Grigori Cotovschi s-a născut la 12 iunie 1881, în localitatea Hânceşti, judeţul Chişinău, în familia unui mecanic. Şi-a făcut studiile mai întâi la şcoala din localitate, apoi la colegiul agricol din Cucuruzeni, judeţul Orhei.
Dornic de câştig nemuncit, Grigore ataca
oameni, magazine şi instituţii şi le jefuia.
Către 1904, Grigorii Kotovski era un lider
al lumii criminale din Basarabia. Pentru organizarea mai multor jafuri armate, în anul 1907 a fost condamnat la o pedeapsa de 12 ani şi trimis în Siberia.
Peste 6 ani a evadat din închisoare şi
revine în Basarabia,iar in 1913, cu o bandă compusă din 10 persoane, a organizat 5 jafuri. CURĂŢAU CASELE DE BANI ŞI AUR Din 1915 trece de la prădarea persoanelor private, la jefuirea băncilor, comitand 20 de talharii.
În acel an a jefuit Trezoreria din oraşul Tighina (Bender) şi
Banca din Odessa (3 camioane încărcate cu aur).
Revenit în Basarabia, Cotovschi îşi reia vechea îndeletnicire.
O circulară a poliţiei din 14 aprilie 1916 arăta că în lunile septembrie-decembrie 1915 la Chişinău au fost înregistrate mai multe acte de jaf şi tâlhării.
Luau, de obicei, bani, piese de aur şi argint şi haine scumpe.
În urma cercetărilor, poliţia a stabilit că atacurile banditeşti
erau efectuate de un grup de persoane al cărui lider era Grigori Cotovschi. ÎN MEDIUL URBAN ERA CUNOSCUT CA GRIŞA GORSKI În circulara poliţiei se menţiona că Grigori Cotovschi avea acte false şi s-a prezentat un timp drept Piotr Ivanovici Rudakovski (în mediul urban era cunoscut ca Grişa Gorski) şi se dădea drept ajutor de maşinist, livădar, reprezentantul unei firme comerciale care are misiunea de a contracta alimente pentru armată.
Se mai preciza că Grigori Cotovschi „este de statură mijlocie,
are 35 de ani, e bine făcut, brunet, are o chelie mare, e tuns scurt, uneori cu sau fără mustaţă/barbă. Faţa mare. Sub ochi/pleoape îşi făcuse tatuaje, pe care le-a ars, rămânând gropi. Se îmbracă bine şi poate da aparenţa unui gentelman. Îi place să mănânce bine şi are grijă de sănătatea sa. În timpul mersului se leagănă. În discuţie se bâlbâie vădit. Vorbeşte rusa, moldoveneasca, româna, ivrit. Se descurcă în germană şi în franceză”. FUGARUL DE LA OCNĂ COTOVSCHI, ÎN CĂUTARE Pentru a-l prinde pe Cotovschi, poliţia a publicat în ziarul „Golos Kişineva” din 23 iunie 1916 următorul anunţ: „Se caută fugarul de la ocnă Grigori Ivanovici Cotovschi, condamnat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni. El a terminat colegiul agricol din Cucuruzeni. Vorbeşte limbile rusă, moldovenească şi ivrit. Poate să se exprime în germană . Persoanele care îl ascund vor fi pedepsite conform legii, iar cele care pot să furnizeze informaţii ce ar ajuta la prinderea lui vor fi răsplătite cu 2.000 de ruble”.
Având portretul şi un ordin special, poliţia a pornit căutările. L-au urmărit
mult timp. În sfârşit, l-au identificat la moşia unui oarecare Gheorghe Stamatov. În noaptea de 25 iunie 1916, o echipă de şase poliţişti, îmbrăcaţi în haine ţărăneşti, s-a deplasat la moşie. Ajunşi acolo dimineaţa, pentru a-l deruta pe Cotovschi, ei l-au rugat să fie angajaţi la lucru în calitate de cosaşi. Cotovschi şi-a dat seama că noii veniţi, chiar dacă aveau coase şi greble, nu semănau a ţărani şi a reuşit să fugă. A fost urmărit şi, până la urmă, prins. „SCHIMBAREA LA FAŢĂ” A „ULTIMULUI HAIDUC” In iunie 1916 Gr. Kotovski a fost condamnat la pedeapsa capitală.
După revoluţia din februarie 1917 din Sankt Petersburg,
persoanele judecate pe criterii politice au fost eliberate. Chiar dacă nu a fost judecat conform unui astfel de articol, Cotovschi a fost pus în libertate şi trimis pe frontul rus din România. Acolo el a aderat la ideile bolşevice.
Kotovski a fost acela care a aplicat pe teren proiectul diversionist
sovietic al RSSA Moldovenesti de peste Nistru, formate în Transnistria din opt raioane ale regiunii Odessa, in cadrul Ucrainei.
“Eroul”Kotovski a murit asasinat în ziua de 6 august 1925 la vîrsta
de 44 de ani, de mana un soț gelos, activist si acela al partidului bolsevic.