Bogdan Petriceicu Hasdeu - Scrieri Literare, Morale, Politice. Vol2 PDF

BCP1 TO7sP--)11-7rMA )1(
BOGDAN PETRICEICU - IIASDEU
SCRIERI LITERARE
MORALE siPOLITICE
EDITIE CRITICA CU NOTE
VARIANTE DE
MIRCEA ELIADE
TOMUL H
U A A
.0 _
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU
SCRIERI
LITERARE, MORALE SI
POLITICE
TOMUL II
TAD TRAS DIN ACEASTX CARTE, PE
HARTIE VIDALON VARGATX, DOUXZECI
$1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN
COMERT, NHMEROTATE DELA 1 LA 25.
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU
SCRIERI
LITERARE, MORALE 1
POLITICE
TOMUL II
EDITIE CRITICA. CU NOTE $1 VARIANTE
de
MIRCEA ELIADE
Cu trei plange afard din text
0
Clap
BUCURE$TI
FUNDATIA PENTRU LITER ATURA g ARTA c REGELE CAROL n
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
937
t
n.
,
ill IF
9,
o
BOGDAN PETRIGEICU-HASDEU
(cluprt moartea Iuliei)
ESSEU SI CULTURA
FILOSOFIA PORTRETULUI LUI TEPES
SCHITA ICONOGRAFICA
'Aviraw, Ovcov, wrriyucov ...
IMP. IULIAN
1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui Vlad

Tepe, poreclit 0 Dracu-Vod, alaturat la o veche istorioaia saseasca
despre cruzimile acestui principe 1).
2. Reproducnd aci gravura dupg cum o gasim In Engel, ne-am
5 putea scuti de a lungi materia cu Inirarea datelor biografice: icono-
grafia cerceteaz6 portretele numai ale oamenilor mari 0, prin urmare,
deja obtete cunosculi.
Fiu al lui Vlad Dracu cel Batran, Tepe se sui pe tron In 1456;
alungat de catre Turci in 1462, el reveni cu ajutorul Ungurior In 1477,
10 0 pieri peste doi ani, ucis de atre unul din curtenii sai.
Duca, Calcondilla, Bonfinius, etc. au descris faptele lui Tepe,
a carol. expunere sistematica 0 mai mult sau mai pulin critica o pu-
teli citi in Gebhardi, Engel, *incai, Fotino, etc.
3. Portretul, supus acum analizei noastre, nu ni arata costumul
15 principelui, afar numai de cuma, care diferete intrucAtva de a tuturor
celorlalci domni moldo-munteni.
Modul acoperirii capului la vechii Romani a fost pileus roman,
simbolul de libertate la strbunii notri 0 care la noi fu botezat sub
numele de # lured mociineascfi 0.
20 Tabloul bataliei dela Obertin intre Petru Rare 0 Poloni, desemnat
de pe natura de cronicarul 0 ostaul Martin Bielski, ni InfaIieaza
armata moldoveang Intreaga intureeinita 2).
1) Van deme quaden tyranne Dracole Wyda; ap. Engel, t. 1, p. 75-80.
2) Paszkowski, Kronika. Krakw, 1611, in-f., t. 9, p. 23.
1*
8 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele,

feliurind forma lor dupre moda timpului sau dupre gustul personal-
lila sunt, de pildk toate portretele lui Mihaiu cel Viteaz, din care
mai cu seam& acel ortellian 1) reprezintd %urea in perfecOune.
a Cuma lui Tepeq e tot Turcaneasca, distingandu-se numai prin
impodobirile sale, introduse in spiritul epocei, vezi ornamentele
bereuei regelui Francisc I pe portretul %cut de nemuritorul Rafaele 2),
0 acordate, totodatd, cu caracterul tiranic al voevodului, precum
inima agetatd, vasul infldcdrat, etc., etc.
10 Turca lui Tepe9 nu este bldnit, ci de stork cusutd cu aur sau cu
argint, 0 avAnd In bazd, pe o cordea de 'mpregiurul capului, o stea
de pietre scumpe, tocmai de-asupra frunIii.
De'napoiul Iurcii vedem un guler triangular, rddicat in sus 0 care
dupd trebuinId se putea rdsa In jos pentru a acoperi pdrul ; ceva analog
15 cu gulerul epcei impdratului bizantin Ioan Paleologu 2).
In culmea Turcei se afla un fel de canaf.
In curmez4 se Intinde o cordea bicolork dupti care sunt virite
nite floricele, chiar cum fac pAnd astdzi RomAnii dela %ark
Portretul fiind neviipsit, suntem silili a ne margini in amdnunli-
20 mile de mai sus 4).
4. Dacd icoana nu ni dd o idee dal% despre costumul lui Tepq,
cel pulin ea ni reproduce intr'un mod caracteristic fisionomia domni-
torului ; adicd ceea ce intereseazd i preocupd in specie pe un iconograf.
Schematica, sau studiul costumelor antice, este un ram separat
25 al archeologiei, in o legaturd destul de departatd cu iconografia, a
carei esen/5 se cercuscrie in cercetarea tipului fisionomic al celebrita-
VIor istorice ; lasAnd pe un plan secundar imprejurdrile de port sau
de modd.
1) Revesta Romdnii, t. I.
2) Malliot, Recherches sur les costumes, t. 3. (Paris, 1819, in- 4), planche LXXIX -
2) Du Cange, Historia Byzantina. Paris, 1729, in-f., p. 200.
4) Nu stiu (lac& d-1 Vaillant nu cumva glumeste dupre obiceiul Eau in istorie,
zicind a: a il porte sur sa tate une cuciula d'agneau noir (?), assez semblable A
la thiare du pape (?), et coupe en biais par un large ruban bleu et jaune ( ?) 6.
De unde oare toate astea? Vezi: La Romanie, t. I, pp. 249-50.
ESSEU $1 CULTURX 9
Precum cronologia se intemeiaza pe astronomie, astfeliu icono-

grafia 10 are fundamentele sale in fisiognomie 1).
Iata sfera asupra careia ne vom 1ntinde mai pe larg, cu fiat mai
bucuros ca ea este de tot not& in prelucrarea istoriei romne, studiul
0 de fao fiind la noi prima incercare iconografica ; iara mie unuia imi
place mai ales a ma Indruma pe cai nebritute.
5. Mai 'nainte de toate, sa observam un fapt necunoscut de
aiurea, cleat numai din portretul lui Tepeg.
D'asupra sprincenei drepte ni apare o cicatrice abia vindecata 0 care,
10 strnend pieliia fruntii, da acestei sprincene o forma mai arcata.
Lovitura armei e aci vederata.
In zadar ar voi cineva sa presupuna in aceste linii nigte slArcituri
firegti ale fruncii: o frunte astfel sbetrcita din natura e fisiologicegte
cu neputinIa 2) ; nu se vad ele d'asupra acestui semn, lungindu-se
15 intr'o direqiune paralela cu sprincenele ?
mai ciudat va fi de a-0 imagina aci o umbra ; caci:
1. Umbra nu schimba forma sprincenei ;
2. Locul umbrei este intre marginile turcei 0 sbarciturile fruntii,
iara nu intre sbfirciturile frunIii 0 sprinceana ;
20 3. Umbra se mph' prin linii paralele, precum vedeti chiar in gra-
vura lui Tepeg pe cup* pe buca felei, pe barbie, etc. ; iara nu prin
linii opuse ;
4. Umbra nici Inteun caz nu poate fi tocmai din partea luminii !
Cfind 0 unde fost-a ranit Tepeg ? Nu gtiu 0 prefer a nu 0i, cleat
25 a ghici. E sigur, insa, ca aceasta dete fisionomiei lui o infa/igare 0
mai infioratoarie ; un efect, ce s'a putut remarca In privinta mai multor
alte personage istorice astfeliu cicatrisate, din care imi aduc aminte,
pentru astadata, pe celebrul duce Enric de Guise poreclit 0 le Balafr 0,
groaza Franciei In epoca luptei catolicilor cu hughenolii din secolul XVI.
2) Aga, bunoarA, ilustrul Visconti (lconographie romaine, Milan, 1819, in- 8,

t. I, p. 80) zice: Nous retrouvons dans le buste de Scipion cette forme murk,
et anguleuse du front, ce lger prolongement du menton termin en pointe, ea-
ractres que les anciens physionomonistes reconnaissent i... etc.
2) Spontoni, La metoposcopia, osvero commensuratione delle linee della fronte,
Peschiera, 1625, in-16, passim.
6. De0 Inaiimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa sub

Tura, totu0 fisiologia ne permite a inltura oarecum aceasta piedica
prin regula simetricitiiIii de lungime Intre frunte, nas 9i intervalul
dintre baza nasului i cap6tu1 bArbiei; o regula general pentru vita
a europee, i cu a-rat mai aplicabilti catre portretul lui Tepe, Ca aici
ne intampina deja identitatea masurii celor (Iota prli vazute: nas
pi partea de jos.
Deci, inalcimea fruntii In cazul de fafa se Intinde tocmai pan la
punctul central al stelei de pietre scumpe, care impodobqte cupna
10 lui Vodg.
0 aa frunte nu putea aparline deck unui barbat inzestrat cu cea
mai viguroasa inteligenp ; IncAt daca istoria acuza pe Tepq de a
fi fost un Ode al Orli sale, un calAu al strainilor, un monstru de cru-
zime, apoi ea trebue s Ingreuneze aceast Invinovatire, constatnd
ts ea domnitorul avea con9tiinIa faptelor sale, incruntndu-se In sfinge
nu din instinctul brut al fiarelor, ci cu precugetare i cu sistemg.
Iata un exemplu:
Tepe9 Intfilnqte un Oran imbeficat cu o cama4 prea scurta. 0 Eti
insurat, badeo? )) Taranul raspunde: <da *. Voda porunce9te sa se
2o intepe I'aranca, i d'A Taranului o alt femeie, care s'a-i faea cmqi
mai potrivite, de frica tepei.
7. Spaciul intre sprincenele i increlitura frunii prezinta o boss&
foarte desvoltat, o radicatura din causa careia insagi sbarciturile
cercuvecine se par mai adAnci, 9i care se vedereaza mai cu seam
25 prin linia strmbfi Intre sprinceana stnga 9i radacina nasului.
Aceast boss, dupa frenologi, este a individualizdrii.
Ea arat, zice Bourdon, memoria lucrurilor 9i a faptelor, uu-
rina la Invalat, gustul detaliilor 1); in fine o facultate neaparata
pi pentru un principe, i pentru Cuvier, i pentru un erudit, i pentru
o Napoleon 2).
Iconografia romana atesta desvlirea acestei bosse pe frunlile tu-
turor oamenilor mari ai Romei, Invatati sau osta0, Numa Pompiliu,
1) La physiognornonie et la phrnologie. Paris, 1842, in-8, p. 163.

9 Combe, Manuel de phrnologie, trad. par Fossati. Paris, 1836, in-12, p. 167.
tSSEU SI CULTURA. 11
Brutu cel batran, Scipione Africanul, Brutu cel tartar; Antoniu, Ce-
sare, Agrippa, Pompeiu, Cicerone, Seneca, etc.; 0 totdeauna ea se
distinge pe portrete prin adancimea sbarciturilor Invecinate si, mai
ales, prin Intorsatura liniei sprincenelor mai sus de radacina nasului;
5 ca pe icoana lui Tepe.
Principe le nostru, ce-i dreptul, era atilt de sigur In facultatea sa
de individualizare, Incat el nu voi a incredinla altora cercetarea starii
armatei otomaner intrate hi Romania, ci se stravesti el Insusi 0, in-
trand in tabara dumana, o revazu dela un capat pana la altul.
10 8. Sprincenele lui Tepes *sunt bine configurate si se apropie de
ochi, ceea ce adeverete zisele noastre despre capacitatea lui Voda 1),
Aceeasi cauza, care a silit pe portretistul a rasa ochii fara gene
pentru a nu acoperi expresiunea kr, 1-a Indemnat sa sulnieze sprin-
cenele pentru hatarul cicatricii.
15 Aceasta se probeaza prin sprinceana stanga, care fiind libera Im-
prejur, e reprezentata mai tufoasa.
Cu toate astea, importarga fisionomica a sprincenelor pe portretul
lui Tepes e minima, nu numai din neregularitatea desemnului (moti-
vata prin alternativa, In care se afla portretistul sau de a grei sprin-
20 ceana dreapta, ori de a scapa cicatricea); 0 Inca de aceea, ca Voda
e zugravit aci Inteo stare de liniste, cand sprincenele, la oriskine,
nu oglindesc atata plecarile morale, ca pe- cele intelectuale.
Pentru a se IncredinIa In aceasta e de ajuns a alatura, de pilda,
portretul lui Ionascu voda cel Cumplit (1572-74) de pe moneta lui
25 cu acel facut guaccio Inteun format mai mare, pe pergamena, pi care
se afla la mine. Pe moneta Ionacu e linistit ; sprincenele lui, bine
conformate, vadesc o frumoasa inteligenta, 0 nimica mai mult. Pe
pergamena el e furios ; el trage sabia din teaca: sprincenele lui s'au
strans pe d'o parte d'asupra radacinii nasului 0 au radicat In sus
so capetele opuse, ca aripile unui vultur. Aci plecarile morale ale lui
Ionascu s'ar putea citi chiar numai de pre sprincene!
9. Ochii 0 nasul lui Tepe prezinta o asemanare atat de perfect&
cu a lui Cesare Borgia 0 Shakspeare, incat, desemnandu-se aceste
1) Lavater, La physiognornonie, trad. par Bacharach, p. 179: 5 Plus les sour-
cils sont rapprochs des yeux plus le caractre est srieux, profond et ferme s.
12 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
organe de pe portretul unuia din cate0-trei far& celelalte trasaturi

ale fe/ei, pictorul cu greu ar putea decide cui anume apartenesc membrii
astfel isolaIi.
Aceasta analogie e de cea mai mare insemnatate.
5 Sti li oare cine au fost Cesare Borgia 0 Shakspeare ?
Cel dintaiu fu principele cel mai viclean, cel mai crunt 9i, totodata,
unul din cei mai viteji 0 mai inteligen0 din seclul XV.
Voili a cunowe viata 0 principiile lui? Cit4i pe amicul 0 admi-
ratoriul sau Macchiavelli: numele biografului zice destul ! 1).
10 Reproductind in gravura portretul lui Borgia, facut de ilustrul
Rafaele, d. Armengaud zice:
4 L'inceste, le meurtre, l'empoisonnement, toutes les perfidies, tous
les crimes lui taient familiers. Du reste, il tait brave, hardi, pn-
trant, et avait de la grandeur jusque dans ses vices. Raphael a peint
15 sur la physionomie de Csar Borgia ce mlange de circonspection
et d'audace, de fiert et de finesse, qui en firent l'homme le plus bril-
lant et le plus dangereux de son sicle. Cardinal et guerrier, prince
et bandit... *2).
Chiar intamplarile vielii lui Tepq, mai cu seam& anii cei de pe urma,
20 InffiIieaza nu pulina conformitate cu ai lui Cesare Borgia.
Bastard al famosului prin crime 0 desfranari papa Alexandru.
VI, el se urea de june la demnitatea de cardinal, 0 parte prin intrigi,
parte prin arme, inchipuinduli un intins principat in centrul Italiei
0 se proclama in 1501 duce de Romagna.
25 Modurile, prin care el a ajuns 0 &Idea a se intari la putere, apar
ca o infricopta amalgam& de sange 0 de otrava.
Nu era pe lume niciun lucru sent in ochii lui Borgia!
El nu s'a sfiit a trai cu sora-sa Lucre-cia 0 a macela pe frate-sau
Gandia !
30 In 1503 moare papa Alexandru VI: de atunci se incep calamita-
lile lui Borgia.
1) II Principe, passim. Cf. Michelet, Prcis d'hist. moderne, ed. 7-e. Brux.,
1837, pp. 89-90.
9 Les galeries publiques de Rome. Paris, 1857, in-4, pp. 254-5.
EMU $1 CULTURX 13
Papa Iuhu II 11 despoaie 0-1 arum& in temnip; abia sapat din

inchisoare, el se vede prins de &Aire Gonzalv de Cordova gi trilmis
In Spania; de aci, reugind a fugi la regele Navarrei, cumnatu-srm,
el piere ucis In rzboiul cu Spaniolii, sub murii Vianei, In 1507.
5 Aceste evenimente oare nu ne amintesc ele robirea gi incarcerarea
lui Tepeg de atre Unguri, moartea-i din mane unui trAdraor, necon-
tenitul vagabondaj, ce caracterizeadt ultimii timpi ai vigil sale?
Inat privegte nemoralitatea, bravura, agerimea minlii, Tepeg gi
Borgia sunt doi frali gemeni.
10 Shakspeare n'a fost Domn, n'a stralucit pe cmpul biltilliei, nu
s'a ilustrat prin crimele sale... de unde dar4 provine acea minunata
gi misterioash legatur, care se poate remarca intre portretul acestui
sublim geniu literar gi chipurile lui Tepeg 0 Cesare Borgia?
SA ne gandim.
15 De s'ar fi nascut el Inteo ala epoca., Inteo ala lard gi dintr'o alth
familie, atunci, gi ca ostag, gi ca diplomat, gi ca om, eine ;tie
daca el n'ar fi egalat pe Tepeg 0 pe Borgia!
Pe de alta parte, ambii acegti principi, sa se fi desvoltat ei In
atmosfera lui Shakspeare, eine gtie daca posteritatea nu le datora
20 $.1 lor vreun Macbeth sau vreun Othello/
ImprejurArile exterioare nu schimba fondul; insh dela ele depinde
a face din aceeagi materie &And un diamant, cand un carbune: chimicul
gi istoricul descompun substano, inlatureald varietatea formei gi
arat la lumina identitatea elementului.
25 Sfi nu apasam mult asupra inceputurilor lui Shakspeare ca bigat
de macelar 1) gi apoi ca braconier ; degi dela aceste meserii, In spiritul
acelor timpuri, nu era cleat un pas Oa la rolul de hoI.
Ajunge stt citim tragediile acestui semi-zeu dramatic, pentru ca
sa ne Incredin-pm apoi deplin, c stofa sa natural armoniza cu a lui
BO Borgia gi Tepeg
1) Nu va fi de prisos a cita aci urmatoarea aneedota: 4 ...lorsque Sbakspeare
tait charg de tuer un veau, il faisait cette execution avec une sorte de pompe,
et ne rnanquait pas de prononcer un discours devant les voisins assembles D. Vezi
Villemain, Etudes de litthrature. Paris, 1846, p. 200. Despre cruzimea casapilor
vorbegte ea naturalist Cabanis, Rapports du physique et du moral de l'homme.
Paris, 1855, t. 1, p. 127.
Cine isbutit-a vreodatii ca Shakspeare a insufla privitorior scene i

un sentiment de teroare, un cutremur panic, o spaimii involuntara ?
Poetul englez realizeazti astfel prin scriere ceea ce Borgia 0 Tepe
rea1izeaz6 prin fapta, otravind, sptmzurand, Intel:41nd...
5 Cine oare intrece pe Shakspeare in intrelegarea tabloanelor celor mai
sfingernde cu glumele cele mai bufone sau cu sarcasmul cel mai amar ?
Aa faceau 0 Borgia 0 TePq, cu acea simpl diferenrd, ca tragi-
comediile lor erau adevarate, pe and Shakspeare se vedea silit a
se nargini in acele imaginarii !
to Omul descrie cu perfecIiune numai unele acte externe, careli
OA un rgsunet simpatic in dispoz4iunile sale interne ; mai pe scurt,
omul reproduce bine numai pe 0 ego # al sat', oriunde II gasete. Un
spirit melancolic zugrAvit-a el vreodath cum-se-cade o icoan de
veselie ? Un Fnelon descris-a el undeva un caracter in felul lui Iago
15 sau Richard I II ?
Acuma dara nu ne mai poate minuna asemnarea fisionomica a acestor
trei ilustraTiuni deopotriva tragice : Cesare Borgia, Shakspeare, Tepq !
. lo. Uitali-Vd bine in ochii lui Tepev sii. nu tiIi nimica despre
celelalte trAsaturi ale felei, 0 s'a' VA fie cu totul necunoscut biografia
20 Voevodului ; ei bine ! de pe singurA aprofundarea acestor ochi, d-voa-
stia aIi putea renate figura totalk precum Cuvier restaura o lume
de pe un osamnt !
Bagati de seam'a aste pleoape a-at de masive, aste unghiuri inte-
rioare a-at de asculite in direcliunea nasului, ast privire atat de
25 lintita ca 0 cnd ar voi a strbate In fundul inimilor, aste viclene
sbArcituri dela coada ochilor, ast lumina, (lumen oculi) atat de umeda
0 ieita afara curat ca ochiul arpelui 1) . .. toate astea combinate sunt,
pentru oricare fisionomist, semne de energie, finepi i cruzime unite.
Expresiunea cea mai blnd a unor ap ochi poate fi ironia !
30 Ochii lui Shakspeare 2) sunt ceva mai deschii prin direc-ciunea
mai rotunzin a pleoapelor inferioare, 0 n'au sbArcituri ap de
1) Lavater, p. 110. Cf. Paracelsus, Opera, Strasbourg, in f., t. I, de natura
rerum, LIX, p. 912.
2) Vezi artisticul portret fcut de Freeman, In Shakspeare's Plays and Poems.
Lond., 1849, in-8.
ESSEU SI CULTURA 15
caracteristice la unghiurile exterioare: aceoi ochi prezinta aceeai energie

9i. aceea9i plecare la cruzime, adica nepfisare pentru suferincele altora,
ca 9i. ochii lui Tepe 9i ai lui Borgia ; dara ei manifesta o mai putink
diplomaIie sau arta de a suci 9i a rasuci.
a; Diferenta e de grad!
11. Acum sa trecem la partea cea mai positiva a figurii lui
Tepe9-
a Nasul, zice marele Herder, e tonul fizionomiei: radacina,
trasul, varful, vinele, narile sale demasca spiritul 9i caracterul in-
ao dividului o 1).
Vechii Romani aveau un proverb: a non cuique est habere
nasum o.
Ce-i dreptul, un nas frumos e de o suta de ori mai rar cleat nite
ochi frumo9i, o gura sau o frunte frumoasa, etc.
15 Ochii, sprincenele, buzele, fruntea schimba mai mult sau mai
pulin expresiunea lor sub inraurirea momentului, cand vesele 9i
zambinde, cand triste O ursuze; dara nasul, a9ezat ca o columna in
mijlocul felei, ramane nepasator, flegmatic, rece, nemicat, liber de
orice influenTa.
20 Iata de ce un fisionomist prefer% a-i concentra atenIiunea asupra
acestui organ, atat de elocvent cu toata tacerea sa 2).
Nasurile cele tipice sunt de dot& feluri: sau coroiate, sau
drepte ; un nas carn sau bastard nu oglindete niciodata o mare
capacitate.
25 Nasul coroiat apartene9te oamenilor meniti a se distinge prin
energia activitaIii: a face 9i a desface, a cladi 9i a darma ; hied nu
9i a suferi cu linioe, cu tarie, cu demnitate loviturile vrajma9e ale
soartei.
Acei ce oiu 9i a se urea la inal-Vme 9i a nu se desbarbata apoi va-
no zandu-se cazuli din ea, aceia au mai totdeauna nasuri drepte 2): a9a
1) Antiquarische Aulsaetze. Stuttgart, 1830, in-16, p. 86: s Die Nase gibt dem
ganzen Gesicht Haltung... Die Wurzel der Nase, ihre Spitze, ihr Knorpel, die
Oeffnungen, dadurch sie Leben athmet, wie bedeutend fuer Geist und Charakter !*.
8) Lavater, p. 180.
8) Ibid., P. 181.
16 SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE
aunt nasurile lui Sy 11a, Marius, Marc-Brutu, etc. din iconografia

romana 1).
PriviIi acum la portretul lui l'epq: nasul principelui e, cum zice
Romanul, un nas tras.
5 Insa, radacina 0 varful lui Infalipaza unele linii suplimentarii,
care pot servi la completarea caracteristicei generale.
Radacina inainteala de sub arcul frunpi: semnul unei voince
puternice.
Varful (orbiculus) e ascuiit, Fara a fi sublire: semnul unei minu-
lo nate agerimi a minpi, unite cu o mare incredere in sine.
Nari le sunt mari, ca la toli oamenii cu mari patime; ins& ele nu
sunt umflate ca la acei in care predomnqte gustul voluptaIii.
In fine, nasul lui Tepq e unul din cele mai frumoase din cate se
poate studia pe chipurile celebritaIilor istorice.
15 Din mii de portrete, cutreerate in cursul studiilor mele fisionomice,
n'am aflat deck unul singur, care se pare a prezenta o exacta copie
a nasului lui Tepe9: portretul lui Shakspeare.
Nasul lui Cesare Borgia are o mica deosebire: el se abate ceva
dela linia dreapta plecandu-se cam arcat in direc-ciunea gurei; vfirful
20 lui e mai subpre cii narile sunt mai umflate: aceasta inseamna, $n
limbagiul fisiognomoniei, ca Borgia era de o natura mai ascunsa,
mai rafinat In vicleniile sale, mai supus voluptalii.
12. Intervalul dintre nas 0 gura, cunoscut in anatomic sub
denumirea de pallium, nu e fara importaaca.
2.5
Sa nu speraft mult dela un pallium lung 0 drept.
Pe portretele tuturor barbaIilor insemnqi in vreo privinIa, acest
spaliu e foarte mic in alaturare cu lungimea nasului: ceva ca a patra
sau a cincea parte.
Sculptura antica a consacrat 0 ea aceasta propoiliune.
1) Visconti, op. cit., passim. Nasul drept se pare a fi tipic la Romani, intru
cat va fi iertat a judeca de pe portretele lui Alexandru cel Bun, *tefan cel Mare,
Bogdan cel Grozav, Petru Rani}, etc. D-1 V. Alexandrescu poseda o gravura spa-
niola dM.1595, subsemnata 4 Un gentil-hombre de Valaquia C: nasul boierului e
aci drept 0 seamana foarte mult cu al lui Tepeq.
ESSEli SI CULTTJRA 17
Pe portretul lui Tepe muste-cile ascund pallium ; dar fisiologia

ne Invap. ca <4 o gura larga 0 unduioasa se uneoe cu un pallium
scurt gi concav *1); fuck de pe gura principelui ni este permis a restaura
cu siguran0 1ns5.0 forma palliului, o sublima regulti preezand In
5 naturg chiar acolo unde un ochiu novice nu vede deck neregulatela.
13. Am zis ca ochii lui Tepe prezint o nuanla de ironie ; aceast
expresiune se manifestA 0 mai vederat In capetele radicate In sus a
liniei mijlocii Intre ambe buzele ; cercetaIi portretele oamenior sati-
rici, sarcastici, caustici: Voltaire, Sterne, etc., 0 ye-0 recunoate de-
o plin adevarul acestei observatiuni.
Tepe parcali bate joc de omenirea pe care o spanzura 0 o InIeapal
Buza inferioark mult mai larga 0 mai Inaintata deck acea supe-
rioar, vadete un caracter dispreluitor.
Plecarea la cruzime se vedereaz5 prin adancimea liniei curbe la
iN mijlocul gurei: individul, In genere, e cu atilt mai bland, mai domol,
cu cat aceastfi linie e mai dulce, mai putin pronunlatgt.
In fine, tria voincei apare lamurit In strangerea buzelor, lipite
ca 0 and n'ar fi menite a se deschide vreodat : In fisiognomonie e
admis, ca una din regulile cele mai bine constatate, a voinca omului
20 e cu atat mai slabil 0 mai nedecisa, cu cat buzele sunt mai crapate
sau, cum se zice, mai ckcate 2).
14. # 0 Indelungata ispit, zice celebrul Lavater, mi-a do-
vedit c5 o barbie inaintata exprima totdeauna ceva pozitiv, iar o
barbie Inapoiat ceva negativ A 9).
25 Din acest punct de vedere, brbia lui Tepe, precum o arata por-
tretul, e foarte pozitiv.
Dou linii o caracterizeaza mai cu deosebire: semi-cercul sub
buza inferioar i sapaturile perpendiculare la capat.
Fled acel semi-cerc, noi n'am cunoate forma 0 marimea barbiei,
so form5 0 marime prin care se atesta energia, constatata deja In cele-
lake organe ale felei.
1) Lavater, p. 183.
2) Ibid.
3) Ibid., p. 184. Cf. Bourdon, op. cit., p. 245: a Un menton plus avanc que la
bouche est un signe de force et d'energie P.
Fara acele saptituri perpendiculare, ar fi pulin caracteristica In

figura lui Tepeg o pasiune, al card locag e mai cu seama barbia: pa-
siunea volupta/ii.
Barbiile despicate, ca pe portretul lui Tepeg, apartenesc desfra-
5 nalilor: cititorii lesne pot adeveri aceasta aser/iune studiind barbiile
vecinilor !
15. SA ne rezumam.
Fruntea gi sprincenile sunt mai ales rezervatoriul faculta/ilor
intelectuale ; gura gi barbia sunt mai ales oglinzile plecarilor morale;
so ochii 0 nasul, /island un loc mijlociu intre aceste dots& extremitali,
rasfrang deopotriva gi mintea gi voia, 0 imelegerea gi moralitatea
omului; adica sunt ca un fel de prisma, In care yin a se concentra
razele cele impragtiate.
Fruntea gi sprincenile ne-au desvaluit 1ntinderea capacitalii prin-
ts cipelui gi, mai vartos, darul individualizarii, sau ugurin/a In priceperea
gi memorizarea lucrurilor.
Insa analiza fruniii gi a sprincenelor n'a putut sa ne duca prea
departe, din cauza cugmei gi a cicatricei, care acoper sau desfigu-
reaza aceste organe.
20 Ochii 0 nasul ne-au destainuit Innascuta cruzime a lui Tepeg, maxi-
mea gi reprezentarea energiei sale, patrunderea sau fine/ea sa Intru
a prevedea gi a combina Imprejurarile, Intru a citi In adasicul cuge-
telor ; barbaiia sa In suferin/e gi nevoi; natura sa infocata...
Am fost uimiii de a gasi ochii 0 nasul lui Tepeg pe portretul lui
25 Cesare Borgia gi al lui Shakspeare ; cu acea numai diferen/a, ca ochii
poetului englez sunt ceva mai meditativi, iara nasul tiranului italian
ceva mai meschin gi mai terestru.
Ne-am siEt a rastalmaci aceasta identitate fisionomica prin Inru-
direa caracterelor.
30 Pallium, ca un punct intermediar, ne-a condus a aborda partea
inferioara a felei: gura 0 barbia. .
Ironia, un dispre/ mizantropic, cruzimea gi o voinia de fier iata

ce am capatat din studiul gurii lui Tepeg.
In barbia principelui am constatat, mai cu adinsul, tiparul
35 v011lpt41.
ESSEU SI CULTURA 19
Am putea s& mai largim cadrul cereethrii noastre, comentnd,

bunlioark aceti obraji att de macri, ea la tori oamenii ambiTio0
0 nelinitili din firea kr 1) ; acest par, catre care se aplich atfit de
bine vechia diagnostic& de putere 0 voluptate: # vir pilosus aut fortis,
5 aut libidinosus # ; etc.
Iar chipul lui Tepe e al unui om mare, fie prin inteligentd, fie
prin activitate, fie prin viciuri ; 0 asemenea chipuri infalieaz a. numai
traskturi sau linii mari, din care una singur& spune deja mai mult
cleat Intreaga figura a unei nulitali umane, a unor broatelestoase
10 ieinde o data pe an din balta kr la lumina soarelui, dupd expresiunea
unui celebru poet 2).
Cred dar& ea', fie oricfit de necompleta 0 neperfecta, analiza mea
ajunge pentru a arata eine a fost Tepe!
IntenOunea mea secundar fu de a demonstra in ce mod o tiinpi
15 curat natural, ca fisiognomonia, poate servi 0 e chiar neaparata
pentru o tiinVa curat archeologica : iconografia.
Toate cunotinlele omeneti se intreleaga, se ajut5. 0 se inrudesc,
ca zeitacile lui Omer:
cni yae edyveoTeg Veol le22ii2owt agovrat
20 d0dvarot, ova' sZ rtg andrceoz91 ath,uanct valet...3)
16. 116mne acuma, drept concluziune, a se deslega o intrebare,
prin care se va intari intr'un chip 0 mai decisiv valoarea tuturor ob-
serva-ciunilor noastre.
Portretul lui Tepe este el autentic? este el de pe naturfi?
25 Am prevenit chiar dela Inceput, ca povestirea saseasca, din care
s'a extras portretul de catre Engel, a fost publicat chiar In timpul
lui Tepe.
I) Shakspeare, lulius Caesar, act. I, sc. 2:
a Let me have men about me that are fat ;
a Sleek-headed men and such as sleep o'nights:
e Yond Casius has a lean and hungry look;
a He thinks too much: such men are dangerous...
3) Mickiewicz, Konrad Wallenrod, act. III.
3) 'Oervoo., V, 79-80.
Numele autorului e necunoscut ; dar el incheie pretioasa-i istorioara

prin descrierea petrecerii Iui Tapes in Pesta, la regale Matei Corvin,
carele ii dete tin ajutor de oaste pentru a se intdarce in Romania 1),
Totul ne face a credo, ca acest opuscul, scris de un Sas din Tran-
a silvania, s'a alcatuit la Curtea lui Corvin; si atunci portretul lui Tepes
e tot asa de veridic, ca portretul lui Mihai cel Viteaz, facut la Praga,
and eroul muntean se afla langa imparatul Rudolf II.
DICTIONARE *I DICTIONARE 2)
Oare Oa la ce litera ai ajuns? ma intreba intr'o zi un barbat
cu vaza in lume.
10 Hm!raspunsei euprinteo alta intrebarepana la ce litera ai citit?
Aci, fireste, o mare incurcatura, cad omul meu cunostea cartea
numai din svon. Romanul ins& nu se prea Ineurca mai niciodata.
Prefacandu-se ca n'a auzit intrebarea, el se apuca, cu o Maiastra usu-
rinla a ma lauda pe mine, a lauda Etimologicul, a lauda Academia,
15 a lauda ate in lung si in scare, dara ffira un e dara a nu se poate
isi incheie acatistul printr'un &lane suspin si o duioasa urare:
Numai sa-ti dea Dumnezeu ani mulli ca sa poti ispravi!...
A! iata ceva care trace peste competerqa mea, si chiar peste votul
unanim al inaltului Corp Academic. Ar fi de minune, negresit, daca
20 Stapanirea ar putea sa villa in Parlament cu un proiect de lege, prin
care sa ma opreasca de a muri pana la terminarea Etimologicului,
ba Inca sa-mi mai lungeasca zilele si peste litera z pentru ca sa fac
un suplement. Nu stiu, daca Ora ar castiga prin aceasta; eu lima unul
as fi pe deplin multumit. Dar fericitele timpuri, and se potcoveau
25 purecii au trecut de mult. E foarte cu putinta ea eu sa mor mai ne
sau poimaine, si intr'un asemenea caz, fara indoiala, nimeni nu va
zice: dupa ce a murit, ate zile a mai trait ea & ispraveasca?...
1) Engel, t. I, p. 80. Cf. Bonfinius, Chalcocondylas, etc., apud $incaiu, t. 2,
p. 41 sq.
1) Etymologicum Magnum, t. II, p. IXXVIII; Din Etymologicum Magnum
Romaniae, ed. V. (Bucuresti, 1894), pp. 5-20.
ESSEU $1 CULTURA. 21
Ceea ce ma linitete intrucatva, este ea paguba n'ar fi tocmai

mare. In adevar, daca lucrarea mea nu e nici calda nici rece, aa 0
aa, cat duce ciurul apa, lesne se vor gasi multi ca s'o urneasca mai
departe ; daca insa, dimpotriva, ea ar fi cumva add de buna bleat
s anevoie sa se gaseasca cineva ca sa ma inlocuiasca la munca, atunci,
oricat va ramanea dela mine, un volum, dougt sau trei, va fi un dar
bine venit, o parga nu de prisos pentru 9tiinta in genere i pentru ro-
manime in parte. Punandu-ma la mijloc Intre ambele ipoteze, eu imi
permit a crede ca opera mea, fara a fi ceva de toate zilele, nu este totui
10 vreo grozavie peste puterile oricui va intruni in sine un temeiu de cuno-
tinle istorice i filologice cu un dram de bun aim% 0 de bunk' vointli.
Cu asemenea cunotinIe filologice i istorice pe de o parte, cu buna
voinVi 0 bun simI pe de alta, nu va avea cineva, ca sa poata merge
inainte cu desavagirea lucrarii, cleat sa se patrunoda de planul ge-
15 neral, de xnarginile In care el se desfarara, de cugetarea cea calauza
pe calea ce-1 duce la capat.
Al meu, in toat puterea cuvntului, este numai acest plan, prin
care dupa zisa d-lui Dimitrie Sturdza eu izbutii s a cuprinde in-
ielesul intim al ideii M. S. Regelui i pe care din capul locului ii
20 incuviinlase Academia. In tomul I, pe cele 1.120 de coloane, se vede
deja destul de limpede chipul de realizare al acelui plan.
Dar ce zic? Nici acest plan, cu a carui paternitate a vrea s ma
falesc, nu este al meu. El rezulta aproape intreg din starea actuala
a tiinlei limbei. De nu 1-a fi zamislit eu, trebuia s'o fac astazi sau
25 maine un X sau un Y. Prioritatea este aci o simpla intamplare ; iar
zabava din partea altora nu e de mirare, deoarece insa0 Linguistica
s'a naseut abia de jumatate de secol. Cate 0 mai cate de dres ti mai
ramane de aci incolo !
Daca sarcina mea ar fi de a lucra un Etimologic al limbii franceze
30 sau al celei germane ori italiene, este invederat ca a avea la inde-
mana un material insutit mai mare, studiat mai dinainte de o pleiada
de carturari ; povara, prin urmare, ar fi nespus mai purtarea0 ; dar
sa nu se creaza ca atunci eu a procede altfel cleat acuma ; sa nu
se creaza iara ca altfel a procede, cand mi s'ar da vreun graiu sal-
35 batic din Africa sau din America, lipsit de orice monumente, de orice
2
cultura, de orice nazuinte literare ; nu altfel a procede, nu i nu, caci pla-

nul Inca o data nu este o nepregetata nascocire a creerului meu
staruitor, ci mi se impune vrnd nevrnd din afar% prin *tiinta limbii.
Dela Bopp i Die; dela Schleicher sau dela Curtius. Incoace ; nici
5 chiar un mic manual de gramatica pentru clase primare nu se mai
scrie aa cum se scria altadata. Cu atfit mai vartos, este un abis Intre
cea mai voluminoasa gramatica a oricarei limbi de pe la 1800 i Intre
mice gramatica tiintifica de astazi, fie ea i. mai mititicg decfit aceea
a lui Brachet. Cum dara se Intfimpla, ca numai D i c tic n arul
10 n'a facut In principiu aproape niciun pas Inainte ?
Nu vorbim nimic despre acele dictionare aa zise practice, pe cari
Francezul pretinde a le purta in buzunar: # dictionnaire de poche 3,
iar Neamtul le tine in mna : 0 Handworterbuch 3, unii i altii ser-
vindu-se cu ele pentru.a-i talmaci bine-rau o fraza sau o vorba stilling:
15 acele vocabulare elementare, cu ajutorul citrora nu este de mirare
daca la noi unul din vulgarizatorii romanturilor pariziene de pe la 1850
traduse pe 0plateau de Waterloo 3 prin 0talerul dela Waterloo 3.
Despre asemeni ABC ai lexicografiei nu se vorbete. Nu vorbirn iarai
despre acele dictionare, aa zicnd imperative, prin care un areopag
20 oficial, o Academie Franceza, sau o Aeademie della Crusca se crede
In drept a legifera asupra limbii curet literare a unei natiuni, facnd
din graiu un fel de selectiune nu natural, ci de tot artificiala cel mult
artistica. Este un gust, iar despre gusturi nu se disputa. Noi avem aci
In vedere numai Lexica totius linguae, numai Thesau-
25 r o s, numai acele repertorie colosale, pe care Littr le definete : # un
enregistrement tres-tendu des usages de la langue, energistrement
qui, avec le present, embrasse le pass )).
Sa luam excelentul dictionar latin al abatelui Forcellini din
secolul trecut i s-1 punem alaturi cu cea mai noted mare opera lexi-
30 cografica: # A new english dictionary on historical principles , pe care
dela 1884 Incoace a inceput a o publica James Murray, dupa ce In
curs de 25 de ani o societate intreaga fi adunase i-i gramgdise mate-
rialuri peste materialuri.
Intelegem ca Forcellini sa nu ne dea altceva decat clasicitatea
35 latina, caci 0 populus romanus 3 nu mai traiete ; graiul lui cel viu s'a
ESSEU $1 CULTURX 23
metamorfozat de veacuri in dialectele romanice de astAzi, fara a ne

fi lAsat mai nicio urmA proprie ; antecele sale, povqtile, ghicitorile,
bocetele, rAsuri 0 plAnsuri, totul s'a prAbu0t, acoperindu-se cu giul-
giul uitrii. Dar oare in aceea0 pozitiune se aflA Murray? El are a
5 face cu cea mai junk* din natiunile cele marl ale Europei, o natiune
plinA de sucul vietei, o natiune cAreia i se datoreazA insu0 cuvAntul
f olklore, care InsemneazA toate prin ate se manifest5 spiritul
unui popor, obiceiurile lui, ideile-i despre sine 0 despre lume, lite-
ratura lui cea nescrisA, mU 0 mii de teasuri caracteristice cu rAdcini
10 in inimk 0 cu muguri in graiu. Ei bine, cArturAria engleza, veche 0
nouA, se gasqte la Murray, dar poporul englez nu.
Popor ! lath ceea ce deosibWe pe tiinta limbei, nAscut In se-
colul nostru, de acele studii linguistice de altadatA, cari n'au lipsit
pe ici pe colea nici chiar In negura veacului de mijloc. Oare de ce nu
15 s'a putut plAsmui aceastA tiintA In mintile cele semi-zeeti ale unor
uria0 ca Aristotele sau ca Bacon? De ce? fiindcA oricare natiune
ceva mai Inaintata se credea pe atunci a fi prea superioar celorlalte
mai putin desvoltate, 0 fiindca in fruntea fiec5rii natiuni se pAuna
ate o clasA sociara rAdicat cu mult mai pe sus de straturile cele de
20 jos, erezAndu-se datoare a le despretui 0 a nu le bAga in seama, dui:4
cum strglucitul pAun se zice nu se uit'a niciodata la picioarele
sale, aci sunt aspre 0 Intunecoase. Sub o asemenea aristocratie intre
natiuni i sub o asemenea aristocratie intre clase, orice alt tiintil
sau arta putea & prop4eascA, dar nu Linguistica, al cAreia material
25 brut se afra mai-mai intreg in attune, in colibe, In bordeie, nu in palaturi.
Se crede, cum eh' cretinismul ar fi dat natere Stiincei limbii. 0
spusera odatA Pott 0 Max Muller ; de atunci o tot repetA altii. In adevr,
niminea Inainte de Crist n'a ters deosebirea dintre om 0 om, infra-
tind pe prb 0 pe stpfin, pe Elin 0 pe barbar. Dar vorba RomAnului:
30 Vod vrea, HAncu ba! una a fost cugetul MAntuitorului, 0 alta a
hotArit Papa. In locul graiurilor celor vii, pe cari erau trimi0 sac le
Invete apostolii, eclesia ulterioarA a incarcat omenirea, ca un soiu
de monopol, cu cAteva limbi moarte 0 prohodite, mai ales ebraica,
greaca 0 latina ; In locul fratiei evangelice, cArja SfAntului Petru a
35 concurs la desfAprarea 0 creterea acelui feudalism, care turtea sub
2*
noun *; dar 0 alt-gramatische Schule * 0 0 neu-gramatische Schule *

cfilcfiie elementul poporan ; contra limbilor celor rgposate, contra ni-
micirii morale a gloatelor, dacn protesta cineva, apoi numai dear%
ereticii, numai dear% acei pretimi schismatici, pe cari id spulberau
5 fulgerele Vaticanului. Este adevnrat, de trei ori aclevarat, lui Crist i
se datoreazn principiul metafizic al Stiinlei limbii ; naqterea ei hurt,
Intruparea-i cea pipit, nu putea fi opera Papilor, ci este rezultanta
spiritului celui egalitar, care de un veac 0 mai bine pregntise Revolwciu-
nea francezn 0 pe care Revolutiunea francezn 1-a transmis injghebat 0.
10 intnrit secolului nostru. Si far% a se fi desgropat limba sanscritn, deci
poate ceva mai anevoie, Linguistica trebuia sn se nasca din data ce au
devenit egale de 'naintea ctiin/ei limbile cele mai culte cu graiurile cele
mai necioplite, iar tori ceatenii, dela vlAdica 'Ann la opine& egali pe
trfimul politic. Linguistica fusese prevazuta abia pe la inceputul seco-
18 lului trecut de catre marele Napolitan Giambattista Vico, care trAsese cel
dintniu luarea aminte asupra literaturii poporane, asupra idiotismelor
vulgului, asupra acelei imprejurnri ca.' fiecare popor poseda &Ate o enciclo-
pedie a sa, o geogratie, o cosmografie, o astronomie, etc., cari toate
constitue o nepre-Nit corneal% a cugetdrii sub invalipl graiului.
20 Un mare dicTionar, in care poporul nu este cuprins c el puIin
tot attit pe cat se cuprinde acolo statul major al nqiunii ; in care o
oda' sau un sonet nu primesc in clubul lor un chntec bntrnesc sau
o doinn ; -in care citaIiunile dintr'o nuveln s'ar crede pangarite alnturi
de citatiuni dintr'un basm ; in care ar fi un scandal nesuferit de a se
25 intalni laolaltn un vers din 0 Vicleem * cu o strof dintr'o tragedie,
0 'n care se descrie menuetul, dar nu se pomenete 0 ca la up cortului *;
un asemenea mare dicfonar este un anacronism astazi, cad Stiinla
limbii urmnrete cu struinca evolucumea vorbei nu intr'o samn de
capete alese, nu in individualitatea cutare sau cutare, nu in cercuri
so sociale restrnse, ci tocmai in popor mai pre sus de toate.
S constatgm Insl ea Linguistica este oarecum ea Insai de villa',
clack' Gr a matica a mers cu mult mai repecle deck Dic Tie-
n ar u I. PreocupaIiunea aproape exclusiva a corifeilor ctiinlei a fost
in trecut, i nu inceteaz inca de a mai fi, curet gramaticala. Dupn. asa
35 zisa coala gramaticala veche * urmeaza asa zisa 0 coal gramaticala
ESSRU $1 CULTURA 25
stint ambele deopotriv& <c gramatische Schule b. MulIumita acestei griji

unilaterale, Gramatica a facut pa0 giganticil; Diclionarul Insa a ra-
mas departe In urina, profitand intrucatva abia-abia sub raportul
fonetic i morfologic. Lexicografii au Inceput a Intemeia derivqiunea
a materiala a vorbelor pe corelqiunea regulata a sonurilor, i a Inceput
a da Joe printre cuvinte elementelor celor formative ca prefixuri sau
sufixuri ; dar atata e tot. Modelandu-se Dilcionarul dupa Gramatica,
s'a scapat din vedere a sfera DicIionarului e cu mult mai
vasta decat acea a Gr a m a tic e i.
10 S'a zis adesea ea cuvantul rezulta din trei factori quintensenVali:
son, form& i sens. Cfind noi rostim <fac *, In9iram s o nuril e f,
a, c, a carora unire f or me az un verb la prima persoana a pre-
zentului indicativ, avand sensul cutare. Din cei trei factori, cu
sonul se ocupa in acelai grad Gramatica i Dicionaru1, caci el este
15 rudimentul oarecum zoologic al graiului, prin care lirnba umana nu
se deosebete in principiu de miorlaitul pisicii sau de ciripitul vra-
biei. Raman forma i sensul. Gramatica are a face In specie cu forma,
iar cu sensul numai Intru cat se atinge de relaTiuni logice intre o
forma i alta. Cele dot& ramuri proprie ale Gramaticei sunt morfo-
20 logia i sintaxa, ambele avand de obiect forma i iarai forma, caci
orke categorie morfologica, bunaoara 0 j'ai dit *, este identica in
fond cu o construcciune sintactica: o ego habeo dictum*. In opozi-
-Pune cu Gramatica, DicIionarul are a face in specie cu sensul, obiect
al doctrinei numite semasiologie; insa aproape tot pe atata i cu
25 forma, Vara care rare ori se poate limpezi Incelesul unui element lexic.
Sensul cuvantului izolat este pururea 9ovaitor. Oare ce inseamna
a scap o? Negreit nu tot una In 0 s cap teafar din foc> i In us cap
caciula in pill*. Sensul particular al lui o scap In cazul cutare sau
cutare se cunoate numai In fraza, In propoziIiune, in intrebuinlarea-i
30 cea sintactica. Totui DicIionarul nu se marginete cu atata,
ci sgandare9te mai departe. El cauta sensul cel fundamental, din
care sa se poata destaura diverginla intre cele doua sau mai multe
sensuri particulare, 9i-I gase9te In prototipul latin vulgar 0 excapare e,
compus din proposiliunea 0 ex * i din 0 capa = manta o, de unde
35 deriva atat romanul a scap *, precum i francesul a chapper *, spaniolul
4 escapar 0, etc. o Excapare * insenoa literalmente o a iei din manta

*, a se desbara de ceva *, pe de alta: o a lasa
adica pe deoparte: 0
jos *; 4n primul caz: oscap din foc *, in cel al doilea: oscap
caciula P. Dar la Stockholm sau la Moscova, inteo clima vitrega,
5 acolo unde nici chiar cojocul nu ajunge pentru a Infrunta navala en--
valului, s'ar fi desvoltat oare vreodata ideea de o scapare * din aceea
de 4 ieire din manta *? Ea nu putea s se nasca decat Inteo /ara dela
amiaza-zi, unde mantaua este buna din and in and la nevoie, dar
mai adesea e nesuferita in toiul cgldurii. La Romani o capa * infaura
10 tot corpul omului: <<totum capiat hominem dupa expresiunea
lui Isidor. 0 purtau mai ales calatorii plecnd la drum; i pe data
ce soseau la cineva, era obiceiul ca gazda s'o ia de pe umerii oaspelui,
sa-1 s c ape de o asemenea belea: 4 aufertur capa *. Iata-ne dara,
pentru ca s putem InTelege pe al nostru s c a p, sili/i a ne stramuta
15 In traiul intim al strAbunilor, in datinele kr, In folklorul Romei
antice. i aa este aproape totdeauna.
Gramatica cuprinde o parte dintr'o sfera foarte Intinsa, pe care
Diclionarul o ImbraIieaza intreaga. Raportul sinoptic dintre ambele
s'ar putea reprezenta prin urmatoarea figura, din care vedem tot-
20 odata ca Gramatica nu numai se intercaleaz5. oarecum in Diclionar,
dar Inca chiar cfind o consideram In deosebi se intemeiaza pe el:
ck M A T1
P1/4
sItIT AXA
MORFO Loci.
P0,9.
441
FONE -TICA
SE N S SE NS
S E M ASIO LOGIA
FO L K LO
c T 1 0 t4
ESSEU SI CULTURA. 27
Prin o folklore* se fnleleg aci. nu acele texturi poporane, care

sunt nu mai pulin trebuincioase Gramaticei, fikd o pre%ioasa fan-
Ulna* pentru Linguistica peste tot; ci se inTelege Intregul trai pre-
zinte 0 trecut al unui popor, viaIa lui materiala 0 morala in treptata-i
s desturare, cu to-ate ale ei, multe 0 marunte. Cu cat acest trai ne
este mai cunoscut, cu cat noi ni-1 putem Inflip Intr'un chip mai
intuitiv, mai vzut .cu ochii, cu atata mai limpede ne dam mina de
sensul cel mladios al cuvintelor. Cine oare n'ar pricepe 0 mai bine
naterea logica a lui scap din 4 excapo = ies din manta*, daca
10 ar avea dinainte-i chiar imaginea acelei mantale, care Infaura pe
drumelul roman obosit? Un diclionar e dator, dupa putima, ali
Impinge cercefarile 'Ana la acea margine extrema, caci linta lui, in
starea actuala a tiinTei, este de a ne impart-4i In istoria fiecarui cu-
vant geneza totalti.a unei asociqiuni de idei.
1.5 Pe langa 0 capa *, poporul roman mai avea 0 alte feluri de man-
tale numite o lacerna *, o birrus *, o sagus *, 0 mantum*, etc. Putem
noi oare cunowe cu deplinatate pe una din ele, daca nu o vtim deo-
sebi de celelalte? *i nu numai cfind e vorba de lucruri, ci nu mai
pu-cin 0 In privinla cea imateriala a simlimintelor 0 a speculapunilor
20 intelectuale, orice graiu, fie cat de necioplit sub raportul literar, po-
seda pentru orice categorie o sama de sinonimi, pe cari le distinge,
unele de altele, fiecare din ele avand o nuanla proprie 0 (land nWere
unor derivate diferite, uneori chiar divergen0. Altceva este o scap *
0 altceva sinonimul t mantuesc*, derivat din 4 mantum 3, adica din
25 aceea0 no-Pune fundamental& ca 9i o capa *. Diminutivul o man-
tellum s ne apare deja la Plaut (Capt. III, 3 v. 5-6) cu sensul de
o scapare *:
Nec mendaciis subdolis mihi usquam mantellum est rneis,

Nec sycophantiis, nec fucis ullum mantellum obviam est. . .
30 (t Mntuesc *, care n'are a face cu maghiarul 4 menteni*, este

format din latinul o mantum* 0 insemneaza literalmente 4 acopar eu
o manta *, de unde pe de o parte sensul de o sauver o, pe de alta la
Moldoveni acela de o achever b, niciodata o laisser tornber *, caci
la Romani 0 mantum o era scurt 0 u9or, (( breve amictum o, nu supa-

rficios ca lunge 4 capa 0. Fara sinonimica, acceptiunea celor mai multe
vorbe ne apare inteo umbra, in care ochiul zarqte figurile, dar con-
funda felele.
5 Dela Festus pana la Suidas, dela Suidas 'Ana la Henricus Stepha-
nus, dela Henricus Stephanus Nina mai in zilele noastre, dictiona-
rele cele mari se mullumesc cu arfitarea sensului imediat vechiu sau
nou al unui cuvant prin intrebuinIarea-i curet literal% inteo con-
strucliune sintactica. Dar pang 0 aceasta citare a texturilor este
10 generaltnente prea trunchiat, uitandu-se a adesea intelesul cel in-
tenlionat al cuvantului nu se lamurqte fara un lung pasagiu reprodus
in extenso. Littr cel dintaiu a tiut A citeze, 0 tocmai de aceea cel
dintaiu el a reu0t sa indice inteo mullime de cazuri nu numai sensu-
rile, dar 'Ana 0 nuanIele cele mai fine ale fiecarui sens in parte. GraIie
15 citaTiunilor bine alese, bine cumpanite 0 bine clasificate, gratie tot-
deodata unei patrunzatoare 0 interesante sinonimice, opera lexico-
grafului francez este nu numai un registru de consultat, ci pana
la un punct o carte de lectura ; pe cand publicaVunea Englezului
Murray se aseamana mai mult cu o diagrama: pe una o poli primi
20 ca pe acel tovar4 cu care vorbeti far sa li se urasca 0 dupa zi-
catoarea romana vorba vorba educe ; cealalta este un fel de schelet,
un specimen anatomic, o llama cu oscioare numerotate intr'un mod
foarte simetric, pe care trebue s'o studiezi cateodata, dar cu care
unei firi nervoase nu-i prea vine la socoteala a ramanea singura in
25 odaie.
Orice mare diclionar al unei limbi ar trebui sa fie cartea de lec-
tura cea mai raspandital, cea mai atragatoare, caci acoIo 0numai
acolo se afla deplinul yvein% ciactindv al unei naliuni: 0 cunoate-te
pe tine insuli o. In loc de aceasta, ni se da mai totdeauna o steno-
s() grafie de abreviaciuni peste abreviaTiuni, un namol de terminologie
scolastica, un laconism pe care nu-I intrece nici chiar stilul telegra-
melor, n4te litere microscopice menite a face economie de hartie i
a da ochilor orbul gainilor, 0 apoi unul i ace1a0 tipic monnton aplicat
la biografia fiecarei vorbe, de0 fiecare vorba traiete ca o individuali-
35 tate proprie. Toate astea sunt nite pacate mo9tenite, in cari se
ESSEU SI CULTURA 29
rasfa0 de bunavoie Murray, de cari inteo parte s'a scuturat Littr, 9i

de cari n'a putut A se scape ilustrul Iacob Grimm In monumentalul
sau diciionar german, de0 ne spune el 1nsu0 a ar fi dorit sa-i dea
caracterul unei carIi de lectura, astfel !neat sa poata fi citit ca o pe-
s trecere de familie serile pe la gura sobei. Tocmai aceasta aq vrea 0
eu, dar straduima e cam anevoioasa, caci izbanda atarna nu dela
talentul cel problematic al autorului, ci mai cu seama dela tempera-
mentul nqiunii cu care are a face. Un. Englez sau un German citesc
ceasuri Intregi fara a moiai, acelea0 pagini care ar adormi inteo clipa
to pe un Francez, pe un Italian, pe un Roman; iar ceea ce place naturei
vioaie 0 neastamparate a ginlii latine, poate sa se pail nu oiu cum
qi, nu oiu ce duburilor nascute 0 crescute Intr'o altfel de atmosfera.
Eu unul am lucrat 0 lucrez intre Romani.
Carte de lectura pentru to-ci fiii na-ciunii, un mare dicIionar, zamislit
15 1 savalit dupa planul de mai sus, ar putea 0 In qcoala sa inlocuiasca
acele compilatiuni adesea insipide, mai toate indigeste, prin cari un
spirit, fraged Inca, se desgusta de citire, departe de a se instrui pe-
trecand sau de a petrece instruindu-se. Incepand dela clasele cele
mai elementare 0 pana la bacalaureat, fie pentru brtieli, fie pentru
20 fete, ar fi lesne de a spicui, potrivit cu varsta fieearuia, cate un 9ir
de cuvinte de o varietate extrema, cari nu numai sa placa 0 sa In-
vete, dar in acelaq timp sa atinga o linta cu mult 0 mai Inalta: a sadi
pana In baierele inimii cultul rationat al graiului parintesc...
La Intemeierea Etimologicului, dorul Augustului Suveran, rostit de

25 pe Tribuna Academiei, a fost de a mantui din peire: q toate cuvintele ve-
chi, caH altmintrelea vor fi pierdute pentru generaliunile viitoare... o.
OHee cuvant oglindeoe un lucru, o fiinla, o idee, o datinti ; aceste
lucruri, aceste fiinte, aceste idei, aceste datine, eu m'am Incereat 0
ma Incerc a le apuca cfine-caneoe din ieri 0 din astazi ale poporuIui
30 roman; dar pentru ca ele cu adevarat A nu fie pierdute, pentru ca
sfi poata rodi cu imbelpgare in brazdele cele adanci ale zilei de maine,
ma tern a le da seci, sarbede., retezateci m'am slit 0 ma voiu sili
a le aduce palpitande de vieara pe ogorul neamului romanese.
FONDUL BA SMULUI
In literatura poporanti basmul ocupa intocmai ace1a0 loc ca ro-
manul In literatura cea cult, 0 de aceea unii le cuprind pe amfindou
sub aceea0 rubria de S ficliune *, o caracteristicA cu desavar9ire ne-
corect. Basmul, ca i romanul, reprezint fiecare ate o realitate in
5 toath puterea cuvntului, dar dou'a realitAti foarte diferite, aproape
antagoniste.
Littr (Dict. v. Conte) zice: <dl n'y a pas de difference fondamentale
entre le conte et le roman; l'un et l'autre sont des narrations
mens n gr es ou regardees comme telles. Tout ce qu'on peut dire,
10 c'est que conte est le terme gnrique puisqu'il s'applique a toutes
les narrations fictives, depuis les plus courtes jusqu'aux plus longues.
Le roman ne se dit que de celles-ci. Un conte de trois pages ne s'ap-
pellera jamais un roman, tandis qu'un roman est, clans toute la rigueur
du mot, un conte suffisamment long. La nouv elle ne se distingue
15 pas non plus au fond du conte ou du roman. Dans l'usage ordinaire,
c'est un roman de petite dimension dont le sujet est prsent comme
nouveau ou peu ancien, ou avec des details inconnus jusqu'ici... .
Sunt minunali fiozofii a9a numici pozitivivti ! Pentru dn9ii in
lumea intreaga nu exista nemic cleat numai raportul intre dimen-
20 siuni. Romanul e mai lung, nuvela e mai mirth, basmul e i lung 9i
scurt, cfite-trele de o potriv5. minciunk (( narration mensongre )),
adicii: minciunA mai lung, minciund mai scurta, minciunA mai a9a
sau a9a, iat toat deosebirea cea macaronica.
L'Asand deocamdat la o parte basmul, s ne Intrebam: romanul
25 $i nuvela sunt ele minciuni? Un romancier adevArat, un Dickens, un
Balzac, un Thakeray, nu face altceva in privinla realitalii celei con-
crete cleat ceea ce face algebra In privinIa aritmeticei, adica: din
ceea ce In realitate ne intampina la fiecare pas ca figure sau eveni-
1) Etym.ologicum Magnum Romanie, t. HI (Bucureiti, 1893) col. 2602-2619;
fragment din e Basra* (col. 2596-2652).
Studiul a fost publicat In intregime in Revista Nouii, an. VI, Nr. 10, pp. 369
390, specificandu-se ca a fost cetit dinaintea M. S. Regelui in gedinta Acade-
miei la 9 Aprilie 1894 s.
ESSEU I CULTURA. 31
mente deosebite, ImprA9tiate, individuale, romancierul abstrage tipuri

de figuri i tipuri de evenimente, pe cari le grupeazA apoi intocmai
dup cum ele ar fi cu putin0 de a se grupa dela sine 0 in realitate.
In loc de operaciunea aritmetia: 1 -I- 1, 1 -I- 2, 1 + 3..., romancierul
5 ne : A + B. Oare A + B s fie o minciunA? Tot aa face 0 nuve-
listul, tratAnd un episod acolo unde romancierul trateaza o vastA
totalitate. CAnd un romancier sau un nuvelist ne-ar da tipuri false
cAnd le-ar grupa fals, numai atunci ar fi o minciuna ; dar atunci
nimenea nu-i citete ! 0 minciunA nu poate trAi. Nu va trAi filozofia
10 pozitivistk dar romanul i nuvela vor tri, cAci ele nu sunt minciuni:
ele nu fac cleat a reduce aritmetica fenomenelor la algebra tipurilor.
Si dug basmul trAieqte qi el, trAie9te de cAnd e lumea, probA cA repro-
duce 9i el o realitate.
Nu In lungime consistA deosebirea Intre roman sau nuvel, de o
15 parte 0 Intro basm de alta, ci mai intaiu In deosebirea sferelor res-
pective. Romanul i nuvela, IncepAnd dela s Daphnis 9i Chloe o
a lui Longus, incepAnd dela a Satyniconulo lui Petroniu, ba
IncepAnd chiar dela specimene chinese, indiene, egiptene i asi-
riene, apaqin numai literaturii culte, sunt creatiuni e x-
20 clusiv individual e, niciodatA o operg. colectivA anonimrt
a popoarelor, dupa cum este basmul. Nu e deosebire de mai scurt 9i
mai lung, ci este deosebire de cult sau individual i de poporan sau
colectiv. Dar aceastA deosebire de sfere nu este Inca destul de carac-
teristick Un individ de geniu, un Hoffmann sau Edgar Poe, apa4i-
20 nAnd pe deplin literaturii culte, poate s scrie totu0 un basm, fAr
a trece prin aceast literatur poporand. (( Orlando furioso * al lui
Ariosto i Gerusalemme liberata * a lui Tasso sunt lesAturi de basme,
ca i multe alte opere curat individuale din veacul de mijloc sau din
alte epoce, i totu0 ele nu sunt poporane, chiar atunci cAnd sunt in-
20 spirate din popor, ceea ce trebuia s se fi Intamplat foarte adesea.
in literatura cult, prin urmare, se poate furip basmul; el va fi
insA acolo ca o plantA exotica*, care poate sa fie frumoask poate sa
plea, dupA cum este la noi, de exemplu, basmul cutare sau cutare
ie0t din fantasia lui Delavrancea. Deosebirea dark care ne preocupk
.95 trebui s consiste nu numai In sfere, ci mai ales in natura diferitA a
celor dou r a lit a i, din cari una se resfrange in roman 9i in

nuvelg, cealalt6 in basm.
In adevar omul, ca i alte fiin/e organice, trAie9te nu o singur vieg,
ci dot& vieli: viea/a veghlerii i viea/a somnului.
5 Ceea ce facem noi In veghiere, ceea ce lucram, vedem, suntem, cu-
get6m, este o re a lit at e; dar nu mai pulin r e alit at e, de9i
de o altA natura, este ceea ce facem noi, ceea ce lucrm, vedem, sim-
-pm, cugetam in stare de somn, adica in v i s. i omul primitiv
crede de o potriva, cu aceea9i tarie de convic/iune, In ambele aceste
10 r e alit a i. 4 Ca 9i copilul zice foarte bine ilustrul filolog englez
Sayce (Science of language, II, 290) el nu poate sa deosebeasch
limpede una de alta starea de veghiere 9i ceea ce vede in vis 0. Ro-
manul 9i nuvela oglindesc inteun mod algebraic r e alit at ea v e-
g hi erii; basmul, tot intr'un mod algebraic, este o oglinda a r e a-
15 litii visului.
D. Saineanu (1st. Fib1. romfine, p. 360) zice: 4 In timpul din urma,
d. Hasdeu a expus, inteo serie de prelegeri universitare, o nona
teorie despre formaliunea basmelor. Dupa d-sa, explicaliunea elemen-
tului antropologic sau a miraculosului din pove9ti o poate da numal
20 visul, care, asemenea basmului, nu cunowe nici timp nici spa/iu..
Astfel intr'ambele aceste elemente, fleopotriva caracterisate prin
fenomenul miraculosului, n'ar exista nicio deosebire esenliala ... *.
Teoria mea este nou numai fiindc omenirea a uitat-o cle vreo cinci-
sprezece secoli, in cursul cfirora 9tiin/a nu s'a ocupat de loc cu lite-
25 ratura poporanfi. AceastA teorie pare a se fi nAscut in 9coala neo-pla-
tonica din Alexandria, 9i anume in creerul martirei Hypatia, ultima
1w-a a filozofiei antice. Se 9tie, cu ce nepovestita barbarie calAii pa-
triarhului Ciril sfA9iaser in bucAli pe marea profesoara de filozofie
a Museului din Alexandria, in momentul chiar Cand sublima virgina
30 se ducea a-9i face cursul despre armonia intre Platone i Aristotele..
Operele ei, afar de un fragment astronomic, au fost toate nimicite
de Cara salbaticele fiare, cari cutezau a vorbi in numele lui Crist. Din
fericire, cel mai iubit elev al Hypatiei a fost tocmai un episcop cre9tin,.
nobilul Synesius. Intre altele, Synesius ne-a lsat un tractat t despre
35 vise s, "ncel ivvnvuov 1dyog" , pe care il inchinase magistrei
ESSEII I CULTURA. 33
sale Hypatia a "rij gptAoadqv }), i in care spune in treacat, ca ceva

cunoscut dela in coala de atunci din Alexandria, a originea mitu-
rilor este in vise: "peek Toiv benvlow Greg ot inVot" (Synessi
opera, Lutetiae 1623, p. 157). Ala dark daca nu teoria mea cu d'ama-
s runtul, ce pulin <de bout d'ide o se datoreaza Hypatiei.
Rare ori mi se intampla a imbraIia vreo aserliune a lui Scho-
penhauer ; dar tocmai de aceea sunt pentru mine foarte importante acele
puncte, in cari noi ne putem intalni, caci imi zic atunci eu insumi: clack*
un lucru are acelai aspect pentru un ultra-pesimist i pentru un
to ultra-optimist, este cea mai sigura dovada despre veritatea aspectului.
In studiul sau Versuch fiber Geistersehn *, Schopenhauer zice:
o A lua visurile drept un simplu joc al cugetarii, drept nipte simple
imagini fantastice, este a fi lipsit cineva de reflexiune sau de bung.
credinra, fEnd invederat ca visurile sunt cu totul altceva. Imaginile
15 pornite din fantasie aunt slabe, palide, fragmentare, unilaterale,
atat de efemere incat prin fantasie noi abia in curs de cfiteva secunde
ne putem crea in minte imaginea unui om absent. Pn i fantasia
cea mai vie n'are nimic comparabil cu acea r e alit a t e p al p a-
bil a (handgreifliche Wirklichkeit) pe care ne-o da visul. E cu totul
20 fals de a explica acest fenomen prin aceea Ca imaginile fantasiei sunt
turburate i slabite prin impresiunea produsa asupra lor de catre
lumea exterioara. Chiar in lini9tea cea mai adanca a nopTii celei mai
intunecoase, fantasia nu poate sa produca nimic care sa se apropie
macar de evidenla i de corporalitatea cele o bie ctiv e ale visului
25 (obiektive Anschaulichkeit und Leibhaftigkeit des Traumes). Apoi
imaginile fantasiei aunt totdeauna provocate de asocialiuni de idei
sau de alte motive, i omul are conoiinVa de arbitraritatea lor ; pe
cand visul, din contra, ni se impune noua ca ceva de tot strain, ca o
lume exterioara, independinte de voinca noastra i chiar contrarie
20 voinei noastre t.
Schopenhauer conchide ca omul poseda pentru vis un deosebit
organ, cc Traumorgan a, a organul visului 0, prin care vede, aude, simte.
Dar un singur organ are o singura misiune: ochii de a vedea, urechile
de a auzi, mainile de a pipai, etc., pe cand organul visului intrunete
.35 toate acestea, deci nu este un organ, ci un organism, un complex de
34 SCRIERI LITEEARE, MORALE SI POLITICE
organe. Omul dark dupa Schopenhauer, are doua organisme deo-

sebite, prin cari trilieoe In doua lumi, In doua r ealit al i: rea-
litatea veghierii 0 realitatea somnului. Negre0t, prin stransa Intru-
nire a ambelor organisme In ace1a0 indiv id, elemente din starea de
5 veghiere se resfrang In somn, i, vice-versa, elemente din somn se
pot resfrange In starea de veghiere. Elementul cel mai important
de aceasta natura: resfrangerea somnului In ve-
ghier e, este basmul, care constitue pentru om liter at ur a
visulu i, o literatura intemeiat 0 ea, ca 0 acea a veghierei, pe
10 observaIiuni, dar observaIiuni nu prin organe corporale, ci prin celalt
organism, prin o Traumorganismus s al lui Schopenhauer.
Visul insoIe9te totdeauna somnul, de0 nu totdeauna omul 0-1
aduce aminte. Si este oiut de demult ea: cu cat omul e mai primitiv,
mai incult, mai natura, cu atata mai bine el 10 aminteOe visul cu
15 toate amaruntele lui.
Alfred Maury a scris o carte intreaga pentru a dovedi ca visul re-
zulta din impresiuni exterioare primite de corp in timpul somnului.
Descartes, zice el, a fost picat de un purice 0 visa ca-1 strapunge o
sabie. Insu0 Maury a pus pe un amic sa-1 gadile upr cu o penila pe
20 obraz pe cand dormea, 0 visa ca este torturat.
Ce urmeaza de aci? In vis, ca 0 'n basm, piticul devine uria, totul
creoe, totul se mareoe, totul ia proportiuni gigantice.
Aceasta trasura caracteristica a visului, 0 ceva mai mult decal
numai a-rata, ni-o descrie cu o admirabila plasticitate urmatorul scurt
25 basm romanese din colecliunea lui Ispirescu, intitulat o Sufletul s
(Legende, ed. 1872, p. 119-23):
o A fost odata doi muncitori. Prieteni din copilarie, orice &eau
de munca, lucrau Impreuna, 0 niciodata nu se desparIeau. Si ca sa
nu eaza fara treaba, nu se codeau la niciun fel de munch' ; puneau
so mana i la una 0 la alta, numai sa nu se leneveasca. Daca intr'un
loc nu &eau de munca, ei se duceau in alta parte. Si la camp, 0 in
ora, ei munceau la orice le iepa inainte, numai sa traiasca cinstili
0 cu frica lui Dumnezeu. Mergand odata pentru munca la un sat,
0 fiind timpul frumos 0 noaptea racoroasa, mersera, mersera pana
ss in revarsatul de zio. Ajunsera inteo poiana verde 0 frumoas, cu
ESSEU I CULTURX 35
fel de fel de floricele; se pusera a se odihni 9i a trage cate un puiu de

somn, mai cu sama ea erau i obosiIi de drum. Pe unul
cum puse capul jos, il filed santul ; celalalt Insa, nu 9tiu cum, nu 9tiu
de ce, dara nu-1 putea fura somnul, nici cat ai da In cremene. Se in-
s toarse pe o parte, se Intoarse pe alta, sa doarma nicidecum; stranse
ochii cat putu, 5i cu toate acestea nu fu cu putfiga nici macar a aromi;
parca ar fi fost cu ochii In soare. Daca vazu i vazu, se puse 9i el pe
branci cu coatele pe pmfint i cu capul rezemat de maini, i privea
la tovara9u1 sau cum dormea de dulce.
10 s Era jumatate de ora de cand privea el astfel; eand cleodata se
scoala in sus i ramne cu gura cascata, vazand un porumbel alb care
sbura pe deasupra omului adormit 9i pe care nu-1 bagase de sama
pana aci. Si fiindcfi era a9a de jos, crezu ca ar putea sa-1 prinza cu
mane ; dara unde ! ca porumbelul, cat de bland se parea a fi, avea
15 aripi, bata-I nevoia, i sburand mai cat colea, se puse jos. Omul nostru
se ia dui:4 dansul ; porumbelul sboara mai 'nainte, 9i tot astfel tre-
cued livada cu floricele i cu iarba verde, pana ajunse la un crangulet.
Acolo dete peste o capalana de cal, pe care ploaia i soarele o albise
ca osul de filde9. Porumbelul intra pe gura, 9i sari afara prin locul
20 ochilor, mai intra 9i ie9i de mai multe ori ; apoi ie9ind se scutura i prima
a se veseli, lua iara drumul ca mai 'nainte, sburand cat colea i ui-
tandu-se la om ca cum i-ar fi zis: vino dupa mine; i merse 9i merse
pana la o magura, unde porumbelul se inalla pan& In slava cerului
de nu-1 mai putea vedea. Omul nostru se &tea a se intoarce, cre-
25 zand cA norii au luat pe porumbel, cand deodata 11 vazu ca 9e co-
boara in jocuri, iute ca o sageata ; i lila drumul inapoi pang la tova-
ra9u1 ce ramasese dormind. Aci, se puse pe fruntea lui i peri. Atunci
se culca i omul nostru, i indata adormi, parch' 1-ar fi lovit cineva
cu muchea in cap.
30 Dupa ce 19i facura povara de somn, se sculara i se gateau a-9i
urma calea, child omul pe fruntea caruia se pusese porumbelul zise:
0 Ce vis frumos am visat !
4 Ce vis? i ce ai vazut? zise celalalt.
Dadusem cu mane in foc. Se facea ca eram pe o campie frumoasa
95 i 101.1na de flori. Dupa ce am imblat catva, am ajuns la un palat
numai de marmora. Am intrat acolo, 0 tqa de bine ce-mi pkea, ea cum

ar fi fost al meu. Am intrat pe u9a, m'am preumblat prin toate odaile,
skeam pe ferestre 0 Lira intram. Era acolo ni9te scaune 0 paturi
numai de matase. Oglinzi mari cu cercevele de aur, parecii poleici,
5 0 parea ca era al meu. Cu toate astea nu -tiu de ce, darn trebuia sa
plec. Dupa ce am mers o bucata buna de drum prin iarba verde i
inalta, care da un miros de te 'mbata, am ajuns la o movila mare 0
am intrat intr'insa printr'o crapatura. De pe cele ce vedeam, ma
weptam sa vad eine t.ie ce minune, cand collo nu gasii deck un chiup
10 d'alea marile, 0 vechiu, 0 muced, de nu-li venea sa pui maim pe el.
Apoi mi-am luat inima in dinli 0 am zis: fie ce o fi: 0 am ridicat ca-
pacul; and colo ce sa vezi? jaratee. Am bagat prin buzunari, am
luat in caciula, am muat cat am putut a due, dar nici pomeneala nu
era sa se goleasca chiupul. i n4te bani, numai de aur; 0 straluceau
15 deli lua ochii. Am plecat i 1-am lasat aqa, -cu gand sa te gasesc i
pe tine ca sa mergem sa-1 golim; vtiu ea eream rupt de osteneala ;
m'am intors pe la palat, dar n'am mai intrat in el, fiindca ma gra -
beam; am ajuns de unde plecasem, apoi nu-mi aduc aminte ce am
mai fkut, 0 m'am de5teptat.
20 0 Pe cand acesta 10 splinea visul, celalalt zambia. Apoi dupa ce
sfar0 de spus, ii zise:
5 Mai vere, ceea ce n'ai putut sa faci tu singur, aidem sa facem
amandoi. Vom merge sa luam banii. Ce zici tu?
5 Da ce ma, nebun eti tu? Ce bani sa luam? Eu iti spusei ea
25 am visat, 0 tu, tronc, te pomeneti vorbind. Dar de unde sa iei banii?
5 Tovarapil sau ii vorbi ap de serios incat 11 incredinla 0 primi
sa mearga cu el, dara cam cu indoiala 0 cam ciorovaindu-se.
5 Pornira, deci, tot pe drumul ce apucase porumbelul, 0 ba ca a
fi una, ba ca a fi alta, ba ca tunsa, ba ca rasa, ajunsera la capkana
so de cal, 0 o arata cu degetul celui ce visase; zicandu-i:
5 Iata palatul tau de marmura, in care ai umblat 0 atata te-ai
inveselit. Omul cu visul se uita cam cu coada ochiului la tovarapl
sau, i se gandi: el este nebun sau 10 rade de mine. Pana a nu apuca
sa mai zica ceva, se la dupa tovaraul sau, care pornise inainte ; el
.35 era foarte hotarit a nu mai urma pe tovarapl sau daca 0-ar rade
ESSEU T CULTURA 37
de dfinsul mai mult, spuindu-i astfel de minciuni, 0 a se desp5rli de

dansul.
4 Mai merser ins ce merser i ajunsera in poalele movilei. Apoi
omul zise celui ce visase:
5 - Aci este.
o Ce este?
o Ei bine, comoara ... Dar, ia st5i, ce om tasi pe jumiltate.
0 Totul, dac5. vrei I era s5 zica ; dar luanduli seama, incepu
la glum5: ei bine, pe din doua: nu suntem noi tovar50 la mune& ?
10 0 Nu facur5 zece pa0 in crptur i dgdur5 peste chiupul cel
vechiu, muced i mAncat de rugin. Pfin a nu se atinge de dfinsul,
se uitara unul la altul i incepuril a rade de bucurie. In sffir0t ridi-
car capacul i ramaserfi inmarmur4i, cnd vazura ea chiupul era
plin cu vfirf numai cu bani de aur ; i fiinda erau oameni de omenie,
15 imprIir fraIete 0 se legal% intre darqii a fi tovar50 pAn la moarte 0.
In acest basm-v i s sau v i s-basm, basmul i visul sunt minunat de
bine caracterizate prin cele dou5 ale lor trsuri comune fundamentale:
1. In vis totul capata forme mai mult cleat iperbolice: o cap6-
15n5 de cal din realitatea veghierii devine un palat in realitatea som-
20 nului ; aceea0 ultra-exageraIiune in basme.
2. Ceea ce viseaz5 omul poate s se adevereasca in starea-i de
veghiere, dupt cum s'a adeverit chiupul cel cu galbeni in crfipatura
movilei ; visurile dara, oricAt de ciudate in apareffp, pot fi crezute,
pot fi ceea ce Virgiliu numea o vera sornnia 0, pot descoperi ceea ce
25 nu se veide sau nu se 0ie ; de aci orice popor crede in v i s e, 0 tot
ap el crede in basme, pe Can la noi 9i pretutindeni le incepe
mai totdeauna prin afirmativul a fost-a fost 0, ba in limba sanscrita
insu0 basmul se chiam5 i t ih s a iti ha La *, adica 4 aa a fost *
(Pott, Etym. Forsch. 211, I, P. 430).
30 PlecAnd de aci, nu' este greu de a urmari mai departe strinsul
paralelism omnilateral intre v i s i intre basm ; un paralelism sdro-
bitor pentru teoriile cele solare, meteorologice, etc., etc., despre ori-
ginea basmului.
3. In basm, ca qi in v i s, spaliul se terge ; dormind in Bucurqti,
35 omul se viseaz5 la Paris, 0 peste o clip la New-York, tot ap precum
3
38 SCRIERI LITERARE, MORALE 81 POLITICE
eroul basmului strabate ca s'ageata Oa la buricul pamfintului, peste

nouk milli 9i not& tfiri, In lumea-alba 9i 'n lumea-neagd, -fad a se
prea phinge de obosealfi.
4. In basm, ca si 'n v i s, se oerge nu numai spatiul, dar 9i timpul:
5 In dteva minute vistorul traieoe mai multi ani ; eroina basmului
umbra' atata Indt i9i toceoe toiagul O papucii de fier, dar totu9i ajunge
la lel Vaal% 9i frumoasa ca 9i 'n ziva pledrii.
5. In basm, ca si 'n v i s, sborul este un mijloc foarte Indemnatic
de locomotiune.
lo 6. In basm, ca si 'n v i s, omul vede zei sau dne 9i petrece cu
sfintii.
7. In basm, ca si 'n v i s, ne intampinA monori, cu caH ne luptarn
9i pe caH mai totdeauna ii invingem.
8. In basm, ca si 'n v i s, deosebirea de limbi nu existk tori se
15 Inteleg unii cu altii, ba vorbesc omene9te pana O dobitoacele.
9. In basm, ca si 'n vis, metamorfozele cele mai extravagante sunt
ceva foarte normal.
10. In fine, In basm ea si 'n v i s, suferintele 9i nenorocirile cele
mai cumplite se incheie sistematic printeun bun desnodAnAnt, printr'o
zo nuntd, printr'un banchet, dci coonarul in ipnologie este o exceptiune.
Nu se poate gsi un singur element al basmului, care sa nu-9i aiba
obrqia in v i s ; 9i dacd gtiinta n'a observat Ong acum acest perfect
paralelism, dad ea a alergat la tot soiul de teorii mai mult sau ma i
putin absurde, dintre caH cea mai absurda este neaparat aceea a llli
25 Dr. Gaster despre naoerea basmelor din carti 9i. mai ales carti
evree9t i (Lit. populard romdnd, p. 545 sqq.), cauza este d oiinta,
cam totdeauna 9i cam in toate, incepe ca Don-Quixote prin excentri-
citati, 9i numai la urma urmei, tot ca Don- Quixote, se podie9te 9i-9i
vine in fire.
30 Toti oamenii, cei inculti ins mai viu dealt ceilatti, au visat, vi-
sead O vor visa pAna la sfaritul pamantului ; de aceea 9i basmul
nu s'a nAscut inteo epocd sau intr'o tad oarecare, ci pretutindenea
s'a nascut odat cu naoerea omenirii.
St6rile psihice ale oamenilor primitivi, ca 9i ale copilului in genere,
35 fiind putine 9i aproape cu acelea9i variatiuni sau asociatiuni de idei,
ESSEU SI CULTURX 30
visurile lor fie la Indiani, fie la Hotentoli, la Japonezi, la Ze-

landezi, la oricine s'ar putea restrange la un numar foarte mar-
ginit de norme comune identice, pe cari etnologii ar trebui sa le adune
0 sa le grupeze, ceea ce nu s'a Mcut Inca 'Ana acum. Iata de ce 0
5 basmele se aseamana Intr'un mod a-tat de uimitor la neamurile cele
mai diverse, chiar atunci cfind 5i acolo unde e absolut peste putinla
de a admite vreo umbra de imprumut dela neam la neam; 0 iata de
ce, In acela5i timp, totalitatea basmelor, fie ele indo-europene, fie tu-
ranice, fie africane, fie americane sau australiene, se poate restrfinge
113 la un numar foarte marginit de norme comune identice. 0 ingenioasa
incercare In aceasta privinla s'a facut de catre Hahn (Griech. Mar-
chen, I, 45 sqq.), care a reu5it a Impani intregul tezaur antropologic
de basme numai in patruzeci de prototipuri, ba 0 chiar patruzeci
sunt Inca' prea mult. Dupa indicaliunile mele, elevul meu D. C. Litzica
15 dela Scdala Normala Superioara a redus prototipurile lui Hahn la
urmatoarele douazeci 5i opt:
I. a) 0 fiinIa supra-omeneasca se crisatorqte cu una uman, pu-

nand la nunta o condicie ; b) Omul calcii condi-cia 0 fiinia supra-umana
il parasete; c) Omul plead.' dupi ea 0 o regAsegte sau nu.
20 II. a) Barbatul lasri pe nevastii, fail nicio vinri; b) Ea il ateaptli
cu credinI; c) Intoarcerea lui li veselia.
III. a) Copiii cei noi-nriscuti sunt furati i duqi departe; b) Mama
e acuzatfi cri i-a ucis; c) Ca urmare e pedeapsa mamei; d) Copii sunt
regasi/i de tatal lor 0 vine impcarea.
25 IV. a) 0 femeie pierde sotul care pleaca In lume 5i se insoarrt iar;
b) Femeia il regasew, dar nu se poate apropia din cauza nevestei de
a doua ; c) Pentru daruri minunate nevasta a doua o lasa A vie la ei;
d) A 3-a noapte el o aude cum i se plange 5i o reia.
V. a) 0 virginfi cere daruri dela un bilrbat; b) II inpala de dourt
30 ori, dar a treia oar& e prinsa 0 se marita cu el.
VI. a) Parintii dorind un copil, la naqtere, din vreo cauzli, il MO-
duesc dracului; b) Dracul vine la termen, dar copilul fuge; c) Dracul
il cauta ; d) Dracul e fnvins.
VII. 0 fata e aruncata In mare impreund cu copilul ce a nitscut,
35 dar scapa ambii 5i se reintorc dupa catva timp la tatal fetei.
VIII. a) 0 fata de Imparat e expusa spre a fi mncata de un mon-
stru ; b) Un erou omoar monstrul; c) Urmeaza caslitoria.
3*
IX. a) 0 mama vitrega izgonqte pe fiica barbatului sin pentru ea

e ma' frumoasfi; b) Reumte s'o omoare; c) Un erou o gasete moartfi,
o Invie 0 pedepsete pe vitrega.
X. a) Fratele 0 sora fug de vitrega; b) Unul sau chiar arnbii sunt
5 schimbMi In fiare, dar scapa curfind de vraja 0 redevin oameni.
XI. a) Spre a face o izbanda se incearca trei frati, dar reuete
eel mai mit; b) Invingator, scapa pe cei mai mari; c) Aceqtia voind
sa-1 piarda, spun cil ei au reu0t; d) Fratele mai mic vine travestit, se
descopere 0 ii pedepse9te.
to XII. a) Sora cea mai mica e disprquita de dotal surori mai mari;
b) Apare de doua ori la curte irnbracata imparatete; c) A 3-a oard
este recunoscuta 0 o ia de sqie fiul imparatului.
XIII. a) Doi fraii gemeni se duc spre a gasi noroc; b) Unul cade
In pericol; c) Celfilalt alearga de-1 scapa.
15 XIV. a) Un erou omoara pe tori smeii afara de unul; b) Acesta se
imelege cu mama sau sora eroului spre a-1 pierde: ea se face bolnava
0-1 trimite dupa leacuri; c) Eroul scapa 04 pedepsete.
XV. a) 0 sora arc mai mulci frmi schimbali in animale; b) Pleaca
dupa ei, ii gasqte 04 scapa.
20 XVI. a) Adevaratul copil sau nevasta sunt trimi0 la tata sau la
mire, insMite de o sluga; b) Pe drum copilul sau nevasta, oH se rata-
cesc ofi schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol; c) Ajungand
la destinare, sluga traie0e ca copil oH nevasta; d) Minciuna e desco-
perita 0 pedepsita.
25 XVII. a) Eronl are trei surori casatorite dupa fii de imparmi
schimbmi in flare; b) Eroul ii cerceteaza pe fiecare; c) Ajungand in
pericol cumnmii il scapa; d) Scapand el, ii scapa 0 pe clan0i.
XVIII. Eroul nu poate capata mana iubitei decat de va executa
intreprinderi grele sau va deslega enigme.
30 XIX. a) Eroul rapete o femee cu sau fara voia ei; b) Rapirea
poate sa fie sau sa nu fie urmata de casatorie.
XX. a) 0 fiiMa mai bfitrana, de natura demonica, oprWe pe o
fiiMa tanara de a deschide o ua; b) Ea nu o asculta ; c) El vrea sa o
omoare, dar nu poate.
85 XXI. a) F'orla fizica a eroului este ascunsa intr'un loc; b) 0 ruda,
mama, sora sau nevasta, aflfi locul, 0 demonii ii iau puterea ; c) Eroul
recapata puterea singur sau cu ajutorul nevestei daca nu e vinovata,
0 pedepsete pe culpabil.
XXII. a) Eroul scapa dela moarte nite flare; b) Ajungand in
40 pericol, fiarele 11 scapa.
XXIII. E vorba de un pitic de o taHe extraordinara, viclean i
mali/ios.
ESSEU $1 CULTURA 41
XXIV. a) Un tunic rfipe9te pentru erou o fan cii i-o duce; b) Pe

drum pfisiirile li spun cii acasii 11 ateaptli pericol 9i-1 Invaci cum s
scape, dar sit nu spuie nimanui; c) El scapa, dar divulg secretul ci e
metamorfozat; d) Eroul sau mireasa 11 scapti.
5 XXV. a) Eroul In calkorie e silit sfi se facil slugli; b) De dotal ori
se aratil el sub adevfiratul chip, apoi se strivesteite; c) A treia oarrt
lucrul se descopere 5i eroul i9i reia locul.
XXVI. a) Eroul prinde pe demonii In cursa ce-i pregkeau lui ;
b) Ii robecte 0 le ia comorile.
lo XXVII. Un om slab, dar ciret, prin ifos face sii-i se supuni nicte
force diabolice.
XXVIII. Un om merge In infern, 0 dupil multe lupte, vine iar In
lume cu comori Fi cu nevasta.
Hahn a racut, firecte, ckeva sapki din vedere. Ap, ca srt nu

15 d5m deck un singur exemplu, el a uitat cu totul acel prototip in care
o zeitate calkorqte pe parnfint pentru a pedepsi sau a rasplki pe
oameni ; un prototip foarte rspfindit pretutindeni 9i reprezentat
admirabil la Romani, intre altele, prin basmul # Azima callitoare 0.
C5tre cele dou'azeci i opt de prototipuri din tabelul de mai sus, cer-
20 cetkile ulterioare, negre0t, vor mai ad'aoga un numk oarecare, in
orice caz nu prea insemnat, ci atunci noi vom avea fondul complet
al basmului, un fond atfit de mic, ci totuci susceptibil de a se mul-
tiplica in mii ci mii de varianturi!
Lucrul nu este de mirare. Scribe, cel mai fecund scriitor teatral
25 din timpul nostru, zicea Ca toate situaliunile cornice se reduc in ul-
tima analiza la apte. Din acest fond de capte situaliuni, prin diferite corn-
binAri i complicgri, se nacte un milion. Cu atit i mai lesne se poate mul-
tiplica inteun mod indefinit nurnkul cel cu mult mai mare al prototipu-
rilor de basme, 0 aceasta anume amestecfindu-se fiecare basm :
30 cu elemente din alte basme ;
cu elemente din vieaca de veghiere, fie actualii, fie istorica ;
cu elemente psihice sau fizice proprie poporului, in sanul citruia
se opereazg amestecul ;
cu elemente topice sau climaterice ale fieckei pri ;
35 cu elemente arturarecti, datorite contactului clasei inculte cu
stratul cel cult al societkii ;
42 SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE
cu elemente linguistice de etimologie poporana ale fiecarui graiu

in deosebi ;
cu eke altele, caH imi scapa din vedere ;
i 'n fine, astfel modificat printr'un amestec simplu sau multiplu, bas-
5 mul trece prin motenire la generaiiuni viitoare, caH iarai il mai modifica,
sau trece prin imprumut la alte natiuni, unde se supune unor noi modificari.
Cat de anevoie este a descurca unele amestecuri, se poate vedea
in studiul meu despre # Povestea numerelor # (Cup. d. Bdtr. II).
Uneori amestecul lesne se constata, dar totui ramane o enigma
io modalitatea prin care s'a putut introduce. Aa in basmul # George
cel viteaz >> din colecIiunea lui Ispirescu (Legende, p. 139) eroul bo-
teaza sabia sa, punandu-i numele # B al mut ajutatorul meu *.
Acest u Balmut # este invederat faimoasa sabie magica B al mung
a eroului epic german Siegfried (cfr. Cox, Aryan mythol. I, 292, 300).
15 Dar cum oare a patruns ea intr'un basm romanesc, auzit in Bucu-
reti dela # Mihalache Constantinescu din mahalaua Delea-Veche s ?
Urmeaza a se cerceta. Si can bataie de cap ! Sa se observe ea botezarea
sabillor pare a fi fost un vechiu obiceiu exclusiv germanic : sabia
# Mimung u a lui Wieland, sabia # Nagling * a lui Bevulf, sabia
21:0 # Durndart s sau # Durandal >> a lui Roland, etc. (Cfr. Schrader, Sprach-
vergleichung u. Urgeschichte, p. 241).
Cu chipul acesta, unul i acelai prototip poate sa se transforme
in trei, cinci, zece, nu numai variqiuni, ci chiar basme diferite in una
i aceeai literatura poporana. Ian de ce se cere adesea o munca co-
25 losala i cea mai agera patrundere din partea filologului pentru a
discerne originea i filiapunile unui basm. Prima incercare compara-
tiva metodica asupra unui basm romnesc, a fost monografia mea
despre # Mfizarel imparat )) (Cuv. d. Bdtr. II, 567-608).
Si totui trecand prin fel de fel de modificari, trasurile cele caracte-
SO ristice ale fiecarui basm, cateodata pana i amginuntele, se pastreaza
uneori din secol in secol cu o minunata statornicie, gralie pe de o
parte spiritului celui pretutindenea foarte staIionar i conservator
al poporului de jos, iar pe de alta parte graTie vestmantului stereotip
pe care-1 are sau la care tinde.
P
;.
710
ELISABETA HASDEU
Porlret in uleiu, colectia Arhi. elor Statului
PAMFLETE SI CRONICI
MICAREA LITERELOR IN EI1)
Dela anul nou incoace, ca de vreo doua luni, Eul tinde a deveni
Atenea Romniei. Setea de literatura strabate in toate cercurile so-
cieta/ii noastre. Rana i municipalitatea a intrat pe calea teoriilor
ptiinlifice, precum dovedete celebra broura in favoarea gogoafelor
5 de matasa! Rana i la Banque de Moldavie, care, ca i bancele din
Adunare, nu e tocmai o banca romana, a deschis in saloanele sale
cursuri publice... de agio? ba de filosofie! Pn i damele s'au apucat
sa urmeze nu numai la prelegeri libere, ci chiar la cursul universitar
de istorie, inflacarndu-se de dorinta de a auzi in ce mod e populele
10 se resbelesc ))! Pada i Jidovii nabuese in turma la Teatrul Nayional,
nu pentru a vedea cat de natural d-1 Lupescu face pe jidan, ci pentru
ca s se 'nvele a vorbi in stil nou, in care sunt scrise i traduse aproape
toate dramele i comediile, ate s'au reprezentat in aceasta iarna ;
adica cu o tandreIa )), cu oarmanta *, etc.! Rana i vechiul redaptor
15 al (< Tribunei Romnea pregatete, se zice, o tragedie, nu din decadele
ministerului d-lui Cogalniceanu, ci din catastrofele domniei lui IoniIa-
imparat ! Pada pi... dar oare mai poate fi vreo indoiala, cum Ca Eul
e in adevar Atenea Romaniei?
Ori0care intamplare, fie cat de mica, servete, naturalminte,
20 intr'un ora ca al nostru, intr'o Atene, cum am zis, de sujet pentru
vagabunda inspiralie a pogilor. Se tie ca, la beneficiul d-nei M.
Pascaly, d-1 B. P. flajdeu i d-1 V. Alexandrescu-Urechea au asurzit
publicul, fiecare in parte, cate cu un ,sunet. D-na Pascaly a inspirat pe
1) Lumina II, [1863],nr. 12, p. 89-104 ; III [1863], n. 13-14, p. 1-16 ; nr. 16,
p. 50 58. Studiu r5mas neterminat din cauza IncetArii aparitiei Luminei. [Ed.].
doi poeti-profesori. D-ra Teodorescu a reuit sa insufle pe un poet-elev,

pe d-1 Gheorghian, care, din zel, i-a durat o poezie de dot& ori mai
lunga, decat .sunetele profesorali. Multumitu-s'a d-ra Teodorescu cu
aceasta respectabila lungime? nu tiu. 0 alta ocazie poetica s'a iscat
a din moartea junelui Vasilie Ionescu, care sfarpa acum gimnaziul,
(land cele mai frumoase sperante pentru viitor. Aproape toti doftorii
nqtri au chutat pe sarmanul tanfir, fat% a-i fi putut prelungi zilele ;
d-1 Negura a fost cel de pe urma. Un coleg al raposatului Ionescu,
d-1 Vargolici, ale carui poezii au putut sa le admire cetitorii foaiei
10 noastre, a scris la acest prilej o condoleanta plina de foc 0 de idei.
0 reproducem cu indreptarile, facute de catra insu0 autorul:
Azi pare-se ca muniiii suspina cu 'ntristare
Si echo repeteaza al raurilor plans ;
$i stelele in lacrimi ascund a kr oftare,
15 *i soarele in snge Melia sa 0-a stans;
Si lina aureala cu-o trista adiere
Azi pare ca. opteqte incetinel prin flori,
Ca, Vasilica draga, lfisandu-ne 'n durere,
Pe-aripi de inocinta, tu catra ceruri sbori.
20 Tu sbori unde te cheama a ingerilor ceatfi ;
Tu sbori, tu sbori in sanul frumosului Edem ;
Tu sbori acolo unde in veci nu se arata
Durere 0 tristeta, 0 umbrele nu gem.
Ca 0 o floricicfi ce 'n zori imboboce0e,
25 Sorbind in sine-al noptei desfatdtor nectar;
Erai intr'o etate and totul ne zambe0e:
Pe nofisprece trepte urca0 al vietei car;
Cand moartea te 0 smulge din ale noastre brata ;
Precum o crenguliIa se smulge de un vant ;
90 Caci Domnul chiar voise sa curme a ta vieata,
Ca prin divinii arbori s'auda al tau cant.
Adio dar, amice, pan' oara o sa vie,
Ca 0 noi toti cu tine in cer s ne 'ntalnim;
Si-acolo sa incepem in leagan de-armonie,
35 Scaldandu-ne 'n lumina, al zeitatei imn!
PAMFLETE *I CRONICI 47
Actorii notri au avut 0 ei poeti ai lor, ca 0 actoriiele: gusturile

sunt diferite. Pentru beneficiul comicului Lupescu un oarecare G. M.
scrise un sonet cam... Pentru d-1 Pascaly rasura, din contra, o lira ade-
varat poetica, lira italiana a colegului nostru Luigi Ademollo. Publicam
5 intreaga bucata, drept frumos specimen al Parnasului auson din Ei:
5 Di quale arcano fascino De ce farmec misterios
5 Ogni tuo detto 6 pieno, E plin cuvantul tau,
5 Perch6 nel fondo all'anima De poate 'n fundul inimei
5 Trascorre si sereno ? A strabate aa senin?
10 0 E quale 6 la favella Si care-1i e limbajul,
5 Pura, gentile e bella, Pur, ginga 0 frumos,
5 Per cui cotanta eserciti Ce-atata influinta
5 Sovra ogni cor virta ? IIi da preste noi toli?
5 Quand'io contemplo estatico Cand privesc in estase
15 0 n tuo virile aspetto, Aspectuli barbatesc,
5 Or fiero, or melanconico, Sau mandru, sau melancolic,
5 0 a impallidir costretto, Sau in dureri cazut ;
5 Attonito a me stesso Incremenit eu insumi
5 Io vo chiedendo spesso, Adesea ma intreb:
20 0 Qual Dio t'inspira i numeri Ce zeu inspira voacea-0
5 Che alletano il pensier? De mintea-mi desfatezi?
5 Ognun t'ascolta tacito, Te-ascultam in Were
5 Silenzioso, intento, i mulcomi 0 uimiti,
5 Onde poter raccogliere Cu drag spre a culege
25 0 11 tuo sovrano accento ; Accentu-ti domnitor ;
5 Ed ogni cor com'eco Ca ec, a noastre suflete
5 Piange e sospira teco, Cu tine plang, suspin,
5 Ed obbediente e cieco Si orbi in ascultare
5 Allor per te si fa. Toti sunt lie supui.
30 0 Se sul tuo volto mistico Daca 'n fata-1,i mistica
5 Vivo balena un riso, Voios ras s'a ivit ;
5 E luce, 6 lampo rapido E raza, fulger iute,
5 Che vien dal paradiso ; Viind din paradis.
o 0 se di pianto stilla Iar cand de plans o perla

u Negli occhi ti sfavilla, Umide ai al ochi,
o Quella e possente lacrima E lacrima putinte
o Che scendo fino al cor. Ce'n suflet a destins !
5 o L'arte divina italica Artea zfina Italica

Bacio d'amor t'invia Sarut de amor iti da ;
4 Bravo Michele accoglilo, Distins artist, primete-1,
o Esso dal cor venia ; Din inima ie9it.
Vedi ! gia Italia bella Vezi ! mandra Italie,
10 4 A Romania sorella, A Romaniei soil,
o Nell'aureo libro artistico In cartea artei d'aur
o Il nome Tuo -segne. Numeleli 1-au inscris !
Teatrul eean nu numai insufleIete pe poqi, romani i italieni, ci se

insufle-mte inca el insu0 ; i. se 'nsuflelecte nu prin suflatorul teatrului,
15 d-1 Jorj (care, ce-i dreptul, In Doi moqi nu se mullumete a sufla din
borta sa, dupre obicei, ci iese chiar pe scen tocmai in rolul poetului
Aerostihescu) ; nu, ci prin rege-soarele sau d-1 Pascaly. Cu ocazia ser-
barii zilei unioniste de 24 Genar, artistul nostru tragic scrise in ver
suri nu un dialog, sau convorbire intre doua persoane, ci o polilogie
20 intre mai multe simboluri, intitlata: o Urarea i dorul Romniei in
ziva de 24 Ianuarie 1863 *. Persoanele polilogiei sunt: Batranul -Oran
orb sau Trecutul (noua ni se pare, ca trecutul nostru e mai de grab
un boier), Mama sau Iubirea, Junele sau Progresul, o Femee sau Cre-
dinIa (o, ce ratacire din partea amicului nostru Pascaly !), un copil
25 Si corul general de toate clasele din Romania: burghezi, popor, Iarani,
soldali (se vede, ca poporul roman, dupre ideea poetului, e ceea ce nu
este nici burghez, nici Iaran, nici soldat ; ce dara?). Polilogia se in-
cepe prin frumoasa invocalie a corului:
o Cfinte Ieara, sa fasune

30 o Din Carpa-ci i 'Ana 'n mare ;
0 Sa 'mpletim flori i cunune
0 L'asta zi de sarbatoare ! *.
PAMPLETE $1 CRONIC1 49
Dela cel intaiu vers ne Incredinram, a Pascaly e un adevArat.

poet; poet din acei ce # nascuntur )>, iar nu 4 fiunt #; poet prin idee,
prin siml 0 prin armonie; 0 care ar fi un mare poet, srt se fi ajutat
bogata natur prin un studiu poetic. Citi-ci urmatoarele strofe ; cu-
5 vintele Mumei:
t Cfind vedeam ca ziva trece,

t Cnd simleam ca' noaptea vine,
t Noaptea rea cu vilntul rece
t Si cu viscole straine ;
10 4 Cnd vedeam bolta incinsa

t De steluTi scnteetoare;
t Si steluIa-rni sta ascuns
cc Intr'o noapte 'ngrozitoare ;
t Pe mormntul maicei mele

15 t Rugam Domnul, cu copiii,
t S rAsar intre stele
t Steaua mndea Romniii;
o Si svAnta vAntul de ghia.p.

t Ale noastre lacramioare ;
20 o Si domnea in tara ceata...
t Cand Om o zi cu soare 1 *.
Ceea ce lipsete lui Pascaly-poet e poezia entregului ; buatile sunt,

in cea mai mare parte, amiravere ; dar nimic nu le leaga intr'o unitate
poeticA. Ideile, simlimintele, armonia sunt frumoase numai intru cat
25 cercetaci strofele una cate una ; qi sublimul lor dispare de 'ndat 5. ce
voili a le imbralia toate impreuna. Mai pe scurt vorbind, Pascaly e,
ca mai mulci a10, poeli de detal, iar nu poet-compusetor. El se poate
asem-ana cu un pictor, minunat in represintarea unei flori sau a unei
miqti, 0 incapaver de a crea un tablou. Acesta e defectul principal
20 al amicului nostru poet ; caci nu voim a in0ra aici pe acele secundare:
mai multe repeliciuni In idei 0 'n cuvinte, precum sunt lumina*,

4 steaua *, soarele*, etc., reaparnde la tot pasul in # Urarea 0 dorul
Romfinilor *; unele cacofonii*, precum, de pilda, e versul:
Ca copilul la o Muma, ca natura la un soare... *;
5 vers, care se incepe prin cac* 0 se 1nchee prin unsoare*.
Dacia nu ca poet, incai ca artist dramatic, Pascaly a 0iut sa atraga
la teatrul eean un public fabulos In analile scenei noastre. Jocul sau
e non-plus ultra patetic: se cunoWe ca actorul simte rolul sau, 0
cateodata 11 simte chiar mai mult deck ar trebui spre a ramnea
so credincios naturii. Principalul neajuns al lui Pascaly e de a vorbi
prea repede: 0 iroii gandesc mai 'nainte de a se rosti 0, prin urmare,
ei nu pot vorbi in fugei ca de pe carte. Mai are d-lui pe ei bine*, in-
trebuin-cat mai la tot cuvantul, ca Tupa-lupa 0 unui cantec (precum
directorul trupei, comicul Balanescu, are pe he? *). Dar cu toate
15 astea, scena romana n'a poezut niciodata, afara doara de neferi-
citul Poni, un alt tragic ca Pascaly; 0 nu ne miram, daca publicul
inneaca teatrul, de0 alegerea pieselor n'a fost tocmai cum se cade.
Dramele, aproape toate, au avut un caracter medical : Orbul, Nebuna,
Idiotul, Ghebosul, Oftigosul... cat pe ce era teama sa nu se reprezinte
20 boala sifiliticei! Din comedii, am vazut una singura de tot noua: Balul
mortului* al fratelui Alexandrescu-Urechea; farsa plina de spirit, dar
pe care indestul a laudat-o deja in nr. 10 al foaiei noastre foiletonistul
Quis. Alexandrescu traduse, de asemenea din italiene0e, pe Pamela
fanciulla * a lui Goldoni, pentru beneficiul d-rei Teodorescu; insa nu
25 tim din care cauza capul-d'opera al comicului venetian nu s'a dat
pe scena. Nu cuniva pentruca in Pamela * n'are nici un rol ceva mai
insemnat artista noastra dramatica d-na Matilda Pascaly? Nu cumva
pentruca In Pamela * nu putea straluci femeete deck dloara Teo-
dorescu? Nu cumva pentruca d-1 Pascaly e regesoarele teatrului? Nu
30 cumva pentruca pe toate afiple nurnele d-lui 'al d-nei Pascaly se
scriu ni-tam-ni-sam cu litere mari, pe cand poreclele celorlalIi actori,
incepand dela directorul teatrului d-1 Balanescu i pana la d-nii Po-
povici-Marcovanu-Companie, abea se zaresc? Nu cumva pentruca
dloara Teodorescu e domnipara, vreau sa zic pentruca d-ei n'are
35 barbat? Nu cumva pentruca... cine mai poate afla! publicul
PAMFLETE $1 CRONICI 51
presupune de toate! Mu lt ne-am mrihni de ar fi # cumva 9 adevEtrat

vreunul din aceste 4 nu-cum-va *!.
Afar4 de d-1 Pascaly Vafarti de cori0i, dou4 poluri opuse ale scenei
noastre, trupa eeanti romansa se compune din urmatorii membri:
s Bdrbdtevi Femeefti
D-1 Billanescu, D-le Matilda Pascaly,
Lupescu, Meripasca,
Galino, Lupeasca,
Gheorghiu. Teodoreasca.
10 Fiecare din ace0i membri de ambe sexele are buntitrtlile 0 ne-

ajunsurile sale ; precum: 1, d-1 1341nescu e de minune In jocuri co-
rnice naive ; dar vai! d-lui niciodatg, nuli invaItt rolul, ceea ce-1 cam
Incura de multe ori; 0, pe deasupra, are tristul obiceiu de a se uita
necontenit la loje 0 la parter, numArAnd, pe semne, ca director al
15 teatrului, locurile ocupate 0 cele deqerte. 2, d-1 Lupescu e neimitabil
In roluri cornice bufone ; dar cateodata e bufon peste mAsurfi, precum
a fost, de pild6, in Coana Chirita, efind se uita sub coada fracului
unui Neamt 0 descoperirile sale le arata 0 publicului! 3, d-1 Galino
e foarte bun in roluri de intrigant nobil, de confidente, de doltor dra-
20 matic ; dar pronunlia d-sale nu e romneascA: cam # pute * pentru
o poate*. 3, d-1 Gheorghiu are un glas de zimbru; d-lui e de suferit
in rolul lui Ghiftui in Doi morti vii, de carto/or muntean In Cucoana
Chirila... dar nu poate cfinta, nu vorbe0e cu o Intonare naturalk
0 face rea IntrebuinIare de tufoasele sale sprincene, micndu-le ne 'n-
25 cetat In jos 0 'n sus, Incat iti vine a-i dori o ccilcitorie sprincenata de
pe sceng. 5, d-na Pascaly e sublima In roluri de une femme de trente
ans ; dar n'ar trebui s'o Impinga dorul de a juca pe domnipare, q'apoi
ar fi bine ca d-ei sa vorbeasck ceva mai repejor, iar nu: << duu-cee-saa... *
6, d-na Merieasca e unica In Cucoana Chirita, in Doi moli, in Ra-
30 murea ; dar nu e nici de cum la locul sau in roluri drarnatice de mume
suferinde : suferinIa n'are In veci volumul d-nei Meriescu. 7, d-na Lu-
peasca e minunath In roluri de drag,* i ; i, pentru aceste roluri, nu-i
lipse0e nemica. 8, dloara Teodorescu e (< prea ginga6 *, dupa cum
s'a rostit foiletonistul Quis, in cunostinIa cauzei; d-ei e mai patetica

cleat d-na Pascaly; d-ei simte cu foc, cu durere, cu entuziasm...
dar vorbind, deschide gura afar din cale, incat privitorii gAndesc,
cfi d-ei cascil. Ar trebui s& pomenim aici si pe copilul Anestin, care,
5 in rolurile sale mici, a stiut sa castige nu o data, cam prin obraznicie,
aplaudele publicului.
A propos de scena, cata s& anunIhm ea producerea dramaticfi
a d-lui Alesandri, acea despre care atAta s'a vorbit si aici si la Bucu-
resti, 0 Sgarcitul rasipitor *, aparu, in fine, la lumina cu sfarsitul lui
10 Februar, ca un precursor al 0 zilelor Babei *; si nu degeaba! ad in
adevar, marele poet zugraveste in drama sa nestatornicia social a
Romfinilor moderni, ce se poate asemana numai doara cu nestator-
nicia fizia a Ord noastre. In politica, in literatura, in familie, ori-
unde ni-am intoarce privirile injurul nostru, ne intampina 0 Zilele .
15 Babel *; cald si rece, uscat si umed, linistit si furtunos, frumos si
urit, toate la un loc, un haos de contraziceri, o lips& absoluta de ca-
racter! Se zice, ea scrierea d-lui Alesandri a displacut spiritelor li-
berali ; tot cu asa temei noi am incredinIa, c& ea n'ar putea sa plac&
spiritelor retrograde ; ce-i dreptul, 4 SgArcitul rasipitor * nu e nici li-
20 beral, nici retrograd ; el este ca 0 zilele Babei * si ca societatea noastra:
fr& principii. ArOtaIi-mi pe acei ce-i numimi 0 strigoi *: in haine, in
limba, in obicee, ei sunt ca toli Romfinii dela mic pan' la mare. Care
e deosebirea lor? D-voastr rspundeli, cfi ei Iin la proprietate, ea ei
resping ecaretatea, ca ei nu se unesc cu fraternitatea. . . 0, Doamne !
25 dar unde e acel 0 liberale *, care s nu Vila si el la proprietatea sa telle-
quelle? care s'd nu-si bath slugile, sau s& nu La mai multe alte de
acest soiu, Para respect de ecaretate? care s nu gndeasca in gAndul
sOu: 0 frate, frate ; dar branza-i cu bani *? Asa numiIii retrograzi i
liberali nu pot forma la noi doted tabere, ci sau numai una, sau mii
30 de mii. Ei formeazii numai o tabara, pentrucO steagul lor comun e
0 egoismul *; ei formeazO mii de mii de tabere, pentruc& egoismul
e lucrul cel mai individual in lume. De aceea vedem la noi, ea', de 'n-
datO ce (c interesul poart fesul * apropie pe un retrograd de un liberal
i vice-versa ; retrogradul nu se mai ingrijeste de ceilalIi ai sai, nici
35 liberalele nu-si mai bate capul cu amicii sal politici ; ci ei doi se
PAMFLETE I CRONICI 53
'mbraIieaza ca fraIi-gemeni, i-i dreg trebupare1e in armonie, pan' la

a doa-zi, sau i mai curhnd, cand e Baba * schimba cojocul. lath starea
sociala, descrisa in drama d-lui Alesandri; descrisa cum descrie nu-
mai d-1 Alesandri; adica descrish maestre9te!
5 Antohi, sgarcit proprietar a 20.000 galbini In numarhtoare, Inchii
Inteo lacla, push sub patul sau ; trage de moarte, lasand motenitor
pe copilul sau de suflet, Polidor, pentru care simte o dragoste nenittr-
ginifa. Polidor, libertlq In forma, benchetue9te cu amicii sai inteo
odae Invecinata, prohodinduli in betie slobozenia holteiasca. Fara
40 voia sa, el trebuie sa se alieze cu un maior rusesc, pe a carui fat& a
compromis-o din upritate. Militarul cu fiica-sa i nuntaii vin de-1
trag la biserica. Intorcandu-se dela ceremonie acasa, Polidor gasqte
pe Antohi leinat ci inainte-i deschisa misterioasa MO:
Sarmanul tata! sarmanul batrAn! au murit pe mfina strainilor
is (se apropie incet de canapea). Au murit tocmai In ziva... (zeirefte
sipetul deschis) In ziva cu...nu...ni...ei... Iaca banii!... un sipet
plin I... plin?... Ian sa vedem (bagel mina in galbeni). Plin! ii plin
ca un sac !... Vin 'ncoace, satulule! (trage sipetul la mijlocul scenei).
Vin sa facem cunoctin/a impreuna, ca destul ati mucezit la tata (in-
20 torednd spatele la Antohi, se plena pe sipet cu lacontie). S v mai vad
gi eu, cum sunte-ci la fa% i eke butelci de gampanie platici? Una,
doug, trei, o sutfi, o mie !... Cine va poate numfira! ca de and sunteci
Inchici, v'a%i facut de cap, berbanIilor! v'Eqi inmulcit ca frunzele,
v'agi plodit ca locustele (privefte galbenii cu extaz gi cdntei).
25 Locuste scumpe Vaurite!
Din acest sipet ce Va 'nghite
Ieci-ci la aer, sburaii la soare,
Sa gustam viea/a veselitoare.
(In vreme ce Polidor cdntei, Antohi, trezindu-se din lefin, intinde
.30 mdna spre sipet i cu ochii inchifi pipie pe leingd canapea).
Acum v'am vhzut din partea asta, s va privesc i din cealaltli parte
ca sa ma fncredintez daca patimiti de galbinare (trece dincolo de sipet
fi cu fafa spre Antohi vcinturd galbinii, cantand).
Vai de-acel ce galbini n'are,
35 Ca mi-I prinde galbinare.
(Antohi deschide ochii fi iar j inchide, zdrind scena ce se petrece
in salon. Pe urrnd ridic capul i iar El lasei s cadet pe pernei, ca &Ind
4
ar fi ademenit de un vis grozav. In sfdrfit se ridica Encet cu privirea fintd

la Polidor, Entinde braple gi ma sei strige, dar glasul i se curmei. Po-
lidor la sfdrfitul cdntecului peck pe tat& stiu sculaf 0 riimdne Encremenit) P.
Criza scapa pe Antohi i, spre a pedepsi pe nerecunoscAtorul Po-

5 lidor, el se hotfirate a-1 Intrece in prodigalitate, pentru ca sa nu-i
lase nemic dupa moarte. Sgarcitul se face rasipitor. Saloanele lui
stralucesc cu lux, fostul 4 boier ruginit 5 e frizat i 'mbeacat dupre
Journal des modes ; masa-i deschis pentru toata lumea ; el Infiin-
Teaza o orfanotrofie, salariaza pe ziariti ; se 'nfeaTete cu berbanlii,
10 ce benchetuiau mai deuna-zi cu Polidor i care il parasira, de &and nu-I
mai ajuth Antohi ; In fine, se duce la Paris cu o -CLAM', al carei barbat
singur inlesnete ruinea sa pentru 400 galbini.
4 Asculta-m, Sandule. Toate Cate yezi aici i Cate le au7i din gura
mea, trebue negreit sa te mire i chiar ea' te mahneasca! o inIeleg.
15 Tu priveti la mine, i te Intrebi de sunt tot eu, vechiul tau prieten
Antohi Sgarcea, adica sgarcitul cel mai neshlios de bani, care s'a lipsit
in vreme de 30 ani de cele mai mici mulIemiri ale lumei?... In adevfir
am fost un nebun toata vieala mea, caci m'am chinuit zi i noapte pentru
un copil nerecunoscator L., Ah,- Sandule ! numai Dumnezeu poate
20 ti ce durere grozavil am simlit In sufletul meu, and am cunoscut
adevarul !... Frate ! eu imi dam duhul, i el canta vanturand gal-
binii din sipet !... Cantu de veselie, ticalosul, langa trupul tatani-sau!...
0 ! Dumnezeule ! cum de n'am murit atunce !. ..
SANDU. Ce spui frate? Nu le -Earn aceste.
25 ANTOHI. Nu le tiai?... Apoi e bine sa nu le mai tii, prietene,
pentruca mi-ai da dreptate, and ii-a spune ca, In desperarea ce m'a
cuprins, de mai multe ori mi-a venit sa ma 'mpuc.
SANDU (spriat). Sa te 'mputi, tu?... Fereasca-te Dumnezeu
de un pacat ca aista, ca nu te-or ingropa la biserica ! (in parte fdcdn-
30 dttli cruce). Sarmanul ! Pater imon o ends uranis...
ANTOHI. Nu, m'am luptat cu ademenirea pacatului i pan' acum
am scapat de el, Insa am luat o hotdrire, care ma va razbuna de ti-
calosul de Polidor...
SANDU. Care hotarire?... Sa nu fie iar vr'o nebunie?
35 ANTOHI. Judec-o insui. Cand mi-am deschis ochii la lumina, am
hotarit, desi cam tarziu poate, a incepe o vieaId noua, a ma scdlda in
toate placerile lumesti pn a nu cfidea in mormnt. Am vroit sd gust
mul%umirile luxului si iat !... priveste, Sandule... m'am aptusit.
PAMFLETE El CRONICI 55
cu stofe de matasa. Am dorit sa cunose fala yi am luat in chirie doi

trimbicayi, cari pentru o suma oarecare pe lima imi trimbila meri-
tele, ce nu le am, in foaia lor, in * Gogoaya patriotica a.
Gospodaria lui Polidor merge tot mai ram. El recurge la meyter-

5 yugul carIilor. Insa, departe de a-i prii, ytosul 1-arunca yi mai adnc
in tina. Nu-i ramane alta, fara cat sa speculeze cu Maya. Sandu, ye-
chiul amic al lui Antohi yi care era sa fie epitropul lui Polidor, e bogat.
Lui Polidor ii trebuesc 800 galbini, datoriIi din aili. Maya iubeyte
pe Duducescu, de care a apropiat-o insuyi Polidor, pentru ca mai
10 lesne sa.-1 poata despoia in joc. Polidor supraprinde corespondinla
amoroasa a femeiei sale yi, ingrozind-o ca, la caz de refuz, va 'mpuyca
pe Duducescu, o sileyte sa atraga in capcana pe Sandu, dandu-i o
intalnire, la miezul nopTei. Polidor se pregateyte a navali asupra ama-
gitului batran y'a stoarce de la el, drept rascumparare, cei 800 gal-
15 beni. Dar Sandu, plin de amicie pentru familia lui Antohi, inytiin-
Ieaza despre rendez-vous pe acesta, abia revenit de la Paris. Antohi
merge in locul lui Sandu. Pe de alta parte, Maya s'a inTeles cu Dudu-
cescu ca s'o fure la miezul-noplei. Aya dar, se intalnesc numai An-
tohi yi Polidor.
20 ANTOHI, Enya lit En mantaua sa inainteaza prin Intuneric.
POLIDOR, iese din dreapta, purtdnd un pistol fi o lumdnare aprinsa.
POLIDOR. Am auzit pasuri in apartamentul Mapi... (vede pe
Antohi /lira 864 cunoasca). A ! d-ta eyti Domnule Sandu?... D-ta
intri pe la miezul noptei la femeia mea? Imi strici casa ?... ma dezo-
25 norezi?... Si ai crezut poate ca-i scapa de mine?... ca mi-i fura ce
am mai scump pe lume, nevasta yi onorul, far& sa plateyti scump o
asemenea fapta?... (amenintlind). Scoate bani, ghiuj batran yi neru-
yinat ce eyti!... Imi trebuie 800 de galbini... Bani, ca te ucid ca
pe un cane (Entinde pistolul). Bani... bani!...
30 ANTOHI (descoperinduli obrazul). Ucide !!!
POLIDOR (ingrozit). Tata-meu! (scapa pistolul din ming).
ANTOHI. Ticalosule ! (se intoarce f i iese Encet pe ufa din stdnga).
POLIDOR (nebun de groaza). Tatal meu!... aici? (tremura).
FECIORUL (intra pin fund). Cucoane, iata un ravay de la cuconila.
35 POLIDOR. Un ravay ? (citefte). ; Te las ca pe un nelegiuit in mustrarea
cugetului yi fug departe de tine pentru toata viata mea Maya !... , Maya a
fugit !.. , A ! innebunesc... mor !... (cade abatut En brafele feciorului) *.
4*
Antohi reveni dela Paris, dupa ce amanta sa 11 lsa pentru a se

arunca in bratele unui actor. Razbunarea e acum sfarsita: Antohi
si-a cheltuit toata averea si nevrednicul Polidor nu va putea mosteni
dupa el, decat doara datorii. Mai rarnan cateva rufe: Antohi le da-
5 rueste credincioasei sale slugi, lui Martin. Dar el singur, el ce va face
oare? Sunt mai multe mijloace de a-si curma suferiutele: Antohi e
decis a recurge la vre-unul din ele. Tocmai atunci vine maiorul si
povesteste fuga fiicei sale din cauza lui Polidor, pe care el 1-a palmuit
%a ca sa-I fi putut sili prin aceasta a iesi la duel... Antohi, satul de
10 vieata, se grabeste a primi cartelul In locul lui Polidor; si-i ucis. Cand
el moare in agonie, apare Polidor...
POLIDOR (afarli). Tata-meu!... tata-meu a murit!. . . (deschide
ufa din dreapta fi threfte pe Antohi, intinde mdinile spre el fi cade in
genunchi strigand). Tata ! Tata, iertare!
15 ANTOHI. Polidor !... tu aici, nelegiuitule !... Ai alergat ca sa
ma vezi murind?... ai socotit ca-i gasi un sipet cu galbini?... sa
joci si sa anti de bucurie?
POLIDOR (pldngdnd). Iertare !... fieli miM!
ANTOHI. Mil& de un ticalos care-si vinde nevasta?... Iertare
20 unui misel care nu are euraj cleat a primi palme?... 'IAA' de un ne-
legiuit ce mi-a amarit sufletul si rn-a adus acum la gura morlei?...
Blastem! blastem! blastem!
TOTI ( cu frif iorare ). 0! Durnnezeule!
ANTOHL (in delir de moarte). Ce mai vreci de la mine?... Beni?...
25 (rdde cu spasmuri). Ha, ha, hal. .. i-am mancat pe toil! Din toata
averea mea nu a mai ramas clironomie decat ulcica asta... si nici
asta intreaga... No ! culegeli !. (aruncei ulcica pe jos de o stria, apoi
cade pe perne, da un gemdt lung 0 moare).
DOCTORUL. A murit!
20 TOTI. A I. ..
(Polidor se scoalei turburat, dar intorccindu-se, inteilnefte pe Comi-
sarul de politie).
COMISARUL (intrdnd prin dreapta). D-le Polidor, din ordinul
Ministrului, te arestuesc!*
ss Acesta e scheletul dramei d-lui Alesandri. Ni este cu neputirrca a

reproduce, ba chiar numai a analiza aice toate frumusetile de detal
ale acestei insemnate produceri. Cat de nimerit sunt caracterizati
quasi-pub1ic4tii no;tri in persoanele lui Clevetici i Tribunescu; cat

de viu sunt zugravite batrnele noastre aristocrate in Contesa, mai cu
seama in scene de'ntre ea 0 Ischiuzarliu ; cat de fin e tabloul, In care
Rufinescu indeamna pe femeia sa a face amor cu Antohi i in care
s Antohi se prinde in latul Rufineascg. Patin naturali, se 'fftelege pentru
tam noastrk sunt numai personajurile lui Martin, al doftorului Val
lui Sandu: ele-s prea nobile In mijlocul conruptei noastre societati I
0 sluga credincioask un medic devotat, un arnic sincer... sunt la
noi ca umbra pierduta a lui Peter Schlemil, pe care ar trebui s'o cau-
l() tam in pustiitatile Tibetului! Astfel, In loc de a Invinovati pe d-1
Alesandri de a pinge starea noastra sociala cu culori prea negre (pre-
cum facea an-ter <<Ateneul Roman* al lui V. Alesandrescu, apropos
de Clepetici, Demagogul i Rusaliile n satul lui Cremene), noi 1-am acuza
mai de grab de a fi Inca prea bland pentru o greelile* noastre.
Is Studiand Repertorul Dramatic al d-lui Alesandri, cu mahnire am
insemnat aproape in toate piesele d-sale o mare eroare artistica, care
se pare a fi devenit pentru d-lui ca o a doua natura: patima de a scrie
nu curat romanqte, ci in zece limbi. In Iorgu de la Sadagura auziti
pe Chiufaloglu:
20 o Ma psichi mu, Zoilei, nu m'ai Ingelato . . . ;
pe IIic:
((Gewalt ! nu lesali. . . *;
conversatiunea intre Neamtul 0 Gahila:
(4Neampil : Liebe Gachitzchen I du bist mein Leben 1
25 ((Gal* : Pour toujour.s I *
In Creditorii apar unul dupa altul, de 'ntai un croitor francez:
(( Comment? para?. . . 0 I oui ; vrem para. . . *;
un ciubotar neamt:
o Saperment ! das ist gut. . . ;
30 un tutungiu armean:
# Sarut muna la dumneata . . . s ;
un cofetar grec:
o Polla cala. . . *;
un drojcar lipovan:
35 0 Cocong, platefte la mine dva galbine pe drojca. . . *.
In Ictfii in Carnapal, in Rdmeiyagul, In Piatra din casci, in Doi morti,

In Chir Zuliaridi, etc. aceeai babilonie, fie-ni ienat cuvantul, care
nu e nici de cum comica, caci, de s'ar cuprinde comismul in atata,
apoi ori-O-cine ar putea deveni Moliere sau Goldoni a coup de diction-
5 naire ; care e i mai pulin caracteristica, caci caracterele sunt, firWe,
ceea ce nu-i oscur ; i. care e bung numai doara ca limba cartagineza
In Poenulus lui Plant, pentru a prezinta o materie de disculie eru-
diVlor de peste doug mii de ani! Nici e Sgarcitul rasipitor a n'a scapat,
din nenorocire, de aceasta macula. Maiorul, socrul lui Polidor, vor-
10 bete rusete i inch vorbete inteo ruseasca ce n'ar putea s'o in-
Ieleaga un Rus, iar cu atat mai vartos un Roman:
e A / zclrasti, brat+ . . zdarovP . . .
In curand va iei de sub tipar, din tipografia Bermann-Pilecki, a
doua ediliune a 0 Doinelor i lacramioarelor *, piatra angulara a ne-
15 murirei d-lui Alesandri, i care 1-ar pastra in memoria viitoarei Ro-
manii, chiar sa nu fi scris 4 Repertorul dramatic 3. D-1 Alesandri e la
noi parinte i. cap al poeziei nalionale, bazate pe studiul acelei po-
porane; este ceea ce mitropolitul Dosotei e In privirea muzei reli-
gioase, Beldiman in a epopeei, Conachi in a lirei anacreontice, Boliac
20 in a versurilor antice, Bolintineanu In a tabloanelor cavalereti, Do-
nici In a fabulei... D-1 Alesandri e mare poet, dar nu cel mai mare,
precum Ii numesc unii; fiindca d-lui n'a imbral4at deck un singur
ram din ale poeziei. D-1 Alesandri e mare, ca unul ce-i creator In sfera
sa, nu imitator, ca Grandea 'altii; dar acea sfera este abia o mica
20 parte din ale campului poetic ; din acel camp atat de intins, hick un
nou geniu ori-i-cand va gasi in el o e1ina, neatinsa de munca inain-
tailor ; precum la Romani, bun'oara, e de a se crea de acum inainte
poezia filosofica, in care sa se rasfranga nu entuziasmul religios, nu
istoria trecutului, nu superficialitatea amoarei, etc.; ci sublimele pro-
30 funditaii ale metafizicei. Zicand ca d.-1 Alesandri nu e poetul roman
cel mai mare, nu zic prin aceasta c'am fi avand vr'un altul, care sa-1
covareasca. Donici, Boliac, Dosotei, Conachi, etc.,. e fiecare in parte
deopotriva mare In propria sa regiune, fara concurenla cu ceilalti;
caci nu e cu putinta a se intrece acei ce papsc pe ci deosebite i
35 neatarnate. Nu e drept a crede, de asemenea, precum facea in 1856
PAMFLETE SI CRONICI 59
d-1 C. Rosetti, a propos de prima ed4iune a it Doinelor i lacramioa-

relor 2, cum ea numai d-1 Alesandri a scris 4 poezii romane0i *, pentru
Ca numai d-lui a reprezintat 4 tipul national s. Au duio0i badila0
0 gingagele lelite formeaza tot poporul roman? Un istoric sau un ar-
s cheolog, ca Boliac i Bolintineanu, au nu sunt ei Romani, unde nu
s'au inspirat de frunza verde? Un teolog, ca Dosotei, oare nu este
Roman, fiindca a lucrat inteun cerc poetic, de tot strain ezatoarilor
satene? Un poet filosof nu va fi el Roman, zugravind ideile i pati-
mele, fie subiective, fie obiective, nascute i crescute inteo atmosfera
to mai presus de acea a cotunelor?
Micurand, astfel, rolul d-lui Alesandri in intindere, noi ii marim
In In1lime. Ramul d-sale poetic nu e, precum an aratat, toatti poezia
romana, dar este, fara tagada, prototipul i microcosmul ei, intocmai
cum 1) taranul e in privirea tuturor celorlalte stari sociale. Taranul
nu se face din istoric. din archeolog, din teolog, din filosof ... nu ;
ci vice-versa, istoricii, archeologii, teologii. filosofii. etc., se fac din
Oran. Taranul cuprinde 'n mintea i 'n sufletul su toate elementele
can infloresc apoi n cultura ; dar aceste elemente se afla in el bobocind
in naivitatea Ior primitiva. s Poezia vulgara *,zice creatorul ffloso-
20 fiei istoriei Vicopoezia vulgara e germele tuturor cuno0inti1or umane
fizice i metafizice, insa ea este un germe, in care se simte numai
ceea ce mai in urma e menit a fi oiut S. Poezia vulgara e o enciclo-
pedie, vadind ce este intregul unui popor prin acea fire a sa, pe care
imprejurarile pot s'o ascunda sau sa 'ntunece, far' sa fie in stare ca
25 3'0 tearga. VreIi sa aflap daca Romanul, Romfinul cum 1-a facut
sfantul Dumnezeu, e din natura atat de domol, precum ni se pare el
in cercustancele de faIa? ascultati cantarile Iaranului, citii Doinele
d-lui Alesandri... i Oe vor raspunde: nu! Dorili sa tii, daca corum-
perea noastra de astazi e urmarea tinderilor naVonale fire0i? intrebaIi
90 pe Iaranul sau pe d-1 Alesandri, i ei vor Intampina in sublime versuri:
ba ! Precum d'asupra leaganului copilului Crist stralucea steaua con-
ducatoare a regilor-magi; steaua, care prevestea ca pruncul va fi
zeu ; tot aa In s racramioarele * neamului roman se 'ntrevede o dulce
1) In text: cc ca* [Ed.]

lucoare, o mica scantee, din care acel ce o zareoe deduce viitoarea

noastra marime in tiine, in arte, in moravuri, in toate ! A ni desco-
peri acea lumina, este misia unui mare geniu: d-1 Alesandri ni-a des-
coperit-o.
5 Am spus, pare-mi-se, ca d-1 Alesandri, in ramul sau poetic, n'ar
avea rivali sau S avalmi 5, cum zicea raposatul Pogor in traducerea
Enriadei. Spus-o-am? Atunci am gre0t. D-1 Alesandri are un aPalm
cat-colea, i pentru poezia nalionala i pentru genul dramatic, in
persoana d-lui G. Asachi, precum dovedesc pipait, matematice0e,
10 Mitt apel, doua opuri ieOte la lumina de vr'o cateva saptamani: Ca-
lendarul Albinei i Petru Rareg. Petru Rareg rivalizeaza cu Sgdrcitul
rdsipitor pe -acute ; Calendarul e mai indraznev el lovete Doinele
In fata i NM sfiala, prin o poezie La D. V. Alesandri :
Versul, care 'ntaia oara a sunat in Romanie

15 Pe-alauta, ce de secoli far& coarde a fost ramas,
Spre-aminti a patrii fapte 0 a doinei armonie,
Dupre metrul, care Muza 1-a dictat de pe Parnas,
Va trai atatea timpuri cat Pionul, petros munte
Intre nouri ina4a-va maestoasa a lui frunte.
20 De0 cantul a lui Omer purt cea intai cununa,

El nu 'ntuneca pe Pindar, nici a lui Alceos ton,
Infocatele suspinuri i cuvintele 'nca suna
A Safei inamorate i a lui Anacreon;
Nici intr'a Greciei lane a brilat numai Elena,
25 Pe eroi i pe filosofi n'a produs numai Atena.
Mai 'nainte de Achiles 0 de falange Spartane

Vieluit-au i alp eroi, cari impleau in timpul lor
Prin virtute, 'n/elepciune 9i prin fapte miliane
Lumea toata de esemple, de mirare i lucor ;
SO Ins& geniile-acele, demne chiar de nemurire,
Zac uitate, ca poeta n'a lasat de ele oire.
PAMPLETE SI CRONICI 61
Tu, in cAruia sin zeul au aprins sfinta scfintee,

SA dai faptelor prin MuzA traiul cel nemuritor,
Intre teme inmiite nu-i afla mai nalta-idee,
De aceea ce dicteazfi sfintul patriei amor.
5 A strAbunilor virtute deci prin versul tAu sa 'nvie,
Ca nepoIilor d'esemplu 0 de glorie sA fie.
Un cititor de # Calendare * nu va insemna, prubaminte, in poezia

d-lui Asachi, deck sau ordinarele greeli gramaticale ale 0 Albinei *:
maestoasa a lui frunte, En cdruia sin ; sau unele neologisme de prisos,
10 precum a brila ; sau unele ambiguitfili ciudate, de pile% :
u Intre teme Enmiite nu-i afla mai naltd-idee) ) ;
de unde s'ar putea incheia, ca teama sau frica este izvorul ideilor celor
inalte; sau se vor intreba cu nedumerire pe sine insui, daca falangele
spartane ale lui Asachi au vr'o inrudire cu falangele fanariote ale tre-
15 cutului nostru; sau, in fine, un aa cititor se va pune a gfindi asupra
urmAtoarelor versuri:
InsA geniile-acele, demne chiar de nemurire,

Zac uitate a poeta n'a lasat de ele tire,
vers, care ne-ar face a crede a monumentele poeziei antice se pastrau

20 de obte in nescari poete, ceea ce ar fi produs, poate, cine mai -tie,
0 denumirea animalelor rfimfitoare sau, dupre ortografia ardeleanA,
rimdtoare. InsA poezia d-lui Asachi cuprinde in sine mai mult dect
aka. Ea este o lovire deadreptul in gloria d-lui Alesandri, cAtre care
poetul Albinei strigA aa: # d-ta eti Pindar, Alceos, Safo (femeie?),
25 cAnacreon, orice vei vrea ; insA eu sunt Omer (mai 'nainte de a fi
N cApatat acesta un paalfic?) 0 te-a putea intuneca: dar nu vreau! )).
Iat intelesul poeziei d-lui Asachi. In adevAr, d-lui pretinde, nu numai
in versuri, ci 0 in prozA (pag. 43 a Calendarului), a fi creatorul poe-
ziei romfine, cel intfiiu poet in limba noastrA:
30 0 Ce se atinge de literatura nalionald, nirne Pa contesta, cd ea ar fi
esistat inaintea anului 1809 f i 1811 (?), and la Roma s'au publicat
chiar in foaea oficiale Giornale di Campidoglio, nr. 154 cele Entdiu
62 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
versuri, compuse dupre regulele prosodiei de Asachi, introduse En limba

romeind... o.
Sarmane Costine! Nefericitule Dosotee! Voi sunteli mai noi deck
d-1 Asachi. Desamagitule d. Alesandri! pleaca fruntea inaintea lui
5 Omer roman, descoperit de catre el insu0, pe cand mfile de inv-
/aTi, in decursul atator secole, n'au fost in stare a destainui pe
acel elin!
Calendarul reproduce din Giornale di Campidoglio una din mai
sus citatele poezii ale d-lui Asachi, anume sonetul <4 la ocazia sbo-
10 rului aerostatic a Madamei Blanchard in Roma, la 1811, pe cand se
arkase In cer comitul cel mare 0. Aceasta micuca producere poetic&
ne pune pe ganduri. D-1 Asachi trebue sa fi fost atunci foarte tank.
S'ar parea, ca, de 1-a 1nzestrat pe d-lui natura cu vr'un dar poetic,
apoi e lucrul firesc ca un asemene sa se fi format, intarit, acrescut
15 intr'un interval semi-secular. E cu anevoie a crede, ca un barbat sa
nu faca nici chiar aa cum face el insu0 ffind copil; ca de 'ntr'un
june poet sa iasa un om de tot prozaic; ca de 'ntr'un prelud phn de
sperante sa se nasca o urmare din ce in -ce mai descantatoare. Ei bine !
sonetul d-lui Asachi-copil pentru Franceza Blanchard e cea mai buna
20 91, am putea zice, este unica frumoasa poezie a pretinsului nostru
bay poet. Sa fie astfel toate cantarile d-sale, eu nu m'a sfii niciun
minut de a-1 declara Petrarca Romanilor, cu aceea0 nepregetata fran-
chele cu care sunt deprins a rosti opiniile i convingerile mele literare.
Sonetul d-lui Asachi din 1811 e, pentru acea epoch', un cap d'opera
25 prin fond 0 prin forma. Iata-1:
Nu lint4i de-acuma ochii catre steaua infocata,

Ce 1ntinde peste ceruri coama sa de rea menire:
E deprinsa de mult Roma cu asemenea privire,
Azi minune mult mai mare o femee ni arata.
SO Spre-a supune voei sale calea vanturilor data,

Nestatornic upr aer 11 inchide 'n val subIire,
Preste nouri sboara luntrea, prin asemenea urzire,
Cu odorul cel mai dulce a naturei incarcata.
PAIIFLETE I CRONIQI 63
Inmandrit atunci Apollo de-o fiinra aa dorita,

I deschide-a lui secrete, ce-s a lumei armonie,
cu ea domnia 'mparte peste sfera cea stelita.
La pamant, de unde sboara, ea de-acum nu vrea sa vie,
5 C. puternicul ei cuget mai inalt o tot invita ;
in cer de nu ajunge, este demna sa se sue.
De0 cc vie 0 0 t sue * nu sunt rime ; de0 versul:
a Azi minune mult mai mare o femee in arata... o
e cam pigubel; totu0 cat de departe e dela aceste sublime versuri

to 'Ana la poznaa poezie catre d-1 Alesandri! Ar gandi ne9tine ca in-
suflarea poetica fu pentru d-1 Asachi numai ca o repede raza ce 1-a
fost luminat pe o clipa i apoi, disparand pentru totdeauna, i-a lasat
o imelatoare 0 vie suvenire, in puterea carei d-lui se tot crede a fi
<( poet #. Explice psihologii acest minunat fenomen, mai minunat cleat
15 minunea d-nei Blanchard; noi ne grabim a trece la drama d-lui Asachi.
Daca trecutul unui popor poate sa invie undeva cu culorile sale
plapande, cu repegiunea adevaratului traiu, cu spontaneea varietate a
raptelor, a persoanelor, a Thribajului; apoi numai doara pe scena,
intr'o dramaiitoriCa, inteun Gdtz von Berlichingen sau un Lodovico
20 Moro. Romanul istoric e prea monoton, chiar sub peana unui Walter
Scott ; istoria proprie e prea sistematica, chiar din mana unui Barante;
drama i numai drama respinge dela sine 0 monotonia, i sistema;
drama, i numai drama e in stare a reproduce vieaa umana cum ea
este, fara a o lungi, fried a o taia in categorii, fara a o desfigura prin
25 subiectivitatea autorului. sPoezia dramatica, zicea marele Bacon,
sunt acum trei secole, este o istorie vazuta: ea ni arata de fala
ceea ce in istorie ni se arata in trecut 0. Insa nu toate dramele isto-
rice sunt drame istorice: adesea numele ne inpala.. Nu e de ajuns a
dialogiza un fapt, a imparli dialogul in acte i 'n scene, a presara
so id-cob n paranteze ate un cuvant a1-de 0 se scoala 0, intra 0, 1( lese 0,
etc.; a da persoanelor nume adevarate sau quasi... nu e de ajuns atata
pentru a crea o drama istorica! Pe langa adanck cunofiu/AA artei
dramatice in genere i pe langa un mare fond nascut de gust 0 de
imaginaPune, pe langa ceea ce se cere dela tot autorul dramatic ;

mai trebue studiul epocei dramatizate din toate punctele de vedere.
In Petru Ram al d-lui A7achi nu vedem absolutamente niciuna din
aceste condi-Pi sine qua non. D-1 Asachi n'are thcio idee despre ceea
5 ce-i drama ca arta ; d-1 Asachi se area lipsit de orice gust gi de orice
imaginaliune ; d-1 Asachi nu cunoaoe cat de pupil timpul lui Petru
Rareg. Aga dar, producerea d-sale nu este drama istorica! ce-i dara ?
Un x, o &time necunoscuta, in care inceputul e un monolog din 117
randuri cu litere marunte ; neologismele cele mai proaspete sunt puse
10 alaturi cu arcaismele cele mai uitate, cu aprozia (vitejia), cu vinceala
(biruinTa), etc. ; pranii vorbesc latinegte ; sara se afla sub o caimacarnie
interimara de trei ; razegii discuta despre republica romana ; Rutenii
ehuu1j * din Bucovina sunt metamorfozap in Romani ; se citeaza.
macchiavellismul i utopia, degi cartea lui Macchiavelli se tipari deja
15 dupa intronarea lui Petru Rare i macar ca Utopia lui Toma More,
apilruta atunci abia de cfiliva ani, nu se prea raspAndise Inca nici in
apusul Europei ; soldaPi fac clasificarea crimelor in private gi pu-
blice ; se prezinta un dentist In Moldova din inceputul sutei XVI, care
pune din-P artificiali la cucoane batrAne ; se agita chestia averilor mana-
20 stiregti ; moartea domnilor se numegte e un eveniment rar in istoria Mol-
dovei n ; se descrie sufrajul universal i drepturile de alegator ; top boierii
moldoveni se lauda a fi filosofi-stoici ; logofatul Trotugean striga :
Apelez in regulamentul Adunarii de a pa gi la ordinul zilei
0 *-
Din toate astea, fara vr'o alta analiza (le jeu ne vaut pas la chan-
25 delle !), va putei incredino, c scena se petrece In anul 1863, iar
nu 1529 ; cA principalul personaj e d-1 Asachi, iar nu Petru Rare ;
ca drama e tipografica, iar nu istorica.
Voind a rivaliza cu d-1 Alesandri, Albina a dat gi ea peste un pu-
ternic rival In persoana Bondarului : aste doua insecte inaripate s'au
30 Incrucipt, pentru serbarea anului nou, in aceeagi cariera bazAitoare
a calendarelor, sburAnd spre nemurire, unul din regiunea celor Patru-
zeci sting, altul de pe Podul vechiu. Intocmai ca gi d-1 Asachi, amicul
nostru I. Adrian nu numai scoate un Cale'n-dar, ci Inca se lauda pe sine
Insugi in versuri i 'n pro* uitnd vechea zicatoare romaneasca
35 despre sacul cel mic. lath Vamaia poetia:
Draga Adriene, ai minte upara!

IntrA mult mai bine inteo slujbupara,
Cum fAcura 9'allii din taraful tAu,
nu hi, amice, astfel natarau;
s CIL ci guvernul are mare trebuinrd
De bdieli ca tine, bldnzi fi cu ftiintd. . .
Mai iat.5. 0 fumul cadelnilei prozaice:
o VA spun drept, aveam o figura cat se poate de placuta: aveam
o pereche de ochi negri, ce scAnteiau de un foc viu 0 exprimau de-
l() odata amorul, simIirea, veselia, 0 tot ce va place; can't erau acoperi%i
de n4te gene stufoase 0 ineadraIi de un bran de sprAncene trase
ca cu (o expresie indecentd I ) pensonul; aveam o frunte lath 0 se-
nina ; aveam o faIA alba 0 razatoare, pe care arks adesea sAngele
tinerelei de o culoare purpurie; aveam o gura, ce juca totdeauna
15 cu zAmbetul, incununatA de un rand (nu cloud?) de mustece, ce
abea infiereau, 0 ma'rginita de ne0e buze rumene naturalmente (?),
sub care straluceau doua 9iruri de dinli albi ca laptele; mai purtam
Inca 0 un par lung, care cazAnd in bucle negre se undula pe un gat
mladios... #. Frate Adriene cel bland, eel cu tiin-ta, cel viu, cel
20 amoros, eel sinnitor, cel vesel, cel placut, cel senin, cel zAmbitor,
cel rumen naturalmente, cel ca laptele, cel mladios, 0 tip mai departe !
Cititorii cat& sa-Ii mulIumeasca pentruca nu Ii-ai dat osteneala de
a-ti descrie in amanunlime rama0la trupului; ba chiar 0 din faTa
ta ai uitat, nu 9tiu cum, pe nepilduituli nasuor, pe care, necum
25 sA-1 pierzi... din vedere, Inca 1-ai fi putut depinge foarte poetic: o
frumoasa curiozitate a naturii; un fel de gingaa ciuperca trandafirie,
smAloita cu artistice vine albastrii ca ceriul 0 verzi ca lunca, 0 im-
podobite cu doua misterioase gaurele, In cari etc., etc., etc.
Intr'unul din o arte-cu-lele* Calendarului, d-1 Adrian se plange
so amarnic contra editorului Au, amicul nostru A. Pileski:
# ... editorul meu imi face zile fripte ca sei-i trdmit manuscripte. . . * ;
ceea ce ali putea intoarce in versuri ca ne-altele:
o Editoru-mi face zile fripte. . .
# Ca sa-i tramit manuscripte . . . *.
A scrie 112 pagine in-8 de poruncealei nu e tocmai lucru u9or ; vreau

sa zic, e cam greu a le scrie bine dela Inceput pana la sfar0t. Spiritul
e ca o femeie, care te indragete cu atat mai mult cu at mai putin
o curtene9ti, 0 te pacalete de 'ndata ce vede din parteli o prea
5 mare invapaere. Ideile ne yin dela sine and nu le autam ; 0 fug dela
noi, daa le voim prinde cu de-a-sila, pentru ca a le aratam apoi pu-
blicului, Imbelciugate ca ursul tiganului. Aqa a patit 0 amicul nostru.
In voluminosul sau Calendar vedeti, pentru cea mai mare parte, cum
spiritul nu primqte nauca curte a Bondarului, cum autorul se in-
10 toarce dela vanatul ideilor cu puqca descarcata In vant ; de0 el insu0,
dupa obiceiul tuturor don-juanilor 0 vanatorilor, nu contenete a
va incredinta pe a sa lege, cum ca a pus milna.
4 Prorociile vestitului minciunolog Gogopscu >> sunt, mai toate,
nici dulci, nici amare, nici sarate, nici piparate; ceea ce neologitii
15 ar numi insipide... dar noi ne ferim de cuvinte cu doua intelesuri.
Luati, bunaoara, Inceputul anului:
u Luna lama in 7 Ianuarie. Timp ghiviziu ca rochia Babei Cloanta ;
frigul se parpfile9te. 0 oire insemnata face a inghete toate spiri-
tele de ger 9i gazetele trag clopotele in toate partile. Craciti ce este?
20 Un nas mare a degerat. Nu beti apa in ziva de boboteaza qi obser-
vati pe 5 Ianuarie... #.
Numai doara o mare saracie sau foamete de spirit va putea face
pe cineva ca sa-1 caute pan' 0 in aceste randuri, precum salbatecii
din Australia, de vom crede pe calatori, rananca de nevoie turet-
2,5 cele pierdute ale Europenilor, in loc de beafsteac. Nu tagaduesc Insa,
a 0 In prorociile lui Gogofescu s'ar putea culege ici-colea ate o rain-
ciunii nimerita, ate un diamantel stralucit chiar din mijlocul relei
societali ce-1 inconjoara: de pilda vreau a zic anume :
u Primavara va fi desghiqata qi va semana cu o duduca dela
30 mahala, care iese la Copou toata inalbita: numai pe deasupra cu
lustru )).
0 Branduple, ghioceii, topora0i 0 brebeneii vor rasari pe cuafiu-
rele 0 capelele cucoanelor #.
4 0 fata mare face una mica )).
35 4 Neguri mari: oamenii de treaba nu se mai cunosc din intuneric >>.
Celelalte ale Calendarului sunt ca 0 prorociile sale. Istoria portre-

tului meu e o Ingfimfat lea-tura de lucruri necrezute, pe cfind un ro-
man, 0 chiar o poveste, pentru a fi bune, catii sii fie cel pu-On proba-
bile. Cafeaua sultanului e slab& 0 preten0oasii ca o cafea nemleascil.
5 Bdrbaii judecgi dupe& cap de femeie este o rapsodie nemistuith, ca 0
and n'ar fi compusa din ideile proprii ale autorului. Un salon de con-
versafie din anul .1862 este o rea parodie a nu-bunei produceri a ra-
posatului N. Istrati: Babilonia romiineascei. Poeziile Calendarului nu
sunt poezii nici in lung, nici in lat, nici in fund ; Oa 0 acele traduse
10 (sunt cam multipare) au devenit sub pana Bondarului ca un covor
turcesc pe dos.
Acei ce au cetit in Nr. 7 al foaiei noastre sublima poezie a lui Adrian
# Mini ), un mic cap-d'oper4 kin melodia versului 0 prin profundi-
tatea cugetArii, se vor intreba pe sine 11100 cu nedumerire, dacA ace1a0
15 autor a putut scrie nqte stihuri politiceiti ca acele din Calendarul :
E rou acest yin ca roza 'ncntatoare,
Ca buza neatinsa a mndrelor fecioare !
Parfumul sau cel viu simlesc cum m& imbat
aburu-i narcotic ai mei creieri esalt;
20 Prin corpu-mi sbor fiorii de-o patima ne 'nvinsa,
D'o dulce suvenire ce nu e Inca stins:
De draga mea iubita acesta este dorul,
E dor de-al ei amor !... Traiascfi, ah! Amorul !!!...
sau:
25 Cana', iubite ! Nu te 'ngrozeasc&
Nici chiar a legei aspre soma-0i ;
Cfint, 0 'n sboru-i nimic n'opreasc&
A fantesiei dulci inspiralii...
sau:
30 Caci eu de mult pierdui amorul femeiesc,
De mult abandonai 0 slaba lui credin-p...
stihuri nu numai WA msura, ci Inca de tot prozaice prin tabloanele
lor i prin alegerea espresiilor. Nu cumva 0 Bondarul, Ca 91 rivalul
eau d-1 Asachi, a fost inspirat numai o data in viea15. ? Nu cumva catre
ei amandoi s'ar putea apleca cuvintele lui La Harpe: 0 on peut citer

des auteurs ns avec de trs-heureuses dispositions pour la poesie,
et qui pourtant n'ont jamais connu l'art d'crire en vers *?. Nu
cumva unul 0 altul aunt somnambuli, cari pe 'n somn vorbesc limpede
5 inteo limba ce ei insisi nici macar iMeleg aevea? Nu voim a afirma
una ca aceasta, mai 'nainte de a vedea pe amicul nostru ajuns la anii
Albinei . . . ba deie-i Dumnezeu a trai i vrasta papagalului, care,
dupa cum se crede, viqueste peste un secol.
D-nii Adrian, Asachi, Tautu, Sion, etc. au studiat, fara indoiala,
10 regulele poeticei; dar aceasta nu este Inca a fi facut un stadia poetic,
care e folositor si pentru genii, dar apoi de tot neaparat pentru nu
zic mediocritaIi, nu; pentru talente. Nu e aci locul de a infalisa des-
voltari despre ceea ce e si ceea ce nu este poezia ; ne vom margini
a inzice trei puncte principale, a caror necunostiMa caracterizeaza
15 aproape pe generalitatea poelilor romani: 1, ideea poetica ; 2, graiul
poetic; 3, efectul poetic ; trei stanci de capetenie, opintinde sborul
versificatorilor nostri; trei greutali, nu tocmai bine simIite si inla-
turate chiar in literaturile staine.
I. Dela Aristotel, ba dela filosofii indieni si pada astazi, sub toate
20 schimbarile, ocurse in sfera teoriilor literare, nimeni n'a negat prima
importama a imaginaTiunii in poezie. Precum fara rmie nu poate fi
filosofia, asa fara imaginmie n'ar putea fi poezia; precum filosofia
s'a nascut din fireasca trebuiMa a omului de a cugeta, asa poezia s'a
iscat din naturala noastra tindere de a inchipui ; In fine, precum proba
25 lunatatii unei filosofii este cand ea ne induplecd, adica se verifica
prin propria noastra rmionare; asa proba perfecTiei unei poezii este
cand ea ne rdpefte, adica se verifica prin propria noastra imaginare.
Astfel, imaginmiunea e cauza, eseMa 0 criteriul poeziei. Insa, imagi-
nmia se manifesta ea oare unicaminte prin stihuri? nu! versul e nu-
30 mai cat o forma posterioara si arbitrara, in care se imbraca un fond
mladios, o imagind purd sau ceea ce numim noi 0 o idee poetica 5.
Cand Tasso canta in versuri:
0 ... adombrato il ciel par che s'anneri

Sotto un immenso nuvolo di strali... 5;
PANFLETE $1 CRONICI 69
cfind mitropolitul Varlaam zice in proza:

... sageOle acoper soarele... *;
aici versurile i proza sunt de tot secundare. Poezia se cuprinde in

tabloul cerului sau al soarelui, intunecat sub norul sagetilor ; tablou
5 care ne rdpefte, facandu-ne a inchipui inaintea ochilor notri ceea celi
inchipuete insui poetul:
4 Hark, his hands the lyre explore !

Bright-ey'd Fancy hovering o'er,
Scatters from her pictur'd urn,
10 Thoughts that breathe, and words that burn . .. *
6 Ascult! manile sale ating alauta! fantazia cu ochi luminoi

se pleaca asupra-i, i raspandete din pitoreasca-i urn& ganduri ce
respira i. cuvinte ce ard... >>.
TotuO, precum am mai spus in privirea amicului Pascaly, nu ajunge
15 a avea idei poetice de detal; dqi aceasta e oriicum mai mult decum
a nu le avea de fel: trebue ca intregul sa prezinte In unitatea sa o idee
poetica ;aa cum este, de pilda, urmatoarea scurtula poezie a lui
Vacarescu, pe care lesne o puteli intoarce in proth, Para ca sa i se
piarda cat de pulin sublimul:
20 Intr'o gradina,
Lang'o tulpina,
S'afla o floare
Ca o lumina.
S'o tai se stria',
25 S'o las mi-e frica,
Ca vine altul
Si mi-o radica .
# 0 floare luminoasa se afla langa tulpina unei gradini; de voiu taia-o,

se va strica, dar imi e frica s'o las, ca, viind altul, sa nu mi-o radice 5.
30 Iata ce este imagina purei sau ideia poetied, nodul sau samburele
5
70 SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE
poeziei. DesfiintaIi masura i rima aproape in toate stihurile unor d-ni

al-de Adrian, Asachi, Tautu, Sion... ramane proza Med un pic de
amestec! vedei inainte-va actorul dela Bobino desbracat din haine
de Imparat!
5 II. Poezia are o limb& a sa, care nu se Inchee in cadenla sau In
consunanTa, ci in alegerea i gruparea cuvintelor, potrivit cu misia
artei. Aceasta chestie a fost de minune desbatuta de catre celebrul
filosof scotlandez Dugald-Stewart, al carui aducem aici lnsu0 textul,
generalmente cam prea putin citat: a Poetul, In producerile sale se-
10 rioase, Iintete a InalIa inchipuirea cititorului mai pe sus de lucruri
simlite, a-1 rapi din cercul vie-oi de toate zilele: de aceea el cata sa
se fereasca de ziceri triviale, de vorbe vulgare ; 0 de 'ntre expresiile
limbii sale, cari sunt deopotriva dare, sa aleaga pe acele mai puOn
intrebuinlate. In aa chip se formeza cu Incetul la toate popoarele
15 un graiu poetic, prea departat dela simplicitatea prozei, i mai pulin
supus nestatorniciilor modei, ca politicosul limbaj al ordinarei con-
versaIiuni. De indata ce-1 Imbr%ieaz poeii, proza4tii cei buni
11 incunjoara, ca prea pompos pentru genul lor. Astfel, el 10 pa-
streaza farmecul cat timp fiinIeaza insa0 limba ; ba Inca devine din
20 ce In ce mai placut, inaintand In vrasta: cu vremea, singur sonul
cuvintelor recunoscute poetice, neatarnat de inlelesul lor, deteapta
in noi jucundele impresii, /bate de mai inainte prin opurile cele
mai gustate; incat iubitorul poeziei 11 aude cu mul/umire pana 0 in
nite fraze altminte neinsemnate. Limbile se deosebesc mult in
25 respectul avutiei graiului poetic. Engleza intrece fara asemanare pe
franceza: zicerile sale poetice sunt atat de numeroase, incat inlesnesc
calea renumelui chiar autorilor mediocri, prin singur prestigiul fo-
netic. Dar poezia diferete de proza nu numai prin cuvinte, ci Inca
prin o certa a lor inoranduire, care, adoptandu-se ()data i sfinIin-
30 du-se prin cursul timpului, poetizeaza zicerilor cele mai comune ;
pe and nimic nu darma nurul poeziei, ca un Or de cuvinte, dispuse
intr'o ordine atilt de vulgara, bleat cel dintai ne face deja a pre-
vedea pe acele urmatoare. 0 singurii espresie proasta desplace ; dar
apoi cu cat mai vartos doua asemeni, grupate In modul in care le
35 intrebuinteaza conversaliunea familiara: o aa pereche insuete unei
poezii caracterul parodiei 0. Limba roman& are ea sau nu cuvinte

pi fraze poetice? Le are Oita pi acea irocheza! Cine nu cunoapte . fala *,
4 pulberea de stele *, a cosiia aurorei*, i a spinteca aerul to, etc. ale
poelilor noptri. Totupi, necum poetaptrii, ci pi barzii romni cei mai-
5 renum4i cad adeseori In raceala graiului prozaic. Ce-i oare mai
vulgar, de pilda, cleat aceste versuri ale lui Bolintineanu:
0 Doamne-al bunataIii, esenid creatoare,
De care niciodatd eu nu m'am indoit.. .
i
10 Tu, ce-ai sadit in inimi speran%a pi credinla,
Ceici una feird alta nu pot a esista. . .
Noi credem, ca pentru Imbogalirea ziciunarului roman poetic, ar
trebui sa facem la noi ceea ce Omer, Dante, Milton Goethe, au Mut
in diferite timpuri la diferite popoare: A studiem provincialismele
15 0 arcaismele, iar nu, cum fac scripisitorii noptri, ba chiar toata lumea,
din patriotism 0 din culturd, neologismele pi jargonul saloanelor, cari
sunt oripicand pi oripiunde per excellentiam prozaice. Ape vedem, ca
pronunlia muntenease pultar, dufmein, etc. e foarte placuta in versuri.
Ardelenismul 4 astrucat * Intrece in poezie pe a ingropat * sau a tumor-
** mantat *. Macedonoromanii ni-ar putea da pe a lor 4 fede *, care de nu
e mai poetica, incai este mult mai energica &cat a noastra * credittp *.
In letopiselile, in opurile lui Varlaam, Dosotei, Cantemir, am gasi
mii de ziceri, neglese in vorba vulgara de astazi, pi care cu eat mai
ales ar fi adevarate odoare in poezie...
25 III. Finis coronat opus, zice un proverb banal, pe care neologiptii
il traduc ptergand litera de pe urma a fiecarui cuvant, depi el s'ar
putea Intoarce pe romanie mult mai bine apa: toamna se numara
bobocii. Adevarata in toate privirile, aceasta zicala e de o mie de
ori pi mai la locul sau in respectul artei poetice. Scopul poetului este
30 a magnetiza pe cititorul sau: dela primul vers sau cuvant se Incepe
gfidilitoarea sa lucrare; se Intarepte pi crepte cu tot randul mai de-
parte ; se inchee pi reupepte cu ultima strofa. 0 poezie adevarat fru-
moasa e aceea in care totu-i bun, nu-i vorba, dar Mai electric, ape
zicand, (leek totul e tocmai sfarOtul sau. De ce oare sonetul este
5*
cea mai placuta din formele poetice ; incat, dupa zisa lui Boileau, el
ar preui cat o poema? de ce? din cauza tertetului, care, prin 1nsu0
planul acestui fel de poezii, intrece totdeauna in sublimitate versurile
dela 1nceput. In producerile lui Branger i ale lui Heine, de pilda,
5 ideea este, In genere, puTin poetica; graiul, in sensul definit mai sus,
e mai mult prozaic ; i, cu toate astea, ele ne incanta... prin incheerile
lor. Citi/i pe toi poqii mari vechi i noi; desfrunziIi, de asemenea,
deli avea o doza de rabdare, pe toi versificatorii marunli antici
qi moderni; i v vei convinge deplin, ca farmecul finalului poetic
10 e generalminte atat de puternic, incat adeseori el rascumpara neper-
fectiunile unei poezii intregi; ca, vice-versa, un final gre0t, rece, slab,
arunca Inapoi o neagra umbra asupra versurilor precise, fie ele oricat
de escelinli. Suntem dara in tot dreptul de a denumi aceasta magica
Ifilana f efect poetic *. Ei bine! noi, Romanii, avem versuri ate i
15 mai &ate; insa efectul poetic ne e atat de strain, bleat, chiar in poelii
cei maH, caH de ob0e au darul de a- gaci prin geniu ceea ce nu tiu
prin arte, 0 tot Inca nu o data vedeTi poezia prelungindu-se dupa ce
s'a sfar0t. Cine nuli aduce aminte gingaa balada a lui Conachi:
Int? un redi de dimineapP Amorul-copil strange flori: trece o copilicd
20 cautanduli pierduta mioara ; vede pe copilaqul, 11 intreaba... Amorul
se teme sa nu-1 mute albinele i o roaga sa-1 duca cu sine acasa ; fe-
tip se Indura, suspina, 11 ia la san; dar vai de ea!
Alearga pe dealuri, plnge,
Se vaeta, suspinand,
25 Dar focul ei nu se stange,
Ci s'adaoge arzand...
Merge la parinIi acasa,
Le spune ce a paIit:
Pdrinfii o bleistemasd
30 Pentrucd a zdbovit !
Care final poate fi mai sublim in naivitatea sa! mai potrivit cu insu0
genul poeziei! mai plin de efect poetic !... Un lucru de nemica vine
de strica totul. Conachi, crezand, din nenorocire, ca n'a sfar0t Inca,
urmeaza mai departe:
NacAjita biata fat5

Se intoarce inapoi,
Strigand: # ah, cand sa se poat
La ale mele nevoi
s Moartea Fara prelungire
Stt vie 0 s'a m5 ial...
CAci alt chip de mantuire
Nu am la durerea mea! )).
ha* un sfar9it peste sfar0t! un colac peste pupAzA ! Au nu era destul,

to ca pArinlii s-0 blasteme copila, pentrucd a zdbovitP Au din ing0
aceasta nu se deducea naturalmente desperarea fetei, frith ca poetul
s5 nimiceascA frumuselea tabloului prin o ramurire de prisos, de su-
ferit numai doar in proza?
In istoria literaturilor ne intampina prea 0 prea pulini poep,
ts cari s5 fi intrunit cu desAvar0re, din and in and, inteun cap-d'opera,
aceste trei mArele Ieluri poetice: ideea, graiul, efectul; flied ca sa pre-
domneasa unul in dauna desvoltArii celorlalte doutt, sau chiar sti
regeascA nemarginit, in nefiinIa lor. De cele mai multe ori, ici vezi
profunditatea conceperii, espreasa prin un limbaj neindestulator ; colo
20 te robete prestigiul cuvintelor 0 frazelor, imbrobodinde o idee de
rand ; mai departe, mti cu mirare ginga0a unui final, ce inchee nite
versuri idealmente 0 verbalmente de mijloc. Dar a fi lipsit de tus-
trele deodat 0 in aceea0 mAsurA, este a nu fi poet nici catu-i negru
sub unghie ; ci dom.& un stalpitor de silabe 0 alegator de consunance,
25 o specie de geometru, despre al carui ingeniu, vreau sa zic Engenierie,
criticul se rostete cu OraIiu:
(t ... versus inopes rerum, nugaeque canorae... )).
lush', din norocire pentru progresul literilor, este foarte rar ca un astfel
de poet des ponts-et-chausses stt fie macar un versifictitor cum se cade:
30 pana 0 mecanicul metru ii intoarce dosul; pantt 9i copilAreasca rimA
ii face o opozilie parlamentarA ; precum puteti vedea in poeziile d-lor
Asachi, Adrian, Sion, Tautu, etc., dela pagina 1-a pan& la cuvantul
finit ; cuvant, din care Voltaire ar fi ters a doua silabA, lasand
numai pe 4 fi AceastA judecatd este ea oare prea asprti? Bucuros o

am imblAnzi, de n'ar fi ea din parte-ne e judecata cea de pe urmii i.
Am fficut un lung tractat a propos de bates, adic a propos de Ca-
lendarul Bondarului; 0 tot Inca n'am sfAr0t: ciubota e cam lungA.
5 Am aratat, c amicul Adrian, departe de a fi poet, nici in pedeastra
proza nu Oie sa fiarbA 4 Cafeaua sultanului Totu01, a fi rau cafegiu,
chiar In trile tributare imperiul otoman, nu-i Inca a nu fi bun de
nemicA. Nu4i prieoe cafeaua, fralica: ian cearca la ce-ai ; caci, eau,
trebue sti ai i tu ceva, batAr chinezesc! Satiricul Martial zice despre
10 caili in genere:
4 Sunt bona quaedam, sunt mediocria, sunt mala plura... c
i in Calendarul d-lui Adrian sunt multe rele, sunt cAteva aa-
i-aya... este 0 o pArticicA bunk un ce-ai al autorului, o producere
plina de spirit 0 insemnaTi bine, de spirit netradus ; In fine:
15 Musu Tachi Paspandachi. Viala cinovniceasca prezintk in toate re-
giunile lumii, o materie bogata i interesanta pentru studiul nuve-
listului. Biurocratii se infAiieaza oriOunde cu o fizionomie proprie
a lor, diferia de a tuturor celorlalte clase sociale: in maniere, in trai,
in costum, in limbk in idei, in siix4iminte, ba Inca i in anatomia
20 degetelor! Apucali-vk bunaoark a studia specia same0lor: au nu e
prea vederat, a ei toti cA/i se tArAe pe pestrila fafa a pamantului,
seamana ca fraci gemeni unul cu altul 0 se deosebesc ca cerul de pa-
mAnt, voiam sa zic ca pamAntul de cer, de rmAAele neamului ome-
nese? Acest esemplu nu e al meu; i poate tocmai de aceea II citez
25 aici, ca rezultatul unor vechi i recunoscute observaIiuni. Primul ro-
manist al Franlei a zis de mult: H. est une nature d'hommes que
la Civilisation obtient dans le Regne Social, comme les fleuristes
crent dans le Regne vegetal, par l'ducation de la serre, une espce
hibride qu'ils ne peuvent reproduire ni par semis ni par bouture.
30 Cet homme est un caissier... *. Aceste sunt cuvintele marelui Balzac,
care nu s'a sfiit a jertfi gloriei biurocratice una din producerile sale
cele mai caracteristice, o adevarata galerie de portrete de pre natur ;
Cinovnicii (Les employs). Logofetii romAni sunt, poate, 0 mai curio0
decAt amploicqii francezi, daca nu de alta, apoi cel pulin prin sub-
35 diviziunea lor In doua tabere neimpAcate, in vechi i noi, In oamenii
cu dela, cu zapisca, cu vigapor . . . i acei cu dosar, cu memoar, cu re-

primanda! in bfirbali practici i birbaIi teoreticil in acei care au ficut
un curs de gramatichie la dascrtlul Iani, i acei cari au urmat la facul-
tatea de drept Para a fi sfarit clasa intaia colegiali! etc., etc., etc.
s A adanci i a scoate la iveal acest ram zoologic este treaba unui pro-
fund observator. Amicul Adrian lesne ar putea s'o facrt, judecandu-se
do pre modul in care, in Tachi Paspandachi, el descrie cateva epi-
soade din biografia unui conlepist, scripisind la o mem-VA veche in
colgul canlelariei
10 MUM Tachi Paspandachi, mai inainte de a fi el ceea ce a fost mai
pe urmi, era:
... un tinerel, holtei-tomnatic, sfrijit i perpelit ; cu nasul sau cel
lung; cu ochii si ghivizii; cu gura sa cea botoasi, incununati cu o
piireche de muste/i roietice innegrite cu muc de lumanare; cu peruca
15 sa cea castanie, roasa de vechime i de multi pieptanituri; cu paltonul
sau cel unt-de-lemniu, a crtruia cusuturi pronunlate atesta indelun-
gatul sau serviciu; cu ciubotele sale cele de iuft sau teletin, lustruite
cu unturi de pete; cu palfiria sa cea inalta, de la fabrica telalilor din
Targul-Cucului; i cu cortelul cel roqu, tovarg credincios, carele nu
20 parsea bravl statornic al stipanului siu nici pe ploaie nici pe vreme
buna D.
Ian ins& leafa eroului nostru, ca scriitor la unul din ministere,

crete, prin binefacerea noului buget, dela 1.50 la 350 lei pe luni. Pas-
pandachi de 'ntru 'ntai tuete, ii sufla nasul, ii sucete musteata:
25 toate astea ex promptu ; apoi, cu adanci precugetare, stria abona-
mentul sat' la locanta Dascrtlului din Sfanta Vineri pentru reaua cua-
litate a bucatelor, ii face la croitorul Ghidali un rand de strae dupci
moda cea mai nouli, zice adio la vechile sale amante bucatarese...
4 Dar toate ca toate, orice-i pune in minte, nu-i pirea greu de lin-
30 plinit prin mijlocul lefei CELEI NOUX 9'al venitului pe sub mina;
un singur lucru ii rodea inima i nu-i venea nici cum la socotealii:
PERUCA! AFURISITA DE PERUCA!!! i Paspandachi dorea cu
orice pre% sa se litroseasca de aceasti tigvi moarti ce-i invilea capul,
vroea s poarte i el chicti naturali ca ceilal%i oameni. Insi cum 9i
25 prin ce mijloc? kart ceea ce nu putea gaci. In sfarit, dupi o
gandire de vr'o doui oare, el se opri in loc cu indoiala. Si cerc,
zise el. i luAndu-gi palaria iegi ducAndu-se intins la megiegul eau,

doftorul de cai, ea si-i marturiseascA dorinta i si-1 roage de a-I ajuta
&tea poate.
SA fitem, poti putem faci cefa, rispunse veterinarul ambind
5 bucuros cA i se prezintli ocazia de a smulge ceva parale.
Ma rog matale, Cucoane Domnule Doftor ; da ce-i cere.
Io am un alefi care faci sicor crescut por la toti cai ci uncem.
Tomita focut tare pun, her Pigpindac, chi'i finit la mini; io te mult
fruut si spunem la Tumilifostru, aber chindit che tomita frei portat
10 peruc di placer. Lasa gos peruc 0'i fitem cap u.
Peste doua saptamani, elegantul Tachi, inzestrat acum cu par na-
tural prin puterea alifiilor veterinarului, se plimba la Copou, petrece
in gradina lui ChiriI, viseazA amoruri... 0-0 gasegte o cog-cogea
Venerd nu visata, ci pipaita, tocmai in Tatarag, in persoana pastra-
15 magiului Raicu, durdulia vaduvA Pachila, care-I ademenegte cu seri-
sori ca al-de
Scumpul meu draga iubite TAchica! Mai intai ea rilvagelul meu
sA te gAseascA cu dulce pe guri%, ca aflAnd CA egti silniitos sa mil bucur
gieu; al doilea te ingtiinIez cA babaca i bAdia s'au dus de acasil gi
20 nu vor veni in iastA noapte acasfi ; iar al treilea te tog sa Vii in iastil
noapte numai cleat la mine. Te agtept.
A ta ve9nica
PACHITA *
Villa tot prin gradina ea mai 'nainte
25 Sarmanul Paspandachi, poet din dragoste, putea oare sa nu-i ras-
punzA 0 el aga:
Ingerul vieVi mele fragede !
La porunca ta zeita
eu voi fi ascultAtor,
30 ai sA tii draga Pachica
cA sunt grabnic urm Ator
de-a veni in iastA noapte
precum tu imi porunce0i
cad de doruii oftez foarte
35 cum nici po/i ca sA gandegti!
al tau pan la mormAnt
plecat i supus stint
TACHI u
Pachila voiete numai dealt a fi madam' Paspandachi. Vazand

suciturile iubovnicului sau, care devenise prea civiizat pentru a nu
desprelui legaturile casatoriei, ea comploteaza cu tata-sau Raicu pa-
stramagiu regnant i cu frate-sau Petcu pastramagiu hritier-pr-
somptif: Tachi e supraprins noaptea in etacul vaduvilei I Cum a scapat
bietul cinovnictq, judecaIi de pre razgandirile sale, dupa ce s'a oprit
din fuga tocmai in Palestina, adica in Targul-Cucului:
Cate nenorociri Intr'o singurfi oarfi: umerii rfinici de usorii ferestei,
mtmile sfingerate de spinii gardului i capul apart de piatra din ulitfi
to and cfizuse jos !... &Ate pagube inteo noapte numai: pfilfiria uitatfi
in iatac la Pach4a, surtucul i pantalonii fet9ie/i bucfilele, i pantoful,
pantoful CEL DE GLANT, rfimas pradfi in manile lui Petcu!. , . *
Paspandachi jura acum, Inaintea perucei, u ce sta aezata dupg
soba ca un testamoniu al trecutului sau 0, a nu se va mai incurca
15 cu femei care au coada dupa ele o. Ina a nu iubi la fel, o! aceasta
nu e cu putinIa pentru gingaa natura a junelui nostru; marginirea
hotaririi sale e numai ca obiectul suspinelor sa nu fie o cometa ca
Pachita, sgt nu aibe ta%i i fra%i, sa nu seamene cu DuIcineea dela pa.
stramagie. 0 atare fiin e Cheti sau Catti, toate deodata: i fat
20 mare, i maritata, i vaduva cu locuinla in Petru Bacal N. 20 ;
frumuse-cea u liberrt ca pasarea cerului, pe care orice vanator o poate
impuca cand ar voi b. Caci, eine e Catti a d-lui Adrian, ba a nuvelei
d-sale? Tachi o vede intr'o seal% la teatru, i-i prapadit! Amicul sau
Chilipirgescu, <un patriot din cei mai liberali i mai de treaba 0, il
25 introduce a doua zi in buduarul Afroditei.
Catti sta Inca In asternut, Insa asta nu facea nimic: ea era dispusii
totdeauna a primi in orice toaleta s'ar fi aflat.
Dupfi ceremoniile obisnuite de prezentare, Chilipirgescu 10 luti in-
data pfilaria i bastonul, salutfi pe Tachi cu un 6 bonjour ce fu ri-
30 postat de un 6 mersfi o recunoscfitor, i plecndu-se la urechea Catta
ii zise incetisor:
Ia seama, Catti ; Vain adus un boboc de smuls ; vezi de-I jumu-
35
-
leste binisor.
Lasfi pe mine, rspunse ea.
$i Chilipirgescu iei ducandu-se In treaba lui, lasand pe Paspan-
dachi singur inaintea Zeilei sale adorate.
Cat de mult doream A lac cunostinta matale ! incepu Catti,

scoiind un picior de sub invalitoarea si lasand desvfilit sanul pe care
voluptatea se leagana cu o gralie ademenitoare.
D'apoi eu, dudu-ca mea! raspunse Tachi sclipind din ochi
s cu aprindere. Caci dud ai sti ingerul meu ce simIesc in mine.. , si
spre dovada te rog ceteste aceasta poezie ce am scris asta noapte in
focul amorului pentru matfilula Jo.
Catti a stiut sfi-si joace rolul de minune. Dintai, ea stoarce dela

lesneincrezatorul nostru erou 15 zimli pentru quasi-plata a unor da-
is torfi inchipuite ; apoi 41 pofteste deseara la sine, ca s sa petrecem im-
preuna *; in fine, dud Paspandachi shoal% sub vfilul intunericului
la chemarea zeului Priap ...
... cand intra in Ifiuntru, Catti sedea a lene pe canapea si se juca cu

friza unui barbat ce sta lungit langa clause ; era un tank. jurnalist
15 ce studia, pe semne, in braTele frumoasei grizete vr'un articol de fond...
politic. Cum zfiri pe Paspandachi, Catti se scula cu graba, merse inaintea
lui si oprindu-I in loc li zise incetisor :
Pentru Dumnezeu! Trichica iesi degraba. Acesta-i amantul meu
de care cam vorbit ; chiar acum ma certam cu el si-i spuneam sii-si
20 caute de drum ca nu-I mai iubesc. Du-te draguIl, cfici mrt tern sa nu
InIeleaga ca 1-am schimbat pentru tine si sii-Ii &esti beleaua. Peste
e un ceas voi fi singura si atunci poti veni.
Tachi fugea de belele ca dracul de tfimaie ; aventura din Tataras
era Inca proaspfit in memoria sa, si deci fara a zice macar un cuvant
25 se retrase furisandu-se ca un iepure.
Ceasul trecu ca o clipeall si iata-1 iarasi indfirat ; insa asta data
in camera de 'ntai era 1ntuneric, Catti nu se afla acolo si numai sluj-
nice li iesi inainte intru intampinare.
Unde-i stapana-ta ?
30 - S'a dus cu Cuconasul ce erea dinioare aice.
Ce fel s'a dus ; striga el manios and mi-a zis sa vin peste
un ceas ea va fi singura?
Apoi ia s'a dus ;... dar m'a lasat pe mine in locul D-sale, zise
slujnica madarandu-se inaintea lui si strangandu-I de mina cu in%eles. -
35 Of Tachitl, Tachita! Cum de m'ai uitat tu pe mine ! Nu-1i mai aduci
aminte cat de mult ma iubeai cand eram spalatoriVa la Cucoana Zam-
fira in Pficurari?... *
PAMFLRTE RI CRONICI 79
Paspandachi jura pentru a doua oara, in fala credincioasei sale

peruce, a nu mai umMa dupa panghioane 0 pala;andre. De acu'nainte
obiectul dragostei sale va fi numai &aril vreo fiinla statornica O
ca O legiuita, Mid coada O fara datorii; mai pe scurt: o tritrelinuta.
5 A treia ispita! Norocul, ba mai bine zis nenorocirea, grabe;te Ion-
plinirea dorinIei tanarului nostru. Intr'o sear& el zare9te ieOnd dinteo
magazie o modista, o aborda, o intovaramte pan& la &Lisa, ti face
oarecari propuneri, O-i primit pentru o sutd de lei pe lurid. Una suta
douazeci de zile In Or Musu Tachi gusta, fara a se saturd, netulburata
to fericire a casatoriPlor.
a Intr'o zi sambata la 12 Mai In ziva sfntului Epifanie, zi ne-

fasta pentru Paspandachi el tO primise leafa O dupa ce merse deli
plati abonamentul mai intai pentru mancare la BAROTTY se In-
toarse O pe la Nina.
15 Cand in-tea In casa, Nina cu parul valvoi O cu .hainele rupte sta
trantita In mijlocul odaicei O se bocea amarnic.
Ce este? ce s'a Intamplat? striga Tachi speriat de pozilia pier-
duti a metresei sale.
Of ! nenorocire! Iipa ea inecandu-se in plans.
20 - Dar bine ce este, Nina?
Inchipueoeli draga ca mi-a dat Madama azi sa calc o rochie
de bariz a Cucoanei Titifneasca, O nu oiu cum am uitat fierul pe rochie
O am ars-o. Madama s'a maniat O a Inceput a ma ()cart, eu Inca m'am
maniat O i-am raspuns, Madama s'a maniat ci mai tare: m'a luat la
22 bataie, m'a socotit Indata qi m'a dat afar& ; ba fnca m'a scos datoare
cu 200 lei pentru rochia arsa, O panii-i voi plati a trimes un epistat
de mi-a luat zalog toate rufele de 'mpreuna 0 cu camacile tale. O000f !
vai de mine O de mine ! Ce-o sa ma fac eu acum?... Si biata femeie
se izbea cu pumnii peste cap O-ci smulgea parul ca o nebuna i.
30 Tache, nu Para a ofta, deslega mica sa punguIa: a Nina se lini-

ctecte, i. trebile se statornicira iar in statu quo ante bellum *. Dar,
vai ! ziva de 12 Mai n'a trecut Inca! Modista locuia pe Bahlui. Pas-
pandachi se culca la ea, ca toVi acei care se culca la ele. La o oara dupa
miezul noplii fluviul &pan inunda mahalaua. Cinovnicelul nostru, spre
55 a nu fi supraprins la amanta sa, ceea ce i-ar fi intunecat numele In
ochii lurnii...
6,, . se imbraci inteo clips, ie0 in cerdac, sari pe zaplazul ograzei din
vecinfitate i porni de-a incalecatele sfi se tarae Oa In capat la uscat,
inainte de a apuca apa sa se Buie mai la deal. Planul &au era in-
genios ! Dar tocmai and erea si se vada mantuit, un cane din ograda
5 vazand o momae ce se furipaza pe zaplaz, se repede himilind cu tur-
bare: Tachi se sparie, Isi pierde echilibrul i cade ALIVANTA-PLA.-
CINTA ca o broasca In mijlocul apei, Fatalitatea fatalitalilor!!!..
Musu Tachi Paspandachi se boteza de a doua oara cu straie cu tot,
cu SINGURELE STRAITE CE LE MAI AVEA! .
10 Asta era prea mult. Soarta Ii facea prea mare ras de dansul:
dar cineva trebuie, vrand nevrand, :A se supue decretelor sale 0 sa
sufere cu barbalie toate ispitele ce ea le trimite!, Se scoala deci
din apa nefericitul tartar murat ca un qoarece i plin de glod ca un cotei
ii gaseqte abia palaria ce plutea ca un dubas i tremurand de frig
15 se duce acasa plangand.
Ei bine! In ce stau acum lucrurile? Straile stricate, in punga' nici o
levee, 0 credit... comer/Ill se afla in criza! Cu ce se duce mane la
canIelarie? Nu-i ramane alta cleat sa alerge iar la paltonul CEL DE
JUDECATA, pe care-1 aruncase cu disprel lo.
20 Peruca primeOe acum, de0 cam tarzior! juramantul al treilea

0 de pe urma al nefericitului biurocrat ; 4in vecii vecilor nu voiu mai
umbla dupa femei*, fie ele vaduve, modiste, afrodite sau chiar erma-
frodite ! Dar cruda lui soarta nu se mu4umeqte cu prigonirile trecute..
Ea-i pregatete chiar pentru a doua zi ultima i cea mai crunta lo-
25 vitura: Unirea Principatelor e proclamat, Divanul e desfiinIat, ci-
novnicii sai raman fara slujba cu jumatate de leafa...
Ce face oare acum la Bucureoi Musu Paspandachi? Cum traeoe,
si cu ce isnoave i0 mai petrece tirnpul? Nu oiu. Stiu atata ca Pachica,
Catti 0 Nina se usuc de dorul silu; ca jupan Raicu povesteoe adese-ori
30 cu haz, stand In dugheana cu vecinii, patarania ibovnicului fetei sale;
ca Chilipirgescu istoriselte la to/i cu placere aventura burlesca 0 in-
placiunea prietenului sau; a canele ce 1-a spariat a turbat 0 a crapat
si ca Bahluiul n'a mai avut de atunci cinstea sa boteze in glodul sfiu
o persoana atat de SEMANDICOASA ca iubitul nostru Musu Tachi,
35 Papandachi! c.
De pre analiza de mai sus se poate judeca, cat de original 0 de

plcut e Musu Tachi Paspandachi al amicului Adrian. Pana i stilul
PAMFLETE V CRONICI 81
d-sale, care ar fi de tot neiertat in orice alta sfera, e maestreoe adaptat

la caracterul materiei. Nimeni nu intrece pe iubitul Bondar In cu-
nott9terea termenilor technice ale limbei noastre biurocratice: tars,
ighemonicon, veli-glas, a prapadi Intr'un bite hodorogul, dickisele, fes-
s fesele, handilc, a propozarisi, semendicos, selemet, alivanta-placinta,
etc. Toate personajele nuvelei, de asemene, sunt schiTate de minune:
Chilipirgescu, Catti, Nina, Ioja, pAna 0 baba dela Tatara9, va apar
inaintea ochilor palpitAnd din viaia, ca figurile triviale ale picturii
flamande. Dar chili insai scrierea, i atunci nu ma indoesc, ca, din
to amoare pentru literatura pamanteana, va veIi grabi a va uni voacea
cu a mea, pentru a striga catre autorul Calendarului: 8 Las de o
parte poeziile tale... .9i lucreaza in ceea ce-i taria ta : in desdrierea
cinovnicimei noastre, al carei poli fi Omer... 0 nu Omer ca d-1
Asachi!*.
'15 Neat, zau pacat, ca nenorocitul Tachi Paspandachi, mai inainte
de a se incurca cu Pach4a, Catti i Nina, n'a facut cunotiqa priete-
nului nostru d-1 N. Ionescu. Aceasta singura imprejurare 1-ar fi scapat
de multe belele ! Femeile, i-ar fi zis fostul redactor al Tribunei
Romdne, nu sunt atAt de negre, precum 0 s'au aratat ele tie ; nu-
m mai nu le cauta, frate, nici in Tataraq, nici la Petru Bacal, nici in
mahalaua Bahluiului! fa ca mine : du-te la Varatic! Aa ar fi spus,
chiar din filantropie, d-1 N. Ionescu; 0 nici ar fi putut sa stea un Pas-
pandachi contra unei elocin-ci tribuniane. Dar oare ce are aface Vara-
ticul cu d-1 N. Ionescu ; sau, cu alte cuvinte, oare ce are a face d-I
-25 N. Ionescu cu Varaticul? Ce are a face ! poftim, intrebare ! Facerea
d-sale se cunoaoe din scrierile d-sale. Cum de nu oiIi, ca, din cala-
toria sa la monastirea femeeasca dela Varatec, d-1 N. Ionescu aduse
o multime de copii. . . 2, 3, 4, numarul precis nu 1-am aflat pAna acum...
din cari o parte s'a facut cunoscuta publicului din sfAritul anului vechiu
o i inceputul anului nou. DintAi, ca un 4 avant-goiit ., aparuse la lu-
mina : Vico maicei Nazaria prima starigi de Varatic (1788 1814) ;
de pe un manuscript anonim pstrat de maica Epghenia Negri. Apoi in
curAnd: Istoria formdrii monastirei Varaticul de maica Epistimia Hagiu.
Pe titlul acestei publica-puni numele editorului, menVonat aiurea
5 inteo nota, lipseoe, fiind inlocuit, nu 9tiu cum, prin urmatorul simbol:
o 0 0 0 0 0 o
o 0 0 0 0 0 o
pe cari unii 11 restAlmficesc asa : zero Inmu4it prin zero sau zero adunat
cu zero ; iar a1ii se mullumesc a bodogani cu nedumerire: ce de mai
5 gkuri a IntrebuinIat d-1 N. Ionescu In chestia Varaticului !
Iatfi precuviintarea editorului la Viala Nazariei i la ulterioarele
reproduceri varatice :
Numele celui ce a fAcut aceasti biografie picas& a maicii Nazariei
nu se stie. Dupii caracterul stilului ei, dupfi icoana scrisorei manu-
10 scriptului, ar putea prepune cineva c InsAsi maica Olimpia este au-
torul. Insfi din o foaie pre/ioasfi resle.citfi Invederat dintr'o scriere
mai Intins5 dictatfi, de bunfi seamfi, de maica Olimpiada, precum si
din scrierea unui Vasile Lupea, Transilvano-Chi4deanul, din 1834
manuscript cunoscut sub titlu: Talpa Varaticului, i indreptat pe
15 alocurea de venerabila stare-0 cu chiar mAna sa, nu mai pulin 0 din
alte documente autentice rfimase de la maica Olimpiada, am putea
incheia cel pulin crt scurta biografie a maicei Nazariei, ce pentru In-
semnfitatea ei istoricfi se dfi la lumina, n'a fost strAinA de inspirarea
Olimpiadei.
20 Zicerea urrafitoare din scrierea de faIfi ar autoriza aceasta din uzinfi
presupun ere :
o A4ii, zice nu gtiu vieaa preacuvioasei Nazariei, numai ucenia sfin-
;lei-sale prea cuvioasa Olimpiada, prin carea i-au fost si aducerea gi
stdrgia n Varatic, tot prin prea-cuvioasa Olimpiada, f. C. b.
25 Editorul Inchinfi aceastii Vieald a prea-cuvioasei maicei Nazariei
cuvioaselor mirese ale lui Hristos din s. m. Varaticul. Maica Olim-
piada numia pe unii din profanii vizitatori ai lavrei sale tdlhari de
suflete...
Eu unul n'am cfiutat a lua din sfAntul dominiu al Olimpiadei de-
30 cat niste hArcoage ca aceasta pe care, mullimin obligenIei bine cu-
noscute a maicei stare-ce actuale si a maicei Evgenia Negri, le voi scoate
pe rand la lumina spre mrirea nemuritoarei Olimpiade.
Map vor zice: Da ce? tocmai din vieala cfilugfirilor si a calugfiri-
/elor au ajuns RomAnii timpului acestuia de a lua cele mari pilde de
35 virtute si de evlavie ! Eu unul am temei de a crede cfi da. Ba chiar
sunt incredintat cA, de si pe la mAnfistirile noastre Indeobste se arde
astfizi mai pulinfi smirnfi de cAt iarbd nicotianfi, totusi un profum de
anticfi virtute romAnfi se simte acolo mai mult de cat oriunde ).
PAMFLETE RI CRONIC1 83
Cine se mai poate indoi, cum ca d-1 N. Ionescu n'a furat niciun
suflet din monastirea Varaticului: sufletele sunt de ob9te prea upare
0 n'au nicio valoare politico-economica. Scoaterea copiilor, tiparirea
lor en petit, au fost, negre0t, toata sarcina d-sale, ca viajor, tipograf
5 0 literat. Incat se atinge de IncredinIarea ca 0 antica virtute roman& *,
s'ar fi pastrand pan& azi la calugarilele noastre; apoi nu ne putem
rosti, mai Inainte de a ne lamuri insu0 d-1 N. Ionescu, daca cuvantul
virtute d-lui a luat In sensul latin, sau In InTelesul romnesc, morali-
ceoe sau fiziceOe; daca maicile 0 miresele au antiquam virtutem ro-
10 manam, sau sunt numai cat nioe femei vdrtoase, cum zice poporul
nostru, in ochii carui -aria trupului e apogeul perfecliei omeneoi.
FLA atunci, sfi cercetam numai interesul istoric al ambelor publica-
tiuni, o scoase pe rand la lumina spre marirea numelui nemuritoarei
Olimpiade *; un nume pentasilabic, care, ce-i dreptul, a fost 0 mai
15 Inainte destul de lung, far& Insa a fi vreodatii mare.
D-1 Ionescu crede, bona fide, a publicaIiile d-sale despre Incepu-
turile Varaticului ar avea o corogea Insemnatate istorica. Ca editor,
d-lui e lin fel de parinte ; ca parinte, d-lui fireoe 10 lauda copiii; dar
ceea ce d-1 Ionescu a uitat sa faca, fie ca editor, fie ca parinte, este
20 de a ne harazi un singur cuvant prin care 0-0 justifice bine-rau
credinta. Un tata zice: o Nu va pute0 Inchipui istelimea Costicai 1
Se joac& cu carti, mananca pe carti, toate numai pe carli 0 cu carti!
0 sa iasa un Voltaire !* Oricat de iperbolica e logica unui aot tata,
ea este totu0 mult mai temeinica dealt aceea a d-lui Ionescu, and
25 d-lui IntrebuinIeaza zicerea o Insemnatatea istorica *, fara a-0 dovedi
vorba macar prin o umbra de argument ! Ipse dixit, 0 el Insu0 a zis *
a coalei filosofice italice, nu e deajuns pentru a Indupleca minOle
cele nedogmatice din timpul nostru. Un filolog ca Moja descopere
cateva bucali, nu varatice, ci din pierduta 0 Respublica * a lui Ci-
30 cerone. S'ar parea, ca singur numele faimosului orator era o destula
cheza0e de interesatewca. Mai trebuia oare sa se probeze Insemna-
tatea unei astfel descoperiri? Celebrul Italian a socotit totuO, ca
aceasta e neaparat chiar pentru un Cicerone! D-1 Ionescu gandeoe,
dinpotriva, ca maica Olimpiada n'are nevoie de o asemenea lucrare !
35 Deosebirea Intre d-1 Ionescu 0 Moja este aici, precum vedeV, tot a9a
de mare, ca Intre maica Olimpiada 0 Cicerone.
Studiul trecutului monastirilor, 0 la noi, 0 pe aiurea, poate fi

mai mult sau mai pulin interesant 0 important, sau din punctul de
vedere istorico-filosofic, sau din acel istorico-literar, sau din acel isto-
rico-archeologic ; sau, in fine, din toate-trele deodata. Ca un apza-
5 mant social, o monastire are o mai mare sau mai mica, o mai
bun sau mai rea inraurire asupra spiritului 0 energiei poporului,
in sanul caruia s'a desfaprat, Acesta e punctul de vedere istorico-
filosofic. Ca o specie de ;coat& in care calugarii sau se Invala ei
in00, ori invala pe allii ; ca o casarmci, Eqa zicand, a carei disciplina
10 permite numai ruga, munca 0 citirea ; monastirile au gramadit
in chiliile lor fel de fel de produceri literare, mai vechi sau mai
noui, mai de prel sau mai de rand. Acesta e punctul de vedere
istorico-literar. Ca o arhiva monumentala, crescuta cateodata in cursul
secolilor, o monastire cata sa prezinte istoricului mai multe sau mai
15 puline, mai scumpe sau mai obipluite isvoare epigrafice, diplomatice,
paleografice, iconografice, arhitectonice, etc., a carora desluOre arunca
o mai vie sau mai slaba lumina asupra sorlilor nalionale. Acesta e
punctul de vedere .istorico-arheologic. In cele mai multe cazuri, in-
semnatatea filosofica, acea literal% 0 arheologica sunt intrunite ; incat
20 istoria unei antice monastiri ne infaIipaza la olalta 0 tabloul lucrarii
calugarismului asupra vielii unei Ori in diferite epoce ; i galeriile
unui pre-tios muzeu tiinlific 0 artistic. Varaticul d-lui Ionescu in-
cape el oare in aceasta clasa ? sau, la adica, este el insemnat batar
din unul singur din acele trei puncte de vedere istorice? Care-i inte-
25 resateala sa filosofica? Care-i acea literal% ? Care-i acea arheologica?
Din cele publicate pana acuma de d-1 Ionescu, suntem plecaIi a crede,
ca d-lui n'a gasit intre calugariIele dela Varatic nici prea multa filo-
sofie, nici prea manina lumina, nici lucruri vechipare, vreau sa zic
0 archeologice s.
30 I. Cronica monastic& arata pretutindeni aceea0 nestramutata trep-
tare in urmarea fazelor: adapost pentru fedea prigonita, adapost
pentru luminile primejduite, adapost pentru neputinTa sau lene. Nu
numai in Europa 0 nu numai in lumea cretina am putea adeveri
aceasta lege istorica-filosofica: mergeli in Tibet sau in India, urcali-va
35 in anticitatea Caldeii sau a Egiptului, sili vedea tot atat ! De 'ntru 'ntaiu
cultul vechi, impiedecAnd creoerea unei noi i dupmane mArtu-

risiri, cei goni%i, sfinii Pauli-pusnici sau Antonii, se trag in muati,
in codri, in pustiet4i ; ducAnd cu sine 0 tAinuind in umbrA evangeliul.
kr: aceasta e schitul primitiv. Apoi lupteIe politice, lipsa de siguran,
5 nAvAlirile strAinilor, silesc pe oamenii papfici i cugetAtori, pe sfinii
Vasili sau Benedicli, a-pi cAuta odihna In singurAtate sau In ar-
monia unei oboii, alcAtuite din o sutra de in0 cu acelea0 dorinli.
Willa, fiica linitii 0 a concentrArii, devine petrecerea i arma kr.
IatA secundul period al istoriei monAstireOi. In sfAr0t, goana reli-
to gioasA nu mai fuIgerA; barbarii nu mai nabupsc; Iara nu mai geme
de anarchie; cultura e universalminte riispAnditA i sustinuta... la
ce oare mai poate servi cAlugarimea? monastirile se umplu acum de
becisnici i trAntori.
Apleca/i aceste trAsAturi generale &Rye Moldova in parte ; ceea ce
15 aIi putea face tot aa de bine in privirea ori0cArei alte Ittripare, ro-
mane, sau neromne, ortodoxe, schismatice sau chiar pgine.
In secolul V, ctind creoinismul nu era Inca destul de Inatrit nici
la Roma, iar cu atfit mai vfirtos pe 'n provincii; cAnd Gotii, Gepizii,
Hunii, i atAli a1ii cAtchuni stApAneau i asupreau intinderea vechei
20 Dacii; un .Niceta fund A. in ascunsul poalelor Vrancei 4 monastirea
Milcovanului 5, carea, dintAiu creoinA nedesbinata, mai inainte de na-
oerea schismei; apoi papistaA in cursul mai multor sutimi de ani
sub numele de episcopatu milcovian; dupA un interval oarecare de
nefiin-tare, fu reinoird in veacul XVII de cAtre Constantin Vodtt Can-
25 temir in duhul ortodoxismului, numindu-se 5 Mira 5. Acesta e cuibul
creoinata/ii in Moldova: monastirea apostolicA. Sub Alexandru cel
Bun, sub Stefan cel Mare, sub Petru Rare i urma9ii lor; cAnd res-
meri-cele dinastice dinAuntru i incAlectaile vrajma9e din afarA, Turcii,
Ungurii, Le0i, Cazacii, TAtarii, ferbeau din toate pArtile ; s'au radicat
so la fiinta sAntele locapri Neamlul, Putna, Moldov4a, Probota, etc.;
in care floreau literele i artele atunci &And cAmpiile din giur easunau
de strigAtele voinicilor 9i de loviturile armelor. Vorbi-vom i despre
epoca a treia? Trebui-va s demonstrAm ch monastirile noastre, in-
fiinlate cam incoace dela jumAtatea secolului trecut, nu mai puteau
a5 fi nici rAsadnice de credin1A, nici tArii contra vAlmilpgului politic;
6
86 SCRIERI LITERARE, MORALE IN POLITICE
ci doartt una din numeroasele aplecfiri ale cuvintelor nemuritorului

Montesquieu: e Le monachisme a ce dsavantage, qu'il augmente les
mauvais effets du climat, c'est--dire la paresse naturelle 5?
Toate astea se reportfi deopotriv i catre monastirile brtrbateqti,
5 0 dare acele femee9ti, cari ptqeau pururea in o linie paralel, de cfind
sffintul Pacomie i sorfi-sa, al carei nume de fericith memorie nu mi-1
mai aduc azniute, Infiintaser4 doufi schituri pe doi tfirmi opu0 ai
Nilului. i femeile au apostolizat in timpul lor: dovedea Elenele,
Clotildele, Pulcheriile, Nivele, Olgele, etc. ale diferitelor popoare.
10 femeile aruncau intr'o vreme, mai tfirziu, in periodul al doilea, o dulce
lucoare din fundul chinoviilor ; ca Eloiza in scrisorile sale catre Abe-
lard, Baudonivia in Viaia sffintei Radegunde, Hroswitha in celebrele
sale incercfiri dramatice; i altele. i femeile, in fine, au faza lor mo-
nasticA de e faltecismu cfind ele fac, bungoar, ca Olimpiada d-lui
15 Ionescu:
4 hat Intru acea vreme s'a Intamplat unei fiice de preot de s'a des-
pfirIit de bfirbat, avfind i o fiici Ecaterina. i pe maica Ecaterina
o chiamfi Balaa, de doufi zeci i trei ani fiind cand s'a despfirtit de
bfirbat, dintr'un ora ce se nume9te Iaii. lark' Balavt, fiind plin de
20 duhul sffint, 0 de Dumnezeu aleasfi, au venit la cillugfirie dimpreunfi
cu fiicfi-sa Ecaterina *.
(Viata maicei Nazaria p. 5).
II. a Care anume din clasele sociale ale veacului de mijloc era
menitfi a scapa rfim60-cele culturii greco-romane? Mirenii sau clerul? a
Iat intrebarea ce-0 propune renumitul Eichhorn in istoria litera-
25 turii mijlocii. e Nu mirenii urmeaza el mai departe. Nobilii ger-
mani, dispu0 numai pentru rfisboiu i pentru vfinat, desprquiau toate
4 tiinele, ca pe un ce muieratic. Pozi/ia lor in lume nu cerea nici o
crqtere literar. Pentru a efirmui un ducat, un contat sau un mar-
chezat, nu trebuia nici cea mai mica invacaturg, ci numai o putere
30 fizic, 0 intaciare rAzboinicA, vitejia, i singura cunwit0 a ar-
contologiei germane, care se capata prin deprindere... Astfel, de
nu lua clerul asuprfili sarcina tiin%ebor, ele ar fi dispfirut fdr smin-
teara de pe fqa pmntului. Biserica0i au urmat acestei chemfiri,
infiliftind coli pe rfingfi catedrale i pe 'n monastiri 5. Cglugfirii
PAMPLETE fg CRONICI 87
apuseni, zice Guizot, au fost deslelenitorii Europei *. t Pan' 0

pe 'n monastirile de fete, mai adauga el a zice, studiul Iinea
un kc insemnat k cercul indeletnicirilor zilnice. Monastirea dela
Arles, fondata de sfantul Cesarie, intrunea in sine, la inceputul se-
5 C01111111 VII, dou sute de calugarice, ocupate, pentru cea mai mare
parte, cu prescrierea carIilor, fie religioase, fie profane *. DupA ce
am fAcut sa vorbeasca un Eichhorn 0 un Guizot, a mai cita pe alcii
ar fi de prisos. SA nu ne mirAm dartt, daca in cursul timpurilor mijlocii
aproape toIi InvaIaIii 0 art4tii, caluzii vieIii inIelesale, ieeau de
10 sub steagurile Bisericei.
In Moldova, ca 0 in Germania, ca 0 in apusul Europei, calugarii
au fost, intr'o vreme, luminoasele faclii ale poporului ; numai doara
ca elul mediu al nostru nalional se incepe tocmai atunci and se
sfarete acel al Iarilor mai inaintate in cultura 0 in fiinTarea politica.
15 Sub Alexandru cel Bun strAlucea la noi geniul lui Grigore Tamblac,
stareIul Neamlului, apoi mitropolitul Sucevei 0 in fine al Chievului,
unde 1-a chemat clerul rusesc, micat de renumele acestui mare barbat.
Tamblac rasa un insemnat numar de scrieri in limba slavona, mistuite
parte in biblioteca nen4eana, parte prin arhivele ruseti ; 0 din cari
20 cele mai insemnate sunt ViaIa sfantei Paraschiva 0 Biografia dom-
nului sarbesc Decean. Sub tefan cel Mare, infiinlandu-se monastirea
Putnei, viteazul principe impuse calugarilor mareala datorie de a
scrie cronica -carii, manuind condeiul, pe cand voinicii aparau cu sabia
hotarele Moldovei. De atunci 0 liana la finitul secolului XVII, pang.
25 la Varlaami 0 Dosotei, monastirile n'au contenit a scoate la iveala
un Or de lumini literare, ca Pamva Berindei, adanc elinist, latinist
0 ebraist, autorul celui dintaiu ziciunar slavon ; Petru Movila, steaua
Bisericii ortodoxe ; Gedeon Balaban ; etc. Mai inainte de focul in-
tamplat de curfind la NeamI, aceasta strAveche chinovie poseda 422
so manuscripte romane originale, 129 traduceri 0 410 manuscripte grece,
latine 0 slavoane! Germanul Neibaur, profesorul colejului dela Cer-
nauli, gsise la monastirea Putna In Bucovina un turn intreg, plin
de carp 0 de manuscripte in diferite limbi! IatA pe unde ar fi putut
cAuta d-1 Ionescu t insemnfitatea monasticA istorica *, in kc de a
35 slavi o literaturd ca urmatoarea:
6*
Precum o gradina al unuia prea vestit stapanitor, fiind impodobita

cu feluri de flori, puternic mirositoare, si cu mulcime de pomi a feliuri
de roduri Imbogalita ; &and nimine nu s'ar impartasi Intru miroazna
acelor flori, nici ar putea gusta din dulceala rodurilor ei, fiind cu totul
5 incuiata si Indosita: atunci s'ar face acea gradina nebagata in seama,
parasita, uitata, i netrebnica ; aseminea i un lams al uneia sfinte
monastiri, and cu totul s'ar inchide intru tacere, si nu s'ar da la iveala
fiina sa, spre a se imparta0 tot iubitoriului de mireasma dubovni-
ceasca, si spre a se Indulci de sufletestele roduri, s'ar face cu totul
to parasita, uitata si netrebnica. Drept aceea fiind i aceasta de Dum-
nezeu pazita monastire, Varaticu, una din gradinele marelui stapan
al ceriului si al pamantului, si necuviindu-se intru tacere a se Inchide
buna sa mireasma duhovniceasca, ce se varsa din florile umilitelor ru-
gaciuni, si a nu se gusta din rodurile cele sfinte ce cresc In pomii cei vii
15 ai inimilor cuvioase, sunt indemnat cu totul, prin ravna si dorirea shin-
Vilor-voastre, nu numai spre a descoperi mirosul florilor sufletesti,
si spre a dovedi prin Intarite argumenturi pre dulceata rodurilor du-
hovnicesti, ci mai vartos m'am Indatorit, dupa cererea atot soborului
Varaticul, din temeiu a da la iveala, atat pe osardnicul pricinuitoriu
20 al inceputului, si al aflarii, si al intemeierei, acestei gradini sfinte,
spre mulcumirea i spre vesnica ei pomenire, cat si pre toata intemeierea
ei, care se vede astari, din talpa a o arata *.
(Talpa Varaticului ; p. 3-4)
III. Respectul, ce insufla obstimii privirea Crucii si adesea chiar

25 murii monastirii, intar4i i inarmali ca o fortdreaVa, inlesneau clu-
gArilor p'astrarea anticialilor, adunate i mostenite din generaTie
in genera-cie, si care usor s'ar fi pierdut, pentru cea mai mare parte,
in 1m:smile particularilor. In asa chip, monastirile deveneau pinaco-
tece i cartofilace ale timpului. Astazi, dui:A ce faza cea strlucit a
SO istoriei lor a apus de mult, inlocuindu-se prin faza trndviei, mii
de erudiIi rscolesc in toate unghiurile Europei locasurile, ate au
mai ramas din trecut, scoland la lumin'a de sub oborocul decdinii
ici un uric, schimband prin cuprinsul sau faIa istoriei locale ; colo
o icoand, purtnd numele vreunui uitat maestro ; mai departe vr'o
85 sculptura ; sau un port strabun; sau o mosaica ; etc., etc. Uncle asa
cercetari monastice sunt cu atat mai neaparate si mai grabnice, csa
nedemnii urmasi ai Tomilor d'Aquino cam invdlesc masline intr'o
glosa virgiliana, astup o butelca cu vr'un fragment din Tit-Livie, sau

zugravesc vr'un dant Dunstan, cum strange cu cle0ele nasul dra-
cului, deasupra unui fresco de a lui Rafael. Numai hrisoavele 0-au
pastrat oarecum prelul in parerea materia1i0ilor monaci ; ele privese
5 la mo0i, la danii, la nu-tin-P...
D-I Cogalniceanu In Archiva Ronutneascri i d-1 Odobeseu In Re-
vista Rorndnei au prezentat Cate un specimen despre ceea ce se poate
culege de prin monastirile romane, 0 In Moldova, 0 in Muntenia,
in privinta arheologica ; dar mai mult ramane de facut de acum Inainte!
10 Uricele domne0i, aflatoare pe la monastirile noastre, sunt nenu-
marate. 0 mare parte din ele am cunoscut de pe copiile Arhivei Sta-
tului din Ia0, prescriind pentru mine peste patruzeci de documente
numai dela Stefan cel Mare ! Din sfera epigrafica, inscrimille mona-
stirii Putna sunt de znult descrise, de0 inteun mod gre0t, din cauza
15 necunwintii limbii slave. La monastirea Tazlaul atrag atenlia arheo-
logului portretele lui Stefan cel Mare cu doamna sa Maria, al lui Bogdan
cel Grozav, etc. ; arhitectura unor vechi ornamente, inscripVile de
pe pietre ; 0 altele. In Bistrila rama0lele epigrafice sunt 0 mai nu-
meroase. Aci mai afla/i chipurile lui Roman Voda tatal lui Alesandru
20 cel Bun, al lui Petru Rare, al doamnei Elena ... La Neal% yeti vedea
evanghelii legate In argint tocmai din inceputul secolului XV, sfe-
nice, pahare 0 vase din epoca marelui Stefan, portretul letopiselului
Urechea, al teologului Grigore Tamblac, al mitropolitului Teoctist.
Oare gasiti ceva asemenea In Varaticul d-lui Ionescu? Nu cumva
25 Insemn'atatea istoric'd a acestei monastiri se rrifirgine9te In cele enu-
merate de maica Epistimia Hagiu: 4 biserici, 7 clopote, 300 chilli*,
700 calugarile, 12 mo0i 0 13.000 galbini venit?
Aa dar putem zice, fr fria de pAcat, cum ca, din toate punc-
tele de vedere, cele douil sau trei publicacii varatice ale vechiului re-
30 dactor al Tribunei Rometne, ca Vi cele multe de acum lnainte, au o
insemnatate istorica mai mult decat Indoielnic6. Nici filosofia istoriei
romne, nici literatura pamfinteank nici arheologia noastr, nu cisttig
nimic de dorit din aceste o Vieli 0, 4 Istorii *, t( Talpe *, etc., ale d-lui
Ionescu ; 0 oricine va voi sa tie Mai de aproape ceea ce-i Varaticul,
35 cat mai bine sa recurg4 la urmatoarea scurt descriere, publicat
90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
an de pgrintele Musceleanu, carele arat adevArul, macar cli vorbete

tocmai Inteun Calendar:
s Aceasta monastire este numai de 56 ani; claca va fi fost alta mai
dinainte, n'am putut descoperi, din cauza a varsta Inaintata, In care
5 se &este Superioara, face ca administrarea sa fie deranjati. Inscriplia
urmatoare se gfiseste d'asupra usii, de unde am copiat-o la 31. Iu lie.
f La anul 1807, s'a zidit aceasta sfanta si Dumnezeiasca biserica ce
se praznueste hramul Adormirea Maicei Domnului, prin osardia si
osteneala sfinciilor sale a Prea-cuviosului si Duhovnicului nostru pa-
le rinte Iosif Eroshimonahul, s'a Cuviosiei sale Shimonahiei Olimpiada.
Iar cea intae cheltuiala a fost de la Maicele Sf. Locas, al doilea a iu-
bitorilor de D-zeu miluitori, si cea intae ctitora Sfincia sa maica Elencu
Pa lade, care inzestrare este mai mult dela D-ii, daruind patru mosii,
si anume: Balilestii, Cleja, Zarnestii, Peresanii cu alaturatele Orli,
15 si Shimonahia Elisaveta Bals ctitora a daruit mosia Vulturesti; cu
alfituratele parli, si indestule odoare Sfintei biserici a facut impreuna
cu fii sfincii sale. Iara meremetul inoirii bisericii, atat in launtra cat
si pe din-afara, este cheltuiala iubitorilor de D-zeu bine-facatori ctitori
si a raposatului mare Sca lam (se vede cii a vrut sa zica Scarlat dar
20 nu s'a putut descifra) Pa lade, precat si a raposatei Shimonahii Fe-
vronia... si sfintei M-te, toate s'au savarsit tot in zilele sfincii sale
Olimpiada staricei sfintei monastiri Varaticul, 1841, Oct. 20. Am
zis, ca batraneca si privilejul nasterii superioarei au molesit adrnini-
stralia ; aceasta este adevarat, si ca sfi probez ma simc dator a insemna
25 urmatoarele linii: Vrand a vedea, ca la toate monastirile ce vizitasem
pan'aci, odoarele cele mai frumoase (de va fi avand) cu care se or-
neaza biserica pe serbari mari, nu s'a putut gasi cheile!!! Crezand
(si aceasta credinp este adevarat racionala), ca la un stare% si stareca
trebue sii fie usa deschisa pentru toci si la mice timp, am cerut sa vi-
al zitam pe superioarfi: ni s'a raspuns dupa un moment, ca maica se ga-
teste de masa; la acest raspuns am fost curios ca sa stiu ca ce persoani
este superioara: mi s'a raspuns ca este cucoana si se numeste Efrosina
Laza. Dupa o oara si mai bine a trimis ca sa ni se spue ca are timp c a
ail ne primeasca, si ca este la cafeaua dupa masa; insa pentru noi erea
35 tarziu. i aici ca si la Agapia sunt cele mai multe maici de familie,
care trfiesc de la sine si. in lux*.
Acei cari au auzit nu tocmai de mult discursul de deschidere al

d-lui Ionescu, ca profesor de istorie universala la facultatea filosofica
din municipiul Esului, vor pricepe foarte lesne, si numai ei singuri
vor pricepe, ceea ce vrea sa zica t insemnatatea istorica* In graiul

d-sale. D-1 Ionescu zise atunci intre altele, fara ca sa zambeasca macar:
t E absurdd parerea acelor ce pretind ca istoria trebue sa fie ne-
partinitoare *. Eu aunt martor ocular ci auricular, cum ca absur-
5 ditatea # a iecit In adevar din gura profesorului. Prin urmare, dupre
propria teorie a d-sale, istoria ffind de dritu supusa partinirii, ci par-
tinirea ffind necesarminte lucrul cel mai individual In lume, apoi
4 insemnatatea istorica * se traduce altfel prin o insematate indipi-
duald. Varaticul e insemnat pentru pfirtinirea d-lui Ionescu; deci,
10 el poseda o insemnatate istorica. BagaTi seama, ca discursul profeso-
rului nostru, oricat de des-cusut, a fost nu zic 0 Inleles*, ci aplauzit;
ma tem ca ci el a avut o Insemnatate istorica' pentru partinirea ascul-
tatorilor ! Ce-i dreptul, Intrucat se atinge de aplauze, pas grand'
chose! apoi Ecenii noctri au nicte palme pe cat se poate de inte-
15 leginii 1 Iarna aplauzele pune sangele In circulalie ci Inctilzesc mainile ;
vara ele fac vant ci produc raeoare. Ce egoism din partea ascultato-
rilor !
E curios a vedea, cum batuta din palme celebritate ctiinIifica a
oratorilor noctri ex cathedra se intuneca ci dispare nitel-nilel, de Indati
20 ce le vine In cap nenorocita, vreau sa zic mantuitoarea idee de a pune
mana pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alexandrescu, hotarindu-se a
da publicului un specimen tipdrit despre cunoctirgele sale literare, in
loc de a se margini in sfera farselor ca 4 BRIO znortului # sau ca Bon-
darul din 4 Zimbrul ci Vulturul*, traduce In versuri ceva din Juvenal
25 in modul urznator:
Pururea tot asculta-voi? Si nu replic niciodata,

D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit?. ,.
D'aici lacrimi si mania! L'aste deci tu te gandeste
Pang ce semnalul Strica de trompeta nu s'a dat.
30 Casca and copere capul, de cait timp nu mai este,
In Flaminea si Latina cenusa ce oditmeste.
Contra ei sa cerc eu dara ce-adevaruri se 'nvoeste ! *
Iata, inceputornica matemd (udftia) d-nii Maiorescu-Teodori-Mdr-

zescu, scriu faimoasa kr adresa din 18 Aprilie ! Iata d-1 Ionescu, foarte
hazliu in publicismul ne9tiinlific al Tribunei Romdne, 4 marete nu-

mele nemuritoarei Olimpiade !. i apoi sa vezi cat de tare se supr
d-lor and le vorbeti verde In ochi! D-1 Alexandrescu te sdrobete
In cursul d-sale! D-I Maiorescu, ale chrui baze teoretice, iubesc a fi
5 drept, dau o frumoas& speran0 pentru viitor 0 care, prin urmare,
formeaz& ca o exceplie In mijlocul celorlal%i, te ucide i d-lui, Fin
imitalie, In cursul d-sale ! D-I Ionescu te crupi In clasa ; dar te atacfi
intainindn-te cumva In vreo locanta, ceea ce mi s'a intamplat i mie...
de0 m'a ferit stantul de a fi ca zeul Canop din Egipt, care se reprezinta
10 In forma unui cruon de here...
GAMENUL DE PARIS 1)
Gamenul de Paris se reprezinth de atatea ori 0 cu atata succes
de Societatea Dramatic& din Bucureti, incat ar merita de a fi jucat
0 la Peking, dac& teatrurile chineze, mai pulin progresiste cleat scena
romanfi, n'ar persista cu InclipAlanare de a respinge orice pies& tradus5,
is fie cat de bunk mu4umindu-se cu repertoriul national, fie cettde r&u.
Dar comedia, de care vorbim aci, e nu numai strAing, ci mai are
o calitate, pe care Chinezii nu o vor putea Inlelege niciodata: ea este
compus6 de doi autori, adicEt se aseamanh cu o cas6 planuit de doi
arhitecli, cu un pod facut de doi ingineri, cu o corabie povaluita. de
20 doi carmaci.
La noi, in China, se admite numai doar un plug, tras de doi boi ;
cfici, In asemenea caz, amandoi colaboratorii ascult, cu cea mai oarbA
supunere, biciul unui director numit plugar, Incat s'ar putea zice
ca acesta este tmicul autor al brazduirii: metepigul de a se asocia
25 doi literati, pentru a seri o singur& piesa, e cu totul necunoscut Chi-
nezilor, pe cand In Europa se intampla, cateodat5, ca zece pretin0
barbati de geniu s coopereze la naterea unei pagini.
1) Satyrul, Nr. 2, 13 Februarie 1866. Cronica publicata sub pseudonimul
Puang-Hon-Ki.
PAMFLETE sI CRONICI 93
Acesta este rezultatul principiului economico-politic de Asociapune:

asociatiune Intre cismari, asociatiune /litre brutari, asociapune Imre
hornari, asociatiune /litre tipografi... de ce dara sa nu fie si o aso-
ciatiune Intre romancieri sau Imre autori de comedic?
5 Ziare, redijate de mai multi, s'au vazut si in China, unde bunk-
oar& Gazeta numita Imperialii exista de doua sute de ani, trecand
prin raii de redacPuni succesive. Dar se stie, ca un ziar este cu atilt
mai bun, cu cat e mai variat In toate, In idee, In sujete, In stiluri, 'Ana
0 in puncte de vedere ; precum e, de pilda, Times-ul englezesc, cel mai
io celebru jurnal In Europa, demn rival cu Gazeta Imperial& dela Peking,
-0 in care, asupra aceleiasi materie si In aceeasi zi gasiti opiniuni
pentru si contra. Un roman o drama, o comedie, a fie oare tot aa?
E de mirare, ca, Oa acuma, cu toata faima teoriilor economico-
politice, nu s'au vazut Inca doi poeti asociandu-se pentru a face o
15 singura poema, desi poema este si ea, In esenta, nu alta decat un ro-
maw; sau o comedie sau o drama versificatii. De ce oare aceasta ex-
ceptie? Daca unitatea de conceptiune 0 de executiune se cere dela
o poema, apoi neaparat cata sa se ceara si dela un roman.; sau dela
o piesa teatrala. Daca acea unitate e de prisos In roman% sau In piesfi
20 de teatru, atunci nu intelegem pentru ce ea sa nu fie tot asa de prisos
In poema. Bazandu-ne dar pe principiul de asociatiune, noi speram
si ne mangaem Ca peste putin timp literatura europeana va produce
un Child-Harold sau un Faust, scris de cate o companie de zece poeti.
S'apoi autorii, astfel asociati, nu e necesitate sa fie compatriop ;
25 iara progresul credem ca va mai face in curand ca ei sa nu fie datori
nici macar de a seri opera comuna toti inteo singura limba: poema, ce
o asteptam noi dela geniul asociaPunii, va putea fi eompusa din doua-
zeci si cinci capitole In douazeci si cinci diferite limbi: un capitol en-
glezeste, un altul frantuzete, de aci nemteste, si asa mai departe.
so Eu unul ma propun, de pe acum, de a scri un capitol in limba chineza,
iar colegul meu San-huang-ki, poet distins, nascut la Si-dsang, In
partea sudica a Chinei, va putea procura un alt capitol In limba ti-
betana, pe care 11 va citi cu placere venerabilul Dalai-Lama.
Gamenul de Paris fu compus, din nenorocire, numai /n limba
35 franceza, desi unul din autori e Olandez. Zic din nenorocire, cAci, daca
94 SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICE
d-1 Van der Burch ar fi scris partea sa din comedic in limba olandezh,
iar celalalt autor, d-1 Bayard, in limba francez, atunci lectorii lipsiti
de cuno9tinta uneia din aceste limbi n'ar fi in stare de a constata
ca piesa nu are unitate de directiune.
5 Autorii asociati 10 propuserA de erou pe un gamen, adicrt pe un
9trengar parizian, precum arata insu0 titlul comediei. In adevar,
in actul I, acest personagiu e principal: nimic nu-1 intunec6. In actul
II insa apare deodatfi pe scenti un alt personagiu, un general, de care
nici nu se viseaza in actul I 0 carele, cu toate astea, ia thqte propor-
10 tiuni atilt de gigantice, bleat, la sffir9itu1 piesei, nimeni nuli mai
bate capul cu bietul gamen. Sli ii scris comedia un singur autor, ori
cat de stfingaciu, e sigur at nu va intimpina aceastfi sublim6 de:
armonie.
Dar cine e gamenul? cine e generalul? vor intreba aceia cari n'a
15 putut vedea piesa ; 0 aunt cam multi, din cauza micimii teatrulu.
Bossel, unde abia incap teatrofilii nenati din Bucure9ti, 0, prin ur-
mare, nu vor Incripea niciodat teatrofilii romani din Bucure9ti, pre-
supunandu-se, fire9te, a Bucure9titi1 este un ora romnesc, iar nu
nemtesc. Pentru a rttspunde la intrebare, vom da o scurat expozi-
20 zitiune a piesei.
Ilustrul satiric in antereu, d-1 BAlcescu, descrie in uringtorul
mod felurimea sujetelor teatrale:
Asta, vezi, este teatrul,
Aci afli lucruri maH;
25 Cum a baut impAratul,
Cum s'au certat doi m'agari;
Fetele cum sa iubeascd,
Flacaii iarri0 mereu
Cum s le tot amAgease:
30 Ia-ti caciula, fatul meu!*
Sujetul Gamenului de Paris nefiind nici impratii, nici mrtgarii;
urmeazrt dara dela sine9i, a trebue A fie fetele i fldatii.
Fiul unui general in9aIA, dui:4 mai multe marafeturi, pe sora unui
gamen; gamenul, fratele surorei sale, se plfinge, duph mai multe
PAMFLETE tg CRONICI 95
marafeturi, la gneralul, tatrd fiului sew ; si, in fine, iarasi dup 5. mai multe
marafeturi, generalul ajunge a insoTi pe fiul sAu cu sora gamenului.
Aceasta este expoziOunea piesei, in care, ca personagii de tot se-
cundare, apare matusa gamenului, un amic al matusei gamenului
si o cumnata a generalului. Scena se petrece in Fran-ca, pulin dupa
epoca marelui Napoleon.
Dupa ce aprquiram piesa, ne vine scum randul de a aprelui jocul
actorilor... Iertare! In Romania actori nu sunt: sunt numai artisti
dramatici; precum nu aunt amploiali, ci numai functionari; precum
nu sunt oameni invii-caTi, ci numai doctori; precum nu sunt femei, ei
numai doamne; precum nu sunt cetateni, ci numai patrioli; precum...
precum... in sfarsit, asa este Romania!
Astfel, artistii dramatici, cari au jucat in piesa, supusti analizei
noastre, aunt d-1 Mihail Pascaly gamenul, d-1 Stefan Velescu
generalul, d-na Matilda Pascaly sora gamenului, d-1 VlAdicescu
amicul mAtusei gamenului, adicA a d-nei Flechtenmacher; d-1 Velescu
cel mic fiul generalului si d-na Dumitreasca cumnata generalului;
sapte artisti dramatici, precum ereau sapte intelemi in Grecia, pe &and
Grecia mai avea Inca inIelepli.
SA nu VA inchipuili insa, ca teatrul Bossel fu totdeauna atat de
complect: d-1 Stefan Velescu este pentru el o achisiOune noutt, pro-
venitA din o pierdere veche a teatrului eel mare. DupA mai multe luni
de neactivitate voluntark motivatii prin cunoscuta exactitate a d-lui
Millo de a nu plati lefurile trupei sale, d-1 Stefan Velescu, oftand dupa
succese de scenA, cu cari nu e de mirare ctt se deprinsese, veni sA con-
tribue prin jocul sau la splendoarea teatrului Bossel. In Gamenul
de Paris, d-lui debutA pentru prima oarA de 'naintea unui public
cu totul diferit de musterii d-lui Millo. Il felicittim din toata inima
pentru aceastA frumoasa hotarire, care nu va intarzia de a-i face amici
pe toIi amicii nostri... dela Peking.
D-1 Pascaly si d-1 Velescu, un Mihai ii un $telan, intrecandu-se,
care de care, sub aceleasi steaguri! D-1 Pascaly avand generozitatea
de a se face gamen, numai pentru a procura d-lui Velescu ocaziunea
de a fi general! Suntem entusiasmati, de si entusiasmul nu este toe-
mai in caracterul Chinezilor.
96 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE
Unora se pfiru cfi d-1 Pascaly e cam biltrAn pentru a 9trenggri,

fie macar 9i pe seen& ; dar acest mic defect, de care bucuros ar voi sa
scape insu0 d-lui, fu ifiscumparat pe deplin, nu atAt prin briciul bar-
bierului, cat prin o agerime de inipari i o vivacitate de limba mai
ss mult decfit admirabile. D-1 Pascaly &Area In dreapta 9.1 in stAnga, pe
mese 9.1 pe scaune, vorbea, ipa i striga cu atAta repeziciune, incAt
nu Ifi'sa publicului nici chiar timpul sa-1 admire. Aceasta, credem cfi
numai aceasta fu cauza, cfi gamenul placu mai pulin decAt generalul.
D-1 Velescu din contra, jucAnd un personagiu batrAn i paralitic,
10 la fiecare pas 0 la fiecare cuvAnt Ii atedgea aplauzele cele mai ru-
megate ; caci pasul urmi batrAn, duprt calculele matematicului englez
Wallis, dureaz5 treizeci 9i doufi de secunde, iar cuvAntul unui pa-
ralitic se trAgfineazil secunde dougzeci 9.1 una 9i jumatate; astfel c
d-1 Pascaly facea giurul scenei 9i recita o pagina intreag, pAna ce
is d-1 Velescu mi9ca piciorul i deschidea gura.
Am auzit Francezi extaziaIi de 'naintea jocului d-lui Velescu i
repetAnd cu mulIumire: la iatfi tipul unui adeviirat general! 0. Air
auzit cu neincredere: 0 nu vazuram niciodatfi un asemenea general!
Pe semne generalii romAni nu sunt nici bfitrAni nici paralitica
20 a9a credem noi, de0 suntem de prea pqin timp in aceast %ark pentru
ca sa ne fi putut incredima intr'un mod pozitiv. Tot ce ne permitem
pentru astfidatfi, este de a intreba pe d-1 Velescu, daa d-lui ar fi in
stare de a se juca tot a9a de bine pe un general roman? Chestiunea
e foarte serioas; cfici avuram ocaziuni de a observe, ca RomAnii,
25 in toate privin%ele, cunosc de minune universul intreg, afarri numai
de propria lor Tara.
Vom trece acum de tot pe scurt jocul celorla4i arti9ti dramatici.
Mai IntAiu de toate, d-na Matilda Pascaly avu un rol prea ne-
insemnat in proporliune cu frumosul sfiu talent. Nu ne-am fi mirat
so de loc SA-1 fi jucat chiar rfiu, cfici:
Qui brille au premier rang,
S'clipse au second
D-1 VlAdicescu fu secondat prea bine de o imenstt umbrela, de care
nu se despanea: felicitaIiunile noastre privesc pe amAndoi deo potrivrt.
PAMPLETE g CRONICI 97
D-1 Velescu cel mic are nevoie de multa staruinla pentru ca sa

poata deveni vreodata Velescu cel mare.
D-na Dumitreasca agteptam cu nerabdare anul nou cel mai
apropiat, pentru a-i dori d-ei in viitor succes in roluri aristocratice.
6 D-na Flechtenmacher, din contra, se bucura de privilegiul, foarte
rar in lumea artistica, de a juca bine in toate rolurile, fara excepliune :
tanara sau batrana, subreta sau cocoana, matuge sau nepoaa
A proposit de d-na Flechtenmacher, aflam cu placerea cea mai
vie, ca acel gingag catelug, ce Meuse furori in piesa Iacleful a d-lui
to Pantazi, se numegte Azor gi are avantajul de a fi proprietatea acestei
admirabile artiste: apoi mai zica cineva Ca gcoala nu face mult!
ZIARELE IN ROMANIA 1)
Voind cineva a scrie istoria literaturii romane moderne, ceea ce
imeni n'a voit 'Ana acuma, ar fi silit a o Imp-L.0 in trei ramure de
J intindere foarte inegala: opere originale, tradugiuni gi ziare.
Operele originale sunt atat de puline, gi chiar acele ce exist& sunt
atat de banuite, incat Romanii cei seriogi recunosc cu durere ca ori-
ginalitatea este mai mult o dorin-ca, cleat o realitate in literatura
zisa nalionala. Noi fried am reugit a descoperi cateva opere romane
adevarat originale, dar ele sunt compuse de co.rani, adica de nigte oa-
20 meni, cari negtiind carte, sunt pui in imposibilitate de a traduce:
acele opere se numesc cdntece i basme.
Traductiunile sunt cu atat mai numeroase in limba romana, cu
cat ele cuprind nu numai traducerile cele marturisite pe titlu, ci mai
imbraligeaza aproape totalitatea operelor aga numite originale ; caci
25 traducatorii din aceasta laid de cele mai multe ori se feresc, cu un
fel de antipatie, de a zice ca traduc: ei localizeazd, imiteazd sau pre-
lucreazd.
1) Satyrul, Nr. 9, 3 April '1866, semnat Wang-Pon-Ki; reprodus fu Familia
din 25 Aprilie 1871, p. 200-201.
Dar partea cea mai ponderoasa a literaturii romane sunt ziarele.

Ziarele nu sunt nici opere originale, nici traducliuni, ci o specie de
condi* In care un om, numit publicist, Inscrie in ordinea zilelor,
dar fara ordine de materie, tot ce aude, tot ce vede, tot ce i se pare
5 ca a vazut sau a auzit, 0 In fine tot ce-i vine In cap! Aceasta ramura
de literatura e cea mai raspandit 0 cea mai gustatA In Romania.
Pentru a seri o opera originala, un om, fie macar 0 un Roman,
are trebuinIa de InvaIatura, de spirit, de meditaliuni, de rabdare. Pentru
a putea traduce, el are nevoie de a cunoa9te cu perfeclie limba sa pro-
io prie 0 limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum
se zice, publicist, Romanul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica!
Tot ce-i trebuie sunt ochi, sunt urechi, urechi cu cat mai mari cu atilt
mai bine, 0 o capatana in tucelesul material al cuvantului, adica un
organ comun tuturor animalelor, 0 in interiorul caruia se opereaza,
15 Inteun mod confuz, oarecari asociqiuni de idei. A Oi sa scrii, nu stria.;
dar nu e de prima necesitate: ziaristul roman prelera a dicta, din data
celi poate procura un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.
Dar aceste avantagii nu sunt singure 0 nu sunt cele principale.
Pe cand autorul unei opere originale vorbeOe numai in propriul
20 sail nume; pe and traducatorul vorbeoe numai in numele unui autor
strain; publicistul, chiar cel mai de pe urine', declamift totdeauna
In numele -prii Intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a
naVunii. i sa observa/i bine, c nimeni nu-1 poate desminIi In aceasta
privin-ca, afara numai de un alt publicist ; caci nimeni altul nu poseda
2.5 mandatul de reprezentant al tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc,
nici nu 1-au vazut, nici n'au vorbit cu dansul, nici n'au auzit poate
de numele lui!
Alt avantagiu nu mai puIin pretenlios este privelegiul ce au zia-
ri0ii romani de a schimba pe toata ziva ceea ce se numeoe principii.
so A fi ziarist, este a fi acela0 om In cursul unei singure zile; cad cu-
vantul ziar se trage din cuvntul zi. Din data Irma ce a trecut o noapte
la mijloc, ziaristul schimb fele: ceea ce ieri a fost alb, devine negru;
da se preface In nu, marele Cuza se transforma In tiranul Cuza, ilu-
strul Cogalniceanu se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu...
35 0 noapte la mijloc, nu mai mult!
Cateodata publicistul stigmatizeaza, n termeni fulgeratori, demorali-

zarea %rii, corupOunea funclionarilor, abuzurile administraliunii, etc.,
etc. Cetindu-1, ai crede ca vorbete un Caton, ca auzi pe un Socrat,
ca vezi pe un Brutu. Desamagete-te ! Ziaristul nostru el 1118110 e inno-
5 roiat in viiuri, e scaldat in corumiune, e innecat in abuzuril Ce vreli!
intre drepturile, cuprinse in calitatea de publicist, se numr i acela
de a cere ca a1ii s fie buni, fara ca sa fim buni noi InOne.
Ap dark jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania
de prerogativul de a nu ;ti nimic, de a vorbi verzi i uscate in numele
10 tarii, de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe;
0, in fine, de a predica moralitatea de pe InsA0 tribuna imoralita/ii!
Acesta e tipul publicistului roman. Sunt excepTiuni, dar excepliunile
nu stint reguli ; i chiar excepliunile, eke ne intampina aci, nu ni se
par a fi destul de sigure. Se intampla, buniwark cate un jurnalist
15 moral, dar ce folos ! er nu -tie carte. Se intampla, pe de alta parte,
ate un jurnalist meter de a seri, dar Fara cea mai mica autoritate
morala. Se mai intampla cite un jurnalist cu principii nestramutate,
dar vai!-acele principii sunt nestramutate numai In rataciri. Cat pri-
vete sacramentalul obiceiu de a indruga in0ra-te-margrite In numele
20 naiunui, o ! in aceasta privint v putem garanta, ca nu ye-V. gasi in
Romania nicio exceplie.
Dar dupa aceasta caracteristica generala, cata sa adaugam cateva
detalii de nuanca, ce nu vor fi fara interes pentru lectorii no9tri din
China. Sub denumirea de ziarist se inleleg nu numai directorii, re-
25 dactorii i colaboratorii ziarelor, ci Inca proprietarii i amatorii, doua
graduri inferioare, de o mare importanla sociala.
Proprietarul ziarului, and nu Intrunqte cu aceasta calitate vre-
una din celelalte calitati din ierarhia publicismului, e un simplu sac
din care iese bani i n care intra bani. De cele mai multe ori, el este
30 vreun fost negulator de comestibile solide sau lichide, care avusese
nenorocirea de a crede ca In tam romaneasca cele de hrana spirituala
se vand mai bine cleat cele de hrana materiala. Vazandu-se mai la
urma Inelat in calculele sale, Incrediqandu-se ca publicului nu-i e
foame nici sete de ziare, i simpndu-se pe calea ruinei; acest
35 proprietar ajunge, pe la sfar0t, ali cauta mantuirea financial% unind_
editarea ziarului cu vre-o alta meserie mai lucrativa: de pildfi, cu

acea de camatar. Ve-0 intreba insa, de ce el nu se lapada cu totul de
publicism? Ei bine, e imposibil! Amorul de glorie este mai puternic
deck judecata cea sanatoasa. E dulce a putea zice onorabilul burghez:
5 0 sunt 0 eu un ziarist *.
Amator este oricine a scris vreodata un singur articola de zece
randuri inteun ziara oarecare. Acele zece randuri li procura pentru
totdeauna titlul onorific de publicist. Din acea zi, incetand de a fi un
simplu muritor, el incepe a line capul sus, incepe a vorbi mai tra-
10 ganat, incepe a gesticula cu demnitatea unui tenor dela Opera, 0
toate disputele sale cu adversarii politici, din saloane sau de prin
cafenele, incheie neaparat cu aceasta sonora fraza: orlomnule,
am desvoltat pe larg ideile mele in numarul cutare din ziarul
cutare, in coloana cutare*. A raspunde unui asemenea ziarist ca
ls n'aIi citit articolul sau, este a comite o crima de les-majestate.
Pentru a nu va atrage mania acestui gigant al publicismului,
d-voastra preferili mai bine a-i spune ca ali citit faimosul articol
de doua ori. Atunci publicistul nostru va zambete cu un aer de
inalta satisfac-ciune ; 0 trece la alIii, pentru a-i intreba 0 pe aceia,
20 daca au avut placerea de a citi numdrul cutare din ziarul cutare,
in coloana cutare. . .
Dupa ce v'am recomandat interesanta persoana a ziaristului
roman din diferite puncturi de vedere, imi ramane a va intro-
duce, iubiVlor compatrio0 Chinezi, in fabrica in care se elaboreaza
25 cuprinsul cel cotidian, ebdomadar, sau de trei ori pe saptamana
al unui ziar.
Cand publicistul are o casa, atunci cabinetul sau de lucru pre-
zinta o lunga masa in mijlocul apartamentului, incarcata de hartie,
condeie, calimari, 0 cateva flori, dar nicio carte pe masa sau in re-
SO stul odaii, afara numai doara de diclionarele lui Bouillet, in care se
margine0e biblioteca unui ziarist ce se respecta. Mobilarea casei e
extrema: sau foarte simpla, de lemn prost 0 tap4ata cu o stota ano-
nima, sau foarte pompoasa, bunaoara ceva in gustul oriental, cu di-
vanuri turce0i, cu covoare persiane, cu perdele de adamasc, cu antice
35 aruncate in toate col-Nrile. In genere, un ziarist roman s'ar crede
nedemn de a conduce opiniunea publicA, clack' s'ar Iinea pe o cale

de mijloc, nici prea-prea nici foarte-foarte.
Gaud publicistul n'are cask atunci el lucreazA in redactie, adica
inteo intunecoasa camera din Pasagiu, unde se primesc abonamentele
5 91 se face expedi-cia. 0 masa acoperitA cu un postav patat ca o piele
de tigru; un dulap de lemn alb, In care se lin numerele ziarului; un
scaun sau doua, 0 trei halbe cu bere, prezinta tabloul cel mai corn-
plea al acestui apartament.
Publicistul, atat acel cu cash, precum 0 cel WA casa, iar mai ales
to acest din urma, nu e niciodata singur. Amicii politici 11 InconjoarA
totdeauna, fumand, vorbind, strigand 0 certandu-se, pe cand el, ca
un al doilea Cesar, aruncat in acest chaos de voci, rAspunde unora,
IntreabA pe aliii i, totdeodata, scrie repista. Revista este de doua
feluri: interioarei 0 exterioarli. Revista exterioarA cuprinde traducerea
15 unor pasagii descusute din ziare franceze, despre tot ce s'a petrecut
in Paris, in Londra sau In Peking, nu mai departe deck cu fase luni
inainte. Revista interioara nu cuprinde niciodata altceva, afara numai
de o umflata frazeologie asupra uneia din aceste doted teme, dupa
imprejurari: o guvernul e excelent* sau 4 guvernul e abominabil ft.
20 Ambele reviste ocuph prima pagina a ziarului. VA puteli imagina
restul!
Ce e nu mai pulin remarcabil, este indiferenua q.efului redacuiunii
pentru articolii ce i se trimit de aiurea 0 cari ocupa in ziar paginele
a doua 0 a treia. Fie articolul cat de sec, cat de eau scris, cat de ab-
25 surd, el e primit cu brauele deschise 0 se public& indata, cea dintai
grijA a unui bun ziarist ffind de a umple ziarul! lath' de ce pagina
a patra, destinatA pentru anunciuri, e totdeauna cea mai solida in
ziarele romane !
Am mai putea spune multe, foarte multe, dar ne lipse9te
30 spaliul. Suntem muluumiui, daca ne-am implini macar pe ju-
matate scopul de a cantAri greutaiea organelor opiniunii publice
In Romania.
7
AMORUL IN CRONICELE ROMANE 1)

Sunt frumoase cronicele romane! Ele ne stramuta in timpii lui
Mircea 0 Stefan, pentru cari e prea mic chiar epitetul de 5 cei mari*;
ele ne pun faIa 'n fa-Va cu Tepe, Rare, Ion-Voda, Mihaiu... Ce Ro-
mani, o Doamne! Ai crede a in vinele lor curgea un alt sange, ca
5 braIele lor erau de alt os, ca inimele lor framantau acel teribil element,
care asvarla fulgere 0 sgudue pmantul in temeliile sale. Suntem fii
ai lor, o -Liu; dara de cele mai multe ori, vai! fiii nu mooenesc decat
numele parin-cilor.
Cand citesc 0 recitesc, cu o voace tremuranda de emoliune, cu
10 pieptul dilatat de o mandrie cu atat mai vie cu cat ea este mai tre-
catoare ; and citesc 0 recitesc tablourile, In cari cronicarii ne zugra-
vesc pe un Baiezid, pe un Amurat, pe un Suleiman, fugand 0 umiliIi
inaintea armelor romne, inzecit mai pulin numeroase... ei bine!
atunci ma 'ntreb pe mine insumi cu un fel de ipocondrie nalionala:
15 purtfim numele de Romani, stapnim pamantul Romaniei; de ce
dara am cazut aa de jos?
Omul e tare, cand constata factul, cand afirma o stare de lucruri,
cand analizeaza ceea ce este sau ceea ce a fost ; dara debila sa inteli-
genTa se opinteoe, se clatina, ovaiete, din data ce-i abate veleitatea
20 de a patrunde in cauza evenimentelor, adresfinduli cestiunea: de
ce? o cestiune, la care o mie de voci sunt totdeauna gata a fa's-
punde in o mie de moduri, fara ca din cele o mie de raspunsuri macar
unul sa fie adevarat.
Aa.. dark fara a ma rataci in labirintul cauzelor, ma mulIumesc
25 a ti numai atata, ea, dupa exprega poetului: 5 la noi marul e putred 5.
Aduc aci cuvintele bardului roman nu din intamplare, ci pentruca
lucrul se trece de gluma, cand pana 0 poqii, aceti copii fericili ai
rfizatoarei iluziuni, aceoi luminqi orbi, cari admira seninul norilor
0 splendoarea nopIii; and 'Ana 0 ei incep a pipai plaga realitalii!
30 Citici insa cronicele romane, 0 veIi afla timpul, and 0 putredul
1) Satyrul, I, Nr. 9; 3 Aprilie 1866, pp. 1-3, semnat Wang-Pon-Ki; republicat

In Familia 1869, an. V, pp. 109-110, 121-123.
RAMFLETE s I caoract 103
nostru mar era un adevarat mar domnesc, un mar smaltat din afara
cu rumeneala junetii 0 care 'Astra In sinu-i un Ambure vivace si
sanatos !
Totu0, pe langa contrastul, ce am observat Intre sublima bravura
a stramo0lor i efemeiata moliciune a stranepolilor, mai este un Mt-
ceva, care ma eleotrizeaza tot atat de mult In lectura cronicelor ro-
inane: un alt contrast, un contrast mai putin sirntit, fiindca nu este
politic, dara nicicum mai pulin desavantajos pentru caracteristica
timpului nostru propriu.
10 Cronicarii romni cugeta romnete. Teoriile, credin-tele, maximele
I or nu sunt transportate pe de-a'ntregul de pe trmii Seinei sau ai
Tamisei, din Torino sau din Berlin. Asemenea modestei crisalide, care,
and vine ziva hotarita, Ii formeaza brillantele sale aripe din sine
Insa0, ei meditau, meditau bine 0 profund, fara a lua imprumut sau
15 chiar a fura, ca noi a9tia de azi, aripele de aninatura ale strainilor !
Un individ mare, un geniu fie in resbel, fie In pace, fie in litere;
un Bonaparte, un Colbert sau un Shakespeare, este acela carele mo-
duleaza, dupa propria inspirwtie, lumea supusa actiunii sale, iara nu
devine plecatul serv al acelei lumi. Cum dark* vreti, cum pute.ti pre-
20 tinde, ca s fie ceva0 dintr'un popor, o adunare de individualitati,
in care totul se importa, i nimic, nimic nu e bun pentru exporta-tie?
Din litera-tii noqtri moderni, nu numesc pe nimeni, pentru a
nu in'A certa cu ponderoasa majoritate, numai aceia au infipt n4te
urme solide in cariera lor, cari au putut sa petreaca i pe 'n strainatate
25 dara au invatat in vara. Alecsandri, Bolintineanu, Cogalniceanu, Bol
liac, C. Rosetti, G. Alexandresco, Negruzzi, nu sunt nici doctori, nici
laurewti, nici lieeufiafL
Cugetand romaneqte, cronicarii notri erau constran0 de a vorbi
tot romanete. Inteligen-ta limpede i naivA, observaVe sigurA si ne-
30 complicata, tablouri siintite i neafectate, o sistemil mai mult inspi-
rata de bun sinrc dead combinatA, In fine toate cate nu seaman&
de loc nici cu subtilismul german, nici cu volubilitatea francezfi, nici
cu flegma engleza ; toate acestea deosibesc 0 pun in relief poporul
roman ; toate acestea caracterizeaza, in cugetare 0 In vorba, pe cro-
ss nicarii notri ; toate acestea ne lipsesc noua, literatilor proaspat rasariti.
7*
104 SCRIERI LITERARE, MORALE st POLITICE
Dela Tisa 'Ana la Marea-Neagra nu se va gasi nici un singur Ro-

man, fara distinclie de clash sau de gradul culturei, care A' nu rumege,
aa zicand, invacaturile cronicelor nalionale ; 9i nu cumva s va in-
chipuiti, ca motivul acestui fact comun ar fi limbagiul gireinesc al
s crohicarilor; nu! eaci provoam pe autorii notri moderni de a scri
intr'un stil cat de Iaranesc, mai taranesc de cum scria u Romnul de
Duminica *, 0 tot Inca suntem incredinla-ci ca prea puini ii vor in-
telege !
VedeIi dark', ca avem mare trebuin-Va de a ne adapa la izvoarele
10 cronicelor romane, cari sunt ca un fel de Karlsbad moral i intelec-
tual, in care ne-am putea auta sntatea inimii 0 a spiritului, bar-
bateasca energie i verdea pricepere a strabunilor !
Dara nici o specie de apfi minerala nu poate vindeca pe un.bolnav
necurabil, carele cata sa se multumeasca, daca i s'au micorat cat de
15 puTin durerile sau daca a avut noroc de a chtiga vreo cateva zile,
cateva oare, in procesul cu moartea. Tot aa nici cronicele romne
nu ne pot da noua o a doua natere, prefacndu-ne in oameni din se-
colul XV sau al XVI: o mica schnteie din acel mare foc, o surcica
din acea padure, o picatura din acel fluviu, ne ajunge.
20 Aa dara, cronicele romane ma farmeca prin opoziIia celor pove-
stite In ele cu ceea ce se petrece in toate zilele inaintea ochilor mei ;
0 acea curioasa opoziiie eu o urmaresc, intrucat imi da mna, nu nu-
mai in respectul razboaielor 0 al limbii, unde lucrul e prea veclerat
pentru oricine voevte a-I vedea, ci i in mai multe alte privince mai
25 Mid, mai secundare, mai obscure.
Bunaoara: care sh fi fost meftefugul dragostei la stfamo0i nomi
cei mai de 'ncoace de epoca lui Traian, cari uitasera deja de mult
preceptele lui Ovidiu? Cum 10 faceau ei curte? cum petreceau? cum
corespundeau? cum vorbeau in romanticele lor intalniri? cum faceau
30 acele juraminte, de cari iubirea nu se 1ipse9te nici chiar la OtentoTi?
Nqiunile cele mai brave au fost totdeauna i cele mai amoroase.
Mitologia antica ne reprezinta pe zeul Marte prins in la cu zana Vi-
nere. Arabii i Normandii, fiii rilor celor mai calduroase i copiii
ghelurilor nordului, cu o mana. supuneau universul, cu cealalta strngea
35 la piept acea gingaa parte a popoarelor invinse, care nu se plangea
niciodata de groaza cuceririi. Insu0 Destinul a voit ca femeilor sa

le surza luciul armei, iara ostaplui sa-i eambeasca lauda, ie0ta din
guria unei nimfe!
Romnii au fost odata foarte viteji, cel puIin pe cand se scriau
5 cronicele: urmeaza dara sfi fi fost i foarte amoro0. Din neno-
rocire, cronicele, preocupate, corp i suflet, de povestirea minuna-
telor vitejii ale neamului romnesc, se feresc a radica valul de pe
misterele vieei sociale, le dispreluiesc, le cred nedemne de a rlimcinea
in pomenire.
10 Doua-trei pasagii, doua-trei cuvinte, scapate nu -tiu cum din fretul
obicinuitei serioziati a cronicarilor, sunt tot, aproape tot ce-a ramas
asupra intrigelor amoroase la strabunii nqtri; insa acele cAteva fu-
gitive menliuni sunt deja deajuns, pentru a ne da o idee despre ceea ce
lipsete.
15 Sub anul 1472 cronicarul povestete resbelul intre cei doi domni
romfini, Radu-Voda din Iara Romneasca 0 din Moldova Stefan cel
Mare. La locul numit Cursul-apei, in judelul Ramnicului, se dete
batalia. # De ambe panne se bateau vitejete*, zice cronicarul. Lupta
dura trei zile In ir, Joi, Vineri i Sgmbata, 0 nu se tia Inca cine va
20 birui, caci se luptau Romfinii cu Romnii! In fine, noaptea spre Du-
minica Radu-Voda fugi .1a Bucureti, 0 se inchise in ceta-Nia ce se
mnaia atunci pe malul Dmbovilei, acolo unde se afla astazi Curtea
cea Veche. Stefan-Voda incongiura castelul 0-1 lull. Radu-Voda reu0
a scapa peste Dunare. Dar In mttinile invingatorilor cazu doamna
25 lui Radu-Voda i fiica-sa Voich4a. Aceste doua prisoniere de neam
domnesc fura conduse la Suceava, in capitala marelui Stefan.
De atunci trecura trei ani la mijloc. Deodata, sub anul 1475, cro-
nicarul ne spune c a tefan-Voda a zidit monastirea SAntul Dimitrie
de 'naintea Curii domneti i s'a cununat acolo cu Doamna Voich4a,
30 fata lui Radu-Voda, iar pe maica-sa, cu mare cinste o a trimis la bar-
batu-sau Radu-Voda la Ieara munteneasca I.
Oare pe cine sa nu intereseze a ti, cum? &And? in ce mod se nascu
0 se desvali acest amor? Nici chiar un Stefan cel Mare, tot Inca nu
putea fi scutit de prealabila necesitate de a face 0 el o declaratie sen-
35 timentala, de a adresa 0 el iubitei sale vreo cateva vorbe dulo,
de a intAmpina 0 el greutati, cochetarie, amilnari, etc., etc. Dar

despre acestea toate cronicarul pastreaza cea znai adnca tacere,
mul/umindu-se a menliona numai cele doua puncturi extreme,
alfa 0 omega, inceputul 0 sfar0tu1: captivarea Voichicei, 0 apoi
5 eununia!
lush adeseaori lesne se ghicqte ceea ce nu se spune. Amorul lui
tefan-Voda pentru Voichila trebuie sa fi fost o pasiune prea-vio-
lenta, prea-imperioasa, de vreme ce sill pe acest principe diplomat
de ali schimba deodata politica, impacndu-se cu un inamic atilt de
to vechi 0 atilt de inverunat precum era Radu-Voda. Frumoasa Bucu-
re9teanca avu satisfagiunea de a imblAnzi pe un erou, de 'naintea
caruia tremurau Turcia, Ungaria qi Polonia ; dar 0 tefan-Voda avu
0 el o satisfacliune nu mai pu/in magulitoare de ali fi cucerit o ne-
vasta nu prin tractate, ci cu sabia in mAnk intocmai precum facuse
15 fundatorul strabunei Rome!
Dupa moartea lui tefan cel Mare, urma pe tron fiu-sau
Bogdan-Voda. AscultaIi ce spune cronica despre inceputul acestei
domnii:
4 Bogdan-Vodk daca statu domn, trimise solii sai la craiul leesc,
20 ca sa pofteasca pe sora lui craiu pe Elisabeta ; ci muma lui craiu n'a
priimit sa se faca acest lucru 0 pentru logodna a amnat pe alta data.
Dar Bogdan-Voda n'a pierdut nadeidea, ca incelegand ca muma fetei
0 a lui craiu a murit, indata a trimis solie, socotind ca dupa moartea
batrnei nu va fi eine sa-i stea impotriva ; ci craiul iar a amanat, Ca
25 vedea pe soru-sa ca nu vrea A mearga dupa Bogdan-Voda, caci
era prea urit la fala 0 orb de un ochiu. Deci vaznd Bogdan-
Voda Ca cu bine nu-0 va folosi, socoti sa-0 rascumpere ru9inea
sa cu sfinge 0 de arme s'a apucat: a pradat Ieara lqeasca 0 s'a
intors inapoi #.
30 lath dark ca in Iliada lui Omer, un resbel din causa unei femei !
0 ce resbel! De 'n-ai Bogdan-Voda devasteaza Polonia ; apoi Polonii,
pentru a nu se recunoate biruiIi, navalesc i ei in Moldova, pustiind-o
cu foc 0 sabie; apoi Bogdan-Voda aduna o noua oaste 0 face o noug
invazie in Polonia ; apoi Polonii iara0 se intore cu furie asupra Mol-
35 dovei... 0 toate astea, toate astea pentruch lui Bogdan-Vocla ii
PAMFLETE 1;31 CRONICI 107
placuse portretul principesei Elisabeta i pentrua vroia cu orice pre%

at ia de femeie pe blonda Poloneza!
Precum vede%i, eroismul nu Inceta a fi elementul principal 0 pre-
domnitor al amorului i dupa moartea lui Stefan cel Mare ! Si
5 sa nu WI inchipui/i ca numai Domnii se bateau pi-pi expuneau
vituca pentru gurila unei frumoase, nu! aceasta era o caracte-
ristica generala, un obiceiu comun, o datin sacra, o tradiOune
pentru to/i Romanii.
Tel maitre, tel valet ; zice proverbul francez. Slugile imiteaza pe
to stapani, supu0i imiteaza pe donmitori. Buni sau rai, eroi sau mo1e0ci,
morali sau imorali, principii formeaza un popor bun sau rau, eroic
sau mole0t, moral sau imoral. Drept dovada cronicarul povestete,
cum Moldovenii imitau pe Bogdan-Voda pn i In privino amorului.
Ascultall povestirea cea naiva a cronicei sub anul 1509:
15 <<Un Ivaco oarecine din ai notri avea manie pe un alt numit
tot Ivwu, ce i-a fost luat muierea. Deci and Le0i au intrat In %ear&
asupra lui Bogdan-Voda, acel Ivaco paguba9 de muiere s'a inchinat
la Le0 0 a adus o ceata de Le0 In casa celuilalt Ivaco ce-i luase
muierea, i 1-a prins viu, i 1-a igepat 5.
20 Iat o istorie comica 0 tragic& totdeodata. Istoria e comica,
caci amandoi eroii poarta din hazard ace1a0 nume Ivaco *, In-
tocmai ca cei doi Menechmi in comedia lui Plaut. Dar unul din
ei fura pe nevasta celuilalt, 0 de aci se Incepe tragedia. Bar-
batul cel insultat ii razbuna cu arma In mana, 0-0 razbuna
20 inteun mod oribil!
Cununia lui Stefan cel Mare cu Voichia, resbelul lui Bogdan-
Voda pentru Elisabeta i istoria celor doi Ivapo ne dau o idee destul
de clara, cum InIelegeau amorul Romanii din timpii cei de glorie ai
Romaniei! Dar Imi ve%i spune ca domnii i boierii nu sunt Inca toati
ao leara. In adevar ; cronicarii nu vorbesc nimic despre lerani; Insfi le-
.ranii au_ i ei o cronia a lor proprie, o cronica rnult mai vie si mult
mai frumoasa dealt cronica domneasa i boiereasca. Acea cronia a
teranilor este poezia nalionala. Chi-0 antica balada o Pauna9u1 codrultti
ve-ci vedea a in acele zile de vitejie, chiar femeile nu InIelegeau
15 Cum s iubeasca pe un mie1, pe un fricos, pe un om carele nu tia
sri milnuiascli sabia, nu gtia sli biruiasa pe un rival cu arma in mn !

Amorul se socotea a fi o floare atit de prelioash, inat o dobndeau
numai aceia ce-gi puneau in pericol vieala, cari aveau destula inim5.
pentru a disprqui moartea. Acesta e adevfiratul amor romfinesc na-
5 lional, dupfi cum 11 descriu cronicele!
In celelalte Vari, asa iubea numai noblela, aga iubeau numai ca-
valerii feodali din evul mediu gi ducesele de prin casteluri; la noi,
aga iubea sAteanul cel de pe urnia, lrancula cea mai modesta! 0,
fiindcfi nici un om nu poate sit nu iubeascfi sau s nu fi iubit m6car
io odat in vieala, amorul rficea eroi pe to-ci Romiinii!
Dar veni negura fanariotismului, cuprinse orizontul RomAniei 0
ucise acest sublim sentiment, aceast fecund& legatura intre amor
0 eroism!
Lsand la o parte pe cronicarii cei vechi, citili acum cronica lui
15 Neculcea, istoricul cel mai fidel al timpilor de jale 0 de rugine, cfind
Grecii din Fanar incepura a mnji tronul lui Drago gi al lui Negru
Vod! Cititi pe Neculcea, and va povestegte, bungoar, cum Domnul
Antonie Rosetti, Grec Tarigradean, petrecea zile 0 nopIi cu # Anica,
fata cfirciumaresei Archipoalei #... lath Ong unde s'a pogorit amorul
20 sub principii FanarioV, cari dedeau ei exemplul!
Romfinii cei vechi Iineau la amor ca la o scul, ca la un tezaur,
ce se pltea foarte scump, cteodata cu pretul vieIii ! Romnii cei
grecili cump5rau amorul, precum se cumpAra rachiu gi luic5.: de la.
cdrciumdreasa Archipoaia. . .
25 Fanariotismul linu Romfinia asfixiat'a in bralele sale in curs de
mai mult de un secol. Dela 1830 incoace el nu mai este; ins& amorul
nu mai poate redeveni ceea ce a fost el la stramo0i notri: un inspi-
rator de eroism, o gcoara de brirbilIie i de abnegaIiune! Fanario-cii
tiur a nimici cu fad'acin tot ce era vechi romnesc i asfazi, cnd
30 nu mai putem iubi romtinete, chid nu mai voim a iubi greceste,
simIind totugi necesitatea de a iubi, de a iubi intr'un fel, noi am trans-
plantat la noi ideile franceze gi iubim frarquzegte...
TEATRUL ROMAN 1)
Doi literali batrAni i distini, cu cari ne unea leghturile amiciIiei,
s'au ocupat cu originile scenei romAne.
Rhposatul Filemon desfhur in 4 Ciocoii vechi s Inceputul teatrului
bucureptan, pe cAnd celebrul Negruzzi, Inteun articol publicat In
5 ziarul Lumina, descrise, ca un martor ocular, simpatic i elocvent,
primele Incerchri teatrale de la Iai. Ca sh cunoasch cineva un fluviu,
trebuie sh-1 studieze nu numai in cursul su, ci mai cu seam& la izvorul de
unde Ii ia nWerea: tot Eqa teatrul roman nu se poate aprqui destul
de bine, decAt numai prin alaturare Intre ceea ce a fost i ceea ce este.
10 Nu guvernul, ci ni9te simpli particulari au pus piatra de temelie
a scenei romne: In Moldova venerabilul Asaki, In Tara Romil-
neasch neuitatul CAmpineanu.
Nu subve4uni de mu de galbeni, ci nite modeste colecte cu sfan-cul,
au susIinut de 'ntru 'ntAi existen-ca material& a teatrului romAn.
15 Nu edificii pompoase, clhdite pe modelul teatrelor de la Munic sau
dela Pqta, ci n4te barace, sau cel mult nite salonap improvizate,
au servit de piedestal pentru debutul scenei romne.
Ei bine ! fhrh prestigiul protecliunii guvernamentale, ffira sub-
venIiuni exagerate, far& zidiri colosale, jeatrul roman de pe la 1830
20 intrecea, din toate punturile de vedere, teatrul nostru de astzi.
Millo i Teodorini, cei mai buni artivti din cAii mai are Inca RomA-
nia, s'au format atuncea.
Tot atunci s'au format Costache Caragiali, Costache Mihhileanu,
Cronibace, Pone, Luchian ...
25 i totu0 nimeni n'a auzit ca vreun actor, oricAt de excelent, sh_
fi avut atunci ate 100 sau macar cAte 50 de galbeni pe luna!
Care sh fie oare cauzele descrqterii actuale a scenei romfine, dei
au crescut fra comparaIie mijloacele teatrale de tot felul?
Nu trebue multh bhtaie de cap spre a descoperi sorgintea rului.
30 Atunci teatrul nostru avea o fcoala 9i Inch ce 9coalfi ! Heliade,
Aristia, Alecsandri, Coghlniceanu, Negruzzi, descindeau duph culise-
1) Satyrut, Nr. 14, 10 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

pentru a explica actorilor raliunea tuturor cuvintelor 0 tuturor mi-

carilor, fineIele 0 delicatelele rolului.
Pe de alta parte, interesul ucide arta: atunci ilia interesul nu
era mobilul arti9tilor, pe cari ii conducea deocamdata numai amorul
5 propriu, focul juneIei, dorinla de a se distinge.
In fine, invidia nu avusese Inca timpul de a se incuiba pe scena.
Lipsa completa de coala, hicloasa lalire a interesului 9i monstrul
invidiei, acestea sunt cauzele caderii teatrului roman!
Direclia d-lui Matei Mil lo personified aceasta trei elemente de-
10 structive.
Artist de geniu pentru comedie bufa, dumnealui reduse la dimen-
siunile farsei toata cariera teatrala: poala deveni imposibila.
Antreprenor mai pe sus de toate, dumnealui corumpse gustul
publicului formand un repertoriu de specula-cie, in fruntea caruia se
15 afla Rosa magica.
In sfar0t, gelozia il facu sa neglijeze desvoltarea celorlalIi actori,
preferind a se inconjura cu coriti 0 cu mediocritati.
Cand raul ajunse la culme, urma neaparat o reacIie.
D. Pascaly se deslipi 0 organiza un alt teatru in sala Bossel.
20 Piese alese, joc ingrijit, sacrificii morale 0 materiale fura inco-
ronate cu un succes din ce in ce mai simIit.
Lovit de opinia publica, d-1 Mil lo pleca steagul.
D. Pascaly ramase triumfator pe ruinele Cartagenei.
Dar vail din data ce nu mai avu rival, din data ce crezu a fi tare,
25 din data ce se vazu singur, invingatorul dete masca jos, ardtand ca
principiile de progres sunt bune de afiat numai 'Ana a ajunge la scop.
Intr'o clipa trupa lui Pascaly incepu a decadea.
Piese rele in felul 0 Iadepilui # 10 fficura loc pe scenfi ; actorii se
apucara a nu invaIa rolurile, ca in o Visul unui Roman #, iar cat pri-
so vqte sacrificiile... au fost sacrificali, in adevar, muzicanIii orche-
strei i sarmanul d-1 Velescu!
Chiar in ziva de 11 Februarie, cand toTio Romanii saltau de entu-
siasm, fara sa se auza o singura voace materialista, d-1 Pascaly dete o
flamboianta petiVe, cerand dela D. Dimitrie Ghica sa-i acorde, pentru
25 exploatare, scena teatrului cel mare.
PADIFLETE 13I CRONICI 1 11
Scoala se stricase, invidia se introdusese, interesul ii radial. fruntea.

Astfel, caderea d-lui Millo, in loc de a fi o binefacere, precum ne
ateptam cu toIii, deveni o calamitate.
Nu mai era cine sa sileasca prin concurenla pe d-1 Pascaly de a
s merge vrand-nevrand pe calea cea mai buna din doua.
Teatrul d-lui Pascaly se inrauta/i ; din teatrul d-lui Millo d'abia
ramasera nite fragmente ciuntite qi desorganizate...
ha starea, in care ne aflam astazi i din care trebue sa ieim,
daca linem la existenta unui teatru nalional.
so Ce e de facut ?
SA ia guvernul direclia teatrului in regie, ca vamile sau ca tutunul 7
Se tie, insa, Ca statul pierde, de eke ori ii vine fantezia de a se face
speculant !
Sa se dea oare teatrul pe seama d-lui Pantazi Ghica, precum
15 avusese dumnealui generozitatea de a o cere prin o petilie foarte eloc-
yenta ? Insa nu intelegem atunci, de ce sa nu se dea cu aceeai raTiune
la oriqicare alta persoana ffira cea mai mica experienla de admini-
straIie materiala i morala a unui teatru!
Sa se dea d-lui Pascaly? ... despre d-1 Pascaly am vorbit deja.
20 In aceasta situaTie de lucruri se prezinta deodata d-1 Demetriad,
solicitAnd dela Comitetul Teatrului, direcIia teatrului.
D-1 Demetriad e cunoscut ca un vechiu actor pe de o parte,
i pe de alta parte ca un om ce nu inlelege deloc valoarea euvAntului
0 interes )).
25 Aceasta e mult, dar tot Inca n'ar fi deajuns pentru ea SA ne putem
pronunla in favoarea d-lui Demetriad, daca pe laugh' conditiunile,
oferite de fotii directori de teatru, d-lui n'ar propune mai multe altele,
la care nici nu se gandise macar d-1 Pantazi Ghica sau d-1 Pascaly.
Anume:
30 1. D-1 Demetriad va depune o garan-cie de 2000 galbeni pe care
o va pierde la caz de neimplinirea stipulqiunilor contractului.
2. D-1 Demetriad va angaja pe toIi artitii romani cu renume,
iar corul va fi compus din elevi i eleve dela Conservator.
3. D-1 Demetriad va forma o orchestra de 24 artiti, sub direc%ia
35 unuia din cei mai buni mattri din Bucureti.
4. D-1 Demetriad va aduce, din Fran la sau din Italia, un actor

0 o actrica cu experieuca, pentru punerea In scenti i montarea pie-
selor dupa modelul teatrelor celor mari ale Europei.
5. D-1 Demetriad Il va aranja repertorul din piesele cele mai alese
5 franceze, germane, italiene, engleze i spaniole, pentru care va ine
traducatori special
6. D-1 Demetriad va da premii pentru compoziliuni romane ori-
ginale, drame sau comedii, introducand totdeodata uzul de a impr-
ti pe autori cu 10% din venitul brut al reprezentaIiunii.
10 7. D-1 Demetriad va infiima In teatru o coala de muzick decla-
ma-Pe, dan i scrima.
8. D-1 Demetriadya admite un comitet de oameni de litere pentru
direcIia morala a teatrului.
9. Stagiunea teatrala va fi de noua luni, din cari doua se vor
15 plati cu gajuri pe jumatate, facandu-se in cursul lor numai repeti/iuni.
10. In fiecare stagiune teatrala se vor da ate trei reprezentaIiuni
In folosul art4ti1or imbatraniIi sau infirmi, lipsip de mijloace...
Vazand acest program, Satyrul, totdeauna just i totdeauna im-
parIial, nu poate a nu susline propunerea d-lui Demetriad.
SENATUL1)
20 edina Camerei din 9 Mai a dovedit ca In Romania nu toate
lucrurile noi intampina greutali: nici o saman-ca nu se poate prinde
cu atata Inlesnire i Inteun interval de timp atat de scurt, precum s'a
inradacinat la noi floarea occidental, numita Senat, a carii cultura
ne costa vreo cateva milioane Tie an, fara ca sa ne aduca vreun alt
25 toles, afara numai de o podoaba ce trece 0 de un iniros ce se evaporeaza.
Disculia nu ajunsese Inca la ruperea targului pentru a se ti daca
Senatul se va menline sau nu, ceea ce se va decide mai tarziu la des-
baterea nouei Constituciuni ; ffind vorba deocamdata numai daca.
cuvantul Senat, un simplu cuvant compus din doua silabe, poate
so sau nu poate figura in Regulamentul Camerei ; i cu toate astea,
o lupta, dintru Intai curat gramaticala, deveni atat de crancena, meat
1) Satyrul, Nr. 15/22 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.
prepdintele Camerei era sa se retrag5, secretarii Camerei se i demisiona-

sera deja, 9edii4a Camerei a fost suspendat5, /i se p5.rea c vezi pe Achivi,
pe Danai, i mai cu seam5. pe Mirmidoni dinaintea murilor Troei !
Cu vai cu chiu Senatul a triumf at, ca prin minune, cu ajutorul
3 unui singur vot : cincizeci i nouri plebei au votat contra, iar 9aizeci
patricierti, suslinuli de clientii kr, au votat pentru, mare cari patru
Ghica, trei Cantacuzini, doi Lahovary, o pereche de tiTu, 0 ceilal/i
eke unul, Catargiu, Sturdza, Iepureanu, Plagino, Briboiu, Mavro-
cordat, Scarlat, Mavrogheni, etc.
to Citind aceste nume, enumerate cam in felul cum enumer5 Omer
pe eroii greci din Iliada, cat s mArturisim, c Senatul trebue s
fie o institulie meniat nu pentru onorabilul public, ci numai pentru
inalta noblele, dui:4 cum se zicea pe afipri de Oa data, din fericitele
timpuri ale archondologiei i. ale scutelnicilor ; cu atilt mai vfirtos, c
15 contra Senatului n'au fost deck numai nioe st,rani * de ai noOri, alde
Adrieni, Cernate0i, Mih.leti, Ciocklani, Vucenici, i nicio beizadea!
In adevar, Senatul este oglinda Camerei Lorzilor din Anglia, cu
acea numai deosebire crt la noi, pe de o parte mai toate neamurile
cele vechi au cAzut inlocuindu-se prin o pretinsa aristocralie, nascuta
20 de len i Iipsita de acele tradiciuni glorioase, ce mai suslin pin& acum
pe aristocraiii englezi ; iar pe de alt parte, mai toate ilustra-ciunile
noastre politice, literare i chiar parlamentare ies de jos din popor,
dei unii devin renegol mai in urma, precum, bunaoara, pan i in
Camera actual5. boierii au majoritate, dar plebea are pe Tell, pe Boe-
25 rescu, pe Nicolae Ionescu, pe Costaforu, pe Laurian, pe Heliade, pe
Strat, i cat p'aci era s aiba i pe Coglniceanu!
Mie unuia, and nu am de lucru, imi place foarte mult a petrece
in societatea coconafilor, admirnd, cu stangacia unui mojic, brilan-
tele calitali ale Saint-Germain-ului romfinesc, i anume: eleganIa hal-
m nelor, juste-cea incallamintelor, perfectia accentului francez, graIia
mickilor, splendoarea geamului cu care ii inarmeaza un ochiu pentru
a vedea numai cu celalalt, arta de a vorbi totdeauna fara a spune
nimic, monumentalitatea unghiilor, dibacia de a ti toate frtt a fi in-
vkcat mult, gentila insolenfa cu noi ttoilatol, necomparabilul IC cu care
35 maniaza furculiIa cnd mannca i paharul cand bea dartoate astea
sunt departe de a justifica existenIa unui Senat in Tara Romineased.
114 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE
DOMNUL NAE1)
Sunt amid de cad nu tii cum sa scapi, 0 nu tii daca s'a gasit
vreodata cineva ca sa scape de ei.
Ei pot fi Alexandru, Scarlet, Ion, Petru... dar Bucurgtenii
prefera a-i caracteriza prin un singur nume generic de 5 domnul Nae 5.
5 Pofti-p-nepofti-p, prrmii.nrpnim4i, ziva-noaptea, ti vezi urmarin-
du-te curat ca umbra, pe care ai fi gate a o vinde dracului precum
fficuse Peter Schlemihl In povestea lui Chamisso, daca ai fi sigur ca
dimpreuna cu umbra dracul va avea amabilitatea de a lua i pe nedrep-
ta/itul ei tovar4.
io Oricat de rece sau brusc ai fi cu ace0i amici Inzestra/i cu tenaci-
tatea cleiului, ei nu te InTeleg sau, mai bine zicand, ei te inleleg de
tot pe dos: rkeala i bruschqa li se pare a fi o dovada de o intimitate
cu atat mai mare.
Intr'o zi, netiind cum s te mai aperi, ai poruncit servitorului
15 sa raspunza clomnului Nae, daca va veni, ca te-ai culcat dupa pranz.
Domnul Nae vine, Imbrance0e pe servitor 0 intra in odaie, zican-
duqi cu un zambet triumfator: ei bine, fra-Oca! feciorul tau nu pri-
cepe ca Intre mine 0 tine nu poate fi ceremonie. Daca vrei sa dormi,
culca-te ; eu Imi voiu fuma ligara. Apropos, ai auzit despre evenimentul
20 de azi diminea-0? ... *
Intr'o zi el te gase0e scriind o scrisoare. Dumneata profili de
aceasta ocazie, zicandu-i cu o polite-0 plina de Inleles: * ma vei ierta,
amice: sunt foarte grabit... *. 5 0 ! o ! nemica! nu te deranja, scum-
pul meu! raspunde cu 1inite companionul, eu am venit nurnai
25 ca st-pi relatez conversaliunea ce am avut-o cu un deputat din Ca-
mera ... * i el se apuca a-ri povesti dialogul In curs de patru oare.
A doua zi te opre0i pe pod pentru a vorbi cu un bancher asupra
unei afaceri de bani. Ai fi prea-bucuros ca nimeni sa nu te auza. Abia
ai inceput, i iata ea dracul aduce pe teribilul domnu Nae, care te
30 intrerupe, se amesteca In vorba, apoi ia pe bancher la bra% sit trage
la Briol pentru a juca o partida de biliard, lasandu-te cu gura cas-
cata i cu inima desperata.
') Satyrut, Nr. 16, 1 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.
Inteo Duminiea -p-ai ales o birj frumoasfi ca s& mergi A iei aer
la Sosea sau la 135neasa. Pentru a qedea de tot comod In tr&sura, ceea
ce este una din plficerile cele mai dorite ale unei asemenea plimbfiri,
ai vrea s& fii singur. Din nenorocire, trecfind pe Podul Mogosoaiei,
s Int& lnesti pe nemilostivul domnu Nae. El IP opreste birja, te 'ntreabtt
unde mergi, se aseazfi si te insqeste, crezfind ca prin aceasta IP face
dumitale o pracuta surpriz si o mare Indatorire.
.
Este imposibil a descri toate imprejurfirile In care amicia dom-

nului Nae te face a blestemi ziva nasterii. Oricum sfi fie, in Bum-
lo resti aceast tagmei sau breaslii amicala e atfit de raspfindia, bleat
noi am fi dispusi a crede, ca anume in capitala Romaniei s'a inventat
proverbul: # unde sunt doi, cu el se lace trei 5,
EGOARCHISTUL1)
Sunt oameni cari cred cfi. nimic nu poate fi bun, deck' nu e flicut
de ei, prin ei, cu ei, sau cel min lfingh* ei.
15 Precum monarchistul este acela ce doreste puterea unuia, anar-
chistul puterea nimfinui, oligarchistul puterea unei clase, etc.;
tot asa acest fel de oameni, cari doresc puterea numai a lui insusi
eu, cattt sti fie numip ego-archioi.
Egoarchistii se Impart In trei tabere: generali, speciali si politici.
20 Egoarchistul general critic& si osfindeste toate lucrurile fara ex-
cemie: chiar cerul si pamfintul sunt organizate rau, de vreme ce Crea-
torul nu avusese prevederea de a-I intreba pe dansul.
Egoarchistul special Isi restrange nemulTumirea in cercul propriei
sale ocupapuni: ca architect, el gbeste defecte In toate zidirile; ca
ss avocet, el nu vede la alPi de cat neexactitati sau neingrijire in stil,
greseli sau confuzie in idei.
Dar egoarchistul cel mai caracteristic si cel mai bucurestean ne
In-ramping in politica, uncle aceastfi plecare a spiritului ia numele pro-
priu de # opoziPe sistematicfi 5.
1) Satyrui, Nr. 16, p. 3, 5 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.
Egoarchistul politic descrie cu culorile cele mai negre toate gu-

vernele, &And nu e ministru, prefect sau judecfitor; toate Camerele,
and nu e deputat sau &And se aft-6 in minoritate ; toate masurile i
toate inten-ciunile, la care n'a luat el o parte direct 0 activit.
5 Egoarchistul politic, dacg nu e ziarist el hist*, trebue sO fie cola-
borator la vreun ziar; daca nu e colaborator la vreun ziar, trebue sa
fie amic cu vreun ziarist; daca nu scrie articoli sau epistole, trebue
s vorbeasca prin locuri publice ; dar in orice caz, verbal sau literal,
el este un organ de publicitate.
to Auzindu-1 ai crede a, pentruca leara at fie fericita, nu e alta de
facut deck numai s-i dai lui puterea in mOnO: el va disciplina ar-
mata, el va purifica justifa, el va imbunkki finatrcele, el va raspindi
instruclia, el va regula administraIia, el va propaga pe pamnt, adied
mai cu seamA in Bucureti, moralitate, onestitate, libertate, nalio-
15 nalitate, egalitate, dreptate, 0 celelalte.
Astfel, cnd lucrurile incep a merge pe o cale, ce nu se mai poate
suferi, tori ochii se intore Tina asupra egoarchistului, toate urechile
fl ascultA, toate inimile il aclamrt: autoritatea, fiica popularitkii, ii
cade berechet-hararn in mana.
20 Ei bine! trece o zi, o sOptOmng, o lunO; soarele urmeaza a rasari
0 a apune ; pgmntul nu inceteaz a se invfirti roat imprejurul soa-
relui ; oamenii beau, manned i dorm, sau dorm, m611/fined' i beau
ca totdeauna ; ceasornicele bat ca 0 fnainte cOnd trei 0 cnd unspre-
zece ; nitnic nu se Indreapta ; 0 bietul egoarchist, auzind pe alIii ed
25 striga astg-dat contra lui Intocmai precum strigase el mai deunfizi
contra altora, se vede forcat a se retrage dela putere, zicnd Ikei:
Na-ti-o /mina cd ti-am dres-o !
PAMFLETE *I CROMCI 117
EMINESCU1)
NECROLOG
... et souvent je regrette

D'iltre n48 en des temps an pea troy
raftints
Oii l'on tronve Pima:war et l'amonr
summits
Et dans lesquels un Ion pent seal
ttre polite 1
Julie Hamlets, Chevalerie, p. 5
Eminescu a lAsat multe versuri admirabile; insA meritul lui cel

covArgitor, un merit de principiu, este acela de a fi voit s introdua
gi de a fi introdus in poezia romneasa adevArata cugetare ca fond
ei adevArata arta ca formA, In locul acelei ugoare ciripiri de mai inainte,
5 care era foarte igienic pentru poet gi pentru cititor, scutindu-i deo-
potrivA, pe unul i pe celfilalt, de mice Mtaie de cap gi de (mice bAtaie
de inimA.
Nu zic nimAnui s5. imiteze pe Eminescu. Din contra. Poezia este
o aatorie a realiaTii cu idealul in sufletul poetului in acele momente
to and poetul e poet, poetul fie cat de mare nu e poet totdeauna ;
in acele momente prin urmare, in cari el este mai el, mai insuqi, mai
individual ca oricfind. In fiecare suflet poetic realitatea gi idealul
se combin i se acord5. Inteun Mt mod. Intre doi poell pot fi asem5-
nhri numai doar prin asemAnarea cea organia hare naturile amn-
15 durora, niciodaa prin imitaTiune. A. imita pe cineva in poezie este
un talent tot atat de vulgar ca gi a imita pe cineva pe scenA, unde
i acolo un actor artist urzwe, nu maimuleazA. Eminescu va tai
fiinda a izbutit a gag frumosul faa a imita pe nimeni.
El va tri, degi a murit nebun. i a trebuit s moarA nebun. E
20 grozav a o zice! SA nu fi innebunit, el nu avea ce manca. Mai au
deck atAta ; ca s tuba ce minca, el fusese silit a-gi mfinca inima,
inlocuind avnturile poeziei, avnturi mArete, avnturi cari nu se pot
vinde, prin acea prozA de toate zilele a sterpelor lupte de actualitate,
1) Revista Noud, an. II, Nr. 6, (15 Iunie 1889), pp. 211-212; republicat ta
Sarcasm f i Ideal, pp. 213-214.
care ii aducea o farama de paine, stropita Inteascuns cu amare la-

crimi prefa-ca nebuniei.
El va trai, desi a murit nebun. i cum oare putea sa nu Innebu-
neasca? In toate epocile au fost poeli pe care flamanda saracie, uneori
5 numai de9ertaciunea, pentru o ticaloasa paine Ins() -pia de o mai ti-
caloasa lauda, Ii Incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In toate
epocile s'au vazut insa i de acele firi sem*, 1nalte, vrednice de solia
ce le-a dat-o Dumnezeirea, cari niciodata n'au 1ntins o mana cer9e-
toare cAtre vreo mArire ptunfinteasc, cAtre acei ce uitA cA nu sAracii
10 spalau picioarele lui Isus, ci Isus a spalat picioarele saracilor. A.9a
poet a fost Eminescu.
El va trai, desi a murit nebun; vor muri bosh pentru vecie ne-
numfiraIii Inielepli,cari au Mutt, lasa _II vor lasa totdeauna sa lime-
buneasca un Eminescu.
MORALA SI PROFETISM
ROMANESC
8*
CAUZELE SI REZULTATELE COSMOPOLITISMULUI
Discurs prefedenfial la inaugurarea anului III al Societlitii 0 Ro-
mdnismul 0, rostit in fedinfa publicd din 24 genariu 1871 1)
. .. Un nuovo
Ordin some di cose, una novella
Norma civile, ed il passato scuola
Del prudente avenir . . .
MONTI
Domnilor,
Din doua puncte de vedere ma cred dator a deschide aceast

gedima prin cateva cuvinte introductive.
Pe de o parte, serbfind aniversarea SocietaIii, noi nu putem a nu
ne aduce aminte cu toIii originea, ideea, Iinta micului nostru grup:
5 Romnismul 0, adica lupta principiului national contra usurpatiunii
cosmopolite.
Pe de alta parte, ales de trei ori in fruntea aspiraliunilor d-voastra,
n'a putea arata mai bine omagiul meu de recunotinfa, deck Intre-
Iinandu-va despre ceea ce va mica, ceea ce NI doare, ceea ce va
10 intrunqte.
V'am vorbit pentru ultima data dupa calamitatea dela Sedan.
Ne intalnim acum dupa catastrofa dela Paris.
1) Primul discurs vezi in 4 Traian e, Nr. 82, al doilea In a Columna lui Traian*
Nr. 50. (Nota autorului). 4( Columns lui Traian * an II, n. 7 (62), 15 Februarie
1871; discursul a fost reprodus In Foaia gocietilii Rorainienzul, an I, n. 10 11,
Ianuarie iii Februarie 1871, p. 415-418, fii republicat Impreuni cu celelalte
trei cuvintari inaugurale dela aceiali Societate In volumul Oltenescele (Bucurelti
1884) p. 15-10. [Ed.].
Am plans atunci, plangem cu Etat mai mult astazi dureroasa ex-

perienla a unei scumpe surori; dar plangand in faIa rezultatului,
cata sa meditiam asupra cauzei, pentru ca nu cumva un desnodamant
analog sa ne surprinda pe noi Inine, cufundaIi inteo stearpa bocire.
5 Cand un om cade sau o naliune se poticnete, a inIelege sorgintea
raului este unica garanlie de vindecare, daca nu pentru victima, cel
pulin pentru toate gemenele sale prezente i viitoare.
Ceea ce pregatise dezastrul Franciei, a fost adormirea simTului
national, dilatat pana la dispariIiune prin cultul unei universalitaIi
10 nedefinite.
Visand a deveni lume i incetand a fi Francia, asemenea alchi-
mistului din evul mediu, ea perdea aurul cel adevarat in iluzia de a
capata un aur imaginar.
Imperiul spulberat, Republica moteni toga lui Cesar, dar buba
15 ramase tot buba, caci nu in forma guvernului se ascundea cangrena.
Maine Regalitatea va inlocui Republica, tot aa de lesne precum
poimaine se poate reintoarce Imperiul, i totu0 slabiciunea va per-
sista, pe cat timp lipsete miraculoasa gimnastica a nalionalismului,
singura apta, fie sub despotism sau hi Iibertate, a forma Achili in
20 %am Mirmidonilor.
Din norocire, lumina incepe a Henri in inimile 0 in min/ile
Francezilor.
Cu cateva saptamani inainte Dictatorul din Bordeaux scria cir-
culari prefectorale, in care umanitatea era la tot pasul i Francia
25 nicaieri.
Astazi acela Gambetta zice intr'o epistola catre eruditul Littr:
t noi pierim prin necunotima istoriei nalionale
Ce metamorfoza!
Daca piloIii Imperiului i ai Republicei, in loc de a fi curtezani
so 0 avocaii, ar fi consultat la timp busola istoriei na-cionale, pe care o
regret& prea tarziu, ei s'ar fi convins cu o ora inainte, ca Francia a
fost mare 0 tare numai atunci cand voia a fi Francia.
Cel mult Latinitate.
Atata!
35 Jeanna d'Arc ;
MORAL& V PROFETISM ROM/MESE 123
Enric IV;
Richelieu;
Colbert ;
Acestea sunt punctele culminante.
5 Au trebuit sute de ma de cadavre, turtite sub o imensa panorama
de ruine, pentru ca sa revenim in agonie la eterna maxima a lui So-
crat: 4 cunoaoe-te pe tine insuti!#.
Francia a fost paradisul, dar nu 9i patria narcoticei doctrine:
0 0111 911 0111 s.
10 Cosmopolitismul s'a nascut printr'o consecin%a fireascrt In Elvetia
i in Statele Unite, precum aeciunea climatologica naTte In Egipt
ciuma i. lacusta.
Acolo unde nationalitatea nu exista, toate naliunile End cusute
intr'o peticarie de paiat, este absurd a cere nalionalism.
15 Contrabandioii insa n'au voit sa observe absurditatea i. mai
flagranta de a nu-1 vedea acolo, unde nalionalitatea constitue un
adevar geometric.
Elvetia i Statele-Unite Bunt fruntea civilizatiunii!
Aa striga admiratorii 5 Parisului in America )).
20 Naturala concluziune a acestei premize este:
Civilizati-va ca cei dela Zurich i dela Washington.
Epilogul:
Cosmopolitismul!
SA judecam un moment.
25 Fara nalionalism progresul poate ajunge la apogeu, dar numai
progresul material, progresul brut, progresul vitei.
E sublima in aceasta privin0 parabola biblica a turnului dela
Babilon.
Oamenii s'ar fi urcat in cer, daca speriata Divinitate nu se grabea
so a amesteca toate limbile, producand in lumea primordialfi un fel de
Elvetie sau de Statele-Unite.
Nalionalismul este o condiOune esenliala a tuturor crealimalor
mari in sfera ideii.
Ceea ce-i originalitatea pentru un individ, este nalionalitatea
s5 pentru un popor.
Redu0 la caracterul general de bipede umane, noi ne invartim

esclusivamente in preocupaIiunea curat zoologica de a satisface
materia prin materie: sa traim bine, A mancam bine, sa ne imbracam
bine, sfi ne rai9cam bine, toate bine in sinnul vulgar al cuvantului.
5 0 furnica perfeclionata!
ArataTi-mi in State le-Unite 0 in Elve-cia un Bacon, un Shaekspeare,
un Gibbon, un Leibnitz, un Goethe, un Niebuhr, un Corneille, un
Moliere, un Descartes, un Montesquieu, un Dante, Ariosto, Petrarca,
Vico, un mare pictor, un mare sculptor, un gigant in tiinta, in arte
10 sau in inspira-ciune, In fine un adevarat om, caci materia este a ani-
malului 0 numai omului ii apartine geniul!
In loc de acqtia cosmopolitismul ne ofera ceasornice dela Geneva
0 drumurile de fier cu cai!!
4 Civilizqiunea americana, zice celebrul economist italiah Boc-
15 cardo, este un corp cu membre de uriEq 0 cu un capu9or de copil.
# Nervoase 0 putin%i sunt braIele ; saraca 0 Ingusta e mintea. Ciudat
01 lucru! Inteun secol intreg de cea mai libera 0 cea mai prospera
# vieaffi, Statele-Unite nu ne-au dat Inca nicio literatura, nicio filo-
0 sofie In propoqiune cu marimea 0 importanla lor politica. Elementele
20 4 materiale de civilizaIiune sunt gramedite in culme, dar nu ajung
# multe din elemente morale... *1).
Aceasta riguroasa constatare, pe care o face francamente tocmai
un autor cosmopolit Para sa-i inleleaga el insu0 greutatea, se aplica
cu atat mai mult catre obscurele cantoane sviiereze.
25 Este reversul medaliei...
Republice ca Statele-Unite 0 Elvelia au fost 0 in Grecia anti*
dar Grecia antic& a produs totu0 pe Platon, pe Aristotel, pe Tuci-
dide, pe Omer, pe Anacreon, pe Fidia, pe Apelle...
2) Storia del commercio, 253: e La civilt americana 6 come un corpo che

presenta membra da gigante con una testa da bambino. Nerbute e potenti sono le
braccie che fanno ; povera ed angusta l'inteligenza che medita e pensa. Mirabil a
dirsi 1 In un secolo di prospera e liberissima vita, gli Stati Uniti non hanno ancor
dato n6 una letteratura, n6 una filosofia nazionale proporzionata alla loro gran-
dezza ed importanza politica. Gli elementi materiali della civilth vi sono tutti
e in eminente grado ; mancano molti degli elementi morali... b.
ItiORALA. I PROFETISM ROMANESC 125
De ce?
Era o naVonalitate.
Astfel de republice s imiteze la noi acei ce confunda cosmopoli-
tismul cu ideea republicana.
5 Sau mai bine s nu imiteze pe nimeni: fie Romfini i numai
Romfini!...
Am Inceput prin imagini triste: Sedan 0 Paris.
Voi Incheia, Domnilor, printr'o perspectiva de speranO.
Capita la Italiei se muta la Roma. Latinitatea n'a perit.
10 Traiasca Romdnismul!
NOI IN 18921)
Confering finutei la 9 Februarie pentru inaugurarea tAteneului Ronan*.
Va mullumesc cu draga inima pentru aceste calduroase aplauze;
dar... s vedem, daca ma yeti aplauda 0 la sfAr0t.
Am temeiuri de a ma Indoi, cad: de 'Mai, n'am fost niciodata
orator; al doilea, n'am vnat niciodata popularitate, i o voi vana
15 cu atfit mai putin acuma, cfind perfi albi i barba sura Imi striga:
troppo tardi I A9a dark vorbind fat% fraze 9i WA a cocheta, ma tern
ca... mi-aui dat arvuna de aplauze, dar voi Amine numai cu arvuna.
Sunt trei locuri, In cari Imi d mfina de a lua cuvtintul. Este Aca-
demia, este Universitatea, 0 este aci /a Ateneu. Dar la Academie
20 sunt fotolii, sunt fotolii In toate Academiile din lume, i orice fotoliu
te Indeamnk a mo/ai; la Universitate sunt eatedre, de pe care profe-
sorul e dator a discuta controversele, ferindu-se de mice dogmatism;
ad, la Ateneu, nu e fotoliu, nu e nici eatedrd I aci este un =Pon, un
amvon pe care se urea un sacerdote, un preot, nu pentru a dormita
1) Repista Noud, an IV, 1892, p. 438-444; republicata In Sarcasm fi Ideal
p. 36-46.
126 SCRIERI LITERARE, MORALE IFJI POLITICE
dupfi uzul academic, nu pentru a controversa dupA modul universitar,

ci pentru ca... pentru ca din baerele inimii sale sfi. reverse in inimile
ascultfitorilor o credintA cald5., adAncA 0 roditoare.
Inca o data, la Ateneu eu nu sunt nici academician, nici profesor ;
5 in aceastA bisericfi eu sunt preot, preot in in-celesul evanghelic al cu-
vAntului: ca apostolii lui Crist, tare prin credinIA, nu mA sfiesc de
nimenea 0 nu mA tern de nimic.
Subiectul 0 titlul conferin-cei mele este: Noi in 1892.

Ciudat titlu! cfici dela inceputul acestui an au trecut abia 40 de
10 zile, 0 in aceste 40 de zile nu s'a facut nimic despre care sA pot vorbi
eu, eu care niciodath nu mA amestec in alegeri parlamentare ; ba m'am
amestecat altAdatA in doufi rAnduri 0 am sfeclit-o, inat mi-a trecut
pofta.
Ce insemneazA darA: Noi in 1892?
15 Sunt dator din capul locului s5. vii liimuresc acest titlu 0 acest
subiect.
CAnd zic 4 noi *, inteleg qi pe mine, 0 pe d-voastrA, pe noi tori,
naliunea romemeascA intreagA ha trAsurile ei cele generale, nu inteleg
pe nimeni personal: pe cutare sau cutare. 0 personalitate poate sA
20 fie o excepliune, 0 excepliuni trebuie sA fie multe; dar oricAt de nu-
meroase ar fi exceppunile, nu ele mfi preocup5. in aceastA conferinIA,
ci mfi preocupa numai regula, norma, totalitatea. Excemiunile sunt
ca munIii 0 Valle, cari nu impiedecA pfimAntul de a fi rotund.
Cfind zic 0 in 1892 *, nu in-celeg nici luna, nici anul, ci o lungA pe-
25 rioadfi de timp, care se deosebqte de celelalte perioade printr'o sumA
de simptome caracteristice 0 din care perioadA acest an 1892 face
0 el parte. Perioacia cuprinde In sine mai mulIi ani din trecut, 0 va
mai cuprinde Inca eine qtie cAli ani din viitor.
CAnd zic darfi u noi in 1892 *, eu am in vedere vrdsta actuald a na-
so gunii romdne. NaIiunele au vrAstele kr, ca 0 indivizii.
Intre individ 0 intre specia cArei ii apaqine individul, intre on-

togenie 0 filogenie, dupa cum se exprim5. natura1i0ii, se aflA cea mai
strAnsh legAturA de desvoltare paralelA. Darwin a examinat embrionul
MORAIA $1 PROFETISM ROMANESC 127
individului omenesc, 0 observind inteinsul caracterele animalilor in-

feriori in serie zoologich, pe temeiul acestor caractere individuale el
descoperi marea lege a evoluTiunii speciei omeneti intregi din ani-
malul inferior cutare sau cutare.
s Aceast h. corelaTie intre individ 0 Intre specie este singura temelie
adevrat oiintificil, singurul piedestal pe care se poate aeza 0 pe care
trebuie sh fie apzath fiosofia istoriei.
Cum se desvolth individul, tot aa, prin ace1ea0 trepte evolutive,
cath sh se desvolte 0 o naliune, cat& sh se desvolte specia omeneasch
to peste tot.
Dar cum oare se desvolth individul?
Trecnd prin cele trei vraste: copilaria, bhrbalia 0 bfitranelea.
Si oare numai atat? adich numai trecand o data 0 nimic mai mult ?
La aceasta intrebare ne rhspunde Crist. Intr'o sublima convor-
is bire cu Nicodim, strecurath In Evangeliul lui Ioan, Mntuitorul ne
spune a individul nu se poate imbunkfiti altfel deck renlisaindu-se,
renhscandu-se mereu din ce In ce mai bun, adicii trecnd succesiv
de mai multe ori prin ace1ea0 trei vfirste din ce in ce mai perfeclionate.
Aceasta Invttitura a lui Crist, Napolitanul Giambattista Vico,
20 phrintele fiosofiei istorice, a aplicat-o dare viala na-ciunilor. NEI:0u-
nile, 0 ele, se nasc, tree prin copilhrie, tree prin bilrhalie, trec prin
bfitrfinele, apoi mor 0 se renasc iari10, dar se renase mai bune, perin-
dandu-se din nou prin copilarie, prin bArbfilie, prin batrilnele: 4 corsi
e ricorsi o.
25 Crist, Vico 0 Darwin, in aceste trei nume se rezumh ftiincet vigil.
S'a spus adesea instinctiv 0 s'a repetat inconftient ch existenTa

actual-a a Romnilor constitue o rencwere ; i. ap este.
Pe la finea veacului XVII, sunt acum dou 5. sute de ani, sub Can-
temir in Moldova 0 sub Brncoveanu In Muntenia, natiunea roman&
as se imbolnhvise greu 0 n'a mai putut s'a se intremeze. Un secol 0 mai
bine a durat agonia neamului romfinesc: intreaga epoch a FanarioIllor.
In zilele noastre s'au aflat scriitori, cari s'au apucat a face pa-
negiricul bragagiilor din Fanar, bragagii urca/i pe tronul lui Stefan
0 al lui Mircea, al lui Petru Rare 0 al lui Mihai Viteazul. Plang pe
ace9ti scriitori, cari n'au brodit ceva mai bun de aparat ; dar prang
0 pe clien-cii lor, cari n'au putut gfisi cleat avocali de cauze pierdute.
Ca sA 9tili eine au fost Fanariolii, Imi ajunge a cita dourt docu-
mente: conversaliunea unui Damn Fanariot cu amicul sau 0 sari-
s soarea unei mume fanariote catre fiica-sa.
La 1802, acum tocmai 90 de ani, un Fanariot zicea doctorului
Zallony: 4 In lumea aceasta nu trebue sfi privim lucrurile prea de-ama-
0 nuntul, ci sa mergem drept la Tina, iar Iinta este bogaiia. Oricine
scapa din mina prilejul de a se ImbogaIi, merita de a fi sarac... u.
10 Apoi mai departe: 4 Sa vtii crt un Domn Fanariot fgr ambiliune
4 0 farri intriga este ca un orator farA eIoquen0, ca o cocheta WA
4 pretemiune 9i ca un papa (popa grecesc, neaparat) fru% ffilarnicie.
4 Eu gtiu ca un Domn trebue A fie drept 0 desinteresat, dar aceasta
moralitate nu se potrivete cu sistema fanariotica. Crede-ma, nu
15 4 poate sa alerge cineva totodata dupa dreptate 0 dupa bogalie... 0.
Iata Fanariotul!
Srt vedem acum 0 pe Fanariota.
0 mumA scriea catre fiica-sa: tpvxiitiov... Ba nu; despre nici un
fel de suflet ea nu vorbea, ci Incepea de-a-dreptul: Te poftesc Inca
20 4 odatfi sa gaseti cu orice prel un mijloc de a te casatori cu altcineva
4 de soi 0 pe care li-1 ofera Providema. (In ce gura Providenia!)
Barbatul tau de astazi erea bun atunci and razboiul Intre Turci
0 Intre Ru0 ne Impiedeca a ne intoarce In Romania 0 a te marita
cu un boer ; astazi Ina, cAnd tatal tau, boier el Insuci, catiga atalia
25 4 bani Incat avem dreptul de a nadajdui ca peste Min va fi milionar,
astazi eu doresc sa te vad In braTele unui boier. Cugeta, fiica mea,
4 ca acest nou barbat te va acoperi cu giuvaericale... #.
Iata 0 femeia Fanariota!
Fanariolii au fost o filoxera care, rozand din radacina, adusese

SO lunga agonie 0 Inceata moarte a vielii romanecti celei vechi. Dar
murind Romania cea veche, a aparut la lumina o Romanie noua.
Zamislita la 1821 sub steagul lui Tudor Vladimirescu, aceasta Ro-
mfinie nou s'a nAscut la 1848 0 a primit botezul In ziva unirii Prin-
cip atelor.
MORALL SI PROFETISM ROMANESC 129
Ce suntem dal% noi Aoia, Romnii de astazi?

Suntem o nOune-copil In toat& puterea cuvAntului; o natiune,
care deocamdat& se joacA 0 numai se joac& in a0eptare ca s&-i vizi&
timpul de a lucra: se joactt e de-a politica *, se joacA de-a oiirrta *,
5 se joac& 4 de-a diplomatia *, 4 de-a critica *, e de-a... *.
Orice rena0ere e un progres, un pas Inainte pe calea evolutiunii.
RomAnia cea nouA, cea renAscutfi, este, 0 nu poate a nu fi, cu mult
mai bine inzestratii din fire de cum fusese RomAnia cea veche. Este
un copil minunat de istet, minunat de voinic, minunat de vioiu in
to toate apucfiturile sale, dar Inca 0 Inca o data este un copil; 0
vrAsta copilAriei, la o natiune ca 0 la individ, se impleticeoe cu o
multime de cusururi.
Despre aceste cusururi voesc a VA vorbi, qi numai despre unele
din de...
15 Copiii lesne se supara unul pe altul. Le sare tandAra pentru te
miri ce: o ptipue, o panglicu t5. de acadea, un portofoliu de ciocolatA.
Si cAnd se aprind copiii, sA-i vezi atunci cum de se mai Injur pe In-
trecute, se injura in proza 0 'n versuri, se denunt& 0 se acuza pe drept
sau pe nedrept, cateodata ajunge lucrul 0 la pruial&.. 0 ! nu v& spe-
20 riati. Ura la copil nu tine mult timp, dupa cum nu tine mult timp
la copil nici amicia. Totul e efemer. Dup& supfirare, dup& injurAturA,
dup.& bataie, s-i vezi iarA0 cum se imbratipaza 0 cu ce foe se sArut& !
Dar tocmai acesta este norocul meu in asta sear. Noi ne certam,
nu-i aa? Ei bine, maine vom fi iar0 prieteni! Vad a ne-am lin-
25 pacat chiar de pe acum.
AceastA particularitate a copilariei, aceasta caraghioaat alternativ&
de 4 hotule* 0 drag&
a * sau t drag& * 0 4 hotule *, este un cusur, dar
un cusur nu dintre cele mai rele. Sunt altele mai periculoase 0 mai
mucalite totodata, ins& tot riga de scuzabile din7punctul de vedere
so al vrAstei.
Copiul e egoist. El iubegte foarte mult pe sine insu0, iar pe altii

ii iubeoe numai inteatitta IntrucAt dAn9ii II desmearda, II resfatA,
il razgAe, il fac a petrece 0-1 las& sali petreacA. Adevarata iubire,
iubirea intemeiatA pe ideal, pe altruism, pe jertfire de sine, pe lips&
130 SCRIERI LITERARE, MORALE SI Po LrrICE
de scop marunlel, o asemenea iubire e necunoscuta copilului. Oare

noi o cunoaoem? In starea actuala a societaIii romne cuvantul
iubire ar putea sa fie oers din diclionarul limbii... nu! trebue sa-1
Maim fn dicIionar pentru alte vremuri mai coapte, and el va putea
5 A fie In Ieles, dar sa-1 Main Mra o explicaviune de prisos, sa zicem
doara: iubire vezi zestre ; iubire vezi jucdrie. Zestre 0 judirie,
una din doufi, adica petrecerea sau mijloacele de a petrece, iata ce
este la noi iubirea deocamdata. i daca s'a stricat jucaria noi ii
dam cu piciorul; 0 daca s'a risipit zestrea divorc!
10 A cere dela copil statornicia, principii nestramutate, lipsa de orice
9ovaire, este a nu-0 da seam de Insa0 natura cea pvaitoare a vrastei
copilareOi. Copilul nu poate sa nu fie schimbacios, caci el creoe, iar
creOerea este o necontenita schimbare organica. Astazi cu par blond
0 cu ochii albaori, peste ca/iva ani 21 vei vedea oache. Ba Inca adesea
15 se Intampla ca un copil foarte frumos se face urit cu timpul, un copil
foarte urit devine frumos, un copil bland capata artag 0 dintr'un
copil galagios iese un model de astampar. Din alb ropi, din rop negru
sau vice-versa, aa se schimbfi copiii! Sa nu cereli dela dfin0i. carac-
tere, 0 A nu va miraii de saracia caracterelor la o naliune in copilarie.
20 Caracterele se vor forma mai tarziu, se vor call, se vor cristaliza, atunci
and copilul de astazi nu va mai alerga dupa zmei 0 nu va rnai sus-
pina dupa acadele.
Copilul este egalitar din fire. Baiatul de portar 0 baiatul de fm-

parat, cand e vorba de joc, fac nebunii Impreuna: Iva pov ;cat ba aoy.
25 Dar In natura egalitatea nu exista, nici egalitate fizica, nici egalitate
moral', nici egalitate intelectuala ; exista 0 poate sa existe numai
doara egalitate social& de 'naintea legii. De aci, invidia copilului de
ate ori un alt copil 11 Intrece ; de aci dorinla-i cea fnvapaiata, and
il vede pe altul mai sus, de a-1 pogorf cu orice pret, sau cel pulin de
30 a se urca alaturi cu dfinsul. Mai zilele trecute cazuse o zapada mare.
Saniile patinau pe toate stradele. Dupa obiceiul cunoscut, la spatele
fiecarii sanii se agala pe furi Cate un mic orengar. Alt orengar, care
nu putea sa se agaIe 0 el, de pizma pe eel agalat 21 denunta birjarului,
MORALA $1 PROFETISM ROMANESC 131
strigAnd: arde-1 I Tot ap i noi strigOm: arde-1 1 de ate ori vedem ate
unul mai fericit sau mai IndemAnatec agAtAndu-se de sania Statului.
Din aceea0 invidie, din acela0 egalitarism eau inTeles, copilul este
mai totdeauna dispus a se crede victima pArtenirii sau a nedreptfilii
5 celor mari faca cu un alt copil mai detept sau mai strtruitor: n'a scris
teza el, ci i-a scris-o eutare; cutare i-a suflat la ureche; profesorul la
examen i-a spus mai de 'nainte biletul; profesorul 1-a meditat acasA ;
0 altele ate 0 mai ate, din care abia una la sut poate sO fie lute-
meiatli. 0 nqiune-copil procede duprt acelaci tipic. Orice somitate
10 trebue srt fie cel pulin brinuit ; oricine trece peste nivel, cat s fie
micprat, sazut, redus la calapodul comun. i aceasta nu numai in
politicA dar pAnti 0 in literatura. Cutare bucatA n'a scris-o Alecsandri,
ci un oarecare Ruso ; cutare poem 5. nu este de Costachi Negruzzi,
ci de un oarecare Balpcii; basmurile lui CreangO nu sunt de dAnsul,
15 ci de Iks sau Igrec, etc., etc. Sunt Stan PAlitul i eu in aceastrt pri-
vintA. CAnd publicai in tinere-ce primele mele studii istorice, unii mA-
gari asigurau a-mi scrie tatAl meu; iar and s'au publicat cele trei
volume din operele postume ale ficei mele: Bourgeons d'April, Che-
valerie i Thicitre, s'au gAsit bArfitori cari nu s'au sfiit a opti in umbrfi
29 cA eu sunt autorul kr. CopilArie i aceasta, dar o copilArie desgustA-
toare, aci nimic mai desgustAtor ca pizma, chiar and pizma e copi-
lAreasa.
Copilul mereu imiteaa. Prin vrAstA, el este mai aproape de treapta

zoologick cea anterioarA: de antropoizi. El maimIrceaza toate, dar
25 mai cu seamfi Ii place a maim4 ceea ce e rAu, ceea ce e curios sou
anormal, ceea ce e oprit. Intr'o societate foarte bAtrAnA se nate un
Zola, se naoe par puisement, prin compensaTiunea proprie extremei
bktranqi de a inlocui fapta prin vorbA, de a fleari bietele azAturi
and societatea nu mai poate lucre, dupA ce lucrase mult 0 bine in
30 curs de veacuri, dupA ce a produs pe Montaigne 0 pe Pascal, pe Cor-
neille 0 pe Descartes, pe Montesquieu 0 pe Voltaire, ba chiar alAturea
cu piticul Zola a putut ca lumina cea orbitoare a soarelui and
este gata sA asfimeasa a putut societatea sA produa pd uriaqul
Victor Hugo. Un Zola acolo se InIelege 0 se iartrt, se iartfi 0 se inIelege
acolo. Dar zolismul la noi? La colari, cari n'au creat Inca absolut
nimic, nimic In tiin, nimic In literatura, nimic In arta, zolismul
la noi este... am spus-o... este trsura cea caracteristica a copi-
lului de a se simi foarte fericit and poate sa maimuTeze grimasele
5 altora, and poate s se schimonoseasca.
E 0 mai comic, and vezi pe un copil pesimist. 5 Le pessimisme du
bb 5! In sara cea clasica a filosofiei moderne, in patria marelui
Leibnitz 0 a marelui Kant, in cuibul atfitor cugetatori formAnd fie-
care ate o puternica coala, s'a ivit prin antiteza, prin contrast, un
10 filosof genial, insa atilt de excentric Inctut printre Germani i-a fost
peste putin-ta de a-si Ingheba un grup: pesimistul Schopenhauer.
El mnca cat qapte, -cipand ca mncarea e proasta; el bea sdravan,
vociferand ca vinul nu face doua parale; el declama pe toate tonurile
ca lumea e :rat de rea i viala e atilt de nesuferita incat omul trebue
15 sa doreasca moartea, moartea cat mai curand, dar dnsul, papa pe-
simioilor, fugea de frica din orain oranumai and auzea ca se apropie
cholera. In Germania Schopenhauer este la locul sau ca Falstaff Inteo
drama shakespeariana sau ca Tersit in Iliada. Acolo el da mai multa
varietate tabloului. Dar pesimism la noi? Copila0 pesimiti? N'am
20 trait Inca, i deja ne vaitam ca IAla nu e buna! S'apoi, pe and in
Germania Schopenhauer ramne aproape izolat, la noi cei nevras-
nici a ajuns o imperioasa moda nu numai de a fi pesimiti, dar
Inca de a ne servi de pesimism ca de o infailibil busola a literaturii
romne intregi: cutare e mare poet numai i numai fiindca e pesimist ;
25 cutare e mare dramaturg, cutare e mare nuvelist, iar cine nu e pe-
simist este tombatera
Zola sau Schopenhauer, una din doua, adica lipsa de mice ideal,
lipsa de orice credinca, lipsa de oHce avant generos, de oHce aspi-
raIiune inalta. Ce le pasa copiilor, ca dela Platone, dela Aristotele,
30 dela Cicerone 0 Nina la Bacon, pana la Newton, 'Ana la Goethe,
Ong. la Russel Wallace, Crookes, Edison, Pasteur, etc., capetele cele
mai sublime 0 totodata cele mai tiinPfice ale omenirii aveau aspi-
ratiuni inalte? Ce le pasa! D'abia umblnd Inca d'abuelea, cu urechea
alintita pentru a prinde din aer ecouri scandaloase, ei au auzit ea
.35 un Evreu din Torino, faimosul Lombroso, 4 il grande pazzificatore *,
MORALX t3I PROFETISM ROMINESC 133
a scris o carte ca sa dovedeasa ca toli oamenii de geniu au fost ne-

buni; ci auzind aceasta, maimutele au strigat: eureka! Dar printre
acei oameni de geniu Lombroso numara pe Schopenhauer. Ce le mai
ramfine dar copilacilor? Ramne numai Zola, ramitne Nana, pentru
5 a crecte neamul romfinesc, pentru a-1 duce pe calea viitorului! Ar fi
rucine, daca n'ar fi un simplu simpton de copilarie.
In fine caci trebue A pun capat acestei conferinte in fine,

o natiune copil are trebuinta de acelaci regim ca ci copilul individ:
a fi intarita inlauntru ci a fi apfirata de vremea rea dinafara. Sa nu
10 llifaIll o singur clipa, sa nu uitrim cgt mortalitatea la copil, fie individ,
fie natiune, este cu mult mai mare dealt mortalitatea la oameni vrils-
nici. 0 imprudenta..., ci s'a ispravit. Astazi, in perioada in care
ne afram, cel mai mare patriotism, cel mai adevarat serviciu adus
cauzei romnecti peste tot, cea mai sigura garantie de izbAnda in
15 viitor, este ca sa mi ne gandim la alteeva dealt a ne intari inlauntru,
inlauntru ci iaraci Inlfiuntru aci la noi in Carpati ci Intre punfire, far&
a ne amesteca copilarecte inafara. Dupa ce Inlauntru vom ajunge
a fi tari, tari materialmente ci mai ales moralmente; dupa ce se vor
trece pficatele copilfiriei: egoism, nestatornicie, gudurritura pentru eke
20 o bomboana, invidie, maimuWeala a tot ce e ran; dupa ce adolescenta
ne va aduce cu sine impulsuri marinimoase, adevarata iubire, sacri-
ficiul de sine, credinta a crede este a putea atunci ci numai
atunci ne va veni fandul ca sa ne uitam ci noi inafara, ci ne vom uita
atunci vulturecte.
25 Dea cerul ca acea ora a adolescentei, cu pornirile cele nobile ale
sufletului, cu minunile iubirii ci ale credintei, ale credintei ci ale iu-
birii, cele doua aripi cari prefac pe dobitoc In Inger, dea Cerul ca
acea ora a adolescentei sa soseasea mai curilnd 1 Deocamdata sa ma
iertati ca' v'am obosit, sa nu Ira suparati ca* am vorbit verde, sa mer-
30 gem fiecare acasa ci sa meditam... ea meditam despre 0 Noi In 1892 0.
9
134 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE
NOI I VOP)
Conieringi rostitei pentru inaugurarea sesiunii Ateneului Romdn
la 20 Decemvrie 1892
Doamnele mele, Domnii mei,
Aplauzele d-voastra Imi dovedesc doua lucruri:

1. Cum ch d-voastra VA mai aduceti Inca aminte conferinta mea
de an, prin care fusei fericit, se vede, a dobandi simpatia ascultatorilor.
2. Cum Ca d-voastra n'ali aplaudat an pe acei onorabili confe-
5 ren-Pari, cari venira In urma a combate conferinIa mea de atunci.
Pentru ambele aceste motive, sunt dator a va Imparata0 cea mai
calda mulIumire din parte-mi.
In adevar, iarna trecuta, ca i acuma, mi-a fost dat mie a inaugura
seratele literare ale Ateneului Roman.
10 Da dara voie de a Incepe prezentul printr'o amintire a trecutului.
Va vorbisem despre a Noi In 1892 *, Incercndu-ma a demonstra
ca naliunea romana, martirizata i omorita de catre Fanarioti in
curs de un secol intreg, s'a nascut din nou Intre anii 1821-1848, a
fost botezata la 1866, 0 acuma vezi bine e plina de viitor, un
115 viitor minunat de frumos, dar ... n'a ieit Inca din vrasta copilariei,
o varsta prin care trebue neaparat sa treaca orice fiinta renascuta,
fiinta colectiva ca i fiinta individuala.
Acea conferinla a mea de an 51\loi in 1892 * nu intarziase de a
stArni asupr-mi pe nenteptate o crancena furtunfi diplomatica,
20 furtuna deslancuita tot de pe acest amvon al Ateneului. De Intai mi-a
aruncat manua un diplomat batran 2), apoi o alta manuqa un di-
plomat tanar 8), nu o singura manua desparechiata, ci o aliani,A di-
plomatica de manu0.
1) Repista Noma, an. V (1892), Nr. 10, pp. 371-378; republicatA In Sarcasm
id Ideal, pp. 47-60.
5) A. Odobescu, prim secretar de legaliune.
3) N. Petragcu, atagat de legatiune.
MORAIA SI PROFETISM nOMANESC 135
Dar Intre diploma-pi cei batrani 0 intre diploma-Pi cei tineri cata
sa facem o mare deosebire: nu e tot o apa. Vechiul principiu al diplo-
maliei este de a nu vorbi omul ceea ce cugeta. De aci bZitrlinul di-
plomat, iste% 0 iscusit, 5 iscodelnic * cum ar zice el Insu0 In stilul
5 sau, vorbea una 0 cugeta cu totul altceva ; iar tanarul diplomat, ca
sa fie mai original vorbea fara a cugeta ; da: vorbea fax% a eugeta.
Bunaoartt, el ne-a spus ca pesimismul este: 4 ca pasarea care calato-
re0e deasupra marii cu niqte aripi Intinse ve9nic 0 bine Incordate*,
inchipui-P-va daca va place o asemenea pasare, In locul careia aui
to putea pune cu mult mai potrivit: 4 0 pisica neagra 0 sbArlita, care
calatorete pfinditoare deasupra stra0nilor, cu ghiarele Intinse veRic
0 bine Incordate *. El ne-a mai spus ca: 4 In dan-pd nostru national
se vede fisionomia unei vie# apasate 5; 0 oi-%i pentru ce? pentruca
o braTele se Intind 0 se pogoara s, pe and d-sale i se pare, negre0t,
15 ca ele In semn de libertate ar trebui sa se string 0 sa se ridice 4 en
pain de sucre s d'asupra capului, ca un soiu de bonet frigian! El ne-a
mai spus ca... 9i. toate cate a spus, ca 0 toate cede a scris, ca 0 toate
ate a tiparit, toate fax% a cugeta, ceea ce se chiama romne0e: 5 ar
mnca zapada fripta * 0 mai bine latinete:
zo Petrasqu e prost autes emulgere velit...
Autes emulgere velit...
Se mulgere velit 1)...
Daca conferinua mea de an avusese soarta de a face pe un batran
diplomat s vorbease ceea ce nu cugeta 0 pe un tartar diplomat sa
23 vorbeasca fara a cugeta ; daca acea conferinta, afara de cei doi diplo-
mqi, a mai gasit 0 In presa cea anonima un oarecare rasunet cfirtitor ;
apoi cu eat mai vartos trebue sa ma atept ca nu va trece nehartuita
conferinua mea de astazi. Para prevad ca o sa se scoale de asta data
vreun al treilea diplomat, fie batrn, fie tanar, fie numai ales vreun
30 diplaplomat din junime, care sa strige ea eu sunt un eretic, ca eu nu
sunt ortodox, ca eu sunt nu mai qtiu ce, temiindu-se, pe semne, ca
nu cumva sa-mi pun candidatura la vreo vacanua de mitropolit.
1) s Ar vrea sii mulgA petrele ce i iese inainte, ar vrea sii mulga haracii, ar vrea
sA rnulgtt pe sine insuli *.
9*
Toate acestea sunt bune, 0 eu unul ma bucur mai de 'nainte. Ma

bucur, cad cu chipul acesta voi procura Ateneului vreo doua-trei
eonferinte neanunlate in programa, conferinte nascute din a meg
pe o cale ala zicand paraziiica. Ma bucur caci oricat de multa apa
5 yeti turna, apfi multa, apti 0 iar4i apfi, untdelemnul iese totdeauna
d'asupra apei, 0 prin aceasta se cunowe ca nu e apa, ci este unt-
delemn, pe care-1 puteli intrebuinIa la o candela. Ma bucur, in sfar0t,
Enda numai astfel voi putea sa aflu: pe eine anume il ustura mai
tare cuvintele mein, pe eine anume il doare de -00, pe cine anume
10 am izbutit a-1 atinge drept la buba.
0 Noi 0 voi*, ce insemneaza oare acest titlu al conferinlei mele?

Un titlu curat pronominal, ca 0 acela de an: 4 Noi in 1892*. Va-
zand o dragoste atat de statornica din parte-mi pentru pronume, ar
putea cineva sa prezica de pe acuma, ca in anul viitor eu voi deschide
15 Ateneul printeo conferinla intitulata 4 El 0 ea * sau 4 Ei qi ele* sau
0 Amandoi 0 amandoua *. Si lucrul e foarte cu putin-ca.
Pronumele imi place, o marturisese, fiindca pronumele, mai cu
seama la plural, are In vedere o colectivitate, nu o individualitate:
fiecare este 4 eu*, este 4 ttl *, este 4 el*, iar toti la un loc sunt u ei*,
20 4 voi 8, 4 noi*, pe &and nu fiecare e Petru sau Ion sau Spiridon. De
ate ori vorbesc in public, m'am ferit 0 ma voi feri cu staruinta de
a lovi vreo individualitate. Ii las mai bine pe ascultatori sa ghiceasca
numele ei 11100, daca e vorba de o persoana, ceea ce insa mi se in-
tampla foarte rar, cfici in genere nu persoanele ma preocupa pe mine,
25 ci ma preocupa direcliunile. Numai directiunile sunt importante.
Numai de dau natere la curenturi colective, curenturi bune sau
rele, curenturi cari trebuesc raspandite prin 9ghiaburi sau infranate
prin stavilare.
0 Noi 0 voi * nesfar0ta lupta intre astazi i ieri, intre astazi 0

30 maine, intre astazi 0 astazi; dualismul lui Zoroastru 0 antinomia
lui Kant ; antagonismul intre lumina, care are 0 ea umbre, i intre
intunerecul, care are 0 el raze ; 4 noi 0 voi*, este istoria omenirii
0 istoria naturii intregi, viala totului i viala fiecarii particele din
MORALA $1 PROFETISM ROMANESC 137
tot. Ar putea cineva A faca o mie de conferinte despre # noi 0 voi $,

0 totu0 ar ramne d'abia la inceputul teoriei. In-celegeli bine, ca
dinteun asemenea vartej Para margini eu nu voi putea sa-mi aleg
dead un punctulet microscopic, un punctulet care sa nu fie mai presus
5 de agerimea minlii mele 0 care totdeodata sa-mi permita a nu fi mai
presus de agera pricepere a altora. Imi trebue un i noi 0 voi r nu cos-
mologic, 0 nici macar antropologic, ci un e noi 0 voi* de tot mititel,
dar care sa poata fi folositor neamului romanesc. D-voastr credeli
Ca m'ati ghicit, 0 eu cred ca v'aIi Inplat. o Noi 0 voi $ sunt cele doufi
10 partide politice, VA' ve-ci fi zicand in &did d-voastra? Nu, nu 0 nu.
Eu nu aunt nici alb, nici rops, adica: nici liberal-conservator-na-
lional, nici conservator-liberal-naTional, nici nalional-liberal-conser-
vator, nici nalional-conservator-liberal, 1 + 2 + 3 sau 3 + 2 + 1,
face tot 6. Singura deosebire e deosebirea de stapan, caci un stapan
15 treliue sa fie In mice partid, iar temperamentul meu, un temperament
nenorocit, tocmai la ideea unui stapan se 'nfioreaza 0 fuge mancand
pamantul. Imi aduc aminte o convorbire cu un cap de partid care
nu mai trae9te. Voind a ma face sa ma supan disciplinei, el Imi zicea
Inteo zi cu o admirabila fine-ca: d-le Havleu, eu te recunosc de stapan
20 al meu in istorie, recunonte-ma 0 d-ta pe mine de stfipfin al d-tale
in politica: ba pm) xal Iva am Prea bine, Ii raspunsei; ma recunotrti
de stapan In istorie? Da. Cata dar' sa admili ca Luther a fost
cauza RevoluIiunii Franceze 0 a caderii lui Napoleon. Cum asta?
Nu te In/eleg. Da-mi voie sa protestez 0 eu tot aqa, de cite ori nu
25 te voiu In-celege pe d-ta In politica; insa atunci s'a dus disciplina. Iata
de ce am ramas 0 voi ramane 0 eu stapan, prin urmare fail partid,
prin urmare sa lasam partidele In plata lui Dumnezeu, nu despre ele
voesc eu a va vorbi astfizi.
Daca e Noi 0 voi $ nu sunt partide politice, atunci nu cum-va...
30 d-voastra iar0 credeli ca m'aTi ghicit, 0 eu cred ca v'aTi Inplat Inca
o data. Mi se pare a citi In cugetul d-voastra ca II ganditi la bazaco-
niile de peste CarpaIi, la mofturile lui Dr. Lucaciu, la cruciate contra
Ungariei. Dar ian sa judecam o clipa: Ungaria exist& oare? Daca
exista, apoi numai doara Intr'o stare embrionara, adica nu se tie
35 daca va putea A iasa vie din pantecele mumei, este o chestiune de
mosit,..,o problema de mamos, asupra careia sunt silit a ma opri in

treacat.
Nalionalitatea maghiara cea veche traise vreo sapte secole, inainte
de a cadea greu bolnava pe faimosul camp de bataie dela Mohaciu
5 in 1526. Epoca ei cea mai stralucita, un fel de asfinIit de soare incu-
nunat cu o lumina feerica, a lost datorita marelui Matei Corvin, fiul
marelui Ion Huniade, o vica curat romaneasca, clupa cum o recunosc
insisi Ungurii. McKirld acest 4 rex Valachus 3, a 1.5 mas in Ungaria un
proverb in latineasca acelor timpuri: s obiit Matthias, obiit justitia 3,
10 s a murit Matei, a murit dreptatea 3. Trebuia sa fi venit un Roman
pentru ca neamul lui Arpad sa invele ce este dreptatea, s'o inveTe
s'apoi indata s'o si desve-ce pentru totdeauna.
In acea veche existenIa a nalionalitapi maghiare, Romanii au dat
Ungurilor generali viteji, regi inlelemi, Ora si mitropolili invalaIi
15 ca Nicolae Olah, si n'au primit dela Unguri in schimb nimic, absolut
nimic, poate numai vizitii ca si in ziva de astazi, o specialitate ungu-
reasca ab antique, astfel ca 'Ana si in occidentul Europei numele
vizeteului, francezul s cocher 3, englezul s coach-man D, germanul s Kut-
scher * etc. deriva pretutindenea din maghiarul 4 kotsis *. In loc de
20 recunostinla, Ungurii s'au incercat nu o data de pe atunci a strivi pe
Romani ; dar au fost totdeauna batuIi intr'un mod atat de sistematic,
atat de stereotip, incat un Englez ar fi putut sa parieze mai dinainte
ca In orice batalie cu Romanii, fie din Moldova, fie din Muntenia,
Ungurii vor ispravi prin a pierde pintenii si potcoavele. In lupte cu
25 Polonii si cu Turcii, uneori noi ii bateam pe dansii, uneori clansii ne
bateau pe noi ; in luptele insa cu Ungurii nu s'a pomenit ca Romanul
sa fie batut vreodata. Asa a fost sub Alexandru Basarab, sub Vla-
dislav, sub Mircea, sub tefan cel Mare, sub Petru Rares, mai tarziu
sub Mihai si sub Radu erban.
90 Dela 1526 pang pe. la finea secolului XVII, aproape doua sute
de ani, Ungurii o dusera inteo lancezeala, apoi Inteo agonie, dupa
care a urmat inIepeneala vechii. na-cionalitati maghiare. i moarta
a ramas ea de atunci incoace, in asteptarea unei viitoare renasteri.
Dar o asemenea renastere s'a intamplat ea oare pana acuma ? 0 na-
35 lionalitate se renaste and apuca din nou a teal da se, prin propria sa
MORALA SI PROFETISM ROMANESC 139
vieata individuala. 0 nationalitate poate sa existe In perspectiva, dar

ea nu traie9te, nu e Inca renascuta, pe cat timp face o parte integrant&
din corpul unui alt Stat. Exist& indivizi cu mustati lungi sau scurte
bursucate 0 cu cizme cat toate zilele; exists& indivizi cari hodorogese
5 ungurete, dupa cum ar putea s& hodorogeasca 0 In limba sanscrita;
exista indivizi cari, uneori renegati din alte neamuri, mai ales Evrei,
i0 dau numele conventional de Maghiari; dar o nationalitate ,imgu-
reasca nu exist& deocamdata.
Vecina noastra Austria e in pozitie. In pantecele ei se svarcolese
10 0 multime de embrioni gemeni, intre care embrionul unguresc, de0
cel mai mititel i cel mai slut, un plod In care nu deosebeqti Inca bine
daca e om, daca e dine, dac e pete, sta la mijloc qi da ghionturi
la dreapta 0 la stanga, batanduli joc de ceilalti, ca 0 and ar fi el
cel mai mare i eel mai mandru. Zapacita de turbatele miKari ale
13 embrionului unguresc i amtigindu-se a crede a turbarea e un semn
de putere, Austria i-a dat numele de Austro-Ungaria, a doara-doara
mica pocitura sa se mai liniteasca. Dar momentul nwerii n'a sosit
Inca. Mid va sosi, o s'o vedem atuncea! Este o sarcina grea pentru
biata Austrie. Faimoasa prin aventurile sale galante de alt.& data:
20 '0 felix Austria nubet*, ea 1.0 plange acuma rasul, nu de asta vara
ca fata din basmul romanesc, ci rasul de mai multi secoli. `Dansa
sufere, 0 sufere cu atat mai mult ca nu tie eine va fi mamoq, nu
0.ie cat o sa coste mo0tul 0 'daca nu cumva mamo9ul va avea_ apu.-
caturi de veterinar. Poate va fi Germania. Poate Rusia. Se poate
25 intampla chiar o facere napraznica, pe neWeptate, Inainte de termen
0 fara ajutorul artei obstetrice. In mice caz, e grozav a se gandi ba-
traria cocheth la posibilitatile unei faceri! Cine garanteaza ea tocmai
ernbrionul cel unguresc nu se va nate mort? Cine poate sa asigure,.
ca nu va muri Insa0 muma In durerile facerii?
zo Oricum ar fi, vedeti bine ca nationalitatea maghiara nu exist&
Inca. Si deci nu despre ea, nu despre o fictiune politica, am voit eu
sa va vorbesc in 5 Noi 0 voi*. Nationalitatea roman& e un copil, dar
exista. Ea n'are nevoie de mamo0, ci de pedagogi. Si daca peda-
gogii vor fi la inaltimea misiunii lor acest falnic copil de 17114
35 imparateasca va uimi la timpul sau Europa prin istetimea 0 virtutea
140 SCRIERI LITERARE, MORALE till POLITICE
adolescenIei sale. Pu %in ne va Om atunci, chiar daca se va renate

nalionalitatea maghiara: ii vom mai da Corvini, 0 vom primi dela ea
apa de Buda, care 0 aceea poarta numele de 4 Huniad *.
4 Noi 0 voi * pedagogi buni 0 pedagogi rai; nu pedagogi ai

s copila0lor individuali, ci pedagogi ai uriaplui copil colectiv; nu
pedagogi cresc4 in eoala lui Pestalozzi 0 a lui Frobel, ci pedagogi
adapaIi la cele doua isvoare imponcipte: optimism 0 pesimism.
Ace9tia sunt 4 Noi 0 voi b.
Noi, optimitii, vedem foarte bine ca multe in lume se petrec
so adesea nu ap cum ar trebui sfi se petreaca: apasatorul zambete 0
apasatul 10 ineaca plfinsul, trandavia se tolane9te pe tapete 0 munca
asuda pentru un codru de paine, arlatanul ciitiga 0 dreptul pierde,
nevinovatia e batjocorita 0 neru0narea se rasfaTa stralucind ca no-
roiul la lumina, baMriile ascund 0 inabuese trandafirii, 0 ate 0
ss mai elite ; dar vazand toate acestea, noi totu0 credem eu tarie, pentru
individ ca 0 pentru naTiune, ca rata nu e universal i exclusiv, ca
multe sunt bune, ca binele e dator sa dea piept eu raul fara sfiala 0
fara erulare, ca e frumos a se jertfi pentru binele altuia, ea omul are
un liber arbitru 9i e responsabil daca persista In rau in loc de a tinde
20 la bine, ea numai binelui ii apelike izbanda la urma urmelor, cacis
este un Dumnezeu! este un Dumnezeu chiar pentru fiinIele cele mai
perverse! este un Dumnezeu chiar pentru un Jean Valjean din # Mize-
rabilii D lui Victor Hugo.
Pesimistul rade de Victor Hugo. El nu vede 0 nu vrea A vaza
25 binele nicaeri. El patimqte de cunoscuta boala a vederii jumatalite
0 pretinde ca stint bolnavi tocmai aceia cari se bucura de o vedere
intreaga. Lumea pentru dansul a fost, este 0 va fi vepic rea. Rau/
e fatal. Indreptarea, peste putinta. 'Dumnezeu, o vorba. Liberul ar-
bitru, responsabilitatea individual, n4te vise de nebun. Petrie. ...
so ee poate sa fie patria pentru o ma0na idea liber-arbitru, fara respon-
sabilitate individuala, fara Dumnezeu? A iubi este a crede 0 a spera..
InIarcat de credin0 0 de sperarrca nu numai ea nu iubqte 0 nu
poate sa iubeasca nimica, dar Inca se distinge prin trasura caracte-
ristica de a uri mai cu inverunare toemai ceea ce e mai aproape de
MORAIA $1 PROFETISM ROMINESC 141
dansul. Pe straini el nu-i iubete, pe ai sfii Ii detesteaza. a Mi-e ru0ne

c sunt Neamp, zicea Schopenhauer. 4 tfii nu pot fi deceit
Copiii
nevoia0 sau iniei, una din doll& o, striga Leopardi chtre Italia, care
acea Italie In care erau deja nascuTi Cavour, Mazzini 0 Garibaldi.
5 0 miseri o codardi
Figliuoli aprai I .
Rechematfi din morIi prin suflul lui Tudor VladiMirescu, renas-
cut la o noufi vieapi prin avantul generatiunii dela 48, botezata prin
trecerea Dunarii qi ghiulelele dela GriviTa, copil a trei momente su-
10 blime de entuziasm i numai entuziasm, naciunea roman a intrat
acurna in coal a. i, intrand in 9coala, ea cere dela pedagogii sai sfi-i
dea carli ca s Invee. Optimismul Ii pune in man& operele celor mai
inalte spirite ale globului pamantesc, incepand dela Platone i Ari-
stotele Oa la Bacon 0 Shaekspeare, 'Ana' la Newton 0 Corneille,
15 Oa la Kant 0 Goethe. Ce-i da oare pesimismul? Pe Schopenhauer
pe Leopardi, pe Leopardi 0 pe Schopenhauer, iarfi0 pe Schopen-
hauer i pe Leopardi.
Predomnitor in literature culta, optimismul e stapan nemfirginit
in literatura cea poporanfi. Un popor poate sa fie oricat de asuprit,
so poate sa fie oricat de martirizat, i totu0 el nu e pesimist niciodatfi,
ci totdeauna crede i sperfi intr'o indreptare pe pamant sau intr'o
alta vieala. In poveti, in legende, in cantece poporane, eroul se lupta,
eroul sufere, eroul trece prin piedici peste piedici, dar nu se sperie de
nimic, infrunla primejdiile, merge inainte, merge cat merge, rabd&
25 0 biruete. Nu politia 9i nu jandarmii impiedic suspinul poporulul
de a se preface pretutindenea intr'o neVarmurit flacfirfi, care ar mistui
cu rapeziciunea uraganului pe cei avuli i civilizaIiunea totodatil ;
nu polilia 0 nu jandarmii, ci filosofia basmului, o filosofie in care
poporul se nwe i cre0e, Weptand cu seninatate sfar0tul pove;tii.
30 In literature cult& este un Schopenhauer 0 este un Leopardi ; in lite-
rature poporana, oglind5 nemeteugit a intregei fiH imeneti, nu
se afl nici macar o asemenea singurateca pfireche de apostoli ai
raului. Numai optimismul cel innascut explica lunge rabdare a popoa-
relor, o rabdare far care s'ar sgudui la tot momentul ordinea social&
142 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
omenirea s'ar salbatici printr'o sfagiare fr capAt. Taranul indurA

toate, caci intocmai ca Socrat i ca Leibnitz ---cAranul gtie c
nu numai dintr'un singur rAu, ci chiar dintr'o sumA de rele poate sit
iasa un bine.
5 FaIA cu imensa biblioteca a acelora cari cred gi spent cu neclintire

in victoria finala a binelui asupra raului, pesimigtii se inceara cu
dibacie a multiplica pe Schopenhauer i pe Leopardi, a le da un stat-
major impozant, a lipi pe furig catre dangii pe Byron, pe Alfred de
Musset, pe Heine, cari n'au fost de loc pesimicti.
tO Byron igi inchipuia cit e nefericit, se simlea chiar omul cel mai
nefericit in lume, ti da aerul de a fi numai dansul nefericit in mijlocul
unui banchet de fericire: era optimist pentru omenirea intreaga gi
se plangea cit lui nu-i e dat sa impartageasch gi el fericirea altora.
Cam tot aga este Alfred de Musset care, optimist pentru toti, afara
15 de propria sa persoant, numai cateodatt Ii aducea aminte ca mai
sufere din cand in and gi alii afara de dansul:
Car, lorsque nous avons quelque ennui dans le cceur,

Nous nous imaginons, pauvres fous que nous sommes,
Que personne, avant nous, n'a connu la douleur...
20 Pentru Musset nefericirea este: ( quelque ennui o! cat pentru
Heine, acel Heine care admitea posibilitatea ca dourt suflete sa se
iubeasct unul pe altul in mai multe existente succesive, acel Heine
care prevestea descoperirea unei noi lumi spirituale prin filosofia
sanscria, dupa cum fu descoperita lumea cea materialA a Americei
25 prin cautarea unei cai spre India ; apoi tocmai la Heine se gasegte
cea mai frumoasA caracteristica comparativa a optimismului gi a
pesimismului in urmatoarea cugetare: o Lumea e totdeauna aga cum
43 este gi omul care o privegte: paradis pentru cel bun, infern pentru
q cel rAu... 1).
1) e Die Herrlichkeit der Welt ist immer adaquat der Herrlichkeit des Geistes,
der sie betrachtet. Der Gute findet hier sein Paradies, der Schlechte geniesst
schon hier seine Hone s.
MORALA. I PROFETISM ROMANESC 143
*Intern pentru cel eau*, adica intern pentru Schopenhauer 0

pentru Leopardi, intern pentru ucenicii lor, infern pentru pesimitii
cari voesc a fi pedagogi ai plapandei nationalitti romline.
Byron, Musset, Heine, nu sunt pesimiti, dupa cum nu e pesimist
5 Chateaubriand, de0 a scris pe Rend, 0 nu 6 pesimist Goethe, de0 a
scris pe Werther, Ren qi Werther veri-primari cu Rolla 0 cu Child-
Harold. Pesimi0ivorbim despre oameni de geniu, vorbim despre
maietri, nu despre calfe, nu despre 4 dii maioresque gentium mi-
norum*, pesimiti sunt numai i numai Schopenhauer 0 Leopardi,
o caci numai dnqii au intocmit o teorie metodica universala a victoriei
riftului asupra binelui. i eine oare sunt acetia?
Este drept a stabili intre aMandoi o mica deosebire din capul
locului. Schopenhauer era voinic i sanatos; Leopardi era ubred,
bolnav, schiod, ceea ce il face mai simpatic. Mai simpatic il face i
t5 imprejurarea ca era poet i a murit mai tanar; poate qi aceea a nu
era burghez ca Schopenhauer, ci nascut dintr'o familie aristocratica
scapatata, fiu al unui conte 0 al unei marchizine. Mai simpatie, fie ;
mai bun nu. De altmintrelea, daca e vorba de form i numai de
formg, apoi amandoi sunt deopotriva simpatici ca art4ti, ea sculp-
20 tori ai frazei, Ca meteri de a rotunzi, de a polei 0 de a parfuma hapul.
Un pesimist pe deplin consecinte n'ar trebui nici macar sa scrie arti-
stic, pentru a dovedi chiar prin aceasta ca despretuqte pAna i limba
omeneasc i ea nu e nimic frumos in lume!
Simpatici in plus sau simpatici in minus, consecinti sau neconse-
25 cini, Schopenhauer i Leopardi sunt intoemai ca cei doi frati din
Siam uniti spate la spate, cari nu s'au vazut niciodata ochi in ochi,
dar pe care e fisiologicete cu neputinta de a-i desparti pe unul de
altul.
Amandoi incepuser ca optimiti: Schopenhauer, prozaistul, prin

so nite versuri pline de credinta i de speranta, in care anta binele
alungAnd pe fau; Leopardi, poetul, printr'o proza in care apara cu
emfaza religiunea crWina, ba Inca in specie catolicismul. Din aceea0
epoca dateaza o cugetare aproape spiritista a lui Leopardi: *Toate
*in lume sunt sau pot fi multumite de sine, numai omul nu, ceea ce
* dovede9te ca numai pentru om existen-ca nu se mlarginete cu lumea

4 cea pfimanteasca *1).
Dupa o diminealfi atilt de luminoasa, deodata se Intuneca. Scho-
penhauer turbeaza vazand ca n'a putut A atraga la cursul sat' uni-
5 versitar mai mul0 de patru ascultatori, dintre cari unul giambEq,
pe cand la cursul lui Hegel im incapeai de multimea studenTilor ; Leo-
pardi se 1nfuriaza Ca corpul nu-i servea la ceea ce ar trebui sa-i ser-
veasca; 0 iata-i amandoi revarsand urgia pe natura Intreaga, pe ome-
nire, pe parin0.
to Schopenhauer ura pe muma-sa ; Leopardi ura pe tata-sau.
Schopenhauer 0 Leopardi strigau deopotriva ca vieala e nesufe-
rita, ca nimicirea prin moarte e singura scapare a omului, ca dorul
lor cel mai Invapaiat este de a mini cat mai curand, 0 totu0 la 1831,
and izbucni cholera, de frica mor/ii Schopenhauer fuge din Berlin
15 91 Leopardi o tulqte din Neapoli.
Schopenhauer era bogat, dar sgarcit, capitalizand ca 0 cand ar
fi avut sa traiasca veacuri; Leopardi era sarac, dar banii Ii placeau
atat de mult, !neat se &idea numai la c4tig &and publica o carte:
4 La questione 6 di trarne la maggior somma possibile di denaro *.
20 Schopenhauer propovaduia desfiinlarea casatoriei, ascetism, ab-
stinencfi sexuala, 0 dansul facea copii din flori, pe earl fara mila ii
arunca apoi pe drumuri; Leopardi nu putea sa fac nici un fel de
copii, dar era atat de lipsit de inima, incat pan& 0 sentimentele nu le,
scotea din sine, ci le imprumuta din al-0 poqi: <( pill capi di sentimenti
25 (( si possono prender da Orazio !*.
Pentru Schopenhauer 0 sa nu crede0 ca eu glumesc: nu ave0
dead a citi pe elevul sau Frauenstadt, Lichtstrahlen aus seinen Wer-
ken, a 3-a ediliune din 1874, P. 53 pentru Schopenhauer tot ce e
mai onest pe supraf4a pamantului, este modul cel prietenos cu care
30 cainele 10 mi9ca coada. Cel mai frumos compliment pe care Scho-
penhauer 11 putea face unui admirator al lui, era de a-i zice: eti onest
ca o coada de caine! Pentru Leopardi nu e onesta nici macar coada
de caine, toate sunt ridicole, toate sunt de plans:
1) Tutto 6 o pu6 esser contento di se stesso, eccetto l'uomo, il che mostra che
la sua es istenza non si limits a questo mondo, come quella delle altre cose 5.
MORALA SI PROFETISM ROMANESE 145
Non so se il riso o la pieta prevale !
Chic vrea s se vindece de pesirnism, dar sfi se vindece cu totului

tot, A nu citeasca numai pe Schopenhauer sau numai pe Leopardi,
ci sn-i citeasa din scoarck in scoarcrt pe amandoi laolaltk In mixtum-
5 compositum. Astfel in medicinfi opium i. belladona aunt doufi groaz-
nice otrfivuri fiecare In parte, tiii totui din amestecul kr iese o minu-
nat doftorie.
La 1.81.8 Schopenhauer caltorea prin Italia, dar n'a dat de Leo-
pardi. Neat ! Dacii ei s'ar fi privit faVa In fala, dacfi i-ar fi desvil-
zo luit fiecare unul altuia monstruoasele kr concepOuni asupra univer-
sului, Schopenhauer cu o Weltschmerz o qi Leopardi cu 0 Infelicitit s,
toate din rfiu in mai razz, nici iubire, nici patrie, nici Dumnezeu ; dad
Intfimplarea ii aducea sfi se Intfilneasch in ap fel dupk cum. se Intfil-
nese uneori douri epidemii la un loc, poate cfi i-ar fi cuprins pe
15 aratindoi o spairra, o groazfi, o scarba atilt de covAr9itoare, Incrit unul
sfi se intoarcfi la sonetele sale despre lumina i celfilalt la apologia
catolicismului. Ar fi fost cu un poet mediocru mai mult i mai znult
cu un mediocru teologian, dar ar fi mai pit-yin cu doi baccili, cu doi
microbi cari se sbuciuma a Imbfila In inima omului orice pornire
zo inaltfi !
Aci se termin Noi fi Voi.

Suntem In sfiptilmfina Crficiunului. Fatfi cu naterea lui Crist, a
acelui Crist care prin minunea iubirii a pogorit pe Dumnezeu pan&
la oin i a ridicat pe om pang la Dumnezeu, suntem datori a ierta chiar
25 pe Schopenhauer, chiar pe Leopardi, chiar pe pedagogii cei miruiti
de clfinOi ; suntem datori a-i ierta, numai... numai sfi lase cii ei in
pace na-viunea romfineasc! 0 naVune care, mai pe sus de toate, are
nevoie de credincd, de speranIfi, de ideal, de pfiinea lui Isus, nu de
pfiinea lui Mammona.
146 SCRIERI LITERARE, MORALE fla POLITICE
PAPA DE LA NEVA
Conlerinyi finutcl la Ateneul Romcin in ziva de 7 Decemyrie 1901
pentru Societatea 4 Tinerimea Romand *
Vasile Urechie, prerdintele Ateneului 0 primul fundator, nu mai
este printre noi.
Fost-am cu dfinsul intr'o strfins& legatura in curs de aproape patru-
zeci de ani ; 0 regret c& n'am putut sa fiu faIa la inmormntare, ca
5 sa fi vrtrsat atunci o lacrima ferbinte. Acuma, dupa doua saptamni,.
lacrima cea calda s'a racit, s'a cristalizat ; dar tocmai de aceea a de-
venit cugetata 0 trainica. Ma simlesc dator a incepe conferinta mea
printr'un omagiu adus marelui Ateneist.
Intr'una din nenumaratele sale lucrari, Urechie povestete cum
is intr'o zi m'a ferit dfinsul de cnuta muscaleasca, 0 cum, la rndul
meu, intr'alta zi, 1-am ferit eti de iataganul turcesc. A9a a fost. Ne-am
scapat vieala unul altuia. Este nu mai pircin adevarat ceea ce el
n'a spus-o, dar o spun eu in timp de treizeci de ani noi necontenit
ne-am certat, ne-am ciorovait, ne-am pirat mereu. Si totu0 noi n'am
is incetat niciodata de a ne iubi vrnd-nevrand, simlind o imperioas&
neirgeleasa atracpune reciproca. Voiu da un exemplu din cele multe.
Ca ministru sub loan Bratianu, Urechie m'a destituit din membru
al consiliului permanent al Instruc-punii Publice, fiindca refuzasem
de a-i satisface o veleitate ministerial& ; ei bine, peste cfiteva zile Fa-
so cultatea de Litere m'a ales Decan, 0 printre ceilalIi profesori m'a
votat 0 Urechie ; iar dupa o lima, nu mai departe, el insu0 m'a rugat
sa reintru in Consiliul Permanent, numindu-mrt printr'un nou decret
regal, 0 m'a 0 trimis imediat la Paris pentru ca sa reprezint acolo
Romfinia la inaugurarea monumentului lui Michelet.
25 Acela0 fel de antinomie ni s'a intfimplat amfindurora mai la fie-
care pas ; ne suparam, ne izbeam, ne respingeam, 0 nu ne putearn
desparli, nu era chip a nu ne iubi.
Sa fie oare o enigma psichologica ? sa fie o tainica fatalitate a soartei
individuale? Nu. Sunt aproape patruzeci de ani de and eu sunt ca-
so satorit. Eu unul n'am avut pretergia niciodata de a fi sfnt in sensul
MORALX $1 PROFETISM ROMANESC 147
canoanelor sinodale; am fost pactitos, ran, iute; 0 'n curs de aproape

patruzeci de ani, nu o data pe an, uneori nu o data pe luna, m'am certat
cu nevasta mea ; dar o secunda macar noi nu ne-am gandit la divort,
ci ne-am iubit 0 ne iubim din Ce in ce mai malt, amandoi ajun0 ba-
5 trani. Odata, In tinerete, nevasta mea se plangea unei prietene de
peccadilele mele. Prietena a intrebat-o: cum dara de-1 mai iubeti?
Nevasta mea i-a raspuns simplu: nu-1 pot rasa, e mare patriot...
De aceea0 natura, sau foarte asemantrat, este iubirea Intre doi ade-
varaIi amici. 0 idee suprema, o idee eterna unete dour' suflete,
to pe and totodata idei secundare 0 terliare le desbina: le desbina 0
tree. Cu Urechie ma lega intr'un mod indisolubil ideea suprema, eterna
a Romanismului; ne desbinau procedeurile 0 punturile de vedere,
diferenIa.' radicala de temperamente.
Cele mai multe institqiuni culturale la noi se datoreaza direct
15 sau indirect lui Urechie. Intre altele, cea mai de frunte este Academia
Romana. Aa cum se Intemeiase din capul locului, Academia noastra
este Urechie intreg: reprezentarea tuturor provinciilor romane Inainte
0 mai presus de toate, culminarea tiinIifica sau specialista pe a doua
linie. A lost inspiratiunea cea mai fericita. Gralie lui Urechie, Ro-
20 manii n'au cazut In pacostea zizaniei academice aqa zicand confe-
sionale ca la Sarbi, cari au o Academie pravoslavnica la Belgrad 0
o alta Academie papistaa la Agram, adesea duqmanoasa una alteia,
ambele sterpe pentru viitoarea renatere a totalitaIii nalionale sarbeti.
In orice capat al Europei, fie congres, fie o solemnitate interna-
25 Tionala, pretutindenea unde putea sa rasune faima numelui roman,
Urechie trebuia sa fie acolo, trebuia A' Infrunte pe fauvoitorii notri,
trebuia sa acaIere tricolorul nostru, trebuia A se bage printre somitAli
straine, pentru a cettiga tovara0 cauzei nalionale. Pe la noi multi
zambeau, privind pe Urechie la Capitoliu insolit de un cioban arde-
30 lean; multi zambeau citind neterminabila polemica daco-romanica a
lui Urechie in ziare franceze, italiene 0 spaniole: multi zambeau la noi,
dar nu zambeau Ungurii, Muscalii 0 Evreii, ci scrapeau din dinIi
cu furie dupnanii avantului pan-latin al Romnilor. Telegrama de
condoleanIa, pe care s'a grabit a o trimite primarul Romei, princi-
35 pele Colonna, la moartea prepdintelui nostru, este cel mai elocinte
epitaf pentru mormnt, i cea mai vie mangaiere pentru spiritul cel
desincarnat al lui Urechie: te plnge Urbea Eterna!
Moldovean din fundul munIilor dela Neaml, Urechie simea aceea9i
simpatie pentru orice suflare romneasc 5. de ori9iunde. Macedono-
5 romilnii Ii datoreaza imens, clack' nu chiar tot sub raportul migcarii
intelectuale. Romfinimea de peste CarpaIi n'a incetat 9i n'ar trebui
st inceteze de a-I binecuvnta. Ct bruma a putut, a Mout el 9i Ba-
sarabenilor, pentru cari mult va putea sa faca numai doara Dum-
nezeu fat& cu pravoslavnica Rusie. Urechie 2mbrali9a deopotriva pe
to toli Romnii, mai ales pe cei instraina-ci. Printr'un fd de instinct,
el susIinea de asemenea cu caldura pe Albanezi, ma a le fi studiat
originele ; i cnd eu am demonstrat intr'o 9edinla a Acaderniei ca
Albanezii sunt posteritatea directa a Dacior, Urechie era fericit Ca
ghicise adevarul i mi-a zis emolionat: eVetiMa
15 Pornirea fireasca a lui Urechie nu era spre cugetare, ci spre ac-
/iune: acliune, iara9i acliune, ne 'ntrerupta actiune, o forta gigantica
de acIiune pe aceea9i intinsa sfera a nacionalitaIii romfine in toate
raporturile ei. El a scris 9i a tiparit prodigios de mult ; dar om de oiinta
n'a fost in inTelesul riguros al cuvntului ; prea pu/in artist in lite-
20 ratura ; prea 11 desgusta obiectivitatea, prea II obosea recea i inceata
metoda. Ca agitator insa pentru binele i marirea neamului roma-
nese, Urechie a fost sublim, nimenea nu va putea sa-1 inlocuiasca,
nimic nu va putea sa-1 intunece in istoria noastra nalionala, in care
el va ramne ca un arhanghel al entusiasmului in memoria tuturor
25 Romnilor.
BatrAnii se due unul ate unul ; ali mai ramAn Inca pe pamtInt,
sa nu le amarim ultimele lor momente. Un vechiu proverb romfinesc
zice: eine n'are batretn, sfi-9i cumpere s. Sunt timpuri in istorie,
and tineretul dicteaza, iar mo9nenii cata sa asculte; a9a este intr'o
30 epoch de revoluIiune. Sunt alte timpuri, cand tineretul trebue sa
urmeze ascultator dupa povaIa mo9negilor: a9a este inteo epoca de
progres normal. Mo9neag a fost Cavour ; mo9neag a fost Bismark ;
mo9neag a fost Gladstone, astazi batrnul Krueger abia se mai tine
pe picioare, i totu9i sgudue pe uria9a Anglie. Oricfind insa, fie in
MORMA SI PROFETISM ROMANESC 149
revolutiune, fie in evolutiune, tinerii i batrfinii sa papasca brat la bra%

cu dragoste i in armonie. Iata de ce eu, Marin, Va vorbesc astazi
In numele Societatii e Tinerimea ..
Societatea Tinerimea, nu cumva s'o confundati cu Societatea
5 Junimea, care nu mai exista. Tdnar i june nu aunt sinonimi in limba
romanii. Tdndrul este numai tanar, iar junele poate sti nu fie e tartar
cAci june insemneaza romanete om neinsurat In genere, un celibatar,
un amator de insuratoare, fie el chiar un flacau unguresc de 'ease-
zeci de ani. De aceea, se vede, Societatea Junimea nu mai existA,
is fiiiidca s'a insurat ; i cleat sotia e prea sglobie i sburdalnica, doua
zeflemele la un loc, In curand se va intampla o jalnica vAduvie. Repet
ca eu n'am aface cu fosta junirne, nici cu junimea cea transformer&
ci numai cu tinerimea.
CI alta lmurire. Un ziar bucuretean, de altmintrelea foarte amical,
15 anuntand conferinta mea de astaseara, adaoga a voiu combate pe
Slavi. Pe Slavi? nu: este o eroare. Eu n'am combatut niciodata
pe Slavi peste tot ; ba Inca pentru Bulgari i pentru Serbi In specie
am avut pururea o deosebita simpatie ; ci am combAtut i voiu corn-
bate ori0cand pe Muscali. Tot ap eu nu sunt contra Semitilor peste
o tot. Arabii sunt Serniti, i totu0 eu i-am laudat totdeauna ; dar In
veci voiu fi contra Evreilor. Pe Evrei qi pe Muscali eu nu-i voiu cruta
nici chiar pe patul de moarte, caci Bunt elementele cele mai pericu-
loase pentru Roman i pentru oricare alta nationalitate, unii desnatio-
nalizand, ceilali cosmopolizand, in fond totdeauna Muscali i Evrei.
/5 Ultima mea conferinta de pe aceasta tribunti a Ateneului a fost

tinuta cu ocaziunea asasinatului lui Mihaileanu. Nenorocitul patriot
macedo-roman fusese ImpuFat in mijlocul Bucuretilor de catre un
fanatic Bulgar, impins la aceasta de faimosul Boris Sarafov, prep-
dintele comitetului celui bulgaresc de uciga0 0 de escroci. Indignati
3o la culme, Romanii acuzau Intreaga nationalitate bulgarfi. Presa ro-
mama, mai ales cea bucureteana, fulgera i traznea fara exceptiune
asupra vechilor noqtri prieteni de peste DunAre. Atunci eu ma cre-
zusem chemat a demasca pe adevaratii criminali, pe singurii insti-
gatori ai dupnaniei intre Romani i Bulgari, pe pururea ascunsul
10
150 scrum LITERARE, MORALE SI POLITICE
Mefistofeles: Rusia, lucrand nu pe fala prin guvernul eel oficial, ci

printr'un guvern ocult, aa numita societate pan-slavica filantropica
dela Petersburg, InfiinIata altadata de nefastul Ignatiev, menlinuta
0 Intarita de aii mii de Ignatievi 0 mai de ai dracului. Comitetele
5 Bulgare9ti i Sarafovii lor sunt un simplu instrument al Muscalilor,
Rusia fiind Impiedecata prin elementul romanesc de au putea rea-
liza pretinsa lor u misiune istorica * de a apuca mai curand Stambulul.
Prin acea conferinIa eu am aratat Romani lor In 1900, ceea ce
arata nemuritorul nostru Heliade la 1850 In a doua lui scrisoare catre
10 Romani, publicata In Curierul de ainbe sexe. Pentru ca sa vedei ca
tactica Rusiei a ramas astazi Intocmai dupa cum a fost cu o juma-
tate de secol Inainte i dupa cum a fost totdeauna, voiu reproduce
textual un pasagiu din acea scrisoare a profetului Heliade.
Iata-l:
15 u Am desvalit, zice Heliade, am desvalit Inaintea soarelui ca-
t( balele protectoratului rpitor, cabale de mai mult de un secol; smuls-
u am masca Tarului, 0 am Infierat pe acest Faraon dela Nord, am
o insemnat cu Crucea pe Dracul de Miaz-noapte... *.
Si mai jos Heliade urmeaza:
20 <Aceast Rusie care va trimese zavera cu Ipsilante, care Ara aduse
ciuma, holera i Regulamentul la 1828, care va facu a manca huma
4 coaje de copaci luandu-va faina i malaiul; aceasta Rusie ce va
ci
4 prepara omorul, focul i prada averilor la 1848 ; tot aceasta ortodoxa*
i protectoare putere nu Inceteaza prin uneltele sale a Ira turbura
25 4 din nou pacea... *.
Cand oare vorbecte Heliade: la 1850? sau nu cumva tocmai astazi?
acele cuvinte la 1850 le repeta cu Heliade: Tel, Maghieru, fraii
Gole9t5, frafii Bratienii i legiunea tuturor adevaraIilor Romani.
Drept raspuns, Muscalii vindeau la noi pe la sate icon4e de sfinli
30 i caricaturi de Imparqi, nicte masgalituri eftine i proaste, i fiindca
Romnii le luau mai mult gratis, Rusia striga: u vedeli ca poporul
rnoldovenesc iubecte sfnta Rusie! pe and In realitate Varanii, In
graiul lor cel fara de eticheta, niciodata nu caracteriza pe Muscali
altfel cleat porci, mai ales porci hdrbdreti, cuvantul hdrbeiret apli-
35 candu-se numai la porci i la Muscali.
MORALA SI PROPETISM ROMANESC 151
Ar crede cineva ea I'aranii notri au citit pe rnarele Francez de

altadata, pe nemuritorul Montesquieu, care in Esprit des lois *, cartea
XIV, capitolul 2, zice lamurit: 4 II faut corcher un Moscovite pour
lui donner du sentiment *. Muscalul nu simte pana ce nu-1 jupuqti
5 de piele, 0 fiindca noi nu-1 jupuim, harbare/u1 revenea mereu 0 a
revenit mereu 0 acuma.
Abia s'au aqezat in mormant oasele lui Mihaileanu, abia a fost

demascata miplia societalii pan-slavice dela Petersburg, nu s'a uitat
Inca scandalul achitarii lui Sarafov de catre uneltele cele muscalqti
10 dela Sofia, 0 iata ea porcul cel harbarq reapare in capitala Roma-
niei printeo foiTa periodica ruseste 0 frantuzwe, sub titlul de L'Orient
orthodoxe *, unde I0 Incepe profesiunea de credinla cu urmatoarele
cuvinte:
Le but de l'Orient orthodoxe est de rapprocher les peuples des
15 4 Balkans : les Grecs, les Roumains, les Bulgares, et les Serbes avec
la Russie, ayant une religion commune ; de montrer leurs intrts
vitaux et de les dfendre contre les attaques des &rangers. Pour
arriver a ces fins il est absolument besoin d'une confdration bal-
4 kanique, sous la protection d'une puissance comme la Russie.. . >>,
20 etc., etc., din ce In ce mai neru0nat.

In capul acestei foile figureaza un Serb: d-1 Dragutin Ilici,
un fel de paravan, pentru ca sa nu se zica a este o opera exclusiv
muscaleasca, sau mai bine pentru ea sa fie un simbol a un Serb scriind
rusete in Romania reprezinta deja un Inceput al confederaIiunii bal-
25 canice. Asemenea marafeturi nu sunt ceva nou in tactica muscaleasca.
Serbul insa, d-1 Ilici, ne surprinde ea nu cunoaqte istoria literaturii
sarbwi. A mai fost un Serb, tocmai cel de'ntai pan-slavist in legatura
cu Muscalii, un serb toba de carte: Iurai Krijanici, care la 1645 a plecat
la Moscova 0 peste caliva ani s'a vazut condamnat 0 exilat in Si-
so beria. In Siberia un Serb pan-slavist foarte invalat ! Norocul d-lui
Ilici este ea prea invAIat nu pare a fi ; dar Muscalii trimit In Siberia
0 pe cei ignoranli.
Pentru 9 eonfederaTiune balcanica am fost 0 eu totdeauna ; ba
linusem chiar in Ateneu in acest sens o conferinVa, sunt acum vreo
10*
patruzeci de ani, cand Ateneigtii se intruneau in palatul de langa

Cigmigiu; o confederatiune ins& Milt Muscali gi Para motiv ortodox,
o confederaliune Intre Romani, Greci, Bulgari, Serbi, Albanezi, gi
poate gi Unguri. Muscalii n'au ce cauta in Balcani, locul kr fiind in
s Urali. Apoi, dad% e vorba de ortodoxie, Muscalii sa pretinda cel mult
ca sunt un soiu de cregtini, fie ; dar ortodoxi ei nu aunt, ci profeseaza
numai un nit cu totul deosebit, care se poate numi tzarodoxia cu un
Papa' la Neva. Aceasta nu este un paradox, ci un adevar demonstrabil,
pe care 11 voiu 0 demonstra.
to Inceputurile ortodoxiei la Romani sunt din veacul de mijloc, im-
preuna cu Serbii gi Bulgarii, din aceeagi fantana greaca bizantina.
Para la secolul trecut noi, Romnii, nici n'am fost vecini cu Muscalii,
ci cu Rutenii, cu Rugii propriu zigi, 0 les Petits-Russiens *, cari vor-
besc o limba slavica distinsa ca gi cea polona sau cea bohema, nici-
15 decum un simplu dialect muscalesc: e das Kleinrussische zice Mi-
klosich ist eine selbststandige Sprache und nicht ein Dialekt des
Grossrussischen*. Deci a nu se amalgama*Muscalii cei stapani cu
Rutenii cei robiii. Rutenii, ca gi Polonii, sunt nigte victime ale bar-
barului Muscal. Totugi nici cu Rutenii noi n'am avut vechi legaturi
20 religioase, ci numai cu Serbii gi cu Bulgarii. Cu Serbii dar gi cu Bul-
garii noi suntem dela Inceput coreligionari prin ortodoxie ; gi dorim
a ramne nestramutaIi. Singura mare deosebire intre ortodoxia Ro-
manilor gi intre acea a Serbilor gi a Bulgarilor a fost totdeauna 0
persista: lipsa la noi absoluta de bigotism.
25 Din toate popoarele cregtine, numai gi numai Romanii, din mo-
mentul de and apar pe scena istoriei ca o naftonalitate separata
gi pana in ziva de astazi, n'au dat nagtere nici unui sfant.
Faptul este ciudat, gi totugi noi provocam pe oricine de a ne da
o singura desmiacire.
30 Sfincii nogtri aga numi-ci na%ionali: sfantul ban dela 'Suceava,
sfnta Parascheva dela Iagi, sfanta Filotea dela Curtea de Argeg,
au fost Bulgari, Serbi, Greci.
Biserica noastra a posedat in diferite timpuri barbati mari, ilugtri
prin gtiin0 gi prin moralitate, precum, de exemplu, mitropolitul Do-
ss softeiu, sau Inca mai bine mitropolitul Jacob Stamati, nascut porcar
MORAIA I PROFETISM ROMANESC 153
din munIii Ardealului, care rAdicAndu-se numai prin InvAVAturA pi

prin virtute din sterna ciobAneascA Ora la culmea ierarchiei spirituale,
a fost un adevArat scut al poporului contra desfrAului despotic 0
oligarchic; dar niciodat n'a trecut prin mintea strAmogilor nogtri
5 tentaliunea de a sfinli aceste somitali eclesiastice.
Nu ne-au lipsit, de asemenea, pusnici, eremi%i, ascetici, ducAnd
o viealA nu mai pqin durA gi.nu mai pulin contemplativA de cum se
crede a fi fost sfintii cei iegiP In primii secoli ai cregtinismului din
fundul Tebaidei.
10 Astfel a fost, Intre alii, acel sihastru Daniil, care traia Intr'o pe-
gter dela Vorone i pe care tefan cel Mare 11 consulta In afacerile
cele mai grave ale statului, primind drept rAspuns consiliile cele mai
patriotice, bunAoarA: nu te inchina Turcului, ci te du de te luptA 0.
RomAnii nu fAceau sfirqi calendarigti, dar totugi ei numeau sfini
15 pe oamenii cei mari ai neamului romAnesc, de exemplu cronicarul
Urechia ne spune despre tefan cel Mare: ol zicea sfAntul 8tefan-
o VodA nu pentru suflet, a este in mAna lui Dumnezeu, c el Inca
o a fost om cu pacate, ci pentru lucrurile sale cele vitejegti... s.
Pentru faptele cele curat cearcenegti, RomAnul ar putea chiar astAzi
20 s zicA: sfAntul Mihai CogAlniceanu, sfAntul Ion BrAtianu, sfantul
Lascar Catargi, Insh nu intr'un sens clerical ; pe and amicii nogtri
Serbii i Bulgarii au speriat pAnA i pe Muscali de mu4imea sfirrcilor
bisericegti sadea-bulgAregti i sadea-sArbegti. Profesorul dela Moscova
Golubinski numAra 52 sfinli exclusiv bulgAregti, dintre care unii proas-
25 KO din zilele noastre, de pildA un sfAnt Ignatie dela Eski-Zagra, mort
la 1814 gi un alt sfAnt Onufrie din Gabrova dela 1818. Serbii, la rAndul
lor, au mers ptinA a clasifica pe sfinii lor cei proprii, anume 10 prin-
cipi, 8 vrdici gi nu mai gtiu cap alP de alte categorii.
Cu toate astea, oricAt de caracteristicA ar fi diferenla intre RomAni
30 i intre Serbo-Bulgari din ranctul de vedere al bigotismului, noi re-
cunoagtem cu dragA inimA cA surrtem cu Serbii i Bulgarii deopotrivA
ortodoxi: toi pe deplin coreligionari ; nu Ina, nu gi de o mie de ori
nu, nu cu Muscalii, cari nu sunt de loc ortodocgi.
S examinfim chestiunea pe faIA i fArA ocol, pentru ca s ne pert
35 rAspunde cei agramali dela o L'Orient orthodoxe 5.
Biserica cea muscaleasca se imparte in doua tabere distinse: bi-

serica muscMeasc cea oficialfi O o biseria muscilleascfi neoficial.
SA incepem prin cea neoficialii: ap numitul raskol, literalmente
4 schism o.
5 Aceast5 schism5. se compune dintr'o mul-pme de secte mari O
mici, toate proprii Muscalilor, absolut necunoscute Rutenilor.
Rutenii O-au capatat, abia de vreo 50 ani, una singurgt sectgt, care
oriOcum este mult mai cuminte cleat toate cele muscaleoi, anume
Stundismul. Stundismul se inrudeOe cu protestantismul german, O
to s'a O nfiscut pe la 1860 in coloniile nenrpoi din Rusia meridional,
mai ales inteo colonie nemteasea din Basarabia, in satul Sarata din
districtul Akermanului, unde primii predicatori au fost Nerncii Lindl
O Stroh le. Este remarcabil ch propaganda stundista a debutat in Ba-
sarabia, dar n'a putut s5 molipseasca pe niciun Moldovean, ci a tre-
15 buit s'a treaca peste Nistru i acolo s'a ra'spetridit cu neinchipuitli re-
peziciune printre Ruteni ; fund ins o sect5 mai de treabgt, ea n'a
putut stabate la Muscali. Muscalii se multumesc cu sectele cele mai
absurde, uneori chiar criminale, cari formeaza biserica lor cea ne-
oficial'a.
20 Aceast 5. bisericgt muscaleascgt neoficial4 nu este o glum numeria
de vreo cateva mii de oameni, nici chiar de cateva sute de mii, ci nu
e departe de juinatatea numfirului total al Muscalilor propriu ziO,
ai_ sap finilor Rusiei, ai candidaIilor de a staptini peninsula balcanic.
La 1830 contele Krasinski constatase 5 milioane 0 et le nombre allait
25 sans cesse en augmentant *.
In RomAnia, in Bucovina 0 'n Dobrogea, Muscalii cei imigrali
la noi: Lipoveni O Scapeli, pe care ii descrie rAposatul episcop Mel-
chisedek O preotul Dimitrie Dan, ne pot da o idee despre ceea ce este
liserica muscgileascgt cea neoficialgt, dar o idee slab, cad cei mai
so rgti au rmas la Nord in patria lor. Acolo se menline 0115 astazi, bunk-
oar5, secta celor poreclili Duhobortzi, ale aror asasinate ingroziser
la 1839 pe contele Worontzof, descoperindu-se o insur a lor numit
Rai i Muka, adicfi a Paradis O tortura *, unde s'au gsit mii de ca-
davre a victimelor. 0 alt5. secta, Riestowiki, reprezinth intocmai pe
35 Flagelanlii din veacul de mijloc. 0 alt sectk Subotniki, imiteaz5
MORMA 1 PROVETISK ROMANESC 155
obiceiurile i riturile Evreilor. 0 secta consider% sinuciderea sau omorul

prin ardere ca un botez de foc. Baronul Haxthausen, care Wise in
Rusia pe la 1843, ne povesteoe cum, alive ani Innainte, pe o moOe
de langa raul Volga, vreo cincizeci de sectari s'au intrunit pentru a
5 se omori unul pe altul, i toti au cazut macelariti unul cu cutitul al-
tuia, afara de numai doi ramai vii, fiind surpriO de catre autoritate.
Inlaturandu-se fanatismul cel salbatec al acestor sectari, ei sunt
cei mai onorabili dintre Muscali: sunt cinstii, in la cuvantul lor,
se feresc de minciuni, astfel 0. in ultimul razboiu turco-rus, daca un
10 Lipovan ar fi fost in capul Statului rusesc, e sigur ca. nu ne-ar fi rapit
petecul de Basarabia, dupa ce se indatorise a pastra integritatea te-
ritoriului romanesc. Ei to-0 sunt tarani i negustori, multi foarte bogati.
$i fiind multi foarte bogati, sa ne permita ziarul d-lui Ilici a-I Intreba:
oare nu cumva in numele acestei ortodoxii ne face propaganda?
15 Sa trecem Insa la cealalta biserica muscaleasca, la cea oficiala,
la care apartine i pe care o protege fati guvernul dela Petersburg,
nurnind-o cu fala pravoslavnicei. Ultimul nostru cronicar, Ziot Ro-
manul, care scria pe timpul lui Tudor Vladimirescu, caracterizeaza
romfinqte i greceOe intreaga lume oficiala muscaleasca In doua versmi:
20 e Iar In nauntru ce s vezi? un lup supt pielea oii:
e Dela imparat OM la ofiter, &cane; Iva aa... adica tati unul
ca altul. Acqti e lupi supt pielea oii s, fie cat de rrti, au fost in adevar
ortodoxi, cel putin un fel de ortodoxi, pn la Petru cel Mare. Pana
atunci Muscalii aveau In fruntea bisericii un cap canonic. Doctrina
25 evangelica nu Ingadue unui mirean sa stea in capul bisericii, caci
insuqi Crist zice: 4 Dati Cesarului cele ce sunt ale Cesarului i lui Dum-
nezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu ra Katacteog Kalaaet xat ut
wv esof; rq oecp La 1.702 Petru cel Mare a desfiintat patriarcatul
dela Moscova i s'a proclamat el Insu0 ef suprem al Bisericii. De atunci
30 1 pnA astazi tzarul este Papa dela Neva, Intocmai dui:4 cum la ca-
tolici este Papa dela Vatican, Insa far% asemanare mai teribil Papa
cel muscalesc, de vreme ce In loc de carje tine In mana o nagaick,
un garbaci special al Cazacilor. Este o Kesarodoxie, o tzarodoxie,
o nagaicodoxie, dar nu poate fi ortodoxie. Muscalii nu sunt coreli-
so gionari cu Romanii, cu Grecii, cu Serbii l i cu Bulgarii. Un mic pas
156 8CRIERI LITERARE, MORALE 8I POLITICE
mai departe, o simpla varialiune, 0 sultanul ar putea sA desfiinleze

patriarcatul de Constantinopole, proclamAndu-se ef suprem al bi-
sericei cre0ine. Cum darA, d-voastre cei dela 0 L'Orient orthodoxe*
cum darn d-voastre, fie Lipoveni, fie tzarodoxi, una din doua, cum
5 de ne vorbili de ortodoxie? Ba Inca ne vorb4i de un protectorat or-
todox al Rusiei! Protectorat !...
Am terminat cu ambele biserici cele quasi-cre0ine musca1e0i; ne
mai rAmAne chestiunea protectoratului. Protectorat erninamente po-
litic ; nu religiunea este ceea ce preocupa pe patronii d-lui Ilici. In
10 secolul trecut Rusia exercitase cAtva timp mai intiliu un protectorat.
asupra Tatarilor din Crimeea, macar ca Tatarii de acolo erau maho-
metani ; 0 exercitase cAtva timp mai intAiu un protectorat asupra
Poloniei, macar cl Polonii sunt catolici. Chiar astazi Rusia ar fi foarte
bucuroasa sa exercite cAtva timp mai intAiu un protectorat asupra
15 Chinei, macar a Chinezii sunt budhi0i. Chestiunea ortodoxiei este
o pura farsa pentru Muscali; realitatea serioasa pentru dAn0i este
protectoratul, negre0t cAtva timp mai intAiu, 0 apoi o piesa in cinci
acte: primul act dragoste, actul al cincilea asasinat, cele trei
acte dela mijloc ruble, decoratii, titluri, minciuni 0 infamii!
20 Miron Costin ne spune ca sub tefan-Voda Tom9a a fost osAndit
la moarte un diac sau gramatic.
4( Pentru un Diac ce era foarte de treabA de scrisoare zice cr0-
<4 nicarul s'au rugat boierii sa-I ierte ea este cArturar bun. A ras-
4( puns tefan-VoclA: ha, ha, ha, mai carturar deck dracul, nu este
25 H altul*. Ei bine, Rusia, cAnd ii trebue, gase0e totdeauna la nevoie
indivizi mai carturari deceit insu0 dracul. Printre ceilal0 este Paul
'Lilienfeld, German prin origine 0 prin inteligerrp, Muscal prin cre-
tere 0 prin foloase materiale. Lilienfeld a studiat la Universitatea
din Petersburg 0 a inaintat foarte sus In ierarhia administrativa:
30 guvernator al Curlandei, vice-guvernator in capitala Rusiei, senator
imperial. SpecializAndu-se In sociologie, el a publicat studii ruse0i;
a scos apoi acelea0 studii nem-mti in cinci tonuri: Gedanken fiber
die Sozialwissenschaft der Zukunft (CugetAri asupra sociologiei viito-
rului), In fine fran-cuze9te: La pathologie .sociale, care nu poate a nu
ss incAnte pe Francezii cei de astazi, deoarece autorul e Muscal.
MORALX $1 PROFETISM ROMANESQ 157
Cu multi abilitate 0 a9a zicand pe nesimiite, Lilienfeld I9i des-

volta teoriile cele placute guvernului rusesc, pe care 11 justifica nu
numai pentru prezent, ci mai ales pentru viitor: a in Zukunft 0. In
operele sale el nu zare9te nicaeri un singur rau la Muscali: despotis-
5 mul, cruzimea, barbaria Itusiei, toate sunt bune la Lilienfeld. Re-
gimul constitutiv al Anglei zice el nu este ceva mai presus cleat
absolutismul musealese: a L'autocratie correspond parfaitement au ca-
a ractre de la nationalit russe, ii ses tendances et ses .aspirations,
a ainsi qu'aux conditions ethnographiques... Non seulement au point
:0 a de vue des exigences de la vie relle, mais de meme au point de vue
a scientifique, on ne saurait soutenir que la constitution politique de
a l'empire britanique soit plus parfaite que celle de la Russie a. 44
dara Polonii, Germanii din provinciile baltice, Rutenii, Moldovenii
din Basarabia, toli trebue sa sarute oribilul jug al Muscalilor, fiindca
15 Muscalilor le convine despotismul, care din punctul de vedere 9tiin-
Vic nu e mai pulin perfect cleat constituliunea engleza. Dar daca
elementele cele nemuscale9ti se indigneaza de despotism? 0, atunci
zice Lilienfeld: a en rejetant de son sein les lments pernicieux, en
a les refoulant a sa priphrie en analogie avec le travail de scrtion
20 a des organismes de la nature, la socit effectue un triage dans le
a sens ngatif. L'excution capitale, la deportation, la reclusion tern-
a poraire ou viagere, le bannissement vers les bas-fonds sociaux des
a individus moralement degnres, sont les moyens dont la sociate
a se sert pour se dbarrasser de ces lments a. Deci calaul, cnuta 91
25 Siberia sunt un fel de purgativ foarte 9tiinlific, dupa Lilienfeld, pentru
a restabili buna digestiune a guvernului muscalesc. Cu alte cuvinte,
pentru sociologul dela Petersburg, Polonii, Rutenii 0 Moldovenii cei
decapitaIi, spanzuraii, torturali sau surghiunili, reprezinta ni9te in-
grediente scoase din stomacul cel stricat al Tzarului: a en analogie
so a avec le travail de scrtion *.
Si pentru uprarea acestei operaliuni serva o lunga ierarhie
de cenovnici mari 0 mici, o ierarhie Intemeiata pe cete de
jandarmi 0 de cazaci. Ian soarta, pe care In ziarul a L'Orient
orthodoxe a o a9teapta confederaIia cea balcanica sub protec-
85 toratul Rusiei.
Mai drept va fi, ca redactorii sa lase in pace Romania, dar nici

la Belgrad sau la Sofia A nu mearga, ci sa piece mai curand in stanta
Rusie, unde, dupil teoria lui Lilienfeld, vor putea sa serve guver-
nului muscalese f en analogie avec le travail de scrtion )). Pe noi,
5 Romanii, nu ne-a amelit Papa dela Roma, dar cu atilt mai pulin
ne va inela enciclicele Papei dela Ntya!
Un singur punct de care se ferevte Lilienfeld cu tot dinadinsul
in operele sale, ruseoi, neinceoi i frantuzeoi, un singur punct uitat
sunt spionii. Ar fi trebuit cu mice prel sa justifice rolul pe care II joaca
10 spionii In organismul statului muscalesc, rolul eel mai important in
Rusia. In imperiul tzarului, Intre fiecare zece indivizi figureaza cel
pulin un spion. Deci se numara minimum zece milioane de spioni
de ambele sexuri, afara de mulIi spioni nu din interes, ci gratis, spioni
pentru arta, quintesenla caracterului muscalesc. Mai pe deasupra,
15 In fiecare capitala europeana in permanenTa, in unele puncturi Intr'un
mod provizoriu sau transito, circuleaza o droaie nenumarata de spioni
muscaleoi, poliiia secreta a Papei dela Neva. In Bucureoi a fost
totdeauna o mullime. Chiar aci in Ateneu nu poate sa lipseasca vreo
cilIiva. Sali faca doara infama meserie! sii raporteze a un batran
20 Moldovean a fotografiat Rusia in numele Tinerimei Romeme.
ARTICOLE POLITICE
UNIREA1)
...la politique a toujours besoin de
prvoir, pour ainsi dire, le present.
Turgot, Oeuvres, Paris, 1844, t. 2,
p. 673.
Nu aunt strigatele D-lui Nicolae Roznovanu, care ne pun con-

deiul in mana pentru a justifica sacra caul& a Unirii. A intra in arena
contra unor gusturi curat personale ar fi a imita ridicolul exemplu
al t cavalerului de trista figura *, care infrunta roatele morilor, luan-
5 du-le drept nite uriai gata a rumpe lancea. Sa nu.ni se raspunda
cum a o suta, doua sute sau fie i o mie sugari neinlarcali ai ziarului
4 Moldov a 4 se nutresc din inspiraIiunile separatiste ale redactorilor
sai. Chiar aqa fiind, tot Inca acliunea acestei coale de distrugere nu
poate iei fatalmente din ingustul cerc al acelor boale, cari perturbeaza
to din and in &and unele organismuri izolate, dar nu iau niciodata pro-
poniunile spaimantatoare ale unei epidemic.
Intr'unul din romancele sale istorice, in care depinge situaIiunea
Sco-ciei in primele momente dupa unirea sa cu Engletera, celebrul
Walter Scott pune pe scena un personagiu foarte comic, care, mergand
15 pe drum i intamplandu-se ca unul din caii sai sa piarza o potcoava,
se vaieta cu durere i cu blfistemuri: data consecvencele unirii!*.
Acest inflacarat separatist, ilustrul prototip al ideilor patronate de
ziarul 4 Moldova *, ar putea procura o pagina foarte picanta pentru o
nuvela ingenioasa a la Rabelais sau chiar pentru o epopee umoristica
1) Pereeveranf a, nr. 23 (25 Mai 1867), p. 2-3 ; primul articol dintr'o serie de
cinci, publicate toate sub acelai titlu, In numerele 23, 24, 26, 27 ale s Perseverentei s
(Ed].
162 scruErn LITERARE, MORALE SI POLITICE
In felul Batrachomiomachiei, dar niciodata nu se va ridica la Inal-

Timea din care sii-1 poata lovi o polemica serioasa.
Suntem a9a de departe nu numai de a combate, ci macar de a avea
in vedere catu0 de putin teoriile D-lui Nicolae Roznovanu, incat nici
5 nu ne vom atinge, in tot cursul acestui studiu, anume 0 specialmente
de unirea intre Moldova 0 intre Tara Romaneasca. A apara aceasta
victorie a tendinIelor nationale, ar fi a o pune la indoiala, facand a se
crede
..
cum Ca ea ar avea trebuinn de a mai fi aparata ; 0 nu suntem
noi aceia cari sa ne putem asocia din uprinn, ca sa nu zicem altfel, la
to indoielele cele matematicqti ale Rusiei 0 ale Austriei. Cinci secoli
MI suspinat Romanii dincoace 0 dincolo de Milcov, 0 cu fiecare suspin
disparea &ate o unda din patul acestui Styx de desbinare, pana ce, In
find, infernalul rank.; s'a evaporat cu totul din caldura puternicului
dor national; astazi Milcovul nu mai exista moralmente!
15 Ceea ce ne indeamna a lua pana, o mai repetam o data, nu este
neagra noapte a ideilor cutaruia domn din Moldova, ci ziva cea senina
0 luminoasa, ce respira In dulcea epistola a ciobanior dela Ra0nar
catre providenlialul suveran al Romanilor ; epistola, publican deja
in acest ziar 0 asupra careia numai acest ziar 9tiu sa atraga atenIiunea
20 Intr'un mod demn de importann subiectului. Din fundul unui satuleI
din Transilvania se renaln numeroase voci, strigand cu fala In gura
mare: 4 to-ci Romnii sunt fra-ci*, 0 optind apoi ala zicand printre
randuri: e Weptam oara unirii 5; 0 in fan acestei grandioase expan-
siuni nationale se mai poate oare a mai vorbi despre orice alta, chiar
25 despre D-1 Nicolae Roznovanu!
Aa dar, cestiunea ce ne va preocupa in acest studiu de inalta
politica, nu este unirea cea mica, realizata deja intre ambele Ormuri
ale Milcovului, ci unirea cea mare, de realizat de acum inainte intre
toate parade, ce trebue a se verse In oceanul romanesc ; intre toate
30 acordurile, fan care nu se poate armoniza hora noastra nalionala ;
intre toate pietricelele, ate sunt necesare pentru a reconstitui anticul
mosaic: Dacia lui Traian!
Stim bine cd sunt unele fiinIe tremurande, izbite de o paralizie
morala, cari vor clatina din cap la cuvintele noastre 0, zambind cu
35 desprel 0 cu neincredere, ne vor raspunde cu 0 gravitate morboasa:
ARTICOLE POLITICE 163
0 ce ne spui, domnule, nite lucruri imposibile ! i. Sunt acum doufizeci

de ani, unirea Moldovei cu Tara RomtmeascA era un lucru imposibil;
un principe strain dintr'o familie regard era un lucru imposibil ; des-
fiintarea privilegiului archontologiei fanariotice era un lucru imposibil ;
5 legea rural& era un lucru imposibil ; libertatea presei 0 a cuvntului
era un lucru imposibil ; era un lucru imposibil pfinA 0 emanciparea
bietilor Tigani !.. 0 nu! singurul lucru adevArat imposibil este patrio-
tismul acelor Mime ve0ede, ce nu pot crede in viitorul Romniei !
0 altA tar% pe jumAtate mai mica, atta prin intinderea teritoriului
to cum prin numArul locuitorilor, nu se temu mai deunAzi a infrunta doll&
mari Imperil coalizate 0, dupA o luptA eroicA, pierdu ciimpul de bAtaie,
dar nu 0 speranta nationalA. i 0iti oare, pentru ce colosul austro-
prusian nu putu speria 0 nu reu0 a nimici peticelul de pAmnt numit
Danemarca ? Pentruca patriotismul ardea in piepturile Danesilor, iar
15 patriotismul ne invatA a ne increde in steaua fetrii noastre tot aa de
orbe0e, precum amantul se increde in frumusetea iubitei sale !
Ascultati urmAtorul cfintec national al Danemarcei, ieit din pana
poetului popular Grundtvig, 0 prin care se explick mai bine cleat
prin orice definitiuni 0 comentarii, acel puternic instinct, ce-1 pot
'2.9 simti inimele incA june, dar cu anevoie 1-ar putea exprima materialismul
unei descriptiuni riguroase:
Poate cri strAinul al' fi fficut vitejii mai strfilucite; dar nu in zadar
O pe steagul Danemarcei vedem lei 0 Mime ! Lasa ca vulturii 0-0 dispute
dominatiunea lumii, noi nu voim a schimba stindardul nostru 1
25 Poate cii alte limbi sii fie mai majestoase, mai nobile, mai dulci ;
dar 0 limba danezii este In stare de a scoate acele accente ce merg
o drept la inimii: noi ne multumim 0 cu limba noastrii !
Alte popoare vor fi avut regi mai gloriosi, dar nicio familie regalfi
n'a intunecat pfinA acum pe aceea a regilor, noori. Posteritatea lui Dan
30 0 a lui Skiold sfi traiasa In veci pe tronul pArintilor !..
Pe and Danesul se crede cu mandrie a fi destul de viteaz spre a nu
invidia vitejia altora, sunt Romni de aceia ce aflA un orgoliu de a
repeta la tot pasul oribilul vers a lui Murepanu ; o la noi mArul e pu-
tred ! * Pe cand Danesul admirA 0 venerA tronul principilor sAi, sunt
35 Romni de aceia ce nu vegheazA ziva 0 nu viseazA noaptea decat
perspectiva de a ajunge ei la domnie. Pe and Danesul se fA1e0e cu
164 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
limba strfibunilor, stint Romani de aceia, ce nu vorbesc romaneOe

deck numai cu vizetiii lor !.. Pe cand Danesul izbeoe cu pieptul in
doi gigan/i, ce nu se ru0neazti a uni atleticele lor force contra slbiciunii
unui pitic, sunt Romani de aceia ce numesc nebunie o unire realA a
5 unor fra/i, pe cari Ii unise deja ideea lui Dumnezeu!
Acest articol nu se adreseaa catre voi, moaoele fanariotismului,
ce vfi sbuciumali In deprt a face minunea de a ne asvarli inapoi in
noianul de degradare in care vA desMta/i voi 1nivA, pe cand ci fost
Inca vii ! Romfinui nu mai crede astAzi deck numai in moaqte 0 in
to minuni na/ionale, stigmatizandu-va cu o sublima strofti a unui mare poet :
Sunt orbi: nu vfid in juru-ti toti fiii cum s'adunfi ;
Sunt surzi: n'aud fanfara ce 'n muntii tfii rfisunfi...
0 ! Iartfi-le, Romne ! la cini i la vrajmasi,
Dfi paine, cfici ai multi, d paine sfi-i ingrasi !..*
15 Articolul de fa/A se adreseazfi catre generaliunea tanara, nascuta
deja in aurora Ebert/4H, i in care, ca intr'un sambure neatins de omid,
este concentratA, plina de viea/A 0 de sanatate, Romania viitoare !
CARACTERUL NATIONALITATII ROMANE CA BAZA

LEGISLATIUNII SALE 1)
Pour bien comprendre l'histoire des
peuples, 11 faut s'asseoir longtemps au-
prs de leur berceau et les suivre pas a
pas a leur entre dans la carrire...
Pentru a intelege bine istoria po-
poarelor, trebue BA ne mezAm mult timp
langl leagAnul lor i sA le urmArirn apoi
pas cu pas la intrarea lor pe seen& ... I.
Guizot, E88ai8 81W l'histoire.
E ciudat, cA unul 1 i acela0 principiu este universalmente recunoscut
in privima mizerabilei individualitki, i seep& cu desvalire din vedere,
20 chiar din partea oamenilor celor mai serio0, din data ce este vorba
de a-1 aplica cAtre co1ectiviti, catre popoare, ckre natiuni.
2) Romdnul, 11 Ianuarie 1868 (p. 25-26) ; este cel dintAi dinteo eerie de lapte
man articole purtand acelai titlu. [Ed.].
Cand o persoana vrea s&-0 confecIioneze o haina, ea nu trimite

pe croit(or) ca s ia masura dupa corpul vecinului, sau al celui de'ntai
trecator, ci din contra o croiete dupa propria sa statura care nu poate
fi intocmai egala cu nicio alta In lume, caci natura a facut astfel, bat
s sa nu existe dona frunze absolutaminte deopotriva.
and un bolnav chiama un medic, el nu-i zice: domnule doctor,
cauta pulsul jupanului de peste drum sau du-te de fa diagnoza dommilui
cutare din strada de alaturea, i apoi vino de-mi aerie o relet.
Ei bine ! numai Staturile, numai corpurile cele imense, ale carora
10 forma. 0 conservaIiune sunt de mii de ori mai importante 9i mai pre-
lioase deck personalitatea cea mai Rusted ; numai ele sunt osandite
a suferi cu rabdare 0 a Indura In tacere ceea ce n'ar primi a i se face
omul cel mai de pe urma I
and un popor are cumva nevoie de o hain, adica de vreo ref orma
15 exterioara, legislatorii ci administratorii sai se grabesc pe data a-I
inveli in nicte vestminte esotice, aduse cine mai -tie.cle unde i croite
cine mai ctie pentru eine. Daca haina este prea larga se raspunde ca
purtatorul o sa se mai ingrap cu timpul ; daca e prea stramta, se asigura
c stofa o sa se mai Intinza mai in urrna ; i astfel nenorocitul popor se
20 vede constraus vrand-nevrand, a tari dupa sine o hlamida de astrolog
sau a strange din umeri intr'o scurteica de arlechin.
Cnd o naTiune. este bolnava, medicul sau, in loc s'o Intrebe unde o
doare 0 cum se simte, in loc de a studia cauzele locale ale morbului,
In loc de a aprofunda organismul izolat al pacientului, incaleca deodata
25 pe un bidiviu, pleaca la Paris, la Bruxell, la Berlin, la Londra ; pipae
cu cea mai mare ingrijire pulsurile oamenilor de acolo, i apoi trimite
o reIeta, adica o lege!
Trebue o orbire extraordinara pentru a nu observa dela prima vedere
pe de o parte bufonada, iar pe de alta parte pericolul acestei proceduri ;
30 totuci sunt ani intregi, ba Inca mai multe zecimi de ani, incepand dela
Regulamentul Organic sau chiar dela Pravilele Caragea ci Ipsilante,
de and sarmana Romanie zace intr'o asemenea oribila oftalmie,
uneori forIata, cateodata benevola, primind legi i refortne dela Muscali
ci dela Austriaci, sau comisionandu-le ea insa0 din dreapta 0 din stanga,
35 dupa capriciul modei.
11
166 SCRIERI LITERARE, MORALE fg POLITICE
Este timpul frisk acum sau niciodata, de a ne lepada de hainele

altora, gi de a intelege in fine, ca la boalele noastre, care sunt cam multe,
ffind efecte cronice ale unui treeut pacatos, noua ne trebuegte nigte relete
scrise anume pentru noi, iar nu pentru China sau Japonia. Insugi
5 Mesagiul Tronului prin care s'a deschis mai deunazi o noua legislatura
a ambelor Camere, ne Indeamna la acest mare pas, zicandu-ne ca
armarea generala a larii o sa se opereze nu dupre sterpe imita-ciuni din
strinatate, ci in spiritul romanesc cel vechiu.
In adevar, caracterul unei nalionalita-ci este singura fontna, sin-
to gurul criteriu, singura bald a legislaIiunii sale, intarindu-se 0 generali-
za.ndu-se astfel ceea ce a zis nemuritorul Montesquieu in privirria guver-
nului unui Stat:
s Guvernul cel mai conform cu natura este acela, a caruia dispoziIiune
4 particulara se potrivegte mai bine cu dispozi-ciunea poporului, in fruntea
15 caruia se afla v 1).
Dar cum oare se poate cunoagte caracterul na-cionalitaIii romane ?
Unde oare sa fie busola, care sa ne conduca pe acest ocean atat de un-
duios, atat de multicolor, atilt de nestatornic ? Fost-au oare vreodata
doi autori cari sa ne fi caracterizat in acelagi mod ; cari sa fi gash in
20 noi ace1ea0 elemente, aceleagi viliuri, far% a cadea unii in nigte laude
exagerate 0 allii in nioe detractari peste masura ?
In afar& 0 inauntrul Iarii, in vechime 0 in timpii moderni au fost
mulIi 0 foarte mulci de aceia ce ne zugraviau in fa.ca lumii cu un
complex de vopsele atat de posomorite, atat de infernale, incat una
25 singura dintre ele ar fi fost de ajuns pentru a face nalionalitatea noastra
un obiect de desgust gi de disprel pentru toate popoarele.
Aga, de exemplu, dupa marturia istoricilor maghiari gi sagi, to0
Romnii, toli far% deosebire, mic 0 mare, sunt furi, ucigagi gi incen-
diari ; 2) 0 nu trebue sa ne miram de a auzi o asemenea sentinla din
30 gura unor straini, inamici secolari ai nalionalitatii noastre, de vreme
ce mai-mai tot in acest fel ne depingeau pe noi pada* mai alaltaieri
chiar boierii noori romanegti, zicand, de exemplu, in petiOunile gi in
memorandele lor catre Puterile Europei:
1) Esprit des lois; liv. 1 Chap. 3.
2) Eder, Observationts ad historiam Transilvaniae, Cibinii, 1803, p. 257.
ARTICOLE POLITICE 1 67
<c Proprietarii dela Tara mai cu seamA fficfind parte din acea clash'
numara intre dan0i multi oameni onorabili 0 inteligenti ; dar sunt
pulini cari au indestula instructie 0 destura sperairp ca sa poata fi
in stare a trata afacerile inalte ale tarii lor ; de aceia, linititi 0 modeti
5 in pretentiunile lor, se multumesc a se ocupa de starea 0 de speculatiile
kr 0 se marginesc a da tarii oamenii cei mai recomandabili intre func-
tionarii ordinului al 2-lea 0 al 3-lea.
<( Asupra taranilor romani nici sfaturile nici exemplele cele mai
doveditoare (concluante) n'au putere. Ca sa le faca cineva bine, trebue
lo ca binele sa-i vie din porunca guvernului, Vatunci chiar se 'mpotriveqte
la acel ordin, de ate ori nu este insotit de amenintari executive foarte
persistente.
(c Daca nu zicem nimic asupra profesiunilor libere, este Ca lipsesc
cu totul la noi, Cativa indivizi cari cu pompa (ingamfare) iau titlul
15 de profesori 0 de advocati, n'au nici numarul nici calitatile cerute
ca A constitue o eked In societate 1).
Aceasta sa fie oare In realitate caracterul Romfinilor? Daca ar fi
ap, atunci ar trebui indata sa aruncam jos condeiul, incruc4and manele
pe piept cu disperata impasibilitate a unui fakir indian, 0 sa weptain
20 apoi cu apatie, din moment in moment, fatala pieire a gintei romfine,
caci un popor compus din furi, din uciga0, din incendiari, din nerozi
0 din Oreti nu poate sa traiasca, nu poate sa existe, fiind o pura nega-
tiune.
Din nenorocire, nu Maghiarii, nu Sa0i 0 nu clasa feudala de val-
25 vasori 0 de valvasini, numiti altfel boiari, au putut sa cunoasca i au
dreptul de a judeca caracterul Romfinilor. Lupul este un expert de
minune in privinta chrnii oii, Irish' numai atAta, i nu cumva sA vA
bazati pe ceea ce o sa VA spuna despre calitatile morale ale victimei sale.
Sunt alte izvoare, unde se oglindete, ca intr'un tapet de apa limpede,
30 caracterul cel adevarat al nationalitatii noastre, 0 atari izvoare sunt
anume acele fapte din istoria romana In cari poporul nostru s'a mani-
festat uniform 0 consecinte, de0 secolii le desparteau unul de altul
0 de0 ele avura loc nu numai in diferite timpuri, ci Inca In diferite
regiuni, pe cari le separa muntii cei mai nestrabatuti i fluviile cele mai
35 gigantice.
11 *
Este Invederat ca, daca nqiunea romana, in nite imprejurari

analoage intamplate In Transilvania, in Moldova, in Tara Roma-
neasca, in secolul XV, in secolul XVII, in secolul nostru, s'a aratat
totdeauna pretutindeni Intocmai in acela0 mod, fax% sa se fi avut In
5 vedere sau macar sa se fi auzit despre exemplele trecutului 0 ale pro-
vinciilor surori, aceasta admirabila identitate de procedura, derivata
numai din 2nsa0 natura intima proprie a poporului, denota 0 defineoe
caracterul sau.
Iata sarcina ce ne-am impus-o noi in studiul de faIa. Este grea,
to este spinoasa, dar noi suntem fericici numai de a o incepe, indicand
adevarul in trasature generale.
PATRIOTISM SI NEINCREDERE 1)
Dar ce este patriotismul? In ce anume se cuprinde aceasta admi-
rabila parghie, pe care istoria ne-o manifesta ca pe principala cauza,
positiva sau negativa, a maririi, a stalionarii i a caderii popoarelor,
15 ridicandu-le 'Ana la culme, ca pe Grecia anti* cand in culme era patrio-
tismul, sau oprindu-le mersul lor 0 cufundandu-le in moarte, ca pe Chi-
nezi 0 pe Indiani, cancl patriotismul se racea 0 parasea piepturile ale0lor ?
Pentru a gasi o definiliune a acestui cuvant, a acestei idei, a acestei
simliri, sa nu alergam la sistemele psicologilor, caci ele sunt nu numai
20 palide 0 contrazicatoare, ca tot ce iese de-a-dreptul din cap, fara a fi
tresarit prin bataile inimei, ci Inca de cele mai multe ori se pot ase-
mana cu varful creionului, pe care o mana prea staruitoare, voind sa-I
ascuta, Il freaca 0-1 ciople0e cu briceagul pana Inteatat, incat bietul
plumb se rupe tocmai din nenorocirea extremei fineIe.
25 Pentru a surprinde misterul patriotismului, trebue sa-1 cauthm nu
in reproducOuni artificiale 0 morboase, ci in natura cea vie, adica in
noi InOne ; insa nu totdeauna, nu in interval de abatere 0 de oboseala,
nu in parosisme de desgust i de desperare, ci numai In acele sublime
momente de avant, de entuziasm, de inspiraTie, ce se rezerva din cand
1) Romdnul, 8 0 12 Septemvrie 1868, p. 771, 783 ; ultimele douA articole dintr'o
aerie de trei, purtand toate acelai titlu [Ed.].
AwrIcma POLITICE 169
In &And asupra oamenior i asupra popoarelor, O. care nu dispar nicio-

data, mai inainte de a fi lasat ca o netearsa suvenire in urma-le o
fapta mare, o cugetare grandioasa, o steluIa sclipind lucitoare pe orizon-
tele nocturne ale analelor.
s Patriotismul nu este de a tine prin o oarba deprindere la locul
naterii tale. E poetic a zice: iubesc aceasta coliba, acest rulec, acest
arbore, caci aci vazui lumina zilei, aci am petrecut anii copilariei, aci
jucam pe iarba, dar aceasta nu este i nu poate fi patriotism, sau
cal pulin un patriotism curet animal, mai prejos de inal-
10 limea omului: patriotismul bufei, ce sta pironita In hornul cu care
se dedase, sau patriotismul mei, ce ramAne neclintita in locuin, dei
zece stapani se muta i se succed unul dui:A altul.
Patriotismul nu este, de asemenea, mulIumirea de a vedea prospe-
ritatea exterioara a %aril sale, privind astfel mice situaliune posibila,
15 din data ce i se asigura o pane mai dospita, un bordei mai spoit, o
haina mai eroita. Mizerabil mercantilism! Prefer& oare Beduinul con-
fortul civilizaIiunii occidentale sub jugul francez mai bine dect
rasfa-cul libertii na0onale inteun cort expus la vantul cel ucigator
al pustietalilor africane? Romanul, ce-gi indeasa tot patriotismul
20 in ingusta cutie a materiel, o sa-gi vanza naliunea la Austriac, la Ma-
ghiar, la Satana, la oricine, numai ca sa-i promita de a imbrobodi otrava
sub eleganta forma a unui hap poleit !..
Negreit, patriotul cel adevarat nu se poate opri nici el de a nu-i
fi drag sa priveasca propria sa vatra oglindind mereu aspectul gradinei
25 cele mai inflorite, dar aceasta porciune aa zicand bruta a iubirii el
o supune imperiosamente unei aspirapuni cu mult mai inalte, unei
aspira-ciuni in care se resfrange toata superioritatea naturii umane,
unei aspiraciuni ce are dreptul ea singura de a pretinde la sacrul numb
de patriotism: marirea nalionala!
30 Noi zicem < marirea nalionala 0, iar nu 0 marirea tfirii 0, caci este
o distanla imensa intre aceste doua orcline de idei, dintre care una
reprezinta divinitatea sufletului i cealalta pulberea lutului ! Una i
aceiai Iara poate fi mare sub tot felul de neamuri succesive, sub
tot felul de stapaniri eterogene, sub tot felul de graiuri poliglote, qi
35 sa ne fereasca Dumnezeu pe noi de o asemenea cosmopolita marire
Cand fiii eroicei Mande, amenintati de sclavia lui Ludovic XIV, se

pregateau a parasi cu totii pentru totdeauna fertilele lor trirmuri,
cautand un adapost aiurea, ei 9tiau foarte bine ca patria nu este o
bucatica limitata de pamant, ci unirea la un loc a tuturor fratilor
5 de aceea9i vorba 9i. de aceea9i origine. Ca natiunea sa domneasca prin
sine insa9i, ca ea sa fie puternica 9i respectata, ca limba ei sa excite
admiratiunea popoarelor prin tezaure de geniu, aceasta se chiama
marire national', iar dorinta acestei mariri se chiama patriotism!
Dar eine oare nu dore9te astfel marirea natiunii sale ? se vor grabi
10 a ne raspunde, poate, chiar tocmai aceia ce un.-Itesc in intunericul cuge-
telor de a nu auzi din gura Romanului nici macar numele patriotismului.
A dori este a crede. Nimeni nu dore9te un luau, daca nu crede in
perfecta posibilitate de a-1 realiza odata, 9i cu atat mai invapaiata
este insa9i dorinta-i, cu cat el crede mai lesne, mai tare 9i mai fierbinte.
15 A dori fara a crede este o contradictiune 9'o absurditate. A9a dar
patriotismul eel adevarat, mai inainte 9i mai pe sus de toate, este a
crede fara a 9ovai un singur minut in fortele natiunii sale. a 0 cre-
dinta cat un graunte de mu9tar face minuni *, zicea Mantuitorul ;
9i ce oare nu este In stare de a produce patriotismul, cand se clade9te
20 pe un asemenea graunte ?
Polonii cred totul posibil pentru virtutea natiunii polone, 9i iata
de ce colosul moscovit tremura dinaintea sclavului, chiar atunci cand
il strive9te in tortura. Cretanul nu crede nimic peste putinla pentru
eroismul elenic, 9i. iata de ce semi-luna otomana pale9te de doi ani in
25 fa-ta unui pumn de pescari. A9a credea altadata tefan cel Mare in
destinele Romaniei, cand zicea in cantec:
a Multi au mai venit la noi,
a PuIini s'au dus inapoi,
OCa-s Roman cu patru mani
30 a i am leacuri de pagani:
4I De Tatari am o sageata,
a De Turci sabia cea lat,
a De Litfeni un buzdugan
a i de Unguri un arcan ...a
35 Acea credinta in a cele patru mfiini ale Romanului * o mai avem

noi oare astazi?..
Batelurile care eirculeaza intre Giurgiu i Wiena, fiind in genere

pline mai cu seam& de Romani, de Sarbi i de Unguri, noi avuram
displacuta ocaziune, In ultima noastra calatorie, de a studia un fenomen
foarte curios, sau mai bine zicand, mulIumita conversa-punilor expan-
s sive, ce domnqte totdeauna pe aceste insule plutitoare, fat% distinc-
ciune de neam i de credinta, acel fenomen pulin mfingaiet or ne izbi
involuntarmente el Insu0 prin extrema evidenca, dela cea dintai vedere.
Fiecare Sarb, adica toi Tiara la unul, are o incredere nemarginita
in foqa-i nalionala, exagerand Oita la imposibil ceea ce posede In
to realitate, precum In baladele sale el exagereaza pima la parodie sta-
tura eroului Marco-Cralevici, iar ceea ce-i lipsete, ascunzand-o gi
chiar tagaduind-o cu staruinIa in fala lumii, pat& inteatata incat
este gata a jura cu entuziasmu, ca oribilul caldaram dela Belgrad intrece
In comoditate pavagiul Parisului.
15 Ungurul excentric In toate, ca oricine ce nu se simte pus la locul ce
i se cuvine, caci de sigur nu in Europa este repdinta cea naturala a
acestei ntrtionalitali ultra-asiatice, merge cu Increderea In sine atat
de departe, incat umanitatea Intreaga i se pare a fi un simplu scaunel,
bun numai doara pentru aceea ca sublimitatea maghiara sa arunce pe
20 el cu disprel cojocul de urs al lui Atilla. Aceasta divagaIiune este ne-
greOt tot ce poate fi mai ridicol, dar nu mai pulin ea se bazeaza pe
un impuls, caruia ar fi nedrept de a-i refuza insuqirea de a fi tocmai
miezul i samburele patriotismului.
Ei bine, Romanul i numai Romanul afla o placere intima de a
25 trambita mereu despre slabiciunea na.ciunei sale. Toate sunt rele in
Romania, dar este admirabil tot ce vine de afara, fie macar din fundul
Austriei. Noi n'avem nici administralie, nici justiie, nici Invalatura,
nici armata, mai pe scurt nimic, nimic, nimic. Aa se recomanda Ro-
manii strainilor, asemenea acelor cerptori, ce expun privirii publico
20 chiar ranile cele zugravite cu ajutorul penelului sau un picior sfinatos
legat artificialmente ca i cfind ar fi amputat In realitate, numai pentru
a smulge dela mila trecatorilor, prin acest spectacol de suferince min-
cinoase, un gologan de pomana.
Nu va indignati! Romanii, despre ean l. vorbim noi, sunt numai aceia

ce calatoresc pe batelurile faimoasei companii danubiane, 0 se Oie ca
prea putini adevarati descendeati din colonia lui Traian poseda mijloa-
cele de a-0 permite aceasta delicioasa cheltuiala. Romanii, despre care
5 vorbim noi, sunt numai acele papu0 lustruite, cu giamul inteun ochiu
9i cu cloud cuvinte frantuzeoi in gura, mipandu-se inainte i inapoi cu
regularitatea ceasornicului; ai crede ca stint vii, dar nu gaseOi o
inima, Meat 40 vine, a zice: ingenioasa mecanica in felul ratei lui
Vocanson!
io Dar ce sa faci! Ace Oi automati sunt cam multi intre noi, caci 'Ana
mai deunazi ei formau in Romania o clasa intreaga puternica, privi-
legiata, predominatoare, ceva ca regatul Marionetelor in caricaturile
lui Grandville. Influenta lor, ca amagitoare stralucire a unui diamant
fa4, nu s'a stins Inca de tot chiar in mijlocul nostru, iar nesfar0tele
15 plimbari ale acestor domniori prin strainatate fac ca mai toata Europa
sa judece despre natiunea romna unicamente dupa aceste modeluri
de exportatiuni. Voi mi sunteti nimic, ne striga celelalte neamuri,
informate din acest impur sorginte ; noi nu suntem nimic, repetam
noi in0ne deprin0 a auzi In toate zilele aceasta trista definitiune din
20 gura secolarilor noori stapani...
La Sarbi nobleta n'a existat niciodata, incat nu este de mirare
de a vedea increderea In sine atat de tare desvoltata in sanul acestui
bray popor, la care un cioban nu s'a sfiit a tinde 0 a reu0t sa devina
fundatorul dinastiei princiare. La Unguri noi vedem in adevar o aristo-
25 cratie veche, feudala, incorigibila, dar multumita de a apasa cu o cru-
zime salbatica numai poporatiunile nemaghiare ale tarii, incat pentru
ca sa le poata tortura cu impunitate, ea este Oita de a cauta un sprijin
in restul natiunii ungare, exaltand-o astfel pima la frenezie prin ata-
tarea simtimantului patriotic. Romanii din contra, nu putura din
so fatalitate sa scape de mice umbra de noblete, ca invecinata Serbia,
dar n'au putut totdeodata capata macar o aristocratie ca cea maghiara,
caci boierii noori mai toti straini neavand pe altcineva sa mulga cleat
numai tot pe Romani gaseau naturalmente interesului clasei de a
inabu0 In noi mice veleitate de opozitiune, facandu-ne a pierde mice
35 scanteie de credinta in fortele noastre nationale.
Chiar sub Stefan, chiar sub Petru Rare9, chiar sub Mihai Viteazu,
eterna tactic& a boierismului a fost totdeauna de a arunca in fertilele
piepturi ale Romnilor samtinta de descurajare i daca toate sbuciu-
marile lor nu reu9eau atunci i numai atunci, cauza este ca natiunile
5 ca i indivizii, nu pot a nu avea o neclintita incredere In sine de cfite
ori conoiinta lor este limpede i curala, iar conoiinta cea colectivfi
a popoarelor sunt aceia ce-i acorda.
Ei bine, astazi boierii sunt redu0 In Rominia la rolul postum al
vampirior, ce-0 caut cfite-o victima numai In obscuritatea nomii;
10 astfizi Carol I este conoiinta cea purfi a natiunii romfine; astazi nu
ne mai este permis fratilor de a nu crede In mfirirea destinfirilor
sentinelei latine in Orient !..
[PARLAMENTUL D-LUI COGALNICEANU] 1)

In doug-trei vorbe am dori sa rezumm vrtejul politic al sapta-
mnei intregi.
15 Consiliul municipal s'a ales In Bucureoi, din virgula in virgul
dupa cum o prevestiram noi inteunul din numerii trecuti, cfind man-
gaiam pe d-I ministru de Interne cu o serie de intrebari practice, ur-
mate de o concluziune riguroasfi:
# D-1 Petre Grdioeanu pierdut-a vechia-i energie?
20 a Popa-Tache nu mai traieoe?
# Imputinatu-s'au giambafii i hamalii?
s Ar dara, capitala va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai pre-
cum a mers... t
Care aceasta profetie, justificata in urma prin realizarea cea mai
25 compleca, mai ramilue astazi numai doara de a se adZioga vreo cAteva
mici detaiuri, pe cari, de asemenea, nu era greu de a le prevedea din
capul locului, cad totul se in1antuie9te, totul se explica mutualminte, totul
se succede din consecin0 in consecinta in sistema d-lui Cogalniceanu.
Se pretinde, bunaoara, cum ca sute de cetateni ar fi fost insultai
90 gOI110, brittiti i pe jumatate uci0 de ctre o veselfi companie, ai careia
1) Traian, an. I, Nr. 8, p. 29, 9 Mai 1869; revista politic. Titlurile cuprinse !titre-
semnele [ ] stint date de editor. Majoritatea articolelor politice din Traian fi Columna
lui Traian au aparut sub rubrica generala: Politica sau Revista Politica [Ed.].
174 SCRIERI LITERARE, MORALE F3I POLITICE
membri au votat apoi in larg, unul cat zece, fart( a se sti eine dintre
dansii este sau eine nu este alegator, dar altfel cu stiin%a cea mai
pozitiva, ca toate biletele, aruncate in urna, reproduceau cu o exacti-
tate stereotipa lista candidaTilor guvernului.
5 Confratele nostru dela Romdnul a mers cu cutezarea Oa a publica
niste epistole, niste petiIiuni, niste procese-verbale, ca si and toate
acestea ar putea schimba catusi de pulin reputaliunea d-lui Cogalniceanu!
Pe eine oare mai poate surprinde, in starea actuala de lucruri,
chiar scrisoarea d-lui Grigorie Heliade, in care se plange ca i s'ar fi
10 furat optzeci de napoleoni si un lan/ de aur de &are o ceata # cu do-
mege in mana, in capul careia era d-1 Petre Gradisteanu, etc. # ?
Pe cine oare mai poate minuna, in condiTiunile In cari ne aflam,
ca tocmai generalul acestor onesti batausi este astazi consilier muni-
cipal in virtutea a 1771 de voturi, constatate prin Monitorul Oficial?
15 Pe cine oare va mai aduce in mirare maine sau poimaine, &and sfatul
comunal intreg, astfel personificat, mulIumita atmosferei domnitoare,
va porni deodata la saccagiul sistematic al tuturor cetatenilor capitalei ?
Ceea ce ne intristeaza pe noi, nu sunt alegerile de tot felul, muni-
cipale si nemunicipale ; caci in materia electorala in genere, oricate
20 se intampla si s'ar mai Intampla de acum inainte, tot inc 5. este abso-
lutaminte imposibil ca pana si fecundul geniu al d-lui ministru de
interne s5 mai inventeze ceva mai nou, ceva mai neWeptat, ceva
mai monstruos, deck cele petrecute deja la Craiova, la Ploesti, la
Pitesti, la Slatina, la Gala/i, prin toate unghiurile 01.1
25 Ne ingrijeste, ne sperie, ne infioreaza o alta sfera de *lc-Pune, pe care
d-I Cogalniceanu se pare ca 0-a rezervat-o tocmai pentru efectul finalului.
Presa a rams intact5. deocamdata. Romfinul este In tortur5 i
Romania precupelita, dar cel pulin victirna tot mai conserv Inca
prelioasa facultate de a se plange, prin care se alink ca prin farmec,
so durerile unei natiuni, ca i ale unui individ.
D-I Cogalniceanu nu prornitea niciodata ca va merrcine libertatea
tiparului, si numai aceasta este ceea ce ne mai linistea.
Fericit e institutiunea si fericit este omul carora nu le ofera o
mana de sprijin acela, ce sfarama o tribuna in urma juramantului
35 e sa ma trazneasca Dumnezeu daca ma voiu atinge de acest altar n,
si dizolva Camera trecuta a doua zi dupa o duioasa tirada de iubire

la adresa d-lui Ioan Bratianu!
In sedinla de Luni a Adunarii DeputaTilor d-1 Cogalniceanu a
declarat a 4 va rasa presa liberri a.
5 Noi tremuram.
Dea cerul ca sa nu se implineasca astazi, maine, foarte curand,
aceasta grozava presimIire, bazata pe profunda cunostinTa a taramului I
Presa e in pericol !
Si 'n adevar, ce oare nu se poate astepta dela un om, caruia d-1
io A. G. Golescu i-a repetat in gura mare de doua ori dela inallimea
tribunei parlamentare: a cat despre moralitate, jos fruntea, jos frun-
tea! # si totusi ministrul n'a gAsit nici o vorba ca sa raspunza, iar Ca-
mera intreaga, desi este nascuta pe furis din osul si carnea d-lui Co-
ealniceanu, a confirmat prin o tacere dureroasa sentinla de oprobriu
15 a bidosului s.au parinte !
N'a protestat nici macar d-I Dimitrie Ghica, asupra caruia nu
poate sa nu se rasfranga prin solidaritate rusinea unui 4 coleg *.
Dar uitat-ai oare, domnule Cogalnicene, ca eel pulin pe bancile
Parlamentului d-ta nu esti a pepelea )), ingeniosul ideal de cinism din
20 basmele poporale, ci un consilier al Tronului?
In analele universale ale regimului representativ nu s'a vazut
Inca pana astazi un ministru sa primeasca intr'o Camera epitetul
de e imoral # cu acelasi sange rece de indiferenTA, cu care aude cineva
# ziva-buna a din gura unui trecator !!...
25 Insa lucrurile neauzite se petrec la noi nu numai in adunarea de
pe Dealul-Mitropoliei.
In sedinIa-i de Marti, Senatul a decis prin vot a raspunde la me-
sagiul princiar. (Vezi ( le Moniteur Roumain a de Joi).
In sedinIa-i de Miercuri, Senatul a decis prin vot a nu raspunde
ao la mesagiul princiar.
Cestiunea calcarii regulamentului, care popreste de a reveni asupra
unui vot, 0 chiar cestiunea de demnitate, care nu permite unor oa-
meni ce se respecta de a se contrazice inteun mod atat de ridicol
inteun interval deabia de patruzeci si opt de oare; ambele aceste
a5 cestiuni se intalnesc aci cu o alta considerqiune nu mai pupnimportanta.
Domnitorul a deschis Parlamentul printeun discurs, in care sa-

luta nu numai pe deputati, ci totdeodata 0 cu preferinta pe senatori.
Sa fie oare delicat de a nu raspunde la salutarea suveranului, pe
and buna creoere cea mai elementara ne impune aceasta datorie so-
5 ciala chiar In privinta omului celui mai de rand?
Senatul se scula ca aa-i porunceoe d-1 prim-ministru, carele a
declarat ct altfel va fi silit 34 a avizeze a.
Ciudat !
0 Camera se dizolva pentruca nu vrea sa salute pe d-1 Macedonski,
10 i un Senat este In pericol de a fi trimis pe acasa, fiindca vrea sa sa-
lute pe Capul Statului !...
IRASPUNSUL LA MESAGIU] 1)
Ieri o delegatiune din partea Carnerei a Inmanat Capului Statului,
dupa toate formele etichetei celei mai riguroase, raspunsul la Mesagiul
Princiar.
itt Abordand astazi cestiunea, noi nu mai .avem dinaintea noastra
un simplu proiect, supus la toate eventualitatile reviziunei, ci un f apt
Indeplinit, nestramutat, nerevocabil, a caruia natura nu mai poate fi
desmintit cu o ora mai tarziu.
Cu atat mai bine pentru aprecierea situatiunii!
20 Opera Adunarii de pe Dealul Mitropoliei este copilul unui dublu
servilism.
Mandatarii, zii ai natiunii, au voit sa lingueasca pe tata 0 pe na
totdeodata.
Puteau ei oare sa uite datoria de recunoOinta catra d-1 Cogal-
25 niceanu, din a caruia pasiune pentru terorism s'au nscut, intr'o clipa,
inarmati i gata la lupta, ca Minerva din capul lui Joie?
Puteau ei In* pe de alta parte, sa nuli aduca aminte, In acela0
moment, ca aparitiunea lor legala In lume se Incepe din ziva bote-
zului: Tara s'a pronuntat A?
4(
1) Traian, an. I, Nr. 14, p. 53, 23 Mai 1869; revista politicti.

Astfel, Camera se vedea silitk prin insu0 pcatul originii sale,

de a uni, inteo singur adulatiune disarmonioask douri principii dia-
metralminte opuse: regimele dela 1866 i pe d-1 Cogianiceanu.
Greutatea pozitiunii a covAr0t fortele d-lor Deputati.
5 In zadar au alergat ei cu desperare la poezia d-lui Alexandri 9i
la proza d-lui Heliade, numindu-i pe amndoi in fruntea comisiunii
insrecinate cu redijarea adresei.
Nici sublimul cntaret al o Florioarei *, nici marele profet al lui
Isachar * n'au fost in stare de a birui absoluta imposibilitate de
a* a celebra, la un loc 0 in acela0 timp, pe Mirele Romfiniei, aclamat
cu dragoste de catre Constituantk i pe hidosul demon, pe care dnsa
II stigmatizase pentru eternitate cu epitetul de o imoral *I
Vannd douti tinte atat de diferite, Dumnealor trebuiau cu orice
pret sa ajungg a sacrifica pe una din ele in favoarea celeilalte.
15 Fost-a jertfit d-1 Cogalniceanu ?
Sa vedem.
Itaspunsul la MesagiuI Princiar zice, in adevr, cu o profunda
genuflexiune: o spiritul luminat, activ 0 patriotic, care anima pe Su-
veranul Romniei s; ar putea crede cineva, la prima vedere, c d-nii
o Deputati nu sleesc cu profuziune dictionarul adjectivelor, decAt numai
pentru serviciul Tronului ; ins, intalnind deodata aspra Catatur a d-lui
ministru de Interne, dumnealor se sperie, se incurea 0 se gra' besc, in-
fruntfind contradictiunea cea mai rudimentark a addoga mai la vale:
o In prezenta giganticelor lucr5ri de imbunatritiri materiale, In-
25 o cepute pe intinderea p4mntului rornnesc, Camera simte cu fericire
<<c tara a ie0t din Domeniul Utopiilor 0.
Prin urmare, trei ani din regimele constitutional ; trei ani de domnie
actuala ; trei ani cari formeaz s luna de miere *, epoca cea mai fru-
moasA, intervalul cel mai luminos, de iubire, de incredere, de inti-
a0 mitate, in cAsatoria Mariei Sale Carol I cu natiunea romn ; au
fost o domeniul utopiilor *.
Cnd -Ora a osAndit cu indignatiune brutalul jug al Statului, o utopie !
Cnd ea se credea sosit intr'un liman de virtute, de libertate
pi de mArire, alegAnd pe un principe, ie0t din ingem4narea neamului
35 lui Napoleon cu al lui Frederic cel Mare, o utopie !
CAnd noul Suveran al RomAnilor papa cu o nobil expansiune

pe calea romAnismului i a democratiei, infrAtindu-se cu opinca pe
cAmpul dela Filaret, cu vocabularul in Academie, cu -WO Romitnii
de dincoace i de dincolo de Carpati, de peste Prut, de peste Molna,
5 de peste Dun Are, o utopie !
CAnd RomAnia figura in concertul diplomatic al Europei ca un
Stat autonom i independent, iar nu ca un pAcAtos t paalAc turcesc 5,
pe care gratia Padiahului 1-a Incredintat, pe o duratA de plac, ad-
ministratiunii unui t gubernor general*, coleg cu Hugid din Adria-
10 nopole 0 cu Sabri din Rusciug, o utopie !
Intr'un cuvAnt, pAnA la d-1 CogAlniceanu totul a fost t o utopia *,
adicA totul a fost acel fantastic regat, in care satira sAngeroas a lui
Rabelais punea A' domneascA pe ridicolul 4 Gargantua 0!...
Ian.' ca ce fel este adresa, prin care Adunarea Deputatilor a rtis-
15 puns acuma la generozitatea Tronului!...
t Pecetluitul 0 acelei Constituante, cAreia i se datorwe cu totul
insA0 fiinta regimelui de astazi, a reu0t, in fine, sali rAzbune cu prisos
contra infamantei sentinte !...
t Voi m'ati numit imoral, qi eu am protestat ; eu vA numesc min-
20 ciuna, i voi afirmati 0!
E grozav !
Ina raspunsul Camerei nu se poprete aci.
El zice mai incolo:
t Stabilitatea dobAnditA in regiunea inalta a tronului; stabilitatea
25 0 represintat de Inaltimea Voastr 0 de Augusta Sa dinastie ; sta-
o bilitatea in institutiuni constitutionale ; stabilitatea in principiile ci-
t vilisatoare, care conduc lumea modernA, i inteleapta lor aplicare
a in societatea RomAnA, vor incorona edificiul national i social. Ca-
t mera Deputatilor va aduce energicul sau concurs la aceasta opera
30 0 mareata, 0 pentru realisarea ei, va fi in deplina armonie cu guvernul
0 InAltimei Voastre 5.
Prin urmare, Parlamentul d-lui Cogalniceanu va fi in deplina ar-
monie cu guvernul actual pentru a realiza... ce?... o stabilitatea
Tronului i stabilitatea Constitutiunei 0!
33 Inteles-am oare bine?
Cu alte cuvinte, Constitutiunea i Tronul au fost la noi pana astazi,

dupre expresiunea batrfinului poet Conachi:
e Cu slove scris pe hartie
e Se povestete sa fie,
5 e Dar In fapta se vadete,
e Ca alta nu 'nchipuete
0 Decat numai nalucire,... o
Pentru a realize stabilitatea elementului reprezentativ-dinastic in
Romania, trebuia sa villa anume d-1 Cogalniceanu!
10 Constitufamea i Tronul aveau trebuinIa de a fi consolidate.
.14a ni se spune, i suntem gata din parte-ne a admite de asta-
data, ca e gura pacatosului adevar graete .
Sa va Intrebam Insa cari sunt anume mijloacele de consolidare
ce v'au servit pana acuma a propti aceasta ovaire a Tronului 0 a
15 Constituliunii?
Consolida-se-vor ele prin maciuca lui Popa Tache?
Consolida-se-vor ele ceretorind dela vizir permisiunea de a bate
moneta ?
Consolida-se-vor ele lasand ca eel mai de pe urma caprar dirt Prusia
20 sali bata joc de floarea armatei romne?
Consolida-se-vor ele insultnd tot ce e libertate i tot ce e na-
Vonalitate?
D-1 Cogalniceanu astfel a consolidat altadata domnia lui voda
Cuza ! !
25 Mai scurt, pusa Intre Scylla nqterii i Caribda botezului, Adu-
narea Deputalilor, dupa un singur fum la picioarele Tronului, s'a mar-
ginit a cheltui apoi tot restul tmaiei numai pi numai pentru d-1 mi-
nistru de Interne.
Fara d-1 Cogalniceanu regimele actual a fost 'Ana astazi o utopie ;
3o lipsind d-1 Cogalniceanu, el nu va putea deveni niciodata o e realitate #;
mullumita d-lui Cogalniceanu, In momentul de faIa el este pe cale
de a se stabili...
Ce ne mai ateapta oare?
.180 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
PENTRU n ADUNAREA NATIONALA * 1)

N'am voit a vorbi In revista despre o cestiune curat personala.
Facndu-se ca rspunde la numarul de Duminica al ziarului no-
stru, foaia oficioasa a d-lui Cogalniceanu nu se sfiete a zice:
Pe cfind onorabilul domn I. Bratianu in edinia Adunarii declara
5 di intre d-lui i c1-1 Cogalniceanu nu este nici o deosebire and e vorba
de cestiuni nacionale, un ziar, care reflect, oglindeoe coloarea politica
a cl-lui I. Brfitianu, merge Oa a acuza pre d-1 Cogalniceanu de sepa-
ratism...
Separatist (1-1 Cogalniceanu! O acuzat de separatist de eine? De
10 acela care, venind in Moldova, pusese condeiul sau In serviciul boierilor
spre a injura partidul na/ional care voia unirea ! Acuzat de cine ? De
acela care dupa ce unirea era fapt deplinit, scria primul jurnal separatist,
e Moldova to, pe care-1 trecu apoi celui de o religiune cu el, d-lui Latescu! *
Cat privete pe d-1 Bratianu, apoi t Adunarea NaTionala * ieind
15 Joia, ar fi putut sa citeasca numarul nostru de Miercuri.
N'am fost i nu vom fi niciodata solidari cu greelile nim5.nui,
de care nu ne mirilm cfi se bucura astazi atat de mult organul d-lui
Cogalniceanu.
t Traian * SO are o programa proprie a sa, clara O franca, peste
20 care nici o consideraTiune nu-1 va face sa treaca ; cfici nu suntem 0 su-
cursala * cuiva, nu recunoatem nici un t cap de partid *, nu primim
t disciplina 1).
Astfel am fost ca deputat, astfel voiu fi ca publicist.
Mai raman celelalte doua acuzaliuni:
25 1. Venind in Moldova eu mi-a fi pus condeiul in serviciul boierilor.
2. Dupa ce unirea era fapt implinit, a fi scris primul ziar se-
paratist (( Moldova *.
Ma voiu pogorl a raspunde :
Inainte de 1862 am publicat succesiv doua foi: t Romnia * In
30 1858 i. apoi 4 Foita de istorie i literatura * pe la 1860.
Care din doua O. fi fost oare t in serviciul boierilor *?
4 Foica * nu se amesteca de loc in politica.
1) Traian, an. I, Nr. 19, p. 74-75, 8 Iunie 1869.
1 Romania * a fost un organ anume al partidului national ; un

organ anume al raposatului Anastasiu Panu; un organ, in fine, despre
care anume d-1 Cogalniceanu a scris atunci in fruntea # Stelei Dunarii
Nr. 80, din 18 noemvrie 1858:
5 In Ia9i, de astazi incepe a se publica Romania s, revista ebdoma-
dart*, sub directia d-lui Bogdan Petriceicu Hajdeu, fiul vestitului Ale-
xandru Hajdeu, inspectorul coalei de Hotin 0 care, aunt acum aproape
douazeci de ani, in fata unui public rusesc 0 sub ocarmuirea imperato-
rului Nicolae, a avut curajul sa ridice glasul in favoarea nationalitatii
to romane, impilate in Basarabia. ((Romania * va fi un puternic campion
al ideilor nationale 0 constitutionale liberale... *.
Sa trecem acum la # jurnalul separatist *.
Sub titlul: # Din Moldova )) eu am fost deschis pe la 1862 o foaie,
curat literara, MI% nici o nuanta politica.
15 Cu toate acestea, numele mi-a desplacut chiar mie, 0 din data
dupa aparitiunea primei bropri 1-am schimbat in 0 Lumina *.
Asupra acestui titlu s'a urmat atunci o int eresanta polemica in
coloanele # Romilnului *.
D-1 V. A. Urechia, corespondintele iepan al d-lui C. A. Rosetti
10 strecurase inteun foileton o aluziune despre sunetul # cam separatist *
al titlului foii mele.
Pe data dupa aceea, tot dumnealui, in Nr. 297 al 4 Romanului $,
s'a grabit de a reveni din aceasta precipitatiune in urmatorul mod:
o Numfirul 1 al foii sale Din Moldova * cuprinde indestule date, ca
15 sa ne fi putut convinge ca, daca un moment am fi putut surprinde un
aer de separatism In titlul dat foii, dupa citirea ei nu am mai putea
persista in asemenea neintemeiat prepus, pe care Inca o data 11 miirturim
aci, numai ca sa nu mai fie vorba de el. Foaia d-lui B. P. Hajdeu este
demna de incurajarea tuturor s.
:30 Tot atunci eu m'am crezut dator de a adresa # Romanului* o epi-
stola, publicata in Nr. 298, i in care ziceam intre altele:
o Ieenii 10 mai aduc aminte, poate, cum ca la banchetul national
in onoarea Unirii, am fost eu cel intai a radica un toast pentru conto-
pirea tuturor partilor intinsei Romanii. Corespondintele d-v. s'ar fi
.35 putut lamuri, in aceasta privire, dela amicul meu d-1 V. Alexandrescu,
care se afla la acel banchet chiar fata 'n fata cu mine. *
12
Direcliunea 4( Romanului* ni-a raspuns la aceasta:

Onorabilul nostru corespondinte a recunoscut insuiji amagirea sa
ca om de onoare, a declarat-o mai 'nainte d'a face d-ta cea mai mica
rectificare. Cu toate acestea publicam epistola d-tale, mai cu seama
5 ca-mi dete ocaziunea ali spune ce aveam pe inima 9'ali strange mana
cu fraiie.
C. A. Rosetti *
Mullumim a Adunarii Nalionale* ca ni-a pus astfel in poziOune
de a demonstra Inca o data, ea in timpul scurtei noastre cariere p0-
10 litice de unsprezece ani, nici chiar calomnia cea comoda a anonimilor,
scutiIi de raspundere i*de comparqiune, nu este in stare de a desco-
peri nu numai o manjitura, dar nici macar o contradicliune.
Permitem u Adunarii Nalionale* de a merge inainte pe aceasta
cale, care pentru noi unii, departe de a fi periculoasa, este o indato-
15 rire in toata puterea cuvantului.
Ian de ce noi nu ne temem de a subscri totdeauna i pretutindeni,
rugand Ina pe adversarii notri, ca i durnnealor sali arete faIa,
pentru ca lumea sa vada, daca toate frunlile sunt tot atat de senine.
Post-scriptum. Am uitat sa adaug a 4 amicul meu 11-1 V. Alexan-
20 drescu 5, despre care vorbisem in epistola din 1862, este d-nu V. A.
Ureche.
[COMPLOTUL CONTRA D-lui CO GALNICEANU ?] 1)

u Monitorul Oficial* de astazi este republican.
Mai mult cleat atata: e # mazzinist 5.
El anunIa cu aerul cel mai solemn solidaritatea i forIa spiritului
25 revolulionar universal, qovairea 0 caderea succesiva a regilor !
El vorbwe cu un fel de voluptate despre 5 scanteile electrice
trase dintr'un fir conducator *, i privqte cu un zambet de disprq
la # batrana Europa 5.
El striga cu entuziasmul lui Victor Hugo: 4 este oare o revela-
30 Thine aceasta? 0 lumina care se face? s.
1) Traian, an. I, Nr. 22, 16 Ernie 1869, p. 85; parte din revista politie.
ARTICOLE POLITICE 1st
AscultaIi ingi revista-i, din cuvnt in cuvnt, din silab in si-

lab4, din HUI% in literk scrisa intocmai cu stilul cel vechiu al d-lui
Cogalniceanu din o Steaua Dun'arii 0:
Spania n'are Emil Rege, dar'a posedrt o A1te0. Acesta este Ina-
o
s 0 replul Serrano. Ducele de la Torre a fost numit regent cu 193 vo-
(4 turi contra 45. Armata a jurat a va pazi Constitulia, mareplul
i Serrano a fricut jur5mntu1 ca regent.
4E1 Imp ar cial confirma nuvela despre sosirea ducelui de
o Montpensier in Andalusia, la St. Lucar de Barrameda.
10 0 Ian. un detaliu curios, instructiv poate. Este vorba de o procla-
o maIiune clandestink afiaa pe murii Lisabonei. ZiareIe spaniole au
(I reprodus-o 0 noi; la randul nostru, o reproducem dup ziarul 4 La
o France 0.
lath textul proclamaliunii:
15 Portughezi, ora mntuirii a sunat, zilele regilor sunt numarate,
marele orologiu al progresului aratil ora reinvierii popoarelor... Mica
a noastr naliune nu trebue sh. stea In nemicare. Republicanii se iniFfi
in Franta, republicanii se mi9c6 in Italia, republicanii fac deja impo-
sibilii restauraIiunea tronului in Spania...
20 Totul anunfa a speran/ele noastre se vor realiza foarte curfind...
...Comitetul nostru este In relaIiuni directe cu cele mai principale
comitete din FranIa, Spania 0 Italia. Atepta0 cuvantul de ordin,
care nu va Intfirzia 0 atunci aceste patru popoare unite ii vor da ea-
a rutul de pace, stabilind republica federalri In Europa.
25
Portughezi! jos tiraniii traiasca poporul! to.
O Este oare o revelqiune aceasta? o lumina care se face? Nu simte
cineva duph aceasta proza mfina asociaflunii interna;ionale? Tar-
4 burarile din Franla, din Italia, din Spania, din Portugalia, nu aunt
4 oare atdtea sceinteie electrice, trase dinteun fir conducator, trecdnd pe
3o O sub batrdna Europa fi Onute de revolugunea cosmopolitei?
a Citaram proclamaIiunea adresatk Portugezilor.
o lath' acum un extract din Pokrok, ziar democratic din Praga:
Se vor ridica to-ci in centru, la sud 0 vestul Europei. Cechii nu stint
izolaii: ei nu formeadi cleat o zal din marele Ian; democratic, care
35 trebue sa doboare fi sa lege pe toli des pofii. Deja Parisul canti la
12*
Marseillaise * zi ne anuntii printr'aceasta; c& ora dou4sprezece va suna.

Cechii au primit botezul focului printr'o bomb& Ei weapti in linioe
4 viitorul*.
0M o nit orul Univ er s a 1, a primit o depea din Milan, in

5 0 care se zice ca o demonstraciune considerabil s'ar fi facut la Turin.
o Trupele ar fi intervenit: impucatura ar fi fost din fericire ino-
fensiva.
S'ar fi operat un oarecare numar de arestari, printre cari figu-
a
e reaza aceia a maiorului garibaldian Chiesa.
10 e Aceast& sguduire nu este o contra lovire a turburatorilor din
(( Paris, din Spania, din Portugalia, din Boemia? s.
Ziarul cel mai anti-monarhic, foaia cea mai anti-dinastica, organul
cel mai radical, n'ar fi in stare de a face o revista mai rasturnatoare !
Si toate acestea se petrec in a Monitorul Oficial* de Sambata 14 (26)
15 Iunie 1869 !
Ce. s4 fie oare?
Nu cumva prin 43 scanteie 43, prin 0 fire o, prin 0 ramificaVuni *, prin
0 lumina' 5, prin a asocialiuni internalionale *, prin <revelaiuni 43, prin
e legarea despo-plor o, prin 0 jos tiranii *, prin e zilele regilor sunt nu-
20 marate *, in fine prin toate ate se inOra din Paris, Spania, Portu-
galia, Boemia i Italia, d-1 Cogalniceanu voieOe sa explice i sa pro-
beze existenIa ridicolului complot de mai deunazi contra vieii d-sale?...
la-Ca un fapt, despre care noi n'am vorbit pan' acum, parandu-ni-se
glurnel din capul locului, incat numai importanIa, ce i-a dat, far&
25 oirea lui Dumnezeu, unele ziare, ne sileoe a-i acorda astazi in treacat
o atenciune de cateva randuri.
Presa * de Vineri a scos primul ppat de alarma, prin urmatoa-
rele cuvinte:
s Un individ de peste Mitcov, anume N. Popovici, pandea in noaptea

80 de Miercuri spre Joi, pe la 11 ore, pe d-1 Coglniceanu, ministru de Interne,
ca sfi-1 neigh'. Era armat cu pupa' cu cloud Ievi i sta ascuns in padure
la intrarea oseIei ce duce la casa ministrului. Policia care simCise cuge-
tarea sa criminalk a 0 pus mna pe dnsul, far-A a fi putut sa realizeze
infamul sdu scop. Acel individ se 0 afld arestat 9i ni-se .afirmA cd el ar
fi m5rturisit scopul su inaintea procurorului. Mobilul su, dupii cum

se zice CA insu0 inculpatul nu ascunde, nu a fost o simplfi rfisbunarei
ci un mobil politic... i.
Fiindca justitia este ocupat cu cercetarea faptului nu-1 vom pre-
s judeca intru nimic, In ateptare de a ne lumina prin sentintA.
Tot ce ne vom permite deocamdatA este o singurA observatiune
foarte elementar.
Un individ, care voWe sA asasine pe cineva, In dublul Intunerio
al noptii 0 al padurii, avAnd numai o pucA cu dou tevi, ba Inca se
10 zice ca umpluta cu alice, nu merita oare, pur i simplu, de a fi trimis
la un ospiciu?
MergAnd pe calea unor asemeni atentate, admirabila perspicacitate
a politiei lesne o s mai descopere mai departe pe vr'un nou uciga,
pAndind pe d-1 Coaniceanu cu ochii legati si cu un tun In mAnA !I
15 Lucru mai trist Ina, este aceia cA, pe lAnga puFaul cel nocturn
s'ar mai fi arestat alti nu qtim 6-0, sub indemAnatecul cuvAnt de
o amici >> 0 de o cunotiate 0.
Se asigurA ca d-1 Nicolae Ionescu ar fi napl prevenitului Popovici.
DacA e aa in realitate, de ce oare nu-1 arestati pe Dumnealui?
20 Ocaziunea este unica in felul sat', pentru a scApa de oratori, de pu-
bliciti, de to-0 principii cuvAntului i ai condeiului, hick multumit5
tenebrelor generale, sA se realizeze in fine visul de aur al is Adunarii
Nationale o: concordia, concordia i iarA0 concordia sclavflor, sub
biciul, biciul i iara0 biciul stapAnului ! !.
[UN CONGRES PAN-LATIN LA PARIS] 1)

25 In numrul trecut noi am propus tinerimii romAne, imprAtiate
prin colile italiene, spaniole, franceze, de a lua o nobilA
pro pagAnd prin toate mijloacele junei lor persistente, pentru care
nimic nu este imposibil, ideia unui mare congres latin la Paris.
Revenim i vom reveni mereu asupra acestei propuneri, avAnd
30 convictiunea cea mai nestramutata, ca dela dAnsa depinde sin numai
existenta nationalit5Iii romAne, dar Inca aria latinismului Intreg, pe care
1) Traian, an. I, Nr. 31, 9 Iulie 1869, p. 121 ; prima parte din revista politica.
186 SCRIERI LITERARE, MORALE SI ROLITICE
noi singuri, zece milioane de Romani, un element compact gi omogen,

dar ameninlat din toate parcile, il reprezentam deocamdata in Orient.
A vorbi mai pe larg despre supremele pericole ale situaliunii noa-
stre, ar fi de prisos: politica Prusiei a inceput deja a se desemna cu
s destula claritate, pentru ca fraIii notri din Occidinte sa fi inteles
pe deplin, precum se vede de o bucata de timp din principalele lor
organe de publicitate, infernalul plan al germanizarii gurilor Dunarii:
dintaiu prin o invaziune jidoveasca, apoi prim o unire cu Ungaria
sub un singur principe din dinastia berlineza, de aci incolo cl'adreptul
10 prin o colonizare neimeasca i ap mai departe.
Nu trebue sa uitam niciodata, ca de doll& secole tti mai bine, dela
electorul Frideric-Wilhelm I, dibaciul fondator al monarhiei branden-
burgice actuale, 0 pia* astazi, diplomaIia prusiana, luanduli drept
deviza t tarde, sed tuto , a fost totdeauna aceea, care a mers mai
15 incet, dar a ajuns la linta mai cu siguranl, uimind Europa tocmai
in momentele cele mai oportune, ca la Sadova bunaoara, prin o des-
faprare neweptata a unor force, combinate 0 pregatite in misterul
cel mai perfid cu zecimi de ani inainte.
Nu trebue sa uitam o singura minuta, pe de alta parte, a niciun
20 alt Stat nu poate rivaliza cu Prusia in machiavelica tactica de a sub-
juga i de a desnaTionaliza: un pumn de cavaleri teutonici, navaliIi
in secolul XIII peste o numeroasa poporaTiune slavica i litvana,
a facut-o sa dispara cu desavarire, de0 teribilii venetici erau in pro-
porIie d'abia de unul la o suta de indigeni ; t4i chiar in zilele noastre,
25 cinci sau pse decade n'au fost oare prea suficiente, pentru ca neno-
rocicii Poloni, atat de tenaci in Rusia i Austria, numai i numai sub
sceptrul dinastiei brandenburgice sa devina mai NemIi cleat Nemlii !?
Nu este Roman acela, carele nu va studia astazi cu tot dinadinsul
istoria Prusiei, pentru ca sa poata citi acolo ceia ce ateapta nacio-
SO nalitatea noastra, de nu ne vom arunca MA' un pic de zabavil in bra-
-Ole consangenilor dela Apus, formand un grandios ocean din toate
fluviile latine, precum se sbuciuma a face Teutonii un ocean pan-
germanic 0 Muscalii un ocean pan-slavic.
S'apoi ins* Occidintele simte o nevoie tot atat de urgenta de
35 acest marec t consiliu de familie*. Fara a vorbi despre trecutul cel
departe, nu este oare invederat, ca numai neinlelegerea hare Latini

a fost adevarata sorginte a caderii lui Napoleon I, compromis In Spania,
mai 'nainte de a se expune la ghelurile Moscovei? Nu este oare hive-
derat, ca Spania, la randul sau, a pierdut vechea-i splendoare mai cu
5 searna prin certele intestine cu Fran Ict 0 Italia? Nu este oare
invederat, Ca numai lipsa unei cordialitati fraterne din partea
Curcii dela Tuillerii a fost in stare, sunt acum trei ani, a impinge
pe desperata Italie in cursa d-lui Bismarck, spre dauna prestigiului
latin?...
10 Pentru Romani, un congres in Paris este o cestiune de viaca ;
pentru Occidinte, este o cestiune de putere; pentru to-0 stranepoIii
lui Romul, este o cestiune de legitima aprare ; 0 daca primul apel
in aceasta privinIa rasuna anume din josul Danubiului, cauza este
ca tocmai aci slabiciunea e mai mare, primejdia mai simIita, buba
15 mai coapta...
Stirn bine ea se vor gasi intre noi unele inime... ba nu! unele
inteligenIe fara inima, imbuibate pana 'n cretet Intr'un cosmopo-
litism universal, carora le va fi peste putinTa a pricepe electrica voce
a sangelui; dar ce ne pasa noua de aceste umbre fara corp, and sun-
20 tern siguri de a afla un profund rsunet In contiinla nalionalitaIii
romane, dela Tisa 0 pima la Nistru I
Este un fapt pe care n'a observat Inca nimeni.
Poporul nostru e departe de Franca, de Italia, de Spania...
Poporul nostru n'a inva-cat de nicairi istoria unitalii latine...
25 Poporul nostril e Inconjurat din toate parcile de tot felul de ginIi
straine ...
Poporul nostru a fost Impins cateodata chiar a combate cu arma
in man& pe fraIii sai dela celalt capat al Europei...
Poporul nostru s'a desparcit de secole de restul latinitalii prin
3o religiune, 0 iara0 de secoli era desparlit de &Ansa prin alfabet...
Ei bine, nici distama, nici nevtiir4a, nici vecinatatea barbarilor,
nici regimentele austriace, nici cultul, nici slovele cirilice; mai scurt
nimic, nimic, de trei ori nimic n'a putut sa facia pe Romani de a nu
uri pe Neirgi 0 pe Muscali, de a nu iubi pe Latini!...
25 Un exemplu.
Petru cel Mare se Incercase a smulge Romania de sub iataganul

Turcului: poporul nostru a dat uitarii pe marele Imparat rusesc.
Iosif II s'a Incercat a emancipa opinca romana de peste Carpali
de sub jugul aristocraliei maghiare: poporul nostru a trecut cu ye-
s derea peste marele Imparat austriac.
Napoleon cel Mare n'a facut nimic pentru Romani, ba Inca din
contra, pe nenumarate campuri de lupta legionarii Galiei au fost
silii a macelari pe Me-Pi Transilvaneni de 'mpreuna cu celelalte 4 ca-
tane b ; i totu0 Romanul, Incepand dela Cripil-Negru i pana la
10 Neagra-Mare, celebreaza 'Ana i astazi cu entuziasm pe nemuritorul
Bung-parte * i pe mult iubita <Francie c
Reproducem mai la vale dot& balade In aceasta privinla : una,
precum am cules-o noi InOne in Basarabia ; cealalta precum o canta
satenii din Ardeal, din Banat 0 de sub poalele Bihorului In Ungaria.
15 Basarabianul striga catre Francia :
4 Sa traqti viala seninfi.
Tara bunk* i blajina,
Numai de Ru0 n'ai odina !... u.
Transilvaneanul ureaza Franciei:

20 Sa traqti, -Ora frumoasa,
Din toata lumea aleasa ;
S traqti, sa 'mparate9ti,
4 $1 lumea sa stapaneti !. .. u.
Un Francez poate el oare sa descrie cu mai multa durere cum-

25 plitul exil al marelui caporal:
Santalina, stan de piatra,
De mare Incongiurata,
De unde nu se mai vede
Nici holde, nici iarba verde,
30 o Fara numai marea lata,
Camp pustiu, apa saran,
Vaduri, dealuri i pfiduri,
Neatinse de securi !... D
ARTICOLE POLITWE 189
Apoi cath sim-cire In urmatorul final:

Nu duceli asa departe
Pe 'mparatul Buna-parte 1! *
Aqa dar, cu toat supArarea cosmopolictilor, poporul roman ne va
5 Inlelege.
Un emigres pan-latin in Parisi...
[1'RANTA 1 ROMANIA] 1)
*Monitorul Oficial o Incepe revista-i de ieri cu urmatoarele cuvinte:
In momentul and scrim aceste linie, telegraful nu ne-a trimis Ina
nici o stire marcanti. Sunt zile, uncle politica pare a ctoecc fi ddnaa ire-
10 s buingi de repaus ..
In adevAr, toate lucrurile in lume au 4 trebuinIA de repaus*, panA
i domnii miniqtri.
Nici chiar concediile cele repelite i mereu prelungite ale guver-
nanTilor notri nu mai IndestuleazA pe deplin aceastA 0 trebuinVi. de
15 repaus *.
De vr'o cateva zile s'a rAspandit sgomotul despre trecerea cabi-
netului actual la odilinA, pentru ea imperioasa utrebuinIA de repaus *
sA fie i. mai bine satisfAcutA.
Nu afirmAm nimic deocamdatA, dar nu putem a nu admite un
20 grad de probabilitate.
Bucurgtii i Berlinul se aflA astazi In situaliunea celor doi gemeni
dela Siam, din caH unul nu poate simli faa ca celalt sA resimp.
Ei bine, o epistolA din capitala Prusiei ne asigurA a d-1 Bismarck
este pe cale de a se demite.
25 Et Trebuincet de repaus o la Berlin, 4 trebuin0 de repaus * In Bu-
curwi, nimic mai natural!
Disparand dupA scena politicA d-1 Bismarck, pot oare a nu-i urma
dd. CogAlniceanu i. Dimitrie Ghica?
Secand izvorul, InceteazA pArAul.
2) Traian, an. I, Nr. 35, 18 lune 1869, p. 137; revista politica.
Pe de alta parte, ploaia de decoratiuni, ce curg de o bucata de

timp dela sud 0 dela nord asupra domnilor min4tri, nu este nic
ea fara o insemniitate oarecare.
Ieri Dumnealor primeau pe la Marea-Baltica 4 acuila ro0e *, astazi
5 foaia oficiala anunta ca le-a mai sosit dela Bo sfor a medjidia *.
Cre0inii i paganii se Intrec care de care a ingreuna pieptul dej a
atat de incarcat al d-lor Cogalniceanu i Dimitrie Ghica!
Insa decoraIiunile pentru minitri sunt uneori ca pensiunile pentru
invalizi.
10 Ne-ati servit cu credinta; acum aveTi 4 trebuinca de repaus *;
pnimii drept suvenire aceasta jucarie!
Ce-i drept, umilirea Varii catre Nemli i cfitre Otomani nu merita oare
d-lor Cogalniceanu 1i Dimitrie Ghica cel puTin o 4 acuila ro0e *, cel putin o
5 medjidie *, cel puiin acea onorificg distinqiune a e cordonului 0, pe care
15 Romanul n'ar putea s'o traduca deck numai doar prin a 5treang*?
In orice caz, intfimplndu-se cumva din gratia lui Dumnezeu
aceasta trebuin-ca.' de repaus *, se va realiza ceea ce noi prevestiram
c
de o lung de zile, zicfind In numarul lui o Traian*, Inca din 18 Iunie:

5 calatoria d-lui Cogalniceanu ar fi in realitate o demisiune *.
20 Diferenta este ca acum s'ar indruma toii domnii minitri laolalta!
Cine Insa fi-va ursit a moteni puterea?
Daca vom Intreba pe Jidovi, negre0t d-1 Iepureanu.
Daca vom intreba pe Unguri negre0t d-1 Ion Ghica.
Daca vom intreba pe Prusieni negre0t unul din doi.
25 Daca vom intreba pe Romani dar pang atunci mai este !!...
Oricum sa fie, vorbele despre caderea cabinetului se par a fi intr'o
legatura cu indignarea generala, pe care a inceput a produce in Oc-
cidinte inaugurarea la noi pe fata a unei politici prea-nemteti.
Ziarul o Le Sicle * din 24 Iuliu publica un excelent articol al d-lui
so Leone Ple, Intitulat 4 Interesele Franciei la Dunke *, 0 din care noi
vom reproduce aci numai pasagiile cele mai esentiale.
Publicistul francez zice:
FundaVunea Statului Roman a fost una din cele mai fericite si
cele mai stralucite concemiuni ale epocei noastre, din punct de vedere
35 al Franciei.
Cui putea servi aceasta fundatiune mai bine decat noua? Asezat
intre Turcia, Rusia si Austria, Statul Roman are avantagiul de a des-
parti pe rivali i pe inamici, in profitul ideilor civilizatoare si progresiste.
Aceast mica Tara poseda aproape toate tendintele morale si toate aver-
s siunile Francezilor.
Daca Oriintele ar deveni rusesc, Romania ar fi cea dintai nabusita,
ceea ce ea nu voieste. Astfel, contribuind la fundarea StatuIui Roman,
Francia a pus la Dunarea de jos o veghe departata, gata tot timpul a
denunta miscarile ruse. Pe de alta parte, Romanii urase nu numai pe
to Muscali, dar Inca si pe Nemti incat la caz de vr'o intelegere intre Austria
gi Rusia, ea ar rezista cu energie.
In fine, fundatiunea Statului Roman este un bold perpetuu pentru
Turcia, lasata ca putere suzerana. Progresele materiale, realizate in
Romania, aduc prin inslisi forta lucrurilor altele analoage in proyinciile
15 turcesti limitrofe. Turcia nu poate ramane imobila In fata Romanilor,
cari pasesc pe calea libertatii si a imbunatatirilor.
In fine, repetam Inca o data, desvelirea Statului Roman nu poate
profita decal numai Romanilor si Franciei.
Dintru'ntai aceste consideratiuni au fost foarte bine intelese i
20 politica franceza se arata favorabila Romanilor. Francia le trimitea mi-
siuni. Francia combatea prin agenii sai politica rued si nemteasca.
Francia sustinea diferitele schimbari, menite a intari unitatea romana
gi independenta Romanilor.
Dar de vr'o cativa ani incoace nu se -tie ce geniu rau s'a furisat
25 d'odata intre frumoasa creatiune a tractatului de Paris si intre simpa-
tiile franceze.
0 multime de acuzatiuni au fost atatate contra Romanilor, cu scop
de a micsora si a instrina cu totul acele simpatii...
D-1 Leone Ple enumera apoi cestiunea israelita, cestiunea ban-
s() delor bulgare, cestiunea politicei nordice, qi ajunge la urmatoarea
concluziune, pe care noi o traducem literalminte, fficand insa, ca tot-
deauna, constitulionala rezerva ca numai ci numai minictrii sunt
responsabii:
Principele Carol de Hohenzollern avea tot ce se cerea pentru a
35 impaca Romania. Fara aliante in lora, flied preferinle, el trebuia sa nu
voiasca deck binele general. Primii ani ai regimelui .sau se pareau a
justifica aceasta intentiune. Noi avem sub ochi o lista de fapte, cari o
atest. In curand Ins& reprezintantii puterilor ostile Franciei au biruit,
pe semne, interrtiunile cele bune ale principelui.
i Romnii i-au fost depinsi ea niste fiinte neguvernabile ; ambiciu-

nea-i a fost mfigulita prin o perspectiva de marire si de absolutism. Acei
ce doreau restauratiunea vechei stari de lucruri 1-au iritat contra ade-
vkatilor patrioti, si astazi principele Carol de Hohenzollern se pare a
5 fi tot atat de nepopular, precum ajunsese a fi principele Cuza. Romanii
au aerul de a-1 privi ca pe un delegat prusian cu planuri periculoase.
Cel putin astfel se vede din faptele si corespondentele, pe cari noi le
vom rezuma in interesul politicei franceze si al Romanilor, caci este
Inca timp de a ne opri pe pogorIsul eel rau...
to Precum vedeti, ceea ce dorecte d-1 Leone Ple, nu este In fond
decat ceea ce au propus deja in aceiasi zi cTraiano In Bucurecti si
L'unita politicao In Torin, adeca restrangerea nodului Intre Latinii
<(
din Oriinte si Latinii din Occidinte.

Un asexnenea pas nu se face hied Intr'un mod 'solid, nici prin con-
15 suli, nici prin note diplomatice, nici prin capriciul guvernelor bune
sau rele, ci numai printr'o intelegere mutuala si intima Intre insasi
natiunile.
Tori Latinii trebuie sa se vaza odata fata 'n fata si brat la brat.
Acolo ne vom spune bubele fiecaruia, cautand un remediu prin
zo force comune.
Acolo vom arata pericolul germanizarii gurilor Dunarii, intr'o
strnsa conexiune cu monstruoasa navalire a Jidovimii nemtesti in
Romania de peste Milcov.
Acolo vom desfasura traditionalul caracter de cotropire al Ma-
25 gbiarilor, desemnand pe mapa limitele cele adevarate ale Panoniei.
Acolo vom combina modul de a paraliza actiunea Rusiei la Du-
nare, opunandu-i bunaoara, o alianta vicinala lntre Romani, Sarbi
si Bulgari, Incat Slavii trans-danubiani, tari prin amicia Latinilor,
de care nu se pot teme, sa nu mai alerge la teribila protectiune a Sla-
30 vilor dela Moscova, ce se pregatesc mereu a-i inghiti, precum au In-
ghitit deja pe Slavii din Polonia.
Acolo, in fine, vom proba Occidintelui necesitatea de a eman-
cipa Oriintele !...
Revenim dar din nou la:
35 Congres Pan-latin in Paris! ...
[EXEMPLUL SLAVILOR]
Domnii munitii revin din preumblare unul ate unul.
Zile le trecute se Intoarse d-1 A. G. Golescu, Wand sa ineeteze
taciturnul ad-interim financiar al meditativului d. Creitscu, pentru
care un singur portofoliu era deja prea mult, necum doua!
5 Astazi foaia oficiala ne mai anunla o noua placere.
D-1 Cogalniceanu este In Bucureqtil
Afara de decoraliunea prusiana, oare ce va mai fi aducand ell sine
din Indelungatu-i peregrinaj necorigibilul autor al Statutului?
Cestiunea e foarte grava.
to Vom trage deocamdata un coliior al valului.
Tractatul de estrad4iune intre Romania 0 Austria, pe care 1-au
anurrcat mai deunazi foile ungureti 0 in puterea caruia tori Romanii
de dincolo de CarpaIi, adapostiIi deocamdata pe pamantul Romniei
aa numite libere, vor fi dai, Lea mil i indurare, pe marine d-lor
15 Beust i Andrassy este unul din rezultatele cele mai stralucite
ale patrioticei calatorii a d-lui Cogalniceanu.
Tocmai de aceea vom 1ncepe i noi a publica in numarul de astazi
articolul, scris de actualul rninistru de interne pe la 1865, asupra ace-
stei cestiuni de existenp. nalionala 2); pentru ca a se yea astfel
20 inca o data ca sunt mu oameni, a carora toata viata a fost un lung
Or de contradicliuni peste contradicOuni, bazate pe lipsa completa
de principii i o predomnire perpetua a oportunitatii.
D-1 Cogalniceanu combatand pe d-1 Cogalniceanu n'ar fi un lucru
mare; dar d-1 Cogalniceanu vorbind In adevaratul sims romanesc
22 este o raritate In toata puterea cuvantului, caci i s'a Intamplat numai
de vr'o doua-trei ori, anume in intervalurile sale de cadere, ca Un
mijloc ingenios de a se radica din nou.
SA dea Cerul ca dumnealui sa fie totdeauna jos: o dorim aceasta
pentru binele Romaniei!
SO Ceilali colegi ai d-sale nu servesc nici mficar la atatal...
1) Traian, an. I, Nr. 39, 27 Iulie 1869, p. 159; revista politica.
9 In aceeai pagina din Traian, se reproduce articolul e Conventiunea Austro-
Maghiara s, de Cogalniceanu, publicat in Epoca, 1865, 4 Iulie (Ed.).
1% SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
Recomandand darn lectorilor novtri cu tot dinadinsul articolul

d-lui Cogainiceanu din 1865, care boteagt cu epitetul de a tradare
nationala * ceea ce guvernul actual se preparn a executa astazi chiar
prin intermediul d-lui Cognlniceanu ; trecem la o alt cestiune ei
5 mai gravli, devi extrema-i mrime nu permite spiritelor vulgare, pu-
rurea cufundate In manuntimile zilei, de a intelege torah' importanta
lucrului.
t Monitorul Oficial* ne aduce in acest moment urmntoarea vtire:
*Mai mult de 800 oameni din Serbia, Hertegovina, Bosnia, Banat,
10 Croatia, Slavonia 0 Dalmatia vor linea dela 18 piing la 29 August, la
Cettigni, un congres national politic. Muntenegrenii au ales un comitet,
insfircinat a pregfiti locuinte pentru membrii congresului 0 a veghea
la Intretinerea lor pe cat timp se vor afla in acest orav.*
Catn mai intiliu s lmurim un pullet esential.

15 Poporatiunea slavicn din cele vapte sau opt provincii, menite a
lua parte la <congresul national politic * din Muntenegru, se urca.
la vr'o vase milioane de un element foarte omogen, vorbind tori stir-
bevte cu prea mici diferente dialectice i ocupAnd vasta intindere
de Vamfint dela Dunare 'Ann la Marea Adriatick intre doun popoare
20 latine, Romfinii spre rAsArit i Italienii spre apus.
Pentru prima oarn, dupn cinci secoli, de and formau gloriosul
imperiu al lui tefan Duvan, to-0 membrii familiei sfirbe, parte in-
dependenti, parte supuvi Austriei vi Turciei, se vor intfilni la un loc
intr'o singurn cugetare politica ; dar pang acum ei se intrevazusera
25 deja cu ceilaii consangeni slavi in congresul trecut dela Moscva ei
astfel, urmnd mersul logic dela sinteza la analiz, dupg ce consti-
tuirn dintniu nodul pan-slavic, se apuc treptat a consolida serbismul.
Nu avem nimic de zis contra amicilor novtri SArbi, cu cari nu
ne-am certat niciodatn, darn doar in cestiunea religio ash' ierarhicg
30 din Banat, impncata cu multumirea reciproca; nu avem nimic de zis,
ba chiar ne bucurnm vi-i fericim din toat inima de a fi Inteles atat
de bine Insuvi organismul intim al pfincipiului nationalitatilor ; darn
ca Romani, pe de alta parte, nu putem a nu fi math-0 pAnn in adncul
sufletului de a famnea totdeauna noi i iarnvi noi cei mai din urmn I
ARTICOLE POLITICS 195
Un # congres nalional politic* romAn asemenea celui stirb, n'a

fost Inca; 0 nu numai ea n'a fost, dar nici nu-I vom putea avea, mai
'nainte de a fi realizat, ea o introducliune nedispensabila, un a con-
gres panlatin* anume In Paris, localitatea cea mai de frunte a ginlii
o noastre, precum Slavii facusera pe al lor In Moscva.
A cugeta la consolidarea romAnismului fara a ne fi asigurat mai
IntAiu puternicul sprijin din partea celorlalte neamuri ale noastre din
Occidinte, cari In starea de astazi a lucrurilor ne pot sacrifica 0 Un-
gurilor 0 Ru0lor 0 chiar NemIilor, fiindca nu ne cunoatem Inca de
10 aproape 9i nimic pozitiv nu ne leaga ; a cugeta la aceasta, este a da
o proba palpabila de upirinIa raiiunii 0 de nqtiin-ca istoriei, daca nu
0 de saracia patriotismului!
Aa dark In fala congresului pan-slavic dela Moscva, urmat acum
de congresul sArb din Cetinea, noi revenim iar5.0, cu o tarie indoita,
15 la propunerea unui congres pan-latin in Paris, In urma caruia 0 nu
altfel va deveni posibil un congres roman in Bucureti!...
[ZVON DESPRE CALATORIA DOMNITORULUI

IN CRIMEIA] 9
Inteo -cara reprezentativk unde Principele este neviolabil, datoria

cea mai imperioasa 0 cea mai delicata a ageircilor responsabili ai pu-
terii executive, numiti (c min4tri*, este de a feri cu neadormire pe
20 Capul Statului de othe act, susceptibil cAtu0 de putin a da loc la o
interpretare In defavoarea Tronului.
Ei bine, aproape de opt luni guvernul actual urmarqte cu sta-
ruinla o cale cu totul contrarie, silindu-se din rasputeri a gramadi
fapte peste fapte, cari sa prezinte macar o aparenta perfida de a avea
9 Traian, an. I, Nr. 41, 1 August 1869, p. 161; revista politica.

izvorul /or anume in regiunea constitutionalh cea mai inalth; pi daca

se Intamp la cumva ca ziarele cele nedependinIi, stramtorate de exi-
genIele opiniunii publice, A vina a Inregistra vrand-nevrand aceasth
situaIiune atat de anormala, foaia oficiala pastreaza o thcere mor-
5 mantala, parch inteadins pentru a Inthri toate rumorile In desavan-
tagiul neviolabilitalii.
Nu avem trebuinIa a recapitula aci lunga serie de machinaliuni
trecute de aceasta natura, prin cari domnii miniptri s'au Incercat
succesiv, cu o abilitate infernalh, a shpa regimele inaugurat In Ro-
ll) mania la 1.0 Maiu 1866; nu avem trebuinth a repeli rupinosul acatist,
deja atat de bine cunoscut, al tuturor nelegiuirilor dinauntru pi al tu-
turor umilirilor din afara, combinate totdeauna intr'un apa mod,
Incat membrii cabinetului s aibh oripicand facultatea de a rhspunde,
precum zicea d-1 Cogalniceanu in 1865: tt a vrut voda # ; nu avem tre-
15 buinta a reveni asupra tuturor acestor monstruozitali interne pi ex-
terne deoarece avem de 'naintea noastra doua probe de tot proaspete,
calde, d'abia de ieri, de alaltaieri, despre fatala nazuhrta a celor cu
# Increderea * de a surpa pulin &ate pulin ceea ce este sacru in litera
pi In spiritul ConstituIiunii.
20 Un pamflet oficios de ultima categorie, intitulat (c Presa , ipi per-
mite a anunIa, K din o sorginte sigur , plecarea Domnitorului la
Crimea, pentru a vizita acolo pe imparatul rusesc.
Foile franceze au semnalat deja de mult aceasta chlatorie, pe care
noi totupi ne-am ablinut pana acum de a o lua in serios.
25 Astfel, bunhoara, ziarul 4 Le Sicle )), din 2 August stil nou, a dat
de ptire chiar in corpul revistei sale politice cum ca In Crimea Prin-
cipele Carol I ar avea de gand a se intalni nu numai cu Iarul, ci Inca
pi cu Regele Prusiei, luand catepitrei parte la o solidaritate pruso-
ruso-romana!
30 Ce s zicem oare acuma, &and aceasta funesta noutate, care nu
poate sh fie adevarata, caci ar fi o crima contra viitorului naTiunii
romane, se confirma printr'o gazeth ministeriala?
Este invederat, ca insupi cabinetul tinde din toate forTele sale a
incuiba in sara o banuiala teribila, care sa planeze totupi cu mult
35 mai presus de capetele ministeriale 1
Pe &and toatA Europa strigh contra politicei prusiane in Romania,

guvernul nostru vine s'o mai acrediteze, sustinand zgomotul despre
o crtlatorie a Domnitorului, departe 0 cu totul departe de a desminti
ingrijirea genera15.
5 Nu atingem deocamdath inalta cestiune constittucionalg, &tea
principele unui stat reprezentativ poate sau nu poate sil iasrt din -WA
ffir voia natiunii, singura suveranrt, in fata cAreia WO ceilalti sunt
ni0e simpli functionari, de jos 0 Oa la culme.
Al doilea fapt este scandalul, atatat In zilele trecute prin supri-
to marea tirului roman.
D-1 V. A. Ureche, 0 Alter ego* al d-lui Cogrtlniceanu, apare in
public cu o protestatiune, pe care noi o reproducem mai la vale 0
in care, pe langA altele, se face panA 0 apologia lui Cuza!
Oare d-1 ministru de Interne ne crede atilt de naivi, incilt sA nu
15 putem pktrunde la samburele lucrului?
D-1 Boerescu desfiinvand tirul roman in lipsa d-lui Cogalniceanu,
de ce oare d-I V. A. Ureche n'a protestat de 'ndatA?
D-1 Cogalniceanu intorcandu-se, de ce nu revoacli pe loe dispozi-
tiunea d-lui Boerescu, rApind d-lui V. A. Ureche ocaziunea stt pi0e
20 pe uncle nu doare pe dd. miniqtri?
Planul a fost combinat cu o dibAcie In adevr admirabilA: maine
sau poimaine d-1 CogAlniceanu se va (< grAbi * a re'nfiinta tirul roman,
cu toatti pompa, de care este capabil 0 a dat atatea probe spiritului
inventiv al d-lui V. A. Ureche, 0 astfel vor culege amandoi laurii
2.5 nationalismului, dupA ce insA... au rAsunat inteun mod 0 foarte
regretabil*, duprit expresiunea stereotipa a 0 AdunArii Nationale*, sute
0 mii de comentarii, caul nu ating nici pe unul nici pe celalt, nici
chiar pe cabinetul intreg!
Noi declarrtm cu obinuita noastrA francheTe cA am fost indignati
30 panA in adancul sufletuhti de preferinta, acordatA cu atata osten-
tatiune unei societAti pe jurnAtate nen4qti asupra unei instituVuni
curat rorntine, dar ne mangaiam pe de altA parte, di toatri aceasth
incurcAturA nu este deck o ingenioas stratagemrt, menit a inmulti
peste cateva zile numarul cordelelor, steagurilor, clopoteilor, etc.,
35 etc., etc.
13
Toate ar fi bine, daca numai domnii miniori n'ar profita cu avi-

ditate la tot pasul de orice ocaziune, mica 0 mare, provocata,
creata, sau cel pulin incurajata pre sub mana de catre dumnealor
insii, cu dorinla evidenta de a slabi 0 a discredita regimele, pe cari
5 sunt datori din contra sa-1 suslina cu o energie neobosita, nu prin o po-
litica anti-liberala inauntru 0 anti-nalionala in afara, ci prin still-
dartul adevarat constitulional:
SA TRAIASCA DOMNUL ROMAN CAROL I !
JOS INFLUENTA NEMTEASCA. !...
[POPA TACHE .. . INFLUENTA TEUTONA] 1)

10... 0 Monitorul Oficial de Miercuri ne da urmatorul comunicat:
Ziarul Traian, in numarul sau de Dumineca 3 August curent, relata
un fapt cu cat nefondat, cu atfit si neexact. Prefectura dark pentru a
restabili adevfirul cere publicarea epistolei ce d-1 Prefect ar fi adresat
d-lui Sub-prefect si afirm cii notarul in cestiune se afl Inca astazi
15 destituit din functiunea ce ocupa 0 tramis inaintea justiVei pentru
abuzul de putere ce a comis.
e In cat priveoe formularea petiliunei ce d-1 Ion Popescu a indreptat
prefecturei, aserIiunile acelui ziar sunt cu desavarsire neexacte, de oarece
suplica a fost prezentata intr'un mod corect 0 d-I Director n'a %cut
20 cleat a recomanda d-lui Sub-prefect sa nu tolereze nimanui sa-0 insu-
rasa un obiect strain mai 'nainte de a fi dobandit acest drept prin
calea legala. *
Mai intai de toate, sa precizam cestiunea.
Este vorba de revista noastra de Dumineca, In care noi am sem-
25 nalat urmatoarele cinci [sic1 Ed.] cestiuni:
1. Politics( anti-romaneasca 0 anti-democratica a guvernului ac-
tual de a consilia Tronului o calatorie la Crimea, far% voia naliunii
0 contra interesului Latinitapi, numai 0 numai In folosul irabilor
0 a Muscalilor.
30 In aceasta privinla 0 Monitorul Oficial nu ne desminte.
1) Traian, an. I, Nr. 44, p. 173, 9 August 1869 ; revista politica.
ARTICOLE POIATICE 1.99
2. Ilegala arestare a unui cet4ean din Giurgiu, Mr mandat de

infAIi9are 0 de aducere, sub curiosul pretext ca n'ar avea Incredere
In d-1 Cogalniceanu, ceia ce constitue o crima imensa, pentru care
nenorocitul a fost pus o la secret a.
a In aceastA privinta o Monitorul Oficial a nu ne desminte.
3. Triumful NeamIului Steiner tot din Giurgiu, care ramAne tare
0 mare ca agent al vapoarelor, In urma grosolanelor insulte, arun-
cate cu insolinla In faTa naiunii romAne.
In aceastA privinla o Monitorul Oficial* nu ne desminte.
10 4. Negocierea Intre guvernul nostru i Intre cabinetul austro-ma-
ghiar a Incheerii unui tratat de estradiliune, In virtutea caruia toii
Ardelenii, pribegii pe pamAntul RomAniei zise libere, sa fie daIi dupa
cea dintAi cerere pe mAnile d-lor Beust i Andrassy.
In aceasta priviirca Monitorul Oficial* nu ne desminte.
15 Singurul lucru pentru care dd. min4tri au crezut de cuviinla
0 au socotit de datorie a ne da un viguros avertisment, a fost cute-
zarea noastra de a atinge o neviolabila* persoana a lui Popa-Tache!
Nu ne mai miram acum de raciunea 0 de Iinta glumeIelor epi-
stole ale d-lui C. A. Rosetti cAtre cuviosul prim-preot de Prahova!
20 SA cerceam Insa cu sAnge rece daca chiar In aceastA cestiune
comunicatul de mai sus este sau nu o desmin-cire.
Ce am spus noi oare?
DintAi ca fostul prefect de Ilfov, Inaintat apoi la demnitatea
de aga, ar fi poruncit sub-prefectului de Dambovi-ca a reinstala In
25 postul de notar al comunei Baneasa pe un frate al lui Popa-Tache,
destituit cu cAteva zile Inainte.
La aceasta comunicatul ne raspunde c individul o se afla Wei
astetzi destituit a.
Inca astazi... ne mulIumim deocamdata!
30 Al doilea, noi ziceam ap:
o Dupa ce d-1 Prefect a plecat in pretoriu, celebrul Popa-Tache s'a
a dresat catre d-1 Director, zicandu-i ca a scapat din vedere a mai face
o mica rugaciune i anume: pe and era aproape destituirea giuvaerului
sAu frate, epistatul mo0ei Rfineasa a avut IndrAzneala de i-a luat un
35 cal, pentru care cauzii nu se Itie.
13
200 SCRIERI "LITERARE, MORALE el POLITICE
Atunci d-1 Director, ea s indatoreze i dumnealui pe putintele

Popa-Tache, a invitat pe loe pe fratele cuviosului, ca si formuleze o
petipune in termenii urmiltori:
D-le Prefect, de clitre epistatul moeiei Brineasa mi s'a secuestrat
5 'In cal, sub ce motive nu cunoso; v rog dar sit binevoiO a da un ordin
mai serios locului competinte spre a-mi restitui calul in a mea posesie *.
Iota 0 apostila d-lui Director catre d-1 Sub-prefect de Dmbovila.
D-1 Sub-prefect va merge insu0 in fa.ca locului, va cerceta cu serio-
zitate i land calul din mane paritului, la moment 11 va preda recla-
to mantului i cel ce se va crede npiistuit va reclama autoritii compe-
tinte.
(Semnat): p. Prefect, D. Rizu... e
Comunicatul ne desminte el oare?
Nicidecum.
15 El se marginete a declara cu o naivitate patriarhala, cgt 4 suplica
a fost prezentat intr'un mod corect *.
Aceasta ne aduce aminte c tot ap armata romang din Galati
a fost silit a inchina steagul dinaintea atanelor 0 dupti uzul stabilit *.
Am ispeavit cu comunicatul ; nu ins cii 4 Monitorul Oficial *.
20 In numrul sau de Marti, el public& Conventiunea postala intre
Romania i Austria.
Textul francez nu ne privqte, dar nu putem trece cu vederea
modul cum s'a tradus el romane0e de catre organul Statului Roman.
Articolul 2 zice ca comunicatiunea se va stabili intre urrriatoa-
25 rele punturi:
1. Intre Unter-Sinoutz i Mih5ileni;
412. Intre Suceava i Falticeni prin Nemericeni ;
3. Intre Soosmezo i Adjud prin Filipeeti;
4 4. Intre Kronstadt ci Bucurecti prin Ober-TamOs qi Predeal ;
Bo 5. Intre Hermanstadt i Itamnic prin Rothenthurm i CAineni... v.
Astfel, guvernul nostru neag6 pe fath pana i fiinta elementului ro-

manese in Ardeal 0 Bucovina, uncle nu sunt pentru dd. miniwi deck
Nemti, tot Nemti ei iar0 Nemti.
Sinoutii-delos nu exist: 4 Unter-Sinoutz*...
3.5 Brapvul nu existd: s Kron.stadt *.
Sibiul nu exisa: 4 Herman.stadt
Turnul-Rop nu exist: u Rothen-thurm * . . .

In articolul H tot astfel u Noua Moldova * din Banat se nume9te
i Neu-Moldova*, ba Oat 0 sarmana apa romaneascrt a Muraplui
s'a prefacut in 4 Aid Maros *1
5 De ad Inainte ne a9teptam, ea Bucure0ii A devina 4 Bukarest *
0 Romania u Wallachei *! 1 I
Pentru ca sa ne patrundem 0 mai bine de imperioasa idee crt
tam trebue cu orice prel germanizata, u Monitorul Oficial* de astazi
publica, pe pagina a doua, mai sus de e anunIuri ministeriale*, urina-
l() toarea reclama:
Ge;ii sau filiafia genealogicei dela Leigi la Geg. 0 dela Geti la Germani
f i Scandinavi, demonstratit cu istoria emigraciei acestor popoare, de Fr-
(Mile Guilanme Bergmann. Paris, 1859. Asupra acestei scrieri domnul
A. Maury consacrii in Journal des Savants un 9ir de articoli foarte im-
15 portauci din punctul de vedere al Inceputului istoriei noastre. Recomandfim
att scrierea domnului Bergman cat 9i articulii domnului Maury istori-
cilor nqtri. Intr'un timp cnd ne ocupilm cu strAngerea materialului
istoriei Romfinilor, sli nu scapdm din minte asemenea lucreiri cari vin in
ajutorul nostru. s
20 Inlelegeli oare?
Dacii sunt .Nrabi, ceia ce conduce necesarminte la concluziunea
ea Romnii cata a fi eel puyin pe jumatate compatriqi ai d-lui Bis-
marck!...
4 Monitorul Oficial* recomanda cu staruinca aceasta teorie a ilu-
25 strului Friedrich Wilhelm Bergmann!
Guvernul este destul de generos deocamdata: maine sau poimaine
ne vom de0epta NemIi cu totul!
Fili siguri Insa ca veIi trece peste cadavrele noastre mai Inainte
de a reu0 In aceasta, Domnilor Cavaleri Prusiani!!...
[NUMIRI ILE GALE] 1)

D-1 Cogalniceanu a plecat la Ia0: unii cuteaza a pretinde ca nu
se va mai intoarce, dei noi unii nu credem aceasta, deoarece 1ns4i
delicattIa cere ca Dumnealui sa nu sileasca pe d-1 Candianu a merge
sa-1 caute tocmai peste Milcov.
5 D-1 Dimitrie Ghica a ramas in Bucureti ; dar un ziar serios este
dator a vorbi pe cat se poate mai puTin despre acest mare barbat,
ale anti mari servicii i-au procurat in cateva zile cinci mari deco-
raIiuni de pe la toate marginile lumii celei maH.
Aa dar, d-1 Cogalniceanu lipsind i d-1 Dimitrie Ghica neputand
to a juca un rol dealt numai doar la o expoziliune eraldica, suntem
i'mpin0 vrand-nevrand a ne adresa catre d-1 Ministru de FinanIe.
Intr'unul din numerii trecuti noi publicaram urmatoarea scurf&
coresponden0 :
Sunt vr'o cinci luni de zile i. mai bine de and mai multe persoane,
15 unele din ele din cele a9ezate la pensiune, iar altele Chiar straine de aceasta
/ark urea i coboara scara ministerului de finante cu titlul de comisari
i primesc regulat, ca diurnk fiecare ate 20 lei noi pe zi.
Ce sa mai fie oare i. acqti comisari ultra-extraordinari? !
Cine i-a numit ?!
20 Ce insarcinare au?!
Ce au lucrat Oa acum? !
Cat timp mai au sa hicreze? !
Toata lumea intreaba 0 se mirk dar nimenea nu tie ce sa raspund a.
o
Ca contribuabil al Statului, rugam pe guvern sa ne dea cuvenitele
25 desluqiri prin u Monitorul Oficial * pentru aceasta risipa de bani.
* Ca ceacean conservator al ConstituVunii, 11 rugam sa ne arate
cine este mai cu seama acea fosta cdtana nemIeascd, care face parte din
acele comisiuni?
Prin care articol al budgetului? prin ce vot al Camerei? prin ce
30 lege speciala ? s'a decis a se da asemeni funqiuni cu atari diurne la nite
straini! *
Aceasta corespondema ne-a atras fulgere din doua parIi: dela

0 Trompeta Carpalilor Y, i. dela ( Opiniunea ConstituTionala *.
1) Traian, an. I, Nr. 48, p. 189-190, 21 Aug. 1869; revista politica.%

Pe 4 Trompeta Carpatllor * am vazut-o, dar nu ne-am putut de-

cide a o considera.
Vora discuta dar numai cu 0 Opiniunea Constitutionala *.
In numarul au din 17 August, aceasta foaie ne combate in ur-
s matorul mod:
4 Acei comisari s'au numit foarte just si foarte bine ; asemenea comi-
siuni erau si sunt necesare, indispensabile, pentru a lamuri situatiunea
si a descoperi abuzurile si ilegalitatile petrecute, ea sa poata Ministrul
lua masuri de indreptare. Se cla comisarilor diurne pentruca este just
10 0 legal sa se plateasei munca si timpul lor ; ei au facut pana acum lucrfiri
serioase si au dat Ministrului mai multe referate importante si vor lucra
Ora ce-si vor indeplini misiunea. Cat pentru acel pe care 4 Traian ) il
numeste Catand Nempascci, II stim di este un functionar inteligent,
capabil si activ, unul din cei mai experimentati si cunoscatori in materie
15 de contabilitate si in cestiuni financiare si ne pare ca streino-fagia
merge prea depute in cazul de fata. Dar se poate ca informatiunile lui
Traian sa-i fi venit dela cineva persicat de descoperirile acelui functionar
si care se teme pentru dansul tocmai de activitatea si inteligenta acelui
membru al comisiunei ; trig and strigam moralitate si onestitate,
20 organele de publicitate independente, in loc de a critica pe Ministri ce
numese asemenea Comisiuni, ar trebui sa le ceara si sa-i incurajeze in
aceasta cale tocmai spre a descoperi, pedepsi si stigmatiza neonestitatea,
imoralitatea si prevaricatiunile si sa nu se critice oamenii cari aduc
serviciuri sincere si utile statului. Noi nu spunem aceasta ca sa acuzam
25 catusi de putin jurnalul Traian, cad suntem siguri ca necunoscand
misiunea si serviciurile Monte de aceste comisiuni, domnia sa a publicat
acele Scrisori Bucurestene fail nici o rea intentiune si c acum and le eu-
noaste utilitatea va fi de ideia noastra. Noi am spus si repetam ca jur-
nalul Traian este un organ de buna euviinta, cu care ne place a discuta ;
a dar precum fiecare partid are si amici prea-zelosi, cari merg mai departe
decal tinta, si pe cari ratiunea ii domina anevoie, asemenea si la jurnale se
gasesc cateodatii scriitori grabiti, cari ffira voie-le condamna acte, pe care
de le-ar cunoaste partea cea bunk le-ar aproba ; si ne-a phut ran s vedem
un organ de publicitate moral si independent criticand pe d-I Ministru
25 de finance, &and stie ca. singurii Ministri demni de stima si de incredere
ce avem in acest cabinet, sunt d-nii A. G. Golescu si Cretescu I,
Pe meditativul d. A. Creleseu il lasam de o parte: 4 le jeu ne vaut

pas la chandelle >>.
Cat privqte pe d-1 A. G. Golescu, t Opiniunea Constittgionala *

ni se pare a fi prea sentimentala.
Noi am constatat la Ministerul de FinanIe existenla unor corni-
siuni extraordinare.
5 t Opiniunea Constittrcionala ne raspunde : a ele sunt necesare si
indispensabile *.
Cestiunea este mai Intaiu de toate, daca ele sunt legale.
La aceasta nu ni se raspunde.
Noi am constatat apoi plata unor diurne, tot atat de extraordi-
10 nare ca i comisiunile.
t Opiniunea Constitulionala * ne raspunde: t se & pentru munch' *..
Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca ele sunt prevazute in buget..
Noi am constatat, In fine, In numarul acelor cornisari financiari,,
15 numiIi i platili contra legii, pe o efost Marra nem-ceased *.
t Opiniunea Constitucionala * ne raspunde : t este inteligent, ca-
pabil, activ, experimentat, etc., etc., etc. *.
Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca atari calitali, fie ele.
chiar de zece ori mai stralucite, pot da dreptul ori0carei o foste catane.
20 nerni,qti * de a fi In capul unui serviciu roman.
Este Invederat dar Ca toate cestiunile noastre au ramas neatinse..
Ceea ce ni se pare insa a fi 0 mai curios din partea < Opiniunii
Constitulionale *, este de a ridica pentru d-1 A. G. Golescu piede-
25 stalul unei admiraliuni exceptionale.
Ceilaii minitri sunt ei 4 demni de stima i de Incredere 0?
o Opiniunea Constittrtionala a zice: nu.
D-1 A. G. Golescu este el t demn de stim5 i de incredere *?
o Opiniunea Constitulional a zice : da.
80 Atunci cum oare mergem cu <solidaritatea ministerial& ?
Oricate au facut d-1 Cogalniceanu sau d-1 Dimitrie Ghica, le-at
facut totodata i d-1 A. G. Golescu, deoarece a preferit mai bine a.
pastra portofoliul, tacand i Incuviimand, decat a.i pastra princi-
pill*, - presupunandu-se ca le are, protestand i &Allan-0 demi-.
35 siunea.
Dacti d-1 A. G. Golescu este demn de stimn 0 de incredere *,

sunt nu mai pulin demni b d-nii Cogalniceanu i Dimitrie Ghica.
Dun d-nii Cognlniceanu i Dimitrie Ghica nu aunt 4 demni de
stimn 0 de incredere *, nu este 0 demn e cu aceea0 raliune nici d-1
5 A. G. Golescu.
Aa cere logica sistemei reprezentative.
Cabinetul actual Intreg a biciuit Tara n ntru, josorind naliunea
In afar.
Din aceast osandri nu scapfi nu numai d-1 A. G. Golescu, dar
10 nici chiar d-1 A. Crelescu, de0 dumnealui s'ar putea scuza oarecum
prin lipsa conOiinIei de a fi fost ministru.
Ca o probn 4 ad rem * despre solidaritatea, nu numai legaln, dar
lila faptica a d-lui A. G. Golescu cu ceilalTi colegi ai ski, oferim
Opiniunii ConstituVonale * urmatoarea noun coresponden0, pe care
15 am primit-o zilele trecute:
Giurgiu, 16 August 1869
Sosind aci vr'o patru diligince din cele comandate de administra-
/iunea po9telor la Viena, vametpl punctului a constatat c In totalitatea
acestui transport se aflau, pe 1ng nite gente de scrisori aparIinnd
20 tot direc/iunii pooelor, o sumfi de alte obiecte, Intre can i o cabrioletfi
a unui amploiat din direcliunea pooelor i nioe hamuri ale persoanei
cu pricina caretei dela Zlntaru.
o Vamegul, lufindu-se cu naivitate dui:4 lege 0 considerfind aceastfi
strecurare dela taxa importului ca o fraudfi, pentrucfi declaraIiunea era
25 fficutfi numai pentru importare de simple diliginIe, le-a declarat ca obiecte
de contrabandfi.
D-1 Ministru de Finante insfi, se zice cfi a depept d-lui Vame9 a
trimite la Bucureoi toate acele lucruri.
o Ce Insemneaza oare aceast procedurfi a d-lui Ministru de Finame *?
30 Dacn este ap, apoi am ruga pe 4 Opiniunea Constitulionalfi * ca,
s ne lumineze In aceast privinca ; iar d-lui A. G. Golescu, pe lfingn
celelalte, Ii recomandgm cu tot dinadinsul, fie ca ministru actual,
sau cel pulin ca unul din membrii cabinetului viitor *, articolul de
mai jos despre pensionari... 1).
1) In pagina 190 se publica articolul Pensionarii, semnat de M. Rachtivanu [Ed.}..

[CALATORIA DOMNITORULUI] 1)
Astazi ne vine noua randul de a da guvernului un 0 comunicat *,
pe baza unui sincer devotament pentru Tron si in numele tuturor
Bucurestenilor.
Cu ocaziunea plecarii M. S. Domnitorului in strainatate, <4 MOILi
5 torul Oficial )> publica urmatoarea relaTiune:
Astazi Marci 26 August, la 4 ore dupti amiazi, I. S. Domnul a plecat
pentru Germania si Occident. I. S a inceput aceastii cfilitorie pe drumul
de fier Bucuresti si Giurgiu, asazi gata si in ajunul a se da in circula-
Iiunea publicil. Un numeros public astepta la gara dela Filaret pe ilustrul
10 cfildtor si in minutul cfind trenul se puse in miscare, mii de glasuri a
salutat pe Domn cu strigatele: I drum bun fi fericitd Intoarcere... s.
Ei bine, in calitate de marturi oculari, noi suntem datori a declare
eh aserciunea foii guvernamentale este 6 neexacfa * si 6 nefundafa )).
Numerosul public, adunat la Filaret pentru a vedea punandu-se
15 In circulaPune primul car de fier din debarcaderul capitalei, nici n'a
gandit macar de a recurge la e mii de glasuri )), dupa poetica expre-
siune a e Monitorului Oficial *.
Mai bine crescuP cleat d-nii ministrii, Bucurestenii au avut destul
tact pentru a nu oferi nimanui motivul de a crede, cum ca ei si-ar fi
20 manifestat un fel de bucurie la plecarea M. S. Domnitorului.
In adevar, ar fi fost cu totul necuviincios de a striga: e drum bun *,
cand Capul Statului paraseste Iara, nu se stie pe cat timp.
S'apoi cum oare e mai multe mfi * de oameni ar fi fost in stare a
concepe si a emite intr'un mod atat de spontaneu una si aceeasi excla-
25 maPune, compusa din unsprezece silabe, afara numai daca ar fi inva-
-cat-o de acasa, mulIumita vreunei instrucpuni prealabile?
Ba chiar inva-cand-o si executand-o, fraza ar fi devenit de tot nein-
Ielegibila, iesind d'odata din 4 mai multe mii* de guri, asemenea mon-
struosului concert american de mai deunazi !
30 Asa dart, s'a fie bine constatat ca numerosul public, venit la Filaret
din curiozitate pentru drumul de fier si prezent la plecarea M. S. Dom-
nitorului, a avut bunul sfint de a conserva cea mai profunda tacere.
1) Traian, an. I, Nr. 51, 28 August 1869, p. 201 ; revista politick.
A fost, negre0t, un efect firesc al intristarii de separaliune, pe care

n'au resimIit-o, precum se vede, numai d-nii miniOrii.
Un lucru ni se pare ciudat.
In tot intervalul cAl&toriei la Livadia, M. S. Domnitorul a fost
5 intovargit de insu0 preedintele Consiiului.
Era o formalitate de rigoare inteo -wa constitulional, unde mini-
orii sunt responsabili pentru toate actele puterii executive.
De astklata ins& M. S. Domnitorul pleaca Med niciun consilier al
Tronului.
10 Este pe de o parte o eresie flagrant& contra pactului nostru fun-
damental, iar pe de alta o umilinfa international, deoarece numai
vice-regele Egiptului nu poate 6.14tori cu miniorii s&i, fiinda...
nu-i permite stdpdnul din Constantinopole.
Guvernul ne va int,elege.
15 In ajunul plecarii M. S. Domnitorului, s'au comis dou4 decrete
princiare.
Cel dintai seinnaleaz4 un (< qui-pro-quo * in sanul Cabinetului.
D. V. Boerescu cfipatand un concediu de 30 zile, d. A. CreIcscu,
pentru care este deja Oat de greu un singur portofoliu, se mai incarc&
20 cu interimul ministerului de Justicie.
D. G. Manu concediindu-se de asemenea pe patru saptamani,
desparOmantul de Resbel ramne in sarcina... d-lui Dimitrie
Ghica!!!
Apoi ministerul de Externe se adauge provizoriu pe Pang& acel de
25 Interne in mainile atat de cuprinlatoare ale d-lui Cogainiceanu.
In fine, preedintele Consiliului se confirm& definitiv la Lucrarile
Publice!
Toat& aceastA IncurcAturg, Wu-Ca parc4 inteadins pentru a arunca
o ultima confuziune in spirite, are in fond un inIeles foarte periculos,
30 due& nu 9i mai multe.
Intr'unul din numerii trecuci, noi inregistraram deja sgomotul c&
armata roman& va fi prefcuth in niOe salahori ai egilor ferate, punan-
du-se la ordinea Prusianilor d-lui Strussberg.
Inlelegqi oare acum de ce d. Dimitrie Ghica a devenit ministru
35 de Resbel 0 de Lucrrile Publice totdeodat&?..
D. G. Manu, intorcfindu-se peste o luna 0 gasind lucrurile puse

la cale, va avea mangaierea in faIa otirii ingenunchiate de a imita
pe Pilat: 4 imi spal mainile ! 9... .
Al doilea decret princiar anunIa o amnestie 4 pentru toate delictele
5 politice 0 de presa pendinIi inaintea justiVei 0.
Raportul d-lui V. Boerescu catre M. S. Domnitorul zice in aceastii
privinp, aa:
. Cele mai multe din aceste procese dateaza inca din epoca guver-
nului trecut 0.
io Fara a fi aparatori ai cabinetului Bratianu-Golescu, de care am
diferit ca deputat 0 ca publicist inteo mulIime de cestiuni mari 0
mici, noi cerem ca ministerul de Just4ie sa publice anume lista tuturor
proceselor politice 0 de presa, pentru ca sa se vada astfel, ca o des-
mintire a cuvintelor domnului V. Boerescu, ca aproape toate se dato-
15 resc cabinetului actual: cei 32 dela Slatina, d-nii Georgescu i Dimi-
trescu dela Giurgiu, farsa Popovici, Candiano 0 Ploetenii, etc., etc., etc.
Fiindca mergionararn pe Ploeteni, profitam de aceasta ocaziune
pentru a anunca lectorior notri apariciunea unui nou organ, numit
t Democratia *, fondat prin actiuni in clasicul ora, unde Oa acum
20 n'a fost nici macar o tipografie, dar ale carui patriotism 0 liberalism
nu s'au incovoiat in faTa greutliTilor de tot felul, precum nu s'a plecat
nici chiar dinaintea biciului d-lui Co galniceanu!...
[PRINCIPHLE ZIARULUI # TRAIAN q 1)

Foaia 4 Romanul 0, in numarul sau de ieri, a crezut oportun a vorbi
despre t drapelul 0 pe care 1-ar fi ridicat * d. B. P. Hajdeu * prin ziarul
25 t Traian 0.
Pentru ca venerabilul veteran al publicismului roman, negre0t
fara vr'o intentiune din parte-i, sa nu induca pe cineva in eroare asu-
pra naturii principiilor noastre, ne vedem sili-ci a publica insa0 statu-
tele, pe temeiul carora s'a fondat prin acTiuni ziarul t Traian 0.
1) Traian, an. I, Nr. 56, p. 221, 13 Septemvrie 1869; prima parte din revista
politica.
Iata-le:
e I. Marele partid national, neavand cleat un singur organ de
publicitate in capitala, pe ziarul Romanul 0, se mai fondeaza o nourt
foaie, care nefiind legati de nici o traditiune, sa apere, sit sustinfi gi sa
5 raspandeasca principiile liberale cu independenta, luptand insa pentru
acelagi drapel.
II-o. Ziarul va purta titlul de s Traian 0, care este personificarea
ideii de nationalism gi liberalism: principii din 1821 gi 1848, adoptate
de catre majoritatea fostei Camere.
10 e Aceasta foaie va fi politica, gtiintifica gi literara.
III. In privinla politica:
1. In genere, ziarul va avea doua scopuri:
a) Scopul polemic, de a respinge gi combate atacurile reactiunii
dinauntru gi din afara.
15 e b) Scopul dogmatic, de a desvolta principiile partidului liberal,
demonstrand superioritatea kr asupra celorlalte stindarde.
e 2. In specie:
a) Va sustine regimul constitutional cu dinastia actuala, urmarind
sincere lui aplicare la noi, gi combatand din toate puterile orice ten-
20 dinte spre guvernul personal.
b) Va cere necontenit realizarea dispozitiunilor inscrise in titlul VIII
al Constitutiei, adica : armarea -Wei, descentralizarea, &dile de comuni-
care, armonizarea legilor, instructiunea poporului, etc.
t c) Va lucre pentru romanizarea gurilor Dunarii gi va combate
25 tendintele acelor elemente straine, care se incearca a constitui stat in
stat in Romania ; de exemplu: aga-zisele comunitfiti maghiare, israelite,
slavice, etc.
d) Va apara din toate puterile cestiunea Romanismului de pre-
tutindeni.
30 e) In raporturile cu celelalte fractiuni ale marelui Tartid liberal,
redactia va avea de regula a nu refuza niciodata mane ce i se va intinde
pe baza acestor principii.
s IV. In privinta politicei nationale gi internationale, ziarul va
lucre fara consideratiune de diplomatia straina.
30 s Nu vom scapa insa niciodata din vedere ca alianta noastra naturala
este cu puterile occidentale latine gi vom pastra-o necontenit pe cat
timp ele n'ar manifesta tendinte contrarii interesului nostru national.
V. Se va explica totdeauna, pe baza istoriei, sinitul gi intinderea
dreptului nostru.public intern gi extern, tractatele cele vechi cu Turcia
40 in privinta monetei, comertului, armatei, reprezentatiunei statului roman
In dark jurisdictiunea consulara, etc.
V. In privinta stiintifica, ziarul va contine articoli relativi la

economia nationala, finante, comert, etc.
it VII. In privinta literara, redactiunea se va sili a desvolta gustul
literar 0 artistic, &and totdeodatil seama lectorilor de toate producerile
5 nationale in aceste doted genuri.
VIII. Se vor publica toate intamplarile mai importante politice,
literare 0 tiintifice din afara.
IX. Programa, In care se vor desvolta principiile, ale caror puncte
principale se emisera mai sus 0 care trebue sa figureze in intaiul numar
10 al foii, nu se va putea publica deceit numai dupa ce va fi avut aprobarea
majoritatii comitetului de redactiune,
Dupa aceia Directorul va fi dator, in conducerea ziarului, sit' se tina
strict de acea programa. *
4a dar, In putetea articolului I i a ultimului aliniat din articolul

15 III, ziarul # Traian reprezintg o porciune nedeslipita, de0 4 indepen-
dinte i fail tradi-Ciuni I>, din marele partid na-cional, tinzAnd la asi-
milarea tuturor celorlalte t( frac-ciuni Y), pe baza urmatoarelor principii:
Regimele constituVonale cu dinastia actual4;
Combaterea guvernului personal;
20 Armarea -Carii;
Descentralizarea ;
Instrucciunea poporului;
Romfinizarea gurilor Dunkii ;
Stavilirea 0 infranarea invaziunii jidoveti ;
25 Poprirea strainilor de tot felul de a forma stat in stat pe terito-
riul roman ;
Apararea romnismului de dincoace i de dincolo de Carpali ;
Respingerea ingerinlei diplomatice In afacerile farii;
Simpatia pentru popoarele latine din Occidinte ;
30 Mentinerea deplinei autonomii a statului roman contra preten-
tiunilor otomane ;
Desvoltarea gustului literar 0 stiintific ;
Incurajarea industriei nationale...
Acestea sunt principiile lui 0 Traian rr.
35 Ne permitem a spera, ca niciunul din ele nu poate s'a displac6 zia-
rului # Romnul o.
In orice caz, aceste principii nu sunt o invenOune a 0 d-lui B. P.

Hajdeu o.
In calitatea sa de director al lui o Traian*, dumnealui este dator
in vigoarea articolului IX din statute, a se linea strict de linia pre-
5 scrisa de fundatorii ziarului 0 pe care a primit-o, ffind identica cu
condipunile sale.
Un adevarat organ de partid, iar nu al unei persoane izolate, are
totdeauna statute, aclionari, comitet de redacliune 0 director.
Aa este o Traian*.
10 D-1 B. P. Hajdeu, legat prin programa comitinVlor sai, exprima
cugetarile unei colectivitaIi intregi, care sunt ale sale numai prin con-
formitatea principiilor.
Daca respectabilul nostru confrate dela 0 Rorniinul s nu se unete
cu noi pe calea aplicaliunii in mai multe chestiuni mari 0 mici,
15 aceasta constitue, nu un 0 drapel* deosebit, ci o nuanla mai mult san
mai pulin pronuntata a ace1uia0 stindard.
In fine, cu acela0 drept, cu care ziarul o Romnul* pretinde a fi
expresiunea d-lui Ion Bratianu, afirmam, 0 noi, ca d4 Ion Bratianu
nu poate sa nu Impart4easca toate principiile, inscrise In statutele lui
20 0 Traian />,..
[DESPOTISM SI LIBERTATE] 1)
0 temere mica in Romania, o temere mare in Europa.
Sa fie insa logic ca uriapil sa ramana nevazut din cauza piticului?
Se vorbeqte de apropierea unui nou 0 3 August*.
Punctele de analogie sunt destul de potrivite.
25 Maria Sa Carol I lipsqte in 1869 ca Maria Sa Alexandru Ioan
in 1865.
D-1 general Florescu sau d-1 colonel Cogalniceanu, diferenla este
d'abia d'un grad!
oapte, ameninpri, stramutari de regimente, pana 0 incurcatura
so socotelilor municipale, astazi ca 0 atunci!
1) Traian, an. I, Nr. 59, p. 235, 23 Septemvrie 1869; revista politiert.
Unii Ii scormonesc memoria pentru a ne aduce aminte cu fiori,

c in ajunul macelului cuzist un capitan fusese trimis la voda in strai-
natate cu nite hartii foartc urgente: zilele acestea nu unul, ci doi of4eri
au plecat de olac din Tara, cu o misiune nu mai putin misterioas.
5 In fine, multe de toate se gramadesc de minune pentru a justifica
ne 'ndemana generala.
totui noi credem lucrul peste putinVe !
Dupa un 4 3 August * a urmat altadata un 11. Februarie *.
Oamenii dela putere, fie cat de orbili, nu pot a nu ti macar atata,
10 ca aceeaTi cauza naqte acelai efect, dupa expresiu.nea lui Schiller,
dieselben Bedingungen bringen dieselben Erscheinungen zurck *.
Precum vedeli, carmacii notri nu vor cuteza: Ii va opri istoria
germang.
Cuza incercase un <<3 August *, fiindca se credea prea tare prin
15 calitatea-i de Roman, prin agitarea unei mari chestiuni sociale, prin
o atitudine adevarat autonoma In diplomaTie.
Ei bine, cu toate astea el a palit-o !
Apoi s'o faca oare un om de vica straina, ca d-1 Demetriu Ghica,
cunoscut numai prin visurile sale de restabilirea feudalismului i prin
20 repe%ita ingenunchiare a na/iunii?
Nu se face!
4 Teama cea mica* trebue sa dispara. 4 Teama cea mare *, aci-i aci !
Corespondenca noastra parisiana, pe care o publicam mai la vale 1),
analizeaza cu multa preciziune doua fapte, formand o singura unitate
25 politica: boala lui Napoleon III i o extrema fierbere democratica.
Un raport medical, reprodus in mai multe foi franceze, fara ca sa-1
fi respins vr'o desminIire ficiala, vorbete despre morbul imperial
in urmatorul mod :
Peste o lung, peste trei luni, eel mult peste vase luni, lampa se va
30 stinge 0.
Intamplandu-se aceasta, va izbucni negreit in locu-i incendiul de

lumina, descris de Victor Hugo in Congresul dela Laussanna.
1) In acelmi nucatir, p. 235-236, ee tipArete, sub titlul Din Paris, scrisoarea
lui Cassiu Illarian, adresatA D-lui Directore al ziarului Traian*, cetateanul
HAjdeu s [Ed.].
Austria, cea dintai totdeauna pe calea oportunitatii, i ia de pe

acum masurile.
Aliat al Franciei pana ieri, Habsburgul re 'ncepe astazi vechea
comedie de t ingratitudine *, pe care o caracterizase atat de bine cole-
5 gul nostru d-1 Missail Intr'unul din numerii trecuti ai lui 4 Traian *.
Telegramele anunta a principele ereditar al Prusiei va petrece
mai mult timp la Viena n sanul familiei imperiale.
E sublima aceasta infratire Intre calaii i victirnile dela Sadowa!
Ina chiar adaugandu-se Rusia i Turcia, fi-va oare In stare aceasta
to conjuratiune a despotilor fara popoare sa reziste la toaca libertatii
universale de pe malurile Secuanei ?
Boemul, Croatul, Ilirul, Polonul din Galicia qi cele trei milioane
de Romani de peste Carpati, mai ramanea-vor Inca o data o turma
necuvantatoare la ordinile d-lor I3eust i Andrassy?
15 4 Nihil4tii * din Rusia nu dorm.
Nationalitatile de peste Dunare ateapta.
Ins4i Prusia nu se rine destul de tare pe nouale picioroange, create
acum trei ani, fara tirea lui Dumnezcu, prin acul lui Dreyssen.
Vom da o probfi.
20 4 Gazeta Constitutionala * dela Dresda a povestit mai deunazi
ciudatul proces al d-lui Walster, redactorul 4 Buletinului Internatio-
nal *, care indraznise a trece in coloanele sale urmatorul pasagiu:
Nu va fi libertate in Germania, cat timp va domni un Hohenzollern
la Berlin. *
/5 Avocatul, Dr. Fraenzel, in kc sa apere pe client, s'a marginit a zice:

Osanditi-ma de 'mpreuna cu dansul, caci nu voesc nici eu a ma pru-
sifica. *
Juriul a dat In unanimitate un verdict de achitare, urmat de un

tunet de aplauze din partea numeroaselor tribune...
m Astfel, 140 Germanii ofteaza dupa libertate.
Care va fi rezultatul acestei lupte europene?
Natiunile cele putrede vor fi inmormantate L.
14
214 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
[UN MINISTRU AL IN STRUCTIUNII PUBLICE] 1)

Se crede, in genere, di ura de control ar fi unul din pAcatele capa-
citAiii.
Eroare!
Oamenii cei aclevArat superiori nu pot fi despo-ci, cAci insu0 geniul
s lor nu consista in altceva, deck numai in aptitudinea de a ghici voinla
colectivA, marginindu-se apoi a o personifica, inat in realitate nimeni
nu e mai sclav: un simplu instrument al secolului, al naliunii, al ome-
nirii.
Dictatura este o patimA necesara a nulitkcilor.
10 Lipsili de concepOuni vaste 9i de cunotinle solide, uzurpfitorii
de reputaliune se tern cu tot dreptul a intAlni cumva in cak n4te
capete mai fericite: aceasta-i indeamnfi a suprima cu brutalitate orice
manifestare de independen-p.
Matematicete vorbind, nula este cea mai dictatoriala din toate
25 cifrele.
Subiectul revistei noastre de astAzi va fi d. Alexandru CreIescu,
ministrul Cultelor 0 al Instruc-ciunii Publice, mai urcat ad-interim
la Justilie, fara tirea lui Dumnezeu, prin lipsa d-lui Basiliu
Boerescu.
20 Trebue, negre9it, sa fie o cauza foarte gravA prin sine-ins4i, pentru
ca sa ne fi impins, vrAnd-nevrAnd, a da loc d-lui CreIescu in columnele
lui o Traian s, care nu este o foaie umoristicA, nici o comedie de felul
o Anticarului u lui Goldoni, nici cabinetul unui mecanic.
Ne vom permite, mai intAi de toate, o scurta introductiune.
25 Celebritatea individului in cestiune se reduce la cAteva puncte.
Ca profesor de istorie la SfAntul-Sava, d-lCreIescu tradusese inteo
limbA barbara un manual scolastic francez, prin care insa de sigur
n'ar fi ajuns la nemurire, daca n'ar mai fi.comis tot atunci o pacalealk
singura in stare, inteo alt Tara, a ucide pe un dascAl moralminte
30 pentru totdeauna.
1) Traian, an. I, Nr. 60, p. 241-242, 25 Septemvrie 1869; partea India din,
revista politica.
In 1855 un librar scoate la lumina a Istoria Moldo-Romaniei *,

cuprinzand doua cronici, despre can n prefata se zice cu multa
pompil CA:
s D-1 A. Creitscu, profesor de istorie la gimnaziul nalional, a intre-
5 prins o calatorie tiinIfic peste Olt in Romania-Mica 0 in cercetarile
sale a descoperit... t.
America?
Praful de pupa?
Nu.
lo Pe vornicul Ureche i pe Miron Costin, publicai deja In Moldova
cu cincisprezece ani Inainte !
D. Cretescu, profesor de istorie, n'a oiut nici macar atata, cedncl
d-lui Ioanid lucrul ca a inedit #1
De aci dumnealui se deoeapta Inteo dimineata Cu portofoliul
15 ministerului de Culte i Instructiune Publica!
Vom da vr'o doua trasuri din aceasta noua faza.
Un cetatean din Ia0 daruind Statului un manuscript, d-1 Cretescu
se grabeTte a publica In 0 Monitorul Oficial # urmkoarea recuncltinIA:
. D-1 George Asachy oferind ministerului un manuscript intitulat
ao a Istoria Moldovei s, alcatuit de Ludovig Gebhard, dupa planul lui Wil-
helm Gutri i a lui Ioan Graicum (?) i a alter havritali englesi; mini-
sterul pe deoparte a regulat publicarea lui En &vista ietoricii a Archi-
velar, iar pe de alta etc...
Un fost profesor de istorie 0 cap al Inva tamantului Iarii nu Oie

25 ea celebrul Gebhardi, cunoscut ;colarilor, dupa nume, chiar din prima
clash' colegiala, nu este nici Roman, nici inedit, ci a publicati Geschichte
der Moldau # la Leipzig In 1782 !...
Mai iata una 0 mai boacana.
D-1 N. Crelulescu (land Muzeului o mumie egipteana, d. Crelesell
30 se apuca a o clefini In columnele ziarului oficial In urmatorul mod:
Una din momaile egimiene, cari mint dintre toate momaile, cele
mai vechi sfaramaturi de fiirice omeneoi ce se pot recunoaoe !! h.
14*
Ecce homo !
Pentru ca imaginea d-lui Cretescu sa fie completa, mai lipsete
numai doar discursul d-sale din Camera trecutti, cand apAra cu o
elocinfa falstaffiana caricatura 5 Scranciobului * contra fraTilor noori
5 de peste CarpaIi, stabilind ca dogma respectul studintilor romani
pentru steagul unguresc.
Tot atunci dumnealui insui ii dote numele cel mai potrivit cu
mijloacele sale formale i fundamentale: nu ministru, ci un 4 mAtura-
tor * al invtgamitntului!
10 i 'n adevgr, gonirea cu cardul a sfirmanilor elevi de prin coalele
din Iai i din Bucureti i-ar merita pe deplin un monument cu aceasta
inscripliune lapidara in limba clasica:
ALEXANDRO CRETZESCO
SCHOLARCHAE SCOPARIO
15
REI. LITERARIAE. RYDISSIMO.. ,
Ispravind prefa-ca, intra'm in materie.
D. CreIescu gasea in instrucIiunea publica doua piedici principale,
care il popreau in sublima misiune a 5 maturatului*: principiul con-
cursului i institutiunea consiliului general.
20 Ambele au primit, in fine, zilele acestea, o lovitura de moarte.
In privinca concursului, iata ce scriu d-nii I. Nicolescu i Gr. Ram-
niceanu, doi juni dintre cei mai eminimi, doctori in medicina dela
facultatea din Paris:
Abia iesi/i de pe bncile scoalei, credeam cfi concursul este judecfi-
25 torul suprem al meritelor, efici el dispensti intrarea pe portila cea mica a
cutgrui omnipotinte al zilei, nu face pe omul independent a-si pleca
capul si a face anticamer, pentru a ob/inea un serviciu.
o Credeam, repetam, cift prin concurs se indeed capacitatea, insi
decemiune ! Eram inselaii, nu stiam nimic, n'aveam nici o idee de con-
30 cursuri, al cfiror rezultat se stie mai 'nainte de ziva destinatfi a se mdsura
capacitatea i ali expune fiecare stiinIa.
e Aveam dreptate a ignora aceste concursuri; cad suntem cu totul
striiini de modul cum s'aplicS si n'avurfim timpul a le cunoaste; astfizi
tried, cnd gustarfirn din acea cups amarg, ce ne fficu sfi vedem un ase-
85 menea concurs, nu putem face alt cleat a-I da publicittqii, ca astfel sfi4
afle nefericiIii studenIi, ce ne vor succede; sh stie ce-i asteaptfi, sti nu-si
mai faca iluzii frumoase, sa nu creada ca la noi ar exista numai reale

concursuri, ci si altele, precum este acesta, unic In felul srm:
Onorabilul minister al instrucciunii publice anunla prin Monitorul
Oficial, Inca de acum patru luni, un concurs pentru ocuparea definitiva
5 a catedrei de medicinfi poporarfi si medic al seminarului din capitalfi:
ziva fixata era 15 Septembrie.
Ca unii ce credeam ca concursul e singura cale IegaIii, ne duserfim si
noi si ne inscriseram, fntreband daca exista o programa, cfici tot acest
concurs nu s'a iinut anul trecut, din called ca comisiunea examinatorie
10 n'a avut programa ; ni s'a zis:
Nu este programs, ramfine la juriu.
o La 13 septembrie ne duseram la minister, spre a sti localul unde
se va -/inea concursul, cfici onorabilul minister nu binevoi a ne anunta
formal ; ni se spuse: la seminar, orele 12 din zi.
15 a In fine, ziva luptei soseste, mergem la seminar, asteptam pada la
1% ore, nimic nu se simte, nimic nu se vede, juriul asteptat nu vine,
Plecam mirali la minister, unde protestaram domnului director,
care binevoi a pune rezolulia urmatoare: se recomandfi onorabilului
consiliu permanent spre a aviza S.
20 Nu ne mul/umiram cu atat, Intrebaram tot pe acel domn funclionar
care la 13 septembrie ne spusese localul seminarului s si d'asta data,
cautnd in arhiva, ne aratti di onorabila comisiune a fost invitata sfi
facfi concursul la scoala de medicinfi, fara Insfi a-i indica la ce ore.
41Plecam la scoala de medicina, al carei local este spitalul militar,
25 unde ne spune: n'avem nici un anun% dela onorabilul minister.
o Asti Imprejurare ne facu a presupune mai multe... 5.
Rezultatul a fost, a d-1 Dr. M. P. Trandafirescu s'a nurnit Pei

concurs.
Dumnealui poate A* fie cel mai bun si poate A fie cel mai rau:
SO adevarul a ramas neconstatat.
D-1 Crqescu, in kc de mntuitorul criteriu al concursului, nu admite
deck numai propria sa apreciere individual, pe care cunoscand-o din
cele de mai sus, nimeni nu s'ar mira, daca maine sau poimiline un mem-
bru al bandelor electorale ar fi decretat profesor de filosofie...
95 Credem lnsa ca aceasta nu se va intampla cad... se zice ca d.
Cretescu ar avea de gand a desfiinta cu totul ins4i facultatea, consi-
derand, pe semne, existenta (( literelor $ In Romania ca o insulta per-
sonaltt.
Treand acum la Consiliul General de Instruc/iune Pub lied., noi

dam mai la vale, 4n 4 Revista Ziarelor*, sub titlul de o Chestiunea-
Lahovary *1), un dosar Intreg, relativ la aceasa scabroas1 afacere
menita a deveni o 4 cauzii celebrii*.
5 Intr'unul din numerii viitori, o Traian * va analiza cestiunea din
punctul de vedere al legalia/ii, demonstrnd atunci, f5s6 multfi greu-
tate, o ecualiune perfect intre cuno0h4ele juridice i acele istorice
ale d-lui Crelescu.
Dalloz 0 Merlin ti Bunt tot atat de familiari, ca i Gebhardi, ca 0
lo 4 letopiselele *, ca i 0 momaile egip/iene
Deocamdat4 rugam cu tot dinadinsul pe tori amicii noqtri a ceti
mai jos epistola d-lui Gregoriu Lahovary, porunca individualitii In
cestiune i judicioasele observa/iuni ale ziarului a Romnul *, puse
toate fa/4 'n fa/4 astfel Meat orice comentariu ar fi de prisos.
is D. Cre/escu voiqte cu orice pre/ o putere absolutO, nem4rginitfi,
necondi/ionata 2).
Mai revedeli Inceputul revistei.
[CALATORIA DOMNITORULUI] 3)
Sterilitatea unor noutali in adevOr importante impinge vrnd-
nevrfind mai. toate ziarele romne, and nu petrec certandu-se unele
20 cu altele, a se preocupa cu multd gravitate de cOlOtoria Mariei-Sale.
0 Odisee Intreaga, pentru care lipsqte deocamdatO un Omer, de
nu va voi cumva s-1 suplineasc4 autorul o Mirelui Romniei *.
Din Viena la Munic, din Munic la Baden, din Baden la Paris,
publicismul bucure0ean urmareqte pretutindeni pe Capul Statului cu
25 aceea0 amoroasa solicitudine, cu care un curtean din zilele lui Lu-
dovic XIV, adec4 din epoca rAposatului e rEtat c'est moi*, Intreba
1) La paginile 243-244 se reproduce, din ziarul Ronanul, scrisoarea deschisa
a lui Gr. I. Lahovari, membru al Consiliului general de Instructiune, catre Mi-
nistrul Instructiunii Publice. [Ed,].
1) Acest violent articol al lui Hasdeu a fost considerat In unele cercuri poli-
tice ca o razbunare personala. Vezi articolul din Presa (2 Octomvrie 1869), reprodus
In Traian (Nr.,64, p. 260) 9i publicat de noi la Note.
5) Traian, an. I, Nr. 63, P. 253, 2 Octomvrie 1869; revista politica.
de-a-randul pe tori valelii de curte, daca majestatea sa a dormit bine,

clack' majestatea sa s'a sculat sanatos, daca majestatea sa a mancat
cu gust...
Intr'un stat constitutional, precum ni se pare a fi al nostru, uncle
5 Principe le este o 5 ficliune )), cetfitenii cei serio0 ar trebui sali bata
capul numai i numai cu 5 realitatea )), concentrata in eorpul cel res-
ponsabil al consilierilor Tronului.
Iata de ce noi ne-am ablinut 'Ana acum 0 ne vom abline 0 de
aci inainte de a oferi lectorilor notri itinerariul Domnitorului, re-
to zervand 5 Adunarii Nncionale S. sarcina de a scoate la lumina pank
0 lista bucatelor, consumate la diferitele conacuri de catre suita Ma-
riei Sale.
Avem in aceasta privinIa cu atat mai mult drept, cu cat guvernul
nostru crezuse de cuviinIa sa consilieze Capului Statului de a nu ca-
15 latori ca 4 Domn al Romanilor )); incat toate recepliunile regqti 0
imperiale, cate 1-au intampinat in diversele capitale ale Europei, fie
ele de o suta de ori 0 mai stralucite, raman cu totul indiferente pentru
naliunea noastra. .
5 Monitoruh) 0 numeroasele foi guvernamentale sa binevoiasca a

20 ne da o singun 5. proba, ca Maria Sa a fost primit undeva oficial in
calitate de 5 ales al Romaniei o.
Din contra, toate organele din strainatate, germane 0. franceze,
independente 0 oficioase, au repe/it, mai In unanimitate, a curIile
din Schoenbrunn, din Nymphenburg 0 din Tuillerii au avut in con-
25 sideraiiune curat 0 simplu pe 5 un principe din dinastia prusiana *.
Din acest punct de vedere, lucrul poate sa bucure numai doara
pe d-1 Bismarck!
Onorurile pentru regele Frideric-Wilhelm sunt prea departe de a
maguli pe Romani!
30 Brandenburgul 0 Dacia n'au a face una cu alta, dupa expresiunea
strabunului Properliu:
Cum Tiberi Nilo gratia nulla Pit !...
Calatoria vice-regelui din Cair a fost mai onorifica pentru Egip-
tieni, operandu-se sub auspiciile sultanului, adica nu numai ale unui
35 suveran legal, dar Inca de acela0 neam cu dan9ii: Turc 0 Turd!
Va sosi o zi In care guvernantii noori cei cu e vulturii ro0h sa

fie chematri a da socoteala natiunii, pentruca au cutezat printeun
consiliu sacrileg a expune pe Capul Statului de'naintea strainilor,
WA acea suprema ilustratiune, de care nu ne Indoim ca in00
s Maria Sa se mandreoe mai mult deck de orice alta in luzne: aureola
de Roman !...
Rana atunci, in a0eptarea momentului de a striga cu tot nervul
unui sincer devotament: e sa traiasca Domnul Roman Carol-voda! *
noi vom semnala un nou simptom al restauratiunii feudalismului pe
10 tarmii Dunarii 0 mai cu seama peste Milcov.
Mai deunazi publicaram o petitiune din Adjud contra grosolanei
salbaticii a 4 seniorului * Alecu Ba4, inchelbficit cu e seniorul * Marcus
Bronstein.
Pe langa boier 0 jidan, se mai adauga astazi un e senior * cu crucea
I IS In mana, pentru ca astfel tabloul evului-mediu sa se completeze pe
deplin prin figura unui e abate *.
Iata ce scrie e Curierul din Ia0 * din 28 Septemvrie:
(Calugarii inchi0) in numar de 5, dela manfistirea Neamv si anume:
Irmonahu Ioan, Doroftei Gheorghiu, Pafnutie Irimescu, Visarion Filimon,
20 Gurie Filip, s'au gash Inchisi la Mitropolie. Eri s'a dus Judecatorul de
instructie Livescu acolo, a incheiat Proces-Verbal si in urma i-a eli-
beret. In numarul viitor vom arata cauza... D.
Oricare ar fi cauza, faptul este ca parintele Calinic Miclescu joaca

pe xnalurile Bahluiului rolul unui (I incuisitor 0 in toata puterea cu-
25 vantului!
In Adjud e iOicul * 0 e chitia s sparg casele cetatenilor, in Ia0
4 potcapul * ii baga in temnita: situatiunea e admirabila!
Ar trebui A reinvie Walter Scott spre a cara din patria ciocoita,
jidovita 0 calugarita a lui Stefan cel Mare, un card de materialuri
SO pentru un roman din timpii cruciatelor !
[DREPTUL DE A BATE MONEDA]

In numarul trecut al lui Traian ), corespondentul nostru pari-
sian, ale carui informaliuni, luate totdeauna din cercurile cele mai
competente, nu s'au desminlit pana acum o singura data, a zis
Intre altele:
5 4 Se asigura, ea scopul principal al caliitoriei Domnitorului nostru
ar fi de a obcine permisiunea Europei pentru crearea unei decoraliuni
romne.
e Mate ne mai lipsea!
Felicitam pe dd. minitri.
to Ce ruOne ! Ce batjocural... e.
IndependinIa Belgica din 9 Octomvrie confirma Ji

completeaza relaliunea corespondentului nostru parisian in urmli-
torul mod:
Principele Carol voqte sa profite de vizitele sale la eur/ile din
15 Viena, Berlin, Paris i London, spre a termina dour' afaceri, cu cari de
mult se preocupii diploma/ia.
Una privete baterea rnonetei na-tionale.
Sublime Poarta nu se opune In principiu, dar nu admite efigia Prin-
cipelui.
20 Cealalta afacere se refer% la o decoratiune roman&
Turcia iara0 n'o combate In fond, Insa pretinde rezerva dreptul
de aprobare prealabila pentru fiecare nou cavaler... e.
Iat dar inaltele griji ale Mariei Sale Domnitorului, pentru cari
consilierii Tronului au solicitat i au primit incuviinlarea tacita a
25 Parlamentului Roman de a rasa pe Capul Statului sa plece In strainatate.
Dreptul de a bate moneta, de care noi ne-am bucurat totde-auna
In urma capitulqiunilor cu Turcia, chiar in epocele cele mai nefaste
ale istoriei noastre nalionale, fara nicio protestare din partea padi-
ahului, devine astazi, pentru guvernul lui Carol-voda, un trist
90 object de cerptorie, rugand cu umilint sa ni se dea de pomana ceea
ce n'am pierdut niciodata
1) Traian, an. I, Nr. 65, p. 261, 7 Octomvrie 1869; prima parte din revista
Tratatele noastre originale cu puterea suzerana Bunt din 1460 qi

1512: totu0 Domnii Moldovei 0 ai Munteniei, posteriori lui Vladislav
i. lui I3ogdan, nu s'au sfiit un singur moment de a uza, cu deplina-
tate 0 frtra niciun control, de prerogativa monetara a autonomiei.
5 Avem bani munteni dela Vlad Tepg, Mircea Ciobanul, Mihai cel
Viteaz, Simion Movila, Constantin Brancoveanu...
Avem bath moldoveni dela Alexandru Lapupeanu, Iacob Basilic,
Ioan cel Cumplit...
Toate acestea nu le tiu numai doara istoricii prusieni, pe cari s'au
10 deprins a-i consulta mereu i. exclusiv guvernantii notri.
Suntem oare mai pe jos astazi sub Maria Sa Carol I?
Ciudat !...
i apoi dreptul de a bate moneta, ca 9i acel de a crea o decoratiune
romfina, este prevazut In modul cel mai precis chiar in charta noastra
15 constitirtionala.
Ian alineatele 12 i 13 din articolul 93:
o Domnul va conferi decoraIiunea romana conform unei anume legi.

Domnul are dreptul a bate moneta, conform unei legi speciale... b.
Constitutiunea noastra este ea oare sau nu este recunoscuta de

20 catre toate puterile Europei, incepand dela Poarta Otomana?
Daca este, apoi cum dar sa mai solicitam din nou pe vreuna din
ele asupra monetei i decoratiunii, cuprinse ambele foarte clar in pactul
nostru fundamental, Intocmai ca i. principiul monarhic?
Nu curnva Constitutiunea nu mai exista?
25 Dar atunci cum merge cu dinastia, care se bazeaza la noi deabia
pe un capitol de acolo?
Logica este riguroasa ...
[4 TRAIAN # E DINASTIC] 1)
Ni se spune, cu sigurantfi, ca politia ar fi factind o eolectie de unele
din numerile noastre, pe care nemicii libertfitilor publice, ai con-
stitutiunii vi dinastiei le-ar interpreta in sens antidinastic.
0 noel infamie; o noua perfidie!
5 Ne e mil& de aceste ultime spasmuri ale agoniei unui minister
care, daca a ajuns a crede cii 10 va mai prelungi zilele cu manopere
de-acestea ponosite, apoi poate sa-vi cfinte singur 0 de pe acum aUluia.
Drept raspuns la toate tripotarile acestea, ziarul 4 Traian* se crade
dator a incepe, vi mai cu vigoare, gi mai cu Incredere, prevazut cu
to mult mai mari mijloace, cel de al doilea semestru al existentei sale,
prin repetirea acelei solemne declaratiuni, pe care a facut-o de atfitea
ori, cli: nu ne vom abate un singur moment nici In viitor, dela sta-
tutele noastre fundamentale, In fruntea cfirora, Intre altele, se aflti
urmatorul articol:
15 4 Vom sustine regimul Constitutional cu 4 Dinastia actual-a*, ur-
inarind sincera lui aplicare la noi vi vom combate din toate punctele
orice tendinte spre guvernul personal*.
Acuma, in fata acestor principii proclamate de fondatorii ziarului
4 Traian* vi afirmate continuu, prin fapte, vase luni Intregi, liber
so este ministerul sa alerge, dupa obiceiul sau, la orice calomnii, la mice
denigrari, la mice izbiri, pe care le crede capabile de a-i da atotpu-
ternicia, absolutismul, dictatura. Noi, constanti pe calea ce am apucat,
vtiind ca libertatea e mai veche deceit despotismul; vtiind bine c'fi
soarta lui 2 Mai vi 3 August o vor avea toti minivtrii ce se vor Incerca
25 a face un nou 2 Mai, un alt 3 August ; vtiind de unde a plecat vi unde
tintegte sfi mearga ministerul de astazi, il vom intreba numai atelt:
Oez allez vous, monsieur l'abbdP
Vous allez vous casser le nez. . .
*i aceasta va fi cu atfit mai sigur, cu cfit trebue sali fi pierdut
so vi ultimul grAunte de rationament, un minister carele se pregfitevte
9 Traian, an. I, Nr. 70, p. 281, 18 Octomvrie 1869; prima parte a revistei
politica.
a propune unui Domnitor Constitutional, masuri de supresiune a li-

beratilor publice, tocmai dupa o calfitorie intreprinsfi in scopuri fo-
lositoare tfirii i promitfitoare de noui Imbunfitatiri ! Ce fel! a doua zi
dup un act atfit de solemn, pfina si in vieata celui mai umilit cettt-
5 'Van, maritagiul, credeti a v impune Domnitorului, credeti a vfi
face necesari prin chimere, prin inventiuni nedemne, prin propuneri
de suprimfiri de libertfiti, care ordinariamente, tocmai in asemenea
ocaziuni mari, se Intind si se amelioreazfi si mai mult?
Oare propunerile cu care va pregfitiO a iesi Inaintea Domnitorului,
10 si care nu mai sunt un mister pentru nimeni, nu sunt o adevaratfil
insult& pentru capul Statului? Primi-va el, a introduce pentru prima
oarA, in noua sa Patrie, pe juna sa Doama ; precum ar introduce-o
un cuceritor, un Suvarof, un Atyla, un Joltuchin, un Tamerlan, sau
ca o va aduce ca un adev5rat Carol I, Domn Constitutional al Ro-
15 nafiniei, dupa cum este si va fi, Med voia voastra, fii siguri ?
Oare aceste liberticide propuneri, nu vor seri, inainte de toate,
pe fruntile voastre: t Ecce Immo *?
Dintre Tarn si voi, cari deserviti dinastia, cari con spirati in contra li-
bertatilor tarii, a dreptului, a moralei, a cuviintei, cine este anti dinastic ?
20 Si, oare propunerile ce le-ati redactat deja, o stim, nu le-a con-
clamnat lumea i presa europeanfi de mai Inainte? In Monitorul vostru
v'ati scris, voi singuri, nu mai departe dealt la 15 Octomvrie, dupa.
4 Memorial diplomatique 5 aceastfi sentint :
. Democratia este chemati a deveni baza fundamentalfi a Statului

25 modern, stabilind o string solidaritate Intre suveran i poporul sfiu...
Astfizi principii cari inteleg adevfiratul spirit al epocei trfiesc din vieata
natiunei, pentru care se aplich cu stfiruinifi a studia trebuintele si dorintele
natiunei spre a le putea in urmii satisface prin reforme salutarii. De aci
rezult desele voiaje ale capetelor Incoronate, spre a se informa despre
SO progresele realizate In celelalte State si mai cu seamfi In acelea care ocupfi
kcul cel mai insemnat pe scara Voiajele principior au
avantaje necontestabile. Prin schimbarea reciprocfi de vederi, ce Inles-
nese voiajele Intre monarcbi, favoriziaa intelegerea kr :AU de dorit
giajutoreazfi desvoltarea progresului, gratiei nobilei rivalitfiti ce-i 13'6'-
35 muleazi, ca sfi mentinfi guvernele lor la nivelul Statelor celor mai civi-
lizate*.
Iata ce a facut principele in strainfitate. bra ideile in cari, de buna

seama, s'a alit el. De sigur, in libera Svitera tii Belgia, in constitutio-
nala Italie, in Francia, intratd, deja, pe noua cale a democraIiei, a
libertalii, a egalitaIii, a guvernului reprezentativ in tom& puterea cu-
s vntului, ideile sale constitulionale vor fi prins radacini adanci. Cand
pe malurile Senei, ca pretutindeni, libertatea ia un nou sbor, and un
Napoleon III, descentralizeaza 0 cedeaza poporului, ceea ce poporul
R tie * a ceara 0 conserve, fici siguri, a Domnul Romanilor,
0 numai* de va voi 0 sa taiasa din vieqa nqiunii*, dupa consiliile
10 Ce i le da 6 Le Memorial diplomatique *, va aspunde la toate pro-
punerile voastre, cu adevArat 0 antidinastice*, prin un formal:
Non possumus...
PENTRU D. COGALNICEANU1)
... Astenersi dall'infastidire la su-
detta regia bandit, e coadiuvarla anzi!
De Merode.
II y avait dans les salons des secrets de
wort qui pouvanteraient les bagnes ..
Ch. Nodier
His arnicis sociisque confisus Ceti-
lina ...
Salfustius..
Vandalismul ageircilor guvernamentali din districtul Arge, daa

este exacta naraIiunea ziarului 0 Romanul*, a putut convinge pe mi-
ls cine ca nemuritoarele bande din timpul alegerilor parlamentare 0
municipale, departe de a fi curat 0 simplu 0 electorate*, precum le
nume0e in genere naivitatea publia, au devenit la noi un fel de insti-
tuOune permanenta, care f0 schimba caracterul dup5 trebuinca:
and civila sau militara, and administrativa sau juridia, and urban&
ao sau rurala.
Obiectul fiind dara la ordinea zilei in toat5 puterea cuvntului,
ii vom sacrifica un mic studiu.
1) Traian, an. I, Nr. 73, p. 294, 25 Octomvrie 1869.
Foaia torinestt 0 Gazetta del Popo lo # a divulgat mai deunAzi un

document papal din 1865, care nu va putea BA nu displaca d-lui Coed-
niceanu, rApindu-i aureola inven-ciunii bandelor.
Actul se prezinth sub forma unei cerculttri, emanate dela faimosul
5 Merode, ministrul de Resbel al SfAntului PArinte.
lath-1 inteo traducere literalfi:
t DesplirkinuIntul Armelor.
Cabihetul particular al rninistrului.
tOrdine foarte secret&
10 Roma, 18 August 1865
In urma diferitelor raporturi ajunse la acest desplixtamAnt, sub-
< scrisul ministru s'a 2n9tiiniat cum-cii banda, in fruntea careia se aflii
Domenico Fuoco, este organizatii pentru legitima apilrare a M. S. Regelui
ambelor Sicilii. Prin urmare, in loc de a fi confundatti cu adunfituri
15 1 de filatori de rele, banda regalii a zisului ctipitan nu numai nu trebue
I supfiratfi, dar inch autoritiilite de pe teritoriul Sf Antului Scaun sunt
datoare s'o ajute in toate modurile.
Ministrul: De Merode *.
Cine oare la noi n'ar avea suprema tentaIiune de a atribui d-lui
zo Coglniceanu, atAt de fecund in cerculttri, aceastA precioas poruncA
t f oarte secretA # despre zisul cApitan?
RugAm in parantezA pe lectorii notri a nu crede, cum a 0 zisul i.
ar fi ad vr'o aluzie la d. Zisu, vigurosul prefect dela Piteti: mai intAi
de toate, este o mare diferenth de ortografie.
25 Ala dar, ministrul de Resbel al lui Piu IX a prevenit cu patru ani
isbAnzile ministrului de Interne al MAriei Sale Carol I, recomandAnd
administraIiunii papale a proteja pe to-ti vagabonzii cari ar voi sA-Bi
exercite meseria sub egida fostului despot neapolitan.
SA mAngAiem instt pe d. CogAlniceanu pe acest tArAm de rivalitate
so cu d. Merode.
RomAnul, ca 0 Italianul, au avut ni0e predecesori cu mult mai
vechi in Francia.
Drept probA, citi/i Istoria Revolutiunii, schiiatA de mAiestrele
pene a trei dintre cei mai mari autori ai lumii moderne: Thiers, Michelet
35 $1 Nodier.
ARTICOLE POLIT10E 227
Intre 1789-1815 reacciunea aristocratica, aga numita t Termido-

riana a, pitulata sub auspiciile Burbonilor, formase in uncle provincii
ale Franciei o mulIime de bande, care 10 dedeau ele insegi sonorul epi-
tet de o Companii ale Soarelui sau chiar de 4 oamenii lui Crist *, avand
5
anume speciala misiune de a gterge prin foc i sabie de pe fala paman-
tului tot ce era mai democratic.
Coconafii se puneau In capul acelor bande, platind cu bani, cu vin,
cu prada i cu desfrau o monstruoasa colecliune zoologica de pupa-
scapaTi in trecut din fundul temni%ei, sau predestinali a intra
10 acolo mai curand sau mai tarziu in viitor.
Autoritalile le susiineau totdeauna pe sub ulna gi cfiteodata pe faca.
Precum ministrul papal 10 justifica bandele prin legitima
ap fir ar e a regelui Bomba, tot aga un C Truphame # sau un t Tre-
staillon b din Franta de pe la 1814 zicea cu mandrie: o ajut tronul*,
15 degi nimeni nu lucra in realitate cu mai multa energie a discredita
gi a ucide monarchia.
Despre d. Cogalniceanu noi nu vorbim.
Precum vedeTi, ministrul de Resbel al parintelui Ganganelli 9i
ministrul de Interne al Romniei, departe de a inventa praful de
20 pupa, nu aveau dect a recompune paginile cele mai manjite din
cronica reacciunii aristocratice din Franta.
Dar lucrul sa fie oare atat de modern?
Galia, Dacia gi Latiul n'au conservat cumva vr'o tradiliune toc-
mai- din epoca strabuna a Romei primitive ?..
23 De ate ori ne gandim la d. Cogalniceanu, nu gtim pentru ce demo-
nul istoriei ne aduce pe data aminte de un vechi patrician oarecare din
analele Urbii Eterne.
Iata capitolul XVI din o CongiuraIiunea lui Catilina *, dupa cum
o descrie vorbarqul Sallustiu:
30 Dintg el atragea la sine prin am'agire pe mai multi juni, pe cari
se apuca apoi cu tot dinadinsul a-i corupe.
Ii deprindea cu miirturia mincinoasfi, cu frauda, cu dispretul bunei
credinte, cu indrasnealti in dorinta de a ajunge.
Cnd ei nu mai aveau nici onoare, nici pudoare, Catilina le poruncia
35 nite crime din ce in ce mai mari.
4 Daca-i lipsea eumva vr'o cane' de a face rau, el punea pe adeptii

e sai a prada si a mkelari fail nici un motiv pe inoeenti ca si pe inamici,
numai pentru ea inima si bratul lor sa nu se trandaveasea prin repaos.
Catilina isi dobandi astfel cu atat mai multi amid si soli in care
5 4 sa se poata inerede, cu cat mai mare era sarada in toatii wa.,.. k
Ne oprim.
Credem a fi aruncat o vie mei de lumin a. asupra naturii intime
a bandelor, inaugurate la noi sub administraIiunea actualfi.
Dela Catilina 'Ana la d. Cogalniceanu, un pas.
10 Contra cui insa va fi conjurand dumnealui?
Cestiune !..
Am cereetat Romania, Italia, Francia si Roma antica.
Cel pulin d. Cogalniceanu nu poate sfi nu ne multumeasci de a-I
smulge pentru un moment din pacatoasa sfera nemleasca a vulturilor
15 rosii, preumblandu-1 cu profusiune in timp si in spatiu prin toati
lumea latina...
[BILANTUL GUVERNARH D-LUI COGALNICEANU] 1)

Sgomotul despre retragerea ministerului actual de indata dupa
intoareerea Mariei Sale Domnitorului, circuland din ce in ce mai mult,
credem a fi momentul eel mai oportun spre a ne aduce aminte in aju-
20 nul desparprii toate ferieirile cu care inzestrase Tara dd. Cogalniceanu
si Demetriu Ghica in seurtul interval de un an de zile.
Se numesc ea agenci diplomatici ai Romniei la Paris si Constan-
tinopole naseocitorii faimoaselor calomnii despre bande bulgare, arse-
naluri, tratate cu Nordul, etc.
25 Un sas se trimite a ne reprezenta la Viena!
Ofilerii cei mai distinsi se scot unul cite unul din armati, inlocuin-
du-se prin tot felul de rugini regulamentare, calcandu-se in picio0e
in cele mai multe cazuri litera si spiritul legii pozitive, precum a fost
cu raposatul Macedonski.
1) Trojan, an. I, Nr. 78, p. 313-314, 6 Noemvrie 1869; revista politica.
0 Camera se disolva dupa porunca lui lieust, anuntata cu o luna

inainte prin toate foile oficioase din imperiul habsburgic.
Tot astfel se urmeaza cu Senatul, caruia mai pe d'asupra i se arunca
in fata cu generozitate epitetul de 4 imoral i!
5 Alegerile parlamentare se opereaza cu ostentatiune de atm instru-
mentele directe ale guvernului puse pe fata in capul unor bande de
pupariaqi.
Presiuni, Mfg, persecutiuni, amenintari, coruptiuni nepomenite,
iar drept rezultat o represintatiune nationala Ianov-Nedelcovici!
Tot tip se petrecu dupa tipic alegerile municipale din tara intreaga,
a caror expresiune cea mai perfect& se concentreaza in d. Petre Gra-
d4teanu!
In magistratura, fn profesura, in administratiune, in toate ramurile
serviciului public, destituirile devin atat de numeroase in columnele
15 .2 Monitorului Oficial *!
Numirile cele mai scandaloase, a lui popa-Tache bunaoara, nici
nu se anunta macar prin foaia guvernamentala.
Furandu-se din Iai caseta Domnitorului in locuinta d-lui Cogal-
niceanu, guvernul se grabqte a justifica furtul prin motiv de e Ole-
20 natiune mentala *, fara nicio constatare medical& prealabila!!
Dar Evreii se tramit oficialmente peste Milcov cu dreptul de a
cerceta nemultumirea poporatiunii romane contra Israelitilor, trecand
din comuna in comun& i. smulgand dela locuitori prin fort& i. prin
amagire atestate favorabile pentru lepra iudaica, pe baza ordinii d-lui
25 Cogalniceanu.
Pe calla judele de instructiune dispune la noi de onoare, de liber-
tate, de vieata cetateanului roman, d. Basiliu Boerescu numqte in
aceasta calitate la Bac-du pe un Neamt neimpamantenit, oarecare
Keminger !
30 In Senat guvernul apara cu energie elementul aristocratic in
biserica 0 sanlitatea episcopilor necanonici, iar in Camera
propune cu staruinta tergerea din armele prii a tot ce amin-
teqte Transilvania, pentru ca nu cumva sa se supere d. An-
drassy, inlocuind aceste sacre suveniri nationale prin nipte fide,
s5 chinade teutonice.
15
230 SCRIERI L1TERARE, MORALE I POL1TICE
Din cauza unui chprar prasian se goneOe din armath ofiterul shu
cel mai savant, reprimindu-se apoi atm zichnd pe fur* In urma unei
extreme agitatiuni generale din partea opiniunii publice.
In Camera d. Coghlniceanu nu se sfiqte a propune resolvarea che-
5 stiunii israelite in intelesul Imphmntenirii, iritnd i desgustind 'Ana
gi pe cei croiti din bate prefectoralh.
Teti func-tionarii de prin diferitele ministere, cari au avut neferi-
cirea de a se naoe In Romfinia de peste Carpeti, sunt alungali cu gra-
made din serviciu, mhturndu-se totdeodath de prin 9co1i studin/ii,
to caH cutezarh a arde sacrilege caricaturh contra Transilvaniei.
Ziarul de cash al d-lui Coghlniceanu propagh zizania separatismu-
lui, numhrAnd cu abilitate In paralel pe to-ti o Moldovenii e i pe toti
Muntenii * din capitalfi.
Administratiunea uzurph atribu-tiunile ministerului public, tran-
15 sfernd pe cei osanditi dintr'un loc Intr'altul, cu o agravare Invede-
rath a penalith-tii, /neat membrii cei mai distil* ai parchetului din
Bucureoi protest& 0 se demit In corpore.
Printr'o lege, venith din initiative guvernului, Prutul se drueOe
Austriacilor i Muscalilor!
20 Se primeoe Mat nicio nevoie propunerea d-lor Beust i Andrassy
de a se rectifica hotarele Romniei din partea Transilvaniei 0 a Buco-
vinei, recunoscandu-se astfel implicitamente legitimitatea stapnirii
actuale a acestor nenorocite thripare, rupte hoteOe din corpul Daciei!
Cele dou concesiuni evreeoi Strusberg i Offenheim obtin dela
25 Parlament, duph sthruin-ta ministrului, fel de fel de hathruri In dauna
fiscului, afarh de chteva sute de mii de franci, arunceti de pomanfi
jidanilor dela Banca Herz!
Se inventeezfi bufonul complot Popovici!
Ooirea romfinh se clistruge In faimosul laghr dela Furceni, unde-i
so lipsea pn 0 al* unde pentru construirea baracelor se nimici una
din cele mai frumoase phduri ale Statului, unde se cheltuira In deprt
milioane, unde se fAcurh nioe marpri absurde de mai multe leghe
fara repaus pe cea mai mare ar0-th a verii, 9i unde nu s'a putut com-
bine In curs de mai multe luni o singur revista generalh, duph pro-
ss pria recunoaoere a iiiposatului Macedonski!
Pentru devergondagiul unui prefect, stinclardul hii Stefan 0 al lui

Mihai se pleac4 la Galqi de 'naintea pavilionului austro-maghiar.
Agenlii direqi ai guvernului aspfindese 0 patroneaza ideia de a se
ridica in Bucure9ti o statua in onoarea unui Svab!
5 0 catan4 austriaa funcIioneaza la ministerul de Final' le.
Un Neamt insult la Giurgiu, in modul cel mai grosolan, toate
institutiunile Iarii, In faTa unei autoriaTi constituite, 0 guvernul tace.
Pentru toate aeestea 0 altele mai oculte, piepturile d-lor minifftri
se Incarch cu decoraVuni germane.
to Turcia negtmdu-ne dreptul de moneta. 0 de representaVune diplo-
matica, in loc de a raspunde cu energie pe baza capitualliunilor, guver-
nanlii notri recurg la temenele.
Drept recuno0inVa din partea Por Pi Otomane, li se acord deco-
raIiuni turce0i peste cele nemle0i !
10 Ungurii inca1c4 cu insolinVa hotarele Orli, cfind la Cheia, cfind la
Brusturoasa sau pe aiuri 0 ministerul nu cuteaza a sc oate un Iipt
de protestatiune.
Consulul cesaro-crgesc insulta pe d. Cogillniceanu pentru aa numi-
tul Regulament Maritim 0 d. Beust decked, drept repara-ciune, eft bine
20 a fcut consulul cesaro-caesc!
Intr'un singur orael, numit Falticeni, inteo singur, lun, August
1869, se deschid treizeci de ctirciumi evree0i, dup autorizalia mini-
sterului de Interne!
Consilienii tronului recomanda MAniei Sale Domnitorului o WA-
25 tonie oficial in Rusia 0 incognito In Occidinte, ba Ina II opresc de a
vizita in cale-i strabuna Italie!
In Giurgiu, aa zieind la ua Capitalei, necum In ni0e locuri mai
departate, cencenii sunt aresta/i qi batjocorili, simplu numai pentrua
Indeitznesc a zice cii ministerul actual nu le insufl incredere.
SO La Slatina 32 alegAtori sunt triti la judecata, sub pretext a ar fi
calomniat purtarea cea constitulionala a prefectului!
D. Cogalniceanu expune oficialmente planul de a colonize gurile
Dun'arii cu vagabonzi din Palestina.
In Agiud un Evreu 0 un boier, coalizaTi ca totdeauna, sparg domi-
35 ciliile or4enilor, 0 guvernul se face a nu ptie nimic.
15
232 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC&
Pe and perceptorii amarfisc zilele contribuabililor, d, ministru de

Interne, in calitate de arandq al uneia din cele mai m'anoase mo9ii
ale Statului, reline in punga peste 9.000 de napoleoni, datori%i fiscului
de o mullime de ani.
5 Armata romana se preface in salahori la dispoz4iunea Evreilor
d-lui Strussberg.
Gesuitismul se propaga faliq in Romania de peste Milcov, rivali-
zand In repeziciune pe tararnul instructiunii publice cu progresul
economic al judaismului.
10 Mitropolitul din Jai asvarle pe membrii clerului in beciuri 911
ministerul zambqte.
Presa denunla existenta unui memorand, prin care guvernul
desvolta necesitatea dictaturii i a Monitorul Oficial # o afirma prin
tacere.
15 Magistratura de prin judele devine un simplu instrument pasiv
in manile catorva asociati din dinastia d-lui Basiliu Boerescu.
Austria secuestreaza moiile Statului Roman din Bucovina, si
d-1 A. G. Golescu o prive9te cu toat impasibilitatea unui fatalism
oriental.
so Intr'un toast oficial unul din minitrii romani insulta intr'o adu-
nare german& moralitatea femeii romane.
Unica coala nalionala din districtul Bolgrad se metamorfozeaz
sub auspiciile guvernului inteun institut bulgar.
Apoi arestul d-lui Gregoriu Eliad!
25 Apoi chestiunea-Lahovari!
Apoi scandalul loteriei municipale!
Apoi monstruozitaTile dela Mac'ai!
Apoi... am obosit.
ARTICOLE POLITICE 23g
[CUZA VODA 1 DOMNITORUL CAROL] 1)

Promise/Inn a reproduce _Mesagiul Princiar fala in fa-ca cu acela
din 1.864, pe langa care daca s'ar mai adauga portretul d-lui Coed-
niceanu, am avea la un loc o familie intreaga: tata 0 copii.
Extrema lungime a ambelor documente, cari se aseamana de mi-
5 nune pana 0 prin aceasta condiliune de forma, ne impiedeca a realiza
promisiunea.
Ne vom margini dar a semnala punctele cele mai batatoare la ochi.
Unica diferen0 esen-pala consista in aceea, ca vodfi-Cuza 10 in-
cepea discursul: e cu o dreapta mandrie de Domn 0 de Roman*.
10 Cuvantul 4 Roman* nu mai figureaza de astadata.
Toate celelalte deosebiri sunt mai mult sau mai pulin secundare, pe
cand analogiile, din contra, ne uimesc la tot pasul prin extrema kr greutate.
Mesagiul actual zice la sfar0t:
o SA InlfiturAm luptele de partid... *.
15 Mesagiul din 1864 zicea la Inceput:
4 In ce stare de peire luptele de partid 0 visurile unor ambi/io0
adusesera sara! .
Unul la sfar0t, celalalt la inceput, o simpla transpunere de ran-
duri, dar fondul este acela0!
20 Mesagiul actual, vorbind despre calatoria Mariel Sale la Rin, zice:
o Onorurile ce am primit dela Suverani, ale cAror milli am vizitat,
o se rfisfrAng asupra naliunii romAne $.
Mesagiul din 1864 vorbind despre calatoria lui voda-Cuza la Con-
stantinopole, zicea:
25 s Onoarele, date Domnului Romfiniei, sunt onoare date insuqi Ro-
0 mAniei 0.
Atunci s onoare *, astAzi s onor *, lucru dubios In ambele cazuri,

lath toatA diferenIa!
Apoi lasand la o parte pasajele despre descentralizare, despre
90 biserica, despre instrucliunea publick despre cai ferate 0 cosele, pan&
1) Traian, an. I, Nr. 83, p. 333-334, 20 Noemvrie 1869; revista politick.
0 despre portul dela Marea-Neagr, toate asemAnandu-se ca ni*te

frali gemeni in ambele Discursuri, sa treceam de-a-dreptul la armata.
Mesagiul actual zice:
a Pentru ca armata permanent sti serve bine de 9coala ostiieasca
5 in toate ramurile 0iincei militare prin care sti treacA toIi tinerii romani,
in anul acesta i s'a dat ocaziune a cunowe 0 serviciul de campanie,
prin manevrarea in corpuri rnai numeroase. Formarea taberei dela Fur-
ceni, in timpul cfireia am fost mandru de a fi insurni in capul armatei,
a produs rezultatele cele mai satisfacatoare, atilt in privinla spiritului
lo de corp cat 0 in priviaca instrucIiunei, prin manevre sistematice ; cu
aceast ocaziune armata romang, atat de devotatd dinastiei, s'a aratat cift
este la Infillimea misiunei sale *.
In revista trecutUt noi am demonstrat deja supreme necuviinIfi
din partea ministerului de a accentua u atata devotament dinastic *
is al armatei, ca 0. cand lucrul n'ar fi destul de sigur 0 ffir aceasta in-
tempestiv afirmare.
Mesagiul din 1864 zicea:
Armata noastra a primit o nouti lege de recrutare 0 de organiza/iune,
in vedere de a cruIa resursele noastre bugetare, 0 totodati de a spori
20 mijloacele noastre de apOrare. Mai multe stabilimente militare s'au
infiiniat 0 in curand .cara va fi inzestrat cu acelea ce-i mai lipsesc.
$i vorbind aicea de armatii, nu pot decdt a o felicita pentru spiritul sdu
de ordine fi pentru devotamentul cdtre lard fi cdtre tron, de care pururea
f i in toate ocasiunile mi-a dat puternice dovezi It.
25 Ni s'ar putea rOspunde, negre0t, ca asemOnarea intre ambele dis-
cursuri nu este perfect, pe cat timp noi mai avem Inca libertatea
presei, sugrumata prin regimele Statutului.
Astazi bandele electorale ne bat, 0 noi scrim.
Astazi d-1 Alexandru Zisu ne tortureaza, 0 noi scrim.
30 AstOzi d-1 Boerescu utilizeaza justitia Inteun inleles patriarhal,
0 noi scrim.
AstAzi d-1 CogOlniceanu reinfiinTeaza pedeapsa cu moarte, 0
noi scrim.
Astazi municipalitatea ne despoaie printr'o monstruoasa loterie,
35 0 noi scrim.
Astzi Ungurii ne calcfi hotarele, 0 noi scrim.
Astazi Austriacii ne insultri, 0 noi scrim...
In fine, dacn este ceva, care a scapat Oat acum pe guvernul no-
stru, este anume aceasth latitudine, Mutt& noun deocamdatfi de a
seri, IAA ca sfi ne asculte.
Un om, care nu se impiedia in limbn, Ii revars5 focul In vorbn
5 0 se lini0eoe ; un gAngav sau un mut, ctind se simte in meputinin
de a-pi rnzbuna prin cuvinte, se aprinde i apucin mnciuca.
Aa sunt natiunile.
11 Februarie nu se Intimpla, daca d-1 CognIniceanu nu punea de
mai 'nainte cu brutalitate un calu in gura Orli.
10 Se zice c dumnealui ar dori, eu orice prel, s'o mai fac i astazi...
In adevfir, ziarul s RomAnul *, in revista-i de Miercuri, ne asigurn,
a ministrul de Interne al MAriei Sale Carol I din 1869 nu face alt-
ceva deck ceea ce fAcea Ministrul de Interne al Mriei Sale Alexandru
loan I din 1864.
15 Bungoar:
o A ! Ai criticat modal prin care se numeau deputaIii sub regimul
statutului? Ei bine, vor fi tot astfel numici sub regimul Constitu/iunii
dela 30 Iunie, plus berm bandelor de ex-pu*ciiria0 t}'a jandarmilor de-
ghizati.
20 t A ! Aft criticat imprumutul Zarif de sub VodA-Cuza ? Ei bine, yeti
avea sub principele Carol imprumutul-loterie al comunei capitalei.
A ! Ap criticat concesiunea Godillot de sub VodA Cuza ? Ei bine, yeti
avea sub principele Carol invoirea comunei In afacerea Godillot, ce
este mai boacruin cleat concesiunea.
25 A ! Ati criticat administra-ciunea financiarii de sub Vodii-Cuza ?
Ei bine, veTi avea asemenea risipe i jafuri in toati tara, i Statul va
phiti deja dela inceput dobanzi de 12 la sutri.
A ! Ai strigat c nu s'acordii dreptul de 'ntrunire? Ei bine, 11 yeti
avea acum, dar vor veni bandele i vA vor bate 0 politAiul vi va da
o dark precum s'a fAeut la TArgovilte.
t A ! Ai strigat contra justiciei s'a lipsei de libertate ? Ei bine, yeti
avea acum libertatea, dar v vor bate ex-purtiriasii chiar pe pioele
capitalei i to.vi cei bAtuti vor fi inchi0 i daci in judecati.
! Ati strigat c sub domnia lui VodA-Cuza s'acuzau oameni de
35 comploturi, s'arestau Vapoi o amnistie spnla pe miniorii de filed de legile
kr ; ei bine ve/i avea sub principele Carol un nAmol d'asemenea fArAdelegi,
din care .vom scApa tot prin amnistie.
I A ! Ati strigat contra complotului Bontili; veti avea scum complotul
Popovici, ce va fi i mai ridicol.
236 SCR1ERI L1TERARE, MORALE I POLITICE
4 A ! A/i strigat ci se protejau culpabilii; ve/i avea acum uciderea

dela Cuca-MAcii, ve/i avea recunoacteri oficiale ci crima s'a comis tn
ziva and prefectul era acolo i prefectul nu va [fi] dat in judecatfi, fiinda
nu gAsegte cu cale ministrul justiciei.
5 4 A! AO itrigat a sub Cuza gi Statutul se /ineau oameni inchigi in
contra prescrierilor legii. Ve/i avea acum sub Constitu/iune gi sub prin..
cipele Carol, prizonieri trimigi In contra ]egii la Dobrova/ gi la BucovAt;
yeti avea protestarea a gase procurori in favoarea legii gi yeti vedea ci
numai voinis ministerului are putere gi c. rezultatul este moartea celui
10 Inchis prin violarea legii.
o A! AO strigat pentru a compromite pe Vodii-Cuza: Osoiul!...
Ei bine! Vom compromite gi noi pe principele Carol... D.
Oricum sA fie, deocamdath Tara este foarte fericit, dupa cum ne
asigurfi Mesagiul Princiar.
15 Nu trebue s credem insfi ca ea n'a fost ci mai ambitoare In alte
epoci ale istoriei na/ionale.
In 1848, degi Nemlii de tot felul nu erau Inca la noi aca numeroO,
totuci se publica aici o foaie teutonica, intitulata 4 Bukarester Zeitung 2.
In numarul sfiu din 20 Aprilie ea descria naivilor sfii lectori o adu-
20 nare de boieri, ce se intrunise in palatul princiar cu doua zile inainte.
Yodd-Bibescu rostise atunci -urmAtorul cuvfint:
Evenimentele caH au schimbat de curAnd fala Europei, au pua
pe Puterile protectoare ale /firii noastre de a se gAndi asupra atitudinei
tarii. Majestatea Sa Imparatul Rusiei a trimis la Iagi pe generalul Du-
25 o hamel gi se mai agteapta acolo peste pulin un comisar din partea Por/ii
o Otomane. Ei vor veni gi la noi. Va fi o adevarata fericire pentru mine
o de a le arata pretutindeni linigte, multumire gi cea mai depling unire
o Intre guvernul meu c intre toate clasele societ/ii. MA simt puternie
*win inlelepciunea, increderea i iubirea OHL . . .
30 Peste efiteva zile a izbucnit revolulia din 11 lunie.
Organ constitutional in toata puterea cuvfintului, 0 Traian 0 nu.
poate a nu se infiora vfizand fatalul pripor, pe care a pornit vizirii
noctri, tocmai pe and /era ar doH mai mult a se odihni de zguduirile
trecutului prin inflorirea romnismului ci a democra-ciei sub juna di-
35 nastie a lui Carol-Vod !
[FACULTATEA DE MEDICINA] 1)
Adunarea Deputalilor, pusA in micare -prin interpelarea d-lui
Esarcu, a desbfitut cestiunea Scoalei de medicink transformatil mai
deunAzi In Facultate printr'o procedurk pe care ne scutim a o defini,
deoarece ajunge a rosti numele autorului: d-1 Alexandru Crelescu.
5 Rezultatul discuiunii parlamentare a fost nul, ca totdeauna ; dar
obiectul in sine 2nsu0 este atert de momentos, incfit trebue s fie per-
mis cel puin opiniunii publice a exprima aceea ce nu avea voie a spune
representqiunea nalionalfi.
In numerii treculi ai lui 4 Traian* noi publicarAm mai multi ar-
10 ticoli, din cari lectorii no0ri au putut judeca pe deplin despre natura
si despre elementele lucrului.
Cestiunea este insA cu mult mai important& de cum s'ar crede
la prima vedere 0 de cum au inIeles-o pAnii aci tori ceilalti confrwci
ai no0ri din ziaristick
15 0 Facultate medical in RomAnia nu e menitA a juca un rol curat
tiinific ca aceea de Litere, curat local la acea de Drept, curat tehnic
ca acea de 9tiinIe1e pozitive ; ci are o misiune nespus mai mArealA de
a exercita o viguroas influenca romAneasc& asupra Oriintului intreg.
Aci este adevaratul punct de vedere.
20 coala de pitn& acum, infiinlatA sub regimul precedent, fie oricAt
de modestk totu0 pe loc atrAsese la sine o mulTime de SArbi 0 de
Bulgari de peste Dunikre, cArora nu le plAcea, dintr'o antipatie fireasck
a studia pe Avicenna in Stambul sau pe Ippocrat in Atena i cari nu
aveau totdeodat& destule mijloace spre a intreprinde lungul peregri-
25 nagiu pAnfi la FacultAIile occidentale sau nordice.
SA fie bine constatat c, zicAnd toate acestea, este prea departe
dela cugetarea noastifi ideea faimoasei o Confederaliuni Orientale ,
fie a RomAnilor dunAreni cu Slavii i cu Grecii, fie a RomAnilor trans-
carpatini cu Austriacii i cu Ungurii: o Traian 2. a declarat din capul
30 locului, c& respinge cu energie sistema cosmopolit a lui Mazzini,
care o propune mereu tuturor popoarelor, afar& numai de Italieni,
fiindcA pe dAn0i Ii iubete din inimk iar nu din buze.
') Traian, an. I, Nr. 88, p. 353-354, 4 Decemvrie 1869; revista politica.
238 SCRIERI LITERARE, MORALE 1)1 POLITICE
Individualitatea nalionalfi ramanand dogma noastra fundamentala,

nu vom primi niciodata noduri federale cu nimeni de alt neam; dar
admitem cu fericire relaPunile amicale cele mai intime ale Romanilor
cu toP acei a cAror simpatie pentru noi inqine nu poate fi supus4 in-
5 doielii; si iata de ce ne bucur o institupune, ce ne punea intr'un
contact moral de aproape cu elementele cele neantipatice ale
Oriintului.
Slavii transdanubiani, intorcandu-se acas in lima lor ca medici
din micul reservatoriu bucurestean, duceau acolo si presarau in toate
to direcpunile iubire si recuncoin0 pentru naliunea romang.
Nicio propaganda nu putea fi mai vivace si mai intinsa.
Independent prin profesiunea-i de toate inrauririle materiale sau
ierarhice, medicul patrunde in palatul bogatului 0 In bordeiul sara-
cului," pretutindeni ascultat cu acea atenPune pe care nu poate s'o
15 refuze cineva aceluia, ce-i pne viaia in cumpanit.
Romania avea un profund rAsunet in Oriinte prin gentila-i pe-
pinier medical.
Cu cat ins 0 mai eficace trebuia al fie acPunea unei FacultaP,
organizate astfel inch niciunul din vecinii notri de peste .Dunre
20 sa nu mai aibe nici macar o umbra de tentaPune de a cauta pe aiurea
doritul titlu de doctor.
Precum vedeP, transformarea scoalei celei secundare inteo scoalA
superioarA este demna in toatfi puterea cuvantului de a frAmanta
creerii unui adeviirat om de Stat.
25 Ba se poate chiar zice ca evidenIa era atat de palpabila, incat
un ministru de Instrucpune Publica nu avea nevoie de vreo Insem-
natfi doza de inteligenla pentru ca sa fie in stare a pricepe dinteodata
gravitatea cazului.
D-1 Alexandru Crelescu s'a arAtat mai pe jos de aceastfi condi-
so pune atat de moderata.
Dumnealui a stricat coala de pfina acum 0 a cladit in locu-i un
nu stiu ce, cu un nume facultativ i cu o realitate ridicola.
Nimicind unul din stabilimentele cele mai semnificative ale vii-
torului romanesc, urmat-a oare dumnealui vreunei ordini confiden-
so Pale din partea marelui vizir?
ART1COLE POLITICE 239
Nu credem aceasta, Oiind ch Turcii, ca i d-1 Alexandru CreIescu,

nu se disting prin multi fineIA.
Dumnealui a indatorat Poarta OtomanA, frith ca s'o Oie.
Inaltul Divan ti este obligat, fArA ca s'o simtrt.
Ambii provoac zAmbetul observatorului.
Cat srt plAngem insA naliunea romAnk a carei soartrt este incre-
dinlatA la ni9te asemenea cArmaci!
InstrucOunea publicA inteo Tara e temelia desvoltArii nationale
si liberale, adicA constitulionale.
10 Cui oare nu place libertatea noastrk de ne dri miniOri ca d-1 Alec-
sandru Crecescu?
Pe cine supArl nalionalitatea romAnk de ne intunecA pe tati prin-
tr'un corp opac, pus in capul invrtfamAntului?
Am spus CA coala cea secundara nu mai exista.
15 In adevar, indignaIi de arbitrar i amAriIi de nepriceperea d-lui
Alexandru Crelescu, tori profesorii acestui institut atilt de bine me-
ritat, d-nii doctori Maldarescu, Sergiu, RAmniceanu, Atanasovici, Pro-
tici, ttIu, Fiala, Draghiescu, VlAdescu, M. P. Trandafirescu, Scheiber,
Veleanu, T. Trandafirescu, Teodori, Fotino i Grecescu 0-au dat de-
m misia in corpore.
Le face onoare
Nu ne indoim, ca in locul dumnealor guvernul va gasi cu cale
a decreta pe cei 9apte barbieri ai d-lor miniori, plus bArbierul de curte.
Este singura metod posibil i compatibilrt pentru d-1 Alexandru
25 CreIescu.
Nita atunci dumnealui are mAngAierea provizorie de a se con-
templa pe sine insu0 in aa numita Facultate, ai carei profesori dato-
resc catedrele lor alegerii pe spranceana din partea unui bArbat, a-at de
inteligent in toate, precum este actualul ministru al Instrucliunii Publice.
30 Mai pe scurt, nu avem nici coalA secundark nici Facultate de
medicina !
Adunarea DeputaIilor a trecut la ordinea zilei duprt ce insA d-1
Cesar Boliac a constatat in 9edin-ca de Marci, crt asemenea fapte
intAresc dinastiile .!!!...
[BILANTUL UNUI AN] 1)

IntrAm in anul non.
0 schimbare de nume, nu de sistema, intocmai ca toate in Romania.
Ei in adevar, cum oare s6 cerem o prefacere radicala dela o sin-
gni% revolutiune a soarelui, pe and nu ne-au adus-o atatea altele,
5 CU mat mai directe ci mai palpabile ?
Cum sa pretindem ceva nou dela un an, and veacurile lanai s'au stre-
curat in pace pe Tarmii cei limfatici ai Istrului ci in trmbele cele somno-
roase ale CarpaTilor, Fara sa fi curmat catuci de pulin domnia Vechiturei?
Drept proba, sa trecem din secol in secol, oprindu-ne mereu anume
10 la a captea decadfi, In care ne cufundam maine, nu se mai oie pentru
a catea oara.
In 1470 Moldovenii se bateau cu Muntenii.
Au nu tot acestea ne acteapt6 in 1870, mullumita faimoasei tac-
tice a d-lui Cogalniceanu de a pune la tot pasul in zizanie ambele
15 maluri ale Milcovului, tavalindu-le 'Dana a zice cu o cinicfi desfranare,
ca un d. Marzescu reprezinta cuibul lui -tefan cel Mare !
In 1570 Romania gemea de mullimea strainilor, furicaIi in favoarea
CurIii ci in lada Fiscului.
Atunci ne plangeam de Poloni.
20 In 1870 vom avea pe Nemli.
0 diferen-0 de nomenclatura!
In 1670 Ungurii incepusera a se certa cu Austriacii, impacandu-se
apoi, dupa obiceiu, pe socoteala nenorociplor Romani de peste munli.
Am dori, ca fra/ii noctri Ardeleni ci Banaleni sa ne spuna ceea
25 ce-i pandecte in 1870?
In 1770 aveam in Tara o invaziune muscaleasca.
Intr'o zi comitele Romiantzov invita pe principele Ghica la o
plimbare pe jos.
Fanariotul raspunse cu indignare:
30 <4 Que diraient mes sujets, s'ils voyaient leur souverain a pied ?
Je prie Votre Excellence de m'en dispenser ! *2)
1) Traian, an. I, Nr. 97, p. 389, 31 Decemvrie 1869; revista politicA.
2) Engel, Geschichte der Walachey, p. 234.
Nu itim daca vom avea sau mr vreo invaziune in 1870, dar ceea
ce-i sigur este di regimul etichetei pudreaza de mult srmana Ro-
ramie, asemnnd-o din ce in ce mai mult cu admirabila peruch a
vizitiului dela Palat !
3 Aia dar, in 1470, in 1570, in 1670, in 1770 ii In 1870, tot unal
Mai zica cineva: u an nou*!!...
Toate-s vechi.
In iedinIa de ieri a Senatului d-1 general Tell a spus, a Beizadea-
mitica servise pe rand toate ocupgiunile straine, primind drept rhs-
to plata fel de fel de cruciulice.
Nu e nou nici aceasta.
In 1867 d-1 Nicolae Ionescu a declarat ca t numai Arnaqii au fost
totdeauna mercenari in Romania *.
In 1869 un alt mandatar al naliunii a adus aminte petrecerile
15 Pomului-Verde dela Braiov din 1848.
D-1 Demetriu Ghica este deprins cu acestea!
Sa-1 lasam lush la o parte, caci fizica modernh tot Inca nu ne-a
putut desvalo de ceea ce se numea altadata 0 orOarea deiertului *.
D-1 Coghlniceanu este un rail mai substanlial: o cifra, care se poate
20 numhra chiar cand nu este push langa o alth.
Facand sa intre In Cabinet doi subalterni, fostul prefect de Roman
ii fostul prefect de Iaii, dumnealui a capatat in Consiliu, fara a fi
Crist, pe cei doi rastigniti de alaturi, adicfi niite tovarhii devotaIi,
pentru ca sh nu firn inleleii intr'un mod mai neurban.
25 Ii trebue Ina cu orice pre% sa mai aibe...
Majoritatea?
Nu; caci dumnealui itie foarte bine, ch ministerul nu mai sal mult,
distrugandu-se prin inshii creiterea forIei, precum coarda se rupe
cnd arcul se intinde peste masura.
30 Ceea ce trebue d-lui Cogalniceanu, mai cu searna in ajunul de a
cadea, sunt finamele.
Nici mai mult, nici mai pulin.
Cu d-1 A. G. Golescu dumnealui nu se prea impaca.
Astfel dar se zice, Ca o nor a bilul d. ministru de Interne ar
35 fi cerand cu multa sthruinca in toate zilele pe laugh Tron o numire
de vistier pentru on or a b ilul d. Gregoriu Bali.
Motivul aparent este, ca touleauna, stereotipa urgent& de a mai

pune In Cabinet un Moldovea n.
D-lui Coglniceanu nu-i ajunge de a fi p&lmuit deja de dou& ori
RomAnia de peste Milcov, dAndu-i drept expresiune al-de d-nii Mar-
5 zescu i Calimachi-Catargiu!
D-1 Gregoriu Bal este menit a complete cabala cea ternar& a
insultelor.
Peste ateva zile 0 Monitorul Oficial 0 va publica decretul, iar
telegramele in strainatate vor trambita cu neruinare dup& tipic:
10 a interesele Moldovei 0! . . .
Nimic nou!
Ba este noufi epistola a d-lui Heliade Rgdulescu, reprodusfi In mai
multe ziare din Capital& 0 prin care venerabilul veteran i9i d& de-
raisia din Societatea Academia.
15 BAtanii trebue respectati, ca semizeii din Panteon, dupa ce ins&
vor fi Inteles ei I:10i a exist5 un punct, la care sunt datori a se opri de
bun& voie in activitatea lor, deck' nu prefer& a adea sub sarcina anilor.
D-1 Heliade Radulescu a ajuns acolo, dar nu i-a cunoscut po-
zi tiunea.
20 ha de ce, cu o extrema durere, noi ne vedem siliti a atinge astazi
o susceptibilitate dinaintea areia am dori cu drag& inima a ne Inchina,
modelAnd-o intr'o mreat& statu& de bronz sau de piatr.
Autorul e Michaidei * redeveni copil.
Trecem cu vederea joviala antare pe care a dedicat-o mai deuntai
25 Mariei Sale Doamna.
Trecem cu vederea fabuloasa istorie a tuturor popoarelor orien-
tale, pe care a debitat-o cu seriozitate zilele acestea dup& tribune
Corpului Legislativ.
Trecem cu vederea cearta-i cu d-1 Cogalniceanu din cauza unei
30 dame anonime, asupra areia actualul ministru de Interne se pare
a avea mai mult& influent& deat vechiul Locotenent Princiar din 1848.
Dar nu putem trece cu vederea groasa invectivk pe care dumnealui
nu s'a temut s'o arunce sacrei timbre a nemuritorului incai, acuand
cu violent& Societatea Academia de a fi serbat apoteoza celui mai
85 sublim lupt&tor al romAnismului.
*5incai era papista9 8, striga d-1, Heliade Radulescu.

Nu oim; poate sa fi fost chiar musulman sau budist ; e destul
sa fi simIit romttne0e.
Dar ce'er'a oare 5vabu1 Guttenberg, caruia insu0 d-1 Heliade Rh-
5 lescu intreprinse cu atttta nesocotinp a-i ridica un monument in ca-
pitala Romniei?
Aci este cestiunea.
Vai de Iaral...
Au aparut de curtind in Paris doua bropuri de cea mai vie impor-

10 tanla pentru cauza frwcilor noori de peste CarpaIi: o traducere fran-
ceza a scrierii colegului nostru d-1 V. Maniu despre 43 Misiunea Occi-
dintului Latin in Oriintele Europei * 0 un opuscol al eminentului
nostru corespondent parisian: *La Transylvanie et son union force
it la Hongrie, par C. Zamolxe *.
15 Ziarlll 4 Traian * are dreptul de a revendica o particica morala
in aceasta calduroasa propaganda na/ionala a amicilor sai.
Totodata foaia neapolitana 42 II popolo d'Italia* publica urma-
torul act, subscris de catre reprezentantul lui 4 Traian s la Congresul
Liberilor Cugetatori:.
20 Declaraliune de principie.
Subsemnatii delegaii ai diferitelor popoare ale lumii civilizate,

intrunici in Neapole spre a lua parte la Anti-Conciliu, afirma principiele
de mai jos:
Ei proclami libertatea raliunii in fala autorithlii religioase, inde-
25 pendema omului de'naintea Bisericei, solidaritatea popoarelor contra
alianlei principilor 0 a popilor, gcoala libera 0 nu InviilamAnt clerical,
dreptul 0 nu privilegiu.
I, Recunosand oiinla ca singura bazii, ei proclama pe om liber 0
suveran inteun Stat liber 0 necesitatea desfiinIfirii caracterului ofieial

30 al Bisericii. Femeia trebue sa fie emancipata de toate piedecile prin cari
Biserica 0 legislaliunea popresc deplina-i desvoltare.
Ei afirma trebuinia unei instrucIiuni 0 moralitali, nedependinIi de
orice amestec religios.
244 SCRIERI LITERARE, MORALE 13.1 POL1TICE
Neapole, 17 Decembrie 1869.

(Subscrisi): I. Mata, L. K. Ziemmermann, G. Nagy, I. Rouge
L. Uhlich, L. M. Ceballos, L. Maneyro, F. Krasner, L. Ovary, C. Lude-
king, .Ftefan Sildianu, F. Swist, E. Solferino, G. Ricciardi... a.
a Acesta este unicul dar de anul nou, pe care ziarul <I Traian s 11 poate
oferi lectorior sai, Para a pune o rechiziOune pe tars
[INTERESELE ROMANIEI] 1)
De o bucat de timp, arma cea mai favorita a antagoni9tilor poli-
tici In Romilnia este de aji arunca cu profuziune unul altuia, pe faI
sau In ascuns, sonorul epitet de s antidinastici s.
io Plitin le pas5 de a cerceta mai tntAi dac omul e nalional sau
nenalional, democrat sau autoritar, bun sau eau: toate acestea li se
par a fi prea mArunte, prea secundare, prea frivole, In comparatie cu
calul kr de b5taie.
Dela Wirciorova pan& la Cubei, nimeni nu vfi mai Intreab5 astzi
15 dach lupta-ti cu energie pentru consolidarea, m5rirea i . libertatea
nationalittii romne, ci numai dac5 sunteti sau nu, In numele vostru
qi al posteritatii intregi, pang( la Ultima Judecatrt, pentru sempiterna
durata a principiului dinastic.
Cel mai mare eau, pe care o searra de gladiatori ai zilei Ii 1ncbi-
20 puesc a-I face adversarilor, este de a surprinde cu dibacie
macar o umbruli0 contrarie spernd astfel a-i disgralia i a-i ucide In
perpetuitate.
Ziarul 6 Traian s, mai mult ca oricare altul, a fost din capul locului
o %int& de predileclie pentru tot felul de 9oapte de aceast5 natur5.
25 Incepfind al doilea an al existenlii sale, el este dator a afirma din
nou, contra maliOei i contra calomniei, unul din principalele puncte
14iscrise In Statutele acestui organ i dela care fundatorii si, o colec-
tivitate compact- i cu totul nedependinte, nu s'au ab5tut un singur
moment.
9 Traian, an. II, Nr. 1, p. 1, 3 Ianuarie 1870; revista politica.
Am sustinut 0 vom sustine cu t5.rie dinastia actualk simtlimantul

national fiind singura noastra busolii, iar natiunea roman& nu poate
a nu fi dinastic5, de vreme ce dinastia exista.
Pe cat timp familia princiara nu va renega cele doua dogme ale
5 crezului nostru national: Roma nis m 0 D emocr a ti e, thcor-
porateambelein Constitutiunea din 1866,Tronulemai
durabil deck o stanca de granit, crick de furioase ar fi valurile ocea-
nului ce o tnconjoara 0 o izbese din toate partile.
Intreba m acum, daca amicii cei mai sinceri ai dinastiei nu Bunt
ni la noi anume acei putini, cari neavand niciun zor de a veni la putere,
li arata cu vigoare la tot pasul, fara teama de inalta urgie, drumul cel
adevarat romnesc, cenzurand cu franchet5 0 cu asprime orice apn-
ea-tura nenationala?
Intrebam pe de all& parte, dac5 cea mai Inverqunata vrajmga
(5 a stabilitatii dinastice nu este, din contra, acea mizerabila turm& de
lingu0tori, cari numai ei sapa 0 slabese Tronul, punandu-1 din neso-
cotint sau din perfidie, mai pre sus de Natiune?
IatA de ce Traianitii cred cu persistent& a lucra in interesul cel
bineinteles al dinastiei, de0 niciodat& nuli vor pleca fruntile cu umi-
20 lint-, niciodata nu vor face o singura concesiune In dauna Romanis-
mului sau a Democratiei, niciodata nu vor uita vechea deviz5 a popo-
ralui aragones, care jura cu mandrie principelui salt: ( si no, no!
Strige dar oricine a suntem antidinastici, de eke ori datoria de
Romani ne va sili a ne ridica voacea, precum stam gata a urni chiar
25 bratul, contra oricarei manifestki, mari 0 mici, direete 0 indirecte,
fat4e 0 ascunse, a ingerintei straine!
In 1729, sub voda Gregoriu Ghica, Nicolae Costin, atunci unul
din miniqtri, scrise cronica Moldovei, pe care principele a insarcinat
apoi pe ciracul sail Amiras ea sfi i-o traduc5 In grecepte: citi opera,
-20 gasi fn ea o multime de pasage foarte violenti asupra fanariotilor 0
totu0 nu s'a sup&rat 11).
Era o prob.& stralueit a Domnul 1ncepea deja a simti ro-
manqte.
1) Notices des manuscrits de la Bibliotheque du Roi, t. 11, p. 282.
16
246 SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE
Ei bine, s fie oare antidinastic la noi a vorbi contra strriinilor

tocmai astazi, dui:4 ce Constitutiunea puse pe tronnl lui Mircea 0 al
lui tefan pe un principe, nu efemer 0 farri nicio legatura, ci ereditar,
nascut din parinti Romani 0 ai caruia copii nu pot a nu fi Romani
$ Si numai Romani?
Ciudat !
Aa dar, 4 Traian* nu va inceta nici in anul al doilea al vielii sale
a repeti mereu cu barbatie:
SA traiasca Carol I!
10 Jos influenta strainal..
Unul din simptomele cele mai proaspete 0 cele mai periculoase
ale actiunii puterilor din afara asupra ;aril, este modul neromfinesc
cu care guvernul actual se pregateqte a uni reteaua noastra ferata cu
Rusia prin Sculeni 0 cu Austro-Ungaria prin Brapv.
15 In Economia Politick este recunoscut ca o axioma, ca drumul de
fier e cu atat mai productiv, cu cat liniile sunt mai lungi.
Aruncati acum o repede cautatura asupra mapei Romniei 0 lesne
va yeti incredinta a distantele cele mai scurte pentru noi, adica
cele mai neproductive, se formeaza prin legarea retelei noastre cu
20 Sculenii 0 cu Braqovul.
Prin linia Sculeni Romania de peste Milcov este d'abia atinsa,
toata partea-i centrala 0 de jos, cu portul Galati in frunte, ramanand.
condamnate in favoarea Odesei 1).
Un asemenea sacrificiu e cu atat mai absurd, cu cat comertul
25 nostru cu Rusia este aproape nul.
Iata, bunaoara, ultimele cifre, pe care ni le procura in asta materia
bail statistica guvernamentala,
I. Export.
In Austria In Turcia In Rusia
55.479.730 237.319.472 4.588.466
1) Cf. revista politica a lui Hasdeu din Traian, an. I, Nr. 87, pe care o repro-
ducena in Addenda.
ARTICOLE P OLITICE 247
II. Import.
Din Austria Din Turcia Din Rusia
78.070.908 18.682.073 17.842.574 1)
Deci, in vederea exportului, cea mai gray& din toate, Rusia este
5 pentru Romania de vr'o 50 de ori mai pe jos de Turcia 0 de veo 13
ori mai pe jos de Austria ; iar cat privete importul, de 4 ori inferioara
Austriei, ba p&n i Turciei, cu atat mai mult, ca mai totalitatea impor-
ta/iunii moscovite consista in ni0e obiecte care se produc i In lark
tot ap de bine 0 tot ap de ieften!
10 Pentru atare comerI s se distruga oare primul port al Romaniei,
fara a mai vorbi despre restul Moldovei? !..
Prin hula Brapvului, pe de aka parte, ramble osandita la stag-
naliune Muntenia intreaga, In dreapta i 'n stanga, strecurandu-se
calea ferata numai prin xnijloc, anume pe spaiul cel mai ingust dintre
15 CarpaTi i punare.
Dupa ce ambele concesiuni Strussberg i Offenheim ne impun
deja sarcina unor sume fabuloase pentru o durata de un secol, apoi
atata ne-ar mai trebui, ca pn 1 i rodurile cele probabile ale sacrifi-
ciului sa nu fie pentru noi, ci pentru vecini!
20 De ce oare Austro-Ungaria nu voqte a lega linia sa cu a noastra
prin Sibiu, precum propunea ea insa0 dela inceput?
Un Englez din ambasada dela Viena i-a demonstrat la timp ca
o asemenea linie ar fi pentru dansa prea scurta, fiind totodata destul
de lunga pentru Romania a).
25 Nici noi Ina nu voim a ne omori pe placul Habsburgului, cu atilt
mai mult ca-1 avem de astadata in palma, drumul sau ferat fiind deja
isprfivit in Transilvania pana la Alba-Iulia, incat este for%at cu orice
preI, vrand-nevrand, sa-0 cate o intrare in Romania.
Prin urmare, cu 0iinla in lama, iar nu cu sentimentalism 0 cu
so fraze, noi respingem en desavar0re linia ruseasca a Sculenilor 0 nu
primim o data cu capul dela Austro-Ungaria o alta linie, cleat numai
acea a Sibiului.
1) Analele skitistice, Bueuresti, 1869.
2) Charles Boner, Transylvania, London, 1865, p. 602.
16*
A face altfel, ar fi a vinde Tara! !..

Aviz mandatarilor naliunii, in desbaterea cArora va intra peste
cAteva zile aceastA nouA trdare nalional pe calea economicA.
Sunt acum treizeci de ani, de and Michel Chevalier a spus:
s t Cestiunea Oriintelui se rezunart Intreagii In cele trei cai comerciale
intre Apus 0 Mistirit, calea prin Constantinopole, calea prin Suez 0
calea prin Syria *1).
Ca lea prin Constantinopole este deocamdat in maim Romanilor.
Voivi oare a o darui Cazacului 9i Catanei?
10 Grandi-ci-VA!..
[RETRAGEREA D-LUI COGAINICEANU] 2)

CAnd cade un minister, tori 4i bat capul a descoperi s ecretul feno-
Inenului.
Orice s'ar zice despre meritele genealogice sau talentele dinamice
ale d-lui Demetriu Ghica, rAmAnerea d-sale- la prepdinIa cea fizia
15 a consiliului nu ne poate impiedeca de a considera lipsa d-lor CogAl-
niceanu 9i Boerescu ca o adevArata schimbare de Cabinet.
Dumnealor singuri erau pana la un grad oarecare ceva, de0 nu
aveau titluri 9i chiar Fara sa fi avut decoraIiuni.
0 realitate uricioask vAtAmAtoare, rea, perfidk oricum veTi voi
20 sA4 botezaIi; dar nu mai puTin o realitate, iar nu o simplA ficciune,
pe care poate cineva sa 9i-o inchipuiasck pe rand sau cu toptanul, la
agricultura, la comem la externe, la interne, la justicie, in dreapta
i 'n stanga, vtiind foarte bine, cA nicderi 0 niciodat nu adauga 0
nu vede nimic.
25 Flea sA fi trecut printr'o clasa primark Beizadeaua e ministru la
LucrArile Publice!
Fara s fi ascultat o singurA lecIiune de Drept, Beiz adeaua e mare-
logolat !
1) Discours d'ouverture de 180.
9 Traian, an. II, Nr. 10, p. 37, 27 Ianuarie 1870; revista politia.
ARTICOLE POLITICE 249.
Fara sa fi auzit macar d'a-surda despre Laurent sau Martens,

Beizadeaua e capul la Afacerile Straine!
La cele din Interne, la cele de Resbel, la Scoli, la FinanIe, la Cu lte,
pune0-1 unde vreIi, tot una!
5 Tocmai de aceea insa dumnealui poate fi privit in fapta ca 0 cand
n'ar fi, incat retragerea d-lor Boerescu 0 Cogalniceanu, mai repelim
Inca odata, constitue pentru noi o cadere ministerial& in deplina putere
a cuvantului!
Ne intrebam dar, de 'mpreuna cu toata lumea: de ce a cazut?
10 Toate cestiunile politice pot fi resolvite in doua moduri.
Este o cale filosofica 0 cate o cale vulgara de a cerceta natura
lucrurilor.
Dintr'un punct de vedere mai inalt, cei doi ex-viziri ai Romaniei
nu puteau sa mai stea la divan, fiindca devenisera amandoi prea tari.
25 Arcul intins peste masura, trebuia sa se rupa.
De cand exista regimul reprezentativ pe isarmii Dunarii, aproape
toIi min4trii ba pang 0 Domnitorii notri, s'au rasturnat anume atunci
and se pareau a fi mai siguri de durata.
In Anglia stabilitatea guvernamentala line cateodata peste un
20 patrar de secol, numai 0 numai pentru ca min4trii 0 clliar principii
de acolo, tot mat de inIelepIi pre cat este de energica insa0 naliunea
kr, nu voesc 0 nu pot a deveni prea tari.
In Francia toli sunt despo/i din cea dintili. dimineaca 0 toli se cla-
tina din cea dintfii seal&
25 La noi cam tot aqa.
D-1 Cogalniceanu prin Camera, d-1 Boerescu prin Camarila, fiecare
ajunsese prea departe.
Cand frunlile dumnealor se pareau pierdute d'asupra noriIor, picioa-
rele s'au alunecat.
30 Noi unii prevestiram din capul locului acest rezultat al situaliunii.
Nu ap insa 0-1 explica opiniunea publica cea mare, sau mai bine
zicand, cea voluminoasa, nedeprinsa a reduce amanunlimile la o expre-
siune generala.
Se zice ca d-1 Boerescu ar fi fost indemnat a croi 0 a pune in mir
33 ca re faimosul proiect de donatiune.
250 SCRIERI LITERARE, MORALE tu POLITICE
Se zice, ca d-1 Cogalniceanu s'ar fi suparat, nu de monstruosul

caracter al concemiunii, ci de disgraTia de a nu fi fost preferit.
Se zice, ca d-1 Gregoriu Bal, disciplinat de catre d-1 Cogalniceanu,
s'ar fi apropiat de vr'o dot& saptamani de d-1 Boerescu, asemenea
5 acelor dezertori de poruncealfi, cari intra in armata dumana pentru
ca s'o poata birui mai cu inlesnire.
Se zice, ea d-1 Boerescu, amagit prin aparenca, ar fi incredintat
pre-ciosul act in manile sincerului neofit d-1 Gregoriu Bal.
Se zice, ca d. Gregoriu Bal ar fi primit atunci o not& instrucOune
10 dela d-1 Cogalniceanu: 0 pierde autograful lui Boerescu *.
Se zice, ca darea in publicitate a nemuritorului plan, cazut din
buzunarul d-lui Gregoriu Bal 0 gasit de &atm un alt amic al d-lui
Cogalniceanu, ar fi compromis succesul afacerii.
Se zice, ea d-1 Boerescu ar fi calculat oportun a-i da demisiunea,
15 pe care Maria Sa Voda trebui de astadata s'o primeasca, dei se lipsea
de servul cel mai devotat al dinastiei.
Se zice, ca d-1 Cogalniceanu, cu toata invapaiata-i doririca de a sta
la minister, ar fi capatat o ordine expresa de a nu mai calca treptele
palatului.
20 Se zice, xnai pe scurt, ea d-nii Boerescu 0 Cogalniceanu s'ar fi retras
amandoi din cauza cartelurior, cu acea numai deosebire, ea cel dintai
ni se prezinta ca o gingaa victima a unui zel cavaleresc, pe cand celalalt
este invidiosul calau al unor generoase aspiraIiuni.
Se zice, in fine, ca d-1 Boerescu poate sa mai revina la carma, peste
25 trei zile ; dar d-1 Cogalniceanu in vecii vecior !
Iata ceea ce se zice.
Noi unii nu credem.
Ne place mai bine explica/iunea cea filosofica.
Cu toate astea, ca organ al opiniunii publice, suntem datori a
so inregistra nite sgomote atat de grave, atat de probabile, atat de
sperioase.
Oricum A fie, prin ieirea d-lor Cogalniceanu 0 Boerescu, o mai
repeTim pentru a treia ora, ministerul s'a schimbat.
Putin ne pasa daca d. Demetriu Ghica a trecut la Interne in locul
35 d-lui Cogalniceanu, conservand totdeodata, in privinla curat materia la,
primul fotoliu in consiliu ; pulin ne pasa, daca d-1 Cantacuzino, omul

cel mai popular in capitala Romaniei, ales mai deunki la primarie
de 'mpreuha cu d-1 Petre Gradifteanu, a inlocuit la Justilie pe d-1 Boe-
rescu ; putin ne pasa, daca d-nii Marzescu 0 Calimachi-Catargiu se vor
5 retrage sau nu in viea-ca privata, dupa o cariera politica atat de inde-
lungata ...
Toate acestea sunt nite preocupaliuni secundare.
Cestiunea cea capitala este atitudinea Parlamentului, nascut a
din bta fostului cabinet Cogalniceanu-Boerescu 1
10 Cei invIali a vota sub biciu nu cumva vor observa ca instrumen-
tul de disciplina se aflii am:a intr'o alta /nada ?
In 9edin-ca de ieri a Adunarii Deputalilor, d. Iorgu Bratianu
a interpelat guvernul asupra retragerii d-lor Cogalniceanu 0
Boerescu.
ls Disculiunea infierbant'andu-se, s'au propus doua moliuni de
blam.
D. Demetriu Ghica se arunca asupra biuroului, smulge do-
polelul din mnile pmedintelui tii chiemil representaliunea national
la ordine.
20 Era sublim!
Nici chiar in Parlamentul lui Suluc un consiIier al Tronului n'a mers
'Ana acolo !
Sedinia s'a ridicat in mijlocul milli sabat de strigate 0 gesturi.
Sclavii nu primesc schimbarea stapanului.
25 Ii vom vedea mane...
*
4 4
In momentul de a pune ziarul sub presa, aflam doua noutfili deo-

potriva semnificative.
D. Demetriu Ghica, de 'mpreuna cu celelalte resturi ale ministe-
rului trecut s'a retras.
20 Colegiul Iaranesc dela Severin a ales deputat pe Voda-Cuza.
[INTRE TRON 1 NATIUNE ] 1)
De ce sa nu vorbim despre morti?

Vieala ar fi prea comoda, daca pacatosul n'ar qti ca-1 afteapta
o aspr& judecat& chiar dupa ua mornsilntului.
Ministerul din 16 Noemvrie 1868 a murit prin retragerea d-lor
5 Cogalniceanu i. Boerescu.
RamAnand vreo cAteva zile mai mult, d-1 Demetriu Ghica s'a
Incercat sA probeze ca i d-lui este oarecum o individualitate, Oa-
lindu-se totu0 foarte rau prin imposibilitatea de a merge macar o
saptamana !
so Inteligema d-sale, oricare ar fi ea, credem ca-1 va impiedeca de
acum inainte de a se mai aghla de lunecoasa scar& a puterii, fara sa
fi fost ursit pentru aceasta prin fire gi prin studiu.
Singurul personagiu ce ne poate insufla o sismire de milA este
nenorocitul d. Cantacuzino, care, asemenea unui faimos consul din
so Roma antica, n'a avut timp sa se culce in tot intervalul ministerului sacs.
0 mai palise altadata tot ap d-1 Bengescu sub Voda-Cuza.
5 Les beaux esprits se rencontrent. o
In fala schimbarii ministeriale, rasuflAnd un moment dupa o mune&
de patrusprezece luni, A ne mai dam ultima osteneala de a face ne-
20 crologul trecutului.
Nu vom vorbi despre tortura naliunii InAuntru i umilirea-i In
afara.
Mai mult sau mai pmin, dela 1859 i Oa astazi, In curs de o de-
cada intreaga, mai niciunul din cei dou& sute de minitri nu s'a gAndit
25 cu destula seriozitate la consolidarea libertalii poporului prin inva-
lamAnt 0 la meminerea dernnitalii internalionale printr'o atitudine
autonoma.
In administraliune i In diplommie, ministerul Cogalniceanu-Boe-
rescu a intrecut pe toate celelalte prin einism: o diferenla de grad.
so Aqa dar, punAnd deocamdata la o parte o materie atilt de cunos-
cuta, A ne adresam o alta intrebare.
1) Traian, an. H, Nr. 11, p. 41, 29 Ianuarie 1870; revista politie.
ARTICOLE POLITICE 25a.
Se zice, cfi Tronul nu eau-a la patriotismul 0 la liberalismul con-

silierilor sai, ci numai i numai la dinastismul lor.
S5 vedem dar, cum a gbh 0 cum a lasat guvernul trecut pe aceasta
prelioasS dinastie, pe care inamicfi si voesc cu orice pre% s'o des-
partfi de xurciune 0 de democra%ie.
Orice s'ar zice de combinatiunea Bratianu-Donici, ea reu0se a
face ca Tara s iubeascli pe Domnitor.
Pana i acei ce-1 combatusera din capul locului de frica gerznani-
Aril, ajunser acum a opti cu nedumerire: se vede a fi o excemiune!
10 In adeviir i regele Leopold al Belgiei era german!
Niciodat Dinastia nu se parea a fi mai solid aezat hi Ins0
inima poporului roman, ca In ajunul venirii la putere a cabinetului
Cogalniceanu-Boerescu.
Noii min4tri au fost atat de me9teri, tuck deabia dui:4 un an
15 de zile un colegiu Ifiranesc alege astazi In unanimitate pe fostul
Domnitor !
Terfelind stindardul national dinaintea unui vapor austriac; in-
sultand armata pentru un caprar prusian; suferind tnalcarea terito-
riului roman de catre o invaziune maghiara ; cerptorind cu Ingenun-
20 chiare la Stambul drepturile str5bune cele mai necontestabile ale
Orii; scaldandu-se Inteo ploaie de decorqiuni pentru vanzri de tot
felul; in fine, caciulindu-se pe rand, cand lui Beust, and lui Andrassy,
and lui Bismarck; acest guvern a Invelit cu spuza hi piepturile
tuturor cetaTenilor acea scantee de -dragoste pentru Dinastie, care
25 Incepuse deja a se preface hi flacgra.
SS luam lucrurile numai dela casStoria Mariei Sale Incoace.
Nuntaritul de cei zece napoleoni de comun I proiPrtvi de lege
pentru inzestrarea Intregii familTi princiare cu apaudgiurii aceste
dourt beilicuri, chiar sfi fi fost ele singure, tot Inca erau deajuns spre
30 a flute/dna Tronului simpatia na%iunii!
Panfi 0 In momentul de a renunIa la aria, ministerul Boerescu-
Cogalniceanu nu cugeta la altceva deck numai la o noua stratagems
de a compromite prestigiul dinastic.
Inteo rafinri el Tinea demisiunea pe and cu cealalta trimitea In
85 strainatate urmtoarea telegram:
0 Bucure0i, dumineci 30 ianuarie.

Colonelul Sturdza a prezentat Camerei o propunere, subscrisre de
a 65 deputati tinzAnd a acorda Principelui Romaniei o donatiune anuali
de 300.000 franci .....
5 Principelui ?
Cum aa ?
Va era ru0ne a mfirturisi In gura mare, a ati cerut-o pentru
Doamna, iar nu pentru Capul Statului?
Propria voastra intentiune vi se 'Area 6 atfit de monstruoas5,
to hicat v'ali sbuciumat a o Imbrobodi dinaintea Europei?
Trebuia oare sa -v5 incheiati cariera, precum ati Inceput-o, printr'o
minciun pe socoteala Tronului? ...
Astzi nu mai sunteti, dar ati fost prea mult timp, 0 Dinastia trebue
sa se tandeasca.
15 Ea este sdruncinatfi.
0 intoarcere grabnicfi 0 sincera la litera 0 la spiritul Constitu-
tiunii,. la Democratie 0 mai pre sus de toate la Romnism, singura
o mai poate readuce acolo unde s'a fost ridicat Inainte de nefasta
aparitiune a cabinetului Cogalniceanu-Boerescu.
20 Inlaturand far6 crutare pe to-0 acei ce-i ascundeau, printr'un nii-
zerabil cor de lingu0ri in proz6 0 in versuri, trista situatiune a Orli
Dinastia este datoare a se Inconjura cu o pleiadrt, nu numai nepatata,
nu numai franca', mu numai riguroasa prin varst, prin energie, prin
capacitate, prin 0iinta, dar mai intiii de toate, curat romfineasca!
25 Pentru ca Tronul sa se poata intAri, primul pas de %cut este a
distruge cu o singura trasura orice banuiala de stra'inism.
Al doilea, e libertatea cea mai deplina a exercitiuhii electoral In
toate manifestatiunile lui.
Din acestea doutt se vor niqte toate!...
30 N'ar fi cu neputin0 a pune chiar de acum prima piatr la acest
maret edificiu.
Oricare va fi ministerul menit a Inlocui astfizi sau maine pe cel
trecut, el nu va putea a nu dizolva Parlamentul actual, hazardnd
un nou apel la natiune.
Daca alegerile vor fi catu0 de putin libere, este mai mult cleat
sigur ca viitoarele Camere vor da ele 1nse0 din sanul lor un alt cabinet.
Prin urmare, ministerul cel pendinte, fie el de orice natura, este
eminamente transitoriu.
5 Bazandu-se pe acest criteriu, Tronul ar putea chemci la putere
nioe oameni cu totul noi, cunoscuti numai prin romanismul 0 libe-
ralismul principiilor.
Ar fi o 1ncercare de doua sau de trei luni, fericita pentru tar& in
cazul cel mai bun 0 nepericuloasa in cazul cel mai rau.
10 Aflam in acest moment ca d-1 A G. Golescu, pe care ziarul 6 Ro-
manul # 11 distinge nu ftiu de ce prin epitetul de s Lambru*, ar fi in-
sarcinat cu formarea ministerului.
Misterios in diplomatie, misterios in final*, misterios in toate,
numele noului prepdinte al Consiliului nu ne permite a ghici deocam-
is data nici m'acar culoarea acelora cu cari va crede de euviinta a se
insoti sombrul cap al Cabinetului.
Se vorbegte de d-1 Ion Ghica...
Se optwe de d-1 Costaforu...
Se murmura de d-1 Mavrogheni...
20 Intuneric!
[DESPOT VODA . .
Romania a avut 0 ea un Maximilian.

A fost Iacob Basilic Despot, care s'a suit pe tronul Moldovei in
deceniul al pselea dintr'un secol oarecare, in urma unui Domn alungat
din lath, al carui nume era Alexandru.
25 Originea-i cea adevarata nu se 9tie, dar natiunea romana 11 con-
sidera ca pe Neamt, ffind crescut la curtea imparatului german Carol V,
in armata caruia ocupase un post de capitan sau de locotenent.
Astfel Despot-Voda nu era dupa chipul 0 asemanarea tuturor
principilor: inteligent 0 ehiar invatat, el titi-ar fi 1ntarit dinastia pentru
1) Colurnna lui Traian, an. I, Nr. 2 , 4 Martie 1870; revista politica.
256 SCRIERI LITERARE, MORALE v POLITICE
rnulte veacuri pe scaunul marelui tefan, sa fi voit a face un singur

lucru: a deveni Roman.
Atka i-a lipsit, 0 atata 1-a dus la peire.
Chemat la domnia Moldovei, mai reala 0 mai glorioasa deceit sap-
s bedele titlupare princiare fara pamant, el prefera totu0 aii da di-
ferite epitete exotice: marchizul Samosului, baronul Parosului 0 aqa
mai incolo, primul pas spre ridicol, daca nu spre antipatie, In sanul
unei naliuni eminamente democratice.
Iubitor de pompa, care i se parea a fi principalul atribut al su-
10 veranitalii, el iqi organizase curtea. dupa norma etichetei germane,
cu o mulIime de ober-lachei 0 de unter-lachei, In numarul carora
i0 inchipuia in deert ca va putea sa bage floarea Romaniei.
Voind sa arate Europei ca Moldova era o padure fara dansul,
el avea aerul a nu ti nimic despre numeroasele qcoale, ramase Inca
IS din timpul lui Alexandru-Voda, nu al Lapupeanului, ci al celui Bun,
laudandu-se cu sgomot in toate panne: eu am infiiacat aci o Uni-
versitate !
Strain el insu0, atragea In Tara straini peste straini, dandu-le in
prada naliunea romana, 0 pogorindu-se uneori pana a imparli cu
20 dan9ii impurul rezultat al jafului celui misterios.
Neavand incredere in otirea romana, el se grabi ali improviza
sub fel de fel de pretexte o garda de venetici, inmullind-o din ce In
ce pe furiq, leganat de neghioaba amagire, ca o potaie de mercenari
va fi vreodata in stare a birui o na/iune intreaga.
20 Necunoscand -Ora 0 nqtiind unde sali caute un razim, Ora
a reu0 in cladirea superbului edificiu de dictatura, el se aruncase de'ntai
in bra-01e unei popularitaIi democratice, apoi in splendida tabr
a boerimii, in fine inteo amalgama de oameni murdari de toate culo-
rile, cu singura condiliune de a fi valeli, 0 n'a mai mers mai de-
30 parte.
Credincioqii lui 1-au vandut cei dintai, crezand sa culeaga ei ro-
durile tradarii: poporul insa a fost mai bucuros a primi din nou.pe
Alexandru-Voda, carele in prima-i domnie fusese rau numai pentru
boieri, dar In cea de a doua s'a aratat calau pentru toli deopotriva.
35 Moartea lui Despot fu oribila!
Doi contimporani au descris vieala acestui nenorocit principe, care

nu putea sa inIeleag5. a Ronfnii nu sunt Neirrci: Johann Sommer
0 Antoniu-Maria Graziani.
Ambii 1-au cunoscut personalmente.
5 Noi n'am Mout alta, cleat numai 0 numai a reduce propriile kr
cuvinte la cea mai simplii expresiune.
Dar cum se leaga toate acestea cu caracterul mornjntan al unei reviste
politice, menite a se nfargini in sfera marunIiprilor la ordinea zilei?
Nu era oare mai instructiv a vorbi despre cuviosul Popa-Tache,
is deampreunfi cu ceilalli respectabili colegi ai sfinliei sale?
Cerfind iertare pentru aceasta temeritate din parte-ne de a lua istoria
drept baza a politicii, far5 s'a linem seam'a mai intiliu de toate de
obiceiul vulgar de a pune la cale viitorul Iarii prin netiin-ca de carte,
suntem datori cel pulin a explica motivul lungei digresiuni despre
15 Despot-Voda.
Confratele nostru dela o Romfinul o a descoperit 0 a scos la lu-
mina, In nunfarul sau de ieri, pre%ioasa corespondenrd a Mariei-Sale
Domnitorului cu eminentisimul Kyr-Gregoriu, ecumenical patriarh al
Constantinopolei.
20 Consilierii Tronului, sub numele Capului Statului, au avut impu-
dice IndrAzneala a supune controlului ecclesiei bizantine legea or-
ganica a bisericii noastre, votata de catre Parlamentul Romniei.
Guvernul din Bucure0i ne subordoneaza marelui pontifice din
Stambul.
25 Vaeand aceasta groz'avie, puteam oare noi a nu ne aduce aminte
cii tot ap facea Despot-Vodk de0 nu era el insu0 ortodox, inat
cronicarul Moldovei ii da mg gulitorul nume de o eretic tr.
Dintre to-0 Domnii Romilni, pana la fatale epoca a fanariotis-
mului, numai dnsul 1 se consulta pururea cu prirnatul constantinopo-
so litan #, dupa cum o declar cu umilinca Intr'o epistola dare un ca-
lugar din patriarhat :
Kal up navayiandup tleandrp, lv ntiatv lyi 1.57e1pcoov avvia-cm4,
(AU u dm ziyg aim(' yvthiung nceava).1)
1) Crusius, T urco-Graecia, Basileae, 1584, p. 245-252.
Aducem acest pasagiu, pentru ca ilustrul prelat din Roma cea

Noun de acum Inainte cu tot dreptul s poata zice inteo a doua epi-
stola catre Capul Statului Roman:
0 Fa, Maria-Ta, ceea ce a mai facut Despot-Voda!! *
s Cat priveste desnodamntul unei asemeni imitatiuni, aceasta nu
e treaba ilustrului Kyr-Gregoriu!
Unde ne duce-ti, domnilor minktri?...
S'apoi daca ar fi numai atata!
Un alt Cabinet, mai romanesc 0 mai democratic, ar putea sa dreaga
to toate consecintele nefastei intimitaIi epistolare Intre Puterea Execu-
tiva a Romaniei 0 Autoritatea spirituala a Bizanlului, afara numai
de n'ar aduce pana atunci sgandarirea faimoasei chestiuni a Monasti-
rilor zise inchinate.
E insa un alt caz cu mult mai gray.
15 Instrainandu-se odata teritoriul Romniei, niciun minister
nu va. mai vindeca raul, remediile fiind posibile contra mor-
burilor, fie ele cat de periculoase, dar nu 0 contra faptului im-
plinit al morlii.
Ei bine, guvernul nostru actual a depus pe biuroul Adunarii De-
20 .putalilor un voluminos proiect de lege, intitulat 4 Creditul Fonciar
al Romniei*, care nu e In realitate cleat cea mai dibace conspi-
rgiune spre a face sa treaca pe nesim/ite In palma streinului toata
proprietatea teritoriala a Iarii, adica lundamentul existenlei noastre
individuale, ca Naliune 0 ca Stat.
25 In numarul viitor vOm analiza pe larg aceasta noua 0 nu cea din
urma monstruozitate a unor carmaci, al carora pogorI mai are Inca
de furca Oa 'n vale.
Deocamdata ne mulIumim a preveni cu tot dinadinsul opiniunea
publica, 0 mai ales atentiunea Corpurilor Legislative, pentru ca man-
n datarii sa nu poata fi surprimi, precum s'a intamplat de atatea ori
cu atiitea alte Camere in lume...
Vorba despre un banchet pentru beizadea Mitica Ghica a inceput
din nou a circula prin Capitalii.
Iata cel putin o petrecere inocentS, pe care naliunea romfing 11'-
35 treaga ar trebui s'o procure ambiliosului cavaler dela Livadia, numai
i numai pentru ca sa nu se mai gandeasca a reveni la putere, man-

gaiat in glorioasa-i retragere prin tot felul de mezelicuri.
Nu Intelegem ins& pentru ce sa nu se dea un banchet 0 d-lui Co-
galniceanu?
5 De ce sa fie uitat pana 0 d-1 Manolache Costaehe Iepireanu, In
sanatatea caruia rsuna altadata sala Slatineanu In urma lui 1I. Fe-
bruarie?...
Sa traiasca Baltazar! strigau bacantii 0 bacantele, pe cand o tai-
nick man& seria pe perete osanda cu litere de foc 0 de sange!!...
[FRANZ JOSEPH 1 NAPOLEON III] 1)

io Un om de geniu nu poate fi despot.
Daca Romania a avut, are sau va mai avea vreodata tirani, intr'o.
sfera mai mare sau mai mica, ei au fost, sunt i vor fi orilicand n4te
inteligente foarte marginite, urcate sus printeun fel de vant politic,
care ridica i umfla cu mult mai lesne o pal* un paiu, o secatura,
15 cleat un corp ceva mai solid.
0 adevarata capacitate nu poate fi personala, ci este eminamente
colectiva; ea cat& s'a fie o putere reprezentativii in toata vigoarea cuvan-
tului, dupa cum o numea americanul Emerson; ea se pune totdeauna
in cea mai strns'a" armonie cu necesitatea secolului sau pi a natiunii
20 sale ; mai pe scurt, ea este serva, In loc de a fi doamna.
Dictatorii cei marunti de pe malul Dambovitei ar trebui sa se
patrunda bine de aceasta suprem& lege, inregistrata la tot pasul in
filosofia istoriei.
Un individ poate sa porunceasca societatii, numai intru cat socie-
25 tatea poruncqte individului ca el sa-i porunceasca.
Ultimul act al Imparatului Francezilor e proba cea mai evident&
despre superioritatea lui Napoleon III.
Este urmatoarea epistola, adresata din parte-i catre d. Emile
011ivier Ti care arata, inteun mod palpabil, cat de putin se aseamana
90 creierii din Tuillerii cu maduva din Re9edinta Princiara a Romaniei:
1) Coiuma lui Traian, an I, Nr. 7, 22 Martie 4870; revista potitiel.
a 21 Martie 1870 *
a Domnule Ministru,
In Imprejurarile actuale, cred oportun a adopta toate ieformere pe

cari le cere regimul constitulional al Imperiului, spre a pune astfel capit
5 neastAmpAratei dorinO de sehimbare ce cuprinde unele spirite, neli-
nistind opinia publia prin teama de nestabilitate.
II Printre cari reforme, eu pun In prima linie acele relative la Consti-
tuOune si la prerogativele Senatului.
a Constitutiunea din 1852 tindea mai ales a da guvernului for%a de
10 a restabili auoritatea si ordinea ; dar ea trebuia si riimAnfi perfectibili,
In asteptare ca starea Ord s permitti asezarea liberttucilor publice pe
nioe fundamente taH.
II Astazi, dupfi ce transformwciuni succesive au adus un regim con-
stitu/ional, conform cu bazele plebiseitului, tot ce face o parte mai
15 intimA din cereul legislativ eatfi sti reintre In domeniul legii, cele din
urmii reforme sa capete un earacter definitiv, Constitufiunea sii se puns
mai presus de orice controversii, 0 Senatul, acest mare corp, in care
se aft& atAtea lumini, a villa' mai eficace In ajutorul noului regim.
a Prin urmare, te rog a te inlelege cu colegii d-tale spre a-mi prezenta
20 un proect de senat-consult, care a formuleze odatti pentru totdeauna
dispoziIiunile fundamentale ce decurg din plebiseitul dela 1852, impAr-
rind puterea legislativ intre dou Camere si restituind naiunii acea
parte de autoritate constituantd, care mi-a fost delegaa
a Credeti, domnule ministru, In simIimintele mele de trial-CS stimi I.
25 1 Napoleon *
Cu ateva luni, ba chiar cu ateva aptamfini inainte, dinastia

bonapartista se prea horcaind in agonie.
Indignaliunea poporului, decis a nu mai indura durerea 0 ru0nea
jugului, era pe de o parte a-VA/at-a prin macelul unui cetalean de cdtre
30 un membru al familiei imperiale, iar pe de alta, Incurajata prin
sgomotul, din ce in ce mai acreditat, despre morbul cel incurabil al
Cezarului.
Trebuia d'abia o scAnteie deasupra si numai o suflare dedesupt,
pentru ca Francia intreagti sA devinA, inteo singurA secundA, teatrul
35 unui teribil incendiu, ai cArui tAciuni sA sboare inflActirati la Ural si
la Bosfor.
Napoleon III a inteles la timp ca nu mai este nicio clipa de pierdut

0 iat5-1 democrat.
Revolutiunea a fost inlaturata.
Tronul s'a Infipt.
6 Lesne se starama eoroanele, dar nu mai putin lesne se Inta-
resc, fiind razemate pe un. cap, In simiul moral, iar nu brut al
cuvantului.
Ma distanta dela Bonapart 0 pan& la Habsburg!
Pe and Latinul paralizeaza furtuna, osandindu-se cel dintai pe
so sine insu0, pentru ea sa nu-1 mai osandeasca de o mie de ori mai cran-
cen tribunalul eel suveran al poporului; Neanrcul 10 inchipuete, cu o
tampa natangie, c5 o seaca frunza va putea sa reziste in fata furiosu-
lui ocean!
0 telegram 5. ne anunta ea deputatii din Galicia, din Slavonia 0
Is din Stiria, dimpreuna cu mandatarul roman din Bucovina, ceea ce
ne atinge 0 mai de aproape, au par5sit cu unanimitate Parlamentul
Vienez, declarand pe fata ea nu vor mai intra acolo, pe cat timp nu
va fi recunoscutfi o data pentru totdeauna deplina autonomie a diver-
selor provincii din imperiul austro-maghiar.
20 Pozipunea lui Frant-Ioseph este cu malt mai critica de cum era
mai daunazi a lui Napoleon III.
Neamtul insa nu vrea s'o inteleaga!
Pe malurile Senei era o lupta pentru libertate, dar nu 0 pentru
vieaca, nu pentru inimA, nu pentru existenca nationala.
25 Nearntul Ins nu vrea s'o triteleaga!
Dincolo se certa sclavul az stapanul, dar amfindoi de acela0 sange,
iertanduli multe unul altuia in favoarea fratiei mutuale; pe cand
de dincoace se iau piept la piept, fara mila 0 fara crutare, un popor
pamantean 0 un domn venetic!
90 Neamtul insa nu vrea s'o tnteleaga!
El uita pana qi aceea a fratele sat se numea Maximilian...
Si totu0, In ajunul cumplitei catastrofe, acel Neamt dicteaza
deocamdata In Romania.
In edirrta-i de ieri, Adunarea Deputatilor a votat, dupti cum i-a
ss pla cut lui, modificarea stemei nationale.
11
Ministerul a cerut cu sthruinth, ca soarele ii tuna srt nu mai figureze

de asthzi Inainte alaturi cu zimbrul l cu vulturul.
Majoritatea a primit.
In numArul viitor noi vom reveni mai pe larg asupra acestui gro-
s solan sacrilegiu pe altarul acelui Neam.t.
Un singur cuvnt pang atunci.
Soarele i luna, pe care le glisim nestriimutate pe toate sigilurile
lui Mircea i Stefan, sunt antica emblem& a Transilvaniei, demonstrnd
cu mandrie, In vazul tuturor, aspiraciunea noastra traditional-a la
10 unitatea neamului romdnesc.
Neamtul nu putea suferi o asemenea perpetua protesta-tiune.
Ea nu mai este...
[0 DEMISIE CU TALC] 1)
Cabinetul Intreg 9i-a depus demisia In milinile Domnitorului.
A cerceta cauzele cderii, ar fi o munch tot atilt de banal5, ca i
15 pretenVunea de a descoperi intima origine a succesorului.
Inteo alt5 Iafa +Entre cele constitu-tionale, ministerele se schimbil
dup6 voin-ta naiunii, haat nu este greu oriqicui a explica vine fi se
duce prin virimentul opiniei publice, din care fac parte tori ceth-tenii,
Iiftelegandu-se unul cu altul, ca membrii unei singure familii.
20 La noi, din contra, nu Poporul Suveran primete sau respinge
pe Consilierii Tronului, ci ti bagd in slujbd sau le dd drumul un element,
pe care-1 cunosc ai s5i, dar cu care Romnii nu se va Inle lege In vecii
vecilor: STRAINUL.
Dela IA Februarie 1866 i pin& asazi, numai Cabinetul cel dintfii,
25 Inainte de venirea M5riei Sale, a fost un product curat interior, de0
chiar acela Fara qtirea lui Dumnezeu, brodit intr'un mod artificial
din nite colegii nominale, ciocniti printr'o specie de vagabondaj poli-
tie, i caH n'au ateptat nici macar a doua zi pentru a-si Intoarce spa-
tele unul altuia.
1) Columna lui Trojan, an. I, Nr. 10, 1 Aprilie 1870 ; revista Dolisiei.
Toate celelalte ministerii, succese cu repeziciune in curs de patru

ani, marturiau ele Insa.0 cu o cinica franchefa ca naterea i moartea
lor depindeau deopotriva dela porunca consulilor, botezata cu un ter-
men mai elegant de : exigenple din afard.
s Astfel, un Neam, un Turc, un Muscal, lesne ar putea s spunk
de ce cutare a fost, nu mai este sau va mai fi la carma Statului
Roman ; dar cum oare voii, ca s'o ghiceasca vreunul din legionarii
lui Traian, pentru natura carora sunt atat de anormale cugetarile lui
Bismark, Gotccoff sau Ali-paa, ca sa nu mai adaugam pe un Crew
10 mieux sau Montefiori ! !
Deca d-1 A. G. Golescu s'a retras dela putere, sorgintele nu este
Cuca-Macai, nici Cheia, nici steiner dela Giurgiu, nici stindardul dela
Galati, nici Ambron, nici razboiul civil dela Ploqti, nici Zizin, nici
chiar patriarhul dela Constantinopol !
13 Dumnealui ar fi putut a mai comita o mita i o mie de altele ei
mai boacne, Para totu0 sa i se clateasca un singur fir de par, asemenea
apostolilor lui Christ.
Dad( insa II vedem rostogolindu-se, este ca aa a voit STREINUL, nu
ca nu-I servea destul de bine, dupa toata pofta inimii, ci pentr ca, multe gi
20 felurite sunt combinqiunile cand un instrumen e prea to-
cete, meterul cel detept cauta sa-1 inlocuiesca prin ceva nou, sau cel
pu-cin prin vreo unealtfi mai "odihnita, lasata pnA atunci la o parte.
Unele ziare din Capitala, anuntnd criza ministeriala, 10 bat capul
a prevesti cu orice preI numele fericitului urma.
22 Noi din parte-ne credem deajuns a constata numai atata, ca oricum
s'ar numi, va fi dintre cei la ordinea STREINULUI, i ne indatorim
de pe acum, In modul cel mai solemn, a o demonstra prin fapte, din
data ce a Monitorul Oficial )) va fi publicat decretul.
N'a sosit Inca timpul unui Cabinet curat romanesc, singur capabil
30 a consolida la noi Dinastia, impingand-o mereu pe o cale na/ionala
ei democratica, bleat Hohenzollernii sa devina, peste Weptare, Ber-
nadoIi dela Dunare.
N'a sosit Inca timpul unui Cabinet, curat romanesc, care sa cuteze
a zice Capului Statului suntem Romani, iar nu Prusieni, i min4trii
ss responsabili ai -Orli noastre, iar nu valgi galonaIi ai unui senior feodal.
17e
N'a sosit inert timpul unui Cabinet curat romnesc, inaintea caruia
sa inteleaga insu0 STREINUL: eine suntem i cine este.
Deocamdata, Cabinetul cel permanent al Romaniei e trupa nem-
leasca Strussberg-Ambron et Campania, jucand pe scena noastril poll-
s tica sub fel de fel de nume imprumutate, cand drama, cand tragedie,
&and farsa, dei varietatea costumelor, nu ne impiedica a recunoaqte,
dupa accent i dupa maniera, perfecta identitate a actorului.
A zice: d-1 A. G. Golescu a cazut,este pur i simplu a inregistra
finea unei piese, in care ilustrul comedian dela Berlin paruse in rolul
10 lui Arapilkramanand insa ca maine sii-1 mai admiram tot pe clansul
ii 'n acelaqi teatru, in caracterul cocoatului Ricard III sau al pante-
cosului Falstaff din Shakespeare!
Se vorbwe despre dizolvarea Parlamentului.
Nimic mai natural: un alt decor.
15 Oricum sa fie, o reprezentaIie ffind ispravita, spectatorii incepand
a se impr4tia, figurancii alergand la garderoba, spre a depune acolo
stralucitele vestminte ale unei mariri momentane, i lampile ffind a se
stinge, sa ne aducem aminte, daca nu totalitatea seratei, incai efectul
desnodamantului.
20 Finalul a fost foarte consecinte cu intreaga conducere a intrigei.
Ziarul s Federaliunea * din Pesta, in numarul sau din 25 Martie,
ne comunica urmatoarea tire despre unul din ultimele acte ale d-lui
A. G. Golescu:
O Foile austro-maghiare spun ca guvernul din Romania Ebert,. a
25 trimis o nota la ministerul unguresc, in care declara ca este gata a lega
calls romdnefti eu cele ungurefti, nu numai la Bram i Turnu-Severin,
ci qi la gesul diului*.
Prin urmare, d. Andrassy n'are cleat sa aleaga, oriunde i se va

nemeri mai bine pentru interesele comerciale gi strategice ale Ungariei!
SO In aceeaqi zi cu i Federatiunea noi primiram o corespondenIa
din Pitqti, in care ni se spune:
Ceateanul N. Constandinescu zace in temnica, fiinda sparsese, din
intamplare, o statueta de gips, reprezentand figura Mariei-Sale Dom-
nitorului, ceea ce judele de instruc/ie numWe: crimet de les-majestate!!!
ARTICOLE POLITICE 265-
ConstituTiunea romana admite neviolabiitatea Capului Statului,

Intru cat 11 apfirti responsabilitatea ministeriala ; dar nu poprete pe
nimenea de a uza 0 abuza de chipurile cele cioplite, a carora adore-
liune ar fi o idolatrie in toata puterea cuvantului.
s Oricine cumpara un portret sau un bust, fie chiar al impftatuIui
dela Peking, dobandeste prin aceasta deplinul drept de a-1 rupe sau
de a-1 sfarama, afara numai cand o definde cumva vr'o lege speciala.
D-I A. G. Golescu pe de o parte pune Romania la deplina dispozi-
liune a Ungariei, iar pe de alta, tot dumnealui refuza Romanilor facul-
10 tatea de a avea la deplina lor dispozitiune o bucatica de var, impusa
adesea cu force de dire insa0 administratia printr'o napaste de dare
indirect ; cad sunt prea puTini cari sa caute de bun& voie icoanele
Mariei-Sale: gustul pentru frumoasele arte nu e destul de desvoltat.
In fine, cea mai din urma manifestare ministerialk In ajunul retra-
Is gerii, este faimosul capeldrit, despre care noi vorbiriim deja In revista
trecuta, de0 nu credeam Inch atunci posibilitatea unui asemenea
beilic.
Departe de a desminli scabrosul sgomot, *Monitorul Oficial*
a Inceput a publica rezultatul nenumaratelor liste de subscripliune,
20 raspandite cu gramada in toata Iara, precum se arunca altadata cisla
in epoca Mavrocordalilor !
Mii si zecimi de mii de galbeni curg din toate parcile, sub inocentul
pretext al unui fantastic paraclis inteo Casa' de orfane, ale cdreia eleve
ar trebui mai bine sa se deprinda de timpuriu cu o extrema modestie,
n pentru ca sa nu fie silite mai tarziu a suferi proverbialele consecince
ale mai multor Parisiane dela Saint-Denis!
Din norocire pentru dansele, mice s'ar zice 0 orice s'ar face,
de abia vr'o cateva oboluri din mai multe milioane vor putea fi Intre-
buimate In fapt la Azilul Doamna-Elena.
SO Unde merge restul?
A fost pulin abil d-1 Cogalniceanu cu nuntdritul dela comune 0 d-1
Basile Boerescu cu proiectul castelaritului: d-1 A. G. Golescu i-a intrecut !
sa-i fie tarana ugoaral..
[10 MAI I ADEVARATA REVOLUTIE] 1)
E 10 Maiu.
Aceasta zi ne aduce o tristA amintire in trecut i un amar pre-
simfamfint in viitor.
Sunt acum patru ani de cind Maria-5a Carol I intra, cu o extrema
5 solemnitate oficialk in capitala Romniei.
Negre0t, nu acesta este faptul cel dureros, despre care noi voim
a vorbi.
Persoana Principelui ffind neviolabilk nu tocmai a Columna lui
Traian b va veni a cfilca litera i spiritul Constituciei.
10 Ceea ce ne mlmete in 10 Maiu este un fapt anterior acestei date
lunare: atunci, mai bine ca oriicnd, s'a putut constata ceea ce pro-
duce In Ora noastra o adulterti inso/ire intre elementul democratic
sci acel boeresc.
Cuza-Vodfi trebuia rfisturnat, caci nu mai putea s domneasck
15 9i nu mai putea sfi domneasck caci se pogorase cu uurinVi a fi o ne-
demnift unelt a sacerdoTilor imoralitatii.
Acei ce se credeau predestinali a regenera naliunea cea pfingfiritk
erau datori mai intaiu s vaza dac sunt buni cu toii ei inii; sfi
depfirteze cu abnegaIiune pe membrii cei cangrenqi ; s respinga cu
20 dispre% orice alianca impurg ; i apoi: Doamne ajut
Dupfi victorie, cei invini n'.or fi gfisit fini i nai in tabgra in-
vingfitorilor.
Raul era pedepsit tfir crutare.
Naliunea se curfila de bube.
25 Aceasta se chiamg o adevarata revolqiune.
Aa s'a fcut oare?
Din contra, cei ce pretindeau a fi amici ai pop orului, incheiarfi
o desfrfinata coalitie cu secularii duqmani a tot ce este romnesc pe
faIa pfimintului.
90 Tactica boerismului a fost pururea i pretutindeni de a-si rezerva
un adfipost in toate eventualiacile.
1) Columna lui Traian, an. I, nr. 19, 10 Mai 1870; revista politica.
Sub fanarioti, and trofiurile lui tefan i Mihai colindau in cercul

cel restrins al cAtorva case din mahalaua greceasa dela Stambul,
In fiecare familia boereasc5 din RomAnia era reprezentatrt totalitatea
Fanarului: taal tinea cu un Caragea, fiul mai mare cu un Moruzi,
5 cel mai mic cu un Hangherliu, fata cu vreo slugs de a lui iftu, i ap
mai incolo.
CAnd venea domnul Caragea, tat4I apgra neamul intreg.
Ace1a0 rol juca fiul mai mare, cAnd sosia la domnie un Moruzi.
Un Hangherliu de abia ti punea piciorul pe tarmul Dungtrii i
to iata c fiul mai mic alerga Inainte-i, devenit reazimul cel mai sigur
al rudelor.
In stAr0t, fata ocrotea interesele tuturor pe Ulna un $utu.
Astfel, multumitA unei stratageme mai bizantina decAt chiar acea
a Bizantului, cci elevul Intrecuse pe dasal, ciocoimea s'a bucurat
15 la noi totdeauna de impunitatea cea mai absolutri.
Intr'o epoch mai proaspatfi, eine oare nuli aduce aminte c n'a
fost in Moldova mai nicio curte boereasca, din care unul BS nu fi fost
de ai lui Vogoride, pe cAnd celAlalt se prtuna cu mAndrie in avt nu-
mitul partid national?
20 In urma alegerii lui VodS-Cuza, varul cel nafional scotea din n-
paste pe vrul cel 9ogoridist.
Mfina spala mama.
Orice sS se fi IntAmplat, amAndoi amAneau tan i mari.
DupS tipicul tuturor coalitiunilor In Romnia, s'a Mcut i acea
26 din 1866.
0 parte din boierime se furipse cu abilitate In cAmpul democratic,
care-i primea cu bratele deschise, pe clind restul veghia eu prudenta
pe lAngS stSpAnul lui Librecht.
Luati lista ultimilor minitri ai lui VodS-Cuza i confruntati-o
30 cu nomenclatura .jumatatii celei aristocratice din coalitiune.
Nemotenii i iarrt0 nemotenii !...
In kc ea fie trimis la ocne, un Iepureanu se urca cu fudulie la
preedinta Parlamentului, ridicAndu-i-se toasturi o Doamne! toc-
mai in Sala SlStineanu.
35 Acest exemplu ajunge.
268 SCRIERI LITERARE, MORALE SI TOLITICE
Iath de ce 11. Februarie a eit aga cum a git !

lath de ce natiunea a fost victima unei crude amgiri !
Iath de ce noi plangem in ziva de 10 Maiu!
Din fatalitate, pe acei pe cari am dori s-i vedem la tot pasul OA-
5 turi cu noi, caci suntem frati gemeni dintr'un singur mare corp de
actiune, noi coalfi nedependintli i ei coal autoritarii, n'au in-
vfitat 0 nu voesc A invete nimic din ispitele trecutului, din lectiunile
istoriei 0 din propria experienth.
Viecare nou greala face, ca Papa A strige 0 mai tare ea este
10 nefailibil.
-Dupa 11 Februarie nu s'a repetit oare scandalosul fenomen al coali-
tiunii pe la finea lui 1868, cfind d-nii Beatianu, Rosetti, CogAlniceanu,
Boerescu, Arapilfi 0 beizadea Mitica se desftau inteo mutua1 :6 ad-
miratiune pe Dealul-Mitropoliei, unii ca miniori 9i ceilalti ca prep-
15 dinti ai Camerei, declamnd inteo duioasti armonie despre s impEt-
carea tuturor partidelor s? ,
Rezultatul este situatiunea actuala.

Sa nu fie care timpul de a aptita mai multh minte?
Doufi coalitiuni succesive, acea din 1866 0 acea din 1868, pare-
20 lizemd mereu romnismul prin strainism 0 democratia prin reactiune,,
ne-au impins treptat la marginea abisului.
Unde ne va mai duce oare o a treia incercare, reinoindu-se din
doi in doi ani, cu o regularitate astronomicrt?
Ei bine, s'a fkut Incaodata!
25 Recurgtmd la vechea comedic, boierii au trimis transfugi in toate
directiunile.
Pe de o parte, ii vedem gurgutfindu-se la guvern, unde s'au con-
topit cu destula era ambele nuante ale dreptei, cea batrana i cea
tanari3/4.
90 Pe de alta, ei s'au grupat la un loc cu avocatii, cu bandele dee-
torale 0 cu diverse specimene de renegati, scotnd la lumina trnpreunk
un apel, pe care noi 11 publiam mai la vale, subscris de patruzeci
0 doi, dupa cum il easim inteo foaie volanth.
Ei i0 dau aci numele cel traditional al retrograzilor din toate
ss thrile: partidul ordinei.
AlITICOLE TOLITICE 269
SemnAturile cele mai caracteristice din coada actului sunt: Bei-

zadea-MiticA, Iancu-Manu, Petre GrAdivteanu, general Florescu, Bo-
liac 0 fralii Boerqti.
D-1 Iorgu BrAtianu nu putea s lipseascA, pentru ca sa nu fie zis
s cli a fost un an In care dumnealui a pierdut ocaziunea de a face obi--
nuitul sau transit prin toate culorile politice de-a-rAndul.
Intre cenalli subscriitori mai este 0 un d. Efrem Ghermani, de-
spre care va fi o vorbA mai jos.
In fine, asigura/i nu numai la guvern, dar Inca 0 Inteo clic& deo-
10 sebitA sui-generis, In care s'au amalgamat trei August, 'mita lui Popa-
Tache, (< Trompetta Carpa/ilor s 0 alte ingrediente nu mai pulin dis-
parate; boierii 0-au mai pus in/eleapta Intrebare: ce vom face
oare, dacA ar reu0 Ro0i 0 Frac/iunea?
Vr'o pse adunari In locuin/a unuia din cei doi capi ai coalei au-
15 toritare, urmate apoi de vr'o trei Intruniri In Sala SlAtineanu, au produs
un comitet, despre care noi dAm mai la vale o dare de seam5. a zia-
mini 0 RomAnul 0.
Este o coaliiie In toatA puterea cuvantului.
Boerii 0 democralii sunt amesteca/i iarA0 Inteo zeamA, Intocmai
20 ca In 1866 sau ca In 1868.
Ceea ce-i 0 mai ciudat, este ca unul din membri, anume d-1 Efrem
Ghermani, se cetqte totodala in apelul cel cu Beizadea-MiticA!
Printre ceilal/i, rarfi a-i fi consultat cineva de mai 'nainte, au fost
bAgali vr'o doi nedependinfi.
25 Suntem autoriza/i a crede ca d-nii Iancu Codrescu 0 Georgiu
Missailu au respins aceastA onoare.
Despre d-1 Papiu-Ilarianu, nu tim.
Pentru d-1 Eugeniu Predescu, ne pare rriu.
Noua coali/iune, ca 0 acelea din 1866 0 1868, dupA care este co-
n piatA orbeoe din virgulA, In virgulA, se Incearcfi a se justifies prin ba-
nala frazA: sara este Inteun mare pericol!
Da! Intr'un mare pericol au ImbrAncit-o trecutele srutAri ale
confraOlor notri cu ciocoismul, 0 este Invederat, chiar pentru inte-
ligentele cele mai tAmpite prin disciplinA, ch o a treia sArutare, exe-
35 cutatA dupa acela0 model 0 In ace1ea0 condi/iuni, este fatalmente
menitA a mAri 0 mai mult pericolul.
Pentru ca Romania sa poata avea vreodata o adeviiratli revolugune :

pentru ca sa nu mai vedem o simpM stramutare de persoane, In loe
de o schimbare radicala a sistemei; pentru ca cei rai sit' fie pedepsi0
cu asprime 0 cei buni la locul lor, dupa proporpunea meritului; pentru
5 ca poporul sa mearga Mat piedica, triumfand pe calea cea nalionala
a progresului; trebue mai Intiliu de toate, ca romanismul 0 demo-
cralia A nu se mai pupe huveciLvecilor at_ fartalii Consulilor i cu
ruginele Regulamentului!
Un partid limpede, iata unicul remediu!
to Ar fi de dorit ca toate cetele marelui corp de acciune sa se adune
Inteo stransa unire imprejurul unui singur stindard.
Pentru aceasta grandioasa concordie, iar nu pentru o meschina
zizanie, lucreaza o Columna lui Traian *.
coala autoritara, purificata de tot ce este bastard, de tot ce este
15 postulant, de tot ce este cosmopolit, n'are deck sa se lepede de ido-
latrie, formuland o programa 0 recunoscand-o ca singurul cap de
partid, dela care sa nu fie permis a se del:arta nimanui, fie el Rosetti
sau fie el Mircea-Malaiarul, 0 atunci micul grup nedependinte de
astazi nu va mai avea raIiunea sa de a fi.
20 Noi voim a lucra cu voi, 0 voi preferiti a va desmierda cu boierii.
Rau!
[PARLAMENTUL ROMANESC] 1)
In ajunul alegerilor parlamentare suntem datori, mai intai de toate,
a constata i a explica un fenomen foarte caracteristic, despre care
nimeni Inca nu i-a dat seama.
25 0 majoritate pronuntatrt, omogena, compacta, a fost totdeauna In
Romania efectul unei presiuni guvernamentale.
Din contra, de cateori sufragiul a fost lasat ceva mai liber, naliunea
trimetea In Camere o mulcime de minoritali, care nu puteau lucra
deck numai prin felurite aliante indigeste, producand In rezultat o
zo majoritate artificiala, ubreda, fictiva.
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 20, 13 Mai 1870 ; reviata politica.
In ambele cazuri a fost ran.

0 majoritate din bard sau din retevei, chiar mind ministerul era bine
inspirat, totu0 ramanea stigmatizata prin bastardela originii sale, pan-
garind pn i legile cele mai frumoase; iar cand guvernul se poticnea,
5 ceea ce se intampla cele de mai multe ori, atunci vedeam pe eiracii
sai votand cu gramada contracte, dotaliuni, loterie, impozite, beilicuri,
prada in 'nauntru i dispre In afara, toate in numele cel uzurpat al
naEunii.
Pe de alta parte, o majoritate imaginara, combinata de ni0e grupe
10 disparate, ie0te pe diverse cai din adevarata libertate a alegerilor,
nu putea avea nicio durata, fiindca nu putea avea niciun principiu,
mergand catva timp in qovaiala numai prin concesiunil reciproce,
pana cand sosea momentul ca tovara0a cea nenaturala sa se sparga
cu scandalul recriminaliunilor mutuale.
15 Cu toate astea, noi credem ca marele partid de aqiune, de nu era
condus intr'un mod vicios, ar fi reu0t ori0cand a intra in Parlament
inteo grandioasa majoritate, sa fi fost alegerile cat de libere, sau pre-
siunea ministeriala sa fi fost cat de bruta.
Grepala cea perpetua a capilor coalei autoritare In materie elec-
20 torala a fost de a adresa pururea naTiunii n4te euvinte vagi, ibitracte,
nedefinite, pe care amicii nu pu.teau sa le imeleaga, iar adversarii se
grabeau a le parodia.
Astazi, de exemplu, care este stindardul ridicat in preziva alege-
rilor de catre oratorii din Sala Slatineanu?
25 Constituliunea!
Constitutionalismul fiind o idee prea complicata, compusa dintr'o
mie de elemnte foarte controversate, nu este niciun partid in %ark
care sa nu poata striga: Constitutiune
D-1 Iepureanu se pretinde a fi ultraconstitulional.
30 D-1 Petre Grad4teanu nu mai pulin.
D-1 Cesar Boliac cu atat mai mult.
In fine, incepand dela d-1 mare9a1 al Curti, cea mai inalta autoritate
In Statul Roman, 0 pana la cel mai din urma bandist de anui Popa-
Tache, toata lumea poate sa repete cu mandrie intr'un singur glas:
35 /116 voi lupta pentru ConstituVune
Ce va face oare alegfitorul in fa/a acestei monstruoase confuziuni?

Va pune mina pe cel dintii venit din aa numita opoziliune, tri-
mitAnd in Parlament o suprema galimatia de rqii, albi, nedependimi,
cogalnicqti, guvernamentali, indiferenli, etc., etc., etc., sau mai bine
5 va preferi a curma orice nedumerire, supunndu-se cu lene poruncii
prefectorale!
Aga va fi totdeauna, de cite ori vom ului sarmana Tara prin ter-
menfi generali de libertate, dreptate, umanitate qi celelalte, sub scutul
cfirora lesne pot sa se furipze cu dibacie nu. numai toate taberile poli-
10 tice fara excemiune, dar chiar toate neamurile de pe suprafa/a glo-
bului pamntesc I
Poporul cere ca sa-i vorbili mai pe in/eles, aratndu-i un drape!
atilt de Mmurit, luck cu ajutorul observaliei sa nu-1 poata amfigi
du9manii na/iunii romne.
ts A9a dar, clasa cea disciplinata a marelui partid de agiune, in Mc
de a se incumeta din nou cu retrogradqii, fficindu-se tot o apa, in care
nimenea a nu fie in stare a deosebi neghina din grau, trebuia sa.
dea I'arii in fa/a urnelor, cel Min de astadata, o busola clara ci
limpede.
20 Dar cum s'o gasim?
In natura situaciunii.
Mai mult ca origicind, RomAnia este ameninlata astazi a deveni
o Palestina.
Judaismul i numai judaismul, iar nu fel de fel de concepciuni
ss metafizice, despre care graesc cu multa for/a de fantazie diferitele
comitete electorale, este unicul steag al guvernului actual, daruit Iarii
de dare jupinul Baruch-Strussberg prin tragi-comedia dela Tecuciu-
Deocamdata nu este vorba de ConstituVe ci de Evrei.
D-1 Armand Levy, in faimoasa-i epistola catre d-1 Ion Bratianu
so declara cu toata seriozitatea ca Israelilii pot fi impernnteni/i in Rona-
nia fara nicio greutate, pur i simplu printr'o interpretare a pactului
nostru fundamental.
Deci Constituliunea va avea aparenla de a ramne in picioare,
deci incalcata de Evrei.
35 Acesta este planul d-lui Iepureanu.
ARTICQLE POLITICE 273
Durnnealui a transrnis la toate foile din strainatate urmatoarea

depea:
Programa capului noului Cabinet este inftuntru[intru] mentinerea
ordinii O. respectul drepturilor lsraelitilorw.
s Iaca tii frantuzegte dupa Independenta Belgicli :
Le prograrne du chef du nouveau cabinet est: a l'interieur le
maintien de l'ordre et le respect des droits des Israelites*.
Prin urmare, Evreii posed& drepturi de respectat chiar dupa Con-
stitqiunea din 1866, Intocrnai precum o coznenta adineauri d-1 Armand
zo Levy.
De ce oare niciunul din organele Coalitiunii n'a spus macar o vorba
in treacat despre aceasta oribila telegrama?
Ecoul Danubian, foita evreiasca din capitala, asigura totodata ca
principala misiune a viitorului Parlament este de a rezolva chestiunea
15 israelita, adaogand apoi urmatorul apel:
4 Unirea face puterea; sli fim iubiti si sfi ne inbim unii cu al%ii, fi
vom participa toci fi in curdnd la fericirea fi prosperitatea suture,.
Precum vede-ti, Evreii ambitioneaza tg ei a intra In Coalitiune 1
Dupa retragerea d-lor Misail i Iancu Codrescu, aproape nimic
20 nu-i mai impiedica de a figura In cornitetul cel numai 0 numai con-
stitucional din Gradina-Retoride!
Intelegeli acuma care este i care trebue sa fie nestramutata busola
a unui alegator adevarat roman In operatiunea electoral& de peste
cateva zile.
25 SA nu daIi sufragiul vostru niciunui amic al Evreilor.
SA cercetati bine trecutul fiecarui candidat anume In chestiunea
israelita.
Sa legati pe mandatarul vostru printr'o profesiune de credinta
precisa i riguroasa, iar nu cu doua fete.
30 Cele cinci puncte, pe care noi le reproducem Incaodata In fruntea
ziarului, numai ele vor putea da Romaniei o Reprezentatiune Natio-
nal& In toata puterea cuvantului.
274, SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
[UN NOU PARLAMENT] 1)

Rezultatul cel definitiv al alegerikr pentru Adunarea Deputalilor
este foarte instructiv din mai multe puncte de vedere.
ExistenIa bandelor de cionagai a fost deastAdata mai pipaiti
deck sub oricare altul dintre ministerele precedente.
5 D-1 Iepureanu, precum am mai spus-o,. a reu.git a Intrece chiar pe d-1
CogAlniceanu, ceea ce se credea a fi peste putinIA.
In Bucureti i la Piteti lucrurile au niers Oa la vArsare de sange,
mai adaugandu-se astfel IncA dota ()rap cAtre vechile 0 coronae mura-
les 5 ale cAlAului dela Ploqti i dela Craiova, pe care neImpAcata fata-
l() litate se pare a-1 Impinge din rele In rele, ca pe anticul Oedip, cii acea
numai diferenIA, cA acela se scfilda In crime fArti ca sA tie i. ffirfi
ca s5 voiascA el Insu0.
Precum ImpAralii romani 4i Incununau triumfurile kr de distru-
gere prin fastidioasele epitete de Gothicus, Sarmaticus, Germanicus 0
15 altele, tot aa actualul prim consilier al MAriei-Sale Carol I a c4tigat
cu prisos dreptul .cel mai necontestat la o lespede comemorativA,
pe care Romania recunoscAtoare sA Inscrie pentru eternitate:
MANOLACHE. COSTACHE.
IEPUREANU.
20 CRAIOVEANUL. PLOIESTEANUL.
PITESTEANUL. BUCURESTEANUL.
NEC PLUS ULTRA.
Cu toate astea, o naliune este ca i fierul: cu cat o baIi mai mult,
cu atata se mai IntArete.
25 Invlata treptat prin izbiri succesive la o rezisteniA din ce In ce
mai activA, Iara a grAm5dit In Parlament o formidabilA opoziliune,
In fele c5reia ar trebui sfi tremure nu numai d-1 Iepureanu.
Unele ziare anunIA de pe acum trimeterea Inaintea CurIii de Casa-
Tie a unicului ministru roman, pentru care nici aceast tristA calAtorie
so nu va fi o noutate.
Noi unii credem cfi dreptatea n'o sA ajungA 'Anti acolo.
D e ce numai d-1 Iepureanu?
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 24, 3 Iunie 1870; revista politicA.
Fost-au mai buni Cogiilniceanu, Beizadeaua, Arapil5, Boerescu

0 altii?
Aqa dar, despre Curtea de Casatie nu poate fi vorba: s'ar nate
o prea mare ImbulzealS pe bfincile prevenitilor.
a DesnodAmfintul comediei se va rargini cu retragerea d-lui Iepureanu,
fn aqteptare ca sfi-1 mai spele inaodatfi o nourt coalitie ca la 1866!
Alegerea par1amentar5 de Ast-timp are cu totul o alta insemnatate.
Departe de a se ridica la inaltimea unui tribunal, Reprezentatiunea
Nationala int va fi nici macar un adevarat corp legislativ: lipsa de
to majoritate o va impiedica la -tot pasul a vota o singura mfisurfi radi-
calk afar5 numai doar5 de una, pentru care nu se cere legfimntul
principiilor, fiind de ajuns calitatea comma de opozitiune.
Admirabil pentru a dfirma, neputincios a cl5di, acest Parlament
este totui cel mai frumos mozaic din ate s'au vgzut vreodatfi in cariera
15 politia a Romfiniei.
Caracterul au distinctiv este de a cuprinde la un loc mai multe
capacitilti decfit toate Camerile trecute, de and exist& la noi regimul
constitutional.
Ian lista diferitelor somitfili, bfitrfine 0 tinere, democratice i
20 aristocratice, libere i organizate, deocamdat5 numai din Adunarea
Deputatilor:
Cogalniceanu, Mavrogheni, Demetriu Ghica, Apostoleanu, Golescu,
Arapila, Iepureanu, Basili Boerescu, Ionescu-Costaforu, Nicolau Cre-
tulescu, Bosianu, Negre, Blaramberg, CI:4u, Florescu, Negurfi, Petre
25 Gr5diteanu, Holban, Urechie, Voinov, Vernescu, Codrescu, Ion Bra-
tianu, Boliac, etc.
Fara a cerceta pestrita varietate a acestei multicolore elite, ne
multumim a constata un progres colosal, and tara intreaga incepe
a fmputina in templul parlamentar turma profanilor, atfit de ponde-
30 roasa in cartea trecutului.
0 alt5 trasura i mai caracteristia a actualei Reprezentatiuni
Nationale, este grandioasa cifr5 a mandatarilor din feoala nedependinte,
al cfireia drapel, arborat de aMa de eri, a reuqit deja a covari prin
vigoare latana tabara a voalei autoritare.
35 Iata-i:
Costache Negri, Tacu, dr. Fatu, Gunk Vernescu, A. Holban, N.

Ionescu, P. Suciu, C. Seder, N. Gr. RacoviIii, G. Mantu, C. Braescu,
V. Holban, P. Georgiade, I. Negurk, I. Adrian, A. Gheorghiu, N.
Voinov, C. Bozianu, M. Ganea, Bklanescu, Eraclide, I. Codrescu, S.
5 Beloescu, Gala, D. Luparu, E. Filipescu, D. Comanksceanu, I. Aga-
rici, A. Lazarescu, N. Bossie, Sefendache, G. Vucenicu, L. Moldoveanu,
G. Lecca...
Treizeci 0 patru!
Inca o alegere, 04 veli vedea intr'o majoritate absoluta, nu prin
10 retevee qi prin bate, nu prin prestigiul guvernamentalismului, nu prin
tot felul de cochetarie in dreapta 0 'n stanga: cu coconii 0 cu jupnii,
ci numai 0 numai prin nerezistibila foil& a principiului.
Acea ()ark se apropie...
Ne rezumfim.
15 Adunarea Deputalilor, pe care o vom privi peste ateva zile urcand
Dealul Mitropoliei, este un fenomen in tont& puterea cuvAntului,
menit a rmne nemuritor in analele parlamentarismului nostru, mai
cu seama prin urmatorele trei inceputuri:
1. NaIiunea roman& arata ca n'o mai poate speria tortura admi-
20 nistrativ.
2. Naliunea romn arata ca nu mai este dispus a fi reprezentatii
printr'o droaie de gurk-casca.
3. Natiunea romana aratk ca partidul viitorului nu este la noi
nici al rbredului boierism, nici al ingrozitoarei discipline.
25 Ram514ele muribunde ale unei generaliuni pe jumatate stinse
ar trebui sa iaceleaga, cel puIin acum, rigurosul verdict alIkrii ; ar tre-
bui sa renege o data pentru totdeauna invechitele lor pcate, reinnoin-
du-se ca vulturul, dupa energica expresiune a Bibliei ; ar trebui sa
caute cu staruinca transmisiunea unui alt suc de vieala, altoindu-se
so din contactul cel mai intim cu Junimea ; iar de nu voiesc cu niciun pre%
a renunla la putregai 0 la rugina, atunci incai sali prepare ei insi0
mormntul, zicand ca feudalul baron Attinghausen din Schiller: 5 se
na9te o noua epoch*, alte cugetari preocupa lumea, nu mai este locul
meu aicea! 5.
[ZVON DE INVAZIE
Cel mai profund istoric al timpurilor antice a zis c& frica a fost
prima MALI& a religiunii, omul inventncl pe zei In speranl& crt-1
vor apara la nevoie.
Cel mai profund istoric al timpurilor moderne, aplicnd acelai
s criteriu cAtre sfera politick constath tactica cea mai stereotipA a des-
po-plor de a mentine pe sclavii lor .intr'o perpetua temere din afark
pentru a-i popri astfel dela mice tentaIiune de emancipare inauntru.
Mai pe scurt, dup& Tacit qi dup& Vico, ceea ce dfi natere i pre-
lungete durata unei dictature, fie ea clerical& sau civilk a fost tot-
io deauna o spaimk fie real& sau artificialk de un rau i mai mare.
Romania ne prezint& ast&zi cea mai frumoas& ocaziune de a veri-
fica adevArul acestei observaliuni, datorite celor mai sublimi cuge-
tatori ai vitei latine.
La noi exist 5. doll& feluri de tirani: capii partidelor i capii pu-
15 terii executive.
Adesea in lupt de rivalitate unii cu a1ii, ambele specii se asea-
man& totui una cu alta prin cea mai perfect& identitate de mijloace.
Filosofia unui sepfla a fost pururea aceeai: la Roma ca i 'n
Elada, in Africa ca i. 'n America, In rafinatul Albion ca i la Alba-
O ticii din Noua-Zelanda.
De ate ori autoritatea lor se clatinA sub loviturile generosului
spirit de nedependinik aceti Dalai-Lami se apuca inteo duioas&
armonie a striga cu disperare: invaziune!
Este un cuvnt magic, inzestrat cu o facultate narcotic& asupra
OS mintilor celor vulgare: pe unii Ii re/ine In lan-curile ministerului i
pe ceilalti sub giulgiul fetiimului.
In adevdr, o invaziune este mai rea cleat chiar bOta i reteveiul!
Aceast fars& se repeta inteun mod periodic.
Dela 1859 i pOna la 1869, inteun interval de zece ani, noi am
so urmarit-o din trimestru In trimestru.
Este insh 0 mai remarcabil -c4 o comedic atat de banal& tot filed
n'a pierdut o doe& oarecare de trecere, persistfind a atrage din cfind
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 27, 14 Iunie 1870; revista politica.
18
in and o droaie de casca-gura, intocmai ca o Baba-Harca * a d-lui

Millo.
De vreo cateva zile agenpi guvernului soptesc in dreapta 0 'n
stnga: suntem ameninrari de o invaziune.
5 De vreo cateva zile satelirii capilor de partide se prefac a acorda
cel mai serios crezamnt acestor frivole zgomote.
Turcii aunt la Rusciuc; Muscalii sunt la Bender ; nu-i timp de
comblitut pe Costache ; nu-i vreme de spulberat pe Manolache ;
murmura cu tremurici unii 0 alrii.
to Plana cea intim& a macinei este ca atilt guvernul, precum si
capii de partide, ar dori sa mai rasufle, simrindu-se fiecare din ce In
ce mai pe pogorl in fara unei nariuni desteptata din adormire cu
o feria deciziune de a nu mai fi turma pentru nimeni.
Romanii stiura a sfilsia Convenriunea, si strainii n'au trecut
15 hotarele.
Romanii consumara grandiosul fapt al Unirii, 0 strainii n'au
trecut hotarele.
Romanii desrobira opinca de sub biciul ciocoiului, si strainii
n'au trecut hotarele.
20 Romanii smulsera averea narionala din ghiarele unui stol de corbi
de prin Grecia, si strainii n'au trecut hotarele.
Romfinii infruntara insolenra unui vizir, 0 strainii n'au trecut
hotarele.
Romanii inlocuira pe un Cuza printr'un Hohenzollern, si strainii
25 n'au trecut hotarele...
Apoi sa le treaca oare tocmai acum, and nu se mai drege nimica ?
Ar trebui sa fie cineva prea naiv, pentru ca sit se prinza in curs.
Un organ eminamente nedependinte, precum este 0 Columna lui
Traian I., gata orisicand cu o stoica nepartinire sa izbeasca pana 0
so greelile amicilor celor mai de aproapel este dator a linisti 0 a lu-
mina in aceasta privinra opinia publica.
Astazi mai mult ca ieri si ratline mai mult ca astazi, stafia cea
babeasca a invaziunii este o umbra chineza.
Europa, pe zi ce merge, se tot incurca in propriile sale ire.
35 'apoi cronica nariunii noastre este aci inaintea tuturor:
ARTICOLE POLITICE 279.
De ate ori Romanil au lucrat romitnete, ei au Inchis ochii asupra

granitei i au izbutit totdeauna.
Acesta este crezul 4 Columnei lui Traian s a careia politica nu se
bazeaza nici pe triviala poftli de dominaliune, nici pe natangia unei
s agramate fantezii, ci numai 0 numai pe it tiinla romilni a.
Noi zicem 0 repetam incaodata: 5 ftiiro romzind)).
Cosmopoli/ilor le vom rfispunde cu un autor cosmopolit.
Ilustrul Humboldt definea campul ctiiMifice In genere: S spiritul
aplicat dare naturit c
lo Ei bine, ctiinIa roman& este: spiritul aplicat cdtre natura pd-
41
nuintului roma fi cdtre natura nagunii romdne *.

Putin ne past' de Otentoli 0 de Irochezi!
Vom fi osandiIi a zace Inteo trandava starpaciune de 'ndata ce
imaginara groaza a fruntariei ne va line cu braIele incrucicate.
15 Momentul decisiv bate la u0.
Peste cateva oare se deschide la Dealul-Mitropoliei o Camera, pre-
cum n'am mai avut Inca.
Elementul nedependinte, fara a fi deocamdata In majoritate, totu0
joaca deja rolul acelei greutaii definitive, dela care ataxia, fiind arun-
20 ea-a in cumpanh, a stabili ultimul ethilibru.
Ne acteptam a-1 vedea la treaba.
El are o Indoita mareala misiune:
1. Regenerarea Puterii Executive.
2. Regenerarea Partidelor.
25 Ambele la un loc formeaza:
REGENERAREA ROMANIEI1
Pentru ca aceasta lintrt sfi fie ajunsk este o singura cale:
NICI UN TRAFIC DE PRINCIPIU 1
Dar daca Reprezentaliunea Nalionala va fi cumva disoluta?
90 CU ATAT MAI B INE . . .
18*
280 SCRIERT L1TERARE, MORALE $1 POLITICE
[RAZBOIUL FRANCO-GERMAN I PROBLEMA

ROMAN IE I] 1)
edin'tele Parlamentului nostru ajunsera tocmai pe la finea se-
siunii a degenera inteun adevarat Congres, in care nu mai vorbeau
reprezentanlii cei franci i liberi ai unei naiuni, ci mai mult n4te
diplomafi, sucifi prin natura i timizi prin deprindere.
5 Razboiul franco-prus Ii facuse sa uite cu desavar0re toate pre-
ocupaIiunile interne, afar% numai doara de &ate o picatura perso-
nark fara niciun folos pentru Tara, certandu-se doi-trei corifei, adver-
sari prin egoism, dar deopotriva Invechili in zile rele, deopotriva goi
de orice principiu, deopotriva gata a se impaca pentru cea dintaiu
10 trebupara comuna, deopotriva sterili in ogorul Romanismului.
'apoi eel pulin aceasta politica din afar& s fi fost sanatoasa,
matura, demna de corpul unei ReprezentaIiuni Nalionale.
Nicidecum.
Atat guvernul, precum i capii diferitelor grupuri i grupupare
15 disciplinate, s'au intrecut care de care a innota in puerilitate 0 a se
inneca in confuziune.
D-1 Nicolae Ionescu a fost unica excepliune: dumnealui merse
pfina la seriozitatea batjocurei, cutezand cu o frunte de arama a sus-
cine dela inallimea tribunei, cum Ca naliunea romana nu are nici
20 macar dreptul de a vorbi despre Europa, caci nimeni nu ne baga In
seama, cu nimeni n'am tractat niciodata, nimeni nu se turbura de voin-ca
noastra, nimeni nu ne roaga pentru alianca, nimeni nu ne cunoate !
Astfel a vorbit d-1 Ionescu: ciudat.
Astfel a vorbit un deputat : 0 mai ciudat.
25 Astfel a vorbit un profesor de istoria romana : foarte ciudat I. ..
Ceilalfi, fie min4tri sau aspiranli, fie guvernamentali sau opo-
z4iune, s'au marginit, precum am mai spus, --- in strictul cerc de a
glumi 0 de a se contrazice.
Tori au recunoscut cu o duioasa armonie c neutralitatea este
sO singura atitudine posibila a Romaniei in fa/a uriapi lupte intre cele
doua mari puteri.
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 33, 8 Iulie 1870; revista politica.
Aga-i.
InsA o neutralitate dezarmata este o copilarie.
Belgia i Elvelia, doua state cam de aceeagi fon& cu Romania
In privinla materiala, sunt de asemenea neutre, dar nu ca noi, ci cu
5 tunul gi cu baioneta la fruntarii.
Ce vom face oare daca Muscalul sau Austriacul, unul In interesul
Prusiei i eel:Oak In numele Franciei, ar trace Prutul i Carpa%ii, stri-
vind platonica noastra neutralitate ?
Putea-vom hazarda o umbrA de rezistenla ?
to lath' o bagateld, despre care nu gi-a batut capul, nici Cabinetul,
nici Parlamentul, nici Dreapta, nici Stanga.
0 neconsecinIa la mana.
Apoi trAmbiland sus gi tare neutralitate i iarAgi neutralitate,
Inii patronii acestei sonore fraze s'au grAbit a striga totodata In
15 gura mare cd vor merge oriand dupd drapelul Franciei.
A spus-o pAnA gi un ministru: fugosul d. Carp.
Dar atunci unde-i pretinsa neutralitate?
A doua neconsecinIA la mana ...
o Vom urma totdeauna politica francezA o, este pentru Romani,
so ca gi ancl-Francezul ar zice: a voiu urma totdeauna politica italianA
sau Italianul: Ovoju urma totdeauna politica spaniolA o.
Politica franceza este buna pentru Francia.
Politica italianA este bur& pentru Italia.
Politica spaniolA este buna pentru Spania.
25 RomAnilor le trebue mai presus de toate: politica romitneasci.
Francia, Italia gi Spania sunt pentru noi surori de aceeaqi treapta.
Cand Italia s'ar lupta cu Francia sau Francia ar combate pe Spania,
ca ce fel de politica am avea noi oare ?
totugi aproape In toate complicqiunile co ntinentale aceste trei su-
s(' perbe gin/i latine s'au aratat mai pururea migcate de nigte vederi diferite.
Chiar as-Uzi Spania nu se prea unegte cu Francia, i atitudinea
Italiei rAmane deocamdatA foarte dubioasA.
Deci, o urmand totdeauna politica franceza o noi am fi prea de-
parte de 0 a urma totdeauna politica latind
so Unde-i dar vocea sAngelui ?
Unde-i ginta?
Cauza cea primordial& a acestui trist haos in capetele carmacilor
noori din LegislativEt 0 din Executiv, este o lips& absolut& de orice
educatie romaneascfi.
5 Crescirti din leagfin inteo atmosfer& strilinti, ei cred a face un
gigantic pas inainte, and indraznesc a murmura cu un aer de satis-
factie c sunt mai mult Gali deck Teutoni.
De ce nu Romani mai intaiu de toate?
0 s ajunga i acolo.
to Peste putin...
Aqa dar, rolul cel verde al Ministerului gi al Parlamentului in impasul
situatiunii actuale era de a declara pe fat& urm&toarele trei puncte:
I. Politica noastr este numai 0 numai romaneascrt.
2. Nefiind pu0 in joc, vom conserva cea mai perfect& neutralitate.
15 3. Pentru a putea respinge orice atentat din afaia, suntem datori
a avea pe picior, cel mult don& sapt&mani, o fort& defensivfi de cinci-
zeci mii de oameni, afar% de gard4 i de militie.
D-1 ministru de razboiu rade.
Apoi de!
20 In cornica pozitiune in care 1-au aezat Camera i colegii d-sale
din Minister, atata ii mai ramble de facut...
Ins& o neutralitate armat& pe baza unei politice romaneti nu
este total.
Parlamentul mai avea o datorie.
25 Constitutia noastr exist& sau nu?
Dae nu exista, atunci nu intelegem cum de a mai rfimas dintr'insa
tocmai ce avea de lepgdat.
Mich exisa, atunci afacerea d-lui Leopold Hohenzollern ne pH-
ve0e pe noi mai de aproape, cleat pe Francia i chiar pe Prusia.
90 Dupg pactul nostru fundamental, dumnealui este astazi moqte-
nitorul prezumptiv al tronului roman, adic& ca qi Domn, dreptul
admitand faptul.
Ca principe roman, dumnealui nu putea primi sub nicio form&
propunerea unei coroane streine, fie ea spaniol sau alta, tar% o au-
55 torizare prealabil& din partea %Arid.
Ei bine:
Cerut-a incuviintarea Romfiniei?
Dobandit-a suverana permisiune ?
Conformatu-s'a prescrimiunii constitulionale?
5 Nu.
Calcand obligqiunea, d-1 Leopold Hohenzollern a pierdut dreptul.
Era dar cea mai sacra prerogativa a Parlamentului nostru, raz-
bunand votul nesocotit al na-tiunii romane, de a constata In modul
cel mai energic, In marginea deplinei 1egaliti, ca candidatul lui Prim
to a decazut dela sceptrul marilor *tefan i Mircea.
Aceasta ar fi suras lui Napoleon mai mult cleat toate marafeturile
de galo-manie.
Era o politica curat romaneasca.
Dumneavoastra n'ati priceput-o...
[RAZBOIUL FRANCO-GERMAN *I 0 EVENTUALA

IMPARTIRE A AUSTRIEI] 1)
15 In faca cumplitului duel dintre cei doi uriai ai lumii politice moderne,
prima sarcina a adevaratului publicist este de a cauta posibilitatea unui
desnodfimant.
Oricine ar fi fost invingator pana astazi sau oricine ar putea deveni
de aci Incolo, ambele force beligerante sunt convinse ca niciuna din
2o ele, fie cat de mare perspectiva sacrificiului, nu va indura cea mai
slaba umbra de umilinVa.
In acest mod, unica soluie admisibila este de a impaca gloria
Franciei cu gloria Prusiei pentru gloria Europei Intregi.
Noi credem ca ar fi cu putinca.
25 Dar cum?
Pe socoteala Austriei.
Machiavellismul habsburgic a carula seculara atmosfera este de a
inela pe toi, In dreapta i 'n stanga, in 'atuntru i In afara, men-
inand printr'o capodopera de ingratitudine monstruosul amestec de o
2) Columna lui Traian, an. I, Nr. 39, 29 lulie 1870; revista politica.
multime de nationalitati, turtite inteo ingust cutie, trebue s'et

racumpere oda-CA pentru totdeauna nenum5rate1e pcate ale trecu-
tului 0 ale prezentului.
Prusia pAndqte de mult pe Austria.
5 Francia a inceput s'o cunoascfi.
Istoria a9teaptii cu nerabdare de a vedea ctears6 cu o or nainte
din cartea vielii una din principalele cauze ale suferintelor umanitatii.
Cu acest pret, deopotrivii glorios pentru ambii adversari, oricare
sa* fi fost rezultatul izolat al unor btlii partiale, lupta franco-pru-
10 siana s'ar eterniza ca cea mai sublimii binefacere n analele uni-
versului.
Bismarck viseald provinciile germane ale Austriei. Francia, con-
servandu-se intacta in propriul ski teritoriu, ar c4tiga o imens5
influenta in Oriinte, reconstituind pe tarmii Dunrii puternicul regat
15 latin al Daciei, caruia s i se intoarc6 Transilvania, Bucovina 0 partea
cea rapit5 a Banatului Craiovei.
Susceptibilitatea Rusiei s'ar liniti prin cesiunea Galitiei, al careea
elerrient rutean o reclam el insu0 pe baza principiului nationaliatilor.
Serbia ar redobfindi totalitatea posesiunilor neamului iliric.
20 Pe Mng5 Dacia 0 Iliria, am mai aplauda renqterea nedependintii
in Ungaria i 'n Boemia, patru mari regate, scutite atunci de orice
motiv de ceart, inat s poat incinge o formidabil hor de rezistenta
contra pan-germanismului 0 contra pan-slavismului, egalmente ame-
nintatoare pentru fiecare din ele.
25 In fine, Italia capat5 Tirolul.
Cestiunea Turciei ar amne cu totul la o parte...
Prefaceti in acest simt harta continentului, realizAnd in toata pute-
rea cuvntului vechiul precept: 0 suum cuique tribuere *, 'o s' dispar
pentru veacuri, afar 5. de ateva bagatele, orice pretext de zizanie intre
30 ode trei gigantice vite rivale: latin, slavica i teutonic5.
Moartea Austriei surade in ace1a0 grad lui Bonaparte i lui Hohen-
zollern.
Moartea Austriei convine nu mai putin Muscalului.
Moartea Austriei nu atinge Imperiul Otoman, iar prin urmare nici
35 pe Anglia.
ARTICOLE POLITICR 285
Moartea Austriei este marfrea Italiei.

Moartea Austriei re 'nviaza, printr'o singura suflare, Romania,
Serbia, Ungaria i Boemia.
Moartea Austriei este pacea Europei...
5 Stim foarte bine a modesta voace a unei foite romane nu va stra-
bate niciodata in inaltele cercuri diplomatice; dar suntem multumiti
de a ne fi fficut Incai datoria pentru archivul viitoruljjj
Veniet tempts. .
[ARE STAREA LUI HA SDEU] 1)
Opt zile am fost asvarlit n grosul din Vacareti.

10 Nu voiu descri aci modul ilegal cu care mi s'a oferit temnita prin-
tr'un simplu mandat de aducere ; barbarele piedice, ca nu cumva sa-mi
pot revedea nici macar speriata familie, din sanul careia ma rapise
un funebru cortegiu de politie ; Insemnatele daune materiale din cauza
intreruperii ziarului, etc., etc., etc.
15 Procesul instructiunii arata clar i limpede cum Ca singurul motiv
al Inchiderii mele a fost dorinta superioara de a desfiinta prin mijloace
indirecte eColumna lui Traian sau cel putin de a o abate pe nesim-
tite din calea cea dreapta prin icane i prin intimidare.
D-1 Lahovary a uitat a o purarie pentru un om politic, demn
20 de a purta acest nume, este Intocmai Ca 0 rana pentru un bun osta:
o onoare mai mult i o noua Incurajare.
Ceea ce m'a surprins bash' a fost de a ma vedea infagurat deodatil
In acelai giulgiu cu coala autoritard, de care m'ar putea apropia numai
doara sincera adoptare din parte-i a unei programa (16 principiu in
25 loc de porunca DUUMVIRALA, ce o duce fatalmente 'Ana astazi.
Ceea ce m'a uimit nu mai putin este ca niciun avocat, fie cat de
guraliv In Intruniri publice i 'n cafenele, n'a Indurat in campanie
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 40, 19 August 1870; revista politica.
soarta nenorocililor cetrtteni, tarili chiar din senin printre baionetele

dorobaatilor.
In fine, ceea ce ma minuneaza 0 mai mult este cift boierii din coa-
liflune s'au strecurat tori pan& la unul ca prin urechea acului...
5 Constatand acestea, trecem la analiza comediei din Ploeti, de
care tiuse a profita cu atata diVacie d-1 Iepureanu spre a revrsa foc
0 urgie peste toata suflarea neguvernamentala, cu unica miraculoasa
excepOune a avocaillor 0 a boierilor.
Se zice cgt. Inteo dimineal& d-1 Candiano-Popescu ar fi ridicat In
tO Ploeti stindardul revoltei, proclamand detronarea lui Carol I i
inaugurarea unui regim republican sub preidenlia d-lui Nicolau
Golescu.
Mai pe scurt, un individ dintr'un targuor pune la cale dup fan-
tazie intreaga naliune latin& din Orient, dela Sculeni pan& la Cerneli,
15 dela Chilia pan la Turnu-Rou, dela Carpali Oa la Dunare.
Un roman poate fi dinastic sau antidinastic ; dar nu-i este permis
niciunui Roman de a aproba o tentativa, pe baza careia un pumn
de oameni dintr'un collior al Orli i-ar aroga dreptul de a impune
la cinci milioane o voinl izolatd.
20 Noi am stigmatizat totdeauna aa numita revoluOune din 11
Februarie, prin care vreo cfitiva burgheji din Capital& au calcat sub
picioare grandiosul vot unanim al tuturor Romanilor de ambele laturi
ale Milcovului.
Neiertand pAcatul bucuretenilor, nu putem Ingadui cu atat mai
25 pulin unui punctulel, din Prahova de a regula, dupa propriul sat' gust,
nu numai prezentul, dar pan& 0 viitorul Daciei 1).
De unde tie d. Candiano-Popescu ca posteritatea lui 5tefan 0 a lui
Mircea primete forma republican, care la toate popoarele latine n'a
fost niciodata cleat numai un repede moment de transiTiune spre cea
so mai brut& dictatur?
Cine oare spus-a domniei-sale c& preedimia d-lui Nicolae Golescu,
pe care noi unii 11 stimam personalmente foarte mult, far& a-1 dori
1) Cf. 5 Buletin Interior * din Columna, an. I, Nr. 40, reprodus la 41 Addenda
sub titlul Reoo1u0a dela Ploiefti. (Ed.)
totu0 in capul Statului, ar putea surade deopotriva majoritritii

Romanilor?
Reu0nd visul, acordat tribunului ploqtean, consecinta cea natu-
ralg ar fi fost o imediata 0 poate chiar o nereparabila desbinare.
5 A face i desface domnia, adoptAnd sau schimbilnd ealapodul Statului
printr'o dare de jos gii o punere sus, este a Reprezentatiunii Nationale,
Nu de geaba Constitutiunea noastrtt, atat de perfectibilk cuprinde
in sine articolele 84 0 129...
Sfaqind aceastil revistfi, ne intoarcem din nou la ceea ce n'am
to incetat de a tot propaga, mereu dela 1866 Incoace: concordia marelui
partid de actiune.
Nu este niciun adevrat Roman, care A nu se grabeascrt a se lure-
gimenta cu mandrie sub conducerea unui catechism curat national
0 curat democratic, pe cand numai cei tamp4i, numai cei paraponisiti
to 0 numai cei orbiti se vor putea supune, cu o somnoroasil pasivitate,
la bagheta magic& a doi-trei initiatori de ECHILIBRATIUNE JA-
PONEZA...
[INFLUENTA GERMANA ---1 0 LEGE ISTO RICA

A DESNATIONALIZARII ...]1)
Triumful Prusiei a speriat pe Romani, nu numai prin aderea
prestigiului latin in genere, dar mai cu seanat prin ceea ce ne a--
20 teapt mai de aproape pe noi inqine in fata aspiratiunii pangermane.
Aceasta spaira se poate reduce in ultima analiza la dotal puncte
esentiale:
1. Colonizarea teutonick;
2. Educatiunea nemteasca.
25 A combate ambele este datoria flee-4mi Roman; a 111M-tura orice
motiv de desperare, insuflfind astfel ceatenilor incredere ;ii energie,
e sarcina unui adevarat publicist national.
1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 45, 10 Septemvrie 1870; s Buletin Interior 0.
288 SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE
Raposatul Mailian a constatat prin cifre statistice ca suma totala a

emigra-tiunii anuale din Intreaga Germanie este de vr'o 200.000 suflete.
Mai mult dect atAlia n'ar putea parasi regiunea Rinului fax%
a expune la despoporare propria kr patrie.
5 Resbelul franco-prusian a secerat pink' acum pesse 400.000 de
Nem li.
Prin urmare, niciun picior de Teuton nu va emigra de astazi Inainte
in curs de doi ani 0 mai bine, ca a se mai ec hilibreze din nou propor-
liu.nea dintre popor 0 pamAnt, lasAnd In disponibilitate un excedent.
10 Fan& atunci avem destul timp pentru a trece dela sapd la armei,
dupa o antica expresiune strabuna.
Multe se fac inteo oara, necum inteo mie de zile !
Ina Romania poate fi germanizata 0 fara o colonizare directa:
prin introducerea unei educaliuni nemleti.
15 In anul acesta, bunaoara, patrioticul nostril guvern a pus lucrurile
la cale cu atAta dibacie, trick Capitala Daciei v a avea un teatru german,
dar o scena nalionalli ba.
coalele romAne paralizAndu-se cu desavAr0re prin platonica ac-
tivitate a d-lui Carp, vom vedea peste puIin infiimate la tot pasul
20 cAte un nou pensionat nemIesc de felul celor dou faimoase Institute
Filiale din Ia0 i din Bucureti, unde fiii 0 ficele noastre vor deveni
In rezultat mai Svabi deck irabii.
Dela teatru la roal, dela coala la armata, dela armata la finano,
0 ap mai incolo !...
25 SA ne permita totu0 actuaiii consilieri ai Tronului de a con-
serva cea mai profunda convicIiune ca mai lesne vor ajunge chiar
dumnealor a se romniza, ceea ce-i atAt de greu, deck s se germani-
zeze vreodata Romania.
Istoria universala ne prezinta trei legi fatale sempiterne, pe care
00 ar trebui totdeauna sa le aibe in vedere orice bkrbat de Stat din Europa.
Legea cea IntAiu este ca Slavii pururea se germanizeaza, de cAte
oH indura un contact mai intim cu Teutonii: ap in Saxonia, aqa In
Brandenburg, ap In Schwerin 0 pe aiurea.
Niciodata task din contra, nu s'a slavizat o singura comuna ger-
m mana.
Legea a doua este, ca Latinii pururea se slavizeaza, de ate ori

indura ,un contact mai intim cu Slavii: aa in DalmaIia, ap in Mo-
ravia, a9a in Galilia 0 pe aiurea.
Niciodata insa, din contra, nu s'a latinizat o singura comunO slavica.
5 Legea a treia este, ca Germanii pururea se latinizeaza, de cede ori
indura un contact mai intim cu Latinii: tqa Golii In Spania, ap Lon-
gobarzii in Italia, aqa Francii in Galia 0 pe aiurea.
Niciodata insa, din contra, nu s'a germanizat o singura comuna lating.
Mai pe scurt, In aceasta misterioasa procedura a endosmosului
to internalional, Slavii se pot germaniza, dar Germanii nu se slavizeaza ;
Latinii se pot slaviza, dar Slavii nu se latinizeaza ; Germanii se pot
latiniza, dar Latinii nu se germanizeazd.
D-1 Bismarck, oricfit de captu0t ar fi el cu d-1 Iepureanu, nu va
schimba mecanica naturii.
is Nem-cismul este atat de urit unei naliuni latine, /rick orice in-
cercari de germanizare n'au reu0t 0 nu vor reu0 in vecii vecilor,
deck numai WA mai mareasca antipatia.
Sasul dela Baltica sa Intrebe pe Sasul din Ardeal: ca ce fel de
mncare este Romfinul? ...
A 6-a EPISTOLA DESCHISA CATRE D-1

NICOLAE IONESCU 1)
20 Domnul meu,
Sunt epoce in istoria popoarelor, cnd o papu 5. ar putea sa car-
muiasca o Iara, intocmai precum cel mai din urma argat este in stare
a preveghia operaliunea ma0nei celei mai ingenioase, pentru a carei
invenpune trebuise geniul unui Watt sau Vocanson: totul fiind or-
ganizat, prevazut, solid, pacific, scutit de orice sguduire sau explo-
25
ziune, ajunge o minima doza de exactitate 0 de bun simT pentru a
figura In capul unui Stat in aceste momente de perfecta regularitate.
Intr'o astfeI de situaliune a0 fi cel dintii gata a admite nepa-
sarea cu care ai inlesnit d-lui Ion Ghica urcarea scarii guvernative,
1) Columna lui Traian, an. II, Nr. 6 (68), 8 Februarie 1871.
fara a fi cercetat mai intai trecutul, principiile, aspiratiunile, tem-

peramentul alesului d-tale.
Din nenorocire Ins& acest pas a fost astazi mai putin permis ca
ori0and.
5 Puteai fi al beiului de Samos in 1867, precum puteai fi al RoOlor
In 1868, puteai fi al amandorura 4n tot intervalul regirnului actual,
Insa numai i numai panfi la 2 Septemvrie 1870.
Cand Francia era tare, respectath, temuth; and vocea Cesarului
din Tuilerii Ikea senin i furtuna In toata Europa ; and ecourile
10 dela Solferino 0 Sebastopol vibrau Inca In aer ; lumea latina in genere,
iar mai ales micul i uitatul atun al divului Traian dela gurile Du-
'aril, avea o garantie de existent& In prezent i o parghie de consoli-
dare in viitors
Toti minitrii nwri, Incepand dela 11 Februarie i pan& la penul-
15 timele momente ale d-lui Manolache Costache, s'au Intrecut care mai
de care a gramadi erori peste erori, neconsecinte peste neconsecinte,
puerilitai peste pueriliti, fara ea totu0 acest imens dosar de inap-
titudine sa fi zdruncinat In temelie edificiul nationaliatii romne.
Cazand Francia, Romania a Ames ca un biet cavaler ce 9i-a
20 pierdut scutul la Inceputul bataliei, 0 tot ce-1 mai rnangaie este nai-
vitatea de a crede c'o sa-1 apere contra lancii du0nane o cruce de
postav, cusuta pe o camaa de panel.
Eu nu ma tem de o cucerire militara.
Sunt acum justamente trei ani, in Februarie 1868, vorbind late.
25 solemnfi edinth a Societatii < Transilvania a, zisei Intre altele:
t Cum oare un popor atat de mic a fost in stare a se mentine atilt
t de liber In mijlocul atator loviri din atatea parti In curs de atatia
secoli ? Irai yeti spune, Domnilor, ca aceasta se explia prin vitejia
O
t strabunilor notri? prin minunile TepeOlor, Mircilor, tefanilor, Ra-

n t re0lor, Mihailor? Solutiunea mi se pare a fi cu totul iluzorie. Ath
fost alte popoare tot atat de brave ca i Romanii, avand in fruntea
lor niqte principi tot atat de eroici, mai .bucurandu-se pe deasupra
t de fortificatiunile naturale cele mai neabordabile, i totu0 vitejia
A cea rnai supra-umana n'a putut asigura independenta lor politica..
35 A Albania sub Scanderberg este In aceasta privinth proba cea mai
o apropiata de situatiunea istorica a Romaniei Dunarene. Astfel, nu

o este deajuns a zice ca nationalitatea noastra de aici s'a conservat
o multumita independintei politice, ci trebue sa mai cautam 1nsa0
o originea rational& a acestei independence, i numai atunci vom putea
5 0 cunowe adevarata cauza, pentru ce eu i d-voastra, Domnilor, suntem
4 Romani panto. astazi. Pozitiunea geografica, kart cheia enigmei. Sub
oacest cuvant eu nu inteleg mun%ii, peterile, padurile, fluviile, pu-
o stietatile i toate celelalte unelte strategice naturale, care pot pro-
o cura unui popor o scapare trecatoare inteun resbel, dar nu vor fi
to o niciodata in stare a garanta In perpetuitate independenta politica
o a unei tari. Pozitiunea geografica a Romaniei Dunarene vrea s.
zia locuprul sat' la mijloc intre trei imperii mari, puternice i ri-
o vale: intaiu Polonia, Ungaria i Turcia ; apoi, prin schimbarea nu-
o melor, Turcia, Austria 0 Rusia ; dar in mice caz totdeauna trei,
15 o nici mai mult nici mai putin, tinand cate-0-trele ochii kr atintici
o asupra priparei noastre, ravnind-o cu lacomie cate-0-tre1e, i astfel
Impiedecand fiecare unul pe altul In realizarea visului comun. Pro-

o videnta a mai voit pe deasupra, ca aceste trei puteri sa nu se poata
o impaca niciodata In scopul de a imparci Romania Dunareana In
20 o mai multe bucati, precum Austria, Rusia i Prusia Impartira In
o secolul trecut regatul polon. Prima incercare in acest simt se Meuse
o in 1494, cand regele Ungariei i acel al Poloniei tinura conferinta
o secreta la Leutschow, de unde se despartira in deprt, caci fiecare
o vrea sa aiba tot i niciunul nu se multumea cu o parte, MIA a mai
25 a vorbi ca Turcia n'a fost nici macar consultata. Apoi in timpii mo-
o derni Austria reu0 a sustrage Bucovina i o parte din Banatul Cra-
o iovei, Rusia rapi Basarabia, dar inima Romaniei Dunarene
o ramase neatinsa, multumita eternelor certe internationale Intre celej
o trei colosuri invecinate, carora le placea deopotriv gurile Dunarii *1).
so Astfel, Inca o data, nu cucerirea militara ma va speria pe mine:
chiar de a ar fi posibila, a privi-o ca cea mai putin periculoasa din
toate, de vreme ce ea nu tampe0e 0 nu adoarme, ci mentine biteo .
perpetua incordare de rezistenta spiritul natiunii pana la suprema ork
de a scutura jugul.
1) Actele Societ4ii a Transilvania o, cartea 2, p. 22.
Apoi mai este ceva.

Daca Rusia sau Austria ar revarsa asupra-ne stoluri de Calmuci
0 de Catane, niciun minister din lume, fie el cat de romanesc, n'ar
avea piept a respinge sau a descanta uraganul.
5 Prin urmare, admilandu-se neprobabilul caz al unei cuceriri mili-
tare, mi-ar fi cu totul indiferent a vedea sau a nu vedea in fruntea
Statului Roman pe d-1 Ion Ghica, a cgrui singura particularitate
Inteo asemenea ipoteza ar fi de a nu voi sa filch' ceea ce alii n'ar
putea face.
10 Cucerirea 1ip].omatic i economica iaca buba ce ne furnica, ne
ustura, ne mananch deja din ce in ce mai mult dupa catastrofa Franciei.
Cucerirea dip1omatic i economica, iaca ceea ce ma turbura
9i ma framnta Iii forul con9tiinIei mele de Roman.
Cucerirea diplomatica i economica, pe care lesne ar putea 8'0
15 paralizeze un guvern adevarat naional, dar pe care d-1 Ion Ghica,
crescut in utopiasintezei umanitare, are o sacra datorie de morali-
tate individuala ca s'o grabeasca i s'o binecuvinteze.
d-ta, domnule lonescu ; d-ta calif al lui Simeon BarnuTiu ;
D-ta, nereconciliabilul cel mai superlativ din 1866, 67, 68 ; d-ta a9teptai
20 anume triumful germanismului asupra Latinitii, adicfi primul ca-
pitol al cuceririi diplomatice i economice a caminului nostru, pentru
ca in varful limbei d-tale sa urci la carma ursitei naTionale tocmai
pe d-1 Ion Ghica, lasandu-i toata latitudinea de a incheia opera 9i de
a seri epilogul !!...
25 Cucerirea diplomatica i economica nu este un soldat grosolan 9i
posornorit, insufland groaza prin foc i prin sabie, ci un dandy ele-
gant, fin, cochet: in loc de a sparge u9a, el o deschide cu graliozitate ;
in loc de a porunci, el propune serviciile sale ; in loc de a ameninTa,
el se sile9te a convinge ; in loc de spectacol de sange, el destapra di-
30 naintea vulgarei credulitali perspectiva cea mai stralucita de avulie
0 de fericire ; in loc de a pieri dup o scurta i sgomotoasa apariliune,
el se a9eaza in linite pentru totdeauna.
D-1 Ion Ghica este cea mai comoda punte pentru duioasele pla-
nuri ale acestui musafir de buna societate, pe care-1 apara 9i-1 justi-
.35 fica in urmatorul mod in edictul perpetuu al profesiunii sale de credinla:
# In ordinul social, ca 0 in ordinul politic, libertatea nu sufere

9 restriqiuni; protccliunile, drile vamale 9i accisale, corporaTiunilel
9 maiestiale 0 jurandale, sunt cortegiul guvernelor aristocratice 0 des-
# potice: regimul libertalii nu admite nici privilegiuri, nici monopo-
5 4 luri. El oriuncle se introduce, caut4 cum fiecare OM sa fie mai pulin
*in contact cu agenIii fiscali. Liberul schimb 9i asocialiunile libere
(( ale muncii 0 ale capitalului mint elementele ce ratiunea 0 experienta
4 ne arat el hranesc qi invieaa comercul i industria: nu ne putem
0 departa dela prescrimiunile oiinIei economice, far& de a Intarzia
10
0 0 a Impiedeca desvoltarea bogaliei noastre nalionale*.
Uitfind crt insu0 ilustrul Rossi stabileoe o distincIiune fundamen-

ta1 6 intre economia teoreticd f i economia politica' aplicatd1); uitnd 0
nu mai putin celebrul Michel-Chevalier numeoe liberul schimb o
fraud, intrucat nu-1 insoIete principiul creOin al caritAtii, care este
15 o excepOune In lumea cea mercantil5. 2); uitfind ca: a iubirea propriei
0 sale naliuni mai presus de toate celelalte este una din principalele
(qAtni ale economiei politice #, dup expresiunea unui vechiu mi-

nistru de FinanIe al Italiei 8); uitnd ca prost mecanic ar fi acela,
care ar necunoaoe in sfera practica universal piedece a frecdrii,
20 dei abstrac-tiunea n'o line In seama ; uitnd, ca un bbbat de Stat
nu este un colar, care sa repete orbeoe generalitalile manualurilor;
3) Economia politica, Par. 1844, t. I, p. 41-42.
2) Cours. t. 1, Par. 1856, lee. 8, p. 1-9-50: 4 La concurrence a son compl-
4 ment dans un mobile qui, grace a Dieu, ne s'teint pas sur la terre, qui gagne
t du terrain chaque jour au lieu d'en perdre, et qui rsulte du sentiment de la so-
t lidarit, de la fraternit, de la charit. Arracher du cceur humain ce sentiment,
t alors, je Padmets, la concurrence sera au fleau; elle agira sur la socite comme
t un dissolvant, elle isolera tous les hommes. L'conomie politique suppose ainsi
sl'existence simultanie de (a concurrence et du sentiment chrtien o.
3) Scialoia, I principii della Economia Sociale, Lugano, 1848, p. 235: 5 L'eco-
nomia trova in questo amore una d elle principali sue molle. Chi ama la patria,
ne ama le produzioni, e si affatica a secondarle. Questo amore fa precipuamente
onorare le cose del proprio paese appetto delle straniere, (la incitamento alle in-
dustrie ed alle scienze, e fa di un po polo una forte e riunita famiglia. Povero quel
paese ove a poco a poco si estinse questo amore! Ivi sua ammirato tutto che
straniero, ivi sat* schernito tutto che e naz ionale: la nazione decadera e lo scherno
degli stranieri sard la pena di coloro, che per troppo ammirarli scherniron se stessi ).
19
d-1 Ion Ghica aterne pe pAmfintul dreptului italic o larga cale cu-
ceririi diplomatice i economice, gatindu-ne din convicliune l cu
precugetare soarta Indiei, cu modesta rezerva de a juca dumnealui
rolul unui nabab !
5 i cfind asta?
Am spus-o dela inceput: ruina Franciei ne dtt legali de mAini pi
de picioare prad aviditii teutone.
Nici NeamTul, nici Muscalul nu ne pot lua cu fora, cad ar trebui
86 debute prin a se distruge unul pe altul, mai strivind apoi inving&-
to torul tot restul Europei cu Anglia In frunte ; dar neputndu-ne lua
cu forta, ramfine sa recurg& cel mai capabil din ei la placida imp-
iune a culturii: aci Slavul Ii resimte vrand-nevriind inferioritatea, sea-
pandu-ne din ghiara-i drept In palma Teutonului.
In aceste patru cuvinte: < cucerirea diplomatic& 0 economic& *,
15 cari se reduc In ultima analiza numai la doua: o cucerirea industrial& *,
se rezum& astazi Intreaga politica exterioara a Romniei.
Chestiunea Dunrii, pe care o mic& Austria In Conferinple din
London; jurisdicliunea consulara, a carii pretins desfiimare nu este
In realitate decAt o intrire legitimata ; tractatele de extradiTiune,
20 monopolul vapoarelor danubiene, diverse banci i societali exotice
de imaginar credit 0 de fictiva asigurare, invaziunea germanismului
de lege israelita, furiqa colonisare curat gotica unul &Ate unul, siste-
matica surpare a breslelor romne prin absolut lips& de orice pro-
tecIiune, -- iaca politica noastrA exterioara!
25 Din acest punct de vedere este foarte drept a zice ca soarta Ro-
mniei, vieaa sau moartea, a fi sau a nu fi, depinde pe deplin dela
tot felul de relqiuni internaVonale, nu ins& din arbitrul puterior
straine, fie ele cat de gigantice, ci unicamente din propria noastra
netire, trndvie, neghiobie sau tradare, caci pe taramul industrial,
so a carui procedura este totdeauna bland& 0 pieziA, iar niciodata franca
violenta, nimeni nu ni-ar putea impune, din data ce ar Intfimpina
din parte-ne o umbra de voinVa.
Dovada este micula Serbie, de care pururea s'a poticnit orice ten-
tativ de cucerire diplomatic& 0 economicl.
35 Acolo nu este d-1 Ion Ghica.
Nici d-ta nu eti acolo, domnule Ionescu!

Practicismul i fapta au mtmtuit pe vecinii nwri de peste Du-
nare in acelqi grad, In care ne pierde pe noi in0-ne xnetafisica si vorba.
Cand proprietatea teritoriala a Romniei, urbana i ruraltt, va trece
5 Mii-fa01 In mainile Go0lor ; and comercul nemlesc si manufacture
nenrceasca ne vor Impietri In exclusive profesiune de cultivatori ai
pamantului pe seama dibaciului venetic dela Rin i dela Baltica ;
and vanitatea sclavului de a nu diferi de stapan va teutoniza clasele
cele de sus In limba i 'n obiceiuri ; d-1 Bismark sau succesorii sai
to ne vor apuca fra-Mte, nu prin vr'o cucerire militara, ci pur i. simplu
In numele ( Unitalii Germane o, In fate aril va sta cu falcile Incle-
-tate rivalul dela Moscova.
Aceasta lugubra diagnoza rezulta fatalmente din doctrina d-lui
Ion Ghica.
15 *i ce poate Francia astazi?
Grafae In agonie sub potcoavele cailor de MackIemburg.
Bine Ii-ai mai chitit momentul, d-le Ionescu!
Imi vei putea raspunde a pupilul d-tale nu va dura destul timp
spre a prepara o cataclisra.
20 Adusu-l-ai numai pentru ateva zile?
Atunci uncle-i seriozitatea?
Primqte, domnul meu, etc.
[D-1 TITUS LIVIUS MAIORESCU ... ) 1)

Peste o oara lumea va admira pe Dealul Mitropoliei o ma lucerne-
liune a acelei mladioase voinle, pe care litera legii o numqte na-ponala.
25 Colegiul Iranesc Intrece mai cu seama orice margine a sublimului.
Cand Voda-Cuza smulgea pe plebeu din ghiara libertinului celi
dedea usurpatul titlu de patrician, el nu era In stare s prevada
c'o a via peste pu0n o zi, In care Impacarea ambelor elemente, a
vechiului gade cu vechia victima, va ajunge a fi atat de duioasa, Incat
9 Fragment din e Buletinul Interior #, Columna lui Traian, an. II, Nr. 20 (82),
24 Mai 1871.
29*
numai un lup sa poata capata dela oaie mandatul de a reprezenta,

mandatul de a vorbi 0 de a lucra In numele turmei, mandatul de a
o apara... contra cui?
Si totu0, ceea ce nici prin vis nu trecea autorului lui 2 Mai, s'a
$ intamplat.
Doi Blarambergi, doi Ghici, doi Sturza, un Su/u, un Lambrino,
un Retoride, un Filipescu, un Boldur, un Lahovary, un Cozzadini
i tocmai un Vogoride, sunt deputa/ii %rnimii, ai lui nea-Stan si
badea-Ion, In superbul nostru Parlament.
10 Romania intreaga tie ca tori ace0i domni pururea au combatut
plebea, pururea au disprquit-o, pururea au insultat-o ; Romania in-
treaga tie, ca pana i numele unora dintre ei sunt atat de ultra exo-
tica, Inca nu se va gasi un singur satean in toata /am care sa le poata
rosti destul de limpede i cu atat mai mult sa le iina minte ; Romania
15 intreaga 0ie ca sunt printre dumnealor vr'o &Ova de cei ce au uitat
deja sau n'au Inva/at Inca romane0e, crescu/i din leagan In fel de
fel de atmosfere, care de care mai straine ; Romania intreaga le tie
toate acestea, dar n'ai ce sa le faci in fa/a frumoaselor patalamale
cu pecelile primarilor !
20 Toate formele fiind pazite in modul cel mai constitulional, nu
ne ramane vrand-nevrand decal a ne pleca fruntea eu umi1inXt, cele-
brand Intr'o naiva epopee popularitatea grandiosului nostru marepl
al Cur/ii printre sucmanele dela Ia0 sau izbanda copilaplui de cai-
macan din 1858 printre plugarii i ciobanii dela Tecuci !
25 Ins& omul cel mai iubit in toate catunele Romaniei este anume
d-1 Titu Liviu Maiorescu.
Dumnealui s'a ales la Severin, dumnealui s'a ales la Pite0i, dum-
nealui s'ar mai fi putut alege la Cahul sau la Dorohoi, daca nu se mul-
lumea cu extremitatea Munteniei, deoarece petrecerea-i personala la
30 capatul opus al Moldovei garanteaza pana la eviden/a prin ea insa0,
ca acolo nu avea deck a sbarci cu lene degetul cel mic pentru a fi
pe data aclamat cu un numar de voturi chiar peste unanimitatea
celor prezen/i.
Dela Bahlui i pana la Cerne/i, d-1 Titu-Liviu Maiorescu este idolul
99 cel mai nebanuit, este figura cea mai tradi/ionala, este un Ler-imprat
al tuturor taranilor, cari nu vor intarzia de a-1 pune la randul eau

In colinde, daca numai nu-i vor opri cumva prefeclii.
Ce-i pasa opincei romfine c d-1 Titu-Liviu Maiorescu e luptatorui
cel mai sfruntat al 9coalei cosmopolite!
5 Ce-i pasa opincei romane ca d-I Titu-Liviu Maiorescu e cel mai
cinic avocat al Evreimii!
Ce-i pasa opincei romane ca d-1 Titu-Liviu Maiorescu nu se ru0-
neaza a propaga pe fala colonizarea germana a Daciei lui Traian
Ce-i pasa opincei romane c d-1 Titu-Liviu Maiorescu personifica
10 tot ce-i mai anti-na-cional inteo paeatoasa unire cu tot ce-i mai anti;
democratic I
toragostea nu raioneaz i prin urmare: opinca rom'ana 11 iubete,
fl iubete pang la extaz, 11 iubwe pan& la nebunie!
Vali sunt prin bordeie i pe la stane d-nii Blarambergi, d-nii
15 Ohici, d-nii Sturza ; iubit este in arcadicile regiuni ale idilei pastorale
d-1 Sutzu, d-1 Lambrino, d-1 Retoride, d-1 Filipescu, d-1 Boldur, d-1
Lahovary, d-1 Cozzadini i mai ales d-1 Vogoride ; dar cat priveqte
pe d-1 Titu-Liviu Maioresch, o ! o! o!...
Filosofia constitulionaa a Romaniei inregistreaza o lege, pe care
20 au verificat-o la noi succesivamente toate operatiunile electorale dela
1866 i pana astazi.
Spune-mi cine este in colegiul al 4-lea, 01,i volu spune eu ce vrea
ministerul...
[CONGRESUL ZIARISTILOR] 1)
Ceea ce preocupa astazi la noi toata presa, afara numai de foaia
25 ce poarta acest nume i pe care o susline dupa obiceiu confratele sau
dela Trornpeta Carpaglor, este Congresul ziaritilor.
Columna lui Traian, Imbraciand cu fericire din capul locului ne-
merita propunere a Uniunii Liberale, formulase totodata urmatoarele
puncte preliminare:
1) Fragment din t Buletinul Interior *, Columna tui Traian, an. II, Nr. 33 (95),
6 Septemvrie 1871.
298 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
1. Fiecare ziar s trimita trei reprezentaqi pentru ca sa se vaza

ca nu este organul unei singure persoane, i pentru ca dupa greutatea
mandatarilor sai sa se poatfi judeca despre greutatea ziarului.
2. Cei trei reprezentami vor avea numai un vot.
5 43. Biroul Congresului sa se aleaga dintre barba/i straini ziaristicei,
inlaturandu-se in acest mod orice banuiala de parcialitate.
4. Deciziunea Congresului nu se va supune intrunirilor publice, caci
principiile nu se stabilesc prin plebiscite, si mulTimea, adesea amagit5
prin entuziasmul momentului sau prin tertipurile unei dice, nu poate
10 simpunc nimfinui: este de ajuns ca publicitii sa se lumineze i sa se
concerteze unii cu alii, ei fiind conducfitori ai opiniunii publice.
5. Ziaristii care nu se vor impaca in tot sau in parte cu conclusul
majoritaIii Congresului, vor ramane liberi in sfera actiunii lor: sa ne
fereasea Dumnezeu de o pasiva unanimitate, ceea ce n'ar fi deck
15 moartea discutiunii, adica un intuneric demn de epoca lui Papa Hil-
e debrand !
t 6. SA* fie invitate toate foile politice a trimite reprezentami ; toate,
4 iar nu numai acele de opoziOune sau diferitele nuanie ale unui singur
partid, caci unde to-ci sunt de aceeasi parere, acolo nu este nici o tre-
20 buinta de un Congresi.
La aceste puncte ne-au raspuns pana acum trei ziare.
Gazeta de Bacdu, in numarul sail din 29 August, se asociaza cu
toate vederile <Columnei lui Traian *, declarand numai in treacat
ca cele doug puncte din urma i se par a fi de prisos, ca uncle ce # se
25 inIeleg de sine t, iar punctul al 3-lea sa se decida chiar in sfinul Con-
gresului.
Uniunea Liberald, in numarul sau tot din 29 August, treee cam
cu usurinla peste amanunlimi, consiliandu-ne cd n'ar trebui sa pu-
nem inainte multe dificultaIi *, dar asupra punctului al 4-lea se pro-
30 nunla verde si categoric pentru opiniunea noastra, zicand ca. :
Deciziunea Congresului nu se supune aprobarii intrunirilor publice *.
Si mai adaogand apoi cu energie :
e Negresit cfi programul presei nu se va supune unui plebiscit *.
In fine ziarul o Romanul *, in numarul sal din 3 Septemvrie, lasa
35 toate la o parte, se preface ca nu vede nmic i striga cu desperare numai
atat, ca a chestiunile, ce se vor rdesbate 'n intrunirile ziar4tilor,
trebuese desbatute gi in intruniri publice in toate oragele to, caci

o ziarul, fie el redactat de oamenii cei mai erninenV, nu da mulcimiii
o ideile sale, ci din contra el le ia dela &Lisa #.
Cu alte cuvinte, Plebiscit i iaragi Plebiscit !
5 In loc de a raspunde 0 Romfinului* in aceastgt privinta, in care
ne susixi deopotriva pe fafatUniunea Liberala * gi < Gazeta de Bacau
tidied cele dougt organe ale Fracciunii de peste Milcov, ne vom mul-
/umi a-i adresa o serie de intrebari.
1. 0 intrunire aga zisgt publica, pe care o clicfi cu apucaturi de-
g, magogice lesne o poate compune in rnajoritate din bataugi gi din mas-
salagii, este oare tot una cu ceea ce se munegte opiniune public in
intelesul cel bun, cel luminat, cel adevarat al cuvantului?
2. Daca o gloata obscur i negtiutoare va cere bunaoara scoaterea
pe piata a moagtelor Sfantului Demetriu, crezand ca dela el depinde
15 ploaia sau seceta, un ziar sa se faca oare expresiunea unei supersti-
liuni atat de generale ?
3. Dupa sublima exclamaliune a celebrului Stuart Mill, economist
gi publicist cel mai modern gi cel mai liberal al Angliei, n'a fost oare
tot o intrunire publica care dusese pe Crist la Golgota?
20 4. Politica, aga precum o incelege secolul nostru, este ea sau nu
o gtiinca, cerancl studii istorice, juridice, economice, pe care nu le
poate avea o gramada nealeasa, i pe care, din nenorocire, nu le au
la noi nici chiar acei ce ne-au tot ame/it cu fraze fara sambure dela
1848 gi pana astazi?
25 5. Din toate aga numitele intruniri publice, organizate din timp
in timp in Capitala de catre oamenii ziarului s Romanul e, fost-a una
singurgt, in care ea se fi vazut altceva decat numai ate un emisar
redacliond citind ate o hartiula de porunceala gi &ate o droaie de
voci strigand apoi cu o clasica pasivitate: bun! bun ! bun!
30 6. Toate relele, de care ne plangem noi gi contra carora anume va
avea a se lupta barbgttegte gi 'n concordie Congresul, nu sunt oare o con-
secincgt mediata gi imediata, directa gi indirecta, a tuturor plebisci-
turilor mari gi mici, cu registre i fr registre?
7. Dacgt ziarul, dupa expresiunea Romanului * ,# nu da mulimii
s5 a ideile sale, ci din contra el le ia dela &Ansa e, atunci de ce oare d-I
300 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POL1TICE
C. A. Rosetti nu se grabete a suge de acolo cel putin iritatiunea tarii

intregi contra Evreilor?
8. In fine, facandu-se un plebiscit de catre ziari9ti, guvernul fi-va
el atat de nepriceput, incat sa nu faca a doua zi un contra plebiscit
s cu mult mai numeros, umpland cu mii de subscrieri toti numerii ( Mo-
nitorului Oficial 0
Sa ni se raspunda la toate acestea.
Pana atunci noi sustinem 0 vom sustine, ea o foaie reprezinta
propria sa natiune numai prin cunotinta trecutului national, prin
to istoria nationala, prin economia politica national, prin dreptul
national, iar nu prin sgomotoasele sbierete i bateri din palme din
partea vreunui Ovici sau Opulos inteo intrunire publica, poreclita din
ironie 4 Romneasca 5.
CARLITII1)
Prin trei interviewuri succesive, Apararea Nationalci a lsat sa se
15 caracterizeze intr'un mod obiectiv, ap zicnd autobiografic, fiecare
din cele trei partide ale noastre politice actuale, adica un singur ade-
varat partid din cele cloud despicaturi. A venit dark' 0 nott rndul
de a ni se preciza propria noastra pozitiune politica a micului grup
dela aceasta foaie, care nu face politica de partici- 0 tocmai de aceea
20 ambitioneaza de a face politica cea mai solida.
Intre anii 1821-1848 nu se aflau la Romani nici liberali, nici con-
servatori, ci numai boieri patrioli cu ciracii lor : 0 patroni et clientes 5.
Erau nationaliti fat% partid, fat% disciplina, fall organizare,
totu0 lucrand cu mult tact la scuturarea jugului celui aparent al Turciei,
25 care ascundea jugul cel ocult al Rusiei. Ap a fost ptia la 1848, cand
maimucaria din Ocbident a inceput a introduce la noi notiunea unor
partide politice ; distinctiunea insa intre liberali 0 conservatori nu s'a
limpezit bine Ora la Voda Cuza. Cei doi marl initiatori de mai 'nainte,
Heliade i Cogalniceanu, nici pana la moarte n'au fost in stare de a fi
30 conservatori sau liberali: ei au fost totdeauna numai nationalifti.
1) Apiirarea Nafionald, an. III, Nr. 66, 23 Martie 1902.
Cele doug partide desf4urate din fooii boieri i ciracii lor pastrau
trasura anterioara comuna a nalionalismului, dar foarte slabita, din
ce in ce mai indoielnica, amenincata de a dispare prin ideile cosmopolite
ale revoluliunii franceze i prin preocupqiuni oportuniste. Atunci s'a
5 ivit o nouti grupa, menita a opri crescanda raceala 0 a reincalzi sinatul
romanesc: aa numita coala a lui Simeon Barnwt, exagerata negrgit
prin tendigele sale prea-arhaice, dar utila i chiar necesara ca reac-
liune. Acea coala fundata de un Ardelean, Incuibata Ira in Ia0
compusa din elemente exclusiv moldoveneoi, 10 dete porecla de trac-
t(' gime liberd pi inclependentei, precum o botezase un frunta, pare-mi-se
d-1 Nicolae Ionescu. Nascuti sub Cuza, fragionioii s'au afirmat pe
deplin, punand puncturi pe i, numai la urcarea pe tron a princepelui
strain Carol de Hohezollern, fiind momentul cel mai justificat pentru
a feri na-ciunea de strainism in genere, iar in special pentru a combate
15 pe Evreii din Romania, adica pe strainii cei de trei ori straini, dupa
cum ii zugravqte Alfred Rambaud: <<Lee juifs sont chez nous comme
en terre trangere, triplement etrangere, car ils ne sont ni des Franais,
ni des Chretiens, ni mme des Europens*.
Am spus Ca fraclionioii prinsesera radacina deja sub Voda Cuza.
20 0 planta proprie necontestabil a noului regim al princepelui strain
a fost Junimea, al cariia stegar, d-1 Tit Maiorescu, debuta la 1867
printr'o combatere Invegunata, de altmintrelea foarte upara, a teoriei
lui Simeon Barnul, ceea ce nu insemna altceva deck lovirea frac-Po-
nioilor. D. Carp, celalt ef predestinat, s'a distins pururea prin ebreo-
xi filia sa, ajungand chiar a descoperi un nou categoric imperativ pentru
morala cea speciala a Jidanilor. Dona tabere antagoniste s'au aezat
fa-VA in fa-ta 9i au pornit la lupta: de-o parte fractionioii pentru a
apara Romanimea contra ideilor nemIe0i ale principelui Carol, de,'
aka parte junimioii pentru a susIine ideile cele nemtesti. Ei bine,
30 ambele tabere, foarte voinicoase, foarte strapice in apareaca, ambele
s'au triplet amarnic de o potriva in previziunea lor. Principele Carol
s'a aratat din capul locului hotarit a-0 face datoria de a fi Roman.
Fractionigtii dara izbeau germanismul, iar junimioii 11aparau, unii
alii izbind i aparand ceva fictiv. FracOunea, izolata in Moldova,
35 n'a intarziat de a se stinge prin Iipsa de fitil, care era 0 prea scurt.
Junimi0ii insa, de0 intemei4 de asemenea In Moldova, totu0 au

dus-o mai indelungat, caci avusesera dibacia pe deoparte de aii atrage
altoaie muntene0i 0 transcarpatine, pe de alta de ali fortifica o
rezerva pe terenul curat literar. Cum dal% de au perit 0 damii?
5 Capii cei autentici 0 necontroversabili ai junimii, D. D. Maiorescu
0 Carp, sunt Neinci, prin cultura, 0 anume din coala germana cea
anti-naponalista a pesimistului Schopenhauer, caruia ii era rmine
de a fi NeamI. Shopenhaueri0ii cei din Romania au fost foarte con-
sequenli de a disprqui neamul romanesc, de a nu-i recunoa0e nici
10 o insuOre suyerioara, de a pune pe Romani mai jos chiar de Jidani,
0 de a califica pana 0 pe ademi prin epitetul de gogomani. Sunt gate
a respecta orice convicliune, intru cat este o adevarata convicIiune,
fie cat de gre0ta sau absurda. D.D. Maiorescu 0 Carp, barbaIi prea-
onorabili, mai ales D. Carp, erau adanc convin0 ca programa cea
15 nemleasca schopenhaueriana va face sa progreseze 0 sa se ridice sus
Romania In ochii lumii. Sa admitem ea aceea0 ar fi fost convic-punea
D-lor 0 fara principe strain; principele strain li s'a parut insa natural,
natrlich, o garamie de succes. D.D. Maiorescu 0 Carp contau dara
pe principele strain nu din arnbiliune sau interese personale, ci numai
20 1. numai pentru victoria conviqiunii lor, adica pentru triumful Juni-
miltilor. Calculul era dibaciu: principele strain la 1866, schopenhaue-
rismul in Romania la 1867; dar socoteala cea mai evreiasca tot Inca
adesea se incurca-.
D. D. Maiorescu 0 Carp nu sant tari in etnologia comparativa. Dum-
25 nealor au uitat sau n'au observat ca NeamIul este strain numai in
calatorii ; inceteaza insa de a fi strain, el 0 posteritatea lui, din data
ce se decide a ramane pentru totdeauna inteo Tara care-1 imbraTi-
paza. Un Francez, un Italian, un Englez, un Muscal nu devine mai
nici o data nalionalist in patria cea adoptiva. NeamIul insa se nalio-
30 nalizeaza pe deplin nu numai in forma, ci 0 in fond, astfel ea adesea
copiii nu vor sa inve-ce nenrce0e. Raposatul ceasornicar Ruppel, venise
intr'o zi sa mi se planed ca baiatul sail Bruno, macar ca e Neami
curat 0 purtand numele Bruno, zice ca e Roman 0 nu vrea sa vorbeasca
nemIe0e. Asemenea cazuri sunt cu sutimi in Bucure0i. Este o trasura
35 sublima de onestitate. NeraIii cei stabilili in Rusia Bunt mai Muscali
de cat Muscalii. Lelewel si Linde, cei mai patrio-ti poloni prin opera si
prin cugetari, erau Nemti.
Ce s'a Intamplat dara?
Pe cand d-nii Maiorescu si Carp din Romania se nemtisera si per-
5 sistau a fi Nemti, Alesul Romanilor dela 1866 din Neamt a devenit
treptat cu desavarcire Roman prin nationalism. In acest mod sefii
Junimistilor si-au pierdut busola.
D. Maiorescu a inceput a mormai ca n'a fost schopenhauerist, d.
Carp s'a apucat sa sopteasca ca n'a prea tinut la Evrei; si la urma
I 10 urmelor, dupa multe suciri i rasuciri, grupul lor, In care se introdu-
sesera deja pe nesim-tite uncle vlastare foarte romanesti, ca 8tirbeii,
A. Marghiloman, C. Anion, etc., grupul a trebuit sa dispara, rene-
&du-0 numele i fuzionandu-se cu o asociatiune romana necosmo-
p olita.
15 Din cauza si numai din cauza nationalismului Regelui Carol, d-nii
Maiorescu si Carp, simtind in atmosfera de sus ca schopenhauerismul
nu mai merge, au fost siliti a se atarna de pulpana d-lui Nicu Filipescu.
D. Filipescu cu cativa amici ai sai, disidenti din partidul conservator,
nu sunt multi la numar, dar au fost de ajuns pentru a da o noua Cu-
20 loare fostilor junimioi.
Printr'un fel de endosmos i exosmos, d-nii Maiorescu si Carp s'au
umplut de Filipefti. Daca astazi cumva Fiipetii i-ar prsi, cei get-
beget junimioi n'ar mai exista politiceste. Inchipuiti-va un moment
realizarea acestui scandalos divor i yeti asista la o mormantare nu
25 de prima clasa, ci de primul comism, cad n'ar plange la groapa cleat
numai cativa Armeni, multi Evrei sit poate, dintre Romani vre-un
minor grandoman, bunaoara d. Quid Densusianu.
Noi din parte-ne nu dorim de loc o asemenea catastrofti. Am regreta
cu sinceritate distrugerea unui partid, in care Jan ton d-nii Nicu Fill-
SO pescu, C. Olfinescu, amicul meu Delavrancea si a1ii. Oricum s fie,
gratie lui Dumnezeu si Alesului lui Dumnezeu, junimistii nu mai sunt
in Romania; ei Inca s'au botezat eonservatori, mani corect Filipefti,
gi Filipestii nu vor inceta nici o data de a fi natlonalisti.
Asa dara, in starea actuala a lucrurilor, sant la noi doua sau, deo-
35 eamdatg, trei partide, pe care le desbina chestiuni sociale, economice,
diplomatice sau de oportunitate, dar ambele de o potriva nalionaliste.

Deasupra lor sta Regele Carol, numai nalionalist, caci nu se pogoara
pang la certuri de partid. Tot tip micul grup dela Apararea Nationala,
o not& ediciune indreptata a fraciiunii libere i independente, este
5 numai naVonalist, adica este Car list.
Cu alte cuvinte, noi aspiram ca Romania intreaga, ba chiar Intreaga
Dacie, A se purifice ca Domeniul Coroanei, unde sunt cele mai bune
9co1i sateqti, cea mai inflorita industrie nalionala, i nu se gaseste
nici Evrei, nici spioni Muscali, ba i cat mai purtine capitaluri straine.
10 Prin nalionalism dark prin Carlism, noi fraternizam, pe o cale
romaneasca 5i numai romaneasca, atat cu liberalii precum i. cu con-
servatorii, silindu-ne cu staruinla a-i feri de o potriva pe unii i pe aliii
de abateri cam dese uneori.
lat '. cine sant 0 trebuie sa fie cei dela Apararea Nagonala. Dar
15 acest organ putea-va oare sa dureze? Buri in felul nostru prin credin0
0 patrie, prin Rorndnism 0 Ortodoxism, printr'o voinIa dezinteresata
i ne 'nfranta, noi repetam cu batranul Kruger u a noastra va fi vic-
foria cea finala .
ADDENDA
[LINIA FERATA IA.5I-ODESA] 1)
Este un saran caracteristic, dupfi care se poate deosebi oricand si oriunde
un regim constitutional de o dictatura personahl.
Intr'o tall InteadevOr reprezentativg toate fluctuatiunile guvernamen-
tale pot fi prevOzute si explicate, cele douil puteri ale Statului si toate Or-
s tile fiecfireia din ele hind touleauna Intel) simetrie atat de riguroas, kat
ajunge sii cunoastem pe una, pentru ca &a descriem 11:Idat pe celelalte.
Sub un regim constitutional un minister nu vine cleat numai din majo-
ritatea Parlamentului.
Sub un regim constitutional toli membrii cabinetului efisfrang una si
10 aceeasi coloare.
Sub un regim constitutional fiecare miscare Inteuna din regiunile cele
superioare implicg existenta unei miscOri corespunz5toare In celelalte, In-
tocmai precum una din roticelele ceasornicului nu Incepe a se Invarti, ffirit
ca s'o fi Impins o vecinii sau fail ca ea s'o ImpingO, toate mergand cu o re-
15 gularitate combinatO din capul locului.
Sub un regim constitutional, In fine, previsiunea politicA este posibilli.
Altfel se petrec lucrurile sub o dictaturfi personala.
Acolo, fie cineva cel mai sublim geniu dupfi feta pAmfintului si tot Inca
niciodata nu va putea sti ceea ce se va intAmpla peste o or si niciodata
20 nu-si va da seama in urin5, pentru ce s'a intamplat anume asa.
Gestul despotului, numeasca-se el Suluc, Maximilian, Cogrdniceanu,
nume turcesc, rusesc sau nemtesc,este misterul cel mai nestrbtut pentru
toti si chiar pentru dnsul, ca tot ce e capriciu.
Liisam acum ca lectorii nostri sfi decidfi ei Insii sub ce fel de forma' guver-
25 namental se aflg asttizi Romania.
In locul r5posatului Macedonski s'a pus In capul primei divisiuni teri-
toriale d-1 colonel Solomon.
Cabinetul s'a completat, vfirindu-se la Externe d-1 Calimachi-Catargiu.
1) Traian, an. I, nr. 87, p. 349, 2 Decenwrie 1869; revista politic/.

308 SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICS
Din punctul de vedere constitutional, avand toata buna-vointa de a

presupune ca nu suntem sub o dictatura personala, am dori prea mult a
intelege semnificatiunea acestor doua numiri.
Cine este d-1 Solomon?
5 Ministru de Resbel in ajunul lui 11 Februarie.
Astazi ill vedem cam tot pe acolo.
Ce insemneaza?
Nu stim.
Cine este d-1 Calimachi-Catargiu?
10 0 ruda a ambasadorului turcesc din Viena.
Astazi il vedem In fruntea diplomaciei romane.
Ce insemneaza?
Nu stim.
Am putea sa petrecem astfel intr'o lunga revista toate ate se fac la noi
15 de o bucata de timp si la fiecare nou fenomen suntem siguri de a gasi In
toata -tara rasunetul cel mai intins:
Nu stim !
Ba este un lucru pe care-1 stim.
Inca in numarul nostru din 19 August, sunt scum patru luni si mai bine,
so vorbind despre calatoria Mariei Sale Domnitorului la Livadia, noi preves-
tiseram ca guvernul actual, zis al Romaniei, precum daruise Muscalilor
Prutul, tot asa le va mai harazi linia drumului de fier dela Iasi spre Odesa,
prin care sit se ucida in favoarea Tarului portul Gala-ti, portul Braila si mai
cu seama viitorul nostru port dela Marea Neagra.
25 Rana acum, In curs de vreo suta cincizeci de zile, vulturii cei rosii dela
putere au conservat in aceasta privinp cea mai profunda tacere.
In Mesagiul Princiar nicio vorba.
Eram deja gata a admite o eroare nevoluntara din parte-ne si nu ne miram
de loc, deoarece lucrurile, precum am spus-o, se pot prevedea cu o preci-
30 siune oarecare numai sub un regim constitutional.
Ei bine nu!
s Curierul de Iasi s, foaia oficioasa de peste Milcov, In numarul sau din
27 Noemvrie, cuprinde un articol foarte instructiv, Intitulat: 4 Calea feratii
Iali-Prut c
35 Aci-i aci !
Iata-1 intreg:
e Aflam ca consiliul jude-tean al districtului Iasi a votat in unanimitate

o adresa dare guvern, rugandu-1 sa concedeze links ce are a lega Iasi
cu Prutul.
40 Felicitam pe consiliu de initiative ce a luat inteo afacere care este
strans legata de interesele cele mai grave ale Moldovei si 11 felicitam
ADDENDA 309
cu atat mai milt, cu cat adresa lui are 0 meritul unei necontestabile
oportunitali. *tim cu to-pi ca guvernul Rus a exprimat deja de mult
hotarirea de a conceda linia Chisinau Noua Suli Cernaup in
caz and guvernul roman ar refuza impreunarea resoului rus cu resoul
5 european pe la Ia0 i ni se zice din izvor foarte sigur ca se trateaza in
momentul de faca concedarea Enid ChiIinauCernau.p. Nu putem con-
chide alta din aceasta cleat c guvernul nostru ar fi aratat oareqicare
ezita.puni in concedarea liniei IaqiPrut.
0 asemenea ezita-pune, &tea exista, ne pare viltiimrttoare intere-
41
10 selor noastre 0 este bine ca, atragand aten-punea tuturor asupra unei
chestiuni, a cani insemnatate nu poate sa ne lase nepasatori, sa pro-
vocam un soiu de discupune publica, ce va servi de anchetti serioasa spre
luminarea si a guvernului 0 a guvernalilor.
Una din obiecPunile in contra liniei Ia0Chi9inau pare a proveni
15 din pierderea eventual& ce ar suferi traficul galapan prin legarea Ia01or
cu Odesa. Daca Gala/ul ar fi singura i neaparata cale a transitului
European, obiecliunea ar fi serioasa ; cand Insa Rusia concedand link'
Novosulitza se pregatete a ne smulge cu totul din mfin acel transit,
chestia se rezumfi in urmatorul punct: neputand avea transitul pe la
20 Gala-p, nu este bine sa-1 avem macar pe la 14? Raspunsul nu poate suferi
nicio indoiala. De aceea, daca atitudinea presupusa a guvernului este un
adevar, nu numai ca Gala-cul nu va catiga nimic, dar va pierde Inca 0
folosul insemnat ce ar putea trage din sporirea micrii comerciale
a doua treimi din Moldova. Galtqul ffind centru comercial, spre care
25 aflueaza toate transacPunile noastre, este evident ca el c4tiga sau pierde
dupa cum scade sau spore0e activitatea comerciala a Iarii i linia Novo-
sulitza o data concedat, caderea micarii internaPonale prin Moldova
va reduce GalaIul la un trafic pur interior. Tot la un asemenea trafic
pur interior vor fi reduse atunci celelalte linii romane i suntem convin0
30 ca in cazul acesta veniturile lor vor fi atat de mici, incat vom fi nevoici
sa adaugim la sarcinele destul de grele, ce avem astazi, alte sarcini 9i
mai grele. Asemenea nu trebue sa uitam ea singurul mijloc de a alimenta
navigapa Prutului 0 de a face producatoare convenpunea incheiata
intre Austria, Rusia i Romania este linia Ia0Prut.
35 a Cele the pfin'a acum sunt atiit de evidente, incat nu putem admite
ca guvernul le-ar fi putut scapa cu vederea. GreutaPle deci, ce, pe cat se
vede, el opune liniei Ia0ChiOnau, nu pot nalte cleat din intenpunea
bine determinata, ce are de a crea un port de mare pe Ormurile noastre
9i refuzand linia spre Prut, guvernul nostru crede ca va paraliza concu-
o ren-ca ce Odesa ar putea sa faca portului nostru. La aceasta vom
raspunde ca portul nostru o data deschis, fiind pe Marea Neagr& punctul
eel mai apropiat de continent, teama unei concurente este ilusorie, cam
20
sigur marfurile nu vor face un inconjur de aproape 100 chilometri numai

pentru placerea de a trece prin Odesa. Pana la deschiderea lush' a portului,
deschidere ce, chiar incepAnd de astazi lucrarile, nu va putea avea loc
decat peste 10 ani, de ce sa lipsim /ara de un ca9tig sigur ? Mai mult
5 Inca, fara teamii de a fi paradoxala, afirmam di cel mai bun mijloc de a
grabi triliinarea attit de doritii a portului nostru este concedarea liniei Igi
Chifindu. In adevar Infiin/area portului nu se va realiza dead prin avan-
suri de sume insemnate. Putea-vom face acele avansuri, &and linfile
noastre reduse cum am zis la un trafic pur interior vor da un deficit
10 insemnat? Sus/inem Ca nu, 0 numai descarca/i de sarcinele cailor ferate
prin imensul ca0ig ce ne va aduce transitul european, vom fi destul de
liberi in opera/iunile noastre financiare ca sa putem lucra cu puteri
suficiente la crearea portului nostru. *
SA rezumam acum inteun mod analitic concluziunile acestei baterii
15 ministeriale, pe care noi am intrevazut-o, mai repetam Inca o data, din tim-
pul placutei excursiuni a Capului Statului la Crimea:
1. Consilierii districtului Ia0 vor trimite guvernului o adresa, ie0til din
propria lor ini/iativa, intocmai ca felicita/iunile dela Ploe9ti sau nunta-
ritul dela Vlaca.
20 Nimic mai natural !
2. Gazeta guvernamentala felicita de pe acum in dreapta 0 in stanga,
asigurand-ne cu gravitate ca Muscalii numai din genervitate ne permit
a lega Ta9ii cu Odesa, pe and pentru dan0i este tot atat de avantagioasa
linia Cernau/ilor.
25 3. Miuisterul i9i ia gentilul aer de a ezita pana aci, a9teptand presiunea
opiniunii publice, adica a unui consiliu jude/ean 0 a e Curierului de Ia0 *.
4. Publicistul guvernamental sus/ine ca silind pe Muscali a merge la
Cernau/i, noi vom face imposibil pentru totdeauna transitul european prin
Moldova 0 tot el ne spune ca linia dela Ia0 spre viitorul port dela Marea-
30 Neagra nu poate sa nu se infiin/eze cu timpul, chiar daca vom face pe placul
Rusiei, fiind cea mai comoda pentru transitul european.
Este o contradic/iune.
5. Viitorul port dela Marea-Neagra zice Curierul de Ia0 *, este
menit prin pozi/iunea-i a deveni fatal Odesei.
95 Cum de nu vede/i ca tocmai de aceea Rusia starue9te atat de mult a-1
paraliza in faa ?
6. Fara linia Ia9iOdesa, ni se zice, nu se poate alimenta naviga-
liunea Prutului.
Aci naivitatea e in culme.
40 Dupa ce am dat de pomana Muscalilor raul nostru cel mai romnesc,
apoi sa le mai oferim 0 o prima!
ADDENDA 311
7. In fine, prin o erezie economica din cele mai originale, precursorul

ministerial ne promite c linia IaiOdesa va crea capitalul cu care sift
putem construi portul dela Marea-Neagra.
Capitalurile ies chiar nepoftite din acele Iari unde profitul lor este prea
s mic, bunaoara nurnai 3 la suta ea in Anglia, i se opresc veand-nevrnd
acolo unde sunt destul de mari ansele de reuOta: insui t Curierul de Ia0 *
ne asigura ca viitorul nostru port dela Marea-Neagra oriicnd va fi in stare
a rivaliza cu Odesa
Atfita-i tot !
tO Credem, ca ministerul se va prezenta dinaintea Parlamentului cu o ar-
gumentare mai pircin ciudata, de0 chiar logica cea excentrica a foii oficioase
de peste Milcov va fi in stare sa convinga pe deplin pe ciracii lui Popa-Tache L.
Cestiunea find una dintr'acele dela cari depinde inteo mare parte soarta
industriala, iar prin urmare i politica a Romniei, vom reveni
[REVOLUTIA DELA PLOE*TI]

15 La opt August dimineala s'a raspAndit in Bucureoi un surd sgomot
despre o ciudata revoluie In Ploeoi sub conducerea d-lui Candiano-Popescu:
republica cu generalul Golescu in frunte.
Pe la 11 oare toata lumea se mira de o extrema agitatie intre agen/ii
poliliei, alergand in dreapta i in stnga, pe cnd membrii Cabinetului se
20 concentrasera in edificiul Prefecturii.
Pe la 2 post-meridian cetatenii au inceput a fi arestali cu gramada :
colonelul Creulescu, Hasclau, capitanul Malinescu, maiorul Radu Mihai,
Costache Panaiotu, Rachtivanu, CiocArlan, Serurie, etc., etc.
D-1 D. Carada i Pilat s'au ascuns ; d-1 Candiano-Popescu, incercAnd a
25 fugi In urma buclucului, a fost prins.
De prin districte se povestesc grozavii, mai ales din Ploeoi.
Intre ceilaii, d-1 Ion Bratianu a fost Intemnilat in Piteoi, d-1 Misailu
in Slatina i d-1 Stologianu la Craiova.
Nu avem insa nici o relaliune despre modul tratarii prizonierilor, afara
o numai de puparia din Vlicareoi, unde impartialitatea ne silete a marturisi
ca Intrqinerea curat materiala a arestaflor a fost foarte bunk dar partea
moralfi vai !
Liberarile de pAna acum sunt prea puine, judecndu-se dupli cele din
Bucureqti ; se susline din contra ea numfirul victimelor se Inmul/eOe mereu
35 i c conditiile arestatului devin din ce in ce mai grele ; soVile celor primp
1) Columna lui Traian, an. I, n. 40; 19 August 1870; buletin interior.
20*
ii pot vedea cu cea mai mare dificultate ; amicii mai nicidecum ; ucigasii
si furii sunt mai putin strejuiti.
Ce va iesi oare din toate acestea ?
D-1 C. A. Rosati s'a grabit a se intoarce din strAinAtate, declarfind cu
5 cavalerism cfi voeste a impArti soarta amicilor sfii.
Ministerul insA, pe semne ca sfi-1 nealjeascrt cu atfit mai mult, nu-1
aresteazA.
Ziarul 41Romfinul * afirmti CA guvernul nostru ar fi cerut din Constan-
tinopol o armatfi tura de 50.000, sub cuvfint ca tara ar fi amenintatfi de o
10 invaziune ruseascfi.
Serios ?
SA nu fie oare de ajuns Osmanliii si Muscalii, cunoscuti sub numele de
judecfitori de instructie ?
SiirmanA Romfinie !
[CUM E JUDECATA LUPTA POLITICA A LUI HASDEU] 1)

15 4IFuria cu care cavalerul a Traian * se Etruria asupra d-lui D. Ghica,
presedintele consiliului de ministri si a d-lui Al. Cretescu, ministrul Cultelor
si Instructiunii Publice, e vrednicA de mil 1
Dela inceput ph& la sffirsit, in toate coloanele sale, celebrul cavaler
nu dovedeste decfit ai e bolnav si Inca foarte greu I
20 a SA ne explicam:
Ce vor neistoricii nostri istorici dela redactiunea acestei foi, eminente
bine crescutfi !?....
Vor !... nu! ne oprim, alci ne ternem prea mult de pana cea agerfi a
d-lui Hajdeu, vestit prin frumoasa-i descoperire ce fact; spunfindu-ne ai
25 4 noi suntem slavi... o, prin faimoasa sa opera intitulata 4 Ion Vodfil cel Cum-
plit *, roman% istoric, cu parti unde se parodiazA dreptul roman, se intelege
ffir voia autorului...., renumit prin ziarul caraghios AghiutA
a *, unde redac-
torul sail a stiut sfi desvolte tot talentul sAu e caraghios.... *, prin piesa inti-
tulatA Rasvan VodA *, in care se presupune mai intfiiu un ;igen despuiat
30 de toate calitfitile omului social si tAvAlit in tina rgului si apoi autorul sau
flied sA piarda vremea 11 improspateaza, 11 schimbfi cu totul, metamorfo-
zfindu-1 in bArbatul cel mai marinimos: bArbat inzestrat cu toate calitfitile
etc ..... , renumit asemenea prin aparitiunea foii periodice intitulatil e Archive
istorica *, pentru care redactorul ei era plAtit 2000 lei pe lung de cfitre mi-
ss nisterul de culte si instructiune si nu o citea publicul mai de loc, ad. nu
1) Traian, an. I, (1869), nr. 64, p. 260.
ADDENDA 313
apgrea mai niciodatg, redactorul ei ffind distrat de descoperirile 4 genea-

logiei * familiei sale princiare si de politica zilei, cgci nu trebue sg se uite cg
d-1 ligideu a fost i deputat in Camera d-lui Rosetti !
e Dar ne pot intreba lectorii nostri, ei bine !... toate bune acestea, dar
5 ce au de a face operele d-lui Hgjdeu cu cavalerul Traian #, atAt de supgrat
pe ministru Crelescu!?
Asa e, dar ... nu este asa !... Archiva istoricg s, foaie pentru redac-
Iiunea careia se plgtea d-lui Ilgjdeu 2000 lei pe lung, ne va rgspunde !..
9th ce ne raspunde Archiva istoricg *!?..
10 Ca d-1 Hgjdeu, directorul, sau mai bine guvernatorul micului cavaler
Traian 5, e tare supgrat pe d-1 Al. Cretescu, ministrul cultelor i instruc-
/iunii publice, pentrucg... pentrucg vgzfind cum se luau de geaba pe lung
2000 lei din punga Statului fgrg a se face nimic, a ggsit de cuviinIg, ca un
ministru nedrept, a tgia d-lui Hajdeu acea pensiune ce i se da ea la un in-
15 valid, fgrg a corespunde cu angajamentele luate!
4 Neapgrat, un ministru ca d-I CreIescu, care comite asemenea ilegaliti
care iau din gura d-lui Hajdeu un ciolan atAt de mare si plgcut, nu poate fi
deck un minis tru fgra principii... farg dor de %arL.. i chiar care nu stie
carte multg !..
20 it 0 ! tempora, 0 ! mores !.. *
Ce ministru!.. Ce larg !..
Auzi!.. un om Etat de mare ca d-1 Hajdeu s nu poatg ggsi si el in
multele paragrafe ale bugetului, un micuI locsor de unde s poati gusta
plgcerea de a primi 2000 lei pe lung !..
25 e E nedrept, d-le ministru... de o mie de ori nedrept!.. ea si vii si
lovesti astfel in interesele private, avand in vedere numai binele comun,
aceasta e cu totul contra prineipiilor sectei din care savantul ne-
istoric ligjdeu face parte !..
e Ai comis o mare gresala, d-le ministru; si nu mai poate fi nici o in-
se dreptare de facut !..
Mul-cumim 1) a Archivei istorice # cgci puturgm argta lectorilor nostri
de unde vine supgrarea d-lui Hajdeu pe d-1 ministru Al. CreIescu!..
a Dar ce vorn raspunde oare pentru d-1 Demetriu Ghica ? !..
0 !.. aci e altceva !.. Aci d-1 Hfijdeu face politica, si Inca politica inalta,
35 cgci scris este in Catechismul politic al Ortalii, ca scopul scuzg rnijloacele
gi prin urmare datoria savantului neistoric e ca sg ia pe fiecare ministru in
parte, cgci nu de geaba d-sa este amicul intirn al d-lui C. A. Rosetti, cel cu
voeqte si vei putea *!
(a Presa * din 2 Octomvrie).
9 In text: mullamitei [Ed].

NOTE
HASDEU 1 COGALNICEANU
(cf. P. 173, 182, 193, 227, etc.)
In numeroase articole politice din Traian, li, mai tarziu, in Columna lui
Traian, Hasdeu ataca -violent doctrina gi persoana lui Mihail Cogalniceanu. Dar
gi lnainte de a scoate ziarul Traian, Hasdeu a lovit In Cogalnieeanu mai ales
prin notitele gi versurile humoristice din Aghiuld (1863-186(i). In Cronica aria-
5 nitrii nelegiuitoare (41 Aghiuta 5, nr. 2, 10 Noembrie 1863, p. 9-11), scrisi Impo-
triva lui Cogalniceanu si C. A. Rosetti, In care malitiozitatea gi calamburul ve-
stesc invectiva de mai tarziu; In versurile sarcastice: D. Cogdlniceanu (ibidern,
nr. 14, 13. 111 ; reproduse de noi In Addenda volumului I); in Dialogul Minfii
cu Cam er a, urmat de rnonologul Min; ii in capul d-lui Cogillniceanu; ambele
10 stenografiate de Aghiurd (ibidem, nr. 16, 17 Februarie 1864, p. 121-122) -1
Hasdeu revine neobosit gi cu felurite arme Impotriva marelui sin adversar. Chiar
cu prilejul votarii de eitre Camera a celor zece legi importante (Irnproprietarirea
taranilor, secularizarea averilor manastiregti, etc.), Hasdeu ataca pe Cogalniceanu,
aratand ineficienta gi ipocrizia acestor reforme. In Aritmetica fi chimia parlamen-
15 lard (a Aghiuta s nr. 20, 26 Martie 1864, p. 153-54), el analizeaza fiecare dintre
legile votate de Camera gi 8 dovedegte * ca nici una din ele nu poate fi aplicata.
Tot despre Improprietarirea taranilor eerie Hasdeu Inca doul articole: Primal
Aprilie. Camera a improprietdrit pe fdrani. Diagnoza fi farmacopeea parlamentard
(6 Aghiuta s, nr. 21, 2 Aprilie 1864, P. 161-163) gi Un articol gray despre lucruri
20 friyoli (ibid. nr. 22, p. 169-171).
Polemica lui Hasdeu Impotriva lui Cogalniceanu ameninta Inteo vreme a ia
un caracter violent gi personal. Cel putin asta dovedegte aparitia urmatorului
Anunf foarte important In ziarul Ronuinul din 3 Aprilie 1869 (an. XIII, p. 198):
6 Avand intentiunea de a scoate la lumina peste pulin Istoria publicd, poli-
25 ticd fi literard a d-lui Mihail Cogalniceanu, rog foarte mult ea oricine va fi pose-
and documente, detalie sau anecdote, relative la acest individ, sa mi le comu-
nice fara Intarziere, pentru ca sa-mi pot eomplecta lucrarea.
Ma grAbeac a observa viitorilor mei corespondenti ca nu este nici o amanun-
timc JApgrafica, oricht de 0econdarl In aparirrti, care sa nu aibi o valoare a
sa in aprecierea istorica a caracterului unui om: drept exemplu am putea cita,

bun& oara, vechiul razboi al d-lui Cogalniceanu contra perciunilor evreiesti, urmat
apoi de un tractat de eternd impacaciune si alianta, spre deplina satisfactiune
a ambelor parti beligerante, etc., etc.
5 Pentru ca notitele ce mi se vor procura sa nu fie expuse la faimoasa exacti-
tate a serviciului postale, d-nii corespondenti vor putea sa le trimita pe numele
unor cunoscuti ai lor din Bucuresti, care sa mi le inmaneze apoi directamente
Ma intermediul unui oficiu guvernamental i.
Indata ce are ziarul Traian la dispozitie si poate lupta pentru idealurile sale
10 politice, Hasdeu critica aproape in fiecare numar, in articolul sau de fond (s Poli-
tica* actele, inteligenta, onestitatea si sinceritatea lui Cogalniceanu. Uneori,
aceste atacuri sunt deadreptul invective.
# Cat timp va dura viata politica a d-lui Cogilniceanu, o zi WA tradare, o
oar& fara nelegiuire, o minuta fara minciuna, tradari, nelegiuiri, minciuni, luso-
15 rite toate dupa tipic de sacrilegul juramant s pe sante. dreptate *, ar fi un
fenomen contra mersului logic al naturii*. (s Politica n., Traian, an. I, nr. 3, 25
Aprilie 1869).
In numrul urmator (Nr. 4, 27 Apriie 1869), dintr'un portret violent al lui
Cogalniceanu, desprindem aceasta fraza: 4 Improprietarirea taranilor n'a servit
20 in realitate in mainile d-sale decat numai ca un mijloc perfid de a ajunge la
dictatura cea mai brutala... *.
In numarul 6 (din 4 Mai 1869), aerie, relativ la discursul la Mesaj:
4 Dumnealui calca Constitutiunea, pentru a nu expune starea Orli, intinse
in oribile torturi pe noul pat al lui Procust!
25 i Dumnealui calca Constitutia, pentru a nu sta mult timp la vorba nici chiar
cu copiii nelegitimi ai voluptatii libertocide!
$i ceeace-i mai cu seam& grozav, este de a-1 vedea furisand toate acestea toc-
mai in Discursul Tronului!... *
In afara de articolele politice din Traian., publicate In editia noastra, In care
30 Cogalniceanu este atacat si actele sale criticate se mai intalnesc nenumarate
pagini de analiza veninoasa sau de pamflet impotriva marelui om politic. In
Traian din 16 August 1869 (nr. 53, p. 210) se public& ordinul lui Cogalniceanu
catre prefectul de Bolgrad a pentru colonizarea gurior Dunarii cu vagabonzi*.
Niciodata Hasdeu nu lasa sa-i scape un prilej de a dovedi duplicitatea sau con-
35 tradictiile adversarului sail. Cand Cogalniceanu facea tratatul de extradare dintre
Romania si Austria, anuntat de ziarele unguresti, si prin care 4 romAnii arde-
leni nu se vor mai putea adaposti* in Regat Hasdeu incepe publicarea in Tra-
ian (nr. 39, 27 Julie 1869; vezi editia noastra, vol. II, p. 193-195) a articolului
lui Cogainiceanu din Epoca (4 Julie 1865) intitulat: Convenfiunea austro-maghiard.
40 In deosebi 11 bucura urmatoarea afirmatie a lui Cogalniceanu, care e temeiul
Intregului articol din Epoca: 4 Este actul cel mai anti-national, pe care vreodati
N OTE 319
o mina de ministru 1-a subscris ; este actul care mica cea mai santa lege, cea
mai frumoasa virtute, titlul cel mai glories al stramolilor no9tri: vechea ospita-
litate rontdnd v.
Cazul Falcoianu* este iara9i bine speculat hnpotriva lui Cogalniceanu. In
5 Traian din 11 Noembrie 1869 (nr. 80) Hasdeu scfie:
t Pe cand d-1 Cogalniceanu se lauda caL a obtinut dela Maria Sa Domnitorul
gratia lui Falcoianu, nenorocitul hi da ultima suflare I [In puparia dela Dobrovat].
De nu murea, ielea din Inchisoare.
De ielea din Inchisoare, ne spunea multe de toate.
o A murit Irma la timp.
Norocul d-lui Cogalniceanu I
Se zice ca ministeriul ar fi trimis o ancheta medicala la fata locului. Guvernul
9i-a facut datoria, de9i 9tie foarte bine din medicina legala, a nu toate cauzele
pot fi descoperite 9i nu toate mortile explicate... *
15 Hasdeu nu uita ch Cogalniceanu a spus deputatiunii din Mehedinti, In Mai
1869: a Voi lasa Muntenia In plata lui Dumnezeu ci ma voi duce sa scap sarmana
mea provincioara * acuzandu-1 de t separatism s.
Elementele personale In aceasta polemica de ani de zile nu aunt deloc rari.
Hasdeu folose9te constatarea lui A. G. Golescu, pe atunci ministru de Finante,
30 crt : 4 d. Cogalniceanu [este] dator fiscului o suma de peste 8000 napoleoni*. Si
adaogii: 4 ... pe cand d-1 Cogalniceanu stapane9te giaba de un Or de ani moiile
cele mai mandre ale Statului, retinand intelepte9te capiurile In punga, !Ara ca
d. A. G. Golescu sa se mibte macar a zice: ecce home * (Traian, nr. 57, 16
Septembrie 1869, p. 225).
25 Celebrul a atentat 0 contra lui Cogalniceanu este cu abilitate comentat In mai
multe randuri de atm Hasdeu. Iata un fragment din revista politica din Traian
Nr. 69, 16 Octombrie 1869:
t Nenorocitul Popovici dela Baal', napastuit de a fi voit sA asasineze pe d-1
Cogalniceanu i prim asupra faptului pe cand dormea, face o declaratiune, chiar
BO din temnita, prin care da pe fao cum: Politia, imbatandu-1 i promitandu-i marea
cu sarea, I-a Induplecat a depune ca a fost pus de unii 1i de ;Atli din partidul
liberal sa ucida pe d-1 Cogalniceanu ceeace nici e de trebuintA, caci se ucide
d-lui singur pe fiecare zi, prin faptele sale.
Declaratiunea fu categorica, publicata. Care fu efectul? Acel ce yeti dobandi
35 and ati arde cu piatra iadului un corp mort...
Cu toata pasiunea luptei sale politica, Hasdeu nu ignora 9i nu subestima meri-
tele de istorie ale lui Cogalniceanu. In toiul polemicilor sale, Hasdeu cita studiile
lui Cogalniceanu din Arhiva Ronzdnea.scd (cf. Domnila Elena, t Traian* nr. 80,
p. 321, coloana 2 citand o inscriptie din biserica din Razboieni, bat traducerea
40 d-lui Cogalniceanu s, Arhiva Roovineascii, t. I, p. 87. Este drept, Domni(a Elena
este republicarea capitolului VII din romanul istoric Ursita, pe care Hasdeu
I-a tipfirit in foiletonul ziarului I Buciumul i in anul 1864. Dar i in 1864, in

timpul lui e Aghiuta s, Hasdeu purta lupta contra lui Cogalniceanu).
Cand s'a anuntat editia a II-a din Cronicele Romdniei ale lui Cogalniceanu,
Hasdeu eerie In Columnalui Traian (an IV, nr. 16, 7 Aprilie 1872):eMonumentoasa
5 publicatiune a d-lui Cogalniceanu, Cronicele Romdniei Dundrene, s'a pus sub pres.
Daca ni-ar fi permis a da un consiliu unui barbat de talia d-lui CogMniceanu,
am dori foarte mult ca sa se alatureze In text i in traducere, inteun apendice
dela finea publicatiunii, vreo cateva mici cronice saselti din Transilvania *.
Totul e nou i surprinzator in aceasta pagina a lui Hasdeu. Dar, in 1872, omul
10 politic Hasdeu lame loc istoricului i lingvistului. Columna devenise o publicatiune
strict titiintifica, qi singurele polemici, rani i acelea, erau polemici istorico-filo-
logice. Astfel nu e de mirare a, in numarul 31, din 15 Septembrie 1872 al Colum-
mi. lui Traian (an III, p. 269-273) se public& Prefata lui Cogalniceanu la a
doua editie din Cronicele Romdne. $i in chiar aceasta Prefald, Cogalniceanu scrie
15 despre patimaul sau adversar politic: 4 D-I B. P. Hasdeu, ale carui lucrari, merits
li aptitudine ma pentru istoria tarii, sum eu cel dintai ale le recunoalte... *
Cand publica Prelaca, Hasdeu o.intovaralete cu un articol comentariu, extrem
de magulitor fat& de Cogalniceanu. Prefala este 0 nemuritoare *, este un unic
cap-d'opera, demn a ramane ca o bucatit clasica in literatura romana *; I Cogl-
20 niceanu, dinaintea caruia pe taramul literaturii nationale cata sa se'nchine cu
veneratiune orice suflare romaneascd, iar tinara noastrfi generatiune mai mult
ca oricine *. Explicatia acestui respect venerabil qi acestei totale admiratii, o da
chiar Hasdeu, in articolul sail (Columna, III, nr. 31, 15 Septembrie 1872):
e Chiar in momentele cele mai pasionate ale politicei militante, li'n poli-
25 tica militanta este cineva cu atat mai pasionat cu cat e mai sincer, caci credin-
tele cele tari, fie ele bune sau rele, nu pot a nu fi fanatice chiar in momentele
cele mai pasionate ale politicei militante m'am inchinat totdeauna dinaintea deca-
natului literar al d-lui Cogalniceanu.
0 voi face cu atat mai mult astazi, cand cultul exclusiv al qtiintei m'a smuls
90 din valmaieala neterminabilei controverse de a 9ti cine-i mai rau intre cei rai:
o ciudata problema, mai ales and relativa rautate a odor mai multi este un
simplu efect al atmosferii 1
Cogalniceanu in literatura istorica a Romaniei i. Alexandri in literatura noastra
poporana joaca 'Ana la un punct rolul lui Columb in privinta geografica s.
95 ...4 Nu vorbim nici chiar despre Cogalniceanu intreg, cAci ar trebui un volum,
iar nu doua-trei randuri schitate inteun acces de expansiune, ar trebui mai multe
volume pentru a-I putea aprecia ca orator, ca ziarist, ca istoric, ca initiator 5.
Cogalniceanu scrise urmatoarea dedicatie, pe volumul I din a doua editie a
Cronicelor: 4 D-lui B. Hasdeu, omagiu talentului i in aducere aminte a anilor de
NOTE 821
amiciie 'vechie. Kogalniceanu s. Hasdeu public& aceast& dedicatie, In co menta-

riul-recenzie pe care-1 face Cronicilor, mrturisind: Le reproducem aci, le repro-
ducem aceste cuvinte cu o justA mAndrie, eAci acea amintire a anilor de amicifie
veche se refer& mai cu seam& la 1854 si la 2 Mai, cele mai glorioase zile In isto-
6 ria modernA a RomAnilor, li-mi pare bine cA o mai pociu repeti astAzi, chip& ce
am spus-o totdeauna... *.
Astfel se Incheie o polemic& violentA i o lupta politic& de zece an i....
HASDEU SI V. A. URECHE
(cf. p. 180, 197)
In erudita sa culegere de articole, intitulatA: Umorui lui Hasdeu (Bucuresti,

fAr& data), d. Barbu LAzAreanu dedie& o suculentft rubric& relatiilor dintre Hasdeu
to si V. A. Urecha (op. cit. p. 27-38). Cetitorul va gag In cartea d-lui Barbu LAz&-
reanu numeroase fragmente din criticile sau glumele sarcastice cu care Hasdeu a
cinstit activitatea polihistorului UrechiA. CAteva momenta esentiale din polemica
lui Hasdeu lipsesc totusi In erudita lucrare a d-lui Barbu LAzareanu. Bunloarl,
acel ridicul personaj din Duduca Mamuca, profesor universitar i gazetar In
15 acelasi timp, Vladimir Aleschin-Uho nu este cleat Vasile Alexandrescu Urechia.
Hasdeu n'a sovAit s& pAstreze, In numele personajului sAu, chiar initialele lui
V. A. Ureche. Acest licentiat al Universitatii din Madrid devine In nuvela lui
Hasdeu t celebrul licerifiat fri liters dela universitatea de Marocco *. Ureche se'n-
torsese de curAnd dintr'o cAlAtorie de studii, cAlAtorie la care se refer& chiar
20 Hasdeu In n-rul 2 al revistei sale Din Moldova: a ...d. V. Alexandrescu, revenit
acum dintr'o fecundA cAlAtorie prin Italia si Spania, a binevoit sA ne promitA
concursul d-sale literar a.
Exotismul universitAtii la care studiase Ureche, precum i superficialitatea
cunoltintelor sale au fost ironizate de Hasdeu In Duduca Mamuca: a Universi-
25 tatea In care ar fi studiat si gradul lui academic [e vorba de Vladimir Aleschin-
Uho] erau pentru toti o chestie tot atat de obscur& ca patria si opera lui Omer.
Se stie numai cfen aeea misterioasft universitate licentiatii In Mere stint scutiti
de a sti greceste si latineste... a Intocmai ca 1 Ureche, Vladimir Aleschin-Uho
ajunge profesor universitar i aerie de toate, pe uncle apucA.4 DupA mai multe
30 rAzgAndiri, el a gAsit o cale sigurA pentru a ajunge la nemurire, si ea literat, si
ca patriot. Intr'o foaie periodic& a Inceput a apArea un sir de foiletoane si de
scrisori, In cari Vladimir vorbea despre tot ce Itia: adicA, vorbea despre nemicA.
Dupft aceea, el scoase la lumina o atime nemArginitft de carti elementare mici,
prescurtate de pe aline elementare mari, fAcute de altii. In fine, el a cutezat

chiar a deschide un jurnal literar, In care traducea, ca scrieri literare, articolele
Enciclopediei moderne sau ceva asemenea, presOrand ici-colo eke un cuvAnt
propriu B.
5 Brusca schimbare de atitudine a lui Hasdeu, in chiar cuprinsul revistei sale
Din Moldova dela nutnArul 2, unde vorbea de e fecunda cAlAtorie arheologica
prin Italia gi Spania *, la nr. 15, unde atacA pe Ureche in comentariul la t Seri-
soarea comitetului de inspectiune a coalelor din RomAnia de dincoace de Mil-
cov* se datoregte, fArA indoialA, faptului a gi V. A. Ureche a semnat pro-
w testul t profesorilor * contra nuvelei Duduca Mamuca, ee se tipfirea tocmai atunei
In Din Moldova. Episodul cu Vladimir Alegchin-Uho este scris, probabil, in urma
procesului de presA intentat nuvelei Duduca Mamuca, 0 este scris tocmai ea
o rAzbunare Impotriva lui Ureche. Deasemenea, Hasdeu, In comentariul la 4 Seri-
soarea comitetului de inspectiune a coalelor * afirmA ca: 4 Din toate scrierile
15 ingirate In cei doi tomi trecuti ai foii noastre una singura s'ar putea numi frivola,
in Intelesul bine cunoscut al acestui cuvAnt; anume urmAtoarea poezie din nr. 7:
4 0 gurip pretuiefte
Celt o vieap'ntreagd
Cdnd flit** ce si-i dragii,
20 Ce te nebunefte,
Cu surds f i-alintare,
Dulce desmierdare,
Ti-o dd'n delirarel*
AceastA poezie, bine analizatA, este chiar obscenA. Poetul innebunit, care
25 e gata a-gi jertfi vieata (ceea ce eu unul n'ag face) pentru 4 gurita, ce se da In
delirare *, e d. V. Alexandrescu, preledintele aceluiagi comitet ce ni-a trimis
Adresa din 18 Aprilie 1 Pregedintele n'a subscris-o, pe semne din mustrarea cuge-
tului; degi aceeagi mustrare nu-1 impiedecA a tuna contra 4 nouAi apuaturi rea-
liste * in RomAnia, In cursul d-sale de literaturA in Universitate: verba volant,
90 scripta manent. E foarte IndemAnatec de-a avea un cuget scris gi un cuget vorbit,
precum zeul Ianus din Roma avea douA fete (o Scrisoarea *, etc., Lumina, vol. III
nr. 15, p. 46-48).
4 Tunetele * lui Ureche contra 4 notai apucfituri realiste * trimise in e cursul
d-sale de literaturA In Universitate B amintesc perfect episodul din Duduca
35 Mdmuca:
4 - Despre ce o sA vorbiti in lectia de mAine, domnule profesor?
il Voi continua, domnule NN., developementul nerecusabilei argumenta-
B tiuni contra pernicioasei doptrine a sofigtilor realigti de a Insinua In literaturA,
e primaminte natura ca principiu de fond gi secundaminte spiritul ea principiu
40 0 de forma *.
NOTE 323
Deli in Ateneul Roman an. I, nr. 1 (Iasi 15 Septembrie 1860) p. 3 este remar-
cat, la e Curier literar s, studiul lui Hasdeu Perit-au Dacii?, iar in nr. 3, tot la
4 Curler literar *, se mentioneaza revista lui Hasdeu, Foil de istorie 0 literature&
(unde aparea 4 Pefit-au Dacii? s) si In ambele dati, cu ironie Hasdeu bleeps
5 sa colaboreze la Ateneul Roman dela numarul 22 (din 24 Martie 1861) en articolul
siu asupra lui Andreas Wolf. Numarul din Mai-Iunie 1861 Isi schimba chiar
formatul, si e redactor * ajunge singur V. Alessandrescu dar Hasdeu nu-si Ince-
teaza colaborarea, ci, dimpotriva, si-o sporeste. Conflictul propriu zis cu Ureche
Incepe deci dupa t Adresa Comitetului s, in care alaturi de T. L. Maioreseu, se
to gasea si semnatura lui V. Alessandrescu.
Desi, dupa cum aratA cu prisosinta. textele adunate si publicate de d. Barbu
Lazareanu, Hasdeu n'a avut nici o incredere In stiinta si descoperirile * lui
Ureche totusi 41 citeaza inteo ciudata nota din Filozofia portretului lui Tepef 5:
4 D. V. Alessandrescu posed& o gravura spaniola din 1595, subsernnata 4 Un gentil-
15 hombre de Valaquia *; nasul boierului e aci drept si seamana foarte mult cu al
lui Tepes *...
Hasdeu, in Mifcarea Literelor In Efi (editia noastra p. 91) urmarelte pedep-
sirea lui Ureche. Si acest text este scris dupa 4 proeesul de presa * de pe urma
caruia isi pierde el catedra dela Colegiul National. 4 E curios a vedea cum batuta
20 din palme celebritate stiintifica a oratorilor nostri ex cathedra se'ntuneca si dis-
pare nitel-nitel, din data ce le 9 vine in cap nenorocita, vreau EA zic mantuitoarea
idee de a pune maim pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alessandrescu, hotarindu-se
a da publicului un specirne tipeirit din cunostintele sale literare, In loc de a se
margini In sfera farselor ca 4 Balul rnortului s sau ca Bondarul din 5 Zimbrul si
25 Vulturul s, traduce in versuri ceva din Juvenal In modul urmator:
t Pururea tot asculta-voi? SA nu replie niciodata,
D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit? .. *
In volumul d-lui Barbu LAzAreanu sunt multe documente incantatoare, privind
reIatiile dintre cei doi savanti si oameni politici. Adaog cateva fragmente dintr'o
so cronica, Nihil sine Urechid, publicata In Colurnna lui Traian (an. II, nr. 39, 18
Octombrie 1871):
4 Proverbiala patina a scumpului nostru arnic de a revendica paternitatea In
toate, pana si'n descoperirea Americei... s
4 Dana iubitul nostru amic este atat de ostil prescurterrilor, apoi de ce dara,
05 pentru a fi consecinte, nu-si public& pe larg eursul tau dela Facultatea de Litere,
In loc de a anunta mereu In forma de deschiderea pravaliei, cum ca a vorbit
de silexuri sau de Tabula Peutingeriand?
1) D. Barbu Lazareanu, care citeaza acest pasaj in Umorul lui Hasdeu

(p. 29), transcrie gresit: e dindata ce-ti vine in cap ... *
t Bune aunt silexurie pentru eine le intelege; bun& este Tabula Peutingeriand
pentru eine o pricepe; dar a nu mai putin adevarat, ca despre silexuri ca gi
despre Tabula Peutingeriand, cind cineva le cunoagte numai de vreo dota-trei
zile, se pot vorbi multe verzi gi uscate I * Altadata (Columna, nr. 62, p. 252) citeaza
5 la e Variettiti * un fragment din Democratia unde V. A. Ureche annul& desco-
perirea, la Dresda, a unui drapel rominesc pe care scrie: a Vitejia direapta sa
biruiasca * inscriptie plina de cea mai democratic& more% comenteaza Ureche.
Ultimul cuvnt i cel mai Intelegator pe care Hasdeu 1-a spus despre
Ureche 9i activitatea sa prodigioasa, 1-a rostit, imediat dupa moartea lui, la
10 Inceputul conferintei Papa dela Neva. Cel mai Intelegator, pentruefi a misiunea
istorica* a lui Ureche n'a fost tiinta exacta ci exaltarea romantic& a romi-
nismului din toate provinciile. Ureche a fost un animator ci a Incercat, cu pu-
tinul lui talent, sa creeze chiar I mituri * urmnd, In aceasta privinta, pe
Balcescu i Heliade Radulescu, qi fiind asemanator, ca structura spirituala,
15 lui Hasdeu. Firecte, lipsit de geniul lui Hasdeu, romantismul istoric al lui
Ureche pare vulgar ci superficial Intocmai ca i al lui Tocilescu, de altfel.
HASDEU SI DOMNITORUL CAROL

(p. 223, etc.)
Articolele lui Hasdeu din fru ntea ziarului Traian i-au creat faima de 0 anti-
dinastic s; Intio aca de mare masura, Incflt Hasdeu se simte dator sa se apere
(Traian, I, nr. 70, 18 Octomvr ie 1869; editia noastra, p. 223 0 urm.), amintind
20 ca. In statutele ziarului se afla, Intre altele, 0 urrnatorul articol: a Vom sustine
regimul constitutional cu Dinastia actuall, urmarind sincera lui aplicare la noi,
i vom combate din toate punctele orice tendinte spre guvernul personal *. Ade-
varul este ca In articolele din Traian, gi mai tarziu In Columna lui Traian (anul I),
Hasdeu eerie In termeni violenti impotriva s influentei nemtWi* ci a I politicei
25 personale s, pe care i se pare ca o promoveaza Domnitorul.
Cu toate acestea, in cei dintai ani ai activitatii sale politica i ziaristice, Has-
deu nu fusese atit de ostil Domnitorului Carol. Deqi In nr. 4 din Aghiuld (p. 25)
rezuma astfel scopul acestei reviste satirice: In politica: sustinerea Tronului na-
tional ci combaterea elementelor contrare, fie ele ziaristice, cameraliste sau chiar
30 ministeriale * declarndu-se pentru Voda Cuza In articolul Patriotism fi nein-
credere (Roindnul, 12 Septemvrie 1868; editia noastra, p. 173), aerie: I astazi Carol
I este conetlinta cea pura a natiunii romne*. Hasdeu parasise ideea i Tronului
national* In urma turburarilor dela Tali, din Aprilie 1866. Scrisoarea pe care o
publica In Romdnul (6 Aprilie 1866, p. 159) este edificatoare:
NOTE 325
t Domnule Redactors,
4 Am fost contra principiului Domnului strain de rasa nelatind. De aceea am
subscris la plebiscit In registrul contra alegerii principelui Carol I. Astazi insa,
vazand tristele scene de reactiune petrecute la lali ci prin cari se pune in pericol
5 pang gi marea idee de Unire, ea until ce am fost i voi fi intotdeauna pentru Unire,
ma graben a-mi retrage votul, declarand el, In interesul ealydrii Unirii, Bunt pen-
tru alegerea lui Carol I.
Primiti, etc. i.
Despre i tristele scene de reactiune* se dau amanunte in numarul din 11-12
o Aprilie al Romdnului, publicandu-se articolul 4 Ce s'a intamplat in Iagi? *, dupa
ziarul iepan Vocea Nalionald (articol datat 4 Aprilie). S'au auzit strigate de: t Re-
volutiel Vin Ruidi 1 Jos Unirea, jos locotenen-ta I *. Streini i evrei, cu bath rusecti,
atatau populatia. Seara a fost atacata militia. Doi soldati au fost impucati. Atunci
s'au tras salve de arme In aer, apoi In multime; au cazut vreo cinci 8 cetateni a,
15 In casele Roznovanu au fost arestati Nicolae Roznovanu, Ceaur Asian gi altii.
Incidentele au costat destul de mult: 2 soldati ucii, 14 raniti; din multime 15
morti i nenumarati raniti. Pe Nicolae Roznovanu nu-1 va uita Hasdeu. In Parse-
yeranta din 25 Mai 1867 (articolul Unirea ; editia noastra, p. 161 i urm.) Ii persi-
fleaza cu mult venin. Nimic nu i se 'Area mai gray lui Hasdeu cleat sguduirea
20 sfintei idei a Unirii. La Iai, se ferelte in toate chipurile sa nu para 4 separatist *.
La Bucure9ti, ataca intotdeauna cu asprime pe cei care pomenesc de a Moldoveni
gi Munteni a. Domnitorul Carol i se pare, aca dar, singura salvare a Unirii, sin-
gurul prin care boierii pot fi redtqi in Romania la rolul postum al vampirilor,
ce-ci calla cate-o victima numai in obscuritatea noptii* (Patriotism pi netncre-
ag dere, 1868; editia noastra, p. 173; ideea ravine i In Odd la ciocoi, scrisa cateva
luni in urina).
Traian apare totuli ca un organ al nationalismului integral, propunanduli
sA lupte contra 4 streinismeloni de tot felul i sa apere t Constitutia o. Discutand
(in Traian, nr. 5, p. 17), primul numar al ziarului Opiniunea Constitu(ionald,
o precizeazik punctul tau de vedere personal:
4 Constitirciunea i dinastia, dota institutiunif
t Cum? 0 bale, ce-gi da numele titular de Constitutionald, sa nu gtie ea macar
atata, ea dinastia nu exista la noi decat numai In virtutea Constitutiunii, ea o
simpla parte dintr'o totalitate foarte complexa, ea un resort subordonat din me-
S5 .canismul unei aingure institufiuni fundamentale?
t Desfiintati Constitutiunea 1i dinastia dispare dela sine, fiind la noi exclusiv
constitutionala, iar nu un ce statator da se, cum zice italianul, In felul dinastiilor
din Rusia, sau din Turcia, sa ne fereasca Dumnezeu *
Nu t Domnul Strein * i se pare lui Hasdeu un pericol pentru tag, ci 8 influenta
40 nem-teasca S. In Traian, nr. 17 (p. 66) se felicita de succesul ziarului ; caci maiorul
21
Dabija este reintegrat, iar caprarul neamt dat afara. Incepe at se precizeze tinta
atacurilor lui Hasdeu, germanizarea:
t ...Imensul pericol de a germaniza o natiune, ale carei simpatii, fie popor,
fie ostire, n'au lost si nu vor fi niciodata pentru 4 cavalerii teutonici*, inamici de
5 moarte ai latinitatii, etc.*
In 30 Iu lie 1869 (Traian, nr. 40, p. 157; nr. 41, p. 161, etc.), incepe sa-si in-
cheie revista politica cu urmatoarele cuvinte, tiparite cu litere groase: St tra-
iasca Domnul Roman Carol I 1 Jos influenta nem-pascal*. In deosebi 11 turburt
gesturile a anti-latine* ale Domnitorului. Cu prilejul calatoriei Domnitorului Carol
10 in Crimeia, aerie (Traian, nr. 43, 5 August 1869, p. 169):
a In revista trecuta noi am analizat deja nefericita ideie a calttoriei la Crimeia,
pe care ministeriul actual crezuse de cuviinta a o inspira Capului Statului.
t Am demonstrat ca Constitutiunea Ron:1MA sefuza Principelui a puterea * de
a lam tam dupl bunul plac al consilierilor Tronului si fart voia natiunii.
15 4 Am aratat ca acest drept e foarte marginit chiar la vecinii nostri Serbi, desi
pactul lor fundamental este cu mult mai monarhie decat al nostru.
OAm adus aminte ca insusi Voda-Cuza, pant si sub regimele Statutului, nu
partsea Romania ffira o instalare prealabila a unei regente; caci ministrii, fiind
responsabili, nu pot inlocui nici inteun caz pe un principe neviolabil.
20 Am dovedit, in fine, ca ceea ce ne putem altepta de acum Inainte, este ca
DD. Cogalniceanu si Dimitrie Ghica sa mai insufle Tronului de a se muta pentru
totdeauna la Berlin, dirigandu-ne apoi din palatul regelui Frideric-Wilhelm, supt
frumosul cuvant, ca nici o lege nu-i opreste 11
Am mai Meat hist In rezerva un punt foarte important, foarte caracteristic,
25 foarte semnificativ.
It Maria Sa a plecat din Buturesti tocmai cu doutzeci si patru oare Inainte de
serbarea zilei onomastice a Imparatului Francezilor.
4 Oare at fi fost atat de greu de a mai amana cu vreo cateva minute?
Majestatea Sa Imptratul dela Nord nu putea BA astepte o singura zi In fa-
n voarea Majestatii Sale Imparatului din Occidinte?
e Cabinetul hind singur responsabil, Latinitatea insultata va avea tot dreptul
st-i zict: ai cauzat plecarea Capului Statului Roman la 2 August, inteadins pentru
ca a doua zi A nu poata lua parte la o manifestare In onoarea lui Napoleon 1111
t St fi fost ziva regelui prusian sau poate chiar a d-lui Andrassy n'o Weal.
35 aceasta!*.
Indata (WO aceasta ctlatorie, atitudinea lui Hasdeu fast de Domnitor devine
mai ostila. I M. S. Domnitorul s'a intors In Bucuresti, nu se stie pentru cat timp 5,
eerie in Traian din 14 August 1869 (nr. 46, p. 181). 4 M. S. Domnitorul a plecat
la Furceni, de unde peste opt zile se va Intoarce In Bucuresti, nu se qtie pe cat
40 timp * (Traian, 19 August, nr. 57, p. 185). e M. S. Domnitorul pleaca in strainatate,
NOTE 327
nu se tie pe cat timp * (Traian, 26 August, nr. 50, p. 198). In revista politica
din acelai numar, alt atac impotriva 4 influentei germane*:
4 Ap sa fie I strigam i noi, urand tuturor fiilor Daciei a imita maretul exemplu
al fratilor notri de peste Carpati, care lucreaza pentru Romania, gemand sub
5
un Domn Neamt, pe and noi lucram pentru Nemti, de1i Providenta ni-a dat un
Doran Roman !*
Dar Hasdeu nu pierde niciun prilej de ali dovedi s dinasticismul * sail vi a
a/1m ca cea dintaiu datorie a unui om politic care erede In 4 principiul dinastic a
este vigilenta qi critica aspra a guvernelor care compromit o sinceritatea vi durata
io principiului dinastic In Romania *.
La 20 Septemvrie scrie In revista politica (Traian, nr. 50, p. 229-230):
Cu cat dorelte cineva mai cu sinceritate consolidarea i. durata principiului
dinastic In Romania, cu atat mai mult se vede Impins a stigmatiza, a biciui, a
sfalia asemeni apucaturi ale guvernului actual, menite a deschide Inteun mod
dureros, o data pentru totdeauna, Inteo clipa fr apel, ochii ametitei natiuni,
aratandu-i crt dela 1866 iii pana astazi numai Sasul este om in tam lui Traiane I
o Astfel, cu tot devotamentul nostru pentru 4 dinastia actualit * am lost cei
dintaiu, din punctul de vedere al oregimului constitutional*, de a mustra pe domnii
miniltri pentru plecarea Domnitorului...
20 a Totugi, semnaland faptul cu toata rigoarea unui perfect constitutionalism,
noi nu putem a nu protesta cu energie, pe de alta parte, in fata unor comentarii
rauvoitoare vi chiar necuvincioase, de care este plina de o bucata de timp zia-
ristica occidentala asupra modului primirii Domnului Romanilor In diferitele ca-
pitale ale Europei.*
Castoria Domnitorului este privita de Hasdeu ca Inca o dovada de 4 germani-
zare *; el ar 11 preferat o familia regala latina, prin care, Inrudindu-se de aproape,
Domnitorul sa descopere de stinele istorice ale Romaniei.
o Tot ce ne-a putut spune t Almanacul de Gotha s, sacrificand acestei rubrici
de abia o jumatate de pagina, este o de aproape rudire* a principilor de Wied
N cu comitii de Solms-Laubach, mai toti membrii ambelor case fiMd ofiteri, mai
cu seama locotenenti, In armata prusian, precum a fost Insult Maria Sa Dom-
nitorul inainte de a deveni t Alesul Romnilor*.
4 Ne putem dara ferici cu tot dreptul ca legaturile noastre cu Prusia vor ajunge
a fi O. mai intime: bucurandu-ne totdeodata, din punctul de vedere democratic,
35 ca Domnul Romanilor, de0 nu i-ar fi fost imposibil a se alia cu orilicare din di-
nastiile regale sau imperiale, mai ales In Francia sau In Italia, totuli a preterit o
familia aproape de tot necunoscuta In Europa * (Traian, nr. 66, p. 266).
Articolele politica ale lui Hasdeu, dovedind o tot mai accentuatit atitudine
4 anti-german * 0 fiind considerate chiar de catre unii din membrii comitetului
40 ziarului Traian ca antidinastice Hasdeu 10 Inainteaza demisia, pe care o publica
In numarul (69) din 14 Octomvrie 1869:
21'
e Onor. Comitet al ziarului Traian.
4 Domnilor
Fiindca unii din membrii comitetului cred ca ultimele mele reviste ar fi contra
art. 3 din Statute, care sun In urmatorul mod:
5 s Vona sustine regimele constitutional cu Dinastia actuald, urmarind sincera
lui aplicare la noi *.
4 De aceea Bunt silit a ma retrage dela directiunea politica a ziarului, pe care
binevoirfiti a mi-o Incredinta la fundarea acestui organ de publicitate.
Rugandu-va dal% a-mi primi demisiunea, ma graben a adaoga totdeodata
10 ca tin prea mult la legaturile noastre de colegialitate pentru a nu Inceta nici de acum
Inainte a da ziarului tot concursul posibil din parte-mi, atilt ca unul din membrii
comitetului, precum i pe tarainul curet gtiintifie sau literar.
o Primiti, Domnilor mei gi Colegi, Incredintarea celei mai sincere considera-
tiunhl.
15 t Demisia s a fost mai mult cu numele, cad Hasdeu continua sa aerie artico-
lele de fond ale ziarului i atitudinea sa t anti-dinastica * se accentuiaza. and,
In discursul Tronului din Noemvrie 1869, Domnitorul a spus, avand pentru prima
oar& la dreapta Lui pe Doamna, ea amdndoi impreund s putem atinge scopul
comun * Hasdeu amintegte (Traian, nr. 82, 18 Noemvrie) ca, dupa Constitutie,
20 exista un singur Cap al Statului i continua cu o sum& de observatii virulente.
In numarul urmator al lui Traian (83), se Incepe publicarea foiletonului lui G.
Missail: e Bataia dela Marienburg, sau cum gtiau Romanii sa bata pe Nemi, la
1422 Inteun alt articol, semnat V. (Traian, nr. 88, p. 354; 4 Decemvrie 1869),
Domnitorul este aspru atacat pentru atitudinea Sa antidemocratica, pentru I ple-
25 biscitul i probabil contra libertatii presei, pentru nedreptatile din armata, Injo-
sirea justitiei i furturile din averea Orli. In primul rand Bunt vinovati sfetnicii
Domnitorului, care Ii ascund realitatea i 11 departeaza de popor *. Dar gi Domni-
torul trebue sa se hotarasca sa-gi cunoasca Tara, oamenii:
E timpul sa gtie Suveranul nostru unde voiesc sa-1 dna acei ce-1 Inconjoara;
30 suntem datori a opri mainile sacrilege ale nedemnilor sai minigtri cari tind sa-1
atraga pe cararile acelea In cari se Instraineaza Domnul de inima poporului... *
Anuntand, prin Decemvrie 1869, aparitia editiei II din Ion Vodd cel Cumplit,
Hasdeu nu uita sa-i confere un caracter accentuat de actualitate. (De altfel, scrierea
InsAi abunda In reflectii orientate spre prezent).
95 Aceasta scriere probeaza mai cu seam& : ceea ce poate in Romdnia un Domn
cu o inimd adeydrat romdneascd, cti abisul in care poate fi impinsa naliunea printr' un
partid cosmopolit. o
NOTE 329
Domnitorul era atacat numai Intru cat promova s cosmopolitismul*, primejdie

bnpotriva cAreia Hasdeu a luptat necontenit In toati vieata lui politica. Amestecul
Domnitorului In treburile tArii, simpatiile Sale pentru s streinis, nelinisteau edam
inima de infocat patriot a lui Hasdeu:
5 4 SA nu ni sA mai zicA, el tori Romanii formeaa un singur partid dinastic.
t Dinastia nu are niciun partid In lark de vreme ce toate o sustin deopotrivA.
4 Albi, roii, verzi, tori sunt dinastici in aceiasi masurA, fari Ina a fi un singur
partid 5 (Traian, anul II, nr. 4, 10 Ianuarie 1870).
4 Ziarele guvernamentale strigA pe toate tonurie cA a combats aceastA hidoadt
io sistemA este a fi contra dinastiei.

Dar interesele Tronului pot oare diferi vreodath de ale Natiunii?
a 0 tat% existA fat% dinastie, pe cand o dinastie nu exista fax& tea: supunerea
dinastiei la Tara este o consecintA logicti...
. . . Adus a domni peste un popor liber, Carol I nu-si va gAsi amici In cireada
its slugAriei I
Chemat de cAtre Latinii dela DunAre, romanisrnul este singura forth' a MA-
riei Sale.. . * (Traian, II, nr. 7, 20 Ianuarie 1870).
Cand Domnitorul numise pe Ghica e Principe i scrisese 4 baronuluis Mihail
CogAlniceanu 5i t comitelui * Basiliu Boierescu Hasdeu vede In zare I restabi-
20 urea aristoeratiei feudale 5 i cere unirea 4 fortelor democratice s (Traian, II,
nr. 12, 5 Februarie 1870):
e AstAzi, mai mult ca orisicand, fiind amenintate chiar dela inaltimea Tronului
prin restabilirea unei aristocratii feudale, opinca i bluza trebue BA se destepte
odatA i BA se grupeze cu tArie.*
25 $i, pentru a-si dovedi Inca odatA sinceritatea cu care sprijinA regimul, cateva
zile In urma eerie (Traian, II, nr. 14, 10 Februarie 1870):
t Sinceri in toate, suntem dinastici cu aceiasi sinceritate.
4 Nu credem nici in originea divinA a Principilor, nici In vecinicia Coroanelor,
nici In sublimitatea a tot ce se numeste Majestate sau AltetA, adeseori numai prin
90 antites1...
Tinem Ins/ cu tarie la stabilitatea regimului actual.
a Tara e situlA de sguduiri.
Fiecare nouA sdruncinare ne-a lmpins indarat. 5
Singura salvare este ca Domnitorul sA fie si BA vrea IA fie roman. Cid schim-
SS barea regimului ar duce sera de rapa (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870). Cand
se bate moneda cea nouA, Hasdeu observA cA nu s'a pus marca tarii i s'a pus
chipul Domnitorului. Dar Domnul nu e tot una cu Tara. 4 Moneda trebue sA fie
a Natiunii, nu a Domnitorului *. Carol I e t Domn al Romdnilor, nu al Ronui-
niei ft (Columna lui Traian, I, nr. 1, ).
40 t Dinastia Ii fnchipueste cu naivitate de a avea la discratiunea-i multi amici
In WA.
330 SCRIERI L1TERARE, MORALE *I POL1TICE
4 Daca ar sti romaneste, i-ar fi lesne a se convinge, pentru onoarea natiunii

romne, ca pana si partizanii cei mai inflacarati ai Tronului nu pot suferi pe
Nemti *. (Columna lui Traian, I, nr. 6, 19 Martie 1870).
Deosebirile dintre politica a latina a si cea a germana * stint cu abilitate puse
5 In lumina de Hasdeu. Sunt imprejurari:
4 ...care arata Intr'un mod palpabil cat de putin se aseamana crierii din Tui-
lerii cu maduva din Resedinta Princiara a Romaniei to (Columna, I, nr. 7, 23 Martie).
Hasdeu propune urmatoarea inscriptiei Ploestilor (Columna, I, nr. 8, 26 Martie
1870):
10 Urbea Ploefti
care a stint a Ii
Romiind fi Democrald
sub
Carol I
15 Hohenzollern-Sigmaringen.
Dar In acelasi numar al Columnei, amintete:
, ..de1i noi-unii, desgustati de consecintele sguduirilor trecute, sustinem cu
(I
tarie dinastia actuala, cerandu-i numai sa mearga nestramutat pe o cale roma-

neasca s.
20 Cateva zile in urma, amintirea lui Cuza-Voda incepe sa se manifeste in arti-
colele Columnei :
a Romania se intoarce cu Incetul la aspectul Elan din 1865.
o Cine mai lipseste Inca!
Va reveni si acela I... 0 (30 Martie 1870).
25 In sfarsit, In numarul din 6 Aprilie 1870 (Columna, I, nr. 11), Hasdeu publica
cel mai violent articol al Eau impotriva Domnitorului Carol:
...Dormitor.
a ...0 fictiune.
e El nu vede, nu aude, nu simte, nu intelege nimic.
30 g Fara sa aiba vreun rasunet in lark somnul li arata sub o aparenta amicala
o potaie de bufoni, gata a-I parasi cei dintai, din data ce va trece timpul glumei I
...si lenesul nostru viseaza nemarginitul devotament al natiunii I
a Asa dark mai repetim Inca o data, adevarul este ca un Dormilor conduce
astazi, printre stanci si furtune, sdruncinata bare& a Romaniei s.
35 S'ar 'Area ca dupa acest pamflet, Hasdeu Incepe sa fie mai putin aspru In
critica sa, El continua Ina sa atace necontenit pe cei care sfatuiesc rail Tronul:
a Tronul fiind pus sub egida constitutionala a neviolabilitatii, aci iarasi noi ne
grabim a atribui '4111 nu Domnitorului, ci frizatilor coconasi dela putere, deprinsi
a considera biata opincii din superbul punct de vedere al seniorilor feudali s (Buletin
40 interior, Columna, 2 Noemvrie 1870).
NOTE 331
De fapt, ceea ce contribuia sa Intretina ostilitatea sa impotriva Domnitorului,

nu era numai t primejdia nemteasca Ili ovreiascas t}i tcosmopolitismul* ci 0
putina cinste de care s'a bucurat Hasdeu, In cei dintai ani de domnie ai lui Carol
I, la Palat. In Rdwan ci Vidra, razbate char aceast suferinta a sa a 4 Oinultil
6 de valoare *, t predestinat *, menit Eta faca fapte marl 1i care e lariat In Intunerec
de catre a Tara *, aducandu-se la lumina numai mediocritatile gi lepadaturile socie-
tatii. Furia lui Hasdeu impotriva t boierilor a trebuia explicata fi prin proasta lui
situatie sociala 9i cultural& Intro 1860-1870, el it genial* i os de Domn s. Mid
Regele Carol I premiaza Istoria Criticd, Hasdeu parasise de cativa ani lupta poli-
to tica, dedicandu-se exclusiv ctiintei. A.1a dar nu ne poate surprinde felul In care
Columna lui Traian (an. V, nr. 3, Martie 1874) anunta moartea micei Principese
Maria:
t aflam cu cea mai vie durere nenorocirea ce vine a isbi Familia Domnitoare,
1i pe care o vor Impart-0i toll Romanii...
15 6 Depunem o lacrima pe mormAntul acestui inocinte qi drAgalal mugur, nascut
pe parnantul Rominiei, etc.... *
Cu cat trece timpul, cu atat Hascleu intelege ca se temuse degeaba titi ca Re-
gele Carol I, departe de a fi Incurajat 41 nemtismul* qi I cosmopolitisrnul*, a devenit
un foarte bun roman. La 12/23 Iunie 1883, mind vorbelte la Iali la desvelirea mo-
20 numentului lui $tefan cel Mare, In prezenta Regelui Carol I, afirma el prin opera
Regelui Carol I a Inceput sa se completeze opera marelui tef an. Grandioasa lu-
crare Etymologicum Magnum este Inchinata Regelui Carol I, gi are drept motto
un cuvant de al San. In articolul Carlictii (Apdrarea Nafionald 23 Martie 1902, editia
noastrA, p. 300 qi urm.) fi explica singur grepla vi se marturiseqte un Infocat
25 0 sincer 4 Carlist *.
ANTISEMITISMUL LUI HASDEU

In numeroase reviste politice din Traian (d. p. 7 Mai 1869, 23 Mai, 13 Iulie,
30 Iulie, 4 Septemvrie, 28 Octomvrie, etc.), Hasdeu ataca problema evreiasca.
Dar antisemitismul sau se manifesta Inca dela primele scrieri. Chiar Hasdeu are
grija sa ne-o aminteasca. In articolul 0 voce naulitd din Romdnul (27 Ianuario
30 1868, p. 82), scrie:
Putini Romani, char din sanul fractiunii libere qi independente, pot pre-
tinde de a se fi luptat mai mult decat noi contra invasiunii fiilor lui Israil. Sunt
deja cinci sau 'ease ani de and religiunea noastra politica este de a combate cu
energie Itirea O. fraudulenta judaismului, lovindu-1 prin ziare, prin bropre, prin
35 lecture publice 1i prin petitiunea presintata la Constituanta de catre comerciantii
bucure1teni, ci al careia autor ne mandrim de a fi noi t.
In scrisoarea atre A. Papiu Ilarian (Columna lui Trojan, II, nr. 14 (76), 5
Aprilie 1871) incearca st-gi fact singur a istoria antisemitismului eau a:
* In 1880, cu mult inainte de Buciumul qi de -Fractiune, eu atrasei cel dintai
atentiunea Romanilor asupra consecintelor economice ale invasiunii israelite, ce-
5 rand energica savilire a rtului (Foila de istoriei literature( , lagi 1860, p. 124-155).
In 1862 am recomandat tarii a aplica expeditiva teorie a lui Napoleon cel
Mare In privinta Evreilor din Alsatia (Lumina, Iasi 1860, t. I, p. 25-26).
e In 1865 tinui la Bucuregti trei conferinte publice In Sala Ateneului contra
leprei judaice.
10 e In 1866, autor al petitiunii Capitalei atrt. Constituant, am concurs mai
mult ca oricine a scapa natiunea de faimosul articol 6, prin care toatt Evreimea
devenea cu toptanul cetteni Romani a.
Cu doi ani Inainte, In Traian din 16 Mai 1869 (an. I, nr. 11, p. 42), rrtspunzand
lui Armand Levy, amintise de altfel aceiagi I istorie a:
15 a D. Armand Levy ne numegte a unul din semntarii faimosului proiect ebreofag
al celor 31 a.
t Acuzatiunea e justrt, dar nu este completa.
a Tot noi am scris petitiunea, pe baza cAreia Constituanta din 1866 a exclus
pe Jidani din banchetul drepturior politics In Romania.
20 a Ai fost dart prea generos, d-le Armand Levy, atribuindu-ne numai o sin-
glut crima In loc de clout.
e Nici aceasta nu este tot.
a In 1865 noi am limit la Bucuregti lungi conferinte publice despre pericolele
judaismului pe malurile Duntrii.
25 a In 1862 noi am publicat la Iagi un document Insotit de Intinse comentarii,
asupra comerciului fraudulos al Jidanilor.
Vor mai fi fost gi altele, pe cari nu ni le mai aducem aminte a.
Hasdeu a acuzat Intotdeauna pe CogAlniceanu de a filosemitism *. In articolul
din Traian, nr. 16 (p. 62), constatt a legttura intim& a a lui Cogalniceanu cu a foile
30 israelite din Bucuregti a.
Apoi urmeazt, atacand ziarul Steaua Orientului :
Steaua Orientului a, dupt ce se plange ca o comisiune parlamentara de ancheti
ar inainta prea putin cestiunea israelitt, incheie apoi aga: a emanciparea taranilor
In Romania n'ar fi reugit pe atare cale a.
35 a Prim urmare, vagabonzii din Palestina trebuesc emancipati la noi astAzi,
din virgula In virgult, precum a fost emancipata ieri opinca romant.
o In 1864 regimul personal s'a putut stabili, In favoarea legii rurale, prin Insgi
natiunea amtgit In buna-i credintrt; In 1869 el este pe drum de a se restaura,
sub pretextul cestiunii israelite, prin consimtamantul diplomatic din afart, cum-
40 prat cu banii Jidanilor 1
NOTE 333
t Lovitura de Stat bate la uga, gi vechiul portar, deprins a sari and sun& do-
potelul, alteapta cu neritbdare momentul de a deschide 1 I 1 * (Ultimul paragraf
este tiparit cu litere groase).
In Columna din 31 Ianuarie 1871 (an. II, nr. 5) reproduce un fragment din-
5 teun articol din Romdnul, 26 Octomvrie 1866, In Iegatura cu zadarnicita coalitie
a liberalilor a pe axa democratiel i nationala *:
t De ce oare, domnilor, toti liberalii fara deosebire sa nu se uneasca, BA nu faca
o coalitiune contra boierismului, precum unii din ei facuse, iji au reugit, o coali-
tiune cu boierii lui Cuza?
to Marturisesc ca pana acum era o piedeca, o piedeca foarte serioasa, caci Rogii
sustineau pe Evrei.
Astazi Insa, ziarul Romdnul a dechiarat verde gi lamurit ca este contra
Evreilor*.
Maud acest fragment in articolul sau din Columna, Hasdeu amintegte ea
15 s'a despartit apoi de Rogii Indata ce aceltia s'au e rektors la coconi i la giupdni
Antisemitismul lui Hasdeu n'a fost niciodata mai violent ca 0 anti-boierismul *
salt. In desenele din Aghiugf qi Satyrul, opinca rominas era tntotdeauna obidita
de boieri gi de 0 jupani *. Democratismul gi nationalismul Inflacarat, antisemi-
tismul feroce au fiintat dela Inceput Impreuna, cu o egala vehementa, In con-
20 ceptia politica a lui Hasdeu. Cu atat mai aspru critica pe Rogii (Columna, II, nr. 2,
25 Ianuarie 1871: A patra scrisoare deschisd dare d-1 Niculaie Ionescu) and acegtia
introduc descentralizarea *, prin care Evreii moldoveni vor coborl In Muntenia,
((mai putin bantuita de Sinagoga*, i unde stapinese liberalii. Va Incepe In urint
a se plange Munteanul, precum se plang astazi Moldovenii, dar prea tarziu 1 *
25 In brogurile sale antisemite, In Istoria Tolerangi, tn articolele politica Hasdeu
a atacat Intotdeauna pe Evrei. Cu toate acestea, singurul tau suplinitor la catedra
dela Bucurelti a fost Lazar 'aineanu. Iar printre Evreii romani i streini, Hasdeu
avea destui prieteni. 0 spune chiar el In articolul: Ce fel de antisemifi aunt Ro-
nuiniiP, articol aparut sub forma unei scrisori deschise catre I. G. Bibicescu, In
80 Cronica nr. 111, din 3 Noemvrie 1902, apoi In Apdrarea Nagonald nr. 106 din 10
Noemvrie, gi republicat In intregime In volumagul 0 nevastii ronuincd, p. 34-44.
Pentru importanta amanuntelor autobiografice, i pentruca precizeaztt limitele
antisemitismului salt citarn un lung pasaj din acest articol (0 nevastg ro-
mdncd, p. 36-39):
85 Se gtie ate am facut eu qi chiar ate am suferit pentru D. Lazar *Sineanu.
0 spune el Insugi, macar In parte, in brogura sa: 0 carierd filologicd, Bucuresti
1901, pag. 1, 4, 8, 12, 15, 16, 19, 26-27, 32, 46, 56. Ceea ce Insi nu se gtie de ke,
sunt relatiunile mele eu D. Dr. M. Gaster, astazi marele rabin la Londra i In-
viergunatul adversar al Romanilor. Ii cunoscui In 1879, cand era Inca attar, foarte
40 inteligent qi laborios, plin de foc sacru pentru gtiinta, inflacarat pentru studiul
filologiei romane, gi-i propusei atunci eu tnsumi de a starui ca sa capete imediat
naturalizarea. Consery un teanc de scrisori dela D. Gaster, dup.& cum conserv

sub titlu colectiv de 4 Juvenes dum sumus * o arhiva epistolarA dela tinerii
mei amici sau elevi de altAdatA: Gr. Tocilescu, Bianu, SAineanu, I. Bogdan, I.
BArbulescu, N. Iorga, etc. Dintre scrisorile D-Iui Gaster voi utiliza aci dou& deo-
5 camdatA, ambele din Breslau, vestita pepinierA a rabinilor. La 1.0 Februarie 1880
D. Gaster imi eerie: # In fine, mi s'a urit de a mai sta ca o amfibie: roman gi ne-
e roman totdeodatA, si m'am adresat azi cAtre d-nu Rosetti alaturAnd o cerere
cAtre CamerA pentru indigenat. TotdeodatA mA adresez &are D-voastra. fAcAnd
t acu intrebuintare de binevoitorul vostru serviciu, cu care ati promis a m1 spi-
10 4 jini gi a stArui pe la locurile competinte ca sA nu mi se facA obstacole neagtep-
a tate. Agi vrea Ca a& fiu deja discutat gi votat Inc.& in cursul acestei sesiuni, de
a aceea vA rog a exercita toatA influenta ce posedati ca treburile mele sA mearg&
cat se poate de grabA. Nu gtiu dec.& n'ar fi oportun ca sA mA adresez gi catre Dim.
a Sturdza. Ce credeti D-voastrA? Adevarat sA mArturisesc, nu m'agi bucura cu o
15 aga slabl majoritate cum a fost la altii. Cel putin atat cred ca. am meritat dela
4 tara de care m'am ocupat cu state iubire si patriotism !*... In scrisoarea dela
15 Martie acelagi an, D. Gaster zice: # Vin acum din parte-mi a VA mai multumi
t pentru stAruinta cu care lucrati la naturalizarea mea. Sper dar cl peste putin
t se va decide... 0. DacA ilustrul rabin n'a reugit, sA ni-o larnureasca insugi; de
20 sigur insA n'a fost vina mea, gi. nu a mea vinA a fost expulzarea D-lui Gaster, care
la 1880 se ocupase de Romania e cu atAta iubire gi patriotism! *.
a Acelag fel de anti-semit am fost eu totdeauna in privinta Evreilor din afara.
Pe strAinii cei eminenti In genere, i-am admirat, Ii admir gi-i voi admira, negro-
tAnd cA nu sunt ai nogtri. Cu rAposatul profesor Benfey dela Gttingen, Evreu,
25 eram In cele mai bune raporturi personale si epistolare. In Paris, eu gi familia mea,
eram foarte bine cu familia D-lui Michel Brital, Evreu, care m'a gi introdus in
Societatea linguisticA de acolo. Sunt In relatiunile cele mai amicale cu ilustrul
Ascoli dela Milan, una din gloriile Itahei. Un Ascoli, Evreu, Imi e tot ace de drag
ea gi amicul meu Angelo de Gubernatis, catolic. Tot aga fel de anti-semiti, intocmai
30 ca mine, aunt toti RomAnii. Eu nu stint mai bun, gi nu vreau sil fiu mai rAu. SA
mi se arate un singur RomAn care sA cArteasca contra D-Iui David Emanuel, profesor
la Universitatea din Bucuregti gi totugi Evreu nebotezat. Toti RomAnii II iubesc gi-1
stimeaza. Eu unul, deck' ar fi sA formez un cabinet, n'ag fi departe de a-i propune
un portofoliu. Dar massa Evreilor, multimea cea ingrozitoare a habotnicilor, o !
33 sA mA fereascA Dumnezeu Si cui oare sA fie ei simpatici? Nici chiar D-lui Bernard
Lazare, care Meuse mai deunAzi un marg triumfal printre hahamii dela Bahlui
pAnd la DAmbovitA, fAcAnd acuma prin presa occidental& atAta tAraboi contra
Inchipuitelor persecutiuni ale elementului evreiesc in Romania... *.
InteadevAr, prietenia lui Hasdeu cu filologii europeni Evrei a fost strAnsA.
40 Columna din Ianuarie 1882, public& la i Cronica * (p. 64) urnatoarea informatie:
NOTE 335
In 1edh4a dela 4 Februarie stil nou, dup1 propunerea d-lor Michel Bral i Abel
Bergaigne, Societatea de Linguistia din Paris a ales In unanimitate de membru
pe d-1 B. P. Hasdeu *.
De altfel, bunica sa Valeria, sotia lui Tadeu Hasdeu, era evreicA 911 Hasdeu
3 ii arat5 marea dragoste pentru aceast t sfintA* Inteun paragraf din Sic Cogito
(ed. Biblioteca pentru toti, p. 352 qi urm.). AfirmAnd, Inteo scriere antisemitA
din tinerete, cA evreicile nu sunt primejdioase pentrudi t ramAn femei* i t nu stu-
diaza Talmudul a Hasdeu se gAndea, fr Indoiall la bunica sa Valeria, Intr'o
mapA cu manuscrise din Biblioteca Academiei Romine, se gAsesc texte din rie-
dintele spiritiste tinute In OctomvrieNoemvrie 1902, In care Hasdeu e sfAtuit
de Lilica sA devinA mai putin violent In antisemitismul sAu, arAtAnd cum e vAzut
evreul de it dincolo *. AmAnunto asupra acestor ledinte se gAsesc In brosura 0 ne-
vastel romtlned.
HASDEU - I TITU MAIORESCU, IACOB NEGRUZZI,

a CONVORBIRI LITERARE
RAmAlagurile* lui Hasdeu Impotriva Convorbirilor Literare sunt bine cu-
15 noscute. Gh. Panu In ale sale Amintiri dela 4 Junimea * (vol. I, p. 360-361, vol.
II, p. 314-327), Jacob Negruzzi, In Amintiri din t Junimea s (p. 255-258), d.
Barbu LAzAreanu, In Umorul lui Hasdeu (p. 95-108) au popularizat aceste
douA celebre e rAmAlaguri*, asupra cArora nu mai revenim aici. SA amintim nurnai
cA aceste farse ale lui Hasdeu au provocat inteadevAr panic& In redactia Convor-
20 birilor (cf. Toroutiu i Carda1, Studii fi documente literare, vol. I, Bucurelti
1931, p. 269-271, etc.).
Cu Titu Maiorescu, era fatal sA nu se inteleagA Hasdeu; nici prin tempera-
ment, nici prin culturA, nici mai ales prin capacitAtile lor creatoare, ei nu
puteau comunica. Dar In afarl de aceastA deosebire structuraM, multe IntAm-
25 plAri au venit sA accentueze depArtarea Ii nelntelegea dintre acesti doi oameni
mari ai secolului XIX rominesc. Succesul politic 1i cultural al lui Maiorescu rAnea,
fdrA IndoialA, imensul orgoliu neindestulat al lui Hasdeu. Chiar la sfArsitul
MiciIrii literelor In Efi, Hasdeu ironizeazA pe Maiorescu; cel dintAiu rAspuns la
petitia * semnatA de Comitetul $coalelor. Venind la Bucurefti i IncepAnd publi-
30 carea lui Aghiufti, Hasdeu nu-si uitA norocosul adversar. In numArul 3, la rubrica
0 Toate vrutele s, p. 23, vorbelte despre Maiorescu i scolile primare. AltA glumA,
In nr. 8, tot la rubrica e Toate vrutele* (p. 61-63). CAnd are coloanele lui Traian
la dispozitie, Maiorescu este in repetite rAnduri atacat, ironizat (cf. articolul repro-
dus In editia noastrA, p. 295 11 urm.)
La Pasta, uncle Intillnegte pe Iosif Vulcan, care Ii cere un articol pentru Familia
Hasdeu scrie 0 conversare (apArut In Familia, 1871, p. 356-357), gi nu uitA
sA loveascA Inca o datA In Maiorescu. Simeon Birnutiu se plAnge feta de doi romAni
ajungi In raiu, Badea Ion gi Badea CrAciun, cA n'a lAsat gi el un fiu pe pAnaint,
5 sA-i duch mai departe opera gi numele, aga cum au lAsat I. Maiorescu gi C. Ne-
gruzzi. Atunci se aud glasurile acestor doi dispAruti, blesteminduli copiii crt au
trecut de partea streinilor gi-gi leapAdA neamul...
PAnA la moarte, Hasdeu a crezut cA Maiorescu a fost un t cosmopolit i, un
bArbat cu desavArgire influentat de gAndirea gi e pesimismul* german (cf. articolul
to Carliptii, editia noastrA, p. 300 gi urm.). Cand s'au organizat serbArile dela Putna,
Hasdeu eerie In Columna lui Traian (an. II, nr. 32, 30 August 1871) cA aceastA
idee, lansata. cu doi ani In urma. de Junimea romdnd, a fost tradatal prin interventia
ui Maiorescu.
I La 15 August nu a fost o sArbAtoare national& in memoria lui Stefan eel Mare,
15 ci 0 crud& parodie, tesutA si pusA In scenA de cAtrA gcoala cosmopolit& din Iagi
sub perfida conducere a d-lui Maiorescu.*
Cu cAteva numere mai inainte (Columna, II, nr. 26, 25 Iunie 1871) reprodusese
sub titlul: Poesia Maiorescu Noaptea * lui Eminescu, din Convorbiri Literare
dela 15 Iunie...
20 Aparitia Istoriei Critice, care a fost atta de atacatA din lagarul Convorbirilor
0, mai ales, atacata cu incompetent& trufalA de cAtre Gh. Panu convinge totugi
pe Maiorescu de serioasa valoare istoricA a lui Hasdeu. Cad, la sfargitul articolului
sAu Cum se scrie la noi istoria (Columna, an. IV, nr. 13, Noemvrie 1873, p. 235),
G. Tocilescu citeazA un fragment din scrisoarea pe care Maiorescu a adresat-o lui
25 Hasdeu In 23 Mai 1872:
Noi am Inceput a ne ocupa cu totii la Junimea sub conducerea arta d-tale
de multele IntrebAri ce le degteaptA gi fn parte le gi resolvA *.
Cat de mult stima Maiorescu eruditia si puterea de muncl a lui Hasdeu se
vede din aproape toate scrierile sale critice unde 41 mentioneazA. Totugi, ca gi cei-
30
lalli membri ai Junirnei,ci Maiorescu pare a fi vazut In Hasdeu mai mult un cap
enciclopedic gi desordonat, un spirit viu dar instabil, muccator gi fantastic
decat un adevArat savant gi un mare creator. Tot el, pe and era Ministru de In-
structiune PublicA, suspencla cursul lui Hasdeu gi urmAtoarea notitA, publi-
cat& In Columna lui Traian, an. VII, Iunie 1876, p. 288, dovedegte cA Hasdeu
35 n'a uitat aceastA loviturA.
4 Printr'o adresA cAtrA d. B. P. Hasdeu din 31 Mai 1876, actualul ministru
al Instructiunii Publice, demnul reprezentant al Olteniei Georgiu Chitu, resta-
bilegte pe lAngA Facultatea de Litere din Bucuregti cursul de filologie compare-
tivA, Inchis inteun moment de iritatiune de cAtre ex-ministrul Maiorescu... *.
NOTE 337
$i cu toate acestea, and, prin 1903, Hasdeu e rugat de Delavrancea a vo-

teze pe Titu Maiorescu in locul de senator al UniversitAtiiHasdeu o face (vezi
scrisorile din 7 si 14 Ianuarie 1903, publicate in Tribuna Basarabiei, 27
Aprilie 1936).
5 Cht despre Convorbiri Literare 0 Jacob Negruzzi, nenumarate sunt intepil-
turile si criticie lui Hasdeu. In Columna din 26 Octomvrie 1870 (nr. 53), la ru-
brica t Diverse* se publica o savuroasii cronia intitulata Negruziade :
Avem dinaintea noastri Convorbirile Literare dela 1 Octombre.
4 Pe malul mArii * al lui Iacob Negruzi merge inainte: litoralul marin nu se
10 mai ispraveste.
De astadatA, Maud la o parte versurile cu al-de fond misterios 0 tuna tu,
dumnealui vorbeste numai in proza.
Bua-oara:
Inventiunea fatall a tipografiei a adus o nenorocire omenirii. OdinioarA,
15 cAnd ea nu era cunoscutA, numai aceia seriau care aveau, etc.*.
Cine este ea, care nu era cunoscutd?
Inventiunea?
Tipografia?
Nenorocirea?
20 Omenirea?
0 tainA nestrAmutatA 1
Un alt exeznplu:
a Eu am destulii treaba de a auta a cunosc o mica parte din comorile tim-
pului antic si nu-mi ramAne vreme de a risca vremea cu cele moderne... *,
25 Nu-mi riinzdne vreme de a risca vremea III
Ar trebui sd-i rdrndnd vreme de a risca vrernea sA invete cel putin limba ro-
mita.
Mai eaa:
Cu privirile, cu mii de nimicuri ne mArturiseam amorul Oa and veni mo-
se mentul ea sA ni-1 spunem: la cea lilted sinnire un moment =It mai putin gray,
decht mai tArziu, aci atunci nu este legat de dAnsul nicio consecveng botarata,
ci aceasta se impune cu vremea dela sine, pe and mai pe urma dela acel mo-
ment marturisitorul face sA atArne efectele cele mai serioase... *.
Un premiu pentru eine va Intelege aceastA galimatie 1...
95 Rival al d-lui Prodanescu In versuri, d. Jacob Negruzi n'are niciun rival
in prozA.
Ba da: este culegAtorul d-sale dela tipografie.
Indentifiandu-se cu stiistica ziarului, sArmanul baiat a crezut de cuviinta
a concurge din parte-i la armonia intregului prin urratoarea eroare de impri-
40 merle:
338 SCMER1 LITERARE, MORALE /31 POLITICE
0 lunga convorbire se incinse In care ea des veli atita spirit 0 atatea euno-
t Eitinte, 'bleat creftea tot mai mult administratiunea mea 4.
t Tel maitre, tel valet! *.
Indata ce i se pare ca revista ielana renunta la t noua directie cosmopolita
5 si pesimista Hasdeu 'tat& vechile certuri i intinde mina de fratie.
In Columna din 17 Aprilie 1872 (an III, nr. 16, p. 127), la e Buletin I, aerie:
Articolul d-lui A. Xenopol despre ultima opera economic& a d-lui Ion Ghica
0 mai ales un studiu al d-lui Alecsandri despre raposatul Costache Negruzzi, am-
bele publicate zilele trecute in Convorbiri Literare, ne fac a recunoWe cu fericire
to noul avint francamente romdnesc al revistei trans-milcovene, i a-i intinde pe
viitor o mina de fratie pe aceasta fecunda cale o.
Inteadevar, incepand cu nr, 17, se reproduce In Columna I Introducerea la
Scrierile lui Costache Negruzzi I+ de V. Alecsandri.
Doi ani mai tArziu Insa, in Martie 1874 (an. V, nr. 3), publica un violent articol
15 al lui Abraham Albuzzi Impotriva Convorbirilor, intitulat Noua Diregie. Este
atacat, mai cu seama, Gh. Farm.
In acela0 an, publicand Originile pdstoriei la Romani. Elemente dacice (Co(umna,
V, nr, 5, 1874, p. 97), se razboielte chiar In fruntea acestui studiu cu Junimea :
0 qcoala ultra-romanicA, incuibata In institutul numit 4 Societatea Acade-
20 mica 0 i avAnd de organ lila zisul Digionariu Glossariu, ne face mai Latini cleat
Latinii; o alta coaIS, ultra-barbara, fasarita pe malurile Bahluiului sub nurnele
de t Societatea Junimea* i reprezentata prin Convorbiri literare, ne arata lumii
mai barbari cleat barbarii ; gi daca vine cineva cu sAnge rece a recunoaoe in na-
tionalitatea roman& elemente latine i elemente barbare totodatA, academicii
25 din Bucurelti i junii din Ia0 se asvArla asuprali cu acelali avant de invierlu-
nare.
CAnd unii vad: 2+ 2 = 3, 0 altii: 2 + 2 = 5 e foarte criminal aeela ce in-
draznegte a le spune tuturor CS: 2 + 2 = 41... b.
Ceea ce supara mai ales pe Hasdeu la junim4ti * era 6 cosmopolitismul s lor.
30 De aceea, el cel dintaiu, atrage atentia asupra influentei masonice exercitate In
cultura 0 politica romAneasca prin Societatea a Junimea *.
In Columna din 11 Iunie 1870 (I, nr. 26, p. 4), la rubrica e Diverse * publics
urznAtoarea nota:
t Francmasonii poseda dona mari sucursale In Romania: una In Bucure0i
a i cealalta in Ia0.
Cea dintAiu se numete: e Clubul Tinerirnea *.
Cea a doua: s Societatea Junimea *.
t In cea dintAiu sunt doi membri Evrei.
* In a doua sunt doi membri Romani.
NOTE 339
e Misiunea celei din-Wu este de a vorbi nimicuri.

Misiunea celei de a doua este de a seri minciuni.
e Acestea sunt punturile de diverginta Intre ambele.
o Trasurele de asemanare, stint mai putin numeroase.
5
o Ele se reduc toate la unul singur.
o Nici o Tinerimea * din Bucuresti, nici o Junimea s din lali nu este roma-
neasca.
o Onoare...
o Cui?
to o Natiunii romane I *
CU CE BANI A CALITORIT HASDEU IN 1871

o Scurta mea calatorie In strainatate, ca tot ce am avut fericirea sau neferi-
cirea de a face vreodata, oferise unor limbi si unor foite o noua binevenita oca-
shine de a mai asvarli In publicitate o groasa tesatura de calomnie.
Dot& bnueli an fost mai cu seama ingenioase.
15 o Oare cu ce bath calatoreste Hasdeu? intreba clatinind din cap perfida
malitie.
In adevar, saracia nu mi-ar fi permis a Intreprinde un singur pas afara din
Bucuresti, dar aid este cheia enigmei s'a gasit un amic, carele mi-a pro-
curet bilete de vapor gratis pentru plecare si 1ntoarcere, i s'au mai gasit iari
20 amid in Pesta si'n Bielgrad, carora le paruse bine de a-mi putea acorda cea mai
cordiala ospitalitate In tot cursul petrecerii mele pe acolo.
lath In ce mod am fost pus In stare de a. calatori asa zicand cu punga goal.
A doua acusatiune nu este mai putin originala.
Hasdeu s'a dus la Viena pentru a intalni pe Vocla-Cuza.
25 Nu stiu daca fostul Domnitor se va fi eland in Capitala Austriei, dar ceea
ce stiu, este ea eu unul n'am fost la Viena de asti data.
Pesta i Bielgrad aunt unicele punturi uncle ma oprisem In intervalul mo-
destei mele escursiuni, care se prelungise peste tot vreo sease saptamani si a carei
exclusiva tinta au fost hibliotecile, muzeele si arhivele Serbiei i ale Ungariei *.
30 (La Pesta fi la Bielgrad, o Columna lui Traian 0, an. II, nr. 31, 23 August 1871).
I. C. MASSIM DESPRE e ISTORIA CRITICA,

Dintre toate criticile gi atacurile de care a avut parte Hasdeu IndatA dupA
publicarea Istoriei Critice, fArA indoialA cA cea mai ridicull a fost bropra scrisi
de I. C. Massim, ci intitulatA Una mostra de istoria critica. In articolul $tiinla fi
d. I. C. Massim (Columna lui Traian, an. V, nr. 4, p. 95-96), Hasdeu citeazA
5 fragmente din aceastA hispAimAntAtoare mostrA de limb& romAneascA 0 rAspunde
acuzatiilor de nepatriotism care i se aduc. Reproducem gi noi cAteva fragmente,
cu ortografia lui Massim:
t ...A susliue a Rom Anil fuseser pAstori mai 'nainte de a deveni plugari,
aceasta se chiamA pentru d. Massim ca: 4 d. Hasdeu, de si se pretende Rominu,
10 4 ba inco scriptoriu allu istoriei RomAniloru, de si rumuneratu de RomAni spre a
t le eerie aceasta istoria, de si presiedente allu societatei Romanismu, deserta ro-
t manismulu 9i trece pre facia in castrele inimicioru numelui romAnu e. (Una
mostra, p. 4; Columna, p. 95).
La pag. 96, ultima coloank Hasdeu reproduce autobiografia lui Massim:
o Mai antaniu sell si senguru forte bene, co aunt membru acellei societate, care,
15
dupo parerea D-talle, e unu comicu institutu, ero, dupo parerea si d'in grati'a
nationei romAne, e una seriosa institutione ce are serios'a sarcina de a apperA
I si resbuna numele acestei natione de opprobiele ce aru tenta se i adduca fii in-
, grati ca D-ta...
20 ...4 Dem ce se vede co nu scii, e co nu su Macedoromanu, cumu, deco nu
4 me insella memori'a , me faci D-ta prin un'a d'in minunile de cari esti capace,
nu su Macedoromanu, ci curatu Dacoromanu, nascutu d'in parenti Daco-
romani in satulu Massinenii Moldovei, in judeciulu Covurluiu, pre rip'a derepta
a Siretului, d'in familia, ai carei cei mai multi membri au fostu sacerdoti si agri-
25 s cultori In acellu-asi tempi; tata meu, inco fiendu eu pruncu ce sugeamu la pep-
41 tUill mammei, fu ordinatu preutu la satulu Tempu, in judeciulu Braillei, apoi
o stramutatu in acea-asi calitate la satulu Gropeni din acelle-asi judeciu, unde
o d'in cea mai fragida teneretia peno la adunce betranetie servi cu demnitate si
o devotamentu altariului .0 aratrului in acellu-asi tempu: fia-i usiora terrin'a ter-
SO
5 rinei fecundata cu sudorea cea mai pretiosa! De acea-a si eu insumi, peno la
t etate de copillandru, am menatu boi romanesci, injugati cu jugu romanescu la
4 aratru romanescu, cu stremurare romanesca; am seceratu cu secere romanesca
o grane romanesci, semenate d'in sementia romanesca, crescute si copte in -Or-
e rina romanesca; am treieratu in aria romanesca cu cai romanesci, si am ventu-
35 ratu ordiu, grAnu, secare si meliu romanescu cu venturatori romanesci, etc. e.
4 Menandu boi romanesci, fnjugati cu jugu romanescu, la aratru romaneseu,
cu stremurare romanescu s, d. Massim cApAtase o anticA educaliune patriarhalk
ale cArei urme be mai recunosc panA astAzi in modul d-sale de a face polemica ..
NOTE 341
t PLAGIATUL * LUI HASDEU

In ziarul Timpul din 23 Decemvrie (3 Ianuarie) 1893, an. XV, nr. 283 se
publica urmatoarea scrisoare a lui Hasdeu, sub titlul de Purecii dela e Adevdrul e.
D. P. B. Hasdeu, distinsul nostru academician, ne trimite urmatoarea spiri-
tuala scrisorica, pe care eu placere ne grabim a o publica In coloanele Timpului:
5 Domnului director al ziarului Timpul

Domnule director,
4 Ziarul Adevarul al cfiruia nume hni educe tot-d'a-una aminte proverbul
latin: t in vino veritas*, tn numarul sau de Luni anunta ca in numrul viitor*,
edica in acela de Marti, va publica un plagiat de mare senzatie, al carui autor
10 e d. B. P. Hasdeu b. In numarul de Marti neaparand nimic, ma crud dator a cere
prin organul presei ea acel plagiat de mare senzatie* sa se publice eat mai cu-
rand; 0, drept indemn, ma grabesc a oferi descoperitorului plagiatelor male o
rasplata egala en premiul pe care-1 ceruse vi nu 1-a obtinut d. Gherea dela Acade-
mia Romda. Daca plagiatele mele de ori-ce fel de t senzatie * s'ar strange toate
15 la un loc ili s'ar putea preface in came, ele de sigur n'ar satura un purece, iar prin
urmare nici pe artiltii dela Adevarul, despre cari, pureci vi artioi a se vedea
In Revista Noua din urm articolul Intitulat: Zacherlina t.
Primiti, d-le director, etc. *.
21 Dec. 1893. B. P. HASDEU
IULIA, SOTIA LUI HASDEU

20 In conferinta tinuta la Academie, despre 0 nevastil romdricd, aparuttt vi in vo-
lum (Bucure1ti, 1903) Hasdeu vorbeqte cu multa sinceritato vi cu o sobra ad-
miratie despre sotia sa fulia. Pentru un barbat care s'a arfitat Intotdeauna sgarcit
in marturisiri autobiografice, conferinta aceasta prezinta o exceptionala impor-
tang morala. Reproducem citeva fragmente, indicand numarul paginii respec-
25 tive din volumalul 0 nevastd romdncd :
Un aur ales dela Abrud a fost pentru mine nevasta mea, sufletul nevestei
mele. Am cunoscut-o la 1863. Ne-am cununat in Bucurelti la 10 Iunie 1865 In
bisericuta lui Sf. Ilie din Gorgani... (p. 12).
e Primul an al casatoriei noastre ne-a fost unul din anii cei mai saracacioyi
30 ai vietii mele. Gaud ne-am dus la cununie, Iulia mea nu avea nimic, iar eu avearn
in punga doi poli din care am platit fili popei. Dar cat am fost de fericiti, cat de
plini de credinta in ajutorul de Sus! Atunci am publicat eu poezia: La Julia...
(La p. 13-15, se reproduce aceasta poezie, care este, dupa cum se Oie, dedicatia
la ed. III din Rdzvan f i Vidra).
22
t Nina la casatoria mea In 1865, eu am scris citeva articole de ziare, vro cateva
brosure si o colectie de documente, ilia tot.
Eram o noapte despre zori de zi, nu Inca dimineata; eram o mica parte din
eu al meu, o parte obosita si desgustati. De atunci Incoace, prin nevasta-mea,
5 deodata eu m'am simtit Intreg i luminos. Chiar In anul cununiei eu am publicat
cele trei conferinte, cari facusera o mare impresiune: Talmudul ca profesiuned
de credinfa a poporului israelit ; apoi Trei Ovrei jupdnul Shylok al lui Shakespeare,
domnul Gobseck al lui Balzac, jupdnul Moise al lui Alexandri ; in fine, Industria
nalionald, industria strdind pi industric ovreeascd lap cu principiul concurenfri.
to In acelasi an a iesit volumul meu: Ion-Vodii cel Cumptit. In acelasi an iarasi, lo-
cuind inteo jumatate de casuta din Popa-Rusu, am scris cele doua piese teatrale:
Domnifa Roxandra, aparuta In ziarul a Familia * din Pesta, reprodusa apoi in
Revista-Mouaa sub titlul Femeea, i poema dramatica: Rizvan pi V idra. Ambele
piese reprezentau fiecare ate un deosebit mare caracter ferneesc, i arnbele au
15 fost Inchinate nevestei mele... (p. 15).
In adevar, eu puteam lucre atunci, puteam caci Iulia mea nu numai ma man-
gaia la munca, dar Imi facea nesimtite nevoile: ea singura targuind In pieta, ea
singura fierband bucate, ea singura croind i dregand rufele i hainele, ea singurfi
potrivind sa nu lipseasca banul: ba Inca, din acel ban ea izbutea sa puna ceva la
20 o parte, ca sfi ajute pe alti mai saraci, ea o femee evangelica, un chip de Marta,
niciodata vanitate, nicaeri lux si petreceri!... (p. 18).
t De atunci Incoace, In curs de optsprezece ani, nevasta mea, providenta fami-
liei, s'a Mut treptat doica, dadaca, pedagoga, colega de studiu, si'n fine a garde-
malade a pururea neadormita, pururea admirabila prin energie si abnegatiune.
25 In curs de optsprezece ani, Lilica n'a facut un pas fara muma-sa: in tar% si in strai-
natate, acasa gi'n calatorie, la Sf. Sava In Bucuresti i la Sorbona la Paris, pre-
tutindeni, pretutindeni nedespartite. Apoi disparand Lilica, ramasi noi Mel clause
pe pamant, arnandoi mai traiam numai unul pentru altul i unul prin altul, unul
In altul iubind pe Lilica. In 1898, and ne-a cercetat la Campine vebhiul meu amic
30 Angelo de Gubernatis, In descrierea calatoriei sale el zice: a M-me Hasdeu est bien
a abattue elle aussi; son regard cherche encore sa Julie; sa grande beaut a eta
a fltrie par une immense douleur; mais elle porte avec noblesse son lourd far-
t deau*1)... (p. 19).
a Cat timp erau pe pamant amandoul: Iulia nevasta-mea i Iulia fiica noastra,
35 eu serbam totdeauna pe ale mele 2 lulie in ziva de 2 Iulie. La 19 Iunie 1902 toc-
mai 2 Iulie stil nou a raposat si a 2-a Iulie a mea. Ei bine, si de acuma inainte
eu voi serba nestramutat aceiasi zi de 2 Iulie, o voi serba linistit l l multumit, caci
pentru mine, da, pentru mine ele n'au murit a... (p. 20).
1) La Roumanie et les Roumains, p. 100.

NOTE 343
BIBLIOTECA LUI HASDEU

Hasdeu se &Iodise ca, dupi moartea sa, biblioteca Impreunli cu manuscrisele
rare pe care le avea, sti treach In stapanirea Academiei Romano. Lucrurile nu s'au
Intamplat, Insa, astfel. Biblioteca a rAmas In grija executorior testamentari. CAnd
gerrnanii au intrat, In 1916, In Campine, o parte din bibliotecit a fost expediatA
6 ni se spune, prin grija fiului lui Mite Kremnitz, care se afla In armata german&
la Arhivele Statului, unde se &este si astAzi, necercetatA. Sunt 16-17 lAzi marl,
cu cArti, reviste si manuscrise de ale lui Hasdeu si ale Iu liei. Din cite am putut
vedea noi ,. deschizand cAteva lAzi, cArtile In adevAr rare, manuscrisele vechi si
hartiile pratioase, nu se gAsese In aceastA parte a bibliotecii lui Hasdeu. Probabil
10 numai d-1 Iuliu Dragomirescu stie de urma acestora.
In lAzile dela Arhivele Statului am clescoperit totuli cAteva piese importante
pentru luminarea activitAtii lui Hasdeu.
Intre altele, caietele de cursuri ale studentilor, dela 1892-1900 (cf. Curriculum
Vitae). Hasdeu hi citea lectiile, si citea atAt de rar, atAt de limpede, Inc At cursul
10 putea fi notat Intocmai si cu usurintA de cAtre studenti. Ne-am putut convinge de
aceasta comparAnd mai multe caiete ale unui aceluias curs, ale cum fusese redactat
de mai multi studenti. Textul este aproape intotdeauna identic. Pentru Intregirea
activitAtii stiintifice a lui Hasdeu, aceste manuscrise Bunt extrem de pratioase.
Ele pot fi considerate ca o sintezA a rezultatelor la care se oprise Hasdeu in preajma
20 retragerii sale definitive dela catedra de filologie comparatA.
Al doilea grup important de piese documentare pe care le-am cercetat la Arhi-
vele Statului, sunt procesele-verbale* ale ledintelor spiritiste dela Campine.
Este o Intreaga arhivA spiritista aici, compus din mai multe mii de coli in folio,
coli pe care mane tremurfinda a mediului nu asternea, e drept, decat cateva cuvinte.
25 Scrisul e mare, neglijent, cu creionul; scrisul obilnuit al ledintelor spiritiste, unde
comunicArile se fac direct prin creionul mediului. Din comunicArile pe care le-am
putut cerceta, public cAteva fragmente.
*edinta dela 8 Noembrie 1892:
a Cum vezi dragA Hasdeu aici cu toti nu-mi dau pace, ci lor le place mult cum
30 eu mA supiir cit nu-mi dau locul dinthiu cum mi s'ar cuveni dacA si ei si eu am fi
acolo O. nu aici.
Vezi cum s'au schimbat drepturile pe care le castigasem acolo 11 pe care le-am
pierdut eici, desi aceasta nu m4 supara intim nimic ci mA fac eu aga cA stint supA-
ratA pentru cA eu li Inveselesc pe toti aid si fac haz de mine. Eu drag Hasdeu
35 am sA-ti spun ceva, InsA te rog sA rAmana aceasta batre noi, si all nu se stie cleat
numai atunci cAnd dupA tine v or veni altii sA rAscoleascA vrafurile de comunicAri
ce ai IncA de prima. Cel mai de cApetenie dintre toate este a Sperantia are de
gAnd sa scoria la ivealA o multime de nerozii pentru a se ridica pe sine 11 a bArfi
In contra credintelor ce le-a avut odinioarA, deci tu drag& Haldeu s'o stii mai dine-
40 inte si ca om cu judecatA sAnAtoasA art le pretuiesti astfel dupA Insusi isvorirea lor.
21*
344 SCRIERI LITERARE, MORALE tilI POLITICE
Din parte-mi este o datorie a nu te lasa in prada nelinigtii ci se cauti a Inlatura

pe acel ce a cautat folosinta.
Nu mai este omul care a lost gi care mult a pierdut. El In Incarnarea a doua a
fost Efialtes acela care a dat foc templului din Milet gi a dat foc pentru a famine
5 nemuritor prin aceasta ei acum va da foc congtiintii lui pentru a amine nemuritor
negind adevarul gi scotind la vorbe WA minte.
Iata drag* Haldeu ce aveam ali spune...
Ai vorba sa-i spui la Vasi le ca Incurand se va scfipa de vitica care va fi data
Ca zestre unei fete iubita de noi toti...
10 aici va veni timpul and voi spune cine-i gi unde este.
Stii pe d-1 Alesandru are dorinta a veni gi el la o gedinta; eu li Arad sotia lui aici,
o buna feta care s'a stins prea repede rapindu-i linigtea. El are se vie gi tu poti
sa-i dai voie cad vine cu credinta sii seninatate de cuget, ins& atunci va fi ca me-
dium numai Arbure. Nu se poate fratele ea vada pre frate, de voie, gi el este cam
15 slab de 'Inger. Eu te sarut... adica to Intrebi cine-i? Nu mediul ci tu gi tat& socru
cari te... gi deaceia In casa este lumina, caci este cel mai luminos de aici gi mina
lui este deasupra capului tau. Cum gi at este de frumos aici unde suntem I Iata
draga Hagdeu ce avem a-ti spune; ti-ag eerie eu mult, Ins& trebuie sa fiu fluida cu
d-I Alesandru care nu este prea voinic. Inca are se se vindece atunci and va scapa
20 de grija gi cum ca. va scapa.
Deci termin gi ca lntotdeauna te saruta a ta
Iutice i.
Alta comunicare, dela 11 Iunie 1904, este plina de Intreruperi. Sunt gi citeva
cuvinte ilizibile. Pe prima pagina, eerie de mina lui Hagdeu: Eu Serbulescu
25 Dragomirescu.
I Mon cher et tree aime here, c'est par l'intermdiaire de moi que notre rave
admirable descend a present mais c'est un peu difficile, car notre medium accu-
mule trop de fluide; il se... desordonement
ga...
30 L'Admirable se prbpose depuis longtemps faire cette eerie des communications.
a 11 heures pour te faire en...
mes compliments au paje d'un

35 (Intrebarea scrisa de mina lui Hasdeu:)
Babugea mea sublima,
Comunicatiunea de 'ntaiu n'o Inteleg: dela cine? gi ce eerie?
Mon cher et tree aim!, papaliga c'est a moi de continuer la seance... et vous
montrez la vrit et la juste apprehension des choses pour une autre seance car
40 a present je ne veux pas faire ce que je dois faire dans une eerie des corespondances
NOTE 345
dont les chapitres toi tu les auras demain it 11 heures, car c'est alors qu'elles te
seront indiques.
Une petite recapitulation serait peut-etre necessaire. Notre cher incarn a
present non par son per-esprit mais par la voix fluidique a le don de pou-
S voir prAter a une petite distance de son fluids pour servir dans un moment donne
a ma rceptivit qui lui sera... dans l'avenir.
C'est done pour moi de commencer la eerie sur les voies fluidiques que je me
propose a faire concernant rducation de notre cher Nicolas.
Demain a. 11 heures toi tu auras une correspondence et alors aussi la mania re
10 comment je les ferai.
Je termine car c'est tout a fait difficile pour le medium de continuer. Je dois
te dire quo moi et nous tous nous sommes trs contents de toi.
Mes complinients au page de la Reine Elvire.
Tout a toi,
15 Lili r.
In lAzile dela Arhivele Statului se gasesc ili o eerie de caiete de cursuri ale Iuliei,
unele chiar dela Inceputul studiilor sale, din copilArie, Hasdeu a pAstrat absolut
tot ce tsecuse prin mainile Iuliei. Un caiet vechi e aeoperit cu declintri grecesti,
cu traduceri de propozitii foarte simple din romfineste In latineste. Sunt si ca-
20 teva desene, unele din ele admirable. Se remarca motivul o regina si regele
zmei/or s, amAndoi excesiv de obezi, goi. CAtre sfarsitul caietului, schita aproape
excelentA: un grup de femei. Iulia probabil a nu Implinise pe atunci opt ani...
Se gasesc deasemenea caieteIe Iuliei din timpul studilor sale la Paris. Unul,
cu tame: II Devoir de Litterature e, e Insotit de corecturile si remarcile profeso-
25 rului. Intealt carnet, socotelile de casa ale d-nei Hasdeu: cheltuielile zilniee la
Paris aunt trecute pAnk la centiml. Intelegem ce viata modesti au dus cele dolt&
femei la Paris, si cu cAtA dreptate eerea Tula bath dela pArintele sAu. I Ah! main-
tenant, la grosse affaire, l'argent 1 Je te vois levant les yeux au ciel et t'criant,
comme l'Harpagon de Moliere: Que diable! toujours de l'argent! Ils n'ont que ce
30 mot a la bouche: de rargent!... }Was ! oui; ce maudit argent on ne peut rien
sans lui. Eh bien, il nous en faut de l'argent, petit pare; nous en avons un reel
besoin. Songe done, dans huit jours c'est Noel!! Le Noel frangais, bien entendu;
car pour le notre, nous n'y pensons pas. Done, a Noel, il taut des trennes; il me
faut une robe, je n'en ai pas; pour tout cela il faut de rargent. J'en suis furieuse:
35 mais it en faut. Que de i/ taut mon Dieu! que de if fatal Nous te supplions done,
en fin finale, de nous envoyer de l'argent au plus vita, et de nous crire plus vite
encore, si faire se peut. Au revoir. Pour le coup, en voila assez. J'ai a traveller,
a traveller; c'est inoul 1 *. (Fragment dintr'o serisoare datatA 18 Decembrie 1884,
publicata In Tribune Baserabiei, 30 Martie 1936).
40 Hasdeu a pastrat si cArtile Iuliei. Pe un exemplar al Iliadei (text grec, ed. Ha-
chette, 1882), urmatoarea insemnare: s J'ai pour les livree grecs un merveilleux
respect. Et surtout pour celui qui m'enseigne & les comprendre. Oh! la belle chose
que le grec ! Heureux celui qui l'apprend! Mais trois foie heureux celui qui ne l'ap.
prend pas ! *. Pe dosul copula: 4 Monsieur, avec du grec on ne peut gAter rien*.
Mai jos, ateva versuri:
5 4 Junon aux yeux de taureau!
Ah I que c'est beau, que c'est beau!
41 Il m' adresse des paroles rapides...
On parle vite dans Homre s.
*
* *
Este ciudat cA Hasdeu citea Inca revistele gi jurnalelc humoristice frantuzegti,
10 chiar dupA moartea Iuliei. Intr'o ladA dela Arhivele Statului am galsit urmAtoarele
reviste: Polichinelle (1901), Le Rire (1897), Le Monde comique, La caricature (1901),
etc. Apoi, Revue Bleue (1898), Le Petit Journal (1902), etc. Foarte multe reviste
spiritiste gi ocultiste: La Lumiere (1898-1901, etc.), Revue des Etudes Psychiques
(1901, 1902, 1903, 1904), Das Uebersimliche Welt (1901), L'Echo de l'au deld et
15 d'ici bas (1900), La Revue Spirite (1884, etc.; Mr& InsemnAri marginale. In La
.Nouvelle Revue (1891) studiul 4Le Spiritismes al lui I. E. Alaux e subliniat) ; L' Ini-
tiation, Revue philosophique indpendante des Hautes Etudes (1890), Annali dello spi-
ritismo (1889), etc., Bulletin de l' Institut Psychologique International (An. I, 1901),
La Haute Science (traducerea Le Livre de Jamblique e Insemnata cu creionul ;
20 au riimas semne puse cu frAnturi dintr'o scrisoare).
Hasdeu nu mai urmArea, dela o vreme, activitatea linguistic& gi folkloristic&
din streinAtate. Revista La Tradition (Revue Internationale de Folklore), pe anii
1888, 1893, 1900, etc., este In majoritate cu foile netAiate. Importanta revista
americana Publications of the Modern Language Association of America, pe anii
25 1899 gi urmare, are aproape in Intregime foile netAiate, deli cuprinde studii care
ar fi pasionat pe Hasdeu din 1880-1888; bundoar a Contributiile la istoria legendei
SfAntului Gheorghe gi transformarea sa In roman de aventuri 0, voluminosul gi
celebrul studiu al lui John E. Matzke (1901 gi urm.), Revue des Traditions Popu-
laires din anul 1888 anul mortii Iuliei a rAmas gi ea cu foile netAiate. Cine
80 parcurge revistele de folklor gi linguistic& din biblioteca lui Hasdeu, dinainte de
1888, gi vede migala adnothrilor pe marginile studiilor gi insemnArile dese de creion,
Igi da seama de cataclismul toamnei 1888. 0 formidabild activitate a incetat brusc.
Nelimitata pasiune pentru folklor, linguistick etnografie gi antropologie a
Inghetat. Santierul magnific al lui Hasdeu incepe sA se parAgineasa. Toate pu-
35 blicatiile sale gtiintifice care mai urmeaz, sunt roadele tArzii ale muncii infier-
bantate dinainte de moartea Iuliei.
CONTRIBUTH LA BIBLIOGRAFIA SCRIERILOR
LUI HASDEU
In paginile care urmeaza publicam o incercare de bibliografie ralionala
a scrierilor lui B. P. Hasdeu. Bibliografiile existente pang in prezent sunt
incomplete 0 superficiale, indicandu-se numai volumele lui Hasdeu, publi-
caIiile pe care le-a redactat 0 periodicile unde a colaborat. Chiar aceste
indicalii sunt uneori prea vagi 0 nu odata am fost nevoili sa parcurgem
mfi de pagini din colectiile ziarelor, farrt sa intalnim niciun articol de al
lui Hasdeu.
Nu ne facem iluzii asupra incercarii bibliografice care urmeaza ; ne dam
seama ca ea nu este completa, 0 e Inca departe de perfectiunea pe care o
visam la inceputul studiilor noastre asupra lui Hasdeu. Dar, ace cum este
ea, o simpla contribuVe la bibliografia scrierilor complete socotim ca
poate aduce servicii cercetatorilor literari, economisindu-le timpul 0 scu-
tindu-le o truda inutila ; truda pe care noi n'am putut-o economisi.
Simpla indicare a publicapor pe care le-a redactat Hasdeu, nu ne poate
da o imagine precisa a vastitaIii operei sale. De aceea am notat fiecare scriere
in parte, adaogand numarul paginilor, data exacta' 0 acoIo unde a fost
nevoie un mic rezumat. In deosebi activitatea gazetareasca a lui Hasdeu
avea nevoie de asemenea a rezumate * crici majoritatea .articolelor poli-
tice din Traian 0 Columna lui Traian (an. I, II), au apreut fag titlu, la
rubrica generala Politica sau Buletin Interior. Pentru a orienta pe cetitor
in aceasta considerabila literatura ziaristica 0 politica, am indicat de &ate
ori a fost nevoie 6 subiectul * articolului respectiv. Cand un articol politic
sau un studiu a lost, imediat dup aparilia sa, reprodus in alta gazeta am
notat numele, data 0 pagina acestei gazete in corpul aceleia0 unitici biblio-
grafice. D. ex.: Anglia in Ar deal (Romdnul, 19 Septemvrie 1868,
p. 804, etc.; reprodus in Sentinella Rowing, V, nr. 157, 22 Septemvrie 1868,
etc.). Cand, dimpotriva, o poezie, un fragment de studiu sau un articol
348 SCRIERI LITERARE, MORALE 8I POLITICE
este reprodus de o revist5 mult timp in urmei (mai exact, este trimis de Has-
deu acelei reviste ; d. p. Familia, Amicul Copiior, etc.) le-am notat inteo
unitate bibliograficA aparte, la rubrica anului cAnd au fost reproduse.
Scrierile care se gAsese publicate in ediIia noastr in text sau la Ad-
denda sunt notate cu semnul (*)
Articolele far titlu sunt notate intre paranteze [ ]. Scrisorile trimise
de Hasdeu redaqiilor ziarelor, sunt notate de obiceiu prin cuvintele initiate:
Domnule redactor!, Frate fi amice! sau: 0 scrisoare...
N'am putut vedea, in colec%iile Academiei RomAne, cea dintAi revistA
pe care a redactat-o Hasdeu, Romania; tipAriti la Ia9i, in NoemvrieDe-
cemvrie 1858 (patru numere) i Ianuarie 1859 (patru numere). In biblio-
grafia care urmeazg nu sunt, aa dar, notate contribuIiile liii Hasdeu la
aceastfi revistA.
1859 1860
LegislAciunea. Negolul mol- Istoria (Foifa de istorie i literaturei,

doyen sub Alesandru Bunul (Foaea nr. 1, Martie 1860, coloana 1-2).
de Storid Romand, Ia9i, 1859, p. CAntece ost9e9ti ale
3-9 ; 17-29 ; 33-39 ; 49-57). Moldovei (Foifa, nr. 1, Martie
Diplomatica (Foaea de Storid 1860, coloana 3-4).
Romnd, p. 9-14. Cuprinde cinci Caracteristica bulgarA a
documente, tiparite i comentate macedono-romAnilor
filologic, paleografic, istoric). (Foga, nr. 1, Martie 1860, co-
Numismatica. Banul al lui loana 4-5).
Istrat VodA Dabija (Foaea, p. Uric romAnesc din 1604
14-16; 31). (Foifa, nr. 1, Martie 1860, co-
Diplomatica (Foaea, p. 29-30. loana 5-7).
Un act al lui Sigismund, din CAteva deduceri din glo-
1597; text latin, traducere, co- sariul latiniei mijlocie,
mentariu). de du Cange (Foifa, nr. 1,
Poezia naciunarA. Grecoai- Martie 1860, coloana 7-8).
cele, romAncele i bulgroaicele Ivonia cel viteaz(Fragment
(Foaea, p. 31-32). din analele cfizAce9ti a lui Leontin
Literatura storiei. Iohann Bobolinski) (Foifa, nr 1, Martie
Schieltberger i cAlatoriile sale in 1860, coloana 8-16; nr 2, Aprilie
RAsAritul (Foaea, p. 39-43; 57-61). 1860, coloana 33-39).
Analistic a. Pomelnicul Domni- Lit eratura (despre Lelevel, etc.)
torilor Moldovei de Mitropolitul (Foifa, nr. 1, Martie 1860, coloana
Dosofei (Foaea, p. 43-48; 61-62). 16-18).
CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 349
Cr oni c a (Facet, nr. 1, Martie nr. 5, Julie, coloana 156-159).

1860, coloana 27-32; nr. 2, Aprilie (*) Muza (poezie) (Foita,nr. 4, Iunie,
1860, coloana 61-64; nr. 3, Mai p. 117_1
1860, coloana 92-96). Incunabulele Movil-eti-
Un report din suta a 17-cea 1 o r (Foita, nr. 4, Iunie 1860, co-
(Foica, nr. 2, Aprilie 1860, coloana 117-123).
loana 39-40). Bibliografia (Foita, nr. 4, Iu-
Uric dela Iug.vv.,din 1374 nie 1860, coIoana 124-126; nr. 1,
(Facet, nr. 2, Aprilie 1860, coloana Julie 1860, coloana 160-166).
41-42). Noaptea toatii(poezie) (Foga,
Vlad Dracu vv. (Foita, nr. 2, nr. 5, Iulie 1860, coloana 159-160).
Aprilie 1860, coloana 42-45). Cercriri ortografice (Foita,
Perit-au Dacii? (Foica, nr. 2, nr. 5, Julie 1860, coloana 133-137).
Aprilie 1860, coloana 46-52; nr. Cfitr a... (poezie) (Foita, nr. 5,
3, Mai 1860, coloana 70-73; nr. 4, Julie 1860, coloana 137).
Iunie 1860, coloana 95-106 (nu- Diploma barltideana, text,
merotarea gre9itrt: cu 2 col. mai traducere, comentariu (Instructiu-
putin); nr. 5, Julie 1860, coloana nea public, revista septemrinara
137-152). din Moldova, nuznar.unic, 1860;
Is tori a. Un document din suta cf. Limba elaviai cap. I, sTra-
a 18-cea (Foita, nr. 3, Mai 1860, ian *, nr. 50, p. 199).
coloana 65).
Bulgarismele limbei ro- 1861
mane (Foita, nr. 3, Mai 1860,
coloana 66-67). Andreas Wolf (Ateneul Romdn.
Uric din 1134 (Foita, nr. 3, vol. I, Iai, nr. 22, 24 Martie 1861,
Mai 1860, coloana 67-68). p. 190-191).
0 poruncri din 1658 (Foga, 4Cores_pondenia noastrii
nr. 3, Mai 1860, coloana 68). particularrie (Tribuna Ro-
Mosaice de la Zarmizege- nand, nr. 117, 1 Iunie 1861 ; articol
tuza (Foga, nr. 3, Mai 1860, co- fara titlu, semnat B. P. Hasdeu,
loana 74-76). cu indica-Oa : 26 Mai 1861. Despre
Versurile Mitropolitului votul universal).
Dositei u, dare Ioachim, pa- Articol fAra titlu, despre Principele
triarcu de Moscva, din 1681. strein, 4 steagul taberii boierilor *;
(Foga, nr. 3, Mai 1860, coloana boierismul i fanariotismul. (Da-
76-77). cia, Iavi, redactori G. Petrescu 91
Sofisme economice, de Fre- V. Alecsandrescu, nr. 60-61, 14-15
dericu Bastrat (traducere Junk 1861).
cu o notila introductiv) (Foita, Chronicon Putnense (Ate-
nr. 3, Mai, 1860 coloana 87-92; neul Romdn, Mai-Iunie 1861, p.
nr. 4, Iunie, coloana 113-117; 1-8).
Spiridon Palanzov (Ateneul Dona documente de la re-

Romdn, MaiIunie 1861, P. 9-13). gele anglu Enric VI, din.
Un uric din 1623 August 1427 0 1434, despre Radul, ban de
1 1 (Ibidem, p. 13-14). Craiova, acordandu-i o pensiune
Stefan celMarei Hatma- lunara de 40 marce de argint.
nul A r bur e, versuri (Ateneul I. Tra'ducere (p. 7-8); II. Comin-
Romdn, MaiIunie 1861, p. 60). tarul, (p. 8-11) (Din Moldova, t.
Un uric din 1 593 (Ibidem, p. I, nr. 1, p. 7-11).
154-155). *Iona9cu-VodalBalada 1574)
Un uric din 28 Martie 1628 (Din Moldova, t. I, nr. 1 P. 12).
(Ibidem, p. 155). Destierarea lui Petru Vo-
Un uric din 1466 (lbidem, p. da Rareiu (Din Moldova, nr.
155-156). 1, P. 13-16; nr. 2, p. 29-32 ; nr. 3,
Luca St r oic i. Fragment din P. 46-48 ; nr. 4, p. 61-64; nr. 5,
Calatoriile in parcile Galiiei * p. 79-80; nr. 10 (t. II), p. 63-66;
(Ateneul Romdn, SeptembrieOc- nr. 11, p. 85-88).
tombrie 1861, p. 157-178. Lung Dreptul comercial. Circu-
studiu, neterminat ; deabia la p. lara polona a lui Petru voda cel
166 incepe s spuna cum a gasit pe Schiop despre oarecari trebi negu-
Luca Stroici, in Sarnicki la Leo- Iatore0i, i despre izgonirea Ji-
pole. NIA la aceasta pagina discu- dovilor ; din 1579. I, II, Trad. text,
tase problema alfabetului latin. p. 17-19 ; III, Comintar, p. 20-25,
La p. 167 sq., despre lipsa memo- (Din Moldova, t. I, nr. 2, p. 17-26).
riilor autobiografice in literatura *Fern eia inecata, versuri (Din
romana). Moldova, t. 1, nr. 2, p. 217-28).
Iveala i Visul, versuri (Ate- Ar che olo gie a. Conspeptul stu-
neul Romdn, SeptembrieOctom- diilor archeologice, in legatura cu
brie 1861, p. 188-189). istoriea universara 0 a Romnilor.
(Din Moldova, t. I, nr. 3, p. 33-40 ;
1862 t. II, nr. 9, p. 34-37 ; Cu indicalia :
Din cursul meu de Istorie la Co-
La moartea caporalului legiul Superior din Ia0).
Ciornei (Bondarul, Ia0, 1862, Apendice la articolul d-lui
P. 154). Papadopol Calimah despre
Diplomatologiea. Un uric rigatul Moldovei, t. I, p. 40-41
dela Vladislav, regele polono-ungar (Din Moldova, t. I, nr. 3, p. 42).
din 1444, In Urbea-Mare, harazand P o r tr etu 1, versuri (Din Moldova,
Ardeleanului Iancu Romnul locul t. I, nr. 3, p. 43).
pustiu Ternowepole, in GaliVa. In Memoriea Cl., versuri (Din
I. Traducerea (p. 2-4), II. Comin- Moldova, t. I, nr. 3, p. 43).
tarul (p. 4-6) (Din Moldova, t. I, Ravn a, versuri (Din Moldova, t.
nr. 1, p. 2-6, Ia0 1862). I, nr. 4, p. 45).
G1 o s o 1 o gi a. Rugficiunea Dom- o preintAmpinare (Din Mol-

scrisa romneste cu litere dova, t. II, nr. 8, p. 17-18). (Despre
latine in 1593 de catre vel-logo- evolulia ortografiei, obrigatorie
ffitul moldovean Luca Stroici, la inceputul oricirei literaturi
annotat i publicata la 1594 in scrise).
Cracovie de cited Stanislav Sar- Od op oric a. Mappa espleatre
nicki. I. Rugaciunea Domnului; scrierei lui Despota vodi despre
II. Annotarea (textul-trad.); III. resbelulfranco-german de'ntre
Comntarul. (Din Moldova, t. I, 1553-1555. (Din Moldova, t. H,
nr. 4, p. 49-59). nr. 8, p. 18-20).
Is ogr a f ic a. Facsimile lui Iacob Is ogr a f i c a Fac-simile mitropo-
Eraclide Despota i marelui lo- litului Varlaam, (Din Moldova, t.
gofat Luca Stroici. (Din Moldova, II, nr. 9, p. 37-38; non' de cfiteva
t. I, nr. 4, p. 59-60). remduri).
B ibli o 1 o gi a. Leginda sintei Pa- Biblio 1 o gi a. Scurta si adeva-
rasceve, patr6nei Esiului, de mi- ran povestire despre luarea Tero-
tropolitul Dosoteiu. (Se tip6reste, vanei si a Hesdinului, despre lupta
cu comentariu). (Din Moldova, t. dela Renty, i despre toate cele
I, nr. 5, p. 65-68). cu schimbari de noroc petrecute
La deschiderea Reuniunii !nue Irnperiali si Franci pfin'a la
Romine de Lepturii de la acest an 1555; de marchezele Ia-
C ern ant i, versuri (Din Mol- cob Basilic, Despota Samosului.
dova, t. I, nr. 5, p. 74-76) II. Comintarul (textul latin si
Reposatul Postelnic, Tra- trad. de Rfiscan, ap. in nr. prece-
gediea istorica inteun apt (Din dent) (Din Moldova, t. II, nr. 9,
Moldova. nr. 6, p. 81-96). p. 45-48; nr. 10, p. 73-76; nr. 15,
[Discu/ie polemic despre p. 37-42).
separatismul * numelui Din Mol- Dud u ea Maniuca. Din me-
dova, intre V. A. Ureche, C. A. moriile mini studinte. (Lumina,
Rosetti i Hasdeu, In Romdnul t. II, nr. 9, p. 38-44; nr. 10, p.
1862, nr. 297. Cf. Traian, nr. 19 49-55; nr. 11, p. 76-81; t. III,
p. 741 nr. 13-14, p. 28-32; nr. 15, p.
1863
42-46; nr. 18, p. 85-95; nr. 19,
P. 1-7).
Bibliolo gi a. Leginda sintei Pa- P olemic a. A propos de scrierea
rasceve, patrOnei Esiului, de mi- d-lui C. Negruzzi. (Lumina, t. II,
tropolitul Varlaam. (Din Moldova, nr. 10, p. 57-59).
II, Iasi 1863, nr. 7, p. 1-7). Idealul poetului, versuri
Adeviiratul poet (Pin Mol- (Din Moldova, t. II, nr. 10, p.
dova, t. II, nr. 7, p. 9-10). 61-63).
Testamentul poetului (Din L a Len or a***, versuri (Din
Moldova, t. II, nr. 7, p. 10-11). Moldova, t. II, nr. 10, p. 63).
Prelectiuni filosofice po- *Apfirarea redactorului,

pular e, relative la familie gi (Lumina, t. III, nr. 17, P. 65-74).
educaliune. [Notfi simpla, scrisfi *Br a du 1, versuri, (Lumina, t. III,
cu humor, dupfi ce publici anun- nr. 17, p. 80).
/u1 lui Titu Maiorescu, cu acest *Tablou flamand, (Lumina,
titlu], (Lumina, nr. 10, P. 69-71). nr. 17, p. 80).
Bibliografiea [Notfi despre Descrierea Moldovei si
o brogurfi a lui Henri Mathieu ; a Munteniei In versuri po-
foarte sumarig. (Lumina, t. II, lone ; de Miron Costin ; de pre
nr. 10, p. 71). manuscriptul autograf din 1684;
*tefan Tomsa Vodfi givor- tradusfi i comentatfi. (Lumina, t.
nicul Ion Mope, versuri, (Din III, nr. 18, p. 81-85 ; nr. 19, p.
Moldova, t. III, nr. 12, p. 84 7-11. Neterminat).
*Literatura. Miscarea li- Uricul cel de mult cfiutat
terelor In Esi. (Lumina, II, dela Roman-Vodfi, din 1392;
nr. 12, P. 89-104 ; III, nr. 13-14, testul, traducerea i comentarul.
p. 1-16; nr. 16, p. 50-58 ; ne- (Lumina, t. Ill, nr. 19, p. 11-16.
terminat). Neterminat).
Dr a go s te a. (La Clara W-berg),
versuri, (Lumina t. III, nr. 13-14,
p. 23-26).
Iancu si Ionitfi sau demu-
strarea sociale a formulei .0
(Buciumul, an. I, nr. 96, 4 Septem-
$tefancelMaresihatmanul brie 1863, p. 383).
A r b ur e, versuri, (Lumina, t. III, C o ment a r iul asupra titlului
nr. 13-14, p. 27). Domnilor romfini: Iw gospodaru
La Victoria, (Lumina, t. III, si VoevodA (Buciumul, an. I, nr.
nr. 13-14, p. 27). 111, 24 Septembrie 1863, p. 441
Tut ti Fr u t t i. Scrisoarea comi- 442 ; nr. 119, 3 Octombrie p. 474
tetului de Inspectie i raspunsul 475).
lui Hasdeu, (Lumina, III, nr. 15, Votul universale (Buciu-
p. 46-48). mul, nr. 124, 9 Octombrie 1863,
F ilo 1 o gi a. Rapsodii gramaticale p. 493-494 ; nr. 127, 13 Octombrie
(Lumina, t. III, nr. 15, P. 33-37). p. 505-506. Articol scris contra
Bibli o 1 o gi a, Din Scrierile lui lui Rosetti; neterminat).
Amfilochie, episcopul Hotinului. Sofismele Rmnuluii
I. Despre origina romanfi a palmei (Buciumul, an. I, nr. 132, 20 Oc-
domnesti din Moldova. (Lumina, t. tombrie 1863, p. 525-526. Acuzat
III, nr. 16, p. 58-62). de caimaticti a c e rusolatru,
Iconic a. Portretul lui Vlad Vodfi vorbete despre el i parintele sgu,
Dracu, (Lumina, t. III, nr. 16, Alexandru. Apoi, discuta dacrt
p. 62-64; nr. 17, p. 75-79; nr. 18, votul universal conduce la dicta-
p. 95-96). tura. Neterminat).
Levassor 0 D. Rosetti lui Rosetti si CogAlniceanu. Con-

(Aghiutd, nr. 1, 3 Noembrie 1863, tra it coaliTiunii *).
p. 1-2. Compark cu travestirile Un grieriu din salonul
lui Levassor. Rosetti 0 Cogfilni- consiliului superior e.
ceanu. Mia de galbeni primit dela Consiliul superior poreelit in gluma
prinlul Bibesco-Basaraba de Bran- t de Instruc/iune publicii s. (A-
covanu ca sii-0 poatfi purta titlul. ghiurd, nr. 2, p. 11-12. Amuzant.
Articol plin de calambururi. Ca Cum se lucre pe vremuri la refor-
aproape toate articolele lui Hasdeu meIe ccolare. Este de H.?).
din Aghiug, este semnat n...o...t2) Linivtecte-te, Bunicule,
D. Rosetti e temut i e (Aghiufci, nr. 2, p. 12-13. Rkspunde
iubi t. (Aghiug, nr. 1, p. 2. Ro- Nichipercei. Nu rivalizeazfi un
setti publick scrisori anonime la- june cu o scarbii bfitranfi, pe
cute de el ca sk arate di este temut. duck).
publick scrisoarea secretarului Crucea 0 icusarul; sau
sku ea sfi arate cat e de iubit 0 demonstrarea socialk a neputirroi
respectat). de a se constata legea unui rfipo-
CoaliOune a. Un Misteriu po- sat. (Aghiugi, nr. 2, p. 13-14; nr.
litic in cateva scene. (Aghing, 4, 29-30 [in nr. acesta, mici refe-
nr. 1, p. 3-4). rinte, ironice la V. Alexandrescu],
Ceva despre Vineri, (A- nr. 6, p. 45-46; neterminat).
ghiugi, nr. 1, p. 5-6. Despre patru Toate vrutele (Aghiuld, nr.
ziare aparute in 1 Noembrie ; in 2, p. 14-15. Ca deobiceiu, poante
special, contra Independencei* 0 joeuri de cuvinte. In deosebi
lui Pantazi Ghica). contra coaliVei 0 Rosetti).
Toate vrutele (Aghiufel, nr. 0 curiositate botanick
1, p. 6-7. Multe contra lui Rosetti. (Aghiu0, nr. 3,17 Noembrie 1863,
Contra coalitiunii, a caimatioilor, p. 17-19. Despre brocura lui He-
a ciocoilor. Un dialog scurt intre liade: ...de bei? de baron? de
Rosetti ci mopi-sau, grec care cneaz? ba nu, ci simplu: Votul-
vorbecte stricat romanecte). rksvotul universal, pretul 60 pa-
[Un rfispuns fiirri titlu in rale. 0 critick, prin multe citate
f runt ea nr. 2 Aghiugi: contra ridicole. Coalicionistk).
invinuirilor din 4 Nichipercea*, care Urmarea ne-legiuirilor Ca-
spunea at ia parte la beneficiile mer ei (Aghiugi, nr. 3, p. 19-20).
poliVei: Nichipercea, din Noem- Un grier din Batictea.
brie 1863. Semnat B. P. Hajdeu]. Ceva despre ministerul de finanle.
Cronica adunkrii nelegiui- (Aghiuta,, nr. 3, p. 20-21. Se re-
t oar e, (Aghiu;11, nr. 2,10 Noem- produce scrisoarea unui vameq, ck-
brie 1863, p. 9-11. Un soiu de tre iubita sa din Bucure0i, Tinca.
t revisti politick t, doar ceva mai Fkrk haz. Pare a fi o scrisoare
acid. Multe calambururi. Contra autentici).
354 SCRIERI LITERARE, MORALE fjI POL/TICE
Lupii, Oi le, si Cainii, (A- Rasboiul germano-danes

ghiupi , nr. 3,p. 21-23 ; despre (Aghiugi, nr. 5, p. 51-52. Dupa
coali/iune. Semnat Ghimpescu). 4 Punch *).
Toate vrutele. (Aghiuld, nr. Epistola amoroasa a unui
3, p. 23. Despre T. Maiorescu si sergent ma j o r, comunicatia de
scoalele primare). D. V ... son, tamic din Braila * (A-
[Articol f lira titlu,servind ghiugi, nr. 5, p. 52-53 ; interesant
ca introducere la nr. 4 din Aghiufd, pentru motivele pre-caragialeoi).
24 Noembrie 1863, p. 25. Semnat Bulletinul Amoriului, (A-
B. P. Hajde a. Interesant]. ghitil, nr. 5, p. 53-54. Citeala si
Votul Universal. 0 sccna comenteaza din e Gazeta Tribu-
oscena. (Aghiurci, nr. 4, p. 26-27. nalelor i, cazuri de amoruri tra-
Slab. Cum sa fie boierii pentru gice).
votul universal si totusi, contra Toate vrutele (Aghiuld, nr.
lui? Berlicoco ii scapa din incur- 5, p. 54-55. Entre-fileuri cu snoave,
catura. Va cere votul universal svonuri, glume).
numai pentru oiuitorii de carte). Din Propertius. (Aghtucci, nr.
D. Panu la Bucur esti. (A- 5, p. 56).
ghiurei, nr. 4, p. 28-29. Interesant Cum se fac descoperirile
ca pamflet politic, aratand ce va (Aghiufci, nr. 6,8 Decembrie 1863,
fi mai tarziu Hasdeu la 4 Traian *). p. 41-43. Despre vanzarea lui Ro-
Ris-p'Unsul proiectat din setti pe 1000 galbeni).
partea Adunarii legi-ui- Un P o et dela Ploesti, (Aghiuia,
tatoare la Mesagiul Tro- nr. 6, p. 46-47. 0 poezie din 4 Re-
n u 1 u i. (Aghiurci, nr. 4, p. 30-31. forma * d-lui Valintineanu dela
Citeaza fragmente din raspuns si Ploesti : 4 0 lacrima pe mormantul
completeaza ironic ; insa adevarat. poetului Andrei Murepnu *, de
Contra boierilor, a privilegiilor Zaharia Antineanu).
boieresti, et c.). Scumpilor lectori! (Aghiula
Bibliografia (Aghiugi, nr. 5 nr. 7, 15 Decembrie 1863, p. 49).
1 Decembrie 1863, p. 49. Repro- Lauda Aghiugi vorbind despre
duce fragmente din trei articole ; manierele in care se poate face
Calendarul lui Nichipercea pe 1864; humor. Cere plata abonamentelor).
Amicul familiei ; G. Sion. Numarul Constrangerea corporala.
5 din Aghiwi are paginalia gre- 0 istorie de tot noua desi de mult
sita. Noi notam paginile cu aceasta cunoscuta. (Aghiqd, nr. 7, p. 44-51.
numerotaIie gresita). Boierul pierde banii, Cucoana cere
Camera si Gazeta de Tra n- giuvaeruri. Moise imprumutd; la
silvania (Aghiutli, nr. 5, p. Camera boierul respinge legea con-
50-51. Neinteresant. Explica 4 Ga- strangerii corporale).
zetei Transilvaniei * diversele ne- Cerculara d-lui D'a-vita
ghiobii sau boierii ale Camerei). catre to/i medicii din Romania.
CONTRIBUTII BIBLIOGRAPICg 355
(Aghiufd, nr. 7, p. 51-52. Medicii 1864

n'au voe sa vaneze. Numai sit
omoare oamenii. Amuzant). Modeluri de felicitari cu
Ceva despre ministeriul anul nou, (Aghiufd, nr. 9, 1
de rasboiu. (Aghiurd, nr. 7, Ianuarie 1864, p. 65-66. In familie,
p. 54. Sergentul-major din Braila in societate, etc.).
bate pe eel care i-a publicat seri- Proiectul Iegii rurale la
soarea catre evreica arfonista. Te- Chin e si (Aghiujec, nr. 9, p.
legrama : Braila in 23/12 Decemb. 66-68. Despre Mencius, despre care
1863, 5 ore dupa amiaza. 4Sergentul spune ca e un humorist. Citeazii
major Nicolae Panu si alp doi texte si le comenteaza cu exemple
m'au batut rnortalminte astazi in din politica actuala. Traduce un
mijlocul pietei si in fala a sute de lung citat, reprodus si in versiunea
oameni, scoVand si sabiile. Pro- franceza a lui Pauthier, despre
testa/i In numele legilor cui se legile proprieta/ii).
cuvine. Vellisson t). Apocalipsul Caimatei,
0 d clean la asupra sanatalii (Aghiugi, nr. 9, p. 68-70. Repro-
d-lui Rosetti. (Aghiugi, nr. 7, p. duce un articol al lui C. A. Ro-
54-55. Despre un articol din t Ro- setti din e Ron-Lanni t, care anunli,
rnnul t, in care Rosetti se ex- ca de obiceiu, iminenta prabusire
plica si scuza. Pamflet. Foarte a Romniei).
tare). T o a t e vrutele (Aghiupi, nr.
Neviolabilitatea domici- 9, p. 70-71. Glume impotriva prin-
liului si asigurarea li- cipelui Dirnitrie Ghica, etc. Echoul
bert a tii per son ale (A- si Aghiula, despre Rosetti, etc.).
ghiurd, nr. 8, 22 Decembrie 1863, illneeltztozto [articolul de fond
p. 57-58. Scene sentimentale si cu singura precisare: Bucuresti,
pro-Wmesti ; antiboierie. Boierii Stilul cu dou fete]. (Aghiufli, nr.
violeaza domiciliile si bat satenii. 10, 8 Ianuarie 1864, p. 73-74. Sa-
Apoi voteaza la Camera contra till' irnpotriva vie/ii politice eu-
legii. Interesant pentru istoria 0- ropene si romfine).
ranismuItti). Studii Financiale, cores-
D. Aricescu-umorist! (A- pondenie, anunciuri.
ghiupi, nr. 8, 22 Decembrie 1863, (Aghigii, tr. 10, p. 75-76. Incep
p. 61. Fara si vrea, inteun articol anurquri satirice, unele foarte
din s Buciumul ., d. Aricescu e reu site).
umorist). Ceiace-mi place, (Aghiuld,
Toate vrutele (Aghiuld, nr. nr. 10, p. 76-77. Despre brosura
8, p. 61-63. Inca o gluma impotriva Ferneia. Femeei * de Xanta).
lui T. L. Maiorescu). SatisfacIiuni (Aghiulti, nr.
Zinc a, poezie. (Aghiuld, nr. 8, 79. Artistele dela Opera
10, p.
p. 63). Romana nu trebuie sa se supeer,
recunoscandu-se In caricaturile lui asupra lui Vicenzo Sarti la Bucu-

I Aghiuta *). re9ti ; ridicol de absurd).
*Elogiul ca straIiunii, *Evlavi a, versuri, (Aghiua, nr.
poezie. (Aghiuld, nr. 10, P. 79). 13, 6 Februarie 1864, p. 97-98).
Un vi s, (poezie satirica], (Aghiufli Bacon qi ministeriul; Un
nr. 11, 16 Ianuarie 1864, p. 81 castel afurisit, [ironizeazg teatrul
82. Incepand cu acest numar, pana lui Millo 9i Opera]; (Aghiuld, nr.
la nr. 15, niciun articol, etc. nu 13, p. 98-99).
mai e semnat). Studii indiane [din Cartea lui
Ceva despre ornice; D. Manu] (ibid. p. 99-101).
Rosetti i Polonii ; Epitaful d-lui Lumea aristocratica, (ibid.
Otetelepanu ; Un aga tumbagiu ; p. 102-103).
Cilibi-Moise ; Mai iata unul !; Poe- Studie critice asupra isto-
zia ce face un napoleon !; Politica riei roman e. Luca Stroici, pa-
In versuri ; Arcul lui Cupidone rintele filologiei latino-romane (Bu-
prefacut In tunuri ghintuite. (A- ciumul, an. II, nr. 192, 11 Fe-
ghiurd, nx. 11, p. 82-86. Scurte bruarie 1864, p. 775-776 ; nr. 193,
ironii, citate, satire). 13 Februarie, p. 780 ; nr. 196, 3
Ngpastea (Aghiulet, nr. 11, p. Martie, p. 791-792. Studiul se
86-87. 0 schica). trage 9i in bro9ura aparte).
0 revista atat de int e- Caielul tarcat, Roman in 2
rioar a 1ncat se atinge tomuri (Aghiugi, nr. 14, 13 Fe-
chiar de intestine (Aghiugi, bruarie 1864, p. 105-107).
nr. 12, 26 Ianuarie 1864, p. 89-90. *tiri vesele i 9tiri triste,
Despre garda nalionala). (Aghiulit, nr. 14, P. 107-108).
Floricele culese din desbate- Berlicoconiada, sau analisa
rea cestiunii Gardei Nalionale in critica a frumuseTelor logice ale
9edirrca dela 20 a Adunarii ne-Ge- ziarului comerciale Rom4nul, s-
nerale, care totu9i e 9i mai pucin puse in ordinea cronologicg, dupa
speciale. (Aghiugi, nr. 12, p. 90 stilul vechiu. (Aghiugi, p. 108-110).
91). O profesoara de limba
Ziaristica de peste Mil- f r an c ese; Amabilitatea super-
e o v (Aghiugi, nr. 12, p. 92-93. lativa ; Cum am incgput eu in
Reapare Tribuna Romaii a lui sistema solarie ; Avantajul impo-
N. Ionescu). htico-economic al importailunii.
Scufiica de mgrgaritar (Aghiulei, p. 110-111).
(Aghiufli, nr. 12, p. 93-94. Despre *D. Cogalniceanu [versuri]
bropra lui P. Iacovenco asupra (Aghiua', nr. 14, 13 Februarie
cailor ferate). 1864, p. 111).
*i adevgrul 19i are anti- *0 doing postuma, versuri,
p o zii (Aghiugi, nr. 12, p. 94-95. (Aghiufa, nr. 15, 20 Februarie
Un articol din Cosmorama pittorico 1864, p. 113. Incepand cu acest
CONTRIBUTH BIBLIOGRAFICE 357
numar, aproape toate buatile Martie 1864, p. 800; nr. 200, 12

sunt semnate Hajda). Martie p. 807, nr. 201, 15 Martie,
Studii Englese (Aghiuld, p. p. 811, se trage i in bropra
114-115. Semnat). aparte).
Versuri fara titlu, despre Fragment din 9edinta nocturn
articolul lui Pano, din Rorneinul din 5 Martie [versuri] (Aghiuld,
dela 18 Februarie. Dreptul In- nr. 18, 12 Martie 1864 p. 137.
trunirii s]. (Aghiufd, p. 115-116; Semnat Hajdeu).
semnat). A p ararea naiunii ovreegti
* M i c uJ a. Tres' zile ji trei nopci descantata de avocatul su fart(
din vieata unui student. (Aghiufd, plata Aghiufd (Dedic d-lor Moise-
nr. 15, P. 116-119; nr. 16, P. 124 Cilibi i Costafor) [versuri] (Aghi-
127 ; nr. 17, p. 131-135; nr. 18, ufd, nr. 18, P. 138. Semnat Hajdeu).
p. 139-143; nr. 19, p. 150-152 ; Catre T (parodie dupa Ale-
nr. 20, p. 157-160 ; nr. 21, p. 164 csandri) (Aghiurd, nr. 18, p.139-39 ;
168). versuri, semnate Hajdeu).
Dialogul Minch cu Camera, Extract din albumul unei
urmat de monologul mincii in ca- caIe1u9e (Din: sKomisches De-
pul d-lui Cogalniceanu; ambele ste- clamatorium *), versuri (Aghiufd,
nografiate de Aghiwta. (Aghiutd, p. 139, semnat Hajdeu).
nr. 16, 27 Februarie 1864, p. 121 *Tr ei-spr e-ze ci! 0 balada
122, semnat). in genul fill Schiller. (Aghiuld, p.
[NotiIe Vara titlu,anecdote, 143-144; semnat Hajdeu).
etc.] (Aghiutd, p. 122-123). Gazeta Tribunalelor (A-
Pentru biografia lui Ber- ghiugi, p. 144; semnat Hajdeu).
licoco (Aghiuld, p. 123-124; Studie critice asupra istoriei
semnat). romane. Cateva schie bibliogra-
Catre o doamna de 3 9 ani, lice I. *tefan Raicevich
versuri. (Aghiugi, p. 124, semnat). (Buciumul, nr. 203, 7/19 Martie
* Drumul de fier [versuri] 1864, p. 822-823).
Aghiuld, nr. 17,-5Martie 1864, p. [Revista politica gra titlu,
129 ; semnat). semnata Hajdeu] (Aghiurd, nr. 19,
Gine poate intra in garda 19 Martie 1864, P. 145-148).
naTionalfi? (Aghiuld, p .129 *Conjuratiunea. lui Fia-
130 ; sernnat). s c o. Epopee in 156 versuri (A-
* Oda la plecarea d-lui Bo- ghiug, nr. 19, p. 148-150; sem-
tez-Ione sc u, supranumit To- nata Hajdeu).
loloi s (Aghiutd, p. 131 ; semnat). Studie critice... II. Spiri-
Ceva pentru Iaqeni (A- done Palanzov (Buciurnul,
ghiqd, p. 135-136; semnat). nr. 204, 10/22 Martie 1864, p.
* Filosofia portretului lui 827-828 mici variante faIa de versi-
Tep e (Buciumul, nr. 198, 8 unea din Ateneul Romdn 1861).
23
Studie critice... III. An- Chestiunea improprietaririi -Ora-

drea Wolf (Buciumul, nr. 205, nilor).
12/24 Martie, p. 830-831 ; versiune Drag ostea [versuri] (Aghiupi,
mai scurta deck cea din Ateneul p. 171-173 ; semnata. Este poezia
Romdn, Ia0 1861, i mai corecta La Clara W. din Lumina c)
ea limba). Bavo Grecii! (AghizzO,p. 173-
Studie critice... IV. Mar- 174 ; semnat).
tin Crusius (Buciumul, nr. 206, Non-tali importante, etc.
14/26 Martie, p. 831-835 ; nr 207, (ibid. p. 174-175).
17/29 Martie, p. 840 ; nr. 209, 2 -tef an Raicevich (Ateneul
Aprilie, p. 847). Roman, nr. 24, 15 Aprilie 1864, p.
Aritmetica i chimia par- 201-203).
Iamentarie '(Aghiurd, nr. 20, Studii critice asupra istoriei
26 Martie 1864, p.153-154, semnat. romne. Doui secoli din via-ca osta-
Analiza celor 10 mari legi votate easca a Moldovei (1450-1650). I.
de Camera, luarea averilor mania- Nicolaie Balcescu, II. Poesia osta-
stirqti, etc. O. din care nici una easca a Moldovenilor (Buciumul,
nu se poate aplica). nr. 214, 4/16 Aprilie 1864, p. 855-
Apelul lui Aghiula in fa- 856 ; neterminat).
voarea d-lui Ulisse de Marsillac [Articol de fond, semnat
(Aghiugi, p. 154-156 ; semnat Haj- Hajdeu] (Aghiugi, nr. 23, 28 Aprilie
deu). 1864, p. 176. Dupa 6 luni de apa-
Iarta noufi greealele
- -
ritie, Aghiugi amintete ca nu Ili-a
noastre [versuri] (Aghiugi, p. schimbat fondul democratic i
156, semnat Hajdeu). nalional ci numai forma ; cu
Primul Aprilie. Camera a caricaturi, fara caricaturi, umor,
Improprietarit pe Iarani. Diagno- satira, etc.).
stica i firmacopea parlamentara Un typ bucuretean (A-
(Aghiugi, nr. 21, 2 Aprilie 1864, p. 176-178. Despre cuconul
p. 161-163, semnat). Matachi Tiganul).
Studie critice... V. Eutro- *Un tablou de familie [ver-
pius (Buciumul, nr. 210, 5 Aprilie suri] (Aghiugi, nr. 24, 3 Mai 1864,
1864, p. 851). p. 101 ; versiune deosebita de cea
Studie critice VI.... Petru din volum).
Gorezyn (Buciumul, nr. 211, 9 *Bra dul versuri (Aghiutii, p. 182 ;
Aprilie 1864, p. 855-856). versiunea din Lumina).
Doina mea fAghiucii, nr. 22, Ce vrea Caimata? (Aghiutii,
9 Aprilie 1864, p. 169 ; semnat nr. 24, 3 Mai 1864, p. 179-180 ;
Hajdeu). nr. 25, 7 Mai p. 183-186. nr. 26,
Un articol gray despre 10 Mai, p. 187-188. Pamflet ne-
lucruri frivoli (Aghiugi, terminat, semnat Hajdeu, scris
nr. 22, p. 169-171 ; semnat. impotriva lui Rosetti ; despre
CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE
359
succesul lui Rosetti hip' de Burtii- czyn, Bucuresci, 1864, Imprimeria

Verde). Cesar Bolliac, VI t. 119 p._in 16,
Revista interioarti (Aghiu- MICUTA. TRE1 ZILE *I TREI
rd, nr. 27, 17 Mai 1864 p. 191-194; NOPTI DIN VIATA UNUI STU-
nesemnat). DENT. Bucurestz, 1864, Tipografia
[Un articol f Ara titlu, In Cesar Bolliae, 1.02 pag in. 16.
jurul unei I conspiratii * a lui C. ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI
A. Rosetti (Buciumul, an. II, nr. torn I, partea I, pag. 184, in 4,
232, 19/31 Mai 1864)]. Bucuresci, 1864.
Scrisoare prin care protes-
teazrt contra sugrumgrii 1805
Presei (Romanul, 6 Iunie 1864.
Cu cateva zile mai lnainte, Aghiugi Ion Vodil cel Cumplit(Fa-
fusese suprimat prin ordonanta milia, 1865, p. 75, 86. )
ministerial a lui Cogalniceanu). Tractatui lui Neagoie
Copiltriele lui Iancu Mo- Ba sar a b a despre arta mill-
t o c. Partea I din romantul istoric tart. (Buletinul Instrucliunei Pu-
Vieata unui boieriu. Epizodul I. blice, Sept. 1865, p. 76-80. Ex-
URSITA (Buciumul, nr. 246, 247, tras din Inviipturi *).
248, 249, 251, 252, 253, 255, 256, Doninului Redactor al
258, 260, 264, 266, 268, 271; Epi- Sentinellei RomAne (Sentinella
zodul II, PROCOPSEALA, capul Romda, an. V, nr. 105, 1 Decern-
I: In care se arata gravele preo- brie 1865, p. 418; rspunde acu-
cupatiuni ale lui Bogdan Voda 5, zatiilor unui ziar: 1) colaboreazi
nr. 274, 25 August 1864, neterrni- la mice foaie care nu este in con-
Rat). tradictie cu principiile democra-
In tr o ducere Ha t Archiva is- tice; 2) Archioa Iatorkci apare
toricii a RomAniei *3 (Buciumul, va continua s apart).
an. II, nr. 265, 4/16 August 1864, ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI,
p. 1057-1058). tom. I, partea II: Bucuresci, 1865;
LUCA STROICI, PARINTELE FI- 192 pag. in 4; tom. II, Bucuresei
LOLOGIEI LATINO-ROMANE. 1865; 65 pag. in 4.
(Studii critice asupra istoriei ro- TREI OVREI: JUPANUL SHY-
mane, Bucuresci, Impr. Cesar Bol- LOK AL LUI SHAKESPEARE,
liac, 1864, p. 54 in 16). DOMNUL GOBSECK AL LUI
FILO SOFIA PORTRETULUI LUI BALZAC I JUPANUL MOISE
TEPE. Schig iconograficd. Bucu- A LUI ALECSANDRI, Bueuresci,
resci, 1864, Imprimeria Cesar Bol- 1865, 50 pag. in 80.
liac, 45 p. in 16. ION VODA CEL CUMPLIT: aven-
CATEVA ANALYSE LITERARE turile, domnia, resbelele, moartea
EXTERNE: Raicevich, Wolf, Pa- lui; rolul situ in istoria universald
lanzow, Crusius, Eutropius, Gor- fi in vieala poporului romdn. Bu-
23*
cureoi, Imprimeria Ministerului Amicului meu N. Nicoleanu *.

de Resbel,, 1865, XXI-1-264 p. gr. Semnat Puang-Hon-Ki).
in 8. Proverburile romane es-
plicate pentru. inIelegerea chine-
1866 zilor (Satyrul, nr. 6, 12 Martie
1866. Semnat Puang-Hon-Ki).
Appen dice [la Cronica lui San- T e a tru I. Societatea Act rilor Ro-
Huang-Ki, despre I ade.F, comedie mani (Sat yrul, nr. 6. Semnat Puang-
de Pantazi Ghica] (Satyrul, nr. 1, Hon-Ki. Despre e Misterele Pas-
6 Februarie 1866, p. 2 ; sernnat sagiului b).
Puang-Hon-Ki). Iari ovrei (Satyrul, nr. 6;
Intrebari i raspunsuri semnat Puang-Hon-Ki. Scurta nota
(Satyrul, nr. 2; semnat Puang- citand din ziarul 4 Desbaterile *).
Hon-Ki). So cietatea Actorilor Ro-
*Gamenur din Paris, co- m a n i. Puritanii in Londra* dra-
medie in 2 acte de d-nii Bayard 0 ma in 5 acte, tradusa din franIu-
Vanderburch ; tradusa din frarro- sesce. (Satyrul, nr. 7 20 Martie
sesce, (Satyrul, nr. 2, 13 Februarie 1866. Semnat Puang-Hon-Ki).
1866, p. 1-2 ; semnat Puang- Bibliografia (Satyrul, nr. 7.
Hon-Ki). Semnat Puang-Hon-Ki. Scurte in-
PaVatita sau o Noapte de semnari, cu citate ridicole).
Februari e, descrisa de D. Bo- Ufi noua religiune (Satyrul,
lintincanu (Satyrul, 20 Februarie nr. 7. Semnat Puang-Hon-Ki.
1866 nr. 3, P. 2. E facuta din 15 Despre t budgetarism *).
strofe culese din poeziile lui Bolin - Alegatorii municipali
tineanu). (Satyrul, nr. 7. Semnat Puang-
00 la crima intre rasuri Hon-Ki. Scurta nota impotriva
(Satyrul, nr. 4, p. 27 Februarie, lui Blaramberg).
1866. Moartea lui Depara-cianu, Caracterul poporului ro-
economistul Magian 0 Filemon ; man din punct de vedere chine-
semnat Puang-Hon-Ki). sesc (Satyrul, nr. 8, 24 Martie
Limba Romani.). (Satyrul, nr. 1866, p. 1-2. Semnat Puang-Hon-
4, p. 2-3. Rade de Circa 0 Lau- Ki).
rian, semnat Puang-Hon-Ki). Arderea coa1ei Militare
Cugetari chinese (Satyrul, (Satyrul, nr. 8, semnat Puang-
nr. 4, p. 3. Semnat Puang-Hon- Hon-Ki. Din neglijenca serviciilor,
Ki). 0 a absurditaIii organizMiei porn-
Mythologia, (Satyrul, nr. 5, pierilor a ars 9coa1a militara).
6 Martie, 1866, P. 2-3. Semnat Duplicitat ea e choului
Puang-Hon-Ki). (Satyrul, nr. 8 ; semnat Puang-
*Amicului meu San-Huang- Hon-Ki. Scurta notia humori-
Ki (Satyrul, nr. 5. Este poezia stica).
CONTRIBUTII BTBLIOGRAFICE 361
Bibliografia (Satyrul, nr. 8 Revista Politica (Satyrul,

semnat Puang-Hon-Ki. Doug no- nr. 13, 1 Mai 1866. Semnat Wang-
tile humoristice). Pon-Ki).
*Diarele in Romania (Sa- o meditaIie (Satyrul, nr. 13,
tyrul, nr. 9, 3 Aprilie 1866, p. 1-2. p. 3. Semnat Wang-Pon-Ki).
Semnat Wang-Pon-Ki. Reprodus *Teatrul Roman (Satyrul,
in Familia 1871). nr. 14, 10 Maiu, 1866. Semnat
'Amorul in cronicile Re- Wang-Pon-Ki).
m ane (Satyrul, nr. 9, 3 Aprilie Camera si d. Cogalni-ceanu
1366, p. 1-3, foileton. Semnat (Satyrul, nr. 14, p. 2-3. Semnat
Wang-Pon-Ki. Reprodus in Fa- Wang-Pon-Ki).
milia 1869). Noul Cabinet (Satyrul, nr. 15, 22
Septernana (Satyrul, nr. 10, Mai 1866. Semnat Wang-Pon-Ki).
10 Aprilie 1866. Semnat Wang- Proverburile Romane I.
Pon-Ki. Despre plebiscit). Fata Mamei (Satyrul, nr. 15. Sem-
*La Iulia iSatyrul, nr. 10, p. 2-3 ; nat Puang-Hon-Ki).
senmat Wang-Pon-Ki). Panorama impresiunilor
Morile [notip humoristica] (Sa- (Satyrul, nr. 15. Semnat Wang-
tyrul, nr. 10. Semnat Wang-Pon- Pon-Ki. Ce spun oamenii politici
Ki). despre venirea Dornnitorului).
Cele mai vechie poesie sa- Quousque (Satyrul, nr. 15. Sem-
tirice in limba roman& nat Puang-Hon-Ki).
(Satyrul, nr. 10. Semnat Wang- *Sena t ul (Satyrul, nr. 15. Sem-
Pon-Ki. Publica (loud poesii ine- nat Wang-Pon-Ki).
dite de Miron Costin). J u s CHI care -(Satyrul, nr. 16
Revista Politica (Satyrul, 5 Iunie 1866. Semnat Wang-Puang
nr. 11, 17 Aprilie 1866, p. 1-2; Ki. De ce n'a apgrut saptfimAna
semnat Wang-Pon-Ki. &dia.; in trecut. Zvonul de o navala a Tur-
asteptarea domnitorului Carol, oa- cilor, a mobilizat si redaclia Saty-
menii politici se pregatesc de de- rului).
putaIie), *Domnul Nae (Satyrul, nr. 16.
Nicolae Milesco-Spataru emnat Wang-Pon-Ki).
(Satyrul, nr. 12, 23 Aprilie 1866, nr. *Egoarchistul (Satyrul, nr.
13, 1 Mai ; nr. 14, 10 Mai 1866. 16. Semnat Wang-Pon-Ki).
Semnat Wang-Pon-Kil. Revista Politica (Satyrul,
Cr onica (Satyrul, nr. 12; sem- nr. 16. Semnat Wang-Pon-Ki. Gu-
nat Wang-Pon-Ki. Mici informalii vernul e preocupat de Turci, popo-
politice i sociale). rul de Evrei. Primejdia evreiasca).
CorespondenTa particu- Materiale pentru istoria
lar a a Satyrului (Saty- 'contimpuranilor. D. Nicu
rul. nr. 12, P. 3, semnat Wang- Mavrocordat (Satyrul, nr. 16.
Pon-Ki). Semnat Puang-Hon-Ki).
Raspuns la articolul ISRAEL IT. [Editiunea particu-

Boleac (Sentinel la Romdna, an. lara], Bucuresci, 1866, p. 36, in
V., nr. 16, 30 Septembrie 1866, p, 80. [Tipografia Theodor Vaidescu].
63-64. Raspunde articolului lui
Boliac din Trompetta Carpafilor, 1867
24 Septembrie 1866, unde fusese
acuzat ca a afirmat slavismul *Rfisvan-Vodi (Perseverana
Dacilor i. Articol violent contra anul I, nr. 6, 23 Martie 1867 ; nr.
lui Boliac. La p. 64, coloana 2, 7, 27 Martie ; nr. 8, 30 Martie ;
putina autobiografie, ca sa-qi dove- nr. 9, 3 Aprilie ; nr. 10, 6 Aprilie ;
deasca iubirea de patrie )>). nr. 11, 10 Aprilie ; nr. 12, 13 Apri-
Fraternitatea 9i Unirea. lie ; nr. 13, 19 Aprilie ; nr. 14, 23
Fragment din cursul public al d-lui Aprilie ; nr. 15, 27 Aprilie ; nr. 16,
B. P. H. Despre Dreptul Consti- 30 Aprilie ; nr. 17, 4 Mai ; nr. 18,
tutional al Romanilor (Buletinul 7 Mai ; nr. 19, 11 Mai ; nr. 20, 14
Instrucciunii Publice, Octombrie Mai ; nr. 21, 18 Mai ; nr. 22, 21:Mai ;
1866, p. 620-626). nr. 23, 25 Mai ; nr. 24, 28 Mai ;
Discursul d-lui Hajdeu, nr. 25, 1 Iunie ; nr. 26, 4 Iunie ;
tinut in sale Slatineanu, Dumi- nr. 27, 8 Iunie ; nr. 28, 11 Iunie ;
nica 23 Octombrie. Cu o seri- nr. 30, 18 lunie ; nr. 31, 22 Iunie ;
soare de introducere a lui Hasdeu Yu'. 32, 25 Iunie ; nr. 33, 29 Iunie).
(Romdnul, 26 Octombrie 1866, p. Romnii. 9i serbii (Perse-
770-771). verant.a, nr. 14, 23 Aprilie 1867,
Portretul lui Ion-Voda p. 2-3 ; nr. 15, 27 Aprilie, p. 2-3 ;
(Ateneul Romdn, an. I, nr. 6-7, nr. 16, 30 Aprilie, pag. 3-4 ; nr. 17,
Noembrie-Decembrie 1866, p. 203- 4 Mai, p. 1-2).
204 ; despre portretul lui Ion Voda *Unirea (Perseverana, nr. 23,
cel cumplit, pe care Hasdeu 41-a 25 Mai 1867, pag. 2-3 ; nr. 24, 28
descoperit i 1-a cumparat in 1862 Mai, pag. 1-2 ; nr. 26, 4 Iunie, pag.
drept 25 fiorini in Lemberg, la 1-2 9i 3 ; nr. 27, 8 Iunie, pag. 2).
buchinistul Igel senior ; fragment Domnule Redactor! (Sen-
din Ion Voda' cel Cumplit). tinella Romilna, an. V, nr. 94, 29
INDUSTRIA NATIONALA, INDU- Octombrie 1867, p. 374; Scrisoare
STRIA STRAINA SI INDUSTRIA prin care Hasdeu mu1tume9te Re-
OVREIASCA., FATA. DE PRIN- dactiei ca reproduce studiul Ori-
CIPIUL CONCURENTII [Studie ginea Juriului din a Arhiva Isto-
asupra judaismului]. Bucuresci, rica s. Poveste9te greutatile apa-
1866, p. 34, in 8, Tipografia Lu- ritiei e Archivei ).
cratorilor Asociati, Pasagiul Ro- Originea Juriului (Senti-
man. nella Romdna, an. V, nr. 94, 29
TALMUDUL, CA PROFESIUNEA Octombrie 1867, p. 375 ; nr. 95,
DE CREDINTA. A POPORULUI 2 Noembrie 1867, p. 379-380 ;
continuarea studiului reprodus din o calfitorie prin Basara-

4 Archiva Istorica *). bia meridionala (Romdnul,
[Scrisoare a lui Hasdeu, 22 Decembrie 1867).
prin care rfispunde atacului din RASVAN-VODA. Drama istorica In
ziarul Teara, nr. 7 ; Ronanul, 18 5 acte, In versuri. Ed. II, Buc. Tip.
Noembrie 1867, p. 987]. Lucratorilor Asociaii, 1867, VI+
Boierii in faIa tronului 152, p. gr. in 8. [Aparilia In vo-
i Boierii in faIa poporu- lum a mi Rdzvan-Vodd este anun-
I u i Un studiu politico-istoric (Ro- Tata in Sentinella Remind, an. IV,
mdnul, an. XI, 16 Noembrie 1867, nr. 70, 8 Iulie 1867].
p. 979-980 ; 19 Noembrie 1867, p. ARHIVA ISTORICA. A ROMANIEI
991-992 ; 22-23 Noembrie, p. 100 t. III, Bucuresci, 1867 ; 283+
1001). XLIV p. in 40.
[Scrisoare catre Redac-
Ii e , Romanul, 20-21 Noembrie 1868
1867, p. 995. Arata eine i-a facut,
cu un an Inainte, propunerea de a Rechizitorul d-lui Pante-
fi directorul ziarului Ordinea, de- z i G hi c a (Ronanul, 5 Ianuarie
venit anul acesta Teara, nude 1868, p. 10; 6 Ianuarie 1868, p.
Hasdeu este insultat). 13-14).
Duoi si Trei (Rorndnal, 20-21 #Car a cterelena/ionalit a-
Noernbrie 1867, p. 995-996. Ras- ii romane ca baza legi-
punde lui Blaremberg si P. Carp. slaIiunii sale (RomOntd, 11
Foarte frumos raspunsul cfitre
Ianuarie 1868, p. 25-26 ; 13 Ianua-
Carp).
rie, p. 35 ; 14 Ianuarie, p. 39 ; 17
lanuarie, p. 45-46; 20 Ianuarie,
0 scrisoare (Romemul, 22-23 p. 57-58; 21 Ianuarie, p. 62 ; 25
Noembrie 1867, p. 1000). Ianuarie, p. 73-74).
Hartia Bratianu i hartia 0 voce nitibuiita(Romlinul,27
Blaremberg (Romdnul, 1 De- Ianuarie 1868, p. 81-82. La Ca-
cembrie 1867).
Domnului redactore al
mera, nu se asculta cu sim/ire
atencie cleat discu/iile contra E-
i
ziarului o Sentinella * (Sentinella vreilor. Desi se marturiseste ve-
Renaud, an. V, nr. 111, 18 De- chiu antisemit, Hasdeu protesteazi
cembrie 1867 ; rfispunde articolu- Impotriva acestei atitudini nega-
lui generalului I. Ghica, din ziarul tive).
Teara). Istoria toleranIei reli-
Catra alegfitorii colegiului gioase In Romania (Ro-
III dela Bolgrad (Sentinella Re- n-Anal, 28 Ianuarie 1868, p. 86 ;
mdra, an. V, nr. 112, 20 Decem- 3-4 Februarie, p. 101-102 ; 6
brie 1867 ; scrisoare de mul/umire Februarie, p. 104-105; 9 Februarie
pentruca a fost ales deputat). p. 117-118; 10 Februarie, p.
121-122; 13 Februarie, p. 130-131 ; p. 551-552 ; nr. 139, 11 Aprilie,

15 Februarie, p. 137-138; 17 Fe- p. 554-555, nr. 140, 1.4 Aprilie,
bruarie, p. 145-146; 19 Februarie, p. 559-560; nr. 141, 18 Aprilie,
p. 153-154; 23 Februarie, p. 165 ; p. 564; nr. 142, 21 Aprilie, p. 568;
24 Februarie p. 170; 25 Februarie, nr. 143, 28 Aprilie, p. 571).
p. 173-174; 28 Februarie, p. Liberalismul dreptei (Ro-
181-182). meinul, 15 Aprilie 1868, p. 323-324;
Misticismul dreptei (Ro- 17 Aprilie, p. 327-328. Polemica
rrainul, 1. Martie 1868, p. 191-192. cu ziarul Teara).
Reactiunea a fost attlt de loviti Scrisoare cfitre RedacIia
inat a ajuns prada misticismului. tRomfinuls (Romdnul, 21 A-
Blaremberg scrie despre discursuri prilie 1868, p. 343. Reprodusa in
pe care nu le-a cinut; P. Carp Sentinella Romdnei , 23 Aprilie,
vorbqte despre i bande armate 1868).
care cutreera cara *; iar Niculescu Probele ziarului Teara
Cata cine discursuri la Camera desprepatriotismulboe-
despre existenla dracior i co- rilor (Rozndnul, 23 Aprilie 1868,
loarea pielei lui Adam !). A doua epistola despre
Armarea generala(Romaul, politica dela Bacfiu (Ro-
3 Martie 1868, p. 197; 6 Martie mdnul, 28 Aprilie 1868, p. 363. Re-
1868, p. 207-208). produsa in Sentinella Romdnii, an.
Costachi Stamati (Romaruzi, V, nr. 144, 2 Mai 1868, p. 575).
13 Martie 1868, p. 228; 15 Martie A treia epistola despre po-
p. 237; 16 Martie, p. 240. Studiu litica dela Bacilli (Romdnul,
reprodus in Sentinella Rorainei, an. 1 Mai 1868, p. 371-372).
V, nr. 1.34, 19 Martie 1868, p. Cugetari asupra ziarului
534-535; nr. 135, 23 Martie, Te ar a (Romdnul, 2 Mai 1868,
539-540; nr. 136, 28 Martie, p. p. 375-376; 4 Mai, p. 378-380.
542-543). Reprodusa in Sentinella Romdnei,
Fracciunea indepenclinte an. V, nr. 145, 6 Mai 1868, p.
(Romdnul, 17 Martie 1868, p. 243). 578-580. Teara apara boierii
Policia rurala (Romdnul, 21 impotriva Domnitorului. Hasdeu
Martie 1868, p. 256; 22 Martie p. apara politica anti-boiereasca. Has-
258; 24 Martie, p. 267). deu pare a fi aici dinastic).
BatrAnulBaba-Novac(Ro- Gine a facut pe 1848? (Ro-
mdnul, 29 Martie 1868, p. 279; nuinul, 5 Mai 1868, p. 383-384.
31 Martie, p. 287-288 ; 4 Aprilie, Reprodus in Sentinella Romdnd ,
p. 292-293 ; 7 Aprilie, p. 301 ; 10 an. V, nr. 146, 12 Mai 1868, p.
Aprilie, p. 305 ; 19 Aprilie, p. 583-584).
336-337. Reprodus in Sentinella Domnica Rosand'a, drama in
Roman& an. V, nr. 137, 30 Martie 5 acte (Familia, 1868, p. 267, 278,
1868, p. 547; nr. 138, 7 Aprilie, 290, 338, 350, 362, 420, 432).
Originea ideilor juridice London 1865. Refuteazi cartea, seri-

la Roman i. Un fragment (Ro- s5 sub influen/a Ungurilor i Sasilor)
mdnul, 9 Mai 1868, p. 396; 10 Mai, Domnilor Deputati! (Senti-
p. 400 ; 16 Mai, p. 412 ; 19 Mai, nella Romdnd, an. V, nr. 173, 23
p. 424; 23 Mai p. 432). Noembrie 1868).
Diseullunea generara a PrefaIa tomului I I I din
coneesiunii drumului de Archiva istoricfiaRoma-
f ier (Romdnul, 24 Mai 1868, p. nieis (Transilvania, Brasov, an.
435-436 ; 25 Mai, p. 439-440 ; 26 I, nr. 24, 1 Decembrie 1868, p. 600).
Mai, p. 443-444 ; 29 Mai p. 451 ; FratesiAmice!(SentinellaRo-
lIunie, p. 463-464 ; 2 Iunie, p. 469). mdra, an. V, nr. 180, 24 Decetn-
Votul Senatului i votul brie 1868, p. 718-719. Epistola
Camerei (Romdnul, 3 Iunie c5tre redaelie, urmatit, la p. 719,
1868, p. 471-472). de discursul lui Hasdeu la Camera',
Cine au fost D a cii? (Familia, in chestie personals cu I. Ghica).
1868, nr. 41, p. 479, nr. 42, p. ARHIVA ISTORICA. A ROMINIEI
491, nr. 43, p. 503, nr. 44, p. 515). t. IV, Bucuresci 1868( ?) ; 120 p.
*Patriotism 9i neinere- in 4.
d er e (Rorndnul, 1 Septembrie I STORIA TOLERANTEI RELIGI-
1868, p. 737 ; 8 Septemvrie, p. 771 ; OASE IN ROMANIA, Ed. TI. re-
12 Septembrie, p. 783-784. Re- vfizutti i adausi (ed. I, in Ro-
produs in Sentinella Romdnd, an. miinul*) 94 pag. in 8.
V, nr. 152, 5 Septembrie 1868, p.
607-608 ; nr. 154, 12 Septembrie, 1869
p. 615-616 ; nr. 155, 15 Septem- La Iulia (Familia, V, nr. I p. 3).
brie, p. 619-620). Scrisoare conTra lui Di-
Din actele so ciet 5 lei mitrie Ghica (Romdnul, 16
Tr a n sil y ani as pentru aju- Februarie 1869).
torul studentilor romani din Tran- Oda la Boiari (Rorminul, 19
silvania si par/ile ei (discurs) (Tran- Februarie 1869),
silvania, Brasov, an. I, nr. 19, Scrisoare in chestia desti-
15 Septembrie 1868, p. 449-454). tuirii din comitetul tea-
Anglia in Ardeal (Romdnul, tr al (Romdnul, 28 Februarie
19 Septembrie 1868, p. 804 ; 22 18.69),
Septembrie, p. 815-816; 25 Septem- Amorul in cronicele ro-
brie, p. 822 ; 29 Septembrie p. 840. mane (Familia 1869 [V], nr. 10,
Reprodus In Sentinella Romdrid, p. 109-110 ; nr. 11, p. 121-123 ;
an. V, nr. 157, 22 Septembrie reprodus din Satyrul, nr. 9, 3
1868, p. 627-628 ; nr. 158, 26 Aprilie 1866, semnat Wang-Ponki).
Septembrie, p. 631-632 ; nr. 160, F r i i a. Fragment din cursul pu-
3 Octombrie, p. 639. Despre car- blic; t Despre dreptul constitu-
tea lui Ch. Boner : Transylvania, /ional al romfinilor *, Vinut la
Ateneul Roman (Familia, 1869 [V], Documente ineclite. Peti-

nr. 15, p. 169-171, nr. 16, p. Ounea Israeliiilor catra comitele
181-183). Kiseleff (Traian, I, nr. 3, p. 14-15.
Oda la boiari, (Familia V nr. Dela 1831 ; cere sa li se ingaduie
9 p. 98-100). vechile drepturi de a vinde pri-
Politica (Traian, an. 1, nr. 1, ck macelarie, etc. 0 contra ha-
p. 1 ; 16 Aprilie 1869. Cuvant de hamba9ei din Moldova, care cere
deschidere, nesemnat). prea maxi drepturi).
Documente inedite (Traian, Politica (Traian, I,nr. 4,p. 13;
I, nr. 1, p. 4. Impacarea lui Con- 27 Aprilie 1869. Romanii din
stantin Voda Serban cu semenii Abrud il Incurajeaza, ei ii cer un
In 1656). portret al lui Cogalniceanu. Com-
Bibli o gr a fi a. Influen/a mo- pail cererea aceasta cu plangerea
rale, comedia in versuri intr'un catre Constituanta, 2 Mai 1866,
act, de G. Sion (Traian, I, nr. 1, lovitura de Stat).
p. 4). Bib li o gr a fi a. Chronica HuOlor
Politica (Traian, I, nr. 2, p. 5, 0 a Episcopiei cu aseminea mime,
18 Aprilie 1869 ; semnat Hasdeu. de Melchisedec (Traian, I, nr. 4,
Comentariu despre alegerile re- p. 15-16: nr. 5, p. 20; nr. 7, p. 28;
cente, unde conservatorii, prin sil- nr. 9, p. 36).
nicie, luasera aproape toate man- Politica (Traian, I, nr. 5, p.
datele in afara de Craiova, Pi- 17-18; 30 Aprilie 1869. Comen-
te0i, P1oe0i. Optimist, caci dupa teaza apariIia noului ziar 4 Opi-
Cogalniceanu nu va mai fi dicta- niunea constitucionala s. Nu curn-
tura. Coarda se va rupe). va tradeaza el o micare politica,
Bibliogr a f i a. Agricultura ro- schimbarea guvernului inteun gu-
mana din judelul Mehedinci, de vern pur Cogalniceanu ?).
Ion Ionescu (Traian, I, nr. 2, p. 8). Politica (Traian, I, nr. 6, p.
Politica (Traian, I, 3, p. 9, 25 21-22 ; 4 Mai 1869. Comenteaza
Aprilie 1869; semnat. Despre ca- adresa la mesaj recenta. Aserna-
seta Domnitoruixi, furata in noap- nare leita cu cea portugheza ; pusa
tea de 14 Aprilie la Iaqi, din chiar pe doua coloane. Gase9te vinova-
locuinta Ministrului de Interne, Oa lui Cogalniceanu, etc. Inte-
Cogalniceanu. Jaful 0 dictatura resant ; discuta abil articolele Con-
lui Cogalniceanu). stituVei).
Bi bli o gr a fi a. Convorbiri Lite- Din calatoria mea prin Ser-
rare, 15 Aprilie 1869. (Traian, I, bia, Ungaria, Austria, Boemia,
nr. 3, p. 12. Despre a Un episod Bavaria 0 Francia in Iunie-August
din 1848 * de V. Alecsandri. In- 1868 (Traian, I, nr. 6, p. 24. Pesta.
treaba: este din gura poporului? Douazeci 0 trei de acte despre
Lauda pe Scheletti, dar critica pe Aron-Voda 0 doamna Anna, dintre
Pogor). 1550-1562).
CONTRIBUTH BUBLIOGRAFICE 367
Politica (Traian, I, nr. 7, p. nr. 11, p. 44, col. 3-4. Reproduce

25-26; 7 Mai 1869. Articol anti- 2 pasteluri de V. Alex.: Lunca
semit, comentand scrisoarea lui Siretului si t Lunca din Mirceoi *.
Armand Levy adresata lui ken Se supara c In acelaqi numar se
Bratianu, publicata in Israelitul afla si Bodnarescu. Comenteaza
Roman). nuvela Eroul taxa voie * a lui I.
*Politica (Traian, I, nr. 8, p. Negruzzi. Introducere despre raul
29 ; 9 Mai 1869. Comenteaza recen- necesar a tinerii vin cu diplome
tele alegeri, iesite asa cum preva- din strainatate i iau repede posturi
zuse inteun numar trecut al lui superioare in primire !).
Traian. Iari Cogalniceanu. Tea- P o lit ica (Traian, I, nr. 12, p.
ma de cenzura presei. Admirabil 45; 18 Mai 1869. Dim. Ghica vrea
pamflet). sa adaoge la stema Romfiniei ala-
Politica (Traian, I,nr. 9,p. 33; turi de Muntenia si Moldova
11 Mai 1869. Aniversarea Prince- simbolul Craiovei i Bugeacului.
pelui Carol ; comentarii pe o sta- Contra unitatii. Armele vechilor
tistica a nasterilor i morlilor din domni erau simple; Mircea, vul-
Bucureoi, unde se arata creoerea turul ; Stefan, zimbrul. Numai
populaIiei evreieoi). Despot Voda avea sterna oomph-
Politica (Traian, I, nr. 10, p. cafe% $i totusi Ghica sterge soarele
37 ; 14 Mai 1869. Articol asupra siluna din sterna. Sub un astfel
proectului guvernului de organi- de guvern se va face ratificarea
zare a bisericii, a carui punere In granicelor cu Ungaria).
desbatere a fost ceruta de urgenIa Politica (Traian, I,nr. 13,p. 49,
de senatorul dela Iasi, Nicolaie 21 Mai. Renunta la revista care
Ionescu. Proiectul este contra ca- era gata, ca sa publice articolul
noanelor ; nu admite cleat 2 Mi- Inca un roman jertfit pentru un
tropoliti si 6 Episcopi in Sinod). prusian *).
Unde s'a tiparit Psaltirea *Politica (Traian, I, nr. 14, p.
lui Coressi? (Traian, I, nr. 10, 53, 23 Mai. Cornenteaza raspunsul
p. 40, 14 - Mai 1869. Contra lui la mesaj, in care Cogalniceanu spu-
Odobescu, care suslinea Brasovul, ne ci in starlit, dupa trei ani,
H. afirma ca s'a tiparit in Tara Ro- iesim din utopie. Admirabil pam-
mneasca). flet).
Politica (Traian, I, nr. 11, p. Politica (Traian, I, nr. 15, p.
41 ;16 Mai 1869. Despre t Adu- 57, 25 Mai. Cornenteaza chestia
narea Nalionala i, foaie anonirna, israelita. D. Cogalniceanu crede ca
care lasa sa se InTeleaga c Consti- sunt si evrei, nasclqi in Romania,
tutia trebue modificata. Si un care pot avea drepturi, etc.).
raspuns lui Armand Levy). Din calatoria mea, etc. 1868 o
Bibliografia: Convorbiri Li- (Traian, I, nr. 15, p. 56. Opon.
terare s, 1869, nr. 5 (Traian, I. Documente dela mst. Opovo,
poinelnice in care sunt trecuti do- incearca sa faca curte Ardealului,

rnni roman* pe care 11 napastuise 'Ana' atunci
Politica (Traian, I, nr. 16, p. de team sa nu se supere Ungaria).
61 ; 28 Mai 1869. Citeaza din s Ro- *Pentru Adunarea Natio-
manul discursul lui N. Ionescu n al a 1) (Traian, I, nr. 19, p.174-77.
despre organizarea Bisericii, care Chestiune personala cu ziarul A.
sustine ceea ce sustinuse si Hasdeu N. * in legatura cu separatismul
in Traian. Raspunde lui Ar- lui Cogalniceanu).
mand Levy din Israelitul Ro- Bibliografi a: Convorbiri Li-
man *). terare *, nr. 6 si 7 (Traian, nr. 19,
Bibliografia: Serviciul sanitar p. 76, col. 3-4. Despre dictionarul
al comunei Bucuresti de dr. I. botanic al lui Costache Negruzzi
Felix (Traian, I, nr. 16, p. 64, autorul e Aprodului Purice *. 0
col. 3-4 . ; 0 carte excelenta din mica injuratura la Istoriele civi-
toate puncturile de vedere *). * ale lui Xenopol. Ne-a
Politica (Tratan, I, nr. 17, p. fost peste putinta de a intelege
65-66, 1 Iunie 1869. Contra foii ceea ce vrea autorul *).
Adunarea Nationala a, care e a Politica (Traian, I, nr. 20, p.
lui Cogalniceanu, si e separatista. 77-78 ; 11 lunie 1869. Astazi e ani-
A. N. * publica statistica func- versarea revolutiei din 1848 si a
tionarilor dela serviciile publice luptei lui Ioan Voda in 1574,
din Bucuresti, aratand ca. din 557, contra Turcilor. Compara starea
487 sunt munteni. Hasdeu cere de lucruri din lark citand mult
sa se caute procentul i celorlalti din presa guvernamentala).
provinciali munteni la Bucuresti, Politica (Traian, I, nr. 21, p.
cci asta e cauza mulimii bucu- 81 ; 13 lunie 1869. Foarte scurta.
restenilor: provincialii nu vor sa Simpla introduccre la articolul
vina in Capitala). lui G. Missail asupra 4 Disolvarii
Politica (Traian, I, nr. 18, p. Senatului *).
69-70, 4 Iunie 1869. Comenteaz *Politica (Traian, I, nr. 22, p.
contrazicerile dintre I. Bratianu 85 ; 15 Iunie 1869. Monitorul Ofi-
si Gbilia-Cogalniceanu care to- cial este republican, mazzinian. E
tusi stau mereu laolalta, de ate incantat de succesele revolutiilor,
ori e vorba de o cestiuni mari na- de naruirea regilor. H. citeaza si
tionale *). ironizeaza. Maria lui Cogalniceanu).
Un tesaur de typo-xilo- Pentru eAdunarea Natio-
grafia romfinfi de pe la nalao (Traian, nr. 22, p. 87.
1 5 5 0 (Traian, I, nr. 18, P. 72, nr. A doua replica. A. N. * acuza
20, p. 80 ; nr. 23, p. 92, nr. 27, pe Hasdeu cu in o Foita * din 1860
p. 107). vorbise ran de Laurian. Da ; dar
Politica (Traian, I, nr. 19, p. la 24 de ani era violent, acum,
73 ; 8 Iunie 1869. Cogalniceanu dupa 9 ani, e placid ; dar tot ii
CONTRIBTJTII BIBLIOGRAFICE 369
critic& ideile istorice, cici ele- Bibli o gra f i a: Albina Pindului,

mentul latin din Dacia a venit de dela 1-45 Iunie. (Traian, I, nr.
pretutindeni, nu numai din Latin). 26, p. 104. 0 laudi, compartmd-o,
Politica (Traian, I, nr. 23, p. superior, cu Convorbiri s).
89; 18 Iunie 1869. Ce este si ce Politica (Traian, I, nr. 27, p.
se spune. Relativ la plecarea lui 105; 29 lunie 1.869. Revistrt scurti.
Coglniceanu in strainkate. 0 Nu se ocupli de vizita lui Cogal-
corespondenta dela Constantino- niceanu la Berlin, de cererea Mo.
pole, de unde se vede c acolo se nitorului Oficial de a se pune. in
stia cu o sfiptiimnfi mai inainte fruntea funeVilor Statului streini,
de dizolvarea Senatului si corn- nici de cererea ridicfirii unui monu-
plotul contra lui Cogfilniceanu). ment lui Gutenberg. Ci aminteste
Politica (Traian, I, nr. 24, p. crt au trecut 80 de ani dela pro cla-
93 ; 20 Iunie 1869. Se pregfiteste matia lui Lafayette).
Unirea cu Ungaria, prin dictaturfi, Politica (Traian, I, nr. 28, p.
prin impmntenirea Evreilor. Si- 109-110; 2 Julie 1869. Comenteaz&
tuatia e gravA, e aphrttoare dar o corespondent& din B.-Pesta a
de ce nu se spune nimic ? !). ziarului Le Siecle *, in care se
Bibliografia, (Traian, nr. 24, denunlfi relaVile ungaro-prusace,
p. 96. Rfiureanu, Biblioteca de lec- si intenVile kr in caz de r&zboiu
turfi pentru junimea de ambe sexe).
Jidovii in Transilvani a, asa cam scrisese si H. inteun ar-
ticol. Unirea Romniei cu Un-
(Traian, I, nr. 24, p. 95. Not4a garia nu va putea fi fficuti nurnai
lui Ch. Boner, care a efiltitorit in
Ardeal prin 1865). printr'o dictaturfi ci prin ger-
Politica (Traian, I, nr. 25, p. manizarea serviciior publice. H.
97-98 ; 22 Iunie 1869. o Ad. Nat. * nu e impotriva streinilor, ci a
se apar5 spunfind cri este injurati germanilor).
si de foile austriace. Sfirricia din Politica (Traian, nr. 29, p.
armatrt (tabra dela Furceni) si 113-11.4; 4 Julie 1869. Despre in-
ordinul de zi al Domnitorului vatarea limbii grecesti in clasele
Cogainiceanuca ofiterii s aibfi primare, asa cum propune P.
aceiasi hranfi ca i oastea). Poenaru, si despre primejdia unui
Politica (Traian, I, nr. 26,1 p. asemenea lucru).
101-102 ; 27 funk 1869. Polemic& Bibliogra fia:Carte de Gimna-
cu 4 Pressa *, in chestia abuzurilor stick de G. Moceanu (Traian, nr.
dela Municipiu. P. GrAdisteanu 29, p. 116. Prima carte de gimna-
care d& afarfi pe dr. Keresteny, stica, in rornfineste. Autorul, un
pentrucrt a fost dusman personal ardelean).
al lui I. Ghica, etc. Umilirea Politica (Traian, I, nr. 30, p.
armelor romfine pentru un inci- 117; 6 Iulie 1869. In fata pri-
dent consular la Galati). mejdiilor slave, germane, evreesti
un congres pan-latin la Paris 136. Nu mai gdseste nimic dupa

ar fi un mijloc de apfirare). plecarea lui Alexandri. Reproduce
Bibliografia: Manual de agri- o recenzie a lui T. Maiorescu asupra
cultura pentru clasele primare de prelucrarii unui volum de geografie
P. S. Aurelian (Traian, nr. 30, si istorie a Evului-Mediu, pentru
p. 119-120. E o carte proasta). gimnazii ).
*P o lit i c a f Traian, I, nr. 31, p. *Politica (Traian, nr. 35, p.
121-122 ; 9 Iuliu 1869. Tot despre '137 ; 18-1ulin 1869. Interesele Ro-
Congresul pan-latin. Originea au- mniei si politica proasta pe care
stro-maghiara a Cabinetului). o fac guvernaniii. Despre latini).
P olitica (Traian, I, nr. 32, p. Politica (Traian, I, nr. 36, p.
125-126; 11 Iulie 1869. Despre 141 ; 20 Iuliu 1869. Slugarnicia
Constitu/ia Sarba i dinastia na- guvernului fa/a de strdini. In
Vonald de acolo. Despre felul cum curand, anexarea Romniei la
s'au organizat Sdrbii, fat% streini. Ungaria.)
Reproduce un articol din Le Biblio gr a f ia: Foaia societaIii
Sicle despre Romania, intitulat pentru literatura i cultura romana
Ungaria *. Anti-Carlist. Iarasi in Bucovina. nr. 1, 2, 3, 4, 5.
un paragraf pan-latin). (Traian, nr. 36, p. 144. Remarca
VarietaIi (Traian, I, nr. 32, inceputul poemei Descalecarea
p. 128. Despre expozirpa de Opere lui Dragos in Moldova s de Bum-
artistice dela Muzeu, pe care Dom- bac, si o poezie de Petrino);
nitorul a imbogacit-o cu tablouri Politica (Traian, I, nr. 37, p.
romne * din colecVa sa. Injura). 145; 23 Iuliu 1869. Ungurii au
Politica (Traian, I, nr. 33, p. calcat teritoriul si nu ne-au cerut
129-130 ; 13 Iulie 1869. Directorul scuze. Nem/ii ne insultfi la noi in
Postei, d. Cociu, socoteste pe un ara, si nu ne cer scuze, etc.).
transilvanean strein e. Cogalni- Politica (Traian, nr. 38,p. 149;
ceanu si chestia israelita). 25 Iuliu 1869. Pe aceeasi chestie a
Politica (Traian, I, nr. 34, p. insultelor aduse -Orli Romnesti).
133-134 16 Iuliu 1869. Polemica *Politica (Traian, nr. 39, p.
cu * La Confderation Orientale s, 153; 27 Iuliu. Ministrii s'au intors.
foaia unui grec dela Geneva, care Cogalniceanu a aranjat tratatul
propunea organizarea tuturor po- de extradare cu Ungaria. Se
poarelor Orientului inteun bloc, organizeaza congresul nalional
sub greci. Combate: limba i ori- slay).
ginea sunt mai importante cleat Politica (Traian, nr. 40, p. 157;
ortodoxia. Citeaza dintr'un ziar 30 Iuliu 1869. Navala negustorilor
din Torino despre federaIia po- evrei in Moldova. Insulta con-
poarelor latine, propusa de Traian) sulului austriac din Giurgiu n'a
Bibli ogr a fia: Convorbiri Li- fost bine spalata. Societatea de
terare * 8 si 9 (Traian, nr. 34, p. tir romineasca).
Bibli o gr a f ia: Principiul 41 Le Sicle citeazii comentariul

Gild in istorie, Discurs de A. Vi- asupra politicii exterioare romi-
zanti (Traian, nr. 40, p. 160. Mare ne0i. Acuza-tia contra miniitrilor,
galimatias ca s' spunri c faptele Ghica i Cogalniceanu. - Discu-
se repen *). %file provocate de ideia Congre-
*Psiitica (Traian, I, nr. 41, p. sului pan-latin).
161, 1 August 1869. Plecarea Dom- *P olitica(Traian,nr. 44, p. 172 ;
nitorului in Crimeia ?). 9 August 1869. Excelent articol-
Politica (Traian, nr. 42,p. 164; pamflet, relativ la o desmfiriire a
3 August 1869. Domnul a plecat Monitorului Oficial * 0 la pro-
in Crimeia. Neconstitu/ional; ab- cesul de germanizare i desna%io-
senteismul Principelui e din cauza nalizare a numelor romneti geo-
cari 11 sffituesc prost. grafice).
- Popa Tache i abuzurile. - Un Ce este concurrintia? Ro-
cofetar liberal e zvArlit in inchi- mfinii-Striinii-Jidovii (Traian, nr.
soare pentrucgi a Injurat pe Con- 44, p. 173-174; nr. 45, p. 177-178;
servatori). . nr. 47, p. 186-187; nr. 48, p.
Limba slavicri la Romni 190-191).
pfinA la anul 1400. Frag- Coresponden%a. Un rrispuns
mente din: Istoria culturii in la Brasov 0 la Pesta. (Traian, nr.
Dacia (Traian, nr. 42, p. 168; 44, p. 176. Despre nealegerea lui
nr. 43, p. 171 ; nr. 44, p. 175 Hasdeu la Academie 0 demisia lui
nr. 45, p. 179-180; nr. 46, p. 183; Alex. Hasdeu).
nr. 47, p. 188; nr. 48, p. 191-192; Politica (Traian, nr. 46,p. 181;
nr. 49, p. 195; nr. 50, p. 199; 14 August 1869. Comenteaza o
nr. 51, p. 203-204; nr. 52, p. scrisoare a tinerilor roma/1i din
207-208; nr. 53, p. 211 ; nr. 55, Paris, publican in numikul trecut
p. 219-220; nr. 56, p. 224; nr. 58, in loc de revisn, prin care se cerea
p. 232; nr. 59, p. 237; nr. 61, p. congresul pan-latin. Guvernul a-
247 ; nr. 62, p. 252; nr. 63, p. 255; nunn ca termenul de extaidare
nr. 64, p. 259-260; nr. 66, p. 268; expir in 1871).
nr. 69, p. 280; nr. 70, p. 284; Politica (Traian, nr. 47,p. 185;
nr. 71, p. 287-288; nr. 74, p. 300; 19 August 1869. Guvernul e pe
nr. 75, p. 303; nr. 77, p. 312; duck deoarece comunicatele i Mo-
nr. 78, p. 315-316; nr. 82, p. nitorului Oficial*, prin care se
321-322; nr. 86, p. 347-348; nr. raspund la invinuiri, sunt foarte
90, p. 363-364; an. II, nr. 2, p. 8). prompte. Ca justificfirile negusto-
Politica (Traian, nr. 43, p. 169, rilor aproape de faliment).
5 August 1869. Pu/in anti-carlist. *Politica( Traian, nr. 48, p. 189 ;
Domnitorul plecase in Crimeia cu 21 August 1869. Cogfilniceanu ple-
o zi inainte de onomastica lui cat la Ia0. Ghica, la Bucure9ti.
Napoleon III. Ordin nenrtesc. Din Atunci eine incuviinIean comisfile
extraordinare la Serviciile Sta- Coggniceanu ca s colonizeze prin

tului ? Polemicd cu a Opiniunea Evrei. Deputacia israelitA la
Constitutional& *). Domnitor. In acelaci numdr, or-
Politica (Traian, nr. 49,p. 193; dinul lui Cogalniceanu despre co-
23 August. De0 nu folosete ar- lonizare).
gumente din presa strain's:1, ci- Politica (Traian, nr. 54, p.
teazd din iLe Monde * din 14 213-214; 6 Septembrie 1869. De-
August despre vizita lui Cogdl- spre Militaerisch-geographis che
niceanu in Prusia. Fran-Ca e in- Darstellung Rumaeniens * de En-
dignatd de prusificarea RomAniei). rik Filek von Wittinghausen. A-
Politica (Traian, nr. 50, p. cuzA politica nenrCeascfi ; prin ea a
197-198; 26 August 1869. Nu s'a fost posibild o asemenea carte. Dar
rezolvit problema comisarilor ex- dacd aceasta carte aratd drumu-
tralegali dela Final-4e. Despre rile de invazie nemteased in -card,
monumentul lui Ion Buteanu. ne arat i nou drumurile spre
Despre ridicarea statuei lui Gu- Transilvania).
tenberg. Despre discursul Dom- Politica (Traian, I, nr. 55, p.
nioruhri Carol, prin care anurucA 217 ; 11 Septembrie 1869. Corn-
cii pleacA in Germania). pard starea din 1569, din Pravile qi
Bibliogr a f i a: Clopotul, poem Letopise-ci, cu cea de acum, i o
de Schiller, trad. Dr. Adolf Stern. gAsete superioard. D. Alecu Ba4
(Traian, nr. 50, p. 200. Injurd. cutreerd satele cu 20 de unguri,
Putin antisemit.) cerAnd norodului sd se supuie lui
P oli t i c a(Traian,nr. 51,p. 201; Marcus Bronstein. Apel la tine-
28 August 1869. Plecarea Domni- rime sA salveze tare).
torului. Glume. Lipsa de entu- *Politica (Traian, nr. 56, p.
ziasm a poporului). 221-222 ; 13 Septembrie 1869.
Politica (Traian, nr. 52, p. 205 ; Despre statutele lui Traian, pe
2 Septembrie 1869 . Prezintd cloud care le public& 0 le discutA.
articole de fond: Scrisori pari- Despre ordinul de zi al generalului
ziene * ci Scrisori din BrAila * 9i Macedovski, tabdra din Furceni).
articolul lui Missail, Erori *, etc. Politica (Traian, nr. 57, p. 225;
Foarte micd revistd). 16 Septembrie 1869. Contra lui
Politica (Traian, nr. 53,p. 209; CogAlniceanu, care a luat din banii
4 Septembrie 1869. Trei eveni- Statului. Sedinta publicd a A-
mente evreo-romAne ; primul in cademiei, Papiu Ilarian vorbind
legfiturd cu evreizarea Basarabiei. despre Sincai).
Rucii, de eke ori au fost stdpAni Politica (Traian, nr. 58, p.
in Principate, incercau desna-ciona- 229-230 ; 20 Septembrie 1869. Ca-
lizarea gurilor Dundrii (in 1769 lAtoria Domnitorului peste granicd
1774, 1787-1791). Dar Rucii au a fost ironizatd de foile romAneti
adus bulgari. A trebuit s vind transilvane 0 de cele franceze.
CONTRIBUTII BIBLIOGRA.FICE 373
Dar nu Carol e de vina, ci ministrii. nr. 66, p. 268; nr. 67, p. 271-272.
Cochetfiria svfibeascii* a lui Lungi citate).
Cogalniceanu si Dem. Ghica. Si Va rieti, Proverbe romane
Grecii s'au obraznicit). (Traian, nr. 63, p. 256. 0 seam&
Politica (Traian, nr. 59,p. 235; de proverbe, pe care le inso/este
23 Septembrie 1869. Mare fierbere. cu preliminarii actuale).
Se pregateste un nou e 3 August e Politica (Traian, nr. 64, p. 257;
1865 ?). 4 Octombrie 1869. Nu scrie cleat
Bibli ogr a f i a: Elemente de Mi- cateva randuri de introducere la
neralogie, de Std. C. Michailescu articolul lui Maniu asupra ati-
(Traian, nr. 59, p. 239-240. Ii tudinei austro-ungare).
lauda. Autorul a studiat la Bu- * Politica (Traian, nr. 65, p. 261-262;
curesti i e superior altora dela 7 Octomvrie 1869. Rusinea Dorn-
universitaIile apusene. Citeazi pa- nitorului, de a cere voie de a bate
saje dare). monet gi de a face decoraIii, cand
*Politica (Traian, nr. 60, p. In oonstitutie este admis lucrul
241-242 ; 25 Septembrie 1869. acesta, iar domnii romani au
Admirabil pamflet contra lui Alex. avut intotdeauna moneta bor.
CreIescu, ministrul Cultelor si al Cateva comentarii despre batAusii
Instruc.ciei Publice). lui Cogalniceanu. Starea Ro-
A s t zi, versuri (Traian, nr. 60, p. manilor din Ardeal).
244). Politica (Traian, nr. 66, p.
Politica (Traian, nr. 61, p. 265-266; 9 Octombrie 1869. De-
245-246 ; Septembrie 1869.
27 spre un memoriu secret relativ la
Urmeaz filipicri contra lui A. modificarea constitu%iei, i cerand
Crelescu. Educa-cia femeiei e ame- sa vie Ungurii 9i Neratii sa dom-
nincatA de iezuili ; ori, conqtiinla neasca. Despre logodna Dom-
national-a e bazatA pe femeie. nitorului. Despre cei 300 de ar-
Din nou CogAlniceanu). deleni 1160 pe drumuri In Tran-
Politica (Traian, nr. 62,p. 249; silvania).
30 Septembrie 1869. In epocile de
nedreptate 1nf1oreste studiul Drep- Politica (Traian, nr. 67, p.
269-270 ; 11 Octombrie 1869. Toa-
tului, cum spune Montesquieu.
Discuta chestia Lahovary-Cre - t lumea s'a zpAcit i felicita pe
Domnitor pentru logodna, iar eMo-
-cescu).
*Politica .( Traian, nr. 63, p. nitorul Oficial * este plin cu felici-
253 ; 2 Octombrie 1869. Despre tarile acestea. Ironic. Citeaza doufi
calatoria Domnitorului. Obser- lungi pasaje din Simeon Barnuciu
va;ii). despre domnul neam% i domnul
Bibliografia: Panteonul Ro- strdin in genere).
man de Iosif Vulcan (Traian, nr. Politica (Traian, nr. 68, p.
63, p. 255-256; nr. 65, p. 264; 273-274; 14 Octombrie 1869.
24
Comentarii cu e Opinia Constitutio- princiarti subscria pentru o statuie

nala despre existenta unei crize lui Gh. Lazar).
ministeriale, etc. Contra lui Co- Politica (Traian, nr. 72, p.
galniceanu: loteria pentru impru- 289-290 ; 23 Octombrie 1869. A-
mutul german de 10 milioane. minteste lui A. G. Golescu seche-
Propune o 4 colosal Societate de strarea averilor manastiresti in
incurajare a industriei romano- l3ucovina. Un comunicat din
latine s, ea A concureze pe evrei si 4 Monitorul Oficial * asupra batai-
nemti). lor din Arges. Analiza lui Hasdeu.
Politica (Traian, nr. 69, p. Contra lui Cogalniceanu. Revo-
277-278 ; 16 Octombrie 1869. De- lutia din Dalmatia).
spre rolul lui 1 seapte * in istoria Politica (Traian, nr. 73, p.
romana. i pacatele ministrilor. 293-294; 25 Octomvrie. Mici frag-
Despre loteria de 10.000.000 lei, mente contemporane, cu Golescu,
neconstitutionala, si rolul lui Co- Iepureanu, Basile Boerescu. In-
galniceanu. Despre cei cinci ca- teresant).
lugari dela Neamt, inchisi la Iasi,
de Calinic Miclescu). *Pentrai 41 Co-galnieee,nu
*Politica( Traian, nr. 70, p. (Traian, nr. 73, p. 294, 25 Octom-
281-282 ; 18 Octombrie. Nu Hasdeu brie 1869).
e anti-dinastic, ci ministrii. Exce. Politica (Traian, nr. 74, p.
lent paragraf. Scandalul din pre- 297-298 ; 28 Octombrie 1869. Din
sa european a despre 300 romni Curierul de Iasi * se afla ea anu-
din Ardeal. Revolutia din Dal- miti boieri vor fi trimisi sa felicite
matia). pe Domnitor cu prilejul nuatii. De
Politica (Traian, nr. 71, p. ce nu si burghezi ? Iarasi despre
285-286; 21 Octombrie 1869. Dom- impamantenirea Evreilor).
nitorul ar face bine sa viziteze si Politica (Trojan, nr. 75,p. 301;
Roma. Ar vedea ce au fost ro- 30 Octombrie 1869. Scrie mici si
manii. Bataile din satul Macai, insignifiante comentarii. In pH-
jud. Arges, 27 Septembrie 1869, mul , despre Injosirea guvernului
comparate cu o cronica franceza nostru in fata strAinfith%ii. Cand
despre un Burbon care lila cu ne insult, nu cerem socoteala).
asalt Roma (1527). Femeile Romane. Domnita
Catre d. I. Heliade Radu- Elena (Traian, nr. 75 [30 Octom-
1 es cu (Traian, nr. 71, 21 Oc- brie 1869], p. 301-302 ; nr. 78, p.
tombrie 1869, p. 286. Aminteste de 313-314 [6 Noembrie]; nr. 79,
Garibaldi, care e pus in capul unui p. 317-318 [8 Noembrie]; nr. 80,
comitet pentru o statuie lui Sa- p. 321-322 [11 Noembrie]; nr. 81,
vonarola. i Hasdeu a fost candva p. 325-326 [15 Noembrie]).
tank.. Republica actul din 15 Politica (Traian, nr. 76,p. 305;
August 1848, cand locotenenta 1 Noembrie 1869. Mici comentarii.
CONTRIBlYrII BIBLIOGRAFICE 375
Secularizarea averilor m'anfisti- Bibliografia: Limba romni

resti. Rfiscoala din Dalmalia si si dialectele italiene. Schitti filo-
altele contra Austriei. Situalia logici de G. L. Frollo, 1869 (Traian,
in Transilvania). nr. 80, *p. 324. Lauda% Extrase).
Politica (Traian, nr. 77, p. 309; Politica (Traian, nr. 81,p. 325;
4 Noembrie 1869. Despre loterie. 16 Noembrie 1869. Despre moar-
Injurfi pe Cogrilniceanu pentru t ex- tea lui Falcoianu, victima lui Co-
plicaVile * aduse. Comentarii: la aniceanu. 8i alte cateva scurte
c4iva evrei holi din Moldova, comentarii politice. In acelas nu-
Basarabia ; la romnii transilvani, mb, p. 328, t Cestiunea Falcoianu *
etc.). de procurorul Bossie. Nr. 82, p.
*Politica (Traian, nr. 78, p. 330. Ioan Falcoianu *, nr. 83, p.
312-313 ; 6 Noembrie 1869. Sin- 334-335 de G. Missail).
tea a tuturor rezultatelor ne- A mi cului m eu N. N. versuri,
faste ale guvern-arii Cogrdniceanu- (Familia, V, nr. 29, p. 338-339).
Ghica). Politica (Traian, nr. 82, 18
Politica( Traian, nr. 79; 8 Noem- Noembrie 1869, p. 329. Cestiunea
brie 1869. Comenteazi juridic in- Falcoianu, moartea lui G. Asachi,
fiinlarea Casei de Economii si a Discursul la Niesagiu, etc.).
Muntelui de pietate. El aprobrt Discursul d-lui B.P.Ha-
aceste instituIii, dar nu in felul s d e u, primind presedincia Socie-
in care s'au facut. Citeazti rfispun- tillii Romnismul * in cedinca
41
sul Camerei de Cornell, negativ, din 15 Noembrie 1869 (Traian, nr.

dat inainte de guvernul Ghica). 82, p. 330,18 Noembrie).
Agricultura si manufac- *Politica (Trainn.s. nr. 83, p.
tur a (Traian, nr. 79, p. 318-319 333-334; 20 Noemvrie 1869. Corn-
[8 Noembrie 1869] ; nr. 80, p. 322- parr' Mesagiul princiar cu cel al
323 [11 Noembrie] ; nr. 83,335-336 lui Cuza din 1864).
[20 Noembrie] ; nr. 85, p. 342-343 Politica (Traian, nr. 84, p. 337;
[27 Noembrie] ; nr. 87, p. 351-352 25 Noembrie 1869. Despre presa
[2 Decembrie] ; nr. 92 p. 371-372 guvernamentalii, Trompetta Car-
[13 Decembrie]; nr. 94 p. 379-380 paIilor * si ; Adunarea Nationala *,
[18 Decembrie]. An. II, nr. 3, p. cari susIin dictatura si cenzura).
10-11 [10 Ianuarie 1870]; nr. 5 Politica (Traian, nr. 85, p.
p. 18-19 [15 Ianuariel). 341-342 ; 27 Noembrie 1869. Tot
Politica (Traian, nr. 80,p. 321; despre urmarile caliitoriei Domni-
11 Noemyrie 1869. Moartea lui torului, si a casatoriei cu Elisa-
Fiilcoianu in pusciiria dela Do- veta).
broviil. Se fac daruri mari Politica (Traian, nr. 86, p.
cu prilejul nunhii regale ; satele 345-346; 29 Noembrie 1869. Che-
sunt obligate s'a dea ate zece na- stiunea israelita, relativ la memo-
poleoni. Zvonuri). riul lui Cogalniceanu cu acelasi titlu
24e
publicat in 1. francezi. Ce se Cum stam cu economia ? Citat

mai petrece la Camera). din Monitorul Oficial *. Foarte
*Politica iTraian, nr. 87, p. important document economico-
30; 2 Decembrie 1869. Deosebi- istoric).
rile dintre un regim constitu/ional Politica (Traian, nr. 93, p.
si unul dictatorial. Cazul liniei 373-374 ; 16 Decembrie 1869. De-
ferate Iasi-Prut). spre imprumutul municipal *, de
*P o ii tic.a (Traian, nr. 88, p. fapt numai o loterie. Comentarii:
353-354 ; 1 Decembrie 1869. Cazul imoralitatea loteriei. Raportul
scoalei de Medicina, care a fost oficial asupra rebeliunii dela Cuca-
transformata de Alex. Cre%escu in Macai i adevarul asupra acesteia).
Facultate. Mfisura proasta, cad Politica (Traian, nr. 94, p.
indeparteaza pe studenIii balcanici. 377-378 ; 18 Decembrie 1869. Sta-
Rolul medicinii romnesti In orien- rea dezolanta a instrucIiei publice:
tul apropiat). 1 la 70 invaIfi sau stiu carte.
Politica (Traian, nr. 89, p. Deschiderea Universita/ii a fost
356-357 ; 6 Decembrie. Raspunsul facuta in prezenla Domnitorului,
Domnitorului care Israeli-0: ea care a numit-o inaugurare *. Dar
din ei se va forma clasa mijlocie Universitatea exista si mai inainte,
romneasca. Rfispunsul, publicat sub numele de Institutul Superior.
In s Archivele Israelite *, reprodus In regulamentul Archivelor Sta-
In s Democralia *. Chestiunea tului se prevad si documente eare
imprumutului si dobanzilor de vor iei afara din Iara *).
193/0). *Politica (Traian, nr. 95, p.
Politica (Traian, nr. 90, p. 361; 381-382 ; 20 Decembrie 1869. Alt
9 Decembrie 1869 Chestiunea Ii- aspect ridicol al 4 inaugurarii
bert%ii presei. Ziarele guverna- Universita%ii. Revolta ploeste-
mentale incep sa pregateasca te- nilor contra primejdiei straine).
renul). Politica (Traian, nr. 96; 23 De-
Cele mai vechie poesie sa- cembrie 1869. Iasii au cerut Adu-
tirice in limba romana narii DeputaOlor legarea caiei fe-
(Familia, 1869 [V], nr. 37, p. rate romnesti cu Basarabia, prin
439-441. Dupa mss. lui Miron Sculeni. Alte cteva cornen-
Costin ; 2 poezii, s Viata lumii ; tarii).
Stihuri impotriva zavistiei *). * o liti c_a (Traian, nr. 97, \ p.
Politica (Traian, nr. 91,p. 365; 389; 31 Decembrie 1869. 0 scu'rtd
11 Decembrie 1869. Mici comen- privire asupra anului care trece,
tarii politice fara importanca). si care seamanfi atfit de mult cu
Politica (Traian, nr. 92, p. aIi ani prosti din trecutul arilor
369-370; 13 Decembrie 1869. Con- romnesti. Heliade Radulescu a
stituirea unei AsociMiuni indu- injurat pe incai. Congresul Li-
striale i comerciale romanesti. berilor cugetatori, si darul pe care
CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE
377
Traian il face cetitorilor publicand P oli ti c a (Traian, II, nr. 5, P.

aDeclaralia de principie *). 17; 15 Ianuarie 1870. Tot despre
CongiuraIiunea leprolilor linia ferata dela Sculeni. Acum,
(Traiwt, 31 Decembrie., p. 391-- punctul de vedere strategic. Posi-
392). bilitate unei navaliri ruso-au-
ODA LA BOERI 1848-1869. Bucu- striace).
resci, Tip. C. A. Rosetti, 1869, 14 Politica (Traian, II,
p. in 160. nr. 6, p.
21-22; 17 Ianuarie 1870. Pune
RASVAN 5I VIDRA. Poema dra- la punct iaru1 Romanul s, re-
matica In cinci canturi. Editiunea producand rezumatul doctrinelor
III, Reviizuta, Bucureoi 1869, ziarului a Traian a. Atte comen-
Typogr. Lucratorilor Asociali, VI, tarii M.A. mare importanIA).
186 pag. pet. 8. Politica (Traian, II, nr. 7, p.
25; 20 Ianuarie 1870. Contra ideei
1870 de a se da o dota/iune anuala
*Politica (Traian, II, nr. 1, p. Doamnei. Proectul lui Basiliu Boe-
1-2 ;3 lanuarie 1870. Explica rescu. Dinastie i Naciune).
ce inseamna dinastic i antidinastic. Viatia, Faptele i Ideile
Foarte interesant. Apoi che- Iui Nicolaiu Spatara din Milesci.
stiunea liniei ferate spre Rusia). (Traian, II, nr. 7, p. 27-28; nr. 8,
Politica (Traian, an. II, nr. 2, p. 31-32; nr. 9, p. 36; nr. 19, p.
p. 5-6; 6 Ianuarie 1870. Situaiia 43; nr. 12, 47-48; nr. 14, 55-56;
lui Napeleon III se clatina. Mo- nr. 16, p. 64).
narhii ar putea invala ceva). Politica (Traian, II, nr. 8, p.
Politica (Traian, an. II, nr. 3, 29; 22 Ianuarie 1870. De ce au
p. 9-10; 10 Ianuarie 1870. Un demisionat atat de pulini cu pri-
francez a fost ucis de varul lui lejul demisiei lui Ion Bratianu,
Napoleon III. Scandulul de presa acuzat in Paralment c a furat
de acolo. Ce se intampla la noi. banii publici? Indeamna sai dea
Marealul Cur%ii n'a invitat pe d. demisia cat mai mulIi deputail).
deputat Radu Michail la Bal, sub P oli ti c a (Traian, II, nr. 9, p.
pretext ca in timpul alegerilor a 33-34; 24 Ianuarie 1870. Despre
trimis 6 depqa insultatoare pentru faimosul autograf al lui Boerescu.
Domnitor. Servicii nemIeoi. In- Il reproduce. Polemizeaza cu A-
vitatii au murit de sete, caci nu dunarea NaVonala *, care sus/ine
oiau cum sfi ceara apa pe nem- dreptul de a inzestra Doamna).
lete). *Politica (Traian. II, nr. 10,
Politica (Traian, II, nr. 4, p. "3"7-38; 27 Ianuarie 1870. Ca-
13-14; 13 Ianuarie 1870. Despre derea ministerului din cauza ca
pactul de alianIa Ion Ghica-Ni- Boerescu i Cogalniceanu ajunse-
colaa Ionescu). seri prea tari).
*Politica (Traian, II, nr. 11, la urma, ca sa poata fi redus.

29 Ianuarie 1870. Scurt istoric Comenteaza. 11 Februarie, t Ro-
al Ministeriului trecut. Iarasi che- manul * publica o corespondenla
stia pensiei Doamnei. Cum ar tre- din Severin ; Cuza *. Apel dare
bui sa se intareasca dinastia.) Domnitor sfi fie roman).
Politica (Traian, II, nr. 12, p. Politica (Traian, II, nr. 16, p.
45-46; 5 Februarie 1870. Comen- 61 ; 14 Februarie 1870. Contra mi-
tarii in jurul ministrilor noui nu- nistrului de Razboiu, George Ma-
mici. Cantacuzino, la finan/e. A- nu. Imbrficarea armatei cu postav
ran' toate formaiiile cari s'au romanese este respinsa de Mi-
incercat. Scrisoarea Domnului nistru).
cfitre z Principele * Ghica). Do mnul C. Blaramberg,
SpatarulMilescu.Desprefo- d ep ut a t ( Traian, II, nr. 16, p,
losin/a studiilor istorice. (Traian, 62, 14 Februarie 1870. Blaramberg
II, 1870, p. 47-48. Din introdu- spusese in Camera c s Arhiva
cerea la Chrysmologium, traducere Istorica * trebue desfiinvita pentru
fragmentara de Hasdeu). a nu se falsifica documentele pre-
Politica (Traian, II, nr. 13, p. /ioase. Hasdeu II provoaca sa pre-
49; 7 Februarie 1870. Zvon despre cizeze unde si cand a falsificat
incetarea lui Traian. N'a aparut vreun document).
doua zile din cauza sarbatorilor. Revista politica (Columna
Chestiunea israelit din nou des- lui Traian, an. I, nr. 1, p. 1-2 ;
chis in urma scrisorii lui Cr& 1 Martie 1870. Continua Traian.
mieux, prin care se cere pute- Moneta, chestia la ordinea zilei.
rilor europene interven/ia diplo- Dar de ce atata entuziasm?
inatica in Romania, pentru acorda- altadata domnii romani aveau
rea drepturilor evreilor. Despre che- moneta proprie. Tratat de ex-
stiunea bugetului.--Restul mem- tradare cu Serbia. Cuza).
brilor stangei, insulta/i de Petre *Revista politica (Columna
Gradisteanu, demisioneaza Elsa lui Traian, I, nr. 2, p. 1-2 ; 5
cum ii indemnase Hasdeu in 22 Martie 1870. Despre Despot-Voda.
Ianuarie). Legea Bisericii Romane- supusa
Politica (Traian, II, nr. 14, p. controlului Patriarhului de Con-
53 ; 10 Februarie 1870. Ce ar fi stantinopole).
trebuit sa faca Dinastia ca sa nu Bibli o gr a fia: La Transilvanie
dea nastere la zvonuri si ca sa fie et son union forcee avec la Hon-
ou adevarat romaneasca.Tero- grie (Columna lui Traian, I, nr. 2,
rismul maghiar). p. 3, 4, 5 Martie 1870. Articol de
Politica (Traian, II, nr. 15, p. Perie/eanu-Buzau din Revue Con-
57 ; 11 Februarie 1870. Camera temporaine *).
merge inainte cu votarea bugetelor Revista politica (Columna
in pripa. Bugetul armatei e lasat lui Traian, I, nr. 3, p. 1-2 ; 9
Martie 1870. Iarrasi *Domnul streinb 11 Februarie (semnat Un

care nu vrea sA ajute romanismul. Roman verde *) (Columna lui
ConfecIionarea timbrului postal a Traian, I, nr. 6, 19 Martie 1870,
fost incredintata unui evreu. Pro- p. 3. Comenteaza un articol al lui
iect despre Banca FonciarA). Ion BrAtianu din t Romanul a.
Archiva istorica. Deceniul Anti-dinastic).
1570-1580. Fontane inedite, rare, *Revista politica (Colurnna
pu-cin cunoscute sau imprAstiate, riu Traian, I, nr. 7, p. 1 ; 22
culese traduse i adnotate de ... Martie 1870. Un om de geniu nu
(Columna lui Traian, I, nr. 1, poate fi tiran. Scrisoare lui Napo-
p. 3-4 ; nr. 2, p. 3 ; nr. 3, p. 4). leon III catre Emile Olivier, prin
*Revista politick (Columna care ii propune reforme. Compa-
lui Traian,1,--nr. 4, pr 1 ; 11 Martie ra/ie intre latin si german. Cel
1870. Despre Gaspar Graziani, dintaiu oie s prevada furtuna).
neamt, strein. Dar Carol e roman. Revista politica (Columna
Atunci de ce nesocoteste nevoile lui Traian, I, nr. 8, p. 1-2: 25
romanilor ? Deputa-cia In cap cu Martie 1870. PersecuTia anti-car-
Costache Panaiotu la Palat. Dom- listilor. Candiano-Popescu si Pan-
nul Ii spune di nu e roman. Co- dravu, directorii ziarului Demo-
merciaircii s nu se amestece in cratia *, da/i in judecata. E po-
politicA *. Burghezia se simte in- sibila schimbarea guvernului, cu o
s ultata). lista omogenti, gen Popa Tache?).
Revista politica (Columna Revista politica (Columna
lui Traian, I, nr. 5, p. 1 ; 15 Mar- lui Traian, I, nr. 9, p. 1 ; Demisia
tie 1870. Banchetul dat beizadelei lui Zizin, Marzescu, Cozadini.
Ghica. Cel care a spus in Adunarea Pretinsul razboiu civil dela Ploeoi.
Parlamentului cal romanii sunt Nefasta operwcie a sfAtuitorilor
hoti iar prusienii modeluri de one- Tronului).
stitate. ComparA banchetul dela Bibliografia: Elementul mo-
1 Octomvrie 1789, Franca. Tara narhic In cele 101 (I Fabule s de
e prada speculamilor germani, d. G. Sion (Columna lui Traian,
Strussberg-Ambron, etc.). I, nr. 9, p. 4).
Bibliografia: S. Frollo,
L. *Revista_politici .(Columna
Vocabulario italiano - romanesco. lui Traian, I, nr. 10, p. 1 ; 1
(Columna lui Traian, nr. 5, p. 4). Aprilie 1870: Demisia intregului
Revista politica (Columna Cabinet. Greu de stiut cauzele,
lui Traian, I, nr. 6, p. 1-2; 18 cci toate guvernele au cAzut din
Martie 1870. Este exagerati cam- 1866 prin voin%e oculte, streine,
pania de rasturnare dusk de presA. exterioare).
Trebue Ifisa/i Ca tread)." 7 ani. Archiv Filologic. Spice pen-
Hasdeu sper5 ca lucrurile se vor tru limba roman-6 (Colurnna lui
indrepta). Traian, I, ur. 1,0 p. 4, Acatistul
Moldovean al Mitropolitului Do- instigata i ciocnirea dela Tecuci.

siteiu ; id., nr. 11, p. 4, nr. 12, p. o Naiiunea romanfi cheama pe d-1
4, id.; Cazania moldoveneasca a Iepureanu 0 Carp la putere, tot
mitropolitului Varlam din 1643, ce poate fi mai evreu*).
nr. 15, p. 4; nr. 16, p. 4; nr. 17, Studie asupra giudaismu-
p. 4; nr. 18, p. 4; nr. 19, p. 4; 1 u i, Evreul in Shakespeare (Co-
nr. 20, p. 4; nr. 21, p. 4; nr. 23, lumna lui Traian, I, nr. 14, p.
p. 4; nr. 24, p. 4; nr. 25, p. 4; 2-4; 29 Aprilie 1870. Citeazk doua
nr. 27, p. 4; nr. 31, p. 4; nr. 32, mari scene. Portretul pe care 11
p. 4; nr. 34, p. 4; nr. 36, p. 4; face Shakespeare corespunde Tal-
nr. 38, p. 4; nr. 39, p. 4; nr. 41, mudului. Evreica nu-i corupta prin
p. 4; nr. 43, p. 4; nr. 44, p. 4). studiul Talmudului. Este femee
Revista politica (Columna ca toate femeile).
lui Traian, I, nr. 11, p. 1; 5 A- *Saraci a, versuri (Columna lui
prilie 1870. Domnitorul s nu vede, Traian, I, nr. 14, p. 4, 20 Aprilie
nu aude. nu imte, nu intelegy 1870).
nimic ), Dormitorul. aeneul no- Revista politica (Columna
stru s. Pamfletul cel mai salbatec lui Traian, I, nr. 15, p. 2; 23 A-
din toate publicate pana acum). prilie 1870. In pagina I se publicfi
Revista politica (Columna raspunsul studen/ilor dela Paris
lui Traian, I, nr. 12, p. 1-2; 8 catre cei din Viena pentru un pe-
Aprilie 1870. De doua saptamani lerinaj la mormantul lui tefan.-
se presupun mereu listele noului Lista guvernului; Iepureanu pre-
guvern. Se crede, Ion Ghica. Un edemie 0 Interne. Contra cio-
cosmopolit. Totu0, nu-1 va com- coilor care sunt s lenqi, despoti.
bate orbete, caci nu este un om cosmopolili a).
rout Ii propune sa Inceapa gu- Bibli ogr a f i a. Societatea pen-
vernarea prin Inoirea marqalului tru invalatura poporului roman.
Curiii, care ar fi trebuit sa cada Foaie mensuala. An. I, nr. 5, 88
odatii cu guvernul, ca in Anglia). pagini (Columna lui Traian, 1,
Revista politica (Columna nr. 15, p. 4).
lui Traian, I, nr. 13, p. 1-2; 15 Revista politicS (Columna
Aprilie 1870. Comenteazii 0 relui Traian, I, nr. 16, p. 1; 30
zuma 41 Domnul strain al lui Si- Aprilie 1870. Alegerile municipale.
meon BarnuI. Cum a fost facut ple- Blaramberg langa C. A. Rosetti.
biscitul dela 1866?). Partidul liberal (tRomanuls) plin
Ocnele in Romania (Co- de streini. Ce-a fost la Tecuci).
lumna lui Traian, I, nr. 13, 15 *Vornicul lancu Mo/oc,
Aprilie 1870, p. 2). versuri (Columna lui Traian, I,
Revista politick (Co/uinna nr. 16, p. 2-3, 30 Aprilie 1870).
lui Traian, I, nr. 14. p. 1; 19 A- Revista politica (Columna
prilie 1870. Mi9carea antisemita lui Traian, I, nr. 17, p. 1; 3 Mai
CONTRIBUM BIBLIOGRAFICR 381
1870. Dizolvarea Camerelor, fara si comenteaza articolul din 23 A-

nici un motiv. Incepe guvernarea prilie. Iepureanu izbuteste).
Carp-Iepureanu).
Studie asupra giudai- Revista politica (Columna
lui Traian, I, nr. 23, p. 1 ; 27
smulu i. Evreul n Balzac (Co- Mai 1870. Regimul batei a scos
lumna lui Traian, I, nr. 17, p. numai boieri la Colegiul I. Comen-
2-3, 4 Mai 1870). tariul epistolei lui Ion Ghica efitre
Revista politica (Columna lui presedintele comitetului coalitio-
Traian, I, nr. 18, p. 1 ; 6 Mai 1870. nist din Gradina-Retoride. t Ne
Inexistenta liberatii sub cabi- da pe mfina nerntilor, evreilor si
netul actual. Blaramberg langa ungurilor s).
C. A. Rosetti. s Ion Bratianu so- Psalmul 7 7 din Coressi
sesta iarasi tarziu, ea si (a 1866...$).
(Foaia Societtifii Romilnismul, an.
Bi bli o gr a fi a. Foaia Societittii I, nr. 2, Mai 1870).
Romanismul, an. I, nr. 1, Aprilie *Revista politica (Columna
1870 (Columna lui Traian, I, nr. lui Traian, I, nr. 24, p. 1 ; 3 Iunie
18, p. 3-4). 1870. Comenteaza formatia guver-
*Revista politica (Columna nului. Influenta bataiasilor mai
lui Traian, I, nr. -19, p. 1 ; 10 Mai pipaibila ca niciodata. Totusi,
1870. Boierii s'au bagat pretutin- independentii au un numfir impre-
deni. Nu e contra Domnului, ci nant de locuri).
contra ciocoilor).
Talmudu I. Discurs tinut in sala Revista politica, (Columna
Ateneului Roman in 1865 (Columnalui Traian, I, nr. 25, p. 1 ; 7 Iunie
lui Traian, I, nr. 19, 10 Mai 1870; 1870. Senatul e phn de nulitati.
nr. 20, 14 Mai ; nr. 21, 18 Mai). In Camera, opozitia independen-
*Revista politica (Columna tilor va incurca pe d-1 Epureanu.
lui Traian, I, nr. 26, p. 1-2; 13 Evreii americani intervin pen-
Mai 1870. Analiza parlamentelor tru coreligionarii lor din Romania).
romanesti. Cum se anunta un pro- Bibli ogr a fi a. Tratat elementar
gram politic? Toti sunt obscuri si de anatomie descriptiva, de G.
abstracti. Influenta iudaica). Romniceanu, t. I, Osteologia, 121
Revista politica (Columna lui p. (Columna lui Traian, I, nr. 25,
Traian, I, nr. 21, p. 1 ; 17 Mai p. 4).
1870. Guvernul actual tinde la Revista politica (Columna
impamantenirea Israelitilor. Se fac lui Traian, I, nr. 26, p. 1-2 ; 10
discursuri i programe contra s strei Iunie 1870. D-nii Carp si Manu
nilor *, dar nu se pomeneste de ofera caracteristicele prin care pot
Evrei). fi definiti boierii juni. Carp da
Revista politica (Columna 25.000 frs napastuitilor din Fanar ;
lui Traian, I, nr. 22, p. 1 ; 24 dar in Ardeal nu da nimic. Manu
Mai 1870. Reproduce fragmente da ordin catre armata prin care
mulcumeste pentru o disciplina ale- lumna lui Traian, I, nr. 30, p. 3 ;

gerilor *), nr. 33, p. 3-4).
*RevistA politie& Columna Revista politica (Columna
lui Traian, I, nr. 27, p. 1 ; 14 lunie lui Traian, I, nr. 31, p. 1-2 ; 30
1870. Guvernul zvoneoe: inva- Iunie 1870. Comenteaza posibili-
siune nu-i timp de certuri intes-
!
ta%ile lui Leopold Hohenzollern.
tine !- ca sa poata dormi in linis- Nu crede c Spania va ceda.
te. Zgomotul acesta revine de 10 Plebiscitul *. Antidinastic).
ani incoace, de ate ori se misca Discursul lui Hasdeu, pri-
ceva in Iara). mind presedincia Societalii Ro-
Diverse (Columna lui Traian, manismul * (Foaia Societafii Ro-
mdnismul, an. I, nr. 3, Iunie 1870).
I, nr. 27, p. 4. Polemizeaza cu Revista
4 Convorbiri Literare * in jurul poe- politica (Columna
ziei eBaraganul *, comentata de lui Traian, I, nr. 32, p. 1 ; 4 Iulie
Hasdeu. i o recenzie ironica a 1870. Leopold de Hohenzollern
idilei lui Jacob Negruzi, s Miron si retras candidatura ; Columna
Florica *). lui Traian triumffi. Era de altfel
sigura. Nic. Ionescu se lafaieste
Revista politica (Columna cu ciocofi i evreii. Critica. Hasdeu
lui Traian, I, nr. 28, p. 1 ; 18 Iunie anun/ase de mult ca va ataca pe
1870. Un apel din Pitesti, despre oricine se departeaza de demo-
schingiuirile patimite. 0 poezie era-tie i romanism).
din Paris, pentru urna comemora- D. N. Ionescu i d-1 Iepu-
tiva a lui Stefan cel Mare, la Putna, reanu (Columna lui Traian, I,
care nu s'a Mout). nr. 32, p. 3. N. lonescu tradator
Revista politica (Columna al scoalei nedependinte *).
lui Traian, I, nr. 29, p. 1 ; 22 *Revista politica (Columna
Iunie 1870. Comenteaza insemna- Zui Traian, 1, nr. 33, p. 1 ; 8 Iulie
tatea poemei Memoriei lui Stefan 1870. Razboiul franco-german si
cel Mares de Ciru Economu, pe neutralitatea noastra. Nu trebue
care o publica in fruntea ziarului). sA facem o politica franceza ci
Revista politica Columna una romaneasca. Dar sa firn
lui Traian, I, nr. 30, p. 1 ; 26 Iunie armaIi).
1870. S'a raspandit zvonul ca Revista politica (Columna
Leopold Hohenzollern s'ar fi ales tui Traian, I, nr. 34, p. 1-2 ; 12
rege in Spania. Nu e adevarat ; Iulie 1870. e Scoala autoritara * qi
cfici latinii de acolo au invaIat e scoala nedependinte * si ultimele
destul prin experienIa noastra. evenimente parlamentare, Nic. Io-
Dar un alt Leopold, L. Buchner, nescu).
a fost numit consul american in Revista politica (Columna
Romania. E un evreu). lui Traian, I, nr. 35, p. 1 ; 16
Armenii in Romania (Co- Iulie 1870. Se cornenteaza seri-
soarea lui Ghiculescu calm Scafes, Traian, I, nr. 38, p. 1 ; 29 Julie

data de Radu Michai, i publicata 1870. Curajul foicei Comuna
in pag. I. Arata ce interesa-ci erau din Bacau. Antidinastic. Victoria
unii t nedependinfi *. Este si Dom- prusiana este fatala pentru lara.
nitorul implicat). Hasdeu, pentru intaia oara, pome-
D-lui Simeon Michalescu neste de razboiul franco-german,
(Columna lui Traian, I, nr. 35, si de victoria germana. Dar in
16 Iu lie 1870, p. 3 ; Se publica 1866 nu stia.ci ca Princul Carol
scrisoarea lui Sim. Mih., mai sus, e german? Sau atunci Hohenzol-
prin care arata ca n'a votat con- lernii erau latini?).
cesiunea Strussberg ; dar pe care a *Revista politica (Columna
votat-o Hasdeu. Hasdeu explica ; lui Traian, I, nr. 39, p. 1 ; 29
.a votat-o crezand-o altfel dada Iulie 1870. Oricine ar iesi infrnt
.era ; a gresit, dar mice a facut a din razboiu iese cu glorie. Solu/ia
lost fara niciun interes personal. ar fi Impartirea Austriei, lueru care
Cf. Scrisoarea lui Mih. din nr. 36, ar impaca i Prusia, i Franca,
p. 3-4). Rusia, Italia si pe noi).
Raspuns [nesemnat, dar personal, *Revista politica (Columna
la a doua scrisoare a lui S. A. Mi- lui Traian, I, nr. 40, p. 1 ; 19
halescu, publicata in nr. 36, p. 3]. August 1870. Arestarea lui Hasdeu.
(Columna lui Traian, I, nr. 36, Comenteaza sensul revoluciei dela
p. 3-4). Ploesti. Ridicul. Poci fi dinastic
Revista politica (Columna sau antidinastic, dar nu poti
lui Traian, 1, nr. 36, p. ; 18 accepta revolta unui orasel).
Iulie 1870. e 3 August bate la usa *Buletin Interior (Columna
si 11 Februarie nu e departe *; lui Traian, I, nr. 40; 20 August
Ce fac politicienii romni? Nu pot 1870. Zvonul revoltei dela Ploesti.
fara boieri, postulanti, ortodoxie, Ce s'a intamplat in Capitala).
etc. Ziarul Tara i nu mai apare Biblio gr a f i a. Tractat complet
in romil.neste. E de vina cosmo- de Economia Politica sau simpla
politismul sau). expunere a modului cum se for-
Revista politica (Columna meaza, se distribuie si se consuma
lui Traian, I, nr. 37, p. 1 ; 22 bogatiele, de loan Strat. (Columna
Iulie 1870. Spionajul prusian in lui Traian, I, nr. 40, p. 4 ; &aka.
Franla sub pasapoarte romanesti, Este o compilaVe, traducere, Fara
semnate de d-1 Strat. Nota zia- nimic original si nimic aplicabil la
rului francez semi-ofieial e Le Con- lara noastra).
stitutionnel * in favoarea actualei Buletin Interior (Columna
stari de lucruri in Romania. lid Traian, I, nr. 40, nr. 41, nr.. 42,
Bancruta frauduloasa a evreului nr. 43, etc. Primele patru mai
Leiba Cahana). simple. Dela nr. 43 ajung articole
Revista politica(Columnalui mari, cu mai multe subiecte).
Revista politica (Columna nasterea princiarli, dispari/ia lui

lui Traian, I, nr. 41, p. 1; 23 C. A. Rosetti si complotul dela
August 1870. Reproduce revista Jilava).
din 23 Aprilie 1870, 4 pentru a nu Revista politica (Columna
supara pe d-nii judecatori de lui Traian, I, nr. 43, p. 1-2 ;
instruclie *.--4 In acest moment 1 Septembrie 1870. 0 bucurie de
soseste o telegrama : armata fran- Cassandra sfi vada realizandu-se
ceza capitulata si Napoleon prins. profeIiile facute de el cu luni
Ni cade condeiul din mana ...*). inainte. In politica externa, con-
Buletin Interior (Columna gresul panlatin indernnat din
lui Traian, I, nr. 41, p. 1 ; 23 8 Iulie 1869 se realizeaza. Re-
August 1870. Succesele Prusienilor produce din revistele politice din
fac si sporeasca teroarea in Ro- Julie 1869).
mania).
*Stefan si Radu, cantec ba- Revista politica (Columna
lui Traian, I, nr. 44, p. 1-2 ; 6
tranesc (C'otumna rui Traian, I, nr. Septembrie 1870. e Arborii dela
41, p. 2-3). Vacaresti mi-au sgandarit memo-
Biblio gra f i a. Itinerariul Tune- ria *. Isi aminteste arborii celebri,
Iionarilor administrativi, de Ioan vazirci de cuceritorii si aventu-
M. Bujoreanu (Columna lui Traian rierii lurnii).
I, nr. 41, p. 4. Lucrare buna. Ci-
teaza mult). Buletin Interior (Columna
Revista politica (Columna lui Traian, I, nr. 44 ; 6 Septern-
lui Traian, I, nr. 42, p. 1; 26 brie 1870. Compara cele trei ca-
August 1870. Care sunt cauzele binete : Bratianu influen%a mo-
succesului german ? Nici instruc- rala ; Cogalniceanu influenVa
-Oa publica, nici pusca cu acci brutala Iepureanu influeirca
spiritul nacionalist. FranIa impe- gesuita. Ploiestenii nu sunt Inca
riala era cosmopolita, in loc de liberi. Dece atata lume inchisa
a fi latina. Fi-va Frania Rupubli- pentru nebunia lui Can diano ?).
cana altfel?). Buletin Interior (Columna
Buletin Interior (Columna lui Traian, I, nr. 45; 10 Septern-
lui Traian, I, nr. 42 ; 27 August I rie 1870. Abonacii cari nu-si
1870. 4 Monitorul Oficial * desmin- platesc abonamentele. Gonirea
te zvonul celor 50.000 turci che- colonelului Giuseppe Bidischini,
maIi in tara. Desminte teroarea cuscrul lui Garibaldi ; intreaba
dela Ploesti. C. A. Rosetti fuge guvernul cali evrei o izgonit ?).
pe un vas austriac). Domnipt Maria, o fiica ne-
Buletin interior (Columna cunoscuta a lui Stefan
lui Traian, I, nr. 43 ; 1 Septem- c el Mar e. Analisi critica. (Co-
brie 1870. Afara de razboiul franco- lumna lui Traian, I, nr. 45, 10
german, trei chestiuni importante : Septembrie 1870).
Archiv filologic. Psaltirea La Tours, se afla evreul Crmieux.

versificata a metropolitului Dosi- Italia ar trebui sit se puna in
teiu din 1673. (Columna lui Traian, fruntea latinitatii).
I, nr. 45, 10 Septembrie 1870, p. Buletin Interior (Columna
4; nr. 49, p. 4 ; nr. 50; nr. 54 [Sub lui Traian, I, nr. 48; 22 Septem-
rubrica: Filologia]; nr. 58; nr. 61). brie 1870. Circulii zvonul ca Rusii
*Revista politica (Columna vor sa ia Basarabia de Sud. E
lui Traian, t nr. 45, p. 1-2; 10 numai un zvon dar e primejdios
Septembrie 1870. Emigrarea nem- sa fie rfispandit).
tilor si propaganda germana prin Diverse (Columna lui Traian, I,
cultura. Dar latinii nu se pot ger- nr. 48. Ultimul numar din s Con-
maniza. Dirnpotriva, in contact vorbiri *, dela I Septembrie 1870 ;
cu o natie latina, se latinizeaza ii bate joe de versurile lui Bodna-
germanii ; ex. Gotii in Spania, rescu si de proza lui C. Negruzzi).
Longobarzii in Italia, Francii in Buletin Interior (Columna
Galia). lui Traian, I, nr. 49; 26 Septem-
Buletin Interior (Columna brie 1870. Au incetat zvonurile
lui Traian, I, nr. 46, p. 1 ; 13 invaziei rusesti dar se spune ea' Ro-
Septembrie 1870. Chestiunea Bi- mania va fi anexata Ungariei ; e
dischini, pe care o discuta presa, absurd sa se raspandeasca aseme-
ponegrind pe colonel). nea zvonuri. Barbariile dela
Archiv Istoric (Columna lui Ploesti, citate dupa a Romanul *
Traian, I, nr. 46, 47, 48, 49, 50, din 24 Septembrie).
51, 52, 53, 54, 55, 56, 58, 60, 61, Revista politica (Columna
62). lui Traian, I, nr. 49; 25 Septem-
Bibliografia. Abecedar ilu- brie 1870. Polernica intre a Ro-
strat pentru copii incepatori, de manul o si Dreptatea n asupra
I. V. Adrian (Columna lui Traian, chestiunii: Domnie sau Republica ?
nr. 46, 13 Septembrie 1870. E Hasdeu raspunde ca nu tre-
bun, pentruca e *national t). bue sa dorim decal ceea ce e cu-
Buletin Interior (Columna ret romanese ; domnie, deci).
lui Traian, I, nr. 47 ; 17 Septem- Buletin Interior (Columna
brie 1870. 4 Armonia s intre Justi- lui Traian, I, nr. 50; 30 Septem-
tie i Guvern. Magistratii sunt in brie 1870. Brutalitatea cu care
slujba guvernantilor. Concesiunea sunt redactate comunicatele gu-
Strussberg imbogateste pe ex- vernului: stil vulgar, trivial, pole-
propriati ; o prajina de pamant mica de mahala).
din jud. Galati costa 170 galbeni). *Co smopolitism *si Natio-
Revista politica (Columna n a Ti s m. -Discursul presedintial
lui Traian, I, nr. 47 ; 17 Septem- de redeschiderea sedintelor socie-
brie 1870.. Franca e invinsa de t5tii a Romanismul o, tinut in 26
Germania prin cosmopolitismul ei. Septembrie 1870 . de d-1 B. P.
Hasdeu. (Columna lui Traian, I, acesti doi barba.ci de Stat in 1868..

nr. 50, 30 Septembrie 1870, p. Dar Rosetti e prins de cosmopoli-
1-2. Comenteaza razboiul franco- tism ; Bratianu e Inca na.cionalist.
german). Articol interesant ca document).
Diverse (Columna lui Traian, I, *D or u I, versuri (Columna lui
nr. 50. Probe de limb ridicula din Traian, 1, nr. 52, 19 Octombrie
Trompeta Carpatilor *; o revista 1870, p. 4).
bulgara la Bucureoi). Buletin Interior (Columna
Buletin Interior (Columna lui Traian, nr. 53; 25 Octombrie
lui Traian, I, nr. 51 ; 5 Octon brie 1870. Incepancl ca acest Buletin,
1870. Apare inca o foaie indepen- se introduc subtitlurile, Ridicu1u1
denta a patra: e Samanatorul * 1E unei lovituri de Stat in Romania,
Barlad.Hasdeu o saluta ; crezulv unde guvernul poate face ce vrea
romanismul si democralia.Ger, fara sit mai aiba nevoie de ea).
manizarea %aril prin teatru). *Luntr ea, yersuri (Columna lui
Revista politica (Columna, Traian, I, nr. 53, p. 2, 25 Octom-
lui Traian, I, nr. 51 ; 4 Octom- brie 1870).
brie 1870. Crmieux anunta pe Bibliografia (Columna lui
prefectii Frantei ca liberalii fran- Traian, I, nr. 53, nr. 54. Isidor
cezi se trichina Sfintei Libertali, Vorobchievici. Manual de armonie
asa cum francezii catolici se in- muzicala, Cernauti 1869; Colec-
china Sfintei Fecioare. De aceea iiune de cantece pentru scoalele
a pierdut Franta razboiul.Ro- poporale, etc. Cernawp 1870; se
mania, intre Bismarck si Sinagoga, reproduc enorme pasaje, o paging
e primejduita). jumatate din Columna).
Diverse (Columna lui Traian, I, *Diverse.Negruzziade(Co-
nr. 51. Citeaza din Convorbiri ); lurnna lui Traian, I, nr. 53 Admi-
Negruzzi si o poezie de Prodii- rabil pamflet. E atacat si T.
nescu. La o subscriptie pentru bi- Maiorescu).
sericuta Azilul Elena-Doamna, din Cosmopolitism i Na%io-
8 subscriitori, 5 sunt evrei). nalism, discurs (Foaia Societdfii
Buletin Interior (Columna Romdnismul, an. I, nr. 7, Octom-
lui Traian, I, nr. 52; 19 Octom- brie 1870, p. 303-305).
brie 1870. Pu/ine noutali In Cetatea Neampil (Foaia So-
intru, ffind prea multe cele din cietafii Romdnismul, Octombrie
afara *Se dau prea multi bani 1870, nr. 7, p. 326-331).
pentru repararea palatului, etc.). Buletin Interior, (Columna
Suveniri de actualitate lui Traian, I, nr. 54; 2 Noembrie
(Columna lui Traian, I. nr. 52, 19 1870. Discuta in special trecerea
Octombrie 1870. Comenteaza ra- Domnitorului pe la Tecuci, fara
ceala dintre Rosetti i Bratianu. sa vorbeasca cu Iaranii. Domnul
Si-aduce aminte ce solidari erau e rau sfatuit).
Buletin Interior (Columna V arietiili. N e gruzziade.

lui Traian, I, nr. 55; 9 Noembrie (Columna lui Traian, I, nr. 56).
1870. Comenteaza propunerea lui Buletin Interior (Columna
Vasile Boerescu de a refuza tri- lui Traian, I, nr. 57 ; 23 Noem-
butul Porii, insinuand ca cei brie 1870. Comenteazi Mesajul
50.000 galbeni s treaca la Lista Princiar).
Civila.Afirma ca atat timp cat San-Giorgio 9i Calafato
Rusia se impaca bine cu Prusia, (Colurnna lui Traian, I, nr. 57,
nu ne putern teme de o invazie 26 Noembrie 1870. Giurgiu ---- San
mos covita ). Giorgio ? Calafat, cuvant genovez,
*Muntele 9i Valea, versuri a smoli, e un ora9 unde Genovezii
(Columna lui Traian, I, nr. 55, Ii t calafatau * corabiile).
9 Noem rie 1870).
Bibliografi a. Dimitrie Frun- Polernica (Columna lui Traian,
slescu, Geografia fizica 9i politica
I, nr. 57, 26 Noembrie 1870. D.
Frunzescu publica o scrisoare,
a Romaniei. (Columna lui Traian, Hasdeu i rfispunde).
I, nr. 55).
Buletin Interior (Columna Criti ca. Poe%ii r o mani
/Ana la 1848. Costache
lui Traian, I, nr. 56; 16 Noem-
I rie ,1870. Fragmente: despre pu- Stamate (Columna I, nr. 57;
tine iraportauta care se da Mi- I, nr. 60; I, nr. 61. Cu prilejul
nisterului Instrucfiei; despre d-I a trei volume de C. Stamate,
Esarcu cari a dat Teatrului pe publicate in 1843, 1866, 1868).
Millo, spectacole de taverna, etc.). Buletin Interior (Columna
Armarea NaIionalli (Col. lui Traian, I, nr. 58; 30 Noem-
lui Traian, I, nr. 56, 16 Noembrie brie 1870. Moneta Romaniei nu
1870. Comenteaza un articol entu- trebue sa tuba capul Domnitorului,
ziast din 4 Revista Militara *, cu ci Sterna Iarii.Primejdia evreilor,
prilejul inspecIiei Domnitorului. comentand un articol obraznic din
Crede ca lucrurile nu stau totu9i. Lloydul de Bucure9ti s).
stralucit. Citeaza un lung articol Bib/iografia. Dloara Con-
din * Revista Militara * din 1867, stazrca Dunce, Martira inimei. (Co-
care era de alt parere. Aminte9te lumna lui Traian, I, nr. 58; 30
ca. in 1868, ca deputat, a votat Noemvrie 1870, p. 3-4. Lauda).
impotriva legii. Propune instruc- Buletin Interior (Columna
lie pre-militara). lui Traian, I, nr. 59; 7 Decem-
Polemic a. 4 Imparatul Calafat * brie 1870. Presa nenrcofila lanai
9i *.Trompeta Carpa-vilor * (Co- guvernul. In raspunsul la Mesaj,
lumna lui Traian, I, nr. 56, 16 se spune a Traiasca Romania *
Noembrie 1870. Dovede9te ca nu- dupa ce se spune 4 Traiasca Dom-
rnele Calafat * e un sobriquet, nul, Doamna, principesa Maria *.
insemnand * smolitor *). Din nou d-I Esarcu).
CetateaNeamtului. (Col. lui A rchiv Istoric, (Columna, II,

Traian, I, nr. 59, 7 Decembrie nr. 1 (63); II, nr. 2 (64) ; II nr.
1870. Se reproduce din 6 Foaia So- 3 (65); II, nr. 5 (67); II, nr. 6
cietatii Romanismul b Octombrie (68); nr. 69; nr. 70; nr. 72; nr.
1870, inceputul studiului). 73; nr. 74; nr. 77; nr. 78; nr.
Buletin Interior (Columna 80; nr. 81; nr. 82 ; nr. 83; nr. 84;
lui Traian, I, nr. 60; 14 Decem- nr. 85; nr. 86; nr. 87; nr. 88;
brie 1870. Vernescu a atacat la nr. 89 ; nr. 90; nr. 91 ; nr. 92;
Camera prusofilia guvernamentala, nr. 93; nr. 94; nr. 95; nr. 96;
si a avut succes.Din nou Millo). nr. 97.
Buletin Interior (Columna uletin Interior (Columna,
lui Traian, I, nr. 61; 21 Decem- II, nr. 2 (64); 11 Ianuarie 1871.
brie 1870. Comenteaza noul Ca- [Atrage atentia ci noua jurisdictie
binet . Pamflet impotriva lui Io- consulara pe care o vor discuta
nescu, Ieremia-Parcalabul *, cum Camerele ne este defavorabila.
11 numise in Columna din 12 Iulie Intreaba pe Ion Ghica, de ce se
1870). accepta atat de multi greci in
negotul romnesc].
Buletin Interior (Columna A doua epistola deschisa
lui Traian, I, nr. 62, p. 2 ; 31
cdtre d-1 Nicolau Ione-
Decembrie 1870. Scurt i nesemni- scu (Columna, II, nr. 2 (64);
ficativ). 11 Ianuarie 1871. [Compara pa-
Introdutere despre lite- rerile lui N. I. despre Ion Ghica,
ratura populara, la I. C. din 1868 si astazi].
Fundescu : Basme, orqii, pcali- ibli ogr a f i a. Colonel Slani-
turi qi ghicitori, Ed. II, 1870. ceanu, Manualul Ostasului mili-
tian (Columna, II, nr. 2 (64) ; 11
1871 Ianuarie 1871. [Autorul verifica
cele ce spunea Hasdeu in a Co-
Buletin Interior (Columna, lumna despre noua organizare
II, nr. 1 (63) ; 7 Ianuarie 1871. militara a Romaniei].
[Noi vrem dela Voda sa fie roman ; uletin Interior (Columna,
nu voim republica]. II, nr. 3 (65); 20 Ianuarie 1871).
Prima epistola deschisfi [Anunta ca in numarul viitor va
catre d-1 Nicolau Ione- publica acte despre neonestitatea
s c u (Columna, II, nr. 1 (63) ; 7 roOlor * de sub actuala domnie
lanuarie 1871. [II acula ca. a tra - a lui I. Ghica].
dat cauza romanismului, a a Scoa- A 3-a epistola deschisa
lei nedependinti *, renuntand la catra d. Nicolau lone-
chestiunea Israelita, pe care o scu (Columna, II, nr. 3 (65) ;
pusese in lumina cativa ani mai 20 Ianuarie 1871). [Arata in ce
inainte]. consta constitutionalismul lui I.
Ghica: multi Evrei si putina *A 6-a epistola deschis a

carte )]. efitra d. Nicolau tone-
Colegiul III din Bucure- s c u (Cotrumna, II, nr. 6 (.68);
sti (in loc de Buletin Interior) 8 Februarie 1871). [Arata ca po-
(Columna, 1I, nr. 4 (66); 25 Ia- litica umanitarista * a lui I.
nuarie 1871). [Aduce probe de ce Ghica, astazi cand Franta e in-
este neonest partidul lui I. Ghica, franta, ne di pe maim Germani-
Rosetti, Carada, etc.]. lor. Romania nu poate fi cuceriti
A 4-a Epistola deschis militareste, ci industrial si di-
ctr d. Nicolau Ione- plomatic].
s c u (Columna, II, nr. 4 (66); 25 Buletin Interior (Columna,
Ianuarie 1871). [ Acuza pe Ghica II, nr. 7 (69); 15 Februarie 1871).
ca e filo-iudeu i neconstitutional. [Zvonurile care circula, i eternul:
Vorbeste despre descentralizare, o fi! Absurditatea proiectului pen-
idee la moda, care pe H. 'II mun- tru stingerea datoriei flotante].
ewe de 4 ani. Da trei idei *Cauzele si Rezultatele
principale despre descentralizare. Cosmopolitism.u141 Dis-
Actuala descentralizare va pre- curs presedential la inaugurarea
face Romania in Palestina]. anului III al Societatii Roma-
Buletin Interior (Columna, nismul * rostit in sedinta publica
II, nr. 5 (67); 31 lanuarie 1871). din 24 Genariu 1871 (Columna,
[Dosarul afacerii Strussberg- Am- II, nr. 7 (69); 15 Februarie 1871).
bron, e depus pe biroul Parlamen- *Krunzel e, versuri (Columna
tului. Scrisoarea Domnitorului din lui Traian, Tr, nr. 7 169); 15 Fe-
foile germane, prin care anunta bruarie 1871).
el va abdica din cauza certurilor Buletin Interior (Columna,
politice interne. Nu va abdica, II, nr. 8 (70); 22 Februarie 1871).
scrie H., pentruca o spune i o [Raportul comisiei parlamentare
anunta]. despre dosarul Strussberg-Am-
A 5-a epistorit deschisa bron a fost adus, insa nu se stie
catra d. Nicolau Ione- cand va fi discutat. Ofera
s c u (Colwnna, II, nr. 5 (67); 31 pentru stingerea datoriei flotante.
Ianuarie 1871). [Face istoricul co- Teatru In frantuzeste, ca si cand
laborarii sale cu liberalii, de care n'am avea o limba proprie !].
s'a despartit vazand ca nu sunt *Cauzele si rezultatele
anti-boieri i anti-evrei]. s 6 smopolitismului (Foaia
Buletin Interior (Columna, Societrifii Rorneinismul, an. I, nr.
II, nr. 6 (68); 8 Februarie 1871). 10-11; IanuarieFebruarie 1871 ;
[Dosarul Strussberg 'Inca nu e p. 415-418).
luat In discutie la Camera. Sunt Buletin Interior (Colurnna,
numiti trei Ghica In posturi. Se- II, nr. 9 (71); 1 Martie 1870).
natul discuta prostii]. [Greselile Ministrului de Finaate,
25
390 SCRIERI LITERARE, MORAIX sI POLITICE
liabinul Abraham-Baer Cohen Buletin Interior (Columna,

vine din Palestina ca s adune II, nr. 13 (75); 28 Martie 1871).
fonduri, i e primit de Domnitor, [Se al:gine sA discute Cabinetul
de0 colonelul Ursu, din Ardeal, actual].
n'a putut aline o audient5]. Severi n, versuri (Columna lui
Buletinul Interior (Co- Traian, II, nr. 13 (75); 28 Martie
lumna, II, nr. 10 (72); 8 Martie 1871).
1871. [Afacerea Strussberg n'a Buletin Interior (Columna,
fost atat de rea pe cat de mon- II, nr. 14 (76); 5 Aprilie 1871).
struoas5 a fost aplicarea ei de [Comenteaza primirea evreului Ben-
toate ministerele. Proiectul pentru jamin Peixotto, consulul Americii
stingerea datoriilor flotante a fost la Bucurqti, care ureazA Roma-
retras ; un succes al Columnei. niei sfi nu faca distinclie intre rase
Din nou problema desfiinfarii ar- 9i religii. 13olintineanu, in agonie ;
matei permanente]. biblioteca i mobilierul sau s'au pus
Moiile Statului Roman. la loterie, cu 5 lei noui biletal].
Emfiteosa. Sat-model. AsociaIiu- Ce este noul Manilest-eunue s al
nea agricol. (Columna, II, nr. 10 CoaliVunii? (Columna, IL nr. 14,
(72) 8 Martie 1870 ; nr. 73, 15 (77). Semnat: Roman-Verde 4
Martie ; nr. 74, 22 Martie ; nr. 76, [Arata cat de putin organicA este
5 Aprilie ; nr. 78, 19 Aprilie). Coa]itia. Se recunowe stilul
Buletin Interior (Columna, lui H.].
II, nr. 11 (73) ; 15 Martie 1871). Domnului Alexandru Pa-
[Comenteaz5 rezultatele alegerilor piu Ilarian (Columna, II,
comunale. S'au ales membri mai nr. 14 (76); 5 Aprilie 1871). [A
independemi 0 mai na-cional4ti. fost calomniat de el, cand s'a spus
Cabinetul Ghica demisioneazd pen- c Hasdeu a fost vreodat5 in
trued o petrecere german5 dela slujba Evreilor. Face un scurt
Consulat a fost zdarnicita de istoric al atitudinei sale anti-se-
popor]. mite, care se manifest public din
Buletin Interior (Columna, 1860].
II, nr. 12 (74) ; 22 Martie 1871). Buletin Interior (Columna,
[Actuala Camera e tot atat de inu- II, nr. 15 (77); 12 Aprilie 1871).
tin. Nu pune chestiunea israelita. [Dovedete c ministerul putea re-
Aratfi starea civila a Botoqanilor, fuza exequatura lui B. Peixotto,
a Ia0lor. Rafuial cu Ghica ; de eyreu care reprezint America.
ce nuli arata adevarata cauza a Comunicatul in privin/a afacerii
demisiei ?]. Strussberg e foarte sever 0 ro-
0 15m urire (Colurnna, H, nr. manesc].
74 (12). [Scrisoarea linui arenda9 Buletin Interior Columna,
in legatura cu articolul despre II, nr. 16 (78); 19 Aprilie 1871).
Mo0i1e Statului]. [Guvernul a %cut deocamdat5 nu-
mai acte romaneti, i Columna Bratianu din 1865 ; foarte roma-

nu are sa-i reprorze deck che- nese. Dar liberalii nu au realizat
stiunea d-lui Peixotto. Nu trebue acel program].
criticat Guvernul cu orice prel, Buletin Interior (Columna,
chiar atunci and nu face nimic II, nr. 19 (81) ; 17 Mai 1871). [4Coa-
ran]. litiunea * n'a facut nimic. Comen-
Compendiu general de tariul fahulei s Raoul, Broasca
Statistic a, de B. Alessandre, o 0iudi s].
(Columna, II, 16 (78). [Recenzia e *Buletin Interior (Co-
de Hasdeu ; se vede dupa sign- lumna, II, nr. 20 (82) ; 24 Mai
ranIa cu care discuta, in nota, 1871). [Asupritorii Varanimii doi
problernele slave]. Ghici, doi Blarenbergi, doi Sturdza,
0 no ua dram a. Monumentul etc. sunt reprezentanIii Tarani-
dela Calugareni s, de V. Maniu mei. Cel mai popular printre Ora-
(Columna, II, nr. 78). [Probabil, nii din toata Romania e d. Titu
recenzeaza Hasdeu. Drama a fost Liviu Maiorescul,
publicata in Columna]. Buletin Interior (Columna,
BuIetin Interior (Columna, II, nr. 21 (83); 31 Mai 1871). [mro-
II, nr. 1.7 (79) ; 25 Aprilie 1871). nizeaza un articol al lui Basiliu
[C. A. Rosetti anuni,a Ca pleaca Boerescu, din Presa *, In care se
in Sudul Franlei. Hasdeu anali- lauda primirea Domnitorului la
zeaza viziunea politica a lui Ro- deschiclerea Camerelor].
setti, care era 4 Confederacia Orien- La Romani a, versuri (Columna
tala s. Arata c Rosetti era un om lui Traian, TI, nr. 21, (83)r 31.
politic 0 tia ce vrea. Din fericire, Mai 1871).
planul lui bizantin al Confedera- Discursul de deschidere
liei, a fost demascat de H. .prin al d-lui B. P. Hasdeu, prerdin-
Traiari]. tele Soc. 41 Romnismul * la serba-
Bibliogr a fi a. Dreptul Cano- rea pe campia Cotroceni in me-
nic al lui Mateiu Basarab. Indrep- moria lui Tudor Vladimi-
tarea Legii, etc. (Columna, II, nr. r es c u, 6 Iunie 1871 (Columna,
17 (79). [Lauda. De aItfel, repro- II, nr. 22 (84) ; 9 Iunie 1871).
duce din prefata editorului]. Buletin Interior (Columna,
*Ziarele in Romania (Fa- II, nr. 22 (84) ; 9 Iunie 1871).
milia, 25 Aprilie 1871, nr. 17, p. [Ridicu]ul Camerei, in care un
200-201 ; reprodus din Satyrul, Varnalis cere excluderea a trei
nr. 9). romani (Cogalniceanu, Chilli 0
Buletin Interior (Columna, Stolojianu) i un bulgar ca Ko-
II, nr. 18 (80) ; 10 Mai 1871). [Nu nakis-Vogorides e acceptat cu dis-
comenteaza inca rezultatul alege- pens& de varsta].
rilor. Din nou C. A. Rosetti. Ci- Varieta/i (Columna, II, nr. 22
teaza un articol al lui Dumitru (84). [o Convorbirile * se lauda prin
25*
Maiorescu, ca au creat o s nourt Noua teorie financiara a lui Basile

direc-cie*. Hasdeu publica poezia Boerescu].
Ai vrea * de Matilda Kugler, Buletin Interior (Columna,
din C. Lit., 15 Mai]. II, nr. 27 (90); 21 Iulie 1871).
Buletin Interior (Columna, [De o saptamana nu se sancIio-
II, nr. 23 (85); 16 Iunie 1871). neaza noua lege in afacerea Strus-
[Compara grerlile lui Cuza pa- sberg. Maria Sa sufera de friguri.
eate de om cu guvernanIii de Criza ministeriala].
astazi, straini i boieri. Impru- 0 conversare (Familia, 1871,
rnutul pentru stingerea datoriilor nr. 30; 25 Iulie 6 August, p.
flotante este un pretext de a da 356-57).
pe mainile evreilor mo0ile Sta- Buletin Interior (Columna,
tului]. II, nr. 29 (91); 29 Iulie 1871).
Buletin Interior (Columna, [Domnitorul a sanc/ionat legea
II, nr. 24 (86); 21 Iunie 1871). votata de Camera i Senat in che-
[Noul proiect Strussberg e tot stiunea cailor ferate. Iara0 che-
atat de dezastruos]. stiunea evreiasca: d. Beniamin
Buletin Interior (Columna, Peixotto va incerca ca 0 Armand
II, nr. 25 (87); 25 Iunie 1871). Levy acum 2 ani sa impuna
[Comentarii in jurul noii conce- Guvernului n libertatea s evreilor].
sionari Strussberg].
Pater Familias (Columna, Un rama9ag (Familia 1871
II, nr. 25 (87)). [Scurta nota pole- {VII], nr. 31, p. 3681 1/13 August).
mica, nesemnatd, impotriva unui Din Drum. Langa Calafat
pamflet al d-rului Auerbach, pu- (Columna, II, nr. 29 (91). [Se
blicat in aPressa*. D-rul se plangea gande0e la viitorul oraului, and
ca de0 strain poate fi un bun o cale ferata il va lega de Craiova].
roman]. Buletin Interior Columna,
Buletin Interior (Columna, II, nr. 30 (92); 11 August 1871).
II, nr. 26 (88); Iulie 1871).
5 [Hasdeu e plecat din %era. Totu0,
[Propunerile t Columnei * despre ar putea fi de el articolul; in ace-
afacerea Strussberg au fost accep- lasi numar se publica un articol
tata de Romanul* 0 au inspirat scris in Pesta la 1. August. Che-
o motiune a d-lui George Bratianu. stiunea israelita. Germanismul. Se
Neghiobiile lui T. Maiorescu care ventileaza din nou ideea congre-
ataca pe Barnuc dela tribuna sului pan-latin].
Camerei]. Doua descoperiri (Columna,
Buletin Interior (Columna, II, nr. 30 (92). [Un mss. necuno-
II, nr. 27 (89); 14 Iulie 1871). scut: Dictionarium Valachico-La-
[Se accepta o noua forma a con- tinum. Pravila lui Matei Basarab.
cesiunii Strussberg, sustinuta ad- Articol datat: Pesta 1 August
mirabil la Camera de d. Vernescu. 1871].
IJn ramasag (Columna, II, nr: Dacia, Inca din 1778 (Carra) 0
30 (92); 11 August 1871. Farsa 1840].
facutil s Convorbirilor s), uletin Interior (Columna,
Buletin Interior (Columna, II, nr. 34 (96); 13 Septembrie
II, nr. 31 (93); 23 August 1871). 1871). [Chestiunea Strussberg In
[Cu acest numar se sterge numele ultima sa faza ; Statul Roman a
lui H. Columna e condusa de un pus mana pe administralia Cailor
comitet. Columna n'a spus nimic Ferate. Rachiurile romanesti sunt
despre serbarile dela Putna, dela interzise In Turcia pentruca aunt
15 August. $tefan a fost sarba- otravite. Evreii fac rachiurile].
torit de s Convorbiri s, cu T. L. V ladislav Basarab, Intro-
Maiorescu. S'a compromis o s no- ducere. [1) Importama lui Vladis-
bila concemiune D]. lav. Basarab 2) Analisa scriitorior
La Pesta si la Bielgrad moderni. 3) Fontane istorice. 4) Pla-
(Columna, II, nr. 31 (93); [S'a nul si Metodull (Columna, II, nr.
Intors din scurta calatorie. DA 34 (96), 13 Septembrie 1871, p.
seama de descoperirile facutel 131-132; nr. 35 (97), 20 Septem-
La Craniul lui Mihai cel brie, p. 136-137; nr. 36 (98), 27
itea z, versuri (Columna, II, Septembrie, p. 139-140 ; nr. 37
nr. 31 (93); 23 August 1871). (99), 4 Octombrie, p. 144; nr. 38
Buletin Interior (Columna, (100), 11 Octombrie, p. 148-150;
II, nr. 32 (94); 30 August 1871). nr. 39 (101), 10 Octombrie, p.
garasi Strussberg i Iepureanu. 151-152 ; nr. 40 (102), 25 Octom-
Cosmopolitismul scoalei lui Ma- brie, p. 154-155 ; nr. 41 (103), 1
iorescu. Sacrilegiul serbarii dela Noembrie, p. 159-161 ; nr. 42
Putna]. (104), 8 Noembrie, p. 164-165 ;
*Femeia cu ca-celul (Columna nr. 43 (105), 15 Noembrie, p. 169
tu Traian, II, nr. 32 (94); 30 170 ; [Incepe paragraful II, No-
August 18711 menclatura], nr. 44 (106), 22
*Buletin Interior (Columna Noembrie, p. 171-175 ; nr. 107,
II, nr. 33 (95) ; 6 Septembrie 1871). 29 Noembrie, p. 176-177; nr. 108
[Cotnentarii In jurul congresului 8 Decembrie, p. 180-181 ; nr. 109,
ziaristilor. Metoda nefasta a ple- 15 Decembrie, p. 183-184; nr.
biscistelor. In FranIa se pune pro- 110, 22 Decembrie, p. 187-188).
blema evreiasca ; o chestiune poli- B uletin Interior (Columna,
tica, nu religioasa]. II, nr. 35 (97); 20 Septembrie
Ceva In trecere despre 1871). [Curentul nalionalist se In-
colonisar ea germanfi tareste. $coala autoritara e zapa-
(Columna, II, nr. 33 (95); 6 Sep- cita. Confuziile ziarului e Roma-
tembrie 1871). [Citeaza din List, nul s].
Roseber, Carra, care prevedeau i B uletin Interior (Columna,
doreau colonizarea germanica In II, nr. 36 (98); 27 Septembrie
1871). [Lipsa unui spirit construe- Congresul Presei Romane

tiv in coalitiile politice romanesti. (Columna, II, nr. 42 (104), 8 No-
Impotriva cosmopolitismului]. embrie 1871). [Minoritatea, Im-
Buletin Interior (Columna, preunfi cu Hasdeu, care procla-
II, nr. 37 (99) ; 4 Octombrie 1871). mase un proiect nalionalist, anti-
[Se pare c noua seziune extraor- semit si anti-masonic, a fost ex-
dinara a Parlamentului e convo- clusa din Congres. Holban, prese-
cata numai pentru chestiunea dintele, s'a consultat cu Ion Ghica.
Strussberg. Chestiunea israelitl]. In articol, H. compara proiectul
Biblio gr a f i a. Influema lumi- depus de minoritate, cu proiectul
nii asupra vieIii, de $tefan C. Mi- votat, care e cosmopolit].
chaelescu (Columna, II, nr. 37 (99). Bibliografia. Ioan P. Ban-
Buletin Interior (Columna, cov, Apa de dragoste, poesii (Co-
II, nr. 38 (100) ; 11 Octombrie lumna, II, nr. 42 (104).
1871). [Congresul Presei Nacio- Buletin Interior (Columnct,
nale. Aproape toate ziarele devin II, nr. 43 (105) ; 15 Noembrie
nalionaliste]. 1871). [Comenteaza pe scurt cos-
Buletin Interior (Columna, mopolitismul a majoritaIii a din
II, nr. 39 (101) 18 Octombrie Congresul Presei Romand.
1871). [Parlamentul se deschide, Or t o-nerozi a, Comedie origi-
gi iarasi chestia Strussberg. La
nala In trei acte (Columna, II, nr.
Congresul Presei, Hasdeu a pro- 105, 15 Noembrie 1871 ; nr. 106,
pus formula lucrarilor: a Naliona- 107, 108, 109, 110].
litatea mai presus de libertate *1.
Irani etaIi. Nihil sine Ure- Buletin Interior (Columna,
II, nr. 44 (106) ; 22 Noembrie
chia (Columna, II, nr. 39 (101),
18 Octombrie 1871). [Ureche in 1871). [Comentarii in jurul Con-
toate. Dar de ce nu-si publica gresului Presei].
lectide dela Universitate, si se Buletin Interior (Columna,
multumeste sa anunle numai des- II, nr. 45 (107) ; 29 Noembrie
pre ce a vorbit ?]. 1871). [Parlamentul se ocupa cu
Buletin Interior (Columna, concesiunea Bleichrder, mai hi-
II, nr. 41 (103) ; I. Noembrie 1871). doasa ca Strussberg. Continua
[Parlamentul line sedinle secrete ; comentariile la Congresul Presei.
probabil chestiunea Strussberg. G. Missail este acum In tabfira
S'a retras din comisia Congresului a d vers5].
Piesei, pentruca nu i s'a primit Discursul de deschidere
punctul fundamental: nalionali- la serbarea pentru T u-
tatea mai presus de toate. La d o r Vladimirescu (Foaia,
Congres, Missail fostul colabo- Socierigii Romdnismul, an. II, nr.
rator al lui Traian a atacat pe 2-3 ; OctombrieNoembrie 1871
Hasdeu cu violenca]. p. 49-51).
CONTRIBUTU BIBLIOGRAFICE 395
DisertaIiunea comitelui al Rom5niei. (Columna, H, nr. 48

Alessandru Stadnicki (110); 22 Decembrie 1871. Lauda).
despre satele Romfine Hasdeu publicfi o biogra-
din G a lili a, traducere din fie a lui Stroe Buzescu
limba poleax (Foaia, II, nr. 2-3, in Calenclarul Romdniei, 1871, p.
p. 73-116). 90-96, publicalie pe care n'am
DomniTa Elena (Foaia, II, putut-o vedea in coleaciile Aca-
nr. 2-3, p. 155-173). demiei Romane].
Legile 0 Statutele Ro-
manilor (1570-1630), din co-
lecliunea lui B. P. Hasdeu (Foaia, 1872
II, nr. 2-3, p. 131-147).
La Cranul lui Mihai cel Istoria Criticfi a Romi-
nilor, capitolul I, Teritoriul.
Viteaz. Astfizi. Frunzele. 2 Nomenclatura (urmare) (Co-,
Femeia cu cfiIelul (Foaia lumna lui. Traian, an. III, nr. 1,
Societdcii Romanismut, an, II, nr. p. 1-3; nr. 2, p. 12-13; nr. 3,
2-3, p. 147-150). p. 17-18; nr. 4, p. 27-28; nr. 5,
Ungro-Vlachia 0 D. Pa- p. 33-36; nr. 6, p. 41-42; nr. 7,
p i u (RomAnul, an. XV, 5 De- p. 50-52; nr. 8, p. 58-59; nr. 9,
cembrie 1871). p. 65-67; nr. 10, p. 74-75; nr.
Discursul lui B. P. Has- 11, p. 82-83; nr. 12, p. 89-90;
d e u, /inut la intrunirea publia nr. 13, p. 99-100; nr. 14, p. 106-
din 5 Decembrie 1871, in casa nr. 15, p. 114-116; nr. 16, p.
d-lui Gr. Bfileanu, asupra ce- 121-123; nr. 17, p. 130-132; nr.
stiunii Strussberg-Bleichroder (Co- 18, p. 137-139; nr. 19, p. 142-
lumna, II, nr. 46 (108); 8 De- 143 ; nr. 20, p. 153-154; nr. 21,
cembrie 1871). p. 161-162; nr. 22, p. 168-170;
Replica la rfispunsul d-lui nr. 23, p. 177-178; nr. 24, p.
P a piu (Romanul, anul XV; 11 185-187; nr. 25, p. 193-195; nr.
Decembrie 1871). 26, p. 201-203; nr. 27, p. 209-
0 scrisoare cfitre redac- 211 ; nr. 28, p. 220-224; nr. 29,
torul ziarului illom5.- p. 236-240 [la p. 239, Incepe 3:
Agiunea Naturii]; nr. 30, p. 249-
n u 1 # (pentru o gresala de tipar)
(Romdnul, 12 Decembrie 1871). 253; nr. 31, p. 265-269; nr. 32,
Buletin Interior (Columna, p. 286-291; nr. 33, p. 301-306;
II, nr. 47 (109); 15 Decemvrie nr. 34, p. 316-320).
1871). garsi concesiunea Strus- La I u li a, versuri (Columna lui
sberg II-Bleichroder. D. C. A. Ro- Traian, an. III, nr. - (112); 10
setti a revenit din strfiinfitate]. Ianuarie 1872, p. 9).
Bi blio grafia. D. Frunzescu, Or tho-m er o zia (urmare) (Co-
DicIionar topografic i statistic lumna lui Traian, In, nr. 2, p.
11-12; nr. 3, p. 23; nr. 6, 46; nr. *Ovidiu la Gurile Dunti$

9, p. 70-71; nr. 12, p. 93-94). r i i (Columna, III, nr. 29, p. 233,
P olemi c a 9tiin/ificfi cu 15 August 1872. In Istoria Critica,
D. A. Papiu (Columna lui Tra- ibid, III, nr. 34, 1 Decembrie
ian, III, nr. 3; 13 Ianuarie 1872, 1872, p. 318-319).
p. 21-23). *Darul Dunrii (Columna,
Domnului Redactor al re- III, nr. 30, p. 249 1 Septembrie
vistei tTransil vanias. 1872. In t Istoria Critica *, ibidem,
Rectificfiri rectificate (Transilva- nr. 34, 1 Decembrie 1872. p. 319),
nia, Bracov, an. V, nr. II; 15 Ia- Gronicele R omfiniei de
nuarie 1872, p. 16). Cogfilniceanu (Columna,
*Cainii 9i Lupii (Columna, III, nr. 31, 15 Septembrie 1872).
III, nr. 4, 24 Ianuarie 1872). [Discutfi Prefala, tiparit in ace-
D o cument e. Un tratat inedit 1a0 numfir. Scrisfi cu mu1t4 vene-
de alianifi secret& Intre domnul ralie i admiraVe].
Munteniei G1igora9 Ghica O. G. 0 cucoanri democrat& dela
Brncoveanu (Columna, III, nr. inceputul Secolului XVII
8, 21 Februarie 1872, p. 62-63). (Columna, III, nr. 32, 15 Octom-
*Femeia Inecatfi (Columna, brie 1872 [greit se indicfi: 15
III, nr. 11, 13 Martie 1872). Septembrie], p. 281-282. Un act,
Portretul, versuri (Columna, scris in slavonete, publicat cu
III, nr. 13; p. 97, 27 Martie 1872). introducere, text, traducere).
*Viersul (Columna, III, nr. 15, 0 notiOi istoricA-medi-
10 Aprilie 1872). ca1 (Columna, III, nr. 33, 1.
*Bra dul (Columna, III, nr. 17, Noembrie 1872, p. 297). [Asem6.-
p. 134, 24 Aprilie 1872). nari dintre medicina latina din
*Tablou flamand (Columna, Pliniu i medicina popularfi ro-
III, nr. 18, p. 141, 1 Mai 1872). mfinfi, aa cum o descrie dr. Vbrnav,
Cuvnt funebru, rostit In in Physiographia Moldapiae, Bu-
numele presei roinfine, la Inmor- dae 1836].
mantarea lui I. Heliade Rfidulescu Magda lui Arbure (Co-
(Columna, III, nr. 19, p. 145, 8 lumna, III, nr. 34, p. 313, 1 De-
Mai 1872). cernbrie 1872).
Cuvnt la inmormanta-
rea lui Heliade (Familia, 1873
1872, VIII, nr. 20, 14/26 Mai, p.
226-227). Istoria Critic& a Rom-
DupA bfitfilie, versuri (Co- nil or (continuare) (Columna, IV,
lumna, III, nr. 20, 15 Mai 1872, nr. 1, 1 Ianuarie 1873, p. 1-10;
p. 159). nr. 2, 16 Ianuarie p. 20-23; nr. 4,
Lili c a, versuri (Columna, III, nr. 15 Februarie, p. 56-60; nr. 5, 15
28, p. 217, 1. August 1872). Martie, p. 80-86; nr. 6, 1 Aprilie,
p. 98-103; [* Un adaus impor- tei in Romania (Columna,

tant*, pentru p. 86, coloana 3 ; publ. IV, nr. 11, p. 217-223, Sep-
la p. 103]; nr. 7, 1 Mai, p. 108-119. tembrie 1873).
[cu acest nr. incepe partea III ; Samce a, notita filologica (Co-
Albanesii gi Goii. Teoria d-lui lumna IV, nr. 12, p. 239-240).
Roesller. Despre limba romana ; tefan cel Mare gi Italia
se incheio aici]; nr. 8, 1 Iunie, p. (Columna, IV, nr. 12, Octombrie
144-149 [Incepe vol. II din Is- 1873, p. 225-27. [Scurta introdu-
toria Critica : Materia, spiritul fi cere la documentele descoperite
divinitatea, Positivism istoric]. de Esarcu la Venetia, pe care le
Cateva portrete din se- publica p. 227 gi urm.].
c o 1 u 1 XVII (Columna lui Traian Fr.unza verde, o pagina
IV, 1 Ianuarie 1873, p. 15). [Ci- pentru istoria litera-
teaza portrete din Mitropolitul turii r omane (Colurnna. IV.
Dositeiu]. nr. 13. Noembrie 1873, p. 240
Muntenia sub Ptolemeu, 243).
din punctul de vedere al selec- Viata de codru in Dacia.
iunii naturals (Columna, IV, nr. 4, Studiu filologic (Columna, IV, nr.
p. 240-245). 13, p. 244-246).
Materia, spiritul gi di- POESIE, Bucuregti, 1873, IV + 142
vinitate a. Positivism istoric p. in 8 mie.
(Columna, IV, nr. 8, 1 Iunie 1873, ISTORIA CRITICX A ROMANI-
p. 144-149. [Incepe vol. II Istoria LOR. Pamntul tarii romnegti.
Critica]. Volumul I: Intinderea teritoriala.
Originea civilizatiunii (Co- Nomenclatura. Actiunea neturii.
lumna, IV, nr. 9, Iulie 1873, p. Bucureeti, 1873 III + 339 pag.
168-172. [Continua vol. II Ist. gr. in 80.
Crit.]).
Poeziile d-rei M. D. Ghica 1874
(Columna, IV, nr. 10, August 1873,
p. 185. [Cateva randuri de intro- Noui cercetfiri do cumen-
ducere, la republicarea a trei tale asupra ducatului
poezii, seoase in limba franceza]. de Amla i banatului
Alf abetul dacic. Cum scriau de Severin (Columna lui
Romtmii pana la anul 1500? (Co- Traian, V, nr. 1, Ianuarie 1874,
lumna IV, nr. 10, August 1873 p. 12-18).
p. 186-194). Originile agriculturii la
Ovicliu la gurile Dunarii Romani (Columna, V, Nr. 3,
(Familia, IX, 1873, nr. 32, 19/31 1874, p. 49-53).
August, p. 369-370). Originile viniculturii la
Paleontologia vestman- Romani (Columna, V, nr. 4,
tului, armei i locuin- p. 89-95)
*tinIa si d. I. C. Massim Iiunea IIII (Columna, V, nr. 8,

(Columna, V, nr. 4, p. 95-96). p. 205-207).
Magda lui Arbure.Baladg. Dona documente inedite
(Familia, an. X, 30 Iunie 1874, relative la istoria mili-
nr. 26, p. 301). tarti a RomAnilor (Columna,
Originile pAstoriei laR o- V, nr. 8, p. 215-216).
m A n i. Elemente Dacice (1. Cio- Sumarul cursului de filo-
ban, Baciu, St Ala, Urda, Br Ana) logie comparata, lecIia
(Columna, V, nr. 5, 1874, p. 97 IVX (Columna, V, nr. 9, P.
107). 224-230).
Trei luni peste munci. Originele P gst oriei la
Dare de searnA despre Romani. Elemente la-
o excursiune stiinIifica tine (Columna, V, nr. 9, p. 234
In Transilvania (Columna, 235. Cuvintele: berbec, cas, chiag,
V, nr. 6,1874, P. 125-135). [Prima staul, turma, unt, zfir, pacurfiriu,
paging introducere ; apoi crono- pastor, capra, mfinz, etc.).
logie, indicavii de izvoare mss. ISTORIA CRITICA A ROMANILOR
relative la istoria romAnilor]. Volumul I. Ediciunea II, revAzut
Studii gramaticale asu- si foarte adausa. Bucuresci, 1874,
pra limbii dacilor. Ge- Typographia Thiel et Weiss, XII
nitiv si dativ (Columna, V, nr. + 316, p. in 4.
6, p. 150-154). [Identitatea geni-
tivului si dativului, dupg cum a 1875
observat si Miklosich, se datoreste
substratului dacic]. CAteva intrebAri d-lui T.
Originile pAstoriei laRo- Maiorescu (Columna lui Tra-
m A n i. Elemente dacice. Traista ian, 1875, nr. 1, pp. 57-60; nr. 2,
(Columna, V, nr. 6, p. 156). p. 65-72).
CorespondenIa ineditg a ZAmbrul In Dacia (Columna
DoamneiElena a lui Ma- lui Traian, 1875, nr. 2, p. 97-104.
tei Basarab cu Princi- DiscutO bonasus 0 urus, documen-
pale Transilvan Geor- tat i cu natural4ti, in deosebi
giu Rakotzi (Columna, V, Cuvier, etc.).
nr. 7, p. 169-171. Doug epistole, ROspunsul meu advoca-
ggsite in Biblioteca Batthyanian tului d-lui T. Maiorescu
din Alba-lulia). (Columna lui Traian, 1875, nr. 3,
Originele PAstoriei la Ro- p. 125-132).
mani. Elemente dacice. Dulgu Castelul Torzburg in po-
si Mosoc. Turca (si cioarg, idle). sesiunea Basarabilor,
(Columna, 5, nr. 7, p. 173-177). notA istorica (Columna lui Traian,
Sumarul cursului de fi- 1875, nr. 3, p. 152-157. Este
lologie comparata, lec- vorba de castelul Bran, in posesiu-
nea lui Mircea, Mihail, cum do- manien; Pravila lui Vasile Lupu,
vede9te o diploma din 1419). ed. Gh. I. Sion; A Dozon, Chan-
Modul alegerii domnilor sons populaires bulgares (Columna,
la Romani (Familia 1875 VII, p. 1376, p. 45-48).
(XI), p. 573-576, 585-588). Legea de instrucIiune
ISTORIA CRITICA. A ROMANI- publica (Romdnul, an. XX,
LOR. Volumul II, fascioara I: 23 Ianuarie 1876).
Reaqiunea omului contra naturii. Comunicatiuni lingui-
Originile urbane. Sinteza. Bucu- st i ce (Columna, VII, nr. 2, Fe-
resci, 1875, Tipografia Ant. Ma- bruarie 1876, p. 93).
nescu, 76, p. in 40 . R ecensiun i. Cestiunea acca-
PRINCIPIE DE FILOLOGIE diana. (Columna, VII, 1876, p.
COMPARATIVA ario-europea, 94-96. Eb. Schrader, Ist das Ak-
cuprinteind grupurile indo-perso- kadische der Keilinschriften eine
tracic, greco-italo-celtic qi leto- Sprache oder eine Schrift? 1875,
.slah-germanic. Bucuresci, 1875, Fr. Lenormand, La langue primi-
4 fascicole aparute, 108 p., gr. in tive de la Chalde et les idiomes
80; Tin. Thiel & Weiss. touraniens, 1875).
UN PRINZ IN LUMEA CAINI- Al doilea Ramaqag, De-
LOR. Prelucrate din eng1eze9te dicat d-lui V. Alexandri (Romd-
9i fran-cuze9te 1875. (Nu exista nul, an. XX, 5 Februarie 1876).
la Academia Romana). In loc de prefaSa. Ardoilea
rama9ag (Revista Literard et. Stan-
1876 Nick nr. 1, 15 Fg.bruarie, 1876,
p. 1-5).
Fragmente pentru istoria Doine orientale: Zestrea fe-
limbei romane. Ghiuj tei, Gelozia, Norii i floarea, Gu-
(Columna, an, VII, Ianuarie 1876, rita i cerceii (Revista Literarcl si
nr. 1, p. 1-32. (Si tiraj aparte, Stiinfificd, nr. 1, 15 Februarie
impreuna cu Rasp. catre Chihac). 1876, p. 46-47).
Raspunsul meu d-lui E- Fragmente pentru isto-
mile Picot (Columna, VII, ria limbii romne.Ghiob
Ianuarie 1876, nr. 1, p. 33-37). (Columna, VII, nr. 3, Martie
Cucul i Turturicas la 1876, p. 97-123. Apendice:
Romani qi la Persiani, Ghiuj i vij, p. 123-124).
NotiVa de literatur comparativa Poesia poporana italiana
(Columna, VII, 1876, p. 40-44. 9i efrunza-verdes. Dr. H.
Reproduce o balada a lui Alexan- Schuchardt, Ritornell mid Ter-
dru i o traducere din Chodzko). zine (Halle 1874) (Columna, VII.
Bibliografia. Dem.Al.Sturdza, nr. 3, 1876, p. 139-143).
Uebersicht der Muenzen u. Me- Ur sit a: nuvela istorica (Revista
daillen des Fuerstenthmes Rou- Literar i tiinftfica, nr. 2, 15
Martie 1876, p. 83-121 ; nr. 3, Iunie 1876, p. 253-56. Text, tra-

p. 183-234; nr. 4, P. 279-292). ducere qi o nota).
B a b a-N ova c (Columna, VII, nr. Milo9-Voda din 1574 (Co-
4, Aprilie 1876, p. 145-165). lumna, VII, 1876, p. 272-75).
Iara 9i d. Cihac! Cateva pre- Lasse n. Necrolog (Columna, VII,
cepte pentru incepatori in lin- 1876, P. 287-88).
guistica (Columna, VII, 1876, p. Originile Craiovei, 1230
179-186). [Comenteaza articolul 1400 (Columna, VII, 1876, p.
lui C. din Cone,. Lit., Martie, 1876, 289-298 ; p. 337-347; p. 433-441 ;
aratand ce nu trebue sa faca un an. VIII, 1877, 1-11 ; 340-353;
incepator in linguistica]. 661-670).
Re censiun i. Dr. S. Obedenaru, Documente inedite... re-
La Roumania conomique (Columna lative la istoria cato-
VII, 1876, p. 187-190. Critica licismului in Romania
foarte aspra). (Columna, VII, 1876, p. 299-324).
0 pagina din istoria ti- Recensiun i. Poesia poporana
ruteana in legatura cu istoria ro-
parului la Romani in mana (Columna, VII, 1876, p.
secolul XVI (Columna, VII, 325-335. Doua volume de VI.
Mai 1876, P. 193-213). A. Dragomanov).
Cateva acte romane ine- Un descantec roman 9i
di t e din Biblioteca Batthia- un descantec sanscrit
niana din Alba-Iulia 1631-1633 din Ved a, Notica (Columna,
(Columna, VII, 1876, p. 230-234). 1876, p. 335-336. 4 Nu tragem
Recensiun i. A. Cihac, Despre deocamdata nicio conclusiune, caci
cateva cuvinte din Rabelais (Cone. avem de gand mai intaiu de a mai
Lit., Aprilie 1876) ; A. Ludwig, pune faIa in faIa alte cateva des-
Die Nachrichten des Rig und cantece sanskrite qi romane :), p.
Atharvaveda iiber Geographie, 336).
Geschichte, Verfassung des alten Botanica poporana ro-
Indien ; Die philosophischen und m a n a. Recensiune: Simeon Man-
religiosen Anschaungen des Veda ; giuca. De insemnatatea Botanicei
John Beams. A comparative gram- Romane9ti (Familia, Pesta, 1874,
mar of the modern aryan langua- nr. 43-49). (Columna, VII, 1876,
ges of India (Columna, VII, 1876, p. 355-361).
p. 235-240). 0 peticciune latina a ca.-
Scrisoare adresat a redac- lugarilor dela Cozia din
1 i e i, prin care anunIa retragerea 1 7 2 3 (Columna, VII, 1876, P.
dela Revista Literara (Romdnul, 361-364).
an. XX, 5 Mai 1876). PalpitaIiunile copilei.
Bradul 9i Vii9oara. Balada Notila de literatura comparativa.
poporana albaneza (Columna, VII, (Columna, VII, 1876, p. 371-376.
Compar5 4 Sburatorul * lui Eliade, FRAGMENTE PENTRU ISTORIA.

cu un ciintec popular din Galitia). LIMBEI ROMANE. Elemente &-
Notitit la relatiunea con- cies : I. Ghiuj. Cu post-scriptum
timporanti despre 8tefan despre d. Cihac i apendice despre
cel Mare, descoperita de C. Esarcu d. Emile Picot. Bucurqti, 1876,
(Columna, VII, 1876, p. 381-382). in 8, 40 pagini. [Extras din Co-
Raportul cfitre Ministe- lumna lui Traian, p. 1-32).
r ul Cult el or cu ocazia unei FRAGMENTE PENTRU ISTORIA
excursiuni pentru cercetarea docu- LIMBEI ROMANE. Elemente da-
mentelor relative la istoria tfirii cice. II: Ghiob. [Cu un apendice de-
noastre care se afla in arhivele din spre ghiuj ci. viji. Bucurecti, N.
Galitia (Romdnul, 18 Septembrie Typ. lab. rom. 1876, in 80, 75 p.
1876). BAUDOUIN DE COURTENAY *I
D. Baudouin de Courte- DIALECTUL SLAVO-TURANIC
nay i dialectul slavo- DIN ITALIA. (Cum s'au introdus
turanic din Italia (Co- slavismele in limba roman?).
lurnna, VII, Octombrie 1876, p. Bucuresci, Noua Typographie a
448-463). Laboratorilor Romani, 1876, 18 p.
F ii r t a t.Notica linguisticl (Co- 80 mare. [Extract din Columna
tumna, VII, 1876, p. 466-468). lui Traian 1876, nr. 10).
N o t 5. La un document dela Vlad
Tepeq, comunicat de C. Colibg- 1877
Oanu, Columna VII, 1876, p. 470). Recensiun c. A. 1. Odobescu.
Recensiun e. I. G. Ascoli. La Curs de archeoIegie. Istoria Ar-
genesi dell'esponente greco raro. cheologiei (Columna lui Traian,
(Columna, VII 1876, p. 470-472) VIII, 1877, p. 68-81).
Escursiunea la Cracovia. Alexandri-linguist. Ver-
Raport oficial facut de d. Director gura (Columna, VIII, 1877, p.
General al Archivelor Statului a- 83-91).
uk' d. Ministru al Instructiunii Zin a ,F,i I m a, Gotii i Gepizii in
Publice (Columna, VII, 1876, p. Dacia (Columna, VII I, Aprilie
472-475). 1877, 153-182).
Co ch -Vech 1, Notiti linguistic Fundatiunea Diez (Columna
(Columna, VII, 1876, p. 498-500). VIII, 1877, p. 191-92).
N o t 5. La un act juridic din 1436, Dialectologie. Versul Co-
comunicat de A. Xenopol (Co- troantei de Petru Furdui. Speci-
lumna, VII, 1876, p. 502-503). men de graiu roman din Muntii
Resumatul cursurilor de Abrudului in Transilvania (Co-
la Facultatea de Litere lumna, 1877, p. 184-186).
Filologia comparativa, lectiunea Liniba romanfi vorbit in-
I i II, Octombrie-Noembrie 1876 tr e anii 1560-1600. Texturi
(Columna, VII, 1876, p. 525-528). inedite (Colurnna VIII, 1877, p.
02 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS
193-234; 271-292 ; p. 309-340 ; 1879, vol. II, p. 94-95; 13/25

p. 357-407 ; 456-484 ; p. 512-556 Noembrie 1879).
p. 559-605; p. 621-660). TREI CRAI DELA- RXSARIT, Bu-
Poezia poporan 5. sarbii euresci, 1879, IX -I- 59 [-621 p.
i bulgar a. Lupta intre fra/ii CUVENTE DEN BA-TRANI Tom-.
Dan i Mircea cel Mare (Columna, II. Cartile poporane ale Romani-
VIII, 1877, p. 249-260 ; 261-266). lor in secolul XVI. Studiu de
Balada poporanfi oCucul filologie comparativfi. Bucuresci,
i Turturica* in Roma- 1879, XLVI + 768 p., gr. in 8.
nia, in Persia 9i inFran-
c i a. Notitfi (Columna, VIII, 1877, 1880
p. 301-303).
Programa pentru aduna- aspuns la discursul de
rea obiceiurilor juri- receplie al lui Ion Ghica
dice ale poporului -ro- la Academia Romilna
man (Columna, VIII, 1878, p. (Ana'ele Academiei Romdne, Seria
407-420; p. 427-447). II, t. II, p. 59-62).
DINA FILMA. Go/ii i Gepislii. RomAnul stii bine infipt
(Studiu istorico-linguistic). Bucu- in ambele Dacii! (Alburaul
resci, N. Typ. lab. Rom. 1877, in Macedo-Rometn, 1880, p. 51).
8, 32 pagini. CUVENTE DEN BATRINI. Suple-
CUVENTE DEN BATRANI. Tom. ment la tomul I. Controverse. Bu-
I. Limba romana vorbit intre curesci, 1880 ... p. a u + CX.
1550-1600. Studiu paleografico-
linguistic. Bucuresci, 1878, 448 1881
-I-[ 20] + CX p. gr. in' 80. Noua
Tipografie Romana. Dacia. Notita critica [despre
OBICEIUR ILE JURIDICE ALE Dacia inainte de Traianu a lui
POPORULUI ROMAN. Bucure- Cr. Tocilescu] (Binele Public,
sci 1878. [Extras din Columna. Nu 16-17, 18, 19, 20, 23-24, 25, 30-31
se anti la Academia RomAnq. Martie, 1, 9 Aprilie; neterminat).
ORIGINILE CRAIOVEI 1230-1400, CUVENTE DEN BATRANI. Tom.
Bucuresci, 1878, [Extras din Co- III. lstoria limbii romAne. Ffis-
lumna. Nu se afl in Biblioteca cioara I: Conspectul tiintelor fi-
Academiei Romane]. lologice. Linguistica in genere.
Bucuresci, 1881, XVI -I- 160 p.,
1879 ar. in 8
Muma [Fragment dintr'o confe- PSALTIREA PUBLICATA ROMA-
rinta] (Amicul Familiei, 1/13 Au- NESTE DE CORESI LA 1577.
gust 1879, p. 1-2, vol. II, nr. 1). Reprodusa cu un studiu biblio-
Sa vorbi rn romne e ! ver- grafic i un glosar comparativ.
suri (Amicul Familiei, Gherla, Vol. I ; Textul. IV + 44 + e6
pag. gr. in 80 Editia Academiei mng (Columna, 1882, p. 477-

Romne, 1881. 479).
Voinicame si miselame.
1882 Istoria unui sufix romanic dispa-
rut din limba romana (Columna,
Studie de sciinta limbei. 1882, p. 480-486).
Un nou punct de vedere asupra Inca *sglobiuo (Colurnna,
ramificatiunilor gramaticei com- 1882 fp. 487-490).
parative (Columna lui Traian, Se- Supgrgrile artistice ale
rie noug, an. III, Ianuarie 1882, lui Neagoie Basarab. 0
p. 19-31. Seria noug a *Columnei# scrisoare ineditfi, scoasii din Archi-
incepe cu an. VII, 1876) vul National SAsesc dela Sibid
Manuscriptul ro manes e (Columna, 1882, p. 525-527).
d i n 1 5 7 4 aflator la London in oin a rastoarna pe Rosier
British Museum. Descriere anali- (Columna, Octombrie-Decembrie,
tied (Cotumna, Ianuarie 1882, p. 1882, p. 529-536).
48-60 ; 78-86 ; 171-177 ; 239-244 ; Carmen Sylva,poezie (Familia,
358-367 ; 459-465 ; 624-629 ; 1883, 1882, p. 420: dupa Romanul).
p. 310-322). Cr e s cet si urzica. Etimolo-
Studie de stiinta limbei. gia poporana din epoca formatiunii
Laletica sau fisiologia sonurilor. limbii romane (Columna, Octom-
(Columna, N. S. III, nr. 2, Fe- brieDecembrie, 1882, p. 544-
bruarie 1882, p. 65-73 ; Martie, 553).
nr. 3, p. 129-135; 2-4-5, p. 193- Domname i Turcame. Su-
210). fixul romanic-aine la Macedo-Ro-
Portretul lui tefari cel rnani (Columna, Octombrie-De-
M a r e. Scrisoare catrg fie-mea cembrie 1882, p. 570-573).
Julia B. P. Hasdeu (Columna, III, Ghioag a. 0 paging din istoria
N. S., nr. 2, Februarie 1882, p. armaturei romane (Columna, Oc-
115-123; nr. 3, 183-192). tombrieDecembrie 1882, p. 593-
De unde vine zglobiu? 598).
Notita etimologica (Columna, 1882 Sugub i ugubina. Un
nr. 5, p. 245-249). rest din influenIa juridicA a Sla-
Ghioca (diocfi) si sgla- vilor asupra limbii romSne (Co-
voc a (sglavoga). Un dublet lumna, Octombrie Decembrie
greco-latin (Columna, 1882, nr. 6, 1882, p. 612-619).
p. 372-379). Nu e in toate zilele Pas-
Doin a. Originea poesiei poporane c i 1 e. Origina Crestinismului la
la romtini (Columna, 1882, nr. 7-9, Romani (Colurnna, Octombrie
p. 397-406). Decembrie 1882, p. 633-638).
Archivul din Genova. Do- Raspuns la discursul de
cumente relative la istoria ro- receplie la Academia Ro-
manfi al lui S. Marian Fosta'i ce ai fost... Un

(Analele Acad. Ronu The, S. II, t. principiu estetic al sintaxei ro-
IV, p. 161-163). mane in compara-ciune cu latina
9i limbile romanice (Columna, IV,
1883 1883, p. 329-339, 369-384. [finea
Cuvantul samai este el va urmal).
latin sau maghiar? Isto- Petru-Vo'da Schiopul qi
ria unui trunchiu crescut din trei fiul sail tefan-Voda.
radacini (Columna lui Traian, Se- Un portret domnesc necunoscut
rie Nona, IV, IanuarieFebruarie (Columna, IV, 1883, p. 364-365).
1883, nr. 1-4, p. 22-30). Zilot RomanuI. 0 privire
Scornesc 9i starnesc. Ua sintetica asupra ultimei cronice
specimen de necesitatea vechilor romane din epoca fanariolilor (Co-
texturi pentru orice cercetare lin- lumna, IV, 1883, p. 385-405. [Nu-
guistica (Columna, IV, nr. 1-2, mar aparut in 1884]).
p. 48-63). Anonymus Lugoshiensis.
Doin a. Originea poeziei populare Cel mai vechi dic-cionar al limbii
la romani (Transilvania Sibiu, rom'ane, dupa manusoriptul din
anul XIV, nr. 5-6, 1-15 Martie Biblioteca Universitatii din Pesta.
1883, p. 45-48). (Columna, IV, 1883, p. 406-429;
B I e a. Cum ziceau rom'anii Ina- neterminat).
inte de a fi luat dela Slavi pe Programa pentru aduna-
draga? (Columna, MartieIunie rea datelor privitoare
1883, nr. 3-6, p. 97-104. Cetit la la limba romana (Columna, 1883
18 Martie 1883 in 9edinIa Acade- [tip. 1884], NoembrieDecembrie,
miei Romaine. Rezumat in * Ale- p. 457-464, [neterminat]).
gtorul * din Craiova). DIN ISTORIA LIMBEI ROMANE,
Posteritate a latinului VII1+96 p. gr. 8, 1883, Tip. Aca-
fax in limba romana.Un demiei Romane (Laboratorii ro-
quadruplet linguistic (Columna, mani) (Articole din Columna, 1882,
IV, 1883, p. 112-121). 1883, reproduse fotostatic).
Bourel, male 9i culbec. 1884
Dacii 9i latinii intr'o scoica (Co-
lumna, IV, 1883, p. 193-212). Raport despre culegerea
La 4Fantana Blanduzieh de poezii populare a lui
(Familia, Pesta, anul XIX, nr. 16, Dem. Teodorescu (Analele
17/29 Aprilie 1883, p. 182). Academiei Romdne, Seria II, t.
Din rava9e1e Banilor Cra- VII, 1884-188, p. 150 ; t. VIII,
Un act romanesc dela
io v e i. p. 213-214).
Marele Ban Giurgiu RaIa din 1 INAINTE DE TUDOR VLADIMI-
Februarie 1600 (Columna, IV, 1883 RESCU, 1800-1821. Ultima cro-
p. 235-239). nica romana din epoca fanarioOlor.
CONTRIBIITII BIBLIOGRAFICE 405
Bucuresci, 1884, XXV + 119 pag. + 1116 coloane + IV coloane,

in 8. in 4.
PROGRAMA PENTRU ADUNA-
REA DATELOR PRIVITOARE 1887
LA LIMBA ROMANA. Edicia Aca-
demiei Romane, Bucuresci, 1884, Un cuvant Inainte (Revista
16 pag. in 8. Nouti, an. I, 1888, nr. 1, 15 De-
OLTENESTELE, Craiova, Ed. Li- cembrie 1887, p. 1-2).
brariei Samitca, 1884, 155 pag. in ETYMOLOGICUM MAGNUM RO-
8 pet. [Patru discursuri, 3-23 ; MANIAE. Tom. II (amusan), Bu-
Originile Craiovei, 25-130; Hrist curesci, Ed. Academiei Romane,
si Tudor Vladimirescu, 133-155]. 1887. XVIII pag. + 1104 coloane
[1117-2224] + XVI coloane.
1885
Trei crai dela r as arit 1888

(Familia, Pesta, anul XXI, nr.
20, 19/31 Mai 1885, p. 230-233 ; Bucea i capaIana (Ravi-
nr. 21, 26 Mai-7 Iunie 1885, p. sta Nouli, I, nr. 2; 15 Ianuarie
242-246 ; nr. 22, 2/14 Iunie 1885, 1888, p. 41-45).
p. 253-255 ; nr. 23, 9/21 lunie *Mater Dolorosa .(Revista
1885, p. 266-270). 7Vouci, 1 (1884 p. 76).
A r i ciul (Familia, Pesta, anul Scrisoare catre Gheor-
XXI, nr. 10, 10/22 Martie 1885, ghe din Moldova (Repista
p. 109-111). Noua', I [15 Februarie 1888], nr.
Ar vinte din a Magnum etimo- 3, p. 81-82.
logicum Romaniae a (Repista Li- *Din iarna (Repi.sta Noua, I
terara', anul VI, nr. 13, 1885). [15 Februarie 1888], nr. 3, p. 103).
Raul Arge s, targul Arges, bi-
1886 serica Arges (Roista Nola, I, 4 [15
Martie 1888], p. 121-128).
SUR LES ELEMENTS TURCS *Multiplicamini(Revista
DANS LA LANGUE ROUMAINE Noua, 2 I, nr. 4 [15 Martie 1888],
Notice lue au VIIe Congrs des p. 149).
orientalistes a Vienne le 2 Octo- *Stefan i Radu (Revista
bre 1886, Bucuresci, 1886, 21 pag. Nou'a, I, nr. 5, 15 Aprilie 1888,
in 8. p. 169-171).
ETYMOLOGICUM MAGNUM RO- Notice bibliografice (Re-
MANIAE. Dictionarul limbii isto- vista Nona', I, nr. 5 [15 Aprilie 1888]
rice si poporane a Romanilor. Tom p. 199. Cateva randuri despre vol.
I (a-arnurcesc), Bucuresci, Editura II al lui Miron Costin ed. V. A.
Academiei Romane, 1886, LIX pag. Ureche).
28
Costachi Stamati (Revista O introducere in Istoria

Noud, I, nr. 6 [15 Mai 1888] p. Universali (Revista Noud,
210-215). II, nr. 10; 15 Octombrie 1889.
Gaspar Graiiani (1618-1621. Studiu scris i tiparit in 1874,
(Revista Noud, I, nr. 9 [15 Au- Istoria Critic, t. II; la inceput
gust 1888] p. 321-322]. ci la sMrcit interpretari spiritiste).
Povestea Crinului (Revista Noti-ce Bibliografice. [De-
Noud, I, nr. 11 [15 Noemvrie 1888] spre culegerea de folclor, tiin
p. 414-419). ci Literaturfi, Sofia 1889] (Revista
PSALTIREA PUBLICATA ROMA- .Noud, II, nr. 10, 15 Octombrie
N*TE DE CORESI LA 1577, 1889, p. 389).
Vol. II. 32 pag. gr. in 80, Ed. Oamenii dracului (Revista
Academia Romani. Noud, Decembrie 1889, p. 438-440).
1889 1890
* Art eptan d dRevi.sta Noud, II,
nr. 3, 15 Martie 1889). Morfolesc (Revista Noud, III,
Nota despre Amfirita nr. 2, 15 Mai 890, p. 47-51. Cetit
Turturea [Cuvente, II, p., la banchetul Societitii e Revista
728-30] la articolul lui Speran%ia Nouti *, 29 Aprilie-1 Mai 1890).
despre Enfichifd Vicarescu (Re- Fa bul (Revista Noud, II, nr. 2,
vista Noud, II, nr. 4, 15 Aprilie, 15 Mai 1890, p. 62).
p. 126-27). Notile Bibliografice[Louis
Leger i Slavii] (Revista Noud, III,
Noti/e Bibliografice (Der nr. 3, 15 Iunie 1890, p. 119-120).
Rhapsode der Dambovitza) (Re-
vista Noud, II, nr. 5 [15 Mai 89] Armenii in Romania [o
p. 200). spicuire] (Revista Noud, III, nr.
* Eminescu (Revista Noud, II 4-5, IulieAugust 1890, p. 128-
nr. 6 [15 Iunie 1889] p. 211-212). 135. Rispunde lui Xenopol, Ar-
hiva Soc. Lit. Iaci, nr. 1.)
* La Casa de nebuni (Revi- Cei patru a In limba ro-
sta Noud, II, nr. 8 [15 August man& (Revi.sta Noud, III, nr,
1889] p. 287-291).
Notile Bibliografice [Ex- 9-10 DecembrieIanuarie 1891.
position Univ. Paris 1889; Notice p. 331-339).
sur la Roumanie; Tiganii in Ro-
mania, de Patkanow] (Revista 1891
Noud, II, nr. 8, 15 August 1889,
p. 320). Sturlubatec qi zfinatec
Gaudeamus (Revista Noud, II, (Revista Noud, III nr. 9-10, Decem-
nr. 9 [15 Septembrie 18891 p. brie 1890Ianuarie 1891, p. 389-
335-336). 390).
tiina Sufletului [Dum- Fakir 9i Fakin (Revista Now;

nezeu, Nemurirea, Destainuirea] V, 1892, nr. 3-4, p. 156-57).
(Revista Noud, III, nr. 11-12, Fe- Mater Dolorosa (Amicul Co,
bruarieMartie 1891, p. 427-440. piitor, an.1%ktigutr1892, nr. 5,
Cu mentiunea: 10 Martie 1891). p. 159).
Somnul 9i Sufletul (Re- E pis e op ul Melchisedec
vista Nouli, IV, nr. 1, Aprilie 1891, (Revista Noud, an. V, 1892, nr. 5,
p. 2-22. Datata: 8 Aprilie 1891). p. 162-163).
Wickenalauser, [Notita] (RePista o restauratiune (Repista
Nouii, IV, nr. 2 Mai 1891,p. 42). Nola, V, 1892, nr. 6-7, p. 217
Telegrafia Iubirii ,(RePista 222).
Noud, IV, nr. 2-3, IunieIulie, U n element femeesc In
p. 56-76. Datata: 15 Mai 1891). limba romana (Revista Noud
Ipnotismul 9i spiritismul V, 1892. nr. 8-9, p. 287-293).
(Revista Noud, IV, nr. 4-5, [Au- STRAT SI SUBSTRAT. Geneo-
gustSeptembrie 1891], p. 125 gia popoarelor balcanice. Bucu-
152. Datata: 2 August 1891). resci, 1892. XXXVII p. +V planle.
Materialismul in spiri- Lazar ineanu, G. I. Ion-
tism (Revista Noud, IV, nr. 6-7 nescu-Gion 9i B. P. Hasdeu,
[Octombrie--Noembrie 1891], p. t EINE TRILOGIE s. 0 istorie
254-271. Datata: 10 Octombrie germana a literaturii romane. Cri-
1891). tick* de ... Buc. Socec, 1892, 71
Din iarna (Amicul Copiilor, an. p., in 160. [Hasdeu, p. 50-71 ; in
T, Octombrie 1891, nr. 13 p. 306). Sarcasm, 75-85 p.].
ANONYMUS LUGOSHIENSIS. SIC COGITO. Ce e viata ? Ce e
Cel mai vechiu dictionar al limbii moartea ? Ce e omul? Bucuresci,
romne, dupa manuscriptul din 1892. 1 -I- 153 pagini.
biblioteca Universitatii din Pesta,
Bucuresci, 1891. [Editia separata 1893
din Columna 1882,883, nu se Pure eii dela sAdevirulo
gase9te in Bibl. Acad. Romane]. (Timpul, XV, nr. 283, 3 Ianuarie 1893).
* Noi i Voi (Revista North, V,
1892 nr. 10, p. 371-78).
Academia Romana [Etym.
Excelsior (Revista Nouii, IV, Magn. Rom. Tom. III, fasc. 1;
nr. 8-9, Decembrie 1891Ianuarie darea de seama cetita in 9edinta
1892, p. 301-324). dela 19 Martie 1893] (Revista Nouit
* Noi in 1892 (Revista Noud, V, nr. 11-12, p. 413-424).
IV, nr. 11-12, 1892, p. 438-444). Etymologicum Magnum
Strat i substrat (Genealo- Romaniae* (Familia, Pesta
gia popoarelor Balcanice) (Revista an. XXIX, nr. 21, 23 Mai - 4 Iunie
Noud, V, nr. 1, 1892, p. 5-27). 1893, p. 241-244).
26*
Via/a la Macedo-Romni *Basmul (Familia, Pesta, an.

(Revista .Nouei, VI, nr. 1, p. 13-15). XXX; nr. 22, 29 Mai - 10 Iunie
Basarabii [Cine? De made? 1894, p. 253-255; nr. 23, 5/17 Iu-
De and ?] (Revista Noud, VI, nr. Die 1894, p. 267-270; nr. 24,
3-4, p. 85-105). 12/24 Iunie, p. 279-280; nr. 25,
Philippidiotisme (Revista 19 Iunie/1 Iulie, p. 289-292; nr.
Nouei, VI, nr. 3-4, p. 160). 26, 26 Iunie/8 Iulie, p. 304-306;
Zacherlina (Revi.sta Nouli, VI, nr. 27, 3/15 lulie, p. 318-319;
nr. 6, Noembrie 1893, p. 239-240). nr. 28, 10/22 Iulie, p. 330; nr. 29,
Zacherlina Nr. 2 (Revista 17/29 Iulie, p. 340-343).
Nouli, VI, nr. 7, Decembrie 1893, *Bra duL (Familia, Pesta, an.
p. 277-80. Rdspuns lui VlahuVa XXX, nr. 3, 16/28 lunie 1894,
din Viata ))). p. 25).
* Noi si voi (conferinp) (Fa- Studie Fisice asupra Spi-
milia, Pesta, an. XXIX, nr. 40, ritului (d. Fournier ci foto-
3/15 Octomvrie 1893, p. 473-476). grafia extra-retinal5) (Revista Noud
SIC COGITO. Ed. II, Bucuresci, VI, nr. 11-12, p. 406-418).
1893. Magda lui Arbore (Amicul
ETYMOLOGICUM MAGNUM RO- Copiilor, an. IV, nr. 7, Octombrie
MANIAE. Tom. III (b-brbat). 1894, p. 200-201).
Bucuresci, 1893. XXXVII pag. Studie fisice asupra spi-
-I- 1129 coloan: [2225-3254] + rit ului [Materia odia 0 ma-
XL col. in 40. teria nimbia] (Revista Noud, VII,
nr. 2, Noembrie 1894, p. 47-58).
1894 *Durnnezeu (Revi.sta Nouei, VII,
nr. 3, Decearie 1894, p. 83-89)
* Fr unzel e, potzie (Familia, Pe- Celt la Academie in ziva de 2
sta, an. XXX, nr. 1, 2/14 Ianua- Decembrie, cf. Anale, S. II, t. a7,
rie 1894, p. 2). p. 27).
Statu-Palnit-Barbfi-Cot (Re- DIN ETYMOLOGICUM MAGNUM
vista Noud, VI, nr. 8 [1893-94] ROMANIAE. Bucati alese i adap-
p. 301-305). tate pentru clasele secundare su-
Zacherlina Nr. 4 (Revista perioare. Bucuresci, 1894, Editura
Noud, VI, p. 360). Librariei E. Groeve, 350 p. in 8.
Memento (Tinerimea Romdnd, Ed. 1VI.
an. IX, Mai 1894, Dr. 1, p. 2).
Bradul (Amicul Copiilor, an. 1895
IV, Mai 1894, nr. 2, p. 44). Rfispunsul meu la revi-
* Basmu 1. Cetit dinaintea M. sta (Via/as (Revista Noud,
S. Regelui in gedinta Acad. la 9 VII, nr. 4, Ianuarie 1895, p. 164).
Aprilie 1894 (Revista Noud, VI, Cheile Bacului [0 zidgirie cel-
nr. 10, p. 369-390). tici in Rormlnia] (Revista Noud,
CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICR 409
VII, nr. 6, Martie 1895, p. 205 din 1nceputurile statului Ifirii

217)... romanesti, 1230-1380. Bucuresci,
Femeia (Revista Noud, VIII, 1898. CCLXXXIII pag. in 4.
10-11, Ellie August 1895, p.
367-390)
Noti/O- despre boerii Ba- 1901
la ceni (Revista Nola, VII, nr.
10-11, p. 415-419). Prieteni cu voe sau ffira
Sonata la Kreutzer (Revi- v o e, Conferinla d-lui B. P. Has-
sta Nola, VII, nr. 12, Septembrie deu (Apdrarea Na;ionald, I, nr.
1895, p. 453-461). 321, 10 Decembrie 1900, Litera-
RAZVAN 8I VIDRA, Poeta dra- turd fi artd romeinei, an. V, p. 69.
maticO In cinci canturi. Edi/iunea Despre amici/ia romano-bulgara).
IV, Bucuresci 1895, Editura Li- Cine sunt albanezii? Con-
brariei Socec, 203 p., in 160. ferinca linuta In sedinla Acade-
SIC COGITO. Ed. III, 1895. miei Romane (Literaturd i Arta
Romand, an. V, p. 655-661, 1900
1901).
1896 *Papa dela Neva (Apeirarea
Naiionalei, an. 11, nr. 327, 18 De-
Micu/a (Epoca Literarei, an. I, cembrie 1901; nr. 329, 20 Decem-
nr. 2, 3, 4;_ Aprilie-Mai 1896). brie; nr. 330, 21. Decembrie 1901;
ROMANII BANATEN1 DIN PUNC- reprodus: an. III, nr. 110, 8 De-
TUL DE VEDERE AL CON- cembrie 1902; nr. 111, 15 Decern-
SER VAT1SMULU I D IALECTAL brie 1902; nr. 112, 22 Decembrie
V TERITORIAL. Bucuresci, 1902; an. IV, nr. 1, 1 Ianuarie
1896, 69 pag. in 8. 1903).
BASARABII Cine? de unde? de PAPA DELA NEVA. Conferin/a
and? Bucuresti, 1896. Iinuta la Ateneul Roman In ziva
de 7 Decembrie 1901. Edit. Soc.
1897 *Tinerimea Romana *, 1901, 29
1). in 160.
SARCASM *I IDEAL 1887-1896. CINE SUNT ALBANEZII? 11
Ultimii nou ani de literatura. pag. [Extras din Analele Acad.
Bucuresci, Editura Librariei So- Rorndne Seria II, t. XXIII].
cecu, 1897,VI+236 pag.petitin 8.
1902
1898
Un cuvant 1nainte (AO-
ETYMOLOGICUM MAGNUM RO- rarea Nationalii, an. III, nr. 1, 1
MANIAE, Tom. IV, Introducerea: Ianuarie 1902; nr. 2, 3 Ianuarie
Negru Voda. Un secol i jumatate 1902; nr. 3, 4 Ianuarie 1902).
Centenarul lui Heliade Comemorarea lui Ureche.

(cuvntare stenografiatii) (Apdra- (Analele Academiei Romdne seria
rea Naflonalit, an. III, nr. 16, 20 II, vol. 24 190-902, p. 62; Fa-
Ianuarie 1902: Analele Aca- milia, XXXVIII 1902) p. 181).
demiei Rornne, S. II, T.
24 p. 82-88). 1903
Mitropolitul Partenie 9i 0 NEVASTA. ROMA.NCI IN TRA-
Basarabia (Apa'rarea Nalio- IUL PAMANTESC 1 'N VIEATA
nald, an. III, nr. 37, 17 Februarie
1902) DURK MOARTE. 0 conferin/i
*Carliqtii (Apdrarea Nafionald, academia 0 mai multe 9edinle
23 Martie 1902, an. III, nr. 66). extra-academice. Bucureqti, Socec,
Pan-Latinismul in Romi- 1903, p. 63, in 8.
n i a, Oda romno-italianti 4 Se-
verin o (Apdrarea Nationald, an. 1904
III, nr. 75, 4 Aprilie 1902).
3 coala Carp--Maiorescu Prefaa-scrisoare la volumul lui N.
Caragiale-Tocilescu-P. Mis- I. Apostolescu, ST VD If. Litera-
sir. Vizitii armeneascii (Apararea turi estetia, filozofie, Bucure9ti,
Nationald, an. Ill, nr. 88, 21 XI+ ..38 pag.
Aprilie 1902).
Ce fel de anti-semici aunt 1907
Romanii? (Apdrarea Natio-
nald, an. III, nr. 106, 10 Noemvrie SIC COGITO Bucuresci, ed. IV,
1902). 1907.
TABLA DE MATERII
ESSEU $1 CULTURX
Peg.
Filosofia portretului lui Tope 3

Dictionare ci dictionare 20
Fondul basmului 30
PAMFLETE $1 CRONICI
Miparea literelor In E1i 45
Gamenul de Paris 92
Ziarele In Romania 97
Amorul In cronicele romane 102
Teatrul roman 109
Senatul 112
Domnul Nae 114
Egoarchistul 115
Eminescu 117
MORALX $1 PROFETISM ROMANESC

Cauzele si rezultatele cosmopolitismului 121
Noi In 1892 12.1
Noi si voi 134
Papa dela Neva 146
ARTICOLE POLITICE
Unirea 161
Caracterul nationalitatii romane ca baza Iegislatiunii sale 164
Patriotism ci neIncredere 168
412 TABLA DE MATERII
Pam
Parlamentul d-lui CogAlniceanu . 173

Rfispunsul la mesagiu 176
Pentru ; Adunarea Nationala * 1
180
Complotul contra d-lui Cogalniceanu? 182
Un congres Pan-Latin la Paris 185
Franta 0 Rominia . 189
Exemplul slavilor 193
Svon despre cAlAtoria Domnitorului in Crimeia 195
Popa Tache... influenta Teutora 198
Numiri ilegale 202
CAlAtoria Domnitorului .... 206
Principiile ziarului 4 Traian* 208
Despotism si libertate 211
Un ministru al Instructiunii Pub lice 214
CAlAtoria Domnitorului 218
Dreptul de a bate monedA 221
Traian * e dinastic 223
Pentru D. Cogalniceanu 225
Bilantul guvernarii d-lui CogAlniceanu 228
Cuza VodA 0 Domnitorul Carol 233
Facultatea de medicinA . 237
Bilantul unui an . 240
Interesele RomAniei 244
Retragerea d-lui Cogalniceanu 24'
Intre Tron si Natiune 25
Despot VodA 25.
Franz Ioseph gi Napoleon III . 25'.
0 demisie cu talc . 261-.
10 Mai si adevArata revolutie 266
Parlamentul romAnesc 270
Un nou parlament 274
Svon de invazie. 277
11.52boiul franco-german si problema RornAniei 280
RAzboiul franco-german si o eventuall impArtire a Austriei 283
Arestarea lui Hasdeu . 285
Influenta germana kii o lege istoricA a desnationalizArii. 287
A 6-a epistola deschis4 cAtre d-1 Nicolae Ionescu 289
D-1 Titus Livius Maiorescu .. 295
Congresul ziarigtilor 297
Carlistii . 300
TABLA. DE MATERII 413
ADDENDA
Pag.
Linia ferat6 IaiOdesa 307

Revolutia dela Ploieti P 311
Cum e judecata lupta politica a lui Hasdeu .. 312
NOTE
Hasdeu i Cogalniceanu . r 317
Hasdeu i V. A. Ureche 321
Hasdeu i Domnitorul Carol ,. 324
Antisemitismul lui Hasdeu 331
Hasdeu i Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, C Convorbiri Literare . . . 335
Cu ce bani a calatorit Hasdeu in 1871 339
I. C. Massim despre e Istoria critica C 340
; Plagiatul a lui Hasdeu 341
Iulia, solia lui Hasdeu 341
Biblioteca lui Hasdeu 343
CONTRIBUTH LA BIBLIOGRAFIA SCRIERILOR LUI HASDEU . . . 347
PLADWE
Bogdan Petriceicu-Hasdeu (dupa moartea Iuliei).

P.lisabeta Hasdeu. Portret in uleiu, colegia Arhivelor Statului.
Wia Hasdeu (1869-1887) (dupa portretul lui Diogene Maillart, colectia Aca-
demiei Romane).
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI, 1 937

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Scrieri Literare, Morale, Politice. Vol2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Scrieri Literare, Morale, Politice. Vol2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCP1 TO7sP--)11-7rMA )1(

BOGDAN PETRICEICU - IIASDEU

Cu trei plange afard din text

1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui Vlad

Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele,

Precum cronologia se intemeiaza pe astronomie, astfeliu icono-

2) Aga, bunoarA, ilustrul Visconti (lconographie romaine, Milan, 1819, in- 8,

6. De0 Inaiimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa sub

1) La physiognornonie et la phrnologie. Paris, 1842, in-8, p. 163.

organe de pe portretul unuia din cate0-trei far& celelalte trasaturi

Papa Iuhu II 11 despoaie 0-1 arum& in temnip; abia sapat din

Cine isbutit-a vreodatii ca Shakspeare a insufla privitorior scene i

caracteristice la unghiurile exterioare: aceoi ochi prezinta aceeai energie

aunt nasurile lui Sy 11a, Marius, Marc-Brutu, etc. din iconografia

Pe portretul lui Tepe muste-cile ascund pallium ; dar fisiologia

Fara acele saptituri perpendiculare, ar fi pulin caracteristica In

Ironia, un dispre/ mizantropic, cruzimea gi o voinia de fier iata

Am putea s& mai largim cadrul cereethrii noastre, comentnd,

Numele autorului e necunoscut ; dar el incheie pretioasa-i istorioara

Ceea ce ma linitete intrucatva, este ea paguba n'ar fi tocmai

cultura, de orice nazuinte literare ; nu altfel a procede, nu i nu, caci pla-

metamorfozat de veacuri in dialectele romanice de astAzi, fara a ne

noun *; dar 0 alt-gramatische Schule * 0 0 neu-gramatische Schule *

stint ambele deopotriv& <c gramatische Schule b. MulIumita acestei griji

4 escapar 0, etc. o Excapare * insenoa literalmente o a iei din manta

Prin o folklore* se fnleleg aci. nu acele texturi poporane, care

Nec mendaciis subdolis mihi usquam mantellum est rneis,

30 (t Mntuesc *, care n'are a face cu maghiarul 4 menteni*, este

la Romani 0 mantum o era scurt 0 u9or, (( breve amictum o, nu supa-

rasfa0 de bunavoie Murray, de cari inteo parte s'a scuturat Littr, 9i

La Intemeierea Etimologicului, dorul Augustului Suveran, rostit de

mente deosebite, ImprA9tiate, individuale, romancierul abstrage tipuri

celor dou r a lit a i, din cari una se resfrange in roman 9i in

sale Hypatia a "rij gptAoadqv }), i in care spune in treacat, ca ceva

organe. Omul dark dupa Schopenhauer, are doua organisme deo-

fel de fel de floricele; se pusera a se odihni 9i a trage cate un puiu de

numai de marmora. Am intrat acolo, 0 tqa de bine ce-mi pkea, ea cum

de dfinsul mai mult, spuindu-i astfel de minciuni, 0 a se desp5rli de

eroul basmului strabate ca s'ageata Oa la buricul pamfintului, peste

visurile lor fie la Indiani, fie la Hotentoli, la Japonezi, la Ze-

I. a) 0 fiinIa supra-omeneasca se crisatorqte cu una uman, pu-

IX. a) 0 mama vitrega izgonqte pe fiica barbatului sin pentru ea

XXIV. a) Un tunic rfipe9te pentru erou o fan cii i-o duce; b) Pe

Hahn a racut, firecte, ckeva sapki din vedere. Ap, ca srt nu

cu elemente linguistice de etimologie poporana ale fiecarui graiu

doi poeti-profesori. D-ra Teodorescu a reuit sa insufle pe un poet-elev,

Actorii notri au avut 0 ei poeti ai lor, ca 0 actoriiele: gusturile

o 0 se di pianto stilla Iar cand de plans o perla

5 o L'arte divina italica Artea zfina Italica

Teatrul eean nu numai insufleIete pe poqi, romani i italieni, ci se

o Cfinte Ieara, sa fasune

Dela cel intaiu vers ne Incredinram, a Pascaly e un adevArat.

t Cfind vedeam ca ziva trece,

10 4 Cnd vedeam bolta incinsa

t Pe mormntul maicei mele

o Si svAnta vAntul de ghia.p.

Ceea ce lipsete lui Pascaly-poet e poezia entregului ; buatile sunt,

mai multe repeliciuni In idei 0 'n cuvinte, precum sunt lumina*,

presupune de toate! Mu lt ne-am mrihni de ar fi # cumva 9 adevEtrat

10 Fiecare din ace0i membri de ambe sexele are buntitrtlile 0 ne-

s'a rostit foiletonistul Quis, in cunostinIa cauzei; d-ei e mai patetica

'mbraIieaza ca fraIi-gemeni, i-i dreg trebupare1e in armonie, pan' la

ar fi ademenit de un vis grozav. In sfdrfit se ridica Encet cu privirea fintd

noun ; dar 0 alt-gramatische Schule 0 0 neu-gramatische Schule *

30 (t Mntuesc , care n'are a face cu maghiarul 4 menteni, este