Cruciada a

IV-a
1202-1204
 Scopul iniţial şi pregătirea cruciadei
● Iniţiativa de răzbunare pentru înfrîngerea celei de-a treia cruciade nu s-a lăsat mult timp aşteptată. Chiar din
primele zile de pontificat, Papa Inocenţiu III (1198-1216) a îndemnat occidentul la organizarea unei noi
cruciade, care ar urma să lovească în centrul de greutate al islamului - Egiptul. Primii care au răspuns
chemării, la sfîrşitul lui 1199, au fost francezii, cu toate că erau implicaţi în război împotriva Angliei.
● Germanii, conduşi de regele Filip Şvabul, fiul lui Friedrich I Barbarossa, erau şi ei dispuşi să participe, fiind plini
de dorinţa de a se răzbuna pentru cele întîmplate în cruciada III.
● Pentru a-şi putea transporta armata în Egipt francezii au apelat flota
Veneţiană, cea mai mare forţă navală din epocă. În februarie 1201,
Veneţia s-a angajat ca în timp de un an să pregătească o flotă
capabilă de a transporta peste 30 000 de ostaşi. Începînd
cu luna mai 1202 în Veneţia încep să se adune cruciaţii
din Franţa şi Germania. 
 Cucerirea Constantinopolului şi revolta bizantinilor
împotriva noilor împăraţi
În iunie 1203 cruciaţii, în număr de 30 000, erau deja aproape de
Constantinopol. Împăratul Alexie III Anghelos a putut aduna 70
000 de ostaşi, dar care se pare că nu erau bine organizaţi. Între
8 şi 17 iulie au avut loc lupte, în urma cărora împăratul a fugit
ruşinos din cetate, unde şi-a lăsat soţia şi copiii. Poporul din
capitala imperiului era frustrat de faptul că împăratul Alexie IV
apărea în public în haine latineşti şi înconjurat de străini, motiv
pentru care în ianuarie 1204 a fost pregătită o revoltă. Călugării
şi oamenii simpli se adunau în pieţe pentru a alege un nou
împărat. Isaac II a decis să cheme cruciaţii în oraş pentru a
institui ordinea. Despre acest fapt au aflat protestatarii,
declanşînd imediat revolta violentă. În acest timp anarhic
pentru scaunul de împărat a fost ales Alexie V Duca , acesta
începînd să întărească zidurile cetăţii, Isaac II nu a rezistat
tensiunii şi a decedat, iar fiul său a fost întemniţat şi apoi
omorît.
 
 Instaurarea stăpînirii latine în Constantinopol
La 12 aprilie, în timpul celui de-al doilea asalt, cetatea a fost cucerită. Alexie Duca a fugit din oraş.
Poporul s-a retras în străduţele înguste, de unde a încercat să se opună latinilor, dar fără succes.
Bonifatie a intrat în cetate la 13 aprilie, promiţînd cruciaţilor 3 zile de jaf, asta în condiţiile în care în
timpul asaltului au ars 2/3 din oraş. Imaginea care a urmat e de nedescris, fericiţi erau consideraţi cei
care au reuşit să părăsească cetatea fără a fi prinşi de latini. Unul din cei care au reuşit să se
refugieze a fost şi patriarhul Ioan X, care a refuzat să recunoască supremaţia papală.
Faţă de sfintele biserici cruciaţii aveau aceleaşi atitudini barbare, ei le distrugeau şi jefuiau tot ce e
mai de preţ din ele, distrugeau raclele cu sfinte moaşte etc. Cu aceste bogăţii au fost împodobite apoi
bisericile apusene, iar clerul catolic numea cele întîmplate drept furt sfînt. Aceeaşi soartă au avut-o
bibliotecile, monumentele artistice etc.
Bonifatie de Montferrat părea a fi în drept să fie pus în scaunul împărătesc, însă aceasta nu
convenea intereselor veneţiene. Pînă la urmă s-a decis ca împărat să devină Baldwin al Flandrei, care
a fost întronat la 9 mai 1204.
 Consecințe
● Imperiul Latin a trebuit să facă față în scurtă vreme unui mare număr de inamici, la care cruciații
nici nu s-au gândit la început. În afara statelor grecești ale Epirului și al Niceii, Imperiul latin a
trebuit să facă față unor mari presiuni din partea Sultanatului selgiucid de Rum și a celui Imperiul
Vlaho-Bulgar. Statele grecești se luptau atât între ele cât și cu Imperiul Latin. Aproape toți liderii
greci și latini implicați în evenimente au fost uciși în scurtă vreme.
● Diferitele fiefuri feudale franco-latine din întreaga Grecie – în mod special celor din Ducatul
Atenei și din Principatul Moreii – au generat o amplă influență culturală grecească asupra
Occidentului. A existat și un anumit impact francez asupra Greciei. În Grecia mai pot fi găsite
ruinele impresionante ale fostelor castele și catedrale gotice latine. Imperiul Latin a fost înființat
pe fundații profund instabile. Constantinopolul a fost recucerit de greci sub conducerea lui Mihail
al VIII-lea Paleologul în 1261 iar comerțul cu Veneția a fost reluat.
● Cruciada a patra poate fi considerată ultima cruciadă de amploare organizată de papalitate,
chiar dacă ea a fost scăpată de sub controlul Sfântului Scaun. După eșecul acestei cruciade,
următoarele expediții militare similare au fost organizate și conduse personal de monarhi vest-
europeni, având ca țintă principală Egiptul. Doar cruciada a șasea și-a atins scopul recuceririi
Ierusalimului, și asta doar pentru scurtă vreme.
Mulțumesc pentru
atenție