Caragialele Antologic

Caragialele Antologic
(De la Caragiale la Caragiale)
Vol. IV
Cronologia operei
(1873 – 1882)
Antologie ṣi prefaṭă de
Manea Adrian
1|Page
Copyright © 2021 by Manea Adrian
All rights reserved. This book or any portion

thereof may not be reproduced or used in any
manner whatsoever without the express
written permission of the publisher except for
the use of brief quotations in a book review or
scholarly journal.
First Printing: <2020>

Second edition
ISBN - 978-1-71671-429-0
Contents
Cap. 4 – Naṭiunea romănă – Albina Carpăṭilor –
Romănia liberă ............................................................... 10
O MĂSURĂ URGENTĂ –NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI,
1 SEPTEMBRIE 1877, P.1.................................................. 12
A. THIERS – NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI, 1
SEPTEMBRIE 1877, P.2 .................................................... 13
REVISTA REVISTELOR – NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, 1
SEPTEMBRIE 1877, P.2 .................................................... 16
ECOURILE. DE IERI ṢI DE AZI –NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I,
NR.7, JOI 1 SEPTEMBRIE 1877, P.2.................................... 19
UNUL CARE NU-ṢI CUNOAṢTE LUNGUL NASULUI -
ALBINA CARPATILOR, (SIBIU), ANUL I, NR.14, 17 NOV. 1877,
P.161-163 ...................................................................... 20
TEATRU ROMÂN – ROMÂNIA LIBERĂ, ANUL I, NR.180,
22 DECEMBRIE 1877, P.3 – SEMNAT: PSEU D’ONYM. ........ 29
TEATRUL CEL MARE – ‘’URÎTA SATULUI’’ – ROMÂNIA
LIBERĂ, I, NR.184, 29 DECEMBRIE 1877........................... 33
CERCETARE CRITICĂ ASUPRA TEATRULUI ROMÂNESC –
(2 ARTICOLE) ROMÂNIA LIBERĂ, II, NR.190, 5 IANUARIE
1878 .............................................................................. 42
CRITICA TEATRALĂ ṢI PRESA NOASTRĂ - ROMANIA
LIBERĂ, II, NR.190, 5 IAN. 1878, P.2-3; SEMNAT: LUCA .... 43
LITERATURA ÎN TEATRUL NOSTRU [1] - ROMÂNIA
LIBERĂ, II, NR.194, 11 IAN. 1878, P.2-3; SEMNAT: LUCA. . 47
LITERATURA ÎN TEATRUL NOSTRU [2] - ROMÂNIA
LIBERĂ, II, NR.199, 17 IAN. 1878, P.2-3; SEMNAT: LUCA. . 53
Cap. 5 – Timpul ....................................................... 60
3|Page
DRACUL ÎN CLOPOTNIṬĂ – TIMPUL, ANUL I, IUNIE-IULIE
1876 .............................................................................. 62
TEATRUL ITALIAN - TIMPUL, NR.39, 19 FEBRUARIE
1878, P.3 – ..................................................................... 74
TEATRUL ITALIAN - TIMPUL, ANUL III, NR.39, DUMINICĂ
19 FEVRUARIE 1878, P.3; ................................................ 75
ATENEUL – TIMPUL”, ANUL III, NR.40, MARṬI 21
FEVRUARIE 1878, P.3; ..................................................... 77
OARECARE MODERAȚIE - TIMPUL, ANUL III, NR.44,
SÎMBĂTĂ 25 FEVRUARIE 1878, P.1; .................................. 82
NAȚIONALI-LIBERALI - TIMPUL, III, NR.70, MERCURI 29
MARTIE 1878, P.2-3; ....................................................... 92
LIBERALII ȘI CONSERVATORII - TIMPUL, ANUL III,
NR.79, SÎMBĂTĂ 8 APRILIE 1878, P.2-3; ........................... 98
TEATRUL NAŢIONAL - TIMPUL, III, NR.83, JUOI 13
APRILIE 1878, P.3; ........................................................ 106
MILLO ÎN BUCUREŞTI - TIMPUL, ANUL III, NR.88, VINERI
21 APRILIE 1878, P.3;.................................................... 108
UN STAT ÎN MINIATURĂ [1] - TIMPUL, ANUL III, NR.99,
SÎMBĂTĂ 6 MAIU 1878 .................................................. 113
UN STAT ÎN MINIATURĂ [2] - TIMPUL, ANUL III, NR.100,
DUMINECĂ, 7 MAI 1878................................................. 123
TEATRUL ROMÂN - TIMPUL, ANUL III, NR.108, JUOI 18
MAI 1878, P.3; .............................................................. 129
ROMA ÎNVINSĂ - TIMPUL, ANUL III, NR.111, DUMINECĂ
21 MAI 1878, P.3; ......................................................... 135
O ÎNTÂMPLARE LA IERUSALIM - TIMPUL, ANUL III,
NR.118, MERCURI 31 MAI 1878 ..................................... 140
SISTEMA DOCTORULUI CATRAN ȘI A PROFESORULUI
PANĂ - TIMPUL, 1, 2, 3, 4 IUNIE 1878. ........................... 148
PANĂ [1] - TIMPUL, ANUL III, NR.119, JOUI 1 IUNIE 1878 148
PANĂ [2] - TIMPUL, ANUL III, NR.120, VINERI 2 IUNIE
1878 ............................................................................ 159
PANĂ [3] - TIMPUL, ANUL III, NR.121, SÎMBĂTĂ 3 IUNIE 1878
.................................................................................... 170
PANĂ [4] - TIMPUL, ANUL III, NR.122, DUMINECĂ 4 IUNIE
1878 ............................................................................ 178
OPERA ITALIANĂ - TIMPUL, NR.143, DUMINECĂ 2 IULIE
1878 ............................................................................ 186
SELĂGEANU - TIMPUL, ANUL III, NR.173, MARṬI 8
AUGUST 1878 .............................................................. 188
CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC [1] - TIMPUL, NR.200,
ANUL III, MARṬI 12 SEPTEMBRE 1878............................ 193
CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC [2] - TIMPUL, NR.207,
ANUL III, JOUI 21 SEPTEMBRE 1878 ............................... 201
TEATRUL ROMÂNESC – [1] - TIMPUL, ANUL III, NR.220,
VINERI 6 OCTOMBRIE 1878 ........................................... 211
RUY-BLAS - TIMPUL, ANUL III, NR.231, VINERI, 20
OCTOMBRIE 1878, P.2-3;............................................... 217
CONVENȚII CU RUSIA] - TIMPUL, III, NR.235, MIERCURI
25 OCTOMBRIE 1878, P.1. ............................................. 224
D.C.A. ROSETTI LA ROMA] - TIMPUL, III, NR.247,
VINERI 10 NOIEMBRIE 1878, P.1; ................................... 231
TEATRU ITALIAN - TIMPUL, III, NR.248, SÎMBĂTĂ 11
NOIEMBRIE 1878, P.3; ................................................... 238
TEATRUL ROMÂNESC – [2] - TIMPUL, ANUL III, NR.249,
DUMINECĂ 12 NOIEMBRIE 1878, P.3; ............................. 239
CHESTIUNEA DOBROGEI] - TIMPUL, ANUL III, NR.250,
MARṬI 14 NOIEMBRIE 1878, P.1;.................................... 242
ȘTIRI FRANCEZE DESPRE CESTIUNEA DOBROGEI] -
TIMPUL, III, ANUL III, NR.254, SÎMBĂTĂ 18 NOIEMBRIE 1878,
P.1; .............................................................................. 258
CRIZA DE CABINET] - TIMPUL, ANUL III, NR.257, JOI 23
NOEMBRE 1878, P.1; ..................................................... 263
LIBERALII ENGLEJI ȘI ROMÂNI] - TIMPUL, ANUL III,
NR.261, MARṬI 28 NOEMBRE 1878, P.1; ......................... 270
NOUL CABINET OTOMAN - TIMPUL, III, NR.264, VINERI
1 DECEMBRIE 1878, P.2;................................................ 279
INPRESIUNI THEATRALE – TELEGRAPHUL, ANULU IX,
NO. 2034, MARṬI, 30 IANUARIU 1879, P.2..................... 288
Timpul - 1879 .................................................... 293
Reportaj parlamentar] - Timpul, IV, nr.54, 9 martie
1879, p.1. ................................................................. 297
Frații radicali și D. Dim. Sturdza [1] - Timpul, 18
martie 1879, p.1. ...................................................... 297
FRAȚII RADICALI ȘI D. DIM. STURDZA [2] - TIMPUL, 23
MARTIE 1879, P.1. ........................................................ 298
5|Page
FRAȚII RADICALI ȘI D. DIM. STURDZA [3] - TIMPUL, 25
MARTIE 1879, P.1. ........................................................ 298
UN INCIDENT LA CAMERĂ - TIMPUL, IV, NR.112, 24 MAI
1879, P.1. ..................................................................... 298
Calea agitărilor – [1] - Timpul, IV, nr. 120, 2 iunie
1879. 299
Apelul la unire - Timpul, IV, nr. 120, 2 iunie 1879,
p.1. 299
Guvernul și modificarea art. 7 - Timpul, 5 iunie
1879; 299
Procedee electorale - Timpul, 7 iunie 1879; ...... 299
POZIȚIA MINISTERIALĂ FAȚĂ CU REVIZUIREA - TIMPUL,
15 IUNIE 1879, P.1. ....................................................... 300
PLĂTEȘTE VIZIRUL - TIMPUL, 17 IUNIE 1879, P.1..... 300
În ajunul crizei - Timpul, 22 august 1879, p.1.... 300
Linia ferată Ploiești – Predeal - Timpul, 31 august
1879, p.1 .................................................................. 300
DUPĂ VOTAREA REVIZUIRII –TIMPUL, 13 OCTOMBRIE
1879, P.1. ..................................................................... 301
MESAJUL DOMNESC - TIMPUL, IV, NR.229, 17
OCTOMBRIE 1879. ........................................................ 301
CE ESTE "CENTRUL" - TIMPUL, 14 NOIEMBRIE 1879, P.1.
.................................................................................... 301
GUVERN AL ANGAJAMENTELOR CU STRĂINII - TIMPUL,
IV, NR. 278, 18 DECEMBRIE 1879, ................................. 301
Grav incident diplomatic - Timpul, nr. 19 aprilie
1880, p.1, ................................................................. 302
REPORTAJ PARLAMENTAR] [1] - TIMPUL, VI, NR.10,
JOUI 15/27 IANUARIE 1881, PAG.1 ................................. 304
CRONICĂ TEATRALĂ - TIMPUL, VI, NR.10, 15/27
IANUARIE 1881, P.3. ..................................................... 313
REPORTAJ PARLAMENTAR] [2] - TIMPUL, NR.19, 25
IANUARIE/6 FEBRUARIE 1881, PAG.1. ............................ 314
REPORTAJ PARLAMENTAR] [3] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.21, MERCURI 28 IANUARIE/9 FEBRUARIE 1881, P.1. ... 318
REPORTAJ PARLAMENTAR] [4] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.32, JOUI 12/24 FEBRUARIE 1881, P.1......................... 323
O ŞEDINŢĂ GLUMEAŢĂ] - TIMPUL, ANUL VI, NR.38, JOUI
19 FEBRUARIE/3 MARTIE 1881, P.1. ............................... 327
OM CU NOROC – TIMPUL, 15 IUNIE 1890 – REPUBLICAT
– FAMILIA, 1 IULIE 1890, P.312-313. ............................. 335
IRONIE - TIMPUL, 15 IULIE 1890, P. 1. ..................... 341
Cap. 6 – Bobîrnacul (28 februarie 1879 – 31 martie
1879) .............................................................................. 342
DUPĂ O DISPARIṬIE DE CÎTEVA ZILE…] - BOBÎRNACUL,
II, NR.14, MIERCURI, 28 FEBRUARIE 1879, P.1................ 343
CRONICA [4] – BOBÎRNACUL, II, NR.14, MIERCURI, 28
FEBR. 1879, P.1, 4. ........................................................ 347
CARNAVALUL – BOBÎRNACUL, II, NR.14, 28 FEBRUARIE
1879, P.4...................................................................... 350
EXTRAS DIN STATUTELE SOCIETĂṬII DE ANTROPOFAGIE
MUTUALĂ – BOBÎRNACUL, II, NR.14, MIERCURI, 28
FEBRUARIE 1879, P.1, 4. ............................................... 352
Naivităṭi parlamentare – Bobîrnacul, 28 febr.
1879 353
Fleacuri – Bobîrnacul, nr.14, 28 februarie 1879 354
Fleacuri – Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879, p.1357
Biografii Contimporane – Avram Burah –
Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879, p.1-2.................... 359
ÎNTOARCEREA DLUI C.A. ROSETI ÎN PATRIE -
BOBÎRNACUL, II, NR.15, 4 MARTIE 1879, P.1 ................. 361
CORESPONDENṬĂ SENTIMENTALĂ - BOBÎRNACUL, II,
NR.15, 4 MARTIE 1879, P.4 ............................................ 364
CRONICA - BOBÎRNACUL, II, NR.15, 4 MARTIE 1879,
P.4 ............................................................................... 367
POVESTIREA ISPRĂVILOR DIPLOMATICE ALE D-LUI C. A.
ROSETI –BOBÎRNACUL, II, NR.16, VINERI, 9 MARTIE 1879, P.1
.................................................................................... 369
DREPTATEA COCOANII SEVASTIṬII – BOBÎRNACUL, II,
NR.16, 9 MARTIE 1879, P.4 ............................................ 375
CREZUL - PATRIOTIC LIBERAL-NAṬIONAL –
BOBÎRNACUL, II, NR.16, 9 MARTIE 1879, P.4 ................. 376
O ÎNTÎMPINARE – BOBÎRNACUL, II, NR.16, 9 MARTIE
1879, P.4...................................................................... 377
SITUAṬIA POLITICĂ [1] – BOBÎRNACUL, II, NR.17,
DUMINECĂ, 11 MARTIE 1879, P.1 .................................. 379
IMPORTANṬA GARDEI CIVICE – BOBÎRNACUL, II, NR.17,
11 MARTIE 1879, P.4..................................................... 382
SITUAṬIA – BOBÎRNACUL, II, NR.18, MARṬI, 13 MARTIE
1879, P.1, ..................................................................... 384
CRĂCĂNEL – BOBÎRNACUL, II, NR.18, 13 MARTIE 1879,
P.1, P.4 ......................................................................... 386
7|Page
POLITICA ZILII – [1] - BOBÎRNACUL, II, NR.19, VINERI,
16 MARTIE 1879 ........................................................... 391
O NOUĂ DECORAṬIE – BOBÎRNACUL, II, NR.19, 16
MARTIE 1879, P.1 ......................................................... 393
UN GINERE NEPRICOPSIT – BOBÎRNACUL, II, NR.19, 16
MARTIE 1879, P.1, 4...................................................... 396
POLITICA ZILII – [2] – BOBÎRNACUL, II, NR.20, MERCURI,
21 MARTIE 1879, P.1 ..................................................... 397
SERVICIUL NODOROS’’ – BOBÎRNACUL, II, NR.20, 21
MARTIE 1879, P.1 399
UN TICĂLOS – BOBÎRNACUL, II, NR.20, 21 MARTIE 1879,
P.4 ............................................................................... 411
SÎMBĂTĂ, 24 MARTIE 1879, P.1 ..................................... 413
MIERCURI, 28 MARTIE 1879, P.1 .................................... 414
UN NOU POET] – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28 MARTIE
1879, P.1 ...................................................................... 415
MANDATUL – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28 MARTIE 1879,
P.1 ............................................................................... 416
O LECṬIE DE PIANO – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28
MARTIE 1879, P.1 ......................................................... 419
NATURĂ TARE - 1879-03-28 - BOBÎRNACUL, ANUL II,
NR.22, 28 MARTIE 1879, PAG.1, 4 .................................. 420
AṢTEPTAREA UNUI MUSAFIR – BOBÎRNACUL, II, NR.22,
28 MARTIE 1879, P.4 ..................................................... 421
ARTICOL DE FOND (CIORBĂ LUNGĂ PENTRU CITITORI) –
BOBÎRNACUL, II, NR.23, SÎMBĂTĂ, 31 MARTIE 1879, P.1 423
CITIM ÎN ‘’CARTEA FISTICHIE’’ A OFICIULUI NOSTRU
ESTERIOR (FOREING-OFFICE) – BOBÎRNACUL, II, NR.23, 31
MARTIE 1879, P.1, 4...................................................... 426
ZIG-ZAGURI – BOBÎRNACUL, II, NR.24, 6 MAI 1879,
P.4 ............................................................................... 431
Zig-zaguri – Bobîrnacul, II, nr.25, 10 mai 1879,
p.4 435
FLEACURI – BOBÎRNACUL, ANUL II, FEBRUARIE -
MARTIE 1879 ................................................................ 438
Fleacuri - Bobîrnacul, II, nr.15, 4 martie 1879,
p.1 440
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.16, 9 martie 1879,
p.4 441
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.17, duminecă, 11
martie 1879, p.4 ....................................................... 442
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.18, 13 martie 1879, p.1,
p.4 443
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.19, 16 martie 1879, p.4
445
FLEACURI –BOBÎRNACUL, II, NR.20, 21 MARTIE 1879,
P.4 ............................................................................... 446
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.21 ......................... 448
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.22 ......................... 449
- UNUI POET LIRIC – (EPIGRAMĂ) [MĂ-TREBAŞI IERI: -
GENUL LIRIC] ............................................................... 452
- PUŢUL NEBUNULUI – ........................................... 453
Lista cronologică – [1873 – 1882] – 234 titluri ...... 457
Caragiale ṣi Eminescu....................................... 484
I.L. Caragiali – Calendarul Minervei pe 1913, p.81-
90 514
9|Page
Cap. 4 – Naṭiunea romănă – Albina
Carpăṭilor – Romănia liberă
În august 1877, în timpul Războiului de Independenţă, Ion
Luca Caragiale a scos împreună cu publicistului francez
Frédéric Damé (1849, Tonnerre, Franţa - 1907, Bucureşti)
ziarul ‘’Naţiunea română’’. Ziarul, cu numeroase rubrici
scurte şi cuprinzătoare, a fost suprimat după cîteva
săptămâni, în septembrie 1877. Singurul exemplar care s-a
păstrat la Biblioteca Academiei Romăne este nr.7, de joi, 1
septembrie 1877. Nu am o fotocopie a acestui exemplar.
În ziarul Universul, XVII, nr. 357, 31 decembrie

1899, Ion Luca Caragiale publică articolul cu titlul
''Succes'' (ulterior titlul ‘’Naṭiunea romănă’’ vezi O-
2, (2015), p.553) în care descrie cum a publicat ṣtirea
falsă a căderii Plevnei ṣi ce a păṭit.
În noiembrie 1877 publică în Albina

Carpaṭilor.
La sfîrṣitul anului 1877, [pe parcursul căruia servise
în "garda civică"], începe in "Romania liberă" seria
de foiletoane teatrale "O cercetare critica asupra
teatrului romanesc". (decembrie 1877 – ianuarie
1878).
11 | P a g e
O Măsură urgentă –Naṭiunea română, I, nr.7,
joi, 1 septembrie 1877, p.1
[Articol nesemnat - O-4 – pag.164 // p.1097]

A. Thiers – Naṭiunea română, I, nr.7, joi, 1
septembrie 1877, p.2
La rubrica ‘’Foiṭa ‘’Naṭiunii romăne’’ – necrolog (A.

Thiers - fost preṣedinte al Republicii Franceze),
nesemnat- O-4 – pag.165 Atît în ‘Alegătorul liber’’
cît ṣi în ‘Telegraful’’ găsim articole despre A. Thiers,
preṣedintele Franṭei, iar la moartea acestuia găsim ṣi
un articol nesemnat, (cu titlul ‘’Louis-Adolf
Thiers’’) în Albina Carpaṭilor (Sibiu), nr.4, 8 sept.
1877, p.42-43.
13 | P a g e
15 | P a g e
Revista revistelor – Naṭiunea română, I, nr.7,
1 septembrie 1877, p.2
(cu subtitlul ''Ziarele romane - 31 august), nesemnat

- O-4 – pag.168 (‘’Maniera decupajului ṣi a
comentariului asupra presei cotidiene din ṭară
indică, privită retrospective, pana lui
Caragiale.’’(O-4 – p.1099)
17 | P a g e
Ecourile. De ieri ṣi de azi –Naṭiunea română,
I, nr.7, joi 1 septembrie 1877, p.2
[ articol nesemnat - O-4 – pag.167] La rubrica ‘’

Ecouri’’ sunt consemnate mulṭumiri adresate
publicaṭiilor care au anunṭat ‘’cu de-amănuntul’’
apariṭia ‘’Naṭiunii romăne’’.
19 | P a g e
Unul care nu-ṣi cunoaṣte lungul nasului - Albina
Carpatilor, (Sibiu), anul I, nr.14, 17 nov. 1877,
p.161-163
[Semnat: Zah. George Duma – cu titlul ‚’Unul
care nu-ṣi cunoaṣte lungul nasului’’(ṣi o notă care
pretinde că povestea este tradusă din greceṣte de
Zah. George Duma). – Cu titlul ‘’LUNGUL
NASULUI Retipărit în Timpul, 13 decembrie 1877,
15 dec. 1877; Epoca literară, I, nr.7, 27 mai 1896,
p.4; nesemnat; - LUNGUL NASULUI – cu
subtitlul: - Basm oriental – (din 1877) = Lungul
nasului. Basm oriental – O-2 – pag.415
21 | P a g e
23 | P a g e
25 | P a g e
27 | P a g e
Teatru Român – România liberă, anul I,
nr.180, 22 decembrie 1877, p.3 – semnat:
Pseu d’Onym.
[rubrica (neregulată) ‘’Foiṭa Romăniei libere’’

publicase anterior cîteva articole de B. Florescu.
Numerele 178, 179, 180 ṣi 181, la această rubrică,
cuprind Literatură – Către Domnul critic V. Păun’’ –
versuri semnate de N. Scurtescu. Nr. 182 ṣi 183
lipsesc, apoi, nr. 184, din 29 decembrie 1877 publică
la rubrica ‘’Foiṭa Romăniei libere’’ Cronica teatrală
‘’Teatrul cel mare’’, semnată de Ion Luca Caragiale
cu pseudonimul Luca. În luna ianuarie 1788, tot la
rubrica ‘’Foiṭa Romăniei libere’’, Caragiale publică
în serial o ‘’Cercetare critică asupra teatrului
romănesc’’ – ultima parte a rămas nepublicată]
29 | P a g e
31 | P a g e
Teatrul cel mare – ‘’Urîta satului’’ –
România liberă, I, nr.184, 29 decembrie 1877
(la rubrica ''Cronica teatrala'', p.2-3 - cu

subtitlul: ‘’Urîta satului’’, vodevil în 2 acte,
prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A.
Flechtenmacher), semnat: Luca - O-5- p.239-242 //
Teatrul cel mare – "Urâta satului" – O-3 – pag.747
– [“Joia trecută, 22 decemvrie, pe scena Societăţii
Dramatice naţionale s’a jucat cu success “Urîta
satului”, piesă cu muzică în două acte.]
33 | P a g e
35 | P a g e
37 | P a g e
39 | P a g e
– Alături de articolul din Romănia liberă, 29
decembrie 1877; semnat: Luca, menṭionăm ṣi
anunṭul publicat în ziarul ‘’Timpul’’, nr.223, 10
octombrie 1878, p.3. Ziarul la care lucre ṣi I.L.
Caragiale publică următorul anunţ: „ Teatru
Naţional”- Marţi, 10 octombrie 1878; Se va juca
piesele: URÎTA SATULUI – Comedie vodevil în
două acte, şi – UN TRÎNTOR CÎT ZECE – comedie
vodevil într-un act, de Matheiu Millo } –
41 | P a g e
Cercetare critică asupra teatrului românesc –
(2 articole) România liberă, II, nr.190, 5
ianuarie 1878
(la rubrica ''Foiṭa României libere''), semnat:

Luca – ‘’Cercetare critică asupra teatrului
românesc’’ cuprinde două articole: – Critica teatrală
şi presa noastră – O-5, p.243-246// O-3 – pag.752
(la pagina 1212 titlul apare ‘’Critica teatrală ṣi
teatrul nostru’’); [“De zece ani şi mai bine, presa
romănească se bucură de o libertate aproape, ca să
nu zicem cu totul nemărginită – stare binecuvîntată,
]. Al doilea articol, ’’ Literatura în teatrul
nostru’’este publicat pe 11 ianuarie ṣi 17 ianuarie,
fiind incomplet: ‘’Încheind aci cu despre categoria a
treia, ne rămîne a vorbi despre a patra ṣi cea din
urmă în articolul viitor.] – [notă de subsol, O-3,
p.766 – Sfîrṣitul studiului n-a mai apărut’’]
Critica teatrală ṣi presa noastră - Romania
liberă, II, nr.190, 5 ian. 1878, p.2-3; semnat:
Luca
Opere, vol.5, Articole politice ṣi cronici dramatice –

Bucureṣti, 1938.
43 | P a g e
45 | P a g e
Literatura în teatrul nostru [1] - România
Luca.
[ Ne-am făgăduit către publicul cititor să-i dăm

aci un şir de articole critice asupra Teatrului
romănesc, şi ne grăbim a ne ţine de făgăduială] –
OPERE-5-, p.247 // Literatura în teatrul nostru – O-
3 – pag.756
47 | P a g e
49 | P a g e
51 | P a g e
Literatura în teatrul nostru [2] - România
Luca.
[ O jumătate aproape din repertoriul teatrului

romănesc se compune din cele două mari categorii,
a localizărilor şi a plagiatelor, ..] = OPERE-5-,
p.252
53 | P a g e
55 | P a g e
57 | P a g e
59 | P a g e
Cap. 5 – Timpul
Timpul a fost un important ziar apărut la Bucureşti.
1878 La invitaṭia lui M. Eminescu, pe care-l

cunoscuse la Giurgiu cu zece ani în urmă, începe în
luna februarie colaborarea la "Timpul".
’Autorul „Nopţii furtunoase” şi poetul
„Luceafărului” s-au cunoscut în una din casele lui
Iorgu Caragiale, unchiul dramaturgului, în
Bucureşti, prin 1867. Zece ani mai târziu, cam prin
preajma Războiului de Independenţă, pe la 1877,
Eminescu i l-a prezentat pe Caragiale lui
Slavici.Citiți în Ziarul Metropolis >
https://www.ziarulmetropolis.ro/inedit-cum-arata-o-
sedinta-de-redactie-cu-eminescu-si-caragiale/’’
Între anii 1878 şi 1881 Ion Luca Caragiale a
colaborat la ziarul Timpul, unde se împrieteneṣte cu
Eminescu ṣi Slavici.
În perioada 1879-05-01 - 1879-07-01 ziarul

Timpul era condus de Eminescu, Slavici ṣi
Caragiale, care publicau numai ce voiau ei. Ioan
Negruzzi se plange în repetate rînduri că redactorii
ziarului nu făceau publicitate Junimii de la Iaṣi ṣi
Convorbirilor literare.
La Teatrul Naţional se prezenta în această perioadă,

piesa ‚’Roma invinsă’’, de Alexandre Parodi, în
traducerea lui Caragiale.
61 | P a g e
În ziarul Timpul Ion Luca Caragiale mai publicase
o traducere după ”The Devil in the Belfry’’, de
Edgar Allan Poe.
Dracul în clopotniṭă – Timpul, anul I, iunie-

iulie 1876
Timpul, nr.64, miercuri 30 iunie 1876, p.1;

Timpul, nr.65, joi 1 iulie 1876, p.2;
Timpul, nr.66, vineri 2 iulie 1876, p.1. La rubrica
‚’Foiṭa Timpului’’.
Dracul în clopotniṭă
de Edgar Alan Poe

traducere de I.L. Caragiale
Ce oră este?
Vechie întrebare
Toţi ştiu, într-un mod însă vag, că cel mai

frumos loc din lume este – sau era, vai! –
orăşelul olandez Vondervotteimittis. Poziţia
lui fiind cam retrasă de toate drumurile mari,
situat într-o poziţie, ca să zic aşa,
extraordinară, puţini dintre cititorii mei l-au
vizitat. Pentru plăcerea celor care nu l-au
văzut, cred de trebuinţă să intru în câteva
amănunte. Aceste amănunte sunt cu atât mai
necesare cu cât voiesc să narez calamitatea ce
a căzut nu de mult timp asupra acestui teritor,
şi sper că voi câştiga pentru locuitorii acestui
orăşel simpatia generală. Cu ajutorul
manuscriptelor, medaliilor şi inscripţiilor, sunt
autorizat să fac o declaraţie pozitivă, aceea că
orăşelul Vondervotteimittis e existat neîncetat
de la originea lui în aceleaşi condiţii în care îl
vedem astăzi. Cât pentru data acestei origini
îmi este greu să vorbesc decât cu acea precizie
nedefinită în care matematicii sunt adeseori
siliţi să se exprime, adică în formele algebrice.
Data – fiindu-mi permis să mă exprim astfel –
nu poate să fie decât o cantitate oarecare
determinată.
Despre etimologia numelui
Vondervotteimittis mărturisesc că sunt în
mare încurcătură: din o mulţime de opinii
asupra acestui punct atât de delicat, – unele
subtile, altele foarte erudite – nici una n-am
găsit-o până acum satisfăcătoare. Poate că
ideea de [lui] Grosswigg – care coincide cam
cu aceea de [a lui] Kroutaplenttey – este de
preferat. Ea este astfel concepută: von der,
lege Donder, – Votteimittis, quasi und
Bleitziz. Această etimologie se poate adeveri
prin câteva urme de fluid electric, care se văd
încă în clopotniţa din casa comunală. Nu vreau
să mă compromit într-o basă atât de
importantă şi rog pe lectorul curios de
informaţii să cerceteze în oratiunculae de
Rebus Praetor-Veteris din Dundergutz, în
Blunderbuzzard şi Derivationibus, de la
pagina 27 până la pagina 5010, infolio, ediţie
gotică, cu litere roşii şi negre, cu reclamă şi
fără subsemnătură, să consulteze în această
operă şi notele de pe margini autografe ale
profesorului Stuffunduff, cu subcomentariile
lui Gruntundguzzel.
63 | P a g e
Cu toată obscuritatea ce înveleşte data
fondării oraşului Vondervotteimittis şi
etimologia numelui său, nu există însă
bănuiala, precum am zis mai sus, că de la
fundarea lui până acum să se fi schimbat întru
ceva. Cel mai bătrân locuitor al acestui orăşel
nu-şi aduce aminte de cea mai mică diferenţă
în aspectul patriei sale, şi numai bănuiala unei
asemenea posibilități locuitorii ar considera-o
drept insultă.
Orășelul este situat într-o vale circulară, a
cărei circumferință e de un sfert de milă
aproape, înconjurată de dealuri frumoase peste
care locuitorii nici o dată nu s-au gândit să
treacă. Ei îşi explica această conduită prin
convingerea lor că nu cred să mai poată exista
ceva dincolo d-acele dealuri. Împregiurul
văiei (care este uniformă şi pavată cu
cărămidă) se lănţuiesc vreo şase-zeci de
căsuţe. Se adăpostesc toate la spate de deal,
aşa că toate au vederea spre centrul văiei.
Fiecare-și are câte o grădiniţă în faţă; toate
grădinile au câte o alee circulară, un cadran
solar şi douăzeci şi patru căpățâni de varză.
Construcţiile se aseamănă aşa de mult încât
este eu neputință a se distinge una de alta. Din
cauza antichităţii acestor construcţii, stilul
arhitecturii e oarecum curios. Sunt toate făcute
din cărămidă mică, tare, roşie, cu colţuri
negre; învelitorile sunt scoase spre uliţă.
Ferestrele sunt strâmte şi adâncate, cu geamuri
mici şi pervazuri groase. Tot lemnul casei are
o culoare închisă şi multe scopuri, dar puţină
varietate-n desenuri. Din timpii cei mai vechi
şi până azi, sculptorii în lemn din
Vondervotteimittis n-au ştiut să sape decât
două lucruri: un orologiu şi o varză. Aceste
două lucruri le reproduc admirabil, şi oriunde
află câte un loc în care dalta are loc, nu se pot
opri de-a le reproduce.
Locuinţele se aseamănă atât în interior, cât
şi în exterior. Mobilele sunt făcute după
acelaşi model. Pardoseala e de cărămidă
pătrată, scaunele şi mesele sunt de lemn negru.
Căminurile sunt mari şi, afară de orologiile şi
verzele sculptate în faţă, mai au şi deasupra un
adevărat orologiu, care toată ziua asurzeşte cu
tic-tacul său; lângă orologiu sunt două glastre,
fiecare cu câte o căpăţână de varză. Între verze
şi orologiu se mai află câte un chinez de
porțelan cu pântecul mare şi o gaură în mijloc,
unde este înfipt cadranul unui orologiu.
La foc neîncetat fierbe o oală mare, plină de
varză cu carne de porc, iar buna menageră
veghează toată ziua. Menagera e groasă, mică
şi bătrână, cu ochii albaştri şi faţa roşie; pe cap
cu bonet în forma unei căpăţâni de zahăr,
garnit cu panglici roşii şi galbene. Rochia e de
lustrin, largă şi cu talia scurtă-scurtă şi în
poale, căci nu-i cade nici până la genunchi.
Picioarele sunt cam groase, dar cu nişte
frumoşi ciorapi verzi. Pantofii de piele roşie,
legaţi cu panglici galbene cam terfelite, dar tot
ca varza. În mâna stângă ţine un orologiu
olandez, iar mâna-i dreaptă învârteşte, cu o
lingură mare, varza cu carne de la foc. Lângă
ia stă un cotoi mare pătat; copii, ca să-şi râdă
de el, i-au legat de coadă un orologiu – o
jucărie de alamă cu repetiţie.
65 | P a g e
Cât pentru copiii casei, stau în grădină,
păzind porcul. Nu sunt înalți şi poartă pălărie
cu trei colţuri, jiletci roşii care le cad pe
genunchi, pantaloni de piele de căprior,
ciorapi de postav roşu şi ghete cu cataramă de
argint. Fiecare are o pipă în gură şi un orologiu
burtos în mâna dreaptă. O tragere din pipă, o
aruncătură de ochi la orologiu – şi vice-versa,
aşa îmi trec timpul. Porcul – corpolent şi leneş
– se ocupă cu mâncând foile căzute de la
verze, sau frecându-se de orologiul auriu, care,
ca şi pisicii, îi atârnă de coadă – tot în glumă.
Drept în fata uşei de intrare, într-un fotoliu de
piele şi lemn negru, şade bătrânul proprietar al
casei – el este buhăit la obraz, cu ochii rotunzi
şi mare bărbie dublă.
Îmbrăcămintea lui seamănă cu a copiilor;
deosebirea este numai în pipă, care este mai
voluminoasă şi face mai mult fum. Ca şi ei are
un orologiu, dar îl ţine în posunar. Ca să
spunem adevărul, ocupația lui este mai
însemnată decât a copiilor, de-a observa toată
ziua ora; – să vă explic acum ceea ce îl
preocupă: şade cu piciorul drept peste
genunchiul cel stângă şi ţine cel puţin un ochi
toată ziua aţintit pe un obiect foarte interesant
din mijlocul pieţei.
Acel obiect este în clopotnița casei
comunale. Membrii consiliului sunt toţi mici,
graşi şi inteligenţi; hainele lor sunt mult mai
lungi şi cataramele pantofilor mult mai mari
decât ale vulgului din Vondervotteimittis.
De când sunt ei în acest oraş, s-au ţinut trei
şedinţa extraordinare, în care au adoptat trei
importante decizii:
I Este o crimă a face o schimbare în vechiul şi
bunul mers al lucrurilor.
II Viaţa nu este de suferit decât în

Vondervotteimittis.
III Jurăm eternă fidelitate orologiilor şi

verzelor noastre.
Deasupra sălii unde se ţin şedinţele este

clopotniţa; în clopotniţă din timpi imemorabili
se răsfaţă minunea şi orologiul oraşului –
marele orologiu din Vondervotteimittis. Către
el sunt neîncetat ţintiţi ochii bătrânilor, care
stau fiecare dinaintea casei lor, în fotoliile de
piele.
Marele orologiu are şapte feţe – pe fiecare
lature a clopotniţei – aşa că toţi locuitorii îl pot
privi cu înlesnire. Smalţul orologiului e alb,
săgeţile negre şi grele. La clopotniţă
funcţionează un om a cărui singură sarcină
este să observe orologiul; această sarcină e o
sinecură, căci de când există el, orologiul
niciodată n-a avut trebuinţă de ajutorul său.
Din timpii cei mai vechi, găsim în arhive că
orologiul a mers totdeauna regulat; tot aşa şi
celelalte orologii din oraş. Când orologiul
mare bătea: Unu! – toţi orăşenii mari şi mici
răspundeau într-un glas: Unu! În fine, bravii
burgezi erau mândri de verzele şi de orologiile
lor.
Toţi acei care au câte o sinecură sunt
totdeauna respectaţi; apoi omul clopotniţei din
Vondervotteimittis are cea mai bună din
67 | P a g e
sinecure, e respectat de toţi muritorii. El este
principalul demnitar al oraşului; chiar porcii îl
consideră cu respect.
Coada hainei lui este mult mai lungă; –
pipa, cataramele pantofilor, ochii şi stomacul
lui sunt mult mai mari decât al tuturor din oraş;
– cât pentru bărbie, nu e dublă, ci triplă.
Am zugrăvit fericita stare a oraşului
Vondervotteimittis. Dar vai! Ce nefericire ca
o stare atât de liniştită să sufere într-o zi o
cumplită schimbare!
Este o vorbă veche, şi crezută de cei mai
înţelepţi dintre locuitori, că nimic bun nu
poate veni de peste dealuri. Trebuie să credem
că aceste vorbe erau profetice. Era unu fără
cinci minute, – ieri – când apăru pe culmea
dealului un obiect curios. Un eveniment aşa de
însemnat trebuia să atragă atenţia generală.
Toţi bătrânii care se aflau în fotoliile de piele
întoarseră câte un ochi cu mirare şi spaimă
către acel fenomen, iar celalt ochi nu-l lua de
la orilogiul clopotniţei.
Era unu fără trei minute când observară că
acel obiect curios era un tânăr, mic de stat şi
cu aerul străin. Cobora dealul cu mare iuţeală,
aşa că toţi locuitorii îl putură privi fără să se
deranjeze. Acest personagiu era o curiozitate
pentru oraşul Vondervotteimittis. Avea faţa
neagră, nasul lung şi încovoiat, ochii mici ca
lintea, gura largă şi două şiruri de dinţi albi pe
care îi tot arăta când râdea.
Era cu capul gol, iar părul buclat cu ferul.
Îmbrăcămintea-i se compunea dintr-o haină
strâmtă care se termina cu o coadă de
rândunică; dintr-un posunar îi atârna vârful alb
al unei batiste; pantaloni negri şi ciorapi negri;
sub braţ, o pălărie mare cu resorturi şi o vioară
de două ori mai mare decât el. În mâna stângă
ţinea o mică tabacheră de aur, din care lua
mereu tabac, pe când scobora dealul, făcând
nişte paşi foarte fantastici. – Acesta era un
spectacol înspăimântător pentru liniştiţii
burgezi din Vondervotteimittis.
Bunii burgezi n-avură timpul să-şi deschidă
bine ochii, când chiar c-o jumătate de minută
înainte de unu, diavolul acela se aruncă între
oameni; pe unii îi împingea, pe alţii îi răsturna
şi tot în fugă se sui în clopotniţa casei
comunale. Păzitorul orologiului sta neclintit,
fumând într-o atitudine demnă şi speriată.
Ştrengarul acela, apucându-l mai întâi de nas,
îl scutură, îl trase, apoi-i puse pălăria cu resort
în cap şi i-o trase peste ochi şi gură, iar cu
vioara îl croi mereu pe spată, încât zgomotul
vioarei, izbind grasa spinare a păzitorului, te
făcea să crezi că auzi un regiment de toboşari
executând chemarea în clopotniţa
Vondervotteimittisului.
Nu ştiu la ce act de desperare ar fi ajuns
locuitorii pentru a răzbuna acest atac revoltant,
dacă n-ar fi fost ţinuţi de cestiunea importantă
de-a observa orologiul, căci mai era o jumătate
de secundă până la unu. Era însă evident că
ştrengarul intrase în clopotniţă şi se amesteca
în lucruri care nu-l priveau. Orologiul începu
să sune, aşa că nimeni nu avea timp să se
ocupe de ceea ce făcea străinul. Toţi aşteptau
să numere bătăile clopotului.
– Unu! zise clopotul.
69 | P a g e
– Hine! răspunse fiecare bătrân din
Vondervotteimittis.
– Hine! Repetă orologierul: hine! zise
orologierul soţiei şi hine! ziseră orologiile
băeţilor şi jucăriile de lemn atârnate la coada
pisicilor şi a porcilor.
– Două! urmă clopotul, şi
– Touă! repetară ecourile mecanice.
– Trei! patru! cinci! şese! şepte! opt! nouă!
zece! – zicea clopotul.
– Drei! batru! ging! zeze! zepde! obd! novă!
zege! răspunseră celelalte.
– Unu-spre-zece! zise cel mare.
– Unu-spre-zege! repetară toţi convinşi,
numărând în cadenţă.
– Este amiază! ziseră cei bătrâni, punându-
şi în posunar orologiul. Dar cel din clopotniţă
tot nu terminase.
– Trei-spre-zece! zise el.
– Terleifle! strigară bătrânii îngălbenind,
lăsând pipele din gură şi piciorul drept
căzându-le după genunchiul stâng.
– Terleifle! gemeau ei.
– Trei-spre-zege!!Mein Gott, este trei spre zege
ore!!!
Trebuie oare să descriu teribila scenă ce a
urmat?
Întregul Vondervotteimittis izbucni deodată
într-un lamentabil sgomot.
71 | P a g e
– Ce s-a întâmplat burţei mele? strigau toţi
băeţii – mi-e foame de o oră!
– Ce s-a întâmplat verzei mele? strigau toate
femeile; trebuia să fie fiartă de o oră!
– Ce s-a întâmplat pipei mele? strigau toţi
bătrânii; Tunete şi fulgere! Trebuie să se fi
stins de o oră!
Şi în grabă umplură pipele cu furie şi,
înfundându-se în fotoliuri, suflau care mai de
care, încât toată valea se umplu de un nor
nepătruns.
Toata varza din oală roşise şi părea că dracu-
şi întinsese puterea peste tot ce avea forma
unui orologiu. Pendulele sculptate pe mobile
jucau, ca cum ar fi fost fermecate; cele după
cămin abia se puteau stăpâni şi sunau: trei-
sprezece! trei-sprezece! – şi cu atâta vuet încât
te spăimântai ascultând.
Dar, – mai rău decât toate acestea – pisicile
şi porcii nu mai puteau să sufere nedumerirea
micilor orologii cu repetiţie atârnate în coada
lor. Toate fugeau pe piaţă – zgâriind,
zvârcolindu-se, miorlăind, ca într-un sabat
infernal! – se aruncau în pieptul oamenilor,
fiind cea mai teribilă larmă ce-şi poate cineva
închipui.
Miserabilul, ştrengarul se aşezase în
clopotniţă şi făcea tot ce putea ca să
învenineze situația. Se vedea printre fum. Sta
acolo în clopotniţă, călare pe paznicul care
zăcea jos.
Cu gura, ştrengarul ţinea sfoara clopotului
pe care o trăgea în dreapta şi în stânga; iar pe
genunchi ţinea vioara cea mare, din care
trăgea cu arcuşiul cu amândouă mâinile, fără
tact şi acord. Infamul – paiaţă! – imita marşul
naţional O’Flannagan şi Paddy O’Rafferty.
Lucrurile fiind într-o stare atât de cumplită,
am fugit şi am venit aci ca să îndemn pe toţi
iubitorii de oră exactă şi de varză fiartă să
mergem in corpore acolo şi să restabilim
vechia stare de lucruri din Vondervotteimittis,
asvârlind pe acel miserabil din clopotniţă.
Traducere apărută în foileton în Timpul, anul

I, 1876, nr. 64, miercuri 30 iunie, p. 1; nr. 65,
joi, 1 iulie, p. 2; nr. 66, vineri, 2 iulie, p. 1:
Foiţa „Timpului“.
În 26 mai 1878 participă pentru prima dată la

întrunirile bucureṣtene ale "Junimii", în casa lui
Titu Maiorescu. Maiorescu îl prezintă ṣi cumnatului
său, domnul Kremnitz, ṣi îl ia pe socoteala sa la a
XV-a aniversare a Junimii la Iaṣi.
Spre sfîrṣitul anului 1879 abonamentele la ziarul

Timpul încep să scadă, iar cotizaṭiile pentru
susṭinerea ziarului nu se pot încasa de la membrii
Partidului Conservator. Eminescu intră în polemică
cu Alexandru Lahovary. I.L. Caragiale părăseṣte
redactia, iar cîteva luni mai tîrziu pleacă si Slavici
În ‘’Teatru, vol.1, 1924 – ediṭie Octav Minar (fost
ziarist la ‘’Ópinia (Iaṣi) este publicată o ironie
versificată, atribuită lui I.L. Caragiale.
73 | P a g e
Teatrul italian - Timpul, nr.39, 19 februarie
1878, p.3 –
(Articole despre teatru (Teatru -1 – 2 – 3 - + Ruy
Blas +)
1 – Teatrul italian (nr.39, 19 februarie 1878,

p.3);
2 – Teatrul romănesc (I) - nr.220, 6 octombrie

1878, p.2
3 – Teatrul romănesc (II)-nr.249, 12 noiembrie

1878, p.3
4 – Ruy Blas – ( nr.231, 20 octombrie 1878, p.2-

3)
Teatrul italian - Timpul, Anul III, nr.39,
duminică 19 fevruarie 1878, p.3;
(la rubrica „Cronica”), fără semnătură. În Opere,
V, 1938, la Addenda, p.468 -– { Doi
sergenți este, credem, piesa în care talentele
comandorului Ernesto Rossi}
75 | P a g e
Ateneul – Timpul”, anul III, nr.40, marṭi 21
fevruarie 1878, p.3;
(la rubrica „Cronica”, nesemnat: - Ateneul –
[Sîmbătă seara, d. Olănescu a ţinut la sala Ateneului
o conferinţă asupra Teatrului.]
77 | P a g e
79 | P a g e
81 | P a g e
Oarecare moderație - Timpul, anul III, nr.44,
sîmbătă 25 fevruarie 1878, p.1;
(editorial, nesemnat; cu titlul: „Bucureşti, 24
februarie/8 martie”; – în „OPERE”, vol. V, p.3,
cu titlul: „ ...Oarecare moderație (1878) = [D-l
Rosetti și subroseții au avut ocaziune de vreo doi
ani, de când se răsfăță în bugetul țării, să facă pe
la Paris mai multe excursiuni de plăcere
în socoteala patriei.]
83 | P a g e
85 | P a g e
Faṭă de Opere, vol.IV Publicistică, p.172,
Articolul continuă cu următorul anunṭ:
87 | P a g e
89 | P a g e
91 | P a g e
Naționali-Liberali - Timpul, III, nr.70,
mercuri 29 martie 1878, p.2-3;
(nesemnat; - Naționali-Liberali (1878) – [Avem şi

noi un partid care se numeşte ‚naţional liberal’ -]
93 | P a g e
95 | P a g e
97 | P a g e
Liberalii și conservatorii - Timpul, Anul III,
nr.79, sîmbătă 8 aprilie 1878, p.2-3;
(nesemnat; - Liberalii și conservatorii – [Sunt în

Romănia două partide, care se esclud unul pe
altul: liberalii şi conservatorii, roşii şi albii,
radicalii şi reacţionarii.]
99 | P a g e
101 | P a g e
103 | P a g e
105 | P a g e
Teatrul Naţional - Timpul, III, nr.83, juoi 13
aprilie 1878, p.3;
(nesemnat; la rubrica’Cronica’ - Teatrul

Naţional – {despre „Roma învinsă” – [Sub acest
titlu, „Romănul”, de azi, dînd cititorilor noutăţi
de culise, între altele spune cum că traducerea în
versuri a tragediei „ROMA ÎNVINSĂ”...]
107 | P a g e
Millo în Bucureşti - Timpul, anul III, nr.88,
vineri 21 aprilie 1878, p.3;
(la rubrica ‚Cronica’, nesemnat. - Millo în
Bucureşti - )
109 | P a g e
111 | P a g e
Un stat în miniatură [1] - Timpul, anul III,
nr.99, sîmbătă 6 maiu 1878
(la rubrica ‚Foiletonul „Timpului”, p.2-3; şi în
nr.100, din 7 mai 1878, p.2-3; în foileton,
nesemnat; - Un stat în miniatură) –
113 | P a g e
115 | P a g e
117 | P a g e
119 | P a g e
121 | P a g e
Un stat în miniatură [2] - Timpul, anul III,
nr.100, duminecă, 7 mai 1878
(rubrica ’Foiletonul ,Timpului’’, p.2-3,
nesemnat; - Un stat în miniatură)-
123 | P a g e
125 | P a g e
127 | P a g e
Teatrul român - Timpul, anul III, nr.108, juoi
18 mai 1878, p.3;
(nesemnat; - Teatrul român – {În zilele

acestea Asociaţia dramatică naţională, după multă
vreme de studiu şi pregătiri, va juca în Teatrul-cel-
mare din Bucureşti „ROMA ÎNVINSĂ”, tragedie
în 5 acte de Parodi, tradusă în versuri romăneşti.]
(notă – nu se menṭionează numele traducătorului)
129 | P a g e
131 | P a g e
133 | P a g e
Roma învinsă - Timpul, anul III, nr.111,
duminecă 21 mai 1878, p.3;
(nesemnat – la rubrica „Cronica - Teatrul romăn’

- „Roma învinsă” – [După cum vesteşte afişul
asociaţiei dramatice, în sfîrşit, Duminică seara,
21 Maiu, se va juca în Teatrul cel mare din
Bucureşti „ROMA ÎNVINSĂ”, care se
pregăteşte încă de astă toamnă...] ( şi afişul) –
135 | P a g e
137 | P a g e
În volumul de Opere, 6, Teatru, 1939, la comentariul
despre ”Roma învinsă’’ (traducere de I. L.
Caragiali), Ṣerban Cioculescu scrie următoarele:
139 | P a g e
O întâmplare la Ierusalim - Timpul, anul III,
nr.118, mercuri 31 mai 1878
(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3, nesemnat;
neretipărit; - O întâmplare la Ierusalim
==TRADUCERE (notă de subsol: Din „Istoriile
Groteşti” ale lui Edgar Poe.]
141 | P a g e
143 | P a g e
145 | P a g e
147 | P a g e
Sistema Doctorului Catran și a Profesorului
Pană - Timpul, 1, 2, 3, 4 iunie 1878.
(foileton „Foiţa „Timpului”, nesemnat;

neretipărit. [ ambele TRADUCERI după
versiunea franceză a lui Baudelaire – cf. OPERE
II, nota lui Paul zarifopol] - Sistema Doctorului
Catran și a Profesorului Pană ==

Pană [1] - Timpul, anul III, nr.119, joui 1
iunie 1878
(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3, nesemnat; -

Pană = TRADUCERE =(notă de subsol: Din
„Istoriile Groteşti” ale lui Edgar Poe.]
149 | P a g e
151 | P a g e
153 | P a g e
155 | P a g e
157 | P a g e
Pană [2] - Timpul, anul III, nr.120, vineri 2
iunie 1878

Pană =
TRADUCERE =(notă de subsol: Din „Istoriile

159 | P a g e
161 | P a g e
163 | P a g e
165 | P a g e
167 | P a g e
169 | P a g e
Pană [3] - Timpul, anul III, nr.121, sîmbătă 3
iunie 1878
Sistema Doctorului Catran și a Profesorului Pană =
171 | P a g e
173 | P a g e
175 | P a g e
177 | P a g e
Pană [4] - Timpul, anul III, nr.122, duminecă
4 iunie 1878
Sistema Doctorului Catran și a Profesorului Pană =
179 | P a g e
181 | P a g e
183 | P a g e
185 | P a g e
Opera italiană - Timpul, nr.143, duminecă 2
iulie 1878
(p.2-3 - Opera italiană -{D. Gebaner a luat prin
contract intreprinderea operei italiene pentru
anul viitor. Reproducem următoarea circulară ce
ni se adresează din partea noului impresariu:..}
187 | P a g e
Selăgeanu - Timpul, anul III, nr.173, marṭi 8
August 1878
(rubrica ‚’Foiletonul „Timpului”, p.2, nesemnat;
- Selăgeanu =
189 | P a g e
191 | P a g e
Cu ocazia premiului academic [1] - Timpul,
nr.200, anul III, marṭi 12 septembre 1878
(la rubrica ’Foiletonul ’’Timpului’’, p.2-3, o serie de

articole nesemnate)
193 | P a g e
195 | P a g e
197 | P a g e
199 | P a g e
Cu ocazia premiului academic [2] - Timpul,
nr.207, anul III, joui 21 septembre 1878
(la rubrica ’Foiletonul Timului’’, p.2; nesemnat
201 | P a g e
203 | P a g e
205 | P a g e
207 | P a g e
209 | P a g e
Nu am următorul număr, din 22 septembrie 1878.
Ion Luca Caragiale publică un articol, ’’ Concurs şi
premiuri academice’’ în revista sa, ’Moftul romăn’’,
I, nr.17, 24 martie 1893, p.6-7. (articol pe care îl
redăm în continuare:
’ Academia Română şi-a împărţit premiile: pe cel
mare, de 12.000 lei. l-a pus la păstrare, negăsind pe
nici un concurent vrednic pentru a-l obţine; pe cel de
5.000 lei l-a acordat amicului nostru B. Delavrancea
pentru Paraziţii. Un spirit sucit, puţin în curent cu
cele literare, a zis cu această ocazie: “Iar Paraziţii?
parcă era vorba să nu se mai premieze academicienii
între dânşii!”
Cu aceeaşi ocazie ne-a picat şi nouă, celor de la
Moftul român, dintr-o sorginte pur academică, o
donaţiune de 250 lei; cum? vom lămuri aceasta mai
târziu.
Mărturisim că cea dântâi idee ce ne-a venit a fost să
împărţim frumuşel această sumă între directorul şi
redactorul nostru— au mai făcut şi alţi moftangii
români aşa ceva, şi nu s-a mai prăpădit lumea.
Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz ruşinos şi
ne-am întrebat: cum se pot întrebuinţa aceşti 250 lei
mai nemerit, aşa ca să răspundem cinstit şi frumos la
intenţia generosului donator?
Ne-am gândit, am cumpănit şi am hotărât:
Moftul român publică prin aceasta următorul
concurs:
Pentru cel mai bun elogiu adus Academiei Române
— 120 lei.
Pentru cea mai bună satiră în versuri contra
Academiei Române - 100 lei.
Pentru cel mai bun epigram [sic] în contra Academiei
Române — 20 lei.
Pentru cel mai bun cuatren simpatic adresat ilustrului
corp — 10 lei.
Plus pentru fiecare un abonament permanent la foaia
noastră şi titlul onorific de membru corespondent al
redacţiei Moftului român.
Concurenţii vor înainta operele lor la redacţia
noastră, strada Caragheorghevici 14, în plic sigilat,
purtând fiecare un mofto, până cel mai târziu luni, 5
aprilie 1893 seara. Comisia examinatoare va fi
compusă din trei literaţi, un doctor şi doi membri ai
Academiei, unul corespondent şi altul activ — cât
poate fi de activ un membru al Academiei. Rezultatul
concursului va fi publicat în numărul de la 8 sau 11
aprilie. Autorul premiat, daca va voi, îşi va declara
numele în urmă. Premiul va fi plătit îndată, înainte
chiar de publicarea operii premiate.
Şi acum, la lucru, fii ai muzelor române — premiul
nu-i mare, dar nici gloria nu-i mică!’’
Teatrul românesc – [1] - Timpul, anul III,

nr.220, vineri 6 octombrie 1878
(La rubrica ‚’Foiletonul Timpului, p.2,

nesemnat; În Opere, V, 1938, p.258 - Teatrul
romanesc – [1] – (cu subtitlul: -Deschiderea
stagiunii 1878-79) - [Dumineca trecută, 1
octombre, Asociația dramatică și-a deschis
stagiunea cu reprezintația Fiica lui Tintoretto,
melodramă în 5 acte..]
211 | P a g e
213 | P a g e
215 | P a g e
Ruy-Blas - Timpul, anul III, nr.231, vineri,
20 octombrie 1878, p.2-3;
(la rubrica ‚’Teatru romănesc’’, p.2-3, fără
semnătură. În Opere, V, 1938, p.261-264 – Ruy-
Blas. – şi în subtitlu – ‚Reprezentaţia Marţi 17
octomvrie; „ – [Pe cine să lăudăm? Cui să-i
mulţumim pentru plăcerea la care am fost părtaşi în
seara aceasta?..]
217 | P a g e
219 | P a g e
221 | P a g e
223 | P a g e
Convenții cu Rusia] - Timpul, III, nr.235,
miercuri 25 octombrie 1878, p.1.
(editorial; nesemnat; cu titlul: „ BUCURESTI,

24 octombre/(5 noem.)”, - [Convenții cu Rusia]
225 | P a g e
227 | P a g e
229 | P a g e
D.C.A. Rosetti la Roma] - Timpul, III,
nr.247, vineri 10 noiembrie 1878, p.1;
(editorial; cu titlul: „BUCURESTI, Joui, 9 (21)

noembre” -nesemnat; - D.C.A. Rosetti la Roma?
– [ Imediat după atentatul dela Neapoli s-a svîrlit
o bombă-Orsini în mijlocul mulţimei,..]
231 | P a g e
233 | P a g e
În Opere, vol.4, 2015, pagina 193, articolul se
termină aici
235 | P a g e
237 | P a g e
Teatru italian - Timpul, III, nr.248, sîmbătă
11 noiembrie 1878, p.3;
(la rubrica „Cronica” – TEATRUL ITALIAN.

Reprezentazii populare – [Administraţia operei
s-a hotărît a da în teatrul cel mare pelîngă
reprezentaţiile sale serate de abonament, şi nişte
reprezentaţii populare..]
Teatrul românesc – [2] - Timpul, anul III,
nr.249, duminecă 12 noiembrie 1878, p.3;
(fără semnătură. În Opere, V, 1938, p.470. -

Teatrul romănesc – [2] - [Societatea dramatică
naţională în anul acesta a mai căpătat în sânu-i o
nouă societară de mîna întâia, al cărui [sic] nume
este destul de cunoscut publicului romănesc.]
239 | P a g e
241 | P a g e
Chestiunea Dobrogei] - Timpul, anul III,
nr.250, marṭi 14 noiembrie 1878, p.1;
(editorial, nesemnat; cu titlul: „BUCUREŞTI,

Luni, 13 (25) noembre” – [Chestiunea
DOBROGEI] – [ Cititorii noştri vor găsi mai la
vale o sum ştiri, atingătoare de chestiunea
Dobrogei, ..] –
243 | P a g e
245 | P a g e
247 | P a g e
249 | P a g e
251 | P a g e
Un alt articol despre ‚’Chestiunea Dobrogei’’este
publicat în Timpul, joui 30 noembrie 1878, după un
articol privind ‚’Cestiunea graniṭei româno-
bulgare’’.
253 | P a g e
255 | P a g e
257 | P a g e
Știri franceze despre cestiunea Dobrogei] -
Timpul, III, anul III, nr.254, sîmbătă 18
noiembrie 1878, p.1;
(editorial; cu titlul: „BUCUREŞTI, Vineri, 17
(29) noembre.” - nesemnat; - [Știri franceze
despre cestiunea Dobrogei – {Ziarul franţuzesc
„les Debates” primeşte o corespondenţă din
Buda-Pesta..]
259 | P a g e
261 | P a g e
În Opere, vol.4, 2015, pagina 194, articolul se
termină aici.
Criza de cabinet] - Timpul, anul III, nr.257,
joi 23 noembre 1878, p.1;
(editorial, cu titlul: „ BUCUREŞTI, vineri, 22
noem. (4) decembre”; nesemnat; - Criza de
cabinet – [„Timpul” s-a abţinut cu desăvîrşire de
ori-ce reflecţii sau comentarii asupra epidemiei
ce bîntuie cabinetul Brătianu..]
263 | P a g e
265 | P a g e
267 | P a g e
269 | P a g e
Liberalii engleji și români] - Timpul, anul III,
nr.261, marṭi 28 noembre 1878, p.1;
(editorial; cu titlul: „ BUCUREŞTI, Luni, 27 noem.
(1) decemb. „ - nesemnat; neretipărit; - Liberalii
engleji și români – [Cartea Albastră, pe care a
publicat-o în zilele acestea guvernul englez, ..]
271 | P a g e
273 | P a g e
275 | P a g e
277 | P a g e
Noul cabinet Otoman - Timpul, III, nr.264,
vineri 1 decembrie 1878, p.2;
(nesemnat; - Noul cabinet Otoman – [ O

telegramă a agenţiei Havas ne-a vestit mai
alaltăieri, cumcă în Constantinopol s-a ivit pe
neaşteptate o criză ministerială,..]
279 | P a g e
281 | P a g e
283 | P a g e
285 | P a g e
287 | P a g e
Inpresiuni theatrale – Telegraphul, anulu IX,
No. 2034, Marṭi, 30 Ianuariu 1879, p.2
Pe 18 ianuarie 1879, Teatrul Național din București

prezintă în premieră “O noapte furtunoasă”
‘’Iar la a doua reprezentație, din 21 februarie, am fost
iar fluierat, huiduit și amenințat, de o droaie de
patrioți din Garda Civică, cu bătaia în piața Teatrului.
Niște tineri ofițeri m-au scăpat de furia lor.” –
mărturiseṣte însuṣi Caragiale.
Tot atunci, în 30 ianuarie 1879, autorul “Nopții
furtunoase” își ia revanșa, publicând în „Telegraful”,
în stil venturianesc: „După o călduroasă reclamă –
meliora causae digna (lb. lat. trad. “cauză mai bună”)
-, avurăm nefericita ocasiune de a constata valoarea
acestei hibride inspirațiuni ce depinge într-un mod
foarte clar starea de infectațiune ce caracterisă
atmosfera morală în care trăiesc unele individe ”,
semnat “Nairolfus”. Parodia este evidentă și
semnătura “Ion sufler” arată de unde venea
batjocora.Citiți în Ziarul Metropolis >
https://www.ziarulmetropolis.ro/ultima-noapte-
furtunoasa-a-lui-caragiale-in-povestea-unei-strazi-
calea-serban-voda/
289 | P a g e
291 | P a g e
Timpul - 1879
 {NOTĂ – Nu cunosc colecṭia ziarului
‚’Timpul’’ pe anul 1879
Perioada colaborării la ziarul ‚’Timpul’’ este pentru

Ion Luca Caragiale o epocă de înflorire creatoare. În
Introducerea la volumul de Opere, 5, p.XVII, Ṣerban
Cioculescu subliniază:
293 | P a g e
295 | P a g e
Reportaj parlamentar] - Timpul, IV, nr.54, 9 martie
1879, p.1.
[Reportaj parlamentar] Bucureṣti – Timpul, IV,

nr.54, vineri, 9 martie 1879, p.1 (editorial; cu
titlul ''Bucuresti, 8/20 martie'') nesemnat –
[Ieri s-a făcut în Cameră a doua citire a
declaraţiei pentru modificarea art. 7 din
Constituţie..] = REPORTAJ PARLAMENTAR
– OPERE-5-, p.378 // Reportaj parlamentar] –
O-4 – pag.213

martie 1879, p.1.
(Fraṭii radicali ṣi d. Dim. Sturdza] –

Timpul, IV, nr.62, 18 martie 1879, p.1-2;
nr.66, 23 martie 1879, p.1-2; nr.68, 25 martie
1879, p.1
(articol în 3 părṭi, cu titluri:

'Bucuresti….martie'') nesemnat -
nr.62, 18 martie 1879, p.1-2; (cu titlul ’Bucureṣti

17/29 martie);
nr.66, 23 martie 1879, p.1-2, (cu

titlul:’’Bucureṣti. 22 martie/3 aprilie’’);
297 | P a g e
nr.68, 25 martie 1879, p.1, (cu titlul:’’Bucureṣti.
24 martie/5 aprilie’’); editorial; nesemnat; -
Frații radicali și D. Dim. Sturdza – I – II – III =
FRAŢII RADICALI ŞI D. DIM. STURZA] –
OPERE-5-, p.16-27 // Fraṭii radicali ṣi d. Dim.
Sturdza] – O-4 – pag.221

martie 1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Frații radicali și D. Dim.

Sturdza – I – II – III –

martie 1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Frații radicali și D. Dim.

Sturdza – I – II – III –)
Un incident la Cameră - Timpul, IV, nr.112, 24 mai

1879, p.1.
(editorial, nesemnat. - Un incident la Cameră)

Opere-5, p.379 / O-4 – p.242
Calea agitărilor – [1] - Timpul, IV, nr. 120, 2 iunie
1879.
{în ‚Voința națională’’, II, nr. 351, 25

septembrie 1885, pag.1, editorial, este „Calea
agitărilor”-2} - Calea agitărilor – [? 1 ?] –
[Alegerea birourilor definitive ale celor două
adunări s-a făcut.]
Apelul la unire - Timpul, IV, nr. 120, 2 iunie 1879,

p.1.
(editorial; nesemnat; - Apelul la unire) Opere-5,

p.28-31 / O-4 – p.244
Guvernul și modificarea art. 7 - Timpul, 5 iunie

1879;
(nesemnat; - Guvernul și modificarea art.7) –

Opere-5, p.32 / O-4 – p.247
Procedee electorale - Timpul, 7 iunie 1879;
299 | P a g e
(nesemnat; - Procedee electorale) Opere-5, p.36
/ O-4 – p.251
Poziția ministerială față cu revizuirea - Timpul, 15

iunie 1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Poziția ministerială față

cu revizuirea) Opere-5, p.376 / O-4 – p.254
Plătește vizirul - Timpul, 17 iunie 1879, p.1.
(editorial, nesemnat. - Plătește vizirul) Opere-5,

p.380 / O-40 – p.257
În ajunul crizei - Timpul, 22 august 1879, p.1
(editorial, partea I-a, nesemnat. - În ajunul

crizei) Opere-5, p.383 / O-4 – p.261
Linia ferată Ploiești – Predeal - Timpul, 31 august

1879, p.1
(editorial; nesemnat. - Linia ferată Ploiești -

Predeal) Opere-5, p.385 / O-4 – p.264
După votarea revizuirii –Timpul, 13 octombrie
1879, p.1.
(editorial nesemnat. - După votarea revizuirii) –

Opere-5, p.386 / O-4 – p.266
Mesajul domnesc - Timpul, IV, nr.229, 17

octombrie 1879.
(nesemnat. - Mesajul domnesc) – Opere-5,

p.388 / O-4 – p.269
Ce este "centrul" - Timpul, 14 noiembrie 1879, p.1.
(editorial; nesemnat; - Ce este "centrul") Opere-

5, p.40-45 / O-4, p.271
Guvern al angajamentelor cu străinii - Timpul, IV,

nr. 278, 18 decembrie 1879,
(nesemnat. = Guvern al angajamentelor cu

străinii” ) Opere-5, p.390 / O-4 – p.277
301 | P a g e
Grav incident diplomatic - Timpul, nr. 19 aprilie
1880, p.1,
(editorial - Grav incident diplomatic) O-4 – 281

(reprodus din I.L. Caragiale, Moftul romăn, Editura
Moldova, Iaṣi, 1991)
303 | P a g e
Reportaj parlamentar] [1] - Timpul, VI,
nr.10, joui 15/27 ianuarie 1881, pag.1
(editorial; cu titlul: „BUCUREŞTI, 14 ianuarie”

- nesemnat; republicat şi în „Moftul Romăn”,
Iaşi, 1991, pp.214-217;- (Reportaj
parlamentar) – ( I ) – [Ieri, în Cameră, d. Nic.
Ionescu ş-a dezvoltat interpelarea făcută d-lui
ministru de resboiu în privinţa întîrzierii
publicării unui raport oficial despre operaţiunile
armatei noastre în campania din Bulgaria.]
+{De menṭionat că la p.2 se încheie publicarea

foiletoanelor din „Amintiri din copilărie” de Ion
Creangă, - „Dedicaţie Domnişoarii L. M. –
reluat din „Convorbiri Literare”-}
305 | P a g e
307 | P a g e
309 | P a g e
În volumul de Opere, IV, Publicistică, 2015, p.286,
se consideră că articolul lui Caragiale se termină aici.
În ziar mai există încă un paragraf.
311 | P a g e
Cronică teatrală - Timpul, VI, nr.10, 15/27
ianuarie 1881, p.3.
(nesemnat; - Cronică teatrală – [ A-seară s-a

reprezintat la teatrul cel mare piesa d-lui Marian:
‚’După despărţenie’’ – Constatăm cu plăcere că
modificarea introdusă de autor în actul III e de o
inspiraţie norocită şi de un succes ce nu se poate
nega. – Bătrînul Brebeanu a fost foarte bine
interpretat de d. Hagiescu. În scena unde acest
bătrîn vine să anunţe soţiei sale duelul dintre
cumnatu-său Casian şi Balomirescu, d. Hagiescu
a fost la înălţimea unui bun artist.”]
313 | P a g e
Reportaj parlamentar] [2] - Timpul, nr.19, 25
ianuarie/6 februarie 1881, pag.1.
(editorial. Cu titlul: „BUCUREŞTI, 24

ianuarie/5 februarie” - nesemnat; republicat şi în
„Moftul Romăn”, Iaşi, 1991, pp.218-220;–
(Reportaj parlamentar) – ( II ) – [Şedinţa de
ieri a Camerii s-a deschis printr-un incident
personal al d-lui Pantazi Ghica.]
(reprodus din I.L. Caragiale, Moftul romăn, Editura

Moldova, Iaṣi, 1991)
315 | P a g e
317 | P a g e
Reportaj parlamentar] [3] - Timpul, anul VI,
nr.21, mercuri 28 ianuarie/9 februarie 1881,
p.1.
(editorial, - Cu titlul: „BUCUREŞTI, 27

ianuarie” - nesemnat; republicat şi în„Moftul
Romăn”, Iaşi, 1991, pp.221-222 - (Reportaj
parlamentar) – ( III ) – [Camera a ascultat ieri
interpelarea d-lui Ureche asupra relaţiilor
guvernului nostru cu sfintele locuri.]
319 | P a g e
321 | P a g e
Reportaj parlamentar] [4] - Timpul, anul VI,
nr.32, joui 12/24 februarie 1881, p.1.

februarie” - nesemnat; republicat şi în„Moftul
Romăn”, Iaşi, 1991, pp.223-224 – (Reportaj
parlamentar) – ( IV) – [„Proiectul de
modificare a art. 409 şi 410 din procedura civilă
amendat de Cameră, s-a depus ieri pe biroul
Senatului.]
323 | P a g e
325 | P a g e
O şedinţă glumeaţă] - Timpul, anul VI, nr.38,
joui 19 februarie/3 martie 1881, p.1.

fevruarie” - nesemnat; republicat şi în„Moftul
Romăn” Iaşi, 1991, pp.225-227 - O şedinţă
glumeaţă – [ Camera a ţinut ieri încă o şedinţă
glumeaţă.]
327 | P a g e
329 | P a g e
331 | P a g e
333 | P a g e
În luna octombrie 1881, după ce plecase de la
”Timpul”, prin Decret Regal, la recomandarea lui V.
A. Urechia, ministrul Instrucţiunii şi Cultelor, a fost
numit revizor şcolar pentru judeţele Neamţ şi
Suceava, în locul lui Scipione L. Bădescu. Până la
semnarea Decretului (16 octombrie 1881),
funcţionase ca revizor girant. Locuieşte la Piatra
Neamţ, dar face dese călătorii la Iaşi.
În decembrie 1881, Eminescu află de la Scipione

Bădescu despre legătura dintre Caragiale şi Veronica
Micle. Relaţiile dintre cei doi sunt încordate
(”Eminescu şi Caragiale certându-se unul cu altul”,
consemnează Titu Maiorescu în jurnalul său, în data
de joi, 24 decembrie).
Anul următor, în februarie 1882, este transferat, la

cerere, în circumscripţia distinctelor Argeş-Vâlcea,
prin Decretul Regal din 22 februarie 1882. Iniţial are
reşedinţa la Piteşti, apoi se mută la Râmnicu Vâlcea.
În luna octombrie 1882 părăseşte funcţia de revizor

şcolar de la Vîlcea
Om cu noroc – Timpul, 15 iunie 1890 –
republicat – Familia, 1 iulie 1890, p.312-313.
ṣi în Vol. „Păcat..., O făclie de Paşte, Om

cu noroc. – 3 Novele”, Bucureşti, 1892,
pp.103-113; = OM CU NOROC – OPERE-1-
, p.69 / – O-1 – pag.52
335 | P a g e
337 | P a g e
339 | P a g e
Ironie - Timpul, 15 iulie 1890, p. 1.
[ ‘’A apărut prima data în ‘’Timpul’, 15 iulie 1890,

p.1;
apoi a fost retipărit în volumul ‘’ Note ṣi schiṭe’’,
1892, p.17-21, cu modificări substanṭiale.
Retipărit în ‘’Scînteia’, I, nr.10, 17 ianuarie 1893,
p.75-78. Împreună cu ‘’În Nirvana’’ ṣi ‘’Două
note’’, ‘’Ironie’’ face parte din prefaṭa la volumul M.
Eminescu, ‘’Diverse’[1895].
și în Momente, schițe, amintiri, 1908. = IRONIE –
OPERE-3-, p.6 // Ironie – O-1 – pag.64 // O-1 - p.677
341 | P a g e
Cap. 6 – Bobîrnacul (28 februarie
1879 – 31 martie 1879)
Între nr.13 din 15 februarie 1879 ṣi nr.14 din 28

februarie 1879 este o pauză.
Apoi colaborează I.L. Caragiale în luna martie, de

la nr.14 pînă la nr.23.
Între nr.23 din 31 martie 1879 ṣi nr. 24 din 6 mai

1879 este iar o pauză. Sunt lipsă numerele 27, 28,
29 ṣi nr.30 din luna mai 1879.
După o dispariṭie de cîteva zile…] -
Bobîrnacul, II, nr.14, miercuri, 28 februarie
1879, p.1
(editorial). Cu titlul: Bucureṣti, 27 februariu

[‘’După o dispariṭie de cîteva zile…’] – Semnat:
Comitetul de redactie - [‚’După o dispariṭie de cîteva
zile, pentru care cerem scuze cititorilor noṣtri,
‚’Bobîrnacul’’reintră iarăṣi pe arena publicităṭii
romăne....’’] ‚In ediṭia de Opere, 2015, cu titlul
„”Bucureṣti, 27 februariu [‘’După o dispariṭie de
cîteva zile…’] – O-4 – pag.204= Bucureṣti, 27
februariu [‘’După o dispariṭie de cîteva zile…’] –
Bobîrnacul, II, nr.14, miercuri, 28 febr. 1879, p.1
(editorial) Comitetul de redactie - O-4 – pag.204
[De notat că periodicul nu are decît 2 pagini de text,

ṣi probabil acest număr a fost scris integral de Ion
Luca Caragiale]
‘’Între 28 februarie ṣi 31 martie 1879, în paralel cu

colaborarea de la ‘’Timpul’’, Caragiale se ocupă de
redactarea gazetei umoristice ‘’Bobîrnacul’’, care
păstrează în tot acest interval caracterul unei
publicaṭii de campanie, îndreptată împotriva
partidului naṭional-liberal, temele principale fiind
apropiatele alegeri (cu ironizarea repetată a rolului
electoral al gărzii civice) ṣi rezolvarea chestiunii
articolului 7 din Constituṭie, în spiritul junimiṣtilor ṣi
al partidului conservator. În aceste circumstanṭe,
C.A. Rosetti este poreclit ‘’rabinul’’sau ‘’hahamul
cel mare’’, în termenii utilizaṭi de Caragiale ṣi în
‘’Timpul’’, într-un articol din 10 noiembrie 1878 [D.
C.A. Rosetti la Roma], iar problema articolului 7 este
343 | P a g e
denumită ‘’cestiunea romănilor cu cusur’’.(apud O-
4 – p.1107)
Tot Florin Manolescu vorbeṣte despre – ‘’Seria de
zece numere a ‘’Bobîrnacului’’ (scrisă aproape în
întregime de Caragiale) – (O-4 – p.1110)
345 | P a g e
Cronica [4] – Bobîrnacul, II, nr.14, miercuri,
28 febr. 1879, p.1, 4.
(Nesemnat - Cronica – [4] – Bobîrnacul, II, nr.14,

miercuri, 28 februatie 1879, p.1, 4, fără semnătură.
[‚’ În Bucureṣti s-a constituit sub prezidenṭa
doctotului Bosnagiu, licenṭiand de la facultatea
medicală din Ṣistov, o societate de liber-cugetători,
sub denumirea de ‚’Societatea de Antropofagie
mutuală’’...’] ṣi Extras din STATUTELE Societăṭii
de Antropofagie Mutuală (art.5, art.10, art31) = O-4
– pag.206-208
347 | P a g e
349 | P a g e
Carnavalul – Bobîrnacul, II, nr.14, 28
februarie 1879, p.4
(nesemnat - O-4 – pag.208
351 | P a g e
Extras din Statutele Societăṭii de
antropofagie mutuală – Bobîrnacul, II, nr.14,
miercuri, 28 februarie 1879, p.1, 4.
[– vezi ‚’Cronica [În Bucureṣti s-a constituit sub

prezidenṭa doctorului Bosnagiu, licenṭiand de la
facultatea medicală din Ṣistov, o societate de liber-
cugetători, sub denumirea de ‚’Societatea de
Antropofagie mutuală’’.] (O-4 – p.208)
Adăugăm tot din “Bobîrnacul’’ – Foaie satirică ṣi
umoristică – (Apare joia ṣi dumineca) – anul II,
nr.14, miercuri 28 februarie 1879, ṣi celelalte 2
articole publicate la pagina 2 (ultima pagină);
Naivităṭi parlamentare – Bobîrnacul, 28 febr. 1879
353 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, nr.14, 28 februarie 1879
355 | P a g e
Ultima glumă mai apare în:
Claponul nr.1, p.9 – 15 mai 1877
Gogoaṣa Nr.4 –
Şi în “Moftul Romăn”, anul I, 1893, nr.16, p.7 -

rubrica “MOFTURI”
‘’ La corecţional: - Ştii să scrii, ţigane? /
- Ba să mă ferească Dumnezeu, că destul scriţi
dumneavoastră.’’
Fleacuri – Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879, p.1
357 | P a g e
Biografii Contimporane – Avram Burah –
Bobîrnacul, nr.15, 4 martie 1879, p.1-2
În Cronica din nr.14 găsim ṣi următoarea frază:
359 | P a g e
Întoarcerea dlui C.A. Roseti în patrie -
Bobîrnacul, II, nr.15, 4 martie 1879, p.1
(editorial) nesemnat – O-4 – pag.211
361 | P a g e
363 | P a g e
Corespondenṭă sentimentală - Bobîrnacul, II,
nr.15, 4 martie 1879, p.4
(- Corespondenţă Sentimentală - 1879-03-04 –

Bobîrnacul, Anul II, nr.15, 4 martie 1879, p.4;
nesemnat; – Corespondenţă Sentimentală – [ Un
reporter al nostru ne împărtăşeşte scrisoarea de mai
de vale; ea este scrisă de un june,..] {{vezi şi
„Intoarcerea d-lui C.A.Roseti in patrie”}} =
CORESPONDENŢĂ SENTIMENTALĂ – OPERE-
1-, p.312 – Corespondenṭă sentimentală [‘’Un
reporter al nostru ne împărtăṣeṣte scrisoarea de mai
de vale; ea este scrisă de un june....’] – O-2 – pag.131
365 | P a g e
Cronica - Bobîrnacul, II, nr.15, 4 martie
1879, p.4
(pagina 4 – [O cocoană foarte curioasă din Popa

Nan,..’]
367 | P a g e
Povestirea isprăvilor diplomatice ale d-lui C.
A. Roseti –Bobîrnacul, II, nr.16, vineri, 9
martie 1879, p.1
(- O-2 – pag.134)
369 | P a g e
371 | P a g e
373 | P a g e
Dreptatea cocoanii Sevastiṭii – Bobîrnacul,
II, nr.16, 9 martie 1879, p.4
375 | P a g e
Crezul - Patriotic liberal-naṭional –
Bobîrnacul, II, nr.16, 9 martie 1879, p.4
(nesemnat - O-4 – pag.214)

O întîmpinare – Bobîrnacul, II, nr.16, 9
martie 1879, p.4
(ÎNTÎMPINARE, O -1879-03-09 - Bobîrnacul, Anul

II, nr.16, 9 martie 1879, pag.4; nesemnat; - O
INTIMPINARE – [ În urma corespondenţei
sentimentale publicată de noi în numărul trecut al
„Bobîrnacului”, domnişoara Miţilica Fiţoianu ne
trimete prin portărei întîmpinarea de mai de vale.] =
Întîmpinare, O – O-2 – pag.139
377 | P a g e
Situaṭia politică [1] – Bobîrnacul, II, nr.17,
duminecă, 11 martie 1879, p.1
(editorial) nesemnat - Situaţia politică - [1] - 1879-

03-11 - Bobîrnacul, Anul II, nr.17, 11 martie 1879,
pag.1; nesemnat; - Situaţia politică – [Iţele politicei
se-ncurcă pe zi ce merge.] = Situaṭia politică [‘’Iṭele
politicei se-ncurcă…’] – O-4 – pag.215
379 | P a g e
381 | P a g e
Importanṭa gardei civice – Bobîrnacul, II,
nr.17, 11 martie 1879, p.4
(nesemnat - Importanţa gardei civice - 1879-03-11

- Bobîrnacul, Anul II, nr.17, 11 martie 1879, pag.4;
nesemnat; - {Importanţa gardei civice} – [ Instituţia
gardei civice fiind o instituţie eminaminte
democratică, capii legiunilor gardei din capitală s-au
întrunit în zilele acestea în consiliu de resboiu ..] =
Importanṭa gardei civice – O-4 – pag.217
383 | P a g e
Situaṭia – Bobîrnacul, II, nr.18, marṭi, 13
martie 1879, p.1,
(editorial, nesemnat - Situaţia - 1879-03-13 -

Bobîrnacul, Anul II, nr.18, 13 martie 1879, pag.1;
nesemnat; - Situaţia - [ Situaţia se clarifică din zi în
zi.] – O-4 – pag.218
385 | P a g e
Crăcănel – Bobîrnacul, II, nr.18, 13 martie
1879, p.1, p.4
(CRĂCĂNEL - 1879-03-13 - Bobîrnacul, Anul II,

nr.18, 13 martie 1879, pag.1, 3; nesemnat; -
CRĂCĂNEL - =Crăcănel – O-2 – pag.141
387 | P a g e
389 | P a g e
Politica zilii – [1] - Bobîrnacul, II, nr.19,
vineri, 16 martie 1879
(editorial, p.1 nesemnat - Politica zilii – [1] -

1879-03-16 - Bobîrnacul, Anul II, nr.19, 16 martie
1879, pag.1; nesemnat; - Politica zilii – [1] -
[Mişcarea electorală are să înceapă.] O-4 – pag.220
391 | P a g e
O nouă decoraṭie – Bobîrnacul, II, nr.19, 16
martie 1879, p.1
(nesemnat - 1879-03-16 - Bobîrnacul, Anul II, nr.19,

16 martie 1879, pag.1; nesemnat; - [‘’…final- va
purta numele de; ‘’Serviciul Nodoros’’.] (vezi ṣi
nr.20, 21 martie 1897) = Nouă decoraṭie, O – O-4 –
pag.221
393 | P a g e
395 | P a g e
Un ginere nepricopsit – Bobîrnacul, II, nr.19,
16 martie 1879, p.1, 4
Varianta din Bobîrnacul, anul II, nr.19, vineri 16
martie 1879 mai apăruse în Bobîrnacul, nr.1, joi 4
ianuarie 1879, p.1, la rubrica ‘’Zig-zag’’
Politica zilii – [2] – Bobîrnacul, II, nr.20,

mercuri, 21 martie 1879, p.1
(editorial, nesemnat - Politica zilii – [2] - 1879-03-

21 - Bobîrnacul, Anul II, nr.20, 21 martie 1879,
pag.1; nesemnat; - Politica zilii – 2 - [În cercurile
politice înalte obiectul preocupărilor generale sunt
alegerile.] = Politica zilii [‘’În cercurile politice
înalte..] – O-4 – pag.234
397 | P a g e
Serviciul Nodoros’’ – Bobîrnacul, II, nr.20,
21 martie 1879, p.1
(nesemnat - Serviciul nodoros” - 1879-03-21 -

Bobîrnacul, Anul II, nr.20, 21 martie 1879, pag.1;
nesemnat; – (vezi ṣi numărul anterior „Serviciul
nodoros” = – O-4 – pag.235
399 | P a g e
În cele două numere consecutive, I.L. Caragiale îṣi
exprimă ironia ṣi dispreṭul faṭă de decoraṭiile
contemporanilor săi. Cu un an înainte publicase în
ziarul ‘’Timpul’’ (TIMPUL, 1878, nr.89, nr.101 p.3)
regulamentul unei noi medalii.
REGULAMENTUL MEDALIEI SERVICIU
CREDINCIOS.
Art. I. Se institue o medalie cu devisa Serviciu
Credincios, având două clase, care se va
acorda drept resplătire pentru serviciu care nu
intră tn prevederea legel din anul 1877, Iunie,
pentru instituirea ordinului Steoa României.
Art. IL Medalia se dă pe viaţă.
Art. III. Dreptul de a o purta este personal şi
nu se transmite tn nici un cas.
Art. IV. Numărul medalielor acordate este
nedeterminat.
Art. V. Medalia se va acorda atât
pământenilor, cât şi străinilor.
Art. VI. Medalia se compune: cea de clasa« I
dintr’nă piesă de metal galben cu un diametru
de 30 m. m. şi o grosime de 21/« m. m., forma
sa este rotundă; cea de clasa II dintr’oă piesă
de metal alb având aceleaşi dimensiuni şi
formă.
MEDALIILE
• Medaliile de amândouă clasele părtâ pe o parte

(avers) In relief armele ţârei pe partea opusă (revers)
stampat In relief cuvintele Serviciu Credincios,
Incongiurate de o ghirlandă de stejari şi lauri care se
nnese jos printr’nă fundă.
401 | P a g e
• Medalia părtă pe partea auperiără co- răna
domnăscă şi un inel prin care se trece panglica.
• Art. VII. Panglica este de moar albastru, având
la margine câte o dungi (li* serali) de fir de argint.
Panglica este In total lată de 30 m. m., ără dunga pe
margine de 21/» m. m.
• Art. VIII. Medalia se părtă pe partea stângă a
peptulul.
• Art. IX. In nici un cas nu se păte purta numai
panglica singură.
• Art. X. Numai capul Statului are dreptul a
acorda medalia.
• Art. XI. Medalia se acordă prin decret
domnesc, tn urma raportului ministrului afacerilor
străine, şi decretai se publică prin Monitorul oficial.
• Art. XII. Un brevet sub-scris de capul Statului,
purtând sigiliul domnesc şi contra semnat de
ministrul de externe, se va da o dată cn medalia.
• Art. XIII. Medalia se perde din aceleaşi cause
din care se perde şi cualitatea de ce- tăţian român.
• Străinii o vor perde tn urma condamnă- rel
prin sentinţă la o pedepsi infamantă.
• Art. XIV. Se va ţine la minister nn registru
special pentru înscrierea succesiv a acelor căror s’a
acordat medalia.
Regulamentul Medaliei Serviciu Credincios –

Timpul – Anul-III-nr.95, 30 aprilie 1878, p.3
403 | P a g e
CRONICA
Decoraţii. — * Monitorul oficial» de la 6 (18)
Mai publică regulamentul pentru purtarea
decoraţiunilor. Comunicăm cititorilor noştri
următoarele puncte din acest regulament:
Art. 9. Decoraţiunile şi medaliele se port în
tot-d’auna in mărimea reglementară şi în nici
un cas militarii de ori-ce grad nn pot purta, în
uniformă, insemnele decoraţiunilor şi
medalielor în dimensiuni reduse
Art. 10. Ordinea în care sa vor aşeza
decoraţiunile, este cea următoare :
1. Medalia Virtute Militară.
2. Steaoa României.
3. Medalia Bene-Merenii.
4. Crucea Trecerea-Dunărei.
5. Medalia de servicii! de 18 şi 25 ani.
6. Decoraţiunile şi medaliele străine,
decoraţiunile şi medaliele de resbel înaintea
celor obţinute în timp de pace.
Art. 11. Ordinile străine special militare iau rang
îndată după Steaoa României.
405 | P a g e
Timpul_Anul_III_1878_nr.101 - Cronica - Decoratii
- p.3
În afară de articolul ‚’Bene-Merenti’’ din Vatra,
1894, Caragiale mai scrie ṣi alte texte ironice.
Bobîrnacul, 23 martie 1886, p.2
În Moftul romăn, nr.23, 18 aprilie 1893, p.6, găsim

articolul ‚’O idee minunată’’, tot despre medalia
‚’Bene-merenti’’.
Tot în Moftul romăn nr.2, 29 ianuarie 1893, p.2, după
fabula cu morala ‘’Cînd mănînci aṣa iahnie, / Nu mai
face gălăgie!’’, este publicată o epigramă la adresa
‘’capetelor seci’’.
407 | P a g e
Cu puṭină ironie se poate spune că totuṣi Ion Luca
Caragiale a avut o medalie mai înaltă decît ‚Bene-
Merenti’’.
 1880. Relațiile diplomatice dintre
Principatele Române Unite și Regatul
Unit al Marii Britanii și Irlandei au fost
stabilite la 20 februarie 1880, sub
domnia Principelui Suveran Carol I și a
Reginei Victoria.
În 26 iunie 1888 este numit, prin Decret Regal,
Director General al Teatrelor. Decretul Regal va
apărea în iulie, ministrul Instrucţiunii Publice şi
Cultelor fiind Titu Maiorescu.
1888 - Vizita perechii imperiale austriece
Franz Joseph şi Elisabeta (Sisi) la Sinaia.
În 28 august, Directorul General răspunde
criticilor care i-au fost aduse chiar înainte de a
începe activitatea, cu o scrisoare către presă:
Domniilor lor Domnilor Redactori ai ziarelor
din Bucureşti.
1888. Are loc prima vizită a Familiei Regale
britanice în România din întreaga istorie.
Din Jurnalul lui Carol I al Romăniei

‘’Prinṭul de Wales scrie că vrea să ne viziteze
pe 2 octombrie” – (de fapt vine pe 22
septembrie 1888
‘’Joi 4 octombrie/22 septembrie. Bucureṣti –
Sinaia
Vreme minunată, arṣiṭă de iulie. Ora 8 văzut noii cai
în grajduri. Ora 8l’ en gala la gară, acolo toate
autorităṭile, garda de onoare. Ora 9L’ sosit prinṭul de
Wales. Bun venit călduros, primirea oficială,
prezentări. Ora 10 la palat. Străzile cu steaguri.
Cafea. Ora 11 ½ cu Wales la mitropolit, pe străzile
oraṣului, cu steaguri peste tot. Ora 12L’ Ciṣmigiu.
Sfinṭirea jocurilor de apă, cascada, mitropolitul cu
cor, multă lume. Ora 1 lunch în noul palat. Toṭi
miniṣtrii ṣi primarul. Ora 2 plecarea la gară. Ora 2 ½
cu trenul special la Sinaia. Ora 5 ½ acolo. Elisabeta,
Wilhelm, doamne, Coutouly, etc. Cor, garda cu
muzică, prezentări. Mers cu trăsura la castel, care e
iluminat puternic. Ceai. Ora 7 dineu, 30 de persoane.
După aceea fumat cu Wales. Ora 9 ½ soarea, 50 de
persoane, împreună pînă la 11l’. Enorm de cald.’’
În 22 septembrie 1888, începe vizita lui Albert

Edward, Principe de Wales. Moștenitorul
Reginei Victoria a fost întâmpinat cu tot
fastul. Primirea oficială a avut loc la
București, iar în cursul după-amiezii suveranii
409 | P a g e
și musafirul au mers la Sinaia. Seara a avut loc
un dineu oficial în Sufrageria regală, la care au
luat parte treizeci de persoane. El merge în
localitatea Bușteni și vizitează fabrica de
hârtie, apoi se deplasează la Poiana Stânii, pe
Valea Peleșului, la Mânăstirea Sinaia și la
Batalionul de vânători de munte, unde asistă la
un exercițiu militar. Principele de Wales a
rămas la Sinaia până pe 25 septembrie. Din
suita de rămas bun a făcut parte Regina
Elisabeta, Principele Wilhelm de Wied și
Vasile Alecsandri.
În septembrie 1888, Caragiale organizează la Sinaia
reprezentaţii teatrale în cinstea principelui de Wales
(viitorul rege Eduard al VII-lea).
Este recompensat cu ordinul ”Steaua României” în

grad de cavaler.
Un ticălos – Bobîrnacul, II, nr.20, 21 martie
1879, p.4
411 | P a g e
sîmbătă, 24 martie 1879, p.1
(editorial, nesemnat - Situaţia politică - [2] -

1879, pag.1; nesemnat; - Situaţia politică – 2 –
[Orizontul politic se limpezeşte.] = Situaṭia politică
[‘’Orizontul politic se limpezeṣte..’] – O-4 – pag.236
413 | P a g e
miercuri, 28 martie 1879, p.1
(editorial, nesemnat - Situaţia politică - [3] -
1879, pag.1 - Situaţia politică – 3 – [ Suntem în
Săptămîna Patimilor.] = Situaṭia politică [Suntem în
Săptămîna Patimilor..’] – O-4 – pag.237
Un nou poet] – Bobîrnacul, II, nr.22, 28
martie 1879, p.1
(Nou poet, Un - 1879-03-28 - Bobîrnacul, Anul II,

nr.22, 28 martie 1879, pag.1; nesemnat; - Un nou
poet; [Nota precede poezia] Mandatul (acrostih) –
semnat: Impiegatovici. – {Un nou poet plin de talent,
d. Impiegatovici, a apărut pe Parnasul Romăniei,..] =
Nou poet, Un – O-4 – pag.240
415 | P a g e
Mandatul – Bobîrnacul, II, nr.22, 28 martie
1879, p.1
(cu subtitlul: (acrostih) – semnat: Impiegatovici)
Pentru ca Acrostih-ul, deja publicat în Calendarul
Claponului 1878, să poată fi evidenṭiat, ar trebui
publicat pe o singură pagină, pe o singură coloană:
417 | P a g e
O lecṭie de piano – Bobîrnacul, II, nr.22, 28
martie 1879, p.1
419 | P a g e
Natură tare - 1879-03-28 - Bobîrnacul, Anul
II, nr.22, 28 martie 1879, pag.1, 4
(– Natură tare – [ Un tînăr de modă (al cărui aparat

digestiv, cu toată cura de apă de Buda, nu s-a putut
convinge de însemnătatea igienică a cuvîntului
regularitate), intră într-o prăvălie din Lipscani..] -
/Gogoaṣa’’ nr.15 = NATURĂ TARE - 1893-04-04 -
Moftul romăn, I, nr.19, 4 aprilie 1893, p.7; -
NATURĂ TARE
Aṣteptarea unui musafir – Bobîrnacul, II,
nr.22, 28 martie 1879, p.4
421 | P a g e
Articol de fond (Ciorbă lungă pentru cititori)
–Bobîrnacul, II, nr.23, sîmbătă, 31 martie
1879, p.1
(după titlu; Bucuresti; 29 Martisor/10 Priar'')
nesemnat - O-4 – pag.238
423 | P a g e
425 | P a g e
Citim în ‘’Cartea fistichie’’ a oficiului nostru
esterior (Foreing-Office) – Bobîrnacul, II,
nr.23, 31 martie 1879, p.1, 4
(nesemnat - Citim în CARTEA FISTICHIĂ - 1879-

03-31 - Bobîrnacul, Anul II, nr.23, 31 martie 1879,
pp. 1, 4; - Citim în „CARTEA FISTICHIĂ „ - a
oficiului nostru esterior (Foreign-office): [
Văzîndu-se întîrzierea ce pune Europa întru
recunoasşterea „Bobîrnacului” ca organ oficial al
marafeturilor şi gheşefturilor guvernamentale..] =
Citim în ‘’Cartea fistichie’’ a oficiului nostru
exterior (Foreing-Office) – O-4 – pag.240
427 | P a g e
429 | P a g e
Zig-zaguri – Bobîrnacul, II, nr.24, 6 mai
1879, p.4
431 | P a g e
433 | P a g e
Zig-zaguri – Bobîrnacul, II, nr.25, 10 mai 1879, p.4
435 | P a g e
437 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, anul II, februarie -
martie 1879
(Bobîrnacul, II, nr.14, 28 februarie 1879, p.4,

nesemnat [ultima ‘’La tribunalul corecṭional. Un
ṭigan depune mărturie. ‘-Ṣtii să scrii, ṭigane?’’
întreabă judecătorul. – Ba să mă ferească Dumnezeu,
cocoane, (răspunde ṭiganul) că destul scriṭi
dumneavoastră.’ = Este ‘’Gogoaṣa ‘’nr.4, retipărită]
439 | P a g e
Fleacuri - Bobîrnacul, II, nr.15, 4 martie 1879, p.1 //
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.16, 9 martie 1879, p.4.
nesemnat
441 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.17, duminecă, 11
martie 1879, p.4
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.18, 13 martie 1879, p.1,
p.4 //
443 | P a g e
Fleacuri – Bobîrnacul, II, nr.19, 16 martie 1879, p.4
445 | P a g e
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.20, 21 martie
1879, p.4
[‘’Compania barometrică ‘’este ‘’Gogoaṣa’’nr.27].
447 | P a g e
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.21
Fleacuri –Bobîrnacul, II, nr.22
BOBIRNACUL, anul II, nr.1, 4 ianuarie 1879, p.1
449 | P a g e
BOBIRNACUL, anul II, nr.2, 7 ianuarie
451 | P a g e
BOBIRNACUL, anul II, nr.2, 7 ianuarie
Tot în revista ‘’Bobîrnacul’’ este interesantă ṣi

rubrica ‘’Fel de fel’’:
- Nr.17 – 11 martie 1879, p.1;
- Nr.18 – 13 martie 1879, p.1;
- Nr.19 – 16 martie 1879, p.1;
- Nr.20 – 21 martie 1879, p.1;
- Nr.21 – 24 martie 1879, p.1;
- Nr.22 – 28 martie 1879, p.1;
- Nr.23 – 31 martie 1879, p.4.
- Unui poet liric – (epigramă) [Mă-trebaşi

ieri: - Genul liric]
Unui poet liric – (epigramă) –
[Mă-trebaşi ieri: - Genul liric /
Pe ce poṭi să-l recunoṣti? /
Între tine ṣi-ntre dînsul /
Sunt mai mult de zece poṣti.’’]

- Puţul nebunului –
[‚’ A fost odată ca niciodată, dacă n-ar fi nu s-ar

povesti. A fost un împărat, care, ca mulṭi alṭi
împăraṭi, avea un Nebun, însărcinat să-l facă să rîdă,
căci grijile statului îl copleṣeau prea din cale-afară.
Puṭin cîte puṭin, Nebunul se sui în capul
împăratului,…]
(Ion Luca Caragiale, Proza fantastică, Editura

Blassco)
[‘’A fost odata ca niciodata, daca n-ar fi nu s-ar

povesti. A fost un imparat, care, ca multi alti
imparati, avea un Nebun, insarcinat sa-l faca sa rada,
caci grijile statului il copleseau prea din cale-afara.
Putin cat putin, Nebunul se sui in capul imparatului,
asupra caruia capatase o inraurire covarsitoare; el nu
se mai multumea sa-i faca caraghiozlacuri,
giumbuslucuri, ci se amesteca din ce in ce mai mult
in treburile statului. Pe "muti" si pe "netoti" ii baga
la "Academia imparatiei", ca sa lumineze natiunea,
pe "gogomani" ii facea legiuitori, ca sa organizeze
statul, pe avocati, dovediti pungasi, ii numea
judecatori, ca sa moralizeze pe impricinati, mosiile
statului le daruia cui ii venea la indemana, in sfarsit,
vroia sa imparta tot norodul in caprarii si punand
burghii si sfredele in mainile tuturor plugarilor si
muncitorilor, dorea ca ei sa paraseasca bogatiile
aparente de care se bucurau pana aci pe coaja
pamantului si sa porneasca cu totii sub pamant ca sa
caute aur si alte minunatii.
453 | P a g e
Imparatul facea mare haz, caci ii era Nebunul tare
drag. Dar intr-o zi ce-i plesni prin cap Nebunului? In
imparatia aceea mare, era o campie cunoscuta sub
numele de Baragan, pe care din mosi, din stramosi
nu se pomenise apa. Zadarnic incercasera multi fa
faca puturi, oricat de adanci; apa nu vrea sa
tasneasca. Babele din sate, care sitau atatea si atatea,
ziceau: "Daca sunt asa mari si adanci intinderile de
apa, de ce nu ar fi si o bucatica de pamant fara apa
dedesubt?"
Numai Nebunul imparatului nu vroia sa inteleaga

aceasta. I-a plesnit dar prin cap sa faca un put in
Baragan.
Si au porrnit toti mesterii si toti inginerii din

imparatie si s-au pus pe lucru zi si noapte, sub paza
Nebunului, care se jurase ca nu va mai bea apa decat
din putul lui. Si au sapat, mare, au sapat zi de vara
pana-seara, sute de stanjeni, ani de ani, unul dupa
altul, fara ca sa poata da macar de un pic de apa. S-a
oprit orice alta munca, s-au dus toti supusii
imparatiei, ca sa ajute la facerea groapei, dar
degeaba. Imparatia din seasa ce era s-a prefacut intr-
o tara muntoasa, din pricina pamantului ce se scosese
din putul Nebunului. Au trecut sute si mii, barba
imparatului ajunsese la picioare, iar bogatiile lui,
giuvaericalele lui, se cletuisera pentru sapatul
putului. Nebunul sta nemiscat pe marginea putului si
se uita intr-una inauntru, doar, doar, i se va uda varful
nasului. Parul ii cazuse tot din nerabdarea asteptarii;
chiorase si isi pusese un geam in ochi, ca sa vada mai
bine blagoslovita apa.
Deodata, intr-o zi cu soare, dupa zecimi de mii de ani
de sapaturi napraznice, se auzi un muget ingrozitor
si apa izbucni in valuri, pe toata largimea putului.
Ce se intamplase?
Pamantul fusese sfredelit in toata intregimea lui si tot

sapand, se ajunsese pe taramul celalalt, adica in
partea cealalta a pamantului, unde nu e decat apa,
ocean sau mare. Desi apa, care venea cu putere
fioroasa, era sarata si nu se putea bea, bucuria
Nebunului nu mai avea margini: "Vedeti ca numai
eu, dintre toti, aveam dreptate, numai eu am avut
minte! Iata apa! Luati, luati apa, oricata vreti! Am sa
va satur eu cu apa!"
Si urla si dansa de bucurie.
Bucuria insa n-a fost prea lunga. Apa venea din ce in

ce mai turbata. Dupa ce a udata toata imparatia, ea a
ajuns pana la brau. Atunci poporul, inspaimantat, s-
a dus la imparat, ca sa sileasca pe Nebun sa opreasca
apa, deoarece el o adusese. Zadarnica incercare!
Toate zagazurile erau rupte, sfarmate, azvarlite in aer
ca niste paie si apa crestea mereu. Locuitorii
deznadajduiti, fugeau pe varful muntilor, dar apa se
urca intr-una si in scurt timp ea ajunse pana la creasta
muntilor celor mai inalti. Cea dintai victima fu
inginerul sef a carui memorie a fost imortalizata sub
numele de: "Animal jete a l'eau", adica "Animalul
zvarlit in apa!"
455 | P a g e
Toata imparatia fusese inecata, toti locuitorii morti.
Nu se mai vedea nimic decat o intindere nesfarsita de
apa, care pustiise si inghitise totul. Numai Nebunul
imparatului plutea pe deasupra valurilor pentru ca ii
era capul chel si gol ca o tigva seaca si i se auzea
glasul, curmat din cand in cand de hohote de ras: "Ce
de apa! Ce fericire! Ce de apa!"
Iar baba Neacsa, care povestea basmul, se opri,

facandu-si cruce si scuipand in san: "Ptiu! Uciga-l
toaca! Fereste, Doamne, si pe vrajmasi de o asa
pacoste!"
http://www.ilcaragiale.eu/opere/nuvele/putul_nebun
ului.html#.XoJRaogzaM8
Lista cronologică – [1873 – 1882] –
234 titluri
1. 1873-01-16- O HOṬIE DUBLĂ -

TELEGRAFUL, ANUL III, NR.272, MARṬI,
16 IANUARIE 1873 - 435
2. 1873-01-16- SUBIECTUL OPEREI RUY-
BLAS – TELEGRAFUL, ANUL III, NR.272,
MARṬI, 16 IANUARIE 1873, P.3 432
3. 1873-02-14- SEISMOGRAFUL] –
TELEGRAFUL, ANUL III, NR.296,
MERCURI, 14 FEBRUARIE 1873 437
4. 1873-04-08- MUṢTARUL] –
TELEGRAFUL, DUMINICĂ, 8 APRILIE
1873 438
5. 1873-05-30- UN GENERAL ÎNṢELAT –
MIERCURI, 30 MAIU 1873, 439
6. 1873-08-14- DEFINIṬIUNEA BANULUI -
TELEGRAFUL, ANUL III, NR.440, MARṬI
14 AUGUST 1873 442
7. 1873-08-14- ECHOURI - TELEGRAFUL,
ANUL III, NR.440, MARṬI 14 AUGUST
1873 443
457 | P a g e
8. 1873-08-26- DUOI OCHI !?! - GHIMPELE,
ANUL XIV, NR.29, 26 AUGUST 1873, P.2 –
SEMNAT: PICCOLLO –309
9. 1873-08-26- ODA LA ELISA - GHIMPELE,
ANUL XIV, NR.29, 26 AUGUST 1873, P.2 –
SEMNAT: PICCOLLO –308
10. 1873-08-29- DIALOGURI – TELEGRAFUL,
NR.452, MIERCURI, 29 AUGUST 1873 -
444
11. 1873-10-10- OPERA ITALIANĂ –
MERCURI, 10 OCTOMBRE 1873, P.3
446
12. 1873-10-20- CURIOSITĂṬI [1] –
TELEGRAFUL, NR.494, SÎMBĂTĂ 20
OCTOMBRE 1873, P.3 449
13. 1873-12-06- SONET” – [DEDICAT
DOMNULUI AGOSTINO MAZZOLI,
BARITON ABSOLUT] - GHIMPELE, 6
DECEMBRIE 1873 – 310
14. 1873-12-11- SONETUL DLUI A. MAZZOLI
– TELEGRAFUL, ANUL III, NR.535,
MARṬI 11 DECEMBRE 1873, 450
15. 1873-12-16- ŞARLA ŞI CIOBANII –
(POVESTE) – GHIMPELE, 16
DECEMBRIE 1873 SEMNAT: I.L.C. 312
16. 1873-12-21- SCRISORI ANONIME] –
TELEGRAFUL, NR.543, VINERI 21
DECEMBRIE 1873 456
17. 1873-12-25- CURIOZITĂṬI [2] –
TELEGRAFUL, NR.545, MARṬI, 25
DECEMBRE 1873 459
18. 1874-03-24- ASMODII [1] - ASMODEU,
ANUL II, NR.27, DUMINICĂ 24 MARTIE
1874 513
19. 1874-03-24- LUPUL ÎN SAT – ASMODEU,
ANUL II, NR.27, DUMINICĂ 24 MARTIE
1874 511
20. 1874-03-31- ÎNTR-O CAFENEA -
ASMODEU, ANUL II, NR.28, DUMINICĂ
31 MARTIE 1874 522
21. 1874-04-07- ASMODII - Asmodeu, Nr.29. -
523
22. 1874-04-14- ASMODII [4] – ASMODEU,
NR.30, DUMINECĂ, 14 APRILIE 1874
527
23. 1874-04-21- ASMODII [5] – Asmodeu, nr.31.
- 528
24. 1874-04-21- STĂPÎNUL ṢI LOGOFĂTUL -
ASMODEU, NR.31, DUMINECĂ, 21
APRILIE 1874 531
25. 1874-05-05- CÎNTECUL MEU –
ASMODEU, ANUL II, NR.32, DUMINECĂ
5 MAI 1874 534
26. 1874-05-19- ASMODII [6] - ASMODEU,
ANUL II, NR.33, DUMINECĂ 19 MAI 1874
538
459 | P a g e
27. 1874-05-19- UNUI AMIC ÎNECAT ÎN
DATORII – (EPIGRAMĂ) - GHIMPELE,
NR.20, 19 MAI 1874, P.3 – 314
28. 1874-05-19- UNUI POETASTRU –
(EPIGRAMĂ) - GHIMPELE, NR.20, 19 MAI
1874, P.3 – 314
29. 1874-05-26- VOIṬI CRONICĂ
LITERARĂ?.... – GHIMPELE, XV, NR.21,
26 MAI 1874, P.2; SEMNAT: CAR... –
315
30. 1874-06-02- ASMODII [7] - ASMODEU,
ANUL II, NR.34, DUMINECĂ 2 IUNIU
1874 540
31. 1874-06-02- CRONICA ASMODIANĂ -
ASMODEU, ANUL II, NR.34, DUMINECĂ
2 IUNIU 1874 546
32. 1874-06-02- CRONICĂ LITERARĂ – [1] -
GHIMPELE, NR.22, 2 IUNIE 1874, P.1-2;
SEMNAT: CAR... – 318
33. 1874-06-02- UNUI CAVALER DE
INDUSTRIE – (SONET) - GHIMPELE, 2
IUNIE 1874, P.2; SEMNAT: CAR... –
323
34. 1874-06-09- CRONICA FANTASTICĂ -
GHIMPELE, NR.23, 9 IUNIE 1874, P.1-2 ;
SEMNAT: CAR....- 324
35. 1874-06-16- ISTORIA UNEI EPIGRAFE -
GHIMPELE, NR.24, 16 IUNIE 1874; P.1-2;
SEMNAT: CAR... – 329
36. 1874-06-23- CRONICĂ LITERARĂ – [2] -
GHIMPELE, NR.25, 23 IUNIE 1874, P.2-3;
SEMNAT: CAR...- 333
37. 1874-06-30- DEDICAṬIUNE – (PARODIE)
- GHIMPELE, NR.26, 30 IUNIE 1874, P.2;
SEMNAT: PICOLLO.- (28 IUNIE 1874)
339
38. 1874-06-30- ZIG-ZAG! – [1] - GHIMPELE,
NR.26, 30 IUNIE 1874, P.1-2; SEMNAT;
CAR...- 336
39. 1874-07-07- CRONICA SENTIMENTALĂ -
GHIMPELE, NR.27, 7 IULIE 1874; P.1-2;
SEMNAT: CAR...— 340
40. 1874-07-28- CRONICA FANTASISTĂ -
GHIMPELE, NR.30, 28 IULIE 1874, P.2; - –
SEMNAT: CAR...- 344
41. 1874-08-04- EPISTOLĂ DESCHISĂ –
DOMNULUI NEDEA POPESCU -
GHIMPELE, ANUL XV, NR.31,
DUMINECĂ 4 AUGUST 1874, P.2 347
42. 1874-08-25- CRONICA – GHIMPELE,
NR.34, 25 AUGUST 1874, P.1-2; SEMNAT:
NOI; – 353
43. 1874-09-01- NOULU ARGHIR –
GHIMPELE – NR.35, 1 SEPTEMBRIE 1874,
P.2-3; - SEMNAT: NOI; -– 358
44. 1874-09-01- S-A-NGHIMPAT –
(EPIGRAMĂ) – GHIMPELE – NR.35, 1
SEPTEMBRIE 1874, P.3; - SEMNAT: NOI; -
362
461 | P a g e
45. 1874-09-01- UNUI JUNE POETASTRU –
(EPIGRAMĂ) – GHIMPELE – NR.35, 1
SEPTEMBRIE 1874, P.3; - SEMNAT: NOI; -
362
46. 1874-09-08- ELEGIE – GHIMPELE –
NR.36, 8 SEPTEMBRIE 1874, P.2;
SEMNAT: C... – 363
47. 1874-10-20- VERSURI – AMICULUI C.D. –
GHIMPELE, ANUL XV, NR.42, 20
OCTOMBRIE 1874, P.2; - SEMNAT: I.
LUCA CARAGIALE 364
48. 1874-10-24- LA ... (POESIĂ ŞI NU PREA) –
GHIMPELE, NR.47, 24 NOIEMBRIE 1874,
P.2; SEMNAT: PICOLO – 372
49. 1874-12-15- LUCRURI LUMESCI –
GHIMPELE, ANUL XV, NR.50,
DUMINECĂ 15 DECEMBRIE 1874, P.3;
SEMNAT MUF! 379
50. 1874-12-22- ZIG-ZAG.... – [2] - GHIMPELE,
NR.51, 22 DECEMBRIE 1874, P.2-3;
SEMNAT: CAR... - 373
51. 1874-12-29- CRONICA ESTERIOARĂ’ -
GHIMPELE, ANUL XV, NR.52, DE
DUMINICĂ, 29 DECEMBRIE 1874, P.3,
SEMNATĂ: MUF. – 382
52. 1874-12-29- DEPEṢI TELEGRAFICE.
SERVICIUL GRATUIT ṢI DE
PORUNCEALĂ AL ‘’GHIMPELUI’’ –
GHIMPELE, XV, NR.52, 29 DEC. 1874, P.1-
(LA SUMAR: DE CAR ṢI CUCURIGU)
377
53. 1875-01-05- CRONICĂ...? – [2] -
GHIMPELE, NR. 2, 5 IANUARIE 1875, P.2-
3, SEMNAT; CAR.. - 384
54. 1875-01-26- JALBA HOṬILOR DIN
ÎNCHISORI - GHIMPELE, XVI, NR. 5, 26
IANUARIE 1875, P. 2. SEMNATĂ: RAC ŞI
SIR-KOCK. 387
55. 1875-05-28- DIN AFARĂ – ALEGĂTORUL
LIBER, ANUL I, NR.46, 28 MAI 1875, P.1-
2,. 469
56. 1875-06-06- ANUNṬ - ALEGĂTORUL
LIBER – ANUL I, NR.50, VINERI 6 IUNIU
1875 475
57. 1875-06-09- IERI, ÎN ZIUA DE 7 IUNIE
1875..] – ALEGĂTORUL LIBER, ANUL I,
NR.51, LUNI 9 IUNIE 1875, P.1 477
58. 1875-06-11- ALEGĂTORUL LIBER..] –
ALEGĂTORUL LIBER, NR.52, 11 IUNIE
1875, P.1-2, SEMNAT: C. 480
59. 1875-08-03- VERSURILE LUI
ANGHELACHE COṬCĂREANU, DIN
HAIMANALELE DE P., DEDICAṬIUNE –
GHIMPELE, ANUL XVI, NR.32, 3
AUGUST 1875, P.3, SEMNATE: P....-
390
60. 1875-10-31- DIVERSE – ALEGĂTORUL
LIBER, 31 OCTOMBRIE 1875, P.4 490
61. 1875-11-10- KARKALEKI] -
ALEGĂTORUL LIBER, 10 NOIEMBRIE
463 | P a g e
1875, P.3, NESEMNAT. (LA RUBRICA
‘’DIVERSE’) 493
62. 1876-01-01- BOULE BARONULE -
GHIMPELE, NR.1, 1 IANUARIE 1876, P.3;
(SEMNAT) PENTRU CONFORMITATE:
PICCOLLO – (LA SUMAR: PICOLO) -
392
63. 1876-01-08- FINANṬELE MERG] –
ALEGĂTORUL LIBER, NR.138, VINERI, 8
IANUARIE 1876, P.3. 499
64. 1876-02-15- SONET IMPROVISAT – UNUI
JUNE POETASTRU – GHIMPELE, NR.7, 15
FEBRUARIE 1876, P.3; SEMNAT: PINCE-
NEZ. –– 394
65. 1876-04-04- ECHO – (VERSURI) –
GHIMPELE, NR.14, 4 APRILIE 1876, P.3;
SEMNAT: PICCOLLO –– (LA SUMAR:
ECOU, POESIE DE PICOLO) 395
66. 1876-05-28- DATE STATISTICE
COMPARATIVE - ALEGĂTORUL LIBER,
28 MAI 1876, P.4, SEMNAT: I.C. 503
67. 1876-06-01- DRACUL ÎN CLOPOTNIṬĂ –
TIMPUL, ANUL I, IUNIE-IULIE 1876
56
68. 1876-06-20- CONTIMPURANILOR MEI –
(SONET) - GHIMPELE, 20 IUNIE 1876, P.3;
SEMNAT: CAR... - (LA SUMAR: SONET
CONTIMPURANILOR MEI, POESIE DE
CAR.) - 401
69. 1876-06-27- AMICULUI NICOLAE SC...
(SONET) – GHIMPELE, 27 IUNIE 1876;
P.3; SEMNAT: TIMON. – 406
70. 1876-06-27- CRONICA – [4] - GHIMPELE,
NR.26, 27 IUNIE 1876; P.2-3; SEMNAT:
PALICAR. – 402
71. 1876-07-04- AMICULUI CONST. CHR....
(SONET) - GHIMPELE, 4 IULIE 1876; P.3;
SEMNAT: TIMON – 407
72. 1876-07-11- CRONICA – [2] - GHIMPELE,
1876, 11 IULIE 1876, P.2-3; SEMNAT;
PALICAR; -–(LA SUMARIU: CRONICA,
DE PALICARI.) 410
73. 1876-07-18- TIMPUL – (EPIGRAMĂ) –
GHIMPELE, NR.29, 18 IULIE 1876, P.3;
(AUTOR, ÎN SUMARIU): TIMON. 414
74. 1876-07-18- UNUI DEPUTAT CUFUNDAT
ÎN DIPLOMAŢIE – (EPIGRAMĂ) -
GHIMPELE, NR.29, 18 IULIE 1876, P.3;
(AUTOR, ÎN SUMARIU): TIMON - 414
75. 1876-08-15- UNA-ALTA - GHIMPELE,
NR.33, 15 AUGUST 1876, P.2,
NESEMNATĂ; (LA ‚SUMARIU: „UNA
ALTA”, DE PALICARI – (SIC) - 417
76. 1876-09-19- CÎNTEC DE ULIṬĂ –
GHIMPELE, NR.38, 19 SEPTEMBRIE 1876,
P.2-3; SEMNAT: PICOLLO – 420
77. 1877-01-06- FELURIMI – [1] – [‘’LA BOITE
AUX LETTRES..] - UNIREA
465 | P a g e
DEMOCRATICĂ, NR.52, 6 IAN. 1877
553
78. 1877-02-13- FELURIMI – [2] –
[‘’INGENIOS DE TOT..] - UNIREA
DEMOCRATICĂ, NR.82, 13 FEBRUARIE
1877 554
79. 1877-03-06- INSCRIPṬIA – (EPIGRAMĂ) -
GHIMPELE, NR.10, 6 MARTIE 1877, P.3;
SEMNAT: I. – (LA SUMARIU:
INSCRIPṬIUNEA CE TREBUIA PUSĂ PE
CIGARETA D-LUI DEṢLEU, POESIE DE
I.) 423
80. 1877-03-18- FELURIMI – [3] – [‘’DOUĂ
VARIETĂṬI NOSTIME..] - UNIREA
DEMOCRATICĂ, NR.111, 18 MARTIE
1877 555
81. 1877-03-19- FELURIMI – [4] –
[STATISTICĂ] - UNIREA
DEMOCRATICĂ, NR.112, 19 MARTIE
1877 556
82. 1877-05-01- PROFESIE DE CREDINȚĂ
(CĂTRE CITITORI) - CLAPONUL, FOIŢĂ
HAZLIE ŞI POPULARĂ; NR. 1, 1877, PP.3-
6. 9
83. 1877-05-02- RESBELUL – CLAPONUL,
NR.1, 1877, PP.13-16. 13
84. 1877-05-03- PROSPĂTURĂ – [1] -
CLAPONUL, NR.1, 1877, PP.26-27. 17
85. 1877-05-04- O VESTE TRISTĂ] -
CLAPONUL, NR.1, 1877, P.27 19
86. 1877-05-05- ÎN STILUL ṢI CU SINTAXA
„MONITORULUI OFICIAL’ - CLAPONUL,
NR.1, 1877, PAG.27-28. – [CALENDARUL
CLAPONULUI, 1878, P.70; - 20
87. 1877-05-06- MIṢCĂRILE OṢTIRILOR
RUSEṢTI] - CLAPONUL, NR.1, 1877, P.28
21
88. 1877-05-07- ULTIME GOGOȘI CALDE –
[1] – [ SERVICIUL TELEGRAFIC
PARTICULAR] – CLAPONUL, NR.1, 1877;
PP28-31. 21
89. 1877-05-10- CĂTRE CITITORI -
CLAPONUL, NR.2, 1877, PP.3-5. 25
90. 1877-05-11- APOLOGIA BRESLEI
BĂRBIEREŞTI - CLAPONUL, NR.2, 1877,
PP.6-9, (LA RUBRICA ’GOGOṢI’’). 28
91. 1877-05-12- SITUAȚIUNEA EUROPEI –
(ARTICOL DE FOND) - CLAPONUL, NR.2,
1877, PP.11-18. 32
92. 1877-05-13- PROSPĂTURĂ – [2] –
CLAPONUL, NR.2, 1877, PP.19-21. 40
93. 1877-05-14- POHOD LA ŞOSEA –
(VERSURI)] - CLAPONUL, FOAIE
HAZLIE ȘI POPULARĂ (1877), NR. 2,
PAG.22-28; 43
94. 1877-05-15- ULTIME GOGOȘI CALDE –
[2] – [ SERVICIUL TELEGRAFIC
PARTICULAR] – CLAPONUL, NR.2, 1877;
PP.29-31. 50
467 | P a g e
95. 1877-06-01- DESLUȘIRE - CLAPONUL,
NR.4, 1877, PP.3-7. 53
96. 1877-06-02- RESPECTUL DATORIT
AUTORITĂṬII] - CLAPONUL, NR.4, 1877,
PP.9-11 - CALENDARUL CLAPONULUI –
1878 – PP.82-84 59
97. 1877-06-03- NATURĂ TARE -
CLAPONUL, NR.4, 1877, P.12 – (LA
RUBRICA ‚’GOGOṢI) - 62
98. 1877-06-04- MANIFEST! – (CĂTRE
COCOANE) – CLAPONUL, NR.4, 1877,
PP.13-16. 64
99. 1877-06-05- DARE-DE-SEAMĂ A
ŞEDINŢEI..] - CLAPONUL, 1877, NR.4,
1877; P.20, FĂRĂ TITLU – 68
100. 1877-06-06- CAMERA DIN
STAMBUL” (ŞI SUBTITLUL ‚SEDINŢA
DE SĂMBĂTĂ, 24 IBRICGIE 1294 ) -
CLAPONUL, 1877, NR.4, 1877; PP.21-28; -
70
101. 1877-06-07- MULŢUMIRE PUBLICĂ
- CLAPONUL, NR.4, 1877, P.29-30;
SEMNAT - COMITETUL DE REDACŢIE
AL „CLAPONULUI” ] – 78
102. 1877-06-08- IMPORTANTISIM -
ULTIMA GOGOAŞE - CLAPONUL, NR.4,
1877; P.31. 80
103. 1877-06-10- MESAJUL DE
ÎNCHIDERE] - CLAPONUL", NR. 6, 1877,
P.3-4. 81
104. 1877-06-11- CURĂ LA APELE DE
LA VĂCĂREṢTI] - CLAPONUL", NR. 6,
1877, P.6-7 – 84
105. 1877-06-12- CORESPONDINȚA
SENTIMENTALĂ - CLAPONUL", NR. 6,
1877, PAG.8-13 – 86
106. 1877-06-13- MESAJUL DE
ÎNCHIDERE A CAMERELOR OTOMANE
- CLAPONUL, NR.6, 1877, P.18-22; 92
107. 1877-06-14- SENATUL ŞI CAMERA
DIN STAMBUL. CORPURILE ÎNTRUNITE
(ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE). -
CLAPONUL, NR.6, 1877, PP.23-26 ; –
98
108. 1877-06-20- GOGOṢI – [1 – 28]
103
109. 1877-09-01- A. THIERS –
NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI, 1
SEPTEMBRIE 1877, P.2 12
110. 1877-09-01- ECOURILE. DE IERI ṢI
DE AZI – NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I,
NR.7, JOI 1 SEPTEMBRIE 1877, P.2 18
111. 1877-09-01- O MĂSURĂ URGENTĂ
– NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, JOI,
1 SEPTEMBRIE 1877, P.1 11
112. 1877-09-01- REVISTA REVISTELOR
– NAṬIUNEA ROMÂNĂ, I, NR.7, 1
SEPTEMBRIE 1877, P.2 15
113. 1877-11-17- UNUL CARE NU-ṢI
CUNOAṢTE LUNGUL NASULUI -
469 | P a g e
ALBINA CARPATILOR, (SIBIU), ANUL I,
NR.14, 17 NOV. 1877, P.161-163 19
114. 1877-12-22- TEATRU ROMĂN –
ROMĂNIA LIBERĂ, ANUL I, NR.180, 22
DECEMBRIE 1877, P.3 – SEMNAT: PSEU
D’ONYM. 26
115. 1877-12-29- TEATRUL CEL MARE –
‘’URÎTA SATULUI’’ – ROMANIA
LIBERĂ, I, NR.184, 29 DECEMBRIE 1877
30
116. 1878-01-05- CERCETARE CRITICĂ
ASUPRA TEATRULUI ROMĂNESC – (2
ARTICOLE) ROMANIA LIBERA, II,
NR.190, 5 IANUARIE 1878 38
117. 1878-01-05- CRITICA TEATRALĂ ṢI
PRESA NOASTRĂ - ROMANIA
LIBERĂ, II, NR.190, 5 IAN. 1878, P.2-3;
SEMNAT: LUCA 38
118. 1878-01-11- LITERATURA ÎN
TEATRUL NOSTRU [1] - ROMANIA
LIBERĂ, II, NR.194, 11 IAN. 1878, P.2-3;
SEMNAT: LUCA. 43
119. 1878-01-17- LITERATURA ÎN
TEATRUL NOSTRU [2] - ROMANIA
LIBERĂ, II, NR.199, 17 IAN. 1878, P.2-3;
SEMNAT: LUCA. 48
120. 1878-02-19- TEATRUL ITALIAN -
TIMPUL, ANUL III, NR.39, DUMINICĂ 19
FEVRUARIE 1878, P.3; 65
121. 1878-02-21- ATENEUL – TIMPUL”,
ANUL III, NR.40, MARṬI 21 FEVRUARIE
1878, P.3; 67
122. 1878-02-25- OARECARE
MODERAȚIE - TIMPUL, NUL III, NR.44,
SÎMBĂTĂ 25 FEVRUARIE 1878, P.1;
72
123. 1878-03-29- NAȚIONALI-LIBERALI
- TIMPUL, III, NR.70, MERCURI 29
MARTIE 1878, P.2-3; 82
124. 1878-04-08- LIBERALII ȘI
CONSERVATORII - TIMPUL, ANUL III,
NR.79, SÎMBĂTĂ 8 APRILIE 1878, P.2-3;
88
125. 1878-04-13- TEATRUL NAŢIONAL -
TIMPUL, III, NR.83, JUOI 13 APRILIE
1878, P.3; 96
126. 1878-04-21- MILLO ÎN BUCUREŞTI
- TIMPUL, ANUL III, NR.88, VINERI 21
APRILIE 1878, P.3; 98
127. 1878-05-06- UN STAT ÎN
MINIATURĂ [1] - TIMPUL, ANUL III,
NR.99, SÎMBĂTĂ 6 MAIU 1878 102
128. 1878-05-07- UN STAT ÎN
MINIATURĂ [2] - TIMPUL, ANUL III,
NR.100, DUMINECĂ 7 MAI 1878 111
129. 1878-05-18- TEATRUL ROMĂN -
TIMPUL, ANUL III, NR.108, JUOI 18 MAI
1878, P.3; 117
471 | P a g e
130. 1878-05-21- ROMA ÎNVINSĂ -
TIMPUL, ANUL III, NR.111, DUMINECĂ
21 MAI 1878, P.3; 123
131. 1878-05-31- O ÎNTÂMPLARE LA
IERUSALIM - TIMPUL, ANUL III, NR.118,
MERCURI 31 MAI 1878 128
132. 1878-06-01- SISTEMA
DOCTORULUI CATRAN ȘI A
PROFESORULUI PANĂ - TIMPUL, 1, 2, 3,
4 IUNIE 1878. 136
133. 1878-06-01- SISTEMA
PROFESORULUI PANĂ [1] - TIMPUL,
ANUL III, NR.119, JOUI 1 IUNIE 1878
136
134. 1878-06-02- SISTEMA
ANUL III, NR.120, VINERI 2 IUNIE 1878
147
135. 1878-06-03- SISTEMA
ANUL III, NR.121, SÎMBĂTĂ 3 IUNIE 1878
158
136. 1878-06-04- SISTEMA
ANUL III, NR.122, DUMINECĂ 4 IUNIE
1878 165
137. 1878-07-02- OPERA ITALIANĂ -
TIMPUL, NR.143, DUMINECĂ 2 IULIE
1878 172
138. 1878-08-08- SELĂGEANU -
TIMPUL, ANUL III, NR.173, MARṬI 8
AUGUST 1878 174
139. 1878-09-12- CU OCAZIA
PREMIULUI ACADEMIC [1] - TIMPUL,
NR.200, ANUL III, MARṬI 12 SEPTEMBRE
1878 179
140. 1878-09-21- CU OCAZIA
PREMIULUI ACADEMIC [2] - TIMPUL,
NR.207, ANUL III, JOUI 21 SEPTEMBRE
1878 187
141. 1878-10-06- TEATRUL ROMANESC
– [1] - TIMPUL, ANUL III, NR.220, VINERI
6 OCTOMBRIE 1878 197
142. 1878-10-10- D.C.A. ROSETTI LA
ROMA] - TIMPUL, III, NR.247, VINERI 10
NOIEMBRIE 1878, P.1; 217
143. 1878-10-20- RUY-BLAS - TIMPUL,
ANUL III, NR.231, VINERI, 20
OCTOMBRIE 1878, P.2-3; 203
144. 1878-10-25- CONVENȚII CU RUSIA]
- TIMPUL, III, NR.235, MIERCURI 25
OCTOMBRIE 1878, P.1. 210
145. 1878-11-11- TEATRU ITALIAN -
TIMPUL, III, NR.248, SÎMBĂTĂ 11
NOIEMBRIE 1878, P.3; 224
473 | P a g e
146. 1878-11-12- TEATRUL ROMĂNESC
– [2] - TIMPUL, ANUL III, NR.249,
DUMINECĂ 12 NOIEMBRIE 1878, P.3;
225
147. 1878-11-14- CHESTIUNEA
DOBROGEI] - TIMPUL, ANUL III, NR.250,
MARṬI 14 NOIEMBRIE 1878, P.1; 228
148. 1878-11-18- ȘTIRI FRANCEZE
DESPRE CESTIUNEA DOBROGEI] -
TIMPUL, III, ANUL III, NR.254, SÎMBĂTĂ
18 NOIEMBRIE 1878, P.1; 243
149. 1878-11-20- 1 - RECLAMĂ [LA
ALMANAH-UL CLAPONULUI] –
CALENDARUL CLAPONULUI 1878, P.3
135
150. 1878-11-20- 10 - CETĂŢEANUL
GHIŢĂ CALUP] - CALENDARUL
CLAPONULUI, 1878, P.84-86; 157
151. 1878-11-20- 11 - O ARUNCĂTURĂ
DE OCHI ASUPRA MISIUNII
GAZETARILOR - CALENDARUL
CLAPONULUI – 1878, P.88-90 – 161
152. 1878-11-20- 12 - SMOTOCEA ŞI
COTOCEA – CALENDARUL
CLAPONULUI”, 1878, PP. 105-115. 164
153. 1878-11-20- 13 - LEONICĂ
CIUPICESCU - CALENDARUL
CLAPONULUI, 1878, PP. 116-127. 175
154. 1878-11-20- 2 - CALENDAR –
CALENDARUL CLAPONULUI 1878, PP.4
– 26 136
155. 1878-11-20- 3 - REGENTUL ANULUI
– CALENDARUL CLAPONULUI 1878,
PP.28-30 142
156. 1878-11-20- 4 - ECLIPSE –
144
157. 1878-11-20- 5 - DIVERSE –
145
158. 1878-11-20- 6 - POEZIE –
CALENDARUL CLAPONULUI – 1878,
P.50 –146
159. 1878-11-20- 7 - MANDATUL –
(ACROSTIH) - CALENDARUL
CLAPONULUI – 1878, PP.51-52; - 147
160. 1878-11-20- 8 - RESBELUL 1877 -
CALENDARUL CLAPONULUI, 1878,
PP.53-58; - 148
161. 1878-11-20- 9 - FORMULAR DE
PROCESE-VERBALE POLIŢIENEŞTI –
CALENDARUL CLAPONULUI, 1878,
PAG. 79-81. 154
162. 1878-11-23- CRIZA DE CABINET] -
TIMPUL, ANUL III, NR.257, JOI 23
NOEMBRE 1878, P.1; 248
163. 1878-11-28- LIBERALII ENGLEJI ȘI
ROMÂNI] - TIMPUL, ANUL III, NR.261,
MARṬI 28 NOEMBRE 1878, P.1; 255
475 | P a g e
164. 1878-12-01- NOUL CABINET
OTOMAN - TIMPUL, III, NR.264, VINERI
1 DECEMBRIE 1878, P.2; 264
165. 1879-02-01- FLEACURI –
BOBÎRNACUL, ANUL II, FEBRUARIE -
MARTIE 1879 403
166. 1879-02-28- CARNAVALUL –
BOBÎRNACUL, II, NR.14, 28 FEBRUARIE
1879, P.4 327
167. 1879-02-28- CRONICA [4] –
BOBÎRNACUL, II, NR.14, MIERCURI, 28
FEBR. 1879, P.1, 4. 324
168. 1879-02-28- DUPĂ O DISPARIṬIE
DE CÎTEVA ZILE…] - BOBÎRNACUL, II,
NR.14, MIERCURI, 28 FEBRUARIE 1879,
P.1 320
169. 1879-02-28- EXTRAS DIN
STATUTELE SOCIETĂṬII DE
ANTROPOFAGIE MUTUALĂ –
BOBÎRNACUL, II, NR.14, MIERCURI, 28
FEBRUARIE 1879, P.1, 4. 329
170. 1879-03-04- BIOGRAFII
CONTIMPORANE – AVRAM BURAH –
BOBÎRNACUL, NR.15, 4 MARTIE 1879,
P.1-2 335
171. 1879-03-04- CORESPONDENṬĂ
SENTIMENTALĂ - BOBÎRNACUL, II,
NR.15, 4 MARTIE 1879, P.4 339
172. 1879-03-04- CRONICA -
BOBÎRNACUL, II, NR.15, 4 MARTIE 1879,
P.4 342
173. 1879-03-04- ÎNTOARCEREA DLUI
C.A. ROSETI ÎN PATRIE - BOBÎRNACUL,
II, NR.15, 4 MARTIE 1879, P.1 337
174. 1879-03-09- CREZUL - PATRIOTIC
LIBERAL-NAṬIONAL – BOBÎRNACUL,
II, NR.16, 9 MARTIE 1879, P.4 350
175. 1879-03-09- DREPTATEA
COCOANII SEVASTIṬII – BOBÎRNACUL,
II, NR.16, 9 MARTIE 1879, P.4 NESEMNAT
–349
176. 1879-03-09- O ÎNTÎMPINARE –
BOBÎRNACUL, II, NR.16, 9 MARTIE 1879,
P.4 - 351
177. 1879-03-09- POVESTIREA
ISPRĂVILOR DIPLOMATICE ALE D-LUI
C. A. ROSETI –BOBÎRNACUL, II, NR.16,
VINERI, 9 MARTIE 1879, P.1 343
178. 1879-03-09- REPORTAJ
PARLAMENTAR] - TIMPUL, IV, NR.54, 9
MARTIE 1879, P.1. 276
179. 1879-03-11- IMPORTANṬA GARDEI
CIVICE – BOBÎRNACUL, II, NR.17, 11
MARTIE 1879, P.4 354
180. 1879-03-11- SITUAṬIA POLITICĂ
[1] – BOBÎRNACUL, II, NR.17,
DUMINECĂ, 11 MARTIE 1879, P.1 352
181. 1879-03-13- CRĂCĂNEL –
BOBÎRNACUL, II, NR.18, 13 MARTIE
1879, P.1, P.4 - 358
477 | P a g e
182. 1879-03-13- SITUAṬIA –
BOBÎRNACUL, II, NR.18, MARṬI, 13
MARTIE 1879, P.1, 356
183. 1879-03-16- O NOUĂ DECORAṬIE –
BOBÎRNACUL, II, NR.19, 16
MARTIE 1879, P.1 364
184. 1879-03-16- POLITICA ZILII – [1] -
BOBÎRNACUL, II, NR.19, VINERI,
16 MARTIE 1879, 363
185. 1879-03-16- UN GINERE
NEPRICOPSIT – BOBÎRNACUL, II,
NR.19, 16 MARTIE 1879, P.1, 4 366
186. 1879-03-18- FRAȚII RADICALI ȘI D.
DIM. STURDZA [1] - TIMPUL, 18 MARTIE
1879, P.1. 276
187. 1879-03-21- POLITICA ZILII – [2] –
BOBÎRNACUL, II, NR.20, MERCURI, 21
MARTIE 1879, P.1 367
188. 1879-03-21- SERVICIUL
NODOROS’’ – BOBÎRNACUL, II,
NR.20, 21 MARTIE 1879, P.1 369
189. 1879-03-21- UN TICĂLOS –
BOBÎRNACUL, II, NR.20, 21
MARTIE 1879, P.4 378
1879, P.1. 277
[2] – BOBÎRNACUL, II, NR.21, SÎMBĂTĂ,
24 MARTIE 1879, P.1 380
1879, P.1. 277
193. 1879-03-28- AṢTEPTAREA UNUI
MUSAFIR – BOBÎRNACUL, II, NR.22, 28
MARTIE 1879, P.4 387
194. 1879-03-28- MANDATUL –
1879, P.1 382
195. 1879-03-28- NATURĂ TARE - 1879-
03-28 - BOBÎRNACUL, ANUL II, NR.22, 28
MARTIE 1879, PAG.1, 4 386
196. 1879-03-28- O LECṬIE DE PIANO –
1879, P.1 385
[3] – BOBÎRNACUL, II, NR.22, MIERCURI,
28 MARTIE 1879, P.1 381
198. 1879-03-28- UN NOU POET] –
1879, P.1 382
199. 1879-03-31- ARTICOL DE FOND
(CIORBĂ LUNGĂ PENTRU CITITORI) –
BOBÎRNACUL, II, NR.23, SÎMBĂTĂ, 31
MARTIE 1879, P.1 389
200. 1879-03-31- CITIM ÎN ‘’CARTEA
FISTICHIE’’ A OFICIULUI NOSTRU
ESTERIOR (FOREING-OFFICE)
1879, P.1, 4 …. 391
479 | P a g e
201. 1879-05-06- ZIG-ZAGURI –
BOBÎRNACUL, II, NR.24, 6 MAI 1879, P.4
396
202. 1879-05-24- UN INCIDENT LA
CAMERĂ - TIMPUL, IV, NR.112, 24 MAI
1879, P.1. 277
203. 1879-06-02- APELUL LA UNIRE -
TIMPUL, IV, NR. 120, 2 IUNIE 1879, P.1.
278
204. 1879-06-02- CALEA AGITĂRILOR –
[1] - TIMPUL, IV, NR. 120, 2 IUNIE 1879.
277
205. 1879-06-05- GUVERNUL ȘI
MODIFICAREA ART. 7 - TIMPUL, 5 IUNIE
1879; 278
206. 1879-06-07- PROCEDEE
ELECTORALE - TIMPUL, 7 IUNIE 1879;
- 278
207. 1879-06-15- POZIȚIA
MINISTERIALĂ FAȚĂ CU REVIZUIREA -
TIMPUL, 15 IUNIE 1879, P.1. 278
208. 1879-06-17- PLĂTEȘTE VIZIRUL -
TIMPUL, 17 IUNIE 1879, P.1. 279
209. 1879-08-22- ÎN AJUNUL CRIZEI -
TIMPUL, 22 AUGUST 1879, P.1 279
210. 1879-08-31- LINIA FERATĂ
PLOIEȘTI – PREDEAL - TIMPUL, 31
AUGUST 1879, P.1 279
211. 1879-10-01- O NOAPTE
FURTUNOASĂ – CONVORBIRI
LITERARE, XIII, NR.7, 1 OCT. 1879, P.247-
259; (NR. 7, PP.3-15) 27
212. 1879-10-13- DUPĂ VOTAREA
REVIZUIRII –TIMPUL, 13 OCTOMBRIE
1879, P.1. 279
213. 1879-10-17- MESAJUL DOMNESC -
TIMPUL, IV, NR.229, 17 OCTOMBRIE
1879. - 280
214. 1879-11-01- O NOAPTE
FURTUNOASĂ – (TABLOUL III) -
CONVORBIRI LITERARE, XIII, NR. 8, 1
NOV. 1879, P.285-294 (ÎN NR.8, PP.1-10);
42
215. 1879-11-14- CE ESTE "CENTRUL" -
TIMPUL, 14 NOIEMBRIE 1879, P.1. 280
216. 1879-12-18- GUVERN AL
ANGAJAMENTELOR CU STRĂINII -
TIMPUL, IV, NR. 278, 18 DECEMBRIE
1879, 280
217. 1880-02-01- CONUL LEONIDA
FAṬĂ CU REACṬIUNEA – CONVORBIRI
LITERARE, XIII, NR.11, 1 FEBRUARIE
1880, P.409-418, (NR. 11, PP.1-5); 52
218. 1880-04-01- AFORISME [1 – 7] –
CONVORBIRI LITERARE, XIV, NR.1, 1
APRILIE 1880, P.21-22. 61
219. 1880-04-19- GRAV INCIDENT
DIPLOMATIC - TIMPUL, NR. 19 APRILIE
1880, P.1, 281
481 | P a g e
220. 1880-04-19- GRAV INCIDENT
DIPLOMATIC – TIMPUL, V, NR.90, 19
APRILIE 1880, P.1 77
221. 1881-01-01- SCRISOAREA A DOUA
= AMINTIRI DIN TEATRE - [2] - 1881-01-
01 - CONVORBIRI LITERARE, XIV, (1880-
1881), 1 IANUARIE 1881, P.434 – 438,
SEMNAT: I. LUCA. 85
222. 1881-01-01- SCRISOAREA ÎNTÎIA =
AMINTIRI DIN TEATRE - [1] - 1881-01-01
- CONVORBIRI LITERARE, XIV, (1880-
1881), 1 IANUARIE 1881, P.397 – 400.
SEMNAT: I. LUCA 81
223. 1881-01-15- CRONICĂ TEATRALĂ -
TIMPUL, VI, NR.10, 15/27 IANUARIE
1881, P.3. 291
224. 1881-01-15- REPORTAJ
PARLAMENTAR] [1] - TIMPUL, VI,
NR.10, JOUI 15/27 IANUARIE 1881, PAG.1
283
225. 1881-01-25- REPORTAJ
PARLAMENTAR] [2] - TIMPUL, NR.19, 25
IANUARIE/6 FEBRUARIE 1881, PAG.1.
292
226. 1881-01-28- REPORTAJ
PARLAMENTAR] [3] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.21, MERCURI 28 IANUARIE/9
FEBRUARIE 1881, P.1. 296
227. 1881-02-12- REPORTAJ
PARLAMENTAR] [4] - TIMPUL, ANUL VI,
NR.32, JOUI 12/24 FEBRUARIE 1881, P.1.
301
228. 1881-02-19- O ŞEDINŢĂ
GLUMEAŢĂ] - TIMPUL, ANUL VI, NR.38,
JOUI 19 FEBRUARIE/3 MARTIE 1881, P.1.
305
229. 1881-06-01- AMINTIRI DIN TEATRE
- [3] - 1881-06-01 - CONVORBIRI
LITERARE, XV, (1881-1882), PAG. 112-
115. (NR.3, PP.26-29, 1 IUNIE 1881), = CU
TITLUL „AMINTIRI DIN TEATRE” –
SCRISOAREA A TREIA DE I. LUCA –
SEMNAT: AL TĂU, LUCA. – 155
230. 1881-12-10- SCRISOARE - CĂTRE
CAMERA DEPUTAṬILOR – ASACHI,
(PIATRA NEAMṬ), I, NR.9, 10
DECEMBRIE 1881, P.286-287 – 164
231. 1890-07-01- OM CU NOROC –
TIMPUL, 15 IUNIE 1890 – REPUBLICAT –
FAMILIA, 1 IULIE 1890, P.312-313. 312
232. 1890-07-15- IRONIE - TIMPUL, 15
IULIE 1890, P. 1. 318
233. PUŢUL NEBUNULUI – 416
234. UNUI POET LIRIC – (EPIGRAMĂ)
[MĂ-TREBAŞI IERI: - GENUL LIRIC]
416
483 | P a g e
Caragiale ṣi Eminescu
Caragialii au participat împreună la aṣezarea temeliei

teatrului romănesc:
- Iorgu Karagiale a debutat pe 8 iunie 1845.

- Luca Karagiale a debutat într-o piesă scrisă de
fratele său, Kostache Karagiale
- Kostache Karagiale a fost cel mai cunoscut

dintre cei trei fraṭi, ṣi a fost primul director al
Teatrului Naṭional din Bucureṣti.
[citate din ‘’Caragiale – Omul ṣi opera’’, de Octav

Minar, 1913, Bucureṣti.)
485 | P a g e
În această tradiṭia păstrată în familie, drumurile lui
Ion Luca Caragiale erau predestinate.
Se înscrie pentru doi ani la cursurile Conservatorului
dramatic de pe lângă Teatrul Naţional din Bucureşti,
profesor fiindu-i unchiul său, reputatul actor (şi
dramaturg) Costache Caragiale.
487 | P a g e
Afiṣul primei reprezentaṭii a Teatrului Naṭional din
Iaṣi, piesă în care a jucat ṣi Kostache Karagiale
Piesă în care a jucat ṣi tatăl lui I.L. Caragiale, Luca
Caragiale.
489 | P a g e
În toamna anului 1868, la vîrsta de 16 ani, Caragiale
era elev la cursul de declamațiune al lui Costache
Caragiali, la sala Bossel din Bucureṣti
S-a păstrat o petiṭie prin care studenṭii clasei de
declamaṭie a lui Costache Caragially cer permisiunea
de a asista gratuity la spectacolele Teatrului Naṭional
din Bucureṣti. Printre semnatari se află ṣi Ion Luca.
491 | P a g e
S-a păstrat ṣi o broṣură a lui Costache Caragially din
1869, cu o dedicaṭie către nepotul său. Broṣura
poartă ṣi autograful lui I. L. Caragialy.
Legenda întîlnirii cu Eminescu e pregătită de
apropierea de teatru a celor doi tineri. Ion Luca
Caragiale a fost mai întîi sufleor, apoi, în tradiṭia
familiei Caragialilor, a fost ṣi actor.
493 | P a g e
[apud ‘’Caragiale – Omul si opera’’, 1913 – de O.
Minar
În această perioadă îl întâlneşte pe Eminescu, o
întâlnire marcantă pentru istoria literaturii şi pentru
destinul său, prin apropierea ulterioară de societatea
„Junimea”.
Epoca aceasta, prelungită până pe la 1872, când Ion
Luca este un intim al scenei, funcţionând ca sufleur,
copist şi actor în roluri mărunte, contribuie în mod
decisiv la reuşita lui ca dramaturg, peste câţiva ani.
Acum a deprins Caragiale înţelegerea specială a
teatrului pe care o au doar cei care participă la
spectacol de pe scenă, iar nu din lojă: compoziţia
armonioasă a intrigii, importanţa decorului,
costumelor, gesticii, mimicii, eliminarea
retorismelor şi a momentelor moarte, un mare simţ
al autenticităţii în reprezentarea dramatică. Peste ani,
Caragiale va fi şi un excelent regizor (director de
scenă, cum se spunea pe atunci). Dar mai ales piesele
sale de teatru, rămase clasice, sunt nişte demonstraţii
de stăpânire expertă a compoziţiei dramatice.
495 | P a g e
Ion Luca Caragiale la 20 de ani
În anul 1868, adunat de pe drumuri de Costache

Caragiale, Eminescu, se atașază de trupa lui de teatru
. Văzând în el un copiator de texte excelent, cu un
scris impecabil, și iubitor de teatru, Costache
Caragiale îl angajază ca sufleor și copist la Teatrul
Național.
Soarta face ca acum să se întâlnească cei doi mari
scriitori, Caragiale și Mihai Eminescu
497 | P a g e
Caragiale descrie astfel prima întîlnire cu Eminescu:
[apud ‘’Caragiale, Omul ṣi opera - ediṭie de Octav

Minar, 1913, p.38-39
O legendă aflată în circulaţie cu privire la Caragiale
se referă la ingratitudinea faţă de prieteni şi la
instabilitatea sentimentală. Caragiale a avut mereu,
ce-i drept, o atitudine de veselă disponibilitate faţă
de ceea ce-i oferea viața și o tendință de a-și lua în
ușor obligațiile. Poate că această dispoziție se datora
situației sale familiale:de la 18 ani, când i-a murit
tatăl, a fost singurul susţinător material al mamei şi
surorii sale, ambele lipsite de venituri, străduindu-se
toată viața să nu le lipsească nimic. În momente de
strâmtoare financiară, Caragiale își aconta salariul
întreg pentru a le putea trimite celor de acasă sumele
cerute.
Pe de altă parte, legenda instabilității lui
sentimentale are oarece urme de adevăr, devenind
celebră, din cauza notorietății protagoniștilor,
povestea seducerii Veronicăi Micle, într-un moment
în care relațiile ei cu Eminescu se răciseră. Însă
rătăcirile sentimentale încetează cu totul …
499 | P a g e
Obligat fiind să obţină adesea bani pentru o familie
tot mai numeroasă, Caragiale a căutat mereu o slujbă
la îndemână, încercând să împace preocupările sale
literare cu munca aducătoare de bani. De la 20 de ani
a fost redactor de gazetă, găsindu-şi repede
specialitatea în proza satirică şi în divertismentul
cultural de bună calitate. A fost gazetar aproape toată
viaţa, colaborarea cea mai memorabilă (şi
îndelungată) fiind aceea de la „Timpul”, între 1878
şi 1881, într-o echipă care-i mai cuprindea pe
Eminescu şi pe Slavici şi unde cei trei scriitori,
exasperaţi de neglijenţele de expresie din presa
vremii, se hotărâseră să scrie o Gramatică română în
colaborare; Caragiale ar fi trebuit să scrie, în calitatea
sa de mare şlefuitor al frazelor, Sintaxa. Dacă în
tinereţe este un gazetar apropiat liberalilor, mai
târziu, apropiindu-se de Titu Maiorescu şi de
Junimea, scrie la gazetele conservatorilor, fără a se
angaja însă politic prea serios și rezervându-și
dreptul de a scrie din nou pentru liberali, dacă nevoia
îl va împinge.
Caragiale, Omul ṣi opera - ediṭie de Octav Minar,

1913, p.48-54
501 | P a g e
503 | P a g e
505 | P a g e
Alte amănunte despre colaborarea dintre Caragiale ṣi
Eminescu la ziarul ‘’Timpul’’ sunt publicate de Ion
Ionescu-Bucovu
‘’În toamna anului 1877, Eminescu vine la ziarul

„Timpul” în București adus de Maiorescu. Având
nevoie de redactori, Eminescu se grăbește să-l cheme
în redacție pe Caragiale, spunând că un altul mai bun
ca el nu există în tot Bucureștiul. Se vede treaba că
Eminescu îi urmărea mersul lui la ziarele „Claponul”
și „Calendarul Claponului” sau la „Ghimpele”.
Primele articole ale lui Caragiale de la „ Timpul”,
„Național-liberarii” și „ Liberalii și conservatorii” nu
au darul să atragă atenția șefilor junimiști precum
articolele lui Eminescu. Slavici, lucrâna împreună cu
cei doi la ziar, ne-a lăsat cele mai prețioase amintiri
despre atmosfera redacțională și despre prietenia
dintre Eminescu și Caragiale. Cu „Roma învinsă”,
Caragiale pătrunde la Junimea. Cu talentul său
scenic, a prezentat junimiștilor piesa aproape jucată
de el, mimând, gesticulând și rostind apăsat vorbele,
dând întietate graiului vorbit asupra limbii literare.
Cei trei puseseră la cale să scrie și o „ Gramatică”,
împărțindu-și rolurile, Eminescu- etimologia,
Caragiale cu sintaxa și Slavici cu topica, proiect care
nu s-a finalizat niciodată. Ca să învețe de la
Eminescu, Caragiale juca rolul lui „gică-contra”
tratând drept moftangii pe Kant și pe Schopenhauer,
ascultând pe Eminescu cu adevărate lecții de
filozofie. După ceasuri lungi în redacție ei se căutau
și prin oraș, izolându-se la nesfârșite taclale. Cei doi
își câștigaseră întietatea și la Junimea, unde, cu toate
că erau cei mai tineri, își câștigaseră un adevărat
prestigiu prin precizia și fermitatea vederilor critice.
Eminescu se mulțumea cu încuviințarea lui
Maiorescu și se bucura de admirația mută a lui
Caragiale, „Las’ c-a tăcut și hâtrul de Caragiale!”
Slavici ne spune că „era o plăcere nu numai pentru
dânșii ci și pentru oricine care vedea cum petrec
împreună.”
La ziarul ,,Timpul”, Caragiale trăgea mâţa de coadă,

lăsând beleaua mai mult pe Eminescu şi Slavici.
După ce a participat câtva timp la şedinţele Junimii

din Bucureşti, îşi schimba atitudinea dintrodată şi-l
atacă și pe Titu Maiorescu, care l-a primit în casa lui
şi l-a publicat în revistă. Ţine conferinţe împotriva-i,
deşi mai târziu l-a linguşit prin telegrame. Marele
507 | P a g e
critic l-a calificat ,,canalie” şi n-a mai vrut să aibă cu
el decât relaţii ,, literare”.
Caragiale era un ,,graeculus” înfigăreţ şi foarte agil.

Observând că nu-i poate întrece pe Eminescu în
poezie şi pe Slavici în proză, el se axează pe
comedie, continuând pe Alecsandri, sfătuit şi de
Eminescu, care văzuse în el un bun comediant.
,,Junele pesimist, sceptic şi cinic”-cum îl
caracterizase Eminescu, se desfăşura în voie. Lipsit
de scrupule, persiflant, dărâmător de valori,
indiferent la morală, zeflemist, negativist din
principiu, polemist redutabil, încrezut peste măsură
în puterile lui, Caragiale nu se putea să nu intre într-
un conflict iremediabil cu Eminescu, om de altă talie
etică şi artistică.
Primul conflict deschis cu Eminescu a fost atunci

când Caragiale i-a sustras nişte acte
compromiţătoare pentru Costake Roseti din sertarul
ziarisului Eminescu şi i le-a dat ,,andrisantului”.
După opt zile de absenţă din redacţie, Caragiale este
numit inspector școlar cu 800 de lei pe lună de către
„andrisant”.
Colaborarea lui Caragiale la „Timpul” s-a prelungit

din primăvara anului 1878 până la mijlocul anului
1881, când a trebuit să părăsească redacția, silit din
motive pe care numai el le cunoaște. Istoriografia
literară ne vorbește și de ruptura prieteniei dintre ei,
la mijloc fiind mai multe cauze, dar cea mai
plauzibilă rămâne femeia care juca un rol dublu
pentru Eminescu, adică Veronica Micle. Pe Veronica
Micle Caragiale o cunoscuse prin intermediul lui
Eminescu cu ocazia vizitelor ei la București. Femeia
era frumoasă și atrăgea atenția bărbaților, mai ales lui
Caragiale care era un amorez tip Rică Venturiano.
Ocazia se ivește tocmai când Eminescu este în
conflict cu Veronica. Numirea lui Caragiale ca
revizor școlar pe județele Neamț-Suceava în anul
1881 cade bine dramaturgului care-și găsește
consolare în casa femeii fie la Târgu-Neamț, fie la
Iași. Cei doi au întreținut și o corespondență, dar
Caragiale, fiind un om secret în materie de amor, a
rupt scrisorile de la Veronica. Și nici Veronica nu le-
a păstrat pe-ale lui. Dacă le păstra poate posteritatea
avea să cunoască mult mai multe taine din relația lor.
Numit revizor şcolar pe circumscripţia Neamţ-

Suceava, I. L. Caragiale o asaltează pe Veronica
Micle, cu atenţiile lui de amorez şi veştile sale
proaste despre Mihai. Fostul prieten îl critică pe
Mihai faţă de ea tocmai în perioada când femeia
trecea printr-o epoca de supărare cu poetul. Scipione
Bădescu îl pune în gardă pe Eminescu despre
legăturile lui Caragiale cu Veronica la Târgu-Neamţ,
legături fanteziste si exagerate de informator.
Veronica l-a primit pe Caragiale în casa ei şi l-a
ascultat. L-a rândul ei, i-a destăinuit şi ea secretul
despre ,,boala” lui, ,,păcat” pentru care Eminescu o
iartă. Eminescu s-a manifestat de mai multe ori „într-
un acces de gelozie!” față de Caragiale.Se spune că
chiar ar fi vrut să-l împuște cu un pistol pe care i-l
fluturase pe la nas.
Nu l-a iertat însă niciodata pe Caragiale pentru

comportarea sa şi i-a cerut să restituie scrisorile
primite de la Veronica. O asemenea scenă dură se
întâmplă chiar într-una din şedinţele Junimii, în casa
Kremnitzilor, de Crăciun, când cei doi scriitori se
509 | P a g e
ceartă ca la uşa cortului, ,,dimpotrivă Eminescu şi
Caragiali certându-se unul cu altul”( Maiorescu).
Veronica nu era disponibilă să facă,, prostia” de a se
îndrăgosti de Caragiale, Junimiştii, în frunte cu Titu
Maiorescu, încurajau această dihonie, pentru a-l
despărţi pe poet de femeia iubită, mai ales că
Eminescu îi propusese căsătoria. Titu Maiorescu
merge mai departe şi insinuează o intriga specifică
lui Caragiale cum că dramaturgul ,,i-a înşirat pe toţi
prietenii intimi ai d-nei Micle, printre care şi el
înşuşi”.
Duiliu Zamfirescu într-o scrisoare către Titu

Maiorescu îl caracteriza astfel pe Caragiale: Ce păcat
că nu se poate face nimic dintr-un asemenea om!
Firea l-a înzestrat bine și viața l-a tentat cu toate
prefăcătoriile și bunurile ei: a fost sărac, a fost bogat,
a avut slujbe, le-a pierdut; o fi iubit probabil și o fi
fost iubit, niciodată nu și-a uitat menirea, pe care cel
ce l-a zămislit se pare că i-a suflat-o la ureche, după
ce l-a gătit, zicându-i, cu un picior în spate:„„du-te
să fii trivial!”
La moartea poetului, printre necrologul lui

Caragiale, străbate un sentiment de regret, un fel de
mea culpa, pentru ce i-a făcut poetului.’’
https://agentiaizvordecultura.wordpress.com/2012/0
3/16/caragiale-si-eminescu-ion-ionescu-bucovu/
După ce Caragialele s-a despărṭit de Eminescu la
‘’Timpul’’ (1881), ṣi după ce Eminescul s-a despărṭit
de I.L. Caragiale pentru un timp (în 1889), drumurile
celor doi au ajuns acolo unde le fusese menit.
511 | P a g e
Aici, în Bibliotecă, Caragiale s-a reîntîlnit cu
Eminescu ṣi au rămas împreună, pe acelaṣi piedestal.
Ținînd cont de faptul că la ziarul ‘’Timpul’’ au
colaborat Eminescu, Caragiale ṣi Slavici, amintirile
acestuia din urmă sunt cea mai sigură sursă de
informaṭii. Ele au fost publicate abia în 1913.
513 | P a g e
I.L. Caragiali – Calendarul Minervei pe 1913, p.81-
90
[articol de Ioan Slavici]

515 | P a g e
517 | P a g e
519 | P a g e
521 | P a g e
523 | P a g e
Din oricare parte l-ai privi, EL este mereu acelaṣi.
„O virtute împinsă peste o anumită limită începe a fi

o curată meteahnă”
Ion Luca Caragiale
525 | P a g e
‘’N-am înṭeles niciodată de ce, în tinereṭe, alṭii îl
socoteau boem, afară numai dacă boemă ṣi săracie
sunt unul ṣi acelaṣi lucru.’’ (Ecaterina Logadi)

Caragialele Antologic - Book 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caragialele Antologic - Book 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(De la Caragiale la Caragiale)

All rights reserved. This book or any portion

First Printing: <2020>

Cap. 5 – Timpul ....................................................... 60

În ziarul Universul, XVII, nr. 357, 31 decembrie

În noiembrie 1877 publică în Albina

[Articol nesemnat - O-4 – pag.164 // p.1097]

La rubrica ‘’Foiṭa ‘’Naṭiunii romăne’’ – necrolog (A.

(cu subtitlul ''Ziarele romane - 31 august), nesemnat

[ articol nesemnat - O-4 – pag.167] La rubrica ‘’

[rubrica (neregulată) ‘’Foiṭa Romăniei libere’’

(la rubrica ''Cronica teatrala'', p.2-3 - cu

(la rubrica ''Foiṭa României libere''), semnat:

Opere, vol.5, Articole politice ṣi cronici dramatice –

[ Ne-am făgăduit către publicul cititor să-i dăm

[ O jumătate aproape din repertoriul teatrului

1878 La invitaṭia lui M. Eminescu, pe care-l

În perioada 1879-05-01 - 1879-07-01 ziarul

La Teatrul Naţional se prezenta în această perioadă,

Dracul în clopotniṭă – Timpul, anul I, iunie-

Timpul, nr.64, miercuri 30 iunie 1876, p.1;

de Edgar Alan Poe

Toţi ştiu, într-un mod însă vag, că cel mai

II Viaţa nu este de suferit decât în

III Jurăm eternă fidelitate orologiilor şi

Deasupra sălii unde se ţin şedinţele este

Traducere apărută în foileton în Timpul, anul

În 26 mai 1878 participă pentru prima dată la

Spre sfîrṣitul anului 1879 abonamentele la ziarul

1 – Teatrul italian (nr.39, 19 februarie 1878,

2 – Teatrul romănesc (I) - nr.220, 6 octombrie

3 – Teatrul romănesc (II)-nr.249, 12 noiembrie

4 – Ruy Blas – ( nr.231, 20 octombrie 1878, p.2-

(nesemnat; - Naționali-Liberali (1878) – [Avem şi

(nesemnat; - Liberalii și conservatorii – [Sunt în

(nesemnat; la rubrica’Cronica’ - Teatrul

(nesemnat; - Teatrul român – {În zilele

(nesemnat – la rubrica „Cronica - Teatrul romăn’

(foileton „Foiţa „Timpului”, nesemnat;

Sistema Doctorului Catran și a Profesorului

(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3, nesemnat; -

(foileton „Foiţa „Timpului”, p.2-3, nesemnat; -

TRADUCERE =(notă de subsol: Din „Istoriile

(la rubrica ’Foiletonul ’’Timpului’’, p.2-3, o serie de

(la rubrica ’Foiletonul Timului’’, p.2; nesemnat

Teatrul românesc – [1] - Timpul, anul III,

(La rubrica ‚’Foiletonul Timpului, p.2,

(editorial; nesemnat; cu titlul: „ BUCURESTI,

(editorial; cu titlul: „BUCURESTI, Joui, 9 (21)

(la rubrica „Cronica” – TEATRUL ITALIAN.

(fără semnătură. În Opere, V, 1938, p.470. -

(editorial, nesemnat; cu titlul: „BUCUREŞTI,

(nesemnat; - Noul cabinet Otoman – [ O

Pe 18 ianuarie 1879, Teatrul Național din București

Perioada colaborării la ziarul ‚’Timpul’’ este pentru

[Reportaj parlamentar] Bucureṣti – Timpul, IV,

Frații radicali și D. Dim. Sturdza [1] - Timpul, 18

(Fraṭii radicali ṣi d. Dim. Sturdza] –

(articol în 3 părṭi, cu titluri:

nr.62, 18 martie 1879, p.1-2; (cu titlul ’Bucureṣti

nr.66, 23 martie 1879, p.1-2, (cu

Frații radicali și D. Dim. Sturdza [2] - Timpul, 23

(editorial; nesemnat; - Frații radicali și D. Dim.