No. 2.

FEHRUARICT 1882

No. 2.

COLIMA LEI TRAIAIE

ti

REVISTA MEINSUALA
Jr

PENTRU

ISTORIA, LINGUISTICA SI PSIC:01,01:1IA POPOR ANA.

SUB DIRECTIUNEA

D-lui B. P. HASDEU.

NOUA SERIA
ANULU
Redaenunea si administratiunea se afla in cur tea _Biserieet
Vorla si la Tipografia Academies Boilable.

4'1

Abonamentele se primescii numai pe anti : 20 lei pentru Itonuthia,

30 francs plant strainetate.
VIM" V rill Sumariulti din zlosuhil acestei pagille:
_

,.,.

ti

.1

.33

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORATOBII ROMANI)
No. 26.

STRADA ACADEMIEI.

1882.

No. 26.

'

,
A

SUMARIULU N -RULVI 2

1'.11

4.1'

B. P. Hasdeti : Studie de Sciinta Umbel. Laletica situ fisiologia so'

nurilor6.
Dr. D. BritinIza : Limba botaniea a teranului romanh.
B. P. Hasdeti : Manuseriptuln romaneset1 din 1574 aflatorh la London
in British Museum.
Climescu, Carpi
Petrovii si Patti : Uin obieeiele juridice ale po.
porului romanil in ciistrietulti Baefitl.
N. Densusianu : Monumente pentru istoria terei Fafaraului.
Maria Chita : Infernulti de Dante tradusti in romAnesee. Specimens.
1. Maim : Note dintr'o excursiune in Moldova.
B. P. Hasdeti : Fortran lit lui Stefano cola Mare.
P. Ispirescu : Ciitea 'n varda. Poveste de pe malulu Dunarii.
r

t.

STAMP E- :
Portretuht lui Stefano cern Mare dupli Evangeliarulii dela Homortt
din 1473.

A
I

.
/04F Redactiunile giarelorii si revistelorti suit rugate a reproduce suinarIulli. de fatii.

or

zrd

'A

COLTJMNA WI TRAIANU
FEBRUARIU 1882
ISTORIA - LINGUISTICA - LITERATURA POPORANA

STUDIE DE SCIINTA LIMBEI

LALETICA SAO FISIOLOGIA SONURILOR
de

B. P. Hasdeu.

1.
SFERA FONOLOGIEI IN GENERE.

Prima parte a Gloticel, doctring, fundamentall pentru intrega

LinguisticA, este Fonologia. Ea se ocupg cu :

1. Sonul In sine-I, ca produs voluntar sail nevoluntar al

unit complex de organe anatomice ;
2. Liter a in raporturile eI cAtrg, son ;

3. Peripetiele sonul ill, In dialecte ca partT din grupurI

dialectale, In grupuri dialectale ca WV din familie linguistice, i'n
familie linguistice ea pArtl din umanitate;
4. In fine, accentu 1, ca doctring, de transitiune Intro fonologig, i morfologiA.

Omul este un adev6rat instrument musical, In care resung, combinata : trimbita, orga, obolul, fluerul i arpa eolica; 1) un fel de
orchestrion, care pOte fi confectionat artificialmenta, dacg, vom fa,-e
abstractiune de suflet. Este o inaina vorbit6re, nemic mal molt de(1) Farrar, Language and languages, London, 1878, p. 27.

B. P. HASDEU

66

cat o marina. Deja in secolul trecut, prin analisa procesuluT sonurilor la om, Kempe len inventase eel Int= un mecanism, care vorbia cu ajutorul beicelor i al clapelor.2) Mar hick, pe la 1837,

Wheatstone a construit un specimen mai perfect, careintre cele

l'alt 4icea cat se p6te de clar :

(.1-e vous aime de tout mon

coeur.)3) $i mai recenta este maina cea vorbit6re a lui Faber, expusg, sunt mum vr'o dol-trel ant la Paris i'n care laringele i buzele din cancIuc, falcile din metal etc. concurgean forte bine a pronunta tote sonurile alfabetuluT i a le imbina In vorbe francese sat
observg, cu acosta ocasiune un marenglese. .Une seule chose
une seule chose manque a la voix de cette machine
(tur ocular
(monotone et nasillante, pour "etre humaine, c'est le ton 6m o t
tonne 1).4) Ea p6te sa sune ca Iubesce sail uresce, dar a lubi i a
url nu p6te. Lipsa sufletulul se resfringe nu numai In frasa, In cuvint, In silaba, dar pina i'n sonul isolat.
macar-caclicea ba-

(tranul Vasiciasem6nam structura organelor glasulut cu instru(mentele mecanice, totu1 dupa mecanica nu se p6te talmaci glasul,

(ci dela lucrarea nervilor i a mintil.)

Pentru a-I explica formatiunea i activitatea sonaluT, pentru a
Intelege functiunea lul In raport catra aparatul de fonatiune, pentru a-I da s6mg, de acest fenomen vita 1, linguistul nu recurge
la mecanica, ci la doctrina organismelor in stare du vista. Fisiologia, ajutata pe de o parte de anatomic, pe de alta de Acustica, supune unel observatiuni speciale in omul viii proveninta fie-carui
son i relatiunea lui catra cele-l'alte sonurT, de unde o clasificatiune intemelata pe Daturas, servind linguistuluT ca on punct de
plecare.
2) W. v. Kempelen, Mechanismus der menschlichen Sprache and Beschreibung ei-

ner sprechenden Maschine, Wien, 1791, p. 338 sq.

Cfr. Brewster, Briefe fiber

die natiirliche Magic, fibers. v. Wolff, Berlin, 1833, p. 190 sq.

(3) Tylor, Die Anflinge der Cultur, fibers. v. Spengel n. Poske, Leipzig, 1873, t. 1,
p. 170.
(4) Zaborowski, L'origine du langage, Paris, 1879, p. 191. L. Vass, Notes pour

servir a l'histoire des machines parlantes, in Mem. de la Soc. de Linguistique, t. 3

p. 266-8.
(5) Vasid- unguren, Anthropologhia sau scurta cunoftiintcl despre om, Buda, 1830,

p. 200.

FISIOLOGIA SONMILOIt

67

AcestA ramurA a fisiologiel, null au numit'o LaleticA, termen

contra chrula nol nu avem nimic de ijis, cu atAt mal virtos cA grecul Xa46c vorbitor, cu negativul sell Xakoc (mut, ad in vedere

grail mat mull ca son dedt ca sens.

Orl-unde lipsesce originalul, cats: sA ne multumim cu imagines
ce'l reproduce, cu substitutul ce'l lnlocuesce, cu portretul adesea
forte neperfect. CAnd sonurile unul dialect nu pot fi supuse uneT analise fisiologice directe, precum este mal ales In privinta faselor
trecute ale unel limbi, tot ce rhmAne de fAcut, pentru a ap4a o judecatg, despre sistema luT foneticA, e numal dolt alfabetul. Sonurile
pi literele, crcocxdoc xott ypewata dupA expresiuuea lni Platone, sunt
puse astfel inteo legAturA atAt de strinsA, IncAt nu e de mirare,
dad s'a IntAmplat une-orI sA le confunde de fapt linguitil cel mai
de frunte, trAg'end conclusiunl din litere atuncl cAnd putead sg, le
tragA d'a-dreptul din son lir T. Ping, i pe terenul limbilor mOrte,
studiul literel trebul necontenit controlat prin studiul sonului ,
care pote sA demonstreze o imposibilitate fisiologicA acolo unde este
o posibilitate graficA, sadmal cu deosebire p6te sg, restitue o realitate fonicA lAsatA fArA semn In alfabet.

AcestA a doua parte a fonologie!, o partelintroductivA ca k4i cea

de'ntaid, o vom numi Alfabetic A, adaptAndu-I nemeritul termen introdus de Du Bois-Reymond tatA.

Laletica ne dA sistema fonicA a graTulul uman In genere, aplicabilA apol In diverse proportiuni la orl-ce dialect in speciA. Observa-

tiunile fisiologice se fac asupra omulul, nid o datA asupra unul

popor, cad o colectivitate nu are un singur aparat vocal, a cArui
functiune sA se p6tA examina prin vre-un fel de fonoscop. Mal in
scurt, Laletica nu este i nit tintesce a fi etno-fonicA, ci numal antropo-fonicA. Alfabetica, din contra, ne dA sistema fonicA a until
popor; dar o sistemA modelatA mai tot-d'a-una Inten epocA de tot
depArtatA, pi modelatg, f6rte necomplet chiar pentru acea epoch.
No!, Romani! de asth4T, dad scrim cu aceia0 literA c pe k i pe
In acela1 vorbit cerc=mEpic, cause este cA Romania eel veal, cAnd

l -ad formulat alfabetul, pronuntad pe circuskirkus = gr. xtpxoc,

68

B. P. HASDE(S'

c represinta atuncl la (Thiel In on -ce cas numal pe k; dar

Romania eel veal avea i el o multime de sonurl lipsite de o readec

presentatiune in alfabet, de exemplu vocala cea intermediarA intro

i i u, pentra care Imp6ratul Claudiil se Incerca a Introduce semnul .
cSonurile fisiologicesce identicedice Baudouin de Courtenay
catl o InsemnAtate diversA In diverse limb!, cAcl fig -care limbs aa vOnd o sistemA fonicA deosebitA, un son dintr'o limb1 Vito fi aprectiat flume in relatiune cAtrA acea sistemA fonicA IntregA i cAtrA
c fie-care son din acea sistemA.)6) AcestA etno-fonicA, adecA diverginta cea specificA a fonalitAtilor etnologice In converginta for genericA cAtrA o fonalitate antropologica, ne intimpinA pinA la nn punct

In AlfabeticA, dar numal ca o preparatiune la un studiu omnilateral, care formezA obiectul pArtil a treia, partea tocmal cea mai de
cApeteniil a fonologiel; o parte nu numal immediat etno-fonicA, ci
i mediat antropo-fonicA In acela0 timp; o parte ce s'ar put6 numi
fartologid proprili glis'd, dacA n'ar fi de preferit termenul mai scurt

de FoneticA.
Deja In LaleticA, din punctul de vedere antropo-fonic, accentul,
Sovoc, ne apare ca ce-va forte caracteristic. Ca factor etno-fonic, el
posedA generalmente un loc In AlfabeticA, dei extrema MI finetg,
ca elementul eel mal nematerial al sonulul,IngreulazA Ore-cum fixarea grafica a nuantelor sale. In FoneticA, In fine, val6rea accentului se urea cu atAt mai sus, cu cAt mai mult ne apropiAm de sfera
morfologicA. El este ca o speciA de pendulA Intro son i formA gramaticalA, adesea identificAndu-se char en acestA din urmil.7) Tocmal de acela, Toni c a inchipuesce In fonologiA o doctrina a-parte,
cea de pe urml, care ne servA drept transitiune la morfologiA.

aruncAm acum o privire mai de aprepe asupra celel de'ntAiii

ramure a fonologiel : LaleticA sail fisiologia sonurilor, care singurA
ne va preocupa In studiulil de fats.
SA

seams, p. 8.
(7) Cfr. Kbnig, Gedanke, Laut und Accent ala die drei Factoren der Sprachbii.
(6) Baudouin de Courtenay, IloApo6nas uporpamma

dteng comparativ und physiologisch am Rebraischenclargestellt, Weimar, 1874.

FISIOLOGIA SONURILOB

69

2.
LITERATURA LALETICEI.

Bindseil H. E., Physiologic der Stimm-und Sprachlaute, in Abhandlungen; Hamburg, 1838, in-8.
Bois-Reymond F. H. du, kadmus oder allgemeine Alphabetik vom physikalischen, physiologischen und graphischen Standtpuncte. Berlir,

1862, in-8.
Briick. E., Grunclzilge der Physiologic und Systematik der Sprachlaute
far Linguisten und Taubstummenlehrer, 2e Aufl. Wier, 1876, in-8.
Czermak I. N., Populare physiologische Vortragr. WiPn, 1869, in 8

0 no

editiune in t. 2 din Czermak's Gesammelte Sclviften, Leipzig,

1879, in-8.
Donders F. C., De physiologic der sprackklangen, in het b?jzonder van
die der nederlandsche taal. Utrecht 1870, in-8.
De la Calle A., La glossologie, essai sur la science experimentale du lan-

gage. 1-re partie : La physiologic du langage. Paris, 1881, in-8.

Ellis A. J., On early englisch pronunciation with especial reference to

Shakspere und Chaucer. IIV. London, 1859-75, in-8.

Gude W., Die Gesetze der Physiologic und Psychologie fiber Entstchung der Bewegungen and Ark..ulations-Unterricht der Taubstummen.
Leipzig, 1880, in-8.

Helmholtz H., Die Lehre von den Tonempfindungen. Berlin, 1865. 4e Anil. Braunschweig. 1877, in 3.

Humperdiock G., Die Sprachlaute physiologisch und sprachwissenschaftlich betrachtet. PrPgramm. Siegburg, 1869, in-4.

, Die Vokale und die phonetischen Erscheinungen ihres

Wandels in Sprachen und Mundarten. Progr. Sieghburg, 1874, in-8.
Kudelka I., Analyse der Laute der menschlichen Stimme von physicalisch-physiologischen Standpuncte. Linz, 1856, in-8.

Lepsius R., Standard alphabet for reducing unwritten languages and

foreign graphic systems to a uniform orthography in european letters.
2d. ed. London, 1863, in-8.
Melville Bell A., The principles of speech and vocal physiology. 2d ed.
London, 1863, in-8.

70

B. P. HASDEU

Merkel C. L., Physiologie der menschlichen Sprache (physiologische Laletik). Leipzig, 1866, in-8.

Anatomic und Physiologie des menschlichen Stimm-und

Sprachorgans (Anthropophonik). Leipzig, 1856, in-8.
Muller J., Manuel de physiologic, trail. de l'allem. avec des additions
par le Dr. Jourdan. 2-de ed. revue et annotde par E. Littr6. I Il. Paris,
1851, in-8.
Novakovic St., 43H3Rjoaoroja maca g macom cpucaora jearota. Beograd, 1873, in-8.

Rapp K. M., Virsuch einer Physiologic der Sprache nebst historischer

Entwiciclung der abendlandischen Idiome nach physiologischen Grund-

satzen. IIV. Stuttgart., 1836-41, in-8.

Rossbach, Physiologic der menschlichen Stimme auf Grundlage der
neuesten akustischen Leistungen bearbeitet. Wartzburg. 1869, in-8.
Rumpelt H. B., Das natiirliche Systeme der Sprachlaute und sein Yerhaltniss zu den wichtigsten Cultursprachen etc. Halle,
1869, in-8.

Beitrage zur Lautlehre. Programa. Breslau, 1867, in-4.

Uber den Unterschied der harten und weichen (tonlosen
und tonenden) Laute. Progr. Breslau, 1862, in-4.
Rush J , The philosophy of the human voice, embracing its physiologi-

cal history, together with a system of principles by which criticism in

the art of elocution may be rendered intelligible etc. 4-th ed. Philadephia,
1855, in-8.

Sievers E., Grundzage der Lautphysiologie zur Binfahrung in das

Studium der Lautlehre der indogermanischen Sprachen.

Leipzig,

1876, in-8.
Techmer F., Phonetik. Zur vergleichenden Physiologic der Stimme

und Sprache. III. Leipzig, 1880, in-8.

Thausing M., Das natiirliche Lautsystem der menschlichen Sprache.
Leipzig, 1863, in-8.
Wolf 0., Sprache und Ohr. Akustisch-physiologische und patologische
'Studien. Braunschweig, 1871. in -8.. . ,

FISIOLOGIA SONURILOR

71

3.
ISTORIA L A LETICEI.

Studiul fisiologic al sonulul e tot atat de vechld ca i inventiunea scrisoriT alfabetice, nu numal pentru cd, acesta scrieOre implied,
aralisa q u an ti tat iv d, a complexulul fonic al unuT cuvint, adeca

descompunerea elementary a luT arc In a, r, c, sal fie macar descompunerea silabica a luT sagetei In set, ge, td,, dar mal ales pentru
cd, alfabetele cele maT primitive ne indicd, deja o distributiune Ore-

care qualitativ d, a sonurilor dui)/ inrudirea for cea organics.

Nu p6te fi un simply azard in alfabetul fenician, de exemplu,
gruparea la un loe a aa, numitelor medic beth, ghimel, daleth (p, 7, 8)
sail a ap, numitelor licmde lamed, mem, nun (A, p,, v). 8)

mat interesant este de a vedo in vechlul alfabet egipten, prototip al celul semitic, puce impreund, dentalele d i t, labialele u,
f, p, nasalele m, n, apol h, x, 2 etc. 9)
In India, cu secoll inainte de nascerea luT Crist, fisiologia sonurilor devenise o adev6rata sciinta. In Veddngas, cele t5pte doctrine
Vic bahmanil
pentru citirea, intelegea Yi intrenecesare
i

buintarea Vedelor, primul loe ocupd, cixci cinv6td,turd, xoteieoxiiv),

care explicit intr'un mod fisiologic pronunciatiunea sonurilor i a

accentelor. 10)

La Romani preocupatiunea fisiologica s'a resfrant piny i'n n umirea cea simplificata a literelor : a pentru alpha, be pentru beta etc.
E remarcabill la dirqii in nomenclatura alfabetica mai ales postpunerea vocalel dupa tote consOnele propriti Vise : be, pe, to etc., pe
cand la cele ce el numlati semi vocale : f, 1, m, n, s, r, vocala din
contra s'a prepus : ef, el, em, en, er. es. 11)
(8) Benfey, Gesch. d. Sprachw. p. 21.Cfr. Lepsius, Zwei sprachvergkichende4
...4bbandlungen, Berlin, 1836, p. 13 sq.

(9) Mariette ap. Lenormant, Essai sur la propagation de ralphabet phenicien,

Paris, 1872, t. 1, p. 103.
(10) M. Muller, A history of ancient sanskrit literature, London, 1859, p. 113 sqq.
(11) Thausing, op. cit. p. 180,

72

B. P. 11.48DEII

Cu t6te astea, pinA pe la jumgtatea secoluinT al XVII nu s'a, gamdit nimenT de a pune un studiU fisiologic special al sonurilor In capul unel gramatice. Cel de'ntaig a ftcut'o celebrul matematic engles

John Wallis, precursorul lul Newton i al lul Leibnitz In descoperirea calcululuT diferential. La 1653 el a publicat o gramaticg, englesg,, precesg de un tractatus grammatico-physicus de loquela.12)
Acolo se afla deja pe deplin ghicitg, Laletica, algtuandu-se sonurile
englese sub raportul antropologic cu cele latine, grece, ebraice etc. 13)
In secolul nostru, In urma lul Hellwag (1780), bgtranul Du Bois
Reymond (1812), Liskovi us (1814). Chladni (1824), Willis (1828),

Charles Bell (1832) pi altil all Impins din ce In ce mai departe

studiul fisiologic al sonurilor, perfectionat sub raportul met6dei
maT cu soma de catra Johann Muller. Totu1 observatiunile lor, de
earl se interesad malt fisicil i mai virtos cresekorii surdo-mutilor,
.nu aveat nicl un resunet in ngsc6nda atunel Sell*, a limber. Bopp
se ocupa pr6-putin cu fonologia In genere ; pi mai putin Humboldt.
Grimm i Pott, adev6ratii pgrinti aT aPestei ramure a Liuguisticel,
o urmarTafl numal pe calea aa 4icOnd alfabeticg. Trebula sg, vin
Rapp (1836) 3i. Bindseil (1838), linguistl de a doug, ming, pentru
a recta Laleticei rolul de doctring introductivg, la gramaticg,, pe
care cu doT secoll Inainte i-1 desemnase deja Wallis.
Astg4i, negre0t, importanta punctulul de plecare fisiologic e generalmente recunoscutg. UniT linguiti a fectez s fisiologig chiar
acolo undo ea nu este de nevoe. In manualul lui Max Muller i a
lu! Sayce, bung, 6ra, menite ambele a da sintesa Linguisticel, e cam
cTud'at de a ved6 o multime de diagrame anatomice, carifie 4is In
trecgtexplicA mai putin dec %t Incurcg. 14) Le ggsim ping, i'n o(12) Wallisilm, Grammatica linguae anglicanae, Oxdniae, 1653; apoi 1762,
1674, 1765.
(13) Cfr. Bracke, Grundziige, p. 6 gi 153.

(14) Cfr. Whitney, Oriental and linguistic studies, 11. New York, 1874, p. 204:
No cross-section of the mouth can be more than a rude and insufficient depiction of
cthe mouth-action, and. the very considerable discordance between Muller's figures
(and Bell's shows the great difficulty of attaining to anything like accuracy of reproesorrtation,.),

FISIOLOGIA SONURILOR

73

pusculele de tot rudimentare al lul Denk i al lul Pei le. Fisiologia

sonurilor a devenit o mods !
i totuI e necontestabil, ca Fonetica s'a Intemelat i a ajuns la
resultate admirabile f r concursul Laleticel, priu singura comparatiune a alfabetelor, ajutath dupa putinta de simpla au4ire subiectiva a sonurilor. Mamie Grimm nu se sfila a grata pe fata chlar
un fel de desgust pentru fisiologiA.15) Cu alte cuvinte, cAtigul Linguisticel din alianta sa cu Laletica este de o cam data un minimum.
De ce'l

Cand pune cine-va fata 'n hp, pe eel mal ilustri representantI
contimpuranI at Laleticel, pe Helmholtz, Brikke, Donders, Kudelka,
Ellis, Merkel, Bell, Thausing, Rumpelt etc., se convinge en duirere

din capul loculul capretinynd a lucra tote into sfera fOite positivael nu se Inteleg unit Cu altil asupra multor puncture esentiale.'6) Bagat Intre clocan i nicovala, pe cine 6re sa crop, linguistul 7

(Va urma)

( ' 5) Grimm, Deutsche Grammatik, Berlin, 1869 t. 1, pref.: Nur wenn man den
gLauten rein physiologische Functioneu unterschiebt und darauf ein unerwiesenes
und unbeweisbares System der Aussprach9 grundet (soviel Scharfsinn und feiner
iTakt sich dabei an den Tag gelegt bat), wird mir wenigstens die Luft allzu diinn

und ich vermag nicht darin zu leben.,

(16) Cfr. Hoffory, Phonetische Stt eitfragen, fn Kuhn, Zeitschr. t. 23 (1877), p.
525 sqq.

LIMBA BOTANICA A TtRANULUI ROMANU

de

Dr. D. Br A ndz a.
(Urmare. Veil No. 1)

n.
Dalac s. Rim vulpii, Paris quadrifolia, Parisette.
Darie, Pedicularis, Pediculaire.
Dafin (olt.) s. Salccim (mold.), Robinia pseudacacia, Acacia
corn MU11.

Deditei, Pulsatilla vulgaris, Pulsatille.

DR. BRANDZA.

74

Degetariu s. Tita-oii, Digitalis grandiflora.

Degetdrur, Soldanella montana, Soldanelle.
Dioc s. Smoc s. Sglavoc s. Corobaricd, Centaurea.
Dirmos, Viburnum lantana, Viorne.
Dobronicd, Melittis melissophyllum, Melissot.

Da-dins Bidens, veqf Cdrlig`jor.

Dornic (munt.), Falcaria Rivini.
Dodge (munt.) s. Bostan (mold.), Cucurbita Pepo, Potiron.
Dracild, Berberis vulgaris, Epine-vinette; in Muntenia Mark

de riuri.
Dreigaled (munt.) s. SinViene (mold.), Galium verum, Caille-lait
jaune.
Dragaveiu s. Stevie, Rumex patientia, Grande patience.
Drele, Tremella Nostoch.
Alg gelatinos, pe care terancele fl culeg arbitorile fn cantitItT mart Qi '1 dac
la tirgh; este o mancare forte cantata.

Drente, Calitriche verna, Calitriche.

Drob, Bunias paniculata i Cytisus austriacus.
Drobild s. Droghird, Genista tinctoria.
Drobnor, Isatis tinctoria, Pastel.
Dud, ve4i Agud.
Dumber, Teucrium chanmedrys, Germandree.
Dumbravnic s. Ccinipa-codrului, Eupatorium cannabinum.

F.
Fdscurci, Orobus tuberosus, yelp Ordsticd.
Faso le, Phase lus vulgaris, iricot.
_Para maid, Galeopsis galeopdolon, Ortie laune.
Favd (macedonesce), Faba vulgaris, v. Bob.

Fenu cdmilei, Months ninbellatus, Jonc fleuri.

Ferigd s. Feligd, Polypodium filix mas, Fougere male.
Fetich. Fedia olitoria, Mackie.
Firieicd, Filago arvensis, Cotonniere des champs.

Firutd, Poa annua, Paturin annuel.

Fierea-pdmintului, Erytraea Centaurum, Petite-centauree. Ve4I
PotrOca

i 'qua

Florea-grciului, Centaurea Cyanus, Bluet, veJI Sg Woe.

,Florea vintului s. Oird, Anemone.
Porea-de-lingore, Lysimachia vulgaris, Lysimaque.

75

BOTANICA ROMANA

Flori-domnesel, Dianthus superbus, Ouellet.

llueratore, Tamus communis, Herbe-aux-femmes.

Frag, Fragaria vesca, Fraise.

Fraga-teltarased, Blytum virgatum, Blete effilee.
Frasin, Fraxinus excelsior, Fame.
Frdsinel, Dictamnus fraxinella, Fraxinelle.
Fumdrita s. Saftire, Fumaria officinalis, Fumeterre.

G.
Goilbinele, Lysimachia numularia, Nummulaire.
Gedbinuqul-inului, Came lina, sativa.
Garnitcl, Quercus, Chene.
Garold, Dianthus, Oeillet.
Gasecirzta, Arabis, Arabette.
Ghiorghinci, Dahlia variabilis.
Ghiorghin (munt.), Crataegus Oxyacantha, veep Riducel.
Ghizdeig, Lotus corniculatus, ve41 Visdeid.

Ginistru a. Inistru, vep Drobi4e1 i Droburr.

Gioian, Ananthe crocata.
Gladiq, Acer tataricum, Erable de Tartarie.
GlOntcl, Trollius, Trolle.

Goldan, un fel de prun.

Golomot, Dactylis.
Gorun, Quercus, Chene.
Graft, Triticum sativum, Blo.
Grciu-prepelitei, Melampyrum arvense.
Grciuqor (mold.) a. Untirr s. Salata
nunculoides, Ficaire.
Giugastru, Acer campestre, Erable.

mielului, Ficaria ra-

Gulern, Carpesium.
Gulil, Helianthus tuberosus, Topinambour.
Gura-leului, Anthirrhinum, Muilier.
Guqa-porumbului, Cucubalus baccifer.
Gutuiu, Cydonia vulgaris, Coignassier.

H.
Harbus (mold.) s. Pepene-verde (munt.), Citrullus vulgaris.
Hemeifc s. Hameiu, Humulus Lupulus, Houblon. 'Pep Curpan.

Dr. BRANDZA

76

vela Ca Unica.

Rolbora s. Rochita-rindunelel, Convolvulus arvensis. Ve41Zorele.

Roman (munt.), ve4i Ierba- mare.
Hren, Cochlearia armoracia, Raifort.
Hrenitei, Lepidium perfoliatum, Passerage.
Hrib, Boletus edulis.
Hri.2cd, Polygonum tataricum, Blo5 sarrasin.
Hristoforip, ve41 Christoforilci.
Hulteneld CO, Hieracium, EperviOre.

I.
_lased, Boletus (Agaricus) igniarius.
lasomie, Jasminium officinale, Jasmin.
Iederci, Hedra helix, Lierre.
Ierba-bciltii s. PipiriguR Aira caespitosa, Canche elev6e.
Ierba-ccipriord, Doronicum scorpioides.
Ierba-ciutei, Sempervivum, yell Urecheritcl.
Ierba-de-lingOre, ve41 FlOre-de-lin,gore.

Ierba-dulce s. Lemn duke, Glyeyrrhiza glabra, Reglisse.

Ierba-eretei, Hieracium, EperviOre.
Ierba-ferului s. _Rindunitd, Vincetoxicum officinale.
Ierba-grass, Portulaca oleracea, Pourpier.
Ierba-grisa, Sedum acre, Orpin, yelp 'erparitfi.
Ierba-lui-Timofti, Phleum pratense.
Ierba-lui-Tatin s. Ritdnescl, Symphytum consolidum, Consoude.
Ierba-lupului, Doronicum Pardalianches.
Ierba-mare (mold.) sari Homan (runt.), Inula heleniurn, Auntie.
Ierba-m1a2tinelor, vecji Ruginci.
Ierba-negrd, Erica vulgaris, Bruyere.
lerba-porcului, s. Brinca, Salicornia officinalis.
Ierba-rcaului, vesli Vetrice.

Ierba-rqie s. Nodulariu, Polygonum persicaria, Persicaire.

Ierba-sf.-Ion s. Jaleq s. Selvie, Salvia, Sauge.
Ierba-stupului s. Roinitei s. Mataciune, Melissa officinalis.
Ierba-taitore, Beton ica officinalis, Betoine.
1erba-teilharulu'i, Actoea spicata, ve41 Christoforitti.
Ierba-untului s. Veritel, Orobanche.
Ierba-vintului, Agrostis.
Indrisaia (mold.) s. Sdngele vo niculuf, Latyrus odoratus, Poisde-senteur.

77

BOTANICA ROMANA

Intl, Linum austriacum.

Inipahor, ve4i Inipdr.
Inipcir, Juniperus communis, Gemivrier.
Inistru, veclt Ginistru.
Inti Ici, s. .Rocoind, Anagallis, Mouron.
Inturci s. Ochinchele s. Fierea-pantintului, Gentiana.
In, Linum usitatissimum, Lin cultive.
Iov, Sallie caprea, Sau le.
Ipsoritei, Gypsophila, Gypsophie.
ismei, (munt.) s. Minty (mold.), Mentha crispa.
Isma-muntilor, Calamintha.

J.
Jabili, denumire data de ciobanii de pe Bucegi la diverse plante.
Jale s. Jale2, Stachys germanica, Stachyde.
Jepi (munt.), Pinus Mughus, v. Jnepcin.
Jir, fructele lu1 Fagus sylvatica.
Jnepcin (mold.), Pinus Maghus, Pin, de montague.

Jugastru, veli Giugastru.

L.
Leicramiore (mold.) s. Mdrgdritarele (munt.), Convallaria majalis, Muguet de mai.
Leicrimild, Majanthesuum bifolium.
La lea, Tulipa, Tulipe.
Lcinoiritei, Eriophorum, Linaigrette.
Laptele-ccinelui, ve4i Laptele-cucului.

Laptele-cuculta s. Arior, Euphorbia, Epurge.

Laptua (munt.) s. Maro le (mold.), Lactuca sativa, Lai tue.
Laur (munt.), ve41 Ciunuif ae.
(Va arms.)

E. P. HASDEIT

78

MANUSCRIPT= ROMANESCU DIN 1574

AFLATORI1 LA LONDON IN BRITISH MUSEUM.
DESCRIERE ANALITICA
DZ

B. P. HASDEIJ.
Ve1i Nr. 1.)

(Urmare.

II.
EXTRACTE.

I. Evangelista la Natal
2 V.

Aoy IC XC NZCKOVTOVA, AW4 Ep4. 46rOANT6 AMOy MOi'1144 AOVH

M4p1/A A0V IWC146 : AAAVITE NM NOV CE lAOVNACE. 4+4?fiCE 4116846

.ik MADE AE Axoy

, ..
A
CWNTh. adICIA 64kATOV

Bp1 . CZ W WRANYACK6. YE rip* (1)ocepuffik CS

yETffi. /ATAi

2 v.

EN

AEpEfIT6 4)0V. MI NOV

W ALICE AZ.

KOV-

(1).k4E N4 ;IICE A0c'll .1wEpoyA...

2 v. e830ym AMOy crkira Aoyii CURE

3 r. .ferpisa AE .4I11 iwir i )cc

N1<I

3 V. criToi AE

AF1N111

rpzupb...
A%

CZ NACKla...

Ni B.A;oYph CflpE rACZpirl'ai..

COVIIpA 11W E pa KOKONOV A...

snyrmoK8pliTk...

pZCApilTb.. 11141 ERIN

4I00 VplIWII KEMA BVIXBE:.E...

3 r. crliii
4 r.

EAls

itkapoy ...

2 v. AAEKz BA4EAE AEAA pzczpwrh smiipb .ik Hp

3 r.

Pala

...

6L

fliflIcIRTOSIIN.VPI NIG tLIII

t 'I
f 'I
g

'''39J1IrYW

vmdi

wiiow

t:H3V

.A %Ivo' AOWV 9cPzuy hAov NM

---

''HViJ

Wily AON'y 3,13y: 011111.1.2A02

93VV AOWC2V

83A0V,HVirli1113V V2 )10 8s1v4odou

..I9

z3 hrfi3

HIM

(po

hAovAohvvoV op) g

votl)

"'9VHYM4(A0dV

..1

".3VIA21131A01J3H

'''9VHH9

'A HilV2Hd3(1) 111433qAV A02 9VA013V(1)403 Y2 Vd0V3hr 3 Wlil9dYLIIIr

s
c
'HA0V0H1 Ht1V313d34) W3h 3h DAOJNYVII Y71 VIONV dm833V9,111YW nridpi)
L,

-3k

Pi

"111HyVB

hos

d
AllIt'.0014 '''itie011

40133 9WIY2

21211114d3(1)

HAOVA0,1119W2H

11h33 1,(1V.3
K

HOB 11h33

"H3HWA0V

VHHWA0V

8 'A

3VV 3d131/02 3HAO9

8 'A
6

V.NAO

1133.1,17513VAOW *14331VOVJ "H31111A0V3

9dA01211911* 3V 4.13314 '.3111.HW

,,

11) 31A0VH92YLIr A02 A0M9191

6 A.
'3HH1

NM

v01211 AOyd, 91,1113Ci3V

93

311119 31H

vhou vilvntiAoclv z)

Jr

HAO OldVVAOVVIV

6 'A

91VV

6 'A

),,011

OT .1

NM

9(117111

11i11110110(iLl

c,.

1/11

it

A091

hrn

92,11A0d17 vv3V

91.1.1

urn

9V9Hy

%I:3V

',409.1, ON AK 919.1., -Aocid.

m3

].L VHYW VJ. -Y3

3111,9, HVW 311119

31i1

AOH 11101

.vAouAodl

VitA0V

92 Ips: Hil3dvd 3V

VSIII

31

3131111.49V29)

v)ii.vw liltovAosio(1)

It

31/1

172

AOY/ 02 9dAA 9VHc

sdviu JrAo oidvvAoV9w clit,

3149

3dH1129V9 '9,L,HISi3V
Y3

.3(1/tothilpv

I I 'I

3HHEI1511

.1pwxv

avp

ittu

D2of OT) (..I

: siPH

92

: ?}OH 92 "1413d11111110thl

s9v 3th1 Ii. V}1,)!09

91111.0v 3kgolie uAov

HER

...V

80

B. P. BASDEU

AA3Th. wri CS Bpoi.pE CS CE MOirAENE KS TgfiE. 11111 HznimhtiToyik .rlo) CA

R. AhC6 AOpi

11:1 KZAAAWA.

WI; C7 TE NELIBINE A01?ApE KOir CNAA W MNAls.

FIACh Hoy Hoycoy

10 r.

C71 BpOir'pE AEA TIME C7 .filpSMST'k;E, NOfi 11T0ArNE...

10 V. E CZ ALW AAA0c' 10611 4EAl NE 106ECK6 BON. tape filTb. Nei laM7WTH AWA

10 V.

+AM..
E CZ Hoy, FlAATt. NOifi BEW1

MA...

118 60Y4111141...

11 r.

E TOY.' KANAOir TE pWI1lH. fTph 4

11

Oratiunea Dominican Intr6ga

V.

4EplOpE.

KAmopa Ti...
:

Tarrinh NOCTp8 NE Eum

C+1:14tCK6CE HOyMEAE rloy. ci BIE 411 Ephl4i/1 TA. CZ OE BOA

TA K0106 4 4E141 AIDA WH flpE IIAAhliTlx. Hawk NOACTp6 CZ46 WAC6

AMIE NOAW ACThp. WH rapTh NOAW rpEWAAEAE 110:1CTpE. KOyMh EfiThAA6

Wrl N ON rpEwhonw

riutypH. Rai NOif NE AO;rIE

.f

NiflACTE

NE

NE Fig

ghlitIpE npE NON AE XNTAtN0ylk, KZ A TA /UTE JIMAphltIE WH fISTipt

WN C AABA 4 B`glils AMHHK.

11 V. CS AMOir AZCAPE Tet' WAMENHAWP rpEldai1EAE AWP. AZCABA W;

B OAW TATbAk BoCTpOiri AE4 4E141. E C7 NO

aicapE TO

WAMENNAWP

rpE

WhAEAE AWP. NEME TATIlAb. BOCTp01(' AE4 4EpN. A7CABA BOAW rpANAAEAE
BOACTpE. E

KalA01( BS flaCTINA 1101i 4/4411 la AK)FlEpiNtai NE CE 4Tpri-

CT'kp%...

12 r.

NOI(' Bh acHoYriANH 84cTiraploA

4 fliMhNTII. NW BiipmIN W p7g-

6ECK6 WH noyTpEAtipE. Wit NW tjuipiii W tank INN W 4110411. ACK017tAE411136

micrHrapio

4Episo. 11W Hiipm Ia Hoy W piisEcHk NVIE noirrpEA.V.-

ipE. NW Ni4E ()0irl& W can ribiE W

ph. WN HA ACTE Komoapa BOA-

CTpls. A9TA BA 4n WN 11:11,MA BOACTF

12 r. cz 4Moc- 4oyDE WKIOA Th

npoc,rk. TOTE Tpoiimoy" TZOirs A0f-

n11111111DSFINVii NMI
a
911;141.1W V8

Y3

AON 98

'A

AOY1 9114,V/11X 04) A 3(1 9101 A01.1A06,

0131.11

AOLL

klig3iIIWN6

3V 311211191138 3h

81

T8

9 V8 11(1)

IVH3NA0111(

gi

'MI)

'taI

AON vis

31 ''ININFfIVI

kit13civiur1rz8

Ipwv

'9VNI1ydJI

/pp

9W448 YW V1112

311

3h

w
3da

sT

--

.1 VtlIpHylA'3V v8tn3rlk .v.Trims 31/.0,1,33V 3V72 "'NPVAOYd

).1011

"1013(NN3V./lOR
V

1d38 AOSIdnfl
v
tU

Y1 AO

015111%

gi 'A

AON

NA0V31041

'And,

VI-1%d9

3h 3,1.3v

AON '''Fit1W113

titildrV

lq..N(1103

ANVIINFIY8

d 3113H

013(N)17A0CN -V111d9,1dYW

Aodd,3os

void

ST 'A Jim?, 3Nlik 3V

.3HHY11

VV k34) Wi0 (eV

N131%

V
1108 313W NIVVill 3h 9V3 Y3 CiV 9

3d9eh

3V 40INV kios

IPIfl98

J10)1

uul.vluX 9Vtiu4) .Hivrfi

91Y8

MlYd8

NVW

01141

3[4u

Jpv 9(NOV 9d1VILI vivV .140v Aov3 3V vs 3(11.k

auftm vivV HAov

V

'

3h 3 Ile 0180A

NA0V

9dvoV

q.dyV 3ky.;oV

9V91V1 40(i1398

113V

yV 3111,1Y1409
11.3V 9111M3

Yr

'A

9(1331,110113V

'I1dA0JA0d13 A0V3 1114 NV83 "3N11}101V3

Hovu um ,ulauus 'v3d.ho2d

Nf11

9dyvcfrAo3

3v3dAod.

qj

vti,plk

gi

'a

1'13

9d311118

Ar

3iA0Yd NM 9UNWP03

3dAoluYs

rH 93Nr133V @IS) 9911V 9%412 t;pu Aou V8 "'I11dVVA0J,J'L8

9V3 11r3V

3311111111V

"AdV08

33-9%194 -HAov
513

'r038

1111011

Y3 91y

91 .1

9i

9d9d0J9ll NOW NM

V8 41d3d8 31(p

141113fiTiA08

"iii

'A naluyAos LINHAoing

'AOV

urn

.
Nd93V1.1 3V A0V3Id3h

3dA0911A08
9

'd *aaCISVII
s

.1faT

A083(11

41. 'A

v.110/119YV3

311119

111111

AN/1111

51138

11A0V

31V131%

U Zi CV
AI'AW

IL'

1,1V

HM

31

AdY11

vtili3ld3dm

..dmv
LT A 31f11.NY.(iVir

---

'CM

011(1)

Vi) (IAMOOA

11Ah'V 3V tH1VVA010111

'1.99,30

"9.1,129W91.1
93A01133V 3dv v01141 98)3H31N111 3d113

ST

HM0IVIr.1

H1113VVVII

--

"9(131,11113

411(10h3+ *"1,13311A011

IrVIMI
S 'A 33 V8

----

---

*(18WW 3h

1111//t0V VV3V

3111V4V98

"3848

3 AON

113

VV3V

HAMAOH "'3173d3rnin

'"3V3(131M11

.3111vuvu

"`V111111Wlir
8VAOH118 33 V8 V3f,1%8

6T

4(143

119111'111

3V 3V311411W11138

141/WA011

11A0V

9117,13V1138

mdv

61

128-31-11}13V131

--

it0.%8
(11

---61

11111

.1.thyltow

911113V1118 A0(1)

K
111

VIM

,1. 9)
40111

3(1113341

11'3314

V 3V 911YW

01

,1J

A01119WYU

'A vtiNaVadm
339d3minn3V

------

--og 1

3V

111)1411

Hill

1Vt1

31.11111M

1111113VAOW d111V111.VdV 31111110J

V)13VIIHI 311201 3V3V1109

(JAW

31

11,110:(1V

311201 1'3V11dA01110V

111.11

"113111011,4(13,1,33

uoV mdio 31,10 tidoverimmIr

11111

S3 31%3V1438 311201 3V11(10.111YV

kid

9du)

111131111

'''11A011

3110(.1A083H

9321133V 3(1113 3d8XA0V

c

(n)

31131VA011

Hill 311101 3V31/1109

9111Y3

"11,13ph11

11111

"*119(1J

$3

MANIISCRIPTULU INN 1574.

20 v. NOi KALj1NFApE1411 ii0crph NE4i 44111NTII 116E AIJAMi flpE EphNEAE BOACIpE...

XpAllE6..
RACE.

...

21 T. V1W

MariAEKATEEit

(cfr. 24 v. de 2 or0

nE.114Tp8

21 V. Ha( E orfiromoyA nEcnpsi AacKXah. NE ik posoy" fECIlRE crznhA

Hoy

nori...

21 P. AE AOMNOIr KAC; EH 13Eg;E138A

C

[TATO

1pZMEHEll

(sic). Kai K7Tk MAN

ViKaeH

110i II...

21 v. Fla? Bh TtmEpEuii..
22 r. Ai moi(gTE

11400;1 MAN 6811i4 C;411 8011...

NAM6 BENNT6 AMOir CS apoY ill% 1114E 4E CHAT6...

22 v. ca makh...
23 r.

HUE rphECKh. IBA 4)EpH16411 `PEA tlE NOV lWAAkCE AE

M'kcEpiil

M1111E

23 v. !Ca 9E MtkET6 4. noYcrIE CA BEAE41.

1611( TpECTIE ;NE HZ eT6

flAkKAT h. A'aph AA 4E MZfiCA1411 CZ BEAE411. aoy WMh 4 Mal REWMNNTE

46PZKAT11...

23 v. (IAL(EEii...
24 r. 4it4nowram6 EOAW wri NA1411 MiIIEMEla...
MECTh WMh MZtIKIITOp10 E wri BUNK 6E0yT0p10 E...

25 r. CEMAMT0411E11...
25 v. sEctpEK.1 meal MARE ACT wE `INVA...

rphroh.

CA

CE K.1AE CANIghTA A RutIAEKa.

26 r. Wert, 416KOS'Th (1)apticliill ['pi IC Koi.mh

IC

414EaErai...

AE EA% CA-3,

B. P. HASDEV.

84

27 r.

(I)E401)111 N6111)1011Ell...

;k1.41 MiCiAEKATEErI...
AE KOli'd:NTEAE AM017 AAE TAAk AcpeliTA-Ti-cEpti. WII AE
w

Tani

BWITEAE

KOi.

wczFiArt-TE-6Ep11...

27 V. 44iAiri410Nrk A noir coAomoNh...

28 v. BEN11p6 11Chp11AE Wr W 410MEAllph Al..-

ABOIr nimhtiTh molikrk. Wm pzapti

1{Z;8 Cflpi I1ATp15 10i, H01(

AipEINE 144 A1301( AAMIKATL5 11ZM151.1T15. E CO.IpEAE rAchpri wri W nAmi..

29 r. cz CE MENAHNE...
A

30 r.

C`gM6Hb 641115 CiAA15111115 CITE Arpoy

Aoyu...

CIMMIAWH CORE Arpoy

30 v. ciAnum 41'03 Arpoy" A0c1..,

MAN MI% ACTE AE TORTE CEMENMEAE. E KAIIA15 KrglilE MAN MAO

ACTE Ai TORTE EthEAE.v.

31 r. nwAA MAtlIEE11 WrI A rp150*A0y11..

-- 41411E C`kAlistik
ps

1111

CiAA151146 601(11h ACTE p110

ACTE AOyMk. E 601/115 C6MkNU6. cHitpt citiTk

WMEMECK1. E Ar-

(1)111

IA REAi CZ1,415 FINN HiripTirrOpioAori. E Bp15MAW0y1t- 4E

ANIKoy

A
E

A
v
CVIEIM5`110Ht C44/131.111IT01(

4118pI5TEIMI. E
W CtM151115 ACTS

_I_

111iKOyA0VI ACTE. E civipkTopiti *-

up!, cmiTh...
31 v. Komoaph AcKoiiich 4 aTh...

WH KOyMIII5p15

caToy

44E4

A
1110

CKOACEph, EAI5 AA AA41,11IIIE...

Koi(ntnAirroy

32 r.

,_

110XWAE (Jill BEKMAE..

AE fi KaTpoyw..

A0c' F101( E PIECTA (1160pOy

OA, E (Fp'Atfilf A010.1 TAK.01311...

AA 4EA0i11. A01( MO'iM6 N CE KilAAK

MA-

MANUSCRIPTULU DIN 1574.

85

32 v. NEKpiAEAL0...

--

--

Ip6Ah AA flATp8A Aecnoiurropio.

witi nirh EAb WHA Birk 4 Timano

110i 14,H CE ICAAE CZ W AN a...

NiOirKA 4hIT'A ipoAiaAiii A MHMAOKII...

MOiMZHNEif... (33 r. MOi(MbNIEN)

444rk

33 1.

./1

KANO KANOVA

A017

A441-11

MI Pciph niAirrpll..
CZ MAiirls 4npim8poy CATEAWP...
33 v. 4i414/1 MIE AE 6464411...
COyH -CE 4 KoApci..

34 r. NOi 1311 T1 MEpE4ii...

nEctlpi AI lb...
4HHE EpA Jul KOpAgIE 6NNEph. JitKilHAphei A00 rphrph...
34 v. 01(4EN;14IN TaI1 KAglik HpHAaANpNAE 68TpkNI1AWP...
v

E BON rpktnp 4E CA 111Aph ;HIE TZTIANCZOy CAGY moymken Aape

v

KZNAls AE MANE (1)0AOCATOV-CE-HA...

35 r.

NEJFIAEAEfigli CENTENH...

36 r. EMI p7C11010.'CE ;HC

CZ AN iliHNt

EH...

4)E40pHAWP. CZ AAHv KZHNHAWP...

(ME LITE KA EEO.

36 r.

CE

Cori

41

KoApoy...

WKOHH... wKOFIII1...

36 v. AoyINE mph WN W 41piA10E...

5

AIZNKI&TOpH EPA INATpay MIE AE KhfiRANH..,

CLIMESCU-CURPAN1IPETROVU-PATU.

86

37. r. .TeroyirkpEkk-CE WH CE nocomopNwE m ...

WH oygTelph CS-W6 Al

MINE...

37 v. Aoy Hoy JvIE,vki,lEtivi HE4E nomitin4A 4411411 nzmai A 441144

MHE.

WH KZTE K0W0ypE AOyATlx. dolt noerpoy

413111414

A neaps Nth Wif

KATE KOW0ypE AOVAT11...

37 v. czgwiAE...

38 r.

oyuda 4AoyA01(H HOy 481144E Eli...

38 P. Ch Ape noymt ro.1Th Aoshripki ...

39 r.

RF1HE Arri NOAW ANHYTk CE 4:41MN. CZ KEPI' VA illA4EANN Tp FN

KaMbpo...

39 r.

HOy Eh '1"KMEPE44...
V

W4 AELI11IJIUMIA0y-CE E4 AE.ik Koppoy...

,

40 r. wit

HO\ 11011TFph E,Sk 1441AEKA....

AEpEd4E 4011 HOt n0 v1'oym6 f 0114 En..

HilSpEAE1146,

dar cu arta rinda mal josti

KpEAm'mk.

(Va arms.)

DIN OBICEIELE JURIDICE ALE POPORULUI ROMANU

DIN DISTRICTULU BACA1D

dupa Invetillorii sItesci I. Climeseu, I. CurpAnO, C. Petrol-it

i D. PAtl(')
(Urmare. Irec)l No. 1)

38. Cumii se Invoescti omenll lalucra ? pe and ? pe lung ?pe cli ?cu ce fold
de plats eau resplat5 ?i la ce lucru anume ?

A. Omni! se Invoescu la lucrarea campulaT, precum4 praOla,

(1) Respunsurile d-1111 D. PAU din comma Berztintii, earl lipsesc6 la primele 38
IntrebIrT, aunt indicate grin litera D.

OBICEIURILE JURIDICE POPORANE.

87

secere, In moduld urmatord : pentru prajina de pra01, 50 Nail,

pentru cea 40 secere 20 ban!, Tar falcea de cosh 11 lel i 75 banl.
Cel ce se Invoescd cu 4iva, primescd plata pe Ali : de OM 1 fr., i
cosy

pe altd soil] de mad 67 banl. Cell care se invoesce cu luna, primesce plata pe luna 11 fr. 75 b., i cell cu annul primesce, plata
117 lel 50 bani.
B. Satenil se Invoescil la lucru cu 4iva, : praila cu und sorocovatd qina, (2 1/2 le! v.) ; la COSA cu 5 Ina la 6 lel v. 4iva. Cel cart
se Invoescd cu anulti ieatt numire de argatl i se platescd pe and 8
sail 10 galbenl; Tar care 'I voinictl, i 12 galbenl ; pe luna asemenea se

platesce in timpd de munca 50 sail 60 lel v.

C. Omenil la lucre pe aice se Invoescd pe 4i cate 70 banl la taiatd
de butuel, pe septiTmanit 4 fr. 20 /loo. Pe fie-care 4i la con 80 ban!.
La prnila 50 ban! pe i 5i mancare.
39. Care este appreintulti morilorii?cmat se platesce morarului PIn ce rindti
111 mating Omenii gramele ?gi dad. este cinc-va care sa fie scutitii de a atepta rindnlu, Luna' ra preutuld satului ?

A. Morile se arenddza, de proprietarT cate pe tree sail tine! anl ;

fie-care matt una cu alta dela 40-50 galbenl pe and. Morarull

se platesce din 4eciuiala, adica din 10 mierte popupiu sail grail una
a luT. Itinduld candd sa se macine grauld sail altd soil de pane nu
e alesd, ci fie-care macina or! -ce soil de producte, orl-i-candd vrea
sail are necesitate.
B. Morile suet toot -d'a-una imposesiate : cate cu 200 pIna la 400
mierte papuplu pe and, dupe No. pietreloril, adica cu doue sail eu
patru. Niel unit Wend nu se intampla sa aiba morn, cad beeril prin

putere ate scinal ca. rluld ce trece prin apropiare de sate sa

stapanesca, sail ca vine la hotart, sad ca vine In mijloculd moiel boe-

reseT. Cell ce merge la mOra trebue sa dea morarulul vama unit

mertica de gram* (o oca) la fie-care banita. Nimenea nu pOte fi
scutitti a nu qtepta rindull la mora, fie preottl sail proprietard, ci
acelil care a turnattl In coil este succedatii de cell ce a venitd dupit
dinsuld ; chiard a i remasl vorba in poporti 4icendd : man pe
rindd, ca la mod.,
C. Morile pe aice se Imposesiazit cu cate 17 18 galbenl pe and.

88

CLIMESCIT-CURPAN-PETROVt-PATU.

Posesorele le reimposesiaza morarilortl, cart se obligA a da primalul posesore rate 20 pica la 25 mierte popuioin pe and pentru fie-care
mare. Granele se marina pe rindd dupa cumu fie-care omti a venita ; iar

preutulut i primaruluT li-se tacit ast-feld concestunt de nu mat

atepta rindula.

D. Daca garla, moril vine pe patnintuld altula, aceld cu m6ra se

prinde tovarad cu stApAnuld loculul pe nude vine &la morel, impartindd vama in doe. Plata morarulul este din slece una.6menil marina granele pe rindd, dupa cumd ad venitd, awl de preutd, cam%
't maciva fare rind.
40. De ce socotinta se bucuri in satil papa ? preenmil gi omenii bisericescI
earl snnt folosele lord : plata ce primeseg, darurile i altele ?

?gi

B. Preotuld satulut se bucura de o consideratiune deosebita In

satd, dal; mersuld sell este potrivitil; indata ce '0 perde cumpauld
pornirilord bune, i perde reputatiunea i este privity ca i unti
sat6nd de rimld. Ornenil bisericel n'ad consideratiune deosebita de
Went. Folosele ce trage preotuld constad numal din simplulil an9

gajamentO cu locuitoril, adica lofa; dduri nu se pomenescd macard;

iarti folOsele celord-alts Omen! al bisericel consista numai din micele
veniturl no esd duminicele i serbatorile. Preotosa i copiil popel asemenea all consideratiune deosebita de tetra satenl, respectandu -I
IntocmaT ca i pe preotd.

C. Preotuld i dascalil, dad ad o conduita prosta, sent despretuitt de Went. Principalele vitie ce domina pe undo din personele
bisericel sunt : lacomia i betia. Acestea'i fact' sa fie despretuitt.
Folosele ce primesed acele pers6ne stint : Preotuld primesce ca sa-

lard amnia rate 3 fraud dela fie-care locuitord, apol 100 fraud
pe and din bugetuld comunald, osebitti de pomenl, botezurT, cununie etc. Dasealit insti, nu primesca and salarid death 4 franca
pe anti din bugetd, i partea ce le da preotulti de pe la Foment.
D. Preotuld se bucura de o buna socotinta In Bath, data este
neinteresatti gi. cuviinctosti; de asemenea Si Omenit bisericel. Fo16-

sele lord stint : 8 fatel ptimintil de hrana, 4 frand de fie-care casa

pe anti, 4 tr. de inmormintatd, 2 fr. de cununatil, 1 fr, de botezatfl,

OBICEIURILE JURIDICE POPORANE.

89

1 fr. de desgropatil; In alte ocasiuni : liturghiT, candd umbla ea ajunuld CrAclunuluT,. aid BobotezeT, cu moliftl, In posturT, de fie-care
cattl IT as inima; 16fa cate 50 fr. pe and dela Primaria, gi alte
darurl dela Oman evlaviogT, din earl popa da gi dascAlilor0.
43. Este Ore obiceinld de a se ajuta nun pe altii la lnernld de campd, la vil sad
altele 7--preenmii i la adusuld lemnelord din p'i'dnre pentrn elddirea de ease?-0
omit se chiamd acesta, sad Se -care din acestea ?

A. ObiceTuld de a se ajuta unit pe altit la orl-ce soirt de tr6bA

gi la on-ce soiti de carature se numesce dacd.
C. Pe aice se ajuta 6menil la munct ast-fel0 : La pragilA, pe unit
gospodaru liti ajuta altula lntr'o 4i, gi a doua 4i 110 ajuta cela-l'alttl
pe celti IntAifl. La caratuld lemnelorti pentru case, s'ajuti facOnd0
clAcI.

44. Cumd se OAK std.panil en argatil lord 7ad el dreptuld de a-I bate sad de
a -i globi 7maw:inch' ore top de al easel la aceia21 masd en argatil 7argatuld este
eld privitd ca mid 7se Intampla cAsItoril intre stipinI qi argatl?fi cuma se feed
tote acestea ?

A. StApaniT cAtra slugile lord se porta ca superiorli lord; el

at dreptuld de a-1 bate sat de a-1 globi cand0 merits, fiindtt acesta
prevqutti la tocmela lorti prin Inscrisil. DacA se Intampla ca stApanuld gi argatulti sA fie tan de o liniA sail class, atuncl gedd totil la
o mesa; iara la din contra, nu. Argatultl este privitti Ca credinciosti.
CitsAtoria intro argatl gi stapant nu se Intampla decatu forte rare

la vre-und case exceptionall

B. StApAnil cu argatil lora se porta omenesce atunci candu fiecare e omit Inteleptil gi harnicil; iartl data stApanul0 e scumpti gi
argatulil giret0, atuncl se mat neinteleger1 intro el, stApinultt 11
bate, le opresce simbria; gi dad, stapanul0 este bine cu Primarultl,
atuncl r6mAne sluga pAgubaga. Se Intampla ca stApAnulti sg, fie In
buue conditiuni, gi sluga sit
prade gi sA Alga. StApAnula sated'

manftaca cu sluga sa la o masa. Argatuld e privitd ca o rude, cad

stApanuld liii iubesce gi compAtimesce pentru elti. Se Intampla gi
cAsAtoril intro stApAnT gi arga3T, gi acesta din eausa ca sail more stA,pAnula gi, fiindu credincios0 argatulti,
voiesce stapAna a 'I Inlocui

pe cotta sets, sail se Intampla ca argatulu sA se casatoresca en chiartl

fetele stapanulul, ca unulti ce e In4elept0 gi robacitl,

90

CLIMESCII-CURPANTI- PETRO V 11 PATU.

C. StapaniI se porta, cu argatil lord ast-fell ; Uuil dintre stapan!, cari-sd bogati i se intampla de-sd avail, in cursuld timpului pe

Wu ad toemitti veund argatO cauta felurite pretexte spre a 'in Invinovati, pentru a 'I retina din salarid. La implinirea anulu!, opresee parte sad Intregd salariuld argatului, sub euvintO ca I-a stricattt
ce-va,
ca nu i-a servitd bine etc. Alp stapant Tara0, cu calitatf
totd cam de natura celoril susti 4i0, nutria! promitd salarid argatului, twit la implinirea timpului pe catd l'ail toemitti nu 'I platesed,
ci 'In porta cu vorbe din 4i In 4i. Aces stapAnT de]a sine 10 insuesed dreptuld de bath pe argatil loril CUIllu le place, fara ca aceti din .urma sa, 'I OM cap6ta vre-o satisfacere dad aril reel ama,
i acesta numal din matt ea bogatif influenteza printre functionaril administrativf Wall. Alp stapani Insa, cari-sd omens de omenia, platesed argatilord lord simbria la timpuld cuvenitil dupa
invoiala ; le mai ierta multe din grerlele ce acestl dirt unna facia;
candd argatif greescil ceva, e1 fi dojenescd numal fara a 'I bate,
i la implinirea timpului de servieth, pe linga simbria mai darnesca

Inca ate ce-va argatiluti. Simbria andala a unuf argatd este de

5-7 galbenl. Sunt bhp de 13-15 and cart se toemescd la stapan! luandti dreptd salarid cite dot vitei de cate 1 anti, i haine
pentru imbriteaminte. Locuitoril din satd, afara de preutti i primarti,
totl mananca la o masa en argatil lord. Mat multe femel r6mItnendO

vaduve, all obiceiuld de se marita dupa argatil lord. Asemenea i

barbatif se Instill cu argatele lord, candd le mord femeile.
45. Cum sent apirati argatil de asnprire salt crOime din partea stapnnilorlt ?

- i cumil sunt asignrati stApanil de pagubele ce le poti educe argatil ?

C. Stapanii se asigura de pagubele ce le fun argatif, oprindu-le

din 16fa.
47. Cu ce rindneli sunt tocmitl ciobanii ?ce felti de plata' primesclt ei ?
qi dell de plati, ore li se mai di la timpuri hotirite nescai-va darneg duet
acesta ? i ce anume ?

A. Ciobanil se toemescd ast-fell : eel earl all vite i dlinif, se toemend Cu o plata mat mica, intretinendu-le stapanuld acele vita pe timpuld de unti anti : plata o sea mai mare candd i se Intretinti vita mai
patine, i la din contra primesce aces plata mat mica. Cei earl n'ati

OBICEIURILE JURIDICE POPORANE.

91

vite nicl-de-cumtl, 1I primescd plata pe und and cu strae Cu totuld

12 4*; alte darurl nu mar primescd.

B. Ciobanil se tocinescu de stitenl dela crescerea sad ivirea ierbal
i pinA la 4ina Cruel' (14 Septembre), cu pretuld dela fie-care oil
dupA invoiald: 15 s6t1' 0 parale, Dna oca sea doug de Mina, i emu
se potty Impica.

C. Ciobanil primescd dreptu salard Me 4-7 ol, vgrate la unti

locti cu ale stApAnului. Mal primescd hatne i IncAltAminte.
48 In cite feluri se ImpIrtescil ciobanii, buna-rit $aciu, scutara i altele?
cu ce fail de lucru este Insitrcinatii fie-care in parte ?-- td care este legitura intre
eel maT marl gi eel mai mid dintre cTobani ?

A. Ciobanil se impartti ast-felt: badulzi, care-I Insdrcinatd cu facerea bramjel; ciobanii marl, earl suet insArcinatT cu paza pi mulsuld
Hord; strungarulli, care este InsArcinatd en darea Hord In strungA; i

In fine scutarulti, care este InsArcinatd cu intretinerea tuturort daraverilorti.

B. La o stns, celd ce inchiagl laptele, strInge cauld, face bran; eel ce pa4A pi o Wild, in putind, sod burdufd, se numesce
zescd oile i le mulgd de lapte se numeseti &bad; i In fine eel ce
stall In stall i le manA la mulstl se numescd strungari.
C. Ciobanil se ImpArtescd ast-felii: I. Scutarii, a cdruI misiune este
d'a tine comptd prin unit rdbuvi de tote obiectele ce s'aducil la stand,

precumd : sare, fdind, etc. Asemenea mar tine comptil i de bran-

o etc.

ce se dd, dela stns. II. Bacitc, a drift misiune e de a

mulge oile i a face brat*. III. Ciobanii , care 'T are misinnea de
a pd4i oile. IV. Strungarli, care are misiunea de a mama oile la
strungd, dada le mulge.
49. In ce chipu facli ciobanii socotelile lorii ?

A. T6te socotelile clobanilorti se facd i se dad pe fail de catrA

scutar4.
B. Clobanif II face socotola, prin aplicarea tdetureI pe o acbiutA
de lemntl pe care o numescd ramp. Pe aceld lemnil Ins6mnd, cu o
Riau& sumele de ocale tindute, acele ce mit a se vinde, No. oilorti

i altele.
C. D. Clobanil facd socotelile lord cu rani&

92

CLIMESCII-CURPANt-PETROMPATII.

g 50. In ce Imprejurirl ammo dobanil stint el rEspunptorT pentrn perderea

unel vite? ca ce fel5 de r5spundere este aceia?
vi ce dove4I pita aduce dobann15, el vita a murit5 dela sine, orT cal a fost5 mancati de vr'o Bari ?

A. Dovada ce o pOto da clobanuld cA vita a muritd dela sine

sad d a fostil mAncatA de flare, este pielea ce o InfAti6za stApAnulul.
B. CiobaniI numal atuncl sunt responsabill de perderea um' of
canal nu potd da nice unti semnil cA s'a perdutti Oia, adicA nu scotti
pelea, c6rnele cu niscal semne, i orl-ce alto dove41; ear dad cTobanulti aratA peile, atuncT nu are ce-I face stripanuld constatAndu-se
cA vita a fostti mancata de vr'o fiaril; cAndil se IntAmpla cA vita more
dela sine, eTobanuld e datortt a Insc;inta repede pe stApand.
C. Clobanil stint r6spunytorl pentru perderea noel vite numal atonef cAndd din negligena lord s'aru perde vita prin pAdure. Atunci
IT spud a o plAti. Cana vita a muritti dela sine, or! a costa mAncata
de vr'o fiarA, atuncl, spre a fi cre4utd, trebue sA presenteze pielea
vitel, gi alte dove41 dad and ma! avO.
56. Cu ce rtnduialg slut tocmig plzitoril de piidur1?plzitoril de ciimpti?pizitoril de biseric1?ii altele de asemenea?

A. PAzitoriT de Wort sunt tocmitT de proprietard ca al le

plzesca pAdurea spre a nu se exploata lemne pe furigt1, dandu-le ca
plata pe anti 12 galbenl, 1/2 falce de larba si libertatea de a'1 aduce lemne de fad a -casA fare platA.
PAzitoril de campd,

en numele de jitarI pe acole, plata lord este productuld de pe o

prAjing de loon la 30 de pritjine.

PAzitorl de biserica nu mint.

B. Maori! de pldurT stint datorl pe a lord i.spundere a Ingriji sl nu se tale cAtii de subtire copacti din pAdurea stApanulul
sett; i IndatA ce dovedesce veund cAlcAtorti de pldure, e datord sA
Insciinteze pe stApAnuld sett, luandd securea, barda etc. acelul
ce 'I-ad prinsu tAindd, i acesta spre semufi Inaintea autoritAtilord.

C. Pizitoril de pAduri stint tocmitl cu salarTu anuald de 12

galbenT, plAtitd de cAtrA proprietaril, i sunt respunytorl pentru
lemnulil ce s'ard Pura din negligenta lord. Ace! de campti mint
platiti ea ate 50 banT de fie-care sAtend pe vorA; Tar pAzitoriI de
bisericA, carT suet ducal, nu Bunt plAtitt de Weill alt -fell decAta

013IcEILE JURIDICE POPORANE.

Os

numal cu cAtd se folosescd din pomen1 etc. ce s'aducti la bisericA.

D. Pazitoril de padure aunt tocmiti de ocarmuire cu 200

franc! pe and; pAzitoril de campy, cu 50 franc! pe and dela PrimAria.
g 57. Cad slat ore deosebirde cele mal de Insemnatil, In pail, In traid, In apuciturl, In obicelurl, Intro sate de folt1 clicag i intro sate reigescl sae moonenescl?

A. Deosebirea intro satele de fotI clAcni t3i intro satele rezeescl este cA reze01 stint mal religio T, mat avuti i mai detepti;
iard Wit privesce in trait, in porta, In apucAturl sad In alto obicelurT, se cam potrivesca cu fotil clacaT.
B. Este mare deosebire intre sAtenil fot1 clAca1 pi intre sAtenil

reze1 sea mopenl, pentru-cA in satulti rezeescd sAtenuld a pututti a 't31 dub, mal bine de viara sa, ca unulti ce a avutti pamintti i tote cele necesare, pe candd unti clAca0 nu numal cA n'a
avutd ce manta 1 a purta, dOrd apol a fostil i robd la boierti. Monenil ati pututti sA'1 ingrijOscA mai bine de religiA, sA'1 degepte copill lorti dandu-1 pe la dascAli, pe candd clAcaplul '1-ad lipsitti tote
acestea. Rezeuld fiindti ma! bogatti, i portuld luT a fostti mal deosebitti; i astA-41 cbiard satenil reze1 se p6rtA cu pantalonil creti
din-napol pi cu scurteicA de verlt, iarna en cont4t1 sad tiuba. La rezeg, In fine, se observA ore -0-care mandriA in raporttl en clica01,
lAudandu-se CA : eti n'am prhitd pe boierescd) i: cumd pot clacauld sA nu m6 cun6scA 7)
D. Deosebirea intre fot1 clAca1 i rezeil este, ca rezei1 'AAA
ciub6te, imineT, ilice, cataveice, cams 1 lung!; lard clacail cojocti,
sucmand, bonde, opine!, cAinA1 scurte i plete lungl. Traiulti este
mat bund la reze1 death la fot0 clAcaT.
(Va urma)

94

N. DtITSVANI.1

MONUMENTE
PENTRU

ISTORIA TEREI FAGAR4U1_,U1

adunate de

N. DENSUSIANU.
(Urmare.Vecli No. 1).

VI.

1630, AugastA 14.

Caterina de Brandeburg, princesa domnitore a TransilvanieT, Impignorezil

consiliarubil set Paula Keresztesy comuna Poorta din districtult prer

Feigaraplui pentru, suma de 3000 florini unguresci; i tott-o-data face
mentiune de meritele lui Keresztesy ca legato la curdle externs pe timpula
candt domnia reposatult set sotu Gavri1. .Betblen.

Nos Catharina Dei Gratia etc. Memoriae Commendamus tenore

praesentium significantes quibus expedit universis. Quod nos attentis et consideratis gratiose, rara et illibata fidelitate fidelibusque
servitiis Generosi Pauli Keresztesy de Nagy Megyer Consiliarii nostri fidelis syncere nobis grati, quae ipse pro comuni gentis Hungaricae, atque adeo hujus Regni nostri Transilvaniae bono, et coinmodo, cum aliis felicis recordationis Principibus praedecessoribus
nostris, tum vero Serenissimo quondam Principi Domino Gabrieli,
alias Sacri Romani Imperil, et Transilvaniae Principi etc. Conjugi
olim nostro charissitno, in omnibus expeditionibus suis bellicis,
maxim veto hide, quo ad gravissima, et perardua Regni negotia,
tractanda, et fine optato conferenda Legati, tam ad potentissimum
Imperatorem Turcaram, qua,m ad alia loca exteina, et necessaria
Transmissi perfunctus est officio; ad post moduli nobis etiam animi sui prudentis iudagiue sagaci et salubribus Cons; liis aliisque
fortibus et praeclaris fActis, domi militiaeque exhibuit, et cum

magna sui nominis laude testata, digaum sane eum ex unanimi

etiam Dominorum Consiliariorum nostrorum, Consensu, et hamilli

ISTORIA FAGrARAFLUI

95

eorum coram nobis superinde facta intercessions, erga quern specialis munificentiae nostrae extarent Testimonia esse Judicavimus.
Ex eo itaque Totalem et integram possessionem nostram Posorita
nominatam, in Districtu Terrae Fogaras ac comitatu Albensi Transilvaniae existentem habitam, hac tenus ad arcem nostram Fogarasiensem tentam et possessam, simul cum cunctis, suis utilitatibus etc.
memorato Paulo Keresztesy haeredibusque, et Posteritatibus ipsius

utriusque sexus universis, in et pro Trium millium Florenorum

Hungaricalium summa, justae currentis et usualis mouetae, Titulo
pignoris Jureque redemptibili, dandam donandam impignorandam,
et inseribendam duximus, Assecurantes , certificantes et affidantes
eundem quod si temporis successu nos vel successores nostri legitimi vel alii quorum intererit, praedictam possessionem, ab ipso,
vel haeredibus et posteritatibus ipsius utriusque sexus universis redimere, vel rehabere voluerimus, ant voluerint, Ex tune non aliter
nisi prius integre deposita, et sine defectu omni persoluta, in justa

currenti, et usuali moneta praetacta Trium millium Florenorum

summa, ab ipsis adimere possimus, aut possint; ad quod inviolabiliter observandum, tam nos ipsos obligamus, quam successores nostros legitimos, aut alios quosvis quorum interest, obligates et obstrictos esse volumus. Imo damns donamus, et inscribimus, assecuramusque et affidamus, certificamus obligamus et obstringimus.
Salvo Jure alieno. Hamm nostrarum vigore, et Testimonio Littera-

rum mediante. Datum in Civitate no3tra Alba Julia, Die Decima

quarta mensis Augusti Anne Domini 1630.
(Transumptul5 Capitulului din Alba-Julia cu data 19 lulie 1818; in archira d -lnl
Ar. Densmianu. dosariulii cromuna Porrtax).

VII.

1630, Octobre 29.

Martini Deac5 castelanulti Flgaraplui en eel D o i-s p r

e -1

eceboerI

juraO judec procesulil boer il orb din Poorta cu v eci n i i din Wks
hotarescd : cd boerii din Poorta sl jure cu 50 been onesti, cl Br6za
este tnfiintata in Bo er o n a t u 1 ti Poorteuilord i totT BrezeniT scut v e-

ei n i i dinfloM

96

N. DENSIVANt1.

Mi Felvinczi Marton Deak, Fogaras vAranak es Districtusanak

vdvarbirAja az tizenket Eskatt Boerokkal egyetemben. vgymint Also

Visti Nyagoy Boer, Also Vcsai Opra Bacsilla, Also Arpasi Opra
Vaszul, Besembaki SztOjka Grata, Vajilai Radul Boer, Ludisori
.Raduly Sztirbul, Hureczi Salmon Ldczkul, Ilijeni Komdn Piro,
Opra Kornye, Mardcsinai Komdn Vrsz, Obabai Sztojka Bulya, es
Vcsai Toma Vlaclumitrel edgjiitt Adgyuk emlekezetul mindeneknek a kiknek illik, hogy mi akkoron in hoc Anno praesenti Millesimo Sexcentesimo Tricesimo itt Fogaras VarAban (Die 22 Mensis
Octobris) Torvenyeknek discutialasara Szokfinkben le iilttink vOlna
akkoron mi elottunk Compareglanak itt Fogaras Foldin Lako Posoricza Falubeli Boerok ugymint. Opra Alge, Iole (sic) Bukur, Algye
Nagy, Algye Linos, Sztancsul Laczkul, _Maki Korosa 63 Illye nji
Solka Sztancsul, Laczkuldll, mint Actorok egy fe101, mas felol Bra-

zavi Baia Banczi, Brazai Biro harmadmagaival, mind az egesz

Fain kepeben, A. Posoriczaiak mi elottilnk panaszolkodanak, azon,
hogy az BrazAiak az 0 Havasakat, Erdejeket, es Falubeli Malnokat,
es Malom helyeket, potentiose occupaltak Tana o nekiek nagy kArokra holott ok azt keszek volndnak, Szaz vagy ket szaz emberrelis
meg bizonyitiani, hogy Brdza mind az egesz Falu A Posoriczai Boerscigon vagyon, es nekik vecsinnyek, kirol jalehet levelekis volt, de
az sok disturbismakbann Boersagokr61 valo leveleket el vesztettek
Tana; kOnyorgenek ezokaert azon hogy j6 igassagokat meg ertven,
ne engednok masoknak birni, az o &sated maradott Boersdgokat,
hanem a Videknek regi Torvenyek szerint birhatnak okis az o oss
Boersdgokat, mellyett nekiek Leveliinkel megerosittenenk jovend0-

hell mgok oltabnara; A' Brazaiak ezt halvan nem tagadhatak

azt, hogy Ok a Posoritzaiaknak (1) BoOrscigokon nem laknanak, 63
vecsinyekis nem volnAnak, de mita fogva oket az vartol el(szakaszttottak es Donatariusoknak adtAk, attol fogva az o vrak nem engedte
meg nekik, hogy mint Vecsinnyek Boeroknak szoktak szolgalni, klakaban ugy szolgalyanak, mert Ok att61 meg nem vonnak magokat
hogy pedig az Boeroknak Molnat malom he llyet el foglaltak azis
nem e0 vetkek, hanem ha az urak el vette avagy foglaltak Ok arra
(1) In transuptulti din 1818 (Posoriczaiak,.

ISTOrtia FIGARAFILUI

97

nem tehetnek, Ok azert nemis perelnek, hanem perelyen az urak ha

neki kell s ha mi igassagat praetendallya mind malomhoz, Havashoz, ErdohOz 0 Lassa. Mikoron mi mind ket felnek propositiojakat,
meg hallatuk volna, kivaltkeppen a Posoriczai Boeroknak, melto
kOnyOrgeseketis elOnkben vottuk volna, noha azt magunkis mind
egesz Beersagul tudgyuk bizonyoson, hogy mind az egesz Fa lu
Brciza vecsinnyek, az Posoriczaiaknak, es az eo Boerscigokon vagyon mind az egesz Fa lu, kitt magok sem tagadhatnak, mind azon
altol nagyob igassagnak okaert egesz szektil itelOk azt, hogy az Posoriczai Boerok eskiidgyenek meg otvened magokkal videkunkbeli
emberseges Boerokkal, hogy egesz Braza, az 6 Boersagokan vagyon
epitve, es 0 nekiek vecsinnyek mind, Erdejek, Havassak folyovizek
malnok
malom hellyek mind Ovek es az eo Boersagokon vagyon
Levelekis volt rolla, de a disturbiumokban vesztettek volt el levelek
arrol valot. In eodeni Anno praesenti 1630. die 29. octobris. Mikoran ismot ugyan itt Fogaras varaban Torv6nyek discutialasara
szekiinkben le illttimk volna, Akkoron mi elottiink ismet comparealanak az Posoricay felyeb meg nevezett Boerok, es a mi Deliberationk szerint, nem otven hanem szaz Boerokkalis keszek valank az
hitre, de mi azok kozzOl valastvan magok mello bizonysigul, aven
emberseges ember Boerokat videkilnkbelieket akik az meg nevezett
Falubeliek valanak. ugymint : Also Visty, Dragusy, Besembaki, (2)
FelsO Szombatfalvi, Besembaki, Leszai, Vajdafalvi, Dridifi, Ludisori, Szevesztreuyi, Szeszcsori, Jaasy, Nitoty, Recsei, Berivoy, Herszeny, Sebesy, Mardcsinai, Illyenyi, Ohabai, Sinkai, ez Huszon egy
Falub61 valasztott Boerokat, kik meg eskuvenek az mi deliberationk szerint azon hegy egesz Braza az Posoritaiak Boerok Boersagann vagyon, es mind az eglisz Fa lad vecsinyek az Posoritaiaknak,
mind Havasak erdejek Folyovizek, Malnok malom hellyek, mind a
Posoritaiako, kirol levelekis j volt a Posoritaiaknak, de az sok disturbiumokban leveleiket el vesztettek velt. Az butnok be vetelekor
jelen volt az Fogarasi Nemes Szeknek hiitos Notariussais Andras
Decik, sOtt Aszszonyunk e6 Felsegeis itt leven az ablakrol nezte, a
Lenny Aszzonyokkal edgyiitt a sok embereknek meg hitelteteseket :
(9) In transumptulii din 29 Iulie 1818

Betsumbaki.
7

98

NIC. DENSIJIAN11

Mys ez okaert, Ez dolognak nagyob bizonysigara, es Erossegere adtuk ez jelen valo Levels nket az Posoriczai Boeroknak (Hogy Oket
ennek utanna semmi utan es senki azon Brazai Boersagokban meg
no haborgossa se haborgathassa, hanem pacifice birhassdk, mind

Fiurol Fiura, mint OstO1 maradott Boersagat. Havasakkal, Erdejekkel, Folyovizekkel Malnokkal malom hellyekkel egyetemben).
Me ly leveltinket pecsetankel es kezunk irasaval meg erossitettiink,
hits nk szerint irtuk, Datum in Arce et Sede Judiciaria Fogarasiensi. Anno et die supra notatis.

Traductiune.
Nol Martinet' Deaci din Vintulade-susa castelanula fortaretd
i ala districtulul Fagara0, dimpreung cu cei, oloi-spreqlece boeri
jurati, anume : Negoe Boera din Vistea-de-josti, Oprea Baci lci

din Ucea-de-josa, Oprea Vasula (1) din Arpapla-de-jost, Stoica

Grevulii din Beimbaca, Badulg Boeru din Voila, Badulii ftirbulti din Ludiora, Solomonii Lalculti din Hureza, Comanii Pireti
i Oprea Cornea din IlenT, Comanti Ursa din Margine, Stoica Bulea din Ohaba, i Toma Vladumitrelli din Ucea, facemtl cunoscuta
tuturora carora se cuvine, el In anula acesta 1630 (In 22 a lune!
Octobre) tinendu not tribunals aid In castelulti FAggraului, ca
sa discutama judecatile, atunci s'atl presentata inaintea 'Astra, de
o parte Boerii ce locuesca In satula Poprta In .Vera Fclga-raplui,
i amine : Oprea Aldea, lobe Bucuril, Aldea Nagy, Aldea lanoe,
Stanciulg Latculti, Mateiu Coroe i Solca Stanciulii cu La culu
din IlenT, ca actors ; de MO, parte Radulg Band din Breza, primamulti (comunel) Breza cu trei iu1 linga dinsula, toil in numele satulul intrega. Poprtenil slat plansti inaintea nostra, ca locuitoril din
Breza le-aa ()matt' cu puterea mui4il, padarile, morile din sata
i locurile de mere, causandu-le mare pagubl, pe canda dinii sunt
gata sa probeze cu o sutA, sari cu done sate de Omeni, c, intregil satultl Breza se afla En Boeronatulu Poprtel, i Brezenil stint vecinii

(vecsinnyek) din ilortl, ca despre acesta ail avuta i card, dar In

(1) Familia Vasil exist i astticll in Arparlu de josu.

ISTORIA FAGARAKILITi

99

multele turburari au perduta cartile ce se referlaa la boor* din

acesta causa se roga, ca intelegezda not dreptatea lora cea buds, sa
nu permitema ca altil sa stapanesca Boeronatuld lore remasti dela strcimoe, ci in conformitate cu legile veal ale linutului sit pita
stapani pi dinOl Boeronatuld lord familiar*, pe care sa-la Intlrima on cartea nostra ca sa le fin de ap6rare In viitora. Brezenil aulinda aceste n'aft pututil nega ca el n'ara locui in Boeronatulii Poortenilora i nu-le ara fi vecini (vecsinyek), dar de canda i-aa rupta
pe diqii dela castelti gi i-aa data donatarilora, de atunci doinnuia
lora (1) nu le-a mai permisa sic servesed in claed, dupd cumin s'ad
indatinatii sit servescd vecini pe boeri (2), fiind-ca el nu se subtraga
dela acesta, iar In ce privesce ca artX fi ocupata mbra boerilora

i loculti de moil, nice aici nu e greala dinOlora, caci dad le-a

luat'o domnula, on le-a ocupat'o, el n'ati ce face, din acesta causa
(1) Donatariuld.

(2) Aid aflirmi pentrn prima ors ficendu-se mentiune de institutiunea vecinilora in Transilvania. Esistail ass dard In Vera FIgdraplui cloud categoril de
tdrani (rustici), unii iobagi, sail tdranil supusi nobililord unguresci, altii vecin
sail eldeasiT boerilord roman. Intogma ca boeria, asa era gi vecindtatea ce-va strdinil

de spirituld feudalitaii unguresci, pentru care limba unguresci Did nu avea tint
termenti proprid nationald, ci trebui sit adopteze cuvintuld ronidnesed vecind (vecsiny, pl. vecsinyek).
Din punctuld de vedere all sciintei ne interesezil aid istoria euvIntuld gvecini1.1
Cantemiril credea ca numirea de vecini era o particuritate propriti a Moldovenilord, cari au datil acestil nume cldeasilord, fiincld-ca pe timpulil lul Dragosil i-au
adusil din tdrile vecine, din Transilvania i Rasia (e vicinis regionibns. Descriptio
Moldaviae, Bucurescl 1872. Cap. XVI. pag. 121). Ipotesa este gresitd. In evuld
de mijlocil la Italiani, la Gall si Ispani, cuvintuld gvecind= avea si o semnificatinne
juridicd distinct de 4propinquusi,. Vicinus (vicino, voisin, vezino) insemna in j uris.
prudenta acestoril popore : locuitori si cetateni (loci incola, civis); iar vicinitas era
unti termend pentrn sarcinele publice i feudal.
Ala affiland Vidua omnem Vicinitatem faciat except() exercitu ; In Feria Oscae
A. 1247.Asemenea : Undecunque venerint illi homines qui ibi populati fnerint
sint in potentate et subjictione Abbatis Sancti Dominici et Prioris S. Martini, et
nulli alio domino serviant neque ab alio domino oppritnantur, net faciant Vicinitatem in alio loco; sed permaneant in servitio et libertate vestra. Charta Adelfonsi
liPgis Hispania aerae 1164 aped Antonium Yepez. Tom. 4. pag. 458. Vide : Ducange, Glossarium mediae et intimae latinitatis. Tom. VI. Pars 1846, pag. 817.
Lithe, Dict. d. I. lang. franc. 1V. pag. 2529.
Asa dard vecindtatea Rominilord ca termend jurielicti are unti caracterd en
mutts mai vechiii decitti epoca lui Dragogi ; ea are aceiasi origine cu vecindtatea
poporelord latine din Occident5; este o institutiune curate romanicii,

100

NIC. DENSUSIANII

din01 nici nu voescg sl porte judecath, ci sA se judece domnuld

dacA-1 trebue , i elg sA ve4A, dad, pretinde vre-ung dreptg la m6rA,

la munte i la plelure. Au4indg not propunerile ambelorg pArti, i

avtmdg mai cu seml in vedere rugArile ecuitabile ale boerilord din Poorta, cu tote el i nol scimg cu sigurautl dimpreun% cu lntrega boorime, cA totl sAtenii din Br6za sunt ve,cinii Poortenilorg, i Intregg

satulti se afiA in Boeronatulti dinilord, ce nici chiar el nu potu

denega, totu1 pentru mai mare dreptate amt judecatd en Intrega tri-

bunalulg, cd boerii din, Poerta sa jure cu cincilleci de boeri onett

din tinutulti acesta, lingA droll, el IntrogA Breza este infiintatA (In
texttl : edificath) in Boeronatulli lora,i cA (Brezenil) sunt vecinii (vecsinnyek) dintilora, a pAdurile, riurile, morile, locurile de morn sunt

tote ale dinilora i se allit in Boeronatulii ditnilorg, cA at avutti

i cArti in privinta acesta, dar all perdutil cartile aceste In turburAri. TOW In acelaI and curentg 1630, In 4iva de 29 Octobre,
cAnd amt tinutg iarAg tribunalg, tail aid in castelulg Fagara-

pia pentru ca sA discutImg procesele, atunci s'ag presentatO iarA0

Inaintea nostril Boeril susg amintitl din Poorta, i dupA hotArirea

nostrA at fostd gata sl jure nu du tints -4ed, dar chiar cu o sutA de
Boers, ins not amd alesd dintre et cincl-sect de boeri, omens onesti din tinutulg nostru, ca dovadA lingd din iT, earl erad din satele
Insemnate i anume : Vistea-de-josh, Dragu1, Beimbacg, SAmbAtade-susg, Beimbacil, Lisa, Volvodeni, DridiftI, Ludivrtt, SevestrenT,
SAsciorI, 1.41, Netottl, Recea, Berivol, Hirsenl, Sebe1, Margine, IlenT, Ohabl, inca. Booril acestia aleg din dou6-4eci cisi unulg de
sate at juratti dupA hotArtrea nostril, ea introgI Breza se afA in
Boeronatulii Boerilortt din Poorta, i eA Intregg satulg suntg yecinii (vecsinyek) Poortenilortl, el totl muntil, pAdurile, riurile,
morile i locurile de m6rA sunt ale Poortenilorg, despre ce Poortenii at i avutg bune cArtT, dar In multele turburArl all perdutu
cArtile. Cu ocasiunea prestAril jurAmintului a costa de fatit i notariulg juratti alt nobilului Tribunalg Andreig Deacg, ba Inca aflanduse aci i MAria sa Minna nostret (1) a privitti din ferestrl dimpreu(1) Princesa domnitore a TransilvanieT Caterina de Brandeburgti. Cnvintele
gDOmna nOstrei stint intrebuintate aid Tateunil sense particularu pentru 'era

ISTORIA FAGARAFLUr

101

na eu domniOrele candii s'aa juratd atatia Omani. Din acesta cansa

i noI spre maI mare adeverinta i taria a acestul lucru amid datd
cartea acesta Boeriloru din Poprta, (ca do aci inainte nice Inteund
felts de chipd pi nime sa nu-I turbure, nici s1-1 pOta turbura in Boaronatuld dinOlord din Breza, ci sa -111 pOta stapani In pace din &lin
ftu ca und Boeronatti remasd dela stramoV, dimpreuna en muntii, Cu

Waffle, cu rIurile, cu morile i en locurile de ra6ra). Care carte

amd Intarit'o cu sigilultl nostru i cu subsemnaturele manilord nostre i amd scris'o in puterea credintet n6stre. Data In Fortareta i In
Tribunaluld Fagaraplui la anuld i 4ivai maT sustl Insemnate.
(Transumptulti Capitulului din Alba-Julia din 2 Februariti (feria secunda proxima
post Dominicam Septuagesimae) 1733, to archiva d-lui Ar. Densutianu.)

Capitululn descrie documentulti astti-felti :

Et suircriptum erat a parte sinistra Martinus Felvinczi mp. (L. S.), item
in medio Duodecim Sigillorum ab infra legebatur haec: Duodecim Juratorum Assessorum Sigilla.

VIII.

1634, A prilie 10.

Gavrila erbanA locotenentula (hotnogiulb) Boerilorti certifica dimpreunA cu mai multi Boeri 1 lobagi, cA Bo le rulA R a d ul A Po pi din Arpaulti-de-jostl a zAlogitit pentru totii-de-una unA plinintA de araturl la

Boeriult RadulA Com ii, flind5-0, dinsulA imbiase mai Inainte

pe rudele sale, care-I sunt maT aprOpe dupA sang ?, dar ele nu ad voitti sa
prim6sca loculn.

Infra scripti Recognoscimus tenore Praessentium Significantes

quod Anb curenti 1634 de die 10 Menssis Apryls nemes Fogarassi
YArmegyeb61, ugj mint Raduly Popi Alsso Arpassan Lako Boer,
juve On ElOmben, Os proponala maga szajaval hogji nagji szuksseg
whin kenszeritetet, impignOralui, egji nyOltz vekas szanto Foldet In
Faglraplut. Renumitulu Nicolae Olabulii scrie in acesta priving : Haec arx (Fogaras) Est, veluti quidam paruus Ducatus Subiecti enim sunt ei Bojarones Vala
chi, qui arcis dominum observant, ut Trincipem. Nicolat Olahi Hungaria et Atila.
Vindobonae. MDCCLXIII pag. 69.

NIC. DENSUSIANU

102

osztrova, neve) helljben, in vicinitatibus, alol az ut Fe 161, Sztdnu

Bogdaneszi his modis et Condicionibus Inpignoralta volt, .Raduly
Comssi, Boer uramnak, grog Aran, mint hogji eb maga Raduly
Popi, kinalta, volt az kozoleb, valo ver szerint, Attydfiait, de az
Attydfiai nem akartanak acceptalni, mikor Raduly Popinak sztiksege
volt azert kenszeritetet, Raduly Comssi Boernak, impignoralni pro
flor. hg. . . . 1) es egji par harisnyat, Melly dolog relatum obligation vagji contractualis az mi praesentiankban, eszsrerint men'Fen vegben irtak meg miis futuro pro testinonio fide nostra mediante.

Ano die Mensique ut supra notatis.

Corrects per nos.

1. S ar ban Gabor de -Voila mp.

es Lupu Dobrin B o e r

Boerak _Uadnagja2)

2. Palku Bogdan Boer

3. Ionask Thomi Boer

Sztan Bogdaneszi Boer

Opra Pavel Jobbagji
Ion Grama Jobbagji
Sandru Deszkultzul
Ezek voltanak bizanyssagak.

(Originalubl pe hartia grog galbing i afumatrt, inaltime 35 c. 7 mm., latime 23

c. 8 mm. in Archiva d-lui Ar. Densusianil).
(1) Aid cifra banilerii este corectatg de o mansi posteriorg.
(2) AceIai institutiune ca in Moldova qi Vera Rominesa, unde hotnogii comandaii

peste o suti de ostai. Scrienni Donmia mea la tot1 Cgpitanil i Ilotnogi i la Chihai
qi la Stegari din tinutulii Tecuclp. Cartea Domnescii, a lui Mihaiit Racovita din 1718
in 4rchiva romemescii. Ed. II. T. 1. pag. 56.

DANTE

103

INFERNULU DE DANTE
TRAD USU DE D-NA MARIA P. CHITU.

SPMCImml\TT.7CANTULC I.
Pddurea erorilorti si vitielord. 116tdcitd, Dante intimpind treT flare alegorice,
earl IT impedeca, mersuld. Umbra lul Virgilid i se aratd. Pre4ice pe Copoluld, prin
care va peri intr'o di funesta Lupoicd gi va fi liberatd Italia. Propune luT Dante o
caldtorid prin Infernd gi prin Purgatoriti, pentru ca o calauza mal demnit sd-ld conduca apol in Paradisd. Dante primesce gi pl6cd.

1. La mijloculd cad vietei nastre, 1) ma pomenil intr'o obscura padure, caci ratacisema din calea cea drepta. 2)
2. Ah ! catty de gred e a descrie acea selbateca i desh i aspra padure ! Cugetanda numal, din nod me'nflOrh

3. Amara, putina mai amara decatd mOrtea! Dar pia. s'ajungd la

binele ce aflal acolo, 8) void povesti cele-l'alte. 4)

4. In ce chipd intral, n'asa pute spune, atata de adormita erama in

acea cliph candid parasii adeverata cale.
5. Dupa ce insa resbatui la piclorula unel coline, 5) acolo unde se termina acea vale ce 'ml strapunsese inima de frica,
6. catai in susa, i -T veclui umeril imbracat,i deja in raclele planetel, 6)

care calauzesce dreptd pe on -ce cale.

7. Atunci se mai potolirh fiorii ce-i purtal in baerele inimel in

nOptea petrecuth cu atata truda;

8. i ca acela care, abia resuflAnda de spaima, OM din valuri la

termure, se 'ntarce WO. periculOsa unda i ulmita o privesce,

9. aa sufletuld mea, totti inch fngara, se 'ntOrse ca sa mai vecda

pasula necalcata vr'o-data de flinta, villa. 7)

10. Apoi reposhndu-nd obositula corpd, relual calea pe deerta

costa, unde picioruld, canal Wca mai tare, se 'nfunda in ptimint4.8)

104

MARIA CHITU

11. Dar abia incependu suisuld, late o sprintena si aprige, Pantera,

acoperita cu Ord petatd, ')
12. care nu se departa din fatnni, ci 'mT totd sta pedeca in tale,
incatd nu o data eramd gata a da inderitd.
13. Timpuld era des-diminet,a, gi SOrele se urea susd eu acei astri ce-ld insoVaii si atunci calla Amoruld divind 10)

14. pusese pentru prima Ora 'n miscare cele frumOse lucrurt, astfelt% ca 'ml paread de o buna ursita acea flare cu pele voi6sa, 11)
15. Ora matinala si timpuld dulce; dar nu d'ajunsu pentru a me
scuti de spaima, candti late vedui de 'nainte'mi unit Led. 12)

16. Eld yenta pasindd asupra'mi, cu capuld radicatd si cu o fOme

atatd de turbata, incatd aeruld insusi ild credeal ca treme.;
17. apot o LupOice13) care, cab% era de lihnite, 'Area incarcata cu
gi prapadise deja multe nemuri.

tOte nesatiurile

18. Cumu amd vedut'o, turburatil de grOza, perdusemd speranta de

a mat ajunge la culme;

19. si precurnd este acela care, lacornd se cestige, candd flu apuce. timpuld de a perde, bocesce si tanjesce in tOte cugetele sale,

20. asa eramd si et fat,e cu tiara ne'mpacata, ce yenta past% cu

pasil care mine, impingendu-me intr'acolo unde SOrele ami4esce.
21. Pe candu eil m'afundarnd in josd, zarescd de 'nainte'mY pe Acela") care, printr'o lunge Were, parea ragusitd.
Fie-ti mile de mine
22. Candi% ill% vedul in marele desertd:
strigat
orI -cine at fi, sat umbra, sad mad pamintescd !.

it

23. imi respunse : Nu sint omt, onid anat fostd; tar parinOi
met erad Lombardi, ambit de nernd mantovand.

25. Nascui in dilele lui Cesar, deli cam tardid, 16) si trail in Roma
sub bunuld Augustd, in timpuld qeiloril nascociti si nascocitori.
26. Fui poett si cantai pe meld dreptil, fiid ald lut Anchise, care yenise din Troia dupe. arderea superbului Mond.

II respunset cu sfiala pe frunte Tu se fit Ore aceld

27. Cumt!
Virgiliti, aceld isvord ce respande departe larguld fluvid de graid ?
28. 0, a celord-alit poett onOre si lumina! Fie-mi cu sport indelunguld studid si marea amore ce le-amd consacratd operei tale !

29. Tu esti maestruld ysi modeluld met; lu singurd acela dela care
lual inandruld stilt% ce'ml face fale.

DANTE

105

30. Privesce fiara ce me urmaresce si vino'mi in ajutord, vestitule

intelepta, cad de grOzal imi svicnesca vinele si pulsula....

31. Ti se cade a tine o alta tale, de vrei sa scapl de acestd plaid

sebateca, respunse elti candd m6 veclu lacramanda.
32. Afla ca fiara cell smulge vaiete, nu lasa. 'n cale-i pe nime, ci'Id
tota impedeca pia, la peire;
33. si firea 'I e atata de cumplita si crude, incatt nici o data nu'si
potele nesatiula, ci dupe ce imbued, iat'o si mai flarnanda.

34. Multe sunt jivinele cu earl ea se 'ns6ra,16) si mai multe volt

mai fi Inca, pin'ee Copo Tula va veni s'o LANA.")

35. Acesta nu se va hrani cu paminturi sail cu aura, ci cu tritelepciune, lubire si virtute. Eld se va nasce litre Fehr si Feltro.18)

36. Printeinsula va fi mantuita sarmana Italia, pentru care murill sangerandd vergina Camilla, EuriaIa si Tuna si Nish.

37. Eld va goni fiara din urbe in urbe, pin'ce o va tranti in Infernt,
de unde o adusese in lume prima pisma.")

38. Pentru binele tea dark ea cugetd si judeca sa'mi urmezl mie,
a to calauza, care te va scOte de aci prin Iocasula eterna,
39. unde vel aucli gemete desperate, vel vede in dureri entice spirite, fie-care chiamandd o a doua mOrte;20)

40. dar vet vede si pe alti, cari sunt multumiti in flacara,21) cad
spell, inteo di a trece la acele cete fericite,
41. la call si tu de vet vre sa te urci, o sa te conduea una sufletd
mai demnti de ala med, carul te void incredinta la plecare,
42. fiindd-ca, imp6ratuld ce domnesce cold susd, de Ora ce fusel rebeld legit sale, nu voesce ca prin mine sa, petrunqa cine-va in Cetate.

43. Eld pretutinde,ni ImOratesce, dar acolo resede; acolo e orasula sea si naltu'i scauna. 0, ferice de acela pe care si-la insotesce !

44. Iar ea giser : Poete, in numele acelui Dumnecled ce tu nu-la

cunoscusi, IV cera sa m6 scapi din acestu red si din mai real")

46. Du-m6 cold unde ai spusa, pentru ca s potd vede p6rta luy
Sant-Petru si pe aces ce-i clict atatu de mahniti.

46. Atuncl ela se misca, ed ila urmal.

MARIA CHITU

106

NOTE LA CANTULO I.

1. Dante fiindd niscutil in 1275, mijloculd vietel sale, socotitd ca ald trei-cleci-sieincilea anti, este la 1300.
(2). Prin acesta *lure obseurg, unit comentatorT intelegd erorile, pasiunile, vitiile

ce umplu viata omenescA In genere; altii discordiile gi relele cars bantuiad Italia
din causa certelord dintre Guelfi si Gibe lira; altii, in fine, miseriile snferite de insusi
Dante in esilii.
(3) Bine le e Virgilid, pe care 'IA intilnesce.

(4) tcele-Palte, sunt : muntele, cele trei flare, sforturile sale spre a se urea pe
munte gi egclerea sa.

(5) Muntele este oposituld gduriT seo vgiei; yi pentru ert pildurea este simboluld
vietel infidele gi vitiose, muntele va fi simboluld fidelitatii pi ald virtutil.

(6) In sistemulil astronomicd ald lui Pto lomat, sorele este o planed,. SOrele rhskindti pe coling represinti lumina ce itnprastia intunereculd pasirmilord $i, aratandd calea cea dreptrt, insufla dorinta yi speranta de a merge inainte.
(7) Pentru ca conduce 1% locasuld mortilorii, sad pentru ca sufletele retgeite in
vitiurl sunt sufleto 'ante.
(8) Versuld : tsi the it pie fermo era it pia basso', comentatoril flit explica' prin
aceia ca la urcare picioruld fermii, adecg picioruld pe care se recta:mg corpulti, este
mal josti decritt picioruld ce se miser'. NoT credemti a fi intelesu versuln Inteung
modil mar poeticil qi, tote -o-dati, mar conformil cu restulil tabloulni.
(9) Acel ce interpretg ceia ce precede inteunii sense" politico, intelegri prin Panted' pe Florenta respingendil pe Dante condamnatd de ea la exilio. Acel ce ve'dti in
poema intregil o alegorid genera15, a vietel umaae, gander:et ca Pantera represinti
sensualismuld, luxuria.
(10) Dante lash a intelege ce; 'yl intreprinde crtlaloria pe la Inceputulti primaverei,
iiicendn cg sorele pgrea Incongiuratti de astrele ce -Id Insotiail la Creatinne, cad dupd
opiniunea comund Adamil qi Eva vqurg dine primflvera.
(11) OA-on:nil s'ard interpreta, remine grey a precepe, in ce cbipti tgaietta pelle*,

vtsela pele' a Panterel, care in inceputd impedeca pe Dante a urea colina, pots acumrt sit-1 inspire sperante. NoT preferimu a intelege vivacit at ea culoril Pan terel.

(12) MAI comentatorl qic5 ca Leuld fignrezi ambitiunea, licornia de onorurl gi

de putere. Altil 4161 cX este Carold de Valois, care conduse in Italia armata frau_
cesi Qi o indrepta contra Gibelinilord.
(13) Dupe', uniT, LupOica represintd avaritia; dupd altiT, e Roma papali, multi
partitel Guelfe.
(14) In timpuld lul Pante, Virgilid era consideratd ca depositaruld tuturorii cuno-

scintelord din anticitate. Ce-va mai mind, din causa Eglogei a patra (Citfa Polione), elti era privitd ca unulii din precursoril veritatii religiose in mi4loculd lumeT pdeane. Vecli Dante et la philosophie catholique au XIII sicle par Ozanam, partie II
chap. I.
(15)Virgilid se ascii in anuld Romei 683, sub consnlatuld lul Pompeid pi a-ld lul
Licinia

Crassd.

(16) Avaritia simbolisatrt in Lupoici se insotesce en multe alte vitie.

(17) Copoiuld, dupd uniT, e Can Grande della Scalia, care aseutil In 1291, era mill
eopilti de abia pce anT in 1300, epoca fictivi a Materiel lei Dante : elti va da intr'o

EXCIIRSIUNE IN MOLDOVA.

107

Oi asilii lui Dante. Altil pretindil ca, Copoiulii este Uguccione della Faggiola, celebru capii gibelinil, aliatil cu Gemma Donati sofia lui Dante.
(15) Interpretil diferg asupra situatiunii acestui boa, dupg cum credo ca Copoiuld
este sell Can Grande sell Uguccione.
(19) Prima invidiii, este, dupl comentatori, aceea a lui Sated', candil ve4use fericirea omului in paradisulti pIm1ntesc11.
(20) A done morte este mortea sufletului.
(21) Sufletele din PargatoriC
(22) Ca sil.-111 scape de rai i de mai MU*, aded de vitiele represintate prin aces
pgdure selbated i aspra i de pedepsele eterne la earl 1111 voril duce.

NOTE DINTR'0 EXCURSIUNE IN MOLDOVA

DB

I. BIA NU.
Amil visitata monastirile Nemtu la, Sect*, Varaticula, Agapia i

Pobrata sail Probota. In tote aceste localitatl m'ama BMW a lua

notice, i despre cartile vechT, i despre odorele daruite de Domnil de

pe vreinT monastirilora; din acelea, unele sunt de mare Insemnatate

prin frumusetea i vechimea lora. Dar din mal multe cause, in uncle

din acele localitatt n'amtl pututg termina lucrarea de a -decalca

i copia tota ce era de interesil, cel'a ce remane a se face cu alta ocasiune.

I. Incepts cu mOnttstirea IsTentula, care, i prin bogatia obiectelora ce poseda, i In ordinea cronologica, este lntaia din cele visitate
de mine.
Biblioteca acestel monastirl a fostii, preening sciuta este, forte bogata; acuma insa, In urma mal cu s6ma, a focului care a consumata
intr6ga monastirea la 1861, este de mica importanta, fiindt2 lipsita,
de cArtile vechi rommne i slavone i de manuscrisele ce le-a posedatli
inainte. Toth ce a mat remasil din vechea bogatia a acestel monastiri
se gasesee In ve,sminlcirici. Aci se afla. urmatOrele manuscrise :

I. Tetravangelultl slavona pe pergamena; scrisore i ilumin4,

I. B1ANU.

108

tiunT de o minunata eleganta; scrist la annul 6944, adica la 1436,

de monacula Gavrill. Legator& de argint6 cu za fn dosa. Formatula drift In folio mare.

2. Tetravangela slavona pe pergamena cu ic6nele catora-patru

Evangelistilora ; initialele, iluminatinnile, precumu i Intrega ealigrafia, forte frum6se. Legato in arginttl in vremea luI Alexandra-

vodd fiIuli4 lui Bogdanii de Grigorie Fier-hid tretii logofeti4 la a-

nuli4 7063, adicit 1555. In dosula lul Luca se afla doua notice,
una dela 7062 (1554) i alta dela 7063 (1555). Formatula asemenea In folio.

3. Tetravaogelula slavonei pe pergameng, In folio, maT mica

ca cele precedente, ala metropolitulut Teoctisttl, scrisa la 7008, adica 1500. Scris6re i iluminatiuni frum6se. La finele Evangelistulut Dana se afla o not facuta de mann. lui Dositea despre
Invingerea Jut tefana cela Mare asupra Polonilora la Cosmina
notita Inca nepublicata.
4. Liturgic slavona III 4, manuscrisa pe pergamena; scrisOre i
initiale frum6se din secolulti CV; scrisa co mina elegant6, cu punctele i linie aurite. In dosulti ultimel pagine se afla urmatorea notita
multi) posterior/1, :
'11`1ACT/A CITA AET81311E. IACTE

maiimpu. nti48A811.

11111

(PAK8T/A AE IWH A0r0(1)ETS:1.

CTEU

I WA 4:)EpEKAT UM WAS 110AEIIT. CAll I OE HO-

MAN. JilTp8 fTAA RECtpEli I Kiiii.A A8 +OCT GPA:iii MAN

A AOKUTA8

Tn.-

VOA manarrupt. TOT 14.1)1,11111T8R. K8 TOATE I10 04 EAI 6ECtpE4E11. TOT

A8 AsaT. piAiw& I ArrspriE WA CKOC KaTHHAW Tokta. WHAN A11N 4Ap4

siir8p'kcKN
CAS8

I wag

taf) q1rp8 CliTA MAIMTHpE 4

AiVI` :

RiiTO

1D3Atiii CFI n.

Htellg. FlEiiTp8 C84:PAET8A

Adeca : (Aclasta svanta

eleturghie Taste facuta de Ion logofaul s-tel monitstirl Nemtu-

o a ferecat i o au poleit sa-I fie pomana Intro st-aa betsereca. Cand an fost 7141 (1633) Mai 4, lovit'au tlaharil macnastirea, tot argintul cu tote pod6bele beserecel, tot au luat.
Aclasta leturghie o a scos Catina Toma pan din Ora ungumisca ; Tar Tarn svanta monilstire In Nthutu pentru sufletul spa
co an data. La anulti 7142 0634) Septembre 1).
(dui ; Si

EXCURSITJNE 1N MOLPOVA.

Pe aceiaT pagina mai josh se all

109

alta notita in urmat6rea

cuprindere :

Acdsta sfanta leturghie dila sfanta monastire Nemtulu c'au

tfosto luat Main Arina peutru niti cluboti i'au fostu vanduta i
caftand'o Ursul logofatul de vistierie an raseumparat'o i an dat'o
4( a r la sfauta monastire made au fostu pentru pomenire sufletelor
cnostre, la szvF (anula) 7239 (1731) Fev. 12.*
I

Timpula south WA anvil pututti petrece in velmintaria nu mi-a

permisa a copia notitele -i a faesimila paginele interesante din pretiosele manuserise slavone de earl amil vorbita sub n-rii 1, 2 i 3.
Aceste ins merits, pentru insemnatatea lora artistica 0 istorica, SA
fie supuse la lucrarea unora inanT de artiste.
In NO, anvil insemnata urmatorele od6re :
1. 0 mare i frumosa cruce de mama, de leinnil ineadrata In ar-

ginta aurita, pe care este gravata o inscriptiune slavona dela anull 7068 (1560).

2. 0 cruce ca
7066 (1558).

cea precedents, insa putina mai mica, dela

3. Alta cruce ca cele precedente, insa fara data ; atnil cetitl pe

dinsa uumele Macarie.
4. Panaghiartl dela, Stefano Voevodei fiiulei lui Bogdaat Voevodil
7010 (1502) Decembre 18. De argintu aurita cu inscriptiunl slavone

gravate pe din afara Si In launtru.

5. Una panaghiaril de cosutoril dela 7258 (1750).

6-Crittelnita dela 1781 febr. 24, data de unit 10 Bad dela

Parani, In vremea vestitulul staretil Paisie.
7. Discil datil de Dumitraro 14tefan velikii logofatil
luf Maria; cu inscriptiune slavona veche, fara data.

Dommt

8. Alto duoe discurl vechl cu inseriptiunT slavone, fara numele

daruitorulul i fara data.

9. Lingurita dela lw 1Jb J u BorgoA it) Wm., en capulil do

boa alit Moldovel i o inscriptiune slavona gravata,

I. BIANt

110

Mi-a fosttl peste putintA a decalca inscriptiunea slavonl ce se

afil de asupra uel bisericel din curtea manAstiriT la stanga. Inscriptiunea e ins forte bine conservatO, i forte clark Incata s'aril put6

obtine upra o exactt copia.

IL La manastirea Secular amtl pututil petrece de abia cite -va 6re,

In cad amid fAcuta unti calca de pe inscriptinnea care se afla, In

zidri d'a-drOpta uri de Intrare. AcastA Inscriptiune in petra, cu
literele In relieva ca mai tote inscriptiunile slavo-romane, este forte
greg de cetitti din causa extreme condensarl a literelora i a grAmadiril lord in monograms, precumil i din causa ca, literele sunt
forte subtirT i se pots distinge cu multA greutate. Cuprinsula el
este tradusa in romanesce de una cAlugAra Chiriacti In urmatorula
moda : (Cu vointa Tatalul i ajutorula Filulul i sAvArirea S-tuluT
(Duha i cu ruglciunile NAsatorel de Dumneilea gi ale celorti
treT sute opta-spre-clece Print pre sfintl i cu bunt voirea pravocslavniculul Domnil Ion Ieremia Voevodti i cu mila vietuitoriloril
cpamintului Moldaviel Si do Dumnedea aleil ctitorl Io Constantino
cAlexandru Voevodti i cu alit sea frate Io Simion Movilg, Voevodti
i cu alp ctitorT, i cu blagoslovenia i de Dumnelea iubitorulul
(Presfintitulul Gheorghie Mitropolitula Moldaviel, i prin Myna

gdumne4eesca a adevgratilora ctitorT, s'a acuta acestil Mena

. dumnepesca, i s'a zidittl spre lauda lul Dumneclea celul inalta
.i a sfantului slAvituluf proroca i botezatorulul lul Christosa Ion
ca taeril capuluT luT, de zmeritulti i multa pAcAtosula robulti lul
. Nestora i sotia sa dolma Mitrofana i fiil lora Vasile i Grigorie
,i fratil seT. Rugama pre sfintil parintl petrec6torT In acesta sfamta
clacap sO, se rage pentru not, pentru top boeril i Domnil plmtn tulul acestuia i pentru top strAnepotil nostri, ca sti dobAndeselt
tiertare de pticatele lora. Amin.
S'a inceputa a se zidi In anulti

4(7110 (1602) i s'a isprIvita tota In acelti anti Iunie 7.,

Nestorti i Mitrofana, fundatoril acestel biserice, sunt pArintii
lul Grigorie Urechi, consideratti generalmente ca autora alts cunoscutel cronice, care este t3i elil pomenitil In inscriptiune impreung
cu fratele sea Vasile.

XCURSIUNE IN MOLDOVA.

111

In vemintaria amil aflatn urmatorole :

1. Tetravangeln slavona manuseristi, pe hartia turcOseA, frumosA,
cu iluminatiuni gi portretele evangelistilorn ; nu (3 maT vechin de
secolulti XVII. In dosult1 chipulul Evangelistulul Mateiti este scrisA

o nota in limba slavona la 7172 (1664) de Gedeonti mitropolituld

Sucevel in timpull domniel 1ni Istrate Dabija-vodA. La fine, o nota
serisa romanesce de aceia0 mans. Arnbele notice n'amn avutti timpn
WI le copiez0. Volumulti e legatti in catifea roiA.

2. Panaghiarn de argintti auritti, cu inscriptiune slavonl dela 7100 (1592).

3. Cruce de mina, de lemnti incadratn in argintn, cu o inscriptinne

slavonl in care se spune ca e dttruitit de Nestorti Ureche i Mitrofana la 7112 (1604) Octobre 1.
4. Cruce ca i cea precedentit, dar mar mare, dAruitg, de Nestorti
Ureche vornicti mare de tOra de josti la 7115 (1607).
5. Panaghiard facutti de irmA auritti, data de Alexandru voe-

vodd la anulti 16.. .

6. Aghiasmatard dela 7168 (1660) dela tefantl-voila.
7. Epitrahilulti lal Varlamtl mitropolitulti Sucevel, cu inscriptiune cusuta la 7150 (1642).
8. au splendidn Aerii de catifea rosin, cusuttl la 7116 (1608)
de (Minna Mitrofana, cu inscriptiune pe tote marginile cusutil, cu firti

in limba slavonA. Se afll, in paraclisti pe masI. La 1821 a fostn

Mtn de Turd

i intrebuintatn ca covorti sub ea, apol rescump6rata la Constantinopole i inapoiatn.

9. Sacos alti mitropolitului Varlamti, cu inscriptiune cusutit en

flit impregiuruld guleruluT dela 7146 (1638).
La aceia1 inonastire amti decalcatn niortnintaln care se an linga
biserica, dinafarti in partea altarulul, i care se citesce precumn
urmeza :
riniitma P4autvi
PHANI

BOEBOAI

,i,Z41.1

Iw IIETO 130EBOA111.

yispacii rpOsh Ca. EpATS

NniN flptCTABIICA KZ

II

6TO /

rimic4m. Iti Clot-

CBOEMS GTE+Ati8 BoE60At

CEri A.

1. BIAN1J.

112

Adecl :

.D6mna Roxanda, filca lul Io. Petru-voda i Domna lul Io. Aclexandru-vodt, a impodobitt acestt mormiutt fratelu! set Stefant<vodk care a reposatt in eternitate . . . . la anult 7060 (1551)
Septembre 1.3
Pe turnuld din partea de meta -4i a imprejmuiril bisericel, se OA
puss in zidil o petra destulti de mare, on armele Moldovel i cu o
inscriptiune in giurulii lortl, cam in forint, ovalk undo amil pututli

ceti urmatorele despre zidirea mondstiril la audit 1530 de catrtt

Petru-voda on Num sa Elena i fiil seT Ilie i tefantt :
t CZ MONACT4 CAVV1 FlETIM BOHM. EiRTW(?)
%MOM IW NANA NEVA I N CTE1/4111...

rrKaA Ero EAENA

11

Gi11.

III. MonAstirea Varaticuli6, nefiindti mat veche ca secolult nostru,

nu posedA nemicd de unli interest istoricil. In schimbil insk vecina
el, mOntstirea Agapia, este relativt destult de bogatk
Pe linga mitt tetravangeld slavonti, pe care et nu 1'am1 pututu
vede in putinele Ore ce arnil petrecutti in acestti monastire , aci se
afla o bogatl colectiune de manuscrise slavone, dintre carT unuld
coprindeFaptele Apostolilort on traducere in romanesce in frase, ca
in psaltirea lul Coresi. Tote aceste manuscrise art trebui adunate de
pe la mOnAstirl, node sunt in tote 4ilele expuse la perire, fiindt IAsate pe mana unort omenl carT nu le dat nice o valore.
Ea awl luatti in fugt, urmAtOrele notice

1. Manuscristi in folio, pe hartik cu Faptele Apostolilorti In

slavonesce. La fine, pe ultima paginit, are o notitk din care se vede
ca

s'a scristl de tint ereoctistt3 la anult 1552 :

.4% MNOF rptI1111114 43`EWRTHCT/1

11CF111CtliC CAM

C13011MA

ptaicamA

eh; NpaK E10 A,1 KlgAET MN MR I rptHiNoms BA 11/1Mhli; 63 NANIEN MT\ 6N1
BA
11

MkCTO

riiIIEMOE ArtifiliC9'130 NAPA EC XpAli Ci'lsIg CHI% N6i11111)(,

tint EicroAapht

m4p8 BzcEm8 ii
ASMS
11"

ri NAKhI girOAAPAit TA 13A41{0

Milt

IAKO 8Kpk

CH I TWINE F1 cz;AerEmo

1111/Z Mhl ECU MENE AtH1180M8

CZ 'rEoEi I mAiTN 11 63rOCTIA BAAKO 1110111X0Ai fi

nAii Mka 13%c kW' BAA B%;/4361E111141 RpATI.la N ,r,,

f1

C71311ZWAEllei I
111,N

81,111-

AtjlE V-061)t.

tXCURSIDNEA IN MOLDOVA.
!VETE IA Am Wk4T0 HE rICHZHE

moEro ablmE

MIA

113

HO %it MEHE 171 norptulio poqkf MAAO s-

HAIIAMITE 11 ME HE KnzutTE, A BAC SA AA

HilTlx N CHEET6 4WA 8:1111A

i7.1,7.

IrkZ1H1x1/il

cp.karal. PEA BA I WEM3 MATBA I

M1,1

ii

Am('

MOT!'
:

Matilfill.

I GAt

GS.

RAEMEHE

11

2. Manuscrisuld cuprin4gtord de Faptele Apostoliloru, textu slavonu

cu traducers romans, are pe pagina ultiml o notitti, care no spune

ca l'a scrisd unit ConstantindDiaculd din satuld Vindionti (?) sub
Vasile-vodA Lupulu la anulil 1646 : Agit HEAOCTOHNTH A MHororptui HIH KOCTANTHR Airmoyi.
iv' CEAO fill HAMM II HCIIHCA
AWI

;Eg AtitHIE gnikiKoE AW

HA HEX. AyIE rAE BAR

ABitc.rw ABA AErki npzim.

I AET norptumA A& AcnoiwkA

& fixE 4ETET

& Hi KAZHiTE.

HONEEE g`k)( I MA 1A 01(M0Ai A AEoceigyknAin I p.golimwmg W IAKO'BE.

H KO
I

petErkz EXAASC/fi RS HAS4411AX6

garO hio,m fiac4aTE soisoA. azAii,

natil :

AO

111fk.

FIHE

K1ICTA171THIlk

Ai1.1)Cli11X
I

v;i5AA

: BS ANN KA1'04hCTH:

maT josti sem-

OAR.

3. Amu mai Insemnatil :

Octoictl slavonti pe hArtiA In folio dela 7090 (1582) cu nota

pe pagina ultima, din care se vede ca e scristi de monaculd Ioanichie dela Agapia.
Tetravangeld slavonti manuscrisd pe hartig, ddruitu do ieromona-

culti Teofanti egumenuln i Dionisie Clisiarehuld la 7171 (1663)

Februarie..., (hp mina se vede din nota scrisA cu acea ocasiune pe
ultima pagina. Foia Intaid lipsisce la totT patru Evangelistic, del
se pare el a fostd frumosd ilutninata,si a atrasti rIvna visitatorilorti
Unll ald doilea tetravangeld slavond, mal ordinaril i mal rgd
scristi decittd celd precedentd, ditruitil de aceiaT de o data cu celal'altil.
Vi6ta Sfintilord Varlamft i Ioasaftl, manuscrisd slavonti pe
hartiA, und gross volumA In 8.
Ciaslovit slavonti ddruitit la 7177 (1665) Iunie In 28, dupit cumtl
spune nota dela ultima paging., de Serafiind episcopulti de ItIdAutT,
Tar scristi de Daniild diacd.

0 colectiune completA de minee manuscrise slavone din Intlia

jamatate a secolultil XVII, pe tote doue-sere -4ece lune ale anuluT,
a

114

I. DIANIJ.

In 12 grose volume In folio. Apr Ope tote atl pe paging ult,iing. cate
o notitl, In care se spune numele scriitorului sail daruitorulul.

IV. In fine dela Papaw', la intorcere, amlY mersil la monastirea

1111 Petru Rareil, la Pobrata sail, dupit cumll o numesctl astSdi, Probota. Aci ette Ingropatil vestitulil Rareg cu sotia sa i alte pers6ne

Insemnate. MormIntulil lul Petru Rareil e stricatti i l-a mat r6masit numal urmatOrele litere :
11111111

mir AIORKIsar6. Pat? i,ntho 1111111

IAVA

1)41'6 CTE I +ANA B6EKOAL H m 1111111111111

Bi`111:1

EA1

CN6 CTA-

flETf/S4 BOEROA.

WKIIT kA11. H no 131:4117IM.

1 lAMET6 10111 I.

AlSturea se alb, mormIntulil cu nrinitt6rea inscriptiune

t CZN rpeRz ECTI1 pAKA EMA I &HU rcnowa. fliTpA RlEBOAA. AR

IpEpi AECHOTI16A

111.11/11.

IIrTE riptcT.uoi

CA. BA CE11 WEKITtAll

AMINHAA6 ilEbJT4 A11. Ick`IINAA EH 111111111 CZ

Ix

11

Ica

.i;

Intro allele se mat afil In acOsta bisericit mormintulii lul Sava

Mitropolitulul Sucevet dela 7172 (1664).
La dropta uel de Intrare -este apdatil, In zidtl o potrl cu urmittorea inscriptiune din 1 Octobre 1529, f6rte elegantil lueratit i
ping. acum0 bine conservatl, despre edificarea bisericet In alil 4-lea
anti aid domniril lul Petru Raresil : 11;130AEHIE Wio N CZNOCAWEINE
61A. 11 CZEIPZWENEEMk viro AXA.

CE A; pAg6 BA4i,14t MOEMS ICS ;;A. IW

nET[p]a BOEBOAA EMIE10 AAACTI10 rcnAp6

;EAAAH MOVAAWCKOH. -116

inrhnii
I
npogsoAanEmk I KZ HA 4ETIPAT5 AiTt issIMIBNONi tIpTB k CZ;AATI1
CTEPAHA ROEBOAKI CTApAr0 BAro

CMI xpetd EA IIM

npopipomixr.s rsaimm 11.1111HA16

ApXTHEpAPXA H 410,i,THOpAN NHKOAAA. npl nrSmEnt

Kvp rpuropT. BATO /gm! wKi. ---

In zidulil turnulul, sub care este pOrta de Intrare In acesta cetltne a lut Petru Rare0, se aflg. aedatS, o petit. de forma aceleTa de
care anti vorbitS la monastirea Secull Inscriptiunea din 1646, all
cznocnkLuoimEmE am II CZr 1
alnii putut'o ceti, dice : [II
BDZWENHE crap Ax.A. 11w BACHAHE gawp Rone MATH. WA% ;EMI! MOA-

AABC1'01.... BATO. .;. p. !LA. 11111.

Acesta pOtrit merits, ca i cea,

dela SeculS, o specials atentiune din causa ca a,rniele Moldovel

VXCIIIISIUNTA IN MOLDOVA.

115

at nesce semne neobicTnuite pe lingl multi de bou cu sten Cu

6se rage intre come, cu s6relei semi-lana. Una desemnil exactil de

pe aceste petre pust In vederea celorti ce se ocupa cu eraldica romftnA, arts putti fi de n1-ill interest Insemnatt.
Intro cArtile netrebuinciase ale acestel biserice se afiti, cftte-va
manuscrise slavone destulti de vechT, carl impreunl cu tipaiittirile ar
fi bine sit se adune. Preotulti comunel, care servesce In biserica monastiril, mi-a mal spusti ca inainte on vr'o 20 anT, ulna Inca erat sttipant aT monastiril calugArii greet, fiinda ela ucenica, s'aa ingropata

o mare multime de cilrtt vechi de ale bisericeT, carl nu mat emu

trebuinci6se ; im1 arna i locula undo s'ati ingropatil, asigurandu-m6
ca 'l aduce bine a-minte. Pate desgropandu-se, s'ar'i mai glsi Inca

multe lucrurl pretiOse, cael fiinda pose cArtile griimada, cele din
mijloca ati pututti scapa, de putregiune, mal cu soma cele scrise pe
pergamenti.

Fapte ca acOstft, earl se maT petrecti pe la monastirl, accenteza

Inch din ce In ce maT rating necesitatea de a se lua grabnice misure
spre a se aduna putinele cartT i obiecte vechT, preti6se pentru istoria, nationals, cate as mai rgmasa prin aceste parilAte arlftminte,
fundate i inzestrate de gloriql Domnl i de piog i patriotl boerl.
In supremula grada credft, ca Academia Romano are dreptulti i
datoria a activa aceste m6sure, cad el it este incredintata studiarea
istoriel politico i literare a natiunil nostie.

PORTRETULU LUi STEFANIT CEO MARE.

ScrisOre eatra fie-mea Julia B. P. Ilasdell.

Lilico *vet,
Mentrebi, ce trebue sa crept despre portretula lul Stefann cela
Mare. In drtigillna to epistola, iml scrit : <La pleeare din BucureseT
ul'amn litsatn bilrbosa In manualurile cele ilustrate ale d-lora TT.rechiit Yi Florentit ; de atunci, pe malurile Seinel, tottti aka l'aint

116

B. P. HASDEt1.

tvisata de cate on ml resbTa dord de Ora. SO, fie 6re adevOrattl ca

acumd rap rasa, gi ca nicT chiaril d-ta n'aT pututd sail scapT ma(card unfi fird din barbiii?n Tu glumescl, ca und copilap ; dar tots
ea tine, draga mea, judeci in not o multime de copil batranl. vg
sum datord tuturora o explicatiune.

In edinta Academies Romano dela 13 Noembre 1881, episcopull Melchisedecd a comunicatd colegiloru set descoperirea unlit
portretfi ald Int Stefanfi cell Mare, fOrte diferitd de cell acreditatti
i care, orl-cattl de multi aril isbi credinta cea Inradacinata, i se
pare totaT a fi singura imagine veridicit a eroulul MoldoveT. Tana
In cestiane, lucrata cu aquarela pe una din paginele superbulul Evangeliard slavied manuscrisil, execntatil de mama monaculul Nicodimfi la 1473 din ordinea Int Stefand pentru monastirea Homord,
apartine actualmente Mitropoliel din CernautT, unde a examinat'o
tntr'o excursiune din very trecuta episcopuld Melchisedecti i de unde

a 0 adusd pentru Academia Romans dos fac-simile, unuld In contururt, cell-l'altd coloriatd, ambele datorite d -lui Epaminonda Bucevschi, meritosuld pictord-arclieologd din Bucovina. Episcopuld Mel-

chisedecil sail d. N. Ionescu, nu sum sigurd care anume din dot,

a presintatil totd-o-data, reprodusd de acela0) artistO, chipuld Int
Stefanil do pe und epitafil din 1500 ce se pastreza la monastirea
Putna. Atatd in acestil din urma, precumil i In Evangeliaruld dela
Homord, nemuritoruld Domnd este cu plete 0 must et I blo n-

de, cu nasuld dreptO, grasdla fats, fare barbs. InEvangeliard, mat pe d'asupra, ell se distinge prin ocht a lb astr i.
Iata bra cuma a fostd marele Stefanil conchidea episcopuld Meliar nu o figura ascetics, uscOtiva, bruna, barbOsa,
chisedecd
dupe cumfi ni l'amfl Inchipuitd not pIna acuma.
In aceiag edinta, sustinAndd pe venerabiluld prelate, d. N. Ionescu a adansd, ca printre portretele murale din Biserica Sf. Nicolae
dela Ia I, forte deteriorate i chiarti distruse de timpa i de vanda-

lismd, se mat zaresce o imagine a lut Stefanil, Tara0 far a barba

0 care i se pare a semOna multi cu chipuld domnescd din Evangeliarulti dela Homoril. D -sa nu se sfiesce (Tara a rem*, la figura

PORTRETULt LU1 STEFANU CELT) MARE.

117

cea a conventionala a ce se da pint aci luT Stefan), In care nu vede

alt) ce-va decatd pe und a Cristb. nascocitti de calug6r1 in timpiT
din urmit. Trecendd apol la partea aka 4icendd practice a cestiunil,
d. Ionescu insists ca Academia Romana este dat6re a interveni In
acestd sensd pe linga comitetuld insarcinatd cu erigerea statue! luT
Stefan) cell Mare, care se lucrOza amid In Paris.
Dupa ce ad mat vorbitd dd. loud Ghica i Dimitrie Sturdza, totT
membril presinti al parutd convinV de argumentele date i all linpartaitd conclusiunile celort del colegT.
El n'amtl fostd fata la acea edinta. Allandd Insa despre resultatuld eT i examinandd piesele justificative presintate de episeopuld
Melchisedecd i de d. N. Ionescu, m'amd grabitd a declara Academies Romane, intr'o intrunire extraordinara, ca pentru mine In parte
a nu exista de o cam data nicl o pr o b a cum-ca portretuld din
Evangeliaruld dela Homord ard represinta pe marele Stefan). Spre

a ne pate pronunta intr'unt tell sad In altuld, trebul mat Intail sa

avemd de'naintea ochilord InsujI manuscriptubl, dad nu i epitafull dela Patna. caw se atinge de portretele murals dela Sf. Nicolae din Ia-T, le-amd contestatti din capuld locului on -ce valOre din

causa anacronismelord coprinse In inscriptiunile ce is Insotescd.

Vorbindd a-priori despre Evangeliaruld dela Homorl, ea amI ob-

servatd ca, portretuld din ell ard puts 0, fie all luX Petru Itare1, pe cat) timpd
dupa cum) arata long episcopuld Melchisedecd
se afia acolo o inscriptiune dela acesta principe, atestandd ca &said partase manuscriptuld cu sine In Transilvania i'n
Turcia pine ce l'a Intorsd apol monastiril.
Micata prin obiectiunile mele, Academia Romana a solicitatil de

urgenta, i a i obtinutd dela Mitropolia din Cernauti, prin intermediuld membrulul corespondent) d. N. DonsuOanu, dust pentru
acesta i revenitd din Bucovina cu o repOiclune adeveratu fenomenala, trimiterea pretiosulul Evangeliard dela Homord, pe care
astd-felt) l'amd pututil examina cu totil In edinta dela 27 Noembre.

Mai entail, Tata and fac- siiuile linear) forte exacta de pe portretuld In costume :

PORTRETULD LU1 STEFANU CELU MARE.

119

Iatit acumil, dupl protocoluld Academiel Romano dela 27 Noembre desbaterile urmate In acea edinta, candd s'a discutatil pentru
prima Or in cunosciota de canstt :
.D-lti Sturdza, facendd expositiunea cerutd, arata cumu P. S. S. Melchisedecti a data la CernautT de Evangeliaruld dela Homord cu portretuld
jut' Stefand celd Mare. D. Sturdza descrie apoi acesta Evangeliard In

partea sa materiala; arata cd ferecatura Jul este din timpuld luT Stefand-voda ; cg. inainte de sinaxard se afld o paging. cu o in-

scriptiune din care se vede cg. Evangeliuld a fosta scrisd de ieromonaculd Nicodimu din Homord la 1473; cd acestd datA amintesce, ca si inscriptiunea, o epocA insemnata din istoria marelul Domnit;
cg. numele de rege aid Moldo-Vlachiei din inscriptiune demonstrg.
ca Evangelfuld este dupd ce Stefand a batutd pe Radu -vodA si a luatd
pe fiica Jul de sotig. Evangeliuld este ferecatA cu vr'o 4 an maT apol
dupe scriere, pe la 1477. La inceputuld Evangeliulu) sunt 'loud for albe,
apoi urrneza inscriptiunea dela George Stefand, aratAndu ca Evangeliuld
a fostli rapitu de Cazaci i ca, venindd ela cu armatA dela Racoti sub

conducerea lul Kemeni IanosT, acesta a reluat'o dela Cazaci impreund en alte spolie, iarti ell, George Stefand, a cumperat'o dela Kemeni
IanogI si a reinapoiat'o monastiril Homorti la 1657 sad 7165 dela Adam. La pag. 4-7 din Evangeliuld lul Mateid, pe contra-paging dela a
7-ea fila, existg. o inscriptiune, acea dela Petru Rarest, care a datd ocasiune d-lui. Hasded st ridice obiectiunea cunoscuta de Academia. Acesta inscriptiune sung : In anuld patru-cleci i sese peste miTa a Optea, fost'a candd s'a napustitu imperatuld turcescd cu tete terile din

partea resaritului, cu cea tataresca i cu a Ungro-Vlachiei, asupra

bieteT Off a Moldovei, in Vele Domnului Petru-Voevodd; i s'a inspdimintatt tad tera, 'lard not' cAlugarii dela Homord, de frica ce s'a
intamplatd Ord, trimis'amd acestd tetravangeld in tera Unguresca,
Ala cetatea Ciceulul; i candd s'a intamplatd lui Petru-Voevodd sd iasA
din Moldova, s'a dusd in tera Unguresca in cetatea sa Ciceuld, si a aflatd

acestu tetravangeld acolo i l'a luatu la sine i in !panne sale, si l'a

tinutd cu sine, catd a viecuitd in cetatea Ciceulni; i candd s'a dusd
in tera Turcescd, iardsT l'a luatd cu sine gi in Tarigrac16, ei acolo fiindd
a tinutd sfAntuld Evangelid in manile sale; si trecendd puting vreme

fiindd in lera Turcescd, nu s'a induratd de dinsuld Pre Curata Maied

si T-a daruitd corona regatulul (tzarevia) ca sg. fig. iardsT Domnitord tereT Moldovel i crestinilord, si a venitu cu TurciT si a luatd sceptruld
terei Moldovel adicA stegurile, i bine a venitt. In pre slAvita sa cetate
si capitalA Suceva, si a datd iardsi sfantuld tetravangeld monastiril

120

B. P. HASDEIL

Homorului, pentru sufletuld sea si pentru sufletuld tatalul sea StefandVoevodd celd batrand, fiindu atuncT egumenti Paisie ieromonaculd
ei de dinsuld fiindd trimesti (la Ciced)., Pagina a opta este albs si pe
contra-pagina se afla iluminatiunea EvangelistuluT. Exists in fruntea fiecareia din cele patru rindurl de Evangelie sate 3 ilustratiunT analoge
celel dela pagina a opta. Iluminate se mai gasesai litere marl, frontispicie i unele ornamente atald in cursula opereT catty si la sinaxard.
Inainte de stAlpii Evangelielorti este ilustratiunea cea interesanta : Maica
DomnuluT sedenda pe trond cu Cristd in brate, ea arata. cu maim josa
unde se vede and Domnti cu corona si cu clamida, oferindd Maicel
DomnuluT Evangeliaruld ; la drepta este lasatu unti Toed albt si arabescurT din drepta in parte lipsescti, nefiinda data decatu colOrea cea roAcesta este, adaoga d. Sturdza, starea materials a Evangeliarulul.
D-sa amintesce apoT ca P. S. S. Melchisedecd a datti cu ganduld ca portretuld acesta de Domnd este alt luT Stefant cell Mare, iarti d. Hasded
a sustinutd di este ald lul Petru Raresd pe temeiuld inscriptiunit de
mai sust. dela acestd Domnd, in care se dice ca Petru Raresu a tinutu
in mdnele sale Evangeliaruld.
4D-111 Ureehiei observA in trecett ca verbuld a tine are in limba romans si intelesuld de a poseda, sl cs decT nu trebue legata expresiunea

din inscriptiune cu adult representatd in ic6na ce avema de fats.

(D-la Ilasdea, care a venitti la sedinta, dice ea, intalnindd pe d. Densusianu de dimineta, I'a intrebatd : este Stefand cell Mare ? Dupa ate
'T-a spusd d. Densusianu, incepuse a sta pe ganduri. A venial insa mai
tardid, a examinatd, si s'a convinsd ca. nu este Stefano celd Mare. In
manuscriptele din evuld-medid celd ce doneza o carte unei biserice nu
e zugravitd la sfirsituld cartiT, ci in capuld et In Evangeliaruld dela
Homorti se vede ca zugravuld a profitatd de o fOia remasa albs dupa
sinaxarti, care fOia dupa obiceiulti scriitorilord r6manea alba, pentru inscriptiunT si notice ulteriOre. Vr'und pictorq posteriord a inchipuitd pe
acesta fOia alba untt felt) de comentatiune a inscriptiuniT lui Petru Ea-

resd. S'ard pute infirma asertiunea mea, daca s'arg constata ca acesta
icOna este de aceTasT mans facuta care a zugravitd Evangelistil, earl aceia sunt necontestabild din timpuld luT Stefand celd Mare. D. Hasded
insa nu afla icOna zugravita de acelasT arlistti care a zugravitd Evangelistii : este maT multa arta in capuld DomnitoruluT decatu in aid Evangelistilord.
4D-la Urechiel. Pentru cs icOnele se faceati dupa anume tiparurT traditionale.
(D-la Hasden. Apol chiard dupa, colorT se vede diversitatea de man! :
la Evangelist) este altd albastru decku celd din icOna disa, alo luT Ste-

PORTRETULU LUI STEFANU CELU MARE.

121

fanii; violetula dela mantaua Maicei Domnului nu exista la Apostoll.

D-la Stefanaseu. De ce sa nu credemd ca vapseua acesta era reservath pentru Maica Domnului ?
D-ig Hasdea. La nici unuld din ceT patru Evangelisti nu exist a-

cesta culOre. Tad asa rapid ponsa din icOna lul Stefana-voda nu este la Evangelisti. BAnuelile mele deci potti fi legitime. Bina asta-di
acesta portretl nu este demonstrate ale lul Stefanie -voda, pe candu
portretula publicata de Asaki are o bash, tact se ghsesce i 'n biserica
dela Badeuti in Bucovina, fondata de Stelana cell Mare i posedenda
portretele murale ale familieT domnesci chiara din acea epoch., WA nici

und anacronismu in inscriptiuni, precuma sunt anacronisme in portretele dela biserica Sf. Nicolae din Iasi. Apoi portretele dela Badeuti
ne represinta pe Stefana cu barba de culOre inchisa. Cine are barba,
va fi zugravita cu barba, ort WO de prosta are fi pictoruld ; icOna de
fate este MIA ball& Mai sunt i consideratjuni psicologice : figura acesta imberbh i rubicunda nu 'ml amintesce pe Stefana cell Mare,
care este mat bine inchipuitu la Badeuti sub aerula de calugara piretfl. Inteadevera, Stefana cell Mare, pe tronuld papald, ar fi fosta unu
Sexta V. Eu nu Oda in Stefana numal pe resboinicula, ci si pe videnull, mai alesa pe viclenull.
D. Ghitu. Dar ce fad cu portretuld dela Sf. Nicolae, care si acela
este asemenea cu cell din cartea dela Homorii?
D. Hasdea. De acela potti vorbi fare chiarti a-ll vede. Nu este portretulu lul Stefanl-vodh dela Sfantula Nicolae zugravitt din timpull
lul Stefand-voda, ci a fostti zugrAvitil de vr'und pictorti mai tardid, care
s'a luata dui)/ cronica luT Urechih; dovada ama zugravirea linga Stefanu a DOmnei Eudoxia, care era mOrth cAnda a inceputd a se cladi
acea biserica. Apoi ce cata Eudoxia acolo unde se afla Bogdant, care
nu este fluid et, ci all Mariei ?
.D-1/4 Ureckia. Creda ca chid Hasdeti se insela in privinta portrete-

lord murale dela Sf. Nicolae. Ipotesh pentru ipotesa, ea creda ca mai

intaia si chiarl in timpull lui Stefana cell Mare an fosta zugraviti

Stefana si cu Eudoxia, cart pe atunci treial. Bogdana-voda terminanda
precuma se scie adornamentarea interne a Sf. Nicolae, zugravull l'a
inchipuita si pe ell inainte de Stefano cell Mare si n'a sitnOta nevoia
sa stergh pe Eudoxia si sa puna in loeu'i pe Maria. Ganda cafasull va
dispare, se va limpecli multa mat lesne acesta intrebare.
D-la Hasdea vorbesce apot de epitafti, despre care nu se Nile

pronunla pins nu Fara ave de fate. Und epitafft nu se face intr'unU

anu sad duoi; s'a pututa forte bine ca epitafull pusa in lucrare sub tefana cell Mare sa se sfirsesca numai sub Petru Raresa, asa ch. inscrip-

122

B. P. HASDEU.

tiunea s fie dela Stefana cela Mare, iar portretula sa fie ale. Dornnulut din urma.
P. S. S. Melchisedeeit respinge argumentatiunea pe diferinta de culort. Zugravit bisericesci pina astadi as tipurt i culori determinate
pentru fie-care sfinta. Acesta se vede chiara in icOna dela Homora,
undo vedeti alma mana Maicei Domnului amintesce pe ale Evangelistilora si au ce-va de caracteristica pe care miniaturistula nu s'a sciuta
obligate s-la mantind si la maim omului Domnitorti.
D -l1 Maiorescu analiseza unula dupa altulti argumentele negative
aduse de d-la Hasdea. Portretula dela Badeuti este tote atata de fara
de basa cate. i cela de fats. Pentru ce cela dela Badeuti i nu celii dela Sf. Nicolae an fi mai autenticti? Ca unula are barba, cel-alts nu are

nu este o basa. Tocmai pentru ca averna mai multe portrete fare.

barba : la Homora, :a Sf. Nicolae, pe epitafti, presumptiunea devine
mai favorabila portretelora ce ne stair de fate., presupunenda eh si pentru portretele postume era fi servita o traditiune in acesta priyinta.
Argumentulti alu duoilea, ca nu tout acjla t artiste a zugrd."vita icOna
lut Stefand i Evangelistic, nu est e mai resistenta. 'Mt inchipuesca ed.
pentru scrierea Evangeliarului s'a ceruta una timpti de cati-va ant; nu
se pOte dart] ca in acesta timpa murinda primula iluminatora, ling altulti se. -1 continue opera? Nicodima a scrist, dar iluminatori as pututa
II mai multi. Cutnit ye explicati chianti ca lucrarea pare neispravita, pi
este lasatit i una iota alba chiara in icOna?
D -lit Hasdeii. Candi] Stefana a data Evangeliula la Homora, ela era
terminate si nu era nice o grabs de a lass neterminatu numai portretula
Domnescti, de Ora-ce cartea a fosta ferecata numal dupa patru ant dela
scriere. Toti Evange'iistii ao desemnurt terminate, numai icOna cu Domnitorula este neterminata, ceta ce probeza ca. acesta desemna, execu-

tatu de vr'una calugara posteriors, a fosta facuta nu sub Stefano cela

Mare, care n'arti fi donate una Evangeliarti pe deplina gata, unde 'Msg.
nu era gata tocmai portretulti lut Stefana cela Mare.
,D-14 Chilu crede ca local lasata in alba era destinata se., primesca
veuna aka portreta.
D-14 Urechia nu se induoesce ca locula alba era reservatt pentru
inscriptiune, precuma se vede inscriptiunea dupa icOna lut Ognatz Dux
Valachiae, pe care o pune in vederea Academiei.
<D-la Maiorescu nu aproba explicatiunea d-lut Hasdea; nu era nice
o grabs sub Petru Rarest], care inapoiaza Evangeliarula monastirit Homorulut, prin urmare calugarula de care vorbesce d. Hasdea putea sa'st fi terminate lucrarea in tOta liniscea. Nu asa sub Stefana cela Mare
care dupd atatia ant de lucrare, Linea sa ajunga alt da monastiril. Da-

PORTRETULU LUI STEFANIJ CELU MARE.

123

cA. Evangeliaruld in starea in care'ld vedernd era redatt monastiril de

WO. Petru Rarest, urma ca in desemnuld acestel cArci din manile

DomnitoruluT sA ne presinte aspectuld externti all acestul Evangeliard;

din contra, in icons se vede o carte Inca neferecata si alt-feld ornamentat6; e probabilti ca este tocmal aspectuld Evangeliarulul inainte
de ferecare, cAcT acesta ferecare s'a facutd patru ani mai tArclid, va sl
dick personagiulil care dona cartea din icOna nu putea fi Petru Rared, ci Stefand cell Mare.
4D-14 Chi lu. Nu impOrta cestiunea barbel, pe care in genere ceT
vechi al notri o purtad numal la batranete. Deosebirea intre expresiunea fisica a portretului din Evangeliard de expresiunea fisica a portretuluT celui cu aerd de calugard, este in favdrea autenticitatil portretului
ce avemti inainte. Despre acesta vorbesce neindolosti i altA impregiurare. Ore obiectuld principalil ald iconeT sa fie darea de Petru Rared a
unuT lucru care nu era aid sea? Acestd momentti materiald alit dArii
putea eld sA impinge pe iluminatoruld EvangeliaruluT de a zugravi pe
Petru Raresd restitutorulti, si nu pe Stefand voda, primuld donatord?
In icOnA ett vec,d o ofranda, Tar nu o restitutiune. Pentru acesta restititiune era de ajunsti inscripiunea dela Petru Rared. D. Chitu conchide la autenticitatea portretului luT Stefand cell Mare....*
Din acestti procesd verbald, redactatii de Insql secretaruld generain alt's Academies Romano, resultA limpede ca, ademeniti de doruld bre-cumd legitimti de a vede pe marele Stefand mai bine sub o
figure de cavalern dedtil sub acea de sihastru, colegil mei nu
s'atl temutd a trece mai multd said mai putind aldturi cu obiectiunile mele. In casuld cell mai bunts, bauuelele mele all fostd coinbatute prin ipotese. Tocmal de aceia insd, adev6rati barbati de sciinta,
n'ad fostd Impficati nicl chlard d-lord in cugett, cad 0 probl, md-

card o singura probe positive,

nu avead. S'a decisti dard, ca

discutiunea sit se continue a doua Ji.

H.

k Fi a ea va ulna)

124

P. ISPIRESCU

CATEA 'N VARI?A

POVESTE CULEASI DE PE MALURILE DURXRII
de

P.

ISPIRESCU.

A fostd o-data ca nici o-data, etc.

A fostt o data und Serbd. EM avea o spuds d- copii, 1 era aa de tiganosh de -2i manta de sub unghl, cumli se dice.
Candil se ducea 1 e1i, ca toy al lord, prin sate sa cumpere grad sad alte
b6be, ca sa fad negotl, apoi nu era destuld ea se tocmia cu bietuld Romand

tocniell ca la ua oborulul, nu era destuld ca radea banita cumti ii placea lui, nu era destuld ca lua 21 el, banite in child in loci de 20, apoi se
tigania pins i se nra Romanului cereald sa-1 mai a laoge pe d'asupra cate o
jumatate de banita. a9i Romanuld ii da, numal sa se cortorosgsca de alta
ceretoria 1 sa scape de gheon6ia cata draculuT.
incolo era omd de casa, traia bine en Sel.b6lca lul, i coprinsult lord eta
coprinsd. Nevasta lui tag clioa muncia i astampard an mai avea. Spuqa ala
de copii o facea de multe on sa nu scie unde-1 std capuld de lucru. Veqi
ca fusese rodnica Seth Oka. Copiiilorl, povestea cantecului :
Doi in bray,
Doi In mate,
Doi de pole li s'agatd :
Si Marica,
i Saftica,
Dar Matehl
i Dolofeid

Care sant mai mititei .

aa crescura copiii, mai en chid, mai en vaT, pine ce ald mai mare se
facu de insuratti.
Umbla Serbuld, umbla Serboica ca sail gas6ica nurora, i o i bobira. El
aupa de fata unui Rmand bogatd, chiaburd, care era i f rum6sa, i cu zestricica, i impolobita cu tote darurile.
Se &Hera in petitd. Fdcura vorba 1 logolna fu gate. Nu trecu matt, i
undo mi-ti trantira o nunta de mi-ord p3 nevi -o sate!e din prej na lord.
SerbOica nu mai putea de bucuriI ca i-a venitti lame( ajutord it casa.
Nuroru-sa eraT, inim6s1 ma era ea de feluld el, nu lasa pe socra s faca
ea tats treba: une-ori ii lua matura din maul i mature ea; alte -orl alerga
tnaintea vitelord, candd venial dela Aline, i le ingrijia, era socra se odihnia; ba sa a luca ape pr63pdta dela fantana, ba sa &end, ba una, ba alta;
me rogti ca o tinara ce era, se intorcea inteunti calcaiti, i nu 113a pe al-de
s6cra s se ostenesca, cad' de! o i ajunsese virsta.
sail

CATEA 'N VARpA

125

Serbuld nu vrea 81 scie de nicT unele d'ald de astea. Cana se punea la

masa, elt frnbuca lute, hap! hap! inghitTa pe nemestecate i se scula.
TotT copiii se cam invttasera cu obiceil.11 tataluT lori5, 1 Imbucat care
maT lute, care maT incett, cumt puteat Si el.
Nurora, care nu le sciea apucaturile, socotia el, ()data masa push, sa mapence, sa se sature, el era destull dela mila Domnului. i saritere eumt
era, du-te fncolo de ado pNidictki, ba apt, ba alte ales, ba impact p'alt de
scancesce, ba fit aia, ba fa aTa-l'alta.
Serbeica sta gret, 1-1 ridea inima el are aTa nurort vrednica, i saritore, i Indemanatica.

Candt, pint 85 se :TO()

fata la masa sa manance, 6t5 ea Serboteiult se

sc615 si dice
Mancath
neinancatil,

seulatl
Dumnepil sIturatii !
i

tog se sculat, stringeat masa sill vedeat de trebt.

Fata se scula nemancall.

AOT aa, mains aLa, Ora la septtmena. Cand se dust 11 Si tineriT cu plocounit la parintil fetel sa fact i eT, de! cale primart, ea se dete pe lingt ml-sa,

i-T spuse, ca de traitt art trli bine cu barbatulil, dart socru-set cu apuetturile lul o last nemancata. Se sfirise biata fata, i era pocaltita de Me.
Muir 1-sa spuse tatalui feteT i fratelui eT, ctci fata avea i frate, unt voT-

nictIdesghetatt i deteptti, cunt e bunt Romanult st-lt aT mana dreptl.

Acesta cumt auOi, se gandi nitelt, i Oise: Last el desbart et pe cuscru
de cusurulii I3ta.

Adoua-41i flectuld se due pa la cuscru-set, 'fa aa inteo dell, teeml asupra mesA. Ela Insa se pregatise de atatea tivgulete cap' broscoT avea so-

crult soru-sel. ht poftira la mast, dart elt spuse ca dela mast s'a sculatd
i a venitt pe la dinii numai aa in tret ett.
Se pusei a la mast. Copiii facepurt unult sa c6r1 ai a, dupt dinsulti altult altn ce-va, dupl elti altult to mkt de ce incepu a scanci. Fata voi sa
se scele sa le fact voia. Dart frate -set fi Oise : mil, soru-mea, de mananct,
di impact et copiii.
Puse fie-caruia cute o tivgulita cu apt din nainte, dete unuia care scan cia vr'o doe-trei b6be de Mutt pr5jitt, altuia cute -va stafide, i top tacura,
i tot! mancarl. Udrina-glava nu WO de sent untie bate cuscru-set. N'apucara fug sa se sature, i Serbia' sculaudu-se Oise :
Mincatti
nemaneatii,
aculaH,
Dumnopil sitturatii.1

TotT se sculara. strinsert mesa si se apucara de luau, care-el pe la trebele lent.

P. ISPIRESCII

126

Fata se &to pe lingl frate see i -T opti : bogda-proste, Trate, el man gi el de me slturat.
A doua tli tatall fete! pofti la mast la &multi pe socru-see, Serbull, cu

cat

tote 16ota Ini, cu t6t1 brotimea luT, i s.eclurN i mancarl cu tote. dragostea

tntre rude, qi se slturarl de-T Marl burtile duldora haal...

Serbia bleotn dl cu cotu, nici acuml nu pricepu nimicit A, ma! capltang

Ell dad se interso a-casl la dinsull, flcea tote ce sciea. Din ale lut nu
eTa, de locl, de loci.

Fratele fete!, dad veclu aa ea Indreptare nu este, qise : Last Serbule

blPgl, el ti-o mil el tie, to voiu face eit st cunosci tine este Romanulfi!
ti to serbItorea cea mat de apr6pe care fu, manta tepinti a-easel la din vi!, apoT aa sAtull se duse la cuscru-see, ca
glsesca tocmaT asupra
mese!.

Intrendil In cask Op ca tocmaT se pusese masa, i qise :

E! 0 mie de ant pace, cuscre !
i

la varl bajenie, ha! ha! ha!

Ce mat ala-bala pe aicT, pe la D-v6str5, cusere?

Ce di fie? 6ca muncimu ca sit bruin',
i dandu-se mai MO Serbl, fratele fete! incepu sl-16 tie de vorba gi. sa
nn -T dea respasti ca sit mlnance.
Ba ca una, cuscre, ba ca alta, ba el arendaull a clisti cutare, ba el 80-

panir a a Matti mesura cutare, i tote ast-fell Qiva ve4u ca soru-sa, care
se silia a blga pe sub nut cell mat lute, se cam indestulase, pe cendl Serbia, cu vorba, n'apucase sit lea Did de doa otT din mast.
AtuneT i fratele fete! clise :
Cine mineat6
mancatil ;
Cine nu, seulatii,
Drunnetjet saturate.

Serbuld nu-1 veni la socotell, dart n'avu ce face, de ru,inemi se scula,

dela mast nemancatn.
Fl6clull ilt luft 6:10 la vorbt, ha la jocti, ca tocinaT venise unit Serbotell d'ali1 lord pe la &Nil en ciumpliulil. i *ark i vorbirl, pint innop-

tart. Atunci Melia cern 81 maie la diOT, ca sit nu se mai duct *tea
p' intun er

a-casa.

Fratele fete!, de jtrat5, jucase; de vorbitl, vorbise; dart ochise tote lucrurile de prin prejin5 i de prin Una i de prin cast. Sciea totull ca la
dtnsull a-cast.
Aternura i se culcarl. Serbia nu putea dormi do force. Media nu
dormia, did pindTa s/ volt ce are sit se intample. Cando, Serbulti crepadil
c/ top dorml, striga incetiorl :

CATEA 'N VARpA

127

Nevasth, fa nevasta, da-mi ce-va se manand, ca nu mai poth de fame.

Da ce, ma, nu esti sdraven5? ce sail da5 eh sa manand acum5 la
mielula noptil?
Or! ee-o fi, nevasta, el nu miT poth de fame.
Ia, du-te si to in Uncle si ve,d1 de menanel nitel5 lapte betutat din
putineiri.
Pine. se. se scale &Omni, ping nu sciil ce, flecaulii se scale, si ca meta de

usor5, pis, pis, se streeara in Uncle si versa putineinlit eu lapte, apol eresi
pe nesimtite se interce si se mica.
Serbula candy se duce Ia patinphilti cn lapte, sic ! nu gesi nimich, si putineiulti resturnath.
Se intarse, dec!, si se culca.
Ce-i fad to famei? cg Serbian nu putea dorm!. tcepti iar se. strige :
Babo ! babusca! Sc61' de-mi dg ce-va domancare, ca rue sfirsescil de tote.

Ce sa-ti datt, me, omule ? ce sit -y da5 acurnil la miequ15 noptii?

Seal' si fa barimli o azimiaril, ea eta sint pocaltit5 de ton.

S'ar5 fi sculatu Serbult si aria fi pusil pe focii pe top eel din cash se-i
face de mancare; dare ii era rusine de cuseru-sea.
Se scall Serbalca, face focsoralti pe vatra, se apuca pe sub ascunst, sa
nu simte cuscrulti, si face o azimiera. i tote pe sopoitele spuse unchiasului
ce a facutt azima si a pus'o in sprig, apoi se culca.
N'apuca se punk capul5 josh bine, si fratele fete! se scale i Elise :

Cuscre! cuscre! da lunge mai este *tea asta! mi-a amortith carnurile pe partea pe care ra'ainti culcath. Ia mai scale sa mai stamti o leek de
vorba, colea la fo-5.
Ce se face Serbul5, fu nevoith se, se scale, ca sh nu strice halarulti cuserului.

i stand5 acolo la foal, undo era turta in spud!, incepe fleceult a spuno
Serbului a aratura ce a NIA de gand5 sa face are se, o trage, asa si asa, ca
sa fie mai priinciese holdelor5.
i canon spunea, tregoa en mit bet5 ce atm in mane. nisce dungi adanci
prin mijlocul5 spinki unde era turta begata.
Apol spuse ere ck drumulfi dela satult lort so va schimba, si are s fia
trash ca pe ciripia dreptil in satulii uncle Ulla Serbul5.
Spuindt, iarail tregea dung! cu betul5 prin spu0a.
tote astt fel5 spuse si trase mere5 eu betulil pink ce se few azima a no-cato, adica una cu cenusa, de nu se mai alese nimic5 de dinsa.
D pe. acela I i lua sera bunk si se duse de se culca.
dSi

Serbul5 remase cu buzele umfiate; dedu chi se. caute niscal -va remesite de
azirniera; to -as! ! nu mai gaii niei ne nt de turta, cad euserti-sea sciea elk ce
Igcur.

i28

P. ISPIRESCU

irrn Serbuld sl se culce i dinsulti sl dorrnk Dard unde imi fu pomana

aia! Se svircolia bietuld Serbd in pattl, i ca s-i dea pleopele in gene, ni(Y
(ltd. Dael veVu i veVu ca este peste p6te sA adorml, striga din nod, 0 totd
fe opoitele :
Nevastl, babuco ! DA-mi ce-va sk manancii, ca uite, mord de 16me, nu
ma! potd sA trliescd.
E!, saractild de mine! Da ce sA-tY dad me, bArbate, ca n'amti nimicd.

la du-te i tu in grAdina i rode niter coceni de varcil.

0 bine Vici tu, nevastA.
Se se61A Serbuld i se duce binioril, intra in gradina cu varcla i incepe
a rode la coceni.
Se se611i voiniculti de cuscre, iea i ell o jordl in mans, intra i elk in
gladir A; 1 uncle incepe a face o galAgia de sA detepte i pe morti din gr6p5;

.i dandd cu j6rda in bietuld Serbd, striga catd iT lua gura :

Ta! drace! ta! Uite me! a intratt bivolitele in grAdina cuscrultd

face mare prapAdd!

Bietuld Serbd, plinti de ruine, ca sA nu se facI 0 de risd, incepu a Vice

totil pe opoitele :

Catea 'n yelp, be! catea 'a yelp!

Flecluld da de totti i striga :
Cate necate, et nu scid; at eta scid ca bivolitele prApadesdi varcla
cuser ului!

Serb6ica ingrijatA, aprinde luminarea i ese afarl, strigania i (a totii pe

opoitele, ca sl nu se scale vecinii i sd fie bietuld Catea de risuld satuluf :
Sta! bre cuscre, staff ! ce fad?
Ce sA fad, Ta gonescd bivolitele astea care ve stria grAdina cu carp...
Lasa, bre! lasa! el e Catea 'n varVA.
Cate, necate, ed nu scid; vecld numal ca vo face stricAciune mare.
Nu mar da ! bre, nu mar da! ca e bArbatu-med....
Candd auVi aa &chid, se opri, i veVendd pe P.rbd ca vine ologitd i
(otonogitd, se Men ca se mirA i intreba, ca ce sA fie asta de umbla n6ptea
prin varVA ca pricolicii.
Serbuld,ruine nernine, incepu sk spue totA iritenia; cumd muria de fame

i cumd voise sA I-o mar momesel pinti de dimirAlcA nu mat putea rAbda.
VeVI, ensue! asta sa lt fie invetAtura de minte. Tu o Vi n'aT pututti
rtibda de f6me; dark soru-mea cumd credeai tu cA, o sa traiasck, nc-rnancatA 9
Aman ! be, cuscre, aman 1 Cine o mat face ca mine, ca mine sl pall!

A doua Vi, plecandd fratele fete! la casa cut ild are, Serbuld se uita in
urma dui gi Vicea : Bine a jisti eine a Visd ca Rornanuld e cu draculd. Uttk
me, o pa iT 1

*,0

Lucrurile in casa Serbulul se indreptara de ale! Inainte, i traiula le fu

trait, i masa le fu masa.

OPERELE D-LUI B. PETRICEICU-HASDEU

4'

g: -

,._

1. Vieta si scrierile lei Luca Stroici ; BucurescI, 1864, in 16. Epuise.

2. Filosofia portretului lei Tepeqii; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.
3. Analise literare externe ; Wolf, Raicevici, Eutropius, Palauzow etc. Bucu..
rescI, 1864, in 16 Epuise,
4. Micnia, o unveil satirical; Bucuresci, 1864, in 16. Epuise.
5. Ion Vodd cclii cumplita ; en unit portreta si 10 gravure; Bucuresci, 1865, in-8.
pagine 246. Epuise.
6. Schylock, Gobseck ci Illoise ; studio literaril ; Bucuresci. 1806, in-8. K;7. Talmud ; studio filosoficii ; Bucuresci, 1866, in-S.

8. Industria nationals fats en principiula concurentei ; studio politico-econo

mica ; Bucuresci, 1866. in-8.
9. Reisvan-Voda ; drama' istoricni in 5 acts in versurI; Bucuresci, 1868, in 8.
10. Istoria tolerantei religiose in Romania : protestanti, catolici, mahometani, lipoveni si jidani , editiunea 2, Bucuresci, 1865, in 8. Pretnlil 2 francI; pe

hartia velina - 3 fraud.

11

Sati "Wu. 1 are umoristien; Bucuresci, 1866, in fol. Epuise.

12.

Archiva istorica a Romaniei; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 4 tomuri mar ; pre

Lulu 40 franci.

13. Poesii; Bucuresci, 1873, in 8.

14. Istoria critic? a Romandoril ; tomuln 1-iii, a 2-a editiune. Tomuln iI sub presA1n-4 mare in-2 colone fairy linie. Pretuln tomulul 1-24 fraud.
15. Principle de filologiacomparativa. Cursii tinutu la Facultatea de Litere din Bu-

curesci. Au edit numai patru lestiuni, pag. 108.

, 1',

- 4 francl. Pe hartia ve-

'Mai 6 fraud.
16. _Er agmente pentru istoria limbei romane. Elemente Dacice, I. Glauj.-Bucuresci, 1876, in pe hartia velina, iparito in 100 exemplare, 3 franci.
17. Fragmente pentru istoria Umbel romans. Elemente Dacice II. Ghiob. - Bucureset, 1876, in-8, pe hartia velina, tiparita in 100 exemplare. -- 3 francI.
18. Baudouin de Courtenay si dictlectula slavo-taranicii din Italia. -Cum s'au introdusii slavismele in limba roma ? Notita linguistics. Bucuresci, 1870
in-S, pe hartia velina, tiparita in 100 exemplare. - 2 hand.
19. Dina Palau. Gotii si Gepirhi in Dacia. i-Studiii istoricolinguistiell Bucuresci,
1877. in-8, pe hartia velina, tiparita in 100 exemplare. - 2 fraud.
20. Columna lei Traian. Revista mensualg pentru istoria, linguistics si psicologia
poporanti, 7 tomuri.
; comedic in 2 acte. Bucuresci, 1879, in-16. 2 francI.
21. Trei crai dela
22. Originile Cr oiovei 1230-1400. Bucuresci, 1878, in-8. 4 franci.
23. Cuvente den bat ani. Tom. 1. Limba romans vorbita intre 1550-1600. Studiii
palsografico-linguisticii ; 448 pig in 8 maj.
24. Cuvente den batrani. Tom. 11. Ciirtile poporane ale Romanilorii in secolulii XVI.
Studifi de filolog,in., comparativit Pagine XLVI 768 in-8 maj.
25. Cuvente den beitrani. Suplementii la tomuln I. Controverse. Pagine a-u si CX
in 8 maj.
26. Cuvente den batrani. Tom. III. Istoria limbei roman. Rise. I, pag. XVI, 160.