MANEA ADRIAN

manea1

aka

Vuvuzela PPE

Vol. V
Copyright © 2019 by Manea Adrian

All rights reserved. This book or any portion thereof

may not be reproduced or used in any manner
whatsoever without the express written permission of
the publisher except for the use of brief quotations in a
book review or scholarly journal.

First Printing: 2019

ISBN 978-0-359-79665-6

2
manea18 – ce gagiu bine făcut........................... 5
manea19 – Ruṣine, ruṣine săvă fie................... 30
manea20 – Plăteṣti triplu cînd ai titlu ............. 56
manea21 – ultima tule ..................................... 83
4
 manea18 – ce gagiu bine făcut

după chipiu e chipos (chiparos) ăsta mălaimarele cu

capu mic, daia ṣi dzic că ce gagiu bine-făckute ṣi ce
gagică de belea, bine-făckută ṣi ia!
Iote ca eṣit iar herr bine-făcutu ṣicu binefăcuta lui, ṣi cu
toṭi binefăckuṭii cotroceniului (rămaṣi binefăcuṭi
delanceputu deceniului 1(î.e.n.)) ṣi sau apucat iar de
binefăcute ṣi de binefaceri multe ṣintrer ude). Mai întîi
ṣintîi ṣa binecuvîntat ruda ṣi neamu ṣ-a binefăcut salamu
săsesc. Pormă a făcut din iel o ṣaormă cu de toate ṣi după
globtrotăru a binefăcut dup-dupu ṣi trop-tropu,
binefăcînd pas cu pasu europu (ṣi Ameropa, cualt
tropatropa). Aṣa, ca un trop, bine-făcutu ṣicu binefăcuta
se ṭineau de mînă ca nea ni cucu, da ăsta nui semne bun
pesemne, ca venit un sepepist ṣi ia despărṭit Cînd a văzut
[el] că merge ṣaṣa ṣaṣa (ṣi nedus de mînure) cel mai
mare mut din Orto-mania ṣia dat pe faṭadă mania. ṣi-a
gîndit (aṣa încet cum gîndeṣte el de obicei, dar a mai fost
ṣi ajutat ṣi împins de la spate cun bold cu aer comprimat)
că dacă tot are el 7 case (spre ghinionu lui chiar avea 7
pietre-n casă) într-o Tarto manie a lucrului bine făcut, ar
fi un ṣimaibine-făcut parese, să le ia la fiecare
mercedese ṣi să le-nzestre. [înainte să le teledone]. Aṣa
că uiteaṣa a mai binefăcut o manea: ‚Hai în merṭane’.
Da binefacerile nui ierea bineprimite ṣide (mai ales cînd
ṣauzea alesu că cea ‚Fă muierea chatăṭele’ ṣică mai
benedicea la o bericea tuborgă că ‚ahtungă, muiere
dacoi muri /ṣi preṣede noi mai fi..’ ṣialte bine-etece-
făcute ṣi nefăcute Ba încă că în Omania lucrului
fefebinefăcut, coana mare avea altă manie; în loc să ṣio
mercedească după chip ṣi după rasă, ia vrea să ṣi-o belle-
americănească. ’cea că ‚Hai în belle-americană’. Fiind
ea cea mai numbăr primă doamnă numai cu numere
prime ṣi feṭe samandicoase care-i scanda în faṭă ṣin
pedindoase la case saibe en ‚La Belle Americaine’‚ṣi
saibă cîteo opeluṭă de fiṭe la fiecare viluṭă, ṣii ura întruna
‚Anu ṣi meṭanu!’.
Ṣi bikeru Iohan (caren fiecare an îṣi asorta merṭanele
după biciclu) iar se apuca deun nou ciclu de binefăcute,
cu bine cunoscutele lui ziceri rînjite:
- Ha. Ha. Ha. (a se pronunṭa cu pauze) (aplauze).
Voi să oftic europu (ṣisă vă uim pă voi), ṣi sămi
fac din pontă un pisic (de montă?) care să-mi
pisăie-n poală fel de felde pise. Ha. Ha. Ha.
(aplauze). Ṣisă moară duṣmii mei, care mam
duṣmit cu ei/ dac-aminte-mi bine-aduc/ de cînd
eram politruc. (aplauzele) încă un Ha. Ha.Ha.
După care făcătorul de bine ṣia bine-adus aminte că iel
e un factotum.el care la mulṭi mult febine a făcut, lucru
fe binefeṣtiut de orice febuncreṣtine. Fără prealaude de
sine, ÎnaltPreafăcătorul de feBine ’ce că ṣîn Biblă ar
cam trebi nisca modificări, ṣin Constituṭă ar cam, că cam
e timpele can Omania lui ṣia binelucrului care vopseṣte
nemṭeṣte săse ṣi muncească la arbaite pentro schimbare
la faṭă ṣo prefacere savem ṣi noi o ṭară ca afară, co iarbă
filogermană ṣio floarea soarelui care senvîrte după
fatherlende ca după soare, ṣo afacere ceva co…can ui.
Că hahanu ṣtia că joba de preṣedinte e cea mai bănoasă
afacere. Da săvă spui iocă mai întîi ṣintîie na fost
facerea, cum zice Bibla. Nain!.Vo spui io ca IO, Han
carea umblat pîn Ui, mai întîiṣi mai nainte a fost
schimbarea la faṭă, schimbarea guvernului ṣi debarcarea
ṣtiu eu cui. […apoi, într-o uieză stricată, a continuat săl
anateme pe Ăl-fără-nume, că din cauza lui e toate relele
pă lume, ṣi încălzirea globală, ṣi vîntul, ṣi ploile, ṣi
nevoile maselor populare omane. Într-o Omanie a
lucrului bine făcut, bine-făcutul însemna ca .ututu de
dragnă să fie răs.utut că sa opus la toate binefăcutele
binefăcătorului care ia vrut binele. În aceste momente
solemne Io hanului îi dau lacrime cînd se gîndeṣte la
fadărlendele ‘… la ṭăriṣoara mea,,,la Romania,,,la
fericirea ei,,,la progresul ei,,,la viitorul ei,,,(plîns cu ho-

6
ho-te. Aplauze zguduitoare. Apude caragiale). În ritm
de samba, pe sambodrom sadună maneliṣtii lui proaspăt
daṭi din pom pe eternele ritme de manele: sămi moară
duṣmii ṣi duṣmele / care mam duṣmit cu iele /din
tinereaṭele meale. /Pentru locul meu sub soare-re/ Pentr-
un locul de parcare-re / pentru locul cu merṭane-re. …Că
binear fi / dear ṣti / dear ṣti omu cît trăieṣte/ cîte case-i
trebuieṣte/ṣi dear ṣti la casa lui / locuṭu merṭanului;
(aplauze. Fără număr,, fără număr,,). Să mă vadă
merchela / sămio ghidoneze ia / Cu sfatu ṣi was ist dasu
/ să-mi în drume pas cu pasu / cu sfate ṣi was ist dase /
să-mi arate pascu pase/ ṣicu was ist dasele/ să-mi
îndrepte pasele/ pe cărarea luminoasă/ spreo casă ṣi înco
casă…(cam aṣa îṣi cînta Hansele în fiecare dimineaṭă
cînd îsi repeta ha.ha.nu în oglindă, ṣi se scuipa să nui fie
de deochi de binefăcut ce mierea, ṣi se aplaudărea
singur). Sapoi pleca pe la ui ṣi pela nonui, ṣi pe la,, ṣi pă
la,, ṣile amintărea la toṭi să rescrie constituṭa ṣi bible,
cănainte na fost ‘Facerea’, ci re-facerea = fază în care
fiecare miciohane din dotare a ieṣit din crisalidă la
soare. Ṣi fiecareṣi căta un spaṭiu vital (o casă, o căsuṭă,
o căscioară, două căscioare, etc), un altfelzis ‘locul meu
sub soare’, deṣi nici unu nu ṣtia să zboare (n.mea - ṣi
nici unu navea ‘guvernu meu – cum ṣavea hahahanu).
Aceṣti nou-apăruṭi din spuma mării lanceput era muṭi ṣi
camca îngerii (doar la sexe), da cînd au intrat pe banda
lucrelor binefăcute s-au dezmuṭit ṣau luat binecunoscuta
formă de VUVUZELĂ. Fiecare primind joburi de
vuvuzăi al unora (ṣal altora); ăi mai bine-făcuṭii au
devenit vuvuzela ale pepeiielor, ăi mai cu scule pricăjite
au fost trecuṭi din oficiu în serviciu la coru anti pepei.
Da pe pepei îi durea doos de ei, căla poporul popular
aveai pupincuri încă înainte să faci cur. Idem ṣi la
poporul liberal, care avea organ înainte să aibă loc de
organ. Ṣi purtătorul de cuvînt al organului nu iera altu
decît hahanul bine-făckut.
Referindu-se la informațiile publicate de Financial
Times, potrivit cărora Klaus Iohannisele sar afla pe lista
fefescurtă pentru jobul de președinte al Consiliului
European, Rareș Bogdanul a spus: „Mai trebe să vrea și
Grivei, adică mai trebuie să dorească asta și
președintele României, (!bine rimat !) care și-a exprimat
dorința de a candida pentru al doilea mandat la
Cotroceni și pentru a merge mai departe pe acest proiect
politic. Deci domnia sa nu a spus nici măcar o clipă că
ar abandona funcția prezidențială din România pentru
una de foarte mare reprezentare la nivel European’.
Na terminat bine a zice bogdanele ṣia se dezice că pe
firu scurt a venit ṣi feedbecele. [ în imagine se cum
sibiotu se selfie puscu botu pe labe în binecunoscuta
locaṭie pe care scrie ‘Grivei’’- ṣi mai jos, cu andine
gotice – ‘Locul meu sub soare e…(aici lanṭul]
cuvintelor nu se mai vede, nici iarba deacasă nui tunsă
can ui, ]
Breaking niusă
Dela Canṭelaria Hahanului s-a primit următoarea
binefăcută:’
‘Azi,
Cu prilejul prilejit de ocazia congresirii pesedeilor cu
dinṭi de lapte,
Grivei le-a arătat iar colṭii la papa-lapṭii pesedei:
’cecă DA
s-a autopropus în jobu de preṣe de uie, că-I liber la
propuse ca orice liberal;
ṣima ’cecă DA nuse mai duṣe (să learate mnealor liber-
schimbarea la liber schimbor),
căi mai bine aici ca preṣedenṭuc de Omînie, că ca
politruk unde poṭi să politruceṣti mai bine decît unde eṣti
pus să. Alfel spusă,
Grivei a zis NU
Propunerii sale. ṣia rămas cum a zis hahahanu după vet.
(cavea drept de vetă ṣi de răzgîndac protodac. Nu se da
dus deacas’ . Cf. ‘’Neştiu alţii cum estem, daio, când mă

8
gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din…
Hermannstadt, la stâlpul hornului din Härmeschtat unde
lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei din Nagyszeben…,
la mama ṣila tata din …

VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VI) –N 2{tot

cel mai cel Fe, fără e-ee]

Într-oO Manie a lucrelor FeBine Făcute,

(neavînd cine să se mai ocupe), dosarul “LOTA’
e pe NUPe. [cf. unor Eve depe lanalta Cur te de.
] că ăia era Orbi, orbiţi de străluciu acestui
Strălucite, şi erau şi nauzi de nauzisme, pe lîngă
navedismu lor dobîndit. Judecînd după urechi, în
aterie de legi legistrate, erau ca nişte legişti care
nu bla decît în perechi (umbra şi penumbra – ca
Boc cu )în costumele alea de ciocli :
>”Două lungi ală turate / Două scurte-n
cîrligate”
Daia pamblicarii şi alţi tăietori de pamblici
festive primea spor de salare pentru pamblicării,
şi era plătiţi în drobi de sare. Stanu din capu
statului mai întîie lui-şi lua, pentru toate
pamblicăriile an-detai; başca 6 locuri de veci în
rai, căzute pleaşcă pe capu la Han. (şila io Hană).
Acest trai bazat pe tăieturi şi forfecături
presupunea un FOARFEC neperec, din ce în ce
mai mare (care se inflata în lung şin lat – anual,
cun indice – de inflat – de ţî—ori)
#Trăierătorii în epoca forfecării erau:
- Trăierători-de-Bine (care era omi-de-
bine careo ducea de la FoarteBine în Sus,
- Şi Să-Trăietori de tăietorii (din ‘să-
trăielile’ pe care le era date –
Aceste “Sătrăielidebine!” trebuiau personalizate
– aşa că-traieli se venea cu croieli şi tive (pe
motive de ne – Eroieli stahanoviste) şise mai şi
tăia din material
{că doar nu era să trăiţiu bine! Pentru toţi ca la
un cazane. Sa dus epoca de aur a egalitarismului
în faţa Securităţii. Şa scandat îndelung ‘jos
bertatea, galitatea şi euro PeNi tatea!’ Urmaşii lu
nea nicu şi adepţii lu nea nelu îl vor da jos pe
Chelu cu exerciţii lui de sătrăiţi! Şi vor hop-
mitica co-exista paşnică între co-preşedinţi şi
predoime. Colocuitoritu între burgheză şi Moş
(Ieri) mea lu tov. Cocoş. (care mai avea ceva
blagă adunată în punguţă) (şi ceva vlagă
în…toiu acţiunii).
{Nota explicativă - Punctul culminant al zilei, al
nopţii, al unui anotimp ori al oricărei alianţe, era
acest moment festiv de dricărit. Urcatu pe dric şi
arătatu că cum se face lucrul acela bine făcut (în
regimu trecut, Băsescul îşi invita pe masă casă-I
arate cum se face ‘facerea de şimai bine’), e
miezul fierbinte al unui ev aprins, punctual
culminant al unor acţiuni care se desfăşoară în
timp, în dricu nopţii.
FLOTILA de drice din Cotro ceni are nevoie
doar deun antemergător de teapa lu boc, care să-
I dea bice. În lipsă de bice, e bună şi-o bică, oricît
de ciomă şi de pitică.
! – Acu trăitorii deacu nu mai e egali în faţa lu
tov. Dracul, că sa intrat în să-Trăirism băsist oid.
Căn cel mai al dracului trăirism, trăiriştii încep
să se ciome între ei, ca băsiştii mircişti plimbaţi
cu o dubă neagră pe centura piteştilor.
După topmodelu bocilor împătriţi la putere, omi
şi ome doldora de să-trăite-bine, se lasă pe vine

10
şise. Apoi, renăscuţi din propriul lor băset, încep
să se amiroasă, să se pipăie şi guste – casă se
recunoască după nevoi. Şi să se apere cala NOI,
pe ărci
>”IO îmi apăr sărăcia, şi NEVOILE, şi
neama”(cumva citat). Tot acest omet încet-încet
marginalizat (iliescizat) şi feisbukat, devenind a
patra pute din stat. [şin cur înde, cînde so da
drumu şila ‘săTrăiţi! De uber Ales paici, trăiriştii
din diaspore or să sen colone şi vor fi cinci (roată
or coloană?) ori Boc cincele ce resc?
La cît scriitoricesc ei şi la cît sătrăism dau
drumu, avem déjà (pe lîngă cei patru boci şi doi
băşi), o Bica 1 (unu) şio Bica 2 (doi), o udre trei
şi a 4 patra udră. Deja se dă cu pudră pentru
intrarea în gubă penultimu predoi. Şi Hannisu
şia luat permisu pentru un încun Iohan la puterea
2doi. Caşai pe ARCĂ la noi, din fiecare patru
PeDe cîte o pereche care să co – preşe.
Trăirismu pe ARCA la Noi E tot ce poate fi mai
FeFe
>”Fie micu cît de mic tot mai bines ă trăiesc
trăiţii-mei-de-bine în ţara mia sătrăitor Aşa o fi?
Co şti boxc ceo şti, ca zis :
>”Traiane, nici nu ştii / cît de mic începi sămi
fii!”
(N.red.- a zis, na zis, ce importanţă mai are, dacă
cronicaru aşa a copiat stenogramu că Boc (parcă
3 trei? Sau poate 4 patru?) de venise un boc –
idolatru, pe care nici un băs- (zeu!) nul mai putea
ţine în hăţ şin rodeu. Ca la ultimele patre rodee
pre-luase ‘să trăiţa bine!’ a lu nensu şi şio
adaptase pe noile boc –Stase. Cacu filo-bocii
bocofili se salute între ei doar cu FOR mula ‘<Să
fiţi / or să fii fericiţi!” şila ei totu era în slujba
Fe-Ri-Ci-Rii poporului Pe Dist. Religia Fericirii
era propăvăduită şide ăi în sutane kaki, sumane
brumării, cămăşi verzi or salopete ortace.
Din cînd în cînd Emilu, marele specialist în
constituţi, mai despuţea cîte ceva şi era cuprins
de funericale (datorită fecţiei pe careo avea la un
furuncule pe feisbuca stîngă, undel muşcase un
mihaiNeamţ şi turbase), şi se funericea în hăise
şin cea cu puşcă şicu cur ea, şi se răţoia (mai ales
cu dinapoia la “al dracului Dracule, cum mă mai
muşti tu de cure – că şi peacole tot Bampiru îi
spunea lu Chelu). Şi alde Hanelu se făcea că
naud-navăd nimic, c era ditamai Politruc în
BăseRAI, nu un simple codoş. DA de unde are a
lu cocoş atîta şi atîta doar într-o punguţă de doi
bane (şi zicînd asta I se făcea gura pungă şio
imita paia a lu cocoşu lu moşu cum umbla cu
felinaru roşu pîn-ajungea la Phare. Casta era
cam toată fericirea de pe INSULA Multprea-
Fericiţilor (după cum ştiţi sexul pe ARCĂ era
interzis şi oricum îngerii penelişti nu au sex, nici
pene.)
Apropo de ex-ul suszis cocoş – că cică nula prins
cu raţa-n gură. [că doar nu cu, .. cape zdeanţa aia
de.] Daia vă ur ‘Fericire maximă!’ şi vă asigur
că bocitorii şi bocitoarele vor în continuare o re
formă a constiuţii (da nu daia deal u ileca, ci una
în care sapare garantat dreptul la fericire al
oricărui băsoman pedeleu. Că dreptu la port
upuţii a fost grav afectat de ciomu ăsta de boc)]
şi se jură că nu fură. Şi nici nu fu seseră peacolo,
doar aşa, fură în trecere să dea ziua –bună şi ale
cumă şi să le ure trăirimi de FeBini!. Că aşa era
ABC-ul comportării cilivizate în civilizaţia de
naţie presla – mică (= porto- slamică neîncă
grecizată [toată])
La intrarea în azi buchea PeDeLe E pano-rame
cu puşii în rame pe două coloane;

12
• -Aşa – DA-le, cu veni ri la gubernare
• Şi Aşa – NU-le, cu ieşiri de la gube
• (uneorea în dube negre, alteorea într-un
vehicul special, tras de cai mascaţi)
(era un fel de gaze tata de pere te cu băsişti =
beşişti= care scot gaze!, şi echipa restului
lumilor). Dovadă că Abeceea cu DeNeA – lele
începe din epoca PeNeAlelor – cînd se dă cepe
la epocile de boc.
Da Jurnalul Fericiri Lor, ca şi jurnalele
cronocarilor udrişti et Co., a rămas nepublicat în
arhivele incubatoarelor de băşi băşinoşi. Că e un
DeneA în codu ADeNa al fiecărui ortac. Da
alinu a ales un netac şila turnat şi pe tasu, şi pe
măsu. PeNeLeu sau PeNeLa, oricînt ar fi ea de
cocoş (Aci Abece Zeta, jumulită de euro-pene de
PeNeAu Noii democraţii populare, face apele la
indulgenţa inchiziţiei, că
-să no mai fiarbă atîta
- că oricît ar mai fierbe, ia tot aia o spune
-(despre ciobele bune or despre Ciorbea
răspopit?)
-şică so ardă mai bine pe rug la rotisor, dacă
(Nota Erudiţianu – Orice erudite cît de cît
ialomiţean troglodit ştie că ; (doă puncte)
- 1 – AbeCe – ele democraţiei e ‘ace, bice
şi ca rice”( cf. un boc 5 (cince), în care valorile
ne cunoscute sunt toate dife bice cu funcţie de
bică şi pă post de Bică. (în diferite faze de pupă
şi ni! Mfă!)
- 2 – Urmarea logică de ABCe E Dii –
coatele cu toate că şi pormă E ceea ce E. şiosă
mai FI e – o alfabetizare în masă şiun canal
Mureş – Marea Neagră.
Ori autoraşu ăsta ((N.a. – aici se vorbeşte despre
mine?) o coteşte MeReU şi sentoarce înapoi în
trecut, la primele ARCE [şila aldi nea nicu şi
alde nea nelii care-au edificat SSMDe-ele pe
dric (Notă - = cantitea de obiecte, materiale şi
omet care se încarcă pe un asemenea schelet de
ARCĂ), [la “D” de la dri? Or de la “duplex’ şi
Dia – Rei, la un regim demo mai lax şi mai vax.
_ Orientate fix pe axa Be-Be ca spre o Fară
Polară. Da acum e mai laxă şi mai vaxă şi axa;
cavem doi poli suzi şi doi poli norzi (că prin
rotire, urma la venire cei doi co-preşedinţi co-
existenţi în co-existenţu lor din iglu @ ca să aibă
ce să cinge poporu de rumegători:
-Ori Emilu cu Be-Bele, (Băse –Bocu din locu
acest)
-ori cu Be-Beul (boc-băsesc?_)
Am zis! Din acest dilem naveţi cum eşi, orcîte
sacîze şi cingi var NA-!vă! – toţi cei Boci -5.
(Notă de la subsol – referitor la originea sa,
separe că boc se trăgea din Răchiţele, pe unde:
<”Două răţişoare / călugăricioare; / Pe unde
mergea, / Malul se surpa.”
** sătul deatîta cingă şi ‘să-trăit-de –‘ dracul, alt
Erudiţian mai istorician (şi mai puţin mili-ţian),
‘ce că prea se vice – versa alfabetizarea;
-după nea nicu şi nea ionu se înapoie spre Noie
la un emil –te-iubim şi la acest Băsesc –te-
iubesc. În ritm urma un anto nesc din dinastia
Eştilor, das a răznit de turmă şia luato pe arătură.
O fi fiind în el să mînţă de ESCU da la cam luat
Vîntu şia rămas să dea muştele din Cişmigie. dE!
fiecare cu crezu şi ABeCeZu lui. Că parc-aud
cum bătea telegrafu că vine vreme Frumoaaasă!
Şipe Arca noastră, şincepuse să dea autografe şi
era fonografe cu flori de crine, şi fete-n fote îl.
Şi – aşa, fîsss – peste noapte sa fîsîit şi lau ridicat
în FURCI. Lam. Şi nici cel mai turc dintre turci
nu la mai. Şi sa lins pe bot de laici.

14
(N.a. – Dacă pici Alah ar fi avut feisbuk, tot
universe ar fi fost déjà un stat islam, şiam fi
mîncat în loc de salam (de soia) salami (de cal).
{din fericire na avut. Şi nici na vrut,}] Şi nici cei
4 evanghelişti (propagandişti ai celor 4 boci) nau
avut amîntrei decît un singur cont pe twitere; că
dacar fi avut vrunu din boci (măcar unu), acces
direct la internet, ar fi feisbucat tot în bucăţi,
bucăţele, buci şi bucă ţici. Fie ceo fi!
Asta-nseamnă a fi adevărat internaut. Ori la bal,
ori la spital. Căi apre-ştiut că fanii e fanatici, mai
ales cei din Noul Partide, cu noile lor pene, pe
care scrie în rune că sunt proprietatea Noului
PeNe (care)le e. un fel de cuză io Hană. Această
scuză de om cu faţa de mască mortuară îşi co-
există mihalacii sănveţe aplaudacii din dacii
noua rugăciune de iohănit copii;’
<”HANE fără nici un ESC, îţi mulţumesc că mă
laşi să ‘săBinetrăiesc!’, să cresc frumos şi
puternic ca tine, şi să…să… , SESC”. [Notă –
rugă ciune Ciunistă pe care un lasă-mă! Să te las
mai gorghiu a zis co traducen să seşte pîn’la anu,
că poate şi Vaticanu or Fadărlendu or vrea
brendu din Draculă lend:
<”Două laturi lăturate / două cîrji încorjobate /
două oo vast icate”
Şin timp ce se cingau pe săturate cu cingile re-
masticate, boco-fanii se
Aşa gîndea fiecare boc-gîndărac cînd îl. (fericea)
‘cea:”Ferice de el! Şi iar :”Ferice! Zice şi iar şi
iar.(cîte unu mai scăpa şi cîteo ‘Ferice de ea!’)
căaşa iera în Fanar.
Venea unu, pleca altu. Fiat luxu!
Toate venea şi pleca şi toate se schimba, doar
bocu dela guberne nu, şi doar cocoş continua să
tot dea cu subsemnatu şi re scria basmii cu
cocoşii roşii. Pe carei mai şi petreispirea. (N.a. –
Cocoşii – tată şi fiu mai cocoşel – au fost trimişi
în judecată.
Da sus-zişii – cică bate toba – “Căi tobo şăru
vremurilor NOI”, pe Arcă lu NoiE.) Da nu prea
are haru. Nici habaru că, prin hotărîri
judecătoreşti definitive ia fost retrocedată (şapoi
confiscată) toată FERICIREA moştenită de
cocoşi de la moşii şi mătuşii tamari şi tamarele
din moşi-strămoşii.
Acum, rămas pe drumuri cu punguţa cu 2 bani
mai jos de brîu, cocoş a devenit donator (dela
brîu în jos) şi codoş. Şi nu era codoş de
codoşlîce, ci petreispirea, şi petreispirea, tot ce
ştia sau încă nu, dar va. Şi ce nu ştia, ştia să
petreispirească aşa de frumos, că nici nu conta
dacă aşa chiar a fost. Important era doar că ce-o
fi, o fi! Basmu cu cocoşu roşu nu se mai fini.
Da Fericirea unora era neFe altora. Căştia de la
dEnEale era ca nişte cîini turbaţi, că blaţi numa
în haite. – după dricăritu lu Boc (şi drinkănitu lu
Băse).
Vorba unui cronicar radCristESC, pe carel re-
citesc cu plăcere de cite ori îl citez:
“”Laş asemui pacest ioanOlteanu nu cun cocoş
codoş, ci cun pro xenet careş trimite crenguţa la
produs pe net” (cam aşa ar fi spus acel cristesc
de care-mi amintesc, deşi nu-mi amintesc să fi
spus şică e-aceeaşi ma fie cu altă pălărie)
Era ontreagă mişcare populară de codoşlîcuri
asumate şi de fefe-codoşii re-pixelate cu pixe de
diferite culori. Toate în folosu clasei muncitoare,
ori în folosu unor aleşi ai ei. Şi dacă pîn-atunci
Bicele pocnea casă spuie, acu parcă trendu era
altu, şii bătea casă tacă or casă ortacă. (că la atins
în onoarea lui de familist pro-băsist)
De parcă Bocci-Omu ar fi o parcă care “taie, mai
taie, şi mai..’ (cf. re clameţe, ci veţe, caşai înveţe

16
cum săşi grabe ieşirea din sistema de pense.
Bocu cu diadema de BocIV, frate de cruce cu
Charon, şi sor cu fiicele lu nensu Acheron, era
mereu la post, nemilos ca o Atropos care, cu
fatalul ei FOARFEC, taie firul vieţii. Caşa era
boc în acel epoc, o :”Iţă – momiţă, / Ţoc –
fedeleşă.” Şi croia întruna scheletul de sus al
unui car (mortuar?) – fără roţi şi loitre – că la ce
ARCĂ făcea, nui trebuia. Treaba lui era doar
atîtica, că nici nar şti alte atîtice.
Cioclu boc e pe cai mari, cum sar zice – “e pe
drice” de cînd şia lăsat masca de clown şi şia luat
(cai) mascaţi. MeReU cu un foarfece (sau brice
–ge, sau brişcă sau unghiere ungurene [dăce? –
că e bune la orice tăiere de.
Şi cu bicele pocnea cînd să spuie ce să spuie (cei
trei-doi-doi care încă nu erau deai luie), şi tot cu
bicele pocnea cînd să-I facă să tacă or să or tacă.
Că Uiele, oricît ar fi uiele de UE, doar unu E, şi-
acele ne e uie la el prin uie, şi-atît. Că noi
naveam nevoie de-nchisori guantaname, caveam
piteştile noastre, unde oricine poate să spuie
orice. Că nuie ca Boc – “acest Erou între eroi”
(apud lu toboşaru vremurilor Noi, - că dintre
toate jucăriile puterii nu şia ales decît o trîmbiţă
şi o tobă , citez :
“…pune trîmbiţa la gură şi, legănîndu-se călare,
începe să bată toba cu o mînşi să sufle în trîmbiţă
cu cealaltă”(pagina 7 din ultima “Vizită”)
…Gubernu spunea ceva, preşedenţia nausea
nimica. Da Băse-I răspundea că nu crede să mai
ţie mult criza asta, guberna era o naude, şi iar
fiecare repeta ceavea de spus cu mult “AVE!”
’aces tui erou între Eroi!’ – caşa iera la Noi pe
ARCă cultul Eroilor martir dealtă traşi pe roată
odată . BOC risipit în 4 părţi deodată, în toate
cele 4 zări, (ruperea în 4 era în ERA de Baligă şi
Boc re compensa ucigaşilor de regi) / casă se
vadă cavem şi noi eroi şi euroi, (şi trăgea şa racu
ca racu în toate direcţiile cardinale, doar-doar
neo scoate din rahate.
văzînduL aşa ca peun Colos şi Phare al
democraţiei omane, care se gîndă la “ţărişoara
mea”, flafării care mişuna prin acest Fanare au
început săl pupincurească şi la slujba de
dimineaţă şi la vecernie, şila utrenii. Definiţi
drept
“<nişte lingăi de clanţe pe la ambasade”,
flafării flăfării venea în flacuri şin fraci şi se
înfiau paci pe la guberne, unde era o continuă
forfoteală de flafi care trecea dela cantina lu Boc
trei la Boc IV, şi de la BOC IV la Boc II, şi iar
înapoi pe re PeDe-napoi, bolnavi de traseisme şi
de toate clismele noastre de dupce, dar mai ales
bolnavi de boala limbiilor albastre, care era
boleala băsiştilor, (porto – calioşi în căcoşia lor)
(ca orice flafări flăfăcioşi).
Flăfăreala la omanii cam caps –Omani e o formă
de habarnameală prin auto-cenzurare semi-
totală.
E unii care nu se petreispiresc de loc şi care nu
vor a se schimba nici un boc - nici unu nici altu
din cele 4,5 gube Boc. În loc săţi muşti limba, cu
riscu să te doară, mai bine o foloseşti la ce ştie
ea mai bine – dică, printr-o Feuşoară atingere –
la lingere. Altfel zis, linsul (în loc de bică) [n loc
sa publice “Critice” – republică :Omagiu”
@@@@

ADAgiu.
(Autorul se auto-denunţă ca omis în primu
înscris despre cum funcţiona operaţia de coasere
şi cea de des coasere de corăbii cu sute.

18
@ …Co raba tradiţional omane era o arcă cam
barcă – şi era maimult bac decît pentru atît bac
(şiş).
Un simplu lins, cum sa mai zis, era cam aşa;
Opera ţia de cantuire nu ie o operaţie dureroasă,
nici nu presupune vreo rupere de oasă or vro
ciomizare de organe. Singura ei foloasă e că se
în cadrează într-un set complet de habarnamare
prin : rîndel –uire, şlef – uire, ul –uire,
- Flafii, cu limbile scoase (deun cot, sau
atît cît pot de mai mult) flafă pe CANT fiecare
scîndură (deci fack cant – uire)
- Şi se poate spune că aceşti flafi limbă
prafi (atunci cînd nui plimbă), şi-aceste flafe ling
prafe,
(ca orice ligătorese şica orice lingăi din ciclu
:”LIngăii vechi şi Noi”)
- că neavînd vafe, cei mari se aia-n oale,
oliţe şi ţucale – pe care le purtau cu sîrg ţucălarii,
în cîrd. “trec cîrduri – cîrduri” ţucă larii care ţucă
drept stindard în Vînt desfăşurat, ce credeţi? Ă?
- Cîrduri de ţucalagii umblă cu ţucălării şi
ţucă –leli pe la Cotro ceni prin doase, aşteptînd
la rînd să le vie rîndu la.
- Nu sunt rînd –aşi, ci rîndeli, adică
păstrători de rînde la Cur te, şi de orîndă (ca nu
cumva să vrunu cu vrun ‘zdrobiţi orînduiala
cea..’) că noua orîndă era cea mai bună şi mai
blîndă dintre toate democraţiile din ui.
Şi după cum stau la rind îi re cunoşti pe flafii de
rînd, bravi membri de rînd în mişcarea
populimii, şi membroni cu drept de vete. Că cam
toţi flafii care vorbesc flafa se trag din vlahii care
vorbeau vlaha, şi vlăhărea toată vlahia pe
vremea cînd se numea Flafia. (şi ne invidia slava
toată paleo – Slavia).
În delungata folosire a limbii în operaţiunea de
CANT – uire a lemnului (de cor) abie a făcut ca
cu timpu limba omenoasă să devină mai aspră
(vezi ‘per aspera ad), mai şmirghe;loasă, mai
gorghioasă şi mai masă lemnoasă fibroasă.
- Odată cu propria sa şlef – uire şi auto –
devenire, limba sa evoluat la actuala limb lemn
cu care se in – CANT – are .
- (mai pe omana vulgară, in – CANT – aţii
de “SLAVE!” şi ovaţii de “AVE!’)
- La auzu acestor flăfăreli, omi stă în UL –
uire
Cu-aşa de guri – căscate şi ciocumici crăcănate
– ncît, orice farafastîc cu hramu lu boc pă el era
primit cu cea mai vie evlavie. Că era Era Bocului
care boace moaşte. Cu cît era mai mare evlavia,
cuatît mai mare cască –gurile (de curgea
pedelurile), şicu cît mai mulţi gură –cască, cuatît
mai mare pedeleva selie.
Că era cala Moşi.
Cum sar zice – fisticuri cu fistice şi fistie.
Dan a fost să fiE!
“>Linişte! Tovarăşi! Linişte!. < ‘Linişte, bă! Ce
dracu!”
- Acu totu e un fîsss! Băsu sa fîssîit şisa
apucat iar de drinkănit, şia dat divorţ de Boc,
care sa apucat iar de dricărit, şi băgat ARCA în
anarhie şi-n haos.
- De undeva din pro –naosu democraţiei
primordiale se face apele la “linişte! (Că poate
se potoale apele din potoape).
- “Să nu mai mişte nimeni în front! Da cu
asta basta!
{N.mea – deşi nu era un motiv pentru un I să-şi
arunce casca. Or basca liberală? Or bereta? Or
cascheta?

20
Frumoasă poveste lav-storia asta. Ca o basnă de
hazna. Caveau probleme de sisteme în căsătoru
lor de basmă. (în primu rînd cu căcăstoru, că
umblătoarea era cam prea Oare ce-o fi fost între
ei doi? Cum se co-existau ei pe la spate mai ceva
ca cele 2 co-existenţe paşnice şi NouPeNeLa –
te;
- că poate tocma daia zgonirea lu Boc din
Raia (na fost nicio mînă de zgone la mijloc ) sa
făcut cu mult zgom şi tălănci şi trîmbiţe şi cor de
flu iere (cu fluierături urături) pe melodii de
HU! Şi de HO! Si de Huideo!- Huidea!
- -(unii chiar cică, mai ales una zisă
‘purcică’, nu sau mulţumit cu atît şi strigau după
el şicu “ZÎT!”, şil fugărea pe străzi cu marşe! Şi
scuipe şi urături de ‘vedeateaş Cocoş!’ (ca după
odioşi).
- Da zgonitu na fost urmat de nicio
muritoare gură-mare, cum se credea, de teapa lu
pora or dealde macoveica. Au rămas toate în
ciocumicia lor, exceptîndo pe simonaCreţu care
se cioc-în-cioc co gorghieCreaţă, ex-fane boc şin
present libere de contract. Nici o bocitoare na
venit să se căiască şi să se macoviască or să Boc
–căiască împreună cu Boc unul. Aşa că Boc a dat
în marş !alier şa încălecat peo uite-aşa.
- Da din punctu de vedere a lu Boc, dela
palata Victoria din balcon se vedea altfel scena
politică:
- O mică gaşcă de băsei dealu căzutu
pleaşcă era alungată din istorii cu furci şi topoare
de reprezentanţii mişcării populimii omane,
care-I strigau băsului un ultimo şi
dureros:”<Afară! Marş afară, cotarlă ordinară!,
şil băteau la cure înainte săl ciure şi săl dea în
jujeu. Că băsismu era pe dric (vreau să zic că era
într-o situaţie grea) cam de cînd cu referenduma.
Da acuma, eu,… dzeu? Cu cine? Că e E? ce-a
fost? Ca trecut atît de pederepede că eu tot nu
pot să spui pe cine (vot). căCea fost? Complot or
lovitură de stat [ parlamentară? Anti-băsie? Ori
o tiranie de revoluţie portocalie? Dictatura
proletară or despotism iluminat? Demo craţie
socialismă or capitalizmţă umană? Primăvara
omană or iernat? Republicu procurorilor cu
dricu or triumvirat?
Astea era în sita omană întrebări la care se. Ca
fost? Na fost? De fapt ceo fi fost?
(Nota redacţiei – Cronica e îmbogăţită cu prea
multele însemnări şi luări aminte şi băgări-de-
seamă cînd mai critice, cînd mai diacritice, cînd
mai filozofice şi mai pline de dece? Cînd istorice
şi cînd doar filologhice, or pur şi simplu
băgătorii de seamă gramatece, fe de băgători de
seamă PeDe-Funerii, şialţii mai mulţi muţunachi
din gubernele acelui cătălinăPredoi. Ontreagă
FLOTILĂ de drice arbora noul standard la ca
targ.
[N.ed. – Dar să ştii că acest nume cu prinde în
sine întreg numele sieu prin strămutarea
slovelor.}
Ce-a fost, a fost!
Siam fost. În – Funericit să vă povăst. C mai
veste-poveste, fiind eu printre puţinii martori
careau supra –vieţuit confruntării titanice ESCU
4 v.(ersus) BOC 4.
Caşa titani mai rari. Şaşa titănii nu vezi în orce
zi.
Deşi na fost o înfruntare de luat în coarne, vreo
Tauromahie ceva, iată pe scurt epopeia cu
pamplonada a patra:
-Era déjà în Era de Baligă.
- şi era déjà mare luptentru putere între palate –
căcare-I mai tare.

22
- Era într-o dimineaţă, un început de eră, cam
prea de vreme (că déjà Zori-de-Zi făcuse
raportu), Băsescul sa trezit (cade obicei, pe la
prînzişor, un pic mahmur şi plin de băşi la cur),
s-a-ntins, a deschis un ochi, a ras un ţoi, abia
apoi ia deschis p-amîndoi, sad at jos din patul
conjugal în care se trezise şi zise:
<”HĂ! Hă!”, sau cam aşa ceva, în loc de ‘fatig’
care era un cuvînt prea greu. Şincă odată :Hă!”,
că nu-şi găsea papucii din care sultănea
(probabi; căi luase cineva la lins şi nui
terminase).* dup’ce şia suflat mucii, -a pus
izmenele şi caftanu şi-a ieşit pe prispă să vadă
echipaju (şi paju Boc) care-I că Pitanu şi să de
crete că-ncepe o nouă zi de sete co sete de. ş-a
uitat în sus, să vadă dacă plouă sau dacă sunt
semne de ploaie, că dacă nu şi nu se duce dracu
rapiţa amu, sa uitat de sus în joss ă vadă undei
oliţa, la văzut pe boc (cu ia); (şi Boc sa bucurat
ca un emil ca fost văzut şi anceput să dea din
coadă şi să se gudure), a dat drumu la un băset şi
la alte cîteva băsete asemenea, însemne de
sănătate şi de săTrăiteBine, - {“<Să vă fie de
bine! – s-aude din off), sa scărpinat cu mina
dreaptă în delung sub braţ şi-apoi derect în cur,
şi. Cu arătătoru doar i-a făcut lu Boc semn să
apropie, s-a uitat la iel cum se uită EL de obicei
la bocu lui, şin genere la orice boc (adică cîş şi
urît) şi ia zis :
<”ZÎT!”
Doar Atîte. Numa un ‘zîte!”, fără măcar un ‘tu-
te!’?
(n. ed. – Asta – a fost toată epopeea ESCU 4 vs.
BOC 4 )
? fără “capu lu Moţoc..?..
-P.S. – Fără nici un ‘pîs’, ţucălaru a luat ţucalu
cu care ţucălăgea încă din epoca de pre-traiană
de caka, şia plecat dela marele om de stat (şi de
la marele lui rahat), la micul om de stat la palat,
adică la el la pa latu Victoria, unde figura pe lista
de invitaţi – figuranţi in cogniţi.
-- Cu figura lui tristă de legumă, don Boc a intrat
pe poartă ţinînd ţucalele pe capă ca pă scrisoarea
lui Bele Rafon, (fără să ştie căşi ducea propria
osîndire la moarte.)
-## Paicişica umbla o zicere din popor cum că
fiecare pre limba ei pere or, mai mult decît atît,
îi era scrisa lu Boc să se polimere şi şa fie
îngropat de viu pîn’la gît în propriul lui boc. Şi
nici aşa nu tăcea, şi din haznalele
gubernamentale ortăcărea c,<”Să trăiţi Bine! Ca
mine! Să tră!”
-Casă nu mai rămîie anul acesta tot în guba
dintîie, Boc a intrat pe banda rulantă (Banda
celor 4 boci) cau promis să facă din el un Om
Nou. Un om nou din boc.
- -1 – Aci, cum necum, au început
culturnicii de teapa paleo-logului să-I re citească
din cîten lunşi-n stele, şi săl blejnerească că,.., şi
că…, şi mai ales săi prea-zică viitoru în zboru
pescă – ruşilor (care continuau să se găinaţe pă
el în picaje)
“Viitor deaur ţara nostrum are şi bune auspice
sub înţe leapta re-conduce a lu Boc..
Zice ..;ologu cum îl învăţase pleşniţă să zică la
gagice (“Că “Frumoasă eşti, patria mea ! “- pînă
cînd o lavinie daia depe centură ia zis :”Bă,
mîncamiai stema! – cu spice cu tot! “ şi ianchis
gura.
Că “Zetu” e un fel de “O meg”. – a con clusionat
el, încheind cu pupice cu lipice. Da de re-educat
la re-educat pe Boc, de-şi mănîncă singur bocu,
de bună voie, şi pormă rîgîie ca după o şaormă.

24
- -1 ®- bis – Despre re – educarea
educatorului, cică, un copist din altă gaşcă a
transcris greşit, neştiind ce pleaşcă fu Elena în
tragwedia greacă. Zisele bă seşti sar interpreta ca
un o mega – ga-ga, adică mulţumiri şi mult ţame
din suflet celui care a salvamarat republica. ( de-
o fi vreo nevoie o săl exportăm pe Boc @ (doie)
de pe Arca lu Noi e - cu gagalele lui şila Ca
pitoliu) – într-un o mega – concerte.
- -2 – Din fotoliu de la culte
traianiUngurenii cu pupincurii oculte au dat o
altă interpretare textului [de fapt au dat mai
multe, şi toate in culte –(şi încor mai fi dînd ,
dac-or mai fi existînd aceiaşi culturnici prin vrun
pedel)]–bazînduse niţel pe citirea de semn în
mărunt aiele de dife animale domestice, mai ales
Oaie şi boaie şi mei (Notă – Ce pui mei! Că se
zice ;oi, şiboi and miei, bă autore!).
Şi se zice că
Haruspicii îl indica pe Boc cîştigător mie-n sută
(mai ales în măruntaie de oaie şin baliga de porc
pe care tribune o folosea de tribună numabună
de spiciuri.)
{N.–măruntaie de căcăreze de oaie nuse prea
găsea în Raie, că oile se dădea la expo rt de
miale, or preferau săse haisame}. Da fiindcă
cuvîntările pro-bocice nu reuşeau să Sesame
ieşirea din Criză, se dădeau pe piaţa neagră la
preţ de dumpingă, şi papa hagu le în loc de
cingă. Dup le mai umfla şile mai balona, le lipea
pe toate gardele (mai puţin pe gardu de la
Cotroceni, care fusese déjà inscripţionat cu
celebristu “Afară! Afară!” de unii care se
ştergeau la cur cu coceni, refuind curpapirele
impregnate cu Boc-spice). În orce haruspice şi
exitpule, Boc cîştiga detaşat în faţa oricărui
Dracule., inclusive în faţa lu Chelu or alu Ioha
Nelu, funcţia de ‘iepure’ Zen, pe care artistu de
buste no acorda la balabuste. (şi nici la naşii lor).
- 2 ®- Co- pistu - nepot de tante alu finu
lu naş mirce, doctorand în barbut şin arşice de
Zîte, (şi nu numai în atîte) {era, cum sar zice,
copistu copistului din prima generaţie cu cravate
move} scria pe hîrtie către tovi şi tove că în ante-
texte sa făcut o greşe de-nţeles E, sensu iniţial
era de “ZOT”, formă pre scurtată dela formula
liturgică “Zo-Te-custe!’, adică
- “<“dumne Zeus ă te trĂiască!, / MneZo
să fie cu tine (şis ă te păzească!)’
De preteni, că de duşmani de clasă te păzeşti
singur). = Urare tradiţional pre-omană de viaţă
lungă şi Fericire. Comisaru ropean de la culte
consideră că ce e prea multe strică şi că nuie
decît un altfel de spuie de “Să Trăiţi! Bine! Şi
mult! Mai ales!” sau în varianta feminină “să
trăieşti! Cu cine doreşti!’.
- 3 – În total dezacord cu ceilalţi doi,
procletu resposabil de copro-cultură face spume
la gură că uitei pe mistificatori şi mincinoşi. Pînă
şi copistu-I un ex croc, un anti-boc, care se ţine
de mincioşii
“Si augur augurem..” (dacă un augur (vede) un
alt augur / sau cînd un augur se întîlnea cu alt
augur, nu se putea abţine să nu rîdă) [că cine rîde
ăla e! şin sfîrşit, reuşiseră să puie ţara pe dric.
Mai era ca acest gîde de Boc să taie pan glica
inaugurală şi să lanseze ARCA la Potop, că de
gata era gata să eşueze. Toată FLOTA de Drice
era în stendbaie la portiţa din Raie, aşteptînd ca
Talpa Raiului săşi scoaţă, de pe unde ţine ‘aţă şi
acu’interesului naţional, şi:
<”Două late-alăturate / Două-nguste –
ncîrlobate.”

26
“Ca mai mare şi mai tare funeriu funericios, eu
ŞTIU (şi aici îngroaşe vocea în derîde, întărind)
NU ghice, zice, “că după Boc 4$ vine Boc cince
(5).”
(derîsu lui nu era derîsu căi venea a derîde, ciL
apuca rîsu-Plînsu)
Şi zicînd, şi ceteşte buche cu buche în copro-
cultura proaspăt adusă de ţucălaru-şef de la
Cotroceni:
_’Uite! Moale şi tare totodată! Sănătate curată!
Ăsta dă semne că osă facă treabă mare pela
guberne. Şi nu dă semne de criză. Că are aceeaşi
deviză cu celălalt boc <”:Semper idem:”
(MeReU acelaşi laş = deviza statorniciilor de
tip-boc) şi statornicia statului la stat era, în
viziunea acestui chicoşRostogan, un fenomen de
tip cocoş {oricinear fi la putere, el adună sacoşi
în punguţa cu mulţi bani), dar şi un fenomen
astronomic – o cometă Boc, din anu cometei –
care se-ncumetă să vie şi să revie şi să reînvie,..şi
să se… Cede mai mihaiNemţi atîrnă ca moliile
pe dîra astrală a bocului preaintrat în istoriile
omănimii, şi cede mai oraţii şi închinaţii iau
odăcit ăi din dacile.
Da de cînd cu coexiştii care se co-existau spate-
n spate (cum sar zice în mişcarea poporană “cur
în cur ca la Stambulă”) – căcicaşa se apăra de
Draculă, iohaniştii nu mai ştiau să citească
adevărul copro-culturilor.
- că venea în şalvari vrun ionOltean cu
ţucalu proaspăt ouat de Iohanu Mare Căcăstor,
şi Blagu îşi începea recitalu ghicitoricesc:
- <”Ioi prorocesc multă domnie acestui.
Că uite ! moale şi tare totodatăi! Sănătate curată,
bre! –“ repet – CUR – at – ă!”
- {asta în timpe ce, din acelaşi olimpe,
cobora cu un ţucal liberal pe tulpan o sosie dealu
o simonăCreţu, cao madonă pogorînduse din
dealu patriicesc
- >”Ioi prorocesc o şi mai domnie şi la o
sosie a şoţiei acestui să sesc, că uite ce galben ca
lămîia, şi uite cîtămai sa, şi uite ce pişă amară sa
micţionat, bre-bre! Curat murdară! –
se ioi –ioi! şun fel de pişă –ochii de
cătălinPredoi, (un ţucălar virtual al uneia care se
ghorghia pe unde putea.
- 3 ®- Coexistenţii copişti ai celei de-a
patra generaţie de copişti securişti, şi ei cei mai
statornici în statornicia lor, au scris că ghicirea
în fecale şi-n pişe nar fi edificatoare în privinţa
sănătăţii mintale a unui ghişe (?!) – {DA, da
sănătatea băsească, cine so ghiceas? Ă? – Că
băsiştii şi securiştii sunt ca castorii. –coprofagi.
Şi cum să le proroci la boci viitoru din propria
lor copro-cultură, dacă sun ca nibali? Iar
canibalitu e politica politrucului struţ.
Azi e ziua mondială a cititului cu voce tare, (şa
bocilitului la umblătoare). Pe mai multe voci (3?
4?) de ppro-boci pro-fani. Ăştia au (re)scris
istoria cum că Băsescul ia zis lu domnu emil Boc
un “HAI!”, adică o chemare amicală la un effort
comun de tipu salva-vişeul, un felde “HAI
Rapidu!” or un fel de ‘hai la referendumă!. Fiind
convins că na fost un îndemn ceaikanşist la ‘te
Dumă!’, un nepot de copist a tăiat şia şters co
gumăşia adăugat cu fepixă roşă că (citez) ;”HAI
Steaua!”,altu, tot cu pix roş de la cocoş, da mai
cu închise, cum că “HAI sictire!”.
(mîncamiai…că…
Sindi…catu copiştilor [mănîncă şi ei o pîine! –
(mănîncă şi ei rahat!)]}liberi de orice răspundere
a protestat, cum că textu trebuie respectat ad-
literam, că cicăaşai în ui;, scrii ‘căca.., citeşti
căca..’, şică textu nu trebe modificat decît în

28
punctele esenţiale şiatît, restu tre’ postat or pus
la păstru. În finale sa publicat cu tamtame un
rezumat în Monitor, cum că I sar fi adresat
official:
<”HAI sire!”
[la o a cincea gubernare, {se subînţelege!} – ( de
SăTRăiri-de-Bine)
(Notă – Toate aceste basne de epopei or fi ceoţi
fi zicînd voi cor fi, da io am fost de faţă cînd ia
zis <”ZÎT!”. Nimic mai mult. Doar atît. Nici mai
mult nici mai puţin.
[Notă de la Cancelarie – purtătorul de cuvînt al
gaulaiterului a zis că na auzit şi na văzut nimic,
şi căi struţ de cîte ori ise spune să fie şi mut.. –
aşa că purtătorul de tăcut vorbe a pus un benere
cu “no comente”
** nu mai demult decît azi-dimineaţă am intrat
în anul caprei de lemn. De cei atît de important
acest ‘Stejar – extrem”.
Pen’că la Noul Totem nu poţi săi zici “ZîT!”, şi
nici nu poţi să te faci co mulgi.
…ocazie cu care, prinsul cu ocaua, în loc să stea
capră ca orice cătălinPredoi, aldi cocoş şi alţi
udroi, şia recunoscut toate faptele de care era
acuzat că lea făcut în basma cu Cocoşu Roşu (de
unde nu prea crez că va mai ieşi basmacurată)
cîtea făcut doar el într-o Tomanie a lucrelor bine
făcute, multe or fi fost făcute pe tăcute. Sar putea
însă ca dorinel să cam scape, că cocoş nu sa
autodenunţat decît pe cocoş, ş-atît. (ZîT!)
(deacum, povestea fără sfîrşit e şi fără-nceput)
Aşa că să continuăm cu ceilalţi duşmi de clasă
care se auto-denunţau în masă …

Ca orṣce lucru bine făcut, din binefăkutele

preṣelui sper
sperima ta
 manea19 – Ruṣine, ruṣine săvă fie

titlu e orientativ.
S-a scandat îndelung numele hahanului, ṣi de la stînga
ṣi de la dreapta eṣicherului, ṣi de bine ṣi de nebine, ṣisa
strigat de 3 ori ruṣine (nota mea – de fiecare data, din
off se auzea cîte un ‘HA!’’ – de 3 ori Ha.) S-a recitat pe
3 voci din Scrisoarea 3, ‘toṭi e niṣte hoṭi’’ ṣi so citat:
‘’văd că cei ce ne fură cu acte stau la libertate/
Ṣi alṭii cum îṣi cresc copii în joburi deoacheate’’ṣin
chate (am încheiat cititul). Păi dacăn europea viaṭa grea
I tot mai grea, ce aia-a mea mai vrea ṣi ăsta cu morala?
[morala e că dealde Grivei pîn UI – democraṭia e
scumpă ṣi nui pentru căṭei].
Fanii au strigat ‘ruṣine! Ruṣine să vă fie! De 3 ori ruṣine!
ṣau vuvuzelat. Împinṣi de curi de pupincuri ṣalṭi cărtă
reṣti care au ‘’…o mare stimă…
{nota me–pasta cu stima noastră ṣi mîndria o cam
ṣtim}…pentru omii ṣi oamele de febine care-ṣi fac
datoria civică de VUVUZELE ale PeNeLe-elor.’ Ăia
anceput iar să huie cu huiduhuie ṣi să puie de încun 10
auguste, ṣi să reclame ‘mîna lu Dumnezeu’la Nalta
Poartă, ‘’- Ia să ṣtie mnealor că pici eo justiṭie oarbă,
care pedepseṣte cu asprime orice tentative de violime ṣi
furăciune, mă-nṭelegi, cavem legi care..
- (miha)Lache!
- Ia să ṣtie duṣmii că sunt judecători la Berline ṣio
merchelă cu ochi de Argus
- Lachei!’

În Europă, peneleaua era un fel de PeneLopă care se

autodestrăma ṣi se liber preschimba – asta încă de
dinainte de epoca lu Căcărău ṣide epoca calului cu spic
Ṣide fiecare data prindeau curaje după cîṭiva litri de
tărie. Ṣi strigării cu ‘hoṭii vs hoṭii; ruṣine vs ruṣini’’ În
timp ce ei trăgea de timp arbitrii neau furat pe faṭă, ṣi

30
Germania, Germanie care ṣi cînd nu jioacă ie
cîsṭigătoare, ṣi cînd joacă prost ajungen finale. Că ce
dacă ne fură Sorinele cu acte, dacă se poate, se poate –
tot ce se poate e legal să se poată ṣi e legaliceṣte să, fincă
Banii vorbeṣte
Banii jos!
(Europe is not a market, it is a super-market, it is a will
to live together and be VUVUZELA PiPiI. (mam
pseudocitat) Iote ca eṣit lancălzire bogdanu cu vuvuzela
din dotare: Ávem echipă! Avem valoare!’ ṣi tribuna din
partea stîngă ṣi din partea dreaptă îl huhăie cu feedbece
ṣicu huie ṣialte .uie. [Că ṣi noi avem echipa noastră de
zgomote – unde neam ales cu niṣte moṣi băṣinoṣi dead
at PNLeul lovitura cu iei]. Dup’cea văzut bampiru că io
votez cu Barna (nucu fin ulu Băse) ṣică habarna re el că
democraṭia e febună, ‘da nu pentru Grivei’, ṣi-a dus
habarnamismu mai departe, la puterea a doua (man data
II – Iohannis II). Crezînd că occidentalii de orientali au
nevoie de purici de pripas, Ghinionaru a dat glas
binefăcătoriei carel rodea pe dinlăuntre ṣipe din afară
(că binefăcutul era ‘pe dinafară pom înflorit’) ṣi-a vrut
să-I binefericească ṣipe occidentalii mai orientali cu
roadele gîndirii sale hahahane. Da ăia pur ṣi simplu i-au
zis cîṣ! mahaLERă ṣi l-au ṣtampilat cun ‘’Bun pentru
Oriente’’. Să ne politrucească pe noi ṣi săṣi restituie-n
integrum cu acte casă după casă. În legură cu maneaua
#Ruṣine Romănie!, acest băiat de băiat carei un prinṭ de
banat, întrebat: ‘Nuṭ fiiă cu bănat da vaṭi gîndit la jobu
de preṣedinṭi cît de bănos îi, or?”’ – a sau na ceva printre
dinṭi (prietenii ṣtiu de ce) ṣa:
- Da preṣedintele fură?
- Tov. Preṣedintele nu, el nu, el nu ṣi nu ṣi nu, el
doar primeṣte. Hahahanul e un fel de cutia-milei,
ṣi cînd i se face milă primeṣte ce case i se dă, ṣi
alte nimicuri ṣi suvenire, ṣi benedicere ‘Să fie
primit!’.
- Da firmele străine în cîrdăṣie cu … fură?
 - Nu fură. Ăṣtia cu &co la urmă niciodată nu fură
nică, doar ia. Ia dacilea pădurile bucată cu
bucată, cu bucată, ṣi marea cea mare bucată cu
bucată, ṣi apele, ṣi tot cea mai rămas neluat, ăṣtia
ia ca lăcustele. Da de furat nu fură, că cine să-ṣi
fure dintrale lui? Ca ṣi cum ṭi-ai fura singur
vuvuzela pe care eṣti singur stăpînul cu acte de
stăpîn (de la stăpînire).
- ‘’Şi atunci Spânul repede îşi aţinteşte privirile
asupra lui Harap-Alb şi, nu ştiu cum, îl prinde
zâmbind.
- - Aşa... slugă vicleană ce-mi eşti!? Vasăzică, tu
ai ştiinţă de asta şi nu mi-ai spus. Acum degrabă
sămi aduci pe..’’ Dantre timp a venit deneaua cu
maneaua lor, conform
(http://stiri.tvr.ro/ancheta-la-cel-mai-mare-
exportator-de-lemn--este-vizata-compania-
austriaca-holzindustrie-
schweighofer_831862.html#view)
Citez”’Cel mai mare exportator de lemn din România,
compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, este în
corzile procurorilor. Potrivit DIICOT, firma ar face
parte dintr-o reţea de crimă organizată, alături de
persoane din direcţii silvice şi gărzi forestiere”’ -
.cu maneaua”’Printre ṣmecheri ṣi iohani / io dau la toṭi
cînd am bani./ Azi mămbăt cu pretenii / beau de gît cu
merchelii/numă cherchelesc deatîtă/ că trag gîtă după
gîtă/ că ios baikăru hahan/ beat de putere dun an/ Fă
muie re iarăs beat / că daias io han bărbat’’…
Meciu manelelor ṣi-al vuvuzelelor continua cu refrenu:
‘’SUS cu vuvuzeaua / Sus cu maneaua’’, la care peluza
cecă ‘jos cu maneaua!’’(vezi Răzbelul cultural:
volintirii anti-manea, taguri: Manele la premiile Gopo)
S-a scandat îndelung un ‘’ „TOTAL RUȘINOS!!!”’
ṣinco data ‘Ruṣine!. Apoi duelul vuvuzelelor a continuat
din tribune în stradă ṣi după lăsarea întunericelor. S-
auzea între ei de la bece cum se trocau între ei, ce-mi dai

32
săṭi dau (că la schimb e liber libertate, nuie mită, aṣa că
liberalii făcea troc pînă ṣi cu nevestele din dotare,
zghierînd Ávem echip! avem valoare!. Ṣi ecoaiele se
feedbeca încoaie ṣi încolea, între Cotroceni ṣi
modrogani, da ṣintre hahani ṣi rareṣibogdani, care cic:
‘Peneleau tresăi întoarcă serviciu preṣedintelui. Aṣa
cum nea Iohanele nea fost portavoc ṣi VUVUZELA
PNL, acu e rîndu ca PNL-ul să fie VUVUZELA
Preṣedintelui Klaus Verne, ṣi fiecare penelot să fie un
zelot pro.
*potrivit informaţiilor cele mai adevărate obţinute pe
surse dela „Adevărul Adevărat 100%“.
Domnul eurodeputat liberal Bogdan Rareş le-a cerut
colegilor mai mult sau mai puṭin liberali să tragă în
campania pentru alegerile prezidenţiale. „Trebuie să
facem echipă. Dacă nu, e posibil ca după prezidenţiale
să mergem la recepţiile de la Cotroceni la Cioloş, nu la
Iohannis“, a spus Rareş Bogdan în şedinţă, unde chiar a
ṣi fost aplaudat. De vro doi. Rareṣ credea că viitorul lui
en 2, în echipă de dublu cu HaHaHanu. Abia a 3 zi, după
ce na (subliniez – na) fost invitat ṣi el la Cotroceni cu
liberalii lui, a înṭeles răreṣel că politrucu nu ice credea
el. Ṣa plecat să se bogdane departe de politrucia
fanariotă dacia. (Citeste mai mult: adev.ro/ptnx9o)

VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VI) –VV

3{care E cel mai cel Fe, cţu şi fără e-e][dublu
veele provine de la V.V. pont, scris cu bold, sau
del a Ve.Ve. -ele dăncile, scrise cu aldine?]

..continuînd această incontinenţă urinară, duşmii

emigrau în masă spre bece. Mai ales după
reconstituire sa văzut cum din dubă pornea
migraţia lemingilor spre
(Alt commentator – [aşazis independent] – nu
ştiu de ce acest autor se încăpăţînă să tot zică că
ia zis “ZÎT!, că nimeni nimenica na auzît.
@În reluare, pixel cu pixel, am văzut că tot EL
(lider maxime) ia tras şio carabă în moacă (în
timp ce nea Falcă-l ţinea, şi nea igaş îl făcea
primar), da Boacă nusa plîns decît de şutu în cur
de după, {cînd cu împinsa în dubă}.
Şi înainte ca filmu să se decoloare de tot alb
negru de pe forum, boc şia luat puşca şi curea şia
plecat. “per pedes apostolorum” să predice
băsismu undeo mai găsi cvorum, pela nohai şila
alţi nomazi nemtodomi – că şi ei e un fel de omi.
Da boc chiar na plecat de tot azi, şi nici na plecat
pe jos, a plecat pe sus, cu
*după tonu be-moale al diicotului depe dubă, sa
spus că poate nici na fost pe plecate, că poate
Flaimuc a lansat doar aşa un zvon casă testeze
piaţa de bocitori şi bocitoare
#Danainte dea pleca, doctu în drepte
constituţionale a publicat primul
“Tratat de drepte, stîngi şi upercute”, (mai pe
scurte “Tratate despre…”) pe care laşi semnat
anonime cu ‘Al matale ca Ragiale’.
(pseudo Nime utilizat de orice neo-plagiat şi
orice Nimeni){care se crede un cineva
DANAUL (adică dinaintele-dea-pleca, el fiind
MeReU pe picior de plecare) anal iz ează
creştereala şi descreştereala CUR tea şila
puterea ESCIANĂ, arătînd că orice ESCU a
avut întotdeauna nevoi. (pe ARCA lu Noi) de tot
felul de draci-laci.
(pe care-I juca pe palmă, după bunul lui plac
guliveros)
(N.a. – Fiind vorba de cei 4 EŞCI, cavaleri a
Pocalipţi de ieri şide azi – expresia “a juca pe
cineva pe palme”, adică după bunul-place al cui

34
va, sa mai pluralizat deci, după ‘bunii-lor-placi”
{şal celor băgători în dubă or la beci}.
Cele 4 volume ale lucrării antume tratează, după
cum urmează, despre:
1. – aplaudaci şi aplaudăcii (capitolul 1) –
adică în cuprins defineşte Actul în sine ş ice
afrodisiaci şi afrodisiace se
2. – or taci (cap. 2 – şi ortăcii)
3. – onaci (cap. 3) şi parţial despre tomaci
virtuali –
4. – şi mihalaci (cap. 4) –
@ În primul mandate al ESCULUI se cuprinde
definiţia pălmii, adică despre definirea juridică a
noţiunii de palmă, originea cuvîntului şi familia
lui lexicală, etc. [se considera căi o insultă săi
spui cuiva din non-ui căi un etîcîi. Dealu Statu-
Palmă}
CAP.1 – PALMA – prin definiţie, atît la om cît
şila ciomi or mai muţe, este partea interioară a
mîinii, cuprinsă între articula ţia pumnului
(încheietura) şi vîrful de getelor. Sistemul de
gubernare cu “Pumnu şi Palma”nuse mai
practică pe vremea lu Boc al IV-lea de cît în tro
femică măsură. Că după ce ţia ras o palmă peste
gură, ţiai în văţat lecţia: or taci, or tac!.După ce
ai trecut prin dubă şiai căzut în palma cuiva (or
pe mîna cui va), nu se mai poate discuta de nici
o ură de clasă. În orce Casă a Poporului
PeDeMuncitor, “a bate din palme” şalte
aplaudale de tip urale! Şi AVE! în cor, e rolul
aplaudacilor şial coracilor. Aplaudacii aplaudă
bătînd din palme, palma fiind cea mai veche
unitate de măsură pentru lungime , (aprox. 25 -
28 cm.) egală cu distanţa dintre ex tremitatea
degetului mic şi al de getului mare, bine întinse
în lături. (la mai muţe, palma se calculează la fel,
dai mai mare co tapalagă, că şi maimuţii se
caţără, cînd dau de foame, (după ciolane?), cît ai
bate din palme. Şi cu cît se caţără mai sus, cuatît
li se vede, can palmă, dosul. La PeDedindosnici.
Ăştia cică şo iau la palme-n oglindă doar aşa,
casă se mai şi destindă. Da lucrează după
manualul lor numa de uz interior. Tot în rîndul
manualilor şial pălmaşilor sunt şi cei care
lucrează cu palmele (fără palmale), că ce faci cu
mîna ta – lucru manual se cheamă. (şi tare mie
teamă că ăştia fac bătături în palme după enjde
aplaudării).
Aparatnicii de nădejde se auto-definesc tot
deauna mai pre-jos cu un lat de palmă de tot ce
este ESC. Eşti tot ceea ce eşti datorită unor –eşti
din dinastia lu ESCU.
(N.red. – un lat de palmă = lăţimea unei palme,
cînd degetele sunt lipite între ele) Locul cu ESCI
pe care Bocul compilator îl defineşte, este acel
tărîm mitic, cu “Să-trăiţile-Bine”, unde ne ţine
(or a purta, a duce pe cineva) can palme (or can
sînu lu Avrame). Băse-RAIA unde băsiştii avea
grijă să nu ducă lipsă de nimică, şi erau ţinuţi în
braţe şi-n palme şi răsfăţaţi (autorul propedist
sub liniază această prea-grijă faţă de om,
‘grijania mami lui de ciom!’= a îngriji feBine pe
cineva ‘sătrăit în FeBini”. Din păcate
măngrijoară cacest rai “Pun picior de plai”era
prea mic, preane încăpător pentru toţi, prea “de
o palm㔺i navea toţi loc în Bă Seraiu lu Băse cu
Boc P.S. –(capitol postum) -Las palmasele – lo
fi trimis să facă HAI prin acel colţ de rai?
@ Că se pare că de fapt iar fi zis din vîrfu
buzelor că :::
<”HAI, duc!” (aşa scrie ăia pe feisbuc, da io cred
că feisbucarii au mîncat ultima literă, şică dacăi
o simplă greşeală de speling, atunci sa închinat
rigă la ducă) Dai posibil săi fi zis şi “HAI, duc!”,

36
căl apuca amocu periodic dun dor de duc deo
puşcă şio cur ea şio duşcă de pălincă şiun drog
uşor de tras pen as.
->”Am fost un mic dobitoc” (sa dezis Boc 3 de
Boc 2 doi, şamîndoi de primu Boc.
NU sa găsit nici un mic năstas (în tîta mare na
ţie) ( mai) cu sînge-n install – laţie, care să-I
strige un “Cica HO, bă, tataie!”, acestui Papaye
care se-ntruna vaie că ise-mpute. (re) de la
fiecare raţie de mici şide bere (pe care-a
îngurgitato de cînd am intrată în nato), şi de la
fiecare serie de boci –beliboci pe care ia
regurcitat (şi re ciproca e adevărată ) (pseudo-
citat dintralt boc)
Din păcate promteru de pe care se citea era prea
prea departe şi nu se vedea de curu lu lideru
mişcării populare, care se tot mitinga la bare, şi
textu susmenţionat na putut fi citit la timpu cu
venit din lipsă de timp, şi fiind dat cu var peste
tot, exceptînd cuvîntu ‘toc’ şi cuvîntu ‘veniţi la
vot”!
+în rest, despre Boc, numai de bine! – atît cît se
poate vorbi de bine despre un dobi!
(în timp ce alde cocoş aveau hobi punguţe cu
bănet, pentru boc era un hobby ciomitu de puţe
la omănet!) şi numa cine nu ştie eunucitu şi
micitu îl mai poate aplaudări pe răchiţean
[Atîta doar aş mai adăuga că Prichindel, deşi nu
era ‘nalt la stat şi mare la sfatu popular din sat’,
era tot uşi niţel– cît de cît niţeluş – “vitezuş cum
na mai stat pe haz NA!”. de unde arunca cu
“NA!-vă!, şi iar NA!-ve! În stîngile şi dreptele
toate, şin susă, şin mai joasă!, pe unde se
nimerea. Asta fiindcă era în ERA Boc ¾,
altfel…
(Ruperea în 4 era pe de apsa regicizilor anti-
băsei)(dacor fi fost aşa ceva printre ei Printre
vitezăriile lui (şiale lu Ochilă) era şaia epocală
era iute vărsătoriu şi tăietoriu de orice. Şi-şi
făcuse din oricee un groaznic obicee; Îi plăcea
să sfertice şi să dumice, şi să sfîrtece de plăcere,
(şi fără alt dece?) convins că numai prin ciomire
se ajunge la Starea-de-Bine şi de para – Dis. Ă!
preaFericire.
Fericirea promisă în campanie era re gurgitată de
gubernu de castori din umbră, care umbla la
căcăstori. Căcăstoritu le era multora ideale
Forfecarea fericirii altora presupune incizii şi
circum –cizii atît de precise încît nici nu vă pot
spune ce ciom talentat zăcean micu boc (cu
tichiuţa lui de caporal şi cu spilhozenii gălbeniţi
de cac pe un crac (de la tur pînă jos) şi ca de
obicei, ca orice boc, cerea că vrea ..”Vreu
gubernu meu!”
Bocu era obişnuit cu şute-n cure, convins că
‘orice şut în cure e un pas cu pas înainte!.’ Şi boc
era MeReU înaintea inaintaşilor săi de dinaintea
Epocii de Baligă că cică e {N. lu icse – nare
logică! / [Nota lu Ygrece – de ce? / ( Nota mea
– daia, caşa vreau io)]}, repet, că cică e scris în
astrele noastre o mane (care? – poate-n cele de
dinainte de era traiană, sau poaten cele pre-in
(augurale) şi Neo-liberale, ca boc să fie primul
şi mai întîiul stătător. [or, mă rog, dacă nu stătea,
atunci descălecător ‘de legi şi datini’- chiar dacă
descălătoritu îl făcea dintr-o şa .. de biciclă)
Şi uite-aşa era împins din gubernaren gubernare
şi era scos la naintare. Ca nişte moaşte sfinte. Cu
boc preasfîntul, Tot înainte!
# Dan afară de moaşte şi de gorghi- oase, era
criză de detonate.
[de cînd începuse să-I mazilească pe banda celor
4 boci]:

38
>” TOTUL începuse să lipsească; - boc canci,
haine, tutun, să pun, lumînări, chibrituri, ulei de
măsline,…(note ază or well un deva, omagiind)
Şi po pulimile sţatea cu gurile căscate să vadă că
ce mai le NAVă! Bă! Gubernamentabilii. Nici
măcar cingame nu le mai. O nouă generaţie de
gorghii şi gorghie rămaşi fără de raţie, se
feisbucesc pe toate Fe –bucile
Şi aldi gură –cască rămaşi fără cingame, (în
regimu boc 5) de foame îşi mîncau proprii
păduchi, şişi rod opincii, că de cînd cu lupta cu
criza şicu criza de săpun, doar din ăştia aveam
din belşug. Da nici din ăştia nam fi avut dacă
vreun mogul de hrebenciug ar fi putut să
cumpere drepturile de , CITez dintr-un O.C. –
pagina 46, că prea rimează, zău, cuaceste epoc
de Boc depe la noi:
<”…În război toţi soldaţii sunt păduchioşi, cel
puţin cînd e sufi de cald.
Soldaţii care au luptat la Verdun, la Waterloo, la
mărăşeşti, la Flodden, la Seulac, la Podul Înalt,
la Thermopile …-toţi aveau pă duchi care li se
tîrau pe testicule.”
Aşa că aceste adevărat Dracule sa retras mai în
susă, pe puntea edenă şila băgat p emus în bernă
în jos pe ca targe, că-I stătea ca ghimpele în cură
(ăsta nu folosea expresia predecesorului tartore
‘ca sulan coaste’, din respect pentru). Amu, dacă
Olimpele-I ocupat (ocupat? –ocupat!) ce sar mai
putea face? Şi cum ar putea fi des păducheat
gubele de căpuşerii? Ce-I de făcut? “Nu cumvale
ssă cine ştie ce!”
Şi răchiţeanu nostrum mic omuţ de stat, a plecat
de la stat, ca omul iber, şi sa tot dusss, şi sa tot
dus la stat {la altstat, pe altă strasse)
Luptînd pentru în tăietate la con –cursele de
Mini –MISSE, simţinduse “Cîntărit şi măsurat
(mane, tekel,..) 90 – 60 – 90) şi mai re simţind
“<Maiores pennas nido” – din nou (că are aripi
mai mari decît cuibu lui ) căstai fengşuiu
gîscului, se-n PeNe le, se-ngîscă şise cocoşeşte
pînse bocceşte. Şi-a scuturat Nou-Penaju, şia re-
novat machiajul cu rujă şi şia luat zboru la clujă
(undel aştepta PeNeLePoporu), (cuacelaşi
ducipal municipal.) [Duci palu lui era de fapt o
Duci pală, cu aspect de ÎSCĂ şicu rînză de gîscă
– şicu ficate tot de – cum are ducipalele din
municipale, care şi ele gîgîie mult şi despre
multe – în apărarea democraţiei Capitoline,.
Echipa, supranumită “Tînăra Gardă”, era
selectată prin selecţie nat urală din trupele
(aline)gorghine, care sî sî sî ie deşteptarea din
poziţia de cioc-mic.
Boc, ca orce ex –(croc sentimental?), şi el
vorbeleşte mult şi despre multe şi mărunte , că
cîte paradise a promis (şi cîte piele a jupuit depe
bietul penis!) în Micu Paris, unde ‘Să-Trăirea-
de-Fe-Bine” E scrisă în sta tutu celor două
penelee.
@@Aşa că din măreaţa epopee “ESCU 4 vs.
BOC 4”, sa ales doar mătreaţa şi prafu, Alegesar
prafu! Şi de ei!. Şi ducesar pe pustii în toate cele
4 zări, (cîte un boc în fiecare zare, pînă nu sor
mai zări)
• (Nota – aşa ar arăta un BLESTEM
FINAL!
Da pînă la finalu finalului, mai va!)
DA nu ştiu cum bătea iar Vîntu şi iar stîrnea
cîteo ţunamă cu mirosnă de portocală şi reînvia
în mintea tuturora toată revoluţia prăzulie, şi
toată urmaşa ei că cănie. Că parcă pînă mai ieri
ierea peaici un fel de ‘bici alu Mnezo’ cun

40
“PAC! La războiu!, şi fostul ex-premier Boc,
(care-a spus ca fost un dobi, şi dacă na spus încă,
urma să spuie prin gura lu predoiu, cel agreiat
deo uie), samesteca-n troc cu viitorul premier
Băsescul Traian, fiecare vrînd săi facă felu
celuilalt (în mod tradiţional sau prin asomarea
răs punderii).
Ceea ce la prima vedere părea Marea Liniştii,
(atît era de linişte-n Omania de cînd răcnise
chioru un “Linişte, bă, ce dracu! Că vă ciur!”) a
de venit peste noapte Furtună. Asta cred căi
‘noapte furtunoasă’ numai datorită lu Vîntu, că
iste era neam de neamu lu daldi nea neam ŢU,
care ur mea în depărtarea dela pute realu nensu
lu ţaţa Falcă şia altor javre caiele, că eran stare
să calce pe cadavre doar-doar o prinde nişte
ciolane mai cu carne de cur-moale. [că tot pe
‘suflete moarte’ se baza bampiru şin votare, în
varianta ei baconskiit/ scaraoschită].
Da şasta a lu boagiţa se boia cu fel de fele de
şiboaie şise autodemasca prin pleiboaie alături
de monicile macovicioase (şicu basma-le).
După părerea părerologilor mai sulfinaţi ar fi
putut să dure şio sută de ani (şi riva litatea dintre
mone şi războaia), pentru bileţica rozulie).
Tre’să fii mai ca Toma casă nu crezi ceea ce vezi
negru pe alb în scrisoare, bibicule!
Tocma daia, Marele Război între pa! late a durat
la Noi în toate cele 2 băso-mandate şin toate cele
4 boco-mandate pe-aceeaşi tematică funeră:
cîte-o mică criză
(fie de săpune, fie de fune, or de cobe) – că chiar
dacă nu sar fi spus, vorba groasă şi brucănoasă
tot sar spune, de alţi neni şin altă circ –um stanţă
– şi era o stare de beli. Geranţă perpetuum
mobilă.
Crizele era în epoca crizelor mici şi dese (căs
cheia marilor succesuri) – vezi cum cutumele se
schimbă fără să se prea preschimbe. Şi se
referendumă coduri portocalii peste coduri
portocalii. [şăia în PeDeşalvari şi işlice trec în
tabăra bonjuriştilor şişi pun basca liberală)]
Da Băsescu şicu Boc, în cost umele lor de
vînătoare nuse
- ca măsură anti criză de flatulenţă Băsu
decretă, scriind cu cretă neagră peo tablă albă
(cala Casa Albă) – Casă se tabula rasa toate
trecutele încă arhivate, facem aşa şi-aşa ;
- “<Sala rile bugetarilor se vor. Re –du-ce
(aplauze) cu 30% (la sute – aplauze apla – uzate
de aplaudacii mai or taci care ortăcăie mai prin
spate.
- De asemene toate pensile, subliniez
toate, indifferent de măsuri şi iz mene, cu 15%
(cinşpe) – că nu se mai poate să suporte statu
atîta nesimţire şiatîţi băşinoşi băşitori din fire.
(aplauze în cascade care refuză să iasă din
system cum se cade.
- Băsiştii încoră ceva despre “Băsescul’
lor şi despre ‘poporul băsit!”, care sa Bine-trăit
în să-trăirismi de Bine într-o Bino-craţie.
Atoate-benefică. Meritu acestei meritocraţii ecă
a reuşit să tabulănească orice şi săşi intabuleze
toate adevărurile şi cam toată omania capeo na!
nă.
- După ce se cere zeciuială pe fumărit, pe
futărit şipe aghesmuit se mai face o mică pauză
pentru înco aplauză. Se dă cu anafure şi
afurisenii pînla denii, apoi pe ARCA lu Noi se
scandă încoră:
<”Beşi – şi starea de bine re-vine!”
Şi tot în cor se urcă de la spre un şi mai sol.
Major. Cu un semiton mai jos decît ar fi putut

42
clanul sopranilor, don Băselu simţindu-şi curu
apărat de racheţii dela Răchiţelele din de veselu,
îşi dă drumu la gură (or la cură)
- “Şi-atreia măsură de sătrăiturădeBine e
un, Tule! Să le, că din oriice ajutor de şomaje şi
alo caţie, cu încă …şpe la sută
- (a plauze de nestăvilit inundă toate zările
şi gările dă în clocot. Scandări de “Graţie! ‘şi de
“AVE!’ saud din patru zări (în semne că se dă
ceva şică pe semne mafiglia retro-cedărilor mai
avea încă ceşi retro.
- Dinspre ciocumicie şi non-scade nu
saude nici o vetă de la cei cudrepte de veto (atît
de o poziţie discretă e că nici unu nu crrr! Nici
un cîre. – {croncanii şi ciorile şau luat zboru în
stole cu staboru lor, prin uile care maid ă
pomeni. Nu ca aceşt omeni ne-Umani care
ciomesc tot ce nui năşit pro-băsesc.
- Şi care Zeciuiesc tot, ş ice nu pot,
Decimează.
<”cine urmează?”
Eatîta linişte după ultimo “ZÎTE!” şi ‘uş!’, că se
cam aud şi gîndurile sulfineşti din neuronu cu
sulf. Că ca şi ciomu din capu statului, din cînd în
cînd sulfina se şulfănea în barbă ca vulcanii
noroioşi cu bulbuci . şi co bul-bucă de sulfă pe
feisbucă, dădeai gată orce fată cu nume de fată.
(chiar dale cu barbă, sau dale mai bice dealu nea
traianUngureanii.
@ Şi-uite-aşa au trecut anii peste cele 2 băso-
mandate în care vara na fost nici o clipă ca iar na
şintreaga echipă a luptat cu criza.
- În con cluză, după ce sa şi ultima
aplauză, şi după ce ultima dubă a descărcat
ultima lăuză în sub Sol la De ne a, sa
- Doar cei 4 boci voci feră pe două voci
casă ia cuvîntu cu rîndu ‘Hic et hoc’ – caşa iera
Boc de ‘Io! Io! Să spună eL tot!”. – că chiar uitel
iar cum ridică două degete:
- <”Şefu, săpunu îl aduc deacaşa, sau îl dă
sindicatu?
Aţi ghicit. Ăsta era nimeni altu decît opozantu
dictaturii băsisto-rexiste, Măreţu BOC IV
(patru) – unicatu în care şi oase, Gulliveru carea
salvamarat Ţaratu de teroarea Bampirului
sîngeros.
Născut şi păscut în Răchiţelele Olimpiene, acel
Buricus Mundi mai presus chiar şi decît
scorniceştii din deale, Boc cel Mare nu scornea,
nu rîcîia şi nu scria prostii pe garduri. Boc pur şi
simplu ştia.
Boc pur şi simplu ne era Mai Marele, şin calitate
de Factotumă şi de Omniiscenţă portocalie,
făcea totul şi ştia totul despre tot ce trebe făcut.
[în fostu PeDe era dictonele că ‘Doar PeDeLe
face ce trebe! – dictoane tradus în săseasca de
baltă de ultimo nene cu toane de preşe, că cică
doar el face o Mania lucrelor Febine făcute!]
- Boc ştia (ca orice mafaldă care ma falda
pacia, cu ghicitoria în zaţ, în cărţi, în chiromanţie
şin tarot) {toată preistoria şi istoria care va,
inclusive exit-pullul la revot]} (sau poate-I
dădea raportu vrun coldea? – că parcă cineva lua
ortu şi din gura morţilor şii strîngea la teşcherea
în punguţa cu bănişori).
- <DA dacă era in format, el al cui
informator era? Că orice stăpîn lucra la un
stăpîn, şi orice patron era patronat la rîndul lui
de patronul patronului…
- (Notă informativă – Informaţia asta
lipsea din dosar, şi dosarul acestui dosar lipsea
din Dosariadă. Asta nun semna că nici na existat,
şi nici că nu va fi desecretizat niciodată.).

44
Că dacă despre Băsel sar fi spus căi un Zeusel
cacabil, în mod implacabil se putea spune că boc
eun soi de IANUS – care ştia tot. (cea fost, a fost,
ce este şi ceva. – şi pe deasupra mai era şicu două
feţe.)
Sar putea spune că boc pre-ştia, ca orce omni-
iscent, că următoru decrete prezidenţial nuva
mai graţia (“GraţiE!”) pe nimenea din daci. Ba
mai mult, Chelu îi va dis –graţia pe foştii lui tovi
movi de drum., cu un “PA! bă “ şiun “ZÎT!”. Mai
mult decît atît nu lea dat nici o NAVĂ!
Cile lua anumite drepturi (exe. – dreptul la mite)
con sfiinţite în cealaltă eră.::[cînd puterea ho
tentoată dăduse biciclete, tri-ciclete, carpete şi
sacîze la oricine se-apuca de vrun regime de
“Să-Trăite-de Bine!” – indifferent cu cine.
- Dracula dădea co mînă NA!vă!bă! – na
vete în dreapta şin stînga, şi drăculoaica de
udroaică le lua de la po pulime cu cealaltă mînă,
ca donaţii anonime pentru pemepeu ei. (N.a. –
da eu cred cavea tupeu şică şile însuşea însuşi
ea, că prea era tupeistă, şi prea –prea o neobosită
neobăsistă. Că prea era fudulă în epoca cailor
mari, ‘la belle poc!’.) Circulă o poantă pro-boc
pela circa cinci, că:
- <”Băsescul ăsta se referă la buge tari
cala bandiţi! Sau cala nişte piraţi care pirateresc
de mici [ tot ce găsesc] ( da de beri..?)
În concluzie, prin înaltu drept băsesc, se conferă
colan cu co-lier la orice gogoman care se auto-
declară băsist. (auto-denunţurile se primesc doar
în scris, olografe, pentru orice flafe care chiar
ştie să scrie. (şii citit deun grafolog autorizat de
secu) Căe de bun augur şi de povăţ să le dea
juvăţ la toţi cei care se auto-demască de cască
şise prea-turcesc.
Se autodenunţau pe bandă rulantă şi veneau cu
drag la deneale şialde dale (cît mai bisericale, că
şin sutane zăcea acoperiţi destui ofiţeriţi, careţi
lua spovadă. Prin grija organului (de partid şide
stată), fiecare avea dreptu la o bucată de ştreang.
(daia nuntrebase Boc de FUNIE în casa , că era
în grija lu Funerilă, cid oar de să pune).
- DA tot în acel ‘hic et hoc’, cînd Băse se
supăra pe PeDea pO pulime, scotea cîte-un boc
şil arăta ca peo piazărea! <”Iatălăi!” NA!vilăi!
- Că în că din Epoca de Aur era de rău
augur să le tai din organ (mai ales din organu
băsetului) Si nu tre’ să fii toma ereticul, ca să
vezi unde bătea piticul
- DA tocma-n acel hic-hoc ad-hoc şin acel
an BOC, care era iniţiatorul unor cele mai
draconice legi anticriză, şia cărui deviză era
“ECCE Ciomu!”, voia ciomizarea totală ca
soluţie finală în 3 , 4 paşi, şi Pas cu Pas,..
1 – PRIMUL pase casă lise mai taie din nase (la
FeMeI – le de service) – cum sar spune sau cum
sar zice – pro-pune să fie trimise la munca de jos
în JosIadă, şisă lise taie coada la mătură.
Şin timp ce uni-o da pe ‘HUO!” şialţii pe-o
“URA!’, sa promulgat legea de murătură. Dacu
tot coru bocitoarelor şi bocitorilor, propunerea
na avut qvoru, lipsind doar un pîrţ atîtic şio
pîrţotină de poră pîrţotind prin diasporă.
2 – PASUL doi era să se re pete în apoi primul
pas. Ca omii să zică ‘iote, bă, ce buni e ciomii!’.
Atraşi de acest miraj de boc-RAIE, sa cerut
partaj din DA-le, da a fost o udră- greşie, ca ieşit
un fel de hurdu-burduz de grecie.
- AUZ. Da’ nu e. şi nici nu se poate să fie. (şi
daco fie îi dăm ostracă din ui, şil facem să tacă,
or ortacă), că re voluţa portocalie a fost déjà în
epoca prehe ladă. Cîta vreme io şai miei e la

46
putere (se discursa Băse în balcon, singur co
onacă), cinsă mai stea să facă vreo iadă.
Aşa că vrei nu vrei, aci e raia. (şi nute mai iLeCa
degeabă).
Caşai Democraţia şi uite şi Torţa Demo
3 – PA! şii trei – pu pice cu lipice – şiameninţări
pe feisbuc că dacă nuse şi nuse nici acest pachete
anticriză, atunci el cică îşi ia pacheboata şise
HAI –ducă, şiosă se tot ducăn haiducie prin
Răchiţărie.
Revenind la feisbucărit, poate că textu făcuse
refere la vrun boc- Haiduc-it;
<”HAI, duc!” (că cam aşa scrie ăia pe feisbuc,),
da io cred că vorbim vorbe, atîta timp cît textul
iniţial sa, şi originalul sa depixelat de orice urmă
de folclor.
4 – Ultimu PAS – pe care cu mîndrie îl numim
BOC – 4 patru- nu e altu decît acelaşi
binecunoscut. Că pas cu pase, a juns şi acum,
cînd poate să pase ze răspunderea pe greaua
moştenire a gubelor boace anterioare. Aşa că
ultimo pas – dacă chiar o fi ăsta ultimo, va fi
absolvit la FeFe, căi prea feisbucit şi putea
PeDe. Da pînatunci mai va!
{Nota mea – PeDe-ul din Noul PeNELe-u,
cacum io Nouă Epocă De Baligă pe Drum) Pe
dîra de baligă vine Noul PeNe, pe direcţia
WeCe.
În legătură cu ‘hai-duca’, haiducii provin dela
Ducii şi Arhiducii Salvării naţei omane, Alteţa
Sa Deanu, Alteţa Serenişşimă Ceanu, şi
bineînţeles Mircea El Mondialul, îndrumătorul
atotputernic al fluxului şi refluxului. În acest
context în care toţi aveau boala titlurilor cît mai
pompoase (exemplu –‘Nastase – şase case” era
mic copile faţă de “Herr Klause -7 case”, titlu
cotat mult mai bine), Boc I avea titlu de “Cel
care dacă se ridică în picioare, umbreşte întreaga
ue”, Boc II era supranumit drept ‘fratele mai
mezin al Soarelui cel mai divin, desăvîrşit ca şi
luna, care-I era soră”, Boc III avea după nume
un lung şirag compus din titluri atît de
răsunătoare încît nu vi le pot spune, şi nici nam
loc (numele acestui boc începea cu
‘supercalifra…, şi se termina cu ceva cu
‘ferocious’- find cel mai lung cuvînt posibil).
Despre numele celebrului BOC IV, avea doar
titulatura care îngrozea de “Boc între picioarele
căruia se răspînd miresme de….(urma
enumerare). Toţi aceşti preaputernici erau “omi
de bine” şi pupincurei de EŞTI
$ nu contează cîtă pute ai, c ice faci cu putea pe
careo ai! Că geaba ai puterea, dacă no foloseşti.
@Auxiliarele puterii – (alfel spus cele două
coaie pe care se sprijoane) – sunt auxiliarele “A
FI” şi “A AVEA”. Avîndule pe amîndouă oo, îţi
poţi permite să nu faci nimic, sau, cum a zis
primul boc, “mă fuck că fuck”.
Tot tu în cepe dela ‘a fi-ul’ şi a avea-ul’–
amîndoo verbe esenţiale, elementare, absolu te
necesare pentru o draculizare completă. La care
nu prea mai avem ce re forma.
Se face dez acorduri între subiecte şi predicaţie
doar pe muzici de fanfară (cu de dicaţie la super-
eşece şi, / de ce nu? La super-succesuri, că toate
e cu foloase de oase roase şi fuck lucruri
folositoare tuturor, [mai ales dalea în folosul naţi
unii şin interes naţional iohan]. Şi cînd zic
‘Tuturor”, nu mă refer dor la tute le lor, cin
general la o Omanie a ‘lucrurilor’ – bine-bine
făcute.
(Nota a. – mai fusese unu cu “oameni de Bine’,
pormă altu cu ‘sAtrăitorimideBine’, acum era
Era lu nea ăsta al ‘lucrurilor” bine) – Nu era tri

48
şor cu ponpon roz-bonbon ca bombonel, care are
totuşi mare de fect că nu-I chel şi nu-I băs, că
dacă I sar defecta, ar putea defeca şi pe el tot pe
el. Băsu e rromanu verde praz spre portocalini
tuciuriu, că cu un rrom se re startează singur.
A fi sau a nu fie băşii lau discutat în particular
între ei (în original, la capitolul ‘Tu bei or nu tu
bei”)
Despre a avea (putea) doar de dragu de-a avea,
seva mai comenta
(căi artă pentru artă, da băse şi arta era ca vaca
şi chiloţii!) Caci în Băsărie totu putrezeşte încet
can turbărie (daia băşii au turbane şişi bagă bocii
lanaintare la boc-gubernare. (cu cît mai
habarname, cuatît mai bine)
** de la dozator, fiecare pedec îşi mai ia o doză
să aivă, c-a fi înseamnă a avea, şi a avea pentru
a avea e raţiunea de a fi a ăstora
Sus pendarea din funcţie or referenduma eo
lovitură prea grea, să ţise ia ciolanu chiar aşa,
fără salare compensatorii şi fără drobi de sare pe
spinare sau alte orii.
Păi statu de drept e cel mai drept să deal u alu
nea Super-geniu carpaţilor, căi pîlpîie lumina de
la suspendacii daci, care se ţin de suspendăcii şi
se atîrnă de sus pensorii Torţionarului cu
TORŢA. Dispozitivul _ESCU dă dreptu la Aură.
(aurolacii prinşi cu aurolăcii şalte drăcii lise
confiscă de către Ciomii dela Fisc)
Dacă eşti cu ESCU e bine, şai dreptu la
‘sătrăielide Multe Bine”. De-aceea prezentu ne
este plin de eşti şi de eşce. Doar dacă sunt de-alu
ESCU pot să –esc şi eu (unpic de trai în băse
RAI) o existenţă în formule scurte, prescurtate
pînla –s. sss! St! (de la Bosss – ‘-s’)
Da co-existenţii co-preşedinţi cum stau ei de cu
minţi în co-pro – cultura lor!
1. De! foştii şi actualii lu ESCU se ştie că îs
FeBine săTrăitoride Bini, cu ante-mergător de
ştabi şi ştăbuţi. Tot ex-I (ecşii eştilor ce fură / tot
ăia fură şi acu, / cu BĂ – ses –cu! {Da ăştia nu
fură, li se ad duce acasă cu sacoşi}
Cine mai fu şi nu fu cu ei, fie fu – (gi), fie fu ‘du-
te! / altfel spus sunt …= tu-te.
2. Da chiar dacă nu-s iar nici şefi, nici
şefuţi, că-s prea mulţi, de fost au fost [şi
utemişti, şi optzecişti, şi pedecişti
Ai, n-ai, dai, (şi dăi cu tuţi! Şi tu-vă!); plăt – eşti
impozitu pe prostie, voi ăşti:
3. fu-tu-ţi, răs –fu-tu-ţi, şi pu-li-mea [adică
noi şiai noştri, ultima din cele 7 categorii sociale
de pe ARCĂ.
Căi scris în zodii că dacă nai, nai. Cine are parte
de urne, are de toate pentru toţi. Ai drept de vot,
şi ţiai dat votu, ai şi drept de lins pă bot. c-asta-I
baza piramidei sociale şi-a lanţului trofic. Căn
(nil cresc crocodile şi piramide. Or pirande?) or
Boc cel mic are menirea de a muşca din bocul
anterior. Bocul se consumă singur, find deo
omnivorie ca castorii. – e coprofag. Şi se
autodevoră. Martorii lu Boc aplaudă cu
însufleţire această Nouă ‘sătrăialădeBine’, iar a
doua zi după fiecare nouă re investire, (plagiez
din Istorie, pag.65:
“ atelierele pariziene nu pridideau să fabrice cea
mai proaspătă culoare la modă – CACA
Dauphin- din pempărşii lu Boc IV” (nu altu)
% Re Suscitatu Băse – varianta 2012 – e alt fel
decît varianta Băse 2004 – tot el, ESCU patru,
de clarînd cu lacrime-n ochi:<”ÎS fericit că pot
citi!” (se sub – înţelege ce – gîndele omilor şiale
hîndelor şi hîndeilor de ciomi. Gînduri pe care le
monitorizează şi le porto calizează cu bagheta

50
magică de dirijor, şile canal –izează. Canalizarea
e semne de civilizaţie.
Că tot cu-aşa o vrăjitorie ia vrăjit şi pe cei din
bruxele, cînd şia senatorit iebele.
Cu şuviţele lui rebele, de fante de cartiere,
ESCU e permanentul prezente prin care-a trecut
fostul nostru trecut (încă napăruse apăruşu de
mus cu foarfecele acele) – el era în ERA de Aur
pe care cu mîndrie o numim ‘epoca epocală pe
care băsim.’
Restu care mai eram pe-acolo şi estem peaici ţin
tot de 2 categorii : foşti şi foste care ÎS / în
perioada de rut şi de fîs, (conform comunicat din
partea Administraţiei Cimitirelor) – că daia ei
fură, şi se cocoşesc împreună, că _ESC.
Flămînzii nu crede la sătul, da atunci de ce
pulimile la Dracul?
BOC eca un yo-yo în mîinile băsului; cînd e-
aproape, cînd de parte / de guberne; locu de unde
se-mputere la furăciuni, şi unde bocu îşi are
hazna. Cazna pe care o îndură toţi la palata
Victoria era mirosul de băşi băşinoşi şi de băsete
move. Iar cazna mihalacilor şia onacilor de la
cealaltă palată era putoare de boci de la bocitoria
Bocală. Cubernu habarnam alu boc, o fi el plin
de tifoşi sclifoşi, da şi de şeitani şi cu bani deai
lu cocoş.
Dintre toţi co rupţii şi co –ruptele , (alu Nuţişor
fiind a mai ruptă, şia mai strîmtă fiind alu o fostă
lavină, rebotezată alină), - aia geaba face pe
niznai, pe principiu că ce dais ă-ţi dau, ca fost în
bAseRai şi-a fost în-cotrocenată {drept fată
mare–pe felie .} c-această ofelie ofilită nu vrea
să se mînă stireze decît co monă gască.
Ăi din culise dau cu bise: bisu unu, bisu doi, BIS
– Băsul (2 doi), BIS – Bocu (4 patru) – Bisă
trimisă la turisme să şio turistice prin vro
mînăstire la atose, să se re cicleze cun Nou ciclu
de‘săTrăirede şimai Bine’. Pleş coaia viitorului
gube predoi, blă să-şi re cicleze (luku) şi mai la
nord şi mai la sude. Mol dova ei (mulată) şi calul
des –călecat în manejul cotrocenizat, (pe undeşi
face manejul şi cealaltă con-soartă {ce soartă şi
pe Băsel, săracu de el, să nuşi co-existe
coexistenţele. Cu-aşe menej erie şi-arene
romane, şi-aşa Boc-gladiatori şi gladiatorese,
toate luptătorese alese să se-lupte pe rupte. Se
gladiatoricesc tot fele de monice şi
roberteAnastase, şi sulfinice şi bici şi
simoneCreţe, inclusive dalea mai precupeţe şi
başoldine, de tip alineGorghii. Nu ţi, care Nuţi
nu-ţi spune niciodată NU, că toate e dealu DA,
şis pline de dale, şi e fie care întotdeauna gata
pregata de …DA. (îm preună cu alte nuţe de-a
gata, sau împreunat într-o împreunare mai mare
de Nou Partide celmai Liber are, şau dat naştere
(prin cezariană) la mişcarea DA – DA [-istă (un
fel de pe Mepistă cun măr cu cal în gură sub
bradul partidei romilor din partidu popular )
Şin plin omunizm, ba ca fost ilegalistă, şi-
activistă grinpişa cu domnişoara sarfutis,
pentruca să nu se mai dea fabricile la colectivă,
ci să se retro-cedeze la comun (că cu-aşa omani
şi oame Noi, s-a redeschis pe ARCĂ la NOI
fabrica de ceauşei şi e pline de scandăi mari şi
mici: de cînd sau pornit fabrice şi uzine cu sirena
lu Roaită. Şi sirenele să fie declarate bun comun
de folosinţă îndelungată.
Motivaţia – pentru că E e ba, - ba DA, şida – sida
– paremise auzise de ulise.
Şi de aviară?
Mai-întîi Tuta prezidenţială coruptă pînă-n
gastronomie, să vie săşi taie singură fondurile de

52
co eziune din raie, şi să no mai ia pe arături ca o
iapă-n călduri.
Apoi, pe locu doi din doi, faza de flux cu
Mondializarea ebelor (adică devin mondiale
prin în rudire cu nişte alţi mondiali şi )I un lux
neaprobat de femei.
Faza trei e faza de re flux cu GLOBALIZAREA
iepelor (adică miţele ajung GLoabe şi am
basade, şi con sule) Această Incitatusă dusă cu
forţa printre Aleşii Aleşilor, şi pusăn bruxelă,
alături de cealaltă mîrţoagă pe motor, este,
pentru autor, cea mai dovadă, istoria cea mai
adevărată fiind povestită de Suetoniu într-o
Erată la ‘Vieţile celor 12” (şi de Tacit în
“Anale”):
Draculu cu nume de împărat roman (37 – 41),
printre celelalte manifestări de menţiale ale sale;
• după ce-I ciuruise pe toţi cei trei-doi-doi
• şi în clădirea Aceea clădise pentru ebăsa
un grajd de marmur, din marmură de Deanu, cu
iesle de sidefe încrustate cu crini albi
• unde săi dea să bea lu alde falcă şi lu
nensu blagă, din potire de aure.
• Apoi îşi numise traianiUngurenii
membrii în colegiul înalţilor prelaţi, şi printre
preoţi îl făcuse igă păla cu o clasă mai mult ca
trenu.
• Apoi a hotărît să-l numească pe boc să
mai fackă iar gubernu
• În timp ce a hotărît să-I încredinţeze
puterea supremă în state unui papahag
papălapte, proclamîndu-l consul. (cum de altfel
con Sulea pe oricine vrea)
• Şi iotelăi şi pacest cătălinPredoi
‘asmuţitul’ cum mi ţi se patru PeDe ca un
adevărat redivivus, şi după ce băsismu e oale şi
ulcele. El dă din copite şi vrea să fie “CON sule”
al co-exiştilor care se co-există
In extenso, foştii băsişti navighează între scylele
iohanismului şi caribdele neo-băsismului,
neobosind să Incite (tasu) pulimile de
‘sătrăitoriţi în bine’. Imposibilul nefiind un
cuvînt din jargonu băsist, cît de curînd ăştia
Gardurile de sîrmă ghimpată vor servi la
dirijarea FLUXULUI de imigranţi.
Nu ştiu dă ce, (aşa cum sa văzut delanceput, de
navezii şi nauzii uilor de vis-à-vis)
continuînd această incontinenţă urinară, duşmii
emigrau în masă spre bece
@În PAS de gîscă sadună GAŞCA,
PAS cu PAS.

Pîs – Ieri lau anunṭat pe nea

(cu ocazia celei dea
ṣaizecelea aniversărea*
[*5 ani hahani fack un deceniu,
Adică ṭin cît un daci- an]
Că
KAPUT
‘locu lui NUE
În UE
Cila
Groapa de gunoi a istoriei împreună cu
Toṭi liberalii noi
ṣi liberăluṣii
ṣi liberăloaiele
ṣ-alṭi nimicnici fani ai nimicniciei ha.ha.ne
https://recorder.ro/miting-pnl-la-alexandria-
nimicul-in-varianta-galbena/

caṣaia
prezis lu nea IO
cel mai Rareṣbogdan din cel mai EU

54
ṣi ca racatiṭu PA!-ul, citînd dintr-un EU.RO.
ghid de turisme, care prezintă valorile dialogului
de la vuvuzelă la vuvuzelă. S-a-nceput cun ‘hai
PA!-ul la merchelă!
Se pregăteṣte Io ha.
manea20 – Plăteṣti triplu cînd ai
titlu

de Ha.Ha.rez uez, ṣi cvintiplu cînd ai titlu de

Io Hahan mare baṣtan. Că ăstai mare gagicar
ṣi bla La braṭet numa cu 20-20 săl vadă uia
ṣi nonuia ce
Băiat de băiat e, ṣi ce relaṭe strînse are cu
opozeii, ṣi cumii ṭinen braṭe ṣii creṣte de mici
[acesta a fost un ‘’Choreographic discourse in
UE langue’’ – Da dacă-n torci maneaua pe
partea cealaltă, unde scrie ‘’manea MADE în
Romania dacia’’, vei vedea că dacienii erau
dalmaṭienii care pacia era de dreapta ṣi prin
bruxele se da de stînga. Adevăratele relaṭii erau
între cine plătea ṣi cine era plătit, că plătitorul
dădea totu la manea].
Ia să vedem no ice se mai semesăie reṭelele
depela.
Tag – Mă-nṭeleg foarte feBine cu oriṣicine
ṣi oriṣicea, ṣi mai ales cel mai bine ṣi mai foarte
bine mănṭeleg eu cu mine.

Ăṣtia fiecare semesa pre limba sa, ṣi din

Vuvuzea sauzea doar internaṭionala VU-VU- ṣi
galleria cu HA.Ha.HA.ua, că se
internaṭionalizase semăsăitul între penelei, ei
înde ei, dela cei în patru chiṣere pîn’lacei în trei.
Gloabele patruPeDe călărite de moṣi băṣinoṣi cu
PeNe Leite- poleite, inscripṭionate cu steage
gălbejite de 2500 de ani de lupte,, ṣi dăi ṣi
luptă,,ṣi dăi cu,,, Aṣa că prin liberalizarea
semăsăitului se ṣeruia prin toată media acelaṣ
seme-semnal (ṣi Hau-hau) pe care-l dădea
Grivei (fostu mai an la Grivco, ṣi foarte popular

56
cu toṭi; cînd era de stînga, cînd era dreptaci, cînd
de centru pepeist – acu era dea dreapta ṣi ṭinea ṣi
os punea numa pe dreapta p-a dreaptă. Că ṣi
Cioloṣ la Bucureṣti e de dreapta, ṣi la Bruxelles
e de stînga.) În fiecare dimineaṭ, hahanu cu titlă
de IO Han se cănea, dupce PA merchelea
cantotdeauna ṣi pupa condurii întruna ṣiṣi lua
vînt din pupa vuvuzelea mesajul Mesajul
dintotdeauna al preṣedintelui către ṭară ṣi către
toṭi din dacia iera: ‘Pe se de / psdiṣtii buni e
/psdiṣtii morṭi. Să moară duṣmanii din ṭară, să
moară duṣmu de dragnă, să-l puṣcărie, ṣi prin
puṣcării să hie hirear ei să hie, o mie de ani să se
puṣcărie ze ṣi restu pesediilor puṣcăriabili. Daṭi
foc sediilor pe sedate! Ciuruiṭii! La moarte! La
ṭepe! La moarte! Daṭi foc puṣcăriilor! Facuvă ṣi
dreguvă de ciumi!... Ṣ-arunca cu anateme ṣialte
blesteme în contra la dragni ṣi cerea chiar des-
dăncilizarea pesedelui ṣi denominalizarea lui.
Haita penele.a tît aṣtepta, un Apele către
PeNeLe, că daiai mnealuie Preṣedinte tuturor
romănilor, saṣilor ṣi secuilor din UIE, exclusive
al celor din .UIE Pesedea.
Auzind ‘Ṣópăei-ul’’bogdanu cel mai namăr
oanu s-a conformat ṣianceput săṣi dea drumu la
vuvuzea ṣi să hămăie în ia texte cam aṣale: PNL
sus ṭine TOTAL mente cererile preṣelui ṣi
pregătim I -ME -DI-IAT în cea mai imediată
grabă, ba chiar foarte foarte de îndată Moṭiunea
de cenzură pentru ca guvernele post psdrag să
cadă, să cadă de sus în jos acest accident al
democraṭiei, să se prăbuṣească-n mocirlă, să
moară, ṣă se etîcî cu multe etîcîie,,,
Nemaiavînd răbdare să moară guvernu din
cause naturale, hahanisele ie grăbit ṣiṣi caută
gecuṭa roṣie de dinamovist sadea, ṣiṣi întreabă
carmenuṭa pe limba ei: undei fecuṭa? daṭimi
gecuṭa! – car cam vrea să mai guste încun zece
auguste, ṣi încă, ṣi încă, fără număr fără număr
(caṣai beṭia puterii. Să bem! Să bem! Bem ṣi
Beme!Să em! Să! Să facem chef de chefe! pe
maneaua aia care mămburică- [din off s-aude ‘în
port la Brăila’ ṣi ‘Cam o cas’ aṣa de mică’(I have
such a big hausă – de Adrian Minune) plus
refrenu de la ‘mă bătui asearăn birte’ amestecat
cu ‘ăla a fost om cuminte’ Ṣiaṣa, dăi cu bere
,,dăicu vine,,, părea că vuvuzela hahană îṣi
pierde din ton ṣică pactizează cu aripa pesedea
ajunsă la morgă. Chiar hitul cu maneaua PSD
fusese calificat la summitul .UIE drept’Pro-
Occidental manea based on vuvuzela mini-
songă cu accente pesedizante. Dar realitatea
jocurilor de putere era alta. "Realitatea ecă
Werner e o voce puternică și exprimă libertatea
absolută de exprimare, iar iohaniṣtii săi nu se
vor lăsa intimidați de tertipurile prin care
psDragnele și haitele de pesedăi muṣcărăi ai săi
au pus cu botul pe labe pe alte partyde mai puṭin
samsone. Despre Grivei nupot spune decîtcă are
deplinbertate de miṣcare, nul ṭine nimeni în lesă
ṣi e ṣi rămîne acelaṣi ga-ga de pază la sfinta
Constituṭiune.
https://www.g4media.ro/rares-bogdan-
despre-prezidentiale-dacian-ciolos-va-fi-
spulberat-de-klaus-iohannis-nu-va-lua-nici-25-
si-il-sfatuiesc-prieteneste-sa-nu-intre-in-
aceasta-lupta-pentru-ca-se-face-de-ras.html
În afară de Klaus Iohanisele Griveiat care,
menṭionează FT, se revendică din familia
politică a PPEilor sunt ṣi alṭi catindaṭi de rasă.
Cancelara, neîntrebată fiind, răspunde ca nu este
prea interesată de acest job (de preṣedinte al
Comisiei Europene). Oriceo fi, noi rămânem pe
baricadele democrației, declară ṣi întrebat ṣi

58
neîntrebat Vuvuzela Preṣedintelui preabeat de
putere casă mai poasă ṣi danseze pă masă.
Beat de beṭia puterii ṣi supărat de supărări
supărăcioase ṣi traiu de azi pe mîine într-una din
case, dar ṣi sătul de viaṭa de cîine (apud: o dată
cîine, toată viaṭa cîine) preṣedintele-jucător al
tuturor romînilor carel mai vor a solicitat dela
foru tutelar transferul pe acelaṣi post în alt echip,
pe motiv de ‚apropiere de părinṭi’. Sa pornit un
dialog demo deschis al vuvuzelelor pro ṣi contra
Iohă, ṣia cîṣtigat ăl cu vuvuzeaua mai mare (can
orice democraṭie, ocazie cu care s-a relansat ṣi
maneaua ‚plăteṣti multiplu cînd ai nume de
Ha.Ha.n. "e inutile", îi transmite veṣnicul ṣi
eternelu Rareș Bogdan, acelui pedebanditelui;
Adevărul irefutabil ṣi Realitatea ie că
proiohanii nu pot fi îngenuncheați", proclamă
Rareș Bogdan. (nota mea – asta pentru că ei sunt
deja patrupezi care patrupedează UIA ṣo
bălighează căutînd ‚iarba verde de acasă’)
Supărat cu supărare că uiezii nuia aprobat să
se mute cu domiciliu ṣi jobu mai în Europu, robu
lu ’mnezo Ioha s-a strămutat dintr-o casă în altă
casă (tot dea luieṣi ṣi tot în UIE) cerînd acu UI
despăgubiri de strămutoṣenie ṣi pentru
strămoṣenia lui. (că strămoṣtenise umblatu) Aici
autoru acelei gogom lucrului bine făcut se-
ntreabă iar ’ce-i de făcut! Cei de făcut? Ce-i (cf.
1902. Raspunsu lu un lenine vine via un
Caragial) ‚’Nimic mai lesne! S-au învoit să se
mute dl.Iohan I de la 7 case la 7 bise, în casele
lui Ioha, iar d.Ioha II de la 7 bisă în casele lu
IohanI la 7 simplu’ (rămîn De închiriate
celelalte) Criza imobiliară se rezolvase prin
această Iohană-minune ṣavea ṣi nea unde să
domicilărească. Deun împăciuitorism
caproverzist GE-NI-AL a intervenit vuvuzelos
acel fenomen de rar bogdan care eran înṭelegeri
fefebune cu oricine , deajunsese a se crede ‚’cam
să ies un al doilea Cucuzel, podoaba
creṣtinătăṭii, care scotea lacrime din orice inimă
pesedempietrită, aduna lumea de pe lume în
pustie, ṣi ‚’vote for mie’. ṣajunsese a secrede că
amsă ies un al doilea ioh dacă sar permuta
funcṭia de VUVUZELĂ a PPEului cu funcṭia de
NLP = vuvuzelă a Hahanului. Dică măcar o clipă
Griveiu ṣar abandona funcția prezidențială din
România pentru una de foarte mare reprezentare
la nivel european, ṣin vidu de putere maṣ băga.
Fincă relaṭia mea cu icse, igece ṣi zetele e
fefebine, ṣi dela FFB în suse. Altfel spuse, am o
relaṭie superbă cu portarul dela PPE, o
megarelaṭie cu subsecretara care citeṣte
promperele Pe PeE-ului, ṣio extrarelaṭie
conjugată cu 20-20-ile neodăncile. Ca orice
Cucuzel eu sunt ṣi rămîn un organ vuvuzel
credincios al partidului (?) ṣin interesul naṭional
@Relaṭia mea cu preṣele Iohan este una la mai
mult ca perfect, @relaṭia mea cu preṣedintele
organ este una foarte febebună, @relaṭia mea cu
primarii care semnează ca primarii prin toate
marile oraṣe ale scumpei noastre patrii este
extrem de excelent de bună,@relaṭia mea cu
membrii partidului liberal iohan este foarte
foarte pînă la chiar prea-prea de febună,@,,,@,
A doua zi pe seară, nemaifiind întrebat altce, a
zis@Ionchei, dac-o vrea ṣi Grivei, fărsă uit săvă
spui că nu vreau să fiu preṣedinte prin ui, nu
vreau să fiu preṣedintele uiului, nu vreau să..

60
VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VII) - R 1-

{cel mai cel Gel]

Gloabele senGA-GĂ la orice sună pe băseşte, şi

se-nturmă la orice are aspect băsesc ori vreo
asemănare cu papaha –GELE. Deşi le zice să nu
strice ‘orzul pe gîşte’, gorghielor le prieşte epoca
‘Grattoirelor’, că pe sub euro-pEnElE de GAlă
lise vede tîrtiţa goală, başca feis Buca (pe unde
relaṭionează cu dăi d’Alde). GAşca ălora
austerizi, care ziua făceau reclame la ceai, şi
noaptea furau cu sacoşile din bă SERAI, a făcuto
de oaie.
• Olaie! <CURA cu ceaiE pentru slăbit a
crescut nivelul deci-behehelilor şial
• gagalelor faţă de trecutul Boc care-a
trecut şi-a ajuns la datu măştii JOS! Eş
Deşi lideru Găştii la literu “GA” parese că era
bla -bla – GA, adevăru era că tot acel GAr GA
ntuă de BOC era guva din umbră (aş putea spune
chiar ‘din penumbră’, atît era de aproape de
înco). Căi umbrăie în conu lui de umbră, căcă
pătase pro porţii GArGAntueşti de cînd sendopa
cu megaporţii de gogoşi dela gogoşeria pedea, şi
GOGO şherea şi shareuia uia cu povestitu
şheherezadesc despre un effendi băsesc. Şi dopa
şi gîştele (şi gîsculiţele minore) chiar cu grîie
fert în alcoale şin formoale.
1. Drept urmare, în mod cert, unele
gărgăritze prea riţoase şi cam gărgăricioase
deatîta uiskă, chiar au lepădat.
2. Şi unele macovici macovicioase sau
lepădat de un aşa de dracul,
3. ş ice le pipidoase au refuzat să mai
şteargă ebele la cur.
4. Tema altor robertAnastase era că lor lise
fîlfîie şi lise rupe-n paişpe de orce E. or orce era,
atîta timpe cît în olimpe e un Boc alIV-le.
(că bocprinsese top –faivu momentului)
Problema era că deşi official se trecea la ora de
toamnă şila o eră mai de cala Moşi, cu galoşi şi
gumari şicu rari in dispensabili (tipi izmene în
iţari) [că ăştia ceau în guşă au şin iz mene, căs
indispensabili cu izu lor de băsişti. Ca orice
partide- balama, izmenarii şicu ‘intereşii lui
naţional’ îi schimbau pemperşii la orice boc, -
indiferent de boc. Ne official se re venea la
restauraţie, la pseudonime de tipe Chelu şi
Chioru, şila saite anonime de undeşi lua zboru
ţipe & apele la “HAI mă săi! Or tăcim!” – DAIA
băsu “nu umbla niciodată singur.”(citat închis,
urmat obligator de gaşca de băsişti şi de faptu că
poate fi găsit pela ora 5 ½ dimineaţa, rătăcind în
zig-zag de beat. Caşa a intrat zig-zag-anat ca
pişa boului, şin istorii) Doar căn loc de ‘pîlnia şi
Stamate,’ el a venit cu CIURU şi Bocu. După
cea frecat cît a frecat ciuru, crezînd căi lampa
vrunui aladine, a apărut curu lu boc care ia vorbit
cu curu şia refuzat să sento ARCĂ la loc. Boc,
ca orice boc! Zi boc şi trage apa! Mnezo îi îndesa
norocu în cur, şi el îl bese şil dă afară!
Şi lupta continuă pe feisbucă, atîta timp cît nici
unu din ei nu se lasă dus deun dor de ducă, şi nul
denăeşte nici o dubă neagră, şi nici nu se mea-
culpă cu vreo de misie ceva. {Vorba lu CARA
GEa ; ‘grea misie, misia de ‘}(apropos de
torţionar)
@că de cînd sa retras în codru verde bocul cu
Torţa, ţarata a intrat într-o profundă şi tot mai
afundă CRIZĂ : Criza de Democraţie (asta
dupce boc rezolvase şi criza economică (pe care

62
scandenbergise şio rabla -gise) şi criza politică
(pe care-o micise cu şute-n cure)
Aşa că să feisbucim cîteva dintre variantele
boccice de “FΔ finale, înainte dea mai GA-GA
alte gagale, şiale pavugada în corale
VARIANTE
(nepublicate pe Forume, da şulfănite prin cea
lume de zvonaci şulfi, care cică pe feisbukă se
harakiră-ntre ei-e pentro temirceE (or pentru
temirăce de
• “Iar din maţele lor spintecate / fuck
dracii cîrnaţi şi sînge- reţi /
• Ş-alte mîncări de post pentru dănileţi” (,
şi cîrnaţii de pleşcoi dela cîrnăţăria din Pleşcoi
alu un nea cătălinePredoise zbicesc că aghiuţu
face pe niznaiu ]
Dao are de undeo fi ştiind Budaiu de :
• – VARIANTA B&B în armistiţie
(cît de cît tempo-rare, după istoricul “ZÎT!”) –
că nu părea a fi internaut şi nici navea cură de
boiangitură. Or poate vreico daldă macovei, căşi
cunoaşte bi kina după …cusătură or căcătură?
(N.ed. – Alături de numeroasele personaje ale
BeBeului politic, în notele de subsol cu care
Izvoditorul îl însoţeşte, apar o sumedenie de
tipuri de căcăreze care măresc sfera
Sătrăirismului cu încă 3 deşte. Prin acţiile pline
de semni ficaţii faţăde probe le administrate în
dosare, unele personae ca Erudiţianu, Pleşuvu,
Sida şi Kir Criticos, auun rol aproape pozitiv,
altele, mai fără hiv, ca Idioţeanu, Ialomiţeanu,
IonOlteanu şicu un traianUngureanu, face chip
cu daldi Nătăroiu, Lăzăroiu şi Predoiu, cu
Arhonda Suflă-în-Vîntu, oglu Paleo Ologu,
Părinţelu Evlavios, Agă Fălcosu, şi fenechiu Cur
Iosu, Adevărovinu, Funerinu, şi Madam sulfinu,
Etc
Dealdi ceanu şi deanu căcălău, (din aceeeaşi
găşcuţă cu paleo-mondialu). Că cam se.
Pre figurează o lume, lume ca rea mai fost pe
vremea lui ileca.
Am încheiat aici cît de cît paranteza). {*DA ce
so mai fi zicînd despre udrea?
>E fată bună, DA noastră, din popor, crescută
chiar de mine, DA a avut GHINION!
&& (NOTĂ – un fan fanatic şaproape bourean a
comparat variantele cu varianta şilea mai
varientat în fel de fele:
• 1 – 1 – VARIANTA (semi) – oficială
- că cic ar fi apărut o oarecare umbră de
răceală –ntre ei, datorită condiţiilor meteo
nefavorabile. [în monitor scrie negru pe alb că
era ceaţă în piaţă şică nusau văzut cînd au trecut
unul pe lîngă celăl altul fără un pic uţ de niţel uş
sa lut. De salve de ciur. Că chiar pe dealu Ca
Pitoliului sa făckut derdeluş pentru gîştele
Capitoline care să salve cu cîteun ‘AVE!” ce mai
rămăsese de salva Marat din omanat. Aşa că
faptu că ein au schimbat înde ei vorbuliţe de la
periferia vocabulii le face pă gîsculiţe şi pore să
re afirme că puicuţa lu Cocoşe o “navede –
Naudă!”.
1 – 2 – VARIANTA NEO.
(ficială,
- , mai de undergroundă, dă glase să se-
audă, într-un limbaje de grajde de mahala
(presărat cu mulţă “Işala!” şi “Maşhala!”)
poveştii sulii spusă la gura sobei de ioni
(crengi?) sau –eşcii? ) cu mască umană.
- Că Băse sa autodemascat singur ca
duşme de clasă cînd la a patra (spre a cince
strigare: ARice! Arice!”) – investire a dat glas
cam la o aşa ceva :

64
#<””Las moştenire o ţară…., bla-bla-bla…, / cu
nişte coji de omi.., bla-bla-bla…,/
Şia dato pe daiboji, crezînd co dă la nato la
produs. Cace?
{Că de produs nu mai produce decît lavinele de
pe centură şalinele din bătătură.} Căla tocma îşi
elicea o bombardea care-a asolizat pacia. Prin
dacia, la rugămeala unei simoneCreţi, plantăm
doar creţe şi pui ieţi dedănileţe.
Ştiind noi că ciclopului îi cam place aş face
selfie cu Moartea, nuş ce ia venit săl provoace
pă Ăl cu coasa la o scanderbergeală (pe temă de
coseală de Arcă, că cine e cine în stat? {şi cineE
mai ca targ.[şi că cine e mai cine? (cine e
împungător de şi cine trăgător de / sfori în echipa
de cositori.)]} Căn timpe ce boc îşi nituise
boxerii de catarge, băsul mituise pe cupi donu
dela Tribunalu Poporului saccepte estetica
Urîtului de politică de stat. (se între vede o
corceală între o coexistenţă gorghie şio
coiexistuţă de blăguţă). Boc nu făcea decît îi
mîna la strungă, unde urma săi mulgă naş Mînă-
Lungă cu aldi Cocoşilă.
(Not. – ăi mai cu Gî-uri avea rînde lăsat mai în
faţă: o igă cun I GAş, o pogă –alu poGea, o
ancăBoaGiţă cu cotcodacele ei, dată cu
zgaibaracelen sus de cucuriGU lu cît de cît un
traianunGUrean, vrun papahaGU scos dela nafte
or paleoloGU cu defectele lui derecte. După
fiecare sa făcut caloiane numa şi numa din boc,
după chipa şi asemănarea cu echipa sa [>DA,
apropos, de bla-bla-GA ce ziceai că se zice?
>”Se zice car fi fost băiat bun, da cănavea
GHINION să se co-existe co nimenică( lipsită
deo vergă şi apocalipsită de orce vlagă deblagă)
Şi de cînd se scanderbergă, toate au mai multă
vervă (şi verbă.) E Noua Cîntarea Tomaniei în
Epoca Turnăt oriei. – că carel dă în gît pe care!
>”DEŞI - Am fost martor, nuvă torn la DNAle!
(tuvă!). Iote mesaju –şoc al Înalt Prea Sfinţitului
ĂL Mai de Sus. Boc”
(Notă – Şi precum vam mai spus, că cred că vă,
Actoru, (care juca rolu lu Boc 3), a supra vieţuit
regimului băsit şi crizei, şia de păşit Era
Turnătoriei, cu fruntea sus (şicu boc la cură),
Şi PAS CU PAS a intrat în Epoca lu Boc IV, un
nimeni altu decît
• 2 – 0 -Aşa că pe primul loc în mogulat,
în VARIANTU LU BOC 3,
Era Boc Cel Mai Mare, urmaşul lu Boc Cel Mare
şi tare. Tot în această variantă (pi Πcantă,
fiindcăi băgase DeDeTeE sub coadă) [şi praf de
scărpinici pe subpurici], pe locul second se clasa
Băsele ăla pîrţos
(ca să nu zic ‘bă ..şi …”) şi-arţăgos {şi solzos.
Din epoca dinozaurilor stalinişti}, slutu şi urîtu,
şi constipate de rău ce era (că nu vroia să fie
second / sub mus.
Înainte să se dea la fund avusese o prezenţă
fantomatică prin dife unghere din anvere, dar,
spre de osebire de funeriu, nu mîncase cîhă cu
polonici în obsedantu deceniu (nici pe vremu lu
nea nicu, ca scremu pleşuv). (ai dacă nici Băse
nu mîncase, atunci cine? – evident, altu.; un tiz,
o sosie, un alt băs ESCcu nume conspirativ,
domicilit), prin Vatra Luminoasă. (pe vremea lu
a IV republică Boc]. Dupa fost ales başcană
prima dată, boc apărea, ca o fată morgană, oride
cîte orise intra cu NAVĂ! –LE! În vreo criză
(daia de naveam de niciunele, şi chiar de
nicialtele)

66
*Şi unele udre mai cutre refuza să de ape murgu
vamă, şi făceau mutre la impozitare în natură.
Unei aşa vamaioate ia pus boc sechestru pe
buiestru – Asta atunci – cînd coniţa era pe cal
mare, şiavea laice pe feisbuci, - nu acum, cînd ar
vrea ceva de calmare.
**Căntratîta era de mare criza de …(suli de cale)
cajunsese udroaica să poarte GUmari şi
monicuţa GOGOşari (mai mare ruşinea în biroul
ovali)
Văzînd atîta pseudo-tineret pedoman ajuns la
aman, “AMAN!”, super –salva Marele neamului
oman îşi scuipan palmele şi se-apuca de edecărit
în folosul întregului oman-trib. (cum sar zice,”în
interese naţional’ pentru ebe), că, ‘cea el,
• >”Trebe să scoatem ţara din rahat – la
liman!”.
[şi iar dă dea vina iar în fel şi chip, pe greaua
moştenire pe carea moştenit), (sub liniind cu
accent rîrîit pe ultimele două silabe din “tre –
bE”!)
Da dintre ebe, eba se făcea că plouă, stolo îşi
tocmai lua amanta mai nouă şi toţi se bruxela.
• În varianta lu Boc,
• Boc dădea fericire numai prin prezenţa
lui, atît era de galantom Inalt Prea Fericitul
Ciom., încît emana lucşi şi wacşi pe unde se
hip=hopa.
Daia în europa, prin zona non-euro se scandal :
<”Cînd boc apare, soarele răsare”
Şintradevăr, răsărea Starea de FeFe Bine în cea
mai pură formă de ‘săTrăire”; o hazna “ce
conţinea esenţa eternă a „lucrului în sine",(am
încheiat citatul, şincep altu
@Dovada?
Dovadă că pentru cine vrea să vadă şi nuie
naude-navede, graniţele Uie E de fiţe (nu pentru
euro-şarle ca dealdi macovei, or starlete ebe
uitate-n sterilete.
Pînă şi toţi cei puşi (prin interpuşi) la muncă
silnică zilnică recunoaşte că boc era o prezenţă
Bene fică pentru echipă spre colectivă. Şise
bulucea cum se bulucă să intre-n ceapee toată
buluceria pedelee şi pemepee (mai ales cea fără
feisbucă.
>Pulimea stampede înspre PeDe de cîte ori
saude că vine iar Boc la putere şi cu mult înainte
deal vede,
< Ba stampede dinspre unde crede că pleacă la
palata Victoria, cacolea e buluceria şi bucureştia
mai, şi se dă bere şi mici la pulifrici, ca venit ziua
victoriei în contra tiraniei democraţilor. {seaude
glasul străzii, dirijat, şi din dirijabil şunt aruncate
confete de hîrtie pe care scrie ;”Moarte la
parlamente!”, şi “Jos textile, fă sulfina!”.
• 3 – Ba dacar fi să credem VARIANTA
INVERSĂ
• Că adevărata variantă e VARIANTA LU
BĂSE @ doi,
Pulimile se stampeza nu înspre, ci dinspre şi
fugia de boc-guvi daci ca dracii – de- tămîi E.
Acu zit u? UNDE? Unde putea să fugă ei mai
întîi şi mai întîie dacă nula Tataia Băsecu, la
Salvatoru Supreme MeReU Realesu pe post de
Toteme, El Lider Maximorum, la Comandantele
Suprem de Forum, la Super Salvamontu şila
Supersalvavişeulşimaimarele, etîcîuri
Salvamarele neamului oman, super-eroul, supra-
omul, super-Draculu, super –BU, şuber-ecu,
membru –membron fondator de PeDee,
PeDeLe-e, pemepee şia altor comitate comise şi
comiţii şi partiduleţe şi haite de etece.
# Singura lui regretă e că na fundat cînd era în
ilegalitate la anvere, nişte salva-vişee şi nişte

68
canale pentru ăi din viitoarele fronturi ale
salvărilor năţionale şiale interesului naţional. Că
nu era o zi să nu se gînde EL la defectele
periferice ale SSMDe şi cum sar zice să se treacă
mai pederepede peste starea de avarie şide
conservare la o Nouă SCMDee multilateral
dezvoltată. Că ultima lui arie era aia cu
“sătrăitatea” şi să trăirismu” – asta dupce a
înfierat comu (nismu) – şi pro –slăviat ciomu.
(ciomismu era ultima descoperire în materie de
–isme).
Autorul “Să-Trăiturilor_de-Bine” de zi de zi de
zi era ţinut ca un bi belou în vitrina de la etaj (în
sediu din garaj, era să zic ‘garag”, da era tot un
drac) {că dacă, doamne feri! Se supără ăsta pe
noi şişi ia sătrăirile înapoi şi pleacă, ne lasă cu
curun apă (Asta-I ca poanta cu Ponta, cum ia
lăsat?) şine rămîn doar “muririle de bine” să le
trăim pîn’la adînci bătrîneţi – că cei viaţa fărun
băs şi fără băseşti?
(Nota secretarului Cancelariei lu tov. Boc –
Deocamdată se aruncă în el cu drone de hîrtie,
şicu chipie şi cu huidu-huie, dar, cînd or moţăi
ăi din uie, cine ştie, poate altă dată vor,.. şi cu
pietrişă.
Da Blabla GU, blagoslovit fiei nu mea, co
privire piezişă, déjà a scos în stradă jandarii, care
déjà aveau pula nele scoase. Bătea la ei săi
frăgezească (mai săi rupă şi mai mai să najungă
cu ei întregi la dubă) şi I bătea şi peste picioare,
şi pe spinare, şi peste cape, cu pulane pe care
scria în polpotă
>”Lupta contra co-rupţiei şia co-rupă – torilor!
Că Rupţia ucide!” sua
.>”Trăiască Lupta pentru pace!”{pe unu chiar
scria în chirilică unfel de “PA! Flota!
(nota a. – unii jandarmii mai miliţieni erau dotaţi
cu cîini lupi, fără botniţe, care stăteau ce stăteau,
lătrau ce lătrau, şodată se repezeau la beregăţile
duşmanului de clasă. Şăştia ‘ce că “Lasă că ştie
el pe cine să later şi pe cine să muşte!”) Tot
peacolo se manipula cu mîna manipulanţi şi
manuali dealdi stolo, cu mînării de plîns “de-a
plînselea” – unii ne împula, alţii ne dezpula, că
nuse prea mai prea ştia cine sempuia şi cine
dezpoia prin uia aia pe faţă or pe dinapoia, şin
general cine cu cine se mai împula or se dezalia
din interes naţonal. {>DA oare ce zice-un cioloş
deo paulă voş:
<<”DA asta a cam avut GHINION ea cu ea; că
are o imagine publică destul de proastă, rămasă
de pe vremea cînd se vrea tîmpiţică. Imagine
care poa’sa dăunească lukului mai gorghiu.
Văzînd atîta combatere pela spate a corupţiei şia
corupătorilor (da şia capitalismelor de cum)
etrie, Băse stătea în bîrlogu lui din băselie ca un
tigrete careşi roade propria coadă, şi se-nvîrtea
în cerce în juru la Cotroceni (şin juru la curu lu
Boc–unu din cei 4 trium viri de state). Că iel se
tot piacolea şi mi se pitea şi pritocea, cînd colo,
cînd mai colea, prin garajă. Da tot de strajă la
steagă şila torţa Demo craţii mult-dragă. Şi fiind
e în legitimă apărare în contra loviturilor de stat
pro-parlamentare, chema cu apele poporu pedeu
şi diasporeu să apere cuce? – ririle revoluţei. (ca
nişte vasileRoaite).
<”Apel către PeDepopor! Ioite calea! (La
boaite!) Calea cea dreaptă, care desparte apele în
două, casă ne fie nouă ‘sătrăituFeBine’ şi să nu
mai fie mişcarea poporană o sclavă isaură! –
Drept pentru care împărţea (de joi pînă marţea)
la NA! –vă!:

70
“**NAVĂ pulane, pulănaşe, pulănele, pulici,
pulănoaie,…etîcoie
Aparent fără nici o urmă de ortăcisme (din
perioada petre-Romană) şi (apparent fără
ciocumicisme) fără răutăcisme şi discriminări de
rasă or clasă, se manipula fără scrupule masa de
băsişti activişti – pulănimea pulănoasă, venită cu
pulane deacasă (pulane şi ciomege păstrate de la
precedentele allege şi timişoare). Uite-aşa
băseştii şmecheresc ele ctoratu şi-l manipulă
fără pic de scrupulă. Şin mod discret, la cererea
muieretului pedele, se (mai ales a băbăciunilor
re-alese euro-parlamantare) rămase de pe
vremea piramidelor şia –Ciunelor şia
ciunismelor gene Raţei dez – bluginate) jandarii
se igăşeau cu pulane din ce în ce mai pulane.
[se pare că nemaiputînd săi ciure, au început săi
bată Toba, dăi dealu tobă].
Pusă în faţa pulănitului cuatîta vlagă, cîteo
macovică mai pseudo-porică ex -clama cîteo
spusă cu multă exclamie:;
<”Vai! Ce grosolănie!”
Şi din corul apacilor şi apacelor ise replica cu re
plice ca:
>”DA de lungime ce zice!?: , şi-aşa tot aşa. În
timp ce BăsescuL cu frasu şicu finu lu frasu şi
cucum natu lu finu lu, lucra. Căşi scria de mînă
pe poartă la Înalta Lui Poartă că munca ‘în
nobilează pă ciom’.
Şică <”Bineaţi venit la SăTrăit pARCĂ!” că aci
e de toate pentru toţi omii de bine.(cavea fişe şi
dosare cu fie care ce şi cît a dat şia luat şi pe
unde-a mai hoţit {dacă lucrătorit sau nu la stat}.
Aşa căntre timp Băşii lucra cu ciur şi cu dîrmon
şii ciura şi-I dîrmona pe toţi. Că la el era Timona
şi cheile de la porţi.(era chelar de nevoie, fincă
toţi era nişte hoţi). Şi-n umbra lui, şi mult în
urma lui, îi călca pe urmă săraca de denea, care
lucra cu sita şii trecea prinea pe toţi (care ise
spunea că trebe trecuţi prin sită. Da erao sită de
mătase făcută de macaronari pentru macaroane.
Aşa că macaronismele în dulcele stil macar onic
era anacronisme anacronice, marcate cu semne
diacritice şi cîteun ‘huo!”. {DA ce zici de bica?
>”Despre gorghica numa de bine, numa ca avut
niţeluş GHINION!
<”Binebine, da io ziceam despre bice ce zici?”–
“Păi ţiam zis. Cum sar zice, ăştia bla cu pîra şise
mînca unu pe altu, dînd cu subsemnatu. (ca
pohtit la cîrnaţi de pleşcoi).
• X – în VARIANTA un picuşor
BĂSISTĂ
A lui Băsescu personal, BăsescuL Traian in sistă
cum că Traian Băsescu era un Băsesc Bun, Bun
de Tot, Bun cala ŢAră, Cel-Mai-Bun-Dintre-
Cei-Buni, recomandat şi de străbuni, da şi de
generaţia de ceauşei carel tot votă…
Pe cînd boc era un tiran, da ştii cum, un tirane
rău de tot şi din ce în ce mai tiran ic şimai odios
decît foştii odioşi careau fost.
Dac-ar fi fost vreo re ferendumă ceva, această
huidumă de boc care tot huidă şi mă huidu-mă
şi-I un “gică contra’ la tot, ar fi avut aceeaşi
soartă cu. Că prea a băgat în regat dictatura
militară a celor fără-de-ţară şia băgat ţaratun
rahat. Acest perfidy de zertor de boc carea mai
fost trădător (ca trădat şi întinat în rahat toate
înaltele valori ale pedelismului European) ar
trebui crucificat de viu şi acuzat de genocide.
Dai atît de perfidy şiare o pele atît de groasă că
scapă MeReU dela o boc –gubernare la alta, din
ce în ce mai unică (da şi mai mică – şi nui pune
nimeni pielea pe băţ);

72
>”ĂSTA face politică în funcţie de cum ise
scoală dimineaţa. Are-n el un zvîc de hopă –
mitică că se sfîr lează prin dita hazna ca
sfîrleaza. Nu te poţi hazarda să pui baza pe omu
ăsta (zicea un părerolog sadea). Că cam aşa era.
Că déjà aripa dură din pede ia luat măsură la un
costum de scîndură. Cacum un aşa val de ură
venea, că parcă sauzea aia cu ‘moţoc’. Caşai va
fi lui dat să fie.:
Spîn zurat, deca pitat de cap, rupt de 4 că mile în
4, şapoi ‘capu lu boc’ va fi pus într-o ţeapă la
intrarea în Bucale – port la mare, unde va sta
atîrnat pînă la paştele ca ilor. Seva spune ca fost
deca pitat de băsişti mai radicalişti şi mai
extreme – işti decît Băsu tute lar (tul!)dar nu
seva putea niciodată dovedi.
Dovadă?
Dovadă că Gîdea na semnat nimic scris, casă nu
dea cu subsemnatu. (şa pus pe altu)
• Aceasta era VARIANTA OPTIMISTĂ
De la varianta lu Băse, în care gîdea se chiar
gîndea săşi facă hara chirii (taman în dealu
Spirii). Zbiru, luat cu otuzbiru, pe motiv că, citez
tot aşa din cea rămas scris cu singe pe pereţii la
dubă:
<”În semn de pro teste faţă de avalanşa de ne –
norociri şi ne – fericiri la care sunt martor (cu
toate-ale-mele băseli de “Bine-să-trăiri”).
Dan’ainte deaşi face harachiru complet la
sătrăireze prea căcăreze, anceput să fachireze ca
fachiru mersu pă pioneze şin POANTE, mersul
pe cărbuni încinşi şi alţi merşi (cu mersul altora)
pe ici pe colea, prin părţile esenţiale, doar –doar
so mai putea cîrpi ceva or să mai schimbe ceva
din majoritatea lichidă (cavea nimbe de ţal
specialist în lichide şi alte scursuri, şi putea
lichida orice lichidare de stoc [cun dop de boc].
Că doar asta-a făcut pe unde-a trecut: - flotări şi
gioane printre sticle şi pahare, şi mersul piticului
– cînd I sa cerut, şi mersu be ţivului, şi ălte de
merse.) Sa scremut Băse cît sa scremut şi după
ceva scremete (cu gamete de con stipaţie) şi alte
cîteva screme, a reu şîiit o con spiraţie (in ins
piraţie divină) cu sol uţia imo rală şi după ceva
vreme, într-o dubă, anceput să formateze alt
gubă Boc de tranziţie, gubernu de largă uniune
naţională (boc 1 + Boc II + boc 3 + Boc IV)-
Guvele Boc IV spre boc V (cinci).
Cum?
Cum de ce, de nece? Cexina!
Păi simplu ca bonjur. Sa uitat în jur şa cătat
puncte de cusătură (şi de acu –punctură) [că cine
caută, găseşte], şia luat parteneru (cu ex-mineru)
cu un MeReU lucra în echipă cea mică (cu
tehnica ‘mama-mpunge şi io trag!’) şi ia traso lu
boc. {abia după ia traso şi lu ăsta cu făţău de
băgător de seamă}
*Şianceput la cusătorie să sforărească (sfor –
sfor) o nouă corabie cu sută
(cam plută, da cu numea de ARCĂ, casă vadă
lumea cavem şi noi o arcă ala NoiE) care să se-
mplută în istoria omană în dreptul dinastiei –
EŞCILOR de Bucale (cao ARCĂ în dana
Bucureşcilor, mai spre maidanu din
Modrogane).
**că după cea cusut cea cu sut bot în bot atîta
vreme cu pre- decesorul boc, şi uneorea cur-în-
cur şi noapte-bună) acu nenea venea săi deşire iz
– manele şi să le facă gheme; (pe ritm de
manele):: că erau izmene de premiere date de la
bugete le de stat şi era pe inventare. Şi MIŞELU
de chelu la lăsat pe boc în curu gol. (de ise vedea
cocoşelu) că cam de dastea en stare băsismul

74
corupător de boc-minor (şi de boc –major, cînd
o ieşi din minoritate şi no mai fi minoritar).
S-aud scandări în cor de scandăi de zile impare:
>”Băse şi băsismu Lui /Salvatoru
neamului!“{unii cică pronunţa‘Salvatorii?’}Dar
şi scandăii de zile pare e scandalagii şise mai pot
auzi ecoind strigătura de ierea pacia
;:>”Stima noastră şi mîndria / Băselu de
OmăniE” – (rima de la ‘mîndrie ‘ e la unu,
mîndruţ, carea înregistrato la osime ca partid –
Partidu mîndrilor, al mîndrelor şal mîndracilor.
Că după ei, doar duba şi doar “Băsia salvează
tOmania”
#Da cică-n republica pro curorilor (că şăştia era
dăia pro şi băso-fani) – din timpu lu BOC VII,
PeNeLe se penela de euro-penele prea stridente
(acţiune ce începe cua lu cocoş, cînd sad at cepe
la beciu domn ESCU – şincepe a să se deşire la
fire urzite fire după fire, că se dusese vestea şin
fundu Evropii că ce ne pot nouă pene lopii şi
pede-interlopii penelopa. Cum sar zice într-un
stat de drept din Europa _:
<”NU puteţi voi scrie pe hîrtie cît putem noi
fura!”.
• În statu de drept, dictatura e cea mai bună
ordine de drept. Iar dictatura de dreapta e cea
mai dreptă ordine dictată. Dela comenduire din
oriîn COTRO venea MeReU cîteun MeReU cu
ordine de zip e unitate, prin care se cine pe cine
va mai petreispiri, şi cît. (subiectele erau oricîte
şi despre orice
• Subiectele fiind aşa de variate, crinuţa lu
ioanOltean, acest fante de obor care-ar trebui
păstrat în formol la parlamente), urma imediat
după amanta lu stolo.
• Se pregătea în stendbaie dubă pentru un
nichită care urma la vorbitor pe teme de aman
tlîce. Fără alte tîlce.
@@ VARIANTA PESIMISTĂ
(tot de sorginte băsistă, urmare la acel “Apel
către băsişti!)
Era ca omuleţu negru / să nuse lase pastişat, nici
împăiat, nici îmbuteliat în formol, ci pur şi
simplu mauseol lat, şisă devină Marele Martire
al “Sătrăitelor-deFeBine”, condus pe ultimul
drum în fiecare an. (altfel spus, deacum toţi sunt
egali, într-o democraţie a egalilor, şi toţi sunt
chemaţi în mod egal pela deneală). Vă daţi seam
ace zi infernală ar fi pentru baştan acea zi?
Şi cîte de o ‘samă de cu vinte’ sar scri şi sar
petreispiri?
Băsescu în cor tegiu lu boc! ? ! hă! Luînduşi o
faţa de boc insurgent care tocmă a făcut pă iel,
acest tomă mimînd la repetiţie scena cu ‘dragă
stolo” (adaptată la ‘dragă emilBoacă”, pînă la o
nouă interpretare co julită mai ‘dragă ciolo!”) şi
in fantu din cînd în cînd să scoată capu din
coşciugă şi Băse să trebui ască să-I dea să sugă?!
Un adevărat cojmar! Ca rămas din ditamai totem
oman doar o piele lungă (şio punguţă cu 2
galbeni) – {<DA ce zici de cocoş?
>”E băiat bun, DA a avut puţintel GHINION.”
<”şi la Cur tea de Apel?” >”şi.”
<”DA de davidel?” >’Păsta nul spală toate apele
de GHINIONU dea …
<”DA tot cu iordănitu bla şio pogea.”
>”GHINIONU lui, da dacă se pogea în timpu
liber,
# Şastea toate numai şi numai de cînd în Bă
seRAI boc a renunţat la burlăcie şisa căsătorit cu
puterea. Acu e la a cincea. (eunucie? Or
ucenicie?). căi şi el un fel de “suflet zburdalnic”

76
(caşi paju cătălinPredoi? De pe la noi) şia
anunţat că re nunţă la orice, şi la grade, şi la
gardă şila sepepe, dar la, nu şi nu. Şia renunţat
şila or- tăcie, şin loc săşi vadă de tăcia lui de boc,
anceput să se vete cu tot felul de vete;
• Că e contra la noul plan mar(e) şal
• Că chiar de la un aşa veto anceput o aşa
lupte pentru PA! – ce între ei
• (că era să nu mai rămîie piatră pă piatră
în uie)
• , că cu greu ise poate găsi un ceva mai
titanic decît nodu Gordian (deşi păsta fiecare
vrea săl taie în stilul lui: Băsu mai băs în
băsăRaie cică săl ciure co rafală de tune, boc că
săl taie cu foarfeca cu care lucrătorea el)
Nodu Gordian aista a fost un Podu lu traian (ne
apolo dorit) – pe care unu tăia pan glica dintr-o
parte, altu din cealaltă parte pan glicărea şi el şi
inaugural cît îl ţinea gura tăierea nodului .
(rutier) DA la al doilea DA, după urale şialte
tamtame inaugurale, cu multe daule şi .., sau
întîlnit Boc şi Băsel, faţă-n faţă, la mijloc de
podeţ. (Cea urmat sa consemnat deun dănileţ ca
lupta dela Podu PreaNalt);
- ,<”NAZAT!” – striga unu la altu, ca doi
berbeci, berbecinduse-n ainte, da nici unu nu era
o super-putere şi nici unu nu ceda. Dacar fi
continuat berbecăria fiecare avea şansa sa să
cîştige la cedo sau la masa verde. Pînşi
feisbuciştii de pe feisbuc se berbecăia şii lua cu
huidea şicu ‘Ţuruc” pe puciştii daltonişti. Şi
chiar dacă nuvă vine-a crede, sau berbecit cît sau
berbecit (sau mai împuns şi pe sub masă) zi
lungă de vară, din zori pînă-n seară (că vara nu
ierea ca iar na, şi ziua era mai lungă). Şiau
însetat.
- Şi sau oprit din nazat (după un opintit
cam prea băşit, care sa cam lăsat cu bulbuci pe
feis Buci). Şi sau oprit şi din cotcodărit, şi din
gagale (că era care gă-gă mai tare = care pe care)
Danainte de un accord scris între cele două mari
pute (=ex ecutiva şi preşe dinţia), nuş cum dracu
şia băgat alu cocoş cracu între ei şia dat drumu
la gale şi la crăcii. Printre alte re- bute sa
rebootat şi galele bute. [ca era cu ‘vox popula’ la
box (şi mona-I băga sula-n coaste cu Mircea
casă scuipe tot) da eran post}].
Totu a-nceput la-nceput co simplă şi banală
bătaie. (între cocoşi? Nu, curoşii (=tomatina, nu
ceaţi crezut!) şi cu portocală (=porto calina).
Văzînd un oarecine oarece urme de, şi crezînd
că e sînge de boc (de şi nu era căcăniu de loc)
{un boc de boc} pe loc anceput a strigare cu glas
mare că uite că premierele a fost pamplonat pe
baricadă şică en sîngerare şică plînge căi curge
sînge pe nas şi pe gură dela aşa olovitură (de
stat? – că Băsea declarat căl umplea de sînge
peste bot).
<”EU iaş fi umplut GURA de sînge!”(citez din
filozofia tov. Preşedintelui). Şi iaş fi zis >”GU!
RA! Gura!”
Alt internaut cu drept de revot, auzind căi vorba
de knockout şi neştind care-i şpilu, a dat alarm
ape feisbucă şia dat sfară-n ţară cu fum, precum
că iote copilu cum e knockautat & faultat. Şi
dela unu-unu-doi sad us borba mai apoi şila
avocatu poporului, pînă la Lumea dapoi. Unde
încă naveau un gube de cătăliniPredoi, şaşteptau
ca nişte Gură-cască, să le dăm noi dacile.
Acolo, ortacii nau mai putut să-şi rabde or- tăcia
şi ciocumicia şiau început să minerească cîte-un
pic în dreapta, dar mai ales în stînga, cu toate
upercutele de care erau în stare şi cu toate

78
uneltele şi sculele pe care le aveau în dotare dela
Tartore:
(inclusive CIURE, pulane, lacrimogene şi
scuturi pe care le, de la anterioarele miner iade,
cînd plataserăn Iade flori de toamnă pela
universiade.) Toţi e preocupaţi de:
>”Ceo să zică doamna Europă dacă?Şi dacă ne
trînteşten nas poarta laraie şi PeDe iada? [noroc
că toată Europa, în afară d’un boc dealu unu
cocoş, era preocupată de >”Ceo să zică Domnu
Cioloş?” (da ăsta nui preocupat decît de oglinda
– oglinjoara >>’cinei în ui mai frum?’
Şi cum –necum, miner IADA era dea gata şi
putea fi urmărită PAS cu PASe depe gugăl-meps
(da fără transleit, că era prea leit în noapte şi şo
pocăiau în altă parte).
• 4 – Şi era leit-poleit o atmosferă de dece?
Mbrie.
• Şi nici nu se mai putea face o se lecţie
naturală între Be & Be, atît erau de prinşi în
trîntă dreaptă şin scande bergeală. Fiecare voia
să-l trînte pe celălalt dela putere, da pentru dînşii
se lupta trînşii. Era un altfele de care pe care, că
se de clan şase un război TOTAL între cele două
pute riîn state.
• (şi erau hotărîţi să lupte pînla ultimu
homerican).
Şi din state venea semnale disperate că ce dracu
fuck ăia de-mpute cu fume atîta euro -lume? Că
fiecare dina MITA bisericile celuilalt, şi
bisericuţele. Şi adepţii şi fanii fugea cu MITA
dela băsime la bocitorime, şi dela bocitorime la
băsime, (ăl cu pa! ie, ăl cu fin e!) caşa era obi
ceiele la gîndăcărime, şobo- lănime, mîr –
lănime, pulime şi stolonime. Căcînd îi inunda
plînsetele bocilor urcau în gondola cu tot felul
de <”OLE, Ole! emilBocu e tece!”, şicînd dădea
de “plînsu marca stolo – brevetat la osime chiar
de dînsul’, se gondolau şi deacolo cu celălat
>”OLE!”
Între o aşa ca ribdă şi scillă, vosga – (nianu) îşi
plîngea de milă că navea minte nici cît un vosga–
ţian navea nici un co lac de care săşi poa’săşi
ţine ‘să-trăirica-de-bine’ Aşteptînd din clipă-n-
clip săi vie Volga neagră la poartă, vosga se
smior Căia şi poc ăia. Şicu toată Gloria lu stolo,
ălaşi sulfa şi mucii peacolo şii mucea aura. Atît
de tare cabia se auzea asediu dela sediu din Pa
lata Victoria, unde haita băsistă berbecărea ber
băcărind cu berbece zidele de vece (pe unde se
pitise pytia de Boc 4 – pe şestache). Aşa cum şi
a absolvit cu magna cum laude şi dreptu.
#că cînd era sigur că nimeni nu laude, (în timp
ce trăgea apele), scandal în latine::
>>”VOTAŢI! Schimbarea! / Alt preşe! Alt
parlamente! / Altă Constituţă!, alt portar Şila toţi
aceşti excşi le dă dea cîte-un bobîrnac şi le făcea
şicu tifla aşa, cala gioni şi gioane. {Nota lu un
Ioane. :”şile da cu sîce din
isarlîce!”(sic?)[passim]}
că pe giamparagii şipe pomanagii urma săi
bagen giam PARALE (nema parale!) şin
aşazisele “Rotisoare” deschise la deneale, (pînor
să se auto-de maşte). Că duşmanu de clasă nu
doarme, (nici duşmana nute lasă să dormi), şi
Big Bradăru are dreptate
• că zidurile are urechi (de fapte erau
desemnate cu grafite urechi de midas pe toate
zide le dela palate){E vident era de Senate de
opoziţia extra parlamentară, care bănuia căn
spatele la nauzi &-navezi uia avea securişti care
ascultau totul. Şi care ciuleau urechile la orice
şoaptă posibilă de Vînt

80
• să nu cumva să se afle că ce fel de urechi
are Urechilă (Tartoru ĂL Mare).
• Aceleaşi gazette care minţeau ca o
gazetă imperialistă, aveau o listă cu informatory
şi informatoare şiarătau că pe lume e omi şi
oame şi epuri şivite blagoslovite dela mnezeu cu
urechi de mărimea celor de ele fant. [Informaţia
apărea doar aşa, ca şi cum în realitatea omană
aşa ceva nici nar exista!]
• Singurul care se lupta cu proprii lui
sereişt şi sepepişti era boc, (zicese!)
[Da deşi ştia că cuvintele-I enumărate şi nu
merotate cu cifre arabe, acest Guli Vere al
democraţiei omane se lupta MeReU co criză
MeReIe. Neavînd veri şi vere în ţaratu uriaşilor
băsişti şia titanilor udrişti – toţi nişte culturişti şi
nişti culturnici – acest mic-pitic ot şi minună-
copchil-cu-barba-deun-cot era singuru boc cu
adevărat Emil. Daia lau şi retro gradat la echipa
de pitici în liga lu nea mitică, cu alţi hop-mitici,
cu reiting de gianc – da iel, ca orice gavroşi,
zbang! Direct peo dugheană cu cotineaţă şi bar
–icadă, unde, dup’ce cînta InterNaţonala se
dezbaricada şi iar se-ncontra la criz ă (că după
omică criză econo mică, şi un apoli tică,
căncepuse şio criză de GAL oşi şi ăi din UIE ne
turn ape ltea pe ia. (cuapropoaie la criza de
cocoşi galiciţi şi ciomiţi). Da Falcă şicu alţi
fălcoşi bărboşi mai cu coaie (şi mai boşi), ‘cea
că doar aşa nemai putem cîştiga li-ber-ta-tea! (şi
re–gurgita silabisirea –aşa cum învăţase dela
gorghiţa să citească depe garduri. În silă.Daceste
succesuri deprinse dela vreo ebă or vronuţă În
plus, Falconete anvăţat depe Nete dela vreo
struţă alu nensu greblă cumsă bage capu între
urechi. Că (mini) struţii e fără pe rechi în
funericale şi machia verlîce. Că orce sar zîce,
nici boc 3 nul întrecea în struţime pe Boc IV, că
ăsta se-nstruţa ca nimeni altu. Atît de înstruţată
îi era prezenţa, încît strălucea chiar şin absenţa
sa. Mai ales prin absenţă boc se rem ARCA. (in
REM?)

(N.a. – că nici eu nu mai ştiu ce primea ză:

simpla prezenţă a unui Boc printre boci la
gubernare, sau simpla lui absenţă din acest loci?)
– cu urmările care urmează:::

82
 manea21 – ultima tule

tu-le mama lor de hoṭi! (vezi maneaua17-ṣpea

Lanceput
Anceput cu “JOS!” ṣi pormă sa ajuns la semne
porno ṣila ridicat poalele-n cap ṣila bătut pe
buci pe feisbuci.
Campania cu ‘Jos hoṭia salvează Romănia!
A-nceput pe iutubă. Un user, un laice, un tuvă.
Apoi sanceput un nou început realmente cu ‘’Fără hoṭi
în parlamente!’’ Ṣisa dat drumu la muzici ṣi fanfare ṣi
se triumfăreau proiohanii ṣi se tăvăleau de dor în cercul
lor de mihalaci cei mai egali dintre egali. Ṣi hahanu
aduna laică după laică ṣiṣi defila vuvuzeaua pe maneaua
‘’UE .- U.E.
Uiele ṣi populimea EU.RO. cam ṣtia cinei
iohanu ṣice afacerii învîrtea bampiru cu atîta bănet ṣiatît
acaret. (altfel spusu – Anu ṣi hausu) ‘Nu mam născut să
fiu vedet, ’cea con-soarta cu care consortea, ṣi nici IO
nu mam născut să fiu cochet, cea conu care cocheta deja
cu popularii. Fiind un nea bine făcut ṣi cu look popular’’
Da iera clar că penelismul tindea să devină o miṣcare
populistă ṣi crină, fără pene ṣi fără dinṭi în gură (un
arheopteryx împăiat), apropiată de populiṣti ṣi de
celelalte populimi populiste. Scopul oricărui partid
popular din UI fiind acela dea populaR AIA ṣia se
populariza într-o republică populară (adică Johu cu
populimea lui din UI ṣi cu guvernu meu din dacilea. Ca
să ne dăncile. ṣi casă înco casă. Casă poată
ei fura. Proaspăt europarlamentat, bogdanu
atacă cumetriile de la stat, da nu ṣi organu.
"Vă va lua naiba pe voi, mult mai repede decât
vă închipuiți că var putea lua!căVor răspunde
penal toṭi penalii care se uiesc, că nuiese foc fără
fum. viața nu se încheie nici acum, nici aici, nu
moare, nici nu se predă".
 Atunci nam mai putut noi răbda ṣiam început ai
da cu huie, ṣi lam luat la perpulise cu mult
salamalec, ca să ṣtie că ‘’O Romănie fără penali
ṣi fără hoṭi’’ eo Romănie fără iohani. [culmea
hoṭiei ecă psed ne-a furat pînă ṣi flaierele
#fărăpenali.
Din punctul de vedere al useristului din mine,
lumea user se împarte în:
- Dăi care fură ṣi ṣtiu să fure (dăṣti liberali, din
găṣti liberale, care fură cu acte case ṣi ṣile duc
acas);
- ṣi dăi care fură ṣinu ṣtiu să fure (din partidu
pesedragnilor ṣial pesedragnelor care se
puṣcărie pen’te mir’ce)
[ nota mea – aici intervine rolul hotărîtor al
justiṭiei, care ne prezintă istoria cosmetizată a
fiecărui mirce: acel Mirce, fiul Călṭunei din
Brăila, or Mircele care ’ce ‘’Ṣtie, mă, ṣtie, ṣi
iel’’, or ultimu ‘te-mir-ce’ de la bece]
În afară de PNL ṣi PSD, user-ul poate salva
orice (da păia nui mai poate salva de mînia
maselor populare din UI nici Inchiziṭia, dacă ṣi-
ar cumpăra Iertarea Păcatelor de la denea.
Astfel
Cu niṭel mai mult zel
Istoria intra-ntr-o nouă ieră. Era neo-vuvuzelă.
- Adică ce vrea să spuie mnealuie cua tîta zelă?
- ‘ce că…
- Nici un cecă, că la o dică mai nimică. Io vam
făcut, io vă nimic. Nui decît o vuvuzică mai mica
a unui vuvuzel care ṣi el eal unei vuvuzele
care…
- Cicaho! Să vă ia naibu pe toṭi! că toṭi esteṭi niṣte
hoṭi! Luaiar naiba să-i ia! Ṣipe dinozaura aia! Ṣi
pe mihalac! Cau început să se canibalizeze ṣi să
se muṣte de buce. Nu degeabă a scris Ponta pe
pagina lui de Facebuce: ’ Ocupaṭi-vă-ṭi de

84
dinozaurii ăia de la PNL/PDL! Asa chiar se pot
schimba lucrurile in politica, că lucrele bine
făcute nue făcute tocma de lupii din UE. LUPE!
LUP e! Iohanu îṣi schimbă păru, da nu ṣi năravu
pe carel mai avu",
Doar deal dracului acest copchil-minune al
politicii romăneṣti atenṭionează cu atenṭionări ṣi
HUE -
GRIJE la crocodili de nili ṣila crocodile de nile
ṣi ṣobo (lanii ) mari din PNL’(am încheiat citatu
din sus-semnatu neîncheiat încă cun Grije! La
lupe!). Da cumde ṣi permite să ne summit-e unu
ca iel cuaṣa ‘’ṣo pă el!’’ṣile dă ṣicu ciuce (ciu-
ciu) ṣi cu marṣe) Marṣ mă ṣobolan liberal, că io
miss Bogdan; Marṣ mă crocodile liberal, marṣ ṣi
tu, fă crocodilo et co! Păi îṣi permite taman
fincă-I UIan ṣi nui paicea. Dialogu cu paicenii
liberali e prin intermediar, via Pa! lata Victoria,
scris cu Ve. Ve. De la dubluweele. Ca orice
specialist în comunicare răreṣel vede dialogul
depe scena politică nu cum ar trebui să fie - ṣi
nuie, ci cum e (ṣin Uie). Ambii participanṭi la
actul de comunicare (ṣi de guvernare?) sunt
plecaṭi prin concede pîn ui. Rolul de EU ṣide TU
fiind personae absente, doar VUVUZELELE lor
sunt prezente ‘face-to-feise’’ṣi poartă un dialog
uian: VUVUZELA mea vorbeṣte cu
VUVUZELA ta. (nu tre’să vă mai spui căn ui
fiecare e portavocea cuiva, ṣi pe fiecare îl
păpuṣereṣte cineva. Cînd ne gîndim la cine-i
VUVUZELA PPE în Europ mă tem că se repetă
istoria cun boc în acelaṣi loc).
Dac analizăm frame cu frame ṣi pixel cu pixel,
se vede cum guvernu ciuma roṣie ciugule din
palma preṣedintelui ṣii un vuvuzelă al
securiṣtilor din noua Securitate, care le bagă-n
cape minṭile ṣi neghiniṭe-vuvuliṭe-n urechi, casă
le dicteze ce gînduri să gîndească (acasă) sau să
răs-gîndească, ṣice draci-laci de dăncili să
vorbelească. Organ cere demisia judecătorilor
CCR: „Avem 5 cetățeni capabili în orice
moment de o lovitură de stat. ei s-au
desconspirat că erau acoperiṭi ṣi vindeau
Indulgenṭe pe arginṭi ṣavea neghiniṭi ṣi neghiniṭe
în cape.” dupce fantoma lu ragne le-a șoptit la
ureche celor 5 juzi cum să voteze, a plecat dela
Curtea Constituṭională ṣipe la alte curṭi. Într-o
curte cu case mari în funde (niṣte case galbene
[=culoare liberală]-n curte co marchiză..), Naibu
ṣi cu Naiba lui tocma senCotrocinau ṣi ei ṣi
sendoctrinau de beṭia puterei, că de-un deceniu
Cotroceniu îṣi aṣteptase geniul GE-Ni-AL.
Romănia, care de 7 ore a rămas fără Curte CCR,
risca să intre în criză de riscă de curṭi dacă duhu
Ăluia trecea ṣide poarta Cotroceniului (Bul.
Geniului, no.1 – fosta reṣedinṭă regală – ultima
barica a democra ) ṣi intra ṣin alte curṭi. Că
fantoma lu agnea le-a șoptit la ureche [deal
dracu neghiniṭ ce miera fără pereche] ṣi cuplului
prezidenṭial, recte la politruk, că ce ṣi cumă să.
„Este stupefiantă deci zia de ast ăzi a Curții
Constituționale referitoare toată doar la
completurile de trei judecători sau 3 judecătoare
de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astăzi
vedem rațiunea pentru care această decizie a fost
amânată de patru ori, aparent în mod
inexplicabil, rațiunea a fost aceea de a fi
schimbată componența Curții Constituționale
pentru a se realiza „majoritatea lui Dragnea”.
PSD a reușit prin politrucii pe care i-a instalat
la Curtea Constituțională să obțină
compromiterea acestei instituții fundamentale în
orice democrație”, mai spune liderul PNL, într-
un comunicat de presă scris chiar de el ṣi semnat

86
 tot de iel. Mie mie evident căi un atac pela spate
la politruk ṣi la politrucia sa.
- Aṣa că ha!ha!ha-nul e un nul ṣiun ghionionar
ghidonat de cur, că iar a avut ghinion ṣi nul mai
ascultă nici rareṣu. De unde pînă mai ieri ei doi
fuseseră nedespărṭiṭi ca umbra ṣi penumbra,
iatăcă penumbra îṣi luase lumea-n cap ṣi se
parlamentase, avînd acum propriul său acoperit
de pedumbrit.
Prin liberalizarea bogdanului se ajunsese can
povestea aladină cu un djine care odată scos din
lampă îi ia lantors pe toṭi ṣi nu mai răspunde la
comenzi. Păi voi creadeṭi că securitatea trece în
hibernare cînd îi comandaṭi voi? Luavar naibu să
vă ia pe toṭi cu tot cu uia voastră, ṣi tuvă! Golem
va trebuit, na! de goleme s-aveṭi parte! Astept să
vie o vreme cînd o să-I huiduie cu huie ṣi .uie
păṣtia din Pepeie, ṣi săi praṣtie cu ouă ṣi roṣie.
Pepeiṣtii din .UIE ie în come auzind cum cea
mea cea manea, tricotată de dracii din drăcăria
dela Cotroceni are un feedbece aṣa viral pe
internete, taman cînd dl. Europarlar se self
cuacel ‘numam născut să fiu cochet, nu mam
născut să fiu boschet, nu mam…’. Tocma cînd
VUVUZELA PPE se antrena la huide ṣi
huiduhue în formule duete, ete na! Iauzăi!
‘’Rareṣule, huiduhu
Iaṭi Hahanu ṣi te du!
(în varianta neoliberală –‘iaṭi organu ṣite..’)
Da nici pulifrici nu se lăsa dus din deaici ṣii
spurcă pe toṭi cu scuipe ṣi ‘să văia naibele lui.
Da al Naibului încă scriia istoria ṣio ‘Step-by-
Stepa’. O istorie a bine-făcutelor făcute ṣi
nefăcute de Făcătorul de lucre-bine-făcute.
Istoria faptelor iohane viitoare, prezente ṣi
trecute. Naiba-săl-ia făcuse pe naiba-n patru
casă mai primească înco casă ṣiun mandate de
Naib. Că un mandate de Preṣedinte trecuse atît
de iute că abia abia se văzuse. Istoria e un
compactor care nivelează deal-valea reducînd
anii la o clipă. Ṣi tot istoria înnisipă tot spaṭiu
vitalco uitare mai mare decît noi, o sahară de
uitare. Istoria e lovestoria pupincurilor care sau
pupincurat ṣi sau neuitat în.
Cinei mai ṣtie pe toṭi acei.
Ṣi cine pacei pigmei din dinastia escilor?
Cinel mai ṣtie pe Escul I (întîie)?
Cinel cinel
Cine pe Escu II?
Pe escu III cine?
Da pe escu IV-le? Escule pe trovule, piundemi
mai eṣt, tovule? Statuile lor s-au înnisipat încă
de pe cînd erau cioplite ṣau rămas nesfiinṭite ṣi
risipite prin ui ca niṣte cioburi de vuvuzele fără
de locuri de morminte cunoscute. Ṣi voi chiar
credeṭi în voi că statuia iohanului va? Ha! Ha!
HA! Daja piedestalul din chirpică ise tot mica ṣi
se tot miceṣte, vorba proletcultului ‘’bă Hahane
nici nu ṣtii / cît de mic începi să fii!’ Firar el să
fie de rînjitu naibiului!... (urmează o serie de tui
ṣi de tule care nuse pot reproduce). Ṣi tot spaṭiu
vital de spaṭiră ṣi de baikăreală alu luie anceput
să se micească ṣi să se-mpută. Canceput să pută
ṣi să se miceasc ṣisă se zbîrcească ṣi merchela
ceia carel păpuṣerea. Cărel, cărel. (vezi ṣi
rebeliunea populară – ‘Timmy e absolut
inacceptabil’ – ce premierele. Ṣefii de state ṣide
guverne au stat 3 zile la negociere. Varianta cu
socialistuleṭul olandez mai breaz, acel Frans Ti.
Sus ṭinut atît de Angela cît ṣi de Merkela, a fost
respinsă chiarde Partida Popularilor Europeni,
dupo rebeliune fără precedent împotriva
cancelarului (sa propus chiar săse dea foc la
parliament, da na mai fost nevoie deacest rău

88
necesar, călisa făcut pe voie ṣisa scos din joben
alt yes-man, mai timmerman ca timmermanele.
Căṣtia se ṭin ca niṣte matrioṣci-cloṣci. Ioteo
cloṣca cum a scos o vuvuzela mai mica dintr-o
vuvuzela mai mare. Că cică-n ui nimic nu se
pierde, nimic nuse cîṣtigă, ci totul se reṣapează.
Tule mama lor de uie. ṣî uiezii rămaṣi orfani ai
nimănuie, ei ce parlamentăresc paice? Teoretic,
orice bărbat de stat poate fi ales, cu condiṭia să
fie prezent – nusăṣi trimită vuvuzela în locu lui.
(căn UI nuie acceptat nimănui săṣi consuleze
calu). Mai tre’să vă spui că uiu nui al nimănui,
motiv pentru care Antonio Tajani ia cuvîntul din
oră-n oră ṣin cuvîntare reiterează independenṭa
PE faṭă de orice alte instituṭii bancare din
exterior. ‘’Parlamentul îṣi va allege preṣedintele
indifferent de orice altă revendicare din afară.’ =
aceasta este formula cu care fiecare
parlamentare îṣi încheie orice discurs, pe orice
temă ar fi acela. E cert că se certăriseră ṣipe
coridoare, dar acum votul se desfăṣura official.
Se mai apoi certatără-ntre ei de sîmbătă pînă
spre data de trei, o dată, ṣi încă o data, ṣi,, ca la
uṣa cortului, (cu tui, ṣi tule, ṣicu tuvă, rareori cîte
un tuṭi). Hahanele a stat în colṭu lui de mut
printre muṭi ṣi aplaudărea camca ṣi cînd ar fi fost
propriul lui obam, ṣi ca ṣi cum nar fi avut
propriul lui organ, ṣinar fi auzit niciun apel.
„Totodată, fack un călduros apel către toți
magister, tri ṣi maguṣi să își mențină integritatea,
ṣisă nu se lase duṣi de fantomu lu gnea carele-a
șoptit la ureche să, ṣisă nu cedeze indiferent de
presiunile care se vor face la adresa lor și să-și
mențină deciziile luate în mod echilibrat,
imparțial și profesionist”, mai spune obanu. Da
iohanu în cască aude ṣi ce nuse auzise, că organu
a mai zise ṣică vanvăṭa de la fizică cum
că va folosi „toate pârghiile pe care le vom avea
la dispoziție în momentul în care Partidul
Național Liberal va prelua puterea pentru a
readuce Curtea Constituțională în serviciul
cetățeanului și în cadrul constituțional”.
Apele către lachei ṣi lichele se fina cun haila
lupta cea mare, moment cînd cel mai mare mut
din dacia se dezmuṭea ṣi lua poziṭia de Drepṭi!
[da tot el, punînd mîinile amîndouă lîngă gură ca
o port-voce ṣi strigînd asemenea spre partea
dreaptă de unde i-a venit Chemarea: Zent! (către
cei din mai fund decît el) Pă el, copii! Ṣo pă el!
(…) Pe ei, fraṭilor! (grupul pepeieilor din faṭă dă
năvală spre fund, grupul din fund spre faṭă)
Toată lumea europarlamentară: Afară! Ho
huideo! Tule!
Caṣcum nun ṭelegea uezii a cui vuvuzelă-I
Iohanisele ṣi de cea zis Iohanis ce-a zis ṣapoi sa
dezis car fi zis, cadică cum nuse, ṣi de ce
declarase că nu vrea înainte să fie întrebat dacă,
patamu ṣto, păi nu ne mai certăriserăm odată?
Caṣcum nar avea ei îndestul fum la Strasbur’ vor
săi dea cu fume ṣi anafur ṣi madamei. Săi cu ‘fir-
ar al naibii’ or ‘firar a naibii’? Naiba să-i ṣtie ṣipe
bruxelezii care se aciuie în strasbură. Tui mama
lui de ui! Că pînă navem fume albe, navem
‘Habemuse@ ṣi lise bezmetică pupincurii făr-o
pupincurie ṣo .uie. A cui eṣti tu acuie? Ultimu
hit e cel mai des bătut la summit-ul UE-lor. (la
galitate cu ‘Team văzut printre morminte’ –
Comunicare ṣi dialog politic la strasburgă nu
înseamnă cine ṭipă mai tare, nici cine are
VUVUZELA mai lungă – mine is bigger than
yours) Acu bruxelezii dez bat al cui eṣti? ṣi tua
cuie? Ṣi se gălăgiază că dac

90
- PNL – aripuṭa mai puṭin tînără – este organ de
partid ṣide state – altfel spus pe bruxeleza
vulgară peneleele e VUVUZELA iohană,
- ṣi dac preṣele ciordac e VUVUZELA foarte pro-
filo-germană
- ṣi VUVUZELA popularilor europeni
(=vuvuzela ipipiilor în uE) nue decît bogdanu
no.1;
- ṣi dacă ṣtim cine e cine, ṣică ei "S-au demascat
singuri-singurei!",dup cum titrează realizatorul
Realitatea Tevee
- atunce
a cui vuvuzelă e PePeEe-le, ṣi cine-I vuvuzela lu
Trump în Parlamentele European?
Da merchela ṣi mer Chelu nar fi cumva putin
vuvuzele?
? daia ar trebi cala intrarea lor în agor la europă
să-ṣi lase fiecare la garderobă vuvuzeau ṣi
maneaua cu sigla. Ṣi mai dute… naibiului de UI
că ca orce bîtă, orice vuvuzelă, (pro sau anti
merchelă), oriunde ṣi oricînd, are 2 capete – care
pot fi folosite simultan or pe rînd. Dialogu nu-
nseamnă că cine are vuvuzela mai mare are ṣi
dreptate. Aṣa că luaṭi parul ṣi daṭi în liderii
pesedei. Ṣo pă ei! Declară organu. Puneṭivă cu
parul pe ei ṣi pisaṭii pînnu mai se există. Ucideṭi
fiara pe sedistă.
- Rezon! ‘ce partea uistă din Ui, ṣi zona euro-istă
din non-uE. ṣintreg Parlamentele European e
într-un UI, ṣiun Ui! Qui! (Zi ‘Qui!’ casă pot
trage apa după tine!) Textul o citează pe ṣefa
FMIie, carar fi declaratără într-o uieză de baltă
la o altă tevee, că cică"bătrânii trăiesc prea mult"
și că, deci, obiceiul acesta devine un risc pentru
economia globală si deci trebuie făcut ceva în
acest sense. Poate-poa să fie ajutaṭi să iasă din
system, ar fi zis alt iohanise, să lise puie ceva în
 pensie că prea de tot au început "a trăi mai mult
decât era de așteptat". #Ruṣine
- Ṣi Iohanu se coboară aice cu hîrzobu, să-l vadă
tot europu în gecuṭa RO. Coboară ca un ecou
retro, făr’ase teme ṣise autopropune embleme.
(care să înlocuiască ludovicii or bani, cu alṭi
bani). Ṣincepe iar să bată monedă:
- Că iată! Această instituție s-a transformat în
Curtea pentru salvarea corupților, un instrument
politic de grațiere care operează în afara cadrului
constituțional. Majoritatea conturată în Curtea
Constituțională servește o agendă a răului, care
este încarnată nu doar în nea, ci în miile de alți
dragni care populează PSDele sau instituțiile
publice infestate de acest partid. Totul, după ce
românii s-au exprimat în mod clar și răspicat
împotriva oricăror forme de grațiere a corupților,
prin Referendumul din 26 mai”, adaugă Orban,
prin vocea Preṣedintelui Iohan. De astăzi nu mai
avem judecători la Berlin!
- - Rezon! Dacă mnealui cabulipeṣte să ne
onoreze cu atîta cinste…de!
- Cetăṭene, suntem su regima libertă, egalite,
fraternităṭii: unul nu poasă fie mai susă decît
altu, nu permite Conṣtituṭa, care trebe
schimbată, conform Vocea la poporu muncitor
ṣi referendumior. Iauzilăi cum cîntă o manea co
vuvuzea!
- Rezon!
- (jupDumitrachele (Ipingescului): FeBine
vorbeṣte, dom’le, bravose!
- „Astfel, de astă zi nu mai avem o Curte
Constituțională p acie, care să judece în funcție
de Constituția evropii, ci avem 5 cetățeni
capabili în orice moment de o lovitură de stat.
https://www.politico.eu/article/ursula-von-der-
leyen-biography-career-inconvenient-truth/

92
Acești indivizi se consideră deasupra voinței
poporului , deasupra Constituției și deasupra
democrației. Solicit în mod imperativ demisia de
îndată a judecătorilor Curții Constituționale care
au fost favorabili acestei decizii și, ulterior,
revizuirea hotărârii de astăzi”, adaugă
președintele PNL ṭinîndu-ṣi respiraṭia. Luni,
Cour de Justice de la République, un tribunal
francez care examinează cauzele împotriva
actualilor și fostilor miniștri ai guvernului, a
găsit-o pe doamna Lagarde vinovată de acuzații
penale legate de utilizarea abuzivă a fondurilor
publice, când ea era ministrul de finanțe al
Franței cu aproape un deceniu în urmă . Dar
instanța nu a impus o amendă sau o sentință.
https://www.nytimes.com/2016/12/19/business/
imf-trial-christine-lagarde-france-verdict.html

Doar rareṣBogdanu în rareṣbogdănia lui îṣi

mai închipă…………

VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VII) - R 2

doi - {cel mai cel Gel oi] fără
• Urmează – [ceea ce urmează -] e
• VARIANTA COSMETIZATĂ
$$Şi europenizată a evenimentelor tragice dacie
din Dacie, de dinaintea lu dacian. [Da pînla urmă
tot anvins curentul pro – europenist şi neau dat
ajutoare umanitare pentru o staţie de epurare {nu
numa de fume, ci şi de băs gaze şide. putane. Că
chiar umbla vorban lume printre găozari că urma
o epurare mai ceva ca epurările de puṣti găozari
ṣide boc-pute. Gagalele şi galele bute au fost
scoase în afara legii, pe motive că promo vează
dez- orientarea- dez ordinei sociale la
săTrăirismii de preaBine, şicăn oierime şin
boime e arhisuficient un singur “GA”official,
fără prea multe bla-bla-ga -le, gare-gare şi
gargare. Băso -Trăirismul şi trăirismele oficiale
fack apel la austeritate.
Epurările au continuat (din toate cîte puţin,
primul fiind epurat de pe listă porcu {de igă?)
şinlocuit cun epure), aşa că epurările au
continuat şi noaptea, (că noaptea nui ca ziua),
şidupă cea fost mazilit cocoşu şi isa confiscate
punguţa cu doi bănuţi {şiau luato la isa şipe
nuţii}. Şiodată cu el a fost epurat un întreg grup
infracţional format din fisu, nevastăsa şi amantă,
în total “Banda celor 4 patră” (Că şi ăsta umbla
în bandă ca şi cei 4 boci, toţi de odată. Deşi Şi
furatu (de cireşi) cu sacoşi mergea cape bandă
rulantă, că tocma ăi puşi pela cîntători, ăia erau
ăi mai.
{Nota mea – noroc cu gîştele lu Boc, careau
salvat Parlamentu din ‘somnu cel de moarte’,
că dacă era după cocoşi, încă dormeau. Pedor
meo} (daia IO Hanii vor să schimbe imnu cu
ceva mai somnifer. Şi fără prafe de ură de clase)
?!? Da de laviniile depe centură ce zice?
<”Ce că e fată bună şi săBineTrăită, da a avut
GHINION în alcove cuacel vîlcove ne curat pus
pe necurăţii şi păgînisme şi pus pe fu {‘şi mîna
Greblă se făcu!’}
*Urma la epurat anumiţi papahagi renumiţi (da
pentru moment epurările şi de portările era
sistate, că se intra prea brusc în ERA posle-Boc.
Şi era un e poc plinde pîrliţi dez –înstăriţi, rui
Naţi! de împrumute deun franc în franci care se

94
auto –demascau şi veneau la DeNeA săi ajute că
nau unsă. (doarmă pădor meo}
Da peacolo era turnători cu turnătorii şi oliţe şi
ţucălari cuţucale. (şi epuratorii cuie puratoare şi
epuraţii savea ca ca fraţii! Unii cu alţii). (vorba
aia proastă). Şi cam dastă se tot chinuie ped eii
să puie om Ania pe hartă în uie. {că nuse ştie de
unde sare epurele}& nuştu cînd sor iepura şi
nisca paleo–logi prin pacili? DA dintre ştirili de
acest fel şi gen, cea (sau cel, în funcţie de gen)
mai caracteristică carvasăzică, este ştirea
referitoare la o proliferare a iepurelui suplu (şi
+dublu + că cică are 8 picioare (Piei, drace!)
• 4 zgăibărace normale, obişnuite la orice
epuroi depe la Noi depe Arce, şi la orice alte
patru PeDe.
• Şîncă 4 pe partea din spate, (toate 4 find
pe partea de spinare).
• În tot ale, iacă cum era un epure sau o
iepură cu 8 picioare! (sîc!) (sic?)
Aşa că dacă epurele cu 8 chişere era gonit şi
ogărit de anafe, ori de neale, oriori ce dale, după
o vreme se obosea, şi mai de vreme sau mai
tîrziu cînd era obosit, pur şi simplu se tumbelea
dea berbeleaca, şi gata, ‘E pur si muove’ (şise
înmova cu move)
{Nota a. – deşi Academia PeDe la constrîns pe
acest autor săşi retracteze afirmaţiile privitoare
la epurele cu 8 picioare, întrucît existenţă acelui
era în contra dicţie cu scriptura, acelaşi autor a
revenit asupra celor afirmate, repetînd mereu
că..}
Re-formulez ; …oleacă berbe leacă. Şi
gata…epurele cu 8 picioare Pleca în fuga mare
şi se scăpa (vorba lu nea ILeCa: dacă nu se scăpa
pe el, atunci pe cine?
>”În zadar veniţi cu gogo ritze, cu invent ţiuni
anti patriotice, cu E –U – Ro-, “PA!”, casă ce?
Să amăgiţi opinia pu! Blică şi po pulimea”
(copypaste preluat din dubă…)” După ce se
berbeleca şi era etic hetat de ileca, era epurat din
X (icşi) şişi continua existenţa semieternelă în I
grece ori zete, ca orce vete şi orice traseist liber
schimbist. Liber –schimbismul era o cheste
generică pentru aceşti salvamatori dealdi ‘Rică
– fante de obor’ careşi schimbau luku lor (şi
sexu?).(după cum bătea interesu naţonal) şi cînd
se berbeleceau nu claxonau. Şise cam eleonau şi
Kalimentau în co-existenţe transhumante şi
trans –partinice. (la party cu mici şi berici).
#Cam cum sar zice deun epuroi epurat de cîteva
ori; căi un ciu Hodar care le-a dat cu ciu-ciu iar
şi iar la pere (-mişti), s-a tumbelit la mişto pe
celelalte zgaibarace şa rupto la goane pe lîngă
alte gioane, şea ajuns tot aşa peo listă pede-listă
şi cînd şăştia anceput să-l vîne (ze) casă-l epure
(ze), el atunci, KAPUT! (că iepurele-I bun de
(ze) amă), a scăpăt at de barbecue printrun nou
tumbelism pe celelalte 4 crace odihnite (Notă –
că daia nui bines ă te pui cu vrun ui, că are
creieru odihnit), şia continuat să alerge mai
departe, cu o nouă identitate. Şia ajuns departe
pe celelalte 4 chişere din spate, obosind în
interesu na ţional întro re Uniune traseistă pentru
progresarea omaniei, citez: <”DA, suntem ultra
– (pro) – gresişti, / DA, suntem liber – schimbişti
“(vorba lu apud,) >”ş ice dacă!”.
Căi bine ‘SăTrăBine!”, şi să hii ultra, super, pro,
ceva. Cînd obosim oleacă, facem o tumba şi
alergăm mai departe pe celelalte 4 picioare
odihnite (vezi p. 102 din ‘Istori aprostiei şia
Securităţii’) Da jocu dublu na fost inventat de
Secu, nicina fost brevetat deînco troceniţii din

96
olimp. Că din timpîntimp, în funcţie de ano–
timpe au loc epură ri de tip boc [pleacai noştri,
vinai noştri]: epurări în armată, epurări în
justiţie, epurări la interne, epurări la externe,
epurări la cultură şi mai ales la copro-cultură.
Tehnica hop-miticăritului a fost în schimb
perfecţionată de iepurele qvadruplu tip Boc 4 –
care continua să alerge şin somn (pe un catarg
uns cu seu şi catrane) {deşi ‘fuseseu’(vorba lu
băse) de 4 ori epurat. De tot atîtea ori sa ridicat
şimai anteu, şi din nous a luat la întrecere cu
propriul gubern, ca un erou mitic din traco-
vechime. Boc IV ne e ca un fel de mini ahile
căruia I se tot caută călcîiu; da Boc I întîiu cînd
a obosit, şa luat la purtat celelalte picioare cu
opinci de fier, şi cînd şi acestea lau lăsat sad ea
berbelecit şa pornit pe drumu lu Boc III trei, că
de fiecare dată el avea drept ţel ‘luminiţa dela
capete de tunel’, repetînd mereu în gînd vorbele
lu Fane Babanu
“><Misa făcut imput area că; sunt. Foarte,
• că sunt Prea,
• că sunt Ultra
• (că sunt aşa şaşa!) pro- gresist…
• că sunt liber – schimbist,
• că voi pro gresul cu orice preţe!”
DA –DA. (observaţie prin care autorul copist îl
corectează pe autorul originalului. Corect se
spune aşa, că nu se inventase déjà dada ismul, şi
era în ERA de abia la al doilea DA, după ce
prima alianţă DA se fîsîise}
DA, DA, de 2 ori da! (continuă citatu din ce
vrea oma natu)::
“<VOI pro –gresul şi nimic altceva decît pro –
gresul uniunii năţionale pentru progresul
societăţii umane,
<”VOI progresul pe orice cale (şaci vorbitoru
enumeră ceavean cale, lucru uşor de zis, findcă
cala era goală- goală cao broască cheală carei
stăn gît lu ionolteanu. Citez din @trebe să
mergem tot înainte, chiar dacă pentru asta trebui
să înghiṭim broaṣte! Tot înainte! Ierea mai
bine!’) ce crezi car zice Berci Anu de situaţă?
??DA dacest şeitan de nelu mexicanu ce zici?
<”Şeitanii sunt mici copii pe lîngă
GHINIOANELE pe care le are acest ghinionist
cun picior ‘băgat în ghips”
(Notă autor 4 – o condiţie ‘sine qua non’ a
acestui progress E- ca saibe spor – trebe saibe cît
mai multe picioare. Multe-picioare pot fi chiar şi
mai multe de 8, dacă ne imaginăm o omanie a
lucrului “şi-mai-Bine-Făcut”. (apud. Din Apud.
Han – ibidem se pregăteşte ‘plînsu lu stolo’) că
erau un cor de bocitoare reciclate dealu Boc, atît
de gureşe încît pînă şi numele de ‘gorghiu’ le
stătean gît.)
@ da pacolo era o ERĂ de turnătorii cu ţuc ălării
şi oliţe şi epurări, şalte ţucale, şalte epurare. (aldi
boc, fiind toţi patru la o oliţă, învăţase step – tot
pe loc pe loc pe loc. Boc – fostu şi viitoru prim-
ministruţ, semăna tot mai mult cun epure cu 8
picioare, toate cu picioare de struţ. Şi staţia de
epurare începuse să facă fiţe, că ăştia prea put
şică ea nu mai face faţă, şo bagăn Ka put! că pute
locu de poriţe şi zăroni. Şin loc să ină bocu, unu
mai epurat la faţă (de atît dormit epureşte) co
faţa de mihalac cun zgaibărac de lemn, mare
mahăr, spikăr la academia de idioţie, ieşean faţă
că cică: >”Ţara are nevoie de mai multe staţii de
epurare!? Că e atîta Diicoţie care numa paşoale.
PA! şol na! PAşol!” – Nu mai erai sigur nici pe
stradă, că nu ştiai cînd vineo epurare şi te calcă
pe zebră. Era un RAI al epurărilor în masă.

98
(N.a. – trebuie spus că mulţi ilegalişti nus pe lista
epurărilor, şi nau fost încă reprimaţi (decît din
greşeală). Ei erau însă terorizaţi de dife deneale
care learăta pisica (şi pe bica, şi pe celelalte
bici).
{Nota aceluiaşi autor – Am ales absolute la
întîmplare, fără nici o legătură cu dealdi cocoş,
nici cu dealdi nea nici travestiţi (în čoloş?). Doar
că din cînd în cînd sauzea că …trestii – chestii
(dad oar cînd era Vînt, care midăşea cam aşa:)
• pă nevas(tă)sa ampuşcato şipe ia,…bla-
bla-bla..
• după ce ia luat elastica dela chiloată şi
sutiena… (şi nojiţele de la opinci? – şi!
• Tot co dubă şi tot la beciul domnescu, şi
tot fără nici o legătură a luato şipe fisa lu escu,
deşi eran travaliu şi ise rupsese aţa. Dan timp ce
crinuţa lu vanghel dădea să nască…Pe fisu şi pe
el la. (PA! – mnezo săl ierte!)
• Că pe cum nasal u frasu a iertato D-zeu.
Epurările au continuat şi după lăsarea
întunericului, după cum rezultă din jurnale. De
unde Citez:*“Iată, de pildă, ce soartă a avut I. X.,
tovarăş de luptă şi de idée apropiat al lu lenina
fost depu bolşevic în duma de stat, preşedintele
CEC al Ucrainei şi cel dintîi preşedi nte al cec al
urss. *[Notă – la constituirea urss, în decembrie
acelaşi an, s-a adoptat hotărîrea de a nu allege un
preşedinte al , ci 2 co-preşedinţi egali în drepturi;
fiecare din ei funcţiona în acest post un semestru
pe an] L-au arestat pe fiul său mai mare, P., erou
al războiului civil, redactor şef la Pravda. L-au
exclus din partid şi demis din funcţia de
commandant al diviziei proletare pe fiul lui cel
mai mic, L. Tot în anii terorii portocalii au fost
daţi uitării ceilalţi 2 fii.
L-au distrus pe soţul fiicei lui–Z.–preşedintele
comitetului executive din. La sfîrşitul anului,
I.X. a fost convocat pe neaşteptat la St! al.
Acesta l-a admonestat într-un mod brutal, şi l-a
demis imediat din toate posturile, acuzîndul de
legături cu duşmii poporului. La al enşpelea
congres al partidului, X. n-a mai fost ales în CC.
Mult timp nu şi-a putut găsi un loc de muncă şi
abia după al 7-lea LA, înainte de război a primit
funcţia de director administrative la Muzeul
Revoluţiei Portocalii, pînă a fost trimis şi de
acolo la munca de jos, la o editură tehnică,
înainte de-a fi exclus din partid, iar apoi (Apud
Roy Medvedev – “despre stalin şi stalinisme’-
p.180, passim)
Toată lumea bună duce doru epurărilor de
altădată şal Apelelor depe feisbuce.
Dacăl întrebi pee pure de cine fuge şi de cînd,
nici el nu mai ştie; (cică ie frică şi de umbra lui)
Da de răspuns tot mîrîie şi latră:
>”DA ces io, bă? Piatră pe murături? Io ce
păzesc acia, nu DE- MO-cra-ţi-a?”.
După mai multe epurături daste, şi umblăciuni
cu dubă, dacăl întrebi cear vrea, osă că cică
‘Revoluţa portocalie înseamnă săţi omori şefii şi
să le iei mălaiu, şi locu şi totu. Şapoi să epurezi
Raiu’. Să epuri Raiu şi să-l personalizezi. Bă
SeRAIu, cu haremu celor 4 boci, cantro
apocalipsă veselă, parcă.
În rest, pe ARCĂ se făcea igenizarea de seară
şide dimineaţă în folosu prea –Fericiţilor rafaeli-
zaţi în gerizaţi (în ger de zarcă). Da eugenizarea
se făcea mai ales cu mina stîngă, pînă sau sesizat
bruxelii că fugeau ăştia ca epurii. Şi epuroaiele
dela un par tide la altu. Şinainte săi epure din
parlamentele cel mai pur e ia pus să dea cu sub
semnatu că traseismele poli tice nuse mai

100
prescriu. (Io tot ce ştiu e că partidu liber
schimbist a murit de ‘inaniţie’ – caşa ia fost lui
datu. Şi subsemnatu nu ştiu nic de partidu pedelit
– caşa ia fost lui se la viu.) Da tot io viu şi
văntreb cape nişte găozari care se vai tă cînd de
cur, cînd de găoază:”DA pînă cînd, bre! Pînă
cînd? Atîta groază! Şîatîta groază de epurări,
prin careacest regim de groază sagaţă cu mîinile
şicu dinţii de pute. (re-pute-re)
??DA de sulfinica ce se mai zice? Tu ce zici?
>”Zic ce se zice despre sulfinici, căs şulfe! Fată
bună da na avut noroc, fiindcă a avut GHINION
cun boc.Caşi ultimo boc se credea tot un colos
şun ‘geniu carpaţilor’
??DA ce zice čolos despre čoloş?
“>>Am avut GHI.
&Dup’ce găleţăria PeDeLe a tras obloanele că
na! mai avut ce rahate să vă NA! –VE!, cocoş a
spus un ultimo ‘AVE!” (ştiu eu cui) şi santors…
la vechea lui meserie de codoş. [Nota autorului
– eu aş şti aci o rimă, da mie că iar]
Doar Băse, deşi asediat, a rămas ultimo să stingă
lumina-n garaj (ce cotoroanţa de Me.Me. –baba
cloanţa o lăsase gaj în ) şi săşi atribuie staţia de
epurare cu fonduri uie. – staţie de epuare a
apelor uzate şia puhoaielor de apace de strade. –
staţie career fi trebuit să fie o creaţie populară
anonimă, nu proprietatea mişcărilor populare
pemepiste şi ute. (miste), că Băse zicea (şia doua
zi se de zicea ) că;
<<”Votaţi schimbarea! Votaţi Soarea! Alt
premier, alt parlamenţ, altă Constituţă, alt portar,
altă ARCĂ, altă axă polară, altă stea, alt luceafăr
(al huilei), alt –ceva! Alt –cum!” - >”Va rum?”
<”Iacaşa!”
#După cum mergea treaba cu epurările urma la
epurare de PeNe şi alte Pe:
• E ba a fost pedepsiţă să-I serve cinci ani
în service la mona, ca băiat de mingi. Alte
monici (mai cu mingicari stolojani) care jucau
bambilici peaceaşi rută, au primit o glinzi la
gagale tip bută.
• Cealaltă rudă –paparudă a fost desfiată
şin fi iată deo apocalipsă
• Băse şi băsismul lui a fost condamnat în
lipsă (la muncă cu suspenadre în folosu
comunităţii desuspendaci) cf. hotărîre ÎCJeCe –
pedepsit la încă un mandate (mai berlusconat)
• Boc IV, după ce şia văzut moartea cu
ochii (că şia făcut un grufie cu Băsu), a mai
pierdut din Boco-fani, fiind condamnat în
contumancie la încă 10 ani cu executare de
mandatar de primare. Cînd a luat calea pribegiei
şi sa diasporit, ca orice pribeag, a dat pupic la
steag şia făcut semnu în Ve (de la Victoria) (cucă
tuşe? Or fără?) – Vorba lu un commentator mult
drag;
>”So fid at drumu la HAI! – ducie?”
Altu mai puţin e Vanghelizat, cică:”Îi trimet să
se ducă dracu la muncă sau să citească nisca
alman ahe, nu să mănjure pe feisbucă”
Da acum şi potera era una daia Naude –Navede,
şi bla beată pe drum de propria putere, şi lupta
se ţigănea în continuare cala uşa cortului în
codru verde. Acest gulivere emil epurat în mod
re-pe-tat de putere era încă cel mai al drac piticot
barbă-cot în Ţara Urieşilor şi navea temi de
niciun diicot. (nici de ei, nici de iele) Pentru el
starea de bine se dublă, în triplu exemplar, din
ce în ce mai mult iplu, cu cît lumea e mai suplă
şi mai în mişcare de iepurare.
Şia declarat greva Foamei la foame, şi greva
Setei la sete: că aia narat, că aia are grăsime, că
aialaltă are euri, că aia nare destulă Kobe în ea,

102
ba că are oase,.. şiuite aşa, fiţoşi şi fiţoase şialţii
tot aşa sau apucat de feis bucat grevele foamei şi
grevele setei la oraş şi la sate. Şise selfăiau de
nuse mai poate. Era o circărie întreaga Omanie
şiun circ al foamei plincu circe (şio foame. De
pute redar şide sexsimboale, dar mai ales o
foame de cinga şi de paie.
ARCA era ea în ERA aia o insulă, ‘o RAIE’-
cum nise spunea, da cam deaproape părea o ins
sulea în care nuse prea mai găsea de niciunele şi
niciuna, şiunde şi paia se număra cînd se găsea.
[că nu se mai primeau ajutoare umanitare de paie
nici dela usa, nici dela uie. Că toţi zicea că nuie
cazu amu, poate după paşte, la anu, la iarnă.
Cacu se vede cavem încă iarbă verde, ‘iarba
verde de acas.’
Prin oierie, tineretu bubuliu şi cel babuin
sembulucă peste cel taurin şi neînsămînţat încă
(de dor de ducă) de romani. Că nici a pacele
numai era ca nişte iepe-n călduri, ca mai an, şi
monele din ovale intrasen eră de post şi era prea
smerite şi cuvioase ca eve, nuca ebe mironoase.
(N.a. – exceptîndul păla cu capu mic, care navea
sex-apil şise luase după struţii din struţăria lu
nea greblă (că băga în fel şi chip capon nisip, să
naudă-să-nu-vadă cîntecu sirenelor lu roaită şi
datu lor din coadă la bară).
??Da tentreb iară de…? ce zici?
<””De spre traiani ungureni şi ceilalţi ioni (mai
mult sau mai puţini olteni), tot ce pot săvă spui
întrun cu VîntE :GHINIOANE! – cîţi ioni, atîţi
ghinioni! Ghinionismul paleologic e vecin de ce
lulă cu ionismu iliescit,. Că şi nea ion e cu
GHINION. Şin general, se pare că tot ce sa atins
de clanţele dela Cotroceni, a prins cocleală de
ghinioneală. (că şi “Te iubim Emile, a avut
ghinionime, că lanvins sistemu se} curist).
Baconschile cică curismu chiar face bine la (pu).
Udră?!
Judecînd după cîte oferte de buce era pe
feisbuce, cei 2 titani omani urma să se lupte pînă
la ultimo fan din naţia lor de pi fani, (dacă nu dez
–amorsa situaţia vreun comisar venit de la centru
care să-I mazile din istorie înainte sapuce ei să
ceară azile în paleo –litică). Iepurarea dintre cei
doi iepuri – OI trecea apoi la o iepurare dintre un
iepuroi şio iepuriţă, apoi la epurări între
iepuroaice (exemplu bice vs. udroaice)
1. o bătălie epică şi pe trei sferte homerică)
între cei doi (doi) 2 gigantoizi (era să fie) E pe
cale să se gigantească pe ARCĂ. Şi oricît ar fi
giga demare, nai ce face şi trebe să se plătească.
2. [căntotdeauna nou pedela face ce trebe!]
3. Păi nu mai plătitărăm o dată de toate cele
4 (patru) ori şi de fiecare dată nam avut ce
face?(saude o voce ce criticos dată pep e
ciocumicie, carel boce pă boc
4. O altă “dece?” ar mai fi că da de cetace
Băse?Şin de ce nu mai tace frasu? Şi că ce fel de
iepure cu 8 picioare e ăştia doi?
5. Băsu tace pencă-I place că planul lui se
face (şise reface) DAu sub alt pseudo nume)
şanume se face pe ARCĂ o cîtmai ontreagă a
‘cîtului mai bine făcut’
6. <”O –mult- uni ficată –dreaptă – uni –
ficată’ sub co manda sa. Şila ordinea sa.
Ordonaţi! Trăiască! Rebuplica băsească zic).
Căsta iera în Eră curentu pro –euro –demo.
(demonic, adic). Boc, mic –mic, da era cel mai
mare băso-euro-sceptic. În ciuda celor 4 x 4
picioare.
În otînd în contra cur enţilor şintro crasă inversă
(în timpce Băse e un rep. parla. Convins (la re
paose), Bocu, cam din adins, E un anti- rep. şiun

104
anti –parla., fiind împotriva la orice e (sau nuie)
caiel. Fără repaose el seamănaose (el Vîntu) cu
fapta sa şicu cu vîntu şi vrea să anarhicească
ordinea cea omănicească. (şisă ne zăpăcească
Întrun cu Vînt e monarchist convins. Citez din
memoria unui criticos zelos:
“<monarhia este din toate/ Cea mai bună şi mai
potrivită / pentru o soţietate omenită” (şi lumea
e menită de menade a se prosterna la Î.P.S.sa
DU-DA!
Da –DA! (zicese că zicea BocEmilu, citind la
rîndu lui dintrun bar. Oreu. Care ştia ce ştia
“depe surse”. – şiavea şi alte resurse. Şi tot el
continuă, criticînd:
“Ne- odihna meritocraţiei ereditare Pe-Demo
crate, care agită apele pe ARCĂ cu Apele
către!şi se ia la trîntă,
<”unul cu alt luptă, se frămîntă,/ unul pe altul
surpă, MIC – şorează
(Notă – daial atenţiona pe traiane canceput şi el
să se micească?)
Ce tăţean pe ce tăţean s-armează”. Şi toţi se
auto-denunţă pela deneale. Matale şi Mioara lu
Mantale sunteţi nişte tome de nauzi-navezi dasta
toată! IATĂ ce –aduce Băse şi băsismul lui
neamului! Şi casăşi atingă ţelu, mişelu se ţine de
păpuşerisme şi păpuşării pe care din cînd în cînd
le bese prin dose (dupce leaţi dosit, acu dă
drumu la dos ariade, cum se spune, şi la gaze,
musiu! Vorba lu pişBoacă ăsta de atanasiu:
##@DA Boc Iv la prins pe onorabilu cu altă
plastografie, şi mai pişboacănă! Şi geabă se
oacănă un ioanholtean că, fără să ţie cont de oră
Căieli şide mişcotelile băsiştilor, boc 3 îl dă în
vileag şil de mască pe duşmanele de clasă. Şil de
nunţă şipe duşmanu de ne Luţu mexicanu, şil
denunţă şi pentru nuţă, (şi portu de nuţă fără
permis) că cică nuţa e un fel de stat uie,
carevasăzică, pe carea conceputo Băse de mică
(şia crescuto cu lapte din uie şi salame de so ia.).
Adică iai un fel de chirpică (de Pleşcoi) şi
BăsescuL un Pyg (malione). E o creaţie, nu chiar
din ou, după stasu lu tasu lu zărone, şi după
arhicunoscutu şlagăr cu “Omul Nou”. Şi, deşi
apreciază cur bele, Boc, cao caia fă, ia cam zis:
<”Fă, fără Băse eşti o nimică!”
(n. ed. – se parat, între 4 pereţi şici ciocmic pe
off, cic-ar fi zis şică;
>”Bă! Se numa e nimic!’ E un tataie şun
nenică!” (da pe în registrare saude că cică bă e
un fel de “E un nimică!”- în transcriere copistu
scrie că nu saude ce limbă) Acu, de pinde şi de
pixeli, orice sar spune! Că de multe ori una se
spune şalta se face, şalta se aude că sar spune că
sar fi spus. Caşa iera diplo maţia. “Ce voia acel
Apus?” (citat închis). Şi tot în legătură cu spusu,
ar mai fi de spus şică:
• Încă din mileniu doi, musu trebuia să ne
fie premier (caşa vrea uia) {Uia aia nu ştia că
nici un om an nu trebe să trebuie?’ or po vestea
aia cu păcalu din sibiu care ‘cea “nu voi să fiu
primar la voi în stat!”}
• Tot tov. Boc pro pune cei trei de De de
după ziua De. (DiDeia), cînd va fi fost de –
barcat Băsescul, de tronat Băsu şi în-exhumat
Băsismu (şi eventual de clarat “Nomine Odiosa”
şi tratat ca orice odios).
• În proiectul de statut, cei 3 de De.: dez –
infecţia, dez –insecţia şi de –ratizarea, pot fi – şi
chiar au şi fost – simpli Ficaţi la acelaşi cel mai
mic numitor comun – şi anume :DE –
băzificarea. Cum să vă spun : urma
• O vreme cu tăieri de gaze gazoase şi
băşinoase, adică o epocă de poc şide epurare.

106
(Da a fost lume care a pro – testat şi cuvîntul a
fost iradiat din statut. DE! – cine seamănă
Vînt,…)
??Apropo, da de Vîntu ce se mai spune? Tot căi
băiat de băieţi şi ca avut un pic de GHINION, pe
bune? - Lume, lume, lume. Fel de fele.
??”Mircea? El cum apare?
<”dapăi cu plu lu icu izaurele ar fi sătrăitBine şin
FeFeFe ricire pîn;la adînci bătrîneţe dacă nar fi
apărut nişte simoneCreţe macovicioase care din
gelozie şi urî cioase i-a othelit şi desdemonit.
Adică i-a GHINIONIT de ursit. Caşa ia fost lu
naşu ursitu, să umble cu ursu. Şi năşica Şicu
paparudu. Gol.
Semai ghinionesc peacie dacieni dealu crudu şi
cruduţa, şi nisca ritze.
>’Astea se ţin ca umbra şi penumbra, şaşa blă:
nicio ebă făr-o ritză!
<>? ”Ghiţă?
>”Ghiţă ar fi el băiat deştept, dacă nar fi
ghinionist. Se pare că lau cam prins. Deşi, vorba
lu un nea ion, că şi el e om :”Nu cred în instituţia
de NA!” ‘şi nici în bla- bla – GA! (nota mea –
dacă el nu credea, eu de ceaş?)
Cei mai abraş, care erau pro – cod portocaliu
stătea prin casă peacasă pela ei, şaştepta săi
cheme aldi čoloş la ciolane. Da, fiindcă era
vreme frumoasă, io am dat o raită prin
modrogan, să văd cemai face Vasi – (lache). &
mache? Da prea era fan or –fan şi fără gaze) (în
dubă) că (după ce era găozar, mai era şi castrat)
Asta la cam supărat pe Boc 2@. Da şi Boc unu
era supărat – mai ales pe dez –ordinea din satu
castrist şipe aleşii re –aleşi. Boc 4, care făcea şi
el pe supăratu, vrea să bage Nou –Ordinea cu
biciu (bică – bice?) atît cît se poa’ prin ui biciui
într-o repă parlamentară prezidenţială în care,
fiecarei boss pe cîteun feisbuc, şin care fiecare şi
toţi (‘each & every) con duc, fiecare cum vrea şi
Încotro…cevrea. – mai ales prin dictate
dictatoriale pe care nimenea nule ia în seamă.
(sau sunt vociferate după ces legi ferate. – Cala
noi la nimenea.) Mihalacii de prin pacii, cică
“noi suntem o struţă – că milă”, un fel de nici –
nici.., cu ca ndidaţi şi contra-candidaţi, cu gică-
contre şi. Cuaşa nule (şi gulaşe), rămîne
întrebarea cun mare semn de întrebare: - ?
1. - ? se poate trăi din poli tică în Omania?
(Răspunsul e la DenEa. – dacăi de da)
@ A şa că Boc (Nu – na încălicat po şa şi nu vas
pus povesteaaşa.), anceput să dea cepe pe la şisă
sforărească benere cu “JOS Republica!” şi
“VIVA gerontocraţia mogulă!”, şi să dea drumu
la zmei şila zmee, şila dănileţi şi chiar la blonda
supremă (recte ‘la macoveie, arma mortală care
trebe în Dracula Parkă)
??Da oare ce so mai fi zicînd pe la colţuri de
ebe?
<”Se va avea în vedere ca avut mici ghinionici
şi ghinionice, dar că fu fată mare lanceput, doar
puţin de tot grea. Norocu ei cu sida, - şi ghinionu
lui. Cum sar zice.
@@ La rîndu lor, ăia de la uzinele Republice,
simţind căi trage în jos greutatea fierului vechi
acumulat, se bez-metică dela sculărie spre
sforărie şi-ncep so-ngheme şiso ana-teme. [Fără
matcă şi fără beobee, erau ca nişte apaci de tot
felu, de nici nu sar zice că ‘Aşa sa călit Oţelu!”.
Rămaşi fără urmaşi şi fără toteme, republicanii
se republicănesc, mărşelesc ce mărşelesc în
ordine, şi ‘ce că :”UUUU! Meghebeele face
Noua ordine”. Nou-Ordinea ţine cît ţine, şodată
se pîrîie cu spîrc. Ca orce e din Ue. Primele
HU_E se duc spre sforar, da Boc eca ‘sporu

108
casei’, aşa că totul se re zumă la HUE – le de pe
Net, şila o ‘fie –ceo-fi” re ferendumă”.
Şica să nu facă hernie de-atîta hop-miticie pe la
guberne, şisă nu dean gălbează, BOC 4 spre 5
hotărează căn întreaga gubernie se gubernează
prin hotărîri de urgenţe. E şi el un mic gaulaitere
care de ere luptă saducă lumina democraţiei în
stat. (ca un hercul în luptă cu sfincsele
întraripat). Insu, - suszisu boc, sa luptat cît sa
luptat cu cei 3 -2 -2 (trei-doi-doi) răi, şicun
dracul, şicu eba draculului, şicu frasu, şicu
năşicu, şicu duda, şicu ruda –pa! paruda, şicu toţi
miticii ş ibericii, fără nici un strop de tem: <”Vă
anatem pe toţi! Ţoţi e nişte hoţi! Nu mă tem! Vă
fac ghiudem pe toţi!. Io gubernez şi dictez, mă
auto-citez. Căs stat de drepţi! (drept pentru care
el semnează ca primaru, şi tot el contra-
semnează (cuaviz negative?) şi de cretează că:
• Ţînînd conte de rezultata la re ferende
şide alte ponte, toţi omii şi omele cer ;(Cu
credenţialele-n ciocumic) o (re) – formă de
gubernare care (nare) arome de rahat amestecat
[în pate].
• Aşa caveţi puţintică răbdare, bre! Şi
uiele osă vă dărnicească co gubă
• “>DEMO – aristo – monarhicească” (ib.,
ibid., I.Bi.De.m.)
Aşa să ne fie şaşa să se şi nu mească. Şom mai
vedea noi ceo mai fi după. (că cică-n toate e cîte
ceva bun, inclusive la criză. Că dacă-I criză,
preţele la sfoara din coajă de nucă de cocos are-
ncetîncet un trend as cendent.
Dan schimb a scăzut dela un timp rata la pîrţe.
Unde sunt tîrţele de altădată? Unde
robertAnastasele? Unde barSulfinatele? Unde
poricile? Unde monicile? Unde.?unde?} Ceo fi
– o fi! Şi totu datorită lu Boc şi mulţumită la
aripuţa lui din PeDe – care face Noua Ordine
Mondială în ţară t. (că PeDeLe face ce trebe -
[şi Hahanu face făcutu să fie un ţarat al bine
făcutului şal lucru manualului)
În cronica Băsenilor este un portret enumerative,
încărcat cu amănunte nesemnificative. Citez din
memorie;
“>Era un om de stat mijlociu la stat ură, cu făţău
cu chipiu caşi faţa pre-lungă, capu de asemene
lung şi CHEL, urechi clăpăunge, gîtu lung, ochii
mici, porceşti şi ceacîri. Chiompecu dracului
răbda toate oboselile: cu frigul, foamea şi
căldura, cu hula şi Vîntu se obişnuise pe mare.
Nu purta blăni şi haine de firmă costisitoare,
numai o piele de oaie iarna (că iarna nui ca vara
lui) şun tri cou cun măr vara… A fost un generos
şiun darnic şi frumos ca un otelo, şica un IA
Gello (vezi şi tu).
La baie se scălda ca la a treia zi, şin băi de
mulţime se, nu bea bucuros nici bere, nici vin
nici pe lin, ci numai apă (de foc). Întrun cuvînt
era un anti-Boc sută la sută, şi nunţeleg de ce nea
trebuit alegeri libere casă vie nişte ere de
căcăreze şi iohani?
& Za cem? Unde nis acei ani frumoşi? Unde
zăpe zile? Unde acele zile?
Aceşti pedeloşi zeloşi din neamu lu cocoş au
trecut cu sacoşi şi bagaj cu tot în tabăra lu alde
CoCo loş. >”Aţi vrut muu zică tehno,
carvasăzică, navă!” şi depe iutubă lea trimis în
dubă un buget “minim –minimorum” (vorba lu
urmaşu lu Chioru). Şi daca avut qvorum pe
forum şi laice pe feisbuci, atunci sa
• Gubernele tehno –crat din dacia, alu un
dacian, clocit de Cocoş. Şadus în sacoşi din cui
bar {??DA de blejnar? Cese mai aude?

110
<”Blejnar fuseseu mai GHINIONar doar pe
hîrtie!”
• În grădina carpată, dintrodată sa făcut
lumină dela luminătorii şi comisarii politici
uiezi.
• Şi poate no săţi vie să crezi, da era un
Demo de demo-craţie cît mai originală, întratît
era de čolos noul Boc şi gubele care urma să ţie
cît o muzichie de ţînţăret (că uitai săvă spui
cacestui RAI din ui îi lipsea apocalipsa; căn acel
loc era şi nisca muşte venite tot la boc. (dan lipsa
lui boc) (că din cioloşie, pe semi-eternu nul şi
nul în ceea ce era déjà un fel de “Vreu Gubernu
mieu!”
Da şi printre PeDezeii lor de edăcie şide ortăcie
se (mai încă poate) distinge figura luminoasă alu
Boc (6), cu faţa iluminată de iluminisme dela
Torţa Democraţiei.
(E Poc ala boc (io ala- bala Portocala, hocu-
pocu, navă! Bocu, acest prometeiaş venit în
opinci la oraş şajuns să dea foc la orce – căi
epoca Iluminismelor şia reclamelor luminoase,
şa artifiţelor.
??% Da de boc ce zice ultimu boc dacian? Carei
chichirezu? Or iar faci pe chinezu?
<”Sa cam ghinionat puţin şi lăutarii de şpagă
dealu bla-bla-gă. Şi sau gri zonat din lipse de cur
Cuma. Da GHINIONU lor nacinaet pîn-acuma.
Ghinionilă ăla de mihaiNemţilă na mai apucat să
se de clare martire de garaj, ca la pus gaj şila
amanetat peun ţucal. Ăsta da GHINION, să cazi
în boc pîn;la gît fătră să ştii sănoţi. Şi toţi lau
uitat în cel mai albastru rahat. Că cinea mai auzit
de neamţu, de chinezu or de dănileţMacovica?
Folosind tehnica contrastelor şia alb-negrelor,
bruxelezu îmbină în aceeaşi caracte riză are
calităţile şi defectele personalităţilor istorice
aflate încă în vigoare la putere. Iată portetele
basoreliefat alu Boc Cel Mareşi Tare:
1. <”Fost-au acestu boc-Vodă ci omu nu
mare la statu, da viteaz cum na mai stat, mînios
şi de grab vărsătoriu de sînge nevinovat; (că vrea
sînge proaspăt în system) de multe ori la ospeţe
omorîea fără judeţe. [şi fără nicio de nea].
2. Amintrilea era ciom în treg la fire,
neleneşu, şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi (cantro
o manie a lucrului FeBine făckut – după ureche]
3. şi unde nu gîndiiai, acolo îl aflai. La
dreapta lu stolo. Şi unde-l epura alţii, nuşi perdea
nădejdea, că ştiindu-să căzut jos, se hop-mitica
deasupra biruitorilor. Că lare pe cai mari sau pe
destru, era de departe cel mai bun ostaş cu puşcă
şi cur ea lată…
4. A cestor măreţe vir tuţi le făcea pe reche
vicii cum plite:
5. o cruzime neomănoasă, aproape
neomenească, şo perfidie mai mult decît punică.
Pe sub tunică navea pic de inimă, navea nimic
adevărat, nimic sfînt, nimic cur at; nici o frică de
zei, nici măcar faţă de Zeu s
(caşai ziceau între ei pedeii lu Drăculoi)) nici un
respect faţă de jură minte, nici o credinţă, nimic-
nimicuţă. Aşa era boc de un hal fără de hal de
HAN şi cannibal, pregătind regimu de teroare al
celuilalt HAN tătar, care chiar a şi venit după
Băse. O nouă Epocă de Baligă şi Boc îşi face loc
cu coatele.
• Ăsta ca(l)că în picioare şi se baligă
(moale) pe toate regulile demo-craţiei – zgiară
un băs întunericat din public. Şi alte publice
Il osane Întunericimea sa (da era toţi în solda bă
sească şi împroşcau cu noroi în noi, adicăn cei
mai noi nouţi reprezentanţi ai puterii populare.
Că neputînd să mai ciure, băsiştii nu spun decît

112
murdării şi nu fack decît căcănării, şi nu zic decît
că cică.
• “<Bocu vrea monarhie!, ‘adică vrea să se
instaure de rege printr-o dictatură regală (printre
isaure, o isaură se miră dea rămas crăcănată
(N.a.– doar atît? Nic mai mult? Păi cei EL, taure
de Liliputa? Săle el pe toatele nule poate ? (n.
altuia – io nu cred că poa’să!} Da dacă osă,
atunci om mai vide.
….şi continuînd disputa lor cu character
apparent personal, Băsesc către popor- OI:
• “<IO îmi voi exercita)(man – DATu ca
nimeni altu – pînăn ultima zi şi pînăn ultima
clipă, şi chiar şi după!”(citat din ultimu discurs
de glorie
• {N.a. – E, zi dacă asta nu te spăimîntă?
Că la cîtă glagorie are, draculu en stare să ne
bîntuie şi cînd o fi la pensie, şi cînd nu iE.
(conform, zicese, la dicton “Azi îl vedem şi nu
e”)
Cear mai fi de spus? Ce urmează? Ceo mai fi
vrînd ‘acel Apus” şice mai ceoloşează?
De pe goagăl, ăl mai postac mihalac face Apele
către tot felu de fele de ei şi de iele. Gorghiuţa,
fiind la literuşa “Ge” sub un literuc de politruc,
face spume la bot :
<””Să ardem tot cei pe lume, să radem tot, să
dărîmăm tot, să distrugem din temelii orînduiala
‘cea crudă şi nedreaptă’ şisă ne facem noi un ape
măsura noastră. Tot însăşi ea le mai ‘ce că “Doar
Noul PeNeLe face ce trebe!”
{şi ghice ce zice că trebuie în Uie?} (Notă – aşa
ceva se zice că nu sar zice) <””Acolo trebe pusă
o Bombă! Acolo altă! Şiaco încă! Şila primărie
două! Şila şcoala de fete. Două la prefectură!
Şacolo două! Două acoloşică, căi ..
Dacă te iei după mintea monicăi, “Toate
spitalele ar trebui de-mo-late” (încheiat citate)
şin locu lor ar trebui construite temeteie, caşa
vor ăi din ui, băsofani ai Draculului. [Căştia mai
draculici sempuie şise sacoşesc tot întrun ‘haisă
dăm mînă cu mînă’ pînă se cocoşesc. Da de
haisamat nuse mai haisamă, cacie le e nat şi
ţarat.
(Nota primului autor – Nu ştu, zău, ce iso fi părut
la politruc, canceput săi haie păi de pă feisbuc cu
tot felu de haie (şi hăise, şi ceale) care de care
mai :
• Hai să dăm jos portretu lu nea nicu! ( was
ist das? Asta se mai făcuse!
• Hai să dăm foc la Parlamente! (şi asta se,
era déjà vu)
• Hai acu săi bulgărim la bulgari păi care
(vorba lu nea Kălimente)
• HAI să des fiinţăm tOmania şi so băgăm
în falimente de ţarat!
• Hai să.
Nu mai ṣtia ha.ha.nu ce să mai haisă-iască ṣi ce
să mai hă.hă.iască. Mereu ṣar lă lăi pe lălăiască
aceeaṣi manea cu-aceeaṣi vuvuzea. [sămoa ră
duṣmele de nea]

Doar rareṣBogdanu în rareṣbogdănia lui îṣi mai

închipă că en echipă cu Organu ṣicu Grivei ṣi căi
VUVUZELA PePEE în UE ṣin non-.UIE. Daia
sa ṣi foarte mirat cînd camarilla de partid nula
invitat la, ṣi ia tras un upercute, ṣiia arătat
oglinjoara cu petrecute-n trecute ṣi cu trecutul
unde n demult trecut cînd îi trimitea pa! mîndoi
la gunoi ṣii gunoia cu jankuri, [că cine are-o casă
arm ai vrea o casă pe lîngă casa omului, ṣi dacă
ai cinci ai vrea să ai ṣapte] bas ă vă ia naibu pe

114
 toṭi, s-ar fi adresat caragialele din el la unii
liberali- cugetători din căruṭa cu paiaṭe. Cicsa
liberal – izat preṭele la case în pieṭe.
-În legătură cu, că Johanis ṣar lă sa jobu să
plecen Europu, NU. Car mai trebi să vrea ṣi
ṣarla. Ṣi ṣarla nu prea ar mai vrea săplece
depeacilea de pe la PeNeL-oi ṣi de pe la PNLuṣe.
(peneluṣe dalea la făṭău păpuṣă, la fătău mătuṣă,
că gorghiele ṣi porele iar putea fi mamiṭe ṣi tante
miṭe lu o tzatza vasilică).
- Aṣa că Ha.Ha!hA. ṣi-a luat PA!-ul de la
caracatiṭă (da ṣi dela PDL aripa mai PNLea) ṣi-
a plecat, cum îi fusese lui scris, Iohanis Cel
Ghinionar, să,, la naiban praznice cum se zice,
tocma la curu pămîntului, la niṣte Cotroceni.
„Practic, astăzi, România a gata-gata rămas fără
Cur
Tea Const.
ṣi ierea să rămîie ṣi fără chiriaṣul de la
Cotroceni. În motivaṭia curṭii nuse spune că sar
lăfăi în lafuri, nici că
- ṣar la pida duṣmii, or că
- ṣar la triniza duṣmele, da ṣi
- ṣarla tanu de Nea a profitat deo Lacună (vezi
I.Le.Ca.).
- În ‚Ṭiganiada’ se spune doar într-o manea
căntors acas, la una din casele pe care le mai
avea în avut, Johanis a zis scurt (că ierea fescurt
la vorb, ṣi la gîndit nici atît):
- - Mai avem încă multe de binefăcut! Ṣi multe
lucre de rebinefăcut. Trebuie o RE-înnoire ṣio
rerrromînizare într-o RO. A lucrului bine făcut
cu binefăcătorie pe nemṭeṣte.
ṣi febina cu febinele lui alte ṣi alte febiefăcute
pe care le febinefăcea ṣi le feisbucea pentru
fanii proiohani pe feisbuci. Se pregătea o
Europă a lukului prea-bine făcut ṣi o reînnoire a
Dupcea renunṭat la funṭia de preṣedinte al
Consiliului European, Iohan, simṭind că stăpînii
ṣi-au luat mîna dăpă iel, s-a rezemat în
vuvuzea cantrun baston ṣianceput să fredoneze
pe săseṣte o manea ‘Nuṣce să mai fuck cuia’
Proaspăt MEP-curajosu speriat că ăsta iar nu
mai vrea să mai plece deaici de la noi la gunoi
ṣică s-a înrădăcinat în gunoiṣtea dela LPN, lear
fi semeseiat niṣte zise cam anti-iohanise: ‚Bă,
să vă ia naibu pe toṭi ṣi mai duceṭivăṭi naibii cu
Naibu cu tot, nu vedeṭi cum vă beleṣte ca pe oi?
Belu beleṣte, Golescu goleṣte, Iohanu jupuieṣte.
Păi dacă
Griveiu
ṣar lă sa turma sa de PeNeL-oi eca ṣi cume oile
ṣau ales la stîne să-i stăpîne un lupe.

‘Cum îi văzu,
Potaia-afurisită
Își puse coada-ntre picioare, făcu trei tumbe și-
ncepu
Să se tăvălească,
Să se lingușească,
Să chelălăiască,
Ca toți câinii nemțești…’
(I.L.Caragiale - Ṣarla ṣi ciobanii)
Rareṣu a făckuto greṣeală GE-Ni-A=LĂ crezînd
că Grivei (=dulău de cur
Te ce latră foarte tare) iun rău intrat de fapt ca o
ṣarlă printre pnl-oi : Lupe! Lupe!
[prin aceste istorii paralele, Rareṣele nu se
referee la vrun ṣarl anume, ṣi nu nominaliza
anume oi din turm, nici nui spunea pe nume
Hahanului. Doar iară ta vuvuzeaua. (diferenṭa
între fluier ṣi bucium nu stă în lungime, nici în
grosime). Că de la distanṭă, umbra semăna a par.

116
Achtung! Ahtung!
În final s-a behăit îndelung o manea ṣisa scandat
îndelung pentru Iohan, împreună cu Iohan:
UIE,,,, .UIE,,,, .U.E
Dupceau mai stat la lafe ṣi palavre, ṣi-au mai
schimbat adrese de imeiluri, au mai scandat
îndelung ṣiun ahtung co binecunoscută palavră:
@Ieṣ afară, javră or
Etc
ṣam încălicat po ṣa….