BOGDAN-PETRICEICU

HASDEU
MUNTELE +I VALEA
 Muntele =i valea

TABEL CRONOLOGIC

1838 26 februarie Se na=te Tadeu Hasdeu ]n comuna C`rstine=ti

(Cristine=ti) l`ng[ Hotin, ]n Basarabia. (Mai t`rziu ]=i va schimba
prenumele din Tadeu ]n Bogdan — corespondentul rom`nesc pentru
polonezul Tadeu —, ad[ug`nd la nume =i Petriceicu, voind s[ arate
]nrudirea cu +tefan Petriceicu, domnitor ]n Moldova ]n secolul al XVII-
lea, ]n anii 1672—1674). Este fiul lui Alexandru Hajdeu (H`jdeu) —
n[scut ]n 1811 — =i al Elisabetei Dauszka (Dauc=), fiica unui locotenent,
nobil lituanian, Teofil Dauszka, =i a unei moldovence, Melania, n[scut[
Mor\un. Aceast[ Melanie a tr[it p`n[ ]n 1889, ]n ultima parte a vie\ii
fiind c[lug[ri\[ la M[n[stirea Pas[rea de l`ng[ Bucure=ti.
Arborele genealogic al Hasdeilor urc[ mult ]n istorie, familia
boiereasc[ Hajdeu (H`jdeu) fiind atestat[ ]nc[ din timpul lui +tefan
cel Mare. Bunicul scriitorului — Tadeu Hajdeu (1769-1835) —,
str[nepot al lui Gheorghe Lupa=cu Hajdeu, ]=i recap[t[ drepturile
asupra mo=iilor str[mo=e=ti din \inutul Hotinului =i se stabile=te la
Cristine=ti. Acest Tadeu Hajdeu era om instruit, poliglot, poet de
limb[ polon[, a tradus din scriitorul german August von Kotzebue
]n polonez[ =i a cules literatur[ popular[ rom`neasc[. Un unchi al
scriitorului — Boleslav —, de=i de profesie naturalist, se ocupa =i cu
scrisul, fiind autor de proz[ de inspira\ie istoric[. Tat[l scriitorului
— Alexandru Hajdeu — a fost un c[rturar de seam[ al timpului =i
scriitor (]n rus[, polon[ =i rom`n[). Dup[ ce ]nv[\ase la pensionul
fiilor de nobili de pe l`ng[ Seminarul teologic din Chi=in[u,
urmeaz[ Facultatea de Drept de la Universitatea din Harkov, f[c`nd
paralel =i studii de =tiin\e ale naturii =i filologie (anticipeaz[ studiile
fiului). Continu[ studiile la Lemberg =i la München, unde ]=i ia
doctoratul ]n filozofie. }n afar[ de munca de profesor a practicat =i
avocatura. A avut preocup[ri de drept, filologie, istorie, folclor,
filozofie =i de literatur[. S-a dovedit un mare patriot, ]n preocup[rile
sale istorice =i literare f[c`ndu-=i loc cu preponderen\[ trecutul
Moldovei =i al ]nstr[inatei Basarabii. Ca efor al +coalelor din \inutul
7
 B. P. Hasdeu

Hotinului, la 25 iunie 1837 — la ]nchierea anului =colar — \ine

un discurs Vechea glorie a Moldovei, care ]i va aduce multe necazuri,
c[z`nd ]n dizgra\ia autorit[\ilor ruse=ti. Dup[ 1841 va fi nevoit s[
predea ca porfesor la gimnaziile din Vini\a, Cameni\a =i Rovno.
}nfrunt`nd despotismul guvernatorului din Cameni\a, este
considerat „tulbur[tor al lini=tii publice“, cer`ndu-i-se exilarea.
Alexandru Hajdeu era o prefigurare spectaculoas[ a fiului s[u.
Preocup[rile tat[lui au favorizat dezvoltarea unei atmosfere
intelectuale cu totul deosebite ]n casa p[rinteasc[.
Tat[l c[l[uze=te primii pa=i spre ]nv[\[tur[ ai micu\ului Tadeu
(Bogdan), d[ruindu-i Gramatica rom`neasc[ a lui I. Heliade
R[dulescu, pe care o va p[stra cu sfin\enie. Copilul, receptiv, ]nva\[ cu
tat[l s[u limbile =tiute de acesta: greaca, latina, slavona, franceza,
italiana, engleza, germana, rusa, polona, bulgara. „Singurul meu
dasc[l a fost tat[l meu“, va afirma mai t`rziu B.P. Hasdeu.
1845—1850 Face studii gimnaziale ]n diverse ora=e din Podolia =i Volinia
(Vini\a, Cameni\a, Rovno), unde tat[l Alexandru Hajdeu era mutat
ca profesor. T`n[rul gimnazist vorbea polona perfect. Vacan\ele =i
le petrece ]n casa p[rinteasc[ de la Cristine=ti.
1848 La Cameni\a (]n Polonia) ]nceteaz[ din via\[ mama sa, la o v`rst[
p`n[ ]n 30 de ani.
1850 Alexandru Hajdeu se stabile=te la Chi=in[u. Fiii s[i Tadeu (Bogdan) =i
Nicolae (n[scut ]n 1840) devin elevi ai liceului „regional“ al fiilor de
nobili din Chi=in[u. O educa\ie aleas[ primesc cei doi tineri de la tat[l
lor, Alexandru Hajdeu, care poseda — a=a cum scrie admirativ I.
Heliade R[dulescu — o bibliotec[ de mare valoare, ]n care la loc de
cinste erau c[r\ile =i manuscrisele rom`ne=ti.
La Chi=in[u era =i poetul Constantin Stamati, rud[ ]ndep[rtat[
din partea mamei, care ]l ]ncurajeaz[ ]n ale scrisului. De acum
dateaz[ primele ]ncerc[ri poetice: Doin[, +tefan cel Mare („domn
=i erou/}n gloriosul veac de aur“), dar predominante devin
preocup[rile pentru istoria Moldovei =i a rom`nilor ]n general.
1852 Cu prilejul anivers[rii a jum[tate de mileniu de la ]ntemeierea
Moldovei, B.P. Hasdeu public[ o evocare a desc[lec[rii lui Drago=,
scriere pe care o dedic[ lui Constantin Stamati, „patriarhul poe\ilor
moldoveni“.
Din anul 1852 dateaz[ ]nsemn[rile personale ale lui B. P. Hasdeu
privind preocup[rile asidue pentru istorie: „De mult m[ ocup de
istoria Moldovei“, „M-am ocupat ]n primul r`nd de adunarea
materialului pentru istoria \[rii mele...“.

8
 Muntele =i valea

}n vara lui 1852 B.P. Hasdeu se ]nscrie ca student la Universitatea

din Harkov, unde, p`n[ ]n 1854, face studii de drept, audiind =i
cursuri de istorie =i filologie. La Harkov are profesor de drept ro-
man pe Al. Mickiewicz, fratele poetului romantic polonez Adam
Mickiewicz. La cursurile de filologie este coleg cu viitorul filolog rus
A. Potebnea.
Ca student, desf[=oar[ o bogat[ activitate literar[ =i =tiin\ific[:
organizeaz[ o mic[ „societate literar[“; avea gata o lucrare despre
mitologia dacilr; ducea coresponden\[ cu Pogodin, secretarul
Societ[\ii pentru istoria =i antichit[\ile ruse din Moscova, c[ruia ]i
anun\a mai multe lucr[ri =tiin\ifice.
}ncepe s[ scrie un Jurnal intim, pe care ]l va \ine p`n[ ]n anul
1856. Din acest jurnal afl[m c[, spre sf`r=itul anului 1852,
cunoa=te o t`n[r[ polonez[ Alina Merjeewski de care se
]ndr[goste=te fulger[tor.
1853 „Desperat de tr[darea Alinei“ (cf. Jurnalului s[u), se hot[r[=te s[
intre ]n armat[. La ]mpotrivirea tat[lui s[u, ]ncearc[ o sinucidere.
Sc[pat de moarte (pistolul a c[rui \eav[ =i-o v`r`se ]n gur[ ]nainte
de a trage nu era ]nc[rcat), „nu =i-a mai permis s[ mai ]ncerce o
dat[ voin\a Celui de Sus“.
Un „vr[jitor“ de l`ng[ Chi=in[u ]i prezice c[ „]nc[ din tinere\e va
ajunge la cele mai ]nalte onoruri“.
1854 mai }nso\it de tat[l s[u, mama vitreg[, bunica Valeria =i de fratele
Nicolae, merge la Dub[sari (la grani\a Basarabiei), unde se ]nroleaz[
]n regimentul feldmare=alului conte Radetzki ]n care fusese primit.
Merge apoi la Mirgorod, unde se afla „statul major al Diviziei de
rezerv[ a cavaleriei u=oare“, ]n care fusese trecut, =i de acolo la
Noua Odesa.
La Nikolaev provoac[ la duel pe un Meyendorf, baron finlandez, pe
care ]l \inte=te ]n um[r, Hasdeu sc[p`nd nev[t[mat.
Prime=te scrisori de la tat[l s[u care ]l ]ndeamn[ s[ nu p[r[seasc[
„ocupa\iile literare“, „s[ se cultive =i s[ ]nve\e neap[rat germana“.
Ca iunker va participa pentru scurt timp la R[zboiul Crimeii.
1857 An hot[r`tor pentru ]ntreaga sa activitate viitoare: la 16 februarie
trece Prutul ]n Moldova, la mo=ia cneazului Moruzi =i apoi la Ia=i.
Venit ]n Moldova cu pa=aport rusesc, ]=i sf`=ie pa=aportul =i ]l trimite
la Consulatul rusesc de la Ia=i. Guvernul \arist ]l condamn[, ]n
lips[, la exisl ]n Siberia; totodat[ ]l dezmo=tene=te de drepturile
asupra averii p[rinte=ti =i asupra averii unchiului s[u Boleslav care
nu avea al\i mo=tenitori (]n total 30.000 de galbeni).

9
 B. P. Hasdeu

}nc[ din 1852 ]=i schimb[ prenumele din Tadeu ]n Bogdan =i adaug[
la nume Petriceicu, ]n amintirea lui +tefan Petriceicu (domn al
Moldovei ]n secolul al XVII-lea); de acum va fi cunoscut sub numele
de Bogdan Petriceicu-Hasdeu.
1858 8 martie Vogoride (caimacan al Moldovei) ]l nume=te judec[tor la
Cahul (jude\ul Cahul, ]mpreun[ cu jude\ele Ismail =i Cetatea Alb[, revenise
Rom`niei dup[ R[zbiul Crimeii). Refuz`nd s[ devin[ „unealta politic[“ a
lui Vogoride, este destituit peste pu\in timp de c[tre oamenii lui Vogoride.
Re]ntors la Ia=i, colaboreaz[ la revista unionist[ Zimbrul =i vulturul.
Cu pa=aport moldovenesc, pe numele „comisului Bogdan Petriceicu
Hasdeu“, face o vizit[ la Chi=in[u, de unde aduce cea mai mare
parte din biblioteca tat[lui s[u.
11 noiembrie Scoate prima sa revist[ Rom`nia (unionist[), scris[
]n ]ntregime de Hasdeu (dou[ numere p`n[ la sf`r=itul anului).
Public[ primul s[u studiu (]n num[rul dint`i al revistei) Despre
Io ]n titlul domnilor rom`ni ai Moldovalahiei =i Bulgariei.
1859 ianuarie Continu[ revista, sub titlul Rom`nia. Revist[ ebdomadar[
sub redapciunea dlui Bogdan Petriceicu-H`jd[u (mai apar numai
trei numere).
septembrie D[ruie=te Bibliotecii +coalelor din Ia=i circa 4000 vo-
lume. Scoate Foaea de istoria rom`n[. Sub redapciunea lui Bogdan
Petriceicu H`jd[u (patru numere).
octombrie Este numit custode al Bibliotecii +coalelor din Ia=i.
1860 ianuarie Este numit profesor de istorie, geografie =i statistic[ la
=coala real[ din Ia=i.
martie-iunie Editeaz[ Foi\[ de istorie =i literatur[ (cinci numere).
}n revist[ public[ Perit-au dacii?, studiu ce anun\[ viitoarele cercet[ri
ale lui Hasdeu asupra originii poporului rom`n.
Face o c[l[torie la Chi=in[u pentru a achizi\iona c[r\i =i manuscrise.
Este numit ]n Comisia pentru alc[tuirea unei h[r\i a daciei vechi,
]mpreun[ cu Simeon B[rnu\iu =i Nicolae Ionescu.
Consulatul rus din Principatele Rom`ne intervine pentru extr[darea
lui Hasdeu, dar va fi ocrotit de c[tre Partidul Liberal.
Spre sf`r=itul anului este ]nl[turat din func\iile avute, ]n urma unor
intrigi =i inamici\ii pe care le st`rnise printre politicieni =i istorici.
Se stinge din via\[ Nicolae, fratele lui B.P. Hasdeu, se pare ]n urma
unei ]ntemni\[ri politice. (Se n[scuse ]n 1840.)
1861 Colaboreaz[ la revistele ie=ene.
iulie-septembrie Este trimis ]n Polonia, ]ntr-o misiune pentru
documentare asupra istoriei rom`nilor. Despre c[l[toria ]ntreprins[

10
 Muntele =i valea

relateaz[ ]n studiul Luca Stroici. Fragment din „C[l[toriile

]ntreprinse ]n p[r\ile Gali\iei“ (publicat ]n Ateneul Rom`n,
septembrie-octombrie 1861).
Tot ]n Ateneul Rom`n reproduce texte rom`ne=ti vechi, public[
versuri =i o traducere din Tristele lui Ovidiu.
Colaboreaz[ la Tribuna rom`n[, Dacia, Trecutul.
+coala la care fusese numit profesor desfiin\`ndu-se, ]nfiin\eaz[
un „Institut privat de educa\iune“, la care renun\[ ]n 1862.
}=i reia postul de bibliotecar =i pe cel de profesor la Gimnaziul
central.
1862 Editeaz[ revista Din Moldova (de la nr. 10 ]i schimb[ titlul ]n
Lumina). }n Lumina public[ Duduca Mamuca, scriere care duce
la suprimarea revistei =i-i atrage protestul Ministerului Cultelor
=i Instruc\iunii Publice pentru „frivolit[\ile“ cuprinse ]n nuvel[ =i
apoi destituirea din postul de profesor de istorie =i bibliotecar.
Urmeaz[ un proces de pres[ (3—4 iunie) pentru „imoralitate“,
de mare r[sunet ]n epoc[, ]ncheiat cu achitarea lui. B.P. Hasdeu,
]n urma unei str[lucite pledoarii a acuzatului. Nu-i va uita pe cei
care l-au atacat: Titu Maiorescu =i V. A. Urechia.
1863 }n var[ se mut[ la Bucure=ti, fiind numit ]n Comisia mo=iilor
m[n[stire=ti =i ]n Comisia istoric[.
3 noiembrie La Bucure=ti editeaz[ Aghiu\[. Revist[ umoristic[ =i
critic[ (apare p`n[ la 17 mai 1864). Colaboreaz[ la reviste de
istorie =i lingvistic[ de peste hotare.
1864 februarie Se tip[re=te prima lucrare a lui B. P. Hasdeu: Luca Stroici,
p[rintele filologiei rom`ne (dup[ ce ap[ruse mai ]nt`i ]n
„Foiletonul Buciumului“).
martie }n „Foiletonul Buciumului“ =i apoi ]n bro=ur[ public[
Filozofia portretului lui |epe=.
}mpreun[ cu istoricul bulgar G.S. Rakowski, fondeaz[ ziarul poli-
tic Viitorul, scris ]n rom`n[ =i bulgar[.
}n revista Aghiu\[, apoi ]n volum, public[ Micu\a. Trei zile =i trei
nop\i din via\a unui student, forma ref[cut[ a nuvelei Duduca
Mamuca (1863), prin atenuarea unor asperit[\i care indignaser[
pudoarea conven\ional[ a epocii. Nuvela reprezint[ un moment
important ]n afirmarea prozei realiste.
17 mai Gazeta Aghiu\[ este suspendat[ din ordinul primului-
ministru Mihail Kog[lniceanu.
2 iunie-18 august }n „Foiletonul Buciumului“, public[ textul ]nso\it
de note al primei versiuni din Ursita, cel dint`i roman istoric

11
 B. P. Hasdeu

rom`nesc. Ini\ial, acest prim episod intitulat Ursita, precum =i

Procopseala (un fragment din Episodul II, tip[rit tot ]n Buciumul
]n continuare) f[ceau parte dintr-un proiect de roman istoric din
trecutul Moldovei: Copil[riile lui Iancu Mo\oc.
8 august Ministerul Instruc\iunii ]l ]ns[rcineaz[ pe B.P. Hasdeu s[ editeze
Arhiva istoric[, colec\iune critic[ de documente asupra trecutului istoric
rom`nesc, din care va tip[ri patru volume ]ntre 1865 =i 1867.
1865 27 februarie La Ateneul Rom`n \ine o conferin\[ despre Talmud.
aprilie |ine dou[ conferin\e la Ateneu: despre stadiul cercet[rii
istorice rom`ne=ti =i despre scriitorii N. Filimon =i Al. Dep[r[\eanu.
10/22 iunie }n biserica Sf. Ilie Gorgani se cunun[ cu Iulia Faliciu
dintr-o familie de mo\i din Ro=ia Abrudului.
|ine conferin\e foarte apreciate la Ateneul Rom`n: despre sp[tarul
Milescu =i alta despre trei tipuri ]n dramaturgia european[: Shyloc,
Gobsec =i Moise, conferin\[ publicat[ ]n volum ]n acela=i an: Trei
ovrei: jup`nul Shyloc al lui Shakespeare, domnul Gobsec al lui
Balzac =i jup`nul Moise al lui Alecsandri.
Public[ una din cele mai valoroase monografii istorice rom`ne=ti:
Ion Vod[ cel Cumplit: aventurile, domnia, rezbelele, moartea
lui; rolul s[u ]n istoria universal[ =i ]n via\a poporului rom`n
(1572—1574) (]n colec\ia „Oamenii mari ai Rom`niei“). Bazat[
pe o documenta\ie minu\ioas[ =i corect[, scrierea nu are precedent
la noi; deschide un drum ]n cercetarea istoric[.
1866 6 februarie—5 iunie La Bucure=ti editeaz[ ziarul Satyrul, care
continu[ linia revistei Aghiu\[.
Dup[ lovitura de stat de la 11 februarie ia atitudine ]mpotriva
principelui str[in.
Societatea Academic[ Rom`n[ ]l nume=te pe Alexandru Hajdeu
printre membrii ei, dar autorit[\ile ruse din Basarabia ]i interzic s[
vin[ la Bucure=ti =i s[ fac[ parte din Academia Rom`n[. Va fi
primit membru de onoare ]n 1870.
La Teatrul Na\ional, la ]nceputul stagiunii de toamn[, are loc premiera
dramei istorice Domni\a Ruxanda, sub direc\ia lui C. Demetriad,
printre interpre\i fiind Costache Caragiale =i +tefan Velescu.
Printre articole ca Fraternitatea =i unirea, Unirea, Hasdeu pledeaz[
pentru ideea de unitate a Transilvaniei cu Muntenia =i Moldova.
octombrie La Ateneul Rom`n B.P. Hasdeu ]ncepe cursul public
Istoria dreptului constitu\ional al rom`nilor.
Public[ ]n volum conferin\a \inut[ la Ateneu: Talmudul, ca
profesiune de credin\[ a poporului israelit.

12
 Muntele =i valea

1867 10 februarie Are loc premiera piesei R[zvan Vod[, ]n interpretarea

trupei lui M. Pascaly; piesa se public[ mai ]nt`i ]n ziarul
Perseveren\a, apoi ]n volum: R[zvan Vod[. Dram[ istoric[ ]n
cinci acte, ]n versuri. Edi\ia a II-a apare ]n 1867; Edi\ia a III-a
apare ]n 1869 cu titlul schimbat ]n R[zvan =i Vidra, ca =i la edi\ia
a IV-a din 1895 care apare cu o introducere de P. P. Carp.
1 martie La Ia=i apare revista Convorbiri literare.
}n vara lui 1867 c[l[tore=te ]n Transilvania, z[bovind ]n Mun\ii
Apuseni, ]n \inuturile natale ale so\iei.
Face parte din Comitetul de conducere al Societ[\ii „Transilvania“.
Din toamn[ colaboreaz[ cu Partidul Liberal, scriind articole politice
=i polemice ]n Rom`nul.
}n decembrie c[l[tore=te ]n Basarabia de Sud; este ales deputat la
Colegiul III de la Bolgrad.
1868 Are o activitate parlamentar[ bogat[: discursuri ]n Camer[ privind
Legea organiz[rii armatei.
}ncepe atacurile deschise ]mpotriva Junimii.
Public[ Istoria toleran\ei ]n Rom`nia. Edi\ia a doua rev[zut[ =i
adaus[ (scrierea se tip[rise mai ]nainte ]n foiletonul ziarului
Rom`nul, ]ntre 28 ianuarie =i 28 februarie). (}n 1876 va fi tradus[
]n francez[ de Federic Damé =i Bonifaciu Florescu.)
iunie—august }ntreprinde c[l[torii de studii ]n Austro-Ungaria, Serbia,
Boemia, Bavaria =i Fran\a. Cu acest prilej ]l cunoa=te pe Iosif Vulcan.
La Biblioteca Na\ional[ din Paris descoper[ un exemplar prescurtat
al Basilicalelor ]n limba greac[ (fusese folosit ]n |[rile Rom`ne ]n
timpul lui Mircea cel B[tr`n =i Alexandru cel Bun).
1869 16 aprilie Editeaz[ revista Traian (respectiv 16 aprilie 1869 — 14
februarie 1870); programul revistei continu[ ideile de la Dacia literar[.
La 16 octombrie 1869 renun\[ la postul de director, r[m`n`nd numai
colaborator la revista Traian. Public[ studii =i documente istorice,
lingvistice =i folclorice. Public[ Oda la boieri, 1848—1869.
C[l[torie de studii la m[n[stirile din Serbia.
august La alegerile pentru primiri de noi membri ]n Societatea
Academic[ Rom`n[ este respins; au contribuit la aceasta =i
numeroasele polemici ]n care se angajase B. P. Hasdeu.
2/14 noiembrie Se na=te singurul s[u copil, Iulia; este botezat[ de
Ion C. Br[tianu. A fost un copil excep\ional: la 3 ani =tia s[ citeasc[;
la 8 ani vorbea franceza, germana =i engleza; tot la 8 ani trece
examenele pentru clasele primare.
15 noiembrie Este ales pre=edinte al Societ[\ii „Rom`nismul“.

13
 B. P. Hasdeu

1870 2 martie Apare prestigioasa revist[ Columna lui Traian (director

=i proprietar B.P. Hasdeu). (Aici public[ Od[ la ciocoi.) Cu dou[
numere pe s[pt[m`n[, revista va fi o prezen\[ vie ]n publicistica
rom`neasc[ p`n[ ]n mai 1875, reluat[ apoi din ianuarie 1876
p`n[ ]n decembrie 1877 =i iar reactivat[ din ianuarie 1882 p`n[
]n 1883. B.P. Hasdeu public[ numeroase articole antimonarhice.
8 august B[nuit c[ ar fi implicat ]n complotul Candiano-Popescu
(Republica de la Ploie=ti), este arestat pentru 9 zile =i ]nchis la
V[c[re=ti.
La Societatea „Rom`nismul“ roste=te discursul Cosmopolitism =i
na\ionalism.
aprilie La Bucure=ti apare sub conducerea lui B.P. Hasdeu Foaia
Societ[\ii „Rom`nismul“, care ]=i propune s[ ]nt[reasc[ con=tiin\a
na\ional[ a publicului cititor. (Revista apare p`n[ ]n august 1871).
1871 6 iunie }n cadrul serb[rilor organizate de Societatea „Rom`nismul“
pe C`mpul Cotrocenilor, pentru s[rb[torirea a 50 de ani de la
Revolu\ia lui Tudor Vladimirescu, roste=te un discurs.
iulie-august C[l[torii de studii ]n Serbia, unde la Belgrad descoper[
prima parte din Pravila lui Matei Basarab, =i ]n Ungaria, prilej de
a identifica, la Budapesta, Anonymus Logoshiensis.
septembrie }n Columna lui Traian ]ncepe s[ publice vastul studiu
istoric Vladislav Basarab. Via\a politic[, social[, militar[, religioas[,
juridic[, economic[ =i literar[ a rom`nilr din Muntenia ]ntre
anii 1350 =i 1380.
octombrie }ncepe s[ scrie Istoria critic[.
decembrie Printr-un articol publicat ]n revist[ anun\[ transfor-
marea Columnei lui Traian ]n revist[ =tiin\ific[.
1871—1872 }n Columna lui Traian public[ Orthonerozia (Trei crai
de la r[s[rit), savuroas[ comedie de limbaj ]mpotriva latinismului
exagerat =i stric[torilor de limb[.
1872 30 aprilie }n numele presei rom`ne=ti, roste=te o cuv`ntare la
]nmorm`ntarea lui Ion Heliade R[dulescu.
9 noiembrie Se stinge din via\[, la Cristine=ti l`ng[ Hotin, tat[l
scriitorului: Alexandru Th. B. Hajdeu (n[scut ]n 1811), mare
patriot rom`n din Basarabia =i om de mare cultur[ (filozofie,
literatur[, folcloristic[), membru de onoare al Academiei Rom`ne.
Fiul afl[ despre moartea p[rintelui s[u de-abia pe 20 ianuarie
1873, f[r[ s[-=i poat[ explica „motivul unei ]nt`rzieri at`t de
monstruoase“.
Apar primele dou[ fascicule din Istoria critic[ a rom`nilor.

14
 Muntele =i valea

1873 3 februarie I se decerneaz[ Marea medalie de aur pentru

contribu\iile sale la studiul istoriei na\ionale. Public[ Istoria critic[
a rom`nilor din ambele Dacie ]n secolul XIV. Tom. I. P[m`ntul
|[rii Rom`ne=ti ]n secolul XIV. Parlamentul Rom`niei voteaz[ un
premiu lui B.P. Hasdeu pentru continuarea Istoriei critice a
rom`nilor. Regele Carol ]l decoreaz[ cu „Medalia de aur“.
}i apare volumul de versuri intitulat Poesie.
1874 }n timpul verii ]ntreprinde o c[l[torie de studiu ]n Transilvania,
care dureaz[ trei luni.
Continu[ publicarea volumului II din Istoria critic[ a rom`nilor.
14 octombrie La Facultatea de Litere din Bucure=ti deschide cursul
de Filologie comparat[ „]mbr[\i=`nd limbile sanscrit[, zendic[,
armean[, elen[, latin[, albanez[, celtic[, germanic[, slavica =i
limbile romanice, toate ]n raport cu limba rom`n[“.
1875 Apare volumul I din Istoria critic[ a rom`nilor (edi\ia a 2-a
„rev[zut[ =i foarte adaus[“), ]nso\it de vlumul II: Reac\iunea
omului contra naturii.
Titu Maiorescu, ministrul Instruc\iunii, ]i suspend[ cursul de
Filologie comparat[.
Public[ Principie de filologie comparativ[ ario-europea (cursul
\inut la Facultatea de Litere).
1876 15 februarie-15 mai Director la Revista literar[ =i =tiin\ific[ ]n
care, ]n numerele 2—3, tip[re=te a doua edi\ie, rev[zut[ =i ad[ugit[,
a romanului Ursita.
17 mai Este numit director al Arhivelor Statului, func\ie ]n care va
r[m`ne p`n[ la 1 aprilie 1900.
5 iunie La Universitate ]=i ]ncepe cursul de Filologie comparat[,
re]nfiin\at de noul ministru al Instruc\iunii Gh. Chi\u.
septembrie }n misiune =tiin\ific[ la Cracovia, trimis de Ministerul
Instruc\iunii Publice.
Public[ ]n bro=ur[ studiul Baudouin de Courtenay =i dialectul
slavoturanic din Italia. Cum s-au introdus slavismele ]n limba rom`n[?
Colaboreaz[ =i la alte reviste ale timpului: Familia, Sentinela
rom`n[, Rom`nul, Perseveren\a, Ghimpele.
1877 13 septembrie Este ales membru al Societ[\ii Academice Rom`ne,
Sec\ia Filologic[, pre=edinte al Academiei fiind Ion Ghica.
Public[ studiul istorico-lingvistic Dina Filma. Go\ii =i gepizii ]n Dacia.
1878 septembrie Ca delegat al Rom`niei, particip[ la al IV-lea Congres
Interna\ional al Orientali=tilor, \inut la Floren\a.
Public[ Obiceiele juridice ale poporului rom`n (studiu reeditat
]n 1882).

15
 B. P. Hasdeu

1878—1881 Public[ Cuvente din b[tr`ni. Tom. I-III. Tom. I: Limba

rom`n[ vorbit[ ]ntre 1550 =i 1600; Tom II: C[r\ile poporane
ale rom`nilor ]n secolul XVI ]n leg[tur[ cu literatura poporan[
cea nescris[; Din Tom III public[ doar partea introductiv[:
Conspectul =tiin\elor Filologice; Lingvistica ]n general.
2 octombrie Este numit profesor titular la catedra de filologie
comparat[ a Universit[\ii din Bucure=ti, post pe care ]l va onora
p`n[ ]n anul 1900.
1879 3 ianuarie Stagiunea teatral[ de la Na\ionalul din Bucure=ti se
inaugureaz[ cu Trei crai de la r[s[rit, comedie ]n dou[ acte
(ap[rut[ ]n Columna lui Traian ]n 1871—1872). Printre
interpre\ii piesei: +tefan Iulian, Frosa Sarandi =i Aristi\a Romanescu.
La a doua reprezenta\ie a participat =i familia regal[. }n acela=i an
piesa se tip[re=te ]n volum.
Este ales membru al Academiei Literare din Belgrad. Devine secretar
general al Academiei Rom`ne =i secretar al Sec\iei Literare (func\ii
]n care va r[m`ne timp de 7 ani).
1880 10 aprilie Academia Rom`n[ ]i acord[ premiul „Ion Heliade
R[dulescu“ (5000 lei aur) pentru primele dou[ tomuri din Cuvente
din b[tr`ni.
Vara }ntreprinde o c[l[torie =tiin\ific[ la Londra, unde studiaz[
manuscrisul Evangheliarului de 1574, p[strat la British Museum.
1881 Admirator al lui Heliade =i unul din ini\iatorii ridic[rii unui monument
]n cinstea lui, B. P. Hasdeu roste=te un discurs cu prilejul dezvelirii statuii
lui I. Heliade R[dulescu ]n fa\a Universit[\ii din Bucure=ti.
Iulia Hasdeu, la 11 ani, termin[ cursul secundar la Liceul „Sf.
Sava”; ]nso\it[ de mama sa, pleac[ la Paris, unde urmeaz[ cursurile
Colegiului Sévigné.
1882 4 februarie Este ales ]n unanimitate membru al Societ[\ii de
Lingvistic[ din Paris.
7 februarie Este ales membru al Societ[\ii Enciclopedice Rom`ne.
13 iulie Trimis la Paris pentru a reprezenta Rom`nia la dezvelirea
monumentului lui Jules Michelet, B. P. Hasdeu roste=te un discurs
reprodus =i comentat elogios de cele mai importante ziare pariziene.
La re]ntoarcere, viziteaz[ Italia, la Arhivele din Genova identific`nd
un document emanat de la un str[mo= de al s[u.
1883 La Bucure=ti ia fiin\[ „Societatea presei“, B. P. Hasdeu fiind ales
pre=edinte al Comitetului.
2 aprilie Academia Rom`n[ ]l desemneaz[ pe B.P. Hasdeu ca s[
realizeze dic\ionarul Etymologicum Magnum Romaniae.

16
 Muntele =i valea

}n aprilie candideaz[ la alegerile parlamentare de la Craiova, dar

nu ob\ine voturile necesare.
Public[ studiul Din istoria limbei rom`ne.
11 iunie Ia parte la dezvelirea monumentului lui +tefan cel Mare
de la Ia=i, unde roste=te un entuziast discurs; dezvelirea festiv[ a
monumentului se face ]n prezen\a regelui Carol.
}n var[ c[l[tore=te la Budapesta =i Paris.
29 decembrie Este ales membru al Academiei Imperiale de +tiin\e
din Petersburg.
C[l[torie de studii la Budapesta.
1884 }n vara acestui an ]ntreprinde o c[l[torie de studii la Viena, Miinchen
=i ]n special ]n Elve\ia pentru a studia organizarea =i func\ionarea
]nv[\[m`ntului.
noiembrie Este ales deputat de Craiova.
Public[ Oltene=tele. Patru discursuri (1869—1871).
1885 }ncepe lucrul la Etymologicum Magnum Romaniae; la 2 martie prezint[
Academiei un raport asupra desf[=ur[rii lucr[rilor la Dic\ionar.
1886 La Viena se stinge din via\[ unchiul s[u Boleslav, l[s`ndu-i
mo=tenire documentele familiei Hasdeu =i mo=ia din Basarabia.
2 octombrie La Viena particip[ la cel de al doilea Congres al
Orientali=tilor, unde \ine comunicarea Sur les éléments turcs
dans la langue roumanie (studiu lingvistic tip[rit ]n bro=ur[ ]n
acela=i an).
iulie Iulia Hasdeu ia bacalaureatul ]n litere la Sorbona =i se ]nscrie
la Facultatea de Litere, urm`nd cursuri =i la École des Hautes
Études. Scrie versuri ]n francez[.
Public[ primul Tom din Etymologicum Magnum Romaniae.
1887 15 decembrie Scoate Revista nou[, care va fiin\a p`n[ ]n septembrie
1895 (una din cele mai prestigioase reviste ale timpului).
Iulia Hasdeu, la Paris, este ]ncercat[ de primele semne de ftizie.
1887—1888 Editeaz[ opera fundamental[ Etymologicum Magnum
Romaniae. Tom I-IV, volumele apar respectiv ]n anii: 1887
(reeditarea Tomului I din 1886), 1883 (dou[ volume) =i 1888.
1888 La Paris, Iulia Hasdeu ]ncepe s[-=i preg[teasc[ teza de doctrat, av`nd
ca tem[ Filozofia ]n literatura nescris[ a poporului rom`n. Cu o
]nzestrare extraordinar[, scrie versuri ]n francez[, are preocup[ri
muzicale =i de pictur[. Dar boala de pl[m`ni se agraveaz[, fiind dus[
de tat[l ei la tratament la Montreux, ]n aprilie, apoi ]n var[ la Agapia.
Cu toate ]ngrijirile (la Agapia a stat ]n permanen\[ cu p[rin\ii), boala
se agraveaz[ =i se stinge din via\[ la 17/29 septembrie, ]nainte de a

17
 B. P. Hasdeu

]mplini 19 ani. Este ]nmorm`ntat[ la cimitirul Bellu, printre cei prezen\i

la ceremonie fiind M. Kog[lniceanu =i I. C. Br[tianu. }n num[rul din
15 noiembrie 1888, Revista nou[ public[ un studiu al lui Ionescu-
Gion despre opera literar[ a Iuliei Hasdeu, iar B. P. Hasdeu public[
prima scriere dup[ moartea Iuliei: Povestea crinului. Cutremurat de
moartea fiicei sale, Hasdeu va tr[i de acum ]ncolo cu credin\a
comuniunii mistice cu fiin\a disp[rut[. }ncepe s[ traduc[ =i s[ publice
din opera fiicei sale.
1889 15 martie }n Revista nou[, B. P. Hasdeu public[ A=tept`nd (cea
dint`i poezie dup[ moartea Iuliei).
Apare primul volum postum din opera Iuliei Hasdeu, Bourgeons
d’Avril, cu o introducere de Angelo de Gubernatis.
noiembrie Se ]ntrev[d primele preocup[ri spiritiste ]n comentariile
la O introducere ]n istoria universal[ (republicarea unor capitole
din Istoria critic[, vol. II, ap[rute ]n Revista nou[).
1890 Este suplinit de Laz[r +[ineanu la catedra sa de la Facultatea de
Litere.
1891 Cea mai mare parte a activit[\ii sale din acest an este dedicat[
elabor[rii scrierii Sic cogito (tip[rit[ succesiv ]n Revista nou[).
Public[ Anonymus Lugoshiensis. Cel mai vechi dic\ionar al limbii
rom`ne, dup[ manuscriptul din Biblioteca Universit[\ii din Pesta.
1892 Public[ ]n volum studiul de filozofie spiritist[ Sic cogito. Ce e
via\a? Ce e moartea? Ce e omul?
Apare Strat =i substrat. Genealogia popoarelor balcanice
(Introducerea la Tomul III din Etymologicum Magnum
Romaniae).
9 februarie Inaugureaz[ la Ateneul Rom`n seria de conferin\e cu
tema „Noi ]n 1892“.
}=i reia Cursul general de filologie comparat[ la Facultatea de
Litere (manuscrisul redactat de un student dup[ notele luate la
prelegeri a fost descoperit de Mircea Eliade la Arhivele Statului).
20 decembrie La Ateneul Rom`n inaugureaz[ seria conferin\elor
„Noi =i voi“.
1893 19 septembrie }n =edin\[ solemn[, la Academia Rom`n[ cite=te
darea de seam[ asupra dic\ionarului Etymologicum Magnum
Romaniae.
}ncepe construc\ia castelului de la C`mpina, ridicat ]n amintirea
fiicei sale Iulia.
Aproape tot anul sus\ine polemici cu Titu Maiorescu, Al. Vlahu\[,
C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Philippide.

18
 Muntele =i valea

1894 9 aprilie La Academia Rom`n[, de fa\[ fiind =i regele Corol, B. P.

Hasdeu cite=te studiul s[u asupra Basmului. Public[ studiul
Basarabii. Cine? De unde? De c`nd?
}n Revista nou[ public[ noi studii spiritiste.
decembrie }n Revista nou[ public[ poemul Dumnezeu. Apare
edi\ia a doua din Ion Vod[ cel Cumplit (1572—1574)
1895 Este ales membru onorific al Academiei de +tiin\e din New York,
titlu care se adaug[ celorlalte distinc\ii academice acordate de
academii de la Paris, Petersburg, Belgrad, Sofia =.a.
1896 }n amintirea fiicei sale Iulia, face o dona\ie de 50.000 lei, din care,
o dat[ la trei ani, s[ se distribuie premii pentru scrieri literare. La
Facultatea de Litere ]ncepe cursul Elemente dacice ]n limba
rom`n[. (Caietele cursului au fost descoperite de Mircea Eliade la
Arhivele Statului). Este terminat Castelul „Iulia Hasdeu“ de la
C`mpina, o construc\ie aparte a c[rui proiect — spunea Hasdeu
— i l-ar fi transmis chiar fiica sa Iulia prin efluvii de natur[ ocult[.
B. P. Hasdeu devenise un preot la templul fiicei sale.
1897 Apare Sarcasm =i ideal. 1887—1896. Ultimii nou[ ani de literatur[.
Multe din poeziile publicate aici, ca =i Sic cogito (ap[rut ]n 1892),
sunt m[rturii ale m[cin[rii l[untrice dup[ pierderea fiicei sale.
martie Academia Rom`n[ ]i retrage sarcina de a mai continua
Dic\ionarul limbei rom`ne (Etymologicum).
Se retrage la C`mpina. La Bucure=ti vine numai pentru a-=i \ine
cursul Elemente dacice ]n limba rom`n[.
}n var[ I. L. Caragiale ]l viziteaz[ la C`mpina =i public[ ]n Epoca
(27 iunie-1 iulie 1897) reportajul O vizit[ la castelul Iulia Hasdeu.
1898 La universitate \ine cursul Dezvoltare asupra principalelor puncte
din vocalismul „ea“ =i „oa“.
Public[ Negru Vod[. Un secol =i jum[tate din ]nceputurile statului
|[rei Rom`ne=ti.
1899 Se retrage din func\ia de director la Arhivele Statului. Este decorat
=i i se acord[ o pensie viager[ de 1500 lei pe lun[.
1900 februarie |ine un ciclu de lec\ii universitare despre Elementele
dacice ale limbii rom`ne. (Manuscrise ale cursului au fost g[site
de Mircea Eliade la Arhivele Statului).
martie Se retrage de la catedra universitar[ prin pensionare.
1901 Public[ studiul Cine sunt albanezii?
7 decembrie |ine o conferin\[ la Ateneul Rom`n contra
propagandei ruse=ti: Papa de la Neva (conferin\[ tip[rit[ =i ]n
bro=ur[).

19
 B. P. Hasdeu

1902 13 ianuarie |ine un discurs la Academia Rom`n[ despre I. Heliade

R[dulescu.
19 iunie/2 iulie Se stinge din via\[ so\ia sa.
Din ianuarie p`n[ ]n iulie conduce ziarul Ap[rarea na\ional[, ]n
care public[ ultimele sale articole politice.
1903 Public[ O nevast[ rom`nc[ ]n traiul p[m`ntesc =i-n via\a ei
dup[ moarte, scriere care cuprinde elemente spiritiste.
1904 Prefa\eaz[ volumul Studii al lui N. I. Apostolescu (este ultima sa
scriere).
1906 23 noiembrie B. P. Hasdeu ]=i scrie testamentul.
1907 25 august Singur =i uitat, se stinge din via\[ ]n Castelul s[u de la
C`mpina.
27 august Corpul ne]nsufle\it al lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu este
adus =i ]nmorm`ntat ]n cavoul de la cimitirul Bellu, al[turi de cele
dou[ Iulii: so\ia =i fiica. Roste=te un discurs funerar istoricul D.
Onciul din partea Academiei Rom`ne =i a Arhivelor Statului.
}n 1909, la Academia Rom`n[, ]n Discursul de recep\ie ]nchinat
lui B.P. Hasdeu, N. Gane declara: „Hasdeu e dintre acele f[pturi
alese care n-ar fi trebuit s[ moar[, c[ci e p[cat s[ se risipeasc[ ]n
neant at`tea mari ]nsu=iri izvor`te din d[rnicia divin[... Hasdeu n-
a murit =i nu putea s[ moar[. Prin ]ns[=i poarta mor\ii el a intrat
]n nemurire. El e mai viu dec`t oric`nd ]n amintirea =i inimile
noastre, deoarece ast[zi figura lui ]nseninat[, dezbr[cat[ de haina
p[m`nteasc[, apare mai frumoas[ privit[ prin prisma dreptei
judec[\i. Numele lui va r[m`ne deci pururea nu numai sub aceast[
str[lucit[ cupol[, ci =i ]n orice loc =i ]n orice timp c`t va tr[i ginta
rom`neasc[ pe coaja p[m`ntului...“.
Constantin MOHANU

20