E Dvoicenco C3aenceputurile Literare Ale Lui B P Hasdeu PDF

INCEPUTURILE LITERARE
ALE LUI B. P. HASDEU
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE
HARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECI
*I CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN
COMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 25
www.dacoromanica.ro
v
"1k
re:
B. P. IIASDEU
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
INC E PUTUR ILE

LITERARE ALE
LUI B. P. HASDEU
JURNALUL LUI INTIM (1852-1856)
1 ALTE OPERE RUSESTI
CU UN STUDIU INTRODUCTIV
6
BUCIIREBTI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA 51 ARTA REGELE CAROL II"
89, Bulevardul Lascar Catargi, 89
1980
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
I. VIATA LUI B. P. HASDEU IN RUSIA
B. P. Hasdeu a venit in Romtlnia la 1857 1) in varsta

de aproape 20 de ani. Deci copilaria, tinerelea anii
formarii lui le-a petrecut in Rusia, uncle s'a nascut,
sara, la care pe urma a renunlat cu desavar0re 0 despre
care nu vorbea decat cu o ura nespusa, cu toate Ca prin
cultura ei trecuse, 0 literatura ei il influemase, mai ales
in primele lui incercari, scrise in limba lui Pu§chin,
Lermontov 0 Gogol.
Suferind el 0 familia lui de o jugul muscalilor * 2), in
Romania, insa, banuit de rusofilie 3), era firesc sa evite
orice amintire din trecutul sail 0 rusesc * §i de aceea
nu ne-a lasat in romanwe aproape nimic, ce ne-ar
putea lamuri mai mult asupra acestei prime perioade
a vieIii lui.
o Partea cea mai obscura din viaTa lui B. P. Hasdeu #,
spune unul din cercetatorii sai, L. Marian, o o formeaza
1) L. Marian: Alexandru Hasdeu fi Academia Romdnd, (In

Memoriile Acad. Rom., (Sectia lit.), 1932, seria III-a, tomul VI.
mem. I, p. 30).
1) Sentinela Romdnd, 1866, 30 Sept., Nr. 16, p. 64.
2) L. Marian: B. P. Hasdeu bilnuit de rusofilie, (in Romdnia
Howl, 1926, 30 Sept., Nr. 101, p. 1).
www.dacoromanica.ro
8 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
pentru noi copilaria qi inceputul tinerelii lui, caH se cu-

prind intre anii 1836 i 1857. Dintre biografii sai, I. Dra-
gomirescu trateaza mai pe larg aceasta epoca, de0 ne-
complet din lipsa de izvoare suficiente *1), fiindca s sa-
racacioase sunt izvoarele de informatie, cari ne-ar putea
educe lumina * asupra inceputului vielii lui B. P.
Hasdeu2).
inteadevar, ceeace ne spune insali B. P. Hasdeu.
in # Duduca Marnuca *3) despre viala lui de student,
ceeace a notat V. Cosmovici in t Amintiri din tinerelea
lui B. P. Hasdeu, povestite de el 1nsu0 (1852-1857) * ')
despre viqa lui de husar, sau au infaliqat: I. Dragomi-
rescu in cartea lui 5) i I. Vulcan in scurta biografie a
lui B. P. Hasdeu 0) nu sunt suficiente pentru a resta-
bili intreaga aceasta epoca obscura din viaTa marelui
scriitor.
Au ramas, insa, prin hfirtiile ruse§ti ale lui B. P. Has-
deu, aflatoare la Academia Romana, fragmente din jur-
nalul lui intim 0 altele cu caracter autobiografic, caH,
daca nu completeaza in intregime lacunele din biografia
lui, totu0, prezentandu-ne mai clar figura tanárului
Hasdeu, aduc o oarecare lumina 0 pentru rectificarea
2) L. Marian: Din copildria pi tinerefea lui B. P. Hasdeu, (n

Adev. lit. pi art., 1927, Nr. 351, p. 1).
2) L. Marian: Data ci locul napterii lui B. P. Hasdeu, (In Ju-
nimea lit., 1928, Nr. 1-3, p. 46).
3) In Lumina din Moldova, 1862-63.
3) In Slimiinatorul, 1907, 25 Noemvrie, Nr. 48, p. 984-989.
5) Ideile f i faptele lui B. P. Hasdeu, Bueuresti, 1913.
3) In Panteonul roman, Pesta, 1869, p. 137-142.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 9
unora din datele biografice, ramase nelamurite in istoria

literaturii române. Astfel, cu ajutorul lor, se poate con-
firma cu preciziune anul 1838 ca anul na§terii lui B. P.
Hasedeu, despre care existau atfitea controverse 1), anul
intrarii lui in serviciul militar, cauzele ce 1-au determinat
la acest pas §i multe altele.
In capitolul de fai.a voiu cauta sa schilez via-ca lui
B. P. Hasdeu in Rusia pe baza acestor materiale, adao-
gAnd aprecieri asupra epocei in care a trait 0 s'a des-
voltat §i asupra oamenilor, cu caH a venit in contact.
Tot odata nu pot sa trec sub tacere 0 rolul tatalui sau,
Alexandru Hasdeu, in acest mediu rusesc, fiind 0iuta
marea influenla ce a avut asupra fiului sau.
Epoca reactiunii. Ideologia timpului. i Bogdan, 0
tatal sat' Alexandru, au trait 0 s'au desvoltat in epoca
aqa zisa # a reac/iunii », care a urmat in Rusia dupa pe-
rioada stralucita de reforme liberale i culturale a lui
Alexandru I, aceasta adevarata # renwere * ruseasca,
care inabuOta nu insa strivita prin sforOrile reac-
Iionare de mai tirziu, continua sub forme ascunse 0 cu
directive oarecum schimbate §i sub regimul conservator
al epocei urmatoare.
Amintirea acestei epoci de emancipare i de idei libe-
ratoare, aduse, in timpul razboaielor napoleoniene, din
Apus, n'a putut sa fie 0earsa nici prin schimbarea
brusca a firei lui Alexandru I, ale carui inceputuri li-
berale au fost in curand inlocuite de atmosfera greoaie de
1) Aratate toate de eatre L. Marian In articolul sAu: Data fi

load nafterii lui B. P. Hasdeu.
www.dacoromanica.ro
pietism exagerat §i penibila 4 aracceevOna *1), nici prin

regimul despotic al succesorului sau, Nicolae I. Din
contra: cu cat mai greu apasa mana de fier a reaqiunii,
cu atata mai intens fierbea regenerarea inceputa.
Se formara, dupa exemplul Apusului, societali se-
crete, a caror activitate a pricinuit izbucnirea i deca-
bri§tilor * dela 1825, o literatura clandestina incepu sa
circule in societate, articole indraznele prin revistele ce
se inmulceau mereu, anumau nwerea spiritului critic
in literatura rusk iar rascoala Polonilor din 1830 atragea
atenIia lumii civilizate asupra acestei àri, unde tot ce
era mai distins §i cult protesta contra reacliunii cu un
curaj nemaipomenit §i prin toate mijloacele posibile.
Dar epoca lui Nicolae I era epoca contradicIiilor qi
de aceea nu trebue sa ne miram ca alaturi de aceasta
fierbere ascunsa a luptei aprige contra reac/iunii domni-
toare, se ridicase cu timpul din atmosfera acestei epoce
un alt curent, care pare a fi incompatibil cu starea de
spirit revoltatoare, amintita mai sus.
E vorba de acel puternic sentiment nalionalist, insolit
de un mare entusiasm pentru Iarul Nicolae I, care s'a
trezit in societatea ruseasca sub influenIa succesului po-
liticei externe a Imparatului i mai ales in faTa presti-
giului, ce capatase acesta in toata Europa, ceeace ma-
gulea nespus vanitatea poporului rus.
Insasi Pu§chin, vestit prin protestele inflacarate contra
despotismului, Ii scria acuma arului versuri magulitoare.
1) Astfel a fost supranumitli In Rusia epoca intunecatil a ul-
timilor ani din domnia lui Alexandru I, and favoritul lui, general
Aracceev, un om incult §i brutal, dispunea de toatá Rusia.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 11
Gogol la un moment dat a renunIat la toate satirele lui,

iar renumitul critic Belinschi, un spirit revolulionar
(pentru care era poreclit # furiosul Visarjon )>) trecea prin
perioada <( impacarii cu realitatea *, preaslávind-o 0 ali-
t:And justificarea ei in filosofia lui Hegel.
Aceasta resemnare faI6 de realitatea existent& incepu
sá strecoare in societatea ruseascá mai ales de atunci,
de cand, fascoalele din 1825 9i 1830 ffind inabuOte, orice
activitate in domeniul politic 0 social deveni imposibila
din cauza reaciiunii crescute.
Rámaseserà numai douà cal, pe cari putea sa progre-
sese spiritul rusesc: §tiinla 0 literatura. In locul societá-
Vlor politice se formeazd acuma cercuri filosofice 0 li-
terare, in locul teoriilor sociale din Frama, se aduce
efin Germania filosofia idealist& a lui Schelling §i Hegel,
9i tineri, inlaturqi din viaIa politick se indreaptà cu
entusiasm spre indliimile metafizicei.
#Filosofia german& umplea atmosfera timpului inteatAt,
incat nu era savant sau literat, care s6 n'o intalneasca
in cale Inca dela inceputul carierei sale *1).
<( In timpul copilariei mele *, 10 amintqte L. Tolstoi,
contimporan cu B. P. H., in cartea sa: # Ce e doar de
fdcut? *, hegelianismul era baza vieIii: el plutea in at-
mosferk se exprima in jurnale 0 articole de reviste, in
opere literare, tractate, in arta, in prelegeri, in conver-
saIii. Omul, care nu cunotea pe Hegel, n'avea drept sa
vorbeasca ; cine vroia sa cunoasca adevarul, studia pe
Hegel. Totul se bizuia pe el *.
1) N. Speranschi: 14cTophi pyccxoli HpliTHRH (Istoria criticei
ruse), vol. II, p, 382.
www.dacoromanica.ro
e Tang mi-a dat o indrumare filosofica germanfi,

mArturise0e B. P. Hasdeu in jurnalul eau intim 1), notând
§i in amintirile sale de student din e Duduca Mámuca I)
cuno0in/a sa cu filosofia lui Hegel.
GeneraIia epocei, unit:à in aceastá admiralie comunà
pentru filosofia german'a idealistâ cu n'fizuinTele ei spre
armonia universului, se imparIea, insà, in douà tabere,
când era vorba de introducerea acestei armonii in viala
ruseasca.
Aceste dou'a curente ideologice, devenite vràjmar unul
altuia pe la 1844, purtau numele : unul de # apusean* 0
cerdlalt de # slavofil o.
# Apusenii * (zapadnichi) negau originalitatea culturii
ruse0i §i, admirand civilizaiia europeana, socoteau câ
Rusia, in drumul ei spre progres, trebue sa treacd prin
toate fazele de desvoltare culturalk prin care a pg§it
Europa. Slavofilii, din contra, susIineau originalitatea
culturii ruse0i §i, criticând civiliza-cia europeank afirmau
importama drumului propriu, original, pentru Rusia, in
calea ei spre progres, aducand dovezi din istoria Rusiei,
pe care # apusenii )) o criticau, socotind inceputul ade-
varat al acestei culturi numai dela Petru cel Mare.
Slavofilii, insà, cercetau cu pasiune nu numai cronicele
ruse0i vechi, dar 0 literatura poporang, descoperind
acolo originalitatea poporului rus 0 un izvor nesecat
pentru poezia cultà. # Amândou'a curentele aveau ca
punct de plecare filosofia lui Hegel. Insa, slavofilii de-
duceau din ea teoriile lor in spiritul párIii de dreapta a
1) Publicat mai jos.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 13
colii lui Hegel, iar adversarii lor negau concluziile ei

conservatoare i au dèsvoltat bazele ei mai departe in
spiritul, in care au inceput sa exprime aceasta doctrink
chiar in Germania, cei mai indrázneli urmasi ai acestei
scoli *1).
Miscarea slavofililor, fiind nailonalistA, de multe ori
era confundatà cu un al treilea curent din aceasta epoch',
asa numitul < naTionalism oficial # (a/ifialnaia narodnosti),
care nu era altceva cleat ideologia i justificarea reac-
Vunii domnitoare si a regimului biurocratic existent.
Astfel, Belinschi vedea in parerile slavofililor aceleasi
prineipii ea la 0 nalionalismul oficial #, a numai intr'o
forma, imbracatá in argumente filosofice # 2). Erau, insà,
diferenle izbitoare intre aceste doug curente: de exemplu,
nalionalismul oficial e, alaturi de admira-cia pentru Ni-
colae I, avea un cult si pentru Petru cel Mare, privit de
slavofili ca unul ce a distrus originalitatea culturei ru-
sesti, si in general se distingea de miscarea slavofililor
pur ideologicä, prin tot caracterul lui biurocratic - conser-
vator, plin de obscurantism.
Spre sfArsitul domniei lui Nicolae I, au inceput sä
patrunda din nou in Rusia teoriile sociale din FranIa.
Mai ales sistemul lui Fourier a easit un rAsunet puternic
in generalia tânàrã, in care s'a aka-tuft o societate secretfi
sub conducerea lui Petrasewski. La 1849 ea fusese des-
coperitA i membrii ei arestaii.
1) PApin: XapagTermcnnta .1114T. hurbiiiii orb 20-rb Tko 50-rb

roilowa (Caracterizarea piirerilor literare dela 1820 pdai la 1850)
Petersburg, 1909, p. 451.
2) Ibidem, p. 450.
www.dacoromanica.ro
Iar curentele ideologice s'au unit intr'o singura mirare

puternica a 4 poporanismului * (narodnicestwo), care a
pregatit infaptuirea celei mai importante reforme in
Rusia: eliberarea Taranilor.
Alexandru Hasdeu §i B. P. Hasdeu fatrt de ea-
rentele timpului. S'ar putea crede ca A. Hasdeu, fiind
un mare nationalist roman, a trebuit sa stea la o parte
de toate aceste mirari ideologice ruse§ti, sau, daca ar
fi participat la ele, 0-ar fi ales dintr'insele pe cea mai
putin nationalist-ruseasca, adica cea a # apusenilor *.
Drept dovada s'ar aduce faptul a scrisese la 1830 in
revista ruseasca (( Vestnicul Europei #, iar la 1835 in
<( Telescopul ) din Moscova, condus atunci de # apusea-
nul v infocat, criticul Belinschi.
Totu§i nu e chiar ar.
Revista (( Vestnicul Europei » era socotita, in epoca
aceea, ca una din foile cele mai retrograde, iar la 1835,
Belinschi trecea tocmai prin perioada lui de e impacare
cu realitatea #, cearta intre el 0 slavofili producandu-se
abia pe la 1844.
In afara de aceasta, a ramas dela A. Hasdeu un ms. cu
coatinut istorico-filosofic: (( Problema timpului nostru #
(Vinii,a, 1841) 1), unde i§i exprima toata ideologia, care
nu este al-Ca cleat cea a slavofililor, conlinand filed §i
anumite elemente din (( nationalismul oficial*. In aceasta
opera, A. Hasdeu, ea 0 slavofilii, criticand artificialitatea
culturii apusene, recunoa§te rolul hotaritor, care e menit
sä-1 joace Rusia in Universul intreg in fruntea celorlal/i
1) In ins. la Academia RomAng (hArtii necatalogate).
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 15
Slavi, ca i ei, deduce principiile sale istorice din filosofia

lui Schelling 0 Hegel, adaogand qi ideile filosofului-
mistic ucrainean, Skoworoda, de care se ocupa in special
la 1835 1).
Ca islavofilii, el se bazeaza pe faimoasa formula:
e ortodoxie, autocralie i nalionalism* (comuna i e na-
/ionafismului oficial *), dar nu imparta§e§te parerea sla-
vofililor asupra lui Petru cel Mare, preaslavindu-1 alaturi
de -carul Nicolae I, intocmai ca i reprezentanIii e na/io-
nalismului oficial *2).
Cam in aceea0 epoca, ti vedem pe A. Hasdeu dedicand
doua ode Imparatului 3), din care una fusese pe urma
prelucrata de fiul sau, and acesta era elev in clasa a
IV-a a liceului din ChiOnau, spre a fi trimisa aru1ui cu
ocazia aniversarii de 25 de ani dela suirea sa pe iron 4).
Cunoscand atmosfera special& din Rusia reacTionara
de atunci, and pe de o parte entusiasmul nalionalist
atinsese pe oamenii cei mai inainta/i ai timpului, iar pe
de alta parte atitudinea critica era prigonita cat de sever,
§i numai panegiricele erau posibile, viala ruseasca
principiile ei considerandu-se ca cele mai bune i ca
1) Scrisese un studiu despre el In Telescop din 1835, XXVI,
Nr. 5, p. 1-42 i Nr. 6, p. 151-178, tradus in romAne§te de M.
Majewski (Un Nasal mistic de Al. Hdjdeu, Bucurelti, 1930).
2) In aceastA privintA A. Hasdeu se apropie de grupul a§a zis
al e directiei ruseqti * cu istoricul Pogodin in frunte, pe care tre-
buia sA-1 fi cunoscut, qi de ideologia redactorului revistei Telescop,
N. Nadejdin, cu care era In corespondentA.
3) Cdntecul jubaiar at .Podoliei (Vinita, 1841) §i 24 Septembrie
(Camenita, 1842), aflAtoare in ms. la Biblioteca Univ. din Jail.
4) PublicatA mai jos.
www.dacoromanica.ro
unele, ce nu pot fi supuse criticei, nu trebue s& ne

miram câ pi A. Hasdeu fusese influenIat de acest curent,
odatà ce a luat parte la via-ça cultural& a Rusiei pi nu
vroia sa intre in conflict cu guvernul ca u apusenii*, pi
ca slavofilii u de pur sang *.
Fiul lui A. Hasdeu, B. P. Hasdeu, aparlinea unei alte
generapi, care, nascuta pi crescura in anii cei mai grei
ai reacciunii rusepti, se deosebea in desvoltarea ei de
generalia tatfilui sgu. Cu toate a a moptenit dela gene-
rapa precedent& principiile filosofiei lui Hegel, n'avea
r'aceala 0 absolutismul teoriilor abstracte ale pfirinplor
ei, lufind din filosofia lui Hegel partea cea mai realista.
Ea fusese aceea, care introdusese realismul, impreunä cu
ideile democratice, in via/a pi literatura ruseascfi, in
locul romantismului conservator al pgrinlilor sai, pi a
ptiut sa pregAteasca terenul pentru inf&ptuirea celei mai
insemnate reforme in via-ca ruseasca eliberarea Ora-
nului. Cu sAngele mai fierbinte ca cel al generaPei trecute,,.
cea not& nu putea sfi rabde, impotriva pildei pArinplor
sai, 1 impacarea cu realitatea *, pe care, din contra,
cäuta s'o lámureascg pi s'o critice.
Nu trecuse, ce e drept, prin trista experien0 a Orin-
plor sai, nici prin spaima kr martori oculari la Ina-
bupirile crâncene ale ráscoalelor din 1825 pi 1830, pi
de aceea avea curajul sa se ocupe de ideile sociale 0 de
organizarea societaPlor secrete, cum a fost cea a 4 petra-
pewPlor *, partizanii sistemului lui Fourier, care la 1849
fusese nimicità de catre cfirmuire.
Poate sub influenla contactului cu generatia sa din
Rusia, B. P. Hasdeu se facu, (( democrat Vila 'n miezul
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 17
oaselor >>, suslinand « lovitura de Stat dela 2 Mai, in

care-I rapea ideea emanciparii Iaranilor # 1) 0 « a 9tiut
sa ramâna credincios convingerilor sale democrate, cari
1-au facut sa urasca sub raport politic boerimea noastra
reaclionara 0 sa iubeasca Varanimea >> 2).
Poate urmand exemplul « petrapwcilor #, fratele lui
mai mic, Nicolae Hasdeu, fusese intemniiat la Petersburg
« ca banuit de a fi participat la o conspiraliune politica >>4).
Nu se §tie daca societatea literara secretà din Harcov,
organizata de B. P. Hasdeu 4), era §i politica. D-1 Zal-
plachta, in lucrarea sa, banue0e ca fusese organizata
4 dupà tipul societaIilor similare ale Filareçilor i Filo-
matilor, initiate pe vremuri de tineretul polon al Uni-
versitalii din Wilno, sub imboldul lui Adam Mickie-
wicz * 5).
In tot cazul, daca B. P. Hasdeu a venit in Moldova
cu ideOlogia lui deja formata, aceasta n'a scapat, pro-
babil, de influenIa mediului nu numai dela Harcov, dar
0 din toata tAndra Rusie de atunci.
Copiläria lui B. P. Hasdeu (1838-1852). « In ziva
de 26 Februarie, la proprietarul satului Kirstinii, eforul
onorific al colilor din jud. Hotin, Alexandru fiul lui
1)I. Vulcan, op. cit., p. 139.

9 L. Marian: Inceputurile teatrale ale lui B. P. Hasdeu, (In
Contribu(iuni la ist. lit. rom. din veacul al XIX-lea, Chivinàu, 1927,
p. 130).
9 Z. Arbore: Basarabia in sec. al XIX-lea, Buc., 1898, p. 759.
4)I. Vulcan, op. cit., p. 138.
5) B. P. Hasdeu f i Polonia, (extras din Convorbiri literare,
1933, IulieAugust, p. 9).
2
www.dacoromanica.ro
Tadeu Hijdeu, de religie ortodoxd, §i sotia lui legitima,

Elisaveta, fiica lui Teofil, de aceea0 religiune, s'a ndscut
fiul Tadeu, cd rui cu rugaciune i-a dat nume preotul
paroh al bisericii Adormirea Maicei Domnului din satul
Berestea, Gheorghe al lui Todor Pentacov, iar botezul
1-a savar§it protopopul circumscriptiei intaia a jud. Hotin,
protoiereu §i cavaler Simeon Mahowski. La botez a
asistat dascalul bisericii Schimbarii la Fata din Kir-
stinti, Grigorie St. Roznowski.
Nafii : Proprietarul cornunei Nowoseliti, sovietnicul
Statului i cavaler Ion fiul lui Mihai Sturdza §i Maria,
sotia proprietarului satului Zorojani, Grigorie Glo-
wacki *1).
Acesta este actul de nWere al lui B. P. Hasdeu, vdzut
de mine In arhiva bisericii din corn. Cristine§ti, jud.
Hotin, in timpul calätoriei mele de studii In Basarabia
la 1931.
Tot acolo am avut ocazia sa ma intalnesc cu o singura
ruda a familiei Hasdeu, rarnasa prin aceste locuri, d-1
Iaworowski 2), care mi-a povestit arnanunte interesante,
ce le-ar fi auzit in .familie In legatura cu na§terea lui B.
P. Hasdeu:
<4 Mama lui Bogdan, Elisaveta Dauc§, n'avea nici 14
ani, când a facut cun(:Itinta la Chi§inau cu Alexandru
Hasdeu, care ducea atunci procesul mamei ei, vaduva
porucicului Dauc§. Tandrul avocat se indragosti de
1) Matricula pentru cei nAscuti in anul 1838 din biserica co-
munei Cristine9ti, jud. Hotin.
2) Sotul rAposatei Alexandra Hasdeu, fiica lui A. Hasdeu din
a treia aslitorie.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 19
frumoasa fata 9i se edskori cu ea, insa i s'a prescris de

autoritali sa lie pe minora lui so-lie Inteo marfastire
pAna la implinirea varstei legale *. In aceastá mkastire
(C616r69anca), s'ar fi nAscut primul ei fiu, Tadeu.
Copilaria lui B. P. Hasdeu prezintA cel mai 9ters
capitol din biografia lui, 9tirile documentare, privitoare
la aceastä epocá din viaIa sa fiind foarte s'ar5ca-
cioase.
0 scrisoare a scriitorului basarabean C. Stamati din
1841 veste9te ca. A. Hasdeu # dela Hotin s'au mutat in
Podolia, profesor la o 9coala *1), iar m-sul lui A. Hasdeu
<( Problema timpului nostru *, din 1842, poartd iscalitura
urmatoare: # Profesor de istorie 9i statistica la liceul
din Vinio, membrul a diferite societali 9tiincifice, Al.
Hijdeu *. Un raport al gubernatorului Basarabiei despre
A. Hasdeu din 1867 2) ne spune ca fusese profesor 9i la
liceul din CameniTa Podoliei, de unde s'a intors in Basa-
rabia la 1850, 9i aceasa 9tire se potrive9te cu afirmalia
lui B. P. Hasdeu ca a facut t classele colegiali in Polonia *3)
9i cu rândurile din jurnalul ski intim, unde vorbe9te
de un prieten al ski: t coleg cu mine la liceul din
Rovno *.
Din toate acestea declucem a pAzia" la varsta de 12
ani, B. P. Hasdeu a stat 9i a studiat in fosta Polonie,
Podolie 9i Volinie, unde a venit in contact cu mediul
1) E. Dvoicenco: Via(a fi opera lui C. Stamati, Bucuresti,
[1933], p. 36.
2) L. Marian: A. Hasdeu f i Academia Romdnd, p. 28.
3) B. P. Hasdeu: D. Rosetti pi Polonii, (in Aghiutd, 1864, 16
Ian., Nr. 11), citat dupa I. Zalplachta, op. cit., p. 8.
2*
www.dacoromanica.ro
polon din aceasta regiune pi unde s'a perfec-ponat In

limba polona inteatat, beat o stapanea ca pe a sa
proprie 1).
Vara, probabil, venea la lark la Cristineptii Hotinului,
mopia familiei, unde bunica so, Valeria, pi unchiul sau,
Boles lav, se ocupau de gospodarie 2). Se pare ca amandoi
lineau foarte mult la micul Tadeu, dupa cum marturisesc
randurile calde, pe care acesta pe urma le dedicase
bunicii sale in volumul sau i' Sic Cogito* 9, pi dovedepte
pi faptul ca unchiul sat' Ii va lasa lui toata averea.
La 1848 moare la Camenila mama lui B. P. Hasdeu,
Elisaveta Daucp. D-1 Iaworowski afirma ca o drama
pIutepte asupra acestei moni pi cà el avusese In mana
scrisori ale lui A. Hasdeu catre a doua sa solie, Tuma-
nova, sora directorului dela liceul Camenilei, In care o
Invinuia de moartea iubitei lui 4 Liza *4).
La 1850 A. Hasdeu se stabilepte cu toata familia sa
In Basarabia, unde fiii sai, Tadeu pi Nicolae, devin devii
liceului regional din Chipinau.
E semnificativ ca pi aci B. P. Hasdeu ipi leaga prietenii
cu predileciie In societatea polona, primele lui iubiri
pi poezii lirice fiind dedicate tinerelor poloneze de
1) DupA cum mArturise§te In jurnalul sau intim.

9 L. Marian: V asite Stroescu, (in Adey. lit. ci art., 1926, Nr.
281, p. 1).
3) Ed. * UniversalA *, Buc., Alcalay, p. 357-358.
9 Printre hArtiile lui A. Hasdeu la Ac. Rom. s'a pástrat un
program de concert din 1848, pe care se aflA scris in ruseite cu
mAna lui A. Hasdeu: <I La acest concert a asistat ultima oara
biata mea Liza *.
www.dacoromanica.ro
Hareov.
din
www.dacoromanica.ro
Universitatea
INTRODUCERE 21
acolo, despre care pomene9te in 0 Duduca Máinued *, in

o AghiuVa *1) 0 in jurnalul sat' intim.
La Chi Onau se intalnea 0 cu venerabilul poet basara-
bean, C. Stamati, o ruda a lui depArtata dup4 mama 2)
0 prieten bun cu tat'al s'au, caruia la 1850 ii oferi o veche
§i rara carte franceza din 1765 3) cu urmatoarea dedi-
caIie: o Offerte a Monsieur le Chevalier Constantin de
Stamaty, notre Dragomir et le pere de la poésie rou-
maine, par son compatriote Thadée de Hygedeo, Sept.
1850 *.
In articolul sail despre C. Stamati `), B. P. Hasdeu
10 amintea de 4 acele momente neuitate to, eand batrfinul
poet il o linea copil in braTele sale, povestindu-i vitejiile
lui Ciubar-Vodfi * sau cfind petrecea cu tatal s'au, A.
Hasdeu, o serile, in duioase amintiri despre fost-au-fost
al Românilor *.
Absolvind liceul din ChiOngu, B. P. Hasdeu a trecut
la Universitatea din Harcov. Nu se §-tie exact anul
intearii lui la aceast6 Universitate, unde dacA ar fi
absolvit-o la 1857, anul cfind a parasit Rusia , ar
fi trebuit sa intre pe la 1852, cu toate ea ar fi avut atunci
abia 14 ani.
Universitatea. Universitatea din Harcov, undeli f a-
cuse studiile B. P. Hasdeu ca i tatal &du, Alexandru,
1) Art. citat.
2) E. Dvoicenco, op. cit., p. 47.
3) Peyssonnel: Voyage a Thyatire, Paris, 1765. Se afla acuma
in biblioteca d-lui prof. N. Iorga.
4) In Columna lui Traian, 1870, Nr. 57, 60 0 61 ; republicat
in Romaul, 1868, p. 228, 237, 240.
www.dacoromanica.ro
fusese intemeiata la 1804, in perioada cea mai liberala

si luminatà a domniei lui Alexandru I, de eatre Karazin,
un mosier de lfinga Harcov, persoana apropiatà de insusi
-tarul, fiind ajutat pentru aceasta bäneste de intreaga
societate a Harcovului, printre care se aflau multi Ro-
mâni, urmasii celor veniti impreun4 cu D. Cantemir.
Planurile lui Karazin erau stralucitoare: vroia sa faca
din Harcov Atena Rusiei, -tinfind searna de bogà-tiile
naturale ale tinutului si de capacitAtile locuitorilor 1).
Insasi pozitia Harcovului intre Moscova si Novorosia ii
d'adea o situatie potrività pentru un centru al civiliza-tiei
intregului Sud al Rusiei, avand in vedere si trecutul
cultural al acestui linut, care a dat Rusiei primul sau
filosof-mistic Gr. Skoworoda, socotit cu drept cuvânt
intemeietorul moral al Universit4ii din Harcov si pre-
decesorul lui Karazin 2).
Dar planurile indrazne-te ale lui Karazin n'au putut
fi realizate din cauza reactiunii, care, trecAnd prin fazele
ei cele mai accentuate in 1825 si 1830, ajunse la punctul
culminant la 1848, in urma evenimentelor revolu-tionare
din Europa. Politica reactional% a Rusiei a avut urmàri
triste pentru Universititile ei, cari erau mereu socotite
suspecte din punct de vedere politic, din care caued li s'a
ridicat autonomia.
Incepând cu 1848, ministrul Instructiunii a luat un
sir de masuri noi, in ceeace priveste # ap6rarea * Univer-
sitätilor din Rusia # de furtunile ce bantuesc tärile
1) D. Bagalei: OnbrrB WT. XRIMAC. YRHB. (Incercare de istorie
a Universitc4ii din Harcov), Harcov, 1894, I, p. 69.
2) Ibidem, p. 25.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 23
vecine *. Disciplina s'a idasprit, programele de 9tiinIe po-

litice 9i. juridice s'au scurtat 1) ; filosofia (la 1852) e
scoasá din program, iar in locul ei a fost introdusa logica
9i psihologia, predate de preoti ; numarul studentilor a
fost limitat la 300 pentru fiecare universitate ; càlfitoriile
de studii in strainàtate interzise.
Numind la 1.849 un nou ministru al Instructiunii 2),
Nicolae I 1i spunea: # Religia e unica baza solida a oricArei
9tiirrte folositoare *. Noul ministru a pus, deci, ca baza
a activitalii sale religia ortodoxa 9i, sprijinindu-se pe
ea, moralitatea 9i dragostea pentru patrie 3).
La universitati, guvernul avea reprezentantii lui
curatorii 9i ajutorii lor, cari de multe ori erau militari
9i criutau SA militarizeze 9i universitatile. Influenta lor
asupra universitaIilor era enorma.
In timpul studiilor lui B. P. Hasdeu la Universitatea
din Harcov, erau curatori urmAtorii: general-guvernator
Coco9chin (dela 1847 pâná la 1.856) 9i sovietnicul de Stat,
grecul Catacazi (dela 1856 pAnd la 1857), iar ajutorul
lor era cneazul georgian Teretelev (dela 1838 pana. la
1859), poreclit de cdtre studeati # cneazul intunericului *.
In mAinile acestuia se afla toatà conducerea Universitatii.
1) La 1849, and ministrul Instructiunii a prezentat Tarului

proiectul de excludere din program al dreptului civil, Nicolae I
a pus rezolutia: E rezonabil, el e cu totul de prisos e. (Rpwrgiii
ogepics MT. Xapha. Yu. Schi(a istoricd a Universitalii din Harcov,
de Bagalei, Sumtov 0 Buzescul, Harcov, 1906, p. 119).
3) Printul *irinschi ahmatov (t 1853). Dupà el, pana la 1858,
ministrul Instructiunii a fost A. Norov.
3) Schita ist. a Univ. din Harcov, p. 120.
www.dacoromanica.ro
24 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B, P. HASDEU
Era un redus, cu toate a pastra aparen-cele unui inTelept,

pentru care era supranumit 0 < pseudo-inteligent * sau
( pseudo-sof # 1). Guvernarea lui Coco9chin a fost o era
tristà in istoria UniversitaTii din Harcov. Curator-militar
nu suporta nicdieri spiritul civil, il supdra nespus <di-
bertatea poetica )) in costumul studeMilor 9i in purtarea
lor, §i prigonea foarte sever pe cei, cari nu aveau 4 infá-
lisarea militarà *, pe care el o cerea studencilor. Natu-
ral4tii din Harcov s'au geabit sa porecleasca una din
plantele graminee ale gradinei Botanice din acest ora9
cu numele curatorului: # Maturica Coco§chinia * 2).
In ceea ce privqte pe Catacazi * grecul mai muscAlit
deca't muscalii * 3), se §tie de o revolt& studenleasca
contra lui, in care luà parte i B. P. Hasdeu, dupa propria
lui marturisire, 9i care consta in urm'atoarele : studeniii
au compus (probabil nu fära ajutorul lui B. P. Hasdeu)
un pamflet in forma de predicA, pus-à in gura profeso-
rului de religie, Lebedev, preotul Universitalii 4).
In ceea ce prive9te profesorii lui B. P. Hasdeu la
Universitatea din Harcov, despre cari spunea ca' # n'a
iubit pe niciunul, considerându-i pe toIi ca du§mani numai
0 numai pentrucd erau Muscali * 2), erau urmatorii:
Al. Mickiewicz, fratele marelui poet, pentru dreptul
roman ; Ant. Stanislawski, pentru enciclopedia drep-
tului ; Alfons Walicki, pentru literatura greaca ; Petre
1) Ibidem, p. 126.
2) Ibidem, p. 128.
3) I. Vulcan, op. cit., p. 138.
4) Schifa ist. a Univ. din Harcov, p. 129.
5) N. Apostolescu: Studii, Bueuresti, 1904, p. I.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 25
Lawrowski 1) pentru slavistica. Voiu adgoga pe Metlinschi

pentru limba rued ci pe Zernin pentru istoria Ucrainei
0 a Siberiei, pe cari, dupfi toate probabilitalile, li audia
de asemenea 0 tânfirul Hasdeu.
Cei mai buni dintre acectia erau socot4i Walicki 9i
Lawrowski. Numele lui Walicki, care a tradus N Faust *
in limba polong, ocupfi un loc de frunte in literatura
polonezfi de traduceri 2). << Poet el insu0, alegea, pentru
lecIiile lui la Universitate, poe-ci din literatura greack
cu predilecTie pe urmAtorii: Homer, Eshil, Sofocle 5),
Euripide, Aristofan, Pindar, Teocrit, Demostene, Tu-
ciclide. In aceasta privin0 avea drept model pe pro-
fesorul Morgenstern dela Universitatea din Dorpat, cgruia
ii fusese dev, 0 care de asemenea scria versuri. Elevii
recunweau darul lui Walicki de orator ; dfidea explicalii
amanumite ale conIinutului, sensului 0 pentru fiecare
cuvfint al comediilor *4). Universitatea II alesese decan
al Faculthlii de Litere, nu fusese, frisk admis ca atare
de cfitre Minister, pentrucA favoriza pe studen/ii poloni,
compatriolii lui 5).
Profesorul Petre Lawrowski a deschis cursul eau la
1852. Preda antichitfiIile slavice, istoria literaturilor
slave, etnografia i filologia slavfi 0 gramatica limbei
1) I. Dragomirescu, op. cit., p. 23.

2) Schi(a ist. a Univ. din Harcov, p. 183 si Zdanowicz i Sowinski:
Rys dziejow literatury Polskiej, vol. IV, p. 146.
3) Despre infl. lui Sofocle asupra lui B. P. Hasdeu, vezi L,
Marian: Inceputurile teatr. ale lui B. P. Hasdeu, p. 109-111.
4) Schita ist. a univ. din Harcov, p. 181.
5) Ibidem, p. 126.
www.dacoromanica.ro
slave vechi 1), insistand mai ales asupra parcii filo-

logice.
Unul din elevii lui, renumitul filolog rus A. Potebnea,
coleg cu B. P. Hasdeu la Universitatea din Harcov,
marturise0e in autobiografia sa, ca fusese format de
profesorul P. Lawrowski, care a trezit in el interes pentru
studiile filologice 2). Nu 0im, in ce masura putea sa-1
influenIeze §i pe B. P. Hasdeu.
Profesorul Metlinschi, ucrainofil, autorul culegerii <Can-
tecele ruse populare * 0 a celor ucrainene, ar fi putut
0 el sä aibA o oarecare inf1uen0 asupra tfirifirului Hasdeu,
cum a avut asupra lui Potebnea, in ceeace prive0e
folclorul, iar profesorul Zernin cAuta sa desvolte in elevii
lui independenla in cercetfiri istorice i, efiscolind cu
studen-cii arhivele locale, intenVona sã organizeze o §coald
de arhivistica in Harcov.
Se §tie ca, pe langa studiile universitare, B. P. Hasdeu
era ocupat 0 de organizarea unei mici societali literare,
care << se aduna la dfinsul in toate sâmbetele 9i ale cgreia
producte se copiau la finitul fiecarei luni intr'un volum,
ce räinfinea in rns, cfici lucrul se petrecea in Rusia * 3).
Au râmas, intr'adevar, printre hârtiile lui Hasdeu, foile
ràzlele ale unora din aceste rn-se, copiate de o 'Mina
stràinA, dar conTinfind poeziile i lucrtirile 0iinvifice ale
lui B. P. Hasdeu, dintre care o parte a intrat in publi-
ca-cia de fafa.
') Ibidem, p. 138.

2) Cehovici: 01. Potebnea, Warszawa, 1931, p. 13.
3) I. Vulcan, op. cit. p. 138.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 27
Avea timp 0 pentru petreceri, uneori cu totul neobi§-

nuite, ca escapada cu ovrei, descrisa de I. Dragomi-
rescu 1).
Cu toate ca multe din poznele lui poarta pecetea firii
sale foarte curioase, totu§i -On sa adaog ca erau 0 po-
trivite cu atmosfera mediului studericesc §i militar de
atunci din Rusia.
4 Jurisprudenla, filosofia, literatura, jocul de cani,
lautarii, erau cuno§tinIele indispensabile ale tutuior ti-
nerilor de atunci 2). Chefurile, diferite escapade, Insolite
de glume, epigrame 0 anecdote, devin preocuparile lor
obi§nuite, aproape zilnice * 3), scrie biograful lui Tolstoi,
a carui viaIa e socotita tipica pentru generatia lui.
Iar unul din contimporanii tanarului conte, descriind
viaIa studenleasca din Kazan, ne poveste§te ni§te ispravi
ale unui student, # salbatecul cneaz * C. din Simbirsc,
cari nu sunt departe de 4 Reise ebraice * 4) ale o priacului
Dieu-donné Petriceico Ha§deu *5), poate 0 mai indraz-
ne/e, caci ataca cu pupa lui populaIia pa§nica de pe
strada 0 organiza cu cainii sal o adevarata vanatoare
dupa oamenii 0 cainii din ora§ 6).
Serviciul lui B. P. Hasdeu in armata ruseasa.
(4 Una din cele mai mari preocupari din acel timp era
2) I. Dragomirescu, op. cit., p. 24.

2) B. Eihenbaum: L. Tolstoi (1850), p. 29.
2) Ibidem, p. 187.
4) N. Iorga: 1st. lit. rorn., sec. XIX, 1909, V. III, p. 297.
9 I. Dragomirescu, op. cit., p. 23.
6) Moilogoil Toncroil /3% MIL COapeMeHMIMOBT, (Tdneirul Tol-
stoi in insemndrile contimporanilor), Leningrad, 1929, p. 100. .
www.dacoromanica.ro
organizarea unei imense armate, in care vedeau asigu-

rarea puterii politice externe i lini9tea interna Ser-
viciul militar era socotit ca cel mai nobil serviciu...
El deschidea drumul spre toate ramurile cfirmuirii > 9.
4 Pe atunci, tineretul 9colar era foarte ràzboinic *,
Ii aminte0e V. Stroescu, povestind despre fratele sau
Mihai, coleg de liceu cu B. P. Hasdeu, care 9i el se in-
scrisese in armatã i fácuse rgzboiul Crimeei 2).
In jurnalul sat' intim, B. P. Hasdeu a descris foarte
amanunlit intrarea lui in randurile armatei ruswi, cau-
zele care I-au determinat la aceasta cu toata impotrivirea
tatälui sat', i serviciul lui in regimentul de husari al
contelui Radetzki 3).
Se pare a B. P. Hasdeu a facut concomitent serviciul
militar i studiile universitare. Altfel, parasind Rusia
la 1857, n'ar fi putut termina Universitatea, care cerea
cel pulin 4 ani de frecven0. De aceea neglija i una, zi
alta din aceste ocupaIii, mai ales armata.
In aceasta privinlà II putem compara cu contimporanul
sau, L. Tolstoi, care 0 el facuse ace1a0 drum dela Uni-
versitate i militárie la activitatea de scriitor 0 care
dusese in acelea0 condi%ii, aceea0 vinp neorfinduita
desfrtmatà 4% a studentului rus din epoca romantica 0 a
1) Papin, op. cit. p. 102-103.

2) L. Marian: V. Stroescu, p. 1.
3) 0 completare a acestui jurnal qi a fragmentelor biografice,
publicate mai jos, sunt: Amintiri din tinerefea lui B. P. Hasdeu,
pove,stite de el his* (1852-1857), publicate de V. Cosmovici
in loc. cit. Se pare cA B. P. Hasdeu pregAtea pen tru tipar un vo-
lum intreg de amintiri, despre care pomene§te V. Cosmovici.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 29
ofiorului rus, stapanit de spiritul demonic, revolulionar,

anarhic, sarcastic, provocator, unind setea de voluptate
cu un adânc sim-c de nimicnicie sau cu pornirile mistice
nelarnurite, ale lui Puphin 0 Lermontov, mari poe/i 0
scandalo0 romantici *1).
A§a, de exemplu, se t.ie cfi Tolstoi ignora serviciul §i
era obraznic cu superiorii lui 2). II vedem 0 pe B. P.
Hasdeu râzfind pe socoteala comanda4lor sgi §i mereu
inchis pentru alcarea Regulamentului 8).
Acela0 disprel pentru bani al lui Tolstoi 6), il gasim
0 la B. P. Hasdeu, care vorbqte de asemenea de 4 dis-
preOl nebun fa-p de punga *5).
Cuvintele lui Turgheniev despre Tolstoi, pe care 1-a
cunoscut imediat dupà ce se reteasese din armatà, pot
fi o caracteristia 9i pentru B. P. Hasdeu:
1 Niciun cuvânt, niciun gest nu e in el natural. Mereu
pozeazd inaintea noasträ, 0 mi-e greu sd-mi explic inteun
om atAt de inteligent aceasta prin-omanie prosteasca *.
Peste ciltva timp, Turgheniev a gdsit ca Tolstoi are
pretenlii sg fie 4 Don-Juan * 6).
Dupg 3 ani de serviciu in armatá, B. P. Hasdeu, ca 0
Tolstoi, a inIeles (< ce inseamná rázboiul, serviciul mi-
litar 0 societatea militara * 7), alegAndu-se cu aceea0
1) N. Iorga, op. cit., p. 297.
1) Gusev: ).ItHaHl. JL H. TOJICTOTO (Viata lui L. Tolstoi), Mos-
cova, 1927, vol. I, p. 234.
s) Jurnalul intim fi Domnifa Voichila, publ. mai jos.
4) Gusev, op. cit., p. 155.
6) Fragmente autobiogralice, publicate mai jos.
6) Tolstoi tn tnsemndrile contimporanilor, p. 240.
7) Gusev, op. cit. p. 235.
www.dacoromanica.ro
aversiune puternica faIa de patriotismul oficial rusesc

In aceasta o atmosfera Tarodoxa, pe care a detestat-o
pretutindeni *1), precum 9i cu o antipatie special-a pentru
mediul ofilerilor, carora ca 0 Tolstoi, le prefera societatea
soldaIilor 2).
o Vazandu-se persecutat pentru independenIa earacte-
rului, iar pe de alta parte, prevazand rezultatul razbo-
iului *3), care a aratat cat de artificiala qi qubreda
fusese pe atunci puterea Rusiei, a acestui 4 colos pe
picioare de lut *, B. P. Hasdeu demisiona din
armata.
o...Dupa moartea Imparatului Nicolae Pavlovici i
terminarea campaniei din Crimeea, a venit, In sfar0t, o
schimbare In politica interna. A incetat reacOunea apa-
satoare, care Iinuse In lanIuri via-ca ruseasca timp de 7
ani (1848-1855), au Inceput adierile liberale ale pri-
milor ani din domnia lui Alexandru al II-lea, se pregatea
mare reforma, care a desfiinlat robia Iaranilor... Cen-
sura, cu toate ca nu fusese suprimata, devenise totu0
mult mai indulgenta. Literatura se Inviora ... Se nascu
o noua literatura, care acuza ordinea cea veche, mora-
vurile violente, furturile 9i toate brutalitalile ...* 4). Sosi,
in sfagit, epoca mult weptata a propa0rii, epoca, In
care societatea ruseasca s'a putut trezi dupa somnul
ei din epoca 0 de intuneric *, and a putut saii uite
1) N. Apostolescu, op. cit., p. I.
2) Fragmente autobiografice.
3) I. Vulcan, op. cit., p. 138.
4) Ovisianniko-Culicovscbi: Hcr. pyc. inrremnIremxiii (Istoria
intelectualitor rufi), Petersburg, 1914, vol. II, p. III.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCER& 31
# impacarea * ei cu realitatea 0, dupa ani indelung4 de

tacere silita, sali exprime dorinIele 0 parerile ei.
Dar B. P. Hasdeu nu vazuse aceasta schimbare a
vietii ruse§ti... Era departe, realizand visul sail din
copilarie le a saruta pamântul României libere *1),
lepadandu-se 4 Ora 0 de botezul muscalesc* 2) 0 tri-
micând papportul sail sf4iat la consulatul rusesc cu
declaraIia ca ar dori ca toli Românii din Basarabia
sa faca la fel. Pentru care fapt guvernul rusesc il osandi,
in lip* sa fie exilat in Siberia 0-1 desmweni de drep-
turile ereditare asupra averii parintelui sail 3).
4 Ca un Fin/ sarac, slab 0 bolnavicios, prigonit
de soarta, ca un om genial, stralucitor, de un spirit
satanic, impunator printr'o 9tiini,a enciclopedica, do-
bfindita la 20 ani intre un duel 0 un banchet intim, ca
un original, de care nu se putea apropia nimeni, fara a fi
uimit 0 ranit de insuOrile lui superioare 0 de inferiori-
tatea unui spirit agresiv, care nu crula nimic, nici pentru
cel mai sfânt principiu ori pentru cea mai fireasca lega-
tura, astfel cazu el la Ia0..., strain ca graiu 0 spirit,
in Ora unde armuisera 0 domnisera ai lui...* 4).
1) Sentinela Romdnii, 1866, p. 64.

9 I. Vulcan, op. cit., p. 137.
3) Sentinela Romdnd, p. 64.
9 N. Iorga, op. cit., p. 297.
www.dacoromanica.ro
II. INCEPUTURILE LITERARE IN RUSESTE
Prime le IncercAri. Subiecte romitne§ti. Prima incer-

care poetica a lui B. P. Hasdeu e probabil oda catre
Iarul Nicolae I, scrisa, cand era copil de 14 ani,
cu ocazia aniversarii de 25 de ani dela suirea Impara-
tului pe tron, care nu este altceva cleat o prelucrare
a poeziei tatalui sari, A. Hasdeu, 4 Cfintecul jubiliar a
Podoliei* (Vinita, 1841) cu reminiscenle 0 clinteo oda
a bunicului Au, Tadeu Hasdeu, catre Iarul Alexan-
dru I (1818).
Mai toata literatura incepatoare a lui B. P. Hasdeu
poarta pecetea acestor doua influenle, imprumutand su-
biectele din insemnarile 0 planurile tatalui 0 bunicului
sau, uneori repetand ideile i chiar expresiile kr.
Izvorul de inspiralie al familiei e, in primul rand,
trecutul romanesc 0 literatura romana popular% cu le-
gendele 0 cfintecele ei. Bunicul lui B. P. Hasdeu, Tadeu
Hasdeu, primul din familie incepe sa stranga legendele
populare din gura poporului din Basarabia. Astfel, a
insemnat in limba polona legendele despre: Dragomir,
Drago§, Traian 0 Dochia, Cheile Bacului, povestirea
despre Papura-Voda, cel mancat de §oareci, 0 legenda
www.dacoromanica.ro
..."fret4reVeli
veLl
O,127.02 4,1,:.11. .44.;^ .. .- . __. - . .... .
etrf:.1,17/4c;
Vol AP71-41Y/teetAar.40%Zlie,.(6..,,,,
,
(.../.6. .
I IC.-7,1?-e-.077.z."71.21.2411----0-..-7,cze....e.-
//eltexte.1,:v..e..W.,...p....r...4.;
,,e41" ..../.. steare-wwc,". P, A-c
! 45 Ar '.., ,..)..a. ..........*.
,C14;
1
..8:-.... ewer.
/Lt., ...,....... ...Aro...*
e.e.r .....,
1
17.,,,e......... ....,,,, "I, ',' .r....,..."

. 4.4
I ..'e Mort., .1.,..-.0.,4 -7.10.-I i
A.,....s.....9.......4.,1...;"
f,.4,41,,,,,.....,,,o or 4 ....51.9-4,...._/
PA,,y7..4erovrA .,,./.... eepahda. 4,,,, ,; ..CA. IS
(%)
A/;
--. er
AA A,.... Yew,.
n o. IA,"--
Ale"; Ve..Yro,/,[...
, ',...*rr e
robiel aro... .431,2-....;
i.a.4,..seepates, "
Lait 6'.. "...... .
7,....
,
44,,,,,,;, .....
^r.
, H.....P.mor,;:'
.*efr.e.or....r...../47...4,4wAretec:
"
.4;:ile.s.. 4.1...vis..yo-Orec.v...a....-
' I/ .^.4fese. er..e.4,.....: c"...a..14....
,Yrsol feera.strI7n,w"..)a.a .
( -. . O.
1 og.; ..AEr.y.hnesrreJ A.41,444.41,....t.---",

. Intltra dea.f,..........,,,,,,,.,0,1,.
7.41, 4,0 c6tir,,,,,,r1.4,..?.
',; aseact.r Yll.c04.a/m.reseea hey,. 4 ,
.e.2ins,,,, P.A.,,,,y, eg....k....<4;',14,
(../e4...'..t/II.,.....4
AZ.S.0-1, -.AWN* ,OZ.v.es: .."..tier.e.....f
. irr.....a...../a^,.....................e...... vA,,, , ,' .
',.
4reaf op...1,S 4....,....."4/.4.* ..,' ..4.4 Ay; ',Z." "...."4.."'"". ...
.
/2.1tnea.- .4'214.: s!..,71.4,ren "'... ,/,....t.,47.05.,,tei.1
, /, Lave.-- ...r...............4 -a...we,. :;,.../Aer. J.1
L
.e.;11 AL- ........ .....z. .. .
Prima incercare poeticü in ruse,. a lui B. P. Ilascicu.

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 33
despre amazoane 1), pe care aproape cuvant cu cuvant

a redat-o pe urma B. P. Hasdeu In introducerea sa in
ruse§te la o Domnila Voichila 3.
Fiul lui Tadeu Hasdeu, Alexandru, urmeaza exemplul
tatälui sàu, i-1 vedem, publicand In reviste ruswi, in-
eepand din 1830, diferite cantece populare romfinWi 2).
La 1829, A. Hasdeu primise in dar dela Prin Gheorghe
Matei Cantacuzino oHronograful moldovenesc *, conIinand
cronicele lui Miron Costin gi Neculce 3), qi de atunci toata
opera lui literara e plina de subiecte, Imprumutate din
trecutul Moldovei. Para i fratele salt, naturalistul Bo-
leslav, publica la 1835 In revista ruseasca 5 Molva *
doua nuvele istorice, i pe la sMgitul vieii lui avea
stranse, pentru publicare in o Freie Presse 3 la Viena,
toate tradi%iile familiei sale 4).
Crescand intr'o astfel de atmosfera, se in-telege ca i
B. P. Hasdeu se inflacareaza in primul rand pentru
subiectele din trecutul Moldovei, indreptanduli atenlia
pe de o parte asupra acestor figuri din istoria çàrii, cari
au avut legatura cu strabunii lui, iar pe de alta parte,
asupra acelor firi o agitate, totdeauna dramatice, prin
faptele lor, a carora vieaä se incheie in chip tragic 35).
Se pare ca tefan cel Mare i hatmanul acestuia,
Arbore, erau primii, cari au trezit in tanarul Bogdan cei
1) Ms. rom. al Academiei Romane, Nr. 90, p. 62.

2) E. Dvoicenco: A. Hasdeu i lit. rom. populard (Extras din
Rev. Istoricd, 1936, Nr. 1-3; pg. 23-37).
5) Ms. rom. al Acad. Rom., Nr. 254.
4) E. Dvoicenco: A. Hasdeu i lit. rom. pop., p. 36.
5) L. Marian: Ineeputurile teatrale ale lui B. P. Hasdeu, p. 107.
3
www.dacoromanica.ro
dintai fiori ai inspiraçiei. In afara de poezii lirice, aproape

toate numai Incepute, un fragment dintr'un roman is-
toric neterminat 9i o schila dramatica toate in ru-
se9te 1) sunt dedicate acestor dotal personaje, la cari
revine 9i mai tarziu, intr'o balada romaneasca: <tefan
cel Mare 9i hatmanul Arbore #2) 9i n romanul lui
4 Ursita )>.
Aproape niciun subject, atins de el In tinerele, n'a
ramas pe urma fara IntrebuinIare.
In aceasta privinra, e mai ales interesant de urmarit
subiectul schicei dramatice <Domniça Roxana *, pe care
a scris-o dintai In ruse9te 3) 9i apoi, prelucrand-o cu
desavar9ire, In romane9te 4).
Domnita Roxana. Influente polone. Figura domnicei
Roxana 9i luptele din jurul ei pentru dobandirea mainei
acestei noi Frumoase Elene, au Inflacarat nu odata pe
difer4ii poeli, cari au intrebuincat acest subiect pentru
fel de fel de opere literare.
Primul, care s'a folosit de aceasta inspiralie pentru
a face o nuvela istorica, fusese Asachi la 1841 5), care,
neavand Inca la Indemana cronicele moldovene9ti 6), a
recurs la cele polone 9i, mai ales, la cele ruse9ti i ucrai-
nene, unde povestea despre frumoasa domnila a gasit
un rasunet puternic.
1) Publicate mai jos.

2) In Lumina din Moldova, 1862-1863, Nr. 13-14, p. 27.
5) Publicata mai jos.
5) In Familia, 1868, p. 267 qi urm.
5) Nuvela lui fusese pe urmä prelucrata de N. Gane.
5) Cari au aparut abia la 1852.
www.dacoromanica.ro
.2,-,:n ...K
6 4.r..
, . el:), ....1.
I .'". 1,s,01,4. .%:,,-,,,-,
e-if e-
-= ,e---Are - 4."
...,..' -_ .9.:-..,,,......, . ,e,... .,,
- "r r.,' A
, 1
, r1.4..v. -,,.. ee;,

-,,y -,,, ,,,, .... ,A.21
A., #4,1,
.1;.,,-4. :
22,4.4.,.. ".4";41*-
e.g+nv..-Iyaevrae .".0.4
. sl 02.,&ov -30.441e..4- /.C3/ot
.".%d,-;;;7. /-.
-.74:,,,,,,,,,v+z 4r0A I
i
. i
- ;,........e,.... sseGite--- .1.-
a, 4/4 - ogeece s.r.siA - a -."....r.........--27. -077"... -
f ...1%......" -
r r-W:.7*-,...,i
erit, 2, ,ctc
1, epws: ..., . . A 1,..., dr....5n ...- /.1,4%,..,,
;;,. ,,j /1. - / ...y.....;..,...
-s.-_, . - -
J.% gx.:7;c: - 1,r .././.....,....i..v., ;01-4.,
. -..
, rya-
------
...
,022',..e., - /Y-42.2 ,:
' .4:- &v.v. - /.----- / r'. e r k
,.0 Aloe
i.... ; - / - -----
/air -f-titettt- -
.
0,./;.. .--- oso . 1 " .1.*.G", %,..
q- et
" 77442.
Ara
- ------.
.4,-9......< - - iletel.into
-
WV
- ... ... "".
,- _- /9-6o
"iv 5-e.
If °`. ' ' '.. Y ''''''^
a' W../cP"G-N, L,7,...7.!".er.
x i'l;-..4. A4.14"1"..-, .1
/ j7 .1.''
..,..",,,, -v.., V..- 01/Zeos..--"-. ./r.,-.2 ,..

y
/..., Olc.....,..., ,i107,...
z ,,,,,'"e'4",e:*-ze
-,--..- e '..14,
;';-.. r.
1
- geziez., -"7"*.fe: _
13 Pr, 44 az
2,4 ^
.t.
---- / S."19 fl- U
,47...e2foor,r-e; ... c11,4e.ira.- 2
,______ -----.
7 PS-0, 1
5 %,./g4,.. ,..4 .,,,,, - / .fwe
ft" :61:;/"""-
2G 27.1Aftr .7;.../41.40..:. . . ,
ii -frA.... 9.. jr.,r"?.......4.../ g . "40'74' trot.;ira.2%...

2, 05902 *0 ...V/ 'X,4 Y.,
..,/
yl..,7.
;, 4 6t;
'... o..,e,- e.,...:.,.... ,,,, "--- -L.--- ' / c'.-e-. ,i
,,z
5,
,fd ;,--,-..
...,:- . . . ,-- - .::?,-s 7,,..-4
oe----1,-..., ,-.....-- t
! s' --7....7,:a frre....--"- .1. .4 ef," '7e-':rg-t-d-*-t.-oe,-. ../ g,22.. .
r: Ar,..,,,,.4''''.1"-- 4,-.. -- - ---o- -........-5.--_____

,...e.....-,-.7,-...-- /g, 15-
,... .6.,,,,,,,.
ii---/,./14%-r---r- :' " (t....7± __..' - ___
-6.4-444-/ ../":te-z-,e _ .
X5.,7____..., .
OA'
. -fe.xte.fr --......%2ALi/
3r re- j'..t)P.Iw
i
x
11.4...A.
Insemnrui in limba polomi dintr'un caet de incercari in ruseste

al lui B. P. Hasdeu.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 35
Astfel, numai pe baza izvoarelor polone, un tanar

poet polon Galli (sub pseudonimul de Edward Maryan)
a putut sa compuna la 1842 un poem sub titlul: 0 Tymo-
fiej Chmielnicki, fragment historyczny z XVII st. *
(Wilno, 1842), cu o introducere istorica, unde citeaza
cronicele polone, din care s'a inspirat. In poemul eau,
insa, se departeaza de adevarul istoric 0, fiind prins de
elanul poeziei romantice, creiaza o poveste noua, a lui,
cu anacronisme, cu o prea multa declamaIie 0 prea pu-
ling poezie >> 1).
Aceasta carte fusese cetita 0 de B. P. Hasdeu, care,
in introducerea la schila lui dramatica in ruse9te: o Dom-
nila Roxana *, imprumuta pasaje intregi din introdu-
cerea autorului polon.
In opera lui, insa, cauta sa fie cat se poate mai aproape
de adevarul istoric. Cetise 0 el cronicele polone, ucrainene
0 moldovenqti, unde povestea despre nunta domnitei
Roxana era prezentata in diferite culori. Astfel, cronicele
ucrainene insistau asupra dragostei dintre Roxana §i
Timu§, ce ar fi existat inainte de nunta 2), iar cele polone
povesteau de iubirea tinerei domniIe pentru frumosul
principe polon Dimitrie Wiszniewiecki. Ultima versiune
i s'a parut tanarului Hasdeu mult mai verosimila, 0-1
vedem, respectand, primul in literature româneasca, spi-
ritul tradiliei polone in ambele lui schile dramatice (in
cea ruseasca 0 in cea romaneasca).
1) Czeslaw Pienivek: Domna Rozanda (in Czas, 1886, Nr. 260,
p. 1-2).
2) Aceasta traditie a fost urmata si in lit. romana de dare
Asada si, dupE el, de N. Gane.
3*
www.dacoromanica.ro
36 INCEPTJTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
Diferenta intre aceste doua schite este foarte mare

nu numai in privinTa formei, dar 0 in privinla continu-
tului. Comuna e numai dragostea reciproca intre Roxana
0 Wiszniewiecki, pasiunea logofatului Gheorghila pentru
frumoasa domnita 9i patrunderea lui D. Wiszniewiecki
in lagarul Cazacilor dupa casatoria Roxanei cu Tizmq.
Foarte puIine scene din prima versiune au intrat 9i in
cea romaneasca, 0 atunci in forma cu totul schimbata
qi prescurtata, ca ghicirea Iigancei qi sfatuirea lui Vasile
Lupu cu boierii lui. Cea mai mare parte dintre ele, insa,
lipsesc cu totul din versiunea a doua, cum e de pilda:
primirea solilor de catre Vasile Lupu, din partea tuturor
pelitorilor Roxanei, monologul lui (in felul celor din
u Boris Godunov * i u Cavalerul avar* ale lui Pu9chin),
sosirea soliei dela Sultan etc. Lipswe 0 dragostea
lui Petriceicu catre Roxana, iar insu0 tipul dom-
nii.ei din versiunea ruseasca, al unei femei cochete
ce se grabe0e sa-0 schimbe toaleta, auzind de so-
sirea pelitorilor, nu ne lasa sa ghicim in ea acest
ginga 0 in acela0 timp marel suflet, plin de sacrificiu,
care e zugravit cu atata maestrie In # Roxana * roma-
neasca. Insa0 ideia sacrificiului pentru Iara, care pa-
trunde toata aceasta opera, 0 care e exprimata atat de
puternic in cuvintele entuziaste ale Roxanei: # Pentru
un vis de dragoste, o nalucire trecatoare, o umbra de
fericire, eu sa aduc peirea Iarii meld Blestemele fraIilor
mei sa cada pe mine? Viitorul meu sa fie cladit pe mor-
mintele Romanilor? 0 nu! Niciodata! *1) nu este nici
1) Versiunea româneasci, op. cit., act. H, sc. 13.
www.dacoromanica.ro
!
sily
II t
!
T .
I.
r 1 I
';
ir 14424 rcitArte<11,
i
k... I .
-I
,.., A
1f
' 1
1
I
.., qq../ .
A '-
.
a ( a
1 '
:'.
...:. it ,,,,,,,,,,,./. . ,,
,.;
r. A
www.dacoromanica.ro _
A
Dedicatia dela Domnita Voichita

INTRODUCERE 37
schitath in exclamaIia Roxanei din versiunea ruseasch:

0 Doamne ! Ce trebue acum sh fac ? Biet Wiszniewiecki !
Nu tii tu, ch pentru tine piing! Dar ce e de facut? Sh
rhinfin aci §i sh vhd... nu, nu, niciodath ! Ca o filch sh
vada omorirea tatfilui, pentru nimic in lume ! #1).
Domnita Toichita. Influenta romanticilor ru§d. Un
alt subiect, luat din trecutul Moldovei, e povestea despre
VoichIca lui Stefan, care, in afar& de B. P. Hasdeu a
inspirat mai thrziu i pe ali poeli români.
Dar nici in limba rush, B. P. Hasdeu n'a fost singurul
care atinsese acest subiect. Fusese influenIat de un sonet
al tathlui shu, A. Hasdeu: Dâmbovila * (1834) 2), intre-
buin/ând, insh, pentru opera lui o al-Ca forma', foarte
rhspAndita pe vremuri in literatura rush romantich
poemul Eric pe care 1-a scris, imitând poemele ro-
mantice in acest gen ale lui Pu9chin 9i Lermontov 3).
In general, versificalia Erich ruseasch, cu metrica ei cu
preferin0 a tetrametrului iambic, cu melodia ritmului ei
caracteristic, avusese o mare influenp asupra primelor
rime ale tândrului Hasdeu, intocmai ca i imaginile,
comparaIiile, expresiile §i chiar unele motive ale poelilor
ru0, pe care le redh uneori foarte fidel in poeziile lui
incephtoare.
1) Versiunea ruseasca, act. I, sc. 17.

a) In rns. la Bibl. Univ. din Iasi.
3) Despre existenta poemului S Domnita Voichita * a lui B. P.
Hasdeu, scris in ruse§te, pomenea I. Vulcan (op. cit., p. 142) si
I. Dragomirescu (op. cit., p. 25), acesta din urma aclAogas nd ca'
nu i-a parvenit vi n'a fost aflatã de el printre m-sele lui Hasdeu,
ra'mase lui.
www.dacoromanica.ro
Astfel, imprumutând din literatura româna subiecte

pentru continutul operelor sale ruse§ti, literaturii ruse
ii datore§te forma, in care le scrie.
it Domnita Voich4a * ne prezinta, din acest punct de
vedere, cel mai izbitor exemplu. i in privinta temei, 0
in privinta constructiei in aceasta opera, B. P. Hasdeu
a urmat procedeul traditional al romanticilor ru0 din
poemele dintr'un anumit tip 1). Trasaturile caracteristice
ale acestui fel de poeme sunt, in general, urmatoarele:
In tematicl i : coloritul istoric, cu motivul obligatoriu
de dragoste In primul plan, cu reminiscentele biografice
ale autorului ; captivarea frumoasei eroine de catre eroul
indragostit, ingandurat §i trist dupa fapta savar0ta,
prezentând chipul eroinei suferinde, pur 0 idealizat,
descris in culori nehotarite 2).
In compozifie : introducerea traditional-á cu tabloul
naturii, in cele mai dese cazuri, in vreme de noapte ;
uneori descrierea bataliei, precedata de scene de pre-
gatire 3) 0 urmata de tabloul ampului dupa lupta ,);
aparitiile eroului in situatii pline de efect ; scenele tra-
ditionale de dragoste in forma de dialog intre erou 0
eroina ; tabloul eroinei dormind. Poemul se imparte, de
obiceiu, in ateva Orli deosebite cu o introducere des-
criptiva la fiecare din ele ; naratiunea se intrerupe uneori
') Despre acest tip de poeme vezi V. Jirmunschi: Byron f i

Pufchin, Leningrad, 1924, p. 203 si urin.
2) Ca un tip al unor astfel de poeme, poate fi socotit poemul
lui Pusehin: Fdntdna din Bahcisarai.
2) Ca in Pultava lui Puschin.
4) Ca in Ruslan Fi Liudmila a lui Puschin.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 39
cu liniule 0 puncte de suspensie ; se intercaleaza deseori

un cfintec popular, deosebindu-se de poemul intreg
printr'o metrica specialà. Poemul se slAr§e0e brusc, fara
incheiere, desnodamântul ramânând s A fie ghicit.
Toate aceste elemente exista 0 la 4 DomniTa Voichita #.
Dar se intAlnesc acolo 0 imitalii mai fidele dup4 cateva
opere ale poelilor ru0.
Astfel, una din reminiscenlele autobiografice din 4 Dom-
nila Voichila )), unde autorul, vorbind de moartea osta-
0lor pe câmpul de lupta, dore0e aceasta moarte i
pentru el, fiinda
4 lin astfel de slAr0t ... e mai bun ca viala
Fara de tel, tara de de§artaciunile lume0i,
In cercul pizma0lor vicleni,
In mijlocul prietenilor tradatori,
Printre rivalii de nimic,
Printre nesimlitori far' de recuno0inta
ai oameni neincrezatori !. . .#1)
seamana cu strofele lui Puphin in e Eugeniu Onieghin )),
unde se plange 0 el de viela searbada
o Printre inchipui0 MA de suflet,
ai oamenii de o prostie stralucitoare,
Printre Oreti 0 1a0,
Nebuni ca ni§te copii stricaIi, .
Printre acei ridicoli, rai, searbazi... etc.. ..#2)
Descrierea tristelei lui atefan, ingândurat dupa ce a
prins pe domni-ca Voichio, incepe aproape cu acelea0
1) Domnifa Voichifa, partea I-a.
2) Eugeniu Onieghin, cap. VI.
www.dacoromanica.ro
40 INCEPUTURILE LITERARE ALE LIJI B. P. HASDEU
cuvinte ca i descrierea tristeii lui Ghirai, dup a. ce a

luat in captivitate pe Maria, in Fântâna din Bahci-
sarai >> a lui Purhin, cu intrebarea trad4ionala:
La B. P. Hasdeu: Ce putea dori mai mult?
La ce se gande9te din nou?...
...De ce e trist ? 1).
La Purhin: Ce tulburà acest suflet mfindru?
Ce end II preocupA? *.
Iar Voichila, in lacrimi inaintea sfintei icoane, in temnila
ei, se deosebe§te foarte pulin de eroina lui Purhin, Maria
din o Pantana din Bahcisarai )), care 0 ea, in captivitate,
o e trista i plânge inaintea icoanei Sfintei Fecioare
ComparaIia lui Stefan cu tunetul i fulgerul e facuta
de B. P. Hasdeu probabil tot sub influenla lui Purhin,
care, descriind in o Pultava * pe Petru cel Mare, spune:
* E frumos ! E ca o furtuna dumnezeiasca!
Tot asemAnátoare e i descrierea calului lui Stefan
0 a calului lui Petru cel Mare din o Pultava *.
Iar and in # Domni-ca Voichio * citim:
o Nu ar a fost pe timpul nostru!
Acum lupt6torii nu-s buni de nimic,
Un neam lipsit de putere...)) 2),
ne amintim de strofele lui Lermontov in o Borodino #:
o Da, erau oameni in timpul nostru,
Nu ca neamul de astazi,
Viteji, nu ca voi! *.
InfluenIa romanticilor ru0 s'a oglindit nu numai in
poeziile lui B. P. Hasdeu. Probabil din copilàrie cetise
1) DonzniN VoichiN, partea 11-a.
aj DomniN Voichip, partea III-a.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 41
(( lin erou al timpului nostru* al lui Lermontov, a carui

figura principala, Peciorin, era imitata de tori tinerii
ru0 de atunci.
# Ajunsese o adevarata moda deceplia lui Peciorin,
care, raspandita mai ales in clasele de sus, trecea de
acolo 0 in patura mai joasa a societalii ruswi *1).
Ii placea i lui B. P. Hasdeu sa se considere un Pe-
ciorin, cuceritorul inimilor feminine, dupa cum martu-
rise0e in jurnalul sail intim.
Tipul lui Peciorin ii putea fi drag generaIiei revolu-
Iionare a lui B. P. Hasdeu 0 din cauza ca reprezenta,
in vremea aceea de servilism 0 spaima generala, singura
fiinIa o care mandru 0 tare mergea contra curentului,
nefiind in stare (poate i dintr'un sentiment de contra-
zicere) sali insupasca dispozitia sufleteasca dominant&
0 un cod obligatoriu de idei 0 sentimente *2).
Dela romantism spre realism. Scrieri autobiografice.
Pada la jumatatea secolului al XIX-lea, in literatura
rusa domnia romantismul, care, in liniile lui gene-
rale, era strans legat de curentele ideologice ale timpului,
mai ales de cel conservator reacIionar, cantand 0 idea-
lizand realitatea existenta sau pastrand o tacere asupra
ei. In cazul cel mai fericit, aceasta literatura se indrepta
spre teoriile artei pure, ale filosofiei abstracte, punea
probleme generale ale moralitalii, in tot cazul evita chesti-
uni sociale §i atitudinea critica fao de realitatea incon-
juratoare. Formele literaturii romantice: ode, poezii lirice
1) Ov§ianniko-Culieovschi, op. cit., vol. I, p. 96.

2) Ibidem, p. 102.
www.dacoromanica.ro
0 poeme, fiind cele mai potrivite pentru o asemenea

literaturk erau 0 cele mai raspandite pe vremea aceea.
Dar incetul cu incetul, cei mai buni dintre scriitorii
timpului au inceput saii dea seama de ceeace se pe-
trecea in jurul lor 0, indreptanduli, in sfar0t, aten-cia
spre realitate, n'au putut sa nu intre in conflict cu ea.
Atunci, in cautarea lamuririi ei, incercand forme mai
potrivite pentru descrierea acesteia, au trecut dela ro-
mantism la realism, care de atunci exista In literatura
rusa 0 o determina, dandu-i träsaturile ei caracteristice,
ce o disting 0 astazi.
Ap numita # §coala naturalista *, inlocuind pe cea
romantick a inceput sa aiba un mare succes in socie-
tatea ruseasck impreuna cu apariIia lui Gogol, care e
socotit intemeietorul acestei §coli, mai ales dupa publi-
carea carlii lui # Suflete moarte *, ce a avut un rasunet
puternic In literature rusk
Urma0i lui erau: Turgheniev, Gonciarov, Dostoewski,
Grigorovici, pe urma Tolstoi.
Incetul cu incetul proza incepe sa inlocuiasca poezia
§i yin la moda: romane lungi, memorii, sch4e, foiletoane
0 articole. 4 In locul poemelor din vremea romantis-
mului apar diferite insemnari, unde descrierea inlocue0e
subiectul, §i fraza simplk scurtk aproape 0iintifica
stilul pompos sau Eric #1). Dela vapaia visurilor roman-
tismului, scriitorii acestei qcoli trec la infali§area realit4ii,
§i, pentru prima data in literatura rusk introduc deschis
in operele lor problemele sociale ale timpului.
1) B. Eihenbaum: op. cit., P. 128.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 43
La 1847 se publich in revista (< Sovremennik * (Contim-

poranul) primele povestiri din # Insemnarile unui vfinfitor *
ale lui Turgheniev, aphrute In intregime la 1852, carte,
ce a avut nu numai un mare succes in publicul cetitor,
dar §i o influenca hothritoare asupra reformei ce se
preghtea: eliberarea Ihranului.
Cartea lui Turgheniev n'a fost altceva decht expresia
unei stari de spirit, care exista deja in societatea ru-
seasca. E vorba de acest curent puternic de poporanism,
care a ie§it in deosebi din mi§carea slavofililor §i avea ca
punct de plecare idealizarea Ihranului.
Dela Turgheniev incoace aproape niciun scriitor nu
rhmâne neinfluemat de acest curent, §i proslavirea pa-
turii sfinhtoase de jos a Ihrhnimii, ca un contrast al clasei
pline de vicii a nobilimii, devine leit motivul operelor
lor.
Aceasth mi§care in literatura rush n'a putut sa rhmhie
fàffi influen0 nici asupra lui B. P. Hasdeu, care pe urmh
se va afirma in Romania nu numai ca # un scriitor social
prin excelenra *1), dar §i ca t creator al unei literaturi
teziste de propaganda sociala *2), descriind §i. # starea
mizerabilá a Ihranilor impilaIi de ciocoii heapAreIi de pe
mo§iile boiere§ti *3) §i zugravind in toate operele lui
istorice 4 simpatici numai pe Varani, iar pe boieri 9i
domni numai ca exceppe *4), ca de pildh pe Ion Voda
1) L. Marian: Inceputurile teatrale ale lui B. P. Hasdeu, p. 130.

2) Ibidem, p. 126.
3) Ibidem, p. 122.
4) Ibidem, p. 131.
www.dacoromanica.ro
eel Cumplit, a prigonitor al clerului inalt si al boierilor,

iubitor al Iaranimei *1).
In afar& de Gogol, Turgheniev si urmasii lor mai
pulin cunoscigi, B. P. Hasdeu putea sa citeasca deja si
primele publicalii ale lui Tolstoi, care, sub o influen0
puternica a lui Turgheniev, scrisese la 1855 povestirile
militare: <Táierea padurii )>, a Navalirea * i Povestirile
cc
dela Sevastopol >>, unde pentru prima data in literatura

rusk descrie, idealizandu-1, pe soldatul rus.
Aceste incercari ale lui Tolstoi i-au asigurat cariera
sa de scriitor, starnind admiralie in critica contimporana.
Criticul Drujinin, considerandu-1 singurul inlocuitor al
lui Lermontov, in ceeace priveste descrierea vie/6 mi-
litare, noteaza marele interes, cu care se citeau aceste
schi-ce de toIi tinerii militari rusi 2), iar redactorul revistei
a Sovremennik >>, Nekrasov, primind m-sul lui Tolstoi,
scria pe la 1855 lui Turgheniev, ca infaIisarea atat de
reusita a soldaIilor rusi si, in parte, a ofilerilor, era un
lucru nemaipomenit pana atunci in literatura rusa 3).
Aceste schi-ce ale lui Tolstoi raspundeau cererii tim-
pului, cand diferite amintiri i insemnari militare ince-
peau sa apara in reviste i publicaIii separate, dobandind
un mare succes.
Urmand curentul literar, exemplul lui Tolstoi si tra-
dicia 4 scriitorilor de profesie militara *, care, prin
Lermontov, Sologub si a4ii, a ajuns p'ana la 1850,
tanarul Hasdeu pregateste si el pentru tipar la 1856
1) N. Iorga: op. cit., p. 316.
9 Gusev: op. cit., p. 243.
9 Ibidem, p. 233.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 45
# Insemnarile unui iunker *1), din cari sunt stranse 0

publicate mai jos cateva fragmente.
Dela prima cuno0inla cu ele, ne izbe9te aceea0 ideali-
zare a soldatului rus ca 0 la Tolstoi, tipica pentru lite-
ratura timpului, aceea0 atitudine critica faIà de socie-
tatea ofilerilor, acelea0 scene din viaIa militara, din
care mai ales e caracteristica conversa/ia cu soldaIii
langa foc, ca la Tolstoi in 4 Taierea padurii * 0 la Tur-
gheniev in # Insemnarile unui vanator *.
Dar sunt i destule note personale in.. aceste inceputuri
de proza ruseasca ale lui Hasdeu. Pe and scriitorii ru0
preferau in descrierile lor tablourile salbatice ale Cauca-
zului, foarte la moda atunci in Rusia, tanarul Roman, plin
de dragoste pentru Moldova lui indepartata, prezenta in
cele mai calde culori plaiurile ei lini0ite, cautand sa atraga
atenIia patriei lui adoptive asupra /aril sale, care Ora
atunci ramasese aproape neobservata de scriitorii ru9i.
# Se pare ca iubea fetele noastre *, zice A. Hasdeu
despre Pu9chin in una din poeziile lui lirice 2): # dar
canta numai ... liganci, 0 n'a lasat nici un cantec in
cinstea moldovencelor noastre ! *.
# Bietul popor romanesc ! * exclama B. P. Hasdeu
inteo notiia despre ( Cantecele diferitelor popoare * ale
lui Berg 3): u Cantecele tale dulci n'au fost socotite clemne
de traducere, in timp ce cantecele Bascilor, Armenilor i
Calmucilor au atras atemia d-lui Berg !*.
1) Dupa cum märturise§te In Fragmente autobiogralice.
2) Moldovencei (in A. Hasdeu: Hetimaimbui cnixoTasapeHisi
(Poezii inedite), Chi1inati, 1930).
3) In ms. la Academia Românii.
www.dacoromanica.ro
*i ca protest contra acestei lipse de atenlie, pregkeqte

pentru tipar culegerea cântecelor moldovene§ti In ru-
sqte 1), scrie o cercetare istoria asupra lui Nic. Milescu 2)
§i despre Mitologia Dacilor 3), incepe un roman istoric
despre hatmanul Arbore, o schi0 dramatica, infaliOnd
pe domnila Roxana, §i un poem despre domniIa Voichila `),
cari dqi nu s'au publicat de &are insu9i autorul, totu§i
meritá A vada lumina tiparului pentru o mai buna
cunoqtere a desvolarii literare a tânàrului Hasdeu, mai
ales acuma cfind s'au reluat cercetarile asupra vielii 9i
operei lui, cu ocazia aniversarii de o sutà de ani dela
na§terea acestui mare scriitor §i savant.
E. DVOICENCO
1) Vezi nota (c) la Domnifa Voichila.

2) In ms. la Academia Romanä.
1 I. Vulcan: op. cit., p. 142 vi I. Dragomirescu: op. cit., p. 25.
4) Publicate mai jos.
www.dacoromanica.ro
OPERELE RUSESTI
www.dacoromanica.ro
I. POEZII LIRICE
www.dacoromanica.ro
MOJI,ELAKCI<A51] HAPOAHAN IMCHSI
B1 Pfecn] Ero 14m[nepaTopcxaro Bemplecna]
CaraoA[epqa Poccikr] 1)
Hoxb ikepwart[oro HestpHoill

of_konro Hain Hapoxi, crpalka.Trb,
Ao.nro, cl) TBepikonmo lipmsapHort
OH% cnacetibg BbI)K1411,a.T11.
To TaTapia rianalkami
MHOTCPMCJIenHori Tannoii
14 In ACIDIpl, OTCIOAd rHami,
Karcb crap, moxkeii TOJMOR.
1) FlpH npoweHiH:
Baum Ort,TnocTb 1 Mmocnimai rocyaapb I Bpocrwre HenHKo-
Arnim Moen ChttROCTH 14-JATHHr0 AHTHTH, npocHwaro BacT.
noaRecTH Hamemy Ilamo-BaTiounch 22 Teaywaro AHrycTa, 131.
aTorb CBHTOil ilea}, Hawero o6waro ceme6Haro npaaaHmta, co-
tometffiro MHOIO WheIHO : oHa HeaocroilHa BenHaaro IlapH, HO
Haw% gain, 'calm BaTiowKa, npiemnerb lam atTert H To, Remy
Emy. Hams lAapio, HHICTO He aep3Hym,-61,1 noaHecm.
CT, 6e3npeatabHb1wb HucoaoyHameHiems .fecTb Hmtio 661T7,
Haweri catraocTH HcenoRopHtiluthml, cayrwo
e. n4)RgEy
www.dacoromanica.ro
CANTEC POPULAR MOLDOVENESC
in onoarea Mariei Sale, StapAnitorul Rusiei 1).
Sub stapAnirea pAgAnA

Mult timp poporul nostru a suferit,
Mult timp, cu o rAbdare exemplarà
MAntuirea a weptat.
Ba nAvAleau Tfitarii
In cete numeroase
Si de aci mAnau in robie,
Ca pe turme, gloate de oameni.
1) In text, titlul prezintfi lacune. Forma de mai sus este tra-

ducerea reconstituirii mele. Poezia e precedatA de urma'toarea
cerere, probabil catre guvernatorul Basarabiei:
s ExcelentA! Preamilostive Domn! Iertati cu marinimie In-
drAzneala mea, indrAzneala unui copil de 14 ani, care VA maga
sl oferiti parintelui nostru, Tarului, la 22 August curent, in aceastà
srantà zi de sArbAtoare a neamului, comunA noutt, cAntecul, coin-
pus de mine: el nu este vrednic de marele ImpArat, dar Tarul
nostru, ca un pfirinte, primeste dela copii si ceiace nimeni n'ar
fi IndrAznit sil-i dAruiased lui Tarului.
Cu nemArginitA stimA, am onoare sA fiu a Excelentei Voastre
prea-supusA slugA TH. GHIJDEU
4*
www.dacoromanica.ro
To OCMBHOB1 Tp03Hb1 CHJIM

Beat tilicaa wroprannb In Ham%
C'bgTb HOBIDIH MOrHJIM,
Paapyrnan H AOM1), H xpaArb 1
Ho nacTam4 cqacmg roAst :

YraAaJrb cTapmcb CTe(liairb, 1)
Mio npnikerb nopa cno6oAbI
AM nectiacniburb Momonawb 1
Ham) POCCig ncRynnna
l(ponifo a:ma CBSIT011,
14 cno6oay yrnepgma
rkurb Aepwanoio pomoil.
Hpb1M,SIMII opurb Anyrnanwil
gpart CTecparia octmurb,
14 cnoeit ncemipnoil cnanoil
flyrb nparahn aaropowurb.
rioxb noxposomb HM(0.11ag,

POBHO AnaxmaTb IISITbIrl roiVb,
Halcb, Ero 6.marocAonnu,
Amwen viacnewb Haw% napoa-b.
3TOT73 roxb H JOH MOJIABBIA
106vuiermag nopa :
1) Orecima-b, HI. HCTOpiH ..Beaffaiii", a a% Hapomuarb zrhcaara

nvrapaaowE," aaablaaembfg, rocnoaapb Monaaacaiii, avi, aaatina-
ilia CB0eNrb npeacgaahmans ynaaom, ara Typeu,aaro.
www.dacoromanica.ro
POEZII LIRICE 53
Ba ale Osmanilor groaznice puteri

Nenumarate peste noi navaleau
Ca sa semene noui morminte,
Sa distruga case §i biserici !
Dar anii ferici-ci au venit :

Ghici batranul Stefan I),
Ca va veni timpul Iibertäii
Pentru neferici/ii Moldoveni !
Pentru noi Rusia a sacrificat
Sangele ei sfânt,
Si a intärit libertatea
Sub stapanirea ei.
Cu aripile lui, vulturul bicefal
Tara lui Stefan a acoperit,
cu slava lui in lumea intreaga,
Calea diqmanilor a stavilit.
Sub ocrotirea lui Nicolae,

Sunt douazeci i cinci de ani implini/i,
De cand, binecuvântandu-1 pe El,
Poporul nostru trfie§te in fericire.
Anul acesta i pentru Moldova
E un an de sarbatoare :
1) tefan, In istorie cel Mare*, iar in cantecele populare numit

t cel BEtran*, domn al Moldovei, In testamentul sax' a prezis
decAderea stApAnirii turcqti. (Nota lui Hasdeu).
www.dacoromanica.ro
Tarb, ROA% Mina, pOIAHOR Aepwanbi,

/brim RAFIKHelvirb BCI : ypa!1)
* * *
Kaxort TO iie.Tionbcb, RaH(HCb Herpamorbii,

Ytxa.lrb Ha Hormy
13% gagyfo TO Aa.nexylo cTpauy
Orb p0AHHbI cHoeti.
9eTbipe rojka OH% CO CJIaB010 cpantancn,
Ho Haiconewb
CHHHenb
Bi 6oKi icb M0.110alty npo6pa.ncn,
H OH% Erb oTegecnio no6peni.
IlpHwe.lrb H /AID, c J110abMH 3aBOJAHT1,
Ho Hrb HOHS1Tb HHKarb He morb:
Olomb emy no icypHtibH ropoAHrb,
Apyroil co6axmo 'Timm ...
O, BCeMOTylla Borb!"
OH% 3aBOM1111 yHbr.110 :
Y/HeJlb alktcb TORTCy He ao6blocb?
Tairb Arline orb OTIM3Hbl cHosa
BOTIbHorf irb cpanteHie HepHycb.
Tax% (5yiterb HtxorAa H Ci Ham:

PoAnoil 513bIlcb Ba6yAem1 MbI,
H HUI He 6yAyrb nommaTb,
9 110,1DIHM: nCOMPIHHI17, B-bponoJgaHHbII flab HOTOMCTBeRHIArb
imopurb, Oweii Anexcampowb CbDrb ['waylay, 6eccapa6cicirt ypo-
mzeuetvb, yqemnrs IV xuacca Knunmemcoli 06nacTimil nimilaaiii.
www.dacoromanica.ro
POEZII LIRICE 55
Deci, impreunh cu scumpa noastrá Iarh,

Sh strighm cu tori: # Ura! *1).
*
* *
Un oarecare om, pare-se pulin invalat,

Plecase In rázboiu
Inteo oarecare lark dephrtath
De Ora lui.
Patru ani glorios s'a luptat,
Si In sfArOt
Un glonte
S'a fuript supt o coasth a viteazului nostru,
Si In patrie el s'a thrit.
A venit apoi incepu vorba cu oamenii,
Dar nu-i putea deloc intelege:
Unul Ii vorbea parch phshre§te,
Altul urla ca un chine...
# 0 preaputernice Doamne!*
A strigat desn'adajduit:
# Oare aci nu voiu ghsi inTelegere?
Atunci mai bine din patrie din nou
Bolnav mh voiu intoarce 'n lupth!*
Ap va fi odath 0 cu noi:
Limba noastfa pArinteasca vom uita-o
i nu vom fi InIele§i,
1) Poezia e iscalita: t Autorul, supus credincios, nobil prin ere-
ditate, Tadeu, fiul lui Alexandru Ghijdeu, b4tinaq din Basa-
rabia, elev In clasa a IV-a a liceului regional din Chiliau *.
www.dacoromanica.ro
EC1M npyrmsx 5I3b1KaM11

JIHWb TOJIbK0 63rAeMrb MbI 6o.n.ram.
*
* *
14 y Hach 6bUfb Wbla anaToii,

Bburb y Han) BoAa-Cre4iawb1
AAR MOJIAaBill CBSITOR
1313 B'bKl TOT'b Ial3fIbIti 30.TIOTOR
Hp Heim 6b1.111 KW lab If repoti,
LIT06bI BblIsHaTb 6ycyphtairb,
LINA% cnacTH CBOrl Kpail POTWOrl
ab Btla TOT% cnasHblii BOJIOTOri I
KTo-na Haweii pownd CoSITOfi
BMA% KFOI3eMb H BO5KgeM'b,
1C-ro men% Ha Hach 6eacrpaulHo Wb 6oit
ab WhIa T0T13 cJIaBHb1 3w1Or0ti,
14 KTO wepTHoHan-b C060I1,
Crb 1110TbIMI3 cpawaHcH Hparom-b?
KTO 6brJrb rocnoap H repoii
B'b WbIa TOT% CJIaBIlbui 30.1IOTOrl?
CTE40A1-11: BEAHKIR
(Ayhta)
51 BI4Xtilfb coHona Ha 6eperax-b drlyHaH,
0, Rag% TorAa npexpaceirb COKOJI1 6bIlfb I
Ha Henrb 6una xopoHa 30.1I0Ta5f,
CTed)aHa rpO3HbIii mem% emy cnyHatirb 1
Ho Hape6-b Hnpyrb Cb vrperdwrenbHolo CHJIOiI
HanaJrb Ha ctsepa moryHaro opna,
www.dacoromanica.ro
POEZII LIRICE 57
Daca numai in limbi straine

Vom vorbi.
*
* *
Si la noi veac de aur a fost,

A fost la noi Vodd-Stefan!
Pentru Moldova sfânta,
In gloriosul veac de aur,
Trebuia un domn §i un erou,
Ca sä goneascg pe pggani,
Ca s'a scape patria lui scumpA
In gloriosul veac de aur!
Cine in patria noastrá sffintá
A fost domn 0 voevod,
Cine mergea viteje0e pentru noi In luptà
In gloriosul veac de aur?
Si cine pe el insu0 se jertfea,
Luptându-se crunt cu dupnanul?
Cine era domn 0 erou
In gloriosul veac de aur?
STEFAN CEL MARE

(Doi*
Vfizut-am §oim pe malurile Dunarii...
0, ce mare% era §oimul atunci!
Purta o coroank de aur,
Si al lui Stefan groaznic palcl ii slujea!
Dar deodatà un uliu, cu o fulgerAtoare putere,
S'a napustit asupra vulturului de Nord,
www.dacoromanica.ro
14 coHoms, Bce 3a61,113% : ozetiecno H MHJIbIrb,

llowen1 B7) Aa.nexia, Aa.nelcia Him
tlero-we OHI, awithub TyAa nomeirb?...
MOJIAAB151
nallikaftifi 1 Ammo .11HUHUMCI) TM CB060AbI,

Ammo aangTHana rep61 ioa -CTBOM1) B'bROBbIlArb,
Ho meg% THOR HOMHRT73 Tt-we camwe Hapow,
1-ITO HblIH'h 3Byrb ce6a anacTwrenemrb CB0HM13;
He pax', Momasix repoH-Hoesoaw
HarcaawHarm Hrb; Hacrb HOPAHHT73 CJIaBliblii PHAirb,
Ha Ham, o6pymumcb nypnyponbie cHow
14 noAamm Hach Heimmiem% cHowvirb...
...Ho HxHeHmcm-b, Orb sma Epoxoptua
He MO>Kerb oc.na6tab, H CI HpOCTMO 60.1Ibl11011
BHOBb Hanapen, cawb, Tairb Ham1,-cyAb6a:
CTaHemb Cb MOCKBOrf 6oponcH, Rub npewe cl...
SI AA1Cb 1
SI Aawb H TtlIOM73, H Aymolo,

14 CI) ropocnto 3373 TOM% npHaHalocb 1
Si Pia, H He PyMbI/173 I
PHMJMHI) ft npempato...
www.dacoromanica.ro
POEZH LIRICE 59
§oimul, uitfind patria 0 pe cei dragi lui,

A plecat in tfiri depfirtate, depfirtate...
Dece, pentru ce a plecat acolo?...
MOLDOVA
Moldova! Demult ai pierdut libertatea,

Demult ai patat sterna ta cu robia de veacuri,
Dar de palo§u l. tfiu i§i amintesc acelea§i popoare,
Cari acum 10 dau nume de stápânitori ai tâi!
Nu odatà eroii domnitorii Moldovei,
Le pedepseau; falnica Romä de noi 10 aminte§te,
Pe noi s'au prfibu§it coloane purpurii
$i ne-au strivit cu márelia kr...
...Dar ichneumonul, de otrava crocodilului
Nu poate fi slábit in puteri, ci, infuriat,
Din nou, el insu§i 11 atac6... A§a e 0 soarta noastrã :
Ne vom lupta cu Moscova, cum inainte <ne-am
luptat> cu...
SUNT DAC!
Sunt Dac cu trup 0 suflet,

$i cu mfindrie aceasta o recunosc!
Sunt Dac, nu sunt Roman!
Pe Romani, ii dispretnesc...
www.dacoromanica.ro
PYMbarb 5--11
PyMbIH1 H cepAumb H itywolo

Jho 6.7no, Haim 6paTbeybl 3a Pymbnm
roTowb H wepTBoBairb co6olo
PyKoit, yMOM% H Aywolo 1
.11Hum-611 mo6oBilo CBHT010...
PYMbIHCKIR MEJI0A114
BacHneHl. mon, HacHnewb1

He poen' re6t, yneb Te6-13 He aplym I".
Boxpyrb BacHnbEa co6HpanHcb LIBtTbI

ab cBourb MHOTOHBrbTHOM1 Hapsukt,
IlpexpacHbr, Ram) nepBb1H xbBbI Metall,
Kawb comwe Erb Hpacawnw B3N1Hat,
Korp, 131) 05RHAaHbH He6ec-b, mewl .7110a1)MH
0 'IBA, HpacoTHa BaAbixaem,
Rom, BI, HaCJIMAeHbH HamanbHoil 111061314,
Ha Amino cepiwy BaHpaerb.
Co6paBwHcb, wen-n.7114 HBtabl BaCH.abRy,
Illeoram, negmbHo BBAbuzaH:
BewHanocTHo TOEIHrb H ry6Hrb Rpacy
CyAb6a, BopoweH cntnaa 1
Cerma, yBbr, Barmana oHa
Te6t poxoByto ROHLIHHy:
4131Terb BaCHJIbROMI, monoIkaH BecHa
Day H npoHnHTie HHHyl
www.dacoromanica.ro
POEZII LIRICE 61
SUNT ROMAN!
Pe Romani, cu inima 0 suflet

Ii iubesc, ca pe fraci! Pentru Romani
Sunt gata sa ma jertfesc
Cu brapil, cu mintea, cu sufletul!
Numai cu dragostea sfânta...
MELOD II ROMANESTI
4 AlbAstrica mea, albastrea!
N'ai sA mai cresti tu, n'ai sa 'nfloresti!*.
In jurul albastrelii florile se adunara

In a lor impestripte podoabe,
Minunate, ca primele visuri de fata,
Ca soarele in privirea unei frumoase,
Cand, in weptarea cerului, printre oameni fiind,
Dupa ceruri cu dor ea suspina,
Cand, in desfatarea celei dintaiu dragoste,
Pe eel drag inimei prive0e.
Adunandu-se, florile 9opteau albastrelei,
opteau ele, trist suspinand:
# Far' de mila toce0e 0 strica frumuselea
Soarta oarba vrajitoare!
Azi, vai, 10 sorte0e ea
Tie sfar0tul nemilos, zicand:
# Tanara primavara prin albastrele inflorgte
Blestemul meu pe ele va cadea!
www.dacoromanica.ro
62 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HABDEU
YB51Herb HaB'bICH BOA13 TIABOMI, MOHM13,

14 sepia HaB'bICH HscoxHyrb,
14, BbitiCTO Hero, Ai 1111b 6ypbsuiohr1 tAyXHM13
11011H H AOAHlibI sar.awcHyrh "
Memeinio npcocoAHrb BOJIHbI WH3HH 6peHHoil,

YTonag rpycno 13% MOJPIaJIHBOMI, mopt,
rikt Ha mit norpyam paIkocTH If rope,
Bce xi 6epery Hang, wb mem HeHamtHHoti,
MHoro BOJIHi B13 TOM% mopt, "ITO 30Byrb Ay1110I0,
Monica Apyrb sa ;Tyro Arb rb ripwcomrrb BOJIHM,
Ho llICJI0 Hrb pasHo Hi BtRI-OAHOil BOAH010,
Ho =mum Inn pasHo, !MI H ciferb 11X73 nosstIla
6onmnoe mope,
Bb mopt TOWB Rowam H paAocm, H rope".
Haxch 6eperorch mpg g o.nro cHA-bni
14 In hipagHbui soAbl rzurb.Trb,
14 Ci IJ1010 MbI Bi TOT% MI III, AAR MeHH
BCH 11(H3Hb npoHcHH.nacb MOH I
BHAtili xawb BOJIHbI yxowirb ipexkoil
CHpbIBaHCb Hi nytnurb ctAori;
flopolo 6.necHyrb, if Hajlonro IIOTOM%
ChitHSITCH TyMaHHbIM1 6yrpowb.
www.dacoromanica.ro
POEZII LIRICE 63
Urgia mea le va ve§teji pentru vecie,

i seminlele, pentru totdeauna se vor usca,
In locul lor, numai buruiene sdlbatice
Cfimpiile 0 Valle vor nàpàdi! 0...
*
* 4
Domol tree valurile vieIii pieritoare,

Trist Inecându-se in marea lini§tità,
Unde se adâncirá bucurii §i dureri,
Cfirmuind tot cdtre %Arm, spre moartea fatalfi.
Multe sunt valurile In mare, ce suflet o numim,
In tâcere, unul dupà altul, trec aceste valuri,
Dar numArul lor inseamna Intr'un secol un val,
Dar numa'rul lor echivaleaza cu socoteala lor completà
(sic!)
*
* *
4 Viala e o mare nesfar§ità,

In marea aceea mi§unä §i bucuria §i tristetea c
La Varmul mgrii am stat malt timp
'n apele Intunecate am privit,
i prin puterea gAndului, In clipa aceia,
ViaIa intreaga mi s'a luminat !
Vedeam cum valurile se duc unul dupa altul,
PierzAndu-se In puhoiul spumos ;
Uneori stralucesc §i apoi
In locul lor vine un alt val spumegAnd.
www.dacoromanica.ro
H jyMaJr I Aymy: o6umpewb npocTopl

KaKi Aant aaHHAwrb MOil B301)11
HanpacHo wcajr g mew% gepHbun, Ba.110B'b
3Huomna yrpommil nompowb...
HanpacHo BI nrnmy MOii ayrb npoHHKazb
H B1 ne RXb OCTaHKH HCKa.111...
To 6b1.110... HCRe3J10, HO rikt-we OHO,
Cxanurre, HcqeaHrb monno?
YHbularo mops{ o6umpewb npocTowb,
Ero He 06HHMerb M011 B301)1,
H B30111131 6.nyamorb no Hem-b...
14 BCB-Ba rxh-HH6yAb, Imo) CTtHOil, orpawkewb
HpeAtnamH xptrnalmx 0111.
YANa.TM B'bKa, 131 0)KHAallbll ApyrHx1,
Ho mope He Tporano mcb:
Bce rt.-we B13 Hem% BOJIHBI, xaKT3 1373 nepribie min
rpOMBAHOrl COBABHbR BO3HH1
/13rMA
BI ceme npoKpanoch rope yrplomoe:
PRHO HaCKyRHA1 MHt CIATII.
BCMAy FOHH1111 R TRA:BA010 Aymolo,
CKpbabc51 y6tamaka WM.% I
CaMI SI He HI cnnarb Ty Aymy mAcoxyto
CmepTHumb ymohrb paaraaaTb
CABO, 6e3p0110TH0 BIATHACR poKy a:
BHAHO Milt AWN upon
ymy oHa pacTpasnaerb negmbHyro,
HyApH BOAOCI) cepe6pHrbl
www.dacoromanica.ro
POEZH LIRICE 65
aveam un end: largul e nesfarOt !

Cat de departe patrunde ochiul meu!
In zadar cautam intre valurile intunecate
Acel vestmant posomorat, cunoscut mie...
In zadar in adanc sufletul meu patrundea
in el urmele kr cauta...
A fost... a disparut, dar unde,
Spuneli-mi, a putut, oare, sa dispara?
NesfarOta e intinderea marii triste,
Ochiul meu nu o cuprinde,
privirea ratacqte peste ea...
totu0 undeva, ca de un zid, e ingradita
De hotare puternice.
Au trecut veacuri in a§teptarea altora,
Dar marea nu le atinse:
Acelea0 valuri are ea ca i 'n primele zile
De munca uria0 a crealiunii!
GANDIRE
In inimà o mahnire Intunecatà s'a strecurat:
De timpuriu m'am plictisit de lume.
Pretutindeni stapanit sunt de o gandire apasatoare,
Sa ma ascund n'am adapost !
Eu insumi n'am puterea, acea cugetare inalta
Cu mintea mea de simplu muritor s'o desleg...
Orbqte, resemnat, m'am incredinTat soartei:
Pare-se ca suferinIa mi-e ursita!
Ea sufletul trist chinue9te,
§uvile de par carunte,te!
5
www.dacoromanica.ro
Cgopo, arb I ciwpo, c% monb6oil norpe6anb3olo

Rb 3eM.1110 g 6yAy 3apbrr1 1
Ta/B3103 3a rpo6ohn, B13 TOM% mipt 60)KeCTBeHHOM1,
Ayhta pa3ramq Haftaerb :
Tan 11}ILIM, COITIATO Bi 110KO'b TOpHeCTBeHHOMI,
CABBO CO3,10Hbff xamerb 1 1)
9 Ilognucb: Oaggeii rimikey. Xapmcom.".
www.dacoromanica.ro
POEZII LIRICE 67
In curând, ah! in curând, cu rugaciunea din urm'a,

In Vamânt voiu fi ingropat !
Numai dincolo de mormânt, in acea lume cereasca,
Crândirea dezlegareli va Osi,
Numai acolo, ascuns in lin4tea solemnk
Cuvântul crealiei tràqte ! 1).
9 Poezia e iscAlita: 4 Tadeu Ghijdeu. Harcov *.

5*
www.dacoromanica.ro
II. ARB ORE
(FRAGMENT DE ROMAN ISTORIC)
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
1. Sosirea.
2. Cearta.
3. Duelul.
4. Complotul.
5. Sosirea lui Sandu.
6. Dragostea Zarandei.
7. Descoperirea complotului.
8. Povestea Zarandei §i a lui Sandu.
9. Ordinul Hanului.
10. Arbore Inchis.
11. Planul de evadare.
12. Refuzul.
13. Solia din Moldova.
14. Räspunsul lui Arbore.
15. tefan cel Mare.
16. A doua solie.
17. Plecarea.
18. Iarna In Moldova.
19. Sosirea la Curte.
20. Planurile lui Tautu.
21. $tefan murind.
22. Arbore i§i ia rárnas bun dela Moldova.
23. Epilogul.
www.dacoromanica.ro
I.. SO SIREA
Raze le soarelui de Mai, apunând, se pierdeau In de-

pArtare yi aruncau o Iuminä vie asupra turnurilor Infio-
ratoare ale Azacului cetatea Tatarilor din Bugeac,
tem4 in vremea lor pentru vitejia yi nAvälirile kr
neayteptate. Polonia, Lituania, Rusia tremurau la nu-
mele kr, singur Stefan cel Mare Impiedica, aproape la
fiecare pas, reuyita grabnica a veneticilor asiatici, cari,
devenind cu fiecare an tot mai puternici, nAvaleau nu
numai in Moldova, dar yi peste Turcii coreligionarii kr !
Intr'o parte Donul, alcatuind tot felul de cotituri,
se varsa In marea Azovului, iar In cealaltä parte se vedea
un pustiu imens, práfuit cimpia Bugeacului. Eu zic
prAfuit, dar un ochiu patrunzAtor ar fi putut zari yi
prin acest praf trei puncte, cari, márindu-se mereu, luau
forma a trei calgreIi. Doi din ei erau ImbrácaIi Mg-
reyte: In turbane, cu sábii lungi turceyti yi pistoale mi-
nunate, prinse de yea. Dup6 chipurile lor oacheye puteai
recunoayte dintr'o privire pe bAytinayii Bugeacului fier-
binte. CaläreIul din dreapta era un batrAn de vreo pa-
truzeci de ani, dar ochii lui stralucitori yi miycArile, cari
dovedeau putere, arAtau un ostay, distins nu numai
Inteo singurà luptfi.
www.dacoromanica.ro
Statea pe un cal roib circazian, care, pared man-

drindu-se de calarelul lui viguros, o lua mereu inainte,
pe cand ceilal0 doi trebuiau sa galopeze dupa el.
Intr'un cuvant, acesta era comandantul Azacului, Hussein-
Bir. Celalalt calarel, dupa toata infati§area tovarapl lui
Hussein, era neasemuit mai tanar ca el. N'avea mai
mult de 25 ani, dar sprancenele late, stufoase 0 mustatile
uriap il aratau mult mai in varsta. Era Mehmed-Bir,
fratele lui Hussein.
In fine, cel de al treilea calare% care se afla intre ei,
era de statura uria9a 0 de0 cutele obrazului aratau ca
era bateau, privindu-1, eredeai ca vezi un tanar, a-tat
de vii erau mi9carile lui §i privirea plina de cutezare.
Acesta era hatmanul Moldovei Arbore, prizonierul
lor.
0 Hussein, tu nu bagi de seama, ca hatmanul nu
ne-a raspuns la nici o intrebare, tot drumul ? Ah, daca
n'ar fi Ghirei... ». e Nu vorbi #, raspunse posomorit
Hussein ; cc tu e0i tanar 0 ne0iutor #. e tiu », ras-
punse vesel Mehmed-Bir : e ca sunt tanar 0 tocmai din
cauza ne0iinlei mele sunt nevoit sa te intreb pe tine:
tu e0i batran 9i imelept *.
Hussein tacea, dar tocmai prin aceasta tacere dojenea
-
pe fratele lui hazliu.
4 Draga prietene*, continua Mehmed-Bir, dar cu
un ton cu totul schimbat : e spune-mi, de ce e§ti trist ?
Cunoscand vitejia ta, sunt sigur ca nu rana e pri-
cina )).
e Pricina e prinderea lui Arbore. E du§manul meu,
dar e biruitor 0 biruitor invins #. e Ma uime0e
www.dacoromanica.ro
ARBORE (FRAGMENT DE ROMAN ISTORIC) 75
caracterul tau §i-mi aminte§ti de calugarul acela al 4 necre-

dincio§ilor *, care, pe cfind il chinuiau la Azac, tacea 0
ii 'Area eau de han i ceilalIi du§mani ai lui. Oare tu
uili ea Arbore e spaima Bugeacului 0 propriul tau
biruitor trebue sa te bucuri ! *. 4 Ma bucur pen-
tru han 0 ma mahnesc pentru Arbore *. 4 Sa zicem
ca sunt de acord cu tine, dar ... daca i-ai vorbi
ceva ? *.
Hussein la inceput tacu, apoi, parca amintinduli ceva,
se intoarse catre hatman 0 Intreba: 4 Mare Hatmane,
de ce e§ti trist ? *. u Eu ? Sunt vesel, tristá e numai
patria mea, trista e numai Moldova *. Tonul melancolic,
cu care au fost rostite aceste cuvinte, a oprit celelalte
incercari de convorbire ale batrânului Tatar. El i-a
mu§cat buzele 0 pe urma, nici mâneierile lui Mehmed,
nici ameninVarile tovaraplui vorbaret nu 1-au putut
face sa raspunda la nici o Intrebare.
4 A§teapta ! *, zise cu furie Mehmed-Bir ; 4 0 sa ma
Intrebi 0 tu ceva pe mine ! *.
Toli taceau, numai nechezatul cailor §i tropotul co-
pitelor turburau aceasta tacere mormântala.
In curtind Incepura sa se zareasca varfurile gea-
miilor §i turnurilor Azacului, cari se ridicau pe malul
plecat al Tanei. Incepea sa se auda chemarea senti-
nelelor, 0 cei trei calareli, prafuili de nisip, intrara in
Azac.
- (( Tu e§ti prizonierul meu *, zise atunci Hussein ;
t iar eu jadir! *. i, lasfind lânga o geamie pe Meh-
med, care nu era instarit, plecara spre bogata casa a
comandantului din Azac.
www.dacoromanica.ro
Lumea se ingramadea langa Arbore.. Unii se mirau

de marimea diamantului, prins la penele caciulei lui de
castor. Al laudau calitatea catifelei ro0i, din care era
croitä mantaua bogata a hatmanului. CeilalIi aratau cu
mirare chipul lui barbatesc, etc. Arbore privea cu dis-
pre% ceata de 'Mari, care se marea din ce in ce mai mult.
4 Ce barbalie n trasaturi, cat de drept sta pe cal,
ce chip mandru!». striga lumea entuziasmata.
In fine, au intrat intr'o curte larga, unde pa0eau
herghelii de cai tatare0i superbi. In mijlocul curIii se
ridica o imensa cash' de piatra, zidita asemanator pala-
telor florentine. Adevarat, aci lipseau acele ornamente
bogate, cari impodobeau fntotdeauna castelele cavale-
rilor Francezi, Genovezi i Florentini, dar zidurile pu-
ternice i masive, i regularitatea construcIiei lor ar fi
uimit pe orice european. Langa aceasta cash' era o gra-
dina admirabila: florile, pomii, plantele 9i tufi§urile ei
aratau ea era luna lui Mai. Arbore nu §tia unde se afla.
Toata splendoarea orientului tatar fi parea o fnchi-
soare groaznica. Ii aducea aminte de mama lui, de copii,
de tefan cel Mare, de oastea care-I adora, de popor
caruia fi era binefacator, 0 de Moldova, pe care el insu0
o adora. De aceea nu-i de mirare, ca a tacut, &and Hus-
sein-Bir 1-a rugat sa-i fie oaspe. Hussein s'a mirat, dar
fiindca el 1nsu0 fusese odata prins, simea toata durerea
hatmanului.
In faIa intrarii a alergat o fan' tanara de vreo 16 ani.
Era imbracata n alvari largi i cazaca de catifea, iar
turbanul turcesc fi statea 0 mai bine frumoasei tan-
roaice. Ea se apropie de batman 0-1 pofti Inauntru, dar
www.dacoromanica.ro
vazând ca Arbore nu 9tia in ce parte sa mearga, ea

insa§i 11 conduse in casa descrisa de noi.
2. CEARTA
Soarele demult Ii ascunsese dupa vArfurile munIilor
razele lui, cand hatmanul i Hussein-Bir au sosit acasa.
Gazda primitoare nu §tia, unde sa-1 a§eze pe renumitul
sau oaspe, dragula de Zaranda, cum 10 numea fiica
Hussein, de asemenea nu pierdea ocazia sa serveasca
cu ceva pe Arbore, mai ales de cfind a aflat ca el e din
Moldova gi ca el e acel comandant, despre care Hussein
vorbea totdeauna cu mare respect. I-au dat o camera
deosebita, dar niciun fel de indemn nu 1-a putut face
pe batranul ostzq sa primeasca oameni speciali de ser-
viciu. Spunea, ca fiind hatman adevarat, nu-i placea
sa-I ingrijeasca nimeni §i cu atat mai mult ml va per-
mite bunului stapan al casei i fiicei lui sa se deranjeze.
Posomorit din ziva sosirii sale, dela un timp oarecare
a devenit §i mai intunecat ; numai cateodata reupa
Zaranda sa vorbeasca cu el, i aceasta o putea face
numai uneori, deoarece Hussein Ii interzicea sa-1 vada
pe Arbore far& el.
In schimb, veselul Mehmed, care aproape in fiecare
zi i§i vizita fratele, nu-1 slabea pe batman cu vorbaria
lui. Ba Ii descria Azacul in cele mai frumoase culori,
ba-i vorbea despre puterea zidurior lui, ba lauda vitejia
si inima buna a hanului, etc....
Arbore asculta fara atenlie povestirile lui Meh-
med, care cauta diferite mijloace ca sa-i fie pe plac
www.dacoromanica.ro
78 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. RASDEU
hatmanului ; in fine izbuti. Incepu sa-i infali§eze cAmpiile

Moldovei, vitejia lui tefan cel Mare, regreta cá n'a
luat parte la ultima lupta, §i batrAnul osta§ se insuflelise
qi repeta cu avant cuvintele Oretului tatar. In curAnd
ei se imprietenira, 0 Mehmed fara incetare il indemna
pe hatmanul Moldovei sa intre in serviciul hanului. La
ineeput il ruga sâ fie numai voluntar in armata tuna',
dar vazAnd, ca numai la gandul acesta hatmanul se
intuneca, a§tepta un moment mai favorabil.
Odata hatmanul fu neobi§nuit de vesel, glumea cu
Mehmed §i-i povestea IntAmplari hazlii din viala lui.
Mehmed nu-§i putu ascunde mirarea: o CAt sunt de bu-
curos, prietene, ea in sfAr§it veselia a invins tristelea!
Eu pierdusem nadejdea sali readue eAndva lini§tea,
cAnd deodata tu singur li-ai revenit I*. o Tu voiai
sa-mi readuci lini§tea, Ili mullumesc, dar nu mi-ai rea-
dus-o !*. o Cum? *, intreba Mehmed turburat. o Tu
nu mi-ai readus-o *, repen Arbore. o Dar in ce eonsta
lini§tea ta? Dupa parerea mea, omul, care e vesel, tre-
bue sa fie lini§tit. Inteadevar, se spune Ca lini§tea in
toate se deosebe§te de bucurie, dar eu nu pot de loc
sa deosebese aceste dona sentimente *. -
o Numai in-
teuna se aseamana lini§tea cu bucuria, ea te poli pre-
face 0 lini§tit 0 vesel *. Mehmed pall, 0-0 intrevazu
toate planurile lui distruse, i§i inchipui ca Arbore a des-
din minci pe bietul tatar. -

coperit intenIiile lui. Aceasta presupunere a scos eu totul
o Asculta 0, zise el, pare&
-
de§teptAndu-se dintr'un somn lung.
4 Tu inteadevar te prefaci? *.
o Ce este? *
o Drept eine ma iei
tu pe mine? * , raspunse mAndru Arbore. o Potrivirea
www.dacoromanica.ro
imprejurArilor ! *, se gAndi Mehmed 0 deveni iar vesel.

4 tii tu oare, c'à ti-am adus veste despre rAzboiul cu
Turcia. Marele nostru han n'a putut nieidecum sa capete

independerga Bugeacului prin mijloace prietenwi qi a
hotarit sä nu puie sabia in teack Ora ce sultanul nu
va fi luat in jazdri1) *. e Hanul face bine, 0 eu regret
ea tefan cel Groaznic n'a facut acela0 lucru in pri-
virga ... *. o Poloniei ! *, 1-a intrerupt Mehmed. e Nu,
in privino Tätarilor !*. e Da, Tatarii din Crirneia sunt
foarte m'andri*, zise Mehmed, ca §i cand n'ar fi in-celes.
e 'Mara din Crimeia sunt mândri, iar cei din Bugeac
sunt obraznici!*. e Ai vrut sa zici bravi! Da, eu rar
am vAzut ca cineva sg lupte cu atAta bàrbdlie, cu atata
perseverenta, ca locuitorii Bugeacului!*. e Totu0,
tefan §i chiar hatmanul lui nu odatà au invins pe ace0i
viteji locuitori ai Bugeacului, iar ei niciodatâ n'au putut
bate pe tefan !*. e Moldovenii sunt totdeauna multi !*.
e In ultima lupta voi erali de patru ori mai numero0
ca noi, §i cu toate acestea voi aii fost batuli!*. e In
schimb, insu0 Arbore e luat prizonier *. e Pe Cu-
l/int de cinste!*. o Da, dar in tot cazul la noi
sunt mai viteji! *. e CATi? *. e Hussein-Bir, ha-
nul...*. e Atat ? foarte pulin! La noi: tefan cel
Mare, toii fiii lui, eu...*. e La ce sa num'firAm?
nu e mai bine sã dovedim prin fapte ? *, striga Meh-
med infuriat: e la ora trei te wept *. e Arbore nu
§tie sa refuze !*, 0 ei se desparcira furio0 unul pe
altul.
9 Cuvant tater: captivitate. (Nota noea.)
www.dacoromanica.ro
3. DUELUL
In acele timpuri fericite, la care se referA povestirea

noastra, nu erau duelurile de astazi cu diferitele lor
condi-Pi 0 martori, etc....
Cearta se rezolva prin luptà piept la piept, tetra mar-
tori, 0 refuzul se considera ca o dezonorare
www.dacoromanica.ro
III. ARBORE
(FRAGMENT DIN SCHITA DRAMATICA)
www.dacoromanica.ro
PERSONAJELE
Hanul tatgresc.
Comandantul.
Azi-bei, fiul lui.
Zanda orfang, crescutá de han.
Stefan, Domnul Moldovei.
Arbore, hatmanul 9i ginerele lui.
SCENA I
(Scena reprezintä o cam*, de departe se vede orasul si cetatea
Imprejur verdeatä. Zanda, apoi Azi-bei).
ZANDA
De ce nu vine de atfita timp?
Oare a uitat, ca Zanda II a§teapta?
(Se aseazi pe o piatrà din apropiere si, para din IntAmplare,
priveste Inspre oras, arAtând un turn) :
lath' acolo, in acel turn singuratec,
In lanIuri grele, pe pämânt,
Sta. eroul. Acolo geamurile-s Inalte...
Ah! daca 1-a§i putea scdpa
Si sà-1 redau Orli noastre!
Eu insumi m'a intoarce in Moldova sfânta!
(Azi-bei se aratä In departare).
Dar de ce oare nu vine el?
6*
www.dacoromanica.ro
AZI (apropiindu-se)
A§teapta ordinele tale!
ZANDA (Intorcându-se spre el)
Azi, pe mine doreai sa infi vezi,
Sunt aci!
Ce vrei dela mine?
AZI
Nu 9tii tu, ce dragoste
In sufletul meu arde pentru tine,
Zanda! Eu
www.dacoromanica.ro
IV. DOMNITA ROXANA
(FRAGMENTE DRAMATICE)
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Ocupându-ma neincetat de istoria -Orli mele a Mol-

dovei am gbh atatea episoade pentru poezie, atata
bran& pentru suflet, Meat färd sA vreau m'am mirat
de mulIi dintre poe-cii si romancierii nostri, cari, rAs-
foind in arhive pentru a gasi oarecari episoade din is-
toria Framei si Germaniei, nu dau atencie propriei lor
istorii. Gheorghe Asachi primul si-a indreptat atenvia
spre Moldova si, dup4 exemplul lui Amalrich din Pro-
veno, Kollar s. a., a publicat sonetul moldovean, a
patruns firea moldoveneascá, ca sA zic asa, a studiat
nu numai viala si sentimentele Moldovei, ci le-a si pre-
zentat toate acestea in imagine poetice.
Limba rornâneasca era necunoscutA nu numai stfai-
nilor, ci si insasi Românilor. Studiind limbile francez6
si germand, ei, spre rusinea lor, nu-si cunosteau limba.
HincuI1) 0 Marcell 2), primul moldovean, al doilea rus,
au inceput predarea limbii române. LegiIe erau nepre-
lucrate, Donici si A.rmenopul le-au prelucrat ; dar, printre
1) I. Hinculov, profesor de limba românä la Universitatea din
Petersburg (1830), autorul * Gramaticei vlaho-moldovene§ti »,
(1841), profesorul lui A. Hasdeu la Chi§inAu. (Nota mea).
a) Autorul A Gramaticei ruso-romAne b., (1827). (Nota mea).
www.dacoromanica.ro
88 INCEPUTURILE LITERARE ALE LT.JI B. P. HASDEU
atatea lucruri, acqti barbati n'au dat atentie celui

mai important: drama.
De aceea, nu e de mirare, dac6 prima mea incercare,
pe care o dedic patriei mde de a doua, Rusiei, nu va
satisface cunwintele Inv4atilor mei compatrioti. Lu'an-
du-mi o insarcinare atat de grea, consider ca o datorie
sa spun cfiteva cuvinte despre continutul dramei.
Toate statele, fara exceptia celor mai neinsemnate,
au avut epoca lor o epocA de glorie i putere. Pisa,
Genova, Venetia, Sicilia, Monaco, Nisa i altele au fost,
pe timpul lor, state puternice, iar acum nu atrag nici o
atentie, i acelea, care odata porunceau la milioane de
oameni, acum sunt uitate de geografie.
Roma, care pe vremuri a cucerit lumea intreagA, In
curând va fi data uitarii. Numele lui Leonida, al Hora-
tiilor, al lui Codes, Traian vor fi egale, cu numele lui
Horn, Vendamme, Clerc, etc.
Dar a§a sunt destinele lumii, aa e soarta Moldovei.
Inca din vechime, Dacia (acuma Moldova, Valahia,
Basarabia pAna la valul lui Traian), era cunoscuta lumii,
dar era cunoscuta nu prin ocupatii papice i nem., ci
prin biruini. Maretul Domitian, impgratul roman, a
voit sa nimiceasca Dacia prin intrigi, dar viteazul ei
rege Decebal 1-a batut 0 1-a silit sa plateasca bir, lucru
ru0nos pentru Roma. Nu mult timp s'a bucurat Dacia
de lini§te. Succesorul lui Domitian a n'avalit in DaCia
cu o oaste puternica. Decebal a Imbatrânit, i eroul
Romei a ajuns petnä la Capitala mândrului rege al Daciei,
prefacând intinderile ei fertile in provincie romana.
astfel repet: aa sunt deetinele lurnii 0 ale Moldovei.
www.dacoromanica.ro
DOMNITA ROXANA (FRAGMENTE DRAMATICE) 89
De atunci Romanii, prin colonizarea acestor provincii

de &titre cetäTenii lor si prin aliantele de casatorie, s'au
unit cu Dacii, si de aceea acestia au Inceput sa se nu-
measca Romani, adica Romani. Dar navalitorii Ger-
mani au distrus Roma si au Intemeiat state deosebite:
Moldova cu Basarabia, Valahia 0 Bugeacul. Astf el, pu-
ternicul stat al GeOlor a fost destramat si a Inceput
ea decada. Turcii dintr'o parte, Germanii din alta si
Tatarii din a treia au inceput sa turbure Moldova
prin navalirile kr. E drept, ca tefan cel Mare a potolit
pe sultanul turcesc Baiazid, pe regele Poloniei 0 pe
'Mari, dar dupa acest mare barbat, care a largit hota-
rele Moldovei si a devenit suveranul Daciei noui, ca sa
zicem asa, gloria a disparut: Domnii erau slabi, lacomi,
si erau gata sa jertfeasca pentru profitul lor gloria pa-
triei. Din numarul unora dinteacesti Domni facea parte
si Vasile Lupu, de origine Albanez, succesorul lui Moise
Movila. Era un om econom si prevazator, care stia sa
atraga de partea lui Divanul Porlii prin daruri si mi-
tuiri neincetate si, impunfind populaIiei biruri neobis-
nuite, a adunat bogalii extraordinare. Avea doua fiice:
Maria si Roxana, vestite prin frumuselea 0 inteligen/a
kr. Maria a fost maritata cu Ianusz Radziwill, marele
Hatman din Lituania si astfel, prin inrudirea cu exce-
lenta casa a Radziwillilor, Lupu a intrat In legaturi de
prietenie cu Intreaga Polonie, and deodata Zinovie
Bogdan HmelniIchi, hatmanul cazacesc, se gandi sa
insoare pe fiul sau Timotei (Timus) cu a doua filed a
Voevodului Moldovei Roxana. Aceasta, kg, iubea
pe Dimitrie Wiszniewiecki, un tanar frumos, si trupe§te
www.dacoromanica.ro
§i prin calit4i1e suflete§ti, renumit prin originea lui prin-

ciara, care trgia pe lânga Curtea lui Lupu, 0 de aceea
nu voia sa se mArite cu # mojicul *, cum numeau Moldo-
venii pe un Cazac. Dar Bogdan nu era dintre oamenii
cari sa fi renuMat la o intreprindere, care ar fi putut
aduce glorie Zaporojenilor, 0 ce n'a reu0t prin cereri,
a cApAtat cu armele. Domnica aparcinea lui Timu; !
[FRA GMENTUL I]
DOMNITA ROXANA
(Drama In 3 acte)
ACTUL I
(Personajele)
Vasile Lupu, Domn.
Doamna Tamara, smia lui, de origina principes6 geor-
giana.
Domniça Roxana, fiica lui din aceastá cAsátorie.
Domn4a Elenca, fiica lui din a doua casfitorie.
Primul Ianusz Radziwill, hatmanul Lituaniei, sMul ei.
PriMul Dimitrie Wiszniewiecki, prim de neam rus.
tefan Burdiuja, vel hatman al Moldovei.
Todora§cu Petriceicu, vel logofat.
Tirrea Suceava.
Costa§co Mmoc )
pArcalabilte de Hotin.
tefan Petriceicu, fiul logofatului, paharnic.
Ghina Tucala
Radul Varzar) solii Domnului Munteniei, Matei.
www.dacoromanica.ro
Iohann Kemeny solii Voevodului Transilvaniei Ra-

tefan Petky cotzi.
..{ F'edorenco)
Coloneln solii lui HmelniTchi.
Nosaci
Trimisul din Stambul.
Sanda Hijdeu, prietena ei [ Domnilei].
Mariula, liganca.
Boieri cu nevestele lor. Oaste 0 popor.
SCENA I
(Lagarul domnesc. Domnita stä jos, si in fata ei Mariuta,
ingenuchian)
ROXANA
Ghice0e, te-am chemat ca sa aflu soarta mea. (Tiganca
o ia de mand si deodatà sare lnapoi). De ce, Tiganco, Ii-e
fric5, de ce tremuri, spune-mi, eu nu tiu nici de fricA,
nici de team6 ! Ili poruncesc, spune.
MARIUTA
Imi porunce0i, Ili spun, dar te vei cal, frumoas6
Domni0, daca vei afla ceeace iIi voiu spune!
ROXANA
Spune.
TIGANCA (se scoala. Iar II la mfina si se uital
Nuntá apropiata 0 du§mani, pelitori la mfina ta:
unul, al doilea, al treilea, al patrulea, 0 iat'a, a§a in
depgrtare, al cincilea! Tu iube0i pe unul 0 el te in-
be9te, dar altul e mai groaznic decAt toci 0 vei fi a lui
www.dacoromanica.ro
92 INCEPUTUIULE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
de buna voie; unul din ei e batran, dar o sali fie cea

mai mare piedica, fereste-te de el, Domn4o, el e pu-
ternic si viclean! Iata, acolo Inca un al saselea, dar el
te iubeste si tace, nu poate sa-Ii marturiseasca dragostea ;
dar fereste-te de batran, fereste-te de el, Domnito ! 5i
acuma, iata acolo, vezi, viitorul tau sq: e viteaz ca
un leu, frumos, Malt, dar nu Ii-e drag, biata Domnifa;
tu, Insa, il vei iubi pe urma... Priveste, iata el se lupta
pentru sara ta, iata, iata moare pentru tine!
ROXANA
Dar cine este el?
TIGANCA
Nu stiu, e de neam strain. Priveste, iata-1, (scoate
oglinda), priveste, iata-i pe toli! (Roxana prive§te).
ROXANA (repede)
Dimitrie, fiul lui Matei si Racoli, Burdiuja, Timotei...
lath* cine e dusmanul si adoratorul meu Burdiuja!
Ha, ha, ha! dar iata si Timotei; e Inalt, Inteadevar,
tanar, are un chip bland, dar eine e al seaselea, eine
e cel mai generos?
TIGANCA (din nou aratä oglinda)
Iata-1.
ROXANA (cu mirare)

Petriceicu! El ma iubeste mai mult deck to-0, aceasta
este el? Bietul Petriceicu!
www.dacoromanica.ro
TIGANCA (din nou aratä oglinda)

Nu, nu, Domnilo, acesta mai mult deck tori te...
ROXANA
Dimitrie! Tiganco, iatfi, na-0 banii i pleacrt.
(Tiganca IngenunchiazA).
[FRAGMENTUL AL II-lea]
ROXANA
DramA In (...) acte
PERSONAJELE
Vasile Lupu, Domnul Moldovei.
Doamna Tamara,"nAscutã principesfi georgiang, sucia lui.
DomniIa Roxana, fiica kr.
Stefan, fiul lor.
Princul Iamq Radziwill, hatmanul Lituaniei.
Domn4a Maria, so/ia lui.
Conte le Iohann Kemeny j solii Voevodului Transilva-
Baronul Stefan Petky I niei, Racotzi.
Ghina Tucala, vistiernic)
Radul Varzar, vel-arma
solii lui Matei al Valahiei.
Colonelul Doro§encol
sobi lui Hmelni/chi.
Colonelul Nosaci
Stefan Gheorghila Burdiuja, hatmanul Moldovei.
Todorapo Petriceicu, vel logofat.
Stefan, paharnic, fiul lui.
Sanda, fiica.
Costapo Mo Toe, pkcAlab de Hotin.
www.dacoromanica.ro
Tirrea, parcalab de Suceava.

Nita, Iiganca.
Ceaupl din Stambul.
Bogdan Zinovie HmeInichi, hatmanul Zaporojenilor.
Timu§, fiul lui.
PuFar, colonel.
Boieri cu nevestele lor, darabani §i popor.
SCENA I
(Roxana, Sanda §i Tiganca)
TIGANCA (in genunchi in fata Roxanei)
Iarta, DomniVa, dar /ie
Eu nu pot sa-li desco-par soarta.
ROXANA
Dar ce inseamna aceasta, ?
Pe tine te-am chemat ca sa ghice§ti,
E§ti vrajitoare (ii intinde mat*, na, ghicqte!
TIGANCA (ia mttna i deodatà sare inapoi)
Imi poruncqti sa te ascult, sunt gata,
Dar, tu, Domnip, te vei cal!
SANDA
Roxana, nu ghici.
Poate soarta aspra
E cruda cu tine.
ROXANA (Tigancei)
Ii poruncesc, na, ghice§te!
www.dacoromanica.ro
DONNITA ROXANA (FRAGMENTE DRAMATICE) 95
TIGANCA (o ia de mfina)
Privqte, privqte aici!
Iatä, vezi in departare
Sta., sprijinindu-se de sabie,
Un -radar frumos i bine facut.
Tu-I iube§ti, el pe tine,
Domni-co, te adofa (scoate oglinda),
Dar iatä viitorul tau soI! (aratä n oglinda).
ROXANA
Pe el eu nu-1 tiu. (cAtre Sanda)
Privqte, poate tu-1 vei cunoa§te!
SANDA
Nici eu nu-1 9tiu pe el, dar cat e de inalt §1. frumos !
TI GANCA
El e al tau, Coba, gamaben,
Aceasta e dragostea ta. (rAde)
ROXANA
Taci! Dar cine este el?
TIGANCA
Nu §tiu. Dar nu numai ei singuri
Pe tine, Domn4o, te adorg. (ia nafiinile ei)
Prive§te, iat'a un al treilea i un al patrulea,
Dar iata un batran i un Val-16r.
Batrânul e viclean, rau i urit,
Iar tândrul e linitit i supus.
www.dacoromanica.ro
Dar pàze§te-te de bátrfin.

BArbatul tàu va fi viteaz gi Indràzne%
Si al Moldovei scut va fi.
pentru Moldova, binecuvântându-te pe tine
Va muri el de mfinà duFnanfi.
Dar tu 11 vei iubi, Doamia!
ROXANA
Dar aratä-mi n oglinda, Iiganco.
TIGANCA
Nu pot, n'am voie s argt!
ROXANA
Si de ce?
TIGANCA (incet)
Voiu pierde darul ghicirii. di Intinde mAna)
Domni/o, da-mi lei,
Domnilo, da-mi rupii!
ROXANA (li dA)
Iata, dar danseazà-mi, cfintà-mi!
TIGANCA (aria i danseazA)

Sunt oachesà, tfinArd,
Si din cdri depa'rtate!
Nu numai unul m iubea
Pe mine Nica cu ochii negri.
www.dacoromanica.ro
Nu numai unul imi spunea:

Cat qti tu, Nilo, de frumoasa!
Nu numai unul Imi optea:
Nilo, iube§te-ma!
Dar numai unul imi e drag,
Pe mine Iancul ma iubqte,
El m'a Indragit
Si nu ma va parasi !1)
SCENA H
(Aceiasi, un daraban, apoi Wiszniewiecki)
DARABAN
Prinlul Dimitrie Iurie Wiszniewiecki !
ROXANA
Pofte§te-l.
DIMITRIE (intrând)
Imi dai voie, Domnip, sa ingenunchiez
In semn de respect Inainte-li (ingenunchiazE).
1) Textul rusesc:
SI cmyrna, monoAa
9,
H 143b cTpaira ikailexoxis 1
He OAHH'b J1106HJI7, MMIS1
Himy tiepHooKy.
He Omni% r000parm :
Rawb TM Huga xopoula 1
He oHHHi. bwit LuenTawb:
Huge, noino6H mewl!
Ho oHHH% hurb 11H1111) MH.TI.,
MeHE SIHKyJrb jiloarrb,
OH7. MeHS1 110J110614J173
14 rich He paaaio6Hrb 1"
7
www.dacoromanica.ro
98 INCEPUTUR1LE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
ROXANA
MulIumesc.
DIMITRIE
Roxana, vi s'a ghicit?
ROXANA
Da, am chemat Tiganea eu aci
Ca sä aflu de soarta mea.
DIMITRIE
Poate am fost eu atfit de fericit,
Inat s'a ghicit despre mine?
ROXANA
Nu.
DIMITRIE
Iarta-m5, te-am supArat eu intrebarea mea!
(Intinde mfina Tigancei). Ghice§te!
TIGANCA (scoate oglinda)
Prive§te.
WISZNIEWIECKI
0 Doamne! Nu, mi s'a parut,
Dar ascunde tu oglinda mai curand!
TIGANCA (cântà)
Dg-mi bani mai curâncl,
Rupii da-mi mai eurfind!
(Wiszniewiecki arum& banii. Tiganca ascunde oglinda).
www.dacoromanica.ro
SANDA (intinzandu-i rnâna ei)

Tu ai ghicit si printului si Domnitei,
Acum tu mie trebue sa-mi ghicesti.
TIGANCA (dupa ce a privit mana ei)
Tie pot sd-ti spun tare:
Sotal t'Au In luptä va cädea.
Lei da-mi,
Rupii da-mi!
SANDA (aruncE bani)
Acum, Tiganco, poti sá pleci!
TIGANCA (se apropie de Roxana si-i sarutà mAna)
Tu cuvintele mele nu uita! (Se duce).
SANDA:
Iertati-mg, eu trebue s'a plec.
SCENA III
(Aceiasi, afara de TigancE si Sanda)
ROXANA
Printule, de ce esti atAt de palid si slabit?
DIMITRIE
Eu? Nimic. Nu vreau sa te supar.
Oare sunt eu vrednic ca Domnita
Pentru mine s'a se nehnisteasca?
Oare eu, un nedemn print rus
7.
www.dacoromanica.ro
Po Ii sa-Ii cer atenlia?

Eu, un monstru din Tara straing lie
Iubesc pe Domnia? Sa-mi fie iertat! (Ingenunehiaza).
Domnico, te iubesc!
Ili mai amintesti cum de asemenea
Mi-ai spus: te iubesc!
Dar poate aceea a fost numai in vis?
ROXANA
Nu, Principe, asa a fost!
DIMITRIE
Atunci, ma iubesti!
Dar Ili amintesti, oare, Domnilo,
Cum tatal au a spus lui Dimitrie:
Tu imi vei fi fiu In curand,
Tie Ii-o dau pe Roxana.
Dar, poate, a fost numai in vis?
ROXANA
Nu, Principe, asa a fost.
DIMITRIE (se ridicA)
MulIumesc, de o suta de ori mulIumesc.
ROXANA
Dar, Principe, de ce aceste indoeli?
DIMITRIE
Iarta-ma, nu §tii ce Inseamna chinuri.
Ai patru pretenden0.
www.dacoromanica.ro
ROXANA (incet, &are sine)

Se Indepline§te prezicerea,
Dar cine-s: tanar §i batran?
(Lui) Dar cine sunt?
DIMITRIE
Eu, Voevodul Racotzi, fiul lui Matei
i Timotei HmelniIchi din Iara Zaporojenilor.
ROXANA (incet, catre sine)

Dar nici unul din ei nu e batran.
# Domnilo, pazqte-te de un batran :),
Mi-a zis NiIa.
Racotzi e -Lanai., fiul lui Matei
E §i mai tanar, iar Timotei e aproape copil.
# De un carunt sage pazqti, Domni-co :),
Mi-a zis azi Nila.
(Printului) Adio, principe! (ie§ind)
Trebue sa ma imbrac
Ca Inaintea lor sa ma arat.
SCENA IV
WISZNIEWIECKI (singur)
Indoelile erau zadarnice...
Dar oglinda... Eu voiu gäsi liganca
oglinda voiu rapi-o dela ea,
Voiu mai privi odata.
www.dacoromanica.ro
Nu, mi s'a parut!

Roxana numai pe Dimitrie Ii iubqte,
Ce mai cauta el altceva? (Prive§te in jur).
Nu va mai fi Vasile i atunci
(arata la dreapta) acest tron al tau va fi.
Dar parch' eu nu merit tronul?
Stramo§ul meu, Gaida, in Turcia a pierit,
De duppanii cre§tinismului fiind chinuit.
Dimitrie a fost el, Dimitrie sunt 9i eu.
Acel Dimitrie Moldova &Arita
i pentru ea a pierit la Istambul.
i eu, Dimitrie, Moldova cant,
Gaut stapanire proprie.
In patria-mi imi este stramt,
Aci e larg i plin de viasa,
5i pe al lui Decebal tron
i al Bogdanilor slant scaun
A lui Dimitrie dinastie se va sui.
0 cat de frurnos 9i cat de drag e
In Sara, unde visa minunata
Cre9te, umpland gradina
i-a Domnului §i a oranului!
Eu, Prinsul Dimitrie lurie Wiszniewiecki,
Voiu fi celebru ca Clovis i Ruric,
Intocmai ca i Carol;
Tosi in Europa despre mine vor vorbi,
i in cronicele timpurilor
Istoria va inscrie:
PrinSul Dimitrie Wiszniewiecki...
Dar iatà, vine cineva (Pleaca).
www.dacoromanica.ro
SCENA V
(Lupul gi Stefan Petriceicu, apoi Kemeny, Petky, Todoragco,
Burdiuja gi. Tirrea).
LUPU
i a§a tu spui ea' solid
Vor sg aibe ultimul meu rgspuns?
STEFAN
Da, Maria Ta, ei m'au rugat ca sg-Ii spun...
LUPU
Spune-le cg eu sunt liber, §i acum
Pot sa-i primesc pe toIi.
Dar... (Stefan se inclina gi. pleacA. Lupu ingenuchiazii).
0, Doamne, de nenumgrate ori ili muliamesc
Ca mi-ai dgruit o astfel de fiicg!
E bung, frumoasg si cuminte,
Pe Moldova o iube§te §i pe mine...
Dar, iatd yin... (Se scoalä gi se urea pe tron).
SCENA VI
(Lupu; pe ambele parti ale tronului stau darabanii; intrà Kemeny
Petky gi dupil ei cativa ostagi transilvaneni).
LUPU (mândru)
Vg rog, prietenilor, mai aproape de mine!
KEMENY
Iohann, conte de Kemeny!
www.dacoromanica.ro
PETKY
tefan, baron von Petky!
LUPU
Mai aproape, domnilor!
i astfel, sunteti trimi§ii prinlului Racotzi,
Iar voi, trim4ii Valahiei?
SCENA VII
(Lupu si [Ghina cu Varzar] 1)
GHINA
Sunt Ghina Tucala, vistiernicul Orli!

VARZAR
Eu Radu Varzar, Armapil Valahiei!
LUPU
ApropiaIi-va ca to-0i, indata dau raspunsul!
Fara Invoirea Marelui Divan,
Pana nu-mi va trimite firmanul sat' sultanul,
Nu dau pe Roxana dupa nimeni!
Numai inalta Poarta, singura
Poate sfi Ma sileasca la aceasta.
GHINA, VARZAR, KEMENY, PETKY
Dar, Maria Ta...
9 In ms. e Boris: Nosaci si Dorosenko, dar e o eroare, tntrucat
mai departe urmeazt scena cu trimisii Valahiei, Ghina si Varzar.
www.dacoromanica.ro
LUPU
V'am dat deja raspunsul!
GHINA (apropiindu-se)
Maria Ta, asculta-ma:
E mare Domnul nostru Matei,
Si al Basarabilor neam e glorios.
Viteaz 0 inIelept e al lui Matei fiu,
Poporul Valahiei e acum puternic,
Si Voevodul nostru tci promite, Doamne,
Valahia cu Moldova s'o uneasca!
Atunci, prive§te intinderea imensa
Pe care fiica ta o va stapani!
Tu §tii ea niciodata
Dinstia ta nu va continua
Si principele Stefan nu va fi Voevod.
Iar astfel, Moldova cu Valahia
Se vor uni, §i atunci
Va invia regatul Daciei.
Ce folos ai, Doamne, tu
Dela Gheorghe Racotzi,
Chiar daca insa0 Gheorghe
Ar vrea ambele state sa le uneasca,
Chiar i atunci, ce folosqti dintr'asta?
Tu ins4i e§ti mare! Domnia o vei 'Astra,
Iar urma§ii tali vor avea numai Moldova,
Pentruca Tara Ardealului
De a ta prin munli e despanita.
Prive§te acum asupra Valahiei:
Nu are munli, ci ape §i campii.
www.dacoromanica.ro
LUPU
Tu eti iret, dar eu inIelept
Si te cunosc pe tine... (tare)
Raspunsul mi 1-am anunlat !
KEMENY si PETKY
Conducatori suntem, nu diploma-0,
Sa ne 'nvartim ca Ghina nu tim,
Ci vorbim deschis. De noi, Lupule, pazWe-te !
Pe Unguri nu-i cunoa§ti tu, nici pe Ardeleni,
Nu vom pune sabia in teach', 'Ana and
Nu vom da-o lui Racotzi pe DomniTa!
LUPU
Ce a fost am vazut, ce va fi vom vedea,
Sunt Albanez eu, sunt Arnaut !
(Kemeny si Petky, inclinându-se, ies).
VARZAR
Si a§a, Maria Ta, tu nu vrei
SA prime§ti propunerea lui Matei,
Atunci sa §tii cá eu, Varzar,
Arma9 al Valahiei, imi voiu tine
Cuvântul dat lui Matei:
Roxana va fi a noastra!
(Ghina i Varzar se InclinA).
SCENA VIII
LUPU
Ce a fost am vazut, ce va fi vom vedea!
Ce vor ei dela mine ?
www.dacoromanica.ro
DOMNITA ROXANA (FRAGMENTE DRIMATICE) 107
Oare ei nu cunosc pe Lupu?

E mândru, toli o spun,
Dar nu e mândru, ci iube0e
Moldova, ca patria sa,
De peste munIii Balcani aci
Am venit eu sarac, i acum
Sunt cel mai bogat dintre stapfinitori.
Ma invidiaza toli, pe 'ntrecute,
Doresc cu Lupu toli sa se 'nrudeasca,
Dar eu ii disprquesc pentru binele
Moldovei sfinte...
El e 9iret... spun toli,
Dar oare am rapit eu tronul?
Oare prin omor 9i intriga
Am ajuns la marirea mea?
Au eu avere mi-am agonisit
Lipsind pe locuitori de bogalia lor?
Nu, nu, am injosit ingâmfarea bogata0lor,
Am inallat cetaIenii 0 poporul...
iata pentru ce toli, ma numesc tiran.
Ambilios... spun top,
Dar oare al meu bine eu doresc?
Nu, Moldovei, Moldovei sfinte!
Si iata pentru ce ma numesc rail, intrigant,
Jefuitor al poporului meu.
Numai unul Dimitrie
Ma cinste0e 0 ma respecta,
El nu se preface ca toli,
De neam nobil este el,
Principe 9i Castelan al Cracoviei,
www.dacoromanica.ro
Mare conducator 9i diplomat.

Taal lui, Ieremia, a fost einstit,
Si el seamana lui Ieremia!
Un lucru ma nelin4tqte:
Acum a devenit trist,
Iar inainte cat era Dimitrie de vesel!
SCENA IX
(El, un daraban, apoi Nosaci gi Doroqenco).
DARABAN
Coloneii Nosaci Ti Doropnco!
LUPU
Spune-le cA sunt ocupat!
(Darabanul pleacA qi se Intoarce).
DARABAN
Au venit cu o treaba grabnica.
LUPTJ
Chiama-i!
NOSACI §i DOROSENCO (intrA gi se inclinA)

Mare e Bogdan Hmelnicehi,
Hatmanul nostru.
Bogat e Vasile, Domnul Moldovei!
LUPU (inclinAndu-se)
Ce va trebue?
www.dacoromanica.ro
NOSACI
Eu sunt Timotei Nosaci, colonel din Ostrog.
DOROSENCO
Eu Doroqenco Dorotei.
LUPU
Ce v'a facut pe voi, din Ucraina
In Tara mea sa veniIi?
NOSACI
Vointa hatmanului nostru,
Voirga lui HmelniIchi!
LUPU
Ne e placut sa va vedem aci.
Dar ce oare 1-a indemnat
Pe HmelniIchi la aceasta?
DOROSENCO
Dragostea catre fiu.
Fiul lui, Timotei, auzind de frumuselea
Roxanei, s'a grabit s'o vada,
i atat de mare fuse a lui credinla,
Ca el fara s'o vada, 1ndata hotari
Sa ceara maim ei dela Maria Ta!
IertaIi-ne, daca noi,
Necunoscand obiceiurile, n'am vorbit frumos,
Dar nu suntem diplomail,
*tim in razboiu sabia sa mânuim,
Iar graiul frumos nu e treaba Cazacilor.
www.dacoromanica.ro
LUPU
Daca a/i fi venit la mine
fi spus: iata, Maria Ta,
Invoirea DomniIei.§i iata
Invoirea Marelui Divan,
Chiar i atunci nu v'a§i fi zis:
Iata fiica mea, pe ea luaIi-o !
Cu atAt mai mult acum:
Roxana nu se 'nvoe§te i firmanul
Dela Poarta Inca n'a sosit. Ea e logodita
Cu prinWl Dimitrie Wiszniewiecki!
NO SACI (obraznic)
Si nunta in curfind va fi?
LUPU (naândru)
Cfind Maria Sa va voi!
DOROSENCO
Tu aa vei spune lui Bogdan!
noi o §tim dinainte:
Conducatorul nostru va fi bun,
Si la a lui Dimitrie nunta
Din %am Zaporojenilor la voi
Va trimite oaspeIi de nunta
o suta de mii!
Ei au 9i inealecat:
Se pregatesc id vie la ospat!
LUPU
www.dacoromanica.ro
NOSACI
Dar ce trebue sa spunem lui HmelniIchi?
LUPU
SpuneTi-i ca m'aTi vazut pe mine
Sica am refuzat pe fiul lui,
Spunqi-i ca v'am zis eu:
Ce a fost am vazut, vom vedea ce va fi 1
DOROSENCO
a§a, sunteli gata oaspeli sa primiti?
LUPU
Eu Ii invit, Imparate§te, cu sabia n infina!
NOSACI
Dar asculta, Maria Ta, vom fi noi 40 de mii,
Si 60 mfi de 'Mari cu noi vor veni,
Si la Ia§i la voi ne vom abate!
LUPU
Pe oaspetii de nunta noi i primim,
Dumnezeu ne va ajuta qi oastea.
(Solii se tnelina i pleaea).
SCENA X
LUPU (Darabanului)
Sa-mi chemali pe Todora§ §i Burdiuja §i Tirrea!
Iata, oamenii zic Ca ugor e sa fii domnitor,
www.dacoromanica.ro
Ca e dulce sa fii stapan al popoarelor.

De ar incerca ei, macar o zi, sa fie domnitori!
Numai turburari 0 griji,
Din toate parIile, primejdii!
(IntrA Burdiuja, Todora9 gi Tirrea).
BURDIUJA, TODORA ti TIRREA

Suntem aci!
LUPU
Prietenilor, veniii incoace,
Primejdia ne ameninta!
Pe Racotzi 1-am refuzat,
Pe Matei de asemenea, pe Timotei chiar acuma!
Ei sunt toli puternici In aceasta clipa!
(Lui Burdiuja) Hatmane, gate§te oastea tu,
Iar tu (lui Todoraq) scrie lui Sobieski,
Dar vezi, sa nu ne injose0i, vezi ca
Scrisoarea sa fie demna
De Moldova 0 Moldoveni!
(Lui Tirrea) Iar Iie, Tirrea, Ili poruncesc:
SA pregate0i cetatea pentru aparare!
§i sa 0i0 cu to-0i deviza mea:
Am vazut ce a fost, vom vedea ce va fi!
TOT!
Am vazut ce a fost, vom vedea ce va fi!
LIJPU
Dar cum va pare refuzul meu lui Timotei?
www.dacoromanica.ro
BURDIUJA 1i TIRREA
Minunat !
TODORA
Prost !
LUPU
Ei de ce?
TODORA5
HmelniIchi astazi e puternic §i glorios.
BURDIUJA
Tie, logofete, V se pare numai a§a,
totodatâ qti pktinitor pentru Cazaci:
Caci tu la Cazaci ai slujit Inainte.
LUPU
Inteadevar, am uitat aceasta!
TODORA$
Deci, nu sunt eu credincios patriei?
TIRREA
Dirnpotriv5, numai c5 e§ti pktinitor.
DURDIUJA (la ureche, lui Lupu)
Vasile, el e §irct !
TODORA$ (la ureche, lui Lupu)
Vasile, e un intrigant!
3
www.dacoromanica.ro
LUPU
Stiu!
Dar duceIi-va pe la locurile voastre
Ca sa nu ne gaseasca pe neWeptate.
Burdiuja, tu ramai. Cu bine, boierilor!
SCENA XI
(Lupu gi Burdiuja. In acest timp infra neobservat $tefan Pe-
triceicu 0 se ascunde dupa o coloanA).
LUPU
Burdiuja, numai in tine am incredere,
Numai tu-mi qti sincer servitor.
Spune-mi, facut-am, oare, bine,
Ca am refuzat pe trei pelitori?
Ei sunt din pH straine,
Straini ne sunt ei noua !
BURDIUJA
Da, dar e 9i al patrulea,
De asemenea strain,
Fiul unei Iari dupnane,
Polon; §i-%i aminte§ti, Maria Ta,
Cum chinuiau Polonii pe cre§tini,
Cum nici cadavrelor lor nu le dadeau odihna,
Cum Domnul Stefan i-a pedepsit,
Punandu-le jugul, i-a inhamat la plug in Bucovina,
Cum el nu-i suferea! Tu, Maria Ta,
Intotdeauna imi spuneai,
Ca vrei pe Stefan sa-1 urmezi,
www.dacoromanica.ro
Iar fata Polonului o dai!

tefan ii ura pe Poloni
Moldoveanului Arbore el pe fiica lui
A dat-o In eAsAtorie, iar tu,
Tu nu-1 cuno§ti pe Dimitrie, Vasile,
El nu pe Roxana, ci numai aurul iube§te,
Pe cAtà vreme multi Moldoveni
Sunt vrednici a fi so-Pi Domn4ei!
LUPU
Se lacelege, pentru nimic in lume,
Eu n'a0 fi dat-o dupA un tAnAr pe Roxana:
Sunt schimbficio§i §i uprateci touleauna.
Dar sunt multi batrAni; de pildà
tefan Burdiuja, i dacA
Eu n'a§i fi promis lui Dimitrie pe Roxana,
DacA nu 1-ar fi iubit ea atAt,
Atunci l-a§i fi ales eu pe Burdiuja.
BURDIUJA
Eu, Maria Ta, nu sunt vrednic
SA fiu ginerele lui Lupu, dar de altfel
Ai fi fost gata cu bucurie
SA Implinese porunca ta.
LUPU
Dar fiica mea are un logodnic!
BURDIUJA
Dar el e duFnanul crqtindaTii!
8*
www.dacoromanica.ro
LUPU (privqte pe geam)

Dar, iata, aga ne prive§te, a §i oranduit
Oastea, randurile le cerceteaza!
Du-te 9i tu la el §i chiama-mi pe Todora9cu.
BURDIUJA
El n'are timp, Maria Ta.
LUPU
Spune-i ca eu II poftesc !
(Burdiuja pleacsa).
SCENA XII
LUPU
lath' un prieten, pe el 1-am incercat!
E §iret, intrigant; dar
Acuma sa vedem, cum va fi Todoracu?
TODORA
Maria Ta, la ordinele tale sunt !

LUPU
Vino incoace, numai in tine am incredere,
Numai tu-mi e§ti sincer servitor.
Spune-mi, fdcut-am, oare, bine,
Ca am refuzat pe trei pelitori?
Ei sunt din pri straine,
Straini ne sunt ei noti a 1
www.dacoromanica.ro
TODORA$
Racotzi 0 fiul lui Matei pe tine
Te-ar fi in§elat, Maria Ta, dar hatmanul
Zaporojenilor e cinstit. Si de ce, Maria Ta,
Sa nu-Ii dai fata Cazacului?
LUPU
Ei sunt servi, mojici!
TODORA$
Am fost la ei 04 cunosc prea bine.
$TEFAN PETRICEICU
Tata, ma vei pierde!
TODORA$
Sunt buni, numai nu-i atinge,
Viteji-s, numai sa intre 'n lupta!
Si ce-ai facut acum, Maria Ta?
HrnelniIchi e puternic, 0 100 de mii
Vor navali In patrie.
Atunci vor fi Mali §i Ia 0i!
LUPU
Ce-a fost am vazut, ce va fi vom vedea!
TODORA$
Visteria e pustiita prin luxul tau.
LUPU
Toate lazile mele sunt pentru patrie deschise!
Dar... eu, poate, a0 fi dat
www.dacoromanica.ro
118 INCEPUTURILE. LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
Pe fiica mea dui:A un Cazac, dar, vai!

Logodnicul ei e prinwl Wiszniewiecki!
TODORA$
Milä mi-e, Maria Ta, de tine,
Mila mi-e 9i de Moldova sffinta,
Tu n'o iube§ti, ca mine!
LUPU
Taci, tu nu cuno§ti dragostea mea!
Dar du-te, cere ni§te [ indescifrabil
chiama-mi pe Tirrea.
SCENA XIII
(Domnul i Tirrea).
LUPU
Iatà cum sunt prietenii!
Dar Todorapu iube§te infocat Moldova.
SA Incercam acum pe Tirrea. (Tirrea intrd).
TIRREA
La ordinele tale, Maria Ta!
LUPU
Numai in tine, Tirrea, am incredere,
Numai tu-mi cti sincer servitor.
Spune-mi, fäcut-am, oare, bine,
CA am refuzat pe trei petitori?
Ei sunt din tali strAine,
Straini ne sunt ei noua!
www.dacoromanica.ro
TIRREA
Prea bine, Maria Ta!
Domnila nu e pentru ei 1
Si de§i Dimitrie ne e strain,
Dar e a§a de onest 91. nobil,
Incat e vrednic de mina ei.
E fiul acelui Ieremia,
Care a fost biciul Cazacilor.
El Insa§i e viteaz, ne va ap6ra ...
Si rusine atunci Cazacilor!
De altfel, Maria Ta, sunt Grec, nu Moldovean,
Si poate judecata mea e gre§ita.
LUPU
Du-te, qti bun §i cinstit, Tirrea!
SCENA XIV
LUPIJ
Numai Tirrea singur imi e credincios
Si parcalabul de Hotin.
Pe a lui Motoc credinTa o cunosc eu!
(Roxana apare dupä altà coloang).
SCENA XV
(Intra in fuga" Motoe).
[MOTOC]
Dar el n'aduce bucurie,
Ci o mare mahnire:
www.dacoromanica.ro
Dou'azeci de ma de Cazaci §.1 tot at'alia

Tatari au intrat in Moldova!
LITPU
De unde ai aflat?
MOTOC
Mi-a spus iscoada mea! (In acest moment intra Bänescu).

(Scotand sabia)... Cazace, de unde ai rdsarit?
BANESCU (scoate sabia sa si o arunca la picioarele lui
Motoc)
(Linistit) Din tabAra Cazacilor.
MOTOC
Dar cine e§ti tu?
BANESCU
Iancu Bnescu.
Sunt moldovean, dar patria mea
Am fost silit de demult s'o p6r6sesc,
Am ratacit prin osebite tari,
Polonilor serviciile mele le-am oferit,
Hmelnicchi le-a primit,
i iata-s cApitanul lor, dar fiind cazac pe dinafarà,
Sunt moldovean in inima.
MOTOC
Eti iscoad4?
BANESCU
Spune-mi ce vrei, dar iscoada
Nu va omori doi dorobani! Privqte:
www.dacoromanica.ro
Ei nu vroiau s ma lase la tine,

Maria Ta, eu i-am ucis,
Si iata, sunt aci!
mOTOC
Voiu razbuna moartea soldavilor mei!
LUPU
Opreste-te, el trebue sa se desvinovaleasca!
BANESCU
Da, am adus cu mine o veste.
Vasile, tu pregatesteli oaste,
AItfel HmelniIchi va fi domn al Moldovei!
Acum pe tine numai una eu te rog:
Primeste-ma in slujba ta,
Pe cei omori/i
Ii voiu inlocui. Priveste aceasta mana!
LUPU
Banescule, bine. Oastea voiu gati-o eu,
Ma duc contra Cazacilor, iar tu
In timpul luptei treci de partea mea.
Acuma du-te. (Bdnescu pleaca).
(Lui Motoc) Du-te si spune lui Burdiuja, toata oastea
S'o cerceteze. Controleaza porumbul si trimite-mi
socoteala.
liners darabanul).
DARABAN
Din Turcia a venit ceausul si
Cere sa vada pe Domn.
www.dacoromanica.ro
122 INCEPUTURILE LITERA RE ALE LUI B. P. HASDEU
LUPU
PofteOe-1. (Lui Malec) Pleaca! (Motoc pleacA).
SCENA XVI
CEAUWL (se inclinA)
Allah berechettim, venim! Dumnezeu sa te binecuvânteze !
LUPU
MulIumesc. Ai adus firmanul in numele
Inaltei Por/i?
CEAUTJL (dAnd hArtia)
CiteOe.
LUPU (cite§te)
0, Doamne ! Sultanul imi porunceoe sa dau lui
Hmelnilchi pe Roxana I
ROXANA t}i $TEFAN
0, Doamne !
LUPU
Dar nu, aceasta n'o sa fie !
(Ceauplui) Doua zile pentru a ma &Ida
CEAUWL
Dar sa oii, Maria Ta, ea Sultanul
A poruncit, in caz de amanare, sfi se due& la Stambul
Capul tau!
www.dacoromanica.ro
LUPU (infuriat)
Vreau doua zile ca sa ma gandesc!
Po 1i sa pleci! Ma duc 0 eu... (Pleaa).
SCENA XVII
(Roxana li tefan)
ROXANA
0, Doamne, Ce trebuie
Acum a fac? Biet Wiszniewiecki!
Nu 0ii tu, ca pentru tine plang!
Dar ce e de facut? Sa raman aci
Si sa vad... nu, nu, niciodata! Ca
0 filed sa vada omorirea tatalui, pentru nimic in lume!
Am fost la Stambul: Turcii sunt cruzi 0 groaznici...
Dar ce sa fac?...
[FRAGMENTUL AL III-lea]
ROXANA, DOMNITA MOLDOVEI
SCENA I
(Nichita gi Hritco)
NICHITA
Buna ziva, Hritco! Iata trei ani de and nu ne-am
vazut! Dar cat de palid te-ai facut, ca peretele unei
cocioabe ucrainene! Oare inteadevar, frate, robia tur-
ceased e atAt de grozavg, cum imi povestea raposatul
nostru dascal Teoctist Teoghenovici? Mereu spunea a
www.dacoromanica.ro
cei mai mari dupnani ai oamenilor sunt: dracii, Le§ii

Turcii, iar el insu§i a carunlit de 10 ani...
HRITCO
Da, lmi amintesc, eu eram Inca un simplu Cazab, iar
tu deja imi tot vorbeai despre Teoctist Teoghenovici al
tau. Mai bine poveste§te-mi ce se face in tabard. Ce
face bravul nostru hatman, dar Timo§ca ?
NICHITA
Oh, frate, s'au zapacit cu totul! Unul merge in Mor-
davia, altuia i-a placut... pacat i de zis! 0 Mordo-
veancia Cu drept se spune: e frumoasa ca o iâna, dar
ce folos and e Mordoveanca? i i-a venit hatmanului
pofta sa se insoare. Oh, daca ar trai Teoctist Teoghe-
novici! Le-ar arata el nunta!
HRITCO
ea se invoe§te?
NICHITA
la-te uita! Sa indrazneasea sa se opuna bravului
cazac ! Iata, azi are sa trimita un sol la Curtea mordo-
veneasca, la tatal Mordopencei. Cum am spus c'o chiama?
HRITCO
Roxana.
NICHITA
Da, da, Roxana.
www.dacoromanica.ro
HRITCO
Si cine e solul?
NICHITA (cu importantà)
Aceasta Inca nu e hotarit. Raposatul...
HRITCO
Iara0! Dar cand te vei despaili de iubitul tau Teoctist
Teoghenovici?
NICHITA
Nu rade, raposatul a fost om bun.
Era de0ept, 0 foarte iute
A Invatat sa scrie,
Nu se ocupa de nimicuri...
HRITCO
Dar Ii placea sa va Inv* nimicuri!
NICHITA
La 30 ani citea admirabil!
Si canta psalmii taraganat, clar...
HRITCO
Se vede ea atata §i 0ia, sa ante psalmii taraganat
0 clar §i sa palavrageasca. Dar altceva ma intereseaza!
Pot azi sa ma prezint la Zinovie?
NICHITA
De ce nu? Numai ea trebue sa te schimbi, caci e§ti
in stare sa te arali cu acest turban. Ei bine, Ii-am
www.dacoromanica.ro
povestit ce m'ai Intrebat, acum tu spune-mi, cum ai fugit

dela ace0i pagani?
HRITCO
Foarte simplu. I-am fost drag pa§ei 0 el ma linea
nu In inchisoare, ci la el acasa. i iata cã mi-a placut
fata Turcului, (Nichita 10 face semnul crucii 0 se clA 1napoi),
iar eu i-am placut ei! (Nichita, dAndu-se inapoi: Vai, vai!)
§i ne-am hotarit noi sa fugim, dar batranul a aflat despre
acest plan 0 a reu0t s'o opreascg(Nichita ofteazA u§urat),
iar eu m'am gandit: de ma voiu intoarce, ma vor span-
zura, mai bine sa fug 0 iata, cu bine am ajuns la
tine.
NICHITA
Dumnezeul meu, ce mai avantureqii I Ce mai nebunii!
Turcoaica, Turcoaica, Turcoaica! Vai, vai, vai!
HRITCO
Ce e cu tine, Nichita ?
NICHITA
Inca, slava Domnului cà toate aceste avantureqii
n'au reu0t !
HRITCO
Dar inceteaza! Iata vine, pare-mi-se, cineva. Un mol-
dovean.
Sa mergem, ca sa nu ne observe !
NICHITA
Da, da, e un mordcwean, sa mergem.
www.dacoromanica.ro
WISZNIEWIECKI (In costum moldovenesc)

Sosin Unde ma aflu? Unde m'a dus disperarea?
<< Nu, niciodata nu ma voiu invoi far& voia tatalui,
spune-i lui*; §i aceasta mie mi-a spus ea, care mi-a
jurat dragostea! Inca...
www.dacoromanica.ro
V. DOMNITA VOICHITA
(POEM)
Dedic fermecatoarelor mele...

Romance... 1)
A lor plecatá sluga

T. A. HIJDEU
2) Punctele de suspensie aratà lacune de ordin mecanic In text.

9
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
a Nu n, §i-a zis Insu§i Cicicov,

femeile sunt un aqa ceva. . . b
aci el a dat §i din maini: nici
nu-i de vorbit !*.
Gogol: Suilete moarte.
Legenda veche româneasca ne asigurà c'd malurile

Dungrii au fost cândva locuite de un fazboinic neam de
femei, care multá vreme s'a luptat cu statul vecin al
bdrbalilor; in sfAr§it, prin mijlocirea unei misterioase
päsari, s'au impAcat cu ei, au intrat in aliarrp... i ce
credeli? Ce a rezultat de pe urma acestei alianle?
Poporul romfinesc. Legenda ciudatg, poate, dar eu sunt
gata s'o cred, cfind imi yin in minte vitejiile Româncelor
de mai tArziu i b'arbalia vechilor femei ale Daciei, care
ni se marturise§te nu numai de tradiciile §i cronicele
romfine§ti, ci chiar §i de izvoare romane §i de columna
lui Traian. Nu cred sa mai existe un popor, care mai
mult deck eel românesc ar putea sa prezinte pilde de
vitejie femininâ sau, mai bine zis, de bàrbacie a femei-
lor ! Dupa parerea mea, asemenea pilde in istoria
tuturor popoarelor §i statelor pot fi numite flori ale
virtiqii!
9*
www.dacoromanica.ro
Fran la se mandrqte cu Ioana d'Arc, contesa de Mont-

fort, ducesa de Rohan, contesa S. Balmore, Ioana Ha-
chette (a) 0 altele. Analele Angliei preamaresc pe Mar-
gareta de Anjou (b) i NeamIul slave9te pe [Maria]
Tereza.
Pamântul românesc poate sa Infalipze 9i el nu mai
puine eroine ! Nu pot sa ma opresc sa nu Imparta§esc
cetitorului, ceeace imi e cunoscut din cronici sau tradipi
despre faptele viteje§ti ale unora dintre ele. Povestirea
mea va fi simpla. Voiu cauta sa ma exprim cu cuvintele
batrânilor Varani, cari-mi povesteau, in timpul deselor
mele calatorii la %ark legendele mo0enite dela stramo0.
Voiu incepe cu Antina i Dochia, cele mai vechi eroine
ale -Orli noastre.
Se §tie ca regele Daciei Decebal, Invins de imparatul
Traian, s'a Innecat In raul Sarghet. Dupa moartea
lui, unul dintre conducatorii militari romani se indra-
gosti de Antina, vaduva lui Decebal i ceru staruitor
mâna ei. Regina multa vreme se feri de declaraiiile lui ;
intru sfagit, vazând ca el vrea sa-i scoata raspunsul cu
de-a sila, s'a hotarit razbune patria ti solul, In
persoana capeteniei Romanilor 0 a celor din jurul lui.
Intre timp, s'a invoit sa se casatoreasca cu el 0 a hotarit
ziva nunii. Romanul chema la ospal pe cei mai buni
prieteni ai sai i In faIa lor solicita dela mireasa lui o
sarutare.
Antina paru o bucata de vreme ca se code§te; in
sffir0t... buzele lor se impreunara Inteo aprinsa i rasu-
natoare sarutare.. In aceafta clipa, In camera navalesc
Dacii Inarmati, cumparaIi de Antina, i macelaresc pe
www.dacoromanica.ro
DOMNITA POICHITA (POEM) 133
taci Romanii de fa0, iar printre ei §i pe mirele reginei...

Sarutarea fusese semnalul hotarit!
Ce minunat subiect pentru o poema!
Povestea cu Dochia privqte, de asemenea, vremea
Dacilor. Dupa legenda, era fiica lui Decebal i a Antinei.
Pierzand pe tatal i pe mama ei omorita de Romani,
Doehia a facut apel la marinimia imparatului Traian,
sperand ca el fi va da inapoi ceeace stapanisera stra-
mo0i ei... Aceasta i-a fost pricina tuturor nenorocirilor.
Traian s'a indragostit de domnila Daciei §i ba cu man-
gaieri, ba cu ameninTari, ba cu fagadueli cauta s'o in-
duplece sa-i fie ibovnica. Dochia a refuzat cu indignare
propunerile lui, dar, vazand ca Traian e hotärit s'o ia
cu de-a sila, ea, schimbata in haine de simplfi pastorifa,
a fugit pe muntele Ceahlau i acolo a pascut multa vreme
turmele de oi ale unui pastor avut. In fine, Traian i-a
descoperit adapostul 0 a hotarit s'o necinsteasca pe
domnica cu de-a sila. Atunci, inteun avant de desna-
dejde, ea s'a rugat de zeul lor Zamolxis, i acesta a
prefacut-o inteo stana de piatra. Aceasta piatra se vede
0 astazi pe muntele Ceahlau.
Gh. Asachi, poet 9i invaIat moldovean, a publicat la
Ia0, cu privire la aceasta legenda, o bro§ura in limba
moldoveneasca i franluzeasca: e Doque et Trajan, le-
gende populaire etc....*, dar ea e foarte superficiala 0
lipsita de amanunte. Legenda despre Dochia e vrednica
de cercetare!
Acum sa trecem la eroinele, propriu zis romance.
In timpul domnului Valahiei Tepq, se deosebea in lupta
cu Turcii prin vitejia sa neobi§nuita un tanar capitan.
www.dacoromanica.ro
Voda, auzind despre faptele lui viteje§ti, a dorit sa vada

pe tanarul erou 0 sa-1 rasplateasca dupa merit. Dar,
care nu-i fu mirarea, and i s'a infäli§at o fata de 16 ani
de o frumuseçe rapitoare! Tapes a intrebat-o, cu ce poate
sa rasplateasca vitejia, aratata de ea in lupta sângeroasa
cu du§manii credinIei cre0ine?
0 M'am luptat pentru patrie*, raspunse tanara
eroina: 0 ifisplata nu ma ispite0e! Dar clack' tu vrei sa
ma faci fericita, ingadue fiului tau sa se casatoreasca cu
mine ;noi ne iubim demult!*. Se Intelege, batranul
domn a binecuvântat unirea fiului sau cu o fata de
obar0e simpla, dar careia Valahia ii datora biruirro
asupra Turcilor. Aceasta legenda e admirabil povestita
de D. Bolintineanu in poeziile lui, publicate la Bucure0i
sub titlul 0 Plângeri*.
Valahia nu e mai saraca decat Moldova in eroine, dar
istoria ei 1mi e mai pulin cunoscuta i de aceea ma voiu
margini la vitejiile Moldovencelor vestite.
Gaud domnul Stefan cel Mare, la inceputul domniei
sale, fu batut de Turci, qi aproape toata oastea lui
pierise in lupta, 0 and, sleit de puteri, urmarit de
du0nani, cu o mica ceata isi &Mita adapost la manastirea
Neamlului, unde era starica mama sa Maria, atunci,
pe zidurile mänastirii s'a aratat o batrana prapadita.
0 Fiul meu*, zise ea, adresAndu-se lui tefan: 0 cred
ca tu te intorci dupa biruinla asupra Turcilorl*.
0 Nu, mama, eu sunt 1nvins 0 du§manul ma urma-
re0e. In zidurile manastirii tale nadajduesc sa ma ada-
postesc 0, adunând puterile ce-mi mai ramfin, sa incep
din nou lupta cu Ottomanii*.
www.dacoromanica.ro
DOMNITA VOICHITA (POEM) 135
- # Eu nu primesc fugari sub ocrotirea mea. Du-te,

lupta-te din nou cu dupnanul patriei, invinge sau mori
pentru /ark 0 atunci voiu zice: Stefan e fiul meu!*.
Stefan, ruqinat, a parásit manastirea, §i-a adunat res-
turile o0irilor lui 0, in lupta dela Valea Alba, a invins
cu desavar0re pe du§mani. Aceasta legenda e povestita
de N. Gherbanowski in doua prelucrari ale aceleia0
poeme: 1 Valea Alba' * (Odesa, 1838) 0 4 Capul lui
Baiazid* (Odesa, 1853).
Ce fel de opere sunt acestea, pute0 judeca dupa in-
ceput:
--* Ziva e mai neagra ca barba Osmanilor,
Si pretutindeni rat'acqte frica ;
Ca sunetele tobelor la ospal,
Tunetele-s dese in nori!*1).
Taal meu, A. T. Hijdeu, a infali§at aceasta legenda
inteunul din sonetele lui moldovene0i 2), din Vacate
nepublicate nici pana acuma. Asachi de a4menea a
incercat sa faca din ea o balada, dar n'a reu0t.
Singur Negruzzi [sic!] a qtiut sa redea admirabil in
versuri aceasta legenda.
Odata voiu descrie faptele doamnei Elisabeta Movila,
care, cat timp fiul sail a fost nevarstnic, conducea ea
1) Textul rusesc:
gem. zieputii 6pama OCMaHOWb,
14 noacway 6pcawn cTparb;
Karb Ha nupt curb TumnaHowip,
LiaCT6I rpOMM WI. 06.,1aEarb I".
2) Vezi In poeziile rusesti inedite ale lui A. Hasdeu (in ms. Bib).
Univ. din Iasi): Mandstirea Neanzfului §i Valea AMa". (Nota mea).
www.dacoromanica.ro
insàqi oastea 9i prezida in sfatul domnesc. Altadatà voiu

ante, poate, dragostea Dinei pentru tângrul Milian,
alaturi de care se lupta, apArând patria cu armele in
!nada.
# Preafrumoasele fete sburau, deopotriva cu flacali,
Fara' frica, pe caii lor rdzboinici, in lupta.
Luptându-se pentru patrie, rugdeiuni care Dumnezeu
In4lIau pentru aproapele lor.
Atotputernicul le asculta... i dupnanii se risipeau
Sub semnul Dreptei Lui sfinte! >> (c) 1).
Printre altele, voiu spune cAteva cuvinte despre po-
vestirea, pe care o infaliqez acum judechlii cetitorilor ;
pentru Dumnezeu, nu fiIi judecatori severi!
Am scris # DomniIa Voichila )>, pe când stateam Cll
regimentul la Iarà, unde nu sunt nici cArti, nici menu-
scrise... ma cdlauzeam numai dupà ce-mi aminteam
§i. dup a. cateva caili aduse de acasa. ; de altfel sa va
spun oare adevdrul? viaIa unui iunker de husari nu
se potrivwe deloc cn obiceiurile unui poet !
Legenda despre domnio VoichiTa mi-a fost povestitA
de un batrAn de 80 ani, venit din Valahia, in satul
Kirstinli, jud. Hotin din Basarabia.
1) Textul rusesc:
"IlpeitpacHbui NkBbI Bl. pawl, Cl, naptimui WI, 6HTBy
BeacTpawao HeC.1111Cb Ha HoHarb yHamarb :
Cpaamacb aa pommy, a% Bory monHTBLI
OfIt BO3CbUIHIIII 0 6.11111(HIDC'1 CBOHrIz. 1
TB000III, IIM'b BIIHMalTh... H apara pacTomannch
noxb maabercb ileCHHHbI CBET011".
www.dacoromanica.ro
DOMNITA. VOICINTA (POEM) 137
Cronicarul moldovean din sec. al XVI-lea, Grigorie Ure-

che, aminte9te in treacat despre Voichila, intAre0e spusele
legendei despre cAsAtoria ei cu domnul -tefan, dar trece
sub acere duelul, petrecut inainte de aceastA cAsAtorie (d).
Eu m'am %inut de legenda popularA.
Voiu incheia cuvintele mele prin observalia lui Boudier
de Villermet, spiritualul filosof al secolului trecut, care
se poate aplica atAt de bine 0 compatrioatelor mele :
<( Ils est autant d'heroInes que de héros, et les grandes
Ames ne sont pas plus communes dans un sexe que
dans l'autre >>.
(# Philosophie du Beau-sexe #, 1766, pag. 189).
Tadeu Hijdeu
Corn. Noua Odesa, 1854.
www.dacoromanica.ro
MACTb HEPBASI
BalloxHyrb HOMO OH% TOHbK0 Aawb,
Brnsmy/rb H pifilynco, H CMHH%
Bparowb, H orb aa HHM% Kposaablii
Me Mx WC% PRAHMH MIAMI% crawl,.
Km% 1oHb1it nem. paaropsnacb,
B'b cpeplay la% apy6Hnca mash:
RpyrOM% CBHCTHT'b H ptiorb HynH;
Ho RTOSK% 1
Ille.HOM% wpm He Comm'
H xpo MtTHTCH CTptHOK% ...
OH% 'ram% ... cmoTpH : rienrr-b Rawb ci, He6a nnalasi ;
Ero aumairb H KOMI, BOT% Hawe allaMa 1
Owb Tam,: gag% lux% paaarb H Helve/limb,
H ace 6tHorris mu, naaaerrs Hpea-b 00rirbl".
(.11ephloHTow1: Hamalurb-661"),
....H owl, noomnami now, nonganul
Morrrb H paAocrewb, Karl, 6oil 1"
(flywomm: Ilowrasa").
BOJIHVICb BI) 6eperarb AtiMBO,
COHb ApeAnnerb ; etTepowb mpfewit
C.nerxa nopom HPOCHOM3311T13
Han yCLIIIJIeHHbIMII BOAHHMH
CBOHMH JIBITHMH xpw.namx,
H cama WI) AHJIbHici HyTb ABTHT73.
www.dacoromanica.ro
PARTEA INTAIA
4 A Meat calul doar sä rAsufle,
A privit, apoi s'a ndpustit §i a zdrobit
Pe du§mani; li calea In urma lui insingerati
S'a arAtat Intre rAndurile kr.
InflacdrAndu-se ca un leu tAnAr,
In mijlocul kr cneazul s'a aruncat:
In jurul lui perA §i sboarà glow*,
Dar In zadar...
Coiful de lovituri nu s'a indoit,
Si rau linteIte eel care trage...
El e cok... prive§te: sboarA ea flacAra din cerl
Coiful §i calul lui aunt steagul nostru!
El e acolo: ea un zmeu love§te 0 e nevAtAmat,
Si totul fuge
-
sau cade fnaintea lui ! *.
(Lermontov: Izmail-bei)
i a trecut fnaintea regimentelor
Puternie §i vesel ca rAzboiul ! *.
(Pubchin: Pultava).
Lene§ mi§cfindu-se 'ntre maluri,
Dormiteaed Sociull) ; un vfintule% vesel
Cfiteodatà alunecri u§or
Deasupra valurilor adormite
Cu aripile lui upare,
din nou sboarA In calea sa depgrtat6.
1) Toate trimiterile din Domnita Voichita * sunt ale lui B.
P. Hasdeu.
Notele se gAsesc la sfirlitul poemului, a§a cum se aflA fn
manuscris.
www.dacoromanica.ro
Hop= Inn monoAaa,

CICJI01151C13 Ha .710H0 CHHHrb BOAI,
.1h4CTbI H B'bTICH KO-71bIxaff,
Pt Ilb CI THX0ri COLIblO 3aBeAerb
Ha flabIgt npocTowb HpHpoilm,
Ha 5131311A ,11.71H Had'!" ilywowb;
14 nerieTy BHHMa10T13 BOAbI
K0.11e6.11gCb BI .7I0>lch BIKOBOMI 1
nOpOil, -6.11eCTS1111eri memyeto
MenbRaem pmthca nowt, BoAolo
9epem ripo3pailHylo 130.7IIIY
Ha MHII3 H BHOBI CK0.11b3HTI KO ikHy 1
flopoto nacioima gocHeTcff
141'pHBI3IM'b RpbIlIbillIKOMI Ha Miff%
BOAT" COIIH TersaHo-ro.ny6blrb
11 wb nome6ecbe yHeceTcg.
Bb1130.7I0, memcb HITIHBbIrb BOJIHI,
CICOBb3111173, Kane6.n1ch, nencig qe.iurb,
14 Bi Hewb Me1IbgaJIH, CROBHO T'hHH,
,AHa Hepa3.TITIFIbIg BH11'hHb51:
Pm6a1ch xpacasewb mo.nolkoii
Cb cHoeil noAppiocoil Aoporoii...
14 xopm 31313,Ro1ch 30.7I0TbIrb
3aH1AoHanH cmacndo Hrb,
nOpOri 11106yRCb CI BbICOTbI
C01030Mi M0.110gOVI semi.
Ho aarpewb.in oppidil 3B01113,
Pa3110.11051 Kpmcb : HoliHa 1 Hama!"
14 orb OTel1eCKHX1 CT0130H1
YIVILIa1101 tlenin) Borb WbCTb KyAa 1
www.dacoromanica.ro
CAteodafa salcia tângrà,

Aplecându-se pe sAnul apelor albastre,
M4cAnd frunzele i ramurile,
Incepe sà vorbeasca cu Sociul lini§tit
In limba naturii celei simple,
In limba straina nou'a ;
Si murmurul 11 ascultà apele,
Legànându-se in albia lor de veacuri!
CAteodata, cu solzi lucitori
Sc1ipe0e pe0iprul sub apA,
Prin valul straveziu
Pentru o clipà i iarg0 lunecg spre fund !
CAteodatà rândunica atinge
Cu aripa sburdalnica pentru o clipâ
Apele Sociului de un albastru-intunecat
apoi in inaiiimea cerurilor se avântä.
Uneori, intre valurile neastAmparate,
Luneca, leenându-se, o luntre u§oará,
Si in ea se aratau ca ni0e umbre
Dou'd fiime nedespdrcite:
Pescarul un tfinar frumos
Cu prietena lui drag6...
hora steluIelor de aur
Pizmuia fericirea lor,
Minunfindu-se cAteodatá din inaltimi
De dragostea tinerei perechi.
Dar sgomotul armelor ràsuna deodatd,
Se auzi strigAtul: ràzboiu! rázboiu! *
<(
Si din linuturile de obArqie

Luntrea s'a dus Dumnezeu tie, unde !
www.dacoromanica.ro
HaA13 6eper0M1 CTWIT'b ApyramHbi,

Monti a Hbe hipaxmoe xpaHa ...
Bpamporb mem, C06011 POMbIHM
OAHOil OVIHRHbl CbIHOBbH,
3a6b1Huile cHou neneHtm
TpasmoHa opna opnemm,
pa pygna Toro-ram pribg I
Cre43afrb, Moniosciciti Houma,
Kpaca pymbificKaro Hapo,p,
14Aerb Ha Pauna BOilwal
C'b csoeti AppKHHoil manor!.
Ha 611TBy paTb ero roToBa,
Ammo Wb 60Hrb aaKaneHa,
ARM, npFuca3aHiii raqi,erb oHa,
B3mpa1 Ha BOWAR AHX0F0.
PI BOT% OH% MOABHR% Hokicy cnoso:
Apyaba H 6paTb511 HuHne 6oR,
ThopraTe FOCHOAy MOAHTByl
He pawb AeCH11111,e10 CBRTOri
TIM:Telt% Hac-b HOAKptlIJIS11173 Ha 6HTHy.
CH.nbRa Ba.naxix Aepracasa,
H PaAy.irb 30.110TOM% 6orarb,
Ho, 6paTbH, Atno Hanle ripaso,
Morrfb CTapHHHblrei Haum 6ynarb 1
Ha Hac% MonAaHira Haxpaerb :
He nocpardwre-we ce6g I
He TO OVIH3HbI ONHAaerb
Yxopi, H BORCKO, H BOK1H l".
YMORICb CTecpawb. Ypa 1" npowianocb
www.dacoromanica.ro
Pe maluri stau cetele,

Pastriind o 'ntunecatã tilcere .. .
Se dupnanesc intre ei Romanii 2)
Fii aceleea§i patrii,
Leaganul lor uitându-§i,
Puii vulturului lui Traian,
Douà guri al aceluia rau!
Stefan, al Moldovei Voevod,
Fala poporului romitnesc,
Merge asupra lui Radu cu ràzboiu
Cu viteaza lui ceata.
Oastea-i e gata de lupfa,
Demult e oIelita in bag,
Numai porunci mai a§teapta,
Privinduli voevodul viteaz.
Si iat'a cuvântul ce-a spus el o§tirei:
0 Prieteni 9i fra-ii ! Ast'fizi e lupfa,
Rugaciuni catre Domnul s'a inalIaIi 1
Cu Dreapta Sa sfânta nu odatä
Atotputernicul ne-a infarit in fazboiu.
E puternia a Valahiei lard,
Si Radu e bogat in aur,
Dar, fraIilor, pricina noastrà e dreapta,
Si tare e vechiul nostru pa1o0
Pe voi Moldova Va. prive§te :
Sa nu Vâ daIi deci de ru9ine !
De nu weapta. a -Orli
Dojan'a pe oaste i pe conducaor ! *
Stefan tdcu. 0 Ura! * fasunä
www.dacoromanica.ro
MTHOBBIIHO HO pHAHArb iApplufwb,

14 axo rpoaHoe Hepunurb
COCtAHHICeb roin HMI OTAIIIII0.
14 BOTI3 aawercH 6oii. Opnowb

Ha apaHoplo pan CTecpawb HeceTcH.
CRaHprb Apomotrb Hop. ctpioxorin,
Orpt.noii BeTIITI If 41bUlb CTOJI60M1
H31-II0/203 KOHbItb BO ClItAl 14M73 BbeTCH
TyMaHHO-CI430i4 BOBOCOrl.
Tawb HHorAa o6HaJrb cmanbI,
flecKa, aehum H Kahufeil Ryqa
CTpelKSITCH Bi nponacrb Clo BbICOTBI,
TA CHt440M13 BbeTCH IlbLIII4 Tria.
Kara aurb xopoun Erb TOT1 Milleb CTe4mn1
galcb rpohn 1 KU% MOJIHEH orHeHaH 1
He paa-b hurre.rib, rpoaa HogHag,
Heymponudbul yparawb
alI1H4110T13 Aymy monoXY10,
14mbion, npenecn HeaemHylo
AJIH B30p0B73 ... HO HI4 IGICTb, HI4 ptlib
He Wb cHnarb HpacKamx o6neilb
KapTHHm IT/03HMH HPI4P0)4b1 I
PaaAalica ro.noc-b HoeBoAbi...
14 BOTb Ha CJIHBHIDIf4 KJI}Prb CB060)461 I
Bnepe)nl" ApTHHHa Wilirb CTpt.TIOR ;
Koxiyrir, umulam CifflOTI,
14 Ha KJIHHEarb mega Hrpaerb
Aril, conHue 30JIOTOri I
www.dacoromanica.ro
DOMN1TA VOICHITA (POEM) 145
Deodata intre randurile cetei,

ecoul infiorator al culmilor
Din munlii vecini le-a raspuns.
iata se aprinse lupta. Ca un vultur

t.efan se napustqte asupra oastei du§mane.
Calul tremura sub calare1,
Ca o sageata sboara §i praful nor
De sub copite in urma se inalla
Ca o peraea de negura grea.
A§a cateodata o stalled, prabu§indu-se,
0 gramada de nisip, parnant §i pietre
Napusteqte in prapastie din inalTime,
i-n urma plute§te un nor de pulbere.
Cat de frumos era in acea clipa tefan!
Ca tunetul, ca fulgerul de foc !
A§a, de multe ori, viscolul, furtuna de noapte,
Uraganul nepotolit
Farmeca sufletul -Canal.,
Au o vraja suprafireasca
Pentru privire... Dar nici penelul, nici cuvantul
Nu sunt in stare sa imbrace in colori
Priveli§tele marele ale naturii I
Rasuna glasul voevodului...
i iata, la strigatul marel al liberta/ii:
<( Inainte !* ceata sboara ca o sageata ;
Zalele, coifurile lucesc,
pe tai§ul sabiilor stralucqte
0 raza aurie a soarelui!
10
www.dacoromanica.ro
Heabipammag xapnma 1
Bparx cpanumcb mem, co6oii:
Kp0B011pOJIHTHbIri, cixepTHbdi 6ord
noBcfoiky C.71191111eHl CT01173 H BOR,
111)0KJISITbR /1111dS1 KOIP1HHb1
C-b e51 Hoc/it/mem monb601
Pawl Apyrb Apyra, Awb Appiambi
CM'bLLIaJIHCI wb no.ntnnxe oAHo 1
Ore(tafrb 1Cb Melly flpHBbIKI) ,gaBHO:
0111) Hapocb B13 CpaNteHlArb H MOJIHTBarb.
KHgab Palky.1111 aaxanewb Bb 6010:
CtAylo ronoHy CB010
0E113 He manwrb 1313 xpoaaHoil 6fiTwb...
OHH C0111.11HCb... 14 Aaa ICTIHHIM
Cxpecnumcb... Apocrbio num!,
CTecloawb ynapiurb B13 rpynb Hpara.
IllaTHyncx Paay.wb x pyxa,
Orb paHbi Hgpyrb oc.na6tHax,
CHepumb ynapa He morna.
14 cTapewb na.wb naAeHiewb repos!,
Kawb moumbal y61., rioHepweHHbdi rpoaolo.
Kinnirb Ho nem, paarapt 6ori...
Bnpyrb meil-To meg% pa3Hr1. Ore(paHa,
Ho, cna6oil ABH)1(11MbIti pyxoti,
Owb He paachwb 6ponx CTaJlbH011,
He 111:11111HHH111. repot° paHm.
101513b Heapemm-b, xam, 6yATo Bor.
Ero xpainurb Ann Haweil cnaabl,
XpaHlurb Ram Aoporofi aanorb
HostIvb H CgaCTiH MOJIAaBbI
www.dacoromanica.ro
Prive14te de nedescris !
Dqmanii s'au lovit intre ei:
Luptd sfingeroasfi, de moarte!
Pretutindeni se aud gemete 0 urlete,
Ale sfar0tu1ui salbatice blestemuri
Si o ultima rugAciune!
Lovindu-se una pe alta, doll-à cete
S'au amestecat inteuna singurà!
Stefan demult e obi§nuit cu palopl:
El e crescut in lupte 0 rugáciuni.
Radu-voevod e Calit in rdzboaie:
Capul sail cArunt
Nu 0-1 cruIà in lupta sAngeroasà...
Ei s'au intAlnit... Si douà tAipri
S'au incrucipt... Inflaarat de manic,
Stefan lovi in pieptul du§manului.
Radu se clatina... i mfina lui,
Deodatá slàbita de ranA,
N'a mai putut savfir0 lovitura.
Si batrAnul cazu ca un erou,
Ca un stejar puternic, doborit de o furtunA.
Lupta fierbe 0 este in toiu...
Deodata paloqul unui necunoscut II love§te pe Stefan,
Dar, milnuit de o mând slaba,
N'a spintecat zalele de oIel,
N'a pricinuit eroului nici o ran5.
Domnul e neatins, ca 0 cum Dumnezeu
L'ar fi pastrat pentru slava noastrà,
Il pästra ea un Wog scump
Al biruinlelor 0 fericirei Moldovei!
10*
www.dacoromanica.ro
Bi 6mo Ha man He omaerb

Om RHS1351 MO.TIOAOR anpolvb.
OBI CTOPOHOLO MOM 11OAM1THTb
Bpara, ikep3HyBwaro HaHecTb
YAapi OrecpaHy. Ao.nrb H gem%
Ero aacTaBlum oTATHrb
Bpary RoBapHomy meg() An.
Ho, nopaaHeb ero, HeB0/1bH0
BApyrb cAt.nanocb anpo,cky 60.1113110...
OH% nowairbwb o Hewb 1...
Tom Bparb &LIM TB In xopourb co6mo...
Tax% mo.noxb... flpaBo, wain, ero 1...
14 OTyMaHH.HOCb TOCK010
Anpop loHaro Ju4to-
14 6pem% rpycrHbirb hipa=mbIrb ma%
OTATOTH.110 tomblft palb.
YBbI, pa3CKa31. ma C.111111KOMT3 B51.7173,
Beals WH3HH,... KTO Tway BHH010?

SI Erb rpoaHburb 6HT3ar1 He 6bIBB./rb.
Tycarrb, HO ca6.neto cTanbHoto
Bi, 6mo Bparoirb He nopasmaJrb 1
Bo CHt MHI. HyAH.HHCb cpawellbsr,
14 C'b paikoczHbucb Bli rpyAH BOJIHeHbeM1
A npo6yHutanca H HOTOM%
BHOBb Bacbmairb cnoxolimon, CHONb.
1{Orika-H116yAb B'b Apyroe aperaa,
C'b n.newb ciatHyBum 6e3Irtobsi 6perna,
A no6bmalo Ha Bocurb:
Ymniry pHacm cpaweHbH,
www.dacoromanica.ro
...In luptá 11 urmareoe pas cu pas

Pe voevod un tângr aprod 3).
Din apropiere putu s'a observe
Pe du9manul, ce incleazni
sa 1oveasca pe 5tefan. Datoria 0 cinstea
L'au facut sa rdspundà
Duqmanului viclean cu pa1o§u1.
Dar lovindu-1, fdra voie
Aprodul deodatà s'a Indurerat...
I se fácu mitã cle ell
Acel clupnan era eat de frumos...
Atat de tadar... Mu, pant de el!...
Si se intunecii de mahnire
Chipul tândrului aprod...
Si povara gAndurilor intunecate q,i triste
Ap Asa tândra Iui minte!
Vai, povestirea mea e prea Oearsà,

Fara vialg... Dar eine e de vina?
In lupte crfincene n'am fost,
Sunt husar, dar cu sabia de otel
N'am lovit pe d4mani in razboiu!
In vis mi se aratau batAlii,
Si cu o dulce nelini§te in piept
Ma de§teptam §i apoi
Iar4i dormeam un somn 1inioit.
Odata, in altá vreme,
Scuturând de pe umeri povara leneviei,
Voiu trece prin rAzboiu:
Voiu vedea cruzimile luptei,
www.dacoromanica.ro
14, ecnx AoHe Am,' mit

BepHyTbcH ci 6og, 6e313 COMHtHbH
Bch MOH CTHXOTBOpeHbH
VICHp073.7110 Ha BOeHHblii nags...
1-Lorca( tcTb Hthrb 6orarb, TtArb pap)!
BOJIHyHCb, THX0 Apervinerb CCM,

14 comme CKpbIJIOCb aa ropmo,
CHop% He 6a o6nexaerb HOMb
CHoeio airtappoil neneHolo.
Hopoit 6pocaerb Hai-aa Trrb
JIyHa yrwomaa CBOil nrrb
Ha none 6HTBbI: 3,1A1Cb H Tam%
Ho gamemcmArb 6eperahrb
Pa36pocanr rbna y6xTbIrb:
Ho Arb HeripiHTenbcimAub meHowb
OHH HO'111.411 EttlHbIM13 CHOM%
Bi 0613HTiHr1 BOiHBI 301311)1Hb Dcb.
Hrb nowantni xannHandi poicb
14 chtepTb menu% HMI 6esi nesanH:
OHH C'b HanewAoli yrimpanx,
9To 14X13 BOHQ10 AaPyerb Borb
Ilo 6tAy daprb Hparohrb OPH43HbI.
3aHHAyfo H CMePTH Hrb1
KorAa-6bi H mem HOCTHrb
TaK0c1 KOHeR73: OH% nyHme WH31114
Bea% HtnH, 6ea-b cyerb mipcmcb,
BID Kpyry 3013HCTIIHKOBT3 KOBapHbIrb,
CpeAH 113mtaltHIBbIrb Apyaeil,
B'b TOJHA conepHmowb 6e3AapHurb,
www.dacoromanica.ro
i (ha' mi-ar fi hArAzit

SA ma* intorc din lupta, fArà indoialA
Toate poeziile mele
Le voiu preface intr'un chip mai razboinic ...
Deocamdatà VA dau ce am!
FrAmAntAndu-se, dormiteaza incet Sociul,

isoarele se ascunde dupà deal,
Noaptea imbracd bolta cereascA
Cu mantia ei instelatà.
CAteodatà arunca de dupa nori
Luna mohorita o raza de a ei
Pe cAmpul de lupta: ici si colo
Pe malurile stAncoase
Zac imprästiate trupurile celor ucisi:
Sub palosul dusman
Au adormit ei somnul lor de veci
In braIele pizmuite ale razboiului.
I-a crutat soarta schimbAtoare
*i. o moarte fArá durere le-a trimis:
Ei .mureau, nadajduind
CA Dumnezeu va dArui voevodului lor
Biruima asupra dusmanului patriei.
Le pizmuesc moartea lor 1
De m'ar ajunge si pe mine
Un astfel de sfArsit: el e mai bun ca via-ca
Fara'. de Tel, fArA de desArtaciunile lumesti,
In cercul pizmasilor vicleni,
In mijlocul prietenilor trädAtori,
Printre rivalii de nimic,
www.dacoromanica.ro
BeHvBcTHeHHburb, He6HaroAapHbucb
14 HeA01ThptlI4BbIr1 Jima 1 ...
CrecimErb no6tgy oAepwa.m,

A Pajwirb, paHeHbig WeCTOKO,
eb ocTanarm ApyHumb, Aanexo
ab moil 3aMOICI3 AbIM6OBCIdil 61>Han-b1
CTettlaIfb TOPWeCTBeHHO BCTTI14111
Bi npecTonbHblit ropowb CBOil Cygasy:
3eAurb MonaHcKor{ HoKopH.Trb
Megowb OITb HOBY10 1ep5HaBy.
nice Orb BIROBbIrb Kapnarb
Ero BOHHCTBeHHbIli 6y.narb
Ao Cep61H H orb orlyHag
Ao mops' gepHaro nposewb,
Bce Ha nyTH HHcnpoHeprag,
l'paHHHIA oriecicaro xpaH,
lipoc.Harann raHmecrda npecrwrb!
Ocmairb, BeHrepewb, JIHrb HmumBbIii
lipelk-b HH1Vrb CMHIMIHCb 60H3.314130,
Cawb Ham. MOCKOECKiii A0p0HOLIII3
POACTBONlb H Apy>H6011 BOeBOAM,
H Harm CHI<Crb ero II0IITI1Jrb
HaaHaHbewb 1311Tgag cao6ogbr,
AvieTa XpHCTIRHCKHrb CHJII" I
Tiero-Hce 60.71bine ()in wenaeT-b?
O mem% ()in cHoHa nommumerb?
He gapowb MOJIHallHBblit BHAID
0 rpycTH ICHH351 FOBOPHrb 1
O tiemb rpycFrHrb? ...
... Bi 6ofo ripH Cowl,
www.dacoromanica.ro
DOMNITA VOICIIITA (POEM) 153
Printre nesimOtori far' de recuno§tima

oameni neincrezatori!...
tefan a capatat biruinta,
Iar Radu, crunt ranit,
Cu rama§iIele cetelor, &parte
Pe Darnbov4a la castel fugi! 4)
tefan a intrat maret
In ora§ul Scaunului salt, Suceava:
Tarii Moldovei a cucerit el
Prin sabie o nouà stapanire.
Dela CarpaIii seculari
Pa1o§u1 sau razboinic
Pada 'n Serbia, §i dela Dunare
Rand la Marea Neagra a tras
Hotarele linutului strdmopsc,
Nimicind totul in cale
i preamarind Scaunul domnesc !
Osmanul, Ungurul, Lepl laudaros
Inaintea lui se inchinau cu teama,
Insa§i Tarul Moscoviei prquia
Inrudirea §i prietenia cu Voevodul,
Si papa Sixt 1-a cinstit
Cu numele de # cavaler al libertalii,
Atletul puterilor cre§tine ! # 5)
Ce putea dori mai mult?
La ce se gande§te din nou?
Nu degeaba chipul tacut
Vorbe§te despre mahnirea voevodului!
De ce e trist ?...
...In lupta dela Soci
www.dacoromanica.ro
010Hb Panyna nntamurb anpoxb;

ab CriascKoft 6aumt AHH H HOHH
()Ha npoBonwn, cneam .nberb ...
Orb T5DRIC011 rpycrw HaHmaaerb ...
Bi wapoxt. panecnx MOJIBy,
9T0 RHH3b macTewbEo nawbuAaerb
Boemo-nntaxylo KHHWHy...
(Ho MONCHO-JHI nowbmb cn.neTwnrEb
C.7101300XOTAHBblit TO.THMI?
IlpeAaHi51 TyMaHHb1103 6pemorb
He whpnrb xptorde ymb0.
KoHewb nepnofi tiacTw.
11ACTb BTOPA51
... Ho 6.ntnna en rpynt, mononan,
14 cnnwri. ona, Aonro Banbixan,
BWAHO, 6yrinpo nymy Tan,
Bee Tocxyerb 110 B0.1113 . . .
He rpycFrn ...
3axoTIA nnwb-oznopirren nntival"
(JIepmonTowb: Coct/An. 9.
ab 6e3.4101HOri 13 CTelllia cTpawb,

CbIHRMH Fewyw TOprOBOri,
Bi ctiwii r.ny6oKoil cTapwwb,
rnacwrb npeAawbe, ropon% HOBbdi
OCHOBalfb 6b1111. (Kb HeMy? Bor'b BtCrb I )
14 aacenewb paaJWPilibIWb c6poikom1:
Bce annum, B0p0BCRIIM1 waponohrb,
CTeKaB11.111MCSI H31) panblrb httcrb.
www.dacoromanica.ro
Aprodul a prins pe fiica lui Radu;

In turnul Sucevei zile si nopp
Ea petrece, laciami vársfind...
De grea durere nu mai poate...
In popor se ráspandise zvonul,
Ca Domnul deseori se duce
La Domnica, prinsa In rázboiu...
(Dar oare sunt de crezut zvonurile
Norodului vorbareI?
Neroziilor unei legende, invaluite in ceafa,
Nu le dau crezare minlile tari).
SfArsitul parIii intaia.
PARTEA A II-a
...aDar palid e pieptul ei tAnär,
Si eta ea, oftAnd 1nde lung.
Pare-se a ascunde un gAnd indrAznet,
Dore§te libertatea...
Nu fii tristA...
SA vrei numai 0 se va deschide temnita!*
(Lermontov: Vecina).
Intr'un linut pustiu de stepti,

De fiii Genovei negufatoare,
In trecutul adânc departat,
Zice legenda, o cetate noua
A fost Intemeiatà. (Pentru ce? Dumnezeu stie!)
Si locuitä era de veneticii de tot felul:
De oameni fugici, de hoIi,
Ce se adunau aci din osebite locuri.
www.dacoromanica.ro
156 INCEPLITURILE LITERARE ALE LUI B. P. BASDEU
ADTBIMI, BeHrepeWb, JIixi, TaTapHH1,

MynTawb, CaxcoHeni, Cep61, Boarapwrb,
MOCHBab ... Hy, CJIOBOMI, BCSIldri c6poil,
Hratirb Tyga cno6opmil nx0)11).
H ropoxb TOM noRpyrb Ha CJIBBy
CrbHOIO RptBKOrl o6Hecim
H CTBIIH Ha 3bIBBTI3 CrIBB011,
Kaamcb, no nmeHn plaat.
Borb BaM$ HapoAHoe cgaaanbe 1
Tax% nepeika.al morAa-To hint
CTapmcb, BtKI Bp0M<HBWiri BI cent,
TyMBHHOil ApeBHOCTI3 npexkaHbe.
lloHuHt BHAewb Ha CTtHt
BbICOMOR 6anum rep6% cTapMHRbIi
AR1pe Jopii. Bi 6awHt T011,
riony-paanaaeHHoil, Cblpori,
Rh ()MOH HTh xei ommoKarb
TommacE. Klima Immo.
He paal BI oaarb ei r.ny6onurb
Claim B.aaatHaa cneaa,
Karb Ha JII4CTIch nntna ciaerb
Poca acemaywHaa nopoil
H nyal paacntTa 3onoTok
13-b caeat npoapaaHoii oTpaacaerb...
rpyCTIITI, no pomnit BaAbncaerb
H npeAl HKOHOIO CBSITOR
Cnoeio ancTolo monb6oil
THopna Ha nomoun. npasbnmen);
Ben, yxopmaHm, 6e31 COMH'bilb51
IlepeHOCH yArkarb xpyToil
C13 HaAexwo Ha FlpoHHAtHbe.
www.dacoromanica.ro
Lituani, Unguri, Le0, 'Mari,

Munteni 6), Sa0 7), SArbi, Bulgari,
Muscali... In scurt to-ci vagabonzii
Aveau Inteacolo drum slobod.
Si acea cetate de jur imprejur
De un zid puternic fu Inconjuratá
Si deatunci s'a numit Suceava,
Pare mi-se, dupà numele apei 9).
Iatà-va, legenda popular& !
A§a mi-a spus cândva mie
Un bâtrfin, ce 0 a fácut veacul la lard,
Legenda trecutului inväluit in ceatä.
Ilia acuma se vede pe zidul
Inaltului turn blazonul vechiu
Al lui Andrei Doria 9). In acel turn,
Pe jumaate ruinat, umed,
Intr'una din chiliile singuratice
Se chinuia tânfira Domnitfi ...
Nu odatá in ochii ei adânci
Lucea o /acrim'a umedfi
Ap, cum luce0e uneori pe petala florii
Roua de märgaritar,
Si raza de aur a zfirii
In picatura ei strfivezie se oglinde§te...
E tristà, dupà sara ei suspina,
Si inaintea sfintei icoane,
In rugaciunea ei nevinovath
Pe Atotputernicul in ajutor Il chiama ;
Fla mfinie 0 ffirà disperare
Indurând soarta grea
Cu nddejdea In ocrotirea Celui de Sus.
www.dacoromanica.ro
13% 6oio, C'b meifohrb WI' pyKarb, laisixwa

CBOIO OPIH3Hy aaumgana.
Bem coxtporaHbg nopawana
Bparowb .1m.neilHaa pyKa;
H BietAtaa oHa CTecpaHa,
gorAa OWL .neasie mega
BOH314.11% BI" rpyjkb Pailyna... 143% paHu
Orpyeii 0611AbH0f1 ICIDOBb Tex.ria...
Ho IlbH-TO MOLH11851 pyrca
BApyrb paapaaw.nacb Hap, RHAWHOIO,
11 6embncaHHaa, oHa
Ynana Haaemb... nocnt 6og
Mew% Tpynamx ee Haulm
H Wb HAM" HOCTbIAlibIrl yrie.m.
OH8 Wb nntify, oHa BO WII8CTI1

BpaTOBI" OTHHallbI 44 onta.
HH WI' KOMI' He Bo36yAHrb YaCTMI
Eg wemnywHasi cneaa.
ab crpawb, Orb MHALIX'b cepiwy A8AbffOi4,
HHHTO He cKawerb criono ell 1
OAHHI" ARM macoBoil neganbuo
CTOHrb Ha cTpamch y AHepert,
Kam) gcryicatrb: 6em CA0B1', 6em Bar.umal
Yrplawb ero Bommxiii BHA%
14 xonoiketrb, Hafcb CT8.11b 6y.nara.
Bce: .necm ii npama Wb Hem% MOAIIIIT1,
OWb Henpmrtmmwb, HalC1" Temmtga,
Amur, Ao.nrb cBoil aHaerb... HO BORKHIla
PlIIIHJIHCb CI" HHAVb norosopwrb.
www.dacoromanica.ro
In luptk cu sabia in mitna, Domnila

Patria ei 0-o apArase.
Fled nicio tresárire dobora
Pe dupnani ginga§a ei inâna de crin ;
Si ea vgzuse pe Stefan,
Când ascuTipl paloplui
L-a infipt In pieptul lui Radu... Din ran&
Intr'un 9iroiu puternic sAngele curgea ...
Dar braIul puternic al unui necunoscut
Deodatà se naruise asupra Domnilei,
Si fur' de suflare
azuse la parnfint... dupa luptä
Intre cadavre fu gásita
Si in captivitate ru0noasa dusk
E in captivitate, e In stapfinirea
Dupnanilor patriei 0 ai tatalui ski.
In nimeni nu treze0e milá
Lacrima ei de margAritar.
In %ark de cei dragi inimei depärtatk
Nimeni nu-i va spune un cuvint!
Numai singurà sentinela tristä
SCA de paza la up,
Incremenitk fArà de cuvinte, fgra privire!
Posomorit e chipul lui de osta
Si rece ca oIelul paloplui.
Totul: lingu§eala 0 dreptatea tac in el,
E neprietenos ca inchisoarea,
Numai datoria 9i-o 9tie... Dar Voichila
Se hotari s'à stea cu el de vorbk
www.dacoromanica.ro
Taxos% yam aaRofrb npxpow:

513b1K1 ABH/KeHbH Re Jmudefrb,
XOTb rkuo .nxweffo cBo6oAbf 1
(51 Tarb-)lce paa% 6burb amullomeirb,
Kawacb, aa Rapyweffbe moilbi,
KaRyfo npeAnaca.frb yCTa131)
13% OAHOR 133% camburb CTpOPHX% rzawb,
oltHeil na nay, nokrb apecml 14 wro-we?
ABM, SI mo.Tmaffie xpamurb,
A Ra BTopoil, BCBCH.ThHbal Bowe,
3a61,mum l'H'bB'b, aaroBopm% 1)
BOgRHuA
Floc.nywaii, HacoRoil, hurb cHrmo...
CRawa Auft mTo-fm6yAb 1... YBbI 1
51 si nepabni pan, Wb CT'bHaX% TIOpbMbl 1
Ilostpb, paacRam TBOR npocToApmfbirf
51 smc.nymmo... Mowerb 6brrb
Mexa OH% 312V4Cb paaReceilwrb 1
CRawif mat cRany; aacbmana
13% 6buloe Bpema a Re pawb
TIoxb cTaporf 6a6yana1 paacRawb.
13% TO Bpema a efAe He affana,
Bl. pocRoumoil Tepema rilywx,
HH CB'bTa 6ypb... HH 6ypb AyulH 1 a
LIACOBOPI
- RHHH(Ha 1 M011 AO.TIT% MOJPIaTb, HO sac%

MIA wa.nb. Orb sawfurb rzaa%
www.dacoromanica.ro
A§a e legea firii:

Limba nu e lipsità de mi§care,
De§i trupul e lipsit de libertate.
(Si eu odata fui inchis,
Pare mi-se, pentru calcarea legii
Pe care a insemnat-o Regulamentul
Intr'unul din cele mai strapice capitole,
Pentru vreo cinci zile la arest! Si ce?
0 zi am pastrat tacere,
Iar a doua, Preaputernice Doamne,
Uitand supararea, am inceput sa vorbesc !)
VOICHITA
o Ascultà, sentinela, mi-e urit...

Spune-mi ceval... Vai!
Pentru prima data sunt intre zidurile inchisorii!
Crede-ma, povestea ta simpla
0 voiu asculta-o ... Poate
Aci pe mine sa ma inveseleasca!
Spune-mi un basm; adormeam
Nu odata in timpurile trecute
La povestea batranei bunici.
In acea vreme nu cuno§team Inca,
In singuratatea stralucitoare a castelului,
Nici ale lumii furtuni... nici furtunile sufletului!...))---
SENTINELA
o Domnifa! Datoria mea e sa tac, dar de tine
Mi-e mila. De ochii fai
11
www.dacoromanica.ro
BeatlyscrseHHbul pacraerb gameHb:

01113 ria.nHrb if Hifyrb, Kam) nnamenb,
OHH C1M011, Eaccb amitawb 1
51 noaa6blirb pa3cica3bit xbrcrna,
Ho ntam BOT1 Moe HaurbAcrHo 1
Oreirb moil rrhceHHHHowb 6bIJI1
ab Apymmarb c.naHHaro Boma Ha,
14 Hceil ;mum, ()Hem. patio
51 ntcHb Hapoio noino6m1r1!"
so116,14A (rb cropoHy)

AJIMaTb cmpbmaercH 6e3Htmib1ii
Ilopoto B13 icameumt npocrohrb ;
Tax% II0A1) 6e3133TBCTBeHHMM1 .111140M1
TaSITCA tlyBCTBa COKpOBeHHbl 1
(m qacosomy)
3anoti mit : ritual g JI106.1110 1"
9ACOBOH
Kffingna 1 nocnywaft rybcHb mom:
IIICHb LIACOBOr0
C9aCTAI4B1 B014111 6orarbdi,
XBaJIHT1 MOM{ ero,
JII0651T1 A11313I : 3a aJIaTO
PaAbl BCtM1 A.11,1 Hero:
14 ripHstrAHHoil ptmbio
131 nac-b TanfiCTBeHH011 Hcrpttlx,
14 ornewb nepHbtx-b rna3-b
13% cilawiti nomiotix mac"),
www.dacoromanica.ro
DOMNITA voICHITA (POEM) 163
S'ar topi §i nesimlitoarea piatrà :

Ei te aprind, te ard ca o vdpaie,
Lucese ca pietre scumpe !
Am uitat pove9ti1e copiläriei,
Dar cântecele iatà mo§tenirea mea!
Tatal meu a fost un cfintare/
In cetele slàvitului Bogdan 10),
Si din tot sufletul, de timpuriu,
Cântecul poporului am IndrAgit ! *
VOICHITA (cAtre sine)

4 Diamantul neprquit se ascunde
Adeseori inteo pietricica simplä ;
Astfel, sub chipul frith de singire
Se ascund simOminte adânci !
(CAtre sentinelA)
CLIO: cantecele-mi plac ! *
SENTINELA
4 DomniVa! asculta cântecul meu:
CANTECUL SENTINELEI
Fericit e osta§ul bogat,
Pe el il laudd oamenii,
II iubesc fetele. Pentru aur
Sunt gata sä-i dea totul:
vorb6 prietenoasá
La ceasul tainicei intAlniri,
focul ochilor negri
In dulcele ceas al miezului de noapte,
11*
www.dacoromanica.ro
14 noAyuncort rpyTkeii
Cpeltb 6e3COHHbIrb Homeft 11
BOHM:, 6tAI-113Iii cipmaerb
Bea% Apyaert, 6em noApyrb 1
14 tiacbi npoHowaerb
OHS CI) TOCK010 cam) APyrb.
11/0)111 XBRJUITS 60TaTbIX1,
AtBbI Tpe6yEorb &Tara ...
14 61,4}1gYKKa OAIIHS,
-
Bea% no,apyrb, 6eal Appian-I%
Yholpaerb BS TOCKI3
Ha MpHoil cTopoHt 1 "
KII5DRHa BOAS Ellyn! rpyCTHOil AyMbI

YCHTIB 6e33B6OTHbIM'b CHOMS,
-
3a6bIsum Ha mrHoBeHbe myxx
HeBORI1 B1 laisogecTirt tlyworrb.
Elting% yrpombiti yaa.im.aca ...
Crecliairb ptuiHJICH HaBloTHTb

Bothamy ; OHT) 60H.TICH rHtHa :
Ynpexcb MTh ycrb npenecTHoil AtBbI
BbLTIS BS CICTIaX13 IMS135I ycivaumrb.
Ho TO 6131.11a 6051311b MPHOBBH13511
14 HaKOHeWb, /VIDOR mcptinHcb,
9To6-b cepaga npexpaTHTb mrieHbH,
HeBbIHOCHMMSI COMtitHbfl,
Bowen% 6e3MOJIBHO BS 6a1IIHI0 Kf0136.
galcb oqapoHaaHbat y HxoAa
OCTaHOBILIICSI BOBBoAa.
www.dacoromanica.ro
Si sanii capataiu
In noplile de nesomn I
Ostaqul sarac sufera
Far' de prieteni, far' de iubite!
Si ceasurile §i le petrece
In tovara§ii de dor.
Lumea lauda pe cei bogali,
Fete le cer aur...
Si iata-1 singur,
Far' de iubite, far' de prieteni
Moare de dor
In -curt straina!*11)
DomniIa, ascultand doina trista,

Adormise inteun somn fall de grije,
Uitand pentru o clipa durerile
CaptivitaIii in sara straina.
Cantarelul trist se indepartase...
Stefan s'a hotarit sa cerceteze

Pe Voichita ; se temea de mania ei:
Dojana din gura incantatoarei fete
Era in stare sa inspaimante pe domn.
Dar fu o frica trecatoare!
Si, in sfar0t, intarinduii sufletul
Ca sa curme ale inimei chinuri,
Indoeli de neinclurat,
A intrat tacut in turn.
Ca fermecat, la intrare
Se opre§te voevodul.
www.dacoromanica.ro
14 irro-we BHAHrb oirb ? Ha AO/Ht

RHHHUia, (paTy OTKI4Hywb, CIIHrb.
Pymmewb Ha weKarb ropHrb
14 Taerb ... Bcemorywiii Bo>Ke 1 "
HHH3b oqapoBaHHA Tsepiwrb :
Kam, xopowa oHa 1 " Beamo.nm),
BocTopra rummeHHaro rumHbiii,
CTe4>airb Ha foHyto KIIMHy
ab ogaposaHiw HaHpaerb,
14 nowl.waTb oirb He Aepaaerb
EH 605HeCTBeHHOMy my 1
Boilmbl o6pam 140./10,40ii
14 Htroil Amwerb, H TOCKOri,
14 HeI10p0HH0CTb10 CBHTOR,
H tahtl-To, HpaBO, HeHOMITHbIlifb,
H 6bI.T10-6-b ut.limil BUT:, oTpaAHo
A14BI1TbC1 Kpacort Taxa 1 ...
Bograwa pacKpbwaerb atm

CBOHrb 6.HeCTHIAHrb, BJIMHbIrb rnam
14 CI BbIpa)KeHm/A% TOMHOR Htrif
F.nimrb Rompyrb 1
O Bowe 1 KHH3b 1
iltaBHO-Ab BbI 3,rubcb ? Heyan CHOBa
XOTI4Te BbI MeHH Tep3aTb ?
AHLIIIIBWH Aoqb oTga po,rworo,
TIOXHTHBLIIff ripecTo.m, Karb TaTb I ?
YuTe 1 BRAM H Term-1144a
Meml He BI cH.narb nphoTHTE, 1 "
www.dacoromanica.ro
Si ce vale ? pe pat
Domn4a, cu valul ridicat, doarme.
Ro§eata obrajilor palpae,
Apoi se tope§te . Atotputernice Doamne !
Voevodul fermecat repeta :
# Cat e de frumoasa! * Tacut,
Plin de admiratie patima§a,
Stefan la tânara domnita
Fermecat privqte.
Si sa turbure nu indrazne§te
Al ei somn dumnezeesc !
Al Voichitei tanar chip
Respira desfatare §i dor,
Si nevinovacie sfânta,
Si Inca ceva, de neinteles,
Si i-ar placea un veac intreg
Sa se minuneze de atari frumuseti !. . .
Voichita ridica pleoapele

Ochilor ei lucitori i umezi
Si cu o privire gale§a, plina de dor,
Se uita in jur !
H 0, Dumnezeule ! Voevodul !
Demult e§ti aci ! oare din nou
Vrei sa ma chinue§ti?
Lipsind pe fiica de tatal ei,
Luandu-i tronul, ca un hot !?
Pleaca! Se vede ca nici temnita
Nu e in stare sa ma ocroteasca!
www.dacoromanica.ro
CTE(DAHb
Y8m I 51 Klairb 8nepexh, BOrIKHIIH,

Om Bacl. ynpexowb. Mowem 6bITb
51 HaCJITHHJleb Baurb rwBL OTtlaCTH,
HO WbpbTe, rpycn, TocRa MOH
AOCTORHbI 6o.irbe ytiacTbg,
LIU% rwbsa. By,gb, tITO 6yAerb I 51
PtIIIHJICH Hcmyrnyrb npexb BabAH
Bmiy cnyqathipo M010
MOHM14 tOpbKHMH c.neaamx 1
areirb Baurb mann. 51 oipto
Emy Haawb ero ikep>KaBy...
ab Harpau o61) OAHOMI1 :
BOilICHIIH I R Tek 111061W 1
flpecioni, nono MHHyBLIIHrb c.naBy,
WH3Hb 1 FOTOB% Ten oTAaTE.1...
Arb I He rnsum C13 Tamin yKoponn I
Kb quay WeCTORHM13 8THM73 B30p0M%
Memi aapairhe Kopwrb ?I
Bifily H HcKynwrb ciapatocb
Mffifyinuee }intro) aa6y,Elb
flepexb TO6Oit 131 c.neaaxi si Kalocb :
Moeri moeil, Boihama, 6yAb I"
BOIIKE41.1A
"1CHR3b I TPOHyTb BbI MeHH ratim,

Ho rioaa6Eum o6T, omowb:
51 rurbiffm4a, 11% Kpaio tipitowb,
51 He cso6op,Ha 3irbcb 1"
www.dacoromanica.ro
'I'EFAN
# Vai! Eu dinainte a§teptam, Voichito,

Dojane dela tine. Poate
Am meritat supararea, in parte,
Dar crede-ma, tristelea, dorul meu
Merita mai mult mild
Deck suparare. Fie ce o fi!
M'am hotarit sa-mi rascumpar inainteaqi
Vina mea fara voie
Cu lacrimile mele amare!
Tatal tau traqte. i ii dau
Inapoi stapfinirea...
Drept rasplata un lucru cer:
Voichico ! Te iubesc!
Tronul, gloria biruinlelor trecute,
ViaIa totul sunt gata sa li le dau!...
Ah! nu privi cu atata dojana!
De ce cu aceasta privire cruda
Dinainte sa ma mustri?!
Caut sa-mi rascumpar vina...
Cele ce au fost uita-le pentru vecie...
Inaintea ta in lacrimi ma caesc:
A mea... a mea, Voichito, fii!*
VOICHITA
# Maria Ta! Ai tiut sa ma m4ti,
Dar ceva ai uitat:
Sunt intemniTata, in Iara straina,
Nu sunt libel% aici! *
www.dacoromanica.ro
170 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. BASDEIJ
CTEOAFrb
Te6t-Int
BbITI) 11111HHHHeil 1 CB060AHH TM 1
Mon Aepnma npen% To6ofo,
Moeio 6ynyineit weHolo,
CMHpHTCH Erb nparb. TBOH inetiTbI,
Ma.ntilinee THoe sentHbe
OCylgeCTINTI) Bls OAHO mrHoseHbe
Pa6oHl HOCAYWHbIH T011[11311"
BOVIKI4LIA
Ho much 6bITb HA HHHHerl I iloaopid

.11xwb !TOM) H3r.BBAHTb Bls COCTO5IHI3H
14 cainolno6in cTpaAaHbn,
14 COACTH ynopi 1 "
Cntwa Ha xonnoe ygeHbe,

CnoHa Bornankm, ICI) COHMAH1310,
51 110HCHHTI) He morb:
H4HBAbHHIM M011 abe0B% He J1!06HT%
14 HtnHo npo raynnarry Tpy6Hrb
HeBbIHOCHMO CTpOrb 1
Bce Blo TpeTbeil KHHIt 06-13HCHHTCH,
A biewny Thu, normy TIHTbca:
ab ranon% c-b o6tHrb Horbl
Ronewb BTOpOil HacTli.
www.dacoromanica.ro
DOMNITA VOICIIITA (POEM) 171
gEFAN
- 4 Tu oare
Sa fii Intemnicata! 4ti sloboda!
Puterea mea Inaintea ta,
Viitoarea mea solie,
Se va smeri pan' la pamant. Dorinlele tale,
Cea mai mica porunca a ta
Le vor tnfaptui Intr'o clipa
0 mul%ime de slugi ascultatoare!*
VOICHITA
-4 Dar e o ruqine sa fii Incbisa! RuOne!

Numai sangele e In stare sa rascumpere
Suferinla mandriei
_
Si mustrarile cugetului! *
Grabindu-ma la exerciIii de cavalerie,

Cuvintele Voichitei, din pacate,
Eu n'am putut sfi le explic:
efului meu nu-i plac absen%ele
Si ve§nic despre arest vorbe9te
E nesuferit de aspru!
Totul se va lamuri In partea a treia,
Iar pana atunci ma duc la instrucIie:
In galop pe ambele picioare!
Sfaillitul parcii a doua.
www.dacoromanica.ro
MACTb TPETb5I
H Wb Hamemb xpat Wb AHH 6bIAbIe,

Roma noirb xro 6ycyphlawb
He HH311/113 'Immo MOAA0BaW1
Henpex.nommoti pmcxoil 1310IH,
Boiinbi Hoinumcb yAa.nbre.
TypHEpu 6bIAH 11 y HUI),
H AtB131 CB'bHOIMH whxxamx
repoewb HarpaBgam caul.
HacTyrb, 6o5Ipnwb, BOHM), KHH3b
3a B3rAHAT3 RpaCOTKI1 pwroBanx,
Po ;will, IIHHOWb He pa36xpanx 1
Cxyganocb nacTpcy He pawb
Cpamb Henbmwxy, H BI Harpaity
BtHowb x 11AaMeHH131e B3FAHAI31
01173 Orb wpacamm nonynairb.
HtHenrb Hap0AHEaci BOCIItHaArb
Atjla If 110ABHIII repoH ...
Mmivio Hpem TO CBHT0e,
BI Homarb aapwawbni Haurb 6y.nam,
H TOAbRO IltCHH TOBOpHrb
Hahn npo wwme-6brrbe 6bume 1
Becb Amp% aa6bum IITO Ha AyHat
Ecn ropembrmax cTpaHa,
KoTopoil Aonx cymeHa
Pa6olo 6bab scup;
HO BI AHH 6bIAbIe Brb nom% 'Tat
CyAb6a Esponbl ptweHa 1
Bct l'OBOpHT73 npo Ham, Cb ynbI6Roil:
www.dacoromanica.ro
PARTEA A TREIA
Si 'n %am noastrA in timpuri trecute,

CAnd, sub jugul Oen,
Moldoveanul incA nu-0 apleca umil
Grumazul lui neinduplecat de Roman,
Se aflau luptAtori viteji.
Turneluri se fAceau 0 la noi,
Si fetele cu cumuli !diorite
Pe eroi ii fasplAteau.
Pastor, boer, osta sau domn
Pentru privirea frumoasei se luptau,
Fara deosebire de neam 0 rang!
Nu odatA se intAmpla ca pastorul
SA doboare pe un domnitor, 0 drept rAsplatá
CununA 0 priviri inflacarate
Dela frumoase primea.
Bardul poporului cAnta
Faptele 0 ispravile eroului...
A trecut acel timp slant,
In teacA a ruginit al nostru palq,
Si numai cAntecele ne spun
Noua, despre traiul din trecut ! 12)
ToatA lumea a uitat ca. la Dunare
E o Iarà nenorocia,
CAreia ii e menitá soarta
SA fie mereu subjugatá ;
Dar, in trecut, in aceastä -Ora
Soarta Europei se hotari ! 13)
To-ci spun despre noi cu zimbet:
www.dacoromanica.ro
174 INCEPUTURILB LITERARE ALE LIT! B. P. HASDEU
Hapoxb npocToil I" A litM1 OHI 6hurb I

Kaide nopHrH THopiurb I
YBbI 1 IIp0 TO BeCb nip% Hemndil
3a6burb ... Ammo aa6Nurb I
H BOT1 Ha pal:0cm ma CriaBbi,

K% yrbrb mouniburb pla.nbinurb,
CTecpawb HaaHalnurb 6o11 Ha cnaBy 1
SIBHJIOCb MHOWeCTBO 6oitnowb :
Y Hclrb rnaaa ropwrb oTHaroit
H pm metnyrcn Ha 6ofi ;
Bct CID HeIIplITB0pH010 OTpaAOri
FARARTI Ha nnouAaAb : Aoporoti
Cepe6panolo AJIHHHOR ultimo
0Ha Boxpyrb o6HeAeHa :
HoAo6Homy Hennroxbnbio
AIMHTCR IllyMHaR Tonna.
3a ntnbio, IneHeng ycarini,
iblxie BOHHbI CTORTI,
O crapurb 6HTBarb FOBOPRTI
14 6e3ripmpacmbulaH oimul
Ha none 6paHHoe rnnAwrb.
,,TO-Ab Atm 6bi.no 1313 Hatue Hpemg I
Tenepb 6ofigbi HH TO, HH ce,
Xype, ToHeHbrcoe nnehig,
'fro Innarb HtmeincHrb nenie I "
Taxi roHopHAH MeNCI3 C06010,
Tpyna Halo, mower' TOJIII010,
BoraTbipH MHHyBILIHrb ntrb,
HETomnu crapme no6tiVb.
www.dacoromanica.ro
DOMNITAVOICHITA(POEW 175
u Un popor simplu!* Dar ce a fost el!

Ce vitejii a savfirOt!
Vai! despre aceasta, lumea intreaga
A uitat... demult a uitat!
*i iatà, spre bucuria Sucevei intregi,
Spre veselia vitejilor puternici,
*tefan hotäri o luptà pe cinste!
S'au ivit o multime de luptatori:
Toti ochii sträluceau plini de curaj
mainile cu nerdbdare a§teptau lupta;
Toti, cu neprefacuta bucurie,
Privesc piata: de un Ian%
De argint lung §i scump
Ea e imprejmuita:
De o asemenea splendoare
Se mira ceata sgomotoasa.
Dincolo de lant, miqcand din mustali,
Stau vitejii osta9i,
Despre vechile lupte vorba aduc
Si cu ochi nep5rtinitori
Privesc la cfimpul de Wale.
4.Nu ap a fost pe timpul nostru!
Acum luptatorii nu-s buni de nimic,
Un neam lipsit de putere,
Ca ascuti§ul sabillor nemte§ti!*
Astfel Intre ei i9i vorbeau,
Glumind cu to-0i asupra tinerilor adunati,
Vitejii anilor trecuti,
Ucenici ai vechilor biruin/i.
www.dacoromanica.ro
Ho Hpyrb Hapoiki xacyencncx !

CTetJawb Ha B0p0HOMI, Howl.
CpeAx anponowb TIOHBHJICH
14 Benwiano noxnommx
CtAmbn) 6oxpahrb it Tonnt,
Tonxamneticx HeTepntaxxo,
11T061, BoeBogy ymman).
Kpaconcx icxoca CTMAJIHBO
Ha KHH3f1 BHTH3H T.IMARTb,
Halk'bHCI, XOTI, Me.III,KOMI, cHxcxarb
ETO opmmmidi B3TARITI).
Ho, He BaTAHIlyBIIIH, ropnemmo
CTeain, npotxarb. ab cTopowb
Bmna yupoeHa nananca,
Kahucoii o6TaHyTa 113BHt ;
.IIHIIII, 3H011Hb111 COMILIa Arm yxpalmit
Ilo 6apxaTy CKOnb3HKI,, xrpa.wb...
Ho BHyTpI, ex He npoinucamb.
noirb XI-Mat% HOHb, nxTomexT, BOJIH,
CTen11011 ApaB1H AHTH,
KpyHOCTI, HCHWHIellHA OTHH,
KOHNTOMI, 6beTT, ... HO noHemirb
ChulpHeTca, no cTopoHamb TAHAHT%
14, Rawl) npexb 6HTBOR, Beceno xpanwrb.
Flon-btxanb EHH3I, Kb nananct MHTOMI,
3naToe crperax noperb
Env yCnpfUniBbIrl anpoxb;
Mewi TIM% BOCTOpReHHbIci Hapolvb
IlpwwbuTHyerb repos' !THROW&
ETO monoimeHandil Blurb
Cepima x Haopm Hecenxrb 1
www.dacoromanica.ro
Dar deodatâ o m4care In mulIime!

tefan pe un cal negru
In mijlocul aproziler aparu
i cu márelie salutä
Boerii carunIi 0 poporul adunat,
Ce se mi§c4 cu nerdbdare
Ca a vadà pe voevod.
Frumoasele pe furiq, cu sfialä
Priveau la voevodul viteaz,
Sperând, macar In treacat, sa prindá
Privirea lui de vultur.
Dar fara a privi, mândru
Trecu tefan. La o parte
Fu ridicat un cort,
Acoperit cu o stofa prelioasä ;
Numai raza fierbinte de soare, pe fur4
Aluneca pe catifea, se juca ...
Dar Inauntru nu patrundea.
Sub Domn un cal, fiu al libertaIii,
Al stepei arabe copil,
Se 'nvfirte, plin de foc,
Bate cu copita... dar Para voie
Se supune, prive§te In jur
ca inaintea luptei, necheazA vesel.
Domnul se apropie de cort. Indata
Scara de aur i-o dà
Aprodul, gata sà-1 serveascd ;
Iar Intre timp, poporul Inflkgrat
Slfivqte pe erou In strigâte.
Chipul lui vitejesc
Invesele§te inimile §i ochii!
12
www.dacoromanica.ro
Crecimrb 13% na.naixt OT,ROXH3T-Th

H cHoHa Ha ROHR BC11pb1rHy.irb,
Ha nnoina,gb, Ha 60i1H0B1 B3TAHHy.1113,
3aAymanca, noTowb anpojky
OHI 06-EMBHTb Hentlrb Hapo,gy,
LITO xonerb cawb B13 6opb613 nHxoil
14cnpo6oHaTb, MOT.110-.311 HpehtH,
3a6orb H AT% npeRnoHHburb 6pehin
Oc.na614Tb MOilb pyxH CT3.3b110ii,
OxptnHyHweil B13 6opb6t xpoBaHoci ?
Hyab BbIrbleTeb H373 cpeAbi 6oilnowb
1(To-3x6o . H 6e373 aJIbnbIxI CJIOBI
Cpa3HTc CI ICHR3eMeb. tleCTb H cnaHa
14 aHaiHaH HarpaAa wikerb
Toro, =the xonie CT311bHOB
0,RepH(Hrb Heprb 1 " cgaaawb anpoivb.
BOVIIAbI 6e3M0JIBHbl, H Hapoxb
XpaHHrb mongaHbe rpo6oHoe
Bnpyrb ICHH310 nbrbxairb 6e3crpaunio
HaBeTptqy BHT13b ya.a.110ii,
Ku% AtHa foHan npexpacHbiii
14, Rag% AeFanno, mano,goil 1
TH)KBJIbIH CT3.3bHbIH naTbi
CmanvianH CTpO1HbIi CT31113 ero,
Ha ronost inenowb xpbrnaTbdi,
Rb much cTapHHHbdi metrb 6ynaTHbIfi,
Y cTperneHR xonbe.
,951", MaTIBHJII loHolua : "Xtepaato
Ob To6ort cpa3HTbcH, rocnoppb ;
XOTb MOJI0A7a H, HO B13 Au4nowb xpat,
www.dacoromanica.ro
Stefan in cort se odihni

Si din nou pe cal se arunca,
In piaIa la luptatori privi,
Se facu ganditor, apoi aprodului
Ii porunci sa vesteasca poporul,
Ca insu0 el vrea in lupta apriga
Sa 'ncerce, putut-au oare timpul,
Povara grijilor 0 anilor trecuIi,
Sa slabeasca puterea braIului de oIel,
Intarit in lupte sangeroase?
o Sa iasa dintre luptatori
Cineva ... §i far' de multa vorba
SA se lupte cu domnul. Cinste 0 glorie,
Si o rasplata insemnata a§teapta
Pe acela, a carui lance de oIel
Va invinge ! b zise aprodul.
Luptatorii stau tactiIi, 0 poporul
Pastreaza o tacere de mormant...
Deodata clomnului, far' de fried,
Ii ie0 inainte un cavaler viteaz,
Frumos ca o tanara fecioara
Si -Cal-1'4r ca zorile zilei !
Zalele grele de ()lel
Strangeau mijlocul lui mladios,
Pe cap coiful inaripat,
In mana un palo§ vechiu de ()gel,
La scat% lancea.
o Eu *, zise tanarul: 4 indraznesc
Cu tine sa ma masor, Maria Ta ;
De0 sunt Val-far, dar in sara-mi draga,
12.0
www.dacoromanica.ro
180 INCEPUTURILE LITEDARE ALE LUI B. P. HASDEU
BT, oTegecTnt, 1 mol yAapn:.

He pan), nowtpb, pa3H./11 6e3cTpaumbIrb 1"
BORIAM, comaTbI H Hapou:1)
AHBRTCH. 1330pbI cnanocTpacTribun
CnIA.nHBo-atTpeHIMIX73 xpacorb
Brnufficb Bb npexecTHaro repos'
14 1110110T1 CJIMUHTCH noporr:
Kara owb xopourb 1 0 Bowe moil 1
KorAa-6i OH% He pow,newb Ann 6on
OH% AJIH .11106BH pownewb CBSITOR 1"
YB131 1 BeCb WeHCIdit poirb TaR0B1 :
1(pacasna WefILIAHHbI wantiorb.
110 14X1 cnonawb, oilHa ino6oab
ETO npoc.naaHrb H . . . corpterb
He ropntunmnyfoca Kp0Bb 1
3aTo Keb yporw, Wb cowantriblo,
He CHHCX0A14Te.11bHbI OHt ;
Emy, HOP, BH,ROM1 CHHCXOHMeHbfl,
>1(e.nalom CMeln11 Ha BOMA. :
Cmepn. aa OTH143Hy Hac.nawneHbe I
Bi To.nnt, Heaamtqaembni Huxtml,

CTOHJII COJIikarb CL OPIGOMHbIMH ycamn,
aTerno 6e3B'bCTHblii He coactiwb
Ho ICTO 0111?. Aoran,ailTecb camH.
BovpyrT) ce6n yrrnomo 0111 Banpawb
14 Ha 6otinow1 He o6parua.Trb EHHmarma,
flopof JIHUlb /JrnH}!bIi ycl Kpyrunb BI M0.1111alibH
14 Clo rpycnio TailHolo B3AbIXa.111:
0111, BRAHO, MO1'0 HC11131Ta./111
3HaKOMbI, 311an, emy cTpajAaHbn 1
www.dacoromanica.ro
In patria-mi, 0 lovitura mea

Nu odata, crede-mg, izbea vitejii! #
Luptatorii, soldaIii 0 poporul
Se mira. Privirile frumoaselor
Patima9e, sfioase 0 upratece,
Se a/intesc la incantatorul erou.. .
Si câte o 9oapta se aude:
# Cat e de frumos! 0, Doamne sfinte!
Daca... El nu e rascut pentru luptal
El e nAscut pentru dragostea sfânta! #
Vai! astfel sunt toate femeile:
De cel frumos femeilor li-e mila.
Dupa parerea lor, numai iubirea
Il va slavi 0-i va... incalzi
Sangele, care Inca n'a clocotit!
In schimb, pentru cel urit, din pacate,
Nu sunt miloase ;
Lui, ca o ingaduin-p,
Ii doresc moartea in razboiu:
Moartea pentru patrie e o fericire!
In mulIime, neobservat de nimeni,
Statea un osta cu mustaIi uria§e,
Nu cu totul necunoscut cetitorului...
Dar eine este el?... Ghici-ci singuri.
In jurul sail privea posomorit
i pe luptatori nu-i lua in sunk
Cateodata numai mustaTa lunga §i-o sucea 'n tacere
Si cu tristele ascunsa suspina:
Se vede cd mult a suferit !
Se vede ca-i sunt cunoscute suferinIele!
www.dacoromanica.ro
Koma, no BbI30By CTe4)aHa, Ha 6opb6y

OTBa>KHb114 loHowa notxamb Jcb BC/BBC/At,
14 Inyhrb npHirbTcTsia nocnbunanca 13% Hapo
Ycatrb Ha crch.nbgaRa BUJIHHy.lrb. Er Ay
flogyAnnocb, trro rxt-To 0111 BcTptiiancn
Ci rhivrb loHoluel Kan. nahorrb KOpOTKa l"
BOCK.1114KHy.Wb 0411: "6bITb mowerb, o6o3Hanca
He imam ... a RaweTcH olla ".
14 BOT'b 11pOTHBHHKII Ha n.uou.mb Bbrb3HCafOrb:

Boewb HeStA0Mb111 H 3HaMeHlIT13111 KHHab.
143%-nowb ptcHnni y rnxi 01'011b CiHerb,
Ho 6.7lecia paampterub anal r.nam
Y 10H0111H Bi ogarb : H mem, H ntaxqa c.naBbI,
Y KHH3H: cowantHbe H TocRa,
OHT, Ha npoTHHHHHa He paw!, HanogTHwRa
Bpocaerb B3IVISIA13 ... He aambIce.ni RposaBbni,
He 3aBHCTH HJJb camomo6ba HAT)
JIMIlb HbKHOCTb nbipamerb BTOTI B3rJM1133 I
B01114bI cpaakumcb mewl co6o1

OT6H.1113 Konen". CTetpairb yAatmo
YAapi npoTHHHHRa JIHX0r1.
14xs B3OpM BCTp'bTHJIHCb, 14 Mpatili0
Hantypn.ncH 6oewb MJ1aJoi 1
14 cHorta KOBbH aa6peHtiam
flostpHTb TpyAHo 1 Focno,qapb
)KecToRiii 110.11r114.1113 yAapi I
repot'', RoTopuhrb yapainann

Typtiamn ma.neHbxxxi AtTeit,
www.dacoromanica.ro
Gaud, la chemarea lui Stefan la luptà,

IndräzneTul tândr se apropie de voevod
Si sgomotul uralelor se auzi din popor,
Mustäciosul privi pe indrAznel. Lui
I se Om ca undeva se intAlnise
Cu acel tânär. << Ce minte proasta! ))
Strigá el: # poate 1-am semuit...
Nu cred... dar mi se pare ca e ea... )>.
Si iata, protivnicii ies pe piwp:

Luptitorul necunoscut si vestitul domnitor.
In ochii lor pâlpâe o flacark
Dar osebità e stralucirea lor!
In ochii tândrului: rAzbunare si sete de mgrire,
La domn: pgrere de ran si dor,
Din and in and spre protivnic, pe furis
Aruncá o privire... Nu gaud sAngeros,
Nu otrava pizmei sau ambiliei
Numai duio0e aratà aceastà privire!
Luptdtorii incepura intrecerea.

Stefan izbuti sa. Indeparteze cu lancea
Lovitura dibace a dusmanului.
Privirile lor se intalnirà, si intunecat
Se incrunta tânarul luptator !
$i iar6si láncile sunarà...
E greu sa crezi! Domnitorul
Primi o loviturà cruntà!
Eroul, cu al cárui nume inspaimântau
Turcoaicele pe copiii lor,
www.dacoromanica.ro
184 INCEPUTUEILE LITEBARE ALE Lill B. P. HASEEU
LlbH HOJABHCH He pa31 CMY110.1H4

olepwasbr H napeif,
Pe6eHHowb no6tKlewb lieBIBITHbIrl
LUyMi CJIbILLIHTCH CO BCtrb cTopowb:
Tonnt H BOHIlaWb Ikocalaio,
To rocnoAapb Hrb no6tHukerrb.
BApyrb foHoma C'b KOHH cnpbuHyJrb,

1(1. CrecpaHy noAolueTrb... H HtH(110
CKB03b CJIe3bI Ha Hero BUJIHHylrby
14 Howinam prnof 6t.nocHtmoil
CTIAAJIHBO KHH3I0 npoT5H3ur1
14cTiewb BHA% MpaHb1i, B301:T1
.
cyporibni,
Ero rnaaa ropnrb J11060131310 I
14 BOTh 0111 MOJIBHJI13 KIIH310 CJIOBO :
51 HcHynzna aToil KpOBbIO
Mo Turbirb HOCTKAlibIii 1 ...
51 TBOH 1
FCJIHHyCb, C13 CeTOAHHLUHHTO HI
51 6ygy HUITb 11H11113 VTR Te6H
THoeto 6yAy H pa6oto I "

14 opocHnHca caeaolo
.11aHHTIA Ilt)RHbISI eg.
137) HapoAt JIHUM 0AHH13 COJIAaT'b,

3HaHomen-b Haurb, morb nonHmaTh
Pttll. wry. SI He 0603HaJICH",
Offb rpyrrHo MOJIBHJII npo ce6H
LIHTaTenb ntpHo Aora,10.1101,
Cl wbhvb rocnoaapb Oreepawb cpawancH...
www.dacoromanica.ro
DOMNITA. VOICIIITA (POEM) 185
Ale carui vitejli nu odata au Ingrijorat

State §i. mpãra%i,
E biruit de un copil! Un nedesluOt
Murmur se aude din toate parcile:
Ceata i osta§ii sunt necajip,
Ca domnitorul lor e Invins!
De pe cal deodata tanarul sari,

Se apropie de tefan... §i. duios
Printre lacrimi II privi,
Si maim alba ca zapada
Sfios o intinse domnitorului...
Disparu chipul mohorit, privirea aspra,
Ochii lui lucesc de dragoste,
Si iata ce cuvinte zise domnitorului:
Eu am ispa§it cu acest &Lige
Inchisoarea mea ruOnoasal... Sunt a ta!
Jur, ea de azi
Voiu trai numai pentru tine...
Voiu fi roaba ta!*.
Si de lacrimi se umezira
Ginga0i ei obraji.
In popor numai un singur ostq,

Cunoscutul nostru, putea sa priceapa
Aceste cuvinte. (< Nu m'am In§eIat *,
I§i zise el trist.
Cetitorul cred ca s'a priceput,
Cu cine voevodul tefan s'a luptat...
www.dacoromanica.ro
Y4rb I narconen-b OICOrigiMb SI

itaBHO plcb Hagaiym nowbcTb 1
Teneph mxcTa noaTa contcm 1
Konewb TpeTbeti 0 nocntjuieti nacTn.
www.dacoromanica.ro
Uf ! In fine sfâqii
Povestea dernult inceputà!
Acum e curat al poetului cuget !
Sfar§itul pari,ii a treia §i celei din urrna.
www.dacoromanica.ro
NOTELE LUI B. P. HASDEU
LA
#DOMNITA VOICHITA*
a) Vitejiile Ioanei d'Arc sunt cunoscute fiecaruia; contesa de
Montfort, stapana Bretaniei, in toiul luptei, purta printre ran-
dun i arata ostasilor pe micul ei fiu, Intarindu-le prin aceasta
curajul; ducesa de Rohan, pe vremea lui Ludovic al XIII-lea,
timp de un an a aparat La Rochelle impotriva regalistilor. Abate le
Arnaud spune, in memoriile lui, de contesa S. Balmore ca in raz-
boiul cu Spaniolii se lupta alaturi de sotul ei si a predat mare-
salului de Feuquilleres un mare numär de prizonieri prinsi de
ea insasi. Ioana Hachette, In fruntea unui grup de femei a silit
pe ducele de Burgundia sa ridice asediul cetatii Beauvais.
b) Margareta de Anjou, sotia regelui Henric al VI-lea, casti-
gaud personal biruinta asupra dusmanului, a eliberat pe Henric
din captivitate.
c) Fragment dintr'o doina populara, Wand parte din cule-
gerea mea de e cantece populare moldovenesti, cu note istorice r#,
pe care sper s'o public in curand.
d) Cronica lui Grigore Ureche se gaseste in e Letopisetele tarii
Moldovei e, publicate de M. Kogalniceanu.
1) Raul din Valahia, pe linga care Stefan cel Mare a batut

pe domnul Valahiei Radu, dupa marturisirea tuturor cronicarilor
si a legendei.
2) Romanii, adica Romanii, e numele pe care si-1 dau Ardelenii,
Valahii i Moldovenii, cu toate cä cei din urma intrebuinteaza
www.dacoromanica.ro
numele de Moldoveni, precum a observat deja printul D. Can-

temir.
3) Aprozii se numeau copiii de casa ai domnilor (indescifrabil),
un fel de s icioglani * turcesti, favoriti de-ai sultanului.
4) Castelul o pe Dâmbovita S sau e Dâmbovita * se numeste
astfel dupà numele apei Dâmbovita. Aci a fugit Radu, invins
de Stefan cel Mare la Soci, dupä spusele cronicarilor. Grigorie
Ureche spune cd tefan, luAnd cu asalt acest castel, a inchis in
el pe domnita Voichita, pe mama ei, pe curtenii Valahiei si a
pus 'Tana pe toate bogatiile lui Radu, care a fugit dincolo de
Dunfire. Eu m'am tinut de legenda, care spune cd domnita Voi-
chita... 1)
1) Aci notele lui Hasdeu se Satre rup, coala ffind rupta.
www.dacoromanica.ro
VI. JURNALUL INTIM
AL LUI B. P. HASDEU
(1852-1856) 1)
1) Note le din josul paginei la e Jurnalul intim a gi * Fragmente

autobiografice a sunt ale mele. E. D.
www.dacoromanica.ro
a Un journal qu'on fait de sa
vie est encore une sorte de mi-
roir D.
Sainte - Beuve, Causeries du
lundi, t. II.
In ziva de 21 Mai (1854) am plecat din Chi§inau la
Noul Mirgorod, insolit de tata 1), mama vitrega 2), bu-
nica 3) §i de fratele meu Nicolae 4), cari vroiau neaparat
sa ma conduca pana la Dubo§ari, adica pana la granila
Basarabiei. Calatoream in tacere: o triste0 nespus6 ne
apasa pe fiecare dintre noi ! Ma desparceam de ai mei,
1) Tata lui B. P. Hasdeu Alexandru Hasdeu (1811-1872),
jurist, istoric, filolog gi poet, de profesie avocat, om cu o eruditie
vasta, avusese o mare influenta asupra fiului sail, care a pastrat
legaturile stranse cu tatal salt i dupa ce plecase In Romania.
2) A. Hasdeu fusese Insurat de trei ori: prima data cu E. Daucg,
mama lui B. P. Hasdeu, care a murit la 1848, a doua oara cu
o rusoaica Tumanova, de care s'a despartit, gi In sfargit cu o ruda
a lui, Henrietta Hasdeu. Cred ca ad e vorba de a doua sotie a
lui A. Hasdeu.
3) Bunica lui B. P. Hasdeu, mama lui A. Hasdeu, Valeria Hri-
zantovna Hasdeu, a doua sotie lui Tadeu Hasdeu, o ovreica bo-
tezata (+1860).
4) Fratele mai mic al lui B. P. Hasdeu, Nicolae (1840-1859),
pictor, a murit intemnitat la Petersburg ca banuit de a fi parti-
cipat la o conspiratiune politica.
13
www.dacoromanica.ro
de cei scumpi inimei mele; mai ales imi sfa0a inima

desparcirea de tatal meu iubit, singura fiinIa care ma
mai lega de vialà, de and Inca copil fara experienIa
am avut de suferit o groaznica dezarnagire...
Ai mei ma petreceau fara sa Oie, daca ma voiu mai
intoarce candva in mijlocul lor, sau voiu cadea jertfa
iubirii catre noua mea patrie. Bunica plangea neincetat,
mama vitrega §i fratele de asemenea ; tata nu plangea,
dar tacerea lui era cel mai elocvent semn al simtamin-
telor parinte§ti, cari in acest moment ii umpleau inima.
Eu ma sileam, pe cat era cu putinO, sa par lini§tit, dar
deseori o lacrima, fara voia mea, imi uda obrazul, 0 nu
odata suspine grele imi sgucluiau pieptul.
In fine, am ajuns la Dubopri. A sosit momentul cel
mai chinuitor, momentul desparTirii; am inceput sa
prang, tatal meu de asemenea a lacramat !
Ne-am coborit la stalia pwei. Am ingenunchiat ilia-
intea tatei, apoi a bunicai, cerandu-le binecuvantarea.
Ei m'au binecuvantat cu lacrimi in ochi, dandu-mi sfa-
turi, cum sa slujesc Iarului §i patriei. Mi-am luat ramas
bun dela mama vitrega, m'am sarutat cu fratele §i am
poruncit sa mi se treaca bagajele din trasura cu care
am venit intr'aceea de pwa.
Mi9a, lacheul care trebuia A ma insoleasca pana la
Mirgorod, a aranjat lucrurile in diligenTa 0, luandu-mi
Inca odata ramas bun dela ai mei, am plecat, dorind a
scurta pe cat se poate momentele grele ale desparIirii.
In treacat, voiu spune cateva cuvinte despre cauzele
ce m'au determinat sa intru in serviciul militar.
Imi voiu incepe povestirea ab 090.
www.dacoromanica.ro
JURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU (1852-1856) '195
Pe la sfarrtul anului 1852 am facut cunorinIa cu

D-na Lazareva, vaduva polilaiului din Chirnau ca-
pitan de cavalerie Lazarev care cu pulin timp inainte
se mutase in campiile Elisee. Am intalnit la ea pe D-ra
Mina Merjeewski, o fata de vreo 17 ani, nu bogata, dar
inzestrata cu o inteligenla deosebita §i de o frumuseIe
med. La inceput nu mi-a atras aterucia, dar cu cat aveam
prilejul s'o vad mai des, cu atat mai mult resirmeam
influenIa acestei frumuseli minunate... In scurt ma
indragostisem de ea! Dar cum sa-i marturisesc iubirea?
In curand, ocazia s'a prezentat. Alina m'a rugat sa-i
procur carli pentru lectura §i mai ales poezii. Am intre-
bat-o daca a cetit pe Purhin §i la raspunsul ei ne-
gativ, i-am trimis dupa catva timp pe q Eugeniu Onie-
ghin >> 1), in care toate pasajele corespunzatoare senti-
mentelor mele de atunci le subliniasem cu creionul. In
curand am primit inapoi pe 4 Onieghin s> i o fericire!
rasfoindu-I, am gasit o §uvila de par blond: era parul
ei, se inIelege!
Copil de 16 ani eram sigur, cautam sa ma conving
ca Alina ma iubere! 8i inteadevar: intr'un timp destul
de scurt dupa acest eveniment, am izbutit sa ma apropiu
de ea, dar plecarea ei neareptata la Odesa a spulberat
stralucitele planuri ale iubirii mele ! Alina a plecat cu
tatal sail, mama §i sora mai mica la Odesa (sa se sta-
bileasca acolo, dupa cum ma asigura pretinsul meu
prieten Mina Ilaro, care acuma a intrat, se pare, in
1) Roman In versuri (1831), una din cele mai importante opere

ale lui Pu1chin.
13*
www.dacoromanica.ro
198 INCEPUTURILE LITERARE ALE LIM B. P. IIASDEIJ
artilerie). tirea aceasta m'a sdrobit, numai atunci am

inIeles toata puterea iubirii mele ; dezamagirea mea a
fost groaznica: nu ma iubqte! m'a parasit !
In acest timp, a venit la Chiqinau dela Tara bunica
mea i mi-a facut cuno0in/a cu familia Hodkowski, care
se compunea dintr'o vaduva femee Inca that% §i fru-
moasa 0 din incantatoarea ei fiica de 16 ani. Far-.
mecele ei in alt timp, probabil, m'ar fi impresionat, dar
atunci iubeam pe Alina, o iubeam fail voia mea, 0
numai odata in via-Va se poate iubi cu adevarat !
Oricum ar fi, cu toate ca eram intotdeauna destul de
rece cu Reghina Hodkovschi, copil fara experien0, ea
s'a indragostit de mine §i s'a hotarit sa-mi destainuiasca
sentimentele ei! Oare se poate nega dupa aceasta drep-
tatea vorbelor lui Pu§chin:
# Cu eat mai puiin iubim femeia,
Cu atat ii placem mai mult ! #1.)
Situalia mea devenea ciudata 0 ridicola ; iubeam pe
Alina, dar puteam oare sa-i spun Reghinei:
<< Imi pare rau, Domnipara, dar nu va iubesc!
Inima mea nu e libera in momentul de faia. Va rog,
iubi-ci pe alteineva! o.
Neavand posibilitatea sa-i explie sincer ca n'o iubesc,
eu... se incelege ce am facut: ma apropiam de Reghina
din ce in ce mai mult. Ea ma iubea inflacarat, iar eu
glumeam cu ea pour passer le temps!
Deodata, cu totul pe neweptate, se intoarce dela
Odesa Mina i aflu, spre nenorocirea mea, ca ea era
1) A. S. Pu§chin: Eugeniu Onieghin, cap. IV, Str. 7.
www.dacoromanica.ro
JURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU (1852-1856) 197
prietena veche cu Reghina. Sang bleu! Ventre bleu!

Morbleu! Parbleu! Tête blcu,! In scurt toate inju-
raturile, pentru cari atat de strict pedepsea regele Carol
X, imi vin in minte, cand imi amintesc situalia mea
de atunci intre dot& focuri !
Alina a observat ca prietena ei nu e indiferenta fa-VA
de mine 0, se imelege, m'a socotit tradator ; Reghina
a aflat cà iubesc de mult pe Alina, i s'a hotarit sa ma
uite. Astfel, am ramas in \rant, Invinuit de tradare de
una §i de alta.
Sa nu va mire faptul ca, zugravind prima, §i in acela0
timp ultima, mea iubire, intrebuinIez expresii cari,
intr'o masura oarecare, nu s'ar potrivi pentru evocarea
evenimentului ce a avut o influenp hotaritoare asupra
intregei mele soarte: eu scriu aceasta dupa mai mult de
doua luni de serviciu intr'un regiment de husari, izbu-
tind sa inec impresiile triste de altadata in binefacatoare
picaturi de 9ampanie, de0 adeseori i acum, ramfinand
singur, ma napadesc amintirile i, mi-e ru0ne s'o spun,
cateodata plang.
Am incercat de cateva ori sa-i scot din capul Alinei
pretinsa mea dragoste pentru Reghina, dar intotdeauna
intampinam raceala i indiferenIa din partea ei la des-
vinovàirile male. Aceasta ma ucidea.
Am incercat s'o urmaresc, 0 am observat cá nu e
indiferenta fa-ca de un tanar a purtator de frac *1) Pnu-
ewski.
1) In ruseste: Optimum, porecla ce se dAdea civililor de

eatre militari.
www.dacoromanica.ro
'198 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
In acest timp, trecea prin Chi 0nau, in drum spre

Moldova, regimentul de ulani din Olviopol, 0 pe mine
m'a vizitat iunkerul Henric Elovicki, colegul meu de
liceu din Rovno.
Disperat de tradarea Alinei, m'am hotarit sa-mi Ma-
bu§ pasiunea, despartindu-ma de ea, iar singurul mijloc
pentru aceasta era intrarea in serviciul militar.
M'am adresat tatalui meu, cerandu-i sa ma inscrie la
regimentul de ulani din Olviopol, unde a fi vrut sa fiu
Impreuna cu vechiul meu camarad Elovicki.
Atunci nu Implinisem Inca nici 16 ani. Probabil aceasta
a fost cauza principala a refuzului din partea tatalui
meu. Nici lacrimile, nici rugaminlile nu 1-au putut Indu-
pleca sa ma inscrie la militarie. Poussé a tout, cum se
zice, de Impotrivirea tatalui meu, nu odata aveam in-
tenIia 146 de a ma sinucide. Providenta Insa m'a
salvat !1).
M'am hotarlt totti0 sa 1ncerc voinIa Celui de Sus.
In livezile din 1mprejurimile ChiOnaului traia un vra-
jitor, Panaioti Usturoiu, bulgar de origine, care §i-a
dobandit un renume prin prezicerile sale la domniparele
1) In prima redactie, fraza se prezenta amplificatt In chipul

urmAtor: 4 Poussé a tout, cum se zice, de Impotrivirea tattlui
meu, m'am hottrit st int sinucid. Secretarul tattlui meu, F. G.
Vigura, avea un pistol Inciircat. Pandind momentul, and el era
la tata, ocupat cu hârtiile, am intrat in camera lui, am luat pis-
tolul de pe perete §i, varand teava in gurt, am tras...
Se vede et Providentei Si datorez viata: faptul ca arma nu
luase foc m'a salvat... Cugetfind, nu mi-am peimis Fa mai in-
cerc odata vointa Celui de Sus: m'am hottrit st Wept f*.
www.dacoromanica.ro
ei tinerii petits-maitres din Chi§inau cari sperau in

curand sa se casatoreasca. M'am adresat lui, intrebandu-1
daca voiu intra curand in serviciul militar.
Niciodata nu voiu uita pe omul acela slab cu fruntea
inalta si ochii adânciIi in cap. A luat in maini agile
si a inceput sa-mi ghiceasca.
Iata cuvintele lui (29 Iu lie 1853):
4 Tu vrei sä intri in serviciul militar ; tatal tau nuli
da voie ; el face bine: in curand va veni vremea ta. Tu
esti condus de iubire, dar ea e fara rezultate: aceia pe
care o iubesti, in curand se va casatori cu rivalul tau. In
curand ai sá te faci ostas, i norocul te va inso%i. Soarta
ta depinde de 3 expedicii, cari te vor ridica foarte mult
in opinia oamenilor, si in tinerele Inca vei ajunge la cele
mai inalte onoruri e.
El a mai spus Inca *multe lucruri de care nu-mi mai
amintesc. Impreuna cu mine, era la aceasta vizita la
Usturoiu unchiul meu Boleslav 1).
Cuvintele lui Panaioti referitoare la intrarea mea in
serviciul militar s'au indeplinit: nici n'a trecut Inca
jumatate de an de and il cercetasem.
Regimentul din Olviopol a plecat peste hotar ; eu am
fames urmarit de tristele. Prin sarguitoarele mele ocu-
paçii literare voiam sa-mi inabu§ iubirea, dar cu toate
silinctele mele, pana la intrarea in regimentul de husari
1) Unchiul lui B. P. Hasdeu, Boleslav Hasdeu (1812-1886),

naturalist, incepatorul nuvelei istorice romfinesti in ruseste. Ul-
timii ani ai vieii i-a petrecut la Viena, ocupandu-se cu strAn-
ge rea tradiiiilor familiei lui spre publicarea lor in e Freie Presse e.
www.dacoromanica.ro
200 INCEPuTuRILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
n'am trait, ci am vegetat. ..I' ai tire le diable par la

queue!
La 27 Februarie 1854 am implinit 16 ani. La 28 ale
aceleia§i luni, tanl meu a trimis petilia care Imparat,
cerand ca sa mi se permita intrarea in serviciu, direct in
armata ce opera in Turcia, in regimentul de husari al
Generalului-Feldmarepl contele Radetzki. Aceasta pe-
tiIie era scrisa intr'un spirit cu adevarat patriotic §i cu
un stil atat de frumos, incat nu pot sa ma ablin sa nu
dau mai jos copia ei fidela 1).
Intrarii mele in regimentul de husari i-a ajutat mult
prinIul Anton Xaverievici Liubomirski, maiorul regi-
mentului contelui Radetzki, care, in drumul sau spre
grani/a, a intrat in Chi§inau la 20 Februarie 1854. La
21 Februarie priqul Liubomirski a visitat pe tatal meu,
despre care a auzit mult pe cand era Inca aghiotant pe
langa generalul guvernatorul Bibicov 2) la Kiew. Taal
meu a ramas incantat de manierele §i cultura prinlului
§i, dupa plecarea lui, spuse, adresandu-se mie, ca daca
ar fi sa ma sacrifice pentru Iar §i pentru patrie, nu s'ar
hotari sa ma dea in alt regiment deck in al contelui
Radetzki.
# Sub conducerea unui om ca prinIul *, zise el:
( poli sa ie9i om >>. Am amintit tatalui meu, ca peste o
saptamana implinesc 16 ani §i. de aceea nu vad nici o
piedica pentru intrarea mea in serviciul militar.
1) In ms. urmeaza o lunga omitere: o pagina 1ntreaga goala,
destinata probabil pentru copia petitiei, care, lush', lipselte.
2) D. Bibicov (1792-1870), eroul anului 1812, fusese guber-
natorul Kievului, Voliniei §i Podoliei dela 1837 pada' la 1852.
www.dacoromanica.ro
De data aceasta am capatat invoirea lui.

Zis 0 facut : la 28 Februarie, cum am arRat deja,
petiTia &are Imp'arat a fost trimisä prin po0à. La
22 Aprilie s'a primit dela secretarul de Stat, primul
GoliIin, adresa Nr. 1826, din 29 Martie, comunieand cd
petilia a fost trimisá Ministrului de Razboiu.
Mai mult de o lura am weptat hotarirea definitiva,
i in sfar0t, neradarea cu care a0eptam s'a" ma despart
eat mai repede de ChiOnaul nesuferit m'a snit sà intru
in chip provizoriu socot in rezerve, 9i in acest scop
am plecat la Mirgorod, unde se afla atunci statul major
al diviziei de rezerva a cavaleriei ware. lath' itinerariul
meu dela Dubo9ari Ora la Mirgorod: Dubo§ari, Egorl'ac,
Vamscaia, Lipelchaia, Balta, Poznanca, Bobric, Berezna,
Olviopol, L'asaia gora, Pescianfii Brod, aanca, Malaia
Visca 0 Mirgorod. La Egorl'ac 0 la Bobric am poposit 9i,
a treia zi dupd plecarea din Chi9inäu, am sosit la Mirgorod.
Drumul dintre Pescianfii Brod 0 Zlânca imi va ramâne
memorabil intr'o privinfa : dupa ce-am facut vreo 8
verste dela Pescian'ai Brod, am fost surprins de o ploaie
puternie'd 0 silit s'a trag pentru Catva timp la o carciuma,
care din fericire mi s'a ivit in cale. Aceasta earciumk
cunoscuta (cum am aflat dela vizitiu) sub numele de
carciuma lui Adaba9ev, e insemnatà prin dou'd lucruri,
foarte atrágátoare: intaiu o bere minunatà 0 apoi
fiica hangiului, Timna, o jidancuca de 16 ani de o frumu-
sete rark care, cum vom vedea mai departe 0-a pus
ochii pe mine.
La 24 Mai am sosit la Noul-Mirgorod 0 am tras la
birtul lui Herr Split un neaml indenfanatec i 9iret.
www.dacoromanica.ro
Prime le 2, 3 zile le-am petrecut la Mirgorod intr'o

completa inactivitate, care provenea dintr'o cauza foarte
naturalà: nu tiam ce s fac.
Lacheul meu Mia, sergent din ulanii de garda, care
fusese mai inainte in regimentul de ulani din Noul-Mir-
gorod, apoi trecut in garda, ma sfatuia sa trimit dupa
seful furierilor ca intreb cui trebue sa ma adresez
in primul rand, ea sa intru la husari. Dar eu am neglijat
sfatul lui, hotarindu-ma sa consult pe cineva mai inteli-
gent deck un furier.
in camera de alaturi statea un tânar V. A. Cleopin,
de origine Mar din Crimeia, venit cu o saptamana
inaintea mea, ca sa intre la regimentul de ulani din Bug.
Am facut cuno§tinIa cu el, imediat ce am sosit, in ca-
mera de biliard: se 9tie cat de repede se fac cuno§tinIele
in anii tinereIcit, pot zice intr'ai copilariei; dupa cuno§-
tinla vine prietenia. Cleopin m'a sfatuit sa comunic
dorinIa mea de a intra in serviciul militar aghiotantului
qefului diviziei, capitanului de cavalerie B. E. avrov.
A doua zi m'am dus la Cancelaria diviziei, unde, cum
mi s'a spus, puteam gasi pe avrov dela ora 9 pana la
12 dimineala. Intr'adevar, intrand in camera aratata,
in care intotdeauna lucra aghiotantul, l'am gasit exami-
nand un act. Observandu-ma, m'a intrebat ce doresc.
1-am spus scopul vizitei mele. s Ai adus garanIia
necesara pentru intrarea la husari? * m'a intrebat el,
dupa ce m'a ascultat. 4 0 am la mine*. <Actele
le aveTi? > 4 Toate, cu exceptia adeverintei din partea
mareplului nobilimei ca nu sunt piedici pentru intrarea
mea in serviciul militar )). s Dar Dvs. nu putei fi
www.dacoromanica.ro
examinat aci, fiindca In Noul-Mirgorod nu sunt coman-

danIii regimentelor, cari trebue sa asiste la examenul
Dvs. De altfel, Statul Major va pleca zilele acestea la
Umani, si Dvs. puteli sa mergeli acolo *. Décon-
certé, ca sa zic asa, de cuvintele lui avrov, am inceput
sa-i vorbesc de inconvenientele ce le-asi avea cu plecarea
mea la Umani si l'am rugat 01 faca tot posibilul, ea sa
pot fi examinat la Mirgorod. <4 InIeleg bine situalia Dvs.,
voiu cauta sa va ajut, pe cat va sta in puterile mele.
VeniIi maine !*.
A doua zi m'am prezentat din nou la aghiotant. De
data aceasta el m'a intampinat ca pe o veche cunostinta.
4 DuceIi-va >>, imi spuse: da locotenentul colonel de
stat major Schleighel si-1 rugali din partea mea sa va
examineze #. Dela avrov m'am dus direct la Schleighel.
Daca n'aIi vazut niciodata pe Schleigel," il veli rem-
noaste dupa descrierea mea indata, intalnindu-1 eventual:
e un locotenent-colonel de Stat Major, mic, mic, mic,
cu o fa-ca destul de inteligenta, intotdeauna intr'o redin-
gota patata de grasime si cu un chipiu vesnic murdar.
Umbra <( cu sentiment, chibzuit si oprindu-se la rastim-
puri )>, aplicand la mersul lui vorbele lui Griboedov 1),
si and te intalneste, intotdeauna te priveste fix, parca
ar fi vrut sa-li cunoasca firea dupà infalisare.
La acest micuI colonel m'am prezentat dupa ordinul
lui avrov. Schleigel m'a intampinat foarte prietenos, s'a
inclinat de cateva ori dearandul, lovindu-si calcaele, si
dulceag mi-a spus: # PCIftili maine la ora 10 dimineqa #.
2) Comedia rope orb pia" (Nenoroc din prea multd minte),
actul II, sc. I-a.
www.dacoromanica.ro
204 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. IIASDEU
A doua zi, la timpul fixat, m'am prezentat din nou

la Schleigel, din nou am fost primit foarte prietenos,
cu plecaciuni adânci, numai cu deosebire ea' de data
aceasta mi-a zis cu o voce dulceaga: <i asa, azi v'd
voiu supune unei mici incercári*.
L'am urmat in altd camerA, un birou dupa aparerge,
unde el, asezAndu-se intr'un fotoliu a la Voltaire
dup6 vechime; probabil, contemporan cu Voltaire a
inceput sa-mi punä diferite intrebäri: din istoria Rusiei,
din istoria universald, din geografia Rusiei si geografia
general5, a vorbit cu mine un sfert de orà franvizeste,
m'a intrebat ceva din matematica si a scos concluzia
CA le stiu pe toate admirabil. 4 VA felicit )), a continuat
el: « spuneli aghiotantului ca aIi fost examinat. Zicând
aceasta, mi-a fäcut cAteva plecaciuni, inso/indu-si vor-
bele de dulci zfimbiri, si am plecat, cu intenlia s'd tree
pe la avrov. « AO fost la Schleigel? # m'a intrebat
el, observându-ma. « Vin direct dela colonel. M'a
examinat si a rAmas mulIumit de cunostinlele mele #.
« Acum, foaia Dvs. de examen, indatà ce va fi pre-
zentatd de Schleigel la cancelarie, va fi trimisa la Voz-
nesensc, pentru a fi semnatà de cdtre colonelul Mirbach,
iar Dvs., intre timp, aduceIi-mi garan0a si actele ; si
nu uitaIi s'à scrie0 tatglui Dvs. s'a-mi trimità adeverinla
maresalului nobilimii. Para ea nu pot sa va expediez
actele la serviciul inspectoratului*.
L'am parasit pe avrov in dispozilia cea mai buna
si, intorcându-mg acasà, am comandat croitorului dol-
manul, pantalonii de &Marie si chipiul, iar lui Misa i-am
poruncit sa cumpere cAteva perechi de pinteni argintaIi.
www.dacoromanica.ro
JURNALUL INTIM AL LUI B. P. RASDEU (1852-1856) 205
Asteptând sa mi se intoarca din Voznesensc lista mea

de examen, petreceam destul de vesel in chefuri la re-
staurantul lui Split. De acasA am luat cu mine 200 ruble
de argint de cheltuialá, din cari mi-au famas, când am
plecat din -Noul Mirgorod la Noua Odesà (unde se afla
regimentul II de rezerva), abia vreo 16 ruble, ceeace
dovede§te ca la Mirgorod am dus o via-p a la grande.
Si, inteadevar, in fiecare zi se adunau la mine la masa,
la ceai, la petrecere, o mulIime de ofiIeri de tot felul.
Imi mai amintesc dintre ei pe: Iuriev, eapitan de cave-
lerie al regimentului de ulani din Mirgorod, baiat bun,
care de altfel 0-a c4tigat reputaTia de beIiv in cel mai
inalt grad ; Simonowski, locotenent in retragere din regi-
mentul contelui Radetzki1), om cum se cade, dupa
1) Aci Hasdeu adaoga in margine, nota urmdtoare:
e Comandantul meu de escadron, ciipitanul Antropov, mi-a
povestit cauza, ce 1-a determinat pe Simonowski, care servea in
regimentul nostru, s'd demisioneze. Odatà, dupä un chef bunicel,
se intorcea seara tarziu acasá. Deodatil aude o voce femeiascd:
Ajutor! Ajutor! Simonowski aleargà intr'ajutorul necunoscutei
gi, Inteadevfir: pe balconul unei case cu dou'd etaje, sta o femeie
gi, franganduli mainele, chiam6 dup5 ajutor. Ferestrele casei
sunt viu luminate. Simonowski se repede ca un chevalier ser-
vant, apAratorul sexului feminin, In casa, unde este inampinat
inteun mod putin binevoitor: cu bastoanele. Husarul nu e de-
prins ski se lupte cu asemenea armä ; el se retrage vitejegte ca
d'Artagnan in t Trei Mugchetari )). Dar aceasta nu ajunge ; a doua
zi vine la polimie reclamatie, ea' Simonowski, cornet de husari,
s'a nSpustit in cutare casà, In timpul balului, In stare de ebrie-
tate, gi a vrut sfi alunge pe oaspeti. Ca sa evite ruginea, Simo-
nowski gi-a dat demisia. Aceasta s'a Intimplat, mi se pare, la
Slonim*.
www.dacoromanica.ro
apareme ; Adamovici, locotenent in regimentul de cuira-

sieri, om, dupa cum am observat, ve9nic nemulpimit de
sine 9i de soarta ; iunkerul Cleopin, despre care am vorbit
deja ; Desenior, cornet in regimentul de ulani al contelui
Nichitin ; Pernowski, capitan in retragere din regimentul
contelui Radetzki; Nazimov, iunker in regimentul de
husari al principesei Olga Nicolaevna 9. a.
Ultimului ii datorez cuno9tima mea cu Agafi-ca Zorici,
compatrioata mea, moldoveanca, care mi-a lasat o dulce
amintire. E o fata de 27 de ani, daca nu mai mult, dar,
cu toatà varsta, ce tanara pare, ce atracIie respira fru-
muselea ei! Am petrecut la ea, cu Nazimov, o singura
seara, 9i aceste cateva ore au produs asupra mea o a-
&Ana impresie!
Ziva mi-o petreceam, de obiceiu, jucand biliard cu
Cleopin 9i cu batranul Split, sau facand curte incanta-
toarei Sonicica, servitoarea D-nei Split, care 9i ea insa9i
nu e urita. Capitanul Baudouin de Courtenay, vazand-o,
a spus lui Simonowski cu mare ciuda: Morbleu! c'est
dommage, mon cher, que je ne parte l'allemand, sinon...
n'am auzit ce a zis mai departe. Ori cum ar fi, dar So-
nicica intrecea cu mult in frumuseIe pe stäpAna sa, 9i
apoi: 17 ani !... ce cuvant magic! Cateodata M-me Split
ne invita la # loto >> pe mine, pe Cleopin 9i. pe maiorul
regimentului de husari al A. S. I. Mo9tenitorului, Nord-
mann; se aduna la ea o mica societate germana, com-
pusa din cateva nemIoaice, 9i noi incepeam jocul <doto >>.
Ne9tiind nem-mte, facearn totu0 foarte elocvente de-
claraIii de dragoste partenerelor mele. Seara, de obiceiu,
eu cu Cleopin ne duceam 01 ne scaldam la instalaVa de
www.dacoromanica.ro
bai fäcuta pentru cantonieri §i, intorcandu-ne, cu o

pofta de nedescris, ingh4eam cateva pahare de ceai.
Dar cum sa petrecem restul serii? pour passer le temps,
ne duceam cu trasurile la Zlatopol, un or4el la 3 km
de Mirgorod, unde ne puteam u§or aranja in ceeace
prive§te anumite pMceri.
In sfar§it, foaia mea de examen a sosit din Vozne-
sense, §i Savrov, chemandu-ma la el, mi-a comunicat
Ca pot sa plec la Noua Odesa: <Trecând prin Voznesensc,
yeti transmite baronului von Mirbach aceste acte (mi-a
inrnanat cateva pachete i asignatii) §i 68 ruble de argint
Si aa, cu 16 ruble in buzunar, ram4iIele a 200 ruble
de argint, cheltuite in curs de doua saptamani, mergeam
in goana cu caii de pcoa la Noua Odesa.
Mie mi se putea foarte nimerit aplica versurile:
4 ...Cornet de husari
Jocul soartei in serviciul Iarului,
Fara de bani i Para de griji
Se pregatea de expediIie...*.
Iatã itinerariul meu pânä la Noua Odesa:
Noul Mirgorod, Malaia Visca, Zlanca, Pescianai-Brod,
Lasaia Gora, Blagodatnoe, Constantinovca, Alexan-
drovca, Voznesense, Belousovca, Noua Odesa.
Se vede de aci ca, dela Noul Mirgorod pana la Blago-
datnoe, am urmat acela0 drum, pe care am venit dela
Chi§inau. N'am uitat sa ma abat pe la c'arciuma lui
Adaba§ev, a earth stapana, prea frumoasa Timna, a
ocupat un loc in inima mea, care devenise foarte Inca-
patoare, de cand unica, adevarata i iubita ei locuitoare
www.dacoromanica.ro
9i-a schimbat locuinTa. Timna m'a intampinat aproape

cu lacrimi in ochi: atat de incantata era de venirea mea ;
am observat nelinistea ei i m'am grabit s'o duc a l'icart,
prefacându-ma ca cer un pahar de bere.
Am poposit in Voznesensc si am sosit la Noua Odesa
la ora 11 dimineqa. Am fost nevoit sa trag la singurul
hotel mai bunicel, ocupand o camera de 75 copeice pe
zi... nu uita-ci ea din 16 ruble argint, imi mai ramasesera
abia 2 !
Sosind la Noua Odesa, am socotit necesar, mai inainte
de toate, sa ma due la colonel cu referirge dela Statul
Diviziei, ca sa intru in escadronul de rezerva al regi-
mentului de husari al contelui Radetzki.
Afara de aceasta, Savrov m'a insarcinat sa-i predau
colonelului 68 ruble argint i oarecare acte. A fost
aceasta, daca nu ma insel, Joi. Colonelul m'a primit
foarte prietenos si a zis, ea va porunci aghiotantului,
locotenentului Rosnowski, sa ma inscrie in regiment.
Mu4umit de acest rezultat, m'am intors la hotel.
Vineri diminea/a a intrat in camera mea stapfinul
hotelului, cu o notiO, ca. D-1 Iunker Hisdeu datoreste:
pentru camera 75 copeice
o ceai 15
» masa 60 o
» Iigare 10 »
» cina 30
total . . I r. 90 copeice
Cu o indignare neprefacuta am primit contul i i-am
observat ca nu se cade sã vie dupa asa nimicuri i ca
www.dacoromanica.ro
va face mult mai bine daca Dumineca va trimite soco-

teala pentru cateva zile odata (Sambata speram sa pri-
mese bani). 0 Nu*, mi-a raspuns negustorul insistent:
# la noi ap e orânduit, se plate§te totul zilnic *. I-am
aruncat douà hartii de ate o rubla, spunându-i, ca
poate sa nu-mi aduca restul. Aceasta a produs o im-
presie asupra stapanului, care a iqit din camera, thm-
bind servil.
o Ba! * strigai eu: # animalule, vino incoace !*.
StapAnul, care era deja dupa u§a, s'a intors.
#1\lu cumva ai marunte ca sa-mi schimbi una de o
sun? * (eu nu mai aveam nici un ban).
La aceste cuvinte, stapanul mi s'a plecat pfina'n pa-
mânt. 4 Mi se pare ca n'am*, a raspuns el.
# Dar nu mai am nici o copeica marunta! *.
# Vai, cine nu v'ar crede !*. Stapanul s'a dus,
iar eu mi-am surls cu placere, traducandu-mi cuvin-
tele lui astfel: (< sunt gata sa va cred *.
A doua zi, stapanul, pe semne, a uitat sà-mi aduca
contul. Intalnindu-1 in sala de biliard, i-am manifestat
recuno§tinIa printr'un zâmbet binevoitor. Masa §i cina
le-am luat destul de zdravan, §i din nou am dat stilph.-
nului sa inleleaga, ea Inca n'am schimbat hârtia de o
sutd.
Dumineca. Aceasta zi, to/i cei de sub soare o petrec
dupa obiceiu, adica monoton. Tarancele se roaga, ba-
trinii evlavio§i, dupa ce au ascultat slujba la biserica,
citesc jurnalul ; negustorii se roaga lui Dumnezeu §i apoi
i§i reiau mqtqugul in§elaciunii ; prostituatele se plimba
de dimineala pana seara pe bulevard, endimanchées, in
14
www.dacoromanica.ro
in/elesul deplin al acestui cuvânt ; le beau monde e ocupat

cu vizite ; tinerii vagabondeaza unde-i due ochii. Din
numarul celor din urma faceam parte i eu.
Catre seara am ie9it la plimbare. Sunetele marplui de
cavalerie m'au atras pe Bulevard ! 0 ceata de gura casca
s'a adunat in cerc in jurul muzicanlilor no§tri ; doamnele
se plimbau in umbra copacilor, iar husarii no9tri pa0au
mAndru, rasucinduii mustaIa lunga.
M'am alaturat cetei adunate in jurul muzicanIilor.
Deodata aud o voce la spatele meu: o Hi§dau! Hi§dau! e.
M'am intors, i care nu fu mirarea mea, and, intr'o
grupa de ofiIeri ulani, am recunoscut pe Mihnevici...
<( Dar )), va zice acela, caruia i se va intAmpla sa
citeasca insemnarile mele: <<cc fel de personagiu e §i
acesta? Mihnevici, sau cum dracu-i zice ? Dar noi nu-1
cunowem ! #. Cu ark mai rau pentru Dvs !.
Mihnevici e un baiat prea cum se cade, fiul unui avocat
din Chi§inau, care a absolvit liceul din Odesa §i a ob-
linut diploma. De altfel, tiinla nu s'a legat de el, §i,
ramânând un baiat bun, de§i nu savant, a intrat in
regimentul de ulani din Voznesensc.
M'am imbraIi§at cu Mihnevici, ca n4te vechi cuno-
§tinle §i 1-am invitat la ceai. Impreuna cu el, a venit
la mine §i un iunker din regimentul de ulani din Olviopol,
Bielogrud. Printre altele, Mihnevici mi-a spus Ca esca-
dronul, in care se and el, sta la Noua Odesa. Mie, de
asemenea, mi-a poruncit colonelul sa ramfin la Statul-
Major al diviziei ; de aceea am hotarit sa luam o camera
Impreuna cu masa, avand in vedere ea un asemenea
fel de traiu va fi mai avantajos pentru amândoi. I-am
www.dacoromanica.ro
spus sincer lui Mihnevici ea n'am bani, dar ca wept

o scrisoare de acasa, 0 am imprumutat dela el 10 ruble.
Achitand datoria la hotel, m'am mutat in aceea0 lo-
cuinla cu Mihnevici, 0 gazda, frumiqica Marica, a con-
venit sa ne gateasca masa pentru o rubla pe saptamana.
Barbatul Maricai, Oran, petrecea la camp zile intregi,
0 de aceea nu e de mirare ea draguIa Ucraineanca era
cu mine binevoitoare 0... dar aceasta ma prive0e numai
pe mine singur, 0 pentru al-Pi, poate, nu e interesant.
Doted saptamani am stat cu Mihnevici. In a treia, el a
plecat cu escadronul sail in expediIie spre Ociacov, iar
eu am ramas la aceea0 gazda. N'aveam nici un ban...
In acest rastimp am putut sa apreciez pe deplin dragostea
Maricai.
Prietenii adevaraIi la nevoie se cunosc, spune vechea
zicatoare: ea s'a aratat o adevarata prietena: ma hranea
pour amour, imi procura tot felul de placeri (numai sa
fi depins de ea) ...in scurt, stateam ca la mama acasa!
La Teodorovca a fost, in fine, adunat corpul de iun-
keri, caci numarul lor s'a marit simIitor. Venind la
Statul-Major, am gasit acolo numai doi: pe Copley 9i
pe Zviaghin, iar in aceea0 zi cu mine a venit §i Sipov.
Am facut cu ei cuno0inIa fara intarziere, dar mi-a
placut numai unul: Sipov. Copley, 0 mai ales Zviaghin,
au produs asupra mea o impresie, pe care intalnirile
noastre nu numai Ca n'au §ters-o, dar §i mai mult au
intarit-o.
Pe fiecare il voiu privi din punctul meu de vedere.
Poate ca acest punct de vedere nu e just, dar e atat de
greu sa inlelegi pe oameni, atat de greu e sa patrunzi
14*
www.dacoromanica.ro
In adâncul sufletelor lor si judeci dui:4 manifestkile

exterioare, bleat fiecare Ii pre-cuqte in felul ski, 0 fie-
care se gindqte ca. posteritatea va fi de aceea0 pArere
cu el.
Copley Inca copil care se retrasese din Univer-
sitatea din Moscova, e un bdiat fárá experien0, apari-
nând acelei categorii de fiin-ce care au nevoie de o ca-
lauza.
N'are parerea lui proprie ci intotdeauna se ia dupa
pdrerea altuia. Ideea inalta despre frumuselea i talen-
tele sale if face trufal i nesuferit. E bogat, dar II a-
teaptii In viitor, soarta bogaIilor risipitori: dacd el insuci
nu va ajunge la s'arAcie, copiilor sk de sigur ca le va
rasa numai un krevers s 1), dupa care vor vedea cfit'd
avere avusese tatal lor.
InfaIicarea lui nu e de loc atragatoare, vocea e dul-
ceaga, cu toate acestea se bazeazâ prea mult pe impresia
pe care o face asupra sexului slab fizicul lui frumos.
La inceput eram bine cu el, dar aceasta n'a durat mult ;
nepotrivirea caracterelor i ideilor ne-a despartit in cu.
rand, i o urä reciproca a pus intre noi o piedicá de ne-
trecut. i inteadevar, exist& oare o du0nanie mai neim-
paean' cleat ducmania ideilor 0 a Inclinqiilor?
Zveaghin, a carui origine ci ignoranla ar trebui, se
pare, sà-1 Indeparteze de societatea oamenilor mai mult
sau mai pulin culp, a reu0t, cu toate acestea, sä se
apropie de Cocelev ci sà capete ascendent asupra lui.
9 La fetele, cari luau ofiter dota reglementard ; la bäieti

garantia depust la intrarea in anume slujbe.
www.dacoromanica.ro
JURNALUL INTIM AL LUI B. P. IIASDEU (1852-1856) 213
Aceasta va 'Area i mai ciudat, deed voiu descrie situalia

lui Zveaghin in legdturà cu societatea ofiIerilor 0 a
camarazilor. Sa presupunem Ca originea intunecoasa
poate fi inlocuità prin calitaple inimei, ca insuficiero
culturii poate fi completata prin generozitate. Sunt gata
sà-mi schimb deocamdatá convingerea, cd, dupä ex-
presia istoricului turc Vassaf-Effendi 1), in zadar vei
spdla oricAt de mult pe un negru, el nu va deveni mai
alb. Omul de obAr0e umild nu poate avea inima in-
teadevär generoasa ; nqiunea generozithlii o inlelege
intotdeauna pe dos. Dar ce ve-ci zice despre omul care
§i-a capatat reputa-cia de denunOtor, care talmace0e
colonelului cum ii vine la socotealâ vorbele, faptele §i
chiar gesturile camarazilor sài, silindu-se sa se ridice
inteat'at in ochii aceluia, incat ii injosea pe ceilalIi?
Astfel de om e Zveaghin.
Colonelul Iuhanov, om slab 0 credul, il protejeazà.
So-cia colonelului, femeie trufa§d, de o inteligen0 mar-
ginitä, dar dominând complet voinla 9i aqiunile sqului
sail, il nume0e pe Zveaghin ruda ei, care ii in1ocue0e,
in caz de nevoie, pe lacheu. Când trebue de luat bilete
la teatru e Zveaghin )), zice ea : e du-te pana la easier b).
Deed trebue s'a ias6 la plimbare, Zveaghin porunce0e
sä se inhame caii la faeton. De e nevoie ... 0 Zveaghin
se supune oricarui gest al doamnei colonel pentru a
intra in voia colonelului prin persoana ei. El e sdrac,
de aceea complezant cu bogaIii. Corley e bogat, 0
Zveaghin II lingu§e0e.
1) Vassel-Effendi (1740-1806), autorul e Analelor Imperiului
Otoman * (Constantinopol, 1804).
www.dacoromanica.ro
$i a§a, v'am aratat fn trasaturi caracteristice pe Co-

pley 0 Zveaghin. Ramâne ipov.
ipov, student al coalei de diploma-0e din faros lav,
un baiat de o inteligenla mijlocie, dar crescut in regulele
severe ale moralitaIii, a produs asupra mea o impresie
placuta. M'am apropiat de el §i pot zice, numai cu el
singur eram bine, fiindca ruptura mea cu Copley a
Insemnat totodata cearta cu to/i iunkerii venili mai
tArziu, camarazi sau cuno§tinIe vechi ale lui Copley..
ipov avea ciudaIeniile lui, cari de altfel mareau numai
respectul camarazilor faia de el. El urma regula ca
trebue mai mult sa asculIi decAt sa vorbe§ti, cã d'aia
avem noi doua urechi §i o singurn gura!
Nu bea nimic afara de apa §i ceai, nu juca carIi, se
ro§ea la cea mai mica aluzie relativ la vreo intriga amo-
roasà, nu fuma <( aceasta iarba draceasca )>, in scurt
avea multe ciudaienii, dar eine dintre noi nu le are?
Eu am §tiut sa InIeleg bine bunul 0 nobilul suflet a
lui ipov, de§i el nu putea sa ma inIeleaga pe mine.
Ce e de facut? Inca nimeni nu m'a inIeles complet,
eu singur abia ma inleleg! Am uitat sa amintesc printre
calitaiile lui ipov arta extraordinara de a prinde
mu§te ; aproape intotdeauna il gaseam inconjurat de o
mulIime de mu§te strivite ; de altfel 0 in aceastà ocupaIie
numitä de el massacrer des mouches, se arata o tra-
satura a virtuiii sale: el niciodata nu omora pe masculi,
ci numai pe femele, spunând ca numai femelele se In-
mullesc, 0 daca va distruge intre aceste insecte le
beau sexe, atunci se poate spera ca masculii vor pieri
de dor. In regiment, ipov a devenit drag tuturor ; unii
www.dacoromanica.ro
JURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU cts52-1856) 215
21 numiaue Monsieur Sipov *, alPi s Napoleon *, fiindca

ii placea sa ie braIele incrucipte pe piept, alPi <( Pavel
Ivanovici Cicicov )0), ceilalp e nepreluitul Pavel Iva-
novici #, 9i toli II iubeau din suflet.
ipov e mic i greoiu ; trasaturile feIei lui destul de
grosolane, dar in de se vede o neobipuita bunatate gi
totodata o mulIumire de sine, care se producea intot-
deauna din cauza con0iinlei superioritaIii sale morale
asupra altora. Spre onoarea lui ipov voiu observa ca
virtutea lui niciodata nu ajungea pana la bigotism, ciu-
daIenia pana la prostie, economia pana la sgarcenie:
in toate era moderat 9i, ca sa zic a§a, exemplar !
lath oamenii cari trebuiau sa fie camarazii mei 9i
in numarul carora singurul Sipov merita acest nume.
In curând dupa sosirea mea la Noua Odesa, numarul
iunkerilor s'a mark ; au venit: baronul Meyendorf, Na-
ra§chin, Samarin, baron Reitern, Stahurski, Pivarovici
§. a., despre cari voiu vorbi amanunIit mai departe.
Certandu-ma cu Copley, am incetat sa mai merg pe la
el, 9i ne intalneam numai la instruclie.
Comandantul trupei de iunkeri era locotenentul Dzo-
reain, om servil sau ingamfat, dupa persoana cu care
avea de a face. Instruclia incepea diminew la ora 9 0 se
termina la 11, iar dupa masa dela 4 pana la 6.
Ma duceam rar la instruclie ; ma ocupam pulin de
serviciu, fiindca nu ma interesa. Dzoreain era foarte
nemulomit de mine, se supara, mormaia 9i-mi fagaduia
1) Eroul principal din romanul lui N. Gogol: Su/late moarte,

(Megramq Aywn).
www.dacoromanica.ro
sa ma trimita la arest. Eu radeam de el 0 continuam

sa neglijez serviciul.
Neavand cuno0ino, certandu-ma cu iunkerii, Imi
omoram timpul cu carIile ; din pacate nici carli nu sunt
la Teodorovca. ipov mi-a dat sa citesc Le commandeur
de Malte, pe care o cetisem de cateva ori la Odesa.
Regulamentul serviciului de cavalerie mi s'a facut ne-
suferit Inca inainte de a fi cetit dot& pagini... In scurt
plictiseala ma omora ; a te plictisi insa, 0 a nu avea In
buzunar niciun ban e ceva!
In acest timp eu am facut cuno0in-ca cu iunkerul
Stahurski. E prost ca o ciubota, dar bun la suflet, 0
m'am imprietenit cu el. Ce-i de facut? 6 Cand n'ai pe§te
§i racul e pqte *, in lipsa de oameni i Nea Ion e om!
Stahurschi e foarte sarac, dar fiind ruda cu aghiotantul
regimentului, locotenent Rosnowski, se poarta conve-
nabil §i nu lingute pe nimeni.
Stahurski mi-a povestit Ca in escadron e un sergent
dintre nobilii poloni luaIi in serviciul militar dupa in-
rolare, Domaradski. Atat de mult a vorbit despre inte-
ligenla 0 eruditia lui Domaradski, care, dupà spusele lui
Stahurski, a facut Universitatea din Berlin # in mai
multe limbi *, Incat eu, fara sa' vreau, m'am bucurat, ca
daca iunkerii vor fi repartizaIi prin escadroane, voiu
avea un camarad, cu care voiu putea avea o disculie
savantà. Trebue sä §titi ca' tanl meu mi-a dat o indru-
mare filosofica germana §i de aceea Domaradski era
pentru mine o comoara.
Peste cateva zile dui-A conversaIia mea cu Stahurski,
Domaradski a sosit la Statul Major.
www.dacoromanica.ro
M'am grabit sa fac cunovtin/a cu el. E un om de 27

ani, de o statura mica, greoiu vi cu trasaturile fe/ei
foarte banale. Credeam sa aflu in el pe un corifeu al
erudi/iei, vi am gash un om de o inteligenla mediocra,
care nu vorbevte satisfacator nici o limba, afara de limba
lui materna, polona. Dar vorbevte atat de mult despre
sine, despre calatoriile, peripe/iile vi duelurile sale, incat
a reuvit sa ma zapaceasca, far% voia mea. M'am imprie-
tenit cu Domaradski. Mi-a povestit ea' are o imensa movie
in [indescifrabil], dar ca nu vtiu din ce cauze nu primevte
venituri.
In acest timp s'a primit ordinul, ca iunkerii sa plece
la escadroane. Fiindca eram inteacelavi escadron cu
Dornaradski, am plecat impreuna. Escadronul nostru se
afla in corn. Scerbani, la 20 km departare de Teodorovca.
Am sosit acolo pe la orele 9 seara. Sergentul escadro-
nului ne-a aratat locuin/a: am hotarit sa &tam impreund.
Sergentul ne-a spus ca. capitanul Antropov, comandantul
escadronului, a plecat la Nicolaev sa se distreze vi Inca
nu s'a intors. Apropo, in povestirile nenorocirilor sale,
Domaradski far& incetare ii reprova lui Antropov josnicia
lui vi mil-a infalivat ca pe omul cel mai ticalos, intrigant,
ipocrit, linguvitor, etc.... Eu am crezut, vi mi-a parut
rau-ca D-zeu m'a trimis in escadronul de rezerva.
A doua zi luam ceaiul la umbra unui salcam infrunzit
ce crevte sub ferestrele locuin/ei noastre.
Conversa/ia noastra se invartea in jurul subiectelor
din via/a de toate zilele: Domaradski nu era In stare sa
sus/inà diseuIii savante sau cel pu/in sá vorbeasca despre
nimicurile din lumea mare. Deodata a sosit la noi o
www.dacoromanica.ro
troica de po§ta 0 din trasura a coborit un iunker din

regimentul contelui Radetzki, pe care nu-1 mai vazusem
niciodata in trupa. S'a apropiat de noi i salutandu-ne cu
destula bunavoie, ne-a declarat ca s'a inscris in regi-
mentul nostru, ca are fericirea sa fie cu noi in ace1a0
escadron, etc.
Noi l'am invitat ca, dupa drum, sa ia cu noi ceaiul, 9i
in curand conversaIia s'a inviorat.
Ne-a declarat ca a terminat coala de diplomaTie din
Petersburg, ca mo0a lui se afla in gubernia Ecaterino-
slay, ca fratele lui e procuror la Taganrog, ca el e inscris
in regimentul nostru din ordinul imperial, ea' vorbe0e
limbile: franceza, engleza 9i puIin germana, Ca el...
in sfar0t ne-a facut capul calendar. Marturisesc, cà
dela inceput nu mi-a placut infali9area i manierele lui...
dar in tinerele prietenia se leaga repede: peste jumatate
de ora dupa sosirea lui, ne-am invoit sa traim en trois
§i, dupa apareap, eram amici cordiali.
Dar e timpul sa aflaIi pronumele lui: Voina.
El mi-a adus vestea placuta, ca la Statul-Major au
sosit pentru mine bani, 100 ruble argint, 9i a doua zi
dimineqa, m'am dus la Teodorovca sa-i iau in primire.
La cancelarie mi s'a spus ca banii se afla la maiorul
Penciu. De patru ori am fost la maior, i fiecare data
ordonanla-mi declara ca Domnia sa doarme. A cincea
oara am fost admis la maior, care s'a indignat teribil
ca nu-1 de0eptasem, i mi-a dat banii. Maiorul e un om
mic de statura 0 slab, cu o faIa nobila 0 maniere placute ;
a facut o impresie buna asupra mea. Se spune, ca ar fi
fiul din flori al unui mare demnitardar ce ma prive0e,
www.dacoromanica.ro
cine este el? Adeseori copiii legiuii faptuesc nelegiuiri,

iar cei nelegitimi deseori sunt oameni nobili la suflet.
Am stat la Teodorovca pana la ora 5 dupa amiaza,
am plecat cu caii de po§ta 0 am sosit la Scerbeni la ora
7 seara. Pe Voina i Domaradski nu i-am gasit acasa.
Baiatul mi-a spus ea ei s'au dus sa se prezinte capita-
nului, care a sosit de o ora dela Nicolaev. Am imbracat
dolmanul i m'am dus i eu la Antropov.
Marturisesc ea acest om nu mi-a placut dela prima
vedere: e de statura foarte inalta, blond, bine legat,
nu mit la chip, dar in infali§area i manierele lui e ceva
de pisica. Poate numai mi s'a parut astfel, caci Doma-
radski ma dispusese contra lui. Capitanul m'a primit
admirabil §i ne-a invitat pe toi sa venim intotdeauna
la prânz §i la ciná la el. Aceasta invitalie a fost cat se
poate de nimerita: la Scerbani nu se putea manca ni-
caeri cum se cade. A doua zi diminea-ca capitanul a venit
la noi la ceai. Am observat ca Voina la fiecare pas il
lingusea fal4 §i aceasta nu mi-a placut. A§a au trecut
cateva sapthmani.
Instrucliile se faceau rar. Odata am cazut de pe cal,
§i capitanul imi spunea de atunci, far% incetare, ca nu
sunt nascut cavalerist, cà trebuia sa intru la infanterie
etc.... Domaradski mi-a declarat ca Antropov nu sim-
patizeaza pe Poloni i ma sfatuia sa nu vorbesc in pre-
zenia lui poloneza, mai ales fiindca stapâneam aceasta
limba ca pe a mea proprie. Cu toate acestea, deseori ma
adresam in polona lui Antropov, care o vorbea mulTumitor.
El ma intreba, unde am invalat polona atat de bine
§i i-am raspuns ca am studiat-o [indescifrabil], iar apoi
www.dacoromanica.ro
m'am perfecIionat In timpul §ederii mele In Volinia §i

Podolia. Odata Antropov §i. Voina m'au silit sa le cetesc
vreo poezie de a mea. Eu am recitat 4 Te iubesc *, pre-
venindu-i ca aceasta poezie e scrisa pentru o Poloneza.
Cand am declamat strofa a treia:
...e Te iubesc cand capul
Trist lasand pe piept,
Prive§ti orizontul Indepartat,
Cautand sali aminte9ti
Acea lark scumpa noua...*1).
Antropov, ro9indu-se, m'a Intrerupt:
4 De ce ma asigurai ca wi Moldovean, iar aci singur
marturise§ti ea' gti Polon?o.
1 Eu scriu unei Polone *, am raspuns MI% ezitare:
e 0 acest pasaj putea s'a" Inteleasca patriotismul ei *.
e Prost patriotism I*.
Intr'o seat% a venit In escadron capitanul Rousseau.
Mi s'a povestit mult despre duelurile 0 generozitatea
lui. Francez de origine, Polon dupa educalie, este un
suflet mare prin tot ceeace simte. Numele sail de familie
e: Rousseau de Livonne. Eu, Voina §i Domaradski luam
ceaiul la capitan, cand Rousseau pe nea§teptate a intrat
In camera ; era beat turn'. Capitanul ne-a prezentat lui
pe rand 9i spre sfar§it a zis:
1) Textul rusesc:
Thoemo Te651, !coma nema.rimoio
CICII0H5ICI. ronowtoto Ha rpyab,
Ha xe6ociumal. Baxpaeun. xanbaiii,
Orapaxcb gymoil nohtsmyn
Tom xpail, poaxon Hares ...".
www.dacoromanica.ro
.TURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU (1852-1856) 221
4 Voina 0 Domaradski calaresc admirabil, singur His-

deu e mai slab la serviciu, dar in schimb e poet, savant,
lingvist, naturalist, in fine, tot ce poftesti *.
Cu a doua sa apreciere nu m'a lingusit de loc, cu cea
dintai m'a jignit crud.
Seara a trecut pe neobservate: Rousseau, fiind beat,
flecarea, noi ascultam.
Inteuna din zilele urmatoare a fost transferat la noi,
din escadronul de rezerva a lui Cojuhowski, Sipov, ve-
chiul meu cunoscut. Curand dupa mutarea lui, m'am
certat cu Voina si acesta s'a hotarit sa-si ia locuinla
separata cu Sipov, iar eu ramaneam cu Domaradski.
Trebue sa stiIi ea Voina are pareri grozave despre sa-
vantlacul sau ; eu i-am dovedit, insa, ca nu inTelege
nimic in limba latina, ca nu stie istoria, 0 ne-am
certat.
Nu-mi plac oamenii cari obisnuiesc sa arunce altora
praf in ochi. Voina aparIine acestei categorii.
Ma mir cum de s'a imprietenit Sipov cu el.
Noi toli continuam sa luam masa la capitan, unde
ne adunam intotdeauna: eu, Voina, Sipov, Domaradski,
Rousseau. In timpul mesei discutam necontenit cu Voina,
care ma scotea din sarite nu numai prin lauda de sine,
ci si mai mult prin lingusirea fa-ca de capitan, Rousseau
§. a. Am descoperit la el Inca o trasatura: Ikea de-
nunluri !
Pe mine nu ma putea cu nimic calomnia in faTa lui
Antropov si s'a hotarit sa se razbune pe Domaradski.
Capitanul 1-a -rugat pe Domaradski sa-1 scuteasca de
vizitele sale.
www.dacoromanica.ro
Presimt ca noi ne vom intalni candva cu Voina les

armes a la main, si unuia dintre noi nu-i va merge
bine: nu pot suferi pe ticalosi!
Suparandu-se pe Domaradski, capitanul incepu sa ma
priveasca cam chioris si pe mine, dar de altfel intot-
deauna era foarte politicos. La drept vorbind, in mine
s'a sters prejudecata contra lui; vedeam in el un om
sincer, nobil, cult si atata ; daca nu era astfel pada' la
ce grad se prefacea!
Plictisit de lipsa de activitate literara, m'am hotarit

sa revad toate scrisorile primite de acasa, de and am
intrat in serviciul militar. Nu odata am plans ca o femeie
deasupra acestor scrisori... Doamne ! Cat de mult ma
iubeste neprquitul meu tata! Dar si eu nu-1 iubesc mai
pulin!
Prima scrisoare e primità din 5 Iunie (1854); in ea
tatal meu imi declara: # Ministrul de razboiu prin ras-
punsul sau din 16 Mai Nr. 7798 catre guvernatorul de
razboiu mi-a facut cunoscut ca eu trebue sa te inscriu
la rezerva si apoi, transferarea ta in armata activa va
depinde de succesele tale in studiul tuturor parIilor
serviciului militar >>.
Mai departertata imi &à sfaturi, cum sã ma comport
in regiment: q fii cu bagare de seama in alegerea cuno-
stinIelor si prieteniilor ; pazeste lucrurile, caci a agonisi
e greu, a risipi e usor ; pastreazd banul; eu imbatranesc
cu fiecare zi si odata cu aceasta slabesc in puteri, iar
toatri bogillia mea e in puterea mea de munch. Fii cum-
patat in gospodarie ca apoi sa nu fii considerat un
www.dacoromanica.ro
speculant, care la inceput arunca praf in ochii tuturora,

iar apoi se opre§te deodata... Mai bine in fiecare zi sa
ai eke o rubla, decat inteo zi, cum spune proverbul,
mult, iar apoi nimic.
InvaIa a trai! A trdi e o mare arta! Poartate cu allii,
cum se vor purta 0 ei cu tine: raspunde-le in aceea§i
moneda ; e rau sa fii sgarcit faIa de un darnic, dar e 0
mai rau sa fii darnic fala de un sgarcit. Iata tot se-
cretul relaIiilor cu oamenii: cum vei striga, a§a Ili vor
raspunde #. La aceasta scrisoare mama a adaugat ca-§i
inchipuie cat trebue sa fiu de draguI in uniforma
albastra §i altele asemenea.
Odata cu aceasta scrisoare, factorul mi-a adus §i alta,
tot dela tatal meu, din 28 Mai, care se termina cu aceste
cuvinte: #...deocamdata i-ci spun atat: fii demn de
nobleia noasträ, primitä de care stramo0 pentru cre-
dinra 0 patrie. Credinla in Dumnezeu 0 iubirea catre
patrie te vor face adevarat osta§ al lui Hristos §i adevarat
soldat rus ! Iubirea catre patrie te va inspira la fapte
mari, iar credima in Dumnezeu te va 'Astra nevatamat
pe campul de lupta. SA fie cu tine binecuvantarea lui
Dumnezeu, 0 patria sa te numere intre vitejii sai fii ! #.
In a treia scrisoare (dela 12 Iunie) tata scrie:
# Nu lasa 0 ocupaIiile literare. Cite§te, cite§te mult ;
de asemenea, scrie mult ; dar chibzue§te, prelucreaza
ceeace scrii ; cultivate mai departe singur, pentru care
invaIa neapdrat limba germand ! #.
In a patra scrisoare (dela 28 Iunie, cu banii) bunul meu
tata scrie: # scrie §i bunicai Valeria, ca sagi trimita
neaparat pentru echipament 75 ruble argint ; scrie-i, Ca
www.dacoromanica.ro
224 INCEPUTUFtILE LITERARE ALE LUI B. P. IIASDETJ
eu deja 0-am trimis aka, dar mai trebue tot pe-atat.

Si eu i-am scris a§a. Ce-i de facut? Am min/it pentru
ca sg-ni maresc punga ta!
Inva nem-Mte. Aceasta va fi pentru mine o adeva-
rata surpriza la revederea noastra. Exerseaza-te In corn-
punere; aq vrea sa citesc cel pu-cin in a Vestnicul din
Odesa> versurile tale, In spiritul soldatului, husarului,
plin de dragoste care Dumnezeu, car 9i patrie.
Cite0e i terminaqi singur 1w/à-VA-tura!
La Criste 1) am gasit un caet, scris moldovene0e:
a Sfat celui care merge in razboiu*. Trebue sa fie o
compozilie din timpuri vechi, de atunci, and Moldovenii
mergeau la razboiu. Iatà un pasaj remarcabil: dacd
vrei ca glomul du§man shin cruIe viala in toiul luptei,
pastreaza curalenia trupului, fii cast, nuli spurca trupul
fi mergi la razboiu cu tot atata sfinIenie cum mergi la
primirea sfintelor taine, la 1mpart4ania cu trupul
sangele Mantuitorului nostru Hristos! Etc....». Ia
cuno0in-Va de acest sfat al experieMei stramo0lor
no0ri )).
Din Scerbani am fost transferat pentru camparnent
in corn. Tro4coe, la 3 verste distanVa dela Teodorovca.
Cvartirmaistrul mi-a fixat Iocuir4a, dar fiindca de pe
cal m'am dus direct la masa la capitan, ordonanla mi-a
dus lucrurile la gazda, iar eu am stat la Antropov pang
la orele 10 seara i am venit sa ma culc destul de
tarziu.
') E vorba, probabil, de Vasile Cristea, o figura remarcabila
din trecutul nobilimii basarabene. Familia lui era in legaturi de
veche prietenie cu familia Hasdeilor.
www.dacoromanica.ro
JURNALTJL INTIM AL LUI B. P. HASDEIJ (1852-1856) 225
Dimineala, Cand am deschis ochii, inaintea mea s'a

ivit pentru o clipa ceva fermecator, u9or, asemanator
zanelor din poezii. Era fiica gazdei mele: So Ionia. Ian,
taica, o frumuseIe de prima mana, se poate zice ! Inalta,
bine facuta, ca un brad de munte, cu ochi alba0ri umezi,
umbrili de curcubeul sprancenelor ; gura a carei linie
poetul sanscrit ar fi comparat-o cu [indescifrabil] cres-
canda ; nasucul ca la Minerva ; par auriu... §i la toate
acestea adaugaIi magicele vorbe: §aptesprezece ani ! Es-
cadronul nostru a stat la TroiIcoe aproape o lunfi, §i In
ap de scurt timp am izbutit sa plac incantatoarei So-
Ionia, farà a-i face de loc curte. Mu, nu 0iu, ce place
femeilor in infki§area mea! Nu mi s'a intamplat sa
intalnesc o femeie, care, despaqindu-se de mine sa nu-mi
fi marturisit, §i mie 0 sie-0, ca ii plac 0 cu toate
acestea, eu nu pot sa ma laud cu frumuseIe: in infaIi§area
mea e ceva a la Peciorin 1).
La Troi-ccoe imi petreceam timpul destul de -plicti-
sitor, 0 singura mea distracIie era plimbarea prin splen-
dida alee ce duce la Teodorovca. La TroiIcoe ne-am
impacat cu Voina, dar asta nu era deck un armistiIiu
pentru un timp nehotkit.
In sfar0t, la 5 Septemvrie, la ora 4 clupa amiaza,
ii vine un ordin lui Antropov sa plecam Rua tntarziere
la Nicolaev. In primele momente de zapaceala, noi am
crezut ca Nicolaevul e atacat de du§mani. Capitanul
m'a chemat §i mi-a spus ca nu poate sa ma ia cu
1) Eroul cunoscutului roman a lui Lermontov: Un erou al tim-

pului nostru (repoii namero apemeini).
15
www.dacoromanica.ro
escadronul, ca eu trebue a ramân in cadre ca unul care

nu cunoa§te serviciul.
# Mi-e indiferent, capitane #, i-am raspuns eu cu
sange rece: (< ce are sa se intample, de aceea nu scapi:
se vede cã mi-e scris a raman in cadre. Dvs. §tiIi ea
sunt fatalist. De altfel, clack' mi se va intampla sa ma
intalnesc cu du§manul, cu toata ne0iinIa mea de a &Mari
0 a manui sabia, v'a0 dovedi i Dvs. 0 Turcilor vitejia
mea! SA se implineasca voia soartei! Eu voiu ramanea
in rezerve!».
Si spunand acestea, am plecat, lasand pe Antropov
mirat de fatalismul meu. Peste o jumatate de ora iar
a trimis dupa mine.
# Préparez-yous a la campagne *, a zis el: g nous irons
a Nicolaefi *. # La polonté du ciel s' est fake *, am
raspuns eu, zambind, 0 m'am dus sa-mi aranjez toate
lucrurile mele. Peste o ora intreg escadronul era gata de
plecare.
Mi s'a adus calul, m'am intors ca sa-mi iau ramas bun
dela Solonia 9i am observat lacrimi in ochii ei. 4 Ma
iube0i, Solonia? #, am intrebat-o cu jumatate de glas.
Ea mi-a zambit printre lacrimi §i m'a intrebat cu voce
emolionata: # Dvs. niciodata n'o a vfi intoarceIi aci? *
# In curand, sufletul meu, foarte curand ! # am raspuns
eu, dorind sa lini0esc pe frumoasa Iaranca, 0 am pornit
inainte cu escadronul.
Dela Teodorovca Vilna la. Nicolaev sunt circa 50 de
verste. Noi mergeam repede, 9i la 6 Septemvrie, la
ora 7 dimineala, in sunetul marplui, am intrat in
ora.
www.dacoromanica.ro
Observând mivcarea oravului, abia devteptat, mi-am

amintit cuvintele favoritului meu poet husar:
#... La dreapta ate vase
Am intrat in orav ; muzicanlii
Mordind pe caii lor,
Cântau marvul din # Cei doi orbi 8.
Auzind dezmerdatoarea nechezare
A cailor negri dragi,
A cui inimg, de atergie plink
N'a batut la aceasta mai tare ?
... Salteaua fierbinte e uitata . ..
<( Malavco, proasto !... Katerinal...
Mai repede pantofii vi broboadal...
Dar Ivan unde-i? Ce mototol !...
Doi ani pan& deschideli obloanele ! *
Iatä obloanele larg deschise. Intreaga cas'a
Freaca geamurile nesteavezii cu postav ...
Si cu curiozitate urmaresc
Ochii umfla-ci de somn ai fetelor,
Randurile de chipuri aspre, prafuite ...8 1).
Intrarea unui regiment, mai ales de husari, inteun
orav, intotdeauna produce sgomot vi emoVe intre lo-
cuitori.
In Nicolaev niciodatfi n'au stat husari, vi doamnele
de aci numai din auzite ivi facuseth o pdrere despre
renumitii urmavi ai lui Denisov 2). Atributele necesare
1) Lermontov: Raanameihna" (Sofia casierului), cap. V.
2) Denis Davddov (1781 1839), poreclit I( Denisov i, eroul re-
numit din 1812, poet-husar, cantaretul vietii husarilor.
15*
www.dacoromanica.ro
228 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEIJ
ale unui husar erau: bogalia, vitejia, risipa, iar deviza

tuturor acpunilor lui erau cuvintele: patrie, honneur,
amour! i a§a, intrarea noastra in Nicolaev era insopta'
de circumstanle favorabile: entusiasmul sexului frumos,
necazul ba'rba-Plor §i curiozitatea intregei populaPi: ce
fel de pasdri sunt ace0i husari laudaP ?
Descrierea Nicolaevului. Bulevard. Ingul i Bugul.

Hotelul 4 Ancora de aur 0 (( Petersburg *. Monte, Pro-
howski i Tihowski. Katia i Rosalia. Cofetdria lui Veiss.
Cearta cu Voina. Intfilnirea mea cu D. D. Blagovies-
censki. Parerea lui despre via-0 de student a tathlui
meu. Ocupa-Pile lui i lucfarile sale 0iintifice. Cer-
cetarea despre Karchinit 1). Continuarea 4 Sufletelor
moarte k Comedia <Donaliile *. Pa'rerea lui despre poe-
ziile mele. Blagoviescenski imi face cuno§tin-p cu Sca-
rabelli. Scarabelli ca savant orientalist, latinist, elenist i
arabolog. Párerea despre cuvantul < Bosfor *. Pdrerea
despre Valahi. CiudgIeniile lui. Explicarea SciPei lui
Herodot. Felul lui de via-p i infaii§area lui. D-I Kumani,
fiul lui mai mare 0 ceilali fii. Olga Nicolaevna 9i Sofia
Nicolaevna. Cele trei tinere fete Sotiri : Irina Nicolaevna,
Liza Nicolaevna 9i Anghelina Nicolaevna. Harald Har-
fagar 2). Discupile mele la Sotirii. Grigoriev i fiica lui.
Viqa mea de restaurant: Kirstein, Widford, Frolov
§. a. Tihowski. Cearta cu Meyendorf i provocarea la
1) Karchinit golf al Marii Negre in apropierea Nicolaevului.

2) Harald Harfagar, regele Norvegiei pe la 863.
www.dacoromanica.ro
duel 1). Preparaliile. Cearta cu Domaradski §i provocalia

la duel. Josnicia lui Domaradski. Kronberger. Sosirea
lui Seneavin. Cuno0in Ia cu el. Pdrerea lui Kronberger
despre dânsul. Plecarea lui Kronberger 0 prietenia mea
cu Seneavin.
Eu plec din 4 Ancora de aur *. Vinderea cronometrului.
Prohowski. Socotelile cu Seneavin 0 via-ca noasträ. Eu fac
lui Seneavin cuno0in0 cu Sotiri, Kumani q. a. Ciud aleniile
lui. Bologowski. Velicicowski. Plecarea din Nicolaev ...
Intoarcerea In Nicolaev. Evghenia Ilinicina. Cearta
cu Bernardski, provocarea la duel 9i scuzele lui. Plecarea
mea din Nicolaev ...
Eu in spital. Eu cu Pacov. Jocul cu Seneavin,.
c4tigurile 0 pierderile. Politcowski. Crivov. Plecarea
mea din rezerve sau mai bine zis fuga. Venirea la
ChiOngu. Alexandra Alexeevna. 25 ruble argint. Meria-
newskaia. Intalnirea i cearta cu Beliacowski in cazul
hatrânei Mer[ianevschaia ?]. Evreinov. Exilarea mea din
Chisinàu. Intoarcerea la regiment. Cleoplean. Dubelt.
Podgurski, Kirlanov. Corovin. Pavlenco. Instrucciile de
campament. Plecarea din colonia Kandel, din Dolâmca.
Odesa. Marpl pâra la Kobler. Vizirev. Ciricov. Plecarea
care Ociacov. Douà zile §i douà nopli pe front. Cabarga.
Cortul. Beimq. Recrutarea. Adrigoli. Kandaurov. Kub-a-
tov. Kalaciov §i Feona. Prietenia cu Kalâciov i cearta cu
Kironov. Mustafa. Exped4ia la Dubo§ari. Intrarea in Chi-
Ondu. Mihailova §i du§mania mea cu ea. Mama vitregsa.
1) Vezi descrierea acestui duel la V. Cosmovici: Amintiri din
tinerefea lui B. P. Hasdeu, povestite de el insu§i (1852-1857),
(in SaMdruitorui, 1907, 25 Noemvrie, Nr. 48, p. 984-989).
www.dacoromanica.ro
230 INCEPLJTURILE LITERARE ALE LVI B. P. HASDEU
Ianuarie, 1856.
Sk mk ia dracul, clack' sunt in stare sk scriu un jurnal!
E adevkrat a scrierea lui regulatk e impiedicatk, in
parte, de ocupaIiile mele, mai ales de aceste antichitkii
slavice cu bataie de cap, datoritk cgrora, eu rareori ma
plictiseam in cercul natarkilor 9i &seam plAcere in so-
cietatea oamenilor culli.
Dracu sfi ma ia, clack inleleg din ce anume trebue sa

se compunk jurnalul! Trebue, oare sd Inscriu in el chiar
ci numarul felurilor de mâncare la mask sau numarul
oaspecilor la seratà?
8i totu9i trebue scris ceva, mai ales când te silwi sk
scrii jurnalul regulat.
Pentru azi voiu scrie ca, zku, nu-i nimic de scris !
www.dacoromanica.ro
VII. FRAGMENTE
AUTOBIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
SFANTUL GHEORGHE PURTATORUL
DE BIRUINTE IN MOLDO-VALAHIA
(I IN RUSIA, DUPA CREDINTELE SLAVILOR)
(FRAGMENT DIN JURNAL)
www.dacoromanica.ro
In luna Septemvrie a anului trecut regimentul de
husari al Contelui Radetzki la ora 7 dimineata a pornit
din Cabarga sau Alexandrovar (provincia Chersonului),
iar peste vreo patru ore, escadronul al III-lea, printre
soldatii cáruia eram §i eu, a fost inghesuit in stramtele
locuinle din satul Adrigoli, al aceleia0 provincii, se inle-
lege. Gazda mea era un colonist bulgar, Anton Maza-
renco, din col. Ternovca de Iânga Nicolaev, om de o
Varst'a mijlocie, §tiutor de carte, adica inValase carte la
§coala din colonic.
El s'a a§ezat cu doi fraIi pe mo§ia Adrigoli in urma
unei invoeli particulare cu mo§iereasa satului, in spe-
ranta unor c4tiguri.
Aranjandu-m4 in noua locuinO, am chemat pe Anton
§i i-am umplut un pahar bun de # gin )) ; apoi am cinstit
in acela§i fel pe fraiii lui §i am intrebat, neavand ce
intreba: # De unde qti tu ? ).) u Colonist bulgar din
Ternovca )).
Trebue s'à tiIi ca am cetit odinioara cu un mare interes
opera cunoscutului nostru bulgarofil Venelin 1), §i am
regretat adescori câ n'am avut prilejul s'a cunosc mai
1) I. Venelin (1802-1839), cunoscutul istoric slavist, profe-
sorul lui A. Hasdeu la Chi§inau, de origine roman din Transil-
vania (numele lui adevarat: Gheorghe Gula).
www.dacoromanica.ro
de aproape pe Bulgari. Ocazia s'a prezentat §i am hotarit

sa ma folosesc de ea. Mai intaiu de toate am cerut cu-
no§timelor mele sa nu-mi raspunda deat bulgarqte.
La inceput, nu inlelegeam pe Bulgarii mei cu toata
cunoWerea mea temeinia a limbii slave vechi. Arti-
colele « -at * §i 4 -ta *1) ma zapaceau cu desavar§ire. In
sfar§it, aceste dificultaIi au disparut cu incetul i acqti
oameni de treaba se mirau de uqurinta, cu care inIele-
geam limba bor.
In curand am devenit drag Bulgarilor. Ca sa patrund
mai adanc in obiceiurile lor, ma sileam sa fiu cat mai
familiar cu ei §i, inteadevar, mi-am ajuns scopul. La
inceput gazdele vorbeau pulin in prezenla mea §i numai
intre ei. Dar in curand au devenit mai vorbareli, chiar
faTa de mine. In fine, s'au decis sa ante in prezenla
mea. Numai aceasta o mai a§teptam!
Multe cantece am auzit eu atunci. Am cunoscut pe
« Ivan 0 Rada *, cari se iubeau cu patima, §i pe Caragea
vorbind cu oila lui, §i fata (muma), care a fermecat
soarele ; dar in deosebi mi-a atras atenlia mie, Moldo-
veanului, un cantec de Craciun (colinda), unul din cele
mai vechi dintre antecele cre§tine.
Ira dau acest antec in traducerea exacta.
« S'a aprins zarea
La dulcea Ora a Valahiei,
A Valahiei §i a Moldaviei 2).
1) Aceste articole se adaogA, In limba bulgard, la sfAr§itul cu-
vintelor, care farA ele se asearranA foarte mult cu cuvintele rusefti.
9 Aci Hasdeu adaoga In josul paginei nota urmAtoare In bul-
gArefte: Baum sem II Borp.HCKau (tara Valahiei §i Bogdaniei).
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE AUTOBIOGRAFICE 237
N'a fost acea zare luminoasà,

Ci A fost Sfântul Gheorghe
Cu calul sdu iute,
In dulcea Iara a Valahiei,
A Valahiei i a Moldaviei.
El poartd o mantie,
Ea strAluce0e ca luna ;
Coiful pe capul lui
Luce0e ca soarele ;
Pe degetul lui inelul
Luce0e ca o stea,
Ca o stea de seara.
Lucreaz6 el pe munte,
Pe munte, pe vArf,
Pe vArf deasupra prApastiei.
Inainte-i iese Suralamea,
Inainte-i vine, §i-i zice:
# Hei tu, Sfinte Gheorghe,
Ce lucrezi ala pe munte,
Pe munte, pe varf,
Pe varf, deasupra prápastiei? *.
Ra'spunde Sfântul Gheorghe:
« Lucrez eu pe. munte
Pe munte, pe vfirf,
Pe varf, deasupra prgpastiei,
Pentru turma brumArie,
Pentru turma brumarie 0 vitele cornute.
Au oare iarba i frunzä,
Au oare al:a dulce? *.
Raspunde Suralamea:
www.dacoromanica.ro
- t Hei tu, Sfinte Gheorghe,

In zadar te chinue9ti a9a pe munte,
Pe munte, pe via,
Pe varf, deasupra pr5pastiei.
Eu insumi am intâlnit turmele,
Ele cu bine au iernat
cu sanfitate au pornit.
au frunze, iarbg,
Frunze, iarba, apä dulce )).
SfAntul Gheorghe s'a supärat
i cu ghioaga de aur a aruncat
i a lovit pe Suralamea
In locul cel mai simIitor,
In locul sim-titor, chiar in inimA.
au izvorit din ea trei rAuri,
Trei thuri nestimate:
Mill intâiu de secara all*
Al doilea rau yin spumos,
Al treilea râu de lapte alb.
a spus Sffintul Gheorghe:
t Du-te, secara, pe la plugari,
Iar tu yin, pe la podgoreni,
tu lapte, pe la ciobani ! )).
In sara duIce a Valahiei,
A Valahiei 9i Moldaviei
Sd traiascá Sfântul Gheorghe ! #.
Acest cântec este remarcabil prin faptul cfi ni-I infä-

li9eaz5 pe Sf. Gheorghe ca intemeietorul gospodariei
rurale In Moldo-Valahia. N'am putut afla, ce fel de
www.dacoromanica.ro
fiinVa e Suralarnea. Unii spuneau ca e lup, alIii ca

e leu, iar ceilalli ca e zmeu, sau o oarecare fiara ingro-
zitoare 1). Sf.Gheorghe a lovit-o cu buzduganul in
inima 0 din aceasta inima a izvorit toata boggia Orli
noastre: secara, vinul §i laptele, intruchipand cele trei
laturi a gospodariei sate0i: agricultura, viticultura §i
cre§terea vitelor. Oricine ar fi fost Suralarnea, e clar
Ca ea reprezinta insa0 solul Mold o-Valahiei, la inceput
necultivat, dar pe care deodata l'a imbogálit Sfantul
Gheorghe.
In zadar am incerca sa consideram aceasta tradilie
drept cre0ina: ea poartà pecetea spiritului pagan. Sf.
Gheorghe joaca acela0 rol fao de Suralamea, ca 0
sanscritul Ganes fa/a de Scanda. Le placea Slavilor,
dupa ce au parasit paganismul, sali caute eroii lor
pagani sub numele sfirri,ilor. Ascultqi, de exemplu, un
cantec sarbesc:
# A inceput fulgerul sa imparta daruri:
A dat lui Dumnezeu Inaliimile cere0i,
Sfântului Petru porIile raiului,
[ Sfantului ] loan gheIurile i zapezile,
Iar [ sfântului ] Nicolae puterea pe ape,
i [ sfântului ] Ilie fulgere §i sageli #.
(Buslaev: 0 Despre influenta cre0inismului asu-
pra limbii slave *, pag. 61) 2).
1) 4 Sura-lamea * ar insemna in bulgilref te: dracon (lamea) de

coloarea cenufie (sura).
2) Th. Buslaev, prof. de limba 0 lit. rusä la Universitatea din
Moscova. Opera lui, pomenitä de Hasdeu, a apiirut la 1848.
www.dacoromanica.ro
Nu e clar, oare, ca. B Dumnezeu* inlocue§te in aceasta

povestire fillip suprema (0 Povestirea despre Dum-
nezeu ))), Sfantul Petru ceva asemanator cu zeul Ianus
al Romanilor, sflnpi loan §i Nicolae inlocuese pe Neptun,
Sfantul Ilie pe Jupiter, sau, dupa credirga Slavilor,
pe Perun.
Pe ce zeu pagan a inlocuit in cantec Sf. Gheorghe?
Aceastä chestiune e strans legata de acea a ori-
ginei Slavilor. Daca vom admite parerea aproape uni-
versala §i adevarata ca Slavii sunt urma§ii Tracilor,
yam patrunde in mitologia acestui popor, vestit odi-
nioara.
Herodot spune inteun loc cu o deosebita claritate:
oTracii se inchina numai la Ares, Dionis §i Diana a(V-7).
Evident, Sf. Gheorghe nu putea fi Ares, §i cu atat mai
Diana. Ramane Dionis, acest luminator al lumii
vechi, patronul viticulturii, principala §i suprema zeitate
a Tracilor. El, inteadevar, e viu reprodus In Sf. Ghe-
orghe al cantecului nostru luminatorul Moldo-Valahiei,
patronul viticulturii ei.
Rand abstractie de numele grecesc a lui Dionis din
Herodot, noi avem dreptul sa-1 inlocuim cu unul slay:
Sveatovit, Daj-bog sau altele asemänatoare. Oricare ar
fi numele, caracterul Sfantului Gheorghe se explica
lesne.
Malurile Dunärii au fost leaganul poporului slay.
Nestor spune clar:
e Slavii traiau pe Dunare, unde azi e Ungaria §i
Bulgaria. De aci s'au impra§tiat ei in lume sub diferite
numiri s. (Cronica lui Nestor, pag. 3).
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE AUTOBIO GRAF ICE 241
Dar despartindu-se de Dunare, Slavii nu puteau uita

aceasta patrie frumoasa ; fiecare dintre ei era gata sa
repete cuvintele lui Sviatoslav:
«Vreau sa traesc pe Dunäre, acolo se aduna orice
avere: din Grecia aur, tesaturi scumpe, yin, diferite
legume; din Boemia 0 Ungaria argint §i cai ; din
Rusia piei §i ceara, miere 0 robi ». (pag. 28).
In traditiile populare a Slavilor nordici s'a pastrat
amintirea Dunarii, sfânta in sufletul lor. Evident, ca
de pe malurile Dunarii au trecut impreuna cu Tracii-
Slavi 0 traditiile populare. Cetind povestirile poporului
rusesc, am Intalnit pe neweptate o traditie, care amin-
te§te uimitor de mult cântecul bulgar. In ea, ce e drept,
numele Moldo-Valahiei e inlocuit cu numele Sfintei
Rusii, 0 traditia e ceva mai desvoltata, dar insa0 aceasta
circumstanta artificiala arata, ca nu e asa de veche, iar
totul ma convinge ca ea s'a format din cea bulgara.
Toate popoarele antichitatii considerau ca intemeie-
torii gospodariei rurale erau zei; in fine 0 Moldo-Va-
labia §i-a gasit o asemenea fiinta, care e cu atat mai
interesanta, cu cat s'a pastrat 0 in traditiile popoarelor
straine notia: la Bulgari 0 Ru0.
SA traiasca Sfântul Gheorghe!
Corn. Ancicrac.
26
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
LA NICOLAE MILESCU1)
1) Studiul despre Nicolae Milescu se gaseste in m-sele lui B.

P. Hasdeu in mai multe variante. Doua din ele sunt n4te
fragmente cu continut autobiografic, reprezentand un fel de in-
troducere la acest studiu.
Subtitlul variantei I-a este: t 0 privire asupra starii Moldovei
'Ana la jumatatea secolului al XVII-lea *; subtitlul celei de a
II-a: t 0 schità asupra starii Europei Orientale in a doua juma-
tate a secolului al XVII-lea s.
Le-am unit amandoua variantele Intr'una singurA, diferenta
intre ele ffind prea mica, adaogand uneia ceea ce ii lipsea celeilalte.
16*
www.dacoromanica.ro
# L'armée est un bon livre A ouvrir
pour connaitre l'humanite. On y ap-
prend a mettre la main a tout, aux
choses les plus basses comme aux plus
élevées. Les plus delicats et les plus
riches sont forces de voir vivre de près
la Pauvreté et de vivre avec elle ; de
lui mesurer son gros pain et de lui peser
sa viande.
Sans Feriae le fils de grand seig-
neur ne soupgonnerait pas comment un
soldat vit, grandit, engraisse toute l'an-
née avec neuf sous par jour et une
cruche d'eau fraiche, portant sur le dos
un sac dont le contenant el le contenu
coiitent quarante francs a sa patrie s.
A. de Vigny: [a Servitude et gran-
deeur militaires a, Livre II-erne,
chap. I: a Sur la responsabilité ))].
A povesti, a dovedi, a te intrista i a rkle... Aceasta

vi se pare in desacord eu demnitatea istoriei... Dar
oare ea nu are in vedere pe om si nu se scrie oare, pentru
oameni? Iar omului 0 oamenilor oare cAte vorbe, eâte
ganduri, catà tristele, cata veselie nu-i tree prin gAnd
in una 0 aceia0 zi? Numai rnonotonia nu e in confor-
mitate eu demnitatea istoriei, iar diversitatea e in natura
www.dacoromanica.ro
lucrurilor. In aceasta privinca cred ca sunteli de

acord !
Pentru a povesti, trebue mult mai mult deck pentru
a dovedi, fiindca in prima se presupune a doua 0 nu
invers. lath de ce majoritatea savargilor no0ri prefera
dovezile povestirilor.
Intotdeauna imi amintesc cu placere de timpul &and

eram iunker ; mantaua soldaleasca imi readuce amin-
tirile celor 3 ani de expedilii §i mar§uri, de numeroase
opriri, de tran§ee, de zile de repaus, popasuri i de multe,
multe altele.
Culcat pe o canapea male, ma sforIez sa-mi imaginez
o noapte sub cerul liber sau pe laio unei case Iarane0i
afumate ; plimbandu-ma dupa o masa gustoasà, ma
silese sa-mi inchipui un mar de 30 de verste, in ger,
and picioarele inlepenesc in scari, mainele pe frau,
capul atarna sub coif, §i e0i atat de infometat, incat
ai putea sa rozi urechea calului. Dand mana unei fru-
moase cochete, imi amintesc femeile dela Iara cu trup
greoiu 9i cu zambet naiv : # dar, astampara-te, ea' vine
omul meu! *; pa§ind liber prin odaia incalzità, ma gan-
desc la odihna clupa un mar§, &and 0 o coliba umeda
Ii se pare calda, 0, odata wzat, nu mai pnci mipa
picioarele.
Toate acestea, de sigur, sunt in realitate lucruri triste,
dar nimic nu poate fi mai placut in amintire ! 0 desfa-
tare involuntara insoIe§te gandul: cate am suferit ! §i
nu m'am imbolnavit, n'am inghelat, nu m'am schimbat !
www.dacoromanica.ro
La asemenea emolii se mai adauga i o altfel de amin-

tire. Poate ea n'o sa mi se mai intample niciodata sa
patrulez noaptea pe Ormurile Marii Negre 0 sa ascult,
uitand 0 furtuna 0 foamea, povestirile vitejilor mei
husari, la ma alaturez, in expedilii, cantecelor kr vite-
jeoi despre 0 Fenica * sau despre socih sergentului, sa
ascult melodiile pline de chef ale husarilor cari duc caii
dela adapat, sa sar la sunetul trambicei escadronului
0 sa-mi aIin urechea la naruitorul semnal al goarnei,
sau sa rad in hohote de poveoile vreunui viteaz sergent
Minaev..., iar aceste manifestari sincere ale naturii
ruseOi mi-au placut intotdeauna mai mult cleat chefu-
rile 0 adunarile, 0 drese g. de trivialitali cu pretentii de
spirit, de un simlimant servil ale locotenenIilor, de
vitejia Para sens a capitanilor 0 de ambilia fara nici
un scop a maiorilor....
Mediul extern mai repede apropie pe oameni decat
simpatia spirituala, orice ar zice visatorii, orice ar olpti
cateodata inima, cand stai singur la geam 0 priveoi
cerul instelat... Aceea0 uniforma, acelea0 obligaIii
leaga pe soldat 0 pe iunker.
Ultimul poate, fara indoiala, sa viseze mocii 0 sa se
gandeasca la stramoci, dar aceasta nu impiedica pe
primul de a-I considera dintre 0 ai sai #, pfina cand ga-
lonul ofiIerului nu va obliga pe soldat sa se alinieze 0
sa stea drep%i inaintea Domniei Sale. Imi placea sa
profit de asemenea privilegii ale iunkerilor 0, datorita
circumstantelor, am avut ocazia sa ma folosesc de acest
avantaj 3 ani intregi (1098 zile). 1). De ate ori am
1) Aci Hasdeu adaogii In josul paginei nota urmatoare: S Nu-mi
amintesc, (lac& a fost Intre ei vreun an bisextil s.
www.dacoromanica.ro
cautat sa aflu sim/imintele parerile soldatului, ob-

i
servam manifestarile inconstiente ale convingerelor lui,
descopeream Inveliu1 firei lui intime rusqti !
Lipga galonului ma apropia de soldat,iar atenIia, care-mi
placea sa i-o arat, Ii deschidea sufletul, daca se poate spune
a§a, §i atunci observatia mea era in largul ei, fiind
lipsita de monoclul, prin care de obiceiu e privit soldatul.
Acqti oameni buni au fost prin multe locuri i multe
au vazut ; dar parerea lor nu seamana cu observatiile
calatorului, care, sau alearga ca e8-0 impr4 tie plicti-
seala, sau se grabeste sa-si cheltuiasca banii i sanatatea,
sau studiaza lumea lui Dumnezeu din punct de vedere
Asemenea calatori o pornesc la drum cu o
idee preconceputa sau de ei aleasa. Soldatul calatorqte
in altfel : el merge unde-1 duc, fara a avea un seop al lui,
dar, in schimb, privqte la ceeace-i cade sub ochi, nu
la geamurile cupeului, nu la localuri de petrecere, nu la
frunzele unor plante exotice sau la o cladire veche
ci la tot ce traieste sub mana lui Dumnezeu i se incal-
zwe la soarele Lui.
Si e de mirare, cat de justa e parerea soldatului. El
nu poate sa va povesteasca Ca, de exemplu: e Langa
Pressburg am fost infuriat ca niciodata ! Caii s'au oprit,
vizitiul era beat, am fost silit sa petrec noaptea in dili-
genIa d>. El nu-1i va descrie frumuselea unei cucoane
ie§ene, careia-i place viata de societate, far% a e§i din
dormitor ; el nu va vocifera despre o noua specie de
monocotyledonate, descoperite in Crimeia, sau despre
creasta neobservata a turnului din Hermannstadt. Dar
de se va apuca sa povesteasea ceva, o ! atunci, de sigur,
www.dacoromanica.ro
veIl afla mai bine ca din orice carte natura /inutului.

Iata de ce cercetam totdeauna cu placere ideile solda-
tului nostru despre cele vazute i auzite. El imi povestea
pe indelete, dupa ce-§i curala calul, nasturii, sabia, echi-
pamentul i celelalte pentru instruclia de a doua zi,
despre finutul sau natal, despre Po Ionia, Ungaria, Tran-
silvania, Valahia, Bulgaria... §i mai lamurit deck mice
manual schila starea Iarii in cateva expresii.
Aceasta nu-1 impiedica, totuO, de a fi palavragiu ;
Rusului ii place sa vorbeasca, i cine n'a incercat aceasta
in fiecare zi cu birjarii, eartro0i, bdieTii de pravalie,
etc. ?... Exprimanduli in (loud cuvinte parerea despre
fiecare din Iarile, prin care a trecut, soldatul meu incepea
sa ralioneze: tragea concluziile lui, comparaPile... 0,
cum credeli Ca rezolva chestiunea cunwinIelor lui geo-
grafice cam relative?
Odata, inteo toamna'rece i umeda noi eram pe front

in imprejurimile Ociacovului, pe Ormurile Marii Negre.
Multi dintre iunkeri §i-au amenajat din timp corturi,
dar eu, vai! intotdeauna ma distingeam printr'un dis-
preI nebun faTa de punga mea gi ziva de maine §i, In
consecinO, cu rabdare Imi induram necazul cu con-
isilafa propriei mele vine. Dealtfel, ziva era destul de
bine ; soarele tot mai sclipea din and in and de dupa
nori. Eu scoteam din coif o ediTie minuscula a lui Ho-
raziu, [ Byron ] 1), [ manuscrisul din Kraledvor ] 2), ma
2) $ters in ms.
2) Manuscrieni Ln Kraledvor inlocuwe pe Horafiu in varianta
a doua.
www.dacoromanica.ro
250 nicErunnuLE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU
plimbam, citeam, ma entuziasmam de toate, si aceasta

ma incalzea nu mai putin cleat razele sclipitoare ale
soarelui, decat mantaua soldaleasca si decat ceva intre
# kasa * si 1 kiseli *1), preparat in cazanul escadro-
nului.
Cu asemenea ocupacii, cea mai seurtà zi pare nes-
farcitA, dar oricat de lunga ar fi ea chiar mai lunga
ca barba lui Cernornor de te lii de ea cu 'Walla puternica
a lui Ruslan 2) vine seara, cerul se intuneca si mai
mult, ceata incepe sa se fareasca prin ploaie, si de pe
mare se ridica o asemenea furtuna, incat sau trebue sa
te culci, sau sa te asezi, altfel pazeste-te sa' nu pierzi
echilibrul in chipul cel mai nevinovat. Eu mi-am ales
cel mai comod din aceste mijloace: ma culcam, aster-
nfindu-mi un manunchiu de paie si punandu-mi seaua
sub cap, si astfel imi ascundeam toate extremitaple
corpului asa, !neat ochiul trecatorului ar fi putut sa ma
ia drept un trunchiu taiat si infasurat in manta. Capul,
picioarele, mainile, aranjate si presate intr'un ghem, ar
fi suportat usor orice calatorie intre coletele postale, Led
nici o schimbare. Intr'o astfel de pozicie adormeam,
pardon ! clipeam din ochi cu gandul la ceva asernanator
9 MAncári rusesti.
9 Aci Hasdeu face aluzie la cunoscutul episod din poemul lui
Puschin: Ruslan gi Liudmila, and eroul, luptAndu-se cu vràji-
torul Cernomor, vroia st-i taie acestuia barba lungE, In care se
aseundea toatE puterea bEtrtnului. Atunci Cernomor a sburat
fn sus impreunt cu Ruslan, care nu-si lasa prada din mana, si
asa au sburat 3 zile, panA ce, sleit de puteri, vrkjitorul a chzut
la pamtnt.
www.dacoromanica.ro
sau la problema comoditalii unui dormitor cald fafa de

parnantul umed, la caldura unei sobe incalzite in corn-
paralie cu aerul de toamna, despre acTiunea daunatoare
a cinelor asupra sal-lad-0i si asa mai departe. In curand,
insa, nu-mi mai ardea de ralionamente, desi somnul nu
le intrerupea, cum se intampla cateodata acum, cand
stand intins pe canapeaua moale, inchid ochii cu gandul,
cum de n'am reusit vreodata sa fac un inel de fum, §i
de ce la fiecare pas intalnesc fericiIi capabili sali umple
lipsa de ocupaIie cu cele mai splendide inele, mari §i
midi, rotunde si ovale !
Dar sa fi incercat Dvs. inOva sa adormili pe frontul
nostru dela Ociacov! Cred ca asemenea sforIare ar fi
mai grea decal sforIarea cle a nu dormi, cetind cercetarea
D-lui Fet 1) despre: # Frumuselile insezisabile ale naturii #
sau saga d-lui Moroschin 2) despre calatoriile # Rusiei *
prin toate dumbravile globului pamantesc.
Ploaia patrunde prin manta ; de acolo se strecoara
/Jana la camasà, care e destul de aproape de corp ; dupa
ploaie, pe cararea batuta de ea, se furi§eaza fiorii, incep
1) A. Fet (1820-1892), cunoscutul poet-liric rus. Hasdeu putea

st cunoasct operele lui: Panteonul Uric (1840) si Poeziile (1850).
2) Th. Moroschin (1804-1859), profesor la Facultatea de Drept
a Universittlii din Moscova, cercetttorul antichiatilor slave,
autorul cartii: no matieuitt HMeHil Pyccowb kun4 Cm:3m1,"
(Despre importan(a numelui « Rufi s Fi a Slavi s) (1840), unde,
printre altele, afirmä ct denumirea Pycb (forma veche pentru
= Rusia), derivt din cuvântul poup." (dumbravd). Inca dln
1846 teoriile lui au fost grksite fantastice si rtsturnate de istoricul
rus M. Pogodin.
www.dacoromanica.ro
a ma furnica ... A dracului afacere ! Sai, scuipi, 0 e

bine dacA macar te mangai pulin cu o Injuratura pur
ruseascfi, care deocamdata, nu MI% temeiu, weaptà in-
troducerea sa triumfalà in operele <coa1ei naturaliste*.
Aceasta e ordinea senzaIiilor incercate de mine pe
frontul Ociacovului ca urmare a disprelului meu nebun
pentru pungA 0 ziva de maine.
Sdrind, scuipand §i mormäind o Injuratura ruseasca,
am deschis ochii 0 am privit in jurul meu cu acel q poate *,
care-mi sgandarea Inchipuirea la gAndul, dacA ma vor
trage la raspundere sau nu pentru daunele 0 täraganelile,
pricinuite de procesul meu actual contra erudiliei multor
oameni cu greutate.
Inteo parte, nechezatul cailor no§tri suri umplea
vAzduhul, iar ceva mai aproape se vedea un rand de
sAbii, piwi 0 §ele, aranjate cu o uniformitate atat de
fermecatoare, fucât färà sa vreau mi-am amintit aco-
periprile coloniilor militare 0 diserta%iile profesorilor
nowi, in ace1a0 timp. In altà parte luceau focurile ; se
imelege ea nu eram de loc contra incalzitului, cu atat
mai mult, cA la frigul de toamnd s'au mai adaugat 0
amintirile despre acoperiprile coloniilor §i despre diser-
taVile profesorilor. M'ain apropiat de unul din acele
focuri, in jurul cdruia edeau 9i stateau culcali ca-civa
husari tocmai din plutonul meu, pe cari nu odatä ii cin-
steam, in timpul expediliei, cu vodca sau cu q pentru
vodca >>.
q E frig, boierule ? >>, a Intrebat unul.
(cDe timp frumos chiar nu te puci plange ! >>, a
raspuns pentru mine altul.
www.dacoromanica.ro
M'am asezat. Husarii mei ardeau paie. Mi se 'Area

minunat de placut sa-mi incalzesc mainele, sa dau din
umeri, ca si cum asi conduce un creditor pasuitor, sau
asi primi un castig la carli, ori asi solicita o int'alnire.
La placerea castigului se adauga, in asemenea cazuri,
simlul propriei tale abilitaTi, iar nimic nu poate fi mai
delicat ca aceasta, si fara voie ili scapa exclamaIia:
# Ah ! In fine! )).
Din pacate, paiele se sting chiar mai repede deck
marinirnia creditorilor, inima unei femei, castigurile la
carIi si entuziasmele tinerelii! Din nou e eau! Iar se
aduce o legatura de paie si incepe o noua serie de
tremuraturi si incalziri!
# Eh! prost linut Chersonscina asta!» exclama un
mustacios, bagand, cu o inimitabila abnegaIie, mainile
in flacara si aruncand o privire disprquitoare interlo-
cutorilor sai, pe cari parca-i confunda cu 4 Chersonscina*:
# Pretutindeni am fost, in Ungaria, si in Turcia, 0 in
Polonia, dar asa scarbosenie nu-mi amintesc de cand
m'am nascut h).
# Ce-ai mai vrea, mosule? Nu cumva te trage
inima spre Moldova? *. Eu am ciulit urechile: era vorba
de ceva, care atingea coarda cea mai sensibila a inimei
mele.
- # Par'ca tu n'ai vrea? # ii zice cu necaz batrânul.

4 Nimic de zis! Pamantul inteadevar... Nu se poate
asemui cu el pamantul Ungariei, Turciei si Poloniei...).
# Ce muieri sunt acolo, nu? Una mai frumoasa ca
alta, Doamne iarta-ma! Sprâncenile ca un curcubeu,
ochii ca de soim...)>. 4 Of, strengar ce esti: tot cu
www.dacoromanica.ro
254 INCEPLTUBILE LITEBARE ALE LUI B. P. HASDETJ
gandul la muieri; muierile-s frumoase, se 0,ie ; dar vinul

e 0 mai bun ! t). 4 Daca e vorba de yin, apoi tot ap
se poate zice 0 de pamânt: mai mare dragul sfi-1 vezi
cum se werne spicul la pamant !...*. # Dar apa!
Vitele nu se satura de ea! *. # Dar ce fructe, mai
Irate! pere, poamd 1), mere, nuci...*.
Nu sunt in stare sa transmit tot ceeace au vorbit
oamenii mei, fiindu-mi fried pe de o parte de a nu dena-
tura felul lor obipuit de vorbire, 0 pe de alta, de a nu
adauga fail voie ceva neexprimat de ei, cu atat mai
mult cu cat in conversaliile in care e vorba de ceva drag
inimei noastre, noi intotdeauna relinem numai trasaturile
principale, 0 restul il completam pe indelete cu propriile
noastre sentimente. Soarele deja s'a iVit dupa ceata de
diminea-ca, 0 noi tot Inca vorbeam despre Moldova.
Bravii husari s'au ridicat ca sa cureIe caii 0 echipa-
mentul, iar eu... eu am uitat de Horarciu, care zacea
in coiful meu... Gandurile mele se invarteau in jurul
conversaIiei din noaptea aceea. Frigul, vantul §i ploaia
din front faceau sa-mi reprezint Moldova Inca mai
viu 0 dulce ; a fi vrut sa ma prefac in raza de soare,
care in acel moment cadea pe campiile Moldovei mele
iubite... 2). Gand, de sigur, straniu, dar asemenea aiureli
2) In ms. rusesc a lui B. P. Hasdeu acest cuvant e scris intoc-

mai cu literele ruse§ti, Ot cu explicatia in josul paginei: d stru-
guri, pe moIdovene§te v.
2) Aci Hasdeu adaoga in margine, nota urmatoare:
d .4 fi vrut... Scuzati, entuziasmul nu e admis inteo opera
Itiintifica. 0 Bursch ).)-ismul nu e la locul salt, « renomiitii d incep
BA dispara, §i. la Nemti toti se indreapta spre 4 filistinisrn*.
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE AIJTOBIOGRAFICE 255
deseori ne yin In cap: soarele, stelele, luna, ne privesc

atat de duios, incat Para voie se na§te dorima de a le
cunoWe mai de aproape, parasind pamfintul prea cu-
noscut. Aceasta se Intampla cu mine de cele mai multe
ori ca o consecinIa a disprelului meu nebun fao de
bani §i. de ziva de maine!
Soldatul, cu vorba lui lipsita de artificialitate, a pre-
ferat Moldova tuturor celor vgzute, fara a §ti singur,
pfina la ce grad a m4cat coarcla iniinei unui biet iunker
Inghelat, transportat de pe pamantul lui sub cerul Intu-
necos al strainatalii.
Cand dorinIa de a ma preface In raza de soare a slabit
pulin inaintea dorinlei de a manca ceva §i de a ma
Incalzi undeva, atunci am Inceput sa cantaresc folosul
ce s'ar putea trage din impresia de asta noapte, §tiind
a ma folosi mult mai sigur de conversqii, cleat de ceva
mai concret. Pana a nu ma cbema la u ka§a #, am tras
trei puternice concluzii asupra importaMei informaliilor
capatate. In acest moment s'a sunat semnalul de plecare
§i. ne-am dus sa ne incvartiruini in corn. Beicu§. Trebuia
sa facem 3 verste; calul meu era de o blandeIe remarca-
bila, §i la fiecare versta eu am tras cate-o concluzie
asupra irnportanlei informaliei capatate In ajun. Ele
erau atat de puternice, Incat am decis sa scriu, imediat
ce voiu fi ajuns la Beicu§...
N'am nici o pretenlie de a-mi atribui o provenienla

rusa §i chiar numele meu parea a§a de strain urechei
ruse, ca soldaIii au preferat sa-1 transforme in: # Gdie
www.dacoromanica.ro
jivu #1). Dar &Ali indivizi nu intalnim cu t -ov * sau

t -in* 2), cari, cu toatá provenienIa lor rusä, de fapt nu
sunt mai Ru0 ca mine. Ace§tia din copilArie erau sub
conducerea unor Monsieur Jules sau al Mister-ului Why-
tun ; unul le povestea despre Mont de Pieta, celalt
despre parlament ; ei mai bine ciripeau franluze§te sau
§uerau englezqte, deck vorbeau rusqte! Astfel sunt
boierii mari, dar 0 cei mici n'au putut sa pástreze pa-
rerile rusqti: ei trebuiau sa urmeze influenlele straine
in §coli. Numai in ceata oamenilor mici, printre oameni
simpli mai ramaneau Ru0, dar vai! ate provincii, atatea
popoare! Cate judeTe, atatea nuanIe! \Pa oprili la o
stalie de pwa: la poarta s'au strain vizitii. Vizitiul
Dvs. se coboara de pe capra 0, adresandu-se unuia din
gramada: t Ei, compatrioate, din ce provincie qt.i? *.
4 Din provincia Kursc !*. Vizitiul, intorcandu-se cu
dispreI, se adreseaza altuia: 4 Jar tu, compatrioate? *.
t Din provincia Moscovei! #. t Din ce judeI? >>.
4 Kolomenschi*. t Eu sunt din Dmitrovschi*, in-
tervine cineva din ceata. 4 Din jud. Mitrovschi? Dar
suntem din ace1a0 judet!* exclama vizitiul Dvs. Iata
un exemplu de na-cionalism rusesc, cu toate nuanIele
lui! Locuitorul din judelul Kolomenschi 0 din Dmitrov-
schi sunt tot moscoviteni, 0 totu0... nu la fel! Mosco-
vitul 0 Kurianinul sunt tot 114, 0 totu0... nu la fel!
Aceasta diferenlà dintre popoare 0 provincii dispare
numai intre soldaIi. In acela0 escadron polio sa intalnqti
1) Pe ruselte: @ un d e trrtesc #.
2) Terminaliile caracteristice numelor de familie ruseoi.
www.dacoromanica.ro
un Siberian langa un Chersonian, un Moscovit alaturi

de unul din Astrahan, pe cel din Arhangelsc alaturi
de locuitorul Podoliei ; fiecare a adus din locul lui natal
limba, credintele, concepliile lui, dar in cercul stramt al
viepi br noui ei s'au amestecat, s'au contopit in ceva
unic rusesc in cel mai larg inIeles al cuvantului. Daca vi
s'a intamplat sà tnt1nii un soldat batran, Intors lii
familia lui dupa 25 de ani de militarie, ai putut observa
ca limba, credintele i i concepOile lui au capatat o pecete
caracteristick in care se recunosc toate elementele mul-
tilaterale ale umanitaIii. A studia soldatul inseamna
a studia toata Rusia ; parerea lui e parerea Rusiei Intregi.
Ap deduc/ie am facut eu la prima versta spre front.
A doua versta a adus o nouà hrana reflectiilor mele.
Multi calatori poartà ochelari, unii Ii aleg chiar astfel
de numere, cari nu pastreaza, ci strica vederea. Dar
aceasta, deocamdata, e jumatate de belea, fiindca se
intalnesc o mulIime de calatori Idea de ochelari sau cu
numere potrivite. 0 influenla mult mai mare asupra
vederii acestor oameni au: imprejurarile, originea, edu-
calia ci instrucIiunea, cari din toate puterile se sforIeaza
sa-i faca miopi sau presbiti: una valoreaza cat cealalta.
Un om In Evul Mediu, care era In culmea eruditiei,
cunoscand cat se poate de bine cele opt arte i primind
dela colegi vreo numire superlativa 4 doctor-issimus *, era
totuci capabiI sa-ei Inchipue in mod intuitiv oamenii cu
boturi de caine, cu dracu ctie ce cozi, cu urechi, in cari,
culcandu-se, se putea inveli mult mai comod, deck
intr'o plapuma. Drept incheere la asemenea povestiri,
de obiceiu se adauga, deci cu diferite expresiuni: ctori
11
www.dacoromanica.ro
premergatorii au minlit ; eu singur ma silesc sa scriu

purul adevar, al carui martor ocular am fost *.
In timpurile noastre, in afara de repartizarea extrem
de migaloasa a ramurilor 0iinTei 0 a situaliei sociale,
caH cer o renunTare la sine, aproape exclusiva, prisosul
de erudilie deseori impinge pe calatori la aka extremitate.
In Tinutul cel mai aspru, calatorul poate, nu rareori, sa
intalneasca un hotel cu vin bun, cu mancare destula, cu
albituri curate 0, stand langa camin cu ceqca de ceaiu
In mana, e gata sa admire Tara, de0 in acela0 timp in
jurul hotelului se intinde o stepa pustie, in care traiesc
fiinle, rnoralmente 0 materialmente stricate, timpul se
posomora0e, urla viforul pe scurt, se intampla tot,
ce nu poate provoca admiralie.
Altceva pregatesc imprejurarile soldatului. De voie,
de nevoie el trebue sa traiasca cu ce-a dat Dumnezeu.
De nu sunt case mu1Tume0e-te cu un cort prost, unde
din and in cand po-Ti sa te intalne0i cu o prea draguta
tarentula sau cu un vierme inocent ; de nu e paine
ospateaza-te cu un pesmete pe care sà-1 moi cu destatare
0 in mod pit-Tin ospitalier, intaiu in apa, apoi printr'o
Indelunga mestecare. De nu e rachiu gusta 0 apa 0
cateodata dintr'o astfel de apa, Ca Idea' ajutorul analizei,
cu ochiul simplu, vezi pe fund ceva mai rail ca microbii.
Apoi In consecin-Ta eine e mai aproape de natura? Omul
cult sau soldatul far' de experienTa?
Unul va va spune: t Imi place provincia Chersonului.
Tacerea adormitoare a stepelor lui imi imbata sufle-
tul!*.
Altul va exclama: 4 Prost -Tinut Chersonscina asta!*
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE AUTOBIO GRAFICE 259
Soldatul spune adevarul. Destul e sa amintim ca res-

pectabilul naturalist, contempland natura, intàrqte a-
ceasta imbatare a sufletului de altceva, nu mai pulin
Imbatator §i se grabe§te sa-si sature §i stomacul cu ceva
hranitor, iar dupa <( tacerea adormitoare a stepelor * se
folose§te de tacerea adormitoare a dormitorului... Nu
vom vorbi de alte avantaje ce-I a§teapta dupa aceasta
pe visatorul meu, pe cand soldatului ele-i sunt accesibile
numai rareori, §i atunci intr'o atmosfera din cele mai
ucigatoare...
Soldatul in aceasta privinIa trebue sa se mulIumeasca
cu buna placere a cvartirmaistrului, care-I trimite intr'o
coliba sau alta, cu socotelile §efilor lui §i cu ordinul de a
se duce intr'un loc sau altul. Iarg§i natura ! Ea da unei
t5ri o # a §aptea coasta * cu o coada lunga matasoasa, cu
o privire de foc, cu tot restul pentru uimirea inimei §i. a
ochilor, iar altei OH una cu trasáturile inexpresive de
mongola.
Iar4i §i iar6§i natura, care ingrije§te soldatul sau ca o
# mama vitrega veninoasa * sau ca o << mama buna *, plina
de dragoste !
Prive14tea Beicuplui m'a surprins pe and ma gan-
deam la o asemenea atmosfera, la care s'au mai adau gat
§i cateva amintiri despre scanduri, In loc de pat, garduri,
baraci, despre... Am facut o sforIare, ca sa intrerup
firul acestor amintiri meteorologice, §i poate ca sforIarea
ar fi fost zadarnica, dada' in acela§i timp nu s'ar fi auzit
vocea capitanului:
(< Escadron, descalecaIi!*. Ochii respectabilului §ef
straluceau de placere lucru, care se intampla totdeauna
17*
www.dacoromanica.ro
in momentul con§tiintei propriei sale puteri! i intea-

devar, cum sa nu fie a§a, and deodata intreg escadronul
a descalecat, iar eu am uitat sa ma mai gandese la at-
mosfere ? Din pacate, creerul deprins sa rationeze nu
poate parasi acest nenorocit avant. Insa0 privirea capi-
tanului m'a silit sa ma gandesc la sensul, importanta 0
puterea comandantilor de escadron, care se extinde 'Ana
acolo, Incat, facand pe toti sa se coboare, el singur
continua sal mearga Ware. In curand, tusk acest subiect
a fost epuizat ... Noi am intrat in sat. Pe strazi se plimbau
femei, vaci, tarani 0 caini, coco§i §i gaini. Vacarul mana
cireada qi, mirare ! pe fata lui am observat aceea0 ex-
presie de autocratie, care era in ochii capitanului! Aceasta
m'ar fi putut indrepta spre gandul identitatii naturii
omene§ti, daca tocmai in acel moment nu s'ar fi apropiat
cvartirmaistrul ea sa ma conduca in cu totul alta directie,
la gazda de ofiteri, care-mi era rezervata 0 mie, in ciuda
rangului inferior de iunker.
Cunosc trei feluri de &Maori. Unii cu o infati§are

uzata, cu monoclu in ochiu, cu un zambet despretuitor
pe fata §i cu nasul u§or strambat, care da fetei expresia
nemultumirii 0 desamagirii. Altii, cu infati§area vesela,
cu privirile neobosite, fugitive, cu un afi§ de teatru sau
o invitatie la bal, sau cu o lista de bucate in maini.
Ultirnii, cu fruntea mare incretita, cu priviri gfinditoare,
gulere inalte, de cele mai multe ori cu ochelari de aur, cu
medalion la lanti§orul ceasului, etc., etc....
In mintea celor dintai e numai persoana kr ; ceilalti
se gandesc numai la placerile cari Bunt in legatura cea
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE AUTOBIOCRAFICE 261
mai iznediata cu persoana kr ; ultimii sunt preocupaIi

de ceva abstract.
Primii sunt fiirge de felul lui Peciorin 1) sau ca turi§tii
englezi ; cei de al doilea juni cari se consider% urma0i
lui Epicur, sau mai corect, cari nu Ondesc nimic ; iar
ultimii sunt savargi. Tori ace§ti oameni sunt capabili
sà scrie insemnari de edlatorie i mulli se gräbesc sa se
foloseasch de aceasta capacitate a lor. Dar operele lor
neap-drat se deosebesc printr'o nuan0 personalà. Cala-
torul din categoria intAia va zice: <lânga Cetatea Alba
m'am infuriat grozav ; calul s'a oprit, vizitiul era beat,
ai eu am fost silit sa dorm in trasurd *.
Gál5torul din categoria a doua va exclama: u Rachel
a fost ast-dzi fermecatoare ! La Palais-Royal ne-au ospatat
cu o superb6 sup-à a la tortue . . . Numai experienIa proprie
poate sà ne dea o idee complet'd despre grizetele Pari-
sului ! a.
Gäldtorul de categoria a treia nu va zice, nici nu va
exclama nimic ; el prefera totdeauna s ralioneze §i sà
predice. Aceasta depinde de obiectul specialitatii lui.
Unul se va agala de o noud specie a unei plante §i, daca'
va fi necesar, va vorbi ai va exclama pentru ca s nu lase
ceva din principiile lui i va pune afirmaciunile sale sub
scutul lui Linne, de Candolle, [indescifrabill, Humboldt ...
Altul se va lega de un crenel neobservat al vreunui turn
gotic i, ea sä judece mai bine, va Incepe cu ora§ul con-
struit de Lameon, iar ca s predice mai erudit, va incepe
s'd injure pc Montfaucon, Grimm 0 al%ii, Cali au IndrAznit
1) Eroul romanului lui Lermontov: Un erou al tirnpului nostru.
www.dacoromanica.ro
sa nu observe acest crenel. Cel mai mare merit al acestor

calatori e nepasarea cu care observa ei indiferenla ceti-
torilor 0 cu care a§teapta uitarea definitivd in viitor.
La Beicu; viata mea s'a schimbat. Acolo am lasat

oamenii i lucrurile mele, frigul a fost rasplatit prin cea
mai calduroasa casa. Am gasit 0 pachetul de carIi,
primit de acasa, in care nu ultimul loc il ocupa [indesci-
frabil], 4 Despre cultul lui Zeus >> a lui Leontiev 1), # Can-
tecele diferitelor popoare # ale lui Berg 2), poeziile lui
Tiutcev 3) i altele, pe care nu mi le mai amintesc, avand,
din pacate, memoria mai slaba chiar deck cea a jurna-
li0i1or. Dar, intaiu de toate, m'am apzat de am scris
concluziile mele 0 am inceput a gandi la avantajele
frontului, care procura, mai intaiu, experienla lipsei de
comfort in viaça, al doilea destatarea de a contempla
24 de ore natura, al treilea izvoare pentru diferite
concluziuni. Cu primele doua avantaje v'am facut
1) P. Leontiev (1822-1874), cunoscutul filolog, profesor de

limba Eli literatura latina la Universitatea din Moscova. Opera,
pomenita de Hasdeu: O noitaoHeNin 3eacy" (Despre cultul lui
Zeus), a aparut la 1850. Ea este scrist sub influenta operei lui
Schelling: Fitosolia mitologiei.
2) N. Berg (1824-1884), poet si traducatorul poetilor slavi.
Pe la 1850 a tradus 4 Manuscrisul din Kraledvor e, la 1854 a aparut
cartea, pomenità de Hasdeu: facial pa3ab1rb appolkowo
(Cdntecete diferitelor popoare), tradusa dupt cantecele a 28 de
popoare. Intr'o nota despre aceasta carte, Hasdeu observa ca
niciun cantec romanesc nu s'a bucurat de ateMia traducatorului.
3) Th. Tiutcev (1803-1873), unul din cei mai remarcabili poeti
lirici rugi. Poeziile lui au fost publicate la 1854.
www.dacoromanica.ro
cuno0infa ; rAmâne al treilea, el e a§a de important, c'd de

n'ar fi existat, a0 fi trecut sub tAcere primele douà sau,
cel pulin, 1e-a0 fi amanat pand la editarea 4 notelor
iunkerului de husari #.
[Concluziile mele] mi-au aratat, ca pa'rerea soldatului
rus cuprinde in rezumat parerea Rusiei intregi, iar apro-
pierea lui de naturà ii di mai multe posibilitali de a ju-
deca toate variaTiunile acestei naturi, decAt oricarui
calátor cult.
Ce placut mi-a fost mie, Moldoveanului, transplantat
in Rusia, sa aud glasul Patriei mele noui despre fosta mea
Patrie ; a gandi, cg undeva in apropiere de Kamciatca
sau de [indescifrabil] se povestesc minuni despre Moldova
0 a gti, in acela0 timp, cä aceste minuni nu sunt altceva
deck adevárul sfânt, da, cel mai sfânt adeva'r !
Apropo: suntem in stare sa controlAm exclamaiiile

soldalilor despre Moldova, aduse de mine, in aceeali
ordine, in care ele urmau una dupg alta. N'am nici o
pretentie sà o sistematizez # schiTele mele, de aceea sunt
in drept sa spun ceeace imi vine in minte, adicd cum mi
se elaboreaza gAndul in cap. Cine n'a scris, sau a scris
rara a observa, acela nu poate nici sa ghiceasca ce mi-
nunate intorsAturi face gAndirea, pfina ce se opre0e
asupra unui oarecare punct ; eine, din contra, urmarea,
ca pe un copil, desvoltarea reprezentatiilor sale, acela
§tie cä, incepand dela Oil* pup sa te ridici 'Ana' la cele
mai inalte probleme ale intelepciunii omene0i. De ce,
deci, s'a nu se vorbeasca despre Oink dacA ea a fost
izvorul unor asemenea probleme? Ea, credeli-mfi, nu
www.dacoromanica.ro
264 INCEPUTURILE LITERARE ALE Lin B. P. HASDEU
va rupe firul operei, ci, din contra, il va lega, aratind

cum se agità 0 fierbe mintea omeneasca. Odatk fiind
de 15 ani, am ucis la vânatoare o colofand ; din fericire,
colofana se afla in momentul fatal pe un stAlp de piatrA,
care in Rusia de Sud se nume§te u baba' de piatrà *. Eu
am inceput sa examinez acest obiect 0, la intoarcere, am
inceput sä scriu un studiu despre el. Adungnd informaIii,
le-am gash atat de numeroase, tuck mi-a venit gAndul
sa cercetez toate e babele de piatrá *, fdrá excepIie ; au
urmat noui adunAri de informalii, noui meditari atunci
m'am hotarit sa' scriu nici mai mult, nici mai puiin
cleat un studiu asupra fabulelor tracice, §i instiintarea
despre ocupaIiile mele in acest domeniu a fost publi-
catà in anul '52, in revistele: e Albina Nordului * si
e Moscoviteanul *. De atunci, izvoarele s'au inmultit pfinfi
intr'atat, incfit m'am hotarit sd scriu, mi-e si fricà s'a
pronun% cuvfintul: despre originea, desvoltarea 0 spi-
ritul mitologiei! Cine e de villa' ? Coi,ofana.
Soldatul a exclamat despre Moldova: e Ce muieri sunt
acolo ! * 0 a inceput s'à descrie insu0rile femeilor de acolo.
IntAiu de toate, trebue s'a explic, ea.' in limbajul solda-
Iilor e muiere * se numqte 0 femeie tOn'arà 0 una ha"-
trfind. Pe ultimele eu niciodatà nu le-am privit de aproape ;
§tiu numai ca in toate cacurile lumii barânele seamana,
mai mult sau mai puTin, intre ele. Batranele moldovence,
se deosebesc de batrânele din Nord, poate printr'aceea,
ea' nu rareori sunt inzestrate §i cu mustali.
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTS AUTOBIOGRAFICE 265
Aceste rAnduri le scriu intr'una din cele mai inalte

case ale Harcovului. Camera are infaIi§area unui atelier
de savant: carli, hartii, peni/e, creioane, penele, colori
sunt impra§tiate sub masa i pe masa, sub scaune §i pe
scaune, sub pat i pe pat, in societatea borcanelor cu
pomada, parfumurilor, periilor, pieptenelor, vestelor, re-
volverelor, dolmanului i altele asemanatoare.
Stapanul se observa cu greu din tot vraful asta. Dar
ajunge indrepp ochii spre un halat §i un fes ca st
gasqti sub aceste podoabe pe cineva jumatate-student,
jumatate-husar, jumatate-civil: acesta e stapanul. Prin-
cipala lui ocupaIie este sa se plimbe prin camera', cantand
in gura mare: a Gaudeamus igitur * sau a Bringt mir
Blut der edlen Reben 9i in acela§i timp s mediteze
asupra marilor probleme ale inlelepciunii omenwi. In
momentul de fa/a el sta la fereastra cu penila in 'Walla,
cu ligara in dinti i cu un catel pe genunchi. Dupa pa-
rerea lui, aceasta e cea mai comoda atitudine pentru
amintirea trecutului. In asemenea atitudine e in stare
sa ramana cateva ore de-a-randul ; ligara se va face
scrum, cainele va sari de pe genunchi, pen4a va cadea
din mfiini, iar el tot mai sta §i tot i§i mai amintqte.
Flind niel i pictor, cel pulin in inchipuirea lui, el se
transporta in Moldova §i arunca asupra ei o privire 1 din
inaltimea zborului pasarilor *. Privirei lui i se pun in
cale obstacole din dota parIi: la Nord se intind, cateodata
peste 7000 picioare Inal/ime deasupra nivelului marii,
1) Untecul studentesc compus de poetul german E. M. Arndt
(1769-1860), autorul multor cântece patriotice ei studentesti,
devenite foarte populare in Germania,
www.dacoromanica.ro
Carpalii, cu cele mai felurite lanluri si varfuri; la Sud

Dunarea, marginita de maluri diverse, care sau face
vartejuri, sau bolboroseste la gura ei, sau se rostogoleste
intr'o lava linistita. Pe intinderea intre aceste hotare,
serpuiesc fluvii, rauri, se inalIa coline si vai, se intind
paduri si pasuni ; albastrul apei se contopeste cu verdeala
de smaragd a vegetaIiei. Privirea se indreapta asupra
Iarilor vecine: Ungaria, Bulgaria, Valahia, Rusia, Ga-
Elia ... Nu! # Unde le compari cu Moldova ! ).); una nu
e asa de bogata in ape, alta e mai saraca in paduri, a
treia e lipsita de mun/i, a patra e saraca in vege-
ta-0e ...
Privirea din nou se indreapta spre Moldova. Din
inalIimea zborului de pasari nu se observa oamenii, dar
cu atat mai bine: inaintea-i se deschide toata bogalia
naturii!
Nu se poate, oare, sa ne coborim mai jos ? Din inal/imea
zborului de pasari harta e incantatoare. Dar poate nu e
justa, poate ochii imaginarciei te insala ? Fie ! sa coborim
pe pamant, dar cu condilia sa privim oamenii printre
degete, fiindu-ne frica sa nu ne intalnim cu ochelari,
lorgnone, etc.; sa privim numai ceeace a stiut omul sa
foloseasca inainte de descoperirea modei. Ca sa nu pierd
din vedere tabloul general, voiu lua in ajutor imaginalia ;
imi va servi cel pu-cin cat cismele purtatoare ale lui Peter
Schlemihl, cu cari el a pasit dela Pol in Africa. Diferenla
intre mine si Peter Schlemihl e aceea, ca el a avut neno-
rocirea sa-0 spiarda umbra si de aceea zbura fat% sa observe
distanlele ; eu din contra, posedand o foarte slaba, dar
totusi... o umbra, imi place s'o pun pe orice ating, si
www.dacoromanica.ro
daca a0 putea sa ma reazern cu un picior pe Iarmul

Koreei, iar cu altul undeva pe Marea Nordului, poate
ca pe tot acest spaIiu s'ar a0erne umbra mea. Aceasta
imi e cu atat mai placut cu cat scriitorii ncori prefera
sa traiasca sau fara umbra, sau cu una falsa, ramasa de
fapt la portareasa.
(Doamne, eine n'a cetit spirituala poveste a lui Cha-
misso: <I Peter Schlemihl? *1). Cine nu s'a caznit sa-i
ghiceasca sensul ei enigmatic, potrivit cu propria sa fire
0 dispozilia sufIeteasca! Dupa parerea mea, aceasta
poveste vrea sa dovedeasca ca omului, afara de bath,
minte 0 altele asemenea, ii mai e necesar Inca ceva mic,
care, poate, nici nu se observa: umbra. Peter Schlemihl
e Faust dupa imprejurari, Francez dupa caracter, dar
orice ar fi, este invingatorul modei secolului. Acest tanar
I0 vinde umbra unui oarecare necunoscut, prime0e o
punga inepuizabila, face curte, risipe0e banii, in fine,
nemulIumit de toate acestea, arunca punga impreuna cu
banii, porne0e in calatorie pe jos prin lumea larga,
gase§te din intamplare cismele purtatoare, qi aci se incep
foarte interesantele calatorii dela Polul de Nord, de exem-
plu, dintr'o saritura, in fundul Africei, dintr'un ora§el
german pe inalIimile Tibetului).
Am redat parerea Rusiei despre Moldavia. S'ar parea

ea ar fi prea destul, dar... iertaIi-mi ambilia mea de
Moldovean!
1) A. Chamisso: Peter Schlemihls wundersame Geschichte (1814).
www.dacoromanica.ro
AO dori s'a va prezint Inca mai viu o schiVA fugitiva,

generala, dar foarte pitoreasca a Patriei mele, interesantà
cu atAt mai mult, cu cat provenienca ei se referá la
timpuri de adAnca antichitate 0 aparcine marei familii
slave, [i se gàsqte in strAmta legOtura cu trecutul
imemorabil al Rusiei] 1).
De atunci de and Venelin se entUziasma fanatic de
trecutul poporului bulgar 0 cu schimonoselile lui a atras
atenIia noastrà 0 asupra acestei probleme, 0 asupra
propriei sale persoane, a trecut destul timp ca sa fie
uitate 0 una, 0 cealaltà. Venelin colindà bibliotecile
tiintifice, Bulgarii ne strigd prin gura d-lor Bezsonov 2),
Aprilov 3), [indescifrabil], adaugAnd la gAngavelele lor
cuvinte ca 4 flexii ft, # enclitice » q. a., dar toate acestea
sunt tot atAt de pulin interesante, ca ... Nu mai vorbesc
de atAta bogOlie de cuvinte ca: 4 cefi [acest], Kai [care],
OMAR [acel] >> impreunA cu cealalta gramada de slavonisme,
a§a incat n'ar strica sä se traducg toate aceste opere in
ruse0e. Vom putea incuraja traducatorul, spunAndu-i cA
traducerea va fi mai u§oará deck din oricare altA limba
slavA .. .
1) ters In ms.
2) P. Bezsonov, slavist li cereetãtorul poeziei populare. La 1855,
a publicat Cdatecele bulgare cu un studiu asupra limbii bulgare
moderne.
3) V. Aprilov (1789-1847), patriot bulgar, prietenul lui Ve-
nelin, autorul studiilor diferite In limba bulgara §i rusk printre
care e §i o eolectie de docurnente bulgare, publicatt pe la 1845,
pornenit4 de B, F. 1-fas4eq, inteo notä (In m-sQlle lui),
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
INTRODUCERE
Pag.
I. Viata lui B. P. Hasdeu tn Rusia 7

Epoca reactiunii. Ideologia timpului 9
A. Hasdeu O. B. P. Hasdeu fata de curentele timpului 14
Copilaria lui B. P. Hasdeu (1838-1852) 17
Universitatea 21
Serviciul lui B. P. Hasdeu In armata ruseasca. . . 27
II. Inceputurile literare in rusefte ale lui B. P. Hasdeu . 32
Prime le Incercari. Subiecte romanelti 32
Domnita Roxana. Influente polone 34
Domn4a Voichita. Influenta romanticilor ru§i . . . 37
Dela romantism spre realism. Scrieri autobiografice. 41
OPERELE RUSE$TI ALE LUI B. P. HASDEU

I. Poezii lirice 49
Cantec popular moldovenesc 51
Un oarecare om... 55
$i la noi veac do aur a fost 57
$tefan cel Mare (Doina) 57
Moldova 59
Sunt Dac! 59
Sunt Roman 61
Melodii romanelti . 61
www.dacoromanica.ro
Pag.
Domol trec valurile vieii pieritoare 63
La tfirmul märii am stat... 63
GAndire 65
II. Arbore (Fragment de roman istoric) 69
III. Arbore (Fragment din schita dramaticA) 81
IV. Domnifa Roxana (Fragmente dramatice) 85
V. Doinnifa Voichila (Poem) 129
VI. Jurnalul intim al lui B. P. Hasdeu (1852-1856) . 191
VII. Fraginente autobiogralice 231
Sf Antul Gheorghe PurtAtor de biruinte in Moldo-
Valahia 233
Introducere la a Nicolae Milescu s 243
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL
$1 IMPRIMER1ILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI, 1 9 36
www.dacoromanica.ro

E Dvoicenco C3aenceputurile Literare Ale Lui B P Hasdeu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E Dvoicenco C3aenceputurile Literare Ale Lui B P Hasdeu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INCEPUTURILE LITERARE

ALE LUI B. P. HASDEU

INC E PUTUR ILE

B. P. Hasdeu a venit in Romtlnia la 1857 1) in varsta

1) L. Marian: Alexandru Hasdeu fi Academia Romdnd, (In

pentru noi copilaria qi inceputul tinerelii lui, caH se cu-

2) L. Marian: Din copildria pi tinerefea lui B. P. Hasdeu, (n

unora din datele biografice, ramase nelamurite in istoria

1) Aratate toate de eatre L. Marian In articolul sAu: Data fi

pietism exagerat §i penibila 4 aracceevOna *1), nici prin

Gogol la un moment dat a renunIat la toate satirele lui,

e Tang mi-a dat o indrumare filosofica germanfi,

1) Publicat mai jos.

colii lui Hegel, iar adversarii lor negau concluziile ei

1) PApin: XapagTermcnnta .1114T. hurbiiiii orb 20-rb Tko 50-rb

Iar curentele ideologice s'au unit intr'o singura mirare

1) In ins. la Academia RomAng (hArtii necatalogate).

Slavi, ca i ei, deduce principiile sale istorice din filosofia

unele, ce nu pot fi supuse criticei, nu trebue s& ne

oaselor >>, suslinand « lovitura de Stat dela 2 Mai, in

1)I. Vulcan, op. cit., p. 139.

Tadeu Hijdeu, de religie ortodoxd, §i sotia lui legitima,

frumoasa fata 9i se edskori cu ea, insa i s'a prescris de

polon din aceasta regiune pi unde s'a perfec-ponat In

1) DupA cum mArturise§te In jurnalul sau intim.

acolo, despre care pomene9te in 0 Duduca Máinued *, in

fusese intemeiata la 1804, in perioada cea mai liberala

vecine *. Disciplina s'a idasprit, programele de 9tiinIe po-

1) La 1849, and ministrul Instructiunii a prezentat Tarului

Era un redus, cu toate a pastra aparen-cele unui inTelept,

Lawrowski 1) pentru slavistica. Voiu adgoga pe Metlinschi

1) I. Dragomirescu, op. cit., p. 23.

slave vechi 1), insistand mai ales asupra parcii filo-

') Ibidem, p. 138.

Avea timp 0 pentru petreceri, uneori cu totul neobi§-

2) I. Dragomirescu, op. cit., p. 24.

organizarea unei imense armate, in care vedeau asigu-

1) Papin, op. cit. p. 102-103.

ofiorului rus, stapanit de spiritul demonic, revolulionar,

aversiune puternica faIa de patriotismul oficial rusesc

# impacarea * ei cu realitatea 0, dupa ani indelung4 de

1) Sentinela Romdnii, 1866, p. 64.

Prime le IncercAri. Subiecte romitne§ti. Prima incer-

O,127.02 4,1,:.11. .44.;^ .. .- . __. - . .... .

17.,,,e......... ....,,,, "I, ',' .r....,..."

1 og.; ..AEr.y.hnesrreJ A.41,444.41,....t.---",

Prima incercare poeticü in ruse,. a lui B. P. Ilascicu.

despre amazoane 1), pe care aproape cuvant cu cuvant

1) Ms. rom. al Academiei Romane, Nr. 90, p. 62.

dintai fiori ai inspiraçiei. In afara de poezii lirice, aproape

1) Publicate mai jos.

, r1.4..v. -,,.. ee;,

..,..",,,, -v.., V..- 01/Zeos..--"-. ./r.,-.2 ,..

ii -frA.... 9.. jr.,r"?.......4.../ g . "40'74' trot.;ira.2%...

r: Ar,..,,,,.4''''.1"-- 4,-.. -- - ---o- -........-5.--_____

Insemnrui in limba polomi dintr'un caet de incercari in ruseste

Astfel, numai pe baza izvoarelor polone, un tanar

Diferenta intre aceste doua schite este foarte mare

1) Versiunea româneasci, op. cit., act. H, sc. 13.

Dedicatia dela Domnita Voichita

schitath in exclamaIia Roxanei din versiunea ruseasch:

1) Versiunea ruseasca, act. I, sc. 17.

Astfel, imprumutând din literatura româna subiecte