuse tot din nerabdarea asteptarii; chiorase si
isi pusese un geam in ochi, ca sa vada mai bine
blagoslovita apa.
Deodata, intr-o zi cu soare, dupa zecimi de mii

de ani de sapaturi napraznice, se auzi un muget
ingrozitor si apa izbucni in valuri, pe toata
largimea putului.
Ce se intamplase?
Pamantul fusese sfredelit in toata intregimea lui

si tot sapand, se ajunsese pe taramul celalalt,
adica in partea cealalta a pamantului, unde nu e
decat apa, ocean sau mare. Desi apa, care venea
cu putere fioroasa, era sarata si nu se putea bea,
bucuria Nebunului nu mai avea margini:
"Vedeti ca numai eu, dintre toti, aveam dreptate,
numai eu am avut minte! Iata apa! Luati, luati
apa, oricata vreti! Am sa va satur eu cu apa!"
Si urla si dansa de bucurie.
Bucuria insa n-a fost prea lunga. Apa venea din

ce in ce mai turbata. Dupa ce a udata toata
515 | P a g e
imparatia, ea a ajuns pana la brau. Atunci
poporul, inspaimantat, s-a dus la imparat, ca sa
sileasca pe Nebun sa opreasca apa, deoarece el
o adusese. Zadarnica incercare! Toate
zagazurile erau rupte, sfarmate, azvarlite in aer
ca niste paie si apa crestea mereu. Locuitorii
deznadajduiti, fugeau pe varful muntilor, dar
apa se urca intr-una si in scurt timp ea ajunse
pana la creasta muntilor celor mai inalti. Cea
dintai victima fu inginerul sef a carui memorie
a fost imortalizata sub numele de: "Animal jete
a l'eau", adica "Animalul zvarlit in apa!"
Toata imparatia fusese inecata, toti locuitorii

morti. Nu se mai vedea nimic decat o intindere
nesfarsita de apa, care pustiise si inghitise totul.
Numai Nebunul imparatului plutea pe deasupra
valurilor pentru ca ii era capul chel si gol ca o
tigva seaca si i se auzea glasul, curmat din cand
in cand de hohote de ras: "Ce de apa! Ce
fericire! Ce de apa!"
Iar baba Neacsa, care povestea basmul, se opri,

facandu-si cruce si scuipand in san: "Ptiu!
Uciga-l toaca! Fereste, Doamne, si pe vrajmasi
de o asa pacoste!"
http://www.ilcaragiale.eu/opere/nuvele/putul_n
ebunului.html#.XoJRaogzaM8
516 | P a g e
Lista cronologică – [1873 – 1882] –
234 titluri
1. 1873-01-16- O HOṬIE DUBLĂ -
TELEGRAFUL, ANUL III, NR.272,
MARṬI, 16 IANUARIE 1873 - 435
2. 1873-01-16- SUBIECTUL OPEREI
RUY-BLAS – TELEGRAFUL, ANUL
III, NR.272, MARṬI, 16 IANUARIE
1873, P.3 432
3. 1873-02-14- SEISMOGRAFUL] –
MERCURI, 14 FEBRUARIE 1873
437
4. 1873-04-08- MUṢTARUL] –
TELEGRAFUL, DUMINICĂ, 8
APRILIE 1873 438
5. 1873-05-30- UN GENERAL ÎNṢELAT
– TELEGRAFUL, ANUL III, NR.378,
MIERCURI, 30 MAIU 1873, 439
6. 1873-08-14- DEFINIṬIUNEA
BANULUI - TELEGRAFUL, ANUL III,
NR.440, MARṬI 14 AUGUST 1873
442
7. 1873-08-14- ECHOURI -
MARṬI 14 AUGUST 1873 443
517 | P a g e
8. 1873-08-26- DUOI OCHI !?! -
GHIMPELE, ANUL XIV, NR.29, 26
AUGUST 1873, P.2 – SEMNAT:
PICCOLLO – 309
9. 1873-08-26- ODA LA ELISA -
GHIMPELE, ANUL XIV, NR.29, 26
AUGUST 1873, P.2 – SEMNAT:
PICCOLLO – 308
10. 1873-08-29- DIALOGURI –
TELEGRAFUL, NR.452, MIERCURI,
29 AUGUST 1873 - 444
11. 1873-10-10- OPERA ITALIANĂ –
MERCURI, 10 OCTOMBRE 1873, P.3
446
12. 1873-10-20- CURIOSITĂṬI [1] –
TELEGRAFUL, NR.494, SÎMBĂTĂ 20
OCTOMBRE 1873, P.3 449
13. 1873-12-06- SONET” – [DEDICAT
DOMNULUI AGOSTINO MAZZOLI,
BARITON ABSOLUT] - GHIMPELE, 6
DECEMBRIE 1873 – 310
14. 1873-12-11- SONETUL DLUI A.
MAZZOLI – TELEGRAFUL, ANUL
III, NR.535, MARṬI 11 DECEMBRE
1873, 450
15. 1873-12-16- ŞARLA ŞI CIOBANII –
(POVESTE) – GHIMPELE, 16
518 | P a g e
DECEMBRIE 1873 SEMNAT: I.L.C.
312
16. 1873-12-21- SCRISORI ANONIME] –
TELEGRAFUL, NR.543, VINERI 21
DECEMBRIE 1873 456
17. 1873-12-25- CURIOZITĂṬI [2] –
TELEGRAFUL, NR.545, MARṬI, 25
DECEMBRE 1873 459
18. 1874-03-24- ASMODII [1] -
ASMODEU, ANUL II, NR.27,
DUMINICĂ 24 MARTIE 1874 513
19. 1874-03-24- LUPUL ÎN SAT –
20. 1874-03-31- ÎNTR-O CAFENEA -
21. 1874-04-07- ASMODII - Asmodeu,
Nr.29. - 523
22. 1874-04-14- ASMODII [4] –
ASMODEU, NR.30, DUMINECĂ, 14
APRILIE 1874 527
23. 1874-04-21- ASMODII [5] – Asmodeu,
nr.31. - 528
24. 1874-04-21- STĂPÎNUL ṢI
LOGOFĂTUL - ASMODEU, NR.31,
DUMINECĂ, 21 APRILIE 1874
531
519 | P a g e
25. 1874-05-05- CÎNTECUL MEU –
DUMINECĂ 5 MAI 1874 534
26. 1874-05-19- ASMODII [6] -
DUMINECĂ 19 MAI 1874 538
27. 1874-05-19- UNUI AMIC ÎNECAT ÎN
DATORII – (EPIGRAMĂ) -
GHIMPELE, NR.20, 19 MAI 1874, P.3 –
314
28. 1874-05-19- UNUI POETASTRU –
(EPIGRAMĂ) - GHIMPELE, NR.20, 19
MAI 1874, P.3 – 314
29. 1874-05-26- VOIṬI CRONICĂ
LITERARĂ?.... – GHIMPELE, XV,
NR.21, 26 MAI 1874, P.2; SEMNAT:
CAR... – 315
30. 1874-06-02- ASMODII [7] -
DUMINECĂ 2 IUNIU 1874 540
31. 1874-06-02- CRONICA ASMODIANĂ
- ASMODEU, ANUL II, NR.34,
DUMINECĂ 2 IUNIU 1874 546
32. 1874-06-02- CRONICĂ LITERARĂ –
[1] - GHIMPELE, NR.22, 2 IUNIE 1874,
P.1-2; SEMNAT: CAR... – 318
33. 1874-06-02- UNUI CAVALER DE
INDUSTRIE – (SONET) - GHIMPELE,
520 | P a g e
2 IUNIE 1874, P.2; SEMNAT: CAR... –
323
34. 1874-06-09- CRONICA FANTASTICĂ
- GHIMPELE, NR.23, 9 IUNIE 1874,
P.1-2 ; SEMNAT: CAR....- 324
35. 1874-06-16- ISTORIA UNEI
EPIGRAFE - GHIMPELE, NR.24, 16
IUNIE 1874; P.1-2; SEMNAT: CAR... –
329
36. 1874-06-23- CRONICĂ LITERARĂ –
[2] - GHIMPELE, NR.25, 23 IUNIE
1874, P.2-3; SEMNAT: CAR...-
333
37. 1874-06-30- DEDICAṬIUNE –
(PARODIE) - GHIMPELE, NR.26, 30
IUNIE 1874, P.2; SEMNAT:
PICOLLO.- (28 IUNIE 1874) 339
38. 1874-06-30- ZIG-ZAG! – [1] -
GHIMPELE, NR.26, 30 IUNIE 1874,
P.1-2; SEMNAT; CAR...- 336
39. 1874-07-07- CRONICA
SENTIMENTALĂ - GHIMPELE,
NR.27, 7 IULIE 1874; P.1-2; SEMNAT:
CAR...— 340
40. 1874-07-28- CRONICA FANTASISTĂ
- GHIMPELE, NR.30, 28 IULIE 1874,
P.2; - –SEMNAT: CAR...- 344
521 | P a g e
41. 1874-08-04- EPISTOLĂ DESCHISĂ –
DOMNULUI NEDEA POPESCU -
GHIMPELE, ANUL XV, NR.31,
DUMINECĂ 4 AUGUST 1874, P.2
347
42. 1874-08-25- CRONICA – GHIMPELE,
NR.34, 25 AUGUST 1874, P.1-2;
SEMNAT: NOI; – 353
43. 1874-09-01- NOULU ARGHIR –
GHIMPELE – NR.35, 1 SEPTEMBRIE
1874, P.2-3; - SEMNAT: NOI; -–
358
44. 1874-09-01- S-A-NGHIMPAT –
(EPIGRAMĂ) – GHIMPELE – NR.35, 1
SEPTEMBRIE 1874, P.3; - SEMNAT:
NOI; - 362
45. 1874-09-01- UNUI JUNE POETASTRU
– (EPIGRAMĂ) – GHIMPELE – NR.35,
1 SEPTEMBRIE 1874, P.3; - SEMNAT:
NOI; - 362
46. 1874-09-08- ELEGIE – GHIMPELE –
NR.36, 8 SEPTEMBRIE 1874, P.2;
SEMNAT: C... – 363
47. 1874-10-20- VERSURI – AMICULUI
C.D. – GHIMPELE, ANUL XV, NR.42,
20 OCTOMBRIE 1874, P.2; - SEMNAT:
I. LUCA CARAGIALE 364
522 | P a g e
48. 1874-10-24- LA ... (POESIĂ ŞI NU
PREA) – GHIMPELE, NR.47, 24
NOIEMBRIE 1874, P.2; SEMNAT:
PICOLO – 372
49. 1874-12-15- LUCRURI LUMESCI –
GHIMPELE, ANUL XV, NR.50,
DUMINECĂ 15 DECEMBRIE 1874,
P.3; SEMNAT MUF! 379
50. 1874-12-22- ZIG-ZAG.... – [2] -
GHIMPELE, NR.51, 22 DECEMBRIE
1874, P.2-3; SEMNAT: CAR... -
373
51. 1874-12-29- CRONICA ESTERIOARĂ’
- GHIMPELE, ANUL XV, NR.52, DE
DUMINICĂ, 29 DECEMBRIE 1874,
P.3, SEMNATĂ: MUF. – 382
52. 1874-12-29- DEPEṢI TELEGRAFICE.
SERVICIUL GRATUIT ṢI DE
PORUNCEALĂ AL ‘’GHIMPELUI’’ –
GHIMPELE, XV, NR.52, 29 DEC. 1874,
P.1- (LA SUMAR: DE CAR ṢI
CUCURIGU) 377
53. 1875-01-05- CRONICĂ...? – [2] -
GHIMPELE, NR. 2, 5 IANUARIE 1875,
P.2-3, SEMNAT; CAR.. - 384
54. 1875-01-26- JALBA HOṬILOR DIN
ÎNCHISORI - GHIMPELE, XVI, NR. 5,
523 | P a g e
26 IANUARIE 1875, P. 2. SEMNATĂ:
RAC ŞI SIR-KOCK. 387
55. 1875-05-28- DIN AFARĂ –
ALEGĂTORUL LIBER, ANUL I,
NR.46, 28 MAI 1875, P.1-2,. 469
56. 1875-06-06- ANUNṬ - ALEGĂTORUL
LIBER – ANUL I, NR.50, VINERI 6
IUNIU 1875 475
57. 1875-06-09- IERI, ÎN ZIUA DE 7 IUNIE
1875..] – ALEGĂTORUL LIBER,
ANUL I, NR.51, LUNI 9 IUNIE 1875,
P.1 477
58. 1875-06-11- ALEGĂTORUL LIBER..]
– ALEGĂTORUL LIBER, NR.52, 11
IUNIE 1875, P.1-2, SEMNAT: C.
480
59. 1875-08-03- VERSURILE LUI
ANGHELACHE COṬCĂREANU, DIN
HAIMANALELE DE P.,
DEDICAṬIUNE – GHIMPELE, ANUL
XVI, NR.32, 3 AUGUST 1875, P.3,
SEMNATE: P....- 390
60. 1875-10-31- DIVERSE –
ALEGĂTORUL LIBER, 31
OCTOMBRIE 1875, P.4 490
61. 1875-11-10- KARKALEKI] -
ALEGĂTORUL LIBER, 10
524 | P a g e
NOIEMBRIE 1875, P.3, NESEMNAT.
(LA RUBRICA ‘’DIVERSE’) 493
62. 1876-01-01- BOULE BARONULE -
GHIMPELE, NR.1, 1 IANUARIE 1876,
P.3; (SEMNAT) PENTRU
CONFORMITATE: PICCOLLO – (LA
SUMAR: PICOLO) - 392
63. 1876-01-08- FINANṬELE MERG] –
ALEGĂTORUL LIBER, NR.138,
VINERI, 8 IANUARIE 1876, P.3.
499
64. 1876-02-15- SONET IMPROVISAT –
UNUI JUNE POETASTRU –
GHIMPELE, NR.7, 15 FEBRUARIE
1876, P.3; SEMNAT: PINCE-NEZ. ––
394
65. 1876-04-04- ECHO – (VERSURI) –
GHIMPELE, NR.14, 4 APRILIE 1876,
P.3; SEMNAT: PICCOLLO –– (LA
SUMAR: ECOU, POESIE DE PICOLO)
395
66. 1876-05-28- DATE STATISTICE
COMPARATIVE - ALEGĂTORUL
LIBER, 28 MAI 1876, P.4, SEMNAT:
I.C. 503
67. 1876-06-01- DRACUL ÎN
CLOPOTNIṬĂ – TIMPUL, ANUL I,
IUNIE-IULIE 1876 56
525 | P a g e
68. 1876-06-20- CONTIMPURANILOR
MEI – (SONET) - GHIMPELE, 20
IUNIE 1876, P.3; SEMNAT: CAR... -
(LA SUMAR: SONET
CONTIMPURANILOR MEI, POESIE
DE CAR.) - 401
69. 1876-06-27- AMICULUI NICOLAE
SC... (SONET) – GHIMPELE, 27 IUNIE
1876; P.3; SEMNAT: TIMON. –
406
70. 1876-06-27- CRONICA – [4] -
GHIMPELE, NR.26, 27 IUNIE 1876;
P.2-3; SEMNAT: PALICAR. – 402
71. 1876-07-04- AMICULUI CONST.
CHR.... (SONET) - GHIMPELE, 4
IULIE 1876; P.3; SEMNAT: TIMON –
407
72. 1876-07-11- CRONICA – [2] -
GHIMPELE, 1876, 11 IULIE 1876, P.2-
3; SEMNAT; PALICAR; -–(LA
SUMARIU: CRONICA, DE
PALICARI.) 410
73. 1876-07-18- TIMPUL – (EPIGRAMĂ) –
GHIMPELE, NR.29, 18 IULIE 1876,
P.3; (AUTOR, ÎN SUMARIU): TIMON.
414
74. 1876-07-18- UNUI DEPUTAT
CUFUNDAT ÎN DIPLOMAŢIE –
526 | P a g e
IULIE 1876, P.3; (AUTOR, ÎN
SUMARIU): TIMON - 414
75. 1876-08-15- UNA-ALTA - GHIMPELE,
NR.33, 15 AUGUST 1876, P.2,
NESEMNATĂ; (LA ‚SUMARIU:
„UNA ALTA”, DE PALICARI – (SIC) -
417
76. 1876-09-19- CÎNTEC DE ULIṬĂ –
GHIMPELE, NR.38, 19 SEPTEMBRIE
1876, P.2-3; SEMNAT: PICOLLO –
420
77. 1877-01-06- FELURIMI – [1] – [‘’LA
BOITE AUX LETTRES..] - UNIREA
DEMOCRATICĂ, NR.52, 6 IAN. 1877
553
78. 1877-02-13- FELURIMI – [2] –
[‘’INGENIOS DE TOT..] - UNIREA
DEMOCRATICĂ, NR.82, 13
FEBRUARIE 1877 554
79. 1877-03-06- INSCRIPṬIA –
MARTIE 1877, P.3; SEMNAT: I. – (LA
SUMARIU: INSCRIPṬIUNEA CE
TREBUIA PUSĂ PE CIGARETA D-
LUI DEṢLEU, POESIE DE I.) 423
80. 1877-03-18- FELURIMI – [3] –
[‘’DOUĂ VARIETĂṬI NOSTIME..] -
527 | P a g e
UNIREA DEMOCRATICĂ, NR.111, 18
MARTIE 1877 555
81. 1877-03-19- FELURIMI – [4] –
[STATISTICĂ] - UNIREA
DEMOCRATICĂ, NR.112, 19 MARTIE
1877 556
82. 1877-05-01- PROFESIE DE
CREDINȚĂ (CĂTRE CITITORI) -
CLAPONUL, FOIŢĂ HAZLIE ŞI
POPULARĂ; NR. 1, 1877, PP.3-6. 9
83. 1877-05-02- RESBELUL –
CLAPONUL, NR.1, 1877, PP.13-16. 13
84. 1877-05-03- PROSPĂTURĂ – [1] -
CLAPONUL, NR.1, 1877, PP.26-27. 17
85. 1877-05-04- O VESTE TRISTĂ] -
CLAPONUL, NR.1, 1877, P.27 19
86. 1877-05-05- ÎN STILUL ṢI CU
SINTAXA „MONITORULUI
OFICIAL’ - CLAPONUL, NR.1, 1877,
PAG.27-28. – [CALENDARUL
CLAPONULUI, 1878, P.70; - 20
87. 1877-05-06- MIṢCĂRILE OṢTIRILOR
RUSEṢTI] - CLAPONUL, NR.1, 1877,
P.28 21
88. 1877-05-07- ULTIME GOGOȘI CALDE
– [1] – [ SERVICIUL TELEGRAFIC
PARTICULAR] – CLAPONUL, NR.1,
1877; PP28-31. 21
528 | P a g e
89. 1877-05-10- CĂTRE CITITORI -
CLAPONUL, NR.2, 1877, PP.3-5. 25
90. 1877-05-11- APOLOGIA BRESLEI
BĂRBIEREŞTI - CLAPONUL, NR.2,
1877, PP.6-9, (LA RUBRICA
’GOGOṢI’’). 28
91. 1877-05-12- SITUAȚIUNEA EUROPEI
– (ARTICOL DE FOND) - CLAPONUL,
NR.2, 1877, PP.11-18. 32
92. 1877-05-13- PROSPĂTURĂ – [2] –
CLAPONUL, NR.2, 1877, PP.19-21. 40
93. 1877-05-14- POHOD LA ŞOSEA –
(VERSURI)] - CLAPONUL, FOAIE
HAZLIE ȘI POPULARĂ (1877), NR. 2,
PAG.22-28; 43
94. 1877-05-15- ULTIME GOGOȘI CALDE
– [2] – [ SERVICIUL TELEGRAFIC
PARTICULAR] – CLAPONUL, NR.2,
1877; PP.29-31. 50
95. 1877-06-01- DESLUȘIRE -
CLAPONUL, NR.4, 1877, PP.3-7. 53
96. 1877-06-02- RESPECTUL DATORIT
AUTORITĂṬII] - CLAPONUL, NR.4,
1877, PP.9-11 - CALENDARUL
CLAPONULUI – 1878 – PP.82-84 59
97. 1877-06-03- NATURĂ TARE -
CLAPONUL, NR.4, 1877, P.12 – (LA
RUBRICA ‚’GOGOṢI) - 62
529 | P a g e
98. 1877-06-04- MANIFEST! – (CĂTRE
COCOANE) – CLAPONUL, NR.4,
1877, PP.13-16. 64
99. 1877-06-05- DARE-DE-SEAMĂ A
ŞEDINŢEI..] - CLAPONUL, 1877,
NR.4, 1877; P.20, FĂRĂ TITLU – 68
100. 1877-06-06- CAMERA DIN
STAMBUL” (ŞI SUBTITLUL
‚SEDINŢA DE SĂMBĂTĂ, 24
IBRICGIE 1294 ) - CLAPONUL, 1877,
NR.4, 1877; PP.21-28; - 70
101. 1877-06-07- MULŢUMIRE
PUBLICĂ - CLAPONUL, NR.4, 1877,
P.29-30; SEMNAT - COMITETUL DE
REDACŢIE AL „CLAPONULUI” ] – 78
102. 1877-06-08- IMPORTANTISIM -
ULTIMA GOGOAŞE - CLAPONUL,
NR.4, 1877; P.31. 80
103. 1877-06-10- MESAJUL DE
ÎNCHIDERE] - CLAPONUL", NR. 6,
1877, P.3-4. 81
104. 1877-06-11- CURĂ LA APELE
DE LA VĂCĂREṢTI] - CLAPONUL",
NR. 6, 1877, P.6-7 – 84
105. 1877-06-12- CORESPONDINȚA
SENTIMENTALĂ - CLAPONUL", NR.
6, 1877, PAG.8-13 – 86
530 | P a g e
106. 1877-06-13- MESAJUL DE
ÎNCHIDERE A CAMERELOR
OTOMANE - CLAPONUL, NR.6, 1877,
P.18-22; 92
107. 1877-06-14- SENATUL ŞI
CAMERA DIN STAMBUL.
CORPURILE ÎNTRUNITE (ŞEDINŢA
DE ÎNCHIDERE). - CLAPONUL, NR.6,
1877, PP.23-26 ; – 98
108. 1877-06-20- GOGOṢI – [1 – 28]
103
109. 1877-09-01- A. THIERS –
NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI, 1
SEPTEMBRIE 1877, P.2 12
110. 1877-09-01- ECOURILE. DE
IERI ṢI DE AZI – NAṬIUNEA
ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI 1
111. 1877-09-01- O MĂSURĂ
URGENTĂ – NAṬIUNEA
ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI, 1
112. 1877-09-01- REVISTA
REVISTELOR – NAṬIUNEA
ROMÂNĂ, I, NR.7, 1 SEPTEMBRIE
1877, P.2 15
113. 1877-11-17- UNUL CARE NU-ṢI
CUNOAṢTE LUNGUL NASULUI -
531 | P a g e
ALBINA CARPATILOR, (SIBIU),
ANUL I, NR.14, 17 NOV. 1877, P.161-
163 19
114. 1877-12-22- TEATRU ROMĂN –
ROMĂNIA LIBERĂ, ANUL I, NR.180,
22 DECEMBRIE 1877, P.3 – SEMNAT:
PSEU D’ONYM. 26
115. 1877-12-29- TEATRUL CEL
MARE – ‘’URÎTA SATULUI’’ –
ROMANIA LIBERĂ, I, NR.184, 29
DECEMBRIE 1877 30
116. 1878-01-05- CERCETARE
CRITICĂ ASUPRA TEATRULUI
ROMĂNESC – (2 ARTICOLE)
ROMANIA LIBERA, II, NR.190,
5 IANUARIE 1878 38
117. 1878-01-05- CRITICA
TEATRALĂ ṢI PRESA NOASTRĂ -
ROMANIA LIBERĂ, II, NR.190,
5 IAN. 1878, P.2-3; SEMNAT: LUCA
38
118. 1878-01-11- LITERATURA ÎN
TEATRUL NOSTRU [1] - ROMANIA
LIBERĂ, II, NR.194, 11 IAN. 1878, P.2-
3; SEMNAT: LUCA. 43
119. 1878-01-17- LITERATURA ÎN
TEATRUL NOSTRU [2] - ROMANIA
532 | P a g e
LIBERĂ, II, NR.199, 17 IAN. 1878, P.2-
3; SEMNAT: LUCA. 48
120. 1878-02-19- TEATRUL
ITALIAN - TIMPUL, ANUL III, NR.39,
DUMINICĂ 19 FEVRUARIE 1878, P.3;
65
121. 1878-02-21- ATENEUL –
TIMPUL”, ANUL III, NR.40, MARṬI
21 FEVRUARIE 1878, P.3; 67
122. 1878-02-25- OARECARE
MODERAȚIE - TIMPUL, NUL III,
NR.44, SÎMBĂTĂ 25 FEVRUARIE
1878, P.1; 72
123. 1878-03-29- NAȚIONALI-
LIBERALI - TIMPUL, III, NR.70,
MERCURI 29 MARTIE 1878, P.2-3; 82
124. 1878-04-08- LIBERALII ȘI
CONSERVATORII - TIMPUL, ANUL
III, NR.79, SÎMBĂTĂ 8 APRILIE 1878,
P.2-3; 88
125. 1878-04-13- TEATRUL
NAŢIONAL - TIMPUL, III, NR.83,
JUOI 13 APRILIE 1878, P.3; 96
126. 1878-04-21- MILLO ÎN
BUCUREŞTI - TIMPUL, ANUL III,
NR.88, VINERI 21 APRILIE 1878, P.3;
98
533 | P a g e
127. 1878-05-06- UN STAT ÎN
MINIATURĂ [1] - TIMPUL, ANUL III,
NR.99, SÎMBĂTĂ 6 MAIU 1878
102
128. 1878-05-07- UN STAT ÎN
MINIATURĂ [2] - TIMPUL, ANUL III,
NR.100, DUMINECĂ 7 MAI 1878
111
129. 1878-05-18- TEATRUL ROMĂN
- TIMPUL, ANUL III, NR.108, JUOI 18
MAI 1878, P.3; 117
130. 1878-05-21- ROMA ÎNVINSĂ -
TIMPUL, ANUL III, NR.111,
DUMINECĂ 21 MAI 1878, P.3;
123
131. 1878-05-31- O ÎNTÂMPLARE
LA IERUSALIM - TIMPUL, ANUL III,
NR.118, MERCURI 31 MAI 1878
128
132. 1878-06-01- SISTEMA
DOCTORULUI CATRAN ȘI A
PROFESORULUI PANĂ - TIMPUL, 1,
2, 3, 4 IUNIE 1878. 136
133. 1878-06-01- SISTEMA
PROFESORULUI PANĂ [1] - TIMPUL,
ANUL III, NR.119, JOUI 1 IUNIE 1878
136
534 | P a g e
134. 1878-06-02- SISTEMA
ANUL III, NR.120, VINERI 2 IUNIE
1878 147
135. 1878-06-03- SISTEMA
ANUL III, NR.121, SÎMBĂTĂ 3 IUNIE
1878 158
136. 1878-06-04- SISTEMA
ANUL III, NR.122, DUMINECĂ 4
IUNIE 1878 165
137. 1878-07-02- OPERA ITALIANĂ
- TIMPUL, NR.143, DUMINECĂ 2
IULIE 1878 172
138. 1878-08-08- SELĂGEANU -
TIMPUL, ANUL III, NR.173, MARṬI 8
AUGUST 1878 174
139. 1878-09-12- CU OCAZIA
PREMIULUI ACADEMIC [1] -
TIMPUL, NR.200, ANUL III, MARṬI
12 SEPTEMBRE 1878 179
140. 1878-09-21- CU OCAZIA
PREMIULUI ACADEMIC [2] -
535 | P a g e
TIMPUL, NR.207, ANUL III, JOUI 21
SEPTEMBRE 1878 187
141. 1878-10-06- TEATRUL
ROMANESC – [1] - TIMPUL, ANUL
III, NR.220, VINERI 6 OCTOMBRIE
1878 197
142. 1878-10-10- D.C.A. ROSETTI LA
ROMA] - TIMPUL, III, NR.247,
VINERI 10 NOIEMBRIE 1878, P.1;
217
143. 1878-10-20- RUY-BLAS -
TIMPUL, ANUL III, NR.231, VINERI,
20 OCTOMBRIE 1878, P.2-3; 203
144. 1878-10-25- CONVENȚII CU
RUSIA] - TIMPUL, III, NR.235,
MIERCURI 25 OCTOMBRIE 1878, P.1.
210
145. 1878-11-11- TEATRU ITALIAN
- TIMPUL, III, NR.248, SÎMBĂTĂ 11
NOIEMBRIE 1878, P.3; 224
146. 1878-11-12- TEATRUL
ROMĂNESC – [2] - TIMPUL, ANUL
III, NR.249, DUMINECĂ 12
NOIEMBRIE 1878, P.3; 225
147. 1878-11-14- CHESTIUNEA
DOBROGEI] - TIMPUL, ANUL III,
NR.250, MARṬI 14 NOIEMBRIE 1878,
P.1; 228
536 | P a g e
148. 1878-11-18- ȘTIRI FRANCEZE
DESPRE CESTIUNEA DOBROGEI] -
TIMPUL, III, ANUL III, NR.254,
SÎMBĂTĂ 18 NOIEMBRIE 1878, P.1;
243
149. 1878-11-20- 1 - RECLAMĂ [LA
ALMANAH-UL CLAPONULUI] –
CALENDARUL CLAPONULUI 1878,
P.3 135
150. 1878-11-20- 10 - CETĂŢEANUL
GHIŢĂ CALUP] - CALENDARUL
CLAPONULUI, 1878, P.84-86; 157
151. 1878-11-20- 11 - O
ARUNCĂTURĂ DE OCHI ASUPRA
MISIUNII GAZETARILOR -
CALENDARUL CLAPONULUI –
1878, P.88-90 – 161
152. 1878-11-20- 12 - SMOTOCEA ŞI
COTOCEA – CALENDARUL
CLAPONULUI”, 1878, PP. 105-115.
164
153. 1878-11-20- 13 - LEONICĂ
CIUPICESCU - CALENDARUL
CLAPONULUI, 1878, PP. 116-127.
175
154. 1878-11-20- 2 - CALENDAR –
PP.4 – 26 136
537 | P a g e
155. 1878-11-20- 3 - REGENTUL
ANULUI – CALENDARUL
CLAPONULUI 1878, PP.28-30 142
156. 1878-11-20- 4 - ECLIPSE –
P.31 144
157. 1878-11-20- 5 - DIVERSE –
P.32 145
158. 1878-11-20- 6 - POEZIE –
CALENDARUL CLAPONULUI –
1878, P.50 – 146
159. 1878-11-20- 7 - MANDATUL –
(ACROSTIH) - CALENDARUL
CLAPONULUI – 1878, PP.51-52; -
147
160. 1878-11-20- 8 - RESBELUL 1877
- CALENDARUL CLAPONULUI,
1878, PP.53-58; - 148
161. 1878-11-20- 9 - FORMULAR DE
PROCESE-VERBALE POLIŢIENEŞTI
– CALENDARUL CLAPONULUI,
1878, PAG. 79-81. 154
162. 1878-11-23- CRIZA DE
CABINET] - TIMPUL, ANUL III,
NR.257, JOI 23 NOEMBRE 1878, P.1;
248
538 | P a g e
163. 1878-11-28- LIBERALII
ENGLEJI ȘI ROMÂNI] - TIMPUL,
ANUL III, NR.261, MARṬI 28
NOEMBRE 1878, P.1; 255
164. 1878-12-01- NOUL CABINET
OTOMAN - TIMPUL, III, NR.264,
VINERI 1 DECEMBRIE 1878, P.2;
264
165. 1879-02-01- FLEACURI –
BOBÎRNACUL, ANUL II,
FEBRUARIE - MARTIE 1879 403
166. 1879-02-28- CARNAVALUL –
BOBÎRNACUL, II, NR.14, 28
FEBRUARIE 1879, P.4 327
167. 1879-02-28- CRONICA [4] –
BOBÎRNACUL, II, NR.14, MIERCURI,
28 FEBR. 1879, P.1, 4. 324
168. 1879-02-28- DUPĂ O
DISPARIṬIE DE CÎTEVA ZILE…] -
28 FEBRUARIE 1879, P.1 320
169. 1879-02-28- EXTRAS DIN
STATUTELE SOCIETĂṬII DE
ANTROPOFAGIE MUTUALĂ –
28 FEBRUARIE 1879, P.1, 4. 329
170. 1879-03-04- BIOGRAFII
CONTIMPORANE – AVRAM BURAH
539 | P a g e
– BOBÎRNACUL, NR.15, 4 MARTIE
1879, P.1-2 335
171. 1879-03-04- CORESPONDENṬĂ
SENTIMENTALĂ - BOBÎRNACUL, II,
NR.15, 4 MARTIE 1879, P.4 339
172. 1879-03-04- CRONICA -
BOBÎRNACUL, II, NR.15, 4 MARTIE
1879, P.4 342
173. 1879-03-04- ÎNTOARCEREA
DLUI C.A. ROSETI ÎN PATRIE -
1879, P.1 337
174. 1879-03-09- CREZUL -
PATRIOTIC LIBERAL-NAṬIONAL –
1879, P.4 350
175. 1879-03-09- DREPTATEA
COCOANII SEVASTIṬII –
1879, P.4 NESEMNAT –349
176. 1879-03-09- O ÎNTÎMPINARE –
1879, P.4 - 351
177. 1879-03-09- POVESTIREA
ISPRĂVILOR DIPLOMATICE ALE D-
LUI C. A. ROSETI –BOBÎRNACUL, II,
NR.16, VINERI, 9 MARTIE 1879, P.1
343
540 | P a g e
178. 1879-03-09- REPORTAJ
PARLAMENTAR] - TIMPUL, IV,
NR.54, 9 MARTIE 1879, P.1. 276
179. 1879-03-11- IMPORTANṬA
GARDEI CIVICE – BOBÎRNACUL, II,
NR.17, 11 MARTIE 1879, P.4 354
180. 1879-03-11- SITUAṬIA
POLITICĂ [1] – BOBÎRNACUL, II,
NR.17, DUMINECĂ, 11 MARTIE 1879,
P.1 352
181. 1879-03-13- CRĂCĂNEL –
1879, P.1, P.4 - 358
182. 1879-03-13- SITUAṬIA –
BOBÎRNACUL, II, NR.18,
MARṬI, 13 MARTIE 1879, P.1,
356
183. 1879-03-16- O NOUĂ
DECORAṬIE – BOBÎRNACUL, II,
NR.19, 16 MARTIE 1879, P.1 364
184. 1879-03-16- POLITICA ZILII –
[1] - BOBÎRNACUL, II, NR.19,
VINERI, 16 MARTIE 1879, 363
185. 1879-03-16- UN GINERE
NEPRICOPSIT – BOBÎRNACUL, II,
NR.19, 16 MARTIE 1879, P.1, 4
366
541 | P a g e
186. 1879-03-18- FRAȚII RADICALI
ȘI D. DIM. STURDZA [1] - TIMPUL, 18
MARTIE 1879, P.1. 276
187. 1879-03-21- POLITICA ZILII –
[2] – BOBÎRNACUL, II, NR.20,
MERCURI, 21 MARTIE 1879, P.1
367
188. 1879-03-21- SERVICIUL
NODOROS’’ – BOBÎRNACUL, II,
NR.20, 21 MARTIE 1879, P.1 369
189. 1879-03-21- UN TICĂLOS –
BOBÎRNACUL, II, NR.20, 21
MARTIE 1879, P.4 378
MARTIE 1879, P.1. 277
191. 1879-03-24- SITUAṬIA
NR.21, SÎMBĂTĂ, 24 MARTIE 1879,
P.1 380
MARTIE 1879, P.1. 277
193. 1879-03-28- AṢTEPTAREA
UNUI MUSAFIR – BOBÎRNACUL, II,
NR.22, 28 MARTIE 1879, P.4 387
542 | P a g e
194. 1879-03-28- MANDATUL –
1879, P.1 382
195. 1879-03-28- NATURĂ TARE -
1879-03-28 - BOBÎRNACUL, ANUL II,
NR.22, 28 MARTIE 1879, PAG.1, 4
386
196. 1879-03-28- O LECṬIE DE
PIANO – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28
MARTIE 1879, P.1 385
197. 1879-03-28- SITUAṬIA
NR.22, MIERCURI, 28 MARTIE 1879,
P.1 381
198. 1879-03-28- UN NOU POET] –
1879, P.1 382
199. 1879-03-31- ARTICOL DE
FOND (CIORBĂ LUNGĂ PENTRU
CITITORI) –BOBÎRNACUL, II, NR.23,
SÎMBĂTĂ, 31 MARTIE 1879, P.1
389
200. 1879-03-31- CITIM ÎN
‘’CARTEA FISTICHIE’’ A OFICIULUI
NOSTRU ESTERIOR (FOREING-
OFFICE) BOBÎRNACUL, II, NR.23, 31
MARTIE 1879, P.1, 4 …. 391
543 | P a g e
201. 1879-05-06- ZIG-ZAGURI –
BOBÎRNACUL, II, NR.24, 6 MAI 1879,
P.4 396
202. 1879-05-24- UN INCIDENT LA
CAMERĂ - TIMPUL, IV, NR.112, 24
MAI 1879, P.1. 277
203. 1879-06-02- APELUL LA UNIRE
- TIMPUL, IV, NR. 120, 2 IUNIE 1879,
P.1. 278
204. 1879-06-02- CALEA
AGITĂRILOR – [1] - TIMPUL, IV, NR.
120, 2 IUNIE 1879. 277
205. 1879-06-05- GUVERNUL ȘI
MODIFICAREA ART. 7 - TIMPUL, 5
IUNIE 1879; 278
206. 1879-06-07- PROCEDEE
ELECTORALE - TIMPUL, 7 IUNIE
1879; - 278
207. 1879-06-15- POZIȚIA
MINISTERIALĂ FAȚĂ CU
REVIZUIREA - TIMPUL, 15 IUNIE
1879, P.1. 278
208. 1879-06-17- PLĂTEȘTE
VIZIRUL - TIMPUL, 17 IUNIE 1879,
P.1. 279
209. 1879-08-22- ÎN AJUNUL CRIZEI
- TIMPUL, 22 AUGUST 1879, P.1
279
544 | P a g e
210. 1879-08-31- LINIA FERATĂ
PLOIEȘTI – PREDEAL - TIMPUL, 31
AUGUST 1879, P.1 279
211. 1879-10-01- O NOAPTE
FURTUNOASĂ –
CONVORBIRI LITERARE, XIII,
NR.7, 1 OCT. 1879, P.247-259; (NR. 7,
PP.3-15) 27
212. 1879-10-13- DUPĂ VOTAREA
REVIZUIRII –TIMPUL, 13
OCTOMBRIE 1879, P.1. 279
213. 1879-10-17- MESAJUL
DOMNESC - TIMPUL, IV, NR.229, 17
OCTOMBRIE 1879. - 280
214. 1879-11-01- O NOAPTE
FURTUNOASĂ – (TABLOUL
III) - CONVORBIRI LITERARE, XIII,
NR. 8, 1 NOV. 1879, P.285-294 (ÎN
NR.8, PP.1-10); 42
215. 1879-11-14- CE ESTE
"CENTRUL" - TIMPUL, 14
NOIEMBRIE 1879, P.1. 280
216. 1879-12-18- GUVERN AL
ANGAJAMENTELOR CU STRĂINII -
TIMPUL, IV, NR. 278, 18 DECEMBRIE
1879, 280
217. 1880-02-01- CONUL LEONIDA
FAṬĂ CU REACṬIUNEA –
545 | P a g e
CONVORBIRI LITERARE, XIII,
NR.11, 1 FEBRUARIE 1880, P.409-418,
(NR. 11, PP.1-5); 52
218. 1880-04-01- AFORISME [1 – 7] –
CONVORBIRI LITERARE, XIV, NR.1,
1 APRILIE 1880, P.21-22. 61
219. 1880-04-19- GRAV INCIDENT
DIPLOMATIC - TIMPUL, NR. 19
APRILIE 1880, P.1, 281
220. 1880-04-19- GRAV INCIDENT
DIPLOMATIC – TIMPUL, V, NR.90, 19
APRILIE 1880, P.1 77
221. 1881-01-01- SCRISOAREA A
DOUA = AMINTIRI DIN TEATRE - [2]
- 1881-01-01 - CONVORBIRI
LITERARE, XIV, (1880-1881), 1
IANUARIE 1881, P.434 – 438,
SEMNAT: I. LUCA. 85
222. 1881-01-01- SCRISOAREA
ÎNTÎIA = AMINTIRI DIN TEATRE -
[1] - 1881-01-01 - CONVORBIRI
LITERARE, XIV, (1880-1881), 1
IANUARIE 1881, P.397 – 400.
SEMNAT: I. LUCA 81
223. 1881-01-15- CRONICĂ
TEATRALĂ - TIMPUL, VI, NR.10,
15/27 IANUARIE 1881, P.3. 291
546 | P a g e
224. 1881-01-15- REPORTAJ
PARLAMENTAR] [1] - TIMPUL, VI,
NR.10, JOUI 15/27 IANUARIE 1881,
PAG.1 283
225. 1881-01-25- REPORTAJ
PARLAMENTAR] [2] - TIMPUL,
NR.19, 25 IANUARIE/6 FEBRUARIE
1881, PAG.1. 292
226. 1881-01-28- REPORTAJ
ANUL VI, NR.21, MERCURI 28
IANUARIE/9 FEBRUARIE 1881, P.1.
296
227. 1881-02-12- REPORTAJ
ANUL VI, NR.32, JOUI 12/24
FEBRUARIE 1881, P.1. 301
228. 1881-02-19- O ŞEDINŢĂ
GLUMEAŢĂ] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.38, JOUI 19 FEBRUARIE/3
MARTIE 1881, P.1. 305
229. 1881-06-01- AMINTIRI DIN
TEATRE - [3] - 1881-06-01 -
CONVORBIRI LITERARE, XV, (1881-
1882), PAG. 112-115. (NR.3, PP.26-29,
1 IUNIE 1881), = CU TITLUL
„AMINTIRI DIN TEATRE” –
547 | P a g e
SCRISOAREA A TREIA DE I. LUCA –
SEMNAT: AL TĂU, LUCA. – 155
230. 1881-12-10- SCRISOARE -
CĂTRE CAMERA DEPUTAṬILOR –
ASACHI, (PIATRA NEAMṬ), I, NR.9,
10 DECEMBRIE 1881, P.286-287 –
164
231. 1890-07-01- OM CU NOROC –
TIMPUL, 15 IUNIE 1890 –
REPUBLICAT – FAMILIA, 1 IULIE
1890, P.312-313. 312
232. 1890-07-15- IRONIE - TIMPUL,
15 IULIE 1890, P. 1. 318
233. PUŢUL NEBUNULUI – 416
234. UNUI POET LIRIC –
(EPIGRAMĂ) [MĂ-TREBAŞI IERI: -
GENUL LIRIC] 416
548 | P a g e
Caragiale ṣi Eminescu
Caragialii au participat împreună la aṣezarea

temeliei teatrului romănesc:
- Iorgu Karagiale a debutat pe 8 iunie 1845.
549 | P a g e
- Luca Karagiale a debutat într-o piesă
scrisă de fratele său, Kostache Karagiale
- Kostache Karagiale a fost cel mai

cunoscut dintre cei trei fraṭi, ṣi a fost
primul director al Teatrului Naṭional din
Bucureṣti.
550 | P a g e
[citate din ‘’Caragiale – Omul ṣi opera’’, de
Octav Minar, 1913, Bucureṣti.)
În această tradiṭia păstrată în familie, drumurile
lui Ion Luca Caragiale erau predestinate.
Se înscrie pentru doi ani la cursurile
Conservatorului dramatic de pe lângă Teatrul
Naţional din Bucureşti, profesor fiindu-i
unchiul său, reputatul actor (şi dramaturg)
Costache Caragiale.
551 | P a g e
552 | P a g e
553 | P a g e
Afiṣul primei reprezentaṭii a Teatrului Naṭional
din Iaṣi, piesă în care a jucat ṣi Kostache
Karagiale
554 | P a g e
555 | P a g e
Piesă în care a jucat ṣi tatăl lui I.L. Caragiale,
Luca Caragiale.
În toamna anului 1868, la vîrsta de 16 ani,

Caragiale era elev la cursul de declamațiune al
lui Costache Caragiali, la sala Bossel din
Bucureṣti
556 | P a g e
S-a păstrat o petiṭie prin care studenṭii clasei de
declamaṭie a lui Costache Caragially cer
permisiunea de a asista gratuity la spectacolele
Teatrului Naṭional din Bucureṣti. Printre
semnatari se află ṣi Ion Luca.
557 | P a g e
S-a păstrat ṣi o broṣură a lui Costache Caragially
din 1869, cu o dedicaṭie către nepotul său.
Broṣura poartă ṣi autograful lui I. L. Caragialy.
558 | P a g e
Legenda întîlnirii cu Eminescu e pregătită de
apropierea de teatru a celor doi tineri. Ion Luca
Caragiale a fost mai întîi sufleor, apoi, în tradiṭia
familiei Caragialilor, a fost ṣi actor.
559 | P a g e
560 | P a g e
[apud ‘’Caragiale – Omul si opera’’, 1913 – de
O. Minar
În această perioadă îl întâlneşte pe Eminescu, o

întâlnire marcantă pentru istoria literaturii şi
pentru destinul său, prin apropierea ulterioară
de societatea „Junimea”.
Epoca aceasta, prelungită până pe la 1872, când
Ion Luca este un intim al scenei, funcţionând ca
sufleur, copist şi actor în roluri mărunte,
contribuie în mod decisiv la reuşita lui ca
dramaturg, peste câţiva ani. Acum a deprins
Caragiale înţelegerea specială a teatrului pe care
o au doar cei care participă la spectacol de pe
scenă, iar nu din lojă: compoziţia armonioasă a
intrigii, importanţa decorului, costumelor,
gesticii, mimicii, eliminarea retorismelor şi a
momentelor moarte, un mare simţ al
autenticităţii în reprezentarea dramatică. Peste
ani, Caragiale va fi şi un excelent regizor
(director de scenă, cum se spunea pe atunci).
Dar mai ales piesele sale de teatru, rămase
clasice, sunt nişte demonstraţii de stăpânire
expertă a compoziţiei dramatice.
561 | P a g e
Ion Luca Caragiale la 20 de ani
În anul 1868, adunat de pe drumuri de Costache
Caragiale, Eminescu, se atașază de trupa lui de
teatru . Văzând în el un copiator de texte
excelent, cu un scris impecabil, și iubitor de
teatru, Costache Caragiale îl angajază ca sufleor
și copist la Teatrul Național.
562 | P a g e
563 | P a g e
Soarta face ca acum să se întâlnească cei doi
mari scriitori, Caragiale și Mihai Eminescu
Caragiale descrie astfel prima întîlnire cu

Eminescu:
564 | P a g e
[apud ‘’Caragiale, Omul ṣi opera - ediṭie de
Octav Minar, 1913, p.38-39
O legendă aflată în circulaţie cu privire la

Caragiale se referă la ingratitudinea faţă de
prieteni şi la instabilitatea sentimentală.
Caragiale a avut mereu, ce-i drept, o atitudine
de veselă disponibilitate faţă de ceea ce-i oferea
viața și o tendință de a-și lua în ușor obligațiile.
Poate că această dispoziție se datora situației
sale familiale:de la 18 ani, când i-a murit tatăl,
a fost singurul susţinător material al mamei şi
surorii sale, ambele lipsite de venituri,
străduindu-se toată viața să nu le lipsească
nimic. În momente de strâmtoare financiară,
Caragiale își aconta salariul întreg pentru a le
putea trimite celor de acasă sumele cerute.
Pe de altă parte, legenda instabilității lui
sentimentale are oarece urme de adevăr,
devenind celebră, din cauza notorietății
protagoniștilor, povestea seducerii Veronicăi
Micle, într-un moment în care relațiile ei cu
565 | P a g e
Eminescu se răciseră. Însă rătăcirile
sentimentale încetează cu totul …
566 | P a g e
Obligat fiind să obţină adesea bani pentru o
familie tot mai numeroasă, Caragiale a căutat
mereu o slujbă la îndemână, încercând să
împace preocupările sale literare cu munca
aducătoare de bani. De la 20 de ani a fost
redactor de gazetă, găsindu-şi repede
specialitatea în proza satirică şi în
divertismentul cultural de bună calitate. A fost
gazetar aproape toată viaţa, colaborarea cea mai
memorabilă (şi îndelungată) fiind aceea de la
„Timpul”, între 1878 şi 1881, într-o echipă care-
i mai cuprindea pe Eminescu şi pe Slavici şi
unde cei trei scriitori, exasperaţi de neglijenţele
de expresie din presa vremii, se hotărâseră să
scrie o Gramatică română în colaborare;
Caragiale ar fi trebuit să scrie, în calitatea sa de
mare şlefuitor al frazelor, Sintaxa. Dacă în
tinereţe este un gazetar apropiat liberalilor, mai
târziu, apropiindu-se de Titu Maiorescu şi de
Junimea, scrie la gazetele conservatorilor, fără a
se angaja însă politic prea serios și rezervându-
și dreptul de a scrie din nou pentru liberali, dacă
nevoia îl va împinge.
Caragiale, Omul ṣi opera - ediṭie de Octav

Minar, 1913, p.48-54
567 | P a g e
568 | P a g e
569 | P a g e
570 | P a g e
571 | P a g e
572 | P a g e
Alte amănunte despre colaborarea dintre
Caragiale ṣi Eminescu la ziarul ‘’Timpul’’ sunt
publicate de Ion Ionescu-Bucovu
‘’În toamna anului 1877, Eminescu vine la

ziarul „Timpul” în București adus de
Maiorescu. Având nevoie de redactori,
Eminescu se grăbește să-l cheme în redacție pe
Caragiale, spunând că un altul mai bun ca el nu
există în tot Bucureștiul. Se vede treaba că
Eminescu îi urmărea mersul lui la ziarele
„Claponul” și „Calendarul Claponului” sau la
573 | P a g e
„Ghimpele”. Primele articole ale lui Caragiale
de la „ Timpul”, „Național-liberarii” și „
Liberalii și conservatorii” nu au darul să atragă
atenția șefilor junimiști precum articolele lui
Eminescu. Slavici, lucrâna împreună cu cei doi
la ziar, ne-a lăsat cele mai prețioase amintiri
despre atmosfera redacțională și despre
prietenia dintre Eminescu și Caragiale. Cu
„Roma învinsă”, Caragiale pătrunde la Junimea.
Cu talentul său scenic, a prezentat junimiștilor
piesa aproape jucată de el, mimând, gesticulând
și rostind apăsat vorbele, dând întietate graiului
vorbit asupra limbii literare. Cei trei puseseră la
cale să scrie și o „ Gramatică”, împărțindu-și
rolurile, Eminescu- etimologia, Caragiale cu
sintaxa și Slavici cu topica, proiect care nu s-a
finalizat niciodată. Ca să învețe de la Eminescu,
Caragiale juca rolul lui „gică-contra” tratând
drept moftangii pe Kant și pe Schopenhauer,
ascultând pe Eminescu cu adevărate lecții de
filozofie. După ceasuri lungi în redacție ei se
căutau și prin oraș, izolându-se la nesfârșite
taclale. Cei doi își câștigaseră întietatea și la
Junimea, unde, cu toate că erau cei mai tineri,
își câștigaseră un adevărat prestigiu prin
precizia și fermitatea vederilor critice.
Eminescu se mulțumea cu încuviințarea lui
Maiorescu și se bucura de admirația mută a lui
Caragiale, „Las’ c-a tăcut și hâtrul de
Caragiale!” Slavici ne spune că „era o plăcere
nu numai pentru dânșii ci și pentru oricine care
vedea cum petrec împreună.”
574 | P a g e
La ziarul ,,Timpul”, Caragiale trăgea mâţa de
coadă, lăsând beleaua mai mult pe Eminescu şi
Slavici.
După ce a participat câtva timp la şedinţele

Junimii din Bucureşti, îşi schimba atitudinea
dintrodată şi-l atacă și pe Titu Maiorescu, care
l-a primit în casa lui şi l-a publicat în revistă.
Ţine conferinţe împotriva-i, deşi mai târziu l-a
linguşit prin telegrame. Marele critic l-a
calificat ,,canalie” şi n-a mai vrut să aibă cu el
decât relaţii ,, literare”.
Caragiale era un ,,graeculus” înfigăreţ şi foarte

agil. Observând că nu-i poate întrece pe
Eminescu în poezie şi pe Slavici în proză, el se
axează pe comedie, continuând pe Alecsandri,
sfătuit şi de Eminescu, care văzuse în el un bun
comediant. ,,Junele pesimist, sceptic şi cinic”-
cum îl caracterizase Eminescu, se desfăşura în
voie. Lipsit de scrupule, persiflant, dărâmător
de valori, indiferent la morală, zeflemist,
negativist din principiu, polemist redutabil,
încrezut peste măsură în puterile lui, Caragiale
nu se putea să nu intre într-un conflict
iremediabil cu Eminescu, om de altă talie etică
şi artistică.
Primul conflict deschis cu Eminescu a fost

atunci când Caragiale i-a sustras nişte acte
compromiţătoare pentru Costake Roseti din
575 | P a g e
sertarul ziarisului Eminescu şi i le-a dat
,,andrisantului”. După opt zile de absenţă din
redacţie, Caragiale este numit inspector școlar
cu 800 de lei pe lună de către „andrisant”.
Colaborarea lui Caragiale la „Timpul” s-a

prelungit din primăvara anului 1878 până la
mijlocul anului 1881, când a trebuit să
părăsească redacția, silit din motive pe care
numai el le cunoaște. Istoriografia literară ne
vorbește și de ruptura prieteniei dintre ei, la
mijloc fiind mai multe cauze, dar cea mai
plauzibilă rămâne femeia care juca un rol dublu
pentru Eminescu, adică Veronica Micle. Pe
Veronica Micle Caragiale o cunoscuse prin
intermediul lui Eminescu cu ocazia vizitelor ei
la București. Femeia era frumoasă și atrăgea
atenția bărbaților, mai ales lui Caragiale care era
un amorez tip Rică Venturiano. Ocazia se ivește
tocmai când Eminescu este în conflict cu
Veronica. Numirea lui Caragiale ca revizor
școlar pe județele Neamț-Suceava în anul 1881
cade bine dramaturgului care-și găsește
consolare în casa femeii fie la Târgu-Neamț, fie
la Iași. Cei doi au întreținut și o corespondență,
dar Caragiale, fiind un om secret în materie de
amor, a rupt scrisorile de la Veronica. Și nici
Veronica nu le-a păstrat pe-ale lui. Dacă le
păstra poate posteritatea avea să cunoască mult
mai multe taine din relația lor.
576 | P a g e
Numit revizor şcolar pe circumscripţia Neamţ-
Suceava, I. L. Caragiale o asaltează pe Veronica
Micle, cu atenţiile lui de amorez şi veştile sale
proaste despre Mihai. Fostul prieten îl critică pe
Mihai faţă de ea tocmai în perioada când femeia
trecea printr-o epoca de supărare cu poetul.
Scipione Bădescu îl pune în gardă pe Eminescu
despre legăturile lui Caragiale cu Veronica la
Târgu-Neamţ, legături fanteziste si exagerate de
informator. Veronica l-a primit pe Caragiale în
casa ei şi l-a ascultat. L-a rândul ei, i-a destăinuit
şi ea secretul despre ,,boala” lui, ,,păcat” pentru
care Eminescu o iartă. Eminescu s-a manifestat
de mai multe ori „într-un acces de gelozie!” față
de Caragiale.Se spune că chiar ar fi vrut să-l
împuște cu un pistol pe care i-l fluturase pe la
nas.
Nu l-a iertat însă niciodata pe Caragiale pentru

comportarea sa şi i-a cerut să restituie scrisorile
primite de la Veronica. O asemenea scenă dură
se întâmplă chiar într-una din şedinţele Junimii,
în casa Kremnitzilor, de Crăciun, când cei doi
scriitori se ceartă ca la uşa cortului, ,,dimpotrivă
Eminescu şi Caragiali certându-se unul cu
altul”( Maiorescu).
Veronica nu era disponibilă să facă,, prostia” de
a se îndrăgosti de Caragiale, Junimiştii, în frunte
cu Titu Maiorescu, încurajau această dihonie,
pentru a-l despărţi pe poet de femeia iubită, mai
ales că Eminescu îi propusese căsătoria. Titu
Maiorescu merge mai departe şi insinuează o
577 | P a g e
intriga specifică lui Caragiale cum că
dramaturgul ,,i-a înşirat pe toţi prietenii intimi
ai d-nei Micle, printre care şi el înşuşi”.
Duiliu Zamfirescu într-o scrisoare către Titu

Maiorescu îl caracteriza astfel pe Caragiale: Ce
păcat că nu se poate face nimic dintr-un
asemenea om! Firea l-a înzestrat bine și viața l-
a tentat cu toate prefăcătoriile și bunurile ei: a
fost sărac, a fost bogat, a avut slujbe, le-a
pierdut; o fi iubit probabil și o fi fost iubit,
niciodată nu și-a uitat menirea, pe care cel ce l-
a zămislit se pare că i-a suflat-o la ureche, după
ce l-a gătit, zicându-i, cu un picior în
spate:„„du-te să fii trivial!”
La moartea poetului, printre necrologul lui

Caragiale, străbate un sentiment de regret, un fel
de mea culpa, pentru ce i-a făcut poetului.’’
https://agentiaizvordecultura.wordpress.com/2
012/03/16/caragiale-si-eminescu-ion-ionescu-
bucovu/
După ce Caragialele s-a despărṭit de Eminescu

la ‘’Timpul’’ (1881), ṣi după ce Eminescul s-a
despărṭit de I.L. Caragiale pentru un timp (în
578 | P a g e
1889), drumurile celor doi au ajuns acolo unde
le fusese menit.
579 | P a g e
Aici, în Bibliotecă, Caragiale s-a reîntîlnit cu
Eminescu ṣi au rămas împreună, pe acelaṣi
piedestal.
580 | P a g e
Ținînd cont de faptul că la ziarul ‘’Timpul’’ au
colaborat Eminescu, Caragiale ṣi Slavici,
amintirile acestuia din urmă sunt cea mai sigură
sursă de informaṭii. Ele au fost publicate abia în
1913.
581 | P a g e
I.L. Caragiali – Calendarul Minervei pe 1913,
p.81-90
[articol de Ioan Slavici]
582 | P a g e
583 | P a g e
584 | P a g e
585 | P a g e
586 | P a g e
587 | P a g e
588 | P a g e
589 | P a g e
590 | P a g e
591 | P a g e
592 | P a g e
„O virtute împinsă peste o anumită limită începe
a fi o curată meteahnă”
Ion Luca Caragiale
Din oricare parte l-ai privi, EL este mereu

acelaṣi.
593 | P a g e
‘’N-am înṭeles niciodată de ce, în tinereṭe, alṭii
îl socoteau boem, afară numai dacă boemă ṣi
săracie sunt unul ṣi acelaṣi lucru.’’ (Ecaterina
Logadi)
594 | P a g e

Caragiale - Vol.4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caragiale - Vol.4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(De la Caragiale la Caragiale)

All rights reserved. This book or any

First Printing: <2020>

În ziarul Universul, XVII, nr. 357, 31 decembrie

În noiembrie 1877 publică în Albina

[Articol nesemnat - O-4 – pag.164 //

(cu subtitlul ''Ziarele romane - 31 august),

[ articol nesemnat - O-4 – pag.167] La rubrica

[rubrica (neregulată) ‘’Foiṭa Romăniei libere’’

(la rubrica ''Cronica teatrala'', p.2-3 - cu

(la rubrica ''Foiṭa României libere''),

Opere, vol.5, Articole politice ṣi cronici

[ Ne-am făgăduit către publicul cititor să-i

[ O jumătate aproape din repertoriul

În perioada 1879-05-01 - 1879-07-01 ziarul

La Teatrul Naţional se prezenta în această

Dracul în clopotniṭă – Timpul, anul I,

Timpul, nr.64, miercuri 30 iunie 1876, p.1;

de Edgar Alan Poe

Toţi ştiu, într-un mod însă vag, că cel

II Viaţa nu este de suferit decât în

III Jurăm eternă fidelitate orologiilor şi

Deasupra sălii unde se ţin şedinţele

Traducere apărută în foileton în Timpul,

Spre sfîrṣitul anului 1879 abonamentele la

1 – Teatrul italian (nr.39, 19 februarie 1878,

2 – Teatrul romănesc (I) - nr.220, 6

3 – Teatrul romănesc (II)-nr.249, 12

4 – Ruy Blas – ( nr.231, 20 octombrie 1878,

(nesemnat; - Naționali-Liberali (1878) –

(nesemnat; - Liberalii și conservatorii –

(nesemnat; la rubrica’Cronica’ - Teatrul

(nesemnat; - Teatrul român – {În zilele

(foileton „Foiţa „Timpului”, nesemnat;

Sistema Doctorului Catran și a

(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3,

(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3,

TRADUCERE =(notă de subsol: Din

(la rubrica ’Foiletonul ’’Timpului’’, p.2-3, o

(la rubrica ’Foiletonul Timului’’, p.2; nesemnat

(La rubrica ‚’Foiletonul Timpului, p.2,

(editorial; nesemnat; cu titlul: „

(editorial; cu titlul: „BUCURESTI, Joui, 9

(la rubrica „Cronica” – TEATRUL

(fără semnătură. În Opere, V, 1938, p.470. -

(editorial, nesemnat; cu titlul:

(nesemnat; - Noul cabinet Otoman – [ O

Pe 18 ianuarie 1879, Teatrul Național din

Perioada colaborării la ziarul ‚’Timpul’’ este

[Reportaj parlamentar] Bucureṣti – Timpul,

Frații radicali și D. Dim. Sturdza [1] - Timpul,

(Fraṭii radicali ṣi d. Dim. Sturdza] –

(articol în 3 părṭi, cu titluri:

nr.62, 18 martie 1879, p.1-2; (cu titlul

nr.68, 25 martie 1879, p.1, (cu

Frații radicali și D. Dim. Sturdza [2] - Timpul,

(editorial; nesemnat; - Frații radicali și D.

Frații radicali și D. Dim. Sturdza [3] - Timpul,

(editorial; nesemnat; - Frații radicali și D.

Un incident la Cameră - Timpul, IV, nr.112, 24

Calea agitărilor – [1] - Timpul, IV, nr. 120, 2

{în ‚Voința națională’’, II, nr. 351, 25

Apelul la unire - Timpul, IV, nr. 120, 2 iunie