MANEA ADRIAN

Manea1

aka

Vuvuzela PPE

Vol. V
Copyright © 2019 by Manea Adrian

All rights reserved. This book or any portion thereof may

not be reproduced or used in any manner whatsoever
without the express written permission of the publisher
except for the use of brief quotations in a book review or
scholarly journal.

First Printing: 2019

ISBN 978-0-359-79665-6

2
 Motto

‘’Au de patrie, virtute, nu vorbeṣte liberalul…?’’

De ai crede că vieața-i e curată ca cristalul?

Nici visezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele,
Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea ’mpăroșată și la fălci umflat și buget,
Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri,
La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toți pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Chintesență de mizerii de la creștet până ’n talpă.
(Eminescu - Scrisoarea III)
4
Dedication..................................................................................... 6
manea18 – ce gagiu bine făcut ................................................... 7
manea19 – Ruṣine, ruṣine săvă fie .......................................... 47
manea20 – Plăteṣti triplu cînd ai titlu...................................... 91
manea21 – ultima tule ............................................................. 117
Dedication

Această manea
Io dedic
Pentru

La toṭi get-begeṭi-liberalii,
rareṣii,
verneriiohanii,
ṣi… bogdanii
din proto-istorii.

6
manea18 – ce gagiu bine făcut
după chipiu e chipos (chiparos) ăsta mălaimarele cu capu
mic, daia ṣi dzic că
ce gagiu bine-făckute
ṣi ce gagică de belea, bine-făckută ṣi ia!
Iote ca eṣit iar herr bine-făcutu ṣicu binefăcuta lui, ṣi cu toṭi
binefăckuṭii cotroceniului (rămaṣi binefăcuṭi delanceputu
deceniului 1(î.e.hahane.)) ṣi sau apucat iar de binefăcute ṣi
de binefaceri multe ṣintrer ude). Mai întîi ṣintîi ṣa
binecuvîntat ruda ṣi neamu ṣ-a binefăcut salamu săsesc.
Pormă a făcut din iel o ṣaormă cu de toate ṣi după
globtrotăru a binefăcut dup-dupu ṣi trop-tropu, binefăcînd
pas cu pasu europu (ṣi Ameropa, cualt tropatropa). Aṣa, ca
un trop, bine-făcutu ṣicu binefăcuta se ṭineau de mînă ca nea
ni cucu, da ăsta nui semne bun pesemne, ca venit un sepepist
ṣi ia despărṭit. Cînd a văzut [el] că merge ṣaṣa ṣaṣa (ṣi nedus
de mînure) cel mai mare mut din Orto-mania ṣia dat pe
faṭadă mania. ṣi-a gîndit (aṣa încet cum gîndeṣte el de
obicei, dar a mai fost ṣi ajutat ṣi împins de la spate cun bold
cu aer comprimat) că dacă tot are el 7 case (spre ghinionu
lui chiar avea 7 pietre-n casă) (vezi Geneza 1:1) într-o Tarto
manie a lucrului bine făcut, ar fi un ṣimaibine-făcut parese,
să le ia la fiecare mercedese ṣi să le-nzestre. [înainte să le
teledone].
Aṣa că uiteaṣa a mai binefăcut o manea: ‚Hai în merṭane’.
Da binefacerile nui ierea bineprimite ṣide (mai ales cînd
ṣauzea alesu că cea ‚Fă muierea chatăṭele’ ṣică mai
benedicea la o bericea tuborgă că
‚ahtungă, muiere dacoi muri /
ṣi preṣede noi mai fi...’ ṣialte bine-etece-făcute ṣi nefăcute
Ba încă că în Omania lucrului fefebinefăcut, coana mare
avea altă manie; în loc să ṣio mercedească după chip ṣi după
rasă, ia vrea să ṣi-o belle-americănească. ’cea că
‚Hai în belle-americană’.
Fiind ea cea mai numbăr primă doamnă numai cu numere
prime ṣi feṭe samandicoase care-i scanda în faṭă ṣin
pedindoase la case saibe en ‚La Belle Americaine’‚ṣi saibă
cîteo opeluṭă de fiṭe la fiecare viluṭă, ṣii ura întruna:
‚Anu ṣi merṭanu!’.(cf. ‚’anu şi cȋrlanu!, anu şi căsanu!; vara
şi căscioara!, etc)
Ṣi bikeru Iohan (caren fiecare an îṣi asorta merṭanele după
biciclu) iar se apuca deun nou ciclu de binefăcute, cu bine
cunoscutele lui ziceri rînjite:
- Ha. Ha. Ha. (a se pronunṭa cu pauze) (aplauze). Voi
să oftic europu (ṣisă vă uim pă voi), ṣi sămi fac din
pontă un pisic (de montă?) care să-mi pisăie-n poală
fel de felde pise. Ha. Ha. Ha. (aplauze).
Ṣisă moară duṣmii mei,
care mam duṣmit cu ei/
dac-aminte-mi bine-aduc/
de cînd eram politruc. (aplauzele) încă un Ha.
Ha.Ha.
După care făcătorul de bine ṣia bine-adus aminte că iel e un
factotum.el care la mulṭi mult febine a făcut, lucru fe
binefeṣtiut de orice febuncreṣtine. Fără prealaude de sine,
ÎnaltPreafăcătorul de feBine ’ce că
< ṣîn Biblă ar cam trebi nisca modificări,
ṣin Constituṭă ar cam,
că cam e timpele can Omania lui ṣia binelucrului care
vopseṣte nemṭeṣte săse ṣi muncească la arbaite pentro
schimbare la faṭă ṣo prefacere
savem ṣi noi o ṭară ca afară,
co iarbă filogermană
ṣio floarea soarelui care senvîrte după fatherlende ca după
soare, ṣo afacere ceva co…can ui.
Aşa că, ȋn Evanghelia după Hahan, spaţiul mioritic avea
femare nevoie de un şimai ‘’spaţiu vital’’. Că hahanu, care
vorbea afacereza ȋncă din fragedă iohanie, şi era uns cu toate

8
alifiile de jojoba, ṣtia că joba de preṣedinte e cea mai
bănoasă afacere. Da săvă spui iocă mai întîi ṣintîie na fost
facerea, cum zice Bibla şi Boca.
Nain!.
Vo spui io ca IO, Han carea umblat pîn Ui, mai întîiṣi mai
nainte a fost schimbarea la faṭă, schimbarea guvernului ṣi
debarcarea ṣtiu eu cui. […apoi, într-o uieză stricată, a
continuat săl anateme pe Ăl-fără-nume, că din cauza lui e
toate relele pă lume, ṣi încălzirea globală, ṣi vîntul, ṣi ploile,
ṣi nevoile maselor populare omane. Într-o Omanie a lucrului
bine făcut, bine-făcutul însemna ca .*fututu de dragnă să fie
răs.futut că sa opus la toate binefăcutele binefăcătorului care
ia vrut binele. În aceste momente solemne Io hanului îi dau
lacrime cînd se gîndeṣte la fadărlendele ‘… la ṭăriṣoara
mea,,,la CapsomaniaLucruluiFeBineFăckut,,
,la fericirea ei,,,la progresul ei,,,la viitorul ei,,,
(plîns cu ho-ho-te. Aplauze zguduitoare. Apude caragiale).
În ritm de samba, pe sambodrom sadună maneliṣtii lui
proaspăt daṭi din pom pe eternele ritme de manele:
sămi moară duṣmii ṣi duṣmele /
care mam duṣmit cu iele /
din tinereaṭele meale. /
Pentru locul meu sub soare-re/
Pentr-un locul de parcare-re /
pentru locul cu merṭane-re. …Că binear fi / dear ṣti / dear
ṣti omu cît trăieṣte/ cîte case-i trebuieṣte/ṣi dear ṣti la casa
lui / locuṭu merṭanului; (aplauze. Fără număr,, fără
număr,,).
Să mă vadă merchela / sămio ghidoneze ia /
Cu sfatu ṣi was ist dasu / să-mi în drume pas cu pasu /
cu sfate ṣi was ist dase / să-mi arate pascu pase/
ṣicu was ist dasele/ să-mi îndrepte pasele/
pe cărarea luminoasă/ spreo casă ṣi înco casă…
(cam aṣa îṣi cînta Hansele în fiecare dimineaṭă cînd îsi
repeta ha.ha.nu în oglindă, ṣi se scuipa să nui fie de deochi
 de binefăcut ce mierea, ṣi se aplaudărea singur) (că
apaudacu de ludovic se făcuse maiceva ca un limbric şi se
limbricase de cȋnd Cine-Este-Generalul ȋl dăduse afară din
case cănu peţalăn juma de normă din filodormă. Cacu Or
Banu ajunsese ţal la un cȋţan).
Şapoi pleca pe la ui ṣi pela nonui, ṣi pe la,, ṣi pă la,, ṣile
amintărea la toṭi să rescrie constituṭa ṣi bibla, cănainte na
fost ‘Facerea’, ci re-facerea = fază în care fiecare miciohane
din dotare a ieṣit din crisalidă la soare. Ṣi fiecareṣi căta un
spaṭiu vital (o casă, o căsuṭă, o căscioară, două căscioare,
etc), un altfelzis ‘locul meu sub soare’, deṣi nici unu nu ṣtia
să zboare (nici să zică ȋn limba maternă ‘’Edelnutte
ordentichen marsch gurt, că ‘’Das Leben ist hart!”)
(N.mea - ṣi nici unu navea ‘guvernu meu – cum ṣavea
hahahanu). Aceṣti nou-apăruṭi din spuma mării lanceput era
muṭi ṣi camca îngerii (doar la sexe), da cînd au intrat pe
banda lucrelor binefăcute s-au dezmuṭit ṣau luat
binecunoscuta formă de VUVUZELĂ. Fiecare primind
joburi de vuvuzăi al unora (ṣal altora); ăi mai bine-făcuṭii au
devenit vuvuzela ale pepeiielor, [că po pulimea Popular
Europeană erau toţi nişte pulărăi, de trebuia la fiecare cȋte
un peNeLoi să le-o care], ăi mai cu scule pricăjite au fost
trecuṭi din oficiu în serviciu la coru anti pepei. Da pe pepei
îi durea doasă de ei, (casă nu zic că nule pasă), căla poporul
popular aveai pupincuri încă înainte să faci cur. Idem ṣi la
poporul liberal, care avea organ înainte să aibă loc de organ.
Ṣi purtătorul de cuvînt al organului nu iera altu decît
hahanul bine-făckut.
Referindu-se la informațiile publicate de Financial Times,
potrivit cărora Klaus Iohannisele sar afla pe lista fefescurtă
pentru jobul de președinte al Consiliului European, Rareș
Bogdanul a spus: „Mai trebe să vrea și Grivei, adică mai
trebuie să dorească asta și președintele României, (!bine
rimat !) care și-a exprimat dorința de a candida pentru al
doilea mandat la Cotroceni, cu un mesaj PORN

10
și pentru a merge mai departe pe acest proiect politic. Deci
domnia sa nu a spus nici măcar o clipă că ar abandona
funcția prezidențială din România pentru una de foarte
femare reprezentare la nivel European’.
[Nota mea – da io cred că nu că nu vrea, da ȋn Partida Po
Pular European mai era şi alţi pulărăi cu coaie mai mari
decȋt salamele de Johanne.]
Na terminat bine a zice bogdanele ṣia se dezice că pe firu
scurt a venit ṣi feedbecele. [în imagine se cum sibiotu se
selfie puscu botu pe labe în binecunoscuta locaṭie pe care
scrie ‘Grivei’’- ṣi mai jos, cu andine gotice –
‘Locul meu sub soare e…(aici lanṭul] cuvintelor nu se mai
vede, nici iarba deacasă nui tunsă can ui, ]
Breaking niusă
Dela Canṭelaria Hahanului s-a primit următoarea
binefăcută:’‘Azi,
Cu prilejul prilejit de ocazia congresirii pesedeilor cu dinṭi
de lapte,
Grivei le-a arătat iar colṭii la papa-lapṭii pesedei:’cecă
DA
s-a autopropus în jobu de preṣe de uie, că-I liber la propuse
ca orice liberal; şima ’cecă
DA nuse mai duṣe
(să learate mnealor liber-schimbarea la liber schimbător),
căi mai bine aici ca preṣedenṭuc de Omînie, că ca politruk
unde poṭi să politruceṣti mai bine decît unde eṣti pus să.
Alfel spusă,
Grivei a zis
NICHT, (că poate-poate, pe tonul niciodată să nu spui
niciodată)
Şa adăugat, ȋnainte să-şi arunce paltonu
<Nein, nein, nein, nein, natürlich nicht.
Propunerii sale. ṣia rămas cum a zis hahahanu după vet.
(cavea drept de vetă ṣi de răzgîndac protodac. Nu se dat dus
deacas, caşae sasu sas’ .
Cf. ‘’Neştiu alţii cum estem, daio, când mă gândesc la locul
naşterii mele, la casa părintească din… Hermannstadt, la
stâlpul hornului din Härmeschtat unde lega mama o şfară cu
motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la
prichiciul vetrei din Nagyszeben…, la mama ṣila tata din
…’’ Că cȋnd FeMarele JohhaVernerele se referea la ‘’mama
şi tata’’, nu se referea la doi saşi transilvăneni din
Wurzburg. (cf. Klaus Iohannis a declarat într-un interviu că
familia Iohannis este atestată în Cisnădie din secolul al
XVI-lea. Tot el a declarat că, atunci când tatăl său l-a
înregistrat ca nou-născut, funcționarul de la primărie a
refuzat să-i scrie numele cu „J”, așa cum a fost scris în
familia sa de cinci sute și ceva de ani – cf Wikipedia).
Şi nici nuse referea la vrun adam şo evă de prin dacia, ci
chiar se referea la Traian şi Decebal, al cărui urmaş direct
era. Ştiu că nu prea vă vine a crede dar ȋn orce abecedar de
istorie stă scris că:
după Traian, zis ‘’Al-Dracului-Dracul’’,
-a urmat la tron Johanis, care-a fost maiDracul şi mai al
dracu decȋt Chioru.
Dacă în Sfânta Scriptură doi termeni erau cei mai folosiţi
pentru a desemna personificarea răului, adică
DracululTraian şi SatanulJohan, ȋn cultura populară
nesăsească din DraculaLend găsim şi alte denumiri pentru
cei doi:
1-Chioru, Zeus, BT-ul, Matrozul. Băse de la băset (nu dela
Baidă nu!), Petrov, Chelu, Scaraoţki (scris cu ‘’ki’’ de la
vischi), …Apelativul de ‘’ucigă-l toaca’’ şiȋncă multe altele
se potriveşte ca o mănuşă pentru amȋndoi.
2-Apelativul de ‘’Bată-l crucea’’ scris cu o cruce
echilaterală cu braţele ȋndoite la jumătate la nouăzeci de
grade era un symbol demodat pentru de-alde Johannis.
Iohanişii avea acu alte semne, mai nasiste, pesemne
cunoşcute doar de iniţiaţi neo-udrişti. Vezi Letopişeţ de
Udişte Năsturel şi şi alţi nişte şi nişti co pişti.

12
‘’ IO
Propun porecla lui io hanis să fie DIAVOLUL. Aşa
să i rămȋnă numele. Diavol ȋnseamna ,,cel care
dezbină”. Io.hanis este diavolul’’ (scrie Un cetăţean
citoyen turmentat.
10.11.2021 la ora 3:43 pm
{*nota mea la ‘’was ist das’’
E profund greşit ce scrie cetăţeanul sus-cris, şi nu
merită să mai respire ȋn UIE, finc-a zis aşă ceva de
Johanis (car avea fimoză). Adevărul e cu totul şi cu
totul altul. SeZice că,‘’În Sfânta Scriptură,
denumirea cea mai obişnuită dată forţei malefice
este cea de "diavol". Cuvȋntul "diavol" provine din
limba greacă - diavolos - şi însemnă în practica
veche acea aruncare de lance, care spinteca animalul
vânat,’’ citez din profesorul Emil Jurcan în
“Etimologia cuvântului diavol şi sinonimele lui”.
**Notă la nota mea cu Was ist dasele:
Cuvȋntul ‘’diavol’’ se pre luase de la noi ȋn toate
limbile din UE, inclusiv ȋn engleza brexitată şin
chebecoază neo-chebecoază: diavolo, în limba
italiană; diablo în spaniolă; diable în franceză.
Ȋn limbile slave avem: diavol - ȋn rusă, djabel -
poloneză; d'abel - cehă;; djavo - sârbo-croată.
Ȋn ţările de limbă germană, membre ale Uniunii
Europene, KlausJohanul e cunoscut sub
pseudonimele de: Teufel" - ȋn limba germană şi
duivel ȋn olandeză. Irlandezii ȋi zic djofull; suedezii,
djeful; iar danezii, cljavel. Ȋn microstatele europene
Non-Ui I s-a spus HaHanului Hahan sau Sa Tan.
(citez din:
‘’Dragi români,
(cuvinte rostite pe ton de lugu-lugu!-n red)
Să purtăm mască, să facem actul sexual respectȋnd
distanțarea fizică (şi socială) și să ne spălăm des pe
mâini!
Ha! Ha! HA!’’
Acest discurs şi toate celelalte construite pe lângă nu
au însă nimic de-a face cu realitatea istorică a
secolului ȋntȋi.

14
Distanţarea de was ist das se face pas cu pas.
[Dacă miercuri la ora 21.30 preşedintele Iohannis
avea peste 1.732.500 de fani, la ora 23.30 avea
1.730.512 fani, iar joi la ora 14.00 ajunsese la
1,720,192. Să-l ajutăm să-si ia like-urile ȋnapoi. Pas
cu pas!", a scris Mircea Badea (cadică băsiştii ȋşi
mută laicele de la Johanis la base? Or ce? Căi ştiut
că cantitea de prostie din system e o constantă
universală.]
Imaginea voievodului dȋmboviţean IO fan cel Mare
este legată de celebra frază „Königsboden n-a fost a
strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci
a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri în
veacul vecilor" S-a pre
Scris Legătura dintre ştefan, RareşBogdanu nambăr
Oanu şi fanu cel mai fan al lui IO han, adică
Johhanis:
1. Ştefan cel Mare (1435-1504), l-a avut ca fiu pe:
2. Petru Rareş (1486-1546), domnitorul Moldovei, a
avut-o ca fiică pe:
3. Maria, care căsătorită cu Ion Movilă (mare
logofăt al Moldovei), cei doi având ca fiu pe:
4. Ieremia Movilă (?-1606), domnitorul Moldovei, a
avut-o ca fiică pe:
5. Maria Movilă (1592-1638), căsătorită cu Ştefan
Potocki (1568-1631, conte polonez), cei doi având
ca fiică pe:
6. Anna Potocki (1615-1690), căsătorită cu Dominic
Kazanowski (1605-1648), cei doi având ca fiică pe:
7. Maria Kazanowski (1643-1687), căsătorită cu
Stanislas Iablonowski (1634-1702), cei doi au avut
ca fiică pe:
8. Ana Iablonowski (1658-1727), căsătorită cu
Rafael Leszczynski (1650-1703), cei doi avându-l
ca fiu pe:
9. Stanislas Leszczynski (1677-1766), regele
Poloniei, care a avut ca fiică pe:
10.Maria Leszczynski (1703-1768), căsătorită cu
Ludovic al XV-lea (1710-1774), regele Franţei, cei
doi având ca fiu pe:
11.Louis de France (1729-1765), care l-a avut ca fiu
pe:
12.Ludovic al XVI-lea (1754-1793), regele Franţei.
https://timpul.md/articol/regele-decapitat-al-
frantei-ludovic-al-xvi-lea-e-stra-stra-stranepotul-
lui-stefan-cel-mare-155408.html

‘’Cine este Generalul?’’, a strigat Ludovic ȋnainte

de-a nu mai fi. Că Iohanis- 7 case ȋşi făcuse cerere
de restiturio in integrum - şi şio şi aprobase – pentru
coşmeliile (cu nume de cetăţui) rămase de la stră-
stră-moşul lui prin Ui şi prin Non-ui. Acestea e:
Crăciuna (pe Milcov cu Unire), Cetatea Neamţului
(după cum ȋi spune şi numele, urma să revie la
denumirea de Cetatea Sasului) şi Cetatea Sucevei (la
pachet, că era ofertă), Hotin, Cetatea Albă şi Chilia
(revendicate şi de ruşi şi de ucrainieni, nu numa de
vecinii noştri pruşi), şi mai voia Iohanul ȋn hăhănia
sa şi cota succesorală care- revine din Tighine,
Soroci, şin ȋntregime Orheiul (că se pronunţa ca şi
Odorheiul – Oderhellen).
Căn de Iohannis-7 case, mnezeu Lui şi merchela săi
spuie Johhannis – 7 palate, da nu toate ȋn UE, desi
ar cam merita să se resolve cumva problema, că
deja nuse mai poate pune dop. Fincă:
Iohanis are cele mai multe like-uri din Evrop, şi e cu
cei mai mulţi fani uiezi din toată UIA. Că dracu ştie
pe unde se Whiskie unu şi pe unde se skie altu, da
de-mpieliţatu trebuie să te fereşti.

16
Ȋn UIE chiar se cecă ‘’hic sunt draculi’’ (aici sunt
draci) este o expresie ȋn uieză care desemnează
teritorii periculoase sau neexplorate, în imitarea unei
practici medievale de a pune ilustrații cu dragoni ,
monștri de mare și alte creaturi mitologice pe zone
neexplorate ale hărților unde se credea că există
pericole potențiale.(ȋn era de dinante de era Johană,

pe hartă scria ‘’aici sunt PeDe-lei’’,

iar mai apoi
‘’aici sunt PeNeL-OI’’,

(Photofiniş – R. Ţurcana, prima din stȋnga, şa lu

trăilă a cincea din dreapta. Ale Victoria-Violeta n-a
mai ȋncăput ȋn grup, da a rămas trup şi suflet de
votată cauzei ovine.
[da turmele de PeNeL-Ovine din Modrogan era o
pulime de oi mai breze şi mai oacheşe decȋt se vede-
ntracest grufie. (selfie de grup = sau turfie = selfie
de turmă)
…dase cam tocise din was ist dase, aşa că s-a
preferat ‘’aici e Iohanise’’) (zis ‘’Mȋnă-Lungă’’)

Expresia este asociată cu Dracula Land, care, pe

harta statelor member ale UE, cȋnd e, cȋnd nu ie, cȋnd
ȋi zice ‘’Walachei’’, cȋnd ȋi zice
‘’O ţară de lachei’’,
cȋnd se spune că-I o ţară de chei şi de chior, cȋnd se
zice că, ȋn Heiliges Römisches Reich Deutscher
Nation, acest micşor spaţiu neexploatat pȋnă mai ieri
iera moştenirea lu gau laiteri şalu Draculu Johan,
care urma să debăzifice acest loc de orice boc, pȋnă
la ultima moleculă de Băz-gaz expirat de
predecesor. Daiancepuse opera de defrişare şi
politica pămȋntului pȋrjolit. (carvasăzică, o tactică
moştenită de la Dracula lu Vladu) Căn PePeEu se
folosea termenul de ‘’Asmodeu’ (duh al morţii)
pentru Băse şi băsiştii lui care nu trecuseră la

18
PeNeloi, care nu trecuse la PePeEi – că cine nu-i cu
noi, e ȋmpotriva noastră, şi cine nue ȋn UE, atunci
*U*E
“Singurele pasaje din Scriptura Manet unde se
vorbeşte de apariţia diavolului, când vine să-l
ispitească pe Băse, supranumit Petrov, nu dau nici o
indicaţie asupra chipului şi ȋnfăţişării Wernerului
Închipuirea pe care şi-o face poporul penelovin
despre înfăţişarea şi firea Johanului reiese în mare
parte din nenumăratele locuţiuni şi proverbe pe care
le întrebuinţează”, susţine I. Aurel Candrea în
“Diavolul în credinţă populară”.
*Da dacă despre Chel s-a zis că-i Cu tichie roşie pe
cap [faimoasa bonetă frigiană – simbol al libertăţii,
galităţii şi surorităţii, al eliberării şi al formelor de
organizare statală republicane, seamănă cu
binecunoscuta „cuşmă dacică”, aşa cum apare în
reprezentările de pe Columna lui Traiane, cȋnd, ca
şef de state, a condamnat (‘’printre fluierături,
pancarte şi ȋnjurături’’] explicit si categoric sistemul
comunist din dacia. La bulgari se crede că cel care
izbuteşte să-i fure tichia lu Cel-cu-tichia şi să şi-o
puie pe cap are darul de a se face nevăzut ȋn UIE şi
trans - lucid ȋn Non-UE”, arată sursă citată.
**Despre Tartorul Cel-cu-coarne şi geacă roşie nu
s-a zis că era guliverul democraţiei, şică dela el
venea să ia lumină toată pulimea din PePe-eu. ‘’EU
sunt statul (L'État c'est moi!) şi Uiu, şi ά şi Ω oricuiu
În Cartea Sohar, din literatură kabalistă,
WernerJohan, (care nare-n mȋna dreaptă nicio
‘’todo’’listă şi niciun salut nemţesc, da se vede că e
‘’mȋna lungă’’) este identificat cu Sammael, fiind
considerat Mnezeul "căii de stânga" formând
împreună cu Ȋngera Merkelith un "hieros gamos"
 demonic. ‘’ Literatură apocrifă recunoaşte şi alte
denumiri demonice, printre care: Lilith, considerată
prima soţie a lui Adam. Preluată, probabil din religia
babilonică (Lilithu), Lilith l-ar fi părăsit pe Adam,
deoarece n-ar fi vrut să accepte supunerea faţă de
bărbat’’ mai arată Emil Jurcan. Citește și: Femeile
care se masturbează pierd şansa la mântuire, afirmă
un autor creştin: „Demonii sexuali vă vor face să vă
cu. tremuraţi chiar şi când nu vă doriţi”
Vezi https://www.dw.com/ro/cum-interpretează-
germanii-tremuratul-cancelarei-merkel/a-49555553
Ca ia cuprins pă uiezi tremuriciu cȋnd le-a cȋntat
Hahanul imnul cu cei ’’3 iezi cucuieţi, uşa Uei
descuieţi! Că Vater werner v-aduce vouă: Frunze-n
buze, lapte-nţȋţe, şialte ţȋ şi enşpe etecee.
Deşi s-a spus că Klaus iun Iohă afurisit şal dracului,
el n-a fost anatimat din nici un UI
Ba chiar, fiindcă şia vȋrȋt coada ȋntre PePeEi şa băgat
capu ȋn poză, ei iau dat Nefârtatului o decoraţă cu
sos de raţă, asortată la Colan.

20
VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VI) –N 2{tot cel

mai cel Fe, fără e-ee]

Într-oO Manie a lucrelor FeBine Făcute, (neavînd

cine să se mai ocupe), dosarul “LOTA’ e pe NUPe.
[cf. unor Eve depe lanalta Cur te de. ] că ăia era Orbi,
orbiţi de străluciu acestui Strălucite, şi erau şi nauzi
de nauzisme, pe lîngă navedismu lor dobîndit.
Judecînd după urechi, în aterie de legi legistrate,
erau ca nişte legişti care nu bla decît în perechi
(umbra şi penumbra – ca Boc cu )în costumele alea
de ciocli :
>”Două lungi ală turate / Două scurte-n cîrligate”
Daia pamblicarii şi alţi tăietori de pamblici festive
primea spor de salare pentru pamblicării, şi era
plătiţi în drobi de sare. Stanu din capu statului mai
întîie lui-şi lua, pentru toate pamblicăriile an-detai;
başca 6 locuri de veci în rai, căzute pleaşcă pe capu
la Han. (şila io Hană). Acest trai bazat pe tăieturi şi
forfecături presupunea un FOARFEC neperec, din
ce în ce mai mare (care se inflata în lung şin lat –
anual, cun indice – de inflat – de ţî—ori)
#Trăierătorii în epoca forfecării erau:
- Trăierători-de-Bine (care era omi-de-bine
careo ducea de la FoarteBine în Sus,
- Şi Să-Trăietori de tăietorii (din ‘să-trăielile’
pe care le era date –
Aceste “Sătrăielidebine!” trebuiau personalizate –
aşa că-traieli se venea cu croieli şi tive (pe motive
de ne – Eroieli stahanoviste) şise mai şi tăia din
material
{că doar nu era să trăiţiu bine! Pentru toţi ca la un
 cazane. Sa dus epoca de aur a egalitarismului în faţa
Securităţii. Şa scandat îndelung ‘jos bertatea,
galitatea şi euro PeNi tatea!’ Urmaşii lu nea nicu şi
adepţii lu nea nelu îl vor da jos pe Chelu cu exerciţii
lui de sătrăiţi! Şi vor hop-mitica co-exista paşnică
între co-preşedinţi şi predoime. Colocuitoritu între
burgheză şi Moş (Ieri) mea lu tov. Cocoş. (care mai
avea ceva blagă adunată în punguţă) (şi ceva vlagă
în…toiu acţiunii).
{Nota explicativă - Punctul culminant al zilei, al
nopţii, al unui anotimp ori al oricărei alianţe, era
acest moment festiv de dricărit. Urcatu pe dric şi
arătatu că cum se face lucrul acela bine făcut (în
regimu trecut, Băsescul îşi invita pe masă casă-I
arate cum se face ‘facerea de şimai bine’), e miezul
fierbinte al unui ev aprins, punctual culminant al
unor acţiuni care se desfăşoară în timp, în dricu
nopţii.
FLOTILA de drice din Cotro ceni are nevoie doar
deun antemergător de teapa lu boc, care să-I dea
bice. În lipsă de bice, e bună şi-o bică, oricît de
ciomă şi de pitică.
! – Acu trăitorii deacu nu mai e egali în faţa lu tov.
Dracul, că sa intrat în să-Trăirism băsist oid. Căn cel
mai al dracului trăirism, trăiriştii încep să se ciome
între ei, ca băsiştii mircişti plimbaţi cu o dubă neagră
pe centura piteştilor.
După topmodelu bocilor împătriţi la putere, omi şi
ome doldora de să-trăite-bine, se lasă pe vine şise.
Apoi, renăscuţi din propriul lor băset, încep să se
amiroasă, să se pipăie şi guste – casă se recunoască
după nevoi. Şi să se apere cala NOI, pe ărci
>”IO îmi apăr sărăcia, şi NEVOILE, şi
neama”(cumva citat). Tot acest omet încet-încet
marginalizat (iliescizat) şi feisbukat, devenind a

22
Patra (4) pute din stat. [şin cur înde, cînde so da
drumu şila ‘săTrăiţi! De uber Ales paici, sătrăiriştii
din diaspore or să sen colone şi vor fi cinci (roată or
coloană?) ori Boc cincele ce resc?
La cît scriitoricesc ei şi la cît sătrăism dau drumu,
avem déjà (pe lîngă cei patru boci şi doi băşi), o Bica
1 (unu) şio Bica 2 (doi), o udre trei şi a 4 patra udră.
Deja se dă cu pudră pentru intrarea în gubăa
penultimu predoi. Şi Hannisu şia luat permisu
pentru un încun Iohan la puterea 2doi. Caşai pe
ARCĂ la noi, din fiecare patru PeDe cîte o pereche
care să co – preşe.
Trăirismu pe ARCA la Noi E tot ce poate fi mai
FeFe
>”Fie micu cît de mic tot mai bines ă trăiesc trăiţii-
mei-de-bine în ţara mia sătrăitor Aşa o fi? Co şti boc
ceo şti, ca zis :
>”Traiane, nici nu ştii /
cît de mic începi sămi fii!”
(N.red.- a zis, na zis, ce importanţă mai are, dacă
cronicaru aşa a copiat stenogramu că Boc (parcă 3
trei? Sau poate 4 patru?) de venise un boc –idolatru,
pe care nici un băs- (zeu!) nul mai putea ţine în hăţ
şin rodeu, şi nasulta nici de băţ, nicide PePeEe.
Că la ultimele patre rodee pre-luase ‘să trăiţa bine!’
a lu nensu şi şio adaptase pe noile boc –Stase. Cacu
filo-bocii bocofili se salute între ei doar cu FOR
mula ‘
<Să fiţi / or
<să fii fericiţi!”
şila ei totu era în slujba Fe-Ri-Ci-Rii poporului Pe
Dist. Religia Fericirii era propăvăduită şide ăi în
sutane kaki, sumane brumării, cămăşi verzi or
salopete ortace, nu numa de ăi ȋn tricoaie portocalii.
Cămăşile maronii-căcănii, după exemplele
Cămăşilor Negre, ȋşi ascuţeau cuţile lungi şi
aşteptau să vie vremea vrunui Hahan, să dea
comanda MUIE! şo pă ei! (vezi
https://revista22.ro/opinii/andreea-pora/mandatul-
lui-iohannis-s-a-incheiat-inainte-de-termen
Din cînd în cînd Emilu, marele specialist în
constituţi, mai despuţea (sic? Poate ‘’des – puţa?)
cîte ceva şi era cuprins de funericale (datorită
infecţiei pe careo avea la un furuncule pe feisbuca
stîngă, undel muşcase un mihaiNeamţ şi turbase), şi
se funericea în hăise şin cea cu puşcă şicu cur ea, şi
se răţoia (mai ales cu dinapoia la
<“al dracului Dracule, cum mă mai muşti tu de cure
– că şi peacole tot Bampiru îi spunea lu Chelu). Şi
alde Hanelu se făcea că naud-navăd nimic, că era
ditamai Politruc în BăseRAI, nu un simple codoş.
DA de unde are a lu cocoş atîta şi atîta doar într-o
punguţă de doi bane (şi zicînd asta i se făcea gura
pungă şio imita paia a lu cocoşu lu moşu cum umbla
cu felinaru roşu pîn-ajungea la Phare. Casta era cam
toată fericirea de pe INSULA Multprea- Fericiţilor
(după cum ştiţi sexul pe ARCĂ era interzis şi oricum
îngerii penelişti nu au sex, nici pene.) Totuşi
peneOIMEA voia să se euro –pene; după modelul lu
Kuetzal Kuatl, urma ca Kunta Kintele să lanseze
‘’Oaia cu pene’’ (că şaşa se intrase ȋn era posle-
Căcărau, şi PeNeL-oismul arăta mai rău ca oaia cu
cinci picioare.
Apropo de ex-ul suszis cocoş – că cică nula prins cu
raţa-n gură. [că doar nu cu, … cape zdreanţa aia de.]
Daia vă ur ‘Fericire maximă!’ şi vă asigur că
bocitorii şi bocitoarele (dirijate de Nuţii – spaima
puţi) vor în continuare o re formă a constiuţii (da nu
daia deal u ileca, ci una în care sapare garantat
dreptul la fericire al oricărui băsoman pedeleu. Că

24
dreptu la port upuţii a fost grav afectat de ciomu ăsta
de boc) care-a despuţat tot]
(v. Belu beleşte, Golescu goleşte, Manu jupuieşte,
Băsescu băseşte, Hahanu hăhăneşte, boc etȋcȋ-eşte şi
CIOM.ESTE) şi se jură că nu fură. Şi nici nu fu
seseră peacolo, doar aşa, fură în trecere să dea ziua
–bună şi ale cumă şi să le ure trăirimi de FeBini!. Că
aşa era ABC-ul comportării cilivizate în civilizaţia
de naţie preslavă – mică (= porto- slamică neîncă
grecizată [toată])
La intrarea în azi buchea PeDeLe E pano-rame cu
puşii în rame pe două coloane;
• -Aşa – DA-le, cu veni ri la gubernare
• Şi Aşa – NU-le, cu ieşiri de la gube
• (uneorea în dube negre, alteorea într-un
vehicul special, tras de cai mascaţi)
(era un fel de gaze tată de pere te cu băsişti = beşişti=
care scot gaze!, şi echipa restului lumilor). Dovadă
că Abeceea cu DeNeA – lele începe din epoca
PeNeAlelor – cînd se dă cepe la epocile de boc.
Da Jurnalul Fericiri Lor, ca şi jurnalele cronicarilor
udrişti et Co., a rămas nepublicat în arhivele
incubatoarelor de băşi băşinoşi şi de bai deni
Alimoş. Că e un DeneA în codu ADeNa al fiecărui
ortac. Da alinu a ales un netac şila turnat şi pe tasu,
şi pe măsu. PeNeLeu sau PeNeLa, oricînt ar fi ea de
cocoş (Aci Abece Zeta, jumulită de euro-pene de
PeNeAu Noii democraţii populare, face apele la
indulgenţa inchiziţiei, că
-să no mai fiarbă atîta
- că oricît ar mai fierbe, ia tot aia o spune
-(despre ciorbele bune or despre Ciorbea răspopit?)
-şică so ardă mai bine pe rug la rotisor, dacă
(Nota Erudiţianu – Orice erudite cît de cît ialomiţean
troglodit ştie că ; (doă puncte):
- 1 – AbeCe – ele democraţiei e ‘ace, bice şi
ca rice” ( cf. un boc 5 (cince), în care valorile ne
cunoscute sunt toate dife bice cu funcţie de bică şi
pă post de Bică. (în diferite faze de pupă şi ni! Mfă!
De la faza de ‘’Hai-fan-fȋne’’, AlinaBica s-a
turisticat prin puşcăriile din Costa-Rica, şi după ce
le-a terminat şi-a italienizat luku şi şa făcut un lifting
la lindic – Cum ar fi zis nensu Hahanis, la ‘’clitoris)
- 2 – Urmarea logică de ABCe E Dii – coatele
cu toate că şi pormă E ceea ce E. şiosă mai FI e – o
alfabetizare în masă şiun canal Mureş – Marea
Neagră.
Ori autoraşu ăsta (
(N.a. – aici se vorbeşte despre mine?) o coteşte
MeReU şi sentoarce înapoi în trecut, la primele
ARCE [şila aldi nea nicu şi alde nea nelii care-au
edificat SSMDe-ele pe dric
(Notă - = cantitatea de obiecte, materiale şi omet
care se încarcă pe un asemenea schelet de ARCĂ),
[la “D” de la dri? Or de la “duplex’ şi Dia – Rei, la
un regim demo mai lax şi mai vax. _ Orientate fix
pe axa Be-Be ca spre o Fară Polară. Da acum e mai
laxă şi mai vaxă şi axa; cavem doi poli suzi şi doi
poli norzi (că prin rotire, urma la venire cei doi co-
preşedinţi co-existenţi în co-existenţu lor din iglu @
ca să aibă ce să cinge poporu de rumegători:
-Ori Emilu cu Be-Bele, (Băse –Bocu din locu acest)
-ori cu Be-Beul (boc-băsesc?)
Am zis!
Din acest dilem naveţi cum eşi, orcîte sacîze şi cingi
var
<NA-!vă! –
toţi cei Boci -5.
(Notă de la subsol –

26
referitor la originea sa, separe că boc se trăgea din
Răchiţele, pe unde:
<”Două răţişoare / călugăricioare; /
Pe unde mergea, / Malul se surpa.”
** sătul deatîta cingă şi ‘să-trăit-de –‘ dracul, alt
Erudiţian mai istorician (şi mai puţin mili-ţian), ‘ce
că prea se vice – versa alfabetizarea;
-după nea nicu şi nea ionu se înapoie spre Noie la un
emil –te-iubim şi la acest Băsesc –te-iubesc. În ritm
urma un anto nesc din dinastia Eştilor, das a răznit
de turmă şia luato pe arătură. O fi fiind în el să mînţă
de ESCU da la cam luat Vîntu şia rămas să dea
muştele din Cişmigie.
dE! fiecare cu crezu şi ABeCeZu lui.
Că parc-aud cum bătea telegrafu că vine vreme
Frumoaaasă! Şipe Arca noastră, şincepuse să dea
autografe şi era fonografe cu flori de crine, şi fete-n
fote îl. (cu chiuituri şi ţȋpurituri de:
<Nu vrem aia, nu vrem daia, nu vrem nici puţin nici
multe/
>Ce vreţi voi?
<Noi ? Nu vrem euroi, nici alte valute, vrem doar
Johha să ne…
*UIE!
Şi – aşa, fîsss – peste noapte sa fîsîit şi lau ridicat în
FURCI. Lam. Şi nici cel mai turc dintre turci nu la
mai. Şi sa lins pe bot de laici.
(N.a. – Dacă pici Alah ar fi avut feisbuk, tot universe
ar fi fost déjà un stat islam, şiam fi mîncat în loc de
salam (de soia) salami (de cal).
{din fericire na avut. Şi nici na vrut,}]
Şi nici cei 4 evanghelişti (propagandişti ai celor 4
boci) nau avut amîntrei decît un singur cont pe
twitere; că dacar fi avut vrunu din boci (măcar unu),
acces direct la internet, ar fi feisbucat tot în bucăţi,
, bucăţele, buci şi bucă ţici. Fie ceo fi! Fieis bucă cu
bucă se ȋnjumătăţea pe sfert.
Asta-nseamnă a fi adevărat internaut (pe internet).
Ori la bal, ori la spital. Căi apre-ştiut că fanii e
fanatici, mai ales cei din Noul Partide, cu noile lor
pene, pe care scrie în rune că sunt proprietatea
Noului PeNe (care)le e. un fel de cuză io Hană.
Această scuză de om cu faţa de mască mortuară îşi
co-există mihalacii sănveţe aplaudacii din dacii
noua rugăciune de iohănit copii;’
<”HANE fără nici un ESC, îţi mulţumesc că mă laşi
să ‘săBinetrăiesc!’, să cresc frumos şi puternic ca
tine, şi să…să… , SESC”.
[Notă – rugă ciune Ciunistă pe care un lasă-mă!-Să
te-las mai gorghiu a zis co traducen să seşte pîn’la
anu, că poate şi Vaticanu or Fadărlendu or vrea
brendu din Draculă lend:
<”Două laturi lăturate /
două cîrji încorjobate /
două oo vast icate”
Şin timp ce se cingau pe săturate cu cingile re-
masticate, boco-fanii se (şi se lăsau des-puţaţi). Vaţi
gȋndit că aşa gîndea fiecare boc-gîndărac cînd îl.
(fericea) ‘cea:”Ferice de el! Şi iar :”Ferice! Zice şi
iar şi iar.(cîte unu mai scăpa şi cîteo ‘Ferice de ea!’)
căaşa iera în Fanar. Fluxul şi re-fluxul pulimii Pepee
Venea unu, pleca altu. Fiat luxu!
Toate venea şi pleca şi toate se schimba, doar bocu
dela guberne nu, şi doar cocoş continua să tot dea cu
subsemnatu şi re scria basmii cu cocoşii roşii. Pe
carei mai şi petreispirea.
(N.a. – Cocoşii – tată şi fiu mai cocoşel – au fost
trimişi în judecată.
Da sus-zişii – cică bate toba – “Căi tobo şăru
vremurilor NOI”, pe Arcă lu NoiE.) Da nu prea are

28
 haru.
Nici habaru că, prin hotărîri judecătoreşti definitive
ia fost retrocedată (şapoi confiscată) toată
FERICIREA moştenită de cocoşi de la moşii şi
mătuşii tamari şi tamarele din moşi-strămoşii. Şi cu
toată moş-strămoşia lui moş tenită dela un tom
Alimoş, alde cocoş a rămas fără găina din dotare.
Ȋntrebare ȋntrebătoare: pleşcoienii sunt interesaţi
dacă o găină poate depune ouă fără nici un cocoş
care s-o cocoşească. Aceasta este o ȋntrebare fefe
dificilă, care chiar dezamăgeşte pe uiezii crescători
de păsări de cur. Te. Pentru a răspunde, trebuie să
ştiţi mai ȋntȋi pe unde vin şi ies curtenii de la
Cotroceni. Că mai ȋntȋi le este despuţată puţa, şi li se
pune dangaua ȋn hareme.
Acum, rămas pe drumuri cu punguţa cu 2 bani mai
jos de brîu, cocoş a devenit donator (dela brîu în jos)
şi codoş. Şi nu era codoş de codoşlîce, ci
petreispirea, şi petreispirea, tot ce ştia sau încă nu,
dar va. Şi ce nu ştia, ştia să petreispirească aşa de
frumos, că nici nu conta dacă aşa chiar a fost.
Important era doar că ce-o fi, o fi!
Basmu cu cocoşu roşu nu se mai fini.
Da Fericirea unora era neFe altora. Căştia de la
dEnEale era ca nişte cîini turbaţi, că blaţi numa în
haite. – după dricăritu lu Boc (şi drinkănitu lu Băse).
Vorba unui cronicar radCristESC, pe carel re-citesc
cu plăcere de cȋte ori îl citez:
“”Laş asemui pacest ioanOlteanu nu cun cocoş
codoş, ci cun pro xenet careş trimite crenguţa la
produs pe net” (cam aşa ar fi spus acel cristesc de
care-mi amintesc, deşi nu-mi amintesc să fi spus şică
e-aceeaşi ma fie cu altă pălărie)
Era ontreagă mişcare populară de codoşlîcuri
asumate şi de fefe-codoşii re-pixelate cu pixe de
dife
rite culori.
Şăi de nu dădea cu subsemnatul – pă motivă de
MUIE neguralivă - erau tatuaţi cu glife (glifa e o
pictogramă incizată ȋn piele, reprezentȋnd cuvinte
ȋntregi ȋntr-o formă figurativă.
Toate în folosu clasei muncitoare, ori în folosu unor
aleşi ai ei. Şi PePeEii din UIE dirija tot ce mişca sau
sar putea mişca.
Şi dacă pîn-atunci Bicele pocnea casă spuie, acu
parcă trendu era altu, şii bătea casă tacă or casă
ortacă. (că la atins în onoarea lui de familist pro-
băsist).
De parcă Bocci-Omu ar fi o Parcă care “taie, mai
taie, şi mai…ȋncă…şi ȋncă…’
(cf. re clameţe, ci veţe, casăi înveţe cum săşi grabe
ieşirea din sistema de pense. Bocu cu diadema de
BocIV, frate de cruce cu Charon, şi sor cu fiicele lu
nensu Acheron, era mereu la post, nemilos ca o
Atropos care, cu fatalul ei FOARFEC, taie firul
vieţii. Caşa era boc în acel epoc, o :
”Iţă – momiţă, /
Ţoc – fedeleşă.”
Şi croia întruna scheletul de sus al unui car
(mortuar?) – fără roţi şi loitre – că la ce ARCĂ făcea,
nui trebuia. Treaba lui era doar atîtica, că nici nar şti
alte atîtice.
Cioclu boc e pe cai mari, cum sar zice – “e pe drice”
de cînd şia lăsat masca de clown şi şia luat (cai)
mascaţi. MeReU cu un foarfece (sau brice –ge, sau
brişcă sau unghiere ungurene
[dăce? – că e bune la orice tăiere de.
Şi cu bicele pocnea cînd să spuie ce să spuie (cei
trei-doi-doi care încă nu erau deai luie), şi tot cu
bicele pocnea cînd să-I facă să tacă or să or tacă.

30
Că Uiele, oricît ar fi uiele de UE, doar unu E, şi-
acele ne e uie la el prin uie, şi-atît. Că noi naveam
nevoie de-nchisori guantaname, caveam piteştile
noastre, unde oricine poate să spuie orice, şi săşi
oricee poveştile cu tatuaje PePeee, care era un fel de
zmee ȋn UIE. Că nuie ca Boc –
“acest Erou între eroi”
(apud lu toboşaru vremurilor Noi, - că dintre toate
jucăriile puterii nu şia ales decît o trîmbiţă şi o tobă
, citez :
“…pune trîmbiţa la gură şi, legănîndu-se călare,
începe să bată toba cu o mînă şi să sufle în trîmbiţă
cu cealaltă” (pagina 7 din ultima “Vizită”)
[*NOTĂ este prima menţiune istorică că
VUVUZELA PPE s-a pre-existat, cu nume
preschimbat ȋn ‘’trȋmbiţă’’. Şi fiecare trȋmbiţa ceva,
ȋn timp ce nimeni n-asculta. ‘’ Toată presa
dîmbovițeană a trîmbițat întîlnirile lui Klaus
Iohannis cu Joe Biden, de parcă sibianul ar fi fost pe
post de Marilyn Monroe la Summit-ul NATO.’’
Cf. https://www.cotidianul.ro/presedintele-
romaniei-si-intilnirile-istorice-inexistente/
…Gubernu spunea ceva, preşedenţia nausea nimica.
Da Băse-I răspundea că nu crede să mai ţie mult
criza asta, guberna era o naude, şi iar fiecare repeta
ceavea de spus cu mult
“AVE!”
’aces tui erou între Eroi!’ –
caşa iera la Noi pe ARCă cultul Eroilor martir dealtă
traşi pe roată odată . BOC risipit în 4 părţi deodată,
în toate cele 4 zări din UI, (ruperea în 4 era în ERA
de Baligă şi Boc re compensa ucigaşilor de regi) /
casă se vadă cavem şi noi eroi şi euroi, (şi trăgea şa
racu ca racu în toate direcţiile cardinale, doar-doar
neo scoate din rahate.
văzînduL aşa ca peun Colos şi Phare al democraţiei
omane, care se gîndă la “ţărişoara mea”, flafării care
mişuna prin acest Fanare au început săl
pupincurească şi la slujba de dimineaţă şi la
vecernie, şila utrenii. Definiţi drept
“<nişte lingăi de clanţe pe la ambasade”,
flafării flăfării venea în flacuri şin fraci şi se înfiau
paci pe la guberne, unde era o continuă forfoteală de
flafi care trecea dela cantina lu Boc trei la Boc IV,
şi de la BOC IV la Boc II, şi iar înapoi pe re PeDe-
napoi, bolnavi de traseisme şi de toate clismele
noastre de dupce, dar mai ales bolnavi de boala
limbiilor albastre, care era boleala băsiştilor, (porto
– calioşi în căcoşia lor) (ca orice flafări flăfăcioşi).
Flăfăreala la omanii cam caps –Omani e o formă de
habarnameală prin auto-cenzurare semi-totală.
E unii care nu se petreispiresc de loc şi care nu vor
a se schimba nici un boc - nici unu nici altu din cele
4,5 gube Boc. În loc săţi muşti limba, cu riscu să te
doară, mai bine o foloseşti la ce ştie ea mai bine –
dică, printr-o Feuşoară atingere – la lingere. Altfel
zis, linsul (în loc de bică) [n loc să publice “Critice”
– republică :Omagiu”

32
@@@@

ADAgiu.
(Autorul se auto-denunţă ca omis în primu înscris
despre cum funcţiona operaţia de coasere şi cea de
des coasere de corăbii cu sute.
@ …Co raba tradiţional omane era o arcă cam barcă
– şi era maimult bac decît pentru atît bac (şiş).
Un simplu lins, cum sa mai zis, era cam aşa;
Opera ţia de cantuire nu ie o operaţie dureroasă, nici
nu presupune vreo rupere de oasă or vro ciomizare
de organe. Singura ei foloasă e că se în cadrează într-
un set complet de habarnamare prin : rîndel –uire,
şlef – uire, ul –uire,
- Flafii, cu limbile scoase (deun cot, sau atît
cît pot de mai mult) flafă pe CANT fiecare scîndură
(deci fack cant – uire). După ce devin mai aspre (li
se aplică este proverbul că cică’’limba boului e
lungă, da la coadă tot n-ajungă’’, cant-uitorii devin
cant-autori odaci şi pupincuri.
- Şi se poate spune că aceşti flafi limbă prafi
(atunci cînd nui plimbă), şi-aceste flafe ling prafe,
(ca orice lingătorese din liga de lige-blide, şica orice
lingăi din ciclu :”LIngăii vechi şi Noi”)
- că neavînd vafe, cei mari se aia-n oale, oliţe
şi ţucale – pe care le purtau cu sîrg ţucălarii, în cîrd.
“trec cîrduri – cîrduri” ţucă larii care ţucă drept
stindard în Vînt desfăşurat, ce credeţi? Ă?
- Cîrduri de ţucalagii umblă cu ţucălării şi ţucă
–leli pe la Cotro ceni prin doase, aşteptînd la rînd să
le vie rîndu la.
- Nu sunt rînd –aşi, ci rîndeli, adică păstrători
de rînde la Cur te, şi de orîndă (ca nu cumva să vrunu
cu vrun ‘zdrobiţi orînduiala cea..’) că noua orîndă
 era cea mai bună şi mai blîndă dintre toate
democraţiile din ui. PePeEii ne băgase penel-Oimea
prin strungă, şile da raţia de democraţie (de Bertate,
Galitate şi Suroritate) să le-ajungă o lună.
Şi după cum stau la rȋnd îi re cunoşti pe flafii de rînd,
bravi membri de rînd în mişcarea po.pulimii, şi
membroni cu drept de vete. Că cam toţi flafii care
vorbesc flafa se trag din vlahii care vorbeau vlaha,
şi vlăhărea toată vlahia pe vremea cînd se numea
Flafia. (şi ne invidia slava toată paleo – Slavia).
< Slava Johania!
În delungata folosire a limbii în operaţiunea de
CANT – uire a lemnului (de cor) abie a făcut ca cu
timpu limba omenoasă să devină mai aspră (vezi
‘per aspera ad), mai şmirghe;loasă, mai gorghioasă
şi mai masă lemnoasă fibroasă.
- Odată cu propria sa şlef – uire şi auto –
devenire, limba sa evoluat la actuala limbă de lemn
cu care se in – CANT – are .
- (mai pe omana vulgară, in – CANT – aţii de
“SLAVE!” şi ovaţii de “AVE!’)
- La auzu acestor flăfăreli, omi stă în UL –
uire
Cu-aşa de guri – căscate şi ciocumici crăcănate –
ncît, orice farafastîc cu hramu lu boc pă el era primit
cu cea mai vie evlavie. Că era Era Bocului care
boace moaşte. Cu cît era mai mare evlavia, cuatît
mai mare cască –gurile (de curgea pedelurile), şicu
cît mai mulţi gură –cască, cuatît mai mare pedeleva
selie.
Că era cala Moşi.
Cum sar zice – fisticuri cu fistice şi fistie.
Dan a fost să fiE!
“>Linişte! Tovarăşi! Linişte!.
< ‘Linişte, bă! Ce dracu!”

34
S-a trezit Draculul din beţie.
- Acu totu e un fîsss! Băsu sa fîssîit şisa apucat
iar de drinkănit, şia dat divorţ de Boc, care sa apucat
iar de dricărit, şi băgat ARCA în anarhie şi-n haos.
- De undeva din pro –naosu democraţiei
primordiale se face apele la “linişte! (Că poate se
potoale apele din potoape).
- “Să nu mai mişte nimeni în front! Da cu asta
basta!
{N.mea – deşi nu era un motiv pentru un I să-şi
arunce casca. Or basca liberală? Or bereta? Or
cascheta?
Frumoasă poveste lav-storia asta. Ca o basnă de
hazna. Caveau probleme de sisteme în căsătoru lor
de basmă.
(în primu rînd cu căcăstoru, că umblătoarea era cam
prea-n fund
Ul curţii, şi "curea la pantaloni, băieţii n-au şi cade
pantalonaşii (...) şi cȋnd cad şpilhozenii li se vede
cocoşelul" (S.O.),
Oare ce-o
fi fost între ei doi? Cum se co-
-existau ei pe la spate mai ceva ca cele 2 co-existenţe
paşnice şi NouPeNeLa – te; (am mai văzut doi co-
preşedinţi şi la PenelOimea lu alde Căcărău, da lea
eşit, că buldogua devenit Vuvuzela PPE. De!
- că poate tocma daia zgonirea lu Boc din Raia
(na fost nicio mînă de zgone la mijloc ) sa făcut cu
mult zgom şi tălănci şi trîmbiţe şi cor de flu iere (cu
fluierături, şȋnjurături, şurături) pe melodii de HU!
Şi de HO! Si de Huideo!- Huidea!
- -(unii chiar cică, mai ales una zisă ‘purcică’,
nu sau mulţumit cu atît şi strigau după el şicu
“ZÎT!”, şil fugărea pe străzi cu marşe! Şi scuipe şi
urături de ‘vedeateaş Cocoş!’ (ca după odioşi).
- Da zgonitu na fost urmat de nicio muritoare
gură-mare, cum se credea, de teapa lu pora or dealde
macoveica. Au rămas toate în ciocumicia lor,
exceptîndo pe simonaCreţu care se cioc-în-cioc co
gorghieCreaţă, ex-fane boc şin present libere de
contract. Nici o bocitoare na venit să se căiască şi să
se macoviască or să Boc –căiască împreună cu Boc
unul. Aşa că Boc a dat în marş !alier şa încălecat peo
uite-aşa.
**
- Da din punctu de vedere a lu Boc, dela palata
Victoria din balcon se vedea altfel scena politică:
- O mică gaşcă de băsei dealu căzutu pleaşcă
era alungată din istorii cu furci şi topoare de
reprezentanţii mişcării populimii omane, care-I
strigau băsului un ultimo şi dureros:
”<Afară! Marş afară, cotarlă ordinară!,
şil băteau la cure înainte săl ciure şi săl dea în jujeu.
Apoi i-au luat ardeiul iute şi i l-au băgat ȋn doasă.
Că băsismu era pe dric (vreau să zic că era într-o
situaţie grea) cam de cînd cu referenduma. Cacuma
nici vicepreşele grupului PePeE, nea Sigfrid Mu
Reşanu nu ȋl mai, şi ia luat Vuvuzela cu Brenda
PePeE-ului, şi la ‘’zȋt!’din Pepeu.
Doar atȋt?
***Da acuma, eu,… dzeu? Eu - Cu cine?
Că ce E? ce-a fost? Ca trecut atît de PeDerepede că
eu tot nu pot să spui pe cine (vot). căCea fost?
Complot or lovitură de stat [parlamentară? Anti-
băsie? Ori o tiranie de revoluţie portocalie?
Dictatura proletară or despotism iluminat? Demo
craţie socialismă or capitalizmuţă cu faţă humană?
Comisarii euro-peni vin pe rȋnd să ne mai facă cȋte-
o clismă şi să scoată democraţia din mȋncătorii de

36
Salami săsesc. Că ce-i pacie prin dacie? Primăvara
omană or iernat? (că primăvara nui ca vara)
Republicu procurorilor cu dricu or triumvirat?
Astea era în mintea omană întrebări la care se. Ca
fost? Na fost? De fapt ceo fi fost?
(Nota redacţiei – Cronica e îmbogăţită cu prea
multele însemnări şi luări aminte şi băgări-de-seamă
cînd mai critice, cînd mai diacritice, cînd mai
filozofice şi mai pline de dece? Cînd istorice şi cînd
doar filologhice, or pur şi simplu băgătorii de seamă
gramatece, fe de băgători de seamă PeDe-Funerii,
şialţii mai mulţi muţunachi din gubernele acelui
cătălinăPredoi.
Ontreagă FLOTILĂ de drice arbora noul standard la
ca targ.
[N.ed. – Dar să ştii că acest nume cu prinde în sine
întreg numele sieu prin strămutarea slovelor.}
Ce-a fost, a fost!
Siam fost. În – Funericit să vă povăst. Ceamai veste-
poveste, fiind eu printre puţinii martori careau supra
vieţuit confruntării titanice ESCU 4 vs BOC 4.
Caşa titani mai rari. Şaşa titănii nu vezi în orce zi.
Deşi na fost o înfruntare de luat în coarne, vreo
Tauromahie ceva, iată pe scurt epopeia cu
pamplonada a patra:
-Era déjà în Era de Baligă.
- şi era déjà mare luptentru putere între palate –
căcare-I mai tare.
- Era într-o dimineaţă, un început de eră, cam prea
de vreme (că déjà Zori-de-Zi făcuse raportu),
Băsescul sa trezit (cade obicei, pe la prînzişor, un
pic mahmur şi plin de băşi la cur), s-a-ntins, a
deschis un ochi, a ras un ţoi, abia apoi ia deschis p-
amîndoi, sad at jos din patul conjugal în care se
trezise şi zise:
<”HĂ! Hă!”,
sau cam aşa ceva, în loc de ‘fatig’ care era un cuvînt
prea greu. Şincă odată :Hă!”, că nu-şi găsea papucii
din care sultănea (probabil; căi luase cineva la lins
şi nui terminase).
* dup’ce şia suflat mucii, -a pus izmenele şi caftanu
şi-a ieşit pe prispă să vadă echipaju (şi paju Boc
[Nota mea – mă refer la acelaşi mus boc, care şa
supravieţuit, şi care a spus, şi chiar a şi scris ȋn
Letopiseţ că ‘’cȋnd eram copchil, vorbeam ca un
copil, simţeam ca un copil, gȋndeam ca un copil;
cȋnd m-am facut Om mare, am lepădat ce era
copilăresc. (epistol către Johanieni 13:11) cȋnd a
trecut ȋn tabăra PeNeLoimiilor lu Căcărău, care-au
trecut cu căcăreze cu tot ȋn tabăra Po
Pulimii PePeE-iste uiste, care a trecut ȋn tabăra lu
Beelzebul - Belzebut" (era considerat Domnul sau
zeul muştelor, zeitate protectoare a filistenilor, care
avea chiar şi un templu în cetatea StrassBourg, încă
din antichităţi, cȋnd oraşul suferă invaziile barbare
(alemanii, apoi francii şi mai apoi Grupul Partidului
Popular European).
Carvasăzică paju Boc, cu penaju gata să se euro-
pene şi să se PePeeie)
….care-i că Pitanu şi să de crete că-ncepe o nouă zi
de sete co sete de.
şis-a uitat în sus, să vadă dacă plouă sau dacă sunt
semne de ploaie, că dacă nu şi nu se duce dracu
rapiţa amu,
sa uitat de sus în joss ă vadă undei oliţa, la văzut pe
boc (cu ia); (şi Boc sa bucurat ca un emil ca fost
văzut şi anceput să dea din coadă şi să se gudure), a
dat drumu la un băset şi la alte cîteva băsete
asemenea, însemne de sănătate şi de săTrăiteBine, -

38
 {“<Să vă fie de bine! – s-aude din off), sa scărpinat
cu mȋna dreaptă în delung sub braţ şi-apoi derect în
cur, (ȋn jur-ȋmprejur de rect) şi. Cu arătătoru doar i-
a făcut lu Boc semn să apropie, s-a uitat la iel cum
se uită EL de obicei la bocu lui, şin genere la orice
boc (adică cîş şi urît) şi ia zis :
<”ZÎT!”
Doar Atîte. Numa un ‘zîte!”,
<fără măcar un ‘tu-te!’?
Sau un ‘’Tu-ţi!’’
(n. ed. – Asta – a fost toată epopeea ESCU 4 vs.
BOC 4 )
? fără “capu lu Moţoc..?..
<fără.
-P.S. – Fără nici un ‘pîs’, ţucălaru a luat ţucalu cu
care ţucălăgea încă din epoca de pre-traiană de caka,
şia plecat dela marele om de stat (şi de la marele lui
rahat), la micul om de stat la palat, adică la el la pa
latu Victoria, unde figura pe lista de invitaţi –
figuranţi in cogniţi.
-- Cu figura lui tristă de legumă, don Boc a intrat pe
poartă ţinînd ţucalele pe capă ca pă scrisoarea lui
Bele Rafon, (fără să ştie căşi ducea propria osîndire
la moarte.)
-## Paicişica umbla o zicere din popor cum că
fiecare pre limba ei pere or, mai mult decît atît, îi era
scrisa lu Boc să se polimere şi şa fie îngropat de viu
pîn’la gît în propriul lui boc. Şi nici aşa nu tăcea, şi
din haznalele gubernamentale ortăcărea că
,<”Să trăiţi Bine! Ca mine! Să tră!”
-Casă nu mai rămîie anul acesta tot în guba dintîie,
Boc a intrat pe banda rulantă (Banda celor 4 boci)
cau promis să facă din el un Om Nou. Un om nou
din boc.
?Cum să faci un Golem din cacă?! Cum să facă?
- -1 – Aci, cum necum, au început culturnicii
de teapa paleo-logului să-I re citească din cîten
lunşi-n stele, şi săl blejnerească că,..., şi că…, şi mai
ales săi prea-zică viitoru în zboru pescă – ruşilor
(care continuau să se găinaţe pă el în picaje)
>“Viitor deaur ţara nostrum are şi bune auspice sub
înţe leapta re-conduce a lu Boc..
Zice ..;ologu cum îl învăţase pleşniţă să zică la
gagice
(“Că “Frumoasă eşti, patria mea ! “- pînă cînd o
lavinie daia depe centură ia zis
:”Bă, mîncamiai stema! – cu spice cu tot! “ şi ianchis
gura.
Şi nici regimu Iohanis nu ia mai deschiso, aşa că uia
i-a trȋntit uşa-n nas şi la declarat nongrat şi chior
pecu dracului.
Că “Zetu” e un fel de “O meg”. – a con clusionat el,
încheind cu pupice cu lipice. Da de re-educat la re-
educat pe Boc, de-şi mănîncă singur bocu, de bună
voie, şi pormă rîgîie ca după o şaormă.
- -1 ®- bis – Despre re – educarea
educatorului, cică, un copist din altă gaşcă a
transcris greşit, neştiind ce pleaşcă fu Elena în
tragedia greacă. Zisele bă seşti sar interpreta ca un o
mega – ga-ga, adică mulţumiri şi mult ţame din
suflet celui care a salvamarat republica.
( de-o fi vreo nevoie o săl exportăm pe Boc @ (doie)
de pe Arca lu Noi e - cu gagalele lui şila Ca pitoliu)
– într-un o mega – concerte.
- -2 – Din fotoliu de la culte traianiUngurenii
cu pupincurii oculte au dat o altă interpretare
textului [de fapt au dat mai multe, şi toate in culte –
(şi încor mai fi dînd , dac-or mai fi existînd aceiaşi
culturnici prin vrun pedel)]–

40
bazînduse niţel pe citirea de semn în mărunt aiele de
dife animale domestice, mai ales Oaie şi boaie şi mei
(Notă – Ce pui mei! Că se zice ;oi, şiboi and miei,
bă autore!
Şai grijă mare, şi nui amesteca aici şi pe PeNeL-OI,
căştias băgăţi PePeEE şin ui, şo beleşti! ).
Şi se zice că
Haruspicii îl indica pe Boc cîştigător mie-n sută
(mai ales în măruntaie de oaie şin baliga de porc pe
care tri bunele o folosea de tribună numabună de
spiciuri.)
{N.–
măruntaie de căcăreze de oaie nuse prea găsea în
Raie, că oile se dădea la expo rt de miale, or preferau
săse haisame}. Da fiindcă cuvîntările pro-bocice nu
reuşeau să Sesame ieşirea din Criză, se dădeau pe
piaţa neagră la preţ de dumpingă, şi papa hagu le în
loc de cingă. Dupce le mai umfla şile mai balona, le
lipea pe toate gardele (mai puţin pe gardu de la
Cotroceni, care fusese déjà inscripţionat cu
celebristu
“Afară! Afară!”
de unii care se ştergeau la cur cu coceni, refuzȋnd
curpapirele impregnate cu Boc-spice). În orce
haruspice şi exitpule, Boc cîştiga detaşat în faţa
oricărui Dracule, inclusiv în faţa lu Chelu or alu Ioha
Nelu, funcţia de ‘iepure’ Zen, pe care artistu de
buste no acorda la balabuste.
(şi nici la naşii lor).
- 2 ®- Co- pistu - nepot de tante alu finu lu naş
mirce, doctorand în barbut şin arşice de Zîte,
(şi nu numai în atîte)
{era, cum sar zice, copistu copistului din prima
generaţie cu cravate move} scria pe hîrtie către tovi
şi tove că în ante-texte sa făcut o greşe de-nţeles E,
 sensu iniţial era de “ZOT”, formă pre scurtată dela
formula liturgică
“Zo-Te-custe!’, adică
- “<“dumne Zeus ă te trĂiască!, /
MneZo să fie cu tine (şis ă te păzească!)’De preteni,
că de duşmani de clasă te păzeşti singur).
= Urare tradiţional pre-omană de viaţă lungă şi
Fericire. Comisaru uropean de la culte consideră că
ce e prea multe strică şi că nuie decît un altfel de
spuie de
“Să Trăiţi! Bine! Şi mult! Mai ales!” sau în varianta
feminină
“să trăieşti! Cu cine doreşti!’.
- 3 – În total dezacord cu ceilalţi doi, procletu
resposabil de copro-cultură face spume la gură că
uitei pe mistificatori şi mincinoşi. Pînă şi copistu-I
un ex croc, un anti-boc, care se ţine de mincioşii şii
plin de mincinoşenii.
“Si augur augurem..” (dacă un augur (vede) un alt
augur / sau cînd un augur se întîlnea cu alt augur, nu
se putea abţine să nu rîdă)
[că cine rîde ăla e!
Făcuse al dracului dracul ce făcuse,
şin sfîrşit, reuşiseră să puie ţara pe dric.
Vtreau să zic că se vede şi de pe Marte drăcăria
lucrului bine făcut.
Mai era ca acest gîde de Boc să taie pan glica
inaugurală şi să lanseze ARCA la Potop, că de gata
era gata să eşueze. Toată FLOTA de Drice era în
stendbaie la portiţa din Raie, aşteptînd ca Talpa
Raiului săşi scoaţă, de pe unde ţine ‘aţă şi
acu’interesului naţional, şi:
<”Două late-alăturate /
Două-nguste –ncîrlobate.”

42
“Ca mai mare şi mai tare funeriu funericios, eu
ŞTIU (şi aici îngroaşe vocea în derîde, întărind)
NU ghice, zice,
“că după Boc 4$ vine Boc cince (5).”
(derîsu lui nu era derîsu căi venea a derîde, ciL
apuca rîsu-Plînsu)
Şi zicînd, şi ceteşte buche cu buche în copro-cultura
proaspăt adusă de ţucălaru-şef de la Cotroceni:
<’Uite! Moale şi tare totodată! Sănătate curată!
Ăsta dă semne că osă facă treabă mare pela guberne.
Şi nu dă semne de criză. Că are aceeaşi deviză cu
celălalt boc
<”:Semper idem:” (MeReU acelaşi laş = deviza
statorniciilor de tip-boc) şi statornicia statului la stat
era, în viziunea acestui chicoşRostogan, un fenomen
de tip cocoş {oricinear fi la putere, el adună sacoşi
în punguţa cu mulţi bani), dar şi un fenomen
astronomic – o cometă Boc, din anu cometei – care
se-ncumetă să vie şi să revie şi să reînvie,..şi să se…
Cede mai mihaiNemţi atîrnă ca moliile pe dîra
astrală a bocului preaintrat în istoriile omănimii, şi
cede mai oraţii şi închinaţii iau odăcit ăi din dacile.
Da de cînd cu coexiştii care se co-existau spate-n
spate (cum sar zice în mişcarea poporană “cur în cur
ca la Stambulă”) –
căcicaşa se apăra de Draculă,
iohaniştii nu mai ştiau să citească adevărul copro-
culturilor.
- că venea în şalvari vrun ionOltean cu ţucalu
proaspăt ouat de Iohanu Mare Căcăstor, şi Blagu îşi
începea recitalu ghicitoricesc:
- <”Ioi prorocesc multă domnie acestui. Că
uite ! moale şi tare totodatăi! Sănătate curată, bre! –
“ repet: – CUR – at – ă!” ‘’Cur-at …ra-hat!’’
- {asta în timpe ce, din acelaşi olimpe, cobora
cu un ţucal liberal pe tulpan o sosie dealu o
simonăCreţu, cao madonă pogorînduse din dealu
patriicesc
- >”Ioi prorocesc o şi mai domnie şi la o sosie
a soţiei acestui să sesc, că uite ce galben ca lămîia,
şi uite cîtămai sa, şi uite ce pişă amară sa micţionat,
bre-bre! Curat murdară! –
se ioi –ioi! şun fel de pişă –ochii de cătălinPredoi,
(un ţucălar virtual al uneia care se gheorghia pe unde
putea.
- 3 ®- Coexistenţii copişti ai celei de-a patra
generaţie de copişti securişti, şi ei cei mai statornici
în statornicia lor, au scris că ghicirea în fecale şi-n
pişe nar fi edificatoare în privinţa sănătăţii mintale a
unui ghişe (?!) –
{DA, da sănătatea băsească, cine so ghiceas? Ă? –
Că băsiştii şi securiştii sunt ca castorii. –coprofagi.
Şi cum să le proroci la boci viitoru din propria lor
copro-cultură, dacă sun ca nibali? Iar canibalitu e
politica politrucului struţ.
[Notă despre cannibalism şi despre coprofagie - ȋn
altă lecţie de istorie]
=Că Azi e ziua mondială a cititului cu voce tare, (şa
bocilitului la umblătoare). Pe mai multe voci (3? 4?)
de ppro-boci pro-fani. Ăştia au (re)scris istoria cum
că Băsescul ia zis lu domnu emil Boc un
“HAI!”,
adică o chemare amicală la un effort comun de tipu
salva-vişeul, cu ‘’haila lupta cea mare’’, un felde
“HAI Rapidu!” or un fel de ‘hai la referendumă!.
Fiind convins că na fost un îndemn ceaikanşist la ‘te
Dumă!’, un nepot de copist a tăiat şia şters co
gumăşia adăugat cu fepixă roşă că (citez) ;”HAI

44
Steaua!”,
altu, tot cu pix roş de la cocoş, da mai cu închise,
cum că
“HAI sictire!”. (mîncamiai…că…
Sindi…catu copiştilor [mănîncă şi ei o pîine! –
(mănîncă şi ei rahat!)]}
liberi de orice răspundere a protestat, cum că textu
trebuie respectat ad-literam, că cicăaşai în ui;
, scrii ‘căca.., citeşti căca..’,
*=[că-n UE se scrie cu caca pe perete şise şterge cu
limba. Fiecare pasă re pre limba ei, citez: ‘’Prim-
ministrul României, Viorica Dăncilă, a avut astăzi,
3 octombrie 2018, la Strasbourg, o întrevedere cu
președintele Parlamentului European, Antonio
Tajani…. De asemenea, șeful executivului a adus în
discuţie subiectul protocoalelor secrete dintre
serviciile de informații și diferite instituții judiciare
din România. Da la vot, Uiele a votat că NUIE nici
un protocol.
Punct.]
**şică textu nu trebe modificat decît în punctele
esenţiale şiatît, restu tre’ postat or pus la păstru. În
finale sa publicat cu tamtame un rezumat în
Monitor, cum că I sar fi adresat official:
<”HAI sire!”
[la o a cincea gubernare, {se subînţelege!} – ( de
SăTRăiri-de-Bine)
(Notă – Toate aceste basne de epopei or fi ceoţi fi
zicînd voi cor fi, da io am fost de faţă cînd ia zis
<”ZÎT!”.
Nimic mai mult.
Doar atît.
Nici mai mult nici mai puţin.
[Notă de la Cancelarie – purtătorul de cuvînt al
gaulaiterului a zis că na auzit şi na văzut nimic, şi
căi struţ
de cîte ori ise spune să fie şi mut.. – ie dreptul
sasului să fie navede, naude, acolo unde I s-a spus
să nuşi dea cu zisa, aşa că purtătorul de tăcut vorbe
a pus un benere cu “no comente”
** nu mai demult decît azi-dimineaţă am intrat în
anul caprei de lemn. De cei atît de important acest
‘Stejar – extrem”.
Pen’că la Noul Totem nu poţi săi zici
“ZîT!”,
şi nici nu poţi să te faci co mulgi.
…ocazie cu care, prinsul cu ocaua, în loc să stea
capră ca orice cătălinPredoi, aldi cocoş şi alţi udroi,
şia recunoscut toate faptele de care era acuzat că lea
făcut în basma cu Cocoşu Roşu (de unde nu prea
crez că va mai ieşi basmacurată) cîtea făcut doar el
într-o Tomanie a lucrelor bine făcute, multe or fi fost
făcute pe tăcute. Sar putea însă ca dorinel să cam
scape, că cocoş nu sa autodenunţat decît pe cocoş, ş-
atît.
(ZîT!)
(deacum, povestea fără sfîrşit e şi fără-nceput)
Aşa că să continuăm cu ceilalţi duşmi de clasă care
se auto-denunţau în masă …

Ca orṣce lucru bine făcut, din binefăkutele preṣelui

sper
sperima ta

46
manea19 – Ruṣine, ruṣine săvă fie
titlu e orientativ, ȋn funcţie de giruet, şin funcţie
de cum face vrun piruet ăl cu funcţie de aghiuţ la
Cotrocene. Unde trage cȋte-o aghioasă pe zi.

“Către cititori
În vremea caraghioasă și „de mare cumpănă”,
prin care avem cinstea să trecem — când a ieșit iar
la maidan chestia Orientului, și s-a tras a treizecea
ediție a Hrismosului răposatului întru fericire
ieromonah Agatanghel; când în București ies mereu
la gazete și gazetuțe, cum răsar ciupercile pe gunoi
după ploaie; când fiecare ciocoi ori ciocorofleac s-
amestecă cu câte un petec de jurnal în cearta
împărățiilor — de ce adică să nu iasă la lumină
Claponul, buletin hazliu al întâmplărilor Orientului
? ‘’Unde mai pui la urmă că Claponul (după cum se
și vede din numele cu care l-a dăruit nașu-său Ștrul,
hahamul din Belgrad) este un organ eminamente
neutral, (ileca), care nu ține nici cu muscalii, nici cu
turcii şalvaragii. Ci ci nemţii din Nemţia, şicu
MihaiNemţii, că ‘’ Se scutură șandramaua, ca să zic
așa!”, a declarat un emile, fără referire ca ‘’crăpat
şandramaua uselistă a lu Căcărău, ci cu aluză la
salutul nasist a lu aia lăuză din acel spital (costaric)
care au avut curajul să scuture șandramaua infectă.
(Daia zic că doar 10 (zece) ani a durat procesul pȋn-
a pierdut Sasu una din cele şase şandramale. Şi mai
zice ilecu ȋn memoriile sale
‘’Dar batalamaua? unde ți-e batalamaua?
– Care?
– De la ogeac!... blagoslovenia hahamului!
– Care haham?’’
S-a scandat îndelung numele hahanului, ṣi de la stînga ṣi de
la dreapta eṣicherului, şi dela dorin Tudoran la Dorin
tudoran,
ṣi de bine
ṣi de nebine,
ṣisa strigat de 3 ori ruṣine
(nota mea – de fiecare data, din off se auzea cîte un
informal: ‘HA!’’ – de 3 ori Ha. – ha, ha, ha.)
S-a recitat pe 3 voci din Scrisoarea 3, ‘toṭi e niṣte hoṭi’’ ṣi
so citat:
‘’văd că cei ce ne fură cu acte stau la libertate/
Ṣi alṭii cum îṣi cresc copii în joburi deoacheate’’
ṣin chate (am încheiat citite le). Că sa spus că nu paţachina
aia de pora ar fi spus despre gogomanii din diaspora căşi iau
salare ȋn drobi de sare pe spinare şi mălăieş ȋn călcăieş şică
(gavarit paruski) ‘’De banii ăștia copiii se fac golani acasă
și nevastă-sa curvă’’. Nuvă mai diasporaţi, băi! Păi dacăn
europea viaṭa grea I tot mai grea, ce aia-a mea mai vrea ṣi
ăsta cu morala? [morala e că dealde Grivei pîn UI –
democraṭia e scumpă ṣi nui pentru căṭei].
Fanii (saşii iohani, au scandat ȋndelung ‘’ suntem cei mai
buni dintre romani
suntem ioniolteni’’,
şau strigat ‘ruṣine! Ruṣine să vă fie! De 3 ori ruṣine!
ṣau vuvuzelat. Împinṣi de curi de pupincuri ṣalṭi cărtă reṣti
care au ‘’…o mare stimă…
{nota me
–pasta cu stima noastră ṣi mîndria o cam ṣtim}…pentru
omii ṣi oamele de febine care-ṣi fac datoria civică de
VUVUZELE ale PeNeLe-elor.’ Ăia anceput iar să huie cu
huiduhuie ṣi să puie de încun 10 auguste, ṣi să reclame
‘Mîna lu Dumnezeu’la Nalta Poartă, ‘’- Că se uita Iohanisu
la poarta Iohanisului ca vitelus la poarta nouă (de la noua
lui casă, şi nu ştia pe un’să intre şi pe un’să iasă). Un alt re

48
nume al suszisului e Scaraoţcă, (asta-I cam nume de oţ), că
nu din dintr-un salar de prof şia tras 7 (şapte) case. [că pȋnă
şi Dumnezeu s-a odihnit a şaptea zi şi n-a mai meditat.]
S-auzea iar scande dinspre dreapte, da le-antors curu la
modrogani, ‘’intrînd în șandramaua scundă, cu țuguiul
acoperișului de șindrilă ca o... glugă veche și mucedă’’( C.
PETRESCU, A. R. 52.)
‘’ Ia să ṣtie mnealor că pici eo justiṭie oarbă, care pedepseṣte
cu asprime orice tentative de violime ṣi furăciune, mă-
nṭelegi, cavem legi care..
- (miha)Lache!
- Ia să ṣtie duṣmii că sunt judecători la Berline ṣio
merchelă cu ochi de Argus
- Lachei!’
În Europă, peneleaua era un fel de PeneLopă care se
autodestrăma ṣi se liber preschimba – asta încă de dinainte
de epoca lu Căcărău ṣide epoca calului cu spic
Că de la Achtunge! Şi atenţionări de cod portocaliu-căcăniu
PDL (că vin vremuri căcăcioase şi crize de curpapire – care
toate ni se trag de la un căcărău),
se trecuse pas cu pasele la atenţionări de cod galben. (PNL).
Şi PeNeL-OIMEA se pregătea să ia startele ȋn trans-hume
(cu diurne plătite);
‘’Ca să ajungă aci, toţi slujbaşii mari şi mici îşi aveau
prepelicarii lor, care căutau vânatul şi-l aduceau înaintea
vânătorului ca să-l jumulească.’’ [apud ‘Ciocoii vechi şi noi
sau ce naşte din pisică şoareci mănȋncă’’].
Cei 4 evanghelişti, care-au fost 3, menţionează amȋndoi
situaţia de stenbaie,
-şi din punctul de vedere al baciului Iohan (care-I mai
ortoman ca Căcărău) ‘’Adevărat, adevărat vă spun că cine
nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un
hoț și un tâlhar’’ (Ioan 10:1.)
-şi din punctul de vedere al unor PeNeL-oi: ‘’Noi rătăceam
cu toţii ca nişte oi. Oile, sunt nişte animale care nu ştiu ce
fac se ia una după alta. Dacă una se duce ȋntr-un loc
periculos şi celelalte o urmează.’’(Isaia 53:6).
Cine a avut ocazia să urmărească cȋt de cȋt viaţa unei turme
de oi, ȋntelege mai bine această asemanare pe care o face
Prorocul Isaia.
PeNeL.Oaia este un animal slab, şi Daia daea atrage atenţia

că
Că cȋnd venise criza de după criza din Epoca de Baligă şi
Boc, ȋncepuse pulimea să se berbecească şi să vrea să iasă
din saia, şi să-şi ia UIA ȋn cap.’Çea că:
‘’Ce-o să fie, o să fie
o să fie-o bogăţie
cum n-a fost şi nu mai este
decât numai în poveste,
o să fie un bairam
ca-n sânul lui Avram
şi de sus, măi, tam-nisam,
o să plouă cu salam..
de -si-bi-e…’’
(şalte deale lu Tănase & co).
Şi ultraşii din penel-OVINE behăia pe la colţuri ȋn limbi
străineze, şi scria cu căcăreze ‘’buco-vine’’ pe garduri:
‘’Cine suntem? (bis) şi tot ei ȋşi răspundeau prin ei ȋnşişi:
‘’Suntem celebra galerie / Din Cotrocenie Nord, se ştie /
Acolo vom fi mereu. O data cȋine, toată viaţa cȋine!’’.

50
Da erau consemnaţi ȋn cazarmă dacă, pe lȋnga
binecunoscutele ‘’ Am avut şi vom avea boală pe ţigani
Ne pişem peei la infinit Mui..e lu Rapid!’’ nu adăugau şi
sloganul prezidenţial ‘’*MUIE la pesedea!’’
Ṣide fiecare dată prindeau curaje după cîṭiva litri de tărie şo
făceau lată. Ṣi strigării cu ‘hoṭii vs hoṭii; ruṣine vs ruṣini’’
Strigăriile ca strigăriile, că era libertate la strigărie pȋnă
peste poate, şo democraţie mai ceva can state.

< Băi, păi noi ȋn state avem atȋta ditamai libertate căi
strigăm lu Tramp ȋn faţă: Jos Trampele! Şi lu Obamu iam
strigat ‘’MUIE O Bamu!’’
>Păi băi, şi la noi ȋn Omanie avem oşi mai dita liberta, căi
strigăm cȋnd vrem lu Trampe ȋn faţă ‘’Jos Trampele!, şi chiar
şio bamului iam strigat ‘’Muie O’Bamele!.
Da totuşi cooperativa ‘’Ochiul şi timpanul’’ ascultă ce se
strigă, că e strigi şi strigi. Şi dintre strigi, nu strigi tabu-stigi
[(În superstiţii) Fiinţă imaginară închipuită ca o femeie cu
cap de mort care chinuieşte copiii mici, ia mana de la vaci
şi Wird Pergament nicht aus Schaffellen gemacht? Deşi ȋn
cazul abajurului … a fost demonstrat prin teste ştiinţifice că
materialul este "100% uman" Johhan neagă şice Hă! Hă!ă!]
era o strigă (DAO) de culoare galbenăPeNeLe-
portocaliuroşcatăNeDeLe, cu pete brun-închise XXX
(Johanis neagă aluzia la cămăşile brune, pe motiv că nus
menţionate ȋn rogvaiv) şi că Grupul Etnic German, (la care
a aderat, în anul 1941, Biserica Evanghelică din Ardeal, cu
toate bunurile sale, vrea să cumpere casa-vapor şi să salveze
https://www.justitiarul.ro/adevaruri-ascunse-poporului-
roman-de-candidatul-alogen-neoprotestant-klaus-werner-
iohannis-in-timpul-campaniei-electorale-pentru-alegerile-
prezidentiale-din-noiembrie-2019/
(după modelul Salvaţi Bucureştimea) refugiaţi economici
penelovini, care să fie relocaţi ȋn toate ţările UE, unde e tabu
să li se strige ‘’MUIE!’’şunde sunt băgaţi ȋn ciocumicie. Că
turma de PeNeLoime şi poporul PeNeLovin era liber să tacă
şi să rumege ideea asta.
Şi dintre toate strigile, căzuse năpasta pe striga mai
angeloasă şi mai mercheloasă, că pulimea o vedea şi grasă,
şi lȋnoasă, şi lăptoasă şi (vezi tot citatul antonpannesc).
Cei mai nauzi şi mai navezi uezi erau PePeEii din PePeE-ul
liberal. Că PePeEii şi PePeE-ele erau toţi frumoşi şi
devreme-acaşi pe la casele lor [ȋntrebare:
<Cine mieste EVA, vicea Parla UIULUI, ş ice vrea ia?
Ipipi-ul (European People’s Party) e plinde eve, şi ebe, şalţi
pepei

52
 În timp ce ei trăgea de timp arbitrii neau furat pe faṭă, ṣi
Germania, Germanie care ṣi cînd nu jioacă ie cîsṭigătoare,
ṣi cînd joacă prost ajungen finale. Că ce dacă ne fură
Sorinele cu acte, dacă se poate, se poate – tot ce se poate e
legal să se poată ṣi e legaliceṣte să, fincă
Banii vorbeṣte
Banii jos!
(Europe is not a market, it is a super-market, it is a will to
live together and be VUVUZELA PiPiI. (mam pseudocitat)
Iote ca eṣit lancălzire bogdanu cu vuvuzela din dotare:
<Ávem echipă! Avem valoare!’
ṣi tribuna din partea stîngă ṣi din partea dreaptă îl huhăie cu
feedbece ṣicu huie ṣialte .uie. [Că ṣi noi avem echipa noastră
de zgomote – unde neam ales cu niṣte moṣi băṣinoṣi dead at
PNLeul lovitura cu iei]. Dup’cea văzut bampiru că io votez
cu Barna (nucu fin ulu Băse) ṣică habarna re el că
democraṭia e febună, ‘da nu pentru Grivei’, ṣi-a dus
habarnamismu mai departe, la puterea a doua (man data II
– Iohannis II).
Crezînd că occidentalii de orientali au nevoie de purici de
pripas, Ghinionaru a dat glas binefăcătoriei carel rodea pe
dinlăuntre ṣipe din afară (că binefăcutul era ‘pe dinafară
pom înflorit’ - şipe dinlăuntru?) ṣi-a vrut să-I binefericească
ṣipe occidentalii mai orientali cu roadele gîndirii sale
hahahane. Da ăia pur ṣi simplu i-au zis cîṣ! hahaLERă ṣi l-
au ṣtampilat cun
‘’Bun pentru Oriente’’.
Să ne politrucească politrucu pe noi ṣi săṣi restituie-n
integrum cu acte casă după casă ȋn 100% pro cente. În
legătură cu maneaua #Ruṣine Romănie!, acest băiat de băiat
carei un prinṭ de banat, întrebat: ‘Nuṭ fiiă cu bănat da vaṭi
gîndit la jobu de preṣedinṭi cît de bănos îi, or?”’ – a sau na
ceva printre dinṭi (prietenii ṣtiu de ce) ṣa:
- Da preṣedintele fură?
- Tov. Preṣedintele nu, el nu, el nu ṣi nu ṣi nu, el doar
 primeṣte. Hahahanul e un fel de cutia-milei, ṣi cînd
i se face milă primeṣte ce case i se dă, ṣi alte nimicuri
ṣi suvenire, ṣi benedicere ‘Să fie primit!’.
- Da firmele străine în cîrdăṣie cu … fură?
- Nu fură. Paşol na turbink. Ăṣtia cu &co la urmă
niciodată nu fură nică, doar ia. Ia dacilea pădurile
bucată cu bucată, ia apusenii bucată cu bucată, ṣi
marea cea mare bucată cu bucată, ṣi apele, ṣi tot cea
mai rămas neluat, ăṣtia ia ca lăcustele. Da de furat
nu fură, că cine să-ṣi fure dintrale lui? Ca ṣi cum ṭi-
ai fura singur vuvuzela pe care eṣti singur stăpînul
cu acte de stăpîn (de la stăpînire).
- ‘’Şi atunci Spânul repede îşi aţinteşte privirile
asupra lui Harap-Alb şi, nu ştiu cum, îl prinde
zâmbind.
- - Aşa... slugă vicleană ce-mi eşti!? Vasăzică, tu ai
ştiinţă de asta şi nu mi-ai spus. Acum degrabă sămi
aduci pe…’’ Dantre timp a venit deneaua cu
maneaua lor, conform (http://stiri.tvr.ro/ancheta-la-
cel-mai-mare-exportator-de-lemn--este-vizata-
compania-austriaca-holzindustrie-
schweighofer_831862.html#view)
Citez”’Cel mai mare exportator de lemn din România,
compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, este în
corzile procurorilor. Potrivit DIICOT, firma ar face parte
dintr-o reţea de crimă organizată, alături de persoane din
direcţii silvice şi gărzi forestiere”’ -
.cu maneaua scrisă de ileca ” Aber nicht vo Bragadir!, pe
muzică de áisictir: ’Printre ṣmecheri ṣi iohani /
io dau la toṭi cînd am bani./
Azi mămbăt cu pretenii / beau de gît cu merchelii/
numă cherchelesc deatîtă / că trag gîtă după gîtă/
că ios baikăru hahan / beat de putere dun an/
Fă muie re iarăs beat / că daias io Han bărbat’’…
De la beat cȋrciumă viu / Merg pă gard, de drum mă ţiu…

54
Meciu manelelor ṣi-al vuvuzelelor continua cu refrenu:
<‘SUS cu vuvuzeaua /Sus cu maneaua’’, la care peluza cecă
>‘jos cu maneaua!’’
(vezi Răzbelul cultural: volintirii anti-manea, taguri:
Manele la premiile Gopo). S-a scandat îndelung un ‘’
< „TOTAL RUȘINOS!!!” ṣinco dată dopo, dal capo al fine:
>‘Ruṣine!... Ruşine săvă fie! HU! Şi le-arăta dosu şi se
bătea cu palmele pe cură, de-atȋta ură de clasă.
Apoi duelul vuvuzelelor a continuat din tribune în stradă ṣi
după lăsarea întunericelor. S-auzea între ei de la bece cum
se trocau între ei, ce-mi dai săṭi dau (că la schimb e liber
libertate, nuie mită, aṣa că liberalii făcea troc pînă ṣi cu
nevestele din dotare, zghierînd
<Ávem echip! avem valoare!.
Ṣi ecoaiele se feedbeca încoaie ṣi încolea, între Cotroceni ṣi
modrogani, da ṣintre hahani ṣi rareṣibogdani, care cic:
‘Peneleau tresăi întoarcă serviciu preṣedintelui. Aṣa cum
nea Iohanele nea fost portavoc ṣi VUVUZELA PNL, acu e
rîndu ca PNL-ul să fie VUVUZELA Preṣedintelui Klaus
Verne, şi VUVUZELA PPE, ṣi fiecare penelot să fie un
zelot pro. *potrivit informaţiilor cele mai adevărate obţinute
pe surse dela „Adevărul Adevărat 100%“.
Domnul eurodepuspuţat liberal Bogdan Rareş le-a cerut
colegilor mai mult sau mai puṭin liberali să tragă în
campania pentru alegerile prezidenţiale. „Trebuie să facem
echipă. Dacă nu, e posibil ca după prezidenţiale să mergem
la recepţiile de la Cotroceni la Cioloş, nu la Iohannis“, a
spus Rareş Bogdan în şedinţă, unde chiar a ṣi fost aplaudat.
O dat. Şi ȋncă o dat. De vro doi. Nambăr Oanele credea că
viitorul lui en 2, în echipă de dublu cu HaHaHanu. Abia a 3
zi, după ce na (subliniez – na) fost invitat ṣi el la Cotroceni
cu liberaloimea lui, (fostăa Căcărăului) a înṭeles răreṣel că
politrucu nu ice credea el. Ṣa plecat să se bogdane departe
de politrucia fanariotă dacia. (Citeste mai mult:
adev.ro/ptnx9o)
VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VI) –VV 3{care

E cel mai cel Fe, cȋţu şi fără e-e][dublu veele provine
de la V.V. pont, scris cu bold, sau del a Ve.Ve. -ele
dăncile, scrise cu aldine?]

..continuînd această incontinenţă urinară, duşmii

emigrau în masă spre bece. Mai ales după
reconstituire sa văzut cum din dubă pornea migraţia
lemingilor spre
(Alt commentator –
[aşazis independent]
– nu ştiu de ce acest autor se încăpăţînă să tot zică
că ia zis
“ZÎT!, că nimeni nimenica na auzît.
@În reluare, pixel cu pixel, am văzut că tot EL (lider
maxime) ia tras şio carabă în moacă (în timp ce nea
Falcă-l ţinea, şi nea igaş îl făcea primar), da Boacă
nusa plîns decît de şutu în cur de după, {cînd cu
împinsa în dubă}.
Şi înainte ca filmu să se decoloare de tot alb negru
de pe forum, boc şia luat puşca şi curea şia plecat.
“per pedes apostolorum” să predice băsismu undeo
mai găsi cvorum, pela nohai şila alţi nomazi
nemtodomi – că şi ei e un fel de omi. Şi cȋnd nai, nu
faci nazi.
Da boc chiar na plecat de tot azi, şi nici na plecat pe
jos, a plecat pe sus, cu
*după tonu be-moale al diicotului depe dubă, sa spus
că poate nici na fost pe plecate, că poate Flaimuc a
lansat doar aşa un zvon casă testeze piaţa de bocitori
şi bocitoare

56
 #Danainte dea pleca, sferto-doctu în drepte
constituţionale a publicat primul
“Tratat de drepte, stîngi şi upercute”, (mai pe scurte
“Tratate despre…”) pe care laşi semnat anonime cu
‘Al matale ca Ragiale’.
(pseudo Nime utilizat de orice neo-plagiat şi orice
Nimeni)
{care se crede un cineva
DANAUL (adică dinaintele-dea-pleca, el fiind
MeReU pe picior de plecare) anal iz ează
creştereala şi descreştereala
CUR
tea şila puterea ESCIANĂ, arătînd că orice ESCU a
avut întotdeauna nevoi. [nevoi mai mari, (ditamai
nevoia) şi nevoi mai mici - cȋt-un piş-piş)
(pe ARCA lu Noi) de tot felul de draci-laci.
(pe care-I juca pe palmă, după bunul lui plac
guliveros)
(N.a. – Fiind vorba de cei 4 EŞCI, cavaleri a
Pocalipţi de ieri şide azi – expresia “a juca pe cineva
pe palme”, adică după bunul-place al cui va, sa mai
pluralizat deci, după ‘bunii-lor-placi” {şal celor
băgători în dubă or la beci}.
Cele 4 volume ale lucrării antume tratează, după
cum urmează, despre:
1. – aplaudaci şi aplaudăcii (capitolul 1) –
adică în cuprins defineşte Actul în sine ş ice
afrodisiaci şi afrodisiace se
2. – or taci (cap. 2 – şi ortăcii) (că ortacul
săracul cȋnd dă de ciocumicie crede ca dat de dracu
3. – onaci (cap. 3) şi parţial despre tomaci
virtuali –
4. – şi mihalaci (cap. 4) – unde se tratează
despre viagre pentru ‘’sculat’’ ȋn 3 picioare.
@ În primul mandate al ESCULUI se cuprinde
definiţia pălmii, adică despre definirea juridică a
noţiunii de palmă, originea cuvîntului şi familia lui
lexicală, etc. [se considera căi o insultă săi spui
cuiva din non-ui căi un etîcîi. Dealu Statu-Palmă}
CAP.1 – PALMA – prin definiţie, atît la om cît şila
ciomi or mai muţe, este partea interioară a mîinii,
cuprinsă între articula ţia pumnului (încheietura) şi
vîrful de getelor.
Sistemul de gubernare cu “Pumnu şi Palma”nuse
mai practică pe vremea lu Boc al IV-lea de cît în tro
femică măsură. Că după ce ţia ras o palmă peste
gură, ţiai în văţat lecţia: or taci, or tac!.După ce ai
trecut prin dubă şiai căzut în palma cuiva (or pe
mîna cui va), nu se mai poate discuta de nici o ură
de clasă.
În orce Casă a Poporului PeDeMuncitor, “a bate din
palme” şalte aplaudale de tip urale! Şi AVE! în cor,
e rolul aplaudacilor şial coracilor. Aplaudacii
aplaudă bătînd din palme, palma fiind cea mai veche
unitate de măsură pentru lungime, (aprox. 25 -28
cm.) egală cu distanţa dintre ex tremitatea degetului
mic şi al de getului mare, bine întinse în lături. (la
mai muţe, palma se calculează la fel, dai mai mare
co tapalagă, că şi maimuţii se caţără, cînd dau de
foame, (după ciolane?), cît ai bate din palme. Şi cu
cît se caţără mai sus, cuatît li se vede, can palmă,
dosul. La PeDedindosnici. Vorba lu Gigi Becali:
„Mai bine faci sex cu o oaie, decât să faci sex cu un
bărbat” (am ȋncheiat citatul)
Ăştia cică şo iau la palme-n oglindă doar aşa, casă
se mai şi destindă. Da lucrează după manualul lor
numa de uz interior. Tot în rîndul manualilor şial
pălmaşilor sunt şi cei care lucrează cu palmele (fără

58
 (fără palmale), că ce faci cu mîna ta – lucru manual
se cheamă. Că asta-i omania lucrului feBine Făckut!
(şi tare mie teamă că ăştia fac bătături în palme după
enjde aplaudării). Politrucu a dat legi draconice prin
O.U.G-ul din GuvernMeu, casă protejeze tinertul
ovin din PeneLoimi:
- În Washington este perfect legal să faci sex cu
ovinele, atât timp cât cântaresc sub 18 kilograme.
Da tot ȋn capitala USA, ȋn Washington Di.Ciul, este
ilegal să faci sex în orice altă poziţie decât cea a
misionarului.
- În Florida, este interzis să faci sex cu un porc
spinos! Sau cu un batal plin de scaieţi.
- În Utah, statul american unde consumul de
pornografie informatică este cel mai ridicat, este
perfect legal să faci sex cu orice penelovină atât
timp cât nu plăteşti pentru asta.
-În Liban, preşedintele Iohan atrage atenţia că,
bărbaţii au voie să facă sex cu oile şi caprele care
stau capră, dar numai dacă acestea sunt de sex
feminin. Pedeapsa pentru sex cu un animal mascul
este moartea.
-Pedeapsa pentru masturbare în Indonezia este
decapitarea prin decapitare.
- În Carolina de Nord, nu ai voie să porţi ochelari de
soare în timp ce faci sex.
-Cuplurile necăsătorite din Florida nu au voie să stea
în aceeaşi casă şi să facă sex, însă daca au adrese
diferite, totul este permis. Ȋn schimb, pentru cei ca
Iohanis, care au mai multe case, nu au voie decȋt la
adresa din bulletin. Ȋn plus, ȋn perioadele de post, nu
se pune piele pe piele, doar se videochetă.
Oricȋt ar fi de cochetă PrimaDoamna nare voie să
afişe postere cu Hahanisele şi zisele lui:
Președintele Klaus Iohannis, prezent la Consiliul
Național al PNL, a criticat dur „acțiunile prin care
persoanele care își expun public opinia anti-PSD
sunt luați în plină zi de poliție şi poliţiaţi. Așa ceva
nu s-a mai întâmplat în România din anii întunecați
ai comunismului”,

Abia mai apoi a aflat că Statul Tennessee, SUA,

interzice sexul oral ȋn grupul IPiPi, (cȋnd se grufăie
cu grufii (nu selfie), şi MUIE se scrie şi *U*E *U*E
Aparatnicii de nădejde se auto-definesc tot deauna
mai pre-jos cu un lat de palmă de tot ce este ESC.
Eşti tot ceea ce eşti datorită unor –Eşti din dinastia
lu ESCU.
(N.red. – un lat de palmă = lăţimea unei palme, cînd
degetele sunt lipite între ele) Locul cu ESCI pe care
Bocul compilator îl defineşte, este acel tărîm mitic,
cu “Să-trăiţile-Bine”, unde ne ţine (or a purta, a
duce pe cineva) can palme (or can sînu lu Avrame).
{de fapt loci de unde ne vin bocii cu
<‘’SăTrăiţiBinE!’’

60
era un loc co palmă mai jos de buric, şun pic
ȋnţelenit şinflocoşit de nelucrat.
Băse-RAIA unde băsiştii avea grijă ca ei să nu ducă
lipsă de nimică, şi erau ţinuţi în braţe şi-n palme şi
răsfăţaţi (autorul pro.pedist sub liniază această prea-
grijă faţă de om,
<‘grijania mami lui de ciom!’=
a îngriji feBine pe cineva ‘sătrăit în FeBini”. Din
păcate măngrijoară cacest rai “Pun picior de plai”era
prea mic, preane încăpător pentru toţi, prea “de o
palm㔺i navea toţi loc în Bă Seraiu lu Băse cu Boc
P.S. –(capitol postum) -Las palmasele
din La bele poche! – lo fi trimis să facă HAI prin
acel colţ de rai?
@ Că se pare că de fapt iar fi zis din vîrfu buzelor
că :::
<”HAI, duc!” (aşa scrie ăia pe feisbuc, da io cred că
feisbucarii au mîncat ultima literă, şică dacăi o
simplă greşeală de speling, atunci sa închinat rigă la
ducă) Dai posibil săi fi zis şi “HAI, duc!”, căl apuca
amocu periodic dun dor de duc deo puşcă şio cur ea
şio duşcă de pălincă şiun drog uşor de tras pen as.
->”Am fost un mic dobitoc” (sa dezis Boc 3 de Boc
2 doi, şamîndoi de primu Boc.
NU sa găsit nici un mic năstas (în tîta mare na ţie) (
mai) cu sînge-n install – laţie, care să-I strige un
<“Cica HO, bă, tataie!”, acestui Papaye care se-
ntruna vaie că ise-mpute. (re) de la fiecare raţie de
mici şide bere (pe care-a îngurgitato de cînd am
intrată în nato), şi de la fiecare serie de boci –
beliboci pe care ia regurcitat (şi Berea la gard) (şi re
ciproca e adevărată )
(pseudo-citat dintralt pseudoboc)
Addendum
ȋn legătură cun ‘’picior de plai’’ şo *Uie de rai ,
intenţia preşelui Klaus de a elimina prin referendum
posibilitatea vacilor dea se băi dăni, şa PeNeL-oilor
de-a se căcăreza, e cam prea-prea de oaie.

Că de cȋnd să Trăia pe picior-mare şi se cocostȋrca

prin modrogane (vezi saiaua din imagine cu ţurcana
şi po pulimea fostă a lu Căcărău), aducea tot mai
mult co minus-barză ȋn perioada posle-fătare.
Casă
Evite recensămȋntul cuiburilor de cocostȋrci
ȋncocostȋrcinaţi
(sic ? – poate ȋncotrocinaţi? Că doar n-avea case pe
picioaroange, să se hayssame. Totuşi armatorul
vasului cu care au fugit toate şapte a fost condamnat
la 7 ani de ȋnchisoare. Cavea alergie la ‘’Sesame!’’
– Cave Canem ),
Johanu ȋşi lua concedii post-natale şi se pleca la balte
–n ţările mai calde, ori la ski prin Norski, ori mise

62
da cu placa suedeză prin cocostȋrcăria lui şişi
cocostȋrcăia missa. Că avea ditamai UIA un’se
dădea cu MUIA! *U*E psd; şi mai *UIE dracnele!
Că pe hartă,
Iohania
era o ţară,
cum intri ȋn UI-IADĂ, prima pe partea dreaptă
(prima din UE, că daia pute şi raia)
Nu, nu pe dreapta ta, cacolo se bat căpute,
Dincolo se fute şi se dă cu muie la pesedraci, şi
Scrie la intrare KAPUTE!
Kapute ‘’SăTrăiţeleBine”
din Epocu de Baligă şi Boci,
cacun aceşti loci unde hahană Joha şi cu Ioha lui, nui
decȋt UI, şi nu se mai da, ci doar se lua.
Era un fel de Minus-Rai, plin numai cu Davai! Da
vai! ‘’Gib mir!
(cu plăcuţa suedeză dupce PeNeLoimea sanoit cu
pesedu pentru formarea unei Cȋţimi majoritare

„Herr, gib mir die Kraft, die Dinge zu ändern, die

ich ändern kann, die Gelassenheit, das
Unabänderliche zu ertragen und die Weisheit,
zwischen diesen beiden Dingen die rechte
Unterscheidung zu treffen.“ (Assisi)
*
Din păcate promteru de pe care se citea era prea prea
departe şi nu se vedea de curu lu lideru mişcării
populare, care se tot mitinga la bare, şi textu
susmenţionat na putut fi citit la timpu cu venit din
lipsă de timp, şi fiind dat cu var peste tot, exceptînd
cuvîntu ‘toc’ şi cuvîntu ‘veniţi la vot”!
+în rest, despre Boc, numai de bine! – atît cît se
poate vorbi de bine despre un dobi!
(în timp ce alde cocoş aveau hobi punguţe cu bănet,
pentru boc era un hobby ciomitu de puţe la omănet!)
şi numa cine nu ştie eunucitu şi micitu îl mai poate
aplaudări pe răchiţean. C-a des-puţat 25% din
pulime el cu mȋna lui.
[Atîta doar aş mai adăuga că Prichindel, deşi nu era
‘nalt la stat şi mare la sfatu popular din sat’, era tot
uşi niţel– cît de cît niţeluş –
“vitezuş cum na mai stat pe haz NA!”. de unde
arunca cu
<“NA!-vă!, şi iar NA!-ve! În stîngile şi dreptele
toate, şin susă, şin mai joasă!, pe unde se nimerea.
Asta fiindcă era în ERA Boc ¾, altfel…
(Ruperea în 4 era pe de apsa regicizilor anti-băsei)
(dacor fi fost aşa ceva printre ei Printre vitezăriile
lui (şiale lu Ochilă) era şaia epocală că era ‘’aprig la
mȋnie şi degrabă vărsătoriu de sȋnge nevinovat şi
tăietoriu de orice E (inclusiv de tăieri de jur ȋmprejur
şi de alte Ciomii. Şi-şi făcuse din oricee un groaznic
obicee; Îi plăcea să sfertice şi să dumice, şi să
sfîrtece de plăcere, (şi fără alt dece?) convins că
numai prin ciomire se ajunge la Starea-de-Bine şi de
para – Dis. Ă! preaFericire.
Fericirea promisă în campanie era re gurgitată de
gubernu de castori din umbră, care umbla la
căcăstori. Căcăstoritu le era multora ideale.

64
Forfecarea fericirii altora presupune incizii şi
circum –cizii atît de precise încît nici nu vă pot
spune ce ciom talentat zăcean micu boc (cu tichiuţa
lui roşie de caporal şi cu spilhozenii gălbeniţi de cac
pe un crac (de la tur pînă jos) şi ca de obicei, ca orice
boc, cerea că vrea ..
<”Vreu gubernu meu!”
Bocu era obişnuit cu şute-n cure, convins că
>‘orice şut în cure e un pas cu pas înainte!.’ Şi boc
era MeReU înaintea ȋnaintaşilor săi de dinaintea
Epocii de Baligă că cică e
{N. lu icse – nare logică! /
[Nota lu Ygrece – de ce? /
(Nota mea – daia, caşa vreau io)]},
repet, că cică e scris în astrele noastre o mane (care?
– poate-n cele de dinainte de era traiană, sau poaten
cele pre-in (augurale) şi Neo-liberale, ca boc să fie
primul şi mai întîiul stătător. [or, mă rog, dacă nu
stătea, atunci descălecător ‘de legi şi datini’- chiar
dacă descălătoritu îl făcea dintr-o şa .. de biciclă)
Şi uite-aşa era împins din gubernaren gubernare şi
era scos la naintare. Ca nişte moaşte sfinte. Cu boc
preasfîntul, Tot înainte!
# Dan afară de moaşte şi de gorghi- oase, era criză
de detoate. Apăruse chiar un frankenstatein rezultat
din ȋncurcişarea unui Cristian Macovei cu Udrea
buldogul, cu ochi de gorgonă şi coadă de Poră. Da
fiind născut pe cur, printr-un ciur băsesc, pedeleul
rezultat avea ochi de monicmacovei şi patru picioare
ca şi cei din PePeEi. A nu se confunda cu
ştruţocămila, care deşi are EURO-PENE şi face ouă,
nuie nici pasăre adevarătă, pencă nu poate să zboare
liberă prin uie, dar nici cămilă 4PeDă nue, pentru că
cămila nare Euro-PENE. Astfel, în notele ediției
cărții Istoria ieroglifică, apărute la Editura
Academiei în 1973, la pagina 305 se vorbește de
„Struțocămilă care era și struț și cămilă, o minune
a naturii” – un fel de Băs-Boc ȋn miniature – da fără
cap şi cur.
Tot o minune a naturii e şi corcitura cu nume de
PeNEl-OIME = oaie cu Euro-PENE. Acest monstru
lexical s-a născut din PCR devenit FSN. Despre
metamorfoza FSN-ului ȋn PD nu se mai ştie nimic,
nici despre trecerea de la PD la PDL. După care a-
nceput să-i de-a aripi şi pene şi să se Euro-PENizeze
trecȋnd prin faza de nimfă PeNeL-ovină ȋn faza de i-
pi-pi-sm care face pi-pi pe orce gard uiez. IPiPii nu
e hippy decȋt cȋt timp e ‘’cȋntăreaţă cu barbă’’. Doar
atȋt. Ȋn reste F.M.i. cu barba crescută-ntre picioare.
Şi dacă vrei să aia vreo IPiPIe, tre’s’o pui mai ȋntȋi
să se pişe, casă vezi pe udei. Caşai ȋn Ui. Da dacă
teapuci să aia vreo aia şiso strȋngi de buci, atunci să
te ţii să vezi cȋte mituie (=me too) o să se vie după.
Totul porneşte ȋnsă de la greşeală unui cenuşar al lui
Boc din Napoc.
[Notă – cenuşerul nu era o Cenuşereasă, ci un co-
pist / co-pisdă care odinioară începea funcțiunea
punînd cenușă pe hîrtiile scrise de alţii, ca să se
usuce cerneala pe cînd nu era sugativă so sugativeze.
Struțocămila lui Cantemir nu este nicidecum un
animal himeric, cum s-a crezut și încă se mai crede,
ȋn Lumea Nouă, pe tărȋmu ho-Americ, ci chiare
struțul, uriașa pasăre africană numită pegreceşte
Στρουθοκάμηλος (strouthokamelos),
Strouthokamelos, (denumire științifică este Struthio
camelus). carva să zică, o vrabie mare cât o cămilă.
PeNelovinele e ca ‘’vrabia mălai visează’’.
Zi Boc şi trage apa!
[de cînd începuse să-I mazilească pe banda celor 4

66
boci]:
>” TOTUL începuse să lipsească;
- boc canci, haine, tutun, să pun, lumînări, chibrituri,
ulei de măsline,…(note ază or well un deva,
omagiind)
Şi po pulimile stătea cu gurile căscate să vadă că ce
mai le NAVă! Bă! Gubernamentabilii. Nici măcar
cingame nu le mai. O nouă generaţie de gorghii şi
gorghie rămaşi fără de raţie, se feisbucesc pe toate
Fe –bucile
Şi aldi gură –cască rămaşi fără cingame, (în regimu
boc 5) de foame îşi mîncau proprii păduchi, şişi rod
opincii, că de cînd cu lupta cu criza şicu criza de
săpun, doar din ăştia aveam din belşug. Da nici din
ăştia nam fi avut dacă vreun mogul de hrebenciug ar
fi putut să cumpere drepturile de dez-chiloţare şi
dez-păduchere, CITez dintr-un O.C. – pagina 46, că
prea rimează, zău, cuaceste epoc de Boc depe la noi:
<”…În război toţi soldaţii sunt păduchioşi, cel puţin
cînd e sufi de cald.
Soldaţii care au luptat la Verdun, la Waterloo, la
Mărăşeşti, la Flodden, la Seulac, la Podul Înalt, la
Thermopile …
-toţi aveau pă duchi care li se tîrau pe testicule.”
Aşa că aceste adevărat Dracule sa retras mai în susă,
pe puntea edenă şila băgat p emus în bernă în jos pe
ca targe, că-i stătea ca ghimpele în cură (ăsta nu
folosea expresia predecesorului tartore ‘ca sulan
coaste’, din respect pentru). Amu, dacă Olimpele-I
ocupat
(-ocupat?
–ocupat!)
ce sar mai putea face? " Что делать?"
Şi cum ar putea fi des păducheat gubele de
căpuşerii? Ce-i de făcut pentru binefăcutul de bine?
“Nu cumvale să cine ştie ce!”
IOHANIA LUCRULUI BINE FĂCUT
Reprezintă viziunea Io Hanului despre cum trebuie
să arate toate dacia – ‘A la guerre comme à la guerre
– ăstai selaviul – vorba neamţului.
*
‘’Şi apoi trezirea, ca în fiecare dimineaţă, la patru,
un fluierat strident şi ordinul:
<Scularea! Îmbrăcarea! Scularea, câinilor! Sunt din
nou în lagăr, ca întotdeauna! Şi ştiu că orice altceva
n-a fost decât un vis, un fel de vacanţă. Contează
numai oamenii pe care-i cunoaştem sau pe care i-am
cunoscut, viii şi morţii. Iar noi pentru morţi vorbim.
Pentru ei trăim. Poate că ei au deschis o poartă spre
acel ţinut a cărui uitare a făcut atrocităţile astea
posibile! Ei sunt unica realitate care ne-a mai rămas.
Sunt cei care ştiu, care au trecut prin asta. Orice
altceva e ca şi dispărut pentru mine.
…îi aud vocea „reală", vie, vorbind uşor pe nas şi
tărăgănat, pe îndelete. Şi mereu vorbeşte în
germană, pronunţă cuvinte, fraze germane. O dată l-
am întrebat cum de mai suportă limba germană după
„tot ce s-a întâmplat" (Dieter Schlesak
Capesius, farmacistul de la Auschwitz
Kaput! La Epoca de Baligă şi Boc. Punct şi de la
capăt, s-a dat updeit de către PePeEi la un nou
ȋnceput. Un govern boc fără Boc. Ca prea ciomise
cu 25% tot, şi fiecare fir de iarbă ȋl cosise pe sfert.
După ce Boc şi-a scris numele pe boc cu degetul, a
intrat ȋn istorie a intrat ȋn istorii ca un tatuator şi ca o
muscă de pişoar, că Băsu era mai vespasian ca
vespasianul şi pusese taxă pe vespasiene, cajunsese
lumea să prefere să se aia pe ia decȋt să ‘’Ţal!’’ şin
cornoratu dracu, când n-are de lucru, îşi cântăreşte
coadă, şi-şi scrie memoriile despre ipipii, căcic

68
Epoca de baligă şi boc io poveste – povestea a doi
oamenii de bine, oameni simplii şi obişnuiţei, care-
au trait cum au putut şi ei ȋn vremuri neobişnuite şi
pline de tot fele de. Ca ‘’SăTrăiţeleBine’’ venea pe
conducte rămase din epoca de aure (bun conductor
electric) tot ca curentul electric – adică ȋn cocoloaşe
– aşa că nu toate sacoşele ajungea la iei. Ȋn plus, au
fost privaţi ȋn private nu numa de bertatea lor,
galitatea şi suroritatea, cişi de demnitate şi
identitatea de gen, plus de nume (unu era un Petrov,
altu un mic chiduţ). Tot ca o privaţie e şi relatarea
celor doi amȋndoi despre cȋte au fost nevoiţi să
ȋndure şi de la cȋţi şi cȋte, (nu numa de la Cȋţu), şi
cȋte şi mai cȋte au ȋndurat cȋt au stat la stat, şalte
multe despre tot ce au fost nevoiţi să facă pentru a
supravieţui oleacă fără să tacă şi fără să se diaspore.
Cartea petreispireşte enşpe ore despre toate
grozăviile pe care le-a ȋndurat ăl mic de la ăl mare,
şi ăl mare de la ăl mic. Vangheliarul după vanghele
se ȋncheie cu un capitol special despre ‘’Cum
pedepsesc Canoanele Sfinţilor Părinţi pe amăgei, ş
ice blesteme blestemate se abat pe ei şi pe PePeei, ş
ice alte hiper-blesteme se abat asupra celor ce vot
aceste ‘’satane’’, etece la etecee.
….şi răchiţeanu nostru mic omuţ de stat răchiţean
din Răchiţele, şa reşapat euro-penele, şa luat traista-
n băţ şa plecat de la stat, ca omul iber, şi sa tot dusss,
şi sa, satot dus la stat {la altstat, pe altă strasse)
Luptînd pentru în tăietate la con –cursele de Mini –
MISSE, simţinduse “Cîntărit şi măsurat (mane,
tekel,..) 90 – 60 – 90) şi mai re simţind
“<Maiores pennas nido” – din nou (că are aripi mai
mari decît cuibu lui ) căstai fengşuiu gîscului, se-n
PeNe le, se-ngîscă şise cocoşeşte pînse bocceşte. Şi-
a scuturat Nou-Penaju, şia re-novat machiajul cu
rujă şi şia luat zboru la clujă
(undel aştepta PeNeLePoporu şi PeNeLoimea cu
dangaua lui),
(cuacelaşi ducipal municipal.) [Duci palu lui era de
fapt o Duci pală, cu aspect de ÎSCĂ şicu rînză de
gîscă – şicu ficate tot de – cum are ducipalele din
municipale, care şi ele gîgîie mult şi despre multe –
în apărarea democraţiei Capitoline,. Echipa,
supranumită “Tînăra Gardă”, era selectată prin
selecţie nat urală din trupele (aline)gorghine, care sî
sî sî ie deşteptarea din poziţia de cioc-mic.
Boc, ca orce ex –(croc sentimental?), şi el vorbeleşte
mult şi despre multe şi mărunte,
că cîte paradise a promis (şi cîte piele a jupuit depe
bietul penis!) în Micu Paris, unde ‘Să-Trăirea-de-
Fe-Bine” E scrisă în sta tutu celor două penelee.
*
@@Aşa că din măreaţa epopee “ESCU 4 vs. BOC
4”, sa ales doar mătreaţa şi prafu, Alegesar prafu! Şi
de ei!. Şi ducesar pe pustii în toate cele 4 zări, (cîte
un boc în fiecare zare, pînă nu sor mai zări)
• (Nota – aşa ar arăta un BLESTEM FINAL!
Da pînă la finalu finalului, mai va!)
DA nu ştiu cum bătea iar Vîntu şi iar stîrnea cîteo
ţunamă cu mirosnă de portocală şi reînvia în mintea
tuturora toată revoluţia prăzulie, şi toată urmaşa ei
că cănie. Că parcă pînă mai ieri ierea peaici un fel
de ‘bici alu Mnezo’ cun
“PAC! La războiu!,
şi fostul ex-premier Boc, (care-a spus ca fost un
dobi, şi dacă na spus încă, urma să spuie prin gura
lu predoiu, cel agreiat deo uie), samesteca-n troc cu
viitorul premier Băsescul Traian, fiecare vrînd săi
facă felu celuilalt (în mod tradiţional sau prin
asomarea răs punderii).

70
 Ceea ce la prima vedere părea Marea Liniştii, (atît
era de linişte-n Omania de cînd răcnise chioru un
<“Linişte, bă, ce dracu! Că vă ciur!”) a de venit
peste noapte Furtună. Asta cred căi ‘noapte
furtunoasă’ numai datorită lu Vîntu, că iste era neam
de neamu lu daldi nea neam ŢU, care ur mea în
depărtarea dela pute realu nensu lu ţaţa Falcă şia
altor javre caiele, că eran stare să calce pe cadavre
doar-doar o prinde nişte ciolane mai cu carne de cur-
moale.
[că tot pe ‘suflete moarte’ se baza bampiru şin
votare, în varianta ei baconskiit/ scaraoschită].
Apelativul de Scaraoţchi vine de la unu baconschi,
care-i turnan pahar suc de portocalicacă.
Da şasta a lu boagiţa se boia cu fel de fele de şiboaie
şise autodemasca prin pleiboaie alături de monicile
macovicioase (şicu basma-le).
După părerea părerologilor mai sulfinaţi ar fi putut
să dure şio sută de ani (şi riva litatea dintre mone şi
războaia), pentru bileţica rozulie).
Tre’să fii mai ca Toma casă nu crezi ceea ce vezi
negru pe alb în scrisoare, bibicule!
Tocma daia, Marele Război între pa! late a durat la
Noi în toate cele 2 băso-mandate şin toate cele 4
boco-mandate pe-aceeaşi tematică funeră:
-cîte-o mică criză
(fie de săpune,
fie de fune,
or de cobe) –
că chiar dacă nu sar fi spus, vorba groasă şi
brucănoasă tot sar spune, de alţi neni şin altă circ –
um stanţă – şi era o stare de beli. Geranţă perpetuum
mobilă.
Crizele era în epoca crizelor mici şi dese (căs cheia
marilor succesuri) – vezi cum cutumele se schimbă
 fără să se prea preschimbe. Şi se referendumă
coduri portocalii peste coduri portocalii. [şăia în
PeDeşalvari şi işlice trec în tabăra bonjuriştilor şişi
pun basca liberală)]
Da Băsescu şicu Boc, în cost umele lor de vînătoare
nuse
- ca măsură anti criză de flatulenţă Băsu
decretă, scriind cu cretă neagră peo tablă albă (cala
Casa Albă)
– Casă se tabula rasa toate trecutele încă arhivate,
facem aşa şi-aşa ;
- “<Sala rile bugetarilor se vor. Re –du-ce
(aplauze) cu 30% (la sute – aplauze apla – uzate de
aplaudacii mai or taci care ortăcăie mai prin spate.
- De asemene toate pensile, subliniez toate,
indifferent de măsuri şi iz mene, cu 15% (cinşpe) –
că nu se mai poate să suporte statu atîta nesimţire
şiatîţi băşinoşi băşitori din fire. (aplauze în cascade
care refuză să iasă din system cum se cade.
- Băsiştii încoră ceva despre “Băsescul’ lor şi
despre ‘poporul băsit!”, care sa Bine-trăit în să-
trăirismi de Bine într-o Bino-craţie. Atoate-
benefică. Meritu acestei meritocraţii ecă a reuşit să
tabulănească orice şi săşi intabuleze toate
adevărurile şi cam toată omania capeo na! nă.
- După ce se cere zeciuială pe fumărit, pe
futărit şipe aghesmuit se mai face o mică pauză
pentru înco aplauză. Se dă cu anafure şi afurisenii
pînla denii, apoi pe ARCA lu Noi se scandă încoră:
<”Beşi – şi starea de bine re-vine!”
Şi tot în cor se urcă de la spre un şi mai sol. Major.
Cu un semiton mai jos decît ar fi putut clanul
sopranilor, don Băselu simţindu-şi curu apărat de
racheţii dela Răchiţelele din de veselu, îşi dă drumu
la orificiul buco-anal [lagură (or la cură), or şi…şi.

72
- “Şi-atreia măsură de sătrăiturădeBine e un
ultim (or penultim?) ‘’Tule!’’ Să le, că din oriice
ajutor de şomaje şi alo caţie, cu încă …şpe la sută
(a plauze de nestăvilit inundă toate zările şi gările dă
în clocot. Scandări de
<“Graţie! ‘şi de
<“AVE!’ saud din patru zări (în semne că se dă ceva
şică pe semne mafiglia retro-cedărilor mai avea încă
ceşi retro.
Paceeaşi muzică retro cu ‘’stima noastră şi mȋndria’’
s-auzea cum Traian zghiera ‘’Linişte bă, ce dracu!,,
şi Naibu Naibilor, aşa, doar de-al naiba, se salute cu:
<’’AVE MIE! Ave Traiane! , şi iarcun ‘’cave io!:
>”Linişte bă, ce Naiba, că vă ia mama dracului
şiboc! [şişi aranja şuviţa rebelă peste coarne şi se
felixa: ‘’M-am dat dracului! I-am ciuruit! Ia-m
drăcuit
- Dinspre ciocumicie şi non-scade nu saude
nici o vetă de la cei cudrepte de veto (atît de o poziţie
discretă e că nici unu nu crrr! Nici un cîre. –
{croncanii şi ciorile şau luat zboru în stole cu
staboru lor, prin uile care maid ă pomeni. Nu ca
aceşt omeni ne-Umani care ciomesc tot ce nui năşit
pro-băsesc.
- Şi care Zeciuiesc tot, ş ice nu pot,
Decimează.
<”cine urmează?”
Eatîta linişte după ultimo “ZÎTE!” şi ‘uş!’, că se cam
aud şi gîndurile sulfineşti din neuronu cu sulf. Că ca
şi ciomu din capu statului, din cînd în cînd sulfina se
şulfănea în barbă ca vulcanii noroioşi cu bulbuci . şi
co bul-bucă de sulfă pe feisbucă, dădeai gată orce’
fată cu nume de fată. (chiar dale cu barbă, sau dale
mai bice dealu nea traianUngureanii
@ Şi-uite-aşa au trecut anii peste cele 2 băso-
mandate în care vara na fost nici o clipă ca iar na
şintreaga echipă a luptat cu criza.
- În con cluză, după ce sa şi ultima aplauză, şi
după ce ultima dubă a descărcat ultima lăuză în sub
Sol la De ne a, sa
- Doar cei 4 boci voci feră pe două voci casă
ia cuvîntu cu rîndu ‘Hic et hoc’ – caşa iera Boc de
‘Io! Io! Să spună eL tot!”. –
că chiar uitel iar cum ridică două degete:
- <”Şefu, săpunu îl aduc deacasă, sau îl dă
sindicatu?
Aţi ghicit. Ăsta era nimeni altu decît opozantu
dictaturii băsisto-rexiste, Măreţu BOC IV (patru) –
unicatu în carne şi oase, Gulliveru carea salvamarat
Ţaratu de teroarea Bampirului sîngeros.
Născut şi păscut în Răchiţelele Olimpiene, acel
Buricus Mundi mai presus chiar şi decît scorniceştii
din deale, Boc cel Mare nu scornea, nu rîcîia şi nu
scria prostii pe garduri. Boc pur şi simplu ştia.
Boc pur şi simplu ne era Mai Marele, şin calitate de
Factotumă şi de Omniiscenţă portocalie, făcea totul
şi ştia totul despre tot ce trebe făcut.
[în fostu PeDe era dictonele că
‘Doar PeDeLe face ce trebe! –
dictoane tradus în săseasca de baltă de ultimo nene
cu toane de preşe, că cică doar el face o Mania
lucrelor Febine făcute!]
- Boc ştia (ca orice mafaldă care ma falda
pacia, cu ghicitoria în zaţ, în cărţi, în chiromanţie şin
tarot) {toată preistoria şi istoria care va, inclusive
exit-pullul la revot]} (sau poate-I dădea raportu vrun
coldea? – că parcă cineva lua ortu şi din gura
morţilor şii strîngea la teşcherea în punguţa cu 2

74
bănişori).
- <DA dacă era in format, el al cui informator
era? Că orice stăpîn lucra la un stăpîn, şi orice patron
era patronat la rîndul lui de patronul patronului…
- (Notă informativă – Informaţia asta lipsea
din dosar, şi dosarul acestui dosar lipsea din
Dosariadă. Asta nun semna că nici na existat, şi nici
că nu va fi desecretizat niciodată.).
Că dacă despre Băsel sar fi spus căi un Zeusel
cacabil, în mod implacabil se putea spune că boc eun
soi de IANUS – care ştia tot:.
(cea fost, a fost,
ce este şi
ceva. –
şi pe deasupra mai era şicu două feţe.)
Sar putea spune că boc pre-ştia, ca orce omni- iscent,
că următoru decrete prezidenţial nuva mai graţia
(“GraţiE!”) pe nimenea din daci. Ba mai mult, Chelu
îi va dis –graţia pe foştii lui tovi movi de drum, cun
<“PA! bă “ şiun
<“ZÎT!”. Mai mult decît atît nu lea dat nici o
NAVĂ!
Cile lua anumite drepturi (exe. – dreptul la mite) con
sfiinţite în cealaltă eră.::[cînd puterea ho tentoată
dăduse biciclete, tri-ciclete, carpete şi sacîze la
oricine se-apuca de vrun regime de “Să-Trăite-de
Bine!” – indifferent cu cine.
- Dracula dădea co mînă
<NA!vă!bă! – na vete în dreapta şin stînga, şi
drăculoaica de udroaică le lua de la po pulime cu
cealaltă mînă, ca donaţii anonime pentru pemepeu
ei. (N.a. – da eu cred cavea tupeu şică şile însuşea
însuşi ea, că prea era tupeistă, şi prea –prea o
neobosită neobăsistă. Că prea era fudulă în epoca
cailor mari, ‘la belle poc!’.)
 Circulă o poantă pro-boc pela circa cinci, că:
- <”Băsescul ăsta se referă la buge tari cala
bandiţi! Sau cala nişte piraţi care pirateresc de mici
[ tot ce găsesc] ( da de beri..?)
În concluzie, prin înaltu drept băsesc, se conferă
colan cu co-lier la orice gogoman care se auto-
declară băsist. (auto-denunţurile se primesc doar în
scris, olografe, pentru orice flafe care chiar ştie să
scrie. (şii citit deun grafolog autorizat de secu) Căe
de bun augur şi de povăţ să le dea juvăţ la toţi cei
care se auto-demască de cască şise prea-turcesc.
Se autodenunţau pe bandă rulantă şi veneau cu drag
la deneale şialde dale (cît mai bisericale, că şin
sutane zăcea acoperiţi destui ofiţeriţi, careţi lua
spovadă. Prin grija organului (de partid şide stată),
fiecare avea dreptu la o bucată de ştreang. (cu preţ
redus, adus din stoc din UE)
(daia nuntrebase Boc de FUNIE în casa, că era în
grija lu Funerilă, cid oar de să pune).(da ăl de navea
să pune să-şi săpuie funia dăruită din fonduri de
UIE, dacela era vaie şi vaie, căcălaie de vaie de se
văia toată Băse-RAIA şi ecoia pȋnă-n fundu la
BocRAI, şi pȋnla curu pămȋntului se umplea lumea
de vai şi de covizi. Că, avizi amatorilor, Necuratu de
Petrov ȋl striga pe ‘’să- vie- următorul – care-o să fie
pacie’’, şi Johanu ’cea:
<‘’Zent!’’şi se prezenta să facă lucre-Bine-făcute,
cum ştia el reţeta păstrată din moşi-strămoşi de
IPipii. Şi Ducă-se pe pustii le zicea la ninisăpunarii
care navea săpun:
<Bă, io or vă fac fum, ori vă fac săpun!
>iar?
<Iar, neiar, io atȋt vă spun: or….or…

76
Ioha (emoţionat cao Farfuridă): Cum zice EU, zic şi
eu. (asudȋnd) ‘’ Atunci, iată ce zic eu, şi împreună
cu mine (începe să se înece) trebuie să [sic] zică
asemenea toţi aceia care nu vor să cază la
extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic, da,
ca să fie moderaţi... adică nu exageraţiuni!... Într-o
chestiune politică... şi care, de la care atârnă viitorul,
prezentul şi trecutul ţării... să fie ori prea-prea, ori
foarte-foarte... (se încurcă, asudă şi înghite) încât
vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?... Da... Pentru
ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii aţintiţi asupra
noas…”
(din off se aude un glas de bulldog (întrerupându-l
lătrător) Nu voi, stimabile, să ştiu de Europa d-tale,
eu voi să ştiu de România mea şi numai de
România... Progresul, stimabile, progresul! În zadar,
veniţi cu gogoriţe, cu invenţiuni antipatriotice, cu
Europa, ca să amăgiţi opinia publică.. (citat din ileca
<IAR?
<ce părere aveţi de sloganul ‘’Bertate, galitate,
Suroritate, Moarte pesede!’’
Ioha (ortigrafiat ȋn nemţească Johannis) – Ha!ha! Ha
<Iar?
>Iar – neiar – io atȋt vă spui acum: ori fum, ori săpun
Catȋt mia spus PePeimea din UI să vă spun, şi io vă
spui ce mi s-a spus să vă spui. Iar pȋnla HA! Mai va
[Babi Yar a fost numele unei râpe din afara
Kievului, locul celei mai mari operațiuni armate
efectuate de către Einsatzgruppen pentru a urma
Wehrmacht în Uniunea Sovietică. Conform
rapoartelor trimise la Berlin, 33.771 evrei au fost
uciși de Einsatzgruppe C în doar două zile, între 29-
30 septembrie 1941.
https://aboutholocaust.org/ro/facts/ce-s-a-
intamplat-la-babi-yar-langa-kiev-in-septembrie-
1941
- DA tot în acel ‘hic et hoc’, cînd Băse se
supăra pe PeDea pO pulime, scotea cîte-un boc şil
arăta ca peo piazărea!
<”Iatălăi!” NA!vilăi! Nu căutaţi pe dracu (la dracu-
n praznic) căl vedeţi pe dracu daco să daţi peste Boc
IAR.
- Că în că din Epoca de Aur era de rău augur
să le tai din organ (mai ales din organu băsetului) Si
nu tre’ să fii toma ereticul, ca să vezi unde bătea
piticul
- DA tocma-n acel hic-hoc ad-hoc şin acel an
BOC, care era iniţiatorul unor cele mai draconice
legi anticriză, şia cărui deviză era “ECCE Ciomu!”,
voia ciomizarea totală ca soluţie finală în 3 , 4 paşi,
şi Pas cu Pas,..
1 – PRIMUL pase casă lise mai taie din nase (la
FeMeI – le de service) – cum sar spune sau cum sar
zice – pro-pune să fie trimise la munca de jos în
JosIadă, şisă lise taie coada la mătură.
Şin timp ce uni-o da pe ‘HUO!” şialţii pe-o “URA!’,
sa promulgat legea de murătură. Dacu tot coru
bocitoarelor şi bocitorilor, propunerea na avut
qvoru, lipsind doar un pîrţ atîtic şio pîrţotină de poră
pîrţotind prin diasporă.
2 – PASUL doi era să se re pete în apoi primul pas.
Ca omii să zică ‘iote, bă, ce buni e ciomii!’. Atraşi
de acest miraj de boc-RAIE, sa cerut partaj din DA-
le, da a fost o udră- greşie, ca ieşit un fel de hurdu-
burduz de grecie. Daia vă zic să nu vă jucaţi cu
dracu, nici cȋnd e ciom mic.
- AUZ. Da’ nu e. şi nici nu se poate să fie. (şi daco
fie îi dăm ostracă din ui, şil facem să tacă, or ortacă),
că re voluţa portocalie a fost déjà în epoca prehe
ladă. Cîta vreme io şai miei e la putere (se discursa
Băse în balcon, singur co onacă), cinsă mai stea să

78
facă vreo iadă.
Aşa că vrei nu vrei, aci e raia. (şi nute mai iLeCa
degeabă).
Caşai Democraţia şi uite şi Torţa Demo
3 – PA! şii trei – pu pice cu lipice – şiameninţări pe
feisbuc că dacă nuse şi nuse nici acest pachete
anticriză, atunci el cică îşi ia pacheboata şise HAI –
ducă, şiosă se tot ducăn haiducie prin Răchiţărie.
Revenind la feisbucărit, poate că textu făcuse refere
la vrun boc- Haiduc-it;
<”HAI, duc!” (că cam aşa scrie ăia pe feisbuc,), da
io cred că vorbim vorbe, atîta timp cît textul iniţial
sa, şi originalul sa depixelat de orice urmă de folclor.
4 – Ultimu PAS – pe care cu mîndrie îl numim BOC
– 4 patru- nu e altu decît acelaşi binecunoscut. Că
pas cu pase, a juns şi acum, cînd poate să pase ze
răspunderea pe greaua moştenire a gubelor boace
anterioare. Aşa că ultimo pas – dacă chiar o fi ăsta
ultimo, va fi absolvit la FeFe, căi prea feisbucit şi
putea PeDe. Da pînatunci mai va!
{Nota mea – PeDe-ul din Noul PeNELe-u, cacum io
Nouă Epocă De Baligă pe Drum) Pe dîra de baligă
vine Noul PeNe, pe direcţia WeCe.
În legătură cu ‘hai-duca’, haiducii provin dela Ducii
şi Arhiducii Salvării naţei omane, Alteţa Sa Deanu,
Alteţa Serenişşimă Ceanu, şi bineînţeles Mircea El
Mondialul, îndrumătorul atotputernic al fluxului şi
refluxului. În acest context în care toţi aveau boala
titlurilor cît mai pompoase (exemplu:
–‘Nastase – şase case” era mic copile faţă de “Herr
Klause -7 case”, titlu cotat mult mai bine),
-Boc I avea titlu de “Cel care dacă se ridică în
picioare, umbreşte întreaga ue”,
-Boc II era supranumit drept ‘fratele mai mezin al
Soarelui cel mai divin, desăvîrşit ca şi luna, care-I
era soră”,
-Boc III avea după nume un lung şirag compus din
titluri atît de răsunătoare încît nu vi le pot spune, şi
nici nam loc (numele acestui boc începea cu
‘supercalifra…, şi se termina cu ceva cu ‘ferocious’-
find cel mai lung cuvînt posibil).
-Despre numele celebrului BOC IV, avea doar
titulatura care îngrozea de “Boc între picioarele
căruia se răspînd miresme de….(urma enumerare).
(citeşte mai multe despre titlurile şi epitetele
Marelui Boc ȋn ziarul din Napoc
https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/toate-
numele-diavolului-in-folclorul-romanesc-de-
1710303.html

O altă denumire dată personificării răului suprem

era şeitan, care cu şeitanii lui colinda plaiul mioritic
şi ciomea tot ce mişca. Ȋn urma Lui, şeitana (un
termen ebraic ce se referă de obicei la un înger-
procuror-şef), co-veşea, călare pe un dric, şi aplica
tactica pămȋntului pȋrjolit ȋn tot Dracula Lendul.
Brendul de ţară era co-preşedinţat de o alinăBlagă
ȋn ilic şun vasileGorghiu cu basma şȋn iţari. După
fuziunea dintre ilic şi iţar, a apărut o salopetă de doc
cu paiete fel de fele, toate ȋn nuanţe de galbene
PeNeLoidal.
Ȋn parallel, Boc, fostul idol al armatei de bocitori şi
bocitoare, se retrăsese ȋn bocitorie şi ăstepta
momentuţul de a anunţa orbi et urbi
Liebe Brüder und Schwestern, că se ia o pauză la
ciomit. Unii uiezi ȋl credea ca un fel de prȋsle printre
cei 3 iezi, că fusese cȋntărit şi găsit prea uşor. Da era
mai mult ciom decȋt om, ce mai, era Ciom-Ciom.
…’’şi, din pricina mărimii pe care i-o dăduse, toate

80
popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile care
vorbeaua uieza, se temeau şi tremurau înaintea lui.
Căci Bocul Bocilor omora pe cine voia şi lăsa cu
viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia şi cobora pe
cine voia.’’(~~ aprox. ~`Daniel 5: 19)
Ȋnţelesul ‘’Mene, mene, tekel, upharsin’’(tot ȋn
Daniel 5:25) ȋi este explicat
-separat lu Băs-Escu, ȋn sala banchetului, unde se
spune că AMR –(minus) 7 zile, şică Băse.RAIA va
fi ȋmpărţită ȋntre pupincurii de stȋnga şi pupincurii
de bucă dreaptă;
- şi altfel ȋi este tălmăcit, pe săsească, lu Joha, care,
cȋnd a auzit, s-a ȋngălbenit şi s-a PeNeLoitla faţă, de
la galbenul pal la galbenul auriu cu dungi de oranjiu.
Se spune căCa şi portocaliul, şi galbenul are
semnificaţii contradictorii. Această culoare poate fi
asociată atȋt cu dragostea, cu SăTrăismuldeFeBine-
n FeFefericire, cu optimismul, cu creativitatea
lucrului bine făcut, cȋt şi cu ura, laşitatea, trădarea,
egoismul. Ȋmpărăţia ta, Iohania, va fi ȋmpărţită şi
data halcă cu halcă uiezilor.
*Toţi aceşti preaputernici erau “omi de bine” şi
pupincurei de EŞTI
$ nu contează cîtă pute ai, c ice faci cu putea pe
careo ai! Că geaba ai puterea, dacă no foloseşti.
@Auxiliarele puterii – (alfel spus cele două coaie pe
care se sprijoane) – sunt auxiliarele “A FI” şi “A
AVEA”. Avîndule pe amîndouă oo, îţi poţi permite
să nu faci nimic, sau, cum a zis primul boc, “mă fuck
că fuck”.
Tot tu în cepe dela ‘a fi-ul’ şi a avea-ul’–amîndoo
verbe esenţiale, elementare, absolu te necesare
pentru o draculizare completă. La care nu prea mai
avem ce re forma.
Se face dez acorduri între subiecte şi predicaţie doar
pe muzici de fanfară (cu de dicaţie la super-eşece şi,
/ de ce nu? La super-succesuri, că toate e cu foloase
de oase roase şi fuck lucruri folositoare tuturor, [mai
ales dalea în folosul naţi unii şin interes naţional
iohan]. Şi cînd zic ‘Tuturor”, nu mă refer dor la tute
le lor, cin general la o Omanie a ‘lucrurilor’ – bine-
bine făcute.
*
(Nota a. – mai fusese unu cu “oameni de Bine’,
pormă altu cu ‘sAtrăitorimideBine’, acum era Era lu
nea ăsta al ‘lucrurilor” bine) – Nu era tri şor cu
ponpon roz-bonbon ca bombonel, care are totuşi
mare de fect că nu-I chel şi nu-I băs, că dacă I sar
defecta, ar putea defeca şi pe el tot pe el. Băsu e
rromanu verde praz spre portocalini tuciuriu, că cu
un rrom se re startează singur.
A fi sau a nu fie băşii lau discutat în particular între
ei (în original, la capitolul ‘Tu bei or nu tu bei”)
Despre a avea (putea) doar de dragu de-a avea, seva
mai comenta
(căi artă pentru artă, da băse şi arta era ca vaca şi
chiloţii!) Caci în Băsărie totu putrezeşte încet can
turbărie (daia băşii au turbane şişi bagă bocii
lanaintare la boc-gubernare. (cu cît mai habarname,
cuatît mai bine)
** de la dozator, fiecare pedec îşi mai ia o doză să
aivă, c-a fi înseamnă a avea, şi a avea pentru a avea
e raţiunea de a fi a ăstora
Sus pendarea din funcţie or referenduma eo lovitură
prea grea, să ţise ia ciolanu de la gură chiar aşa, fără
salare compensatorii şi fără drobi de sare pe spinare
sau alte orii.
Păi statu de drept e cel mai drept să deal u alu nea
Super-geniu carpaţilor, căi pîlpîie lumina de la

82
suspendacii daci, care se ţin de suspendăcii şi se
atîrnă de sus pensorii Torţionarului cu TORŢA.
Dispozitivul _ESCU dă dreptu la Aură.
(aurolacii prinşi cu aurolăcii şalte drăcii lise confiscă
de către Ciomii dela Fisc)
Dacă eşti cu ESCU e bine, şai dreptu la
‘sătrăielide Multe Bine”.
De-aceea prezentu ne este plin de eşti şi de eşce.
Doar dacă sunt de-alu ESCU pot să –esc şi eu (unpic
de trai în băse RAI) o existenţă în formule scurte,
prescurtate pînla –s. sss! St! (de la Bosss – ‘-s’)
Da co-existenţii co-preşedinţi cum stau ei de cu
minţi în co-pro – cultura lor!
1. De! foştii şi actualii lu ESCU se ştie că îs
FeBine săTrăitoride Bini, cu ante-mergător de ştabi
şi ştăbuţi. Tot ex-I (ecşii eştilor ce fură / tot ăia fură
şi acu, / cu BĂ – ses –cu! {Da ăştia nu fură, li se ad
duce acasă cu sacoşi}
Cine mai fu şi nu fu cu ei, fie fu – (gi), fie fu ‘du-te!
/ altfel spus sunt …= tu-te.
2. Da chiar dacă nu-s iar nici şefi, nici şefuţi,
că-s prea mulţi, de fost au fost [şi utemişti, şi
optzecişti, şi pedecişti
Ai, n-ai, dai, (şi dăi cu tuţi! Şi tu-vă!); plăt – eşti
impozitu pe prostie, voi ăşti:
3. fu-tu-ţi, răs –fu-tu-ţi, şi pu-li-mea [adică noi
şiai noştri, ultima din cele 7 categorii sociale de pe
ARCĂ.
Căi scris în zodii că dacă nai, nai. Cine are parte de
urne, are de toate pentru toţi. Ai drept de vot, şi ţiai
dat votu, ai şi drept de lins pă bot. c-asta-I baza
piramidei sociale şi-a lanţului trofic. Căn (nil cresc
crocodile şi piramide. Or pirande?) or, ȋn epoca
consumerismului, ‘’Ţara veghea turcită. (Ion Barbu,
‘’Sfînt trup și hrană sieși, Bocul rupea din el.’’
Boc cel mic are menirea de a muşca din bocul
anterior. Bocul se consumă singur, find deo
omnivorie ca castorii. – e coprofag. Şi se
autodevoră. (Că cȋnd nare ce tăia, ciomul taie din el)
Martorii lu Boc aplaudă cu însufleţire această Nouă
‘sătrăialădeBine’, iar a doua zi după fiecare nouă re
investire, (plagiez din Istorie, pag.65:
“ atelierele pariziene nu pridideau să fabrice cea mai
proaspătă culoare la modă – CACA Dauphin- din
pempărşii lu Boc IV” (nu altu)
% Re Suscitatu Băse – varianta 2012 – e alt fel decît
varianta Băse 2004 – tot el, ESCU patru, de clarînd
cu lacrime-n ochi:
<”ÎS fericit că pot citi!” (se sub – înţelege ce –
gîndele omilor şiale hîndelor şi hîndeilor de ciomi.
Gînduri pe care le monitorizează şi le porto
calizează cu bagheta magică de dirijor, şile canal –
izează. Canalizarea e semne de civilizaţie.
Că tot cu-aşa o vrăjitorie ia vrăjit şi pe cei din
bruxele, cînd şia senatorit iebele. (căn loc de cal, săl
consulească, a avut o măgară [a nu se confunda cu
vreo megară] care era vegană cu brand electoral)
Cu şuviţele lui rebele, de fante de cartiere, ESCU e
permanentul prezente prin care-a trecut fostul nostru
trecut (încă napăruse apăruşu de mus cu foarfecele
acele) – el era în ERA de Aur pe care cu mîndrie o
numim ‘epoca epocală pe care băsim.’
Restu care mai eram pe-acolo şi estem peaici ţin tot
de 2 categorii : foşti şi foste care ÎS / în perioada de
rut şi de fîs, (conform comunicat din partea
Administraţiei Cimitirelor) – că daia ei fură, şi se
cocoşesc împreună, că _ESC.
Flămînzii nu crede la sătul, da atunci de ce pulimile
la Dracul?
BOC eca un yo-yo în mîinile băsului; cînd e-

84
aproape,
cînd de parte /
de guberne; locu de unde se-mputere la furăciuni, şi
unde bocu îşi are hazna. Cazna pe care o îndură toţi
la palata Victoria era mirosul de băşi băşinoşi şi de
băsete move. Iar cazna mihalacilor şia onacilor de la
cealaltă palată era putoare de boci de la bocitoria
Bocală. Cubernu habarnam alu boc, o fi el plin de
tifoşi sclifoşi, da şi de şeitani şi cu bani deai lu
cocoş.
Dintre toţi co rupţii şi co –ruptele , (alu Nuţişor fiind
a mai ruptă, şia mai strîmtă fiind alu o fostă lavină,
rebotezată alină), - aia geaba face pe niznai, pe
principiu că ce dais ă-ţi dau, ca fost în bAseRai şi-a
fost în-cotrocenată {drept fată mare–pe felie .} c-
această ofelie ofilită nu vrea să se mînă stireze decît
co monă gască.
Ăi din culise dau cu bise: bisu unu, bisu doi, BIS –
Băsul (2 doi), BIS – Bocu (4 patru) – Bisă trimisă la
turisme să şio turistice prin vro mînăstire la atose, să
se re cicleze cun Nou ciclu de‘săTrăirede şimai
Bine’. Pleş coaia viitorului gube predoi, blă să-şi re
cicleze (luku) şi mai la nord şi mai la sude. Mol dova
ei (mulată) şi calul des –călecat în manejul
cotrocenizat, (pe undeşi face manejul şi cealaltă
con-soartă {ce soartă şi pe Băsel, săracu de el, să
nuşi co-existe coexistenţele. Cu-aşe menej erie şi-
arene romane, şi-aşa Boc-gladiatori şi gladiatorese,
toate luptătorese alese să se-lupte pe rupte. Se
gladiatoricesc tot fele de monice şi roberteAnastase,
şi sulfinice şi bici şi simoneCreţe, inclusive dalea
mai precupeţe şi başoldine, de tip alineGorghii. Nu
ţi, care Nuţi nu-ţi spune niciodată NU, că toate e
dealu DA, şis pline de dale, şi e fie care întotdeauna
gata pregata de …DA. (castai daia care rePeDe se
…DA
Şi mai repede se
Des*fute)
{îm preună cu alte nuţe de-a gata, sau împreunat
într-o împreunare mai mare de Nou Partide celmai
Liber are, şau dat naştere (prin cezariană) la
mişcarea DA – DA [-istă (un fel de pe Mepistă cun
măr cu cal în gură sub bradul partidei romilor din
partidu popular )
Saşa, cu taraf de lăutari, s-a făcut PeNeLoimea
(fostă de-a lu Căcărău), VUVUZELA PePEE-ilor.
Vuvuzela era acu un brend de ţară mai ceva ca
sirena lu Roaită. Sirena Merkel ademenea cu
farmece orice imigrante din orce şi din oriundele.
Care-i legătura dintre
Vuvuzela PPE şi
sirena lui Roaită?
Păi cam e.
Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Roaită
‘’Vasile Roaită (n. 1914 – d. 16 februarie 1933,
București) a fost un muncitor feroviar român, care a
murit împușcat în timpul marii greve de la Atelierele
CFR Grivița din februarie 1933.
S-a construit mitul că a fost ucis în timp ce trăgea
sirena pentru a anunța intrarea poliției și armatei în
uzinele „Grivița”. Niet.
Pe versurile scrise de un Mihai Beniuc, (care
beniucea enşpe limbi şi să seşte), corul intona
‘’Sirena Griviţei răsună’’ ori de cȋte ori se boteza
vreo stradă, vreo şcoală, vrun spital, vreun ceva.
Înainte de Al Doilea Război Mondial localitatea
Eforie Sud s-a numit Carmen Sylva. În 1950,
localitatea a primit numele „eroului” ceferist Vasile
Roaită. I s-au ridicat statui, statui mai mari, statui
mai mici, ȋn toate statele din UI.

86
‘’ După 1965, s-a spus că Ceaușescu, gelos pe faima
lui Dej, a pus cercetătorii să caute prin arhive și să
descopere până la urmă că "Grivița Roșie" era un
fals istoric, o falsă legendă, iar celebrul trăgător al
sirenei, Vasile Roaită, un "idol fals".
Dispariția subită a lui Roaită din discursul
propagandistic al PCR nu s-a datorat, așa cum s-a
speculat în epocă, nevoii lui Ceaușescu de a fi
singurul erou din ilegalitate, ci unei descoperiri
neașteptate făcută de istoricii comuniști în arhivele
Siguranței: Vasile Roaită nu numai că nu fusese nici
măcar grevist, dar era unul dintre informatorii pe
care Siguranța îi infiltrase printre muncitorii de la
Atelierele Grivița.’’
Despre Petrov nusa descoperit nimic (sic).
Şi din PCR s-a tras FSN, din care s-a retras Frontul
Democrat al salvării Naţionale, apoi FSN și-a
schimbat denumirea în Partidul Democrat, care a
fuzionat cu PLD, formȋnd PDL, care a fuzionat cu
PNL şi e afiliat la grupul PPE
(vezi şi lista de partide absorbte de PNL).
Şin plin omunizm, ba ca fost ilegalistă, şi-activistă
grinpişa cu domnişoara sarfutis, pentruca să nu se
mai dea fabricile la colectivă, ci să se retro-cedeze
la comun (că cu-aşa omani şi oame Noi, s-a
redeschis pe ARCĂ la NOI fabrica de ceauşei şi e
pline de scandăi mari şi mici: de cînd sau pornit
fabrice şi uzine cu sirena lu Roaită.
Şi sirenele să fie declarate bun comun de folosinţă
îndelungată. Iar sirena Merchelă să fie declarată
DOP pe post de matusalemă. Pe aceeaşi temă de
nevoie de pemperşi, perşii din imperiul pers nau mai
mers la botez, la Palatul Snagov, unde era sediul la
flacăra mov şalu tov. Petrovv
Motivaţia – pentru că E e ba, - ba DA, şida – sida –
paremise auzise de ulise.
Şi de aviară?
=Mai-întîi Tuta prezidenţială coruptă pînă-n
gastronomie, să vie săşi taie singură fondurile de co
eziune din raie, şi să no mai ia pe arături ca o iapă-n
călduri. Associated Press a afirmat că:
„Elena Băsescu țopăie pe catwalk, petrece în
cluburi până la orele dimineții și mutilează
gramatica”, arătând că un critic a comparat-o cu o
păpușă Barbie.’’
(Nota mea –
Era să zic expresia aia prin care se localiza
PeDelOaia - ȋn cur după uşă, la prima mătuşă. Co
sajungă şi asat ca Prima Doamnă posle- Băse, carei
‘’din faţă păpuşă, la cur mătuşă’’.
=Apoi, pe locu doi din doi, faza de flux cu
Mondializarea ebelor (adică devin mondiale prin în
rudire cu nişte alţi mondiali şi i un lux neaprobat de
femei. Că nu toţi e ca eba. Poţi avea eşece, poţi avea
şi succesuri. Că din greşeală ȋn greşeală, spre
Victoria finală. Syda a fost o greşe, recunoaşte EBa,
alias Lepra.’’ Felicitari Eba cai scăpat de Sida,
sincer nu era de tine!’’Lascăţi găseşte tactu alţi
pulărăi!. Împeliţatul e-n stare să diavolească şi UIA
şi Non-ELE, casă găsească un pȋrdalnic de
ȋncornorat potrivit săl ginerească şi să-l crească ȋn
dia bolicele lui diavolii post-portocalii.
=Faza trei e faza de re flux cu GLOBALIZAREA
iepelor (adică miţele ajung GLoabe şi am basade, şi
con sule) Această Incitatusă dusă cu forţa printre
Aleşii Aleşilor, şi pusăn bruxelă, alături de cealaltă
mîrţoagă pe motor, este, pentru autor, cea mai
dovadă, istoria cea mai adevărată fiind povestită de
Suetoniu într-o Erată la ‘Vieţile celor 12” (şi de
Tacit în

88
“Anale”):
Draculu cu nume de împărat roman (37 – 41),
printre celelalte manifestări de menţiale ale sale;
• după ce-I ciuruise pe toţi cei trei-doi-doi
• şi în clădirea Aceea clădise pentru ebăsa un
grajd de marmur, din marmură de Deanu, cu iesle de
sidefe încrustate cu crini albi
• unde săi dea să bea lu alde falcă şi lu nensu
blagă, din potire de aure.
• Apoi îşi numise traianiUngurenii membrii în
colegiul înalţilor prelaţi, şi printre preoţi îl făcuse igă
păla cu o clasă mai mult ca trenu.
• Apoi a hotărît să-l numească pe boc să mai
fackă iar gubernu
• În timp ce a hotărît să-I încredinţeze puterea
supremă în state unui papahag papălapte,
proclamîndu-l consul. (cum de altfel con Sulea pe
oricine vrea)
• Şi iotelăi şi pacest cătălinPredoi ‘asmuţitul’
cum mi ţi se patru PeDe ca un adevărat redivivus, şi
după ce băsismu e oale şi ulcele. El dă din copite şi
vrea să fie “CON sule” al co-exiştilor care se co-
există
In extenso, foştii băsişti navighează între scylele
iohanismului şi caribdele neo-băsismului,
neobosind să Incite (tasu) pulimile de ‘sătrăitoriţi în
bine’.
Imposibilul nefiind un cuvînt din jargonu băsist, cît
de curînd ăştia se vor re-gurgita şi
Gardurile de sîrmă ghimpată vor servi la dirijarea
FLUXULUI de imigranţi.
Nu ştiu dă ce, (aşa cum sa văzut delanceput, de
navezii şi nauzii uilor de vis-à-vis)
continuînd această incontinenţă urinară, duşmii
emigrau în masă spre bece
fără niciun dece
@În PAS de gîscă sadună GAŞCA,
PAS cu PAS.

Pîs – Ieri lau anunṭat pe nea

(cu ocazia celei dea
ṣaizecelea aniversărea*
[*5 ani hahani fack un deceniu,
Adică ṭin cît un daci- an]
Că
KAPUT
‘locu lui NUE
În UE
Cila
Groapa de gunoi a istoriei împreună cu
Toṭi liberalii noi
ṣi liberăluṣii
ṣi liberăloaiele
ṣ-alṭi nimicnici
fani ai nimicniciei ha.ha.ne
https://recorder.ro/miting-pnl-la-alexandria-
nimicul-in-varianta-galbena/

caṣaia
prezis lu nea IO
cel mai Rareṣbogdan din cel mai EU
ṣi ca racatiṭu PA!-ul,
citînd dintr-un EU.RO. ghid de turisme, care
prezintă valorile dialogului
de la vuvuzelă la vuvuzelă.
S-a-nceput cun ‘hai PA!-ul la merchelă!
Se pregăteṣte Io ha.

90
manea20 – Plăteṣti triplu cînd ai titlu

de Ha.Ha.rez uez, ṣi cvintiplu cînd ai titlu de

Io Hahan mare baṣtan. Că ăstai mare gagicar
ṣi bla La braṭet numa cu 20-20 săl vadă uia
ṣi nonuia ce
Băiat de băiat e, ṣi ce relaṭe strînse are cu
opozeii, ṣi cumii ṭinen braṭe ṣii creṣte de mici [acesta
a fost un ‘’Choreographic discourse in UE langue’’
– Da dacă-n torci maneaua pe partea cealaltă, unde
scrie ‘’manea MADE în Romania dacia’’, vei vedea
că dacienii erau dalmaṭienii care pacia era de dreapta
ṣi prin bruxele se da de stînga. Adevăratele relaṭii
erau între cine plătea ṣi cine era plătit, că plătitorul
dădea totu la manea].
Ia să vedem no ice se mai semesăie reṭelele
depela.
Tag – Mă-nṭeleg foarte feBine cu oriṣicine ṣi
oriṣicea, ṣi mai ales cel mai bine ṣi mai foarte bine
mănṭeleg eu cu mine.

Ăṣtia fiecare semesa pre limba sa, ṣi din

Vuvuzea sauzea doar internaṭionala VU-VU- ṣi
galleria cu HA.Ha.HA.ua, că se internaṭionalizase
semăsăitul între penelei, ei înde ei, dela cei în patru
chiṣere pîn’lacei în trei. Gloabele patruPeDe călărite
de moṣi băṣinoṣi cu PeNe Leite- poleite,
inscripṭionate cu steage gălbejite de 2500 de ani de
lupte,, ṣi dăi ṣi luptă,,ṣi dăi cu,,, Aṣa că prin
liberalizarea semăsăitului se ṣeruia prin toată media
acelaṣ seme-semnal
(ṣi Hau-hau) pe care-l dădea Grivei
(fostu mai an la Grivco, ṣi foarte popular cu toṭi;
cînd era de stînga, cînd era dreptaci, cînd de centru
 pepeist –
acu era dea dreapta ṣi ṭinea ṣi os punea numa pe
dreapta p-a dreaptă.
Că ṣi Cioloṣ la Bucureṣti e de dreapta, ṣi la
Bruxelles e de stînga.)
În fiecare dimineaṭ, hahanu cu titlă de IO Han
se cănea, dupce PA merchelea cantotdeauna ṣi pupa
condurii întruna ṣiṣi lua vînt din pupa vuvuzelea
mesajul Mesajul dintotdeauna al preṣedintelui către
ṭară ṣi către toṭi din dacia iera: ‘Pe se de / psdiṣtii
buni e /psdiṣtii morṭi. Să moară duṣmanii din ṭară, să
moară duṣmu de dragnă, să-l puṣcărie, ṣi prin
puṣcării să hie hirear ei să hie, o mie de ani să se
puṣcărie ze ṣi restu pesediilor puṣcăriabili. Daṭi foc
sediilor pe sedate! Ciuruiṭii! La moarte! La ṭepe! La
moarte! Daṭi foc puṣcăriilor! Facuvă ṣi dreguvă de
ciumi!... Ṣ-arunca cu anateme ṣialte blesteme în
contra la dragni ṣi cerea chiar des-dăncilizarea
pesedelui ṣi denominalizarea lui.
Haita penele.a tît aṣtepta, un Apele către
PeNeLe, că daiai mnealuie Preṣedinte tuturor
romănilor, saṣilor ṣi secuilor din UIE, exclusive al
celor din .UIE Pesedea.
Auzind ‘Ṣópăei-ul’’bogdanu cel mai namăr
oanu s-a conformat ṣianceput săṣi dea drumu la
vuvuzea ṣi să hămăie în ia texte cam aṣale: PNL sus
ṭine TOTAL mente cererile preṣelui ṣi pregătim I -
ME -DI-IAT în cea mai imediată grabă, ba chiar
foarte foarte de îndată Moṭiunea de cenzură pentru
ca guvernele post psdrag să cadă, să cadă de sus în
jos acest accident al democraṭiei, să se prăbuṣească-
n mocirlă, să moară, ṣă se etîcî cu multe etîcîie,,,
Nemaiavînd răbdare să moară guvernu din
cause naturale, hahanisele ie grăbit ṣiṣi caută gecuṭa
roṣie de dinamovist sadea, ṣiṣi întreabă carmenuṭa

92
 pe limba ei: undei gecuṭa? daṭimi gecuṭa! – car
cam vrea să mai guste încun zece auguste, ṣi încă, ṣi
încă, fără număr fără număr (caṣai beṭia puterii. Să
bem! Să bem! Bem ṣi Beme!Să em! Să! Să facem
chef de chefe! pe maneaua aia care mămburică- [din
off s-aude ‘în port la Brăila’ ṣi ‘Cam o cas’ aṣa de
mică’(I have such a big hausă – de Adrian Minune)
plus refrenu de la ‘mă bătui asearăn birte’ amestecat
cu ‘ăla a fost om cuminte’ Ṣiaṣa, dăi cu bere ,,dăicu
vine,,, părea că vuvuzela hahană îṣi pierde din ton
ṣică pactizează cu aripa pesedea ajunsă la morgă.
Chiar hitul cu maneaua PSD fusese calificat la
summitul .UIE drept’Pro-Occidental manea based
on vuvuzela mini-songă cu accente pesedizante. Dar
realitatea jocurilor de putere era alta. "Realitatea ecă
Werner e o voce puternică și exprimă libertatea
absolută de exprimare, iar iohaniṣtii săi nu se vor
lăsa intimidați de tertipurile prin care psDragnele și
haitele de pesedăi muṣcărăi ai săi au pus cu botul pe
labe pe alte partyde mai puṭin samsone. Despre
Grivei nupot spune decîtcă are deplinbertate de
miṣcare, nul ṭine nimeni în lesă ṣi e ṣi rămîne acelaṣi
ga-ga de pază la sfinta Constituṭiune.
https://www.g4media.ro/rares-bogdan-despre-
prezidentiale-dacian-ciolos-va-fi-spulberat-de-
klaus-iohannis-nu-va-lua-nici-25-si-il-sfatuiesc-
prieteneste-sa-nu-intre-in-aceasta-lupta-pentru-ca-
se-face-de-ras.html
În afară de Klaus Iohanisele Griveiat care,
menṭionează FT, se revendică din familia politică a
PPEilor sunt ṣi alṭi catindaṭi de rasă. Cancelara,
neîntrebată fiind, răspunde ca nu este prea interesată
de acest job (de preṣedinte al Comisiei Europene).
Oriceo fi, noi rămânem pe baricadele democrației,
declară ṣi întrebat ṣi neîntrebat
 Vuvuzela Preṣedintelui preabeat de putere casă
mai poasă ṣi danseze pă masă.
Beat de beṭia puterii ṣi supărat de supărări
supărăcioase ṣi traiu de azi pe mîine într-una din
case, dar ṣi sătul de viaṭa de cîine (apud: o dată cîine,
toată viaṭa cîine) preṣedintele-jucător al tuturor
romînilor carel mai vor a solicitat dela foru tutelar
transferul pe acelaṣi post în alt echip, pe motiv de
‚apropiere de părinṭi’. Sa pornit un dialog demo
deschis al vuvuzelelor pro ṣi contra Iohă, ṣia cîṣtigat
ăl cu vuvuzeaua mai mare (can orice democraṭie,
ocazie cu care s-a relansat ṣi maneaua
‚plăteṣti multiplu cînd ai nume de Ha.Ha.n. " e
inutile", îi transmite veṣnicul ṣi eternelu Rareș
Bogdan, acelui pedebanditelui; Adevărul irefutabil
ṣi Realitatea ie că proiohanii nu pot fi
îngenuncheați", proclamă Rareș Bogdan. (nota mea
– asta pentru că ei sunt deja patrupezi care
patrupedează UIA ṣo bălighează căutînd ‚iarba
verde de acasă’)
Supărat cu supărare că uiezii nuia aprobat să se
mute cu domiciliu ṣi jobu mai în Europu, robu lu
’mnezo Ioha s-a strămutat dintr-o casă în altă casă
(tot dea luieṣi ṣi tot în UIE) cerînd acu UI
despăgubiri de strămutoṣenie ṣi pentru strămoṣenia
lui. (că strămoṣtenise umblatu) Aici autoru acelei
gogom lucrului bine făcut se-ntreabă iar ’ce-i de
făcut! Cei de făcut? Ce-i (cf. 1902. Raspunsu lu un
lenine vine via un Caragial) ‚’Nimic mai lesne! S-au
învoit să se mute dl.Iohan I de la 7 case la 7 bise, în
casele lui Ioha, iar d.Ioha II de la 7 bisă în casele lu
IohanI la 7 simplu’ (rămîn De închiriate celelalte)
Criza imobiliară se rezolvase prin această Iohană-
minune ṣavea ṣi nea unde să domicilărească. Deun
împăciuitorism caproverzist GE-NI-AL a intervenit

94
 vuvuzelos acel fenomen de rar bogdan care eran
înṭelegeri fefebune cu oricine , deajunsese a se crede
‚’cam să ies un al doilea Cucuzel, podoaba
creṣtinătăṭii, care scotea lacrime din orice inimă
pesedempietrită, aduna lumea de pe lume în pustie,
ṣi ‚’vote for mie’. ṣajunsese a secrede că amsă ies un
al doilea ioh dacă sar permuta
funcṭia de VUVUZELĂ a PPEului cu
funcṭia de NLP = vuvuzelă a Hahanului.
Dică măcar o clipă Griveiu ṣar abandona funcția
prezidențială din România pentru una de foarte mare
reprezentare la nivel european, ṣin vidu de putere
maṣ băga. Fincă relaṭia mea cu icse, igece ṣi zetele e
fefebine, ṣi dela FFB în suse. Altfel spuse, am o
relaṭie superbă cu portarul dela PPE, o megarelaṭie
cu subsecretara care citeṣte promperele Pe PeE-ului,
ṣio extrarelaṭie conjugată cu 20-20-ile neodăncile.
Ca orice Cucuzel eu sunt ṣi rămîn un organ vuvuzel
credincios al partidului (?) ṣin interesul naṭional
@Relaṭia mea cu preṣele Iohan este una la mai mult
ca perfect, @relaṭia mea cu preṣedintele organ este
una foarte febebună, @relaṭia mea cu primarii care
semnează ca primarii prin toate marile oraṣe ale
scumpei noastre patrii este extrem de excelent de
bună,@relaṭia mea cu membrii partidului liberal
iohan este foarte foarte pînă la chiar prea-prea de
febună,@,,,@, A doua zi pe seară, nemaifiind
întrebat altce, a zis@Ionchei, dac-o vrea ṣi Grivei,
fărsă uit săvă spui că nu vreau să fiu preṣedinte prin
ui, nu vreau să fiu preṣedintele uiului, nu vreau să..
VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VII) - R 1- {cel

mai cel Gel]
Gloabele senGA-GĂ la orice sună pe băseşte, şi se-
nturmă la orice are aspect băsesc ori vreo asemănare
cu papaha –GELE. Deşi le zice să nu strice ‘orzul pe
gîşte’, gorghielor le prieşte epoca ‘Grattoirelor’, că
pe sub euro-pEnElE de GAlă lise vede tîrtiţa goală,
başca feis Buca (pe unde relaṭionează cu dăi
d’Alde). GAşca ălora austerizi, care ziua făceau
reclame la ceai, şi noaptea furau cu sacoşile din bă
SERAI, a făcuto de oaie.
• Olaie! <CURA cu ceaiE pentru slăbit a
crescut nivelul deci-behehelilor şial
• gagalelor faţă de trecutul Boc care-a trecut
şi-a ajuns la datu măştii JOS! Eş
Deşi lideru Găştii la literu “GA” parese că era bla -
bla – GA, adevăru era că tot acel GAr GA ntuă de
BOC era guva din umbră (aş putea spune chiar ‘din
penumbră’, atît era de aproape de înco). Căi umbrăie
în conu lui de umbră, căcă pătase pro porţii
GArGAntueşti de cînd sendopa cu megaporţii de
gogoşi dela gogoşeria pedea, şi GOGO şherea şi
shareuia uia cu povestitu şheherezadesc despre un
effendi băsesc. Şi dopa şi gîştele (şi gîsculiţele
minore) chiar cu grîie fert în alcoale şin formoale.
1. Drept urmare, în mod cert, unele gărgăritze
prea riţoase şi cam gărgăricioase deatîta uiskă, chiar
au lepădat.
2. Şi unele macovici macovicioase sau lepădat
de un aşa de dracul,
3. ş ice le pipidoase au refuzat să mai şteargă
ebele la cur.

96
4. Tema altor robertAnastase era că lor lise
fîlfîie şi lise rupe-n paişpe de orce E. or orce era,
atîta timpe cît în olimpe e un Boc alIV-le.
(că bocprinsese top –faivu momentului) Problema
era că deşi official se trecea la ora de toamnă şila o
eră mai de cala Moşi, cu galoşi şi gumari şicu rari in
dispensabili (tipi izmene în iţari) [că ăştia ceau în
guşă au şin iz mene, căs indispensabili cu izu lor de
băsişti. Ca orice partide- balama, izmenarii şicu
‘intereşii lui naţional’ îi schimbau pemperşii la orice
boc, - indiferent de boc. Ne official se re venea la
restauraţie, la pseudonime de tipe Chelu şi Chioru,
şila saite anonime de undeşi lua zboru ţipe & apele
la “HAI mă săi! Or tăcim!” – DAIA băsu “nu umbla
niciodată singur.”(citat închis, urmat obligator de
gaşca de băsişti şi de faptu că poate fi găsit pela ora
5 ½ dimineaţa, rătăcind în zig-zag de beat. Caşa a
intrat zig-zag-anat ca pişa boului, şin istorii) Doar
căn loc de ‘pîlnia şi Stamate,’ el a venit cu CIURU
şi Bocu. După cea frecat cît a frecat ciuru, crezînd
căi lampa vrunui aladine, a apărut curu lu boc care
ia vorbit cu curu şia refuzat să sento ARCĂ la loc.
Boc, ca orice boc! Zi boc şi trage apa! Mnezo îi
îndesa norocu în cur, şi el îl bese şil dă afară!
Şi lupta continuă pe feisbucă, atîta timp cît nici unu
din ei nu se lasă dus deun dor de ducă, şi nul
denăeşte nici o dubă neagră, şi nici nu se mea-culpă
cu vreo de misie ceva. {Vorba lu CARA GEa ; ‘grea
misie, misia de ‘}(apropos de torţionar)
@că de cînd sa retras în codru verde bocul cu Torţa,
ţarata a intrat într-o profundă şi tot mai afundă
CRIZĂ : Criza de Democraţie (asta dupce boc
rezolvase şi criza economică (pe care
scandenbergise şio rabla -gise) şi criza politică (pe
care-o micise cu şute-n cure)
Aşa că să feisbucim cîteva dintre variantele boccice
de “FΔ finale, înainte dea mai GA-GA alte gagale,
şiale pavugada în corale
VARIANTE
(nepublicate pe Forume, da şulfănite prin cea lume
de zvonaci şulfi, care cică pe feisbukă se harakiră-
ntre ei-e pentro temirceE (or pentru temirăce de
• “Iar din maţele lor spintecate / fuck dracii
cîrnaţi şi sînge- reţi /
• Ş-alte mîncări de post pentru dănileţi” (, şi
cîrnaţii de pleşcoi dela cîrnăţăria din Pleşcoi alu un
nea cătălinePredoise zbicesc că aghiuţu face pe
niznaiu ]
Dao are de undeo fi ştiind Budaiu de :
• – VARIANTA B&B în armistiţie
(cît de cît tempo-rare, după istoricul “ZÎT!”) – că nu
părea a fi internaut şi nici navea cură de boiangitură.
Or poate vreico daldă macovei, căşi cunoaşte bi kina
după …cusătură or căcătură?
(N.ed. – Alături de numeroasele personaje ale
BeBeului politic, în notele de subsol cu care
Izvoditorul îl însoţeşte, apar o sumedenie de tipuri
de căcăreze care măresc sfera Sătrăirismului cu încă
3 deşte. Prin acţiile pline de semni ficaţii faţăde
probe le administrate în dosare, unele personae ca
Erudiţianu, Pleşuvu, Sida şi Kir Criticos, auun rol
aproape pozitiv, altele, mai fără hiv, ca Idioţeanu,
Ialomiţeanu, IonOlteanu şicu un traianUngureanu,
face chip cu daldi Nătăroiu, Lăzăroiu şi Predoiu, cu
Arhonda Suflă-în-Vîntu, oglu Paleo Ologu,
Părinţelu Evlavios, Agă Fălcosu, şi fenechiu Cur
Iosu, Adevărovinu, Funerinu, şi Madam sulfinu, Etc
Dealdi ceanu şi deanu căcălău, (din aceeeaşi găşcuţă
cu paleo-mondialu). Că cam se. Pre figurează o
lume, lume ca rea mai fost pe vremea lui ileca.

98
Am încheiat aici cît de cît paranteza).
{*DA ce so mai fi zicînd despre udrea?
>E fată bună, DA noastră, din popor, crescută chiar
de mine, DA a avut GHINION!
&& (NOTĂ – un fan fanatic şaproape bourean a
comparat variantele cu varianta şilea mai varientat
în fel de fele:
• 1 – 1 – VARIANTA (semi) – oficială
- că cic ar fi apărut o oarecare umbră de
răceală –ntre ei, datorită condiţiilor meteo
nefavorabile. [în monitor scrie negru pe alb că era
ceaţă în piaţă şică nusau văzut cînd au trecut unul pe
lîngă celăl altul fără un pic uţ de niţel uş sa lut. De
salve de ciur. Că chiar pe dealu Ca Pitoliului sa
făckut derdeluş pentru gîştele Capitoline care să
salve cu cîteun ‘AVE!” ce mai rămăsese de salva
Marat din omanat. Aşa că faptu că ein au schimbat
înde ei vorbuliţe de la periferia vocabulii le face pă
gîsculiţe şi pore să re afirme că puicuţa lu Cocoşe o
“navede – Naudă!”.
1 – 2 – VARIANTA NEO. (ficială,
- , mai de undergroundă, dă glase să se-audă,
într-un limbaje de grajde de mahala (presărat cu
mulţă “Işala!” şi “Maşhala!”) poveştii sulii spusă la
gura sobei de ioni (crengi?) sau –eşcii? ) cu mască
umană.
- Că Băse sa autodemascat singur ca duşme de
clasă cînd la a patra (spre a cince strigare: ARice!
Arice!”) – investire a dat glas cam la o aşa ceva :
#<””Las moştenire o ţară…., bla-bla-bla…, / cu
nişte coji de omi.., bla-bla-bla…,/
Şia dato pe daiboji, crezînd co dă la nato la produs.
Cace?
{Că de produs nu mai produce decît lavinele de pe
centură şalinele din bătătură.} Căla tocma îşi elicea
 o bombardea care-a asolizat pacia. Prin dacia, la
rugămeala unei simoneCreţi, plantăm doar creţe şi
pui ieţi dedănileţe.
Ştiind noi că ciclopului îi cam place aş face selfie cu
Moartea, nuş ce ia venit săl provoace pă Ăl cu coasa
la o scanderbergeală (pe temă de coseală de Arcă, că
cine e cine în stat? {şi cineE mai ca targ.[şi că cine
e mai cine? (cine e împungător de şi cine trăgător de
/ sfori în echipa de cositori.)]} Căn timpe ce boc îşi
nituise boxerii de catarge, băsul mituise pe cupi
donu dela Tribunalu Poporului saccepte estetica
Urîtului de politică de stat. (se între vede o corceală
între o coexistenţă gorghie şio coiexistuţă de
blăguţă). Boc nu făcea decît îi mîna la strungă, unde
urma săi mulgă naş Mînă-Lungă cu aldi Cocoşilă.
(Not. – ăi mai cu Gî-uri avea rînde lăsat mai în faţă:
o igă cun I GAş, o pogă –alu poGea, o ancăBoaGiţă
cu cotcodacele ei, dată cu zgaibaracelen sus de
cucuriGU lu cît de cît un traianunGUrean, vrun
papahaGU scos dela nafte or paleoloGU cu
defectele lui derecte. După fiecare sa făcut caloiane
numa şi numa din boc, după chipa şi asemănarea cu
echipa sa
[>DA, apropos, de bla-bla-GA ce ziceai că se zice?
>”Se zice car fi fost băiat bun, da cănavea
GHINION să se co-existe co nimenică( lipsită deo
vergă şi apocalipsită de orce vlagă deblagă)
Şi de cînd se scanderbergă, toate au mai multă vervă
(şi verbă.) E Noua Cîntarea Tomaniei în Epoca
Turnăt oriei. – că carel dă în gît pe care!
>”DEŞI - Am fost martor, nuvă torn la DNAle!
(tuvă!). Iote mesaju –şoc al Înalt Prea Sfinţitului ĂL
Mai de Sus. Boc”
(Notă – Şi precum vam mai spus, că cred că vă,
Actoru, (care juca rolu lu Boc 3), a supra vieţuit

100
regimului băsit şi crizei de paie de chirpici din daici,
şia de păşit Era Turnătoriei, cu fruntea sus (şicu boc
la cură),
[Boc Ciomu care cioma fu mai rău ca Tatuatorul,
iar Băse Turnătorul atȋt de stahanovist fuse, că
dăduse două tatre şi pe deasupră, cu dosare cu
turnătorii. Ȋn Cartea Recordurilor, nici Dosarul
Revoluţiei (scos de la naftalină) n-are atȋtea pagini.
Şi PAS CU PAS a intrat în Epoca lu Boc IV, un
nimeni altu decît
• 2 – 0 -Aşa că pe primul loc în mogulat, în
VARIANTU LU BOC 3,
Era Boc Cel Mai Mare, urmaşul lu Boc Cel Mare şi
tare. Tot în această variantă (pi Πcantă, fiindcăi
băgase DeDeTeE sub coadă)
[şi praf de scărpinici pe subpurici], pe locul second
se clasa Băsele ăla pîrţos
(ca să nu zic ‘bă ..şi …”) şi-arţăgos {şi solzos. Din
epoca dinozaurilor stalinişti}, slutu şi urîtu, şi
constipate de rău ce era (că nu vroia să fie second /
sub mus.
Înainte să se dea la fund avusese o prezenţă
fantomatică prin dife unghere din anvere, dar, spre
de osebire de funeriu, nu mîncase cîhă cu polonici
în obsedantu deceniu (nici pe vremu lu nea nicu, ca
scremu pleşuv). (ai dacă nici Băse nu mîncase,
atunci cine? – evident, altu.; un tiz, o sosie, un alt
băs ESCcu nume conspirativ, domicilit), prin Vatra
Luminoasă. (pe vremea lu a IV republică Boc].
Dupa fost ales başcană prima dată, boc apărea, ca o
fată morgană, oride cîte orise intra cu NAVĂ! –LE!
În vreo criză (daia de naveam de niciunele, şi chiar
de nicialtele)
*Şi unele udre mai cutre refuza să de ape murgu
vamă, şi făceau mutre la impozitare în natură. Unei
aşa vamaioate ia pus boc sechestru pe buiestru –
Asta atunci – cînd coniţa era pe cal mare, şiavea
laice pe feisbuci, - nu acum, cînd ar vrea ceva de
calmare.
**Căntratîta era de mare criza de …(suli de cale)
cajunsese udroaica să poarte GUmari şi monicuţa
GOGOşari (mai mare ruşinea în biroul ovali)
Văzînd atîta pseudo-tineret pedoman ajuns la aman,
“AMAN!”, super –salva Marele neamului oman îşi
scuipan palmele şi se-apuca de edecărit în folosul
întregului oman-trib. (cum sar zice,”în interese
naţional’ pentru ebe), că, ‘cea el,
• >”Trebe să scoatem ţara din rahat – la
liman!”.
[şi iar dă dea vina iar în fel şi chip, pe greaua
moştenire pe carea moştenit), (sub liniind cu accent
rîrîit pe ultimele două silabe din “tre – bE”!)
Da dintre ebe, eba se făcea că plouă, stolo îşi tocmai
lua amanta mai nouă şi toţi se bruxela.
• În varianta lu Boc,
• Boc dădea fericire numai prin prezenţa lui,
atît era de galantom Inalt Prea Fericitul Ciom., încît
emana lucşi şi wacşi pe unde se hip=hopa.
Daia în europa, prin zona non-euro se scandal :
<”Cînd boc apare, soarele răsare”
Şintradevăr, răsărea Starea de FeFe Bine în cea mai
pură formă de ‘săTrăire”; o hazna “ce conţinea
esenţa eternă a „lucrului în sine",(am încheiat
citatul, şincep altu
@Dovada?
Dovadă că pentru cine vrea să vadă şi nuie naude-
navede, graniţele Uie E de fiţe (nu pentru euro-şarle
ca dealdi macovei, or starlete ebe uitate-n sterilete.
Pînă şi toţi cei puşi (prin interpuşi) la muncă silnică
zilnică recunoaşte că boc era o prezenţă Fe Bene

102
fică pentru echipă spre colectivă. Şise bulucea cum
se bulucă să intre-n ceapee toată buluceria pedelee
şi pemepee (mai ales cea fără feisbucă.
>Pulimea stampede înspre PeDe de cîte ori saude că
vine iar Boc la putere şi cu mult înainte deal vede,
< Ba stampede dinspre unde crede că pleacă la
palata Victoria, cacolea e buluceria şi bucureştia
mai, şi se dă bere şi mici la pulifrici, ca venit ziua
victoriei în contra tiraniei democraţilor. {seaude
glasul străzii, dirijat, şi din dirijabil şunt aruncate
confete de hîrtie pe care scrie ;
”Moarte la parlamente!”, şi
“Jos textile, fă sulfina!”.
• 3 – Ba dacar fi să credem VARIANTA
INVERSĂ
• Că adevărata variantă e VARIANTA LU
BĂSE @ doi,
Pulimile se stampeza nu înspre, ci dinspre şi fugia
de boc-guvi daci ca dracii – de- tămîi E. Acu zit u?
UNDE? Unde putea să fugă ei mai întîi şi mai
întîie dacă nula Tataia Băsecu, la Salvatoru
Supreme MeReU Realesu pe post de Toteme, El
Lider Maximorum, la Comandantele Suprem de
Forum, la Super-Salvamontu şila
Supersalvavişeulşimaimarele, etîcîuri
Salvamarele neamului oman, super-eroul, supra-
omul, super-Draculu, super –BU, şuber-ecu,
membru –membron fondator de PeDee, PeDeLe-e,
pemepee şia altor comitate comise şi comiţii şi
partiduleţe şi haite de etece.
# Singura lui regretă e că na fundat cînd era în
ilegalitate la anvere, nişte salva-vişee şi nişte canale
pentru ăi din viitoarele fronturi ale salvărilor
năţionale şiale interesului naţional. Că nu era o zi să
nu se gînde EL la defectele periferice ale SSMDe şi
cum sar zice să se treacă mai pederepede peste starea
de avarie şide conservare la o Nouă SCMDee
multilateral dezvoltată. Că ultima lui arie era aia cu
“sătrăitatea” şi să trăirismu” – asta dupce a înfierat
comu (nismu) – şi pro –slăviat ciomu. (ciomismu era
ultima descoperire în materie de –isme).
Autorul “Să-Trăiturilor_de-Bine” de zi de zi de zi
era ţinut ca un bi belou în vitrina de la etaj (în sediu
din garaj, era să zic ‘garag”, da era tot un drac) {că
dacă, doamne feri! Se supără ăsta pe noi şişi ia
sătrăirile înapoi şi pleacă, ne lasă cu curun apă
(Asta-I ca poanta cu Ponta, cum ia lăsat?) şine rămîn
doar “muririle de bine” să le trăim pîn’la adînci
bătrîneţi – că cei viaţa fărun băs şi fără băseşti?
(Nota secretarului Cancelariei lu tov. Boc –
Deocamdată se aruncă în el cu drone de hîrtie, şicu
chipie şi cu huidu-huie, dar, cînd or moţăi ăi din uie,
cine ştie, poate altă dată vor,.. şi cu pietrişă.
Da Blabla GU, blagoslovit fiei nu mea, co privire
piezişă, déjà a scos în stradă jandarii, care déjà aveau
pula nele scoase. Bătea la ei săi frăgezească (mai săi
rupă şi mai mai să najungă cu ei întregi la dubă) şi I
bătea şi peste picioare, şi pe spinare, şi peste cape,
cu pulane pe care scria în polpotă
>”Lupta contra co-rupţiei şia co-rupă – torilor! Că
Rupţia ucide!” sau
.>”Trăiască Lupta pentru pace!”
{pe unu chiar scria în chirilică unfel de “PA! Flota!
(nota a. – unii jandarmii mai miliţieni erau dotaţi cu
cîini lupi, fără botniţe, care stăteau ce stăteau, lătrau
ce lătrau, şodată se repezeau la beregăţile
duşmanului de clasă. Şăştia ‘ce că “Lasă că ştie el
pe cine să latre şi pe cine să muşte!”) Tot peacolo se
manipula cu mîna manipulanţi şi manuali dealdi
stolo, cu mînării de plîns “de-a plînselea” – unii ne

104
ȋmpula (cu pulane), alţii ne dezpula, că nuse prea
mai prea ştia cine sempuia şi cine dezpoia prin uia
aia pe faţă or pe dinapoia, şin general cine cu cine se
mai împula or se dezalia din interes naţonal.
{>DA oare ce zice-un cioloş deo paulă voş:
<<”DA asta a cam avut GHINION ea cu ea; că are
o imagine publică destul de proastă, rămasă de pe
vremea cînd se vrea tîmpiţică. Imagine care poa’sa
dăunească lukului mai gorghiu. Văzînd atîta
combatere pela spate a corupţiei şia corupătorilor
(da şia capitalismelor de cum) etrie, Băse stătea în
bîrlogu lui din băselie ca un tigrete careşi roade
propria coadă, şi se-nvîrtea în cerce în juru la
Cotroceni (şin juru la curu lu Boc–unu din cei 4
trium viri de state). Că iel se tot piacolea şi mi se
pitea şi pritocea, cînd colo, cînd mai colea, prin
garajă. Da tot de strajă la steagă şila torţa Demo
craţii mult-dragă. Şi fiind e în legitimă apărare în
contra loviturilor de stat pro-parlamentare, chema cu
apele poporu pedeu şi diasporeu să apere cuce? –
ririle revoluţei. (ca nişte vasileRoaite).
<”Apel către PeDepopor! Ioite calea! (La boaite!)
Calea cea dreaptă, care desparte apele în două, casă
ne fie nouă ‘sătrăituFeBine’ şi să nu mai fie
mişcarea poporană o sclavă isaură! – Drept pentru
care împărţea (de joi pînă marţea) la NA! –vă!:
“**NAVĂ pulane, pulănaşe, pulănele, pulici,
pulănoaie,…etîcoie
Aparent fără nici o urmă de ortăcisme (din perioada
petre-Romană) şi (apparent fără ciocumicisme) fără
răutăcisme şi discriminări de rasă or clasă, se
manipula fără scrupule masa de băsişti activişti –
pulănimea pulănoasă, venită cu pulane deacasă
(pulane şi ciomege păstrate de la precedentele allege
şi timişoare). Uite-aşa băseştii şmecheresc ele
 ctoratu şi-l manipulă fără pic de scrupulă (şil trage
de sculă, de sculament sau de clitoris. [Că nui venise
lui Iohanis din Ui lista de ‘’to do’ie pe plăcuţa
suedeză.]’ Şin mod discret, la cererea muieretului
pedele, se (mai ales a băbăciunilor re-alese euro-
parlamantare) rămase de pe vremea piramidelor şia
–Ciunelor şia ciunismelor gene Raţei dez –
bluginate) jandarii se igăşeau cu pulane din ce în ce
mai pulane. [se pare că nemaiputînd săi ciure, au
început săi bată Toba, dăi dealu tobă].
Pusă în faţa pulănitului cuatîta vlagă, cîteo macovică
mai pseudo-porică ex -clama cîteo spusă cu multă
exclamie:;
<”Vai! Ce grosolănie!”
Şi din corul apacilor şi apacelor ise replica cu re
plice ca:
>”DA de lungime ce zice!?: , şi-aşa tot aşa. În timp
ce BăsescuL cu frasu şicu finu lu frasu şi cucum natu
lu finu lu, lucra. Căşi scria de mînă pe poartă la
Înalta Lui Poartă că munca ‘în nobilează pă ciom’.
Şică <”Bineaţi venit la SăTrăit pARCĂ!” că aci e de
toate pentru toţi omii de bine.(cavea fişe şi dosare cu
fie care ce şi cît a dat şia luat şi pe unde-a mai hoţit
{dacă lucrătorit sau nu la stat}.
Aşa căntre timp Băşii lucra cu ciur şi cu dîrmon şii
ciura şi-I dîrmona pe toţi. Că la el era Timona şi
cheile de la porţi.(era chelar de nevoie, fincă toţi era
nişte hoţi). Şi-n umbra lui, şi mult în urma lui, îi
călca pe urmă săraca de denea, care lucra cu sita şii
trecea prinea pe toţi (care ise spunea că trebe trecuţi
prin sită. Da erao sită de mătase făcută de
macaronari pentru macaroane. Aşa că
macaronismele în dulcele stil macar onic era
anacronisme anacronice, marcate cu semne
diacritice şi cîteun ‘huo!”. {DA ce zici de bica?

106
>”Despre gorghica numa de bine, numa ca avut
niţeluş GHINION!
<”Binebine, da io ziceam despre bice ce zici?”–“Păi
ţiam zis. Cum sar zice, ăştia bla cu pîra şise mînca
unu pe altu, dînd cu subsemnatu. (ca pohtit la cîrnaţi
de pleşcoi).
• X – în VARIANTA un picuşor BĂSISTĂ
A lui Băsescu personal, BăsescuL Traian in sistă
cum că Traian Băsescu era un Băsesc Bun, Bun de
Tot, Bun cala ŢAră, Cel-Mai-Bun-Dintre-Cei-Buni,
recomandat şi de străbuni, da şi de generaţia de
ceauşei carel tot votă…
Pe cînd boc era un tiran, da ştii cum, un tirane rău de
tot şi din ce în ce mai tiran ic şimai odios decît foştii
odioşi careau fost.
Dac-ar fi fost vreo re ferendumă ceva, această
huidumă de boc care tot huidă şi mă huidu-mă şi-I
un “gică contra’ la tot, ar fi avut aceeaşi soartă cu.
Că prea a băgat în regat dictatura militară a celor
fără-de-ţară şia băgat ţaratun rahat. Acest perfidy de
zertor de boc carea mai fost trădător (ca trădat şi
întinat în rahat toate înaltele valori ale pedelismului
European) ar trebui crucificat de viu şi acuzat de
genocide. Dai atît de perfidy şiare o pele atît de
groasă că scapă MeReU dela o boc –gubernare la
alta, din ce în ce mai unică (da şi mai mică – şi nui
pune nimeni pielea pe băţ);
>”ĂSTA face politică în funcţie de cum ise scoală
dimineaţa. Are-n el un zvîc de hopă –mitică că se
sfîr lează prin dita hazna ca sfîrleaza. Nu te poţi
hazarda să pui baza pe omu ăsta (zicea un părerolog
sadea). Că cam aşa era. Că déjà aripa dură din pede
ia luat măsură la un costum de scîndură. Cacum un
aşa val de ură venea, că parcă sauzea aia cu ‘moţoc’.
Caşai va fi lui dat să fie.:
Spîn zurat, deca pitat de cap, rupt de 4 că mile în 4,
şapoi ‘capu lu boc’ va fi pus într-o ţeapă la intrarea
în Bucale – port la mare, unde va sta atîrnat pînă la
paştele ca ilor. Seva spune ca fost deca pitat de
băsişti mai radicalişti şi mai extreme – işti decît
Băsu tute lar (tul!)dar nu seva putea niciodată
dovedi.
Dovadă?
Dovadă că Gîdea na semnat nimic scris, casă nu dea
cu subsemnatu. (şa pus pe altu)
• Aceasta era VARIANTA OPTIMISTĂ
De la varianta lu Băse, în care gîdea se chiar gîndea
săşi facă hara chirii (taman în dealu Spirii). Zbiru,
luat cu otuzbiru, pe motiv că, citez tot aşa din cea
rămas scris cu singe pe pereţii la dubă:
<”În semn de pro teste faţă de avalanşa de ne –
norociri şi ne – fericiri la care sunt martor (cu toate-
ale-mele băseli de “Bine-să-trăiri”).
Dan’ainte deaşi face harachiru complet la sătrăireze
prea căcăreze, anceput să fachireze ca fachiru mersu
pă pioneze şin POANTE, mersul pe cărbuni încinşi
şi alţi merşi (cu mersul altora) pe ici pe colea, prin
părţile esenţiale, doar –doar so mai putea cîrpi ceva
or să mai schimbe ceva din majoritatea lichidă
(cavea nimbe de ţal specialist în lichide şi alte
scursuri, şi putea lichida orice lichidare de stoc [cun
dop de boc]. Că doar asta-a făcut pe unde-a trecut: -
flotări şi gioane printre sticle şi pahare, şi mersul
piticului – cînd I sa cerut, şi mersu be ţivului, şi ălte
de merse.)
Sa scremut Băse cît sa scremut şi după ceva
scremete (cu gamete de con stipaţie) şi alte cîteva
screme, a reu şîiit o con spiraţie (in ins piraţie
divină) cu sol uţia imo rală şi după ceva vreme, într-
o dubă, anceput să formateze alt gubă Boc de

108
tranziţie, gubernu de largă uniune naţională (boc 1 +
Boc II + boc 3 + Boc IV)-
Guvele Boc IV spre boc V (cinci).
Cum?
Cum de ce, de nece? Cexina!
Păi simplu ca bonjur. Sa uitat în jur şa cătat puncte
de cusătură (şi de acu –punctură) [că cine caută,
găseşte], şia luat parteneru (cu ex-mineru) cu un
MeReU lucra în echipă cea mică (cu tehnica ‘mama-
mpunge şi io trag!’) şi ia traso lu boc. {abia după ia
traso şi lu ăsta cu făţău de băgător de seamă}
*Şianceput la cusătorie să sforărească (sfor – sfor) o
nouă corabie cu sută
(cam plută, da cu numea de ARCĂ, casă vadă lumea
cavem şi noi o arcă ala NoiE) care să se-mplută în
istoria omană în dreptul dinastiei –EŞCILOR de
Bucale (cao ARCĂ în dana Bucureşcilor, mai spre
maidanu din Modrogane).
**că după cea cusut cea cu sut bot în bot atîta vreme
cu pre- decesorul boc, şi uneorea cur-în-cur şi
noapte-bună) acu nenea venea săi deşire iz – manele
şi să le facă gheme; (pe ritm de manele):: că erau
izmene de premiere date de la bugete le de stat şi era
pe inventare. Şi MIŞELU de chelu la lăsat pe boc în
curu gol. (de ise vedea cocoşelu) că cam de dastea
en stare băsismul corupător de boc-minor (şi de boc
–major, cînd o ieşi din minoritate şi no mai fi
minoritar).
S-aud scandări în cor de scandăi de zile impare:
>”Băse şi băsismu Lui /Salvatoru neamului!“{unii
cică pronunţa‘Salvatorii?’}Dar şi scandăii de zile
pare e scandalagii şise mai pot auzi ecoind strigătura
de ierea pacia
;:>”Stima noastră şi mîndria / Băselu de OmăniE” –
(rima de la ‘mîndrie ‘ e la unu, mîndruţ, carea
înregistrato la osime ca partid – Partidu mîndrilor, al
mîndrelor şal mîndracilor odaci. Că după ei, doar
duba şi doar “Băsia salvează tOmania”
#Da cică-n republica pro curorilor (că şăştia era dăia
pro şi băso-fani) – din timpu lu BOC VII, PeNeLe
se penela de euro-penele prea stridente (acţiune ce
începe cua lu cocoş, cînd sad at cepe la beciu domn
ESCU – şincepe a să se deşire la fire urzite fire după
fire, că se dusese vestea şin fundu Evropii că ce ne
pot nouă pene lopii şi pede-interlopii penelopa. Cum
sar zice într-un stat de drept din Europa _:
<”NU puteţi voi scrie pe hîrtie cît putem noi fura!”.
• În statu de drept, dictatura e cea mai bună
ordine de drept. Iar dictatura de dreapta e cea mai
dreptă ordine dictată. Dela comenduire din oriîn
COTRO venea MeReU cîteun MeReU cu ordine de
zip e unitate, prin care se cine pe cine va mai
petreispiri, şi cît. (subiectele erau oricîte şi despre
orice
• Subiectele fiind aşa de variate, crinuţa lu
ioanOltean, acest fante de obor care-ar trebui păstrat
în formol la parlamente), urma imediat după amanta
lu stolo.
• Se pregătea în stendbaie dubă pentru un
nichită care urma la vorbitor pe teme de aman tlîce.
Fără alte tîlce.
@@ VARIANTA PESIMISTĂ
(tot de sorginte băsistă, urmare la acel “Apel către
băsişti!)
Era ca omuleţu negru / să nuse lase pastişat, nici
împăiat, nici îmbuteliat în formol, ci pur şi simplu
mauseol lat, şisă devină Marele Martire al
“Sătrăitelor-deFeBine”, condus pe ultimul drum în
fiecare an. (altfel spus, deacum toţi sunt egali, într-o
democraţie a egalilor, şi toţi sunt chemaţi în mod

110
egal pela deneală). Vă daţi seam ace zi infernală ar
fi pentru baştan acea zi?
Şi cîte de o ‘samă de cu vinte’ sar scri şi sar
petreispiri?
Băsescu în cor tegiu lu boc! ? ! hă! Luînduşi o faţa
de boc insurgent care tocmă a făcut pă iel, acest
tomă mimînd la repetiţie scena cu ‘dragă stolo”
(adaptată la ‘dragă emilBoacă”, pînă la o nouă
interpretare co julită mai ‘dragă ciolo!”) şi in fantu
din cînd în cînd să scoată capu din coşciugă şi Băse
să trebui ască să-I dea să sugă?! Un adevărat cojmar!
Ca rămas din ditamai totem oman doar o piele lungă
(şio punguţă cu 2 galbeni) – {<DA ce zici de cocoş?
>”E băiat bun, DA a avut puţintel GHINION.” <”şi
la Cur tea de Apel?” >”şi.”
<”DA de davidel?” >’Păsta nul spală toate apele de
GHINIONU dea …
<”DA tot cu iordănitu bla şio pogea.”
>”GHINIONU lui, da dacă se pogea în timpu liber,
# Şastea toate numai şi numai de cînd în Bă seRAI
boc a renunţat la burlăcie şisa căsătorit cu puterea.
Acu e la a cincea. (eunucie? Or ucenicie?). căi şi el
un fel de “suflet zburdalnic” (caşi paju
cătălinPredoi? De pe la noi) şia anunţat că re nunţă
la orice, şi la grade, şi la gardă şila sepepe, dar la, nu
şi nu. Şia renunţat şila or- tăcie, şin loc săşi vadă de
tăcia lui de boc, anceput să se vete cu tot felul de
vete;
• Că e contra la noul plan mar(e) şal
• Că chiar de la un aşa veto anceput o aşa lupte
pentru PA! – ce între ei
• (că era să nu mai rămîie piatră pă piatră în
uie)
• , că cu greu ise poate găsi un ceva mai titanic
decît nodu Gordian (deşi păsta fiecare vrea săl taie
în stilul lui: Băsu mai băs în băsăRaie cică săl ciure
co rafală de tune, boc că săl taie cu foarfeca cu care
lucrătorea el)
Nodu Gordian aista a fost un Podu lu traian (ne
apolo dorit) – pe care unu tăia pan glica dintr-o
parte, altu din cealaltă parte pan glicărea şi el şi
inaugural cît îl ţinea gura tăierea nodului. (rutier)
DA la al doilea DA, după urale şialte tamtame
inaugurale, cu multe daule şi .., sau întîlnit Boc şi
Băsel, faţă-n faţă, la mijloc de podeţ. (Cea urmat sa
consemnat deun dănileţ ca lupta dela Podu
PreaNalt);
- ,<”NAZAT!” – striga unu la altu, ca doi
berbeci, berbecinduse-n ainte, da nici unu nu era o
super-putere şi nici unu nu ceda. Dacar fi continuat
berbecăria fiecare avea şansa sa să cîştige la cedo
sau la masa verde. Pînşi feisbuciştii de pe feisbuc se
berbecăia şii lua cu huidea şicu ‘Ţuruc” pe puciştii
daltonişti. Şi chiar dacă nuvă vine-a crede, sau
berbecit cît sau berbecit (sau mai împuns şi pe sub
masă) zi lungă de vară, din zori pînă-n seară (că vara
nu ierea ca iar na, şi ziua era mai lungă). Şiau însetat.
- Şi sau oprit din nazat (după un opintit cam
prea băşit, care sa cam lăsat cu bulbuci pe feis Buci).
Şi sau oprit şi din cotcodărit, şi din gagale (că era
care gă-gă mai tare = care pe care)
Danainte de un accord scris între cele două mari pute
(=ex ecutiva şi preşe dinţia), nuş cum dracu şia băgat
alu cocoş cracu între ei şia dat drumu la gale şi la
crăcii. Printre alte re- bute sa rebootat şi galele bute.
[ca era cu ‘vox popula’ la box (şi mona-I băga sula-
n coaste cu Mircea casă scuipe tot) da eran post}].
Totu a-nceput la-nceput co simplă şi banală bătaie.
(între cocoşi? Nu, curoşii (=tomatina, nu ceaţi
crezut!) şi cu portocală (=porto calina).

112
Văzînd un oarecine oarece urme de, şi crezînd că e
sînge de boc (de şi nu era căcăniu de loc) {un boc de
boc} pe loc anceput a strigare cu glas mare că uite
că premierele a fost pamplonat pe baricadă şică en
sîngerare şică plînge căi curge sînge pe nas şi pe
gură dela aşa olovitură (de stat? – că Băsea declarat
căl umplea de sînge peste bot).
<”EU iaş fi umplut GURA de sînge!”(citez din
filozofia tov. Preşedintelui). Şi iaş fi zis
>”GU! RA! Gura!”
Alt internaut cu drept de revot, auzind căi vorba de
knockout şi neştind care-i şpilu, a dat alarm ape
feisbucă şia dat sfară-n ţară cu fum, precum că iote
copilu cum e knockautat & faultat. Şi dela unu-unu-
doi sad us borba mai apoi şila avocatu poporului,
pînă la Lumea dapoi. Unde încă naveau un gube de
cătăliniPredoi, şaşteptau ca nişte Gură-cască, să le
dăm noi dacile.
Acolo, ortacii nau mai putut să-şi rabde or- tăcia şi
ciocumicia şiau început să minerească cîte-un pic în
dreapta, dar mai ales în stînga, cu toate upercutele
de care erau în stare şi cu toate uneltele şi sculele pe
care le aveau în dotare dela Tartore:
(inclusive CIURE, pulane, lacrimogene şi scuturi pe
care le, de la anterioarele miner iade, cînd plataserăn
Iade flori de toamnă pela universiade.) Toţi e
preocupaţi de:
>”Ceo să zică doamna Europă dacă?Şi dacă ne
trînteşten nas poarta laraie şi PeDe iada? [noroc că
toată Europa, în afară d’un boc dealu unu cocoş, era
preocupată de >”Ceo să zică Domnu Cioloş?” (da
ăsta nui preocupat decît de oglinda – oglinjoara
>>’cinei în ui mai frum?’
Şi cum –necum, miner IADA era dea gata şi putea
fi urmărită PAS cu PASe depe gugăl-meps (da fără
 transleit, că era prea leit în noapte şi şo pocăiau în
altă parte).
• 4 – Şi era leit-poleit o atmosferă de dece?
Mbrie.
• Şi nici nu se mai putea face o se lecţie
naturală între Be & Be, atît erau de prinşi în trîntă
dreaptă şin scande bergeală. Fiecare voia să-l trînte
pe celălalt dela putere, da pentru dînşii se lupta
trînşii. Era un altfele de care pe care, că se de clan
şase un război TOTAL între cele două pute riîn
state.
• (şi erau hotărîţi să lupte pînla ultimu
homerican).
Şi din state venea semnale disperate că ce dracu fuck
ăia de-mpute cu fume atîta euro -lume? Că fiecare
dina MITA bisericile celuilalt, şi bisericuţele. Şi
adepţii şi fanii fugea cu MITA dela băsime la
bocitorime, şi dela bocitorime la băsime, (ăl cu pa!
ie, ăl cu fin e!) caşa era obi ceiele la gîndăcărime,
şobo- lănime, mîr –lănime, pulime şi stolonime.
Căcînd îi inunda plînsetele bocilor urcau în gondola
cu tot felul de <”OLE, Ole! emilBocu e tece!”,
şicînd dădea de “plînsu marca stolo – brevetat la
osime chiar de dînsul’, se gondolau şi deacolo cu
celălat >”OLE!”
Între o aşa ca ribdă şi scillă, vosga – (nianu) îşi
plîngea de milă că navea minte nici cît un vosga–
ţian navea nici un co lac de care săşi poa’săşi ţine
‘să-trăirica-de-bine’ Aşteptînd din clipă-n-clip săi
vie Volga neagră la poartă, vosga se smior Căia şi
poc ăia. Şicu toată Gloria lu stolo, ălaşi sulfa şi
mucii peacolo şii mucea aura. Atît de tare cabia se
auzea asediu dela sediu din Pa lata Victoria, unde
haita băsistă berbecărea ber băcărind cu berbece
zidele de vece (pe unde se pitise pytia de Boc 4 – pe

114
şestache). Aşa cum şi a absolvit cu magna cum laude
şi dreptu.
#că cînd era sigur că nimeni nu laude, (în timp ce
trăgea apele), scandal în latine::
>>”VOTAŢI! Schimbarea! / Alt preşe! Alt
parlamente! / Altă Constituţă!, alt portar Şila toţi
aceşti excşi le dă dea cîte-un bobîrnac şi le făcea şicu
tifla aşa, cala gioni şi gioane. {Nota lu un Ioane.
:”şile da cu sîce din isarlîce!”(sic?)[passim]}
că pe giamparagii şipe pomanagii urma săi bagen
giam PARALE (nema parale!) şin aşazisele
“Rotisoare” deschise la deneale, (pînor să se auto-de
maşte). Că duşmanu de clasă nu doarme, (nici
duşmana nute lasă să dormi), şi Big Bradăru are
dreptate
• că zidurile are urechi (de fapte erau
desemnate cu grafite urechi de midas pe toate zide
le dela palate){E vident era de Senate de opoziţia
extra parlamentară, care bănuia căn spatele la nauzi
&-navezi uia avea securişti care ascultau totul. Şi
care ciuleau urechile la orice şoaptă posibilă de Vînt
• să nu cumva să se afle că ce fel de urechi are
Urechilă (Tartoru ĂL Mare).
• Aceleaşi gazette care minţeau ca o gazetă
imperialistă, aveau o listă cu informatory şi
informatoare şiarătau că pe lume e omi şi oame şi
epuri şivite blagoslovite dela mnezeu cu urechi de
mărimea celor de ele fant. [Informaţia apărea doar
aşa, ca şi cum în realitatea omană aşa ceva nici nar
exista!]
• Singurul care se lupta cu proprii lui sereişt şi
sepepişti era boc, (zicese!)
[Da deşi ştia că cuvintele-I enumărate şi nu merotate
cu cifre arabe, acest Guli Vere al democraţiei omane
se lupta MeReU co criză MeReIe. Neavînd veri şi
 vere în ţaratu uriaşilor băsişti şia titanilor udrişti –
toţi nişte culturişti şi nişti culturnici – acest mic-pitic
ot şi minună-copchil-cu-barba-deun-cot era singuru
boc cu adevărat Emil. Daia lau şi retro gradat la
echipa de pitici în liga lu nea mitică, cu alţi hop-
mitici, cu reiting de gianc – da iel, ca orice gavroşi,
zbang! Direct peo dugheană cu cotineaţă şi bar –
icadă, unde, dup’ce cînta InterNaţonala se
dezbaricada şi iar se-ncontra la criz ă (că după omică
criză econo mică, şi un apoli tică, căncepuse şio
criză de GAL oşi şi ăi din UIE ne turn ape ltea pe ia.
(cuapropoaie la criza de cocoşi galiciţi şi ciomiţi).
Da Falcă şicu alţi fălcoşi bărboşi mai cu coaie (şi
mai boşi), ‘cea că doar aşa nemai putem cîştiga li-
ber-ta-tea! (şi re–gurgita silabisirea –aşa cum
învăţase dela gorghiţa să citească depe garduri. În
silă.Daceste succesuri deprinse dela vreo ebă or
vronuţă În plus, Falconete anvăţat depe Nete dela
vreo struţă alu nensu greblă cumsă bage capu între
urechi. Că (mini) struţii e fără pe rechi în funericale
şi machia verlîce. Că orce sar zîce, nici boc 3 nul
întrecea în struţime pe Boc IV, că ăsta se-nstruţa ca
nimeni altu. Atît de înstruţată îi era prezenţa, încît
strălucea chiar şin absenţa sa. Mai ales prin absenţă
boc se rem ARCA. (in REM?)
*
(N.a. – că nici eu nu mai ştiu ce primea ză: simpla
prezenţă a unui Boc printre boci la gubernare, sau
simpla lui absenţă din acest loci?) – cu urmările care
urmează:::

116
manea21 – ultima tule
tu-le

mama lor de hoṭi! (vezi maneaua17-ṣpea

Lanceput
Anceput cu “JOS!”
Şicu ‘’TU-i!’’ṣi pormă sa ajuns la semne
porno ṣila ridicat poalele-n cap ṣila bătut pe
buci pe feisbuci.
Campania cu ‘Jos hoṭia salvează Romănia!
A-nceput pe iutubă. Un user, un laice, un tuvă.
Şi s-a extins la diasporeii din ui, fiecare dȋndu-I un ‘’Tui!
Apoi sanceput un nou început realmente cu ‘’Fără hoṭi în
parlamente!’’ Ṣisa dat drumu la muzici ṣi fanfare ṣi se
triumfăreau proiohanii ṣi se tăvăleau de dor în cercul lor de
mihalaci cei mai egali dintre egali. Ṣi hahanu aduna laică
după laică ṣiṣi defila vuvuzeaua pe maneaua ‘’UE .- U.E.
Uiele ṣi populimea EU.RO. cam ṣtia cinei iohanu
ṣice afacerii învîrtea bampiru cu atîta bănet ṣiatît acaret.
(altfel spusu – Anu ṣi hausu) ‘Nu mam născut să fiu vedet,
’cea con-soarta cu care consortea, ṣi nici IO nu mam născut
să fiu cochet, cea conu care cocheta deja cu popularii. Fiind
un nea bine făcut ṣi cu look popular’’ Da iera clar că
penelismul tindea să devină o miṣcare populistă ṣi crină,
fără pene ṣi fără dinṭi în gură (un arheopteryx împăiat),
apropiată de populiṣti ṣi de celelalte populimi populiste.
Scopul oricărui partid popular din UI fiind acela dea
populaR AIA ṣia se populariza într-o republică populară
(adică Johu cu populimea lui din UI ṣi cu guvernu meu din
dacilea. Ca să ne dăncile. ṣi casă înco casă. Casă poată
ei fura. Proaspăt europarlamentat, bogdanu
atacă cumetriile de la stat, da nu ṣi organu.
"Vă va lua naiba pe voi, mult mai repede decât vă
închipuiți că var putea lua!căVor răspunde penal toṭi
 penalii care se uiesc, că nuiese foc fără fum. viața nu
se încheie nici acum, nici aici, nu moare, nici nu se
predă".
Atunci nam mai putut noi răbda ṣiam început ai da
cu huie, ṣi lam luat la perpulise cu mult salamalec,
ca să ṣtie că ‘’O Romănie fără penali ṣi fără hoṭi’’
eo Romănie fără iohani. [culmea hoṭiei ecă psed ne-
a furat pînă ṣi flaierele #fărăpenali.
Din punctul de vedere al useristului din mine, lumea
user-ilor se împarte în:
- Dăi care fură ṣi ṣtiu să fure (dăṣti liberali, din găṣti
liberale, care fură cu acte case ṣi ṣile duc acas);
- ṣi dăi care fură ṣinu ṣtiu să fure (din partidu
pesedragnilor ṣial pesedragnelor care se puṣcărie
pen’te mir’ce)
[ nota mea – aici intervine rolul hotărîtor al justiṭiei,
care ne prezintă istoria cosmetizată a fiecărui mirce:
acel Mirce, fiul Călṭunei din Brăila, or Mircele care
’ce ‘’Ṣtie, mă, ṣtie, ṣi iel’’, or ultimu ‘te-mir-ce’ de
la bece]
În afară de PNL ṣi PSD, user-ul poate salva
orice (da păia nui mai poate salva de mînia maselor
populare din UI nici Inchiziṭia, dacă ṣi-ar cumpăra
Iertarea Păcatelor de la denea.
Astfel
Cu niṭel mai mult zel
Istoria intra-ntr-o nouă ieră. Era neo-vuvuzelă.
- Adică ce vrea să spuie mnealuie cua tîta zelă?
- ‘ce că…
- Nici un cecă, că la o dică mai nimică. Io vam făcut,
io vă nimic. Nui decît o vuvuzică mai mica a unui
vuvuzel care ṣi el eal unei vuvuzele care…
- Cicaho! Să vă ia naibu pe toṭi! că toṭi esteṭi niṣte
hoṭi! Luaiar naiba să-i ia! Ṣipe dinozaura aia! Ṣi pe
mihalac! Cau început să se canibalizeze ṣi să se

118
muṣte de buce. Nu degeabă a scris Ponta pe pagina
lui de Facebuce: ’ Ocupaṭi-vă-ṭi de dinozaurii ăia de
la PNL/PDL! Asa chiar se pot schimba lucrurile in
politica, că lucrele bine făcute nue făcute tocma de
lupii din UE. LUPE! LUP e! Iohanu îṣi schimbă
păru, da nu ṣi năravu pe carel mai avu". Mişelame
cu & (şapte) case care te dai hăumles; că tot cea avut
bunuri şi toate lucrele FeBine făcute lea teledonat la
stat. ‘’Erau o samă din mișeii tîrgului, unii calici de-
o mînă ori de-un picior, alții chiori și orbi’’ am
quotat din Sad Ovean cărora le-a dat pe mȋnă
GuverMeaua cu Ciuc-al nost să le fie baci la stȋnă.
Despre un aşa lucru bine făcut se va zice că, rȋnd pe
rȋnd, toate cele 7(şapte) precepte biblice Johanice
ajung să fie reduse la o singură lozincă: ‘’Patru
picioare bine, două picioare rău!’’. Orwellul n-a
prevăzut că după cei şapte ani de belşug din Epoca
de Baligă şi Boc, urma să vie (lucrul dracului) o
turmă PeNeLie şi Epoca de Căcăreze şi gălbeze.
Doar Eminescul neamului nesăsesc prevăzuse că
vine o vreme a dracului, şi că Hahanu e omul
dracului (da şi omu drăcoaicei mer cheloase).
Numele lui nu e bine să-l pomeneşti, căci îndată ţi
se arată, că şi când l-ai fi chemat, atȋt ȋn Camera
inferioară, cȋt şi cealaltă cameră. (că se dormea
separate, sub acelaşi acoperiş bicameral). Aşa că
ȋmpărţirea era făcută, şi nu mai trebuia decȋt, al
dracului Dracul, să-şi facă treaba [‘’Să-i împărți în
două cete: în smintiți și în mișei.’’ Citat] Că cam aşa
a promis Johanis , o Iohanie a lucrului bine făckut.
Mişelame de amăgeu şi şarl.atane Ha!HA!NE!
şarla de Iohanis a promis o ţară can Uie şi nea dat
*MUIE. [cf. şarla şi ciobanii’’ – poezie de Ion Luca
Caragiale despre Charles (şarl = Ca.rol fu mare
mititelul!’’
120
(p.252)

122
Prinţip de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele
său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig
von Hohenzollern-Sigmaringen, a avut, după nume,
o domnie mai lungă decȋt Klaus Werner Iohannisele,
acest gavroş cu gecuţ roş.
Doar deal dracului acest copchil-minune al politicii
romăneṣti atenṭionează cu atenṭionări ṣi HUE -
GRIJE la crocodili de nili ṣila crocodile de nile ṣi
ṣobo (lanii ) mari din PNL’(am încheiat citatu din
sus-semnatu neîncheiat încă cun Grije! La lupe!).
Da cumde ṣi permite să ne summit-e unu ca iel cuaṣa
‘’ṣo pă el!’’ṣile dă ṣicu ciuce (ciu-ciu) ṣi cu marṣe)
Marṣ mă ṣobolan liberal, că io miss Bogdan; Marṣ
mă crocodile liberal, marṣ ṣi tu, fă crocodilo et co!
Păi îṣi permite taman fincă-I UIan ṣi nui paicea.
Dialogu cu paicenii liberali e prin intermediar, via
Pa! lata Victoria, scris cu Ve. Ve. De la dubluweele.
Ca orice specialist în comunicare răreṣel vede
dialogul depe scena politică nu cum ar trebui să fie
- ṣi nuie, ci cum e (ṣin Uie). Ambii participanṭi la
actul de comunicare (ṣi de guvernare?) sunt plecaṭi
prin concede pîn ui. Rolul de EU ṣide TU fiind
personae absente, doar VUVUZELELE lor sunt
prezente ‘face-to-feise’’ṣi poartă un dialog uian:
VUVUZELA mea vorbeṣte cu VUVUZELA ta. (nu
tre’să vă mai spui căn ui fiecare e portavocea cuiva,
ṣi pe fiecare îl păpuṣereṣte cineva.
Cînd ne gîndim la
cine-i VUVUZELA PPE în Europ
mă tem că se repetă istoria cun boc în acelaṣi loc).
Dac analizăm frame cu frame ṣi pixel cu pixel, se
vede cum guvernu ciuma roṣie ciugule din palma
preṣedintelui ṣii un vuvuzelă al securiṣtilor din noua
Securitate, care le bagă-n cape minṭile ṣi neghiniṭe-
vuvuliṭe-n urechi, casă le dicteze ce gînduri să
gîndească (acasă) sau să răs-gîndească, ṣice draci-
laci de dăncili să vorbelească. Organ cere demisia
judecătorilor CCR: „Avem 5 cetățeni capabili în
orice moment de o lovitură de stat. ei s-au
desconspirat că erau acoperiṭi ṣi vindeau Indulgenṭe
pe arginṭi ṣavea neghiniṭi ṣi neghiniṭe în cape.”
dupce fantoma lu ragne le-a șoptit la ureche celor 5
juzi cum să voteze, a plecat dela Curtea
Constituṭională ṣipe la alte curṭi. Într-o curte cu case
mari în funde (niṣte case galbene [=culoare
liberală]-n curte co marchiză..), Naibu ṣi cu Naiba
lui tocma senCotrocinau ṣi ei ṣi sendoctrinau de
beṭia puterei, că de-un deceniu Cotroceniu îṣi
aṣteptase geniul GE-Ni-AL. Romănia, care de 7 ore
a rămas fără Cur
te CCR, risca să intre în criză de riscă de curṭi dacă
duhu Ăluia trecea ṣide poarta Cotroceniului (Bul.
Geniului, no.1 – fosta reṣedinṭă regală – ultima
barica a democra )(unde stă gavroşu cu gecuţ roşu
cȋnd nu doarme pe sub poduri cu homeleşii şi aleşii
neamului). ṣi intra ṣin alte curṭi. Că fantoma lu agnea
le-a șoptit la ureche [deal dracu neghiniṭ ce miera
fără pereche] ṣi cuplului prezidenṭial, recte la
politruk, că ce ṣi cumă să.
„Este stupefiantă deci
zia de ast ăzi a Curții Constituționale referitoare
toată doar la completurile de trei judecători sau 3
judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astăzi vedem rațiunea pentru care această decizie a
fost amânată de patru ori, aparent în mod
inexplicabil, rațiunea a fost aceea de a fi schimbată
componența Curții Constituționale pentru a se
realiza „majoritatea lui Dragnea”. PSD a reușit prin
politrucii pe care i-a instalat la Curtea
Constituțională să obțină compromiterea acestei

124
 instituții fundamentale în orice democrație”, mai
spune liderul PNL, într-un comunicat de presă scris
chiar de el ṣi semnat tot de iel. (ȋn colt e srcis cu
creion chimic ş-apoi e lins, lozincu ‘’Muie Pesede!,
care-acu nu mai e , şie apdatat:

Mie mie evident căi un atac pela spate la politruk ṣi

la politrucia sa.
- Aṣa că ha!ha!ha-nul e un nul ṣiun ghionionar
ghidonat de cur, că iar a avut ghinion ṣi nul mai
ascultă nici rareṣu. De unde pînă mai ieri ei doi
fuseseră nedespărṭiṭi ca umbra ṣi penumbra, iatăcă
penumbra îṣi luase lumea-n cap ṣi se parlamentase,
avînd acum propriul său acoperit de pedumbrit.
Prin liberalizarea bogdanului se ajunsese can
povestea aladină cu un djine care odată scos din
lampă îi ia lantors pe toṭi ṣi nu mai răspunde la
comenzi. Păi voi creadeṭi că securitatea trece în
hibernare cînd îi comandaṭi voi? Luavar naibu să vă
ia pe toṭi cu tot cu uia voastră, ṣi tuvă! Golem va
trebuit, na! de goleme s-aveṭi parte! Astept să vie o
vreme cînd o să-I huiduie cu huie ṣi .uie păṣtia din
Pepeie, ṣi săi praṣtie cu ouă ṣi roṣie. Pepeiṣtii din
.UIE ie în come auzind cum cea mea cea manea,
tricotată de dracii din drăcăria dela Cotroceni are un
feedbece aṣa viral pe internete, taman cînd dl.
Europarl ar se self cuacel ‘numam născut să fiu
cochet, nu mam născut să fiu boschet, nu mam…’.
Tocma cînd VUVUZELA PPE se antrena la huide
ṣi huiduhue în formule duete, ete na! Iauzăi!
‘’Rareṣule, huiduhu
Iaṭi Hahanu ṣi te du!
(în varianta neoliberală –‘iaṭi organu ṣite..’)
Da nici pulifrici nu se lăsa dus din deaici ṣii spurcă
pe toṭi cu scuipe ṣi ‘să văia naibele lui.
Da al Naibului încă scriia istoria ṣio ‘Step-by-
Stepa’. O istorie a bine-făcutelor făcute ṣi nefăcute
de Făcătorul de lucre-bine-făcute. Istoria faptelor
iohane viitoare, prezente ṣi trecute. Naiba-săl-ia
făcuse pe naiba-n patru casă mai primească înco
casă ṣiun mandate de Naib. Că un mandate de
Preṣedinte trecuse atît de iute că abia abia se văzuse.
Istoria e un compactor care nivelează deal-valea
reducînd anii la o clipă. Ṣi tot istoria înnisipă tot
spaṭiu vitalco uitare mai mare decît noi, o sahară de
uitare. Istoria e lovestoria pupincurilor care sau
pupincurat ṣi sau neuitat în.
Cinei mai ṣtie pe toṭi acei. {Aurel Candrea explică
de ce în cultură populară nesăsită (ȋncă) din dracula
land, există aşa de multe nume pentru diavol care se
simt aici can Faderland…..Cal dracului dracul, după
ce căi dracul ȋncornorat şi cu coadă, nu-I dracul
destul dacă nu-i şi fudul. De aceea, se întrebuinţează
pretutindeni prin UI şin Non-Ui, câte un nume
metaforic, spre a evita rostirea numelui lui adevărat.
La noi, poporul se serveşte mai adesea de
următoarele numiri, când e nevoit să vorbească de
el: Tartorul, Sarsailă, Escu..Ṣi cine pacei pigmei din
dinastia escilor? Cinel mai ṣtie pe Escul I (întîie)?
Cinel cinel
Cine pe Escu II?

126
Pe escu III cine?
Da pe escu IV-le? Escule pe trovule, piundemi mai
eṣt, tovule?:,
Statuile eşci lor s-au înnisipat încă de pe cînd erau
cioplite ṣau rămas nesfiinṭite ṣi risipite prin ui ca
niṣte cioburi de vuvuzele fără de locuri de morminte
cunoscute. Ṣi voi chiar credeṭi în voi că statuia
iohanului va? Ha! Ha! HA! Daja piedestalul din
chirpică ise tot mica ṣi se tot miceṣte, vorba
proletcultului
‘’bă Hahane nici nu ṣtii / cît de mic
începi să fii!’ Firar el să fie de rînjitu naibiului!...
(urmează o serie de tui ṣi de tule care nuse pot
reproduce). Ṣi tot spaṭiu vital de spaṭiră ṣi de
baikăreală alu luie anceput să se micească ṣi să se-
mpută. Canceput să pută ṣi să se miceasc ṣisă se
zbîrcească ṣi merchela ceia carel păpuṣerea. Cărel,
cărel. (vezi ṣi rebeliunea populară – ‘Timmy e
absolut inacceptabil’ – ce premierele. Ṣefii de state
ṣide guverne au stat 3 zile la negociere. Varianta cu
socialistuleṭul olandez mai breaz, acel Frans Ti. Sus
ṭinut atît de Angela cît ṣi de Merkela, a fost respinsă
chiarde Partida Popularilor Europeni, dupo
rebeliune fără precedent împotriva cancelarului (sa
propus chiar săse dea foc la parliament, da na mai
fost nevoie deacest rău necesar, călisa făcut pe voie
ṣisa scos din joben alt yes-man, mai timmerman ca
timmermanele. Căṣtia se ṭin ca niṣte matrioṣci-
cloṣci. Ioteo cloṣca cum a scos o vuvuzela mai mica
dintr-o vuvuzela mai mare. Că cică-n ui nimic nu se
pierde, nimic nuse cîṣtigă, ci totul se reṣapează. Tule
mama lor de uie. ṣî uiezii rămaṣi orfani ai nimănuie,
ei ce parlamentăresc paice? Teoretic, orice bărbat de
stat poate fi ales, cu condiṭia să fie prezent – nusăṣi
trimită vuvuzela în locu lui. (căn UI nuie acceptat
 nimănui săṣi consuleze calu) [da eba?]. Mai tre’să
vă spui că uiu nui al nimănui, motiv pentru care
Antonio Tajani ia cuvîntul din oră-n oră ṣin
cuvîntare reiterează independenṭa PE faṭă de orice
alte instituṭii bancare din exterior. ‘’Parlamentul îṣi
va allege preṣedintele indifferent de orice altă
revendicare din afară.’ = aceasta este formula cu
care fiecare parlamentare îṣi încheie orice discurs,
pe orice temă ar fi acela. E cert că se certăriseră ṣipe
coridoare, dar acum votul se desfăṣura official. Se
mai apoi certatără-ntre ei de sîmbătă pînă spre data
de trei, o dată, ṣi încă o data,
ṣi,, ca la uṣa cortului,
(cu tui,
ṣi tule,
ṣicu tuvă,
rareori cîte un tuṭi).
‘’ În credinţele poporului, dracul are o înfăţişare
bine stabilită, care nu prea variază de la popor la
popor şi pe care o regăsim în mai toate picturile
religioase (citat din Na.poc). aşa că şal nostru avea
un limbaj limitat, şi nu ştia să-njure cu ‘’Tu-mi!’’,
nici n-avea parte de mituie (can UIE) [doar de muie.
Hahanele a stat în colṭu lui de mut printre muṭi ṣi
aplaudărea camca ṣi cînd ar fi fost propriul lui obam,
ṣi ca ṣi cum nar fi avut propriul lui organ, ṣinar fi
auzit niciun apel.
„Totodată, fack un călduros apel către toți magister,
tri ṣi maguṣi să își mențină integritatea, ṣisă nu se
lase duṣi de fantomu lu gnea carele-a șoptit la ureche
să, ṣisă nu cedeze indiferent de presiunile care se vor
face la adresa lor și să-și mențină deciziile luate în
mod echilibrat, imparțial și profesionist”, mai spune
obanu. Da iohanu în cască aude ṣi ce nuse auzise, că
organu a mai zise ṣică vanvăṭa de la fizică cum

128
că va folosi „toate pârghiile pe care le vom avea la
dispoziție în momentul în care Partidul Național
Liberal va prelua puterea pentru a readuce Curtea
Constituțională în serviciul cetățeanului și în cadrul
constituțional”.
Apele către lachei ṣi lichele se fina cun haila lupta
cea mare, moment cînd cel mai mare mut din dacia
se dezmuṭea ṣi lua poziṭia de Drepṭi!
[da tot el, punînd mîinile amîndouă lîngă gură ca o
port-voce ṣi strigînd asemenea spre partea dreaptă
de unde i-a venit Chemarea:
Zent! (către cei din mai fund decît el) Pă el, copii!
Ṣo pă el! (…)
Pe ei, fraṭilor! (grupul pepeieilor din faṭă dă năvală
spre fund, grupul din fund spre faṭă) Toată lumea
europarlamentară: Afară! Ho huideo! Tule! Tui! Tu
ca-să se tu-tu-ia ei ȋnde ei.
Caṣcum nun ṭelegea uezii a cui vuvuzelă-I
Iohanisele ṣi de cea zis Iohanis ce-a zis ṣapoi sa
dezis car fi zis, cadică cum nuse, ṣi de ce declarase
că nu vrea înainte să fie întrebat dacă, patamu ṣto,
păi nu ne mai certăriserăm odată? Caṣcum nar avea
ei îndestul fum la Strasbur’ vor săi dea cu fume ṣi
anafur ṣi madamei. Săi cu ‘fir-ar al naibii’ or ‘firar a
naibii’? Naiba să-i ṣtie ṣipe bruxelezii care se aciuie
în strasbură. Tui mama lui de ui! Că pînă navem
fume albe, navem ‘Habemuse@ ṣi lise bezmetică
pupincurii făr-o pupincurie ṣo .uie. A cui eṣti tu
acuie? Ultimu hit e cel mai des bătut la summit-ul
UE-lor. (la galitate cu ‘Team văzut printre
morminte’ – Comunicare ṣi dialog politic la
strasburgă nu înseamnă cine ṭipă mai tare, nici cine
are VUVUZELA mai lungă – mine is bigger than
yours) Acu bruxelezii dez bat al cui eṣti? ṣi tua cuie?
Ṣi se gălăgiază că dac
- PNL – aripuṭa mai puṭin tînără – este organ de partid
ṣide state – altfel spus pe bruxeleza vulgară
peneleele e VUVUZELA iohană,
- ṣi dac preṣele ciordac e VUVUZELA foarte pro-
filo-germană
- ṣi VUVUZELA popularilor europeni (=vuvuzela
ipipiilor în uE) nue decît bogdanu no.1;
- ṣi dacă ṣtim cine e cine, ṣică ei "S-au demascat
singuri-singurei!",dup cum titrează realizatorul
Realitatea Tevee
- atunce
a cui vuvuzelă e PePeEe-le, ṣi cine-I vuvuzela lu
Trump în Parlamentele European?
Da merchela ṣi mer Chelu nar fi cumva putin
vuvuzele? (şi cu matrioşci ȋn ele, ca nişte cloşci)
[ha1Ha!ha! – imaginazăţio pe Angelă ca o cloşcă
care are grijă de puii ei hahani [ce puii mei! Eşti
bolnă? daia ar trebi cala intrarea lor în agor la europă
să-ṣi lase fiecare la garderobă vuvuzeau ṣi maneaua
cu sigla. Ṣi mai dute… naibiului de UI că ca orce
bîtă, orice vuvuzelă, (pro sau anti merchelă),
oriunde ṣi oricînd, are 2 capete – care pot fi folosite
simultan or pe rînd. Dialogu nu-nseamnă că cine are
vuvuzela mai mare are ṣi dreptate.
Aṣa că luaṭi parul ṣi daṭi în liderii pesedei. Ṣo pă ei!
Declară organu.
Puneṭivă cu parul pe ei ṣi pisaṭii pînnu mai se există.
Ucideṭi fiara pe sedistă.
{danu zice săse puie pă ei cu pulanu Organu, adică
nici nu zice nică de mui}
- Rezon! ‘ce partea uistă din Ui, ṣi zona euro-istă din
non-uE. ṣintreg Parlamentele European e într-un UI,
ṣiun Ui! Qui! (Zi ‘Qui!’ casă pot trage apa după
tine!) Textul o citează pe ṣefa FMIie, carar fi
declaratără într-o uieză de baltă la o altă tevee, că

130
 cică "bătrânii trăiesc prea mult" și că, deci, obiceiul
acesta devine un risc pentru economia globală si
deci trebuie făcut ceva în acest sense. Poate-poa să
fie ajutaṭi să iasă din system, ar fi zis alt iohanise, să
lise puie ceva în pensie că prea de tot au început "a
trăi mai mult decât era de așteptat". #Ruṣine
- Ṣi Iohanu se coboară aice cu hîrzobu, să-l vadă tot
europu în gecuṭa RO. Coboară ca un ecou retro,
făr’ase teme ṣise autopropune emblem (şitot eme).
(care să înlocuiască ludovicii or bani, cu alṭi bani).
Ṣincepe iar să bată monedă:
- Că iată! Voala! Această instituție s-a transformat în
Curtea pentru salvarea corupților, un instrument
politic de grațiere care operează în afara cadrului
constitu țional. Majoritatea conturată în Curtea
Constituțională servește o agendă a răului, care este
încarnată nu doar în nea, ci în miile de alți dragni
care populează PSDele sau instituțiile publice
infestate de acest partid. Totul, după ce românii s-au
exprimat în mod clar și răspicat împotriva oricăror
forme de grațiere a corupților, prin Referendumul
din 26 mai”, adaugă Orban, prin vocea Preṣedintelui
Iohan. De astăzi nu mai avem judecători la Berlin!
- - Rezon! Dacă mnealui cabulipeṣte să ne onoreze cu
atîta cinste…de!
- Cetăṭene, suntem sub regima de liberte, egalite,
surorite, şi enjde fraternităṭii: unul nu poasă fie mai
susă decît altu, nu permite Conṣtituṭa, care trebe
schimbată, conform Vocea la poporu muncitor ṣi
referendumior. Iauzilăi cum cîntă o manea co
vuvuzea!
- Rezon!
- (jupDumitrachele (Ipingescului): FeBine vorbeṣte,
dom’le, bravosă! Şi Bravosee la PePeEee!
Posă vă mai spui căn Ui doar Hahanu osă treacă prin
 crize şi războaie şi covizi mereu cu Hăhăneala
printre dinţi. Ca era un junk Churchillian care-nvia
cȋnd mirosea a praf de puşca şi-şi punea jaka roşă
‘’în martie 1939, Churchill îi spune Marthei
Bibescu: „Va fi război. Praf şi pulbere se va alege
din imperiul britanic. Moartea ne pîndeşte pe toţi.
Iar eu simt că întineresc cu douăzeci de ani".
(citat din ‘’Jurnalul fericirii’’, de N. Steinhardt)
Cu cȋt lucrurile merg din rău ȋn mai rău, şi totul e din
ce ȋn ce mai urȋt, cu-atȋt simte Iohanis bucuria
lucrului bine făcut. Ha!Ha!Ha! (bis).
- „Astfel, de astă zi nu mai avem o Curte
Constituțională p acie, care să judece în funcție de
Constituția evropii, ci avem 5 cetățeni capabili în
orice moment de o lovitură de stat.
https://www.politico.eu/article/ursula-von-der-
leyen-biography-career-inconvenient-truth/
Acești indivizi se consideră deasupra voinței
poporului, deasupra Constituției și deasupra
democrației. Solicit în mod imperativ demisia de
îndată a judecătorilor Curții Constituționale care au
fost favorabili acestei decizii și, ulterior, revizuirea
hotărârii de astăzi”, adaugă președintele PNL
ṭinîndu-ṣi respiraṭia. Luni, Cour de Justice de la
République, un tribunal francez care examinează
cauzele împotriva actualilor și fostilor miniștri ai
guvernului, a găsit-o pe doamna Lagarde (acest cur
bătrȋn proptit ȋn gard) vinovată de acuzații penale
legate de utilizarea abuzivă a fondurilor publice,
când ea era ministrul de finanțe al Franței cu aproape
un deceniu în urmă . Dar instanța nu a impus o
amendă sau o sentință.
https://www.nytimes.com/2016/12/19/business/imf
-trial-christine-lagarde-france-verdict.html
Doar rareṣBogdanun rareṣbogdănia lui îṣi mai
închipă…

132
VUVUZELA – XXL – Vuvuzela IcsXelă –

([sub] CAPITEAUA (VII) - R 2 doi -

{cel mai cel Gel oi] fără
• Urmează – [ceea ce urmează -] e
• VARIANTA COSMETIZATĂ
$$Şi europenizată a evenimentelor tragice dacie din
Dacie, de dinaintea lu dacian. [Da pînla urmă tot
anvins curentul pro – europenist şi neau dat ajutoare
umanitare pentru o staţie de epurare {nu numa de
fume, ci şi de băs gaze şide. putane. Că chiar umbla
vorban lume printre găozari că urma o epurare mai
ceva ca epurările de puṣti găozari ṣide boc-pute.
Gagalele şi galele bute au fost scoase în afara legii,
pe motive că promo vează dez- orientarea- dez
ordinei sociale la săTrăirismii de preaBine, şicăn
oierime şin boime e arhisuficient un singur
“GA”official, fără prea multe bla-bla-ga -le, gare-
gare şi gargare. Băso -Trăirismul şi trăirismele
oficiale fack apel la austeritate.
Epurările au continuat (din toate cîte puţin, primul
fiind epurat de pe listă porcu {de igă?) şinlocuit cun
epure), aşa că epurările au continuat şi noaptea, (că
noaptea nui ca ziua), şidupă cea fost mazilit cocoşu
şi isa confiscate punguţa cu doi bănuţi {şiau luato la
isa şipe nuţii}. Şiodată cu el a fost epurat un întreg
grup infracţional format din fisu, nevastăsa şi
amantă, în total “Banda celor 4 patră” (Că şi ăsta
umbla în bandă ca şi cei 4 boci, toţi de odată. Deşi
Şi furatu (de cireşi) cu sacoşi mergea cape bandă
rulantă, că tocma ăi puşi pela cîntători, ăia erau ăi
mai.
{Nota mea – noroc cu gîştele lu Boc, careau
salvat Parlamentu din ‘somnu cel de moarte’, că
dacă era după cocoşi, încă dormeau. Pedor meo}
(daia IO Hanii vor să schimbe imnu cu ceva mai
somnifer. Şi fără prafe de ură de clase)
?!? Da de laviniile depe centură ce zice?
<”Ce că e fată bună şi săBineTrăită, da a avut
GHINION în alcove cuacel vîlcove ne curat pus pe
necurăţii şi păgînisme şi pus pe fu {‘şi mîna Greblă
se făcu!’}
*Urma la epurat anumiţi papahagi renumiţi (da
pentru moment epurările şi de portările era sistate,
că se intra prea brusc în ERA posle-Boc. Şi era un e
poc plinde pîrliţi dez –înstăriţi, rui Naţi! de
împrumute deun franc în franci care se auto –
demascau şi veneau la DeNeA săi ajute că nau unsă.
(doarmă pădor meo} Da peacolo era turnători cu
turnătorii şi oliţe şi ţucălari cuţucale. (şi epuratorii
cuie puratoare şi epuraţii savea ca ca fraţii! Unii cu
alţii). (vorba aia proastă). Şi cam dastă se tot chinuie
ped eii să puie om Ania pe hartă în uie. {că nuse ştie
de unde sare epurele}& nuştu cînd sor iepura şi
nisca paleo–logi prin pacili? DA dintre ştirili de
acest fel şi gen, cea (sau cel, în funcţie de gen) mai
caracteristică carvasăzică, este ştirea referitoare la o
proliferare a iepurelui suplu (şi +dublu + că cică are
8 picioare (Piei, drace!)
• 4 zgăibărace normale, obişnuite la orice
epuroi depe la Noi depe Arce, şi la orice alte patru
PeDe.
• Şîncă 4 pe partea din spate, (toate 4 find pe
partea de spinare).
• În tot ale, iacă cum era un epure sau o iepură
cu 8 picioare! (sîc!) (sic?)
Aşa că dacă epurele cu 8 chişere era gonit şi ogărit
de anafe, ori de neale, oriori ce dale, după o vreme

134
se obosea, şi mai de vreme sau mai tîrziu cînd era
obosit, pur şi simplu se tumbelea dea berbeleaca, şi
gata, ‘E pur si muove’ (şise înmova cu move)
{Nota a. –
deşi Academia PeDe la constrîns pe acest autor săşi
retracteze afirmaţiile privitoare la epurele cu 8
picioare, întrucît existenţă acelui era în contra dicţie
cu scriptura, acelaşi autor a revenit asupra celor
afirmate, repetînd mereu că-I un lucru bine făcut...}
Re-formulez ; …oleacă berbe leacă. Şi
gata…epurele cu 8 picioare. Pleca în fuga mare şi se
scăpa (vorba lu nea ILeCa: dacă nu se scăpa pe el,
atunci pe cine?
>”În zadar veniţi cu gogo ritze, cu invent ţiuni anti
patriotice, cu E –U – Ro-, “PA!”, casă ce? Să
amăgiţi opinia pu! Blică şi po pulimea” (copypaste
preluat din dubă…)” După ce se berbeleca şi era etic
hetat de ileca, era epurat din X (icşi) şişi continua
existenţa semieternelă în I grece ori zete, ca orce
vete şi orice traseist liber schimbist. Liber –
schimbismul era o cheste generică pentru aceşti
salvamatori dealdi ‘Rică – fante de obor’ careşi
schimbau luku lor (şi sexu?).(după cum bătea
interesu naţonal) şi cînd se berbeleceau nu claxonau.
Şise cam eleonau şi Kalimentau în co-existenţe
transhumante şi trans –partinice. (la party cu mici şi
berici).
#Cam cum sar zice deun epuroi epurat de cîteva ori;
căi un ciu Hodar care le-a dat cu ciu-ciu iar şi iar la
pere (-mişti), s-a tumbelit la mişto pe celelalte
zgaibarace şa rupto la goane pe lîngă alte gioane, şea
ajuns tot aşa peo listă pede-listă şi cînd şăştia
anceput să-l vîne (ze) casă-l epure (ze), el atunci,
KAPUT! (că iepurele-I bun de (ze) amă), a scăpăt at
de barbecue printrun nou tumbelism pe celelalte 4
crace odihnite (Notă – că daia nui bines ă te pui cu
vrun uiez, că prostu are creieru odihnit {şinu te pune
nici cu dracu, nici cu militia, vorba cȋntecului, ‘’că
te bagă, bă, la gherlă, la gherlă, / şi nute scapă, bă, /
nici măta, nici tac-tu}), şia continuat să alerge mai
departe, cu o nouă identitate. Şia ajuns departe pe
celelalte 4 chişere din spate, obosind în interesu na
ţional întro re Uniune traseistă pentru progresarea
omaniei, citez:
<”DA, suntem ultra – (pro) – gresişti, / DA, suntem
liber – schimbişti “(vorba lu apud,) >”ş ice dacă!”.
Căi bine ‘SăTrăBine!”, şi să hii ultra, super, pro,
ceva. Cînd obosim oleacă, facem o tumba şi alergăm
mai departe pe celelalte 4 picioare odihnite (vezi p.
102 din ‘Istori aprostiei şia Securităţii’) Da jocu
dublu na fost inventat de Secu, nicina fost brevetat
deînco troceniţii din olimp. Că din timpîntimp, în
funcţie de ano–timpe au loc epură ri de tip boc
[pleacai noştri, vinai noştri]: epurări în armată,
epurări în justiţie, epurări la interne, epurări la
externe, epurări la cultură şi mai ales la copro-
cultură. Tehnica hop-miticăritului a fost în schimb
perfecţionată de iepurele qvadruplu tip Boc 4 – care
continua să alerge şin somn (pe un catarg uns cu seu
şi catrane) {deşi ‘fuseseu’(vorba lu băse) de 4 ori
epurat. De tot atîtea ori sa ridicat boc din boc şimai
anteu, şi din nous a luat la întrecere cu propriul
gubern, ca un erou mitic din traco-vechime. Boc IV
ne e ca un fel de mini ahile căruia I se tot caută
călcîiu; da Boc I întîiu cînd a obosit, şa luat la purtat
celelalte picioare cu opinci de fier, şi cînd şi acestea
lau lăsat sad ea berbelecit şa pornit pe drumu lu Boc
III trei, că de fiecare dată el avea drept ţel ‘luminiţa
dela capete de tunel’, repetînd mereu în gînd vorbele
lu Fane Babanu

136
“><Misa făcut imput area că; sunt. Foarte,
• că sunt Prea,
• că sunt Ultra
• (că sunt aşa şaşa!) pro- gresist…
• că sunt liber – schimbist,
• că voi pro gresul cu orice preţe!”
DA –DA. (observaţie prin care autorul copist îl
corectează pe autorul originalului. Corect se spune
aşa, că nu se inventase déjà dada ismul, şi era în
ERA de abia la al doilea DA, după ce prima alianţă
DA se fîsîise} {da acu Johanisu cu alt dracul se ţinea
de drăcării şi de alte uselării. Că chiar s-a zis că
(dracu rȋde de porumbe negre şi pe el nu se vede)
i.atotştiutor ȋn rele şi lucre felde fele de faceri de rău
făcute şi de nefăcute, şi are multe şiretlicuri la
îndemână, că să-i atragă sau să-i biruiască pe puleţi.
Sasu trebuie deci evitat, pe cât se poate, căi convins
că ‘’Johhanis face ce trebe ş-atunci cȋnd trebe chiar
deȋndată.’’ Că chiar s-a zis căi drac ȋmpieliţat, fiind
ȋmpieliţarea a tot ce poate fi mai rău.And things go
from bad to worse.
Şin uiu lui, here is getting worse and worse.
DA, DA, de 2 ori da! (continuă citatu din ce
vrea oma natu)::
“<VOI pro –gresul şi nimic altceva decît pro –
gresul uniunii năţionale pentru progresul societăţii
umane, din ce ȋn ce mai, de la Hahan la hHan-Tătar
<”VOI progresul pe orice cale (şaci vorbitoru
enumeră ceavean cale, lucru uşor de zis, findcă cala
era goală- goală cao broască cheală carei stăn gît lu
ionolteanu. Citez din @trebe să mergem tot înainte,
chiar dacă pentru asta trebui să înghiṭim broaṣte!
Tot înainte! Ierea mai bine!’) ce crezi car zice Berci
Anu de situaţă?
??DA dacest şeitan de nelu mexicanu ce zici?
<”Şeitanii sunt mici copii pe lîngă GHINIOANELE
pe care le are acest ghinionist cun picior ‘băgat în
ghips” Că Iohannis a dzis că penisu la ciom ie ca al
treilea picior (cadică piticania de boc iun deregalat
sexual, care care mereu ȋn faţa lui).
Da apoi s-a dezis şa zis căn uie nu trebuie să fie pȋnă
la genunchi, ci pȋnă la buric, (nu vreau să zic nimic
de *MUIE) (nici de iepurele cu 8 picioare, că ăsta
are ȋn plus şi ceva ce nusa spus)
*[Notă informative
ȋn atenţia ălora de la graniţa uiului:
Ca orice lucru febinefăcut, iepurele cu 8 picioare a
fost un lucru febun ȋncă de la bun ȋnceput (şa avut
de la ȋnceputul lui 8 (opt)) ȋnlocuind de-ȋn-da-tă oaia
cu 5 picioare.
Una dintre cele mai cunoscute denumiri populare,
ale acestei fiinţe imaginare, considerată drept spirit
al răului; duşman principal al lui ‘’javră
ordinară’’era PeNeLel. La început purta numele de
Sătănel, şi reprezenta un boc ȋn şpilhozeni cu
căcăreze portocalii, un înger căzut care s-a răzvrătit
împotriva lui Zeus, dar după căderea PeNeL-or,
Peneloile fără pene sau cotȋrcit cu pulimile
PeDeLovine, şa apărut Č-Omu Nou, un corcit cu
două feţe şi doi co-preşedinţi. Da apoi a devenit un
model de supra faţă cu o singură faţă şi o singură
margine. (ca şi banda lu Mobius, chestia aia avea
proprietatea matematică de a fi neorietabilă. De, ca
Oaia, care trebuie ȋndrumată pe la spate casă apuce
pe calea cea dreaptă, ’cea că ‘’tot prin noi ȋnşine’’).
Cacuma anceput toată pulimea lu alde Căcărău a-l
trage pe dracu de coadă zicȋnd că cȋnd ne-o fi mai
rău aşa să ne fie, ‘’adică vinul să cur.gă ȋn pahare,
lăutarii să se audă pȋnă-n zori la cȋntători, mirii co-
preşedinţi să se iubească pȋnă la adȋnci bă. trȋneţi,

138
nuntaşii să plece fericiţi, iar lunile de miere să nu
coste niciun leu. Aşa suna ȋn cȋteva cuvinte promoţia
posle ‘’SăTăirismulDe FeBine!’. Şi dirijorul de
aplauze era un bog dane cel mai Nambăr Oane. Prin
Modrogane (La o ȋntrebare că de ce au revenit foştii
PDL-işti ȋn Modrogane, s-a dat răspuns că Vila
Brâncoveanu a fost a lu Lupeasca, care le-a lăsato
moştenire – cf. ‘’urmaşilor mei lupeşti, las vouă
moştenire, etc.’’ De la ia,
‘’ Imobilul și împrejurimile au fost preluate de
regimul comunist. Imobilul și anexele au trecut în
grija Gospodăriei Partidului Comunist, care le-a
folosit în scopuri de protocol. După 1989, imobilul
a devenit sediul Frontului Salvării Naționale (FSN),
prin grija premierului de atunci, Petre Roman –
atribuire ilegală, deoarece imobilul fusese inclus
inițial pe lista unor clădiri ce urmau să fie închiriate
unor societăți comerciale străine sau unor
reprezentanțe diplomatice. FSN s-a spart în PDSR și
PD, iar palatul a devenit sediul PD, ulterior PDL,
actual PNL (după fuziunea PNL cu PDL). Recent,
PNL a cumpărat clădirea de la stat.
[bucurestiivechisinoi.ro/2017/02/vila-filipescu-
brancoveanu/
Aşa că prin Modrogane se numa şi numa iepuri-oi şi
iepuri-oaie şi toată PeNeL-OIMEA semăna co
iepurime cu 8 picioare (carvasăzică cu doi co-preşi:
un peneloi – pentru cod portocaliu de vȋnturi şi beşi,
şo peneloaie – pentru cod galben de inundaţii şi
gălbează.
Şi din acest Buric al Lumii, Cornoratul dirija
politichia şi guvernăria, că ‘’Ca orice lucru
febinefăcut, iepurele cu 8 picioare a fost un lucru
febun ȋncă de la bun ȋnceput (şa avut de la ȋnceputul
lui 8 (opt)) [autocitat] – taman bun de-o rotativă.
RO-TA-TI-VA la GuvernMia era mai ceva ca
alternanţa la guvernare. Că iepurele cu 8 picioare
era lucrul cel mai bine făcut din toate nefăcutele,
fiind un singur govern care se schimba el cu el, prin
rotaţie. ‘’De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și
rapsozii”(citat) Era ȋnceputul unei noi ere pe la noi,
Era Muismului şa Rotacismului. Că epurele cu 8
chişere fuge ce fuge şi PAC! – rotativa!
Şi iar se pune pe fugă şi pe răsfugă, şi cȋnd obosă,
PAC! – rotativa!
Şi iar se refuge şi se iepureşte.
Că chiar antihriştii ăia din ui, cȋnd vorbeau ȋn
dialecte locale bavarezo-uieze, sau ȋn uieza
standard, erau muţi de uimiri deun aşa lucru
binefăcut, şi de-aşa iepurisme nemaifăcute. Da era
nocommente pline de răutăcisme, mai ales ale
aleşilor din Österreich, (care este o țară fără ieșire la
mare), care cȋnd veneau dintre UE spre Ne-Uie (la
defrişat, ȋn Ex-spaţiul şenghen), citeau, citez:
“omânia lucrului bine făcut este patria tuturor
omilor. Este țara care pune în echilibru nevoile de
bertate, galitate, suroritate şi *MUE, şi mai citeau
despre GuvernMiaua dela Guvernare că:
‘’EPURASUL.USA.RUPE
Apoi, cȋnd veneau dinspre Ne-ui spre UI (să intre ȋn
Spațiul Schengen, citeau deandoaselea (că se
aplicase ROTATIVA peste noapte)
‘’EPURASUL USA RUPE
(Notă autor 4 – o condiţie ‘sine qua non’ a acestui
progress E- ca saibe spor – trebe saibe cît mai multe
picioare. Multe-picioare pot fi chiar şi mai multe de
8, dacă ne imaginăm o omanie a lucrului “şi-mai-
Bine-Făcut”. (apud. Din Apud. Han – ibidem se
pregăteşte ‘plînsu lu stolo’) că erau un cor de

140
bocitoare reciclate dealu Boc, atît de gureşe încît
pînă şi numele de ‘gorghiu’ le stătean gît.)
@ da pacolo era o ERĂ de turnătorii cu ţuc ălării şi
oliţe şi epurări, şalte ţucale, şalte epurare. (aldi boc,
fiind toţi patru la o oliţă, învăţase step – tot pe loc pe
loc pe loc. Boc – fostu şi viitoru prim-ministruţ,
semăna tot mai mult cun epure cu 8 picioare, toate
cu picioare de struţ. Şi staţia de epurare începuse să
facă fiţe, că ăştia prea put şică ea nu mai face faţă,
şo bagăn Ka put! că pute locu de poriţe şi zăroni. Şin
loc să ină bocu, unu mai epurat la faţă (de atît dormit
epureşte) co faţa de mihalac cun zgaibărac de lemn,
mare mahăr, spikăr la academia de idioţie, ieşean
faţă că cică:
>”Ţara are nevoie de mai multe staţii de epurare!?
Că e atîta Diicoţie care numa paşoale.
PA!
şol na! PAşol!” – Nu mai erai sigur nici pe stradă,
că nu ştiai cînd vineo epurare şi te calcă pe zebră.
Era un RAI al epurărilor în masă.
(N.a. – trebuie spus că mulţi ilegalişti nus pe lista
epurărilor, şi nau fost încă reprimaţi (decît din
greşeală). Ei erau însă terorizaţi de dife deneale care
learăta pisica (şi pe bica, şi pe celelalte bici).
{Nota aceluiaşi autor – Am ales absolute la
întîmplare, fără nici o legătură cu dealdi cocoş, nici
cu dealdi nea nici travestiţi (în čoloş?). Doar că din
cînd în cînd sauzea că …trestii – chestii (dad oar
cînd era Vînt, care midăşea cam aşa:)
• pă nevas(tă)sa ampuşcato şipe ia,…bla-bla-
bla..
• după ce ia luat elastica dela chiloată şi
sutiena… (şi nojiţele de la opinci? – şi!
• Tot co dubă şi tot la beciul domnescu, şi tot
fără nici o legătură a luato şipe fisa lu escu, deşi eran
travaliu şi ise rupsese aţa. Dan timp ce crinuţa lu
vanghel dădea să nască…Pe fisu şi pe el la. (PA! –
mnezo săl ierte!)
• Că pe cum nasal u frasu a iertato D-zeu.
Epurările au continuat şi după lăsarea întunericului,
după cum rezultă din jurnale. De unde Citez:
*“Iată, de pildă, ce soartă a avut I. X., tovarăş de
luptă şi de idée apropiat al lu lenina fost depu
bolşevic în duma de stat, preşedintele CEC al
Ucrainei şi cel dintîi preşedi nte al cec al urss.
*[Notă – la constituirea urss, în decembrie acelaşi
an, s-a adoptat hotărîrea de a nu allege un preşedinte
al , ci
2 co-preşedinţi egali în drepturi; fie
care din ei funcţiona în acest post un semestru pe an]
(Nota mea – da la ei iepurele cu 8 picioare era pe
Lumea lui "jumătate de om călare pe jumătate de
iepure şchiop")
L-au arestat pe fiul său mai mare, P., erou al
războiului civil, redactor şef la Pravda. L-au exclus
din partid şi demis din funcţia de commandant al
diviziei proletare pe fiul lui cel mai mic, L. Tot în
anii terorii portocalii au fost daţi uitării ceilalţi 2 fii.
L-au distrus pe soţul fiicei lui–Z.–preşedintele
comitetului executive din. La sfîrşitul anului, I.X. a
fost convocat pe neaşteptat la St! al. Acesta l-a
admonestat într-un mod brutal, şi l-a demis imediat
din toate posturile, acuzîndul de legături cu duşmii
poporului. La al enşpelea congres al partidului, X.
n-a mai fost ales în CC. Mult timp nu şi-a putut găsi
un loc de muncă şi abia după al 7-lea LA, înainte de
război a primit funcţia de director administrative la
Muzeul Revoluţiei Portocalii, pînă a fost trimis şi de
acolo la munca de jos, la o editură tehnică, înainte
de-a fi exclus din partid, iar apoi (Apud Roy

142
Medvedev – “despre stalin şi stalinisme’- p.180,
passim)
Toată lumea bună duce doru epurărilor de altădată
şal Apelelor depe feisbuce.
Dacăl întrebi pee pure de cine fuge şi de cînd, nici
el nu mai ştie; (cică ie frică şi de umbra lui) Da de
răspuns tot mîrîie şi latră:
>”DA ces io, bă? Piatră pe murături? Io ce păzesc
acia, nu DE- MO-cra-ţi-a?”.
După mai multe epurături daste, şi umblăciuni cu
dubă, dacăl întrebi cear vrea, osă că cică ‘Revoluţa
portocalie înseamnă săţi omori şefii şi să le iei
mălaiu, şi locu şi totu. Şapoi să epurezi Raiu’. Să
epuri Raiu şi să-l personalizezi. Bă SeRAIu, cu
haremu celor 4 boci, cantro apocalipsă veselă, parcă.
În rest, pe ARCĂ se făcea igenizarea de seară şide
dimineaţă în folosu prea –Fericiţilor rafaeli-zaţi în
gerizaţi (în ger de zarcă). Da eugenizarea se făcea
mai ales cu mina stîngă, pînă sau sesizat bruxelii că
fugeau ăştia ca epurii. Şi epuroaiele dela un par tide
la altu. Şinainte săi epure din parlamentele cel mai
pur e ia pus să dea cu sub semnatu că traseismele
poli tice nuse mai prescriu. (Io tot ce ştiu e că partidu
liber schimbist a murit de ‘inaniţie’ – caşa ia fost lui
datu. Şi subsemnatu nu ştiu nic de partidu pedelit –
caşa ia fost lui se la viu.) Da tot io viu şi văntreb
cape nişte găozari care se vai tă cînd de cur, cînd de
găoază:”DA pînă cînd, bre! Pînă cînd? Atîta groază!
Şîatîta groază de epurări, prin careacest regim de
groază sagaţă cu mîinile şicu dinţii de pute. (re-pute-
re)
??DA de sulfinica ce se mai zice? Tu ce zici?
>”Zic ce se zice despre sulfinici, căs şulfe! Fată
bună da na avut noroc, fiindcă a avut GHINION cun
boc.Caşi ultimo boc se credea tot un colos şun
‘geniu carpaţilor’
??DA ce zice čolos despre čoloş?
“>>Am avut GHI.
&Dup’ce găleţăria PeDeLe a tras obloanele că na!
mai avut ce rahate să vă NA! –VE!, cocoş a spus un
ultimo
‘AVE!” (ştiu eu cui) şi santors… la vechea lui
meserie de codoş.
[Nota autorului – eu aş şti aci o rimă, da mie că iar]
Doar Băse, deşi asediat, a rămas ultimo să stingă
lumina-n garaj (ce cotoroanţa de Me.Me. –baba
cloanţa o lăsase gaj în ) şi săşi atribuie staţia de
epurare cu fonduri uie. – staţie de epuare a apelor
uzate şia puhoaielor de apace de strade. – staţie
career fi trebuit să fie o creaţie populară anonimă,
nu proprietatea mişcărilor populare pemepiste şi ute.
(miste), că Băse zicea (şia doua zi se de zicea ) că;
<<”Votaţi schimbarea! Votaţi Soarea! Alt premier,
alt parlamenţ, altă Constituţă, alt portar, altă ARCĂ,
altă axă polară, altă stea, alt luceafăr (al huilei), alt –
ceva! Alt –cum!” –
>”Va rum?”
<”Iacaşa!”
#După cum mergea treaba cu epurările urma la
epurare de PeNe şi alte Pe:
• E ba a fost pedepsiţă să-I serve cinci ani în
service la mona, ca băiat de mingi. Alte monici (mai
cu mingicari stolojani) care jucau bambilici peaceaşi
rută, au primit o glinzi la gagale tip bută.
• Cealaltă rudă –paparudă a fost desfiată şin fi
iată deo apocalipsă
• Băse şi băsismul lui a fost condamnat în
lipsă (la muncă cu suspenadre în folosu comunităţii
desuspendaci) cf. hotărîre ÎCJeCe – pedepsit la încă
un mandate (mai berlusconat)

144
• Boc IV, după ce şia văzut moartea cu ochii
(că şia făcut un grufie cu Băsu), a mai pierdut din
Boco-fani, fiind condamnat în contumancie la încă
10 ani cu executare de mandatar de primare. Cînd a
luat calea pribegiei şi sa diasporit, ca orice pribeag,
a dat pupic la steag şia făcut semnu în Ve (de la
Victoria) (cucă tuşe? Or fără?) – Vorba lu un
commentator mult drag;
>”So fid at drumu la HAI! – ducie?”
Altu mai puţin e Vanghelizat, cică:”Îi trimet să se
ducă dracu la muncă sau să citească nisca alman ahe,
nu să mănjure pe feisbucă”
Da acum şi potera era una daia Naude –Navede, şi
bla beată pe drum de propria putere, şi lupta se
ţigănea în continuare cala uşa cortului în codru
verde. Acest gulivere emil epurat în mod re-pe-tat
de putere era încă cel mai al drac piticot barbă-cot în
Ţara Urieşilor şi navea temi de niciun diicot. (nici
de ei, nici de iele) Pentru el starea de bine se dublă,
în triplu exemplar, din ce în ce mai mult iplu, cu cît
lumea e mai suplă şi mai în mişcare de iepurare.
Şia declarat greva Foamei la foame, şi greva Setei la
sete: că aia narat, că aia are grăsime, că aialaltă are
euri, că aia nare destulă Kobe în ea, ba că are oase,..
şiuite aşa, fiţoşi şi fiţoase şialţii tot aşa sau apucat de
feis bucat grevele foamei şi grevele setei la oraş şi la
sate. Şise selfăiau de nuse mai poate. Era o circărie
întreaga Omanie şiun circ al foamei plincu circe (şio
foame. De pute redar şide sexsimboale, dar mai ales
o foame de cinga şi de paie.
ARCA era ea în ERA aia o insulă, ‘o RAIE’-cum
nise spunea, da cam deaproape părea o ins sulea în
care nuse prea mai găsea de niciunele şi niciuna,
şiunde şi paia se număra cînd se găsea. [că nu se mai
primeau ajutoare umanitare de paie de chirpici nici
dela usa, nici dela uie. Că toţi zicea că nuie cazu
amu, poate după paşte, la anu, la iarnă. Cacu se vede
cavem încă iarbă verde, ‘iarba verde de acas.’
Prin oierie, tineretu bubuliu şi cel babuin sembulucă
peste cel taurin şi neînsămînţat încă (de dor de ducă)
de romani. Că nici a pacele numai era ca nişte iepe-
n călduri, ca mai an, şi monele din ovale intrasen eră
de post şi era prea smerite şi cuvioase ca eve, nuca
ebe mironoase.
(N.a. – exceptîndul păla cu capu mic, care navea
sex-apil şise luase după struţii din struţăria lu nea
greblă (că băga în fel şi chip capun nisip, să naudă-
să-nu-vadă cîntecu sirenelor lu roaită şi datu lor din
coadă la bară).
??Da tentreb iară de…? ce zici?
<””De spre traiani ungureni şi ceilalţi ioni (mai mult
sau mai puţini olteni), tot ce pot săvă spui întrun cu
VîntE :GHINIOANE! – cîţi ioni, atîţi ghinioni!
Ghinionismul paleologic e vecin de ce lulă cu
ionismu iliescit,. Că şi nea ion e cu GHINION.
Şin general, se pare că tot ce sa atins de clanţele dela
Cotroceni, a prins cocleală de ghinioneală.
(că şi “Te iubim Emile, a avut ghinionime, că
lanvins sistemu se} curist). Baconschile cică
curismu chiar face bine la (pu). Udră?!
țț Marele merit al domnului Iohannis ar fi acela de
a-şi păstra şi în următorii cinci ani atitudinea
distantă şi inaccesibilă. La capătul a zece ani vom
şti, cel puţin, că există şi alternative la preşedinţii
păpuşari şi la cei circari.țț
https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-23485362-
klaus-iohannis-norocul-din-ghinion.htm
Am scăpat de Boc şam călcăt ȋn alt noroc.
Judecînd după cîte oferte de buce era pe feisbuce,
cei 2 titani omani urma să se lupte pînă la ultimo fan

146
din naţia lor de pi fani, (dacă nu dez –amorsa situaţia
vreun comisar venit de la centru care să-I mazile din
istorie înainte sapuce ei să ceară azile în paleo –
litică). Iepurarea dintre cei doi iepuri – OI trecea
apoi la o iepurare dintre un iepuroi şio iepuriţă, apoi
la epurări între iepuroaice (exemplu bice vs.
udroaice)
1. o bătălie epică şi pe trei sferte homerică)
între cei doi (doi) 2 gigantoizi (era să fie) E pe cale
să se gigantească pe ARCĂ. Şi oricît ar fi giga
demare, nai ce face şi trebe să se plătească.
2. [căntotdeauna nou pedela face ce trebe!]
3. Păi nu mai plătitărăm o dată de toate cele 4
(patru) ori şi de fiecare dată nam avut ce face?(saude
o voce ce criticos dată pep e ciocumicie, carel boce
pă boc
4. O altă “dece?” ar mai fi că da de cetace
Băse? Şin de ce nu mai tace frasu?
Şi că ce fel de iepure cu 8 picioare e ăştia doi?
5. Băsu tace pencă-I place că planul lui se face
(şise reface) DAu sub alt pseudo nume) şanume se
face pe ARCĂ o cîtmai ontreagă a ‘cîtului mai bine
făcut’
6. <”O –mult- uni ficată –dreaptă – uni – ficată’
sub co manda sa. Şila ordinea sa. Ordonaţi!
Trăiască! Rebuplica băsească zic). Căsta iera în Eră
curentu pro –euro –demo. (demonic, adic). Boc, mic
–mic, da era cel mai mare băso-euro-sceptic.
În ciuda celor 4 x 4 picioare.
În otînd în contra cur enţilor şintro crasă inversă (în
timpce Băse e un rep. parla. Convins (la re paose),
Bocu, cam din adins, E un anti- rep. şiun anti –parla.,
fiind împotriva la orice e (sau nuie) caiel. Fără
repaose el seamănaose (el Vîntu) cu fapta sa şicu cu
vîntu şi vrea să anarhicească ordinea cea
omănicească. (şisă ne zăpăcească Întrun cu Vînt e
monarchist convins. Citez din memoria unui criticos
zelos:
“<monarhia este din toate/ Cea mai bună şi mai
potrivită / pentru o soţietate omenită”
(şi lumea e menită de menade a se prosterna la
Î.P.S.sa DU-DA!
Da –DA! (zicese că zicea BocEmilu, citind la rîndu
lui dintrun bar. Oreu. Care ştia ce ştia “depe surse”.
– şiavea şi alte resurse. Şi tot el continuă, criticînd:
“Ne- odihna meritocraţiei ereditare Pe-Demo crate,
care agită apele pe ARCĂ cu Apele către!şi se ia la
trîntă,
<”unul cu alt luptă, se frămîntă,/ unul pe altul surpă,
MIC – şorează (concept introdus de dealde şora
(Notă – daial atenţiona pe traiane canceput şi el să
se micească?)
Ce tăţean pe ce tăţean s-armează”. Şi toţi se auto-
denunţă pela deneale. Matale şi Mioara lu Mantale
sunteţi nişte tome de nauzi-navezi dasta toată!
IATĂ ce –aduce Băse şi băsismul lui neamului! Şi
casăşi atingă ţelu, mişelu se ţine de păpuşerisme şi
păpuşării pe care din cînd în cînd le bese prin dose
(dupce leaţi dosit, acu dă drumu la dos ariade, cum
se spune, şi la gaze, musiu! Vorba lu pişBoacă ăsta
de atanasiu:
##@DA Boc Iv la prins pe onorabilu cu altă
plastografie, şi mai pişboacănă! Şi geabă se oacănă
un ioanholtean că, fără să ţie cont de oră Căieli şide
mişcotelile băsiştilor, boc 3 îl dă în vileag şil de
mască pe duşmanele de clasă. Şil de nunţă şipe
duşmanu de ne Luţu mexicanu, şil denunţă şi pentru
nuţă, (şi portu de nuţă fără permis) că cică nuţa e un
fel de stat uie, carevasăzică, pe carea conceputo
Băse de mică (şia crescuto cu lapte din uie şi salame

148
 de so ia.). Adică iai un fel de chirpică (de Pleşcoi)
şi BăsescuL un Pyg (malione). E o creaţie, nu chiar
din ou, după stasu lu tasu lu zărone, şi după
arhicunoscutu şlagăr cu “Omul Nou”. Şi, deşi
apreciază cur bele, Boc, cao caia fă, ia cam zis:
<”Fă, fără Băse eşti o nimică!”
(n. ed. – se parat, între 4 pereţi şici ciocmic pe off,
cic-ar fi zis şică;
>”Bă! Se numa e nimică!’ Iun tataie şun nenică!”
(da pe în registrare saude că cică bă e un fel de “E
un nimică!”- în transcriere copistu scrie că nu saude
ce limbă) Acu, de pinde şi de pixeli, orice sar spune!
Că de multe ori una se spune şalta se face, şalta se
aude că sar spune că sar fi spus. Caşa iera diplo
maţia. “Ce voia acel Apus?” (citat închis). Şi tot în
legătură cu spusu, ar mai fi de spus şică:
• Încă din mileniu doi, musu trebuia să ne fie
premier (caşa vrea uia) {Uia aia nu ştia că nici un
om an nu trebe să trebuie?’ or po vestea aia cu
păcalu din sibiu care ‘cea “nu voi să fiu primar la voi
în stat!”}
• Tot tov. Boc pro pune cei trei de De de după
ziua De. (DiDeia), cînd va fi fost de – barcat
Băsescul, de tronat Băsu şi în-exhumat Băsismu (şi
eventual de clarat “Nomine Odiosa” şi tratat ca orice
odios).
• În proiectul de statut, cei 3 de De.: dez –
infecţia, dez –insecţia şi de –ratizarea, pot fi – şi
chiar au şi fost – simpli Ficaţi la acelaşi cel mai mic
numitor comun – şi anume :DE – băzificarea. Cum
să vă spun : urma
• O vreme cu tăieri de gaze gazoase şi
băşinoase, adică o epocă de poc şide epurare. (Da a
fost lume care a pro – testat şi cuvîntul a fost iradiat
din statut. DE! – cine seamănă Vînt,…)
??Apropo, da de Vîntu ce se mai spune? Tot căi
băiat de băieţi şi ca avut un pic de
GHINION, pe bune?
-Lume, lume, lume. Feldefele. Criză teribilă,
monşere
??”Mircea? El cum apare?
<”dapăi cu plu lu icu izaurele ar fi sătrăitBine şin
FeFeFe ricire pîn;la adînci bătrîneţe dacă nar fi
apărut nişte simoneCreţe macovicioase care din
gelozie şi urî cioase i-a othelit şi desdemonit. Adică
i-a GHINIONIT de ursit. Caşa ia fost lu naşu ursitu,
să umble cu ursu. Şi năşica Şicu paparudu. Gol.
Semai ghinionesc peacie dacieni dealu crudu şi
cruduţa, şi nisca ritze.
>’Astea se ţin ca umbra şi penumbra, şaşa blă: nicio
ebă făr-o ritză!
<>? ”Ghiţă?
>”Ghiţă ar fi el băiat deştept, dacă nar fi ghinionist.
Se pare că lau cam prins. Deşi, vorba lu un nea ion,
că şi el e om :”Nu cred în instituţia de NA!” ‘şi nici
în bla- bla – GA!
(nota mea – dacă el nu credea, eu de ceaş?)
Cei mai abraş, care erau pro – cod portocaliu stătea
prin casă peacasă pela ei, şaştepta săi cheme aldi
čoloş la ciolane. Da, fiindcă era vreme frumoasă, io
am dat o raită prin modrogan, să văd cemai face Vasi
– (lache). & mache? Da prea era fan or –fan şi fără
gaze) (în dubă) că (după ce era găozar, mai era şi
castrat)
Asta la cam supărat pe Boc 2@. Da şi Boc unu era
supărat – mai ales pe dez –ordinea din satu castrist
şipe aleşii re –aleşi. Boc 4, care făcea şi el pe
supăratu, vrea să bage Nou –Ordinea cu biciu (bică
– bice?) atît cît se poa’ prin ui biciui într-o repă
parlamentară prezidenţială în care, fiecarei boss pe

150
 cîteun feisbuc, şin care fiecare şi toţi (‘each &
every) con duc, fiecare cum vrea şi Încotro…cevrea.
– mai ales prin dictate dictatoriale pe care nimenea
nule ia în seamă. (sau sunt vociferate după ces legi
ferate. – Cala noi la nimenea.) Mihalacii de prin
pacii, cică “noi suntem o struţă – că milă”, un fel de
nici – nici.., cu ca ndidaţi şi contra-candidaţi, cu
gică- contre şi. Cuaşa nule (şi gulaşe), rămîne
întrebarea cun mare semn de întrebare: - ?
1. - ? se poate trăi din poli tică în Omania?
(Răspunsul e la DenEa. – dacăi de da)
@ A şa că Boc (Nu – na încălicat po şa şi nu vas pus
povesteaaşa.), anceput să dea cepe pe la şisă
sforărească benere cu “JOS Republica!” şi “VIVA
gerontocraţia mogulă!”, şi să dea drumu la zmei şila
zmee, şila dănileţi şi chiar la blonda supremă (recte
‘la macoveie, arma mortală care trebe în Dracula
Parkă)
??Da oare ce so mai fi zicînd pe la colţuri de ebe?
<”Se va avea în vedere ca avut mici ghinionici şi
ghinionice, dar că fu fată mare lanceput, doar puţin
de tot grea. Norocu ei cu sida, - şi ghinionu lui. Cum
sar zice.
@@ La rîndu lor, ăia de la uzinele Republice,
simţind căi trage în jos greutatea fierului vechi
acumulat, se bez-metică dela sculărie spre sforărie
şi-ncep so-ngheme şiso ana-teme. [Fără matcă şi
fără beobee, erau ca nişte apaci de tot felu, de nici
nu sar zice că ‘Aşa sa călit Oţelu!”. Rămaşi fără
urmaşi şi fără toteme, republicanii se republicănesc,
mărşelesc ce mărşelesc în ordine, şi ‘ce că :
”UUUU! Meghebeele face Noua ordine”. Nou-
Ordinea ţine cît ţine, şodată se pîrîie cu spîrc. Ca
orce e din Ue. Primele HU_E se duc spre sforar, da
Boc eca ‘sporu casei’, aşa că totul se re zumă la HUE
– le de pe Net, şila o ‘fie –ceo-fi” re ferendumă”.
Şica să nu facă hernie de-atîta hop-miticie pe la
guberne, şisă nu dean gălbează, BOC 4 spre 5
hotărează căn întreaga gubernie se gubernează prin
hotărîri de urgenţe. E şi el un mic gaulaitere care de
ere luptă saducă lumina democraţiei în stat. (ca un
hercul în luptă cu sfincsele întraripat). Insu, - suszisu
boc, sa luptat cît sa luptat cu cei 3 -2 -2 (trei-doi-doi)
răi, şicun dracul, şicu eba draculului, şicu frasu, şicu
năşicu, şicu duda, şicu ruda –pa! paruda, şicu toţi
miticii ş ibericii, fără nici un strop de tem:
<”Vă anatem pe toţi! Ţoţi e nişte hoţi! Nu mă tem!
Vă fac ghiudem pe toţi!. Io gubernez şi dictez, mă
auto-citez. Căs stat de drepţi! (drept pentru care el
semnează ca primaru, şi tot el contra- semnează
(cuaviz negative?) şi de cretează că:
• Ţînînd conte de rezultata la re ferende şide
alte ponte, toţi omii şi omele cer ;(Cu credenţialele-
n ciocumic) o (re) – formă de gubernare care (nare)
arome de rahat amestecat [în pate].
• Aşa caveţi puţintică răbdare, bre! Şi uiele
osă vă dărnicească co gubă
• “>DEMO – aristo – monarhicească” (ib.,
ibid., I.Bi.De.m.)
Aşa să ne fie şaşa să se şi nu mească. Şom mai vedea
noi ceo mai fi după. (că cică-n toate e cîte ceva bun,
inclusive la criză. Că dacă-I criză, preţele la sfoara
din coajă de nucă de cocos are-ncetîncet un trend as
cendent.
Dan schimb a scăzut dela un timp rata la pîrţe.
=Unde sunt tîrţele de altădată?
Unde robertAnastasele?
Unde barSulfinatele?
Unde poricile?
Unde monicile?

152
Unde.?unde?} Ceo fi – o fi! Bucuroşi neom duce
trăilele, şi Criste şi AntiCHriste. Şi totu datorită lu
Boc şi mulţumită la aripuţa lui din PeDe – care face
Noua Ordine Mondială în ţară t. (că PeDeLe face ce
trebe - [şi Hahanu face făcutu să fie un ţarat al bine
făcutului şal lucru manualului)
În cronica Băsenilor este un portret enumerative,
încărcat cu amănunte nesemnificative. Citez din
memorie;
“>Era un om de stat mijlociu la stat ură, cu făţău cu
chipiu caşi faţa pre-lungă, capu de asemene lung şi
CHEL, urechi clăpăunge, gîtu lung, ochii mici,
porceşti şi ceacîri. Chiompecu dracului răbda toate
oboselile: cu frigul, foamea şi căldura, cu hula şi
Vîntu se obişnuise pe mare. Nu purta blăni şi haine
de firmă costisitoare, numai o piele de oaie iarna
(peste tricoaie, că iarna nui ca vara lui) şun tri cou
cun măr vara… A fost un generos şiun darnic şi
frumos ca un otelo, şica un IA Gello (vezi şi tu).
La baie se scălda ca la a treia zi, şin băi de mulţime
se, nu bea bucuros nici bere, nici vin nici pe lin, ci
numai apă (de foc). Întrun cuvînt era un anti-Boc
sută la sută, şi nunţeleg de ce nea trebuit alegeri
libere casă vie nişte ere de căcăreze şi iohani?
& Za cem? Perche Johanis?
-Unde nis acei ani frumoşi?
-Unde zăpe zile? Unde acele zile?
Aceşti pedeloşi zeloşi din neamu lu cocoş au trecut
cu sacoşi şi bagaj cu tot în tabăra lu alde CoCo loş.
>”Aţi vrut muu zică tehno, carvasăzică, navă!” şi
depe iutubă lea trimis în dubă un buget “minim –
minimorum” (vorba lu urmaşu lu Chioru). Şi daca
avut qvorum pe forum şi laice pe feisbuci, atunci sa
• Gubernele tehno –crat din dacia, alu un
dacian, clocit de Cocoş. Şadus în sacoşi din cui bar
{??DA de blejnar? Cese mai aude?
<”Blejnar fuseseu mai GHINIONar doar pe hîrtie!”
• În grădina carpată, dintrodată sa făcut
lumină dela luminătorii şi comisarii politici uiezi.
• Şi poate no săţi vie să crezi, da era un Demo
de demo-craţie cît mai originală, întratît era de čolos
noul Boc şi gubele care urma să ţie cît o muzichie
de ţînţăret (că uitai săvă spui cacestui RAI din ui îi
lipsea apocalipsa; căn acel loc era şi nisca muşte
venite tot la boc. (dan lipsa lui boc) (că din cioloşie,
pe semi-eternu nul şi nul în ceea ce era déjà un fel
de “Vreu Gubernu mieu!”
Da şi printre PeDezeii lor de edăcie şide ortăcie se
(mai încă poate) distinge figura luminoasă alu Boc
(6), cu faţa iluminată de iluminisme dela Torţa
Democraţiei.
(E Poc ala boc (io ala- bala Portocala, hocu-pocu,
navă! Bocu, acest prometeiaş venit în opinci la oraş
şajuns să dea foc la orce – căi epoca Iluminismelor
şia reclamelor luminoase, şa artifiţelor.
??% Da de boc ce zice ultimu boc dacian? Carei
chichirezu? Or iar faci pe chinezu?
<”Sa cam ghinionat puţin şi lăutarii de şpagă dealu
bla-bla-gă. Şi sau gri zonat din lipse de cur Cuma.
Da GHINIONU lor nacinaet pîn-acuma. Ghinionilă
ăla de mihaiNemţilă na mai apucat să se de clare
martire de garaj, ca la pus gaj şila amanetat peun
ţucal. Ăsta da GHINION, să cazi în boc pîn;la gît
fără să ştii sănoţi. Şi toţi lau uitat în cel mai albastru
rahat. Că cinea mai auzit de neamţu, de chinezu or
de dănileţMacovica?
Folosind tehnica contrastelor şia alb-negrelor,
bruxelezu îmbină în aceeaşi caracte riză are calităţile
şi defectele personalităţilor istorice aflate încă în vig
oare la putere. (căsecam cere o revigorare la rotativ

154
Iată portetele basoreliefat alu Boc Cel Mareşi Tare:
1. <”Fost-au acestu boc-Vodă ci omu nu mare
la statu, da viteaz cum na mai stat, mînios şi de grab
vărsătoriu de sînge nevinovat; (că vrea sînge
proaspăt în system) de multe ori la ospeţe omorîea
fără judeţe. [şi fără nicio de nea].
2. Amintrilea era ciom în treg la fire, neleneşu,
şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi (cantro o manie a
lucrului FeBine făckut – după ureche]
3. şi unde nu gîndiiai, acolo îl aflai. La dreapta
lu stolo. Şi unde-l epura alţii, nuşi perdea nădejdea,
că ştiindu-să căzut jos, se hop-mitica deasupra
biruitorilor. Că lare pe cai mari sau pe destru, era de
departe cel mai bun ostaş cu puşcă şi cur ea lată…
4. A cestor măreţe vir tuţi le făcea pe reche vicii
cum plite:
5. o cruzime neomănoasă, aproape
neomenească, şo perfidie mai mult decît punică. Pe
sub tunică navea pic de inimă, navea nimic adevărat,
nimic sfînt, nimic cur at; nici o frică de zei, nici
măcar faţă de Zeu s [dat răilor de zei (caşai ziceau
între ei pedeii lu Drăculoi)) nici un respect faţă de
jură minte, nici o credinţă, nimic- nimicuţă. Aşa era
boc de un hal fără de hal de HAN şi cannibal,
pregătind regimu de teroare al celuilalt HAN tătar,
care chiar a şi venit după Băse. O nouă Epocă de
Baligă şi Boc îşi face loc cu coatele.
• Ăsta ca(l)că în picioare şi se baligă (moale)
pe toate regulile demo-craţiei – zgiară un băs
întunericat din public. Şi alte publice
Il osane Întunericimea sa (da era toţi în solda bă
sească şi împroşcau cu noroi în noi, adicăn cei mai
noi nouţi reprezentanţi ai puterii populare.
Că neputînd să mai ciure, băsiştii nu spun decît
murdării şi nu fack decît căcănării, şi nu zic decît că
cică.
• “<Bocu vrea monarhie!, ‘adică vrea să se
instaure de rege printr-o dictatură regală (printre
isaure, o isaură se miră dea rămas crăcănată
(N.a.– doar atît? Nic mai mult? Păi cei EL, taure de
Liliputa? Săle el pe toatele nule poate ? (n. altuia –
io nu cred că poa’să!} Da dacă osă, atunci om mai
vide.….şi continuînd disputa lor cu character
apparent personal, Băsesc către popor- OI:
• “<IO îmi voi exercita)(man – DATu ca
nimeni altu – pînăn ultima zi şi pînăn ultima clipă,
şi chiar şi după!”(citat din ultimu discurs de glorie
• {N.a. – E, zi dacă asta nu te spăimîntă? Că la
cîtă glagorie are, draculu en stare să ne bîntuie şi
cînd o fi la pensie, şi cînd nu iE.
(conform, zicese, la dicton “Azi îl vedem şi nu e”)
Cear mai fi de spus? Ce urmează? Ceo mai fi vrînd
‘acel Apus” şice mai ceoloşează?
De pe goagăl, ăl mai postac mihalac face Apele către
tot felu de fele de ei şi de iele. Gorghiuţa, fiind la
literuşa “Ge” sub un literuc de politruc, face spume
la bot :
<””Să ardem tot cei pe lume, să radem tot, să
dărîmăm tot, să distrugem din temelii orînduiala
‘cea crudă şi nedreaptă’ şisă ne facem noi un ape
măsura noastră. Tot însăşi ea le mai ‘ce că
“Doar Noul PeNeLe face ce trebe!”
{şi ghice ce zice că trebuie în Uie?}
(Notă – aşa ceva se zice că nu sar zice)
<””Acolo trebe pusă o Bombă! Acolo altă! Şiaco
încă! Şila primărie două! Şila şcoala de fete. Două
la prefectură! Şacolo două! Două acoloşică, căi ..
Dacă te iei după mintea monicăi, “Toate spitalele ar
trebui de-mo-late” (încheiat citate) şin locu lor ar
trebui construite temeteie, caşa vor uiezii ăi din ui,

156
băso.fani ai Draculului. [Căştia mai draculici
sempuie şise sacoşesc tot întrun ‘haisă dăm mînă cu
mînă’ pînă se cocoşesc. Da de haisamat nuse mai
haisamă, cacie le e nat şi ţarat.
(Nota primului autor – Nu ştu, zău, ce iso fi părut la
politruc, canceput săi haie păi de pă feisbuc cu tot
felu de haie (şi hăise, şi ceale) care de care mai :
• Hai să dăm jos portretu lu nea nicu! ( was ist
das? Asta se mai făcuse!
• Hai să dăm foc la Parlamente! (şi asta se, era
déjà vu)
• Hai acu săi bulgărim la bulgari păi care
(vorba lu nea Kălimente)
• HAI să des fiinţăm tOmania şi so băgăm în
falimente de ţarat!
• Hai să.
Nu mai ṣtia ha.ha.nu ce să mai haisă-iască ṣi ce să
mai hă.hă.iască. Mereu ṣar lă lăi pe lălăiască aceeaṣi
manea cu-aceeaṣi vuvuzea. [sămoa ră duṣmele de
nea]
-Doar rareṣBogdanu în rareṣbogdănia lui îṣi mai
închipă că en echipă cu Organu ṣicu Grivei ṣi căi
VUVUZELA PePEE în UE ṣin non-.UIE.
Daia sa ṣi foarte mirat cînd camarilla de partid nula
invitat la, ṣi ia tras un upercute, ṣiia arătat oglinjoara
cu petrecute-n trecute ṣi cu trecutul unde n demult
trecut cînd îi trimitea pa! mîndoi la gunoi ṣii gunoia
cu jankuri, [că cine are-o casă arm ai vrea o casă pe
lîngă casa omului, ṣi dacă ai cinci ai vrea să ai ṣapte]
bas ă vă ia naibu pe toṭi, s-ar fi adresat caragialele
din el la unii liberali- cugetători din căruṭa cu paiaṭe.
Cicsa liberal – izat preṭele la case în pieṭe.
-În legătură cu, că Johanis
ṣar lă
sa jobu să plecen Europu, NU. Car mai trebi să vrea
 ṣi ṣarla. Ṣi ṣarla nu prea ar mai vrea săplece
depeacilea de pe la PeNeL-oi ṣi de pe la PNLuṣe.
(peneluṣe dalea la făṭău păpuṣă, la fătău mătuṣă, că
gorghiele ṣi porele iar putea fi mamiṭe ṣi tante miṭe
lu o tzatza vasilică).
Referindu-se la informațiile publicate de Financial
Times, carear fi zis căKlaus Iohannis se află pe lista
fescurtă pentru postul de copreședinte al Consiliului
European, Rare și Bogdan a spus: „Mai trebuie să
vrea și Grivei, adică mai trebuie să dorească asta și
președintele României,..’’
[comentar la cea zis nambăr Oan Gudurău despre
Iohanis:‚’dar a fȋrşit prin a se pune rău şi cu Klaus ȋn
momentul ȋn care a amintit de Grivei şi nu de dogul
german !] Care şi Ucigă-l toacă mȋndria lui de salam
săsesc care nu poasă tacă.
Buldogul Samson, despre afirmația lui Ponta
conform căreia Iohannis merge la Bruxelles ”ca
surda la horă”: ”Este, ca de obicei, o declarație
obraznică”
Carvasăzică bertate şi galitate, da nu pentru nearieni
- Aṣa că Ha.Ha!hA. ṣi-a luat PA!-ul de la caracatiṭă
(da ṣi dela PDL aripa mai PNLea) ṣi-a plecat, cum îi
fusese lui scris, Iohanis Cel Ghinionar, să,, la naiban
praznice cum se zice, tocma la curu pămîntului, la
niṣte Cotroceni. „Practic, astăzi, România a gata-
gata rămas fără Cur
Tea Const.
ṣi ierea să rămîie ṣi fără chiriaṣul de la Cotroceni. În
motivaṭia curṭii nuse spune că sar lăfăi în lafuri, nici
că
- ṣar la pida duṣmii, or că
- ṣar la triniza duṣmele, da ṣi
- ṣarla tanu de Nea a profitat deo Lacună (vezi
I.Le.Ca.).

158
 În ‚Ṭiganiada’ se spune doar într-o manea căntors
acas, la una din casele pe care le mai avea în avut,
Johanis a zis scurt (că ierea fescurt la vorb, ṣi la
gîndit nici atît):
- - Mai avem încă multe de binefăcut! Ṣi multe lucre
de rebinefăcut. Trebuie o RE-înnoire ṣio
rerrromînizare într-o RO. A lucrului bine făcut cu
binefăcătorie pe nemṭeṣte.
ṣi febina cu febinele lui alte ṣi alte febiefăcute
pe care le febinefăcea ṣi le feisbucea pentru
fanii proiohani pe feisbuci. Se pregătea o
Europă a lukului prea-bine făcut ṣi o reînnoire a
Dupcea renunṭat la funṭia de preṣedinte al
Consiliului European, Iohan, simṭind că stăpînii
ṣi-au luat mîna dăpă iel, s-a rezemat în
vuvuzea cantrun baston ṣianceput să fredoneze
pe săseṣte o manea ‘Nuṣce să mai fuck cuia’
Proaspăt MEP-curajosu speriat că ăsta iar nu
mai vrea să mai plece deaici de la noi la gunoi
ṣică s-a înrădăcinat în gunoiṣtea dela LPN, lear
fi semeseiat niṣte zise cam anti-iohanise: ‚Bă,
să vă ia naibu pe toṭi ṣi mai duceṭivăṭi naibii cu
Naibu cu tot, nu vedeṭi cum vă beleṣte ca pe oi?
Belu beleṣte, Golescu goleṣte, Iohanu jupuieṣte.
Păi dacă Griveiu
ṣar lă sa turma sa de PeNeL-oi eca ṣi cume oile
ṣau ales la stîne să-i stăpîne un lupe.
‘Cum îi văzu, Potaia-afurisită
Își puse coada-ntre picioare, făcu trei tumbe și-
ncepu
Să se tăvălească,
Să se lingușească,
Să chelălăiască,
Ca toți câinii nemțești…’
(I.L.Caragiale - Ṣarla ṣi ciobanii)
 Rareṣu a făckuto greṣeală GE-Ni-A=LĂ crezînd că
Grivei (=dulău de cur
Te ce latră foarte tare) iun rău intrat de fapt ca o ṣarlă
printre penel-oi : Lupe! Lupe!
[prin aceste istorii paralele, Rareṣele nu se referee la
vrun ṣarl anume, ṣi nu nominaliza anume oi din
turm, nici nui spunea pe nume Hahanului. Doar iară
ta vuvuzeaua. (diferenṭa între fluier ṣi bucium nu stă
nsTAs "bucium nu stăn lungime, nici în grosime).
Că de la distanṭă, umbra semăna a par.
Achtung! Ahtung!
În final s-a behăit îndelung o manea ṣisa scandat
îndelung pentru Iohan, împreună cu Iohan: UIE,,,,
.UIE,,,, .U.E
Dupceau mai stat la lafe ṣi palavre, ṣi-au mai
schimbat adrese de imeiluri, au mai scandat
îndelung ṣiun ahtung co binecunoscută palavră:
@Ieṣ afară, javră or
Etc
ṣam încălicat po ṣa….
*
Pe o piatră tombală de la kilometru zeo al uEi, scrie-n
uieză un motto cu epitaf
‘’ "Trecătorule ce-mi calci țărâna, nu fii mândru în
cimitir
Noi aici suntem acasă, tu ești încă musafir"
Şi culmea – pacolea mumia lu pora citează din
moaştele lu un şora despre ‘’Cine este Generalul-dricar:
‘’Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască,
Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...’’
https://www.facebook.com/mihaisora/photos/mihai-
eminescu-scrisoarea-iii-ȋn-opere-ediţie-critică-ȋngrijită-de-
perpessicius-/1003672883022061/

160
 {nota unuia – Dacă chiar vrei să vezi adevărul
go-goluṭ ṣi istoria goală-goluṭă, ioteo
Navă sirena
merkela
cea dintotdeauna ademenind hahanii.

Completarea cît mai complectă a completărilor

rămase incomplete, a etceteraelor cu puncte-puncte
ştampilate în albe şia altor hîrţoage şi anecdote carea
circulat în epoc cu titlu de boc-legi – sau par odii de
legi
 ”NU plec cu nici un fel de regret, şicu nici un
fel de părere de rău!(vorbu lu nea nicu ) ĂSTA
SUNT EU! {Citat Hahan} (AMR – 1(un) an)

???Numărătoarea inversă continuă! HUăăă!

++[saude o voce din off.) – of! Of!..

162
164
166