P. G.

WODEHOUSE • Jeeves intra in actiune

\

Iucrarl mari ! - tlnerll care nu prea iubesc munca; dar dragostea nu Ie scuza scaderrle ; autor-ul nu absolva pe nimeni, nici pe Jeeves; n-are nimic sfint, decit r isul. Un ris care nu scuteste pe nimeni s-ar zice ca e prea larg, generator de relativism. Dar aici umorul "superficial" al lui Wodehouse se invecineaza cu filozofia cea mai serioasa, care, in fiecare epoca, a supus exarnenului critic toate valorrle lumii iriconjuratoare, a negat fetisurile si adevarurrle absolute, a a vut incredere in intelizenta si spirit'; umorul e antisacerdotal si lipseste din car tile religioase. Ar trebui sa se scrie odata un tratat - de ce urnorul si sirntul proportil lor constitute 0 calitate atit de orneneasca, atit de greu i rni ta bi Ia, atit de [ustitiara si atit de indispens-abilil. oa meni lor aflati in situatiicleste, Piria atunci, ne Yom rnultumi cu lectura lui Wodehouse.

S. F.

JEEVES INTRA IN ACTIUNE

ACUM, ea a venit. yorba de batrinul-Jeeves - ii stiti, valetul meu - hai sa vedem cum stau lucrurile. Multi l'ii inehipuie ea as depinde prea mult. de Jeeves. Matusa-mea Agatha a mel'S pina acolo incit l-a poreclit gar-: dianul meu. Ei bine, eu va spun numai atit : de ce nu ? Omul acesta este un geniu. De la guler in sus, nu are pereche. 0 saptamina dupa ee Jeeves sosise la mine, am renuntat sa rna rnai oeup de treburile mele. Asta s-a petrecut acum vreo sase ani, imediat dupa af'acerea cam bizara cu Florence Craye, cu cartes unchiului meu Willoughby si cu Edwin, cercetasul.

Povestea a inceput de fapt cind m-am inters la Easeby, resedinta din Shropshire a unchiului meu. Urrna sa stau acolo vreo saptamina, ca in mai to ate verile; dar a trebuit sa-mi intrerup vizita ca sa rna intorc la Londra, sa-mi Iac rost de un nou valet. Pe Meadowes, tipul luat cu mine la Easeby, 'il prinsesern sterpelindu-mi eiorapii de matase, 0 initiativa eucare nu se putea impaca nici un om eu reflexe normal-e. Ba mai mult, a rasuflatca rnai pradase 0 gramada de lucruri ici si colo prin partea 10- cului ; rn-am vazur nevoit sa pun pe liber aceasta pacoste rtltacitoare si sa rna due la Londra pentru a cere oficiului d plasare sa-mi des cop ere alt specimen, unul acceptabil. Mi l-au trimis pe Jeeves.

Niciodata ri-o sa 'nit dimineata cind a sosit, Se inl i mplase ca peste noapte. sa iau parte .-1a .. o .modesta agapa,

n

oleaca agitata, .si aveam in cap un mic bclovan. Colac peste pupaza, rna cazneam sa ci tesc 0 carte pe care mi-o daduse Florence Craye. Ea era unul din invitatii de la Easeby si, cu dcua-trei zile inainte de a fi plecat, ne logodisem. Tr ebuia sa rna intorc inainte de sfirsitul saptaminii si stiam ca Florence se astepta din partea mea ca pina atunci sa termin cartea. Vedeti, avea un zel deosebit in a-mi salta nivelul intelectual, ca sa-l mai apropie putintel de-al ei. Era 0 fata cu un prom minunat, dar afundata pina la gusa numaiin tel uri serioase. Nu vad 0, cale mai buna de a va explica situatia, decit inforrnindu-va ca volumul pe care mi-l predase spre lectura se intitula Tipuri de teorie a eticii si ca, atunci cind l-am deschis la iritirnplare, am cazut peste 0 pagina care incepea asa :

Postulatul sau iriielesui obistiuit: implicat in cuvinte este cu sigurantii concordant, in privinta obligatiilor pe care le include, cu. organismul social al carui instrument este limbajul, si al ciirui scop final este un, efort de deservire.

Totul perfect adevarat, fara indoiala ; dar nu era chestia pe care 8-0 azvirli in capul unui fli'i-caumahmur.

Ma straduiam I?i eu dupa puteri sa razbesc prin acest volumas stralucit, cind a sunat la intrare. M-am 'tirit de pe pat pina la ul?a si am deschis. Un individ cam caches ~atea f'oarte respectuos in prag.

- Sir, spuse el, am fosj. trimis de agentie, Mi s-a dat de inteles ca ati avea nevoie de un valet.

As fi prefer at un cioclu, dar l-am invitat sa-si ia elan pina inauntru. Plutind, a alunecat prin cadrul 'u9ii. fara zgomot, ca un zefir atotvindecator. Asta m-a impresionat din prima clipa, Mcadowes avusese picior plat 9i obisnuia sa tropaie. Individul asta insa parca nici n-avea picioare. Intra ca un curent de aer. Avea 0 fata grava, patrunsa de intelegerc, ca r;;i cum ar fi stiut si el ce inseamna sa fii dupa 0 noapte cu baietii.

- Scuzati-ma, sir. spuse el usor,

Apoi paru sa stratulgere, I?i in clipa urmatoare nu mai era linga mine. L-am auzit umblind prin bucatarie l?i uite-l indarat cu unpahar pe 0 tavita,

_ Poate aveti bunavointa de a beaasta, sit, spuse el cu mult tact ca un doctor al curtii regale cind expediaza elixirul'in printisorul bolnav. Este un mic preparat inventat de mine, Culoarea Ii vine de la sosul Wor~ester. Forta nutrrtiva, de la oul crud. ~i~nteria, ~de Ja pl!'erul rosu. Domnii mi-au spus ca au gaslt aceasta bautura extrern de invicratoare dupa 0 seara prelungita.

In dimirieata aceea, m-al? fi agatat de orice irni ~ute:a am inti de viata, Am dat paharul pe git. ° clipa, am simtit ca cineva a detonat 0 bomb a inauntrul vechii mele cutiute si imi cutreiera gitlejulcu 0 faclie aprinsa ; pe urm~, brusc, totul a fost in regula. Soareie. stralt;cea in ~fereastra: pasarelele ciripeau in virful copacilor si, ca sa nu rna] intram in amanunte, speranta rasarea iarasi.

_ Esti angajat! i-am spus de indata ce am izbutit

sa spun ceva.

Imi dadeam seama cu tcata limpezimea ca [ndividuj

era un lucrator de nivel mondial, specia care n-ar trebui sa lipseasca din nici 0 casa.

_ Va multumesc, sir. Ma nun:esc Jeeves.

- Poti sa incepi imediat ?

- Chiar din clipa aceasta, sir.

_ Pentru ca sint asteptat poimiine La Easeby, in

Shropshire.

- Foarte bine, domnule.

Apoi, uitindu-se peste umarul meu pe polita cami-

nului :

_ Excclenta asomanare cu lady Florence Craye, sir!

Au trecut doi ani .de cind am vazut-o ultima oara, Eram in serviciul lordului Wcrplesdon. Mi-am inaintat demisia intrucit nu puteam fi in deplin acord cu dorinta domni~i-sale de a-si lua cina in pantaloni reiati, camasa de flanela si surtuc de vinatoare.

Despre excentritatea batrinului nu putea sa-mi spuna nimic de care, sa nu fi stiut dinainte, Acest lord Worplesdon era tatal lui Florence. Era batrinul ins exploziv care, citiva ani mai apoi, coborind sa-si ia gustarea tie dimineata, a ridicat capacul de pe prirr a , Iarfurie, a zis : "Ooua! Iarasi oua 1 Dar-ar dracu'n toate ouale l". !1 ta pe 0 voce care dansa pe culmile exasperar ii, si a intins-o imediat in Franta, ca sa nu se mai intoarca

13

niciodata in sinul familiei. Faptul, sa fim bine intelesi, reprezenta un noroc Irumusel pentru sinul mentionat, batrrnul Worplesdon avind eel mai cumplit caracter din regiune.

Cunosteam familia inca din copilarie si, de la cea mai Irageda virsta, batrinul bagase spaima in mine, Timpul, care le vindeca pe toate, n-ar putea niciodatasa-mi scoata din minte momentul cind m-a surprins - eram pe atunci un adolescent de vreo eineisprezeee ani - fumind in grajd unul din trabucelc lui speciale. A pornit-oglont dupa mine cucravasa de vinatoare, tocmai cind incepusem sa-rni dau seama ca eeea ee Irni dorese eel mai mult pe parnint este singuratatea ~i odihna, si m-a fugarit mai bine de 0 'mila, pe teren accidentat. Daca, exista vreo fisura, ca sa, zie asa, in bucuria de a fi logodit cu Florence, era faptul ca incepea s-o apuce pe drumul lui taica-su si nu .puteai ' Ii sigur niciodata ca n-o sa erupa, Avea un profil minunat, totusi,

- Jeeves, i-am spus, Lady Florence si cu mine sintern Iogoditi.

- Intr-adevar, sir? .

Stiti, avea ceva straniu in comportarea lui. Totul in .regula, ma-ntelsgeti, dar nu parea prea vesel. Irni dadea cum va irnpresia ca nu e tocmai Incintat de Florence. Ma rog, desigur ca nu era treaba mea. Probabil ca atunci cind fusese valet la batrinul Worplesdon, 1-0 fi calcat si ea pe batatura, cine stie cum. Florence era 0 scumpete de fata ~i ~ vazuta din profil - grozav de aratoasa : dar daca avea vreun pacat, era tendinta de a fi nitel dictatorialacu personalul casnic,

La acest punet al evenimentelor s-a auzit din nou so~eria de la intrare. J~eves a disparuj ca fulgerul ~i s-a l~tors eu 0 telegrama. Am desehis-o. Scutt si euprinzator:

Intoarce-te imediat .. Foarte urgent. fa primul tren , Florence.

Ciudat ! 81m spus. Poftit! ?

Nu, .nu, nimic.

14

Faptul ca ri-am intrat mai adinc in materie eu el arata cit de putin il cunosteam atunci pe Jeeves. Aeum, n-as rnai eoneepe sa citesc un mesaj ciudat; fara sa-i cer parerea. Iar mesajul acesta era al naibii de ciudat. Vreau sa spun, Florence stia ca oricum rna intorc la Easeby in ziua urrnatoare ; si atunci, de ceatita urgenta ? Fireste trebuie sa se fi intimplat ceva ; dar nu reuseam sa

ghicesc ee naiba ar putea sa fie: .

- Jeeves,' i-arn spus, ne vom intoarce 1a Easeby azi dupa-masa. Poti sa te descurci ?,

Desigur, domnule.

- Poti sa aranjezi cu bagajele ~i cu toate celelalte?

- Fara nici 0 greutate, domnule. Ce costum yeti

purta in voiaj ? . - Acestal

In dimineata aceea imbracasern un tineresc costum in carouri, cam zglobiu, de care eram destul de atasat : ca sa spun tot adevarul, imi placea in lege. Peate cil efectul pe care-I provoca era nitelus cam brusc, dar numai pina te obisnuiai ; reprezenta totusi 0 opera terneinica, pe care multi baieti, la club ~i pretutindeni, 0 admirasera far a rezerve.

- Foarte bine, domnule.·

Si iarasi era ace I ceva straniu in comportarea lui. Totul era fel~1 cum 0 spunea, tonul, ma-ntelegeti. Nu-I placea costumul meu! Mi-am adunat puterile ca sa rna impun. Ceva 'imi spunea ca, daca nu-s destul de prudent ~i nu-i sugrum din fa~a pornirile, curind va in cepe sa rna patroneze: Se profila la orizont ca 0 pacoste impla-

cabila, ,

Ei bine, nu erarn eu omul care sa accept una ca asia, pe Jupiter! Vazusem prea multe cazuri de baieti deveniti sclavi absoluti ai valetului lor. Mi-l amintesc si acum pe bietul Aubrey Fothergill, intr-o noapte, la club, spunindu-rni - eu lacrirni adevarate, bietul baiat ! - cum a lost nevoit sa se desparta de a pereche Iavorita de pantofi mara doar pentru ca Mcekyn, valetul lui, nu era de acord cu ei. Trebuie sa-i tii pe indivizii astia la Iocul lor, va, spun I Trebuie . sa lucrezi cu tactica incercata si sanaicasa a ghearelor de fier invelite in manusa de catifea !

15

Altfel, numai virful degetului daca Ie intinzi, te inghit eu totul.

- Jeeves, i-arn zis eu pe un ton rece, nu-ti place cos-

tumul acesta? '

0, ba da, domnule.

Ce nu-ti place la el ?

E un costum foarte dragut, domnule.

- Cu ce pacatuiests ? Hai, da-i drumul, zi !

- Daca domnul imi permite 0 usoara sugestie, atunci

un maro simplu sau un bleurnarin, cu 0 nuanta Iinis-

tita de... '

Aiurea, absolut aiurea ! - Foarte bine, sir.

- Cai verzi pe pereti, omule !

- A~ cum spuneti, sir.

M-am simtit ca ~i cind as fi calcat pe locul unde trebuia sa se afle ultima treapta, care insa lipsea. Simteam nevoia de a sfida, daca ati trecut vreodata prin asta ~i

nu aveam ce sa sfidez. '

- Atunci, asa rarnine, am zis.

- Da, domnule.

Pe urma s-a dus sa strlnga cele necesaro drumului in vreme ce eu m-am pus iarasi pe TipuriZe de teorie a ettcii , r'eusind sa fac 0 strapungerr, 'in capitolul intitulat ,Etici

idiopsihologice". '

In dupa-amiaza aceea, pe mai tot timpul ciHiHoriei cu trenul, ma intrebam ce rna asteapta la capatul drumului. Nu-rni . put earn imagina ce s-a iritirnplat, Easeby nefiind unul din conacele acelea despre care citesti in romanele rr ondene, unde tin ere Ie fete ar fi adernenite sa joace ba~ara si ar fi jupuite pina 'la os, usur ats, de bijuterii si-asa mal departs. Invitatii pe care-t lasasem acolo erau fapturi cu teama legii, de soi ul meu.

In plus, era dar ca unchiu-mou n-ar fi Iasat sa se petreaca in cas a lui asemenea lucruri. Era un batrin cam teapan, plin de precizie in stilul de viata, dornic de Iiniste, Tocrnai termina 0 istorie a familiei, sau ceva in genul asta, 0 lucrare de care se apucase in ultimul an si nu se ~r?ea din biblioteca. Constituia rnai curind un e'x~mplu POZlt!V, bun de dat ca model tinerilor chernatt sa se lepede

16

e apucaturile urite. Mi se povestise ca in tiner~te .une~i~l Willoughby' fusese putintel cam deocheat N-31 fi ghicit, uitindu-te acum la e1.

Cind am ajuns la conac, Oakshott, majordomu~, mi-~ spus ea Florence se afla in odaia _ ei, supraveg~md~-~I

I camerista care Impacheta, Se pare ea la vreo d?UaZe~l de mile depart are se dadea 0 serata dansanta, iar Florence pleca acolo eu citiva dintre .invitBtii d_e ,.la Easeby~ I?e mai multe zile. Oakshott rru-a spus ca 11 ceruse sa fie anuntata 'imediatee sosesc ; asadar, m-am infiltrat pr~dent in salon' si am asteptat-o pina a venit. Dintr-o privire mi-am dat seama ca e tulburata, daca nu chiar scoasa din pepeni. Ochii ei aveau 0 privire holbata si, in general, parea destul de fiarta.

- Draga mea! am exclamat, incercind vechea ~i buna imbratisare : dar ea, dintr-un pas, m-a fen tat ca un boxer de categoria cocos.

Termina l

- Ce s-a intimplat ? ,

- Ce nu s-a intimplat ! Bertie, iti amintesti ca 'atuncI

cind ai plecat, m-al rugat sa fiu draguta cu unchiul tau? - Da.

Desigur, stiam eu de ce 0 rugasemasta: pe at,uI_lci ram mai mult sau mai putin dependent de unchiul Willoughby, si mi-era cam greu sa rna c~s~toresc. fa~a

probarea lui. Eram sigur ca n-ar avea nici 0 obiectie rata de Florence, cad n cunostea pe tatal ei de cind fu" sera impreuna la 'Oxford, dar voiam sa rna feresc de orice rise; asadar, 0 rugasem sa se straduiasca a-I f'asci na pe batrinul f'lacau.

- Mi-ai spus ca i-a~ face 0 deosebita pia cere, daca s cere sa-mi citeasca cite ceva din istoria familiei.

- Si nu i-a facut placere ?

- A fost incmtat, Ieri . dupa-masa terminase manu-

'llTisul, iar noaptea trecuta mi l-a citit aproape in intreulrne. In viata mea n-am avut un asemenea soc l CarII'a este un ultragiu la adresa moralei ! E de neconceput ! I';sl oribila l

- Pai, fir-ar sa fie, n-aveam 0 familie chiar atit ,II' rea!

17

, - Nu, este citus! de putin vreo istorie a familiei. Unchiul tau si-a scris propriile sale memorii. Le nurnests

Amintiri dintr-o vtata uiaecunqaui ! ,

.InceI?eam sa Intele.g. V-am spas ca prin tinerete unchiul Wl1!oughby a luase cam razna si, dupa toate semnele, daca se pornea sa-i$i aminteasca· existanta lui Indelungata, rezultatul amenirita sa fie destul de suculent.

Daca e adevarat numai jurnatats din ce-a scris spuse Florence, atunci tineretea unchiului tau a fast cu d~savi~~ire i~spaimintatoare. Imediat cea inceput sa-rni citeasca, a sant de-a dreptul in cea rna] scandaloasa istori~ c~ putinta, cum ~l si cu taticul meu au fast zvirltti afara dintr-un cabaret, in anul 1887 !

- De ce i-au azvirlit afara ?

- Refuz sa-ti spun de ce.

Tr~ebuie sa fi. fast a isprava nitelus cam prea desucheata. Er~ nevoie Sa te caznesti serios, ca sa ajunga sa te dea afara dintr-un cabaret in anul 1887 !

-. Unchiul tau, urrna ea, declara cu precizie ca taticu ~r ~i baut a ~ti;la si jumatate de sampanie, asta numai inainte de a-~l mcepe seara, Cartea abunda in asernenea istorii. Exista una ingrozitoare despre lordul Emsworth.

- Lordul Emsworth? Nu cumva eel pe care-I cunoastsm ? Nu cumva eel din Blandings ?

Un tip destul de respectabil, in caz ,ca nu stiti, Azi ~~ vmai face nimic, sta toata ziua cu sapaliga prin gracina.

- Chiar acela. Tocmai asta face cartea am de inad:niSibil~. E plina de istorii despre oameni cunoscuti, azi 0 ~ntruchlpare ~ respectabilitatii, dar care s-ar fi compor• at, pare-so, cind se aflau la Londra in deceniul al noualea, intr-o maniera de netolerat chiar si in cabina matelotilor de pe a baleniera! Unchiul tau' pare sa-si aminteasca orice isprava deocheata a oricare! persoane care a a.vut vrcodata douazeci de ani..E acolo a poveste despre 511' Stanley Gervase-Gervase, pur si simplu fioroasa prin fidelitatea detaliilor. Se pare ca sir Stanley _ dar nu, mi-e imposibil sa-ti spun!

Da-i drumul, incearca ! . - Nu. nu.

18

- Eh, eu unul nu mi-as face atitea griji. .Daca e 0 carte atit de cumplita, nici un editor n-o sa se apace s-o

publice. . ~. ~ , ~

, - Dimpotriva unchiul tau rm-a spus ca toate am a-

, nuntele au fast p~rfeetate cu Riggs ~i B~l1inger. ~i c~ ~e trimite . miine manuserisul, pentru publicare imediata, Fac a trufanda din cartile de soiul asta, Tat ei au publicat si memoriile serise de lady Carnaby, Optzeci de ani' pasiotumii.

- Am citit-o.

- Ei, atunci intelegi starea mea, daca 0 sa-ti spun

cii memoriile lady-ei Carnaby nici macar nu sufera eomparatie cu Amintirile unoh~ul~i ta~. I~r tat~c~ ap~re '~n aproape fiecare episod al cartil l Sint ingrozita de ispravile pe care a putut sa le comita in tirierete !

- Ce-i de Iacut ?

- Manuscrisul, inainte de a ajunge la Riggs ~i Bal-

linger, trebuie interceptat sidistrus.

M-arri ridieat.

Parea a performanta oarecum com.~etitionala. .

- $i cum ai de gind sa f'aci chestia asta ? m-am mte-

resat ell. ,

- Cum 0 s-o fac eu ? Nu ti-arn spus ca miine expediaza coletul ? Eu rna due asta-seara sa dansez la Murgatroyd ~i nu rna mai intor.e pina luni., De treaba asta trebuie sa te ocupi tu ! Doar ti-arn telegrafiat !

- Ce?!

Mi-a aruncat a privire. .

- Bertie, vrei sa spui ea refuzi sa rna ajuti ?

- Nu, dar ... stii ! I

- E foarte simplu. . .

- Dar ehiar daca as Vreau sa spun ... Desigur, orrce

trni sta ~n puteri ... insa daca intelegt ce vreau sa zic ...

~ Bertie, spui ca vrei ·sa teeasatore~ti cu mine?

- Da, desigur ; insa, totusi.; .

Pe moment, arata exact ea batr inulei tata,

- N-'O sa rna marit cu tine niciodata, daca amintirile acelea sirrt publieate.

- Dar, Florence drags, mai fato ...

- Te-am avertizat! Bertie, poti s-o iei ca 0 Incer-

rare. Daca gasesti in tine resurse si curaj pentru a duce

19

actiunea Ja bun sfirsit, vet Iua asta drept 0 proba di nu esti individul neputineios si insipid pe care-I cunoaste ea atare maio toata Iumea. Dar dar-a dai gres, 0 sa stiu ea avea dreptate maltu~a-ta Agatha clnd te-a nurnit 0 nevertebrata lipsita de sira spinarii t Pentru tine, Bertie, va Ii destul de usor sa interceptezi manuserisul. 'I'rebuie nurnai un pic de hotarire.

- bar inehipuie-ti ea unchiu-meu rna prinde asupra faptului?! O. sa-mi taie veniturils pin a la ultimul banut.

- Daca-t] pasa mai mult de banii unchiului tau decit de mine ...

- Nu, nu ! N-a~ zice chiar asa.

- Atunci, foarte bine. Coletul contiriind manuserisul

va fi pus rniine, maj mult ea sigur, pe masa din hol, ca Oakshott sa-l duca in sat impreuna eu restul corespondentei. Tot ee ai de faeut este sa-l iei si sa-l distrugi. Unchiul tau 0 sa ere ada ca s-a pierdut la pOi,ita.

Gheata rni se parea cam subtire. .

- N-are curnva vreo copie ?

- Nu, nu si-a batut cartea la masina. Trimite rna-

nuscrisul asa cum l-a scris.

. Dar s-ar putea sa-l mai scrie 0 data. - Parca 0 sa rnai aiba el energia asta !

- Bine, dar ...

- Bertie, daca n-ai de gind sa faci altceva decrt sa

scott la iveala mereu alte oblectii absurde ... - Voiam dear sa reliefez unele aspecte.

- Ia nu rnai reliefa! 0 data pentru totdeauna, vrel

sau nu sa-rni faci aeest extrem de simplu mic serviciu ?

FelUI cum infati~a Iucrurtla mi-a dat ° idee'. •

- De ce nu-I pui pe Edwin la treaba asta ? Ar ramtne totul in cadrul familiei, ceva in genul asta, Intim, daca ma-ntelegi. De aItfel, pentru pusti ar fi 0 pleasca,

Mie :ideea mi se parea strasnioa, Edwin era fratele ei mai mic, care-1?i petrecea vacanta la Easeby. Era Un baiat eu 0 fata de nevastuica, pe care-l antipatizam de la nastere. De fapt, daca e sa vorbim de memorii si reconstituiri, tocmai paeostea de Edwin era persoana care, ell noua ani in urma, indrumase pasi] tatalui sau spre locul unde Ii fumam trabucul si pricinuise to ate neplacer ile

20

mele. Acurn avea paisprezeee ani si ~e inr~lase .:eeent in organizatia cercetasilor. Era unul din ~cel eop~l perseverenti, care l~i iau in ser!os . to~te r!lspun~enl~. II zgiltiia mereu un soi de Iebra, slmtlI:d, ea nu ~l-a md~plinit planul zilnie de fapte bune. Oricit ~e, tar.7 se. st;-aduia, raminea mereu sub plan; ~i pe urma. 11 gaseai dlI:d tircoale prin casa, incercind atit de amarrnc sa se. depaseasca pe sine insusi, incit Easeby de.vene.a rapid un {ad perfect, pentru ~oameni ~a ?,i pentru animale,

Ideea mea nu parea s-o mcmte pe Flor.ence. ~ .

- Ba nici prin cap nu-rni treee, Bertie! Ma su:prmde ca nu esti in stare sa apreciezi cinstea pe care tl-O fac, acordindu-ti lncrederea mea, . _

- Vai, cum sa nu-mi dau seama, dar vreau numai s,a spun ca Edwin ar face :reaba asta .n;ult mai bine decit mine. Cercetasii a'~tia smt gata ?rIem:I pentru tot. felul de trueuri. Ei se pricep sa citeasca urmele, p?~l!or, zau asa, stiu sa se camufleze, sa se tirasca pe brinci ~l te

miri mai cite ! .

- Bertie vrei sau nu vrei sa-rni fad servieiul asta absolut marunt ? Daca nu, spune asa pe Ioe,1?i hai sa terrninam eu farsa asta, sa nu te mai aud 'cum te prefaci ca-ti pasa de mine!

- Sufletul meu ales, dear stii cu cit devotament te iubese!

- Atunci vrei sau nu vrei Sa ...

- Bine, fie, bine! i-am spus. Bine, s-a facut, e-n re-

gula, bine, fie, bine, bine ! . . .. ~,

Asa am spus si m-arn rmpleticit spre iesire, sa cuget.

Imediat, pe coridor, am dat peste Jeeves, ~ ~

- Ma scuzati, domnule Toemai rna stradulam sa va gasese.

- Ce s-a in tim plat ?

- Am socotit ca e cazul sa va relatez, domnule, di

pantofii durnneavoastra rnaro de plimba~e au fost unsl de cineva cu crema neagra,

- Ce? Cum ? Cine? De ce ?

- Nu as putea spune, domnule.

- Se mai poate face ceva cu ei ?

- Nimic,' dornnule.

21

La dracu !

Pre a bine, domnule.

M'-arn intrebat adesea, incepind dinacea zi cum de rew;;.~sc ur:ii insi ,sa se I?ent~na in forma de-a l~ngul intregu pericads CIt rnediteaza asupra asasinatuluj pe care-I pregatesc. Eu aveam de-a face cu 0 misiune mult mai ~~ci~pIa, dar m;m~i .gindin~u-ma ~ la ea incepearn sa ~10rc~1 in a9a~ hal, inert insomma a facut din mine, ptna m zIlla. urmatoare~ 0 adevarata epava. Cearcane negre SU? o.C!'ll - pe cuvintul meu! Ca sa revin Ia viata, a treb~llt sa-l chem pe Jeeves sa-mi sara in ajutor cu unul din preparatelo lui salvatoare.

Dupa gustarea de dimineata, rna sirnteam ca un hot de valize pe. peronu~ garii. Trebuia sa rna Invirt prin partea locului, asteptind ca pe rnasa din hol sa fie pus coletul cu manuscnsul, 91 nu-l mai punea odata I Unchiul Willoughby intepeni'~e in bi blioteoa, sa adauge ultimele trasatun de perfectiune la marea opera a vietii sale - asa pres~p'llneaI? - dar eu, ell' cit rna gindeam mai mult la toata chestia, cu atit rnai putin Irni placea. Sansele mele de a nu scapa basma curata atinsesera un curs de tr~i ,c:ontra dou~a si, gindindu-ma la ce se rva intimpla atunc: cl~d ,n-o sa scap, rna treceau pe spinare fiori de gheata, Bartrmul meu unchi Willoughby era un om destul de blind, vorbind in general, dar Il eunoseusem si ea pe. 0 for~a ato~pustiitoare, iar acum, pe Jupiter! dad rna prmdea mceroClnd sa fug cu opera vietii sale urma sa se

intreaca pe sine insusi ! '

Abia spre ora patru a iesit din biblioteca 'tipaind cu coletu~ sub brat, I-a pus ne rnasa si, tipaind iar, a plecat. E_u rna ascunsesom pe moment in di recbia sud-est tndaratul unei armuri. Am ti1;>nit afara si am intins-o' in dir~ctia mesei, Pe urrna, m-arn repezit pe scar i in sus sa pitesc prada. Am navalit la mine in camera ea un cal ~albatic 1;>i aproape ca mi-am strivit copita, izbindu-rha de pacos~ea de Edwin, cer cetasu l, Statea in f'ata unui scrin 9i deschlsese toate sertarele, lua-l-ar naiba ! facind din eravatele mele un talmes-balmes

Buna ! a zis el: "

\

- Ce cauti aiel ?

22

- Iti fac ordine in camera. E fapta mea cea buna pe ultima simbata in curs.

- Ultima simbata ?

- Da, ca am rarnas cu cinci zile sub plan. Pina neap-

tea trecuta eram cu sase, da ,i: ti-a-n lustruit pantofii, - Va sa zica tu mi-ai.;

- Da, eu. Nu i-ai vazut ? Ideea mi-a venit dintr-o

data. Eram aici, uitindu-ma in JUT. Cit ai lipsit, dornnul Berkeley a stat in oamera asta. A ple cat azi-dimineata, M-am gindit ca 0 fi uitat vreun lucru, pe care sa i-l trimit. E 0 Iapta buna.icu care m-am mindrit adesea.

- Trebuie sa fie 0 placere sa aiba omul de-a face cu tine.

Imi devenea din ce in ce mai evident ca acest copil infernal trebuie cumva evacuat instantaneu, sau macar eu viteza maxima. Aveam coletul ascuns la spate; socoteam ca nu putuse sa-l vada ; dar voiam sa ajung cit mai repede la scrin si la sertarele lui, pina nu pica cineva.

- Eu in locul tau, i-am spus, nu m-as obosi sa fac ordine prin camera.

- Imi place sa fac ordine. Si nu rna oboseste, zau

va nu.

- Dar e destula ordine.

- Nu-i destula ; stai sa vezi dupa ce tenpin eu.

Operatiunea capata un mires urit., Nu voiam sa-l asasinez pe pusti, si totusi se parea ci;i nu exista nici 0 Ita cale de a scapa de el. Am apasat cu toata puterea pe ,acceleratorul meu cerebral. Cutiuta a inceput sa-rni ibreze in draci. Mi-a venit 0 idee.

- Exista 0 tapta mult mai buna cu care ai putea sa Ina ajuti, i-am spus. Vezi cutia asta cu trabucuri? Ia-o [os in Iumoar si taie-Ie toate virfurile. Asia m-ar scapa lil 0 grarnada de munca. Da-i drumul la vale, pustiule.

Parea nitelus sovaitor, dar a 1uat-o la vale. Am virit . oletul intr-un sertar, am Incuiat, am bagat cheia in buzunar si m-am simtit mai bine. Oi fi eu un descreierat, ilur, ia .naiba, sint capabil sa-l razbesc pe un simplu c?pi.l f II fata de nevastuica. M-.am dus iarasi jos. TocmaicIncl treceam de usa f umoarului, s-a aplecat in afara Edwin':

I\veam senzatia ca, daca ar vrea sa inscrie 103 activul sau

23

•

o -Iapta eu adevarat buna, eea mai bun a ar fi sa se sinucida.

- Toemai le tai, a spus el.

Taie inainte, taie !

- Iti plae eu virful taiat adinc sau numai putin ?

- Mijloeiu. .

- E-n regula. Atunei Ii dau drumul rnai departe.

. - Fara grija.

Si ne-am despartit,

_rnd~vizi.i care _ eunose ehestiile astea - "detectivii ~i toti ceilalti - va pot spune eel, eel .mai greu lueru din l~~e este sa. se~p! d~ cadavru. Iml amintese ca in copilane a trebuit sa .mvat un poem despre un gealat ell- n umele de Eugene Aram, unul dat naibii, care facuse min~ni in· directij, asta. Tot ee mai pot reeonstitui acurn

din fosta pcezie este un erimpei care suna asa : .

Tum turum tum, tumti tum Tum l-am omorit acum !

J?ar Imi ~mi~tesc ca sarrnanul trebuia sa-s! prarda buna parte din tirnpul Sa'll pretios aruncind cadavrul in ele~t~e, ing:-opilndu-l, caznindu-ss, in fel ~i chip, numai ca _ sa-l :rada cum Ii rasare ia'ra!?i in fata. 'I'recuse cam 0- ora dupa ce streoC'l1T'aSem coletul in sertar, cind mi-am dat searna ca m-am vrrit intr-un caz Ioarte asemanator,

Flore.nee .vorbise, destttl d~ suav despre distrugerea. n:anuscr:suI.lll ; dar cmd aJungl la fapte, cum naiba poate cmeva sa diStrUga 0 grarnada uriasa de hirtll in casa altuia, in plina vara ? Nu puteam sa cer sa m! se faca foe in odaie, cind termometrul arata aproape treizeci q~ grade. $i daca nu ardeam corpul delict, cum aItfel sa scap de el ? Eroii de pe cimpul de batalie miininca mesajele ca sa nu cada in miinile dusmanului dar mi-ar fi trebuij un an ca sa manmc; memoriile unchiulu! Willo-

ughby. .

. Trebuie sa spun ca problema rna depasea eu totul.

Singurul lueru posibil parea sa lasi pachetul in sertar ~f sa speri.

. ~~ stiu daca ati trecut vreodata prin asta, dar e at naibii de neplacut sa ai 0 crirna pe ccnstiinta, Catre-

24

sfirsitul zilei, simpla imagine a sertarului ajungea sa rna deprime. Eram pe muchie, gata sa fac 0 criza nervoasa iar 0 data cind unchiul Willoughby s-a strecurat I in fu~oar fara n'ici un zgomot, in timp ce eram singur, si cind mi-a vorbit inainte ea eu sa fi aflat ca e acolo, am batut recordul de lnaltime la saritura din scaun.

Ma intrebam tot timpul cind anume unchiul Willoughby 0- sa bage de seama ca a disparut manuscrisul. Dupa soeoteala mea, nu putea sa observe nimic pina simbata dirnineata cind, normal, urma ~a s~ astepte la primirea unei confirrnari din parte a editorilor. Dar Inca de vineri nici nu mcepuse bine seara si a iesit din biblioteca toc~ai cind treceam pe acolo. M-a rugat sa intru. Parea in buna masura naucit.

- Bertie, mi-a spus (vorbea intotdeauna intr-un fel care reda cu mare precizie stilul pompos), s-a petrecut un fenomen -extrerh de tulburator. Dupa cum stii, am expediat ieri dupa-masa, catre domnii editori Riggs ~i Ballinger manuscrisul cartl! mele. Ar fi trebuit sa le

, - d

parvina la prima ora a diminetii. N-~ putea sa spun e

ce m-am simtit nelinistit, dar cugetul meu nu-si gasea astirnpar in privinta securitatii coletului. Prin unmare, acum citeva minute am telefonat domnilor Riggs ~i Ballinger, Sa investighez. Spre consternarea mea,. m-au infermat ca inca nu se afla in posesia manuscrisului.

- Foarte bizar !

- Imi reamintesc extrem de dar cum am pus pa-

chetul eu Insumi pe masa in hol, la timpul potrivit ca Sa fie dus in sat. -Dar aici intervine elementul sinistru. Am vorbit cu Oakshott, care a dus la posta restul scrisorilor ,;1 eare nu-si aminteste sa Ii vazut paehetul. De fapt, iste categoric neabatut in asertiunile lui, cum ca atunc1 cind a venit sa ia serisorile, nu se afla printre ele nici tin colet.

- Suna ciudat !

- Bertie, vrei sa-ti spun ce banuiala am ?

- Ce banuiala ?

- Ceea ce banuiesc eu 0 sa-ti para, fara indoiala, de

n .rezut, dar e singura ipoteza care se potriveste cu Iapl«'le, asa cum le cunoastern. Inclin spre convingerea ca pn hetul a fost fur at.

25

Oh, niei asa sa n-o luam ! Nu pot sa ered ! Asteapta! Stai sa auzi! De~i pina acum nu v-arn spus nimio in aceasta privinta, nici tie, nici altora ramine ,un fapt ca in eursul ultimelor saptamini 0 ~erie d~obleete - unele de valoare, altele nu - au disparut din aceasta casa. Conduzia catre care te vezi minat irezisti,bil _ est~ ca in mijlocul ,nostru se afla un cleptornan. , o ciudatenie a cleptomaniei, despre 'care fara indoiala ai aflat, consta in faptul ea maniacul este incapabil sa diferentieze obieetele in functia de valoarea lor intrinseea. El este in stare sa sterpeleasoa a haina veche tot atit de bins ea un inel eu diamant, a pipa in valoaro de numai citiva si lingi cu un zel tot atit de aprins ca in cazul sterpelirii unei pungi de aur. Faptul rca acest manuseris al rneu _nu _putea. reprezenta vreo valoare pentru a alta perscana rna eonvmge ea ...

- Dar, unchiule, stai a clipa. $tiu totul despre obiectele furate. Cel care le-a steterisit era Meadowes valetul rrreu. L-am sur,prins inhatrndu-mi ciorapii de matase, In flagrant delict, pe Dumnezeu !

A fast eolosa1 de impresionat.

- Ma uluiesti, Bertie! Trirnits irnediat dupa el si interogheaza-l.

- Dar nu mai e aici. Stii, irnediat ee am aflat ca-rni zulests cicrapii, l-am pus pe liber. De aeeea m-arn dus la

Londra : sa-rni fae rost de alt valet. ,

'. - Atunei, dad Meadowes nu rnai e in casa, nu putea II el acela care mi-a sterpelit manuscrisul. Toataafacerea este inexplicabila.

Dupa care ne-am eufundat in ginduri, pentru citeva mornente. Unchiul Willoughby se Invirtea prin odaie, a:~mulind perplexitate, in timp ee eu sedeam tragind

diri tigalra, simtindu-rng oarecum ca unul despre care citisem intr-o carte, unul ee-l omoris.e pe un tip si ii ascunsese cadavrul sub rnasa din sufragerie, si pe urrna se ~azuse nevoit. sa fie animatorul unei mari petreceri, tot tirnpul eu hoitul pe dedesubt. Taina vinovatiei meIe rna apasa atit de tare, incH dupa un timp am simtit ca nu mai pot. Mi-am aprins inca 0 ti.gara si am porni t-o Ia 0 plimbare in jurui casei, sa rna mai racoresc.

26

Era una din acele seri de vara, cind poti sa auzi de la a mila eumun melc i~i lirnpezeste gitlejul. Soarelese dadea la fund pe dupa deal uri, musculitele se invirtea.u ca nebunele pretutindeni, toate ehestiile din natura' rruroseau clasa intH - ca sa nu va mai pornenesc de roua care se lasa delicata si de toate celelalte - 1?i 'tocmai Incepeam si eu sa-rrii gasesc oleaca de alinare, cind mi-am auzit numele .'

- Este ceva despre Bertie.

Era vocea scirboasa a neispravitului de Edwin! 0 clipa mi-a fost imposibil 8-0 localizez. Pe urma mi-am dat seama ea venea din biblioteca. Plirnbarica mea rna

adusese la doi pasi de fereastra deschisa. . .. _.

Intotdeauna m-am mirat cum reusesc tipii ala din earti, vreau sa zie cetatenii carora nu le trebuie dec;_it o clipita ca sa faca vreo duzina de lucruri ce ar lua I.n mod obisrruit pe putin zece minute. Da: e .un Iapt I_lreeiS C& mie mi-a fast de ajuns 0 clipa ca sa-rrn arune t~.g,ara~ sa injur un pic, sa fac un salt de aproape .ze~e m,~tTl? s~ rna cufund intr-un tufis Iinga fereastra bibliotecii ~l sa ramin acolo ou urechile ciulite. Eram mai sigur decin oricind ea ies la iveala tot felul de chestii din cele mai spurcate.

- Despre Bertie? l-am au zit spunind pe unchiul

Willoughby. v •

,- Despre Bertie si paehetul dumneavoastra. ~ocmaI v-arn auzit cind vorbeati cu el despre asta. Cred ea Berlie a luat pachetul,

Daca 0 sa' va spun ea taman cind auzearn euvintele astea inspalmintatoare, un soi de albina remarcabil de

orpolenta a plonjat din tufis drept pe ceafa mea in jos ~i ca n-arn putut nici macar sa rna mise ca S-Qo terciuiesc, o sa intelegeti ea rna simtearn in plina deseompunere. Teate se adunau impotriva mea.

- Ce vrei s~ spui, baiete ? Chiar adineauri discutam cu Bertie disparitia manuserisului meu si, in tata rnisterului, se arata tot atit de perplex ca mine insumi !

- Ei bine, eram in camera lui ieri dupa-amiaza, 11 ujutarn cu a f'apta buna, cind a intrat eu un pachet.vDesi Incerca sa ~i-l ascunda Ia spate, am putut sa-l v'ad, Si p urrna mi-a cerut Sa merg in fumoar, sa-d tai virful

27

:-:' niste ~rabuce - iar. d:-rpa doua minute a aparut jos, ,? nu mar a:rea La el rnrruc. Deci pachetul trebuie sa fie in oamera lui.

. ..tn:i ?au seama ca. ii .. invata cu buna stiinta pe afuris~tll astia de .cerc:eta~l ~a.-~l eultive puterile de observatl~, de deductl~ si te I?:n de mai ceo Eu afirm ca se comite 0 gre?eala cumphta. Uite la ee buclucuri se ajunge.

- Suna de_ n:cre~ut, spuse unchiul Willoughby, ceea

ce era d: na!ura sa rna remonteze de doi bani. .

Sa rna due si sa rna uit in camera lui? intreba acostea precoee numita Edwin. Sint sigur ca pachetul e acolo.

- .Dar care ar putea fi motivele lui in comiterea acestui furt extraordinar ?

- Peate ea este un ... asa cum ati zis adineauri.

- Un cleptoman ? Imposibil. .

. - .S-ar putea ca Bertie sa fie eel care a furat toate 1U~runle ~lea de la bun inceput, sugera plina de nadejd~ !THCa bruta. Peate ca e ca Raffles.

- Raffles?

- E un gentleman clintr-un sir de carti, care umfla

tot felul de lucruri.

- Nu pot sa. cred ca Bertie ar umbla sa ... sa umfl€: lueruri.

_ - Ma rog! dar sin~ sigur ca el a pus mina pe pachet, Va spun ce ati putea sa faceti, Ati putea spune ca domnul ~~rkel~y c: telegra~iat,. ~ugindu-va sa-i trimiteti un 0- /ec;t uitat m. camera. Stiti, el a. st~t in camera unde-i Ber-

Ie a~um. Atl putea sa spuneti ca vreti sa cauta+i obiec-

tul uitat acolo. v

--:- Asta cred ca s-ar putea. Eu voi...

N-am mai asteptat sa aud restul. Afae:erea se incingea prea ta.re: M-am extras rnladios din tufis si am gonit spre u.!?a .de mtr_are. ~m sprlntat in sus pi~a' 1a camera mea si m-.~m nap~sht asupra sertarulu in care se afla pach~tul. $1 atunci am descoperit ca nu mai am hei l~ mine. Dupa citeva momence mfernale, mi-am a~in~~~ ca 0_ t~ansfe~ase~. noaptea trecuta [n pantalonii mei de seara si trebuie sa fl uitat s-o mai scot.

_ Unde dracu erau hainele mele de seara ? Am inceput sa le caut peste tot, pina mi-am amintit ca Jeeves trebuie

28

sa le fi luat ca sa le perie. Un salt pina la sonerie a fost pentru mine 0 afacere de-o clipa. Tocmai sunasem. cind s-au auzit niste pasi si a intrat unchiul Willoughby .

_ Rei, Bertie, a spus el fara ca macar sa ro~easca, am prirnit 0 ... hrr, telegrama de la Berkeley, care a stat aicj 'in lipsa tao M-a rugat sa-i trimit ... hrr, sa-i trimit tabachera pe care, pare-se, a uitat s-o ia cind a ple eat de aici. Nu pot s-o gasesc jos; asadar, mi-a venit in minte ca probabil a lasar-o aici in camera. 0 sa ... hrr ... 0 sa arunc o

privire prin [ur,

Era pentru mine unul dintre cele mai dezgustiitoare

spectacole vazute vreodata - acest om batrin ~i cu capul inalbit, care ar fi trebuit sa se gindeasca la Iumea de apoi, stind aici ~i mintind ca un actor.

_ N-am vazut-o nicateri, i-am spus.

_ Totuii'l, 0 s-o caut. Trebuie sa ... hrr ... sa fac tot ceo

l posibiL

_ Pai, daca era pe-aici, 8.9 fi vazut-o, nu?

_ Poate ca n-ai bagat-o in seama. S-ar putea sa,

fie ... hrrr ... intr-unul din sertarele acestea.

A tnceput sa-ii'i bage nasuL Deschidea sertar dupa serI r, rascolind lucrurile ca un batrin dulau si bolborosind, 11 rastrmpurt despre Berkeley si tabachera lui, intr-un mod infior8.ttor, care pur si simplu rna consterna. Nu fa\' am decit sa stau acolo, pierzindu-mi din greutate clipa

,I cltpa.

$i uite di a ajuns la sertarul unde se afla pachetul.

_ Asta pare sa fie incuiat, zise el zgiltiind in lege'

IlllneruL

_ Este. Eu unul nu mi-a~ pierde vremea cu sertarul

I sta, Este, cum sa zic, este incuiat, incuiat si asa mak

.h-parte.

- N-ai cheia ?

o voce suava si patrunsa de respect rasuna la spatele·

III -u,

_ Presupun, sir, ca aceasta trebuie sa fie cheia de

I \1' aveti nevoie. Se afIa 'in buzunarul pantalonilor

d \ imneavoastra de sears.

bra Jeeves. Se strafulgerase 'in camera, purtlndu-mL

11 11 n le de seara, si statea asa, cu chela tntinsa. L-a~ Ii

!lllu.\Ucrat pe lac.

29'

- Multumesc, spuse unchiul meu.

- N-aveti pentru ceo dornnule.

In clipa urmatoare, unchiul Willoughby a deschis ser- I tarul. Eu am inchis ochii.

- Nu, zise unchiul Willoughby, 'nu e nimic aici.

Sertarul e_ gol. Iti multurnesc, Bertie. Sper ca nu te-am d:r.~njat. Imi Inchipu] ca.; hm... Berkeley trebuie totusi

sa fi luat tabachera cu el. .

Dupa ce s-a dus, am inchis usa cu mare grrja.

Apoi m-am inters spre Jeeves. Omul imi punea hainele de sears pe un scaun.

-'- . Aaa ... J eeves !

-- Da, domnule ?

- Nu, nu, nimic. .

.Era al naibii de greu sa gasesti introducerea.

- Aaaa ... J eeves ! '

- Da, dornnule ?

- Oare ai ... ? A fost pe aid vreun ... ? Nu curnva din

Iritimplare ... ? '. '

-- Am mutat coletul azi-dimineata, domnule.

- Aaaa ... 000 ... de ce ? '

. - Am socotit ca e mai prudent, domnule.

Am cugetat 0 bucata de vreme.

- Desigur, Jeeves, toata chestia asta ti se pare nite-

Ius cam ciudata. .. .

- Citusi de putin, dornnule. S-a intlmplat sa aud involunt?r cor:ver~atiaA dintre dumneavoastra si lady Florence, In leg.atura cu mtreaga problema, domnule.

- Durnnezeule, chiar asa ?

- Da, domnule.

- Atunci, hrn, Jeeves, cred ca, privind problema in

ansamblu, poate ar fi cazul - asa cum sieste - sa blochezi aparitia pachetului aceluia, pina ~jungem la Londra ...

- Intocmai, domnule.

-- 1ar atunci am putea ... aaa ... ca sa zicern a~a, sa-1

azvirlim undeva, nu ?

Precis, domnule.

- Atunci, las chestiunea in miinile tale.

In intregime, domnule.

- Stii, J eeves, Incepi sa. devii un soi de .culme.

30

Ma straduiesc sa corespund, domnule. Unul la un milion, pe Jupiter!

E foarte amabil din parte a dumneavoastra sa spuneti asta, domnule.

- Ei, cred ca atunci cam asta-i totul, daca rna gindesc mai bine.

- Prea bine, domnule.

Florence s-a intors Iuni, N-am vazut-o pina nu ne-am luat ceaiul ell totii, in sufragerie. Abia cind gloata s-a mai irnprastiat putin, am putut sa schimbarn o yorba.

Ei, Bertie? m-a intrebat ea. - E-n regula.

.- Ai distrus manuscrisul. ?

Nu tocmai, insa.; Ce vrei sa spui ?

Adica, nu chiar cu totul. Bertie, nu mai ocoli !

E-n regula. Sa vezi cum ...

Tocmai voiam sa-i explic situatia, cind a sarit din biblioteca unchiul Willoughby, aratind intremat ca un prune de doi ani. Batrinul era cu totulalt om.

- 0 chestie extraordinara, Bentie ! I-am telefonat adineauri domnului Riggs, si imi spune ca a primit manuscrisul meu cu posta de dirnineata. Nu pot sa-mi explic de ce a inbirziat atita. Organizarea noastra postala

te absolut nesatisf'acatoare in districtele rurale. 0 sa scriu despre asta la conducere ! Este intolerabil ca pachete de valcare sa fie irrtirziate in felul acesta !

Se intfmpla ca tocmai atunci sa rna uit la profilul lui Ii'lorence, ~i cind a auzit asta s-a rasucit spre mine si mi-a nruncat 0 privire care m-a injunghiat pina pe partea ceaI Ita. Unchiul Willoughby s-a dus in deriva indarat spre biblioteca, iar in odaie a ramas 0 tacere groasa, de puI (ai sa desprinzi din ea bucatele intregi, -cu lingurita.

-- E de neinteles l am spus eu intr-un sfirsit, Pur si implu nu pot sa inteleg I

- Eu pot. Pot sa inteleg perfect, Bertie. N-ai avut ruraj pina la capat, Decit sa risti suparindu-ti unchiul, 111 •.

- Nu, nu ! Zau ca nu !

31

- Ai preferat sa rna' pierz! pe mine, decit Sa risti pierderea banilor. Poate ti-ai inchipuit ca nu-tt voroearn destul de serios, atunci cind te-am avertizat. Sa ;;tli ca nici un cuvmt n-a rost intirnplatoj-, Logodna noasira este desfacuta.

Dar, stai s-auzi... ! Nici un cuvint !

Dar Florence, mai faro !

Nu vreau sa mai aud nimic. Irni dau seama acum ca rt.J.atu~a-ta Agatha avea perfecta dreptate. Ma socotesc norocoasg ca am scapat, A existat 0 perioada cind 'lmi inchipuiam ca, daca am rabdare, as putea sa modelez din faptura ta ceva de valoare. Imi dau seama acurn ca

este im posi bil ! .

Si a zbughit-o din odaie, laslndu-ma sa culeg tandarile. Dupa ce am izbutit sa string ceva deseuri, m-am dus la mine in camera ~i l-am sunat pe Jeeves. A intrat ca si cind nirnic nu s-ar £i mtimplat si nici n-ar putea sa se iutimple vreodata. Era cea mai Iinistita fiara din c~ca.·

- Jeeves! am urlat. Jeeves, coletul acela a ajuns la

Londra !

- Da, domnule ?

- Tu l-ai expediat ?

- Da, domnule. Am actionat cum e mai bine, dom-

riule, Consider ca dumneavoastra 1?i lady Florence ati supraapreciat primejdia ca oamenii sa se sirnta of ensati ca au fost pomeniti in amintirile lordului Willoughby. Din experienta mea, dornnule, pot sa va asigur ca o persoana obisnuita se bucura cind numele ei vede lumina tiparului, indiferent ce se spune despre ea. Am 0 rnatusa, -domnule, care acum citiva ani era 0 martira a picioarelor urntlate. A Incercat cu Pomada Suprema Walkinshaw

si a obtinut 0 usuraro atrt de considerabila, incjt le-a trimis, fara ca ei s-o ceara, 0 scrisoare de multumire. Cind si-a vazut f,otogra:iia in presa coti d.iana, alaturi de de:scriptii eel putin revoltatoare ale membrelor ei inferioare inainte de a-~i fi dat cu pomada, mindria ei a fost atit de intensa, inctt rn-a eondus la convingerea ca publici'tatea, de orice fel ar fi ea, este dorita de mai fiecare om. Mai mult, daca ati studiat vreodata psihologia,

~2

'poate sa nu stiti ca batrrnii domni respectabili _nu sint citu i de putin impotriva unei red-rune care sa populari;eze remarcabila vigoare manifestata de domnille-, lor in tinerete. Am un unchi care... .,

T-am blestemat matusile, unchii, cu el impreuna sl 'U toate neamuri le lor,

- Sti.i ca lady Florence a rupt logodna ?

- Intr-adevar domnule ? .

Nici 0 farima de simpatie. Pares i-a~ fi spus ca atara

frumos. _

-- Te-am pus pe liber ! Esti dat afara.

- Prea bine, domnule.

A tusit delicat. ..

- De vrerne ce nu rna mai aflu in sluJI?a d~nea~

tap' ot sa vorbesc Iiber, fara a crea impresia ca

voas r , . _ dumneavoas-

mi ermit prea multe. Dupa parerea mea, ... _

Ira ~~ lady Florence alcatuiati 0 pereche total nep~t~lVlta~ I' rumneaei are un temperament indirjit In cea mal mal~ Ill' sura si arbitrar, cu totul opus celui al dumneavoastra. lVI-am afiat in serviciul Iordului Worplesdonaproape un an, "t' P in care am avut ample oportunitati de a 0 stuI S irn . it '1 a de ' II H e lady FLorence. Opinia obstei servi on?r er .' -

tp d . fi favorabila Firea dumneaei stirnea mtre

pilI' e ' e a-I . ... . E

uol un numar impresionant de comentarli potnvn.1c~. ra

1111 iori ceva cu totul insuportabil. Dornnule, n-ati fi fast II'I'! 'it.

- Iesi afara ! .

- Socot de aserneni ca ati fi gastt metodele ei ed~-

'Idlve oarecum astenizante, domnule, Am ar?ncat ,0 pri- 1'1' asupra cartii pe care vdumneaei v-a mc~edmt~t-o pl'l' lectura - a zacut pe masa dumneavoastra de cind III sosit aid! - si este, dupa parerea~ea, t~tal ~epoII vlti1. 'Nu v-ar fi Iacut nici 0 placere. ~1 mal detin 0 III Iorrnatie, direct de Ia camerista lady-ei ~lo:ence, d care 1\ Ili merit sa auda involuntar 0 eon,:,ersatle mtre um-

11i'11I·1 :;;i unul dintre domnii "af~a~i aci - dom.nul· ~a~:

,II ~ daotor-sef la !O revista - conv_er:sa~le de p

, , t '( . _ 1 oape imediat in stu-

11I1"l~ia dumneaei de a va ansa apr

33

,II'I'V ss Intra in acttune

Va multurnesc, domnule.~ .. la

Am tras 0 sorbi tura vesela !?l t-arn dat dr.W?ul. .

1 U rnaret respect pentru gindirea acestua individ

va e. n .

a inceput sa se infiltreze in mine. 1 '

- $tii, Jeeves, i-am spus, costumul meu ace a in

carouri. ..

- Da domnule?

- E chiar atit de dezastruos ? ~

- Putin cam prea bizar, domnule, dupa opinia mea.

- Dar 0 gramada de baieti m-au intrebat care-i

roitorul meu. .'

- Fara iridoiala pentru a-I eVllta,.d. om_nule:

mal de seama ai

- Se zice ca e unul din oamenn cel '

Londrei . . de

- I~Rotriva calitatilor sale morale nuam rurruc

biectat, domnule. ~" h 1

Am sovait' nitelus, Simteam ca mcap. ~n ? eare e

I:likaului astuia ~i ca, dac~ cedez. ac~m,. o~a. ajung . c: hietul Aubrey Fothergill, incapabil sa f'iu stapin . pe pro iria-mi soarta. Pe de alta parte, asta de acum el'~. neIndoios un tip de rara' inteligenta, ~i ir: multe_ pnvl~te

mi-ar fi fost mai cornod sa-l las sa gindeasca pen ru mine. Pdna la urrna m-am hotarit.

- E-n regula, Jeeves, i-am spus. Asta e! Da de -po-

mana cuiva pacatosul ala de ~ostum. ~ t lin-

S-a uitat ~n jos spre mme, ca un tata con emp 1

.lu-si tandru copilul poznas ..

- vs multumesc,~ornn~le. L-an: dat aZI-n~pte ajuI irului de gradinar. Inca un pIC de oeai, domnule .

dierea lui Nietzsche. Nu v-ar placea Nietzsche, Este,din temelii, nesanatos.

- Iesiafara !

- Prea bine, dornnule.

E bizar cum un gind care te framcr.nta, daca adormi 0 noapte peste el, iti apare la trezire eu schimbat. Mi s-a iritimplat mereu si mereu, Cind desteptat dimineata urmato:are, vechea inima, [ntr-

'fel sau altul, nu se mai simtea nici pe ju:matate a~t zdrobita. Era 0 zi absolut la inaltime !?i exista ceva, felul cum soarele mi se strecura in fereastra si in pasarelelor prin iedera, ceva care aproapc rna facea rna intreb daca nu cumva Jeeves a avut dreptate. urma urmei, desi Florence avea un profil rninunat, o asemenea logodnica era 0 captura chiar atit de s lucita pe 'Cit ar fi putut sa-s] imagineze un observatorind? Oare nu era nici un pic de adevar in tot . spusese Jeeves despre caracterul ei ? Am inceput dau searna ca nevasta ideala pentru mine era ceva dical diferit, ceva rnult rnai caldut !?i mai lin si mai pind 9i ma-ntelegeti.

. A~unsesem tocrnai la partea asta, oind ochiul mi cazut pe Tipurile de teorie a eticii. Am deschis-n si, rnina pe inirna, va dau cuvintul meu de onoare jul care m-a palit arata exact asa :

Din cei 'doi terrneni antitetici ai filozofiei' elene, mai unul era real $i de' sine siiitiitor ; iar acesta Gindirea'Idealii, ca opus a ceea ce avea de piiiruns model at. Celatalt, corespunzator Naturii 'noastre, era sine [enomenoloqtc; ireal, tara reazim permanent,

. avind vreun atribut care so. reziste doua 'clipe la rind pe scurt, reconsiderat de la negare doar prin siiliisluirii realitiitilor intrevazutedin latura opusii.,

Ei bine, vreau sa va spun ca - dar ce mai pot] spui ? Si pe urrna, peste toate astea, Nietzsche, cu mu mai cumpl] t !

- .Ieeves, i-am spus cind a intrat 'cu ceaiul di.mineata, m-arn mai gindit. E!?tiangajat din nou.

31

_ sa rna descotorosesc de Jeeves? am mtrebat eu aproape sufocat.

Da. Nu-mi place.

_ Nu-mi place, a spus ~i matusa Agatha.

_ Dar nu pot. Vreau sa spun... pai, fara Jeeves nu

pot sa rezist nici macar 0 zi !

_ Ba trebuie .sa poti, a spus Honoria. Nu-mi place

de loc. . .

_ Nu-mi place de loc, a spus matusa Agatha. Nu

mi-a placut niciodata.

Inspaimintator, nu ? Stiam eu ca insuratoarea este un soi de lichidare generala, dar nu rni-a trecut prin cap a ar putea pretinde de. Ia un muritor asemenea sacri'Cicii cumplite. Bestul rnesei l-am petrecut intr-un fel de stupoare,

Dupa dejun, daca-mi amintesc bine, planul era sa rna ~in dupa Honoria prin Regent Street, ca sa-i car cumparaturile ,; dar cind s-a sculat si a inceput sa rna adune printre oelelalte lucruri ale ei, matusa Agatha a oprit-o, '

_ Ia-o inainte, draga mea, a spus ea. Vreau sa-i spun II ti Bertie oiteva cuvinte.

Deci Honoria a intins-o, iar matusa Agatha si-a apro-

plat scaunul de-al meu ~i a inceput. '

_ Bertie, mi-a spus ea, draguta de Honoria nu stie, .lnr in legaturw lOU casatoria voastra s-a ivit 0 mica greulit.

_ Dumnezeule ! chiar asa ? am 'Cxclamat eu, speranta

11 -epind sa incolteasca.

_ A, nu e mare lucru, desigur. Dear ca e un pic cam «xasperant. Chestia e ca sir Roderick a devenit cam si-

c' tor.

_ Ce, i se pare 'cumva ca nu sint 0 partida buna ?

VI' a sa rupa invoiala? Ma, rog, poate ca iare dreptate. _ Bertie, nu fi absurd. Nici yorba de ceva alit de 1'1'1, s. Dar profesia lui sir Roderick, prin natura ei, il rllf'(', din pacate, excesiv de prudent.

N' -am pricepu t.

- Excesiv de prudent?

_ Da. Banuiesc ca e inevitabil. Un specialist in boli

111'1 voase, cu 0 experienta atit de larga ca a lui, greu ar

SIR RODERICK SOSE$TE LA MASA

. ~OMBA a cazut exact la trei , .

CInCl de minute (dupa or G lsp~ezece 1?1 patruzeci

do~.~ matusa-mi Agatha a t ~een~lCAh) .. Benson, maj prajiti ; ~emotia 'mea a f;st ~~~ald irrn ofer:a A ,,~ .. ~"';-

vindu-rna, am scapat di F ~ e marel mcit,

pina in maduv:a oase1or ,dn ;mg~u:af. sase . bucati, Zgud

P t ' aca rna In~elegetl

oa e v-am povestit alta data . . '

desc -cu Honoria Glosso a ~u.:n an:,aJuns sa rna ~V."'U"'_

a-i face un se .. A p, datorita stradaniilor me1e

. . rviciu tmaru1ui Bi Lit 1 .

mineata de care va vorbesc H ng_o 1 ~t e. Ei, si in

Ia matusa Agatha la d ,. onorI:~ rna remorcase

M t ,eJun, 91 tocmai sp

" oar e, unde ·ti-e coasa ?« Ad' . unea-m

partea cea mai groaznlca abi a' CJn mi-am dat seama

B ti ' ' acum urma.

- er ie, mi-a spus brus H i9i adusese aminte, cum zic . o~oria ca ~~ cind acela al tau? ceai ca-1 chearna pe

- Ihm ? A, Jeeves.

- Cred oa are 0 inf1uent~ ~

Honoria pA ~ ~ ~ . a proasta asu,pra ta a

de el. . rna ne casatorim, trebuie sa te d ' '

Acesta era momentul cind . A

gura ~i ci d mi-a trernurat m mina

cei mai b n . a~ expediat in zbor peste bord sase , urn sr mal crocanti carton in ti

se arunca dtipa ei ca u d '.' ~ Imp ce

, n emn "'1 batr! Ao

toare lansat in re A 'i rm cnne de

cuperarea vinatului.

36

37

putea sa nu-si formez'e despre omenire ' ,

cum earn pocita. 0 Imagme

oi De data _asta am inteles unde batea,' Sir

ossop, tata1 Honoriei este it '"

nervoase,pentru ca ' - , num~ specIalIst in

stie ca de fapt e un ~~f~emal f~umos, dar toata I

Spun ca atu . ind ' paznic la haIamuc. Vreau

, nCI 'cm unchiul durnn t -

sirnte nitelu~ agitat li'i d~d n _ 't~a,voas ra, ducele,

infigQndu-~i paie . rin ,ar " ,:gasl 1 in sal~nul .ctli_l J8!>tru. trimitetj e 'biHdnul Glo;soP' PTrom:~ per~oana dupa

f ' , tpaie m jurul

,ace mventarul organismului, vorbe t

nerves suprasolicitat i recom _ ~ e despre

Iare "iii to ate eels M ,9 fi and~ ,repaos total

, ,a,l' lecare famlhe a t- .. I

cindva,~i presupun ca a t ail . ,anI -a cherna

tie - ad' - - tat ea mereu in aeeasta si

ica, sa sal de paza la - -t" 1

timp_ ce rudele lor cele rnai dra c:pa, lIU oa:~enilor,

neaza Ia ospiciu dupa duba ,gl' _~l _ aproplate "'--'-'<:;"'<" __

sa ,,' f - mc ina 5a-1 faca pe

- ... 1 ormez.e ,ceea 'ce ai putea nurni , ,

des pre natura omeneasog, ,mI 0 l1na;gme

--:- Vrei sa spui ca rna crede smucit a' ,

nU-9Idore~te un ginere,smucit,? ' . m ZIS eu, ~1

In loc sa se bucure d 'to ' ,

. tusa Agatha paroa mai cu~:J~~:~~a~~~ priceplJsem, - Nu e verba citusi de r -

ridiool Ti-arn spus c- p,:, m sa .creada eeva atit

sa se ino edi t' a e nurnai excesiv de prudent V

'r n eze personal - ti '

s-a oprit, pentru ca Benson ,cat es 1 perfect normal.

carea lui, acontinuat:) Par~~;a~~ ~u ca~eaua, Dupa

poveste extraordinara cu ,_ , a "I ~a a.1~'Il~ la '

Oswald, in lacul de ~ Drz;t~:e~-al fl Imbrmcit pe fiu crezut, fireli'te. Pina si tu ge ~a!l~ 0 cheshe de

asta. ~ cu greu ai fl in stare de una

- La drept vorbind sa tii ca

de el ~i ca a cam zburar d~ pe P~d. m-am cam

- Oswald te acuza t ' -

Asta l-a tulburat pe sir ~~:~~~,~a l~ai imbrincit in

sa intreprinda cercetar' . ~l, din pacaie, I-a

t-· 1 -~I asa a aflat de

au unchi Henry. spre

,M-a privit cu 0 doza zdrava - d .,'

am tras 0 sorbitura- g'r'a:va- r1,' anaf e solemmtate, Jar

, . run ca ea N it

lmpreuna in' dulapul fa T ' '. ,e us am pe

rrn rei, exammmd dragul si

38

trrnul schelet. Sa vedeti, raposatul meu unchi Henry era p- cale de a deveni pata de pe blazonul Wooster-ilor, Ca om, era cit se poate de cumsecade, unul dintre cei pe care l-am indragit cind erarn scolar, pentru ca irni strecura I ani de' buzunar fara sa se zgirceasca : dar nu incape Indoiala ca uneori faceachestii destul de ciudate, remarrindu-se prin adapostirea a unsprezece iepuri Iavoritl in dormitorul lui; si banuiesc ea un purist l=ar fiputut

ocoti mai mult sau mai putin ticnit. De Iapt, ca sA fiu ineer, si-a incununat cariera, Iericit pina in ultima clipa ~l inconjurat din toate partile de iepuri, intr-un soi de dlmin.

- Desigur, e un lucru grozav de absurd, a urmat rna- 1,II1?a Agatha. Daca cine va din familie i-ar fi mostenit [iictului Henry excentricitatea - si nu era mai mult decit \Lit - ar fi fost mai curind Claude si Eustace - si nu rred sa existe doi baieti mai straluciti deeit ei. .

Claude si Eustace erau gemeni 1?i fusesera inca baktani cind eu irni terrninam la scoala ultirnul trimestru. : k-ormonindu-mi amintirile, mi se parea ca acest cuvint "straluciti" - abia de ajungea sa-i descrie. Intreg acel nimestru, dupa cite mi-l aminteam, 11 petrecusern scotlndu-i dintr-o serie de taraboiuri inspairnirrtatoare.

- Uite cit de bine se cornporta ei la Oxford. Matu-

-ta Emily a prirnit deunazi 0 scrisoare de la Claude,

'I unindu-i ca amindoi spera sa fie prirniti curind intr-un I lub Ioarte important, numit "Ciiutatorii".

- Cautatorii.? (Nu putearn sa-mi amintesc . de nici III) club cu numele asta.) Si ce cauta ?

- Claude n-q precizat, Cauta, presupun,_ Adevarul,

1I11 Cunoasterea. Dar, evident, e mare lucru sa fii mernIWLI al clubului, caci Claude adauga ca lordul Rainsby, Ilul contelui Datchet, este si el unul dintre oandidati. Ilri'cum, ne-am' indepartat de subiect : sir Roderick vrea aiba cu tine- 0 .discutie linistita, intre patru ochi. Ma I. ;0; li pe tine, Beitie, sa fii... n-o sa spun inteligent, dar III car lntelegator. Nu mairchicoti isteric ; mcearca sa f'f' nesti din ochii tai expresia asta sticloasa : nu mai I' Ii .a si nu tebitii mereu; si tine minte ca sir Roderick t' t presedintele sectiei ' din vestul Londrei a Ligii impo- 1II\I'a jocurilor de noroe, asa ca te rog sa nu-i vorbesti

39

pre curse. Va lua masa cu tine, miine _in apartamentui , la unu si [umatate, Te rog, ~ine minte ea nu. bea vin, aproba viguros fumatul, si nu poate minca deoit feluri rem de usoare, datorita unci digestii dificile,' Nu-i ri cafea, care in ochii lui reprezinta [umatate din caile tuturor tulburarilor nervoase de pe lume.

- Cred ca cel rnai potrivit ar fi un biscuit pentru ii si un pahar de apa, nu ?

- Bertie!

- Bine, bine. A fost un fel de gluma.

- sa stii cii tocmai remarcile idioate de Ielul aeesta

; de natura sa stirneasca 180 sir Roderick cele mai aznice banuieli, Te rog, incearca sa te abtii in preta lui de 1a oricare din persiflarile tale prost plasate. In om extrem de series ... Ce, ai ~i plecat ? Fie, dar te , tine. :minte tot ce ti-am spus. Ma bizui pe tine, ~j ~a se Intimpla ceva, sa stii ea niciodata n-am sa te

t. .

- E-n regula! am spus eu. '

Asadar, iata-ma spre cas a , cu perspeetiva unei zile n nu se poate mai placute,

Mi-am luat micul dejun cam tirzior ~n dimineata urtoare si pe urma am iesit sa fac un tur, Mi se parea nu trebuie sa crut nici run efort pentru a-mi limpezi .riria cutluta, iar un pic de aer proaspat de. obicei alunga

izatia aceea de ceata care te impresoara 180 Inceputul si. Ma plimbam prin Hyde Park !li ajunsesem la 'capa-

lui cind un individ mi-a trasnit una intre omoplati. a tinarul Eustace, varul meu. Umbla brat la brat eu i doi tipi : eel de 1a margine era varul meu Claude, iar din mijloe era un flaeau cu rota rozalie, parul blond

.in sol de privire care cerea scuze.

- Bertie, babrine I spuse calduros tinarul Eustace.

- Buna ! am raspuns eu, fam sa sar in sus de bucurie.

- Ia te uita, ce noroc sa dam peste tine, singurul om

1 Londra in stare sa ne ajute asa cum se cuvine si cum -ai obisnuit l Apropo, inca nu l-ai cunoscut pe Ral1U, nu ? Racane, asta-i varu-meu Bertie. Lordul' Rainy - domnul Wooster. Tocmai trecusem pe la tine, BerI. Amarnic dezamagiti oa nu te-am gasit, dar batrinul

J eeves ne-a facut onorurile casei. Omul asta e 0 comoara, Bertie. Nu-l Iasa din mina.

- Ce faceti la Londra ? am intrebat .eu,

- Ei, ne invirtim si noi pe-aici. Doar pentru 0 zi. 0

vizita fulger, absolut neoficiala. Ne prelingern [ndarat cu trenul de trei I?i zece. Si acum, ,in legatura cu prinzul Ia care te-ai oferit de buna voiesa ne dnviti, unde mergem? Ritz? Savoy? Carlton? Ori, daca esti membru in clubul Ciro sau Embassy, osa ne multumim si eu asta.

- Nu· pot. Am eu insumi intilnire cu cineva. $i, Doamne ! am spus uitindu-ma la ceas, sint in intirziere, (Am Iacut semn unui taxi.) Imi pare rau.

- Atunci, a spus Eustace, ea de la barbat la barbat imprumuta-ne 0 hirtiuta de cinci lire.

N-aveam timp sa mai stau la tocmeala. Msam idespartit de bani si am saritin' taxi. Cind am ajuns acasa, se facuse doua fara douazeci, Am dat buzna in salon, dar era gol.

J eeves a aparut ca fulgerul.

-- Sir Roderick n-a sosit inca, domnule.

- Baiat bun, am spus eu. Credeam ca 0 sa-l gasesc

nimicindu-mi mobilele. (Experienta m-a [nva~at ca, cu Cit ai rnai putina pofta de cineva, cu alit sint mai multe sanse ca sa-ti pice pe cap cu mare punctualitate : il ~i vedeam in minte pe batrinul flacau patrulind pe covorul din salonul meu, spunind rnereu : "lata, deci, ca nu mal vine, odata !" ~i incingindu-se clipa vde clipa.) Totu1 'e-n regula?

- Am Impresia ca yeti gasi pregatirile . pe deplin satisfacatoare, domnu1e.

- Ce ne dai'?

- Consomme reee, cotlet de vitel ~i desert. Cu sue

de larniie la gheata.

- Merge: nu vad cum minoarea asta i-ar putea distruge digestia, Sa nu te lasi antrenat de ospa,t si sa te apuci eumva Sa aduci vreo cafea.

- -Nu, domnule.

- $i nu-ti lasa ochii sa capete 0 prrvrre sticloasa,

daca nu vrei sa te trezesti lqtr-o celula capitonata, inainte de asti ee s-a Iritimplat cu tine.

41

- Prea bine, domnule. S-a auzit soneria.

- Tm-te bine, Jeeves ! l-am spus. Am pornit-o !

II intilnisem, desigur, pe sir Roderick Glossop si rnai inte, dar numai in prezenta Honoriei ; ,~i are Honoria a care face ca oricine se afla prin preajma ei sa-ti ra oareeum pitic ~i neinsemnat, in cornparatie cu ea. -mi dadusem seama pina atunci ee pasare ciudata era rinul Roderick. A yea 0 pereche de sprincene stufoase, e dadea oohilor sai .0 privire . sfredelitoare, soiul de vire eu care nu era de .loc sanatos sa te izbesti pe stocul gol. Era destul de inalt si destul de voinic 1?ri avea lUI eel mai enorm ce se poate -inchipui, lipsit de urIe vreunui fir de par, ceea ee 11 faeea sa para, si mai ens '91-1. marea asemanarea cu cupola oatedralei

Paul. Cred ca la palarii avea numarul eel rnai mare, a Ia ce dezastre se ajunge cind iti lasi creierul sa se

rvolte'prea multo .

- Ura, ura, ura l am spus eu, incercind sa gasesc nota ioasa, cind brusc rni-am dat seama d tocmai asta era lUI de lucruri pe 'care Iusesern prevenit sa nu le scap 1 gura.

E al naibii: de greu s-o incepi cu bine in siruatii din .ea. Un flacaucu apartament.fn Londra este tare han.apat. Vreau sa spun '<:ii, daca as fi Iost tinarul mosier -si primeste oaspetele latara, as fi, putut sa spurn: "Bine

venit la conacul Meadowsweet!" sau alta chestie din .a, plina de aplomb. Suna insa idiot 'sa spui : "Bunvet la numarul 6 A, blocul Crichton, strada Berkeley, ctorul I Vest."

- Mil tern ca am intdrziat putin, a spus el in timp ne ·a1?'~zarn. Am fost retinut la clubul. meu de dare lord Alastair Hungerford, fiul ducelui de Ramfurline. Mi-a. format ca excelenta sa prezinta 0 reinnoire evidenta simptomelor care i-au ingr+jorat atita familia. N-am

rtut sa-l parasesc imediat. De ad, nepunctualitatea mea,

re, sper, nu v-a incomodat, '

- Vai, citusi de putin ! Va sa zica, ducelui i-a sa'I"it 0 )aga,' ai ?

,r .: '

- 'Expresia pe care 0 Iolosit] nu este exact aceea 1a care as fi recurs eu pentru a ma referi la capul poate al celei mai nobile vfamilii a Angliei, dar nu incape indoiala ,ea 0 ~areea!I"e agitatie cerebrala, asa cum ati sugerat, se rnanifesta, 9i nu putin, (A of tat, pe cit ii permitea gura plina. de cotlet.) 0 profesie ea a mea reprezinta 0 necontenita incordare, necontenita incordare,

- Cred si eu.

- Citeodata, sint ingrozit de cele ce vad ;in jurul meu.

(S~a oprit brusc, si a intepenit oa un dine de vinatoare eli laba an aer.) Aveti 0 pisica, domnule Wooster?

-r-r- Cum? 0 ee .? 0 pisica ? Nu, nici 0 pisica,

- Am avut impresia distincta <ca as fi auzit 0 pisica

rnicrlaind, fie 'in camera asta, fie 'in .apropierea loeului incare ne aflam.

o fi fost vreun taxi sau ceva pe strada. - Ma tern ea nu va ,inteleg.

- Vreau :sa spun ea taxiurile urla, stiti. Cumva ca

pisicile, pe 0 cale san alta.

- Nu 'observasemp,semanarea, mi-a raspuns el cu

oarecare raceala.

- Serviti-va cu sue de Iamiie, am spus eu.

Conversatia incepea sa devina rnai curind anevoioasa. - Multurnesc. Jurnatato de pahar, daca se poate.

Parea ca licoarea iadului I-a mai intremat, pentru ea a reluat discutia un pic mai de la om la om : •

'- Am 0 deosebita antipatie pentru pisici. Dar ce spuneam ? - a, da, Citeodata .sint de-a dreptul in:grozit de eele ce vad In [urul meu. Nu este yorba numai de cazurfle ce tin direct de mine, ea profesionist, oricit de dureroase ar fi multe dintre ele. Este yorba de ceea ee vad mergind prin Londra. Citeodata mise pare ea lumea intrea:ga sufera de dezechilibru mintal, Bunaoara, chiar azi dimineata s-a produs un incident eu totul aparte ~i extre,rti' de dureros, in, timp ee rna indreptam spre club, Vremea fiind Iblinda, ~i cerusem soferului sa decapoteze masina, ~i statearn ~n spate, rezemat eomod, bucurindu-rna di~ plin de scare, cind am fest opriti in strada de una din acele blocari ale circulatiei, inevitabile intr-un sistern atit de congestionat cum e Londra.

Probabil di ami cam las as em mintea sa hoinareasca, l atunci cind s-a oprit sa ia 0 sorbitura de sue, am .t sentimentul ea aseultam 0 prelegere si oa era de ~pta.t sa spun si eu ceva.

I-auzi ! L-auzi ! am zis eu. Poftiti?

Nirnic, nimie. Spuneatica ...

Vehieulele din directia opusa Iusesera ~i ele oprite iporar ; dar, dupa un moment, li s-a dat libel' sa-si neze cursul. Eram afundat in meditatie, cind deodata

intimplat ceva extraordinar. Palaria mi-a Iost brusc ulsa de pe oap ! Si, uitindu-ma indarat, am zarit-o turata, eu un soi de triumf infrigurat, din interiorul ri taxi care, chiar ~n timp ce rna uitarn, a disparut ;Inun punct mai putin aglomerat si s-a pierdut din ve-

·e. . .

N-am ris, dar am auzit dar citeva din coastele mai ~in sud ate cum imi [ucau in ligamente, din cauza eforui de a rna abtlne.

- 0 fi vrut sa faea 0 gluma, am spus eu. Nu ? Presupunerea nu parea de loc pe placul batrmului

cau,

- Consider, a spus el, 'ca nu prezint deficiente in aprerea elementelor de umor, dar rnarturisesc ca' mi-e greu detectez ceva mrudit cu glumain acest ultragiu. Nu

ate incapea -vorba ca aceasta actiune apartinea unei ate dezechilibrate mintal. Aceste vatamar! mintale s~ t 'exprima in orice forma. Ducele de Ramfurline, la re m-am refer-it chiar adineaori, are impresia - si va uri asta strict confidential - ca e un canar; iar izbuc~ea accesului sau de astazi, care l-a tulburat atita pe :dul Alastair, se datora faptului cii un servitor negliIt a omis sa-i aduca matinal a lui bucatica de zahar.

mai cunosc cazuri cind ... domnule Wooster, EXISTA pisica in imediata noastra apropiere ! $i NU este pe :ada! Miorlaitul pare sa provina din camera inveciIta.

De data asta trebuia sa admit ca nu mai poate incapea doiala. Din camera de alaturi se . f'acea auzit sunetul stinct al unui mieunat. L-am sunat pe Jeeves, care s-a

strecurat mauntru si a ramas in asteptare, eu un aer de adinc devotament.

- Domnul doreste ?

- Aaaa, J eeves, am spus eu. Pisici l Ce-i eu asta ?

Exista vreo pisica in·apartament ?

- Numai cele trei din dormitorul dumneavoastra, domnule.

- Cum?!

.- Pisici ;in dorrnitorul lui! I-am auzit pe sir Roderick rnurmurmd cu un soi de durere, si privirileIut m-au izbit in turela ca 0 salva de gloante,

- Ce vrei sa spui ? am intrebat, Cum adica numai

cele trei din dormitorul rneu ? '

- Cea neagra, cea vargata ~i aceea mica, de culoarea Iamiii, domnule.

- Ce naiba 0 mai.; ? !

M-am precipitat in jurul mesei, spre u~a. Din pac ate sir Roderick tocmai se hotarise s-o coteasca~i el in aceeasi directie,a~a ca ne-am ciocnit in usacu 0 forl;a. naprasnica si ne-am impleticit impreuna pina in hol. S-a desprina cu mare abilitate din aceasta mclestare si a in~n:icat de pe cuier 0 umbrola.

- '~u te aprop~a! a zbierat el, agitind-o deasupra capului. Nu te apropia, domnule ! ,sint inarmat !

Am simtit ca e cazul sa-l potolesc.

- Imi pa:e ?espus 'de rau ca v-am tamponat, am spus eu. Pentru nirmc in lume n-~ fi vrut una ca asta. Nu voiam dealt sa rna reped sa vad si eu cum stau lucrurile.

Parca putin mai domolit,$i-a cobortt umbrela. Dar toem~:1i ~tunci s-a dezlantuit in dorrnitor un tarabo! inspaimmtator. Se auzea ca si cind toate pisieile din Londra, impreuna cu delegatele din suburbii, S-8'll intrunit sa-si rezolve divergentele, 0 data pentru totdeauna. Un soi de orchestra a felinelor, transmisa cu arnpl ificatoare,

- Zgomotul asta este de neindurat l a .racnit sir Roderick. Nu pot sa rna aud nici pe mine insumi.

- Irni imaginez, domnule, a spus Jeeves plin de respect, ca animalele s-au inveselit oarecum, ca urmare a faptului ca au descoperit pestels de sub patul domnului Wooster.

Batrtnul fladu s-a clatinat,

45

_ Peste ! Am auzit bine ? - Poftiti, domnule?

_ Ai spus d. se afla un peste sub patul domnului W 0-

~r ?

- Da, domnule.

Sir Roderick a scos un geamat infundat si s-a intins

)a piHarie~i baston.

- Ce, ati ~i plecat ? amspus eu,

_ Domnule Wooster, nimic nu ma . poate impiedica plec l Prefer sa-rni petrec timpul lfber intr-o cornpanie i putin excentrica.

_ Pai, 0 clips ! Stati ca Yin 9"t eu ! Sint sigur ca toata

iria asta poate fi lamurita,. J.eeves, palaria !

Jeeves a aparut linga mine. Am luat palaria de 1a el

ni-am indesat-o pe cap.

- Doamne Dumnezeule !

Socul a fost supraomenesc. Obiectul acela blesternat r si simplu rn-a inghitit, daca ~n~elegeti ce vreau sa In. Inca in tirnp ce-rni puneam palaria, avearn 0 vaga presie ca este putin cam prea incapatoare ; si n-am neat bine sa-i dau drumul la vale, ca mi s"a insta1at 1a rnai jos de ureohi, inghitindu~mi oxigenul ca un soi stingator de incendii,

. Ptiu! Nu e palar ia mea!

_ E palaria MEA! a zis sir Roderick pe 0 voce, cum va spun, aproxirnativ cea rnai rece ~i mai uricioasa 1. cite mi-a fost dat sa and vreodata. Aceasta palarie . -a Iost Iurata azi dimineata, In timp ce rna aflam in asina.

- Dar ... ·

Presupun ca Napoleon sau altul in genul asta ar fi cut fata situatiei, dar trebuie sa va marturisesc ca pe ine rna depasise. Nu Iaceem decit sa stau acolo, holndu-rna intr-un soi de coma, in timp ce batrinul flaca.u ridicat - palaria de pe Iaptura mea si s-a mtors catre .eves.

_ Cred ca ar fi bine, i-a spus el, sa rna insotesti 0

icata de drum. Vreau sa-ti pun citeva intrebari.

- Prea bine, domnule.

Pai, stai, dar ... ! am inceput eu, dar rn-a abandonat

:010.

A ie~~i! c~ pa~~ martial.i, urrnat de Jeeves, si in clipa acee.a taraboiu] din dorrnitor s-a dezlantuit iarasi mai

tare ca oricind. tI '

_ .E~,:m satul. ap:_oape pi~a peste cap. 'Vreau sa spun, PlSIC1 lr:. pro~rn~I ta~l dormitor - earn lata, nu ? Nu stiam ~um naiba razbisera acolo, dar eram binisor hotadt sa le mtr~r,:~ fara i~n~irziere pien~cu!. ~ dat usa de, perete. o ~cl.1pI~a, a~ zant. earn 0 suta cmcisprezece pisici de toate ~arIl:mle ~1 Culo~lle, zgrriindu-se Qn mijlocul camerei, si imediat au zbugh1~-0 pe ~hnga mine, dintr-un salt, si duse au fost:. pe u~.? din fa~; de .pe urma acestei ~ncle~tari de mas':. ~-a ramas ,declt. ca~u~ contuzionat al unui peste mare,~ zacind pe COV'Or 171 privind spre mine cu oarecare severitate, ~e ~~rca mi-ar fi cerut sa-! prezint in scris scuzesi explioatii.

Era ce:ra in, expresia acestui : vestigiu care pur 91 sirnplu ,an-a. inghetat ;~ m~am r~t:as.in. virful picioarelor ~i a?1 inchis .U9a dupa mme. $1, in tirnp. ce faceam as 13 , am dat peste cineva.

. - Pardon! zise voce-a.

M-am .intors: Era ce.tateanul acela 'cu fata rozalie, lord.uI A9a-~1-pe-dmcolo, tipul pe care-I irrtilnisern cu Claude

~l Eustace: .

.. - Nu te supara, a spus el pe un ton de scuza, dar pi.sicile acelea pe care tocmai Ie-arn ,intilnit fugind in jos nu curnva erau ale mele ? Sernanau perfect cu ale mele - Fusesera [n dormitorul meu. , .

- Atunci E~AU intr-adevar pisicile mele ! a spus ~l

trist. E, da-le naibii. .

- Dumneata mi-ai pus pisici in dormitor ?

- Valetul, -cum naiba ii zice, le-a pus. Mi-a dat un

sfat care parea destul de sanatos, ca pot sa le las acolo pina i~i pleaca tren~l. Tocmai venisern sa Ie iau. s; uite-le ca s-au dus ! E1, .gata, cred ca nu mai e nimic de fa cut. Oricum, sa iau palaria ~i pestele.

T'ipul'Incepea sa-rni displaca. ,

- Tot dumneata rni-ai pus acolo pestele acela im-

pu~t? '.

- Nu, pestele era al. lui Eustace. Palaria, a lui Claude.

M-am prabusit moale ,intr-un scaun.· .

47

- Af? zice ca astea nu mai poti sa mi le explici, ai ? Placaul s-a zgiit la mine cu oarecare mirare.

- PiH, nu =?tii despre ce e verba ? la te uita ! (S-a in-, lit ca un rae.) Fireste, daca nu esti la curent, nu m-ar ra ca toata chestia sa-ti fi parut oarecum curioasa.

Curioasa e putin zis.

- Stii, era pentru "Ciiutatorii".

- "Cautatorii"?

- Stii, un club dat dracului, la noi, la Oxford; verii

rnitale lid cu mine ne dam peste cap sa fim primiti acolo.

sa fii ales, trebuie sa sterpelesti ceva. Stii, un soi de o1:i amintire. Sa zicem o casca de politist, sau 0 bucata rtr-o usa, sau iasa ceva. Sala clubului, 1a dineul anual, garnisita cu lucruri din astea, l?i toata lumea tine cultari ~i asa mai departe. Destul de simpatico Ei, ~i noi iam sa facem un efort· oarecum deosebit, sa ne remarn printr-o isprava in stil mare, daca ma-ntelegi, =?i 1 venit la Londra sa vedem daca nu se poate culege va mai iesit din comun. Si chiar de la inceput am avut

noroc uluitor. Varul durnitale Claude a reusit sa colec.neze un joben bunicel dintr-o masina in mers, iar varul mitale Eustace s-a furisat eli 0 splendoare de somon, sau

peste, de la restaurantul Harrod, iareu, de Ia prima ~, am inhatat trei pisici grozave. Pot sa te asigur ea am ingrozitor de impovarati. Greutatea era sa gasim .ul unde sa ne parcam luerurile, pina pleaca trenul. 'ati bestial de suspect, ma-ntelegi, dud te fitii prin ndra cu un peste ~i 0 turma de pisici, Si atunci, Eus.e ~i-a amintit de dumneata, ~i am venit aid toti gra~da Intr-un taxi. Erai plecat, dar omul dumitale a spus

e in regula, Cind te-am iritilriit, te grabeai atita, ca am apueat sa-ti explicam, Eh, atunci sa iau palaria, ,cii nu te superi. .

- S-a dus.

- S-a dus?

- Tipul de la care ati sterpelit-o, s-a nimerit sa fie

vitat aici la prinz. A luat-o cu el.

- Oh, ia te uita l Bietul Claude va fi pur f?i simpLu robit. Am ramas numai cu superbul nostru somon, sau m Ii ziee pestelui acela.

- Te intereseaza sa-i examinezi ramasitele ?

Cind a vazuj, epava, parea ajuns Ia capatul puterilor. - Ma indoiesc ea membrii comitetuluivor accept a .aceasta piesa, a spus el eu tristete. Nu prea a ramas mare lueru, nu ?

- Pisicile au mincat restul.:

A oftat din adincuri,

- Nici tu pisici, nici tu peste, nici: tu palarie. Atitea eforturi, pentru nimie. Viata e cumplita, Si unde mai pui ca ... rna scuzi, mi-e foarte greu sa-ti spun, dar n-ai putea eumva sa-mi imprumuti 0 hirtiuta de zece Iire ?

- Zeee? Pentru ee?

- Stii, de fapt trebuie sa mai dau 0 radta si sa-i scot

pe Claude si Eustace de la puscarie. Au fost arestati.

- Arestati ? .

- :Oa. Vezi, ori ea s-au entuziasmat prea tare dupa

inhatarea palariei, sau a pestelui, ori ca am avut un dejun mai curind festiv, dar s-au intrecut pe sine, bietii baieti, f?i s-au apucat sa sfeteriseasca un autocamion, Naiv, fireste, pentru ea nu vad cum ar fi putut sa-l dud in sedinta comitetului de 1a Oxford sa-l arate, Dar nu era chip sa te intelegi cu ei, iar cind soferul a ,inceput sa faca gaUi.gie, s-a produs 0 mica mvalmaseala, iar acum Claude f?i Eustace mai mult sau mai putin Iincezesc la politie, la statia de pe Vine Street, pina tree eu pe-aeolo sa depun cautiunea pentru ei. Asa ca, dad ai reusi, in legatura cu hirtimta aceea ... Vai, multumesc, e grozav de amabil din partea dumitale. Ar fi fost tare pacat sa-i Iasam acolo, nu ? Vreau sa spun ea sint amindoi baieti nemaipomenit de bum, stii. Toata lumea Ii iubeste la universitate. E inspaimtntetor cit de populari sint.

- Te cred ! am spus eu.

Cind Jeeves s-a inters, dl asteptam pe presul de la intrare. Voiam 0 explicatie cu ticalosul.

- Ei ? l-am il:m/boldit eu.

- Sir Roderick mi-a pus 0 serie de intrebari, dom-

nule, cu privire Ia vobiceiurile f?i modul dumneavoastra de viata, la care am raspuns cu precautie,

- Nu-mi pasa de asta ! Vreau sa stiu de ce nu i-ai explicat toate de la bun inceput! Un singur cuvint de-al tau ar fi lamurit totul,

49

4

- D.a, dornnule.

Acurn a inceput sa rna creada ticnit,

- Nu m-ar mira prea mult, judednd dupa convora avuta cu dumnealui, domnule, sa-i fi intrat in cap ) asemenea idee.

I'ocmai rna pregateam sa desohid iar gura, cind a sutelefonul. A raspuns Jeeves.

- Nu, doamna, domnul Wooster nu este acasa, .Nu, mna, nu stiu cind se intoarce, Nu, doamna, n-a lasat )a. Da, doamna, ii voi comunica.

A pus receptorul in Iurca.

- Doamna Gregson, domnule.

Matusa Agatha! 'Ma asteptam la asta. De cind masa -se scurtcircuitata, umbra matusii Agatha incepuse pinzure deasupra capului meu, ca sazic asa.

- Cum, stie ? A!li aflat ?

- Banuiesc ca sir Roderick a vorbit cu dinsa la te-

In, domnule, si.; .

- S-a zis cu clopotele mele de nunta, ai ? Jeeves a tusit,

- Doarnna Gregson, de Iapt, nu mi-a fa-cut vreo con:nta, sir, dar imi inchipui ca asa s-a intimplat. Parea it agitata, domnule !

Ciudat, dar rna naucisera in asa hal batrinul tip, ~i cile, si pestele, si palaria, si individul rozaliu, plus ce-a urmat, indt pina acum .pur si simplu imi scapase tea pozitiva. Uf, Dumnezeule, mi se lua de pe suflet devarata piatra de moara l Usurarea mea era sublima, m scos un chiot.

Jeeves.um spus eu, cred ca aici e lucratura tao

Poftiti ? .

Cred ca ai avut situatia .in mina, de la bun inceput. Sa vedeti, dornnule. Benson, valetul doamnei Greg-

, a auzit fara voie 0 parte din conversatia pe care ati t-o la dumneaei acasa si mi-a mention at citeva ama.te ; si, desi poate imi iau 0 libertate nepermisa, va ·turisesc ca nadajduiam sa se iritimple ceva .si sa imIice aceasta casatorie. Ma indolesc ca tinara persoana

pe deplin potrivita pentru dumneavoastra, dornnule. - Si te-ar fi dat afara pe scari, la cinci minute' dupa unie.

Da, domnule. Benson m-a informat ca dumneaei si-ar fi exprirnat si asemenea intentii. Doarnna Gregson doreste sa treceti pe la ea:de urgenta, dornnule.

- A~a, ai ? Si 'care ar fi sfatul tau, Jeeves ?

- Cred ea 0 mica deplasare in sudul Frantei s-ar

putea dovedi placuta, domnule.

- Jeeves, i-am spus, ai dreptate ca intotdeauna. Pregate~te buna si vechea valiza, si asteapta-matn gara Victoria, la trenul pentru Franta. Cred ea aceasta este calea ballbatiei si independentei, ai ?

- Absolut ca da, dornnule ! a spus Jeeves.

CARIERA ARTISTICA A LUI CORKY

) SA observati, pe masura ce goniti printre amine astea ale -mele, ca in rastimpuri actiunea se depla:a la New York ~i prin irnprejurimi ;~i se prea poate npla ca asta sa va prilejuiasca 0 privire mirata,. sa .arn surprinda. ,,oare - s-ar putea sa va iptrebati.auta Bertram atat de departe de patria lui iubita?" 8i bine, e 0 poveste destul de lunga ; dar miniaturi-

pentru clipa de fata si restrinsa la un. film de doua ine, ajunge sa va spun ca matusa-mea Agatha rn-a lis 0 data sa incer,c a-l impiedica pe tinarul Gussie, var de-al meu. sa ia de nevasta pe una de la cabaret, rn incurcat toata afacerea in asa hal, incit am hotarrt

mai sanatos sa ramin la New York, decit sa dau ochi ea ~i sa am agreabile convorbirt indelungate despre area misiunii.

L-am trimis deci pe Jeeves sa-rni caute un apartament umea, si m-am stabilit acolo pentru 0 tira de exil.

Ma simt dater sa va spun ca New York-ul, intre toate n-ile de exil, e unul din cele mai zglolbii. Toata lumea ost grozav de drag uta cu mine, si mereu mi se parea :IDl ceva de facut, asa ca, daca intocmesc un inventar

general, n-am trecut prin suferinte prea curnplite. u tipi care rna prezentau altor tipi, iar acestia mai arte,!,!i n-a durat mult pina sa cunosc toate clicile baieti bine, de 1a cei ce se tavaleau in bani, prin carul eel mai lux al orasului, pina la cei ce traiau mai

tot timpul cu caloriferul inchis. sa faca economie, mai ales in jurul pietei Washington :_ artisti, scriitori ~i toti ceilalti. Creieri de calibru.

. Corky, tipul de care 0 sa v~ vorbesc acurn, facea parte dintre artisti, Se intitula pictor portretist, dar in realitate palmaresul lui de pina atunci era egal cu zero. Sa vedeti, buclucul eu portretistica - am studiat si eu problema un pic - este ca nu potf incepe sa pictezi portrete pina nu vine lumea sa ti le comande, f?i nu vine l?i nu ti le comanda pina n-ai pictat 0 gramada, Asta face chestia un pic earn dificila, ca sa nu zic amarnica, pentru orice

incepator ambitios. '

Corky se mai descurca desenind cite 0 caricatura pentru ziarele umoristice - avea talent la chestiile amuzante, cind dadea peste el vreo idee bUna - si mai picta Iemnarie de pat, seaune si altele, pentru reclamele din reviste. Totusi, sursa lui principala de venit era ciugulirea banilor unui unchi bogat - unul Alexander Worple, care avea 0 afacere cu iuta. Nu prea mi-e dar ce este iuta, dar pare-se ca populatia se da in vint dupa ea, intrucit domnul Worple, de pe urma iutei, i~i ridicase un morman de bani de-a dreptul indecent.

Si, sa vedeti, 0 gramada de cetateni li~j inchipuie ea dad ai un unchi bogat, ti-a pus Dumnezeu mina-n cap; dar, conform versiunii lui Corky, nu era de loc cazul. Unchiullui Corky era un tip dintre aceia zdraveni : parea profilat pentru viata vesnica. A yea cincizeci si unu de ani, si nu era exclus sa-i dubleze. Dar nu asta n amara pe bietul Corky, care, nefiind evlavios, n-avea obiectii daca un om se incapatdneaza sa traiasca mereu pe lumea asta. Chestia care-I revolta pe Corky era felul in care numitul Worple obisnuia sa-l chinuie,

Unchiul lui Corky, intelegeti, nu voia ca nepotu-sau sa fie artist. Socotea ca n-are nici un talent in directia asta. n imboldea mereu sa abandoneze Arta, sa se lanseze in iuta, s-o inceapa de [os si sa-~i croiasca drum pina sus. La care Corky zicea ca, desi n-are habar ce 8-0 fi intimplind in josul unei afaceri de iuta, trebuie sa fie ceva mult prea bestial ca sa poata fi exprimat in cuvinte. Corky, .'in plus, credea in viitorul lui, ea. artist. Intr-o zi, spuneael, va da lovitura, Pina atunci, cu tact $i su-

53

rna forta, de convingere, il faeea pe unchiu-sau sa scuipe ila 0 mica alocatie trimestriala. . N-ar fi obtinut el asta, daca , unchiul lui n-,ar fi avut asiune. In privinta asta, domnul Worple era mai cuj 0 exceptie. De regula, dupa cite am observat, caerul de industrie american nu face nimic in afara orede lucru. 'Seara, da atara pisica, sa n-o inchida peste pte, incuie biroul ~i cade imediat intr-o stare de coma,

care nu mai iese decit in dimineata urmatoare, pena fi din nou cavaler de industrie, Dar domnul Worple, tirnpul sau liber, era ceea cel se numeste un ornito. Scrisese 0 carte intitulata Piisari ale Americii, iar m scria inca una, care urrna sa se cheme Alte pGsari

Americii. Se presupunea ca Ia terrninarea acesteia incepe 0 a treia, sica 0 va tine mereu asa, pina la epuiea rntregulur stoc de pasari ale Arnericii, Corky obisa sa se duca la el , cam 0 data pe trimestru, ~i-l lasa l vorbeasca despre pasarile Americii, Se pare ca pui sa faci orice cu batrmul Worple, daca Ii dadeai prioite la subiectul lui favorit, asa ca aceste mid prelei faceau ca alocatia lui Corky sa fie in regula, deondata. Dar era 'ceva putred In situatia bietului baiat, I un suspense inspaimintator, ma-ntelegeti, si - colac te pupaza pasarile, afara de cazul ca erau rte bine si insotite de 0 sticla rece, 11 plictiseau de arte.

Ca sa terrninam studiul .figurH domnului Worple, avea ne greu de prevazut, iar tendinta lui generala era de a de ca nepotu-sau nu-i decit un biet tont si ca, orice ; ar fi facut Corky pe cont propriu nu era decit 0 do- 1a suplirnentara a idioteniei sale mnascute. Am irn-sia ca asa gindestesi Jeeves despre mine.

Deci, cind Corky s-a strecurat la mine in apartament 1'-0 dupa-rnasa, impingind 0 fata inaintea lui -~i spurd : .. Bertie, vreau sa ti-o prezint pe logodnica mea, nnisoara Singer", latura care m-a izbit mai ~ntH era mai cea pentru care venise sa rna consulte. Primele Ie cuvinte au fost astea: ",Corky, si cum ramine eli chiu-tau 7"

Sarmanul baiat a sees unul din hohotele acelea lip~ d~ veselie. Arata neliriistit si an.grijorat, ca un om

care si-a faptuit crima cu 'bine,' dar nu stie curn najba sa scape de caclavru.

- Sintem alit de speriati, domnule Wooster! a spus fata. Speram ca dumneavoastra ne-ati putea sugera 0 cale, cum. sa .... i servirn stirea.

Muriel Singer era una din Ietele acelea linistite si atragatoare, care au un fel special de a te privi eu ochii lor mari, ca si cind ar gasi ca esti fenomenul eel mai rnaret de pe lume si s-ar mira cum de inca n-ai aflat si tu. Stateaacolo cam' pricajita, uitindu-se la mine de parca si-ar fi spus : ,,0, sper d acest oarbat mare ~i puternic n-o sa-mi provoace nici 0 durere." Stirnea la oriceflacau un soi de sentiment proteguitor; iti venea sa-i ba.ti usureI minuta si sa-i spui : "Gata,' mititico, lasa, nu te rnai necaji !" sau ceva in genul asta, lmi dadea sentirnentul ca nu exista in Iume lueru pe - care sa nu-l fae pentru ea. Seman a oarecum cu una din acele - bauturi americane nevinovate, care ti se strecoara in organism fatI'a sa bagi de seama : inainte de a~ti ce s-a [ntimplat cu tine, te pornesti sa prefaci lumea din temelii, la nevoie si cu Iorta, oprindu-te din drum 0 clipa, cit sa-i pui in vedere gealatului de la coltul strazli.ca, daca se rnai uita asa la tine, 0 sa-i scoti toate maselele din gura, Vreau sa spun ca rna facea sa rna simt sprinten si al naibii de indraznet, ca un cavaler ratacitor sau orice alt tip de feIul asta. Aveam senzatia ca, in Iata ei, sentirnentele as+ tea atingeau plafonul maxim.

- Nu vad de ce unohiu-tau n-ar fi incintat, i-am spus lui Corky. Va gast ,ca dornnisoara Singer este pentru tine

nevasta ideala, - .

Corky a refuzat sa se inveseleasca,

- Nu-l cunosti ! Chiar daca Muriel 5-ar intimpla sa-i placa, n-ar recunoaste una ca asta. E un pore incapatinat ca un catir. La el e 0 chestie de principiu sa fie 'int,otdeauna contra. Tot r.e-ar intelege ar fi ea am iritreprins un pas. important fara sa rna sfatuiesc cuel; automat, 5-ar apuca - sa-l trezeasca din morti . pe Cain. A9a a Iacut intotdeauna.

Mi-arn incordat batdnacutiuta, sa fac fata acestei ur_gente.

_ Vrei sa manevrezi l.in asa fel, incit 8-0 cunoasca omnisoara Singer Hira sa stie ca si tu 0 cunosti, Pe

a, apari si tu, $L. . ~

_ Dar cum sa intorc Iucrurile in Ielul asta ?

un inteles punctul lui de vedere. Aiciera cirligul. _ N-avem decit 0 singura solutie.

- Care?

- Las-o pe seama lui Jeeves.

;i am sunat.

~ Domnul doreste? a zis Jeeves, mai mult ca sa se

observat.

Jnul din lucrurile bizare Ia el este ca, afara de cazul

tai la pinda ca un uliu, e foarte :-a:- ~a-l ~,:"~zi c~nd a i?-

in odaie. E ca una din acele pasarr vrajite din India, ~ se topesc in vazduh 9i pe urma, in piese separate, d~s, spatiile 9i se asambleaza la loe in punct':ll de. s~lre. 'un var teosof budist si pretinde ci1 a izbutit ill el,

rtia ast~, aproape, dar' n-a putut s:-~ rezolve. pina ~a 'it, probabil din pricina alimen;:at1e1. av~te. an COpI.;> eu carne de ani male moarte In chinuri t?l pateun. ~ c1ipa cind mi-am vazut omul acolo, asteptind plin atentie respectuoasa, mi s-a luat 0 greutate de _p<: ca,p.

simteam un copil pierdut care izbuteste sa-si za-

;ea tatal la orizont. "

_ J eeves, i-am spus, avern nevoie de sfatul tau.

- Prea bine, domnule.

Am scazut zeama cazului dureros al lui Corky, re-

.ind-o la citeva cuvinte bine alese.

_ Asa ca asta e, Jeeves. Vrem sa ne sugerezi Q ~ cale 1. care domnul W orple ar, putea 'face ounostinta eu nnisoara Singer, tara sa stie ca domnul Corcoran 0 unoaste. Ai inteles ?

- Perfect, domnule.

_ Ei, atunci tncearca sa gase9ti ceva. - Am si gasit, domnule.

- Ai $i gasit ?

_ Schema pe care as propune-o nu poate da gres,

. pare-se ca prezinta un inconvenient pentru cI~mne~astra, domnule, intruclt ar necesita un anumit spri-

pecuniar.

Vrea sa spuna, i-am tradus lui Corky, ca are 0 idee grozava, dar ca 0 sa coste.

F'ireste, fata sarrnanului baiat s-a prabusit : finantele pareau sa lichideze toata afacerea, Dar eu rna mai aflam sub efectul privirii fetei, care rna topise, si mi-am dat seama ca aid e startul rolului meu de cavaler ditacitor.

-- Corky, i-am spus eu, poti sa te bizui pe mine In chestiile astea. Va fi pentru mine 0 placere. Da-i inainte, Jeeves.

- A$ sugera, sir, ca domnul Corcoran sa se foloseasca de atasarnentul domnului W orple pentru ornitologie,

_- Cum naibaai aflatca e nebun dupa pasari ?

- Datorita felului cum sint construite apartamentele acestea din New York, domnule. Cu totul altfel decit casele noastre londoneze. Zidurile despartitoare dintre cam ere sint cum nu se poate mai subjiri. Fara vreo intentie de a trage eu urechea; l-am auzit uneori pe domnul Corcoran exprimindu-se cu mare' vehementa asupra subiectului mentionat,

- A9a ! Ei, si ?

- De ce nu ar scrie tinara domnisoara 0 carticica,

intitulata,~a zicem, Piisiirile Americii pe inteiesui copiilor si dedicata domnului Worple ? 0 editie Iimitata ar fi publicata pe oheltuiala dumneavoastra, domnule, iar 0 buna parte a cartii arputea fi inchinata, Iireste, unor remarci elogioase privind tratatul mult mai larg al dornnului Worple, referitor la acelasi subiect. ~ recomanda expedierea unui exemplar catre domnul Worple, imediat dupa aparitie, insotit de 0 scrisoare prin care tinara domnisoara i~i exprima nadejdea de a putea sa cunoasca personal pe omul caruia ii xlatoreaza atit de, multo Aceasta, presupun, ar duce la rezultatul dorit,dar cheltuieIile implicate ar fi considerabile.

Mii simteam ca proprietarul unui dine savant de eire care $i-a executat numarul fara umbra de ezitare. Ma lasam mereu pe mina lui J eeves iii niciodata nu-mi inselase asteptarile. Uneori, nu reusesc sa inteleg de ce un barbat cu geniul lui se multumeste sa ri'imlnii in preajma mea, calcindu-mi hainele $i fi'icind mai de toate, Daca as fi

57

It numai [umatate din creierul lui Jeeves, m-as fi SIC,\It spre postul de prim-rninistru sau ceva in genul 3.

_ Jeeves, i-am spus, e absolut naucitor l Una din '" mai remarcabile performante ale tale J

_ Va multumesc, domnule,

Fata a fa~t 0 obiectie,

_ Dar sint sigura ca n....aq fi .in stare sa scriu vreo te, ,indiierent de subiect. Nu-mi reusesc nici macar isorile.

_ Talentele lui Muriel, a intervenit Corky tusind rr, zac mai mult in directia dramei, draga Bertie. Am at sa-ti spun, dar unuldin motivele pentru care sin- 1 putin cam nervosi este Indoiala noastra cu privire feIul in care unchiul Alexander va primi stirea ci3 triel face parte din corpul de ansamblu al revistei :Gati cind. vreti!, care se joaca in Manhattan. E abut ilogic din partea noastra, dar ni se naeareste meo di faptul asta ar putea agreva tendinta innascuta a uriului Alexander de a se mcontra ca un berbece. Intelegeam perfect ce vrea sa spuna. Nu jstiu de ce poate 0 sa ne explice odata unul din istetii psiholoi-dar unchii ~i matusile, in calitatea lor de clasa, t mereu porniti contra dramei, fie ea de calitate. Nu ~ capabili sa suporte teatrul, cu nici un pret.

Dar Jeeves avea 0 solutie, Iireste.

'_ Cred ca ar fi foarte simplu, domnule, sa gas im un .or cu finantele mat zdruncinate, dornic 'sa,. oompileze umul, in schimbul ujiui onorar modest. Totul ar fi ca mele dornnisoarei sa apara pe coperta.

- Asta-i adevarat, zise Corky. Sam Patterson ar face .8 pentru 0 suta de dolari. In fie care luna scrie un rom mic, trei schite si zecemii de cuvinte dintr-un se- 1 pentru revistele Iiterare, sub nume diferite. 0 carlea din asta ar .insemna pentru el nirnica. toata, Ma c dupa el chiar acum.

- Bravo!

_ Domnul mai doreste ceva ? rn-a intrebat Jeeves. r? Prea bine, domnule. Va multumesc, domnule.

Obisnuiam sa cred ca editorii trebuie sa fi'e niste tipi ainaibii de inteligenti, mcaroati cu materie -cenusie ; dar acum, le-arn descoperit formula. Tot eeare de Iacut un editor este sa scrie ,in rastimpuri un cec.. in vreme ee in juru-i se agita si fac toata treaba 0 gramada de baieti serviabili ~i harnici. Stiu asta pentru ca rn-arn aflat eu insumi pe post de editor, Tot ce-am avut de Iacut a fost sa stau confortabil in apartamentul meu, cu un stilou, si uite di la termen s-a ivit 0 carte stralucita, clasa

intii. '

Se nimerise sa fiu la Corky, dndau tisnit la suprafata primele exemplare din Piisiiri ale Americii pe intelesul copiilor, Muriel Singer era 1?i ea de fata, discutam generalitati, cind s-a auzlt 0 bataie puternica in u~a si ne-a fost livrat coletul.

Nu era de loc 0 carte oarecare. Avea 0 coperta rosie, purtirid pe ea 0 oratanie din nu~tiu care specie, iar dedesubt numele fetei, in litere aurite. Am deschis un

exemplar, la intimplare. . "

"Adesea, intr-o dimineata de prirnavara - se spunea Ia inceputul paginii 21 - in timp ce hoinaresti pe cimp, vei auzi ciripitul dulce si nepasator al cintezoiului purpuriu. Cind 0 sa te fad mare, trebuie neaparat sa citesti totul despre cintezoi (in minunata carte a domnului Alexander 'v\' orple, Piisiiri ale Americii."

qa~. Nu ineepea bine cartea, si imediat urale la adresa unchiului. Si, citeva pagini mai incolo, iaras! unchiul, in plina lumina, apropo de cucul cu codita galbena. Opera sublima. Cu cit citearn mai mult, cu atrt mai virtos il admiram pe tipul care 0 scrisese, si pe Jeeyes .care ne pusese pe pista gaselnitoi. Era imposibil ca unchiul sa nu muste din momeala, Nu-l poti, proclama pe un tip drept eea mai mare autoritqte mondiala in materie de cuci cu coada galbena, fara a t'rezi in el 0 anu-

rnita inclinatie amicala. .

_ Merge la sigur !. am spus eu,

- Absolut si suta la suta ! a spus Corky.

Iar 0 zi sau doua mai apoi, a aterizat la mine in apartament sa-rni spuna ca toate-s in regula. 'Unchiul ii adresase lui Muriel 0 scrisoare de pe care laptels bunatatii umane pieura atit de abundant, incit Corky, daca

59

r fi reeunoseut serisul domnului Worple, ar fi refusa creada ea acesta este autorul. Oricind dornnisoara ger va dori sa-! faea a vizita, raspundea unehiul, va inevenita. '

N-a trecut mult, si a trebuit sa plec din eras. Citiva itori de sport rna invitasera la ei Ia tara si s-au seurs '

rnulte luni pina sa rna intorc, Fireste, rna intrebam 'eu ce-o fi cu Corky, daca a iesit pasienta, iar in na mea seara indarat la New York, nirnerindu-se sa u la un restaurant mai mic si mai linistit, unde rna

cind n-am pofta de prea multa lumina si ceremonie, dat peste Muriel Singer,' asezata singura la 0 masa oape de usa. Corky, banuiam, s-o fi dus sa dea un fen. M-am dus la ea si am incasat evenimentul zilei. - Ia te uita, ia te uita, pe cine-mi vad ochii! am eu.

- 0, domnul Wooster. Buna seara,

- Corky e pe-aici ? '

- Poftim?

- Il astepti pe Corky, nu ?

- Ma scuzati, nu auzisem bine. Nu, nu-l astept.

Mi se parea ca exista eeva in vocea ei, 0 chestie ionderabila, daca ma-ntelegeti.

- Nu eumva ai avut vreo paruiala eu Corky?

- 0 paruiala ?

- Scandal, cum sa-ti spun ? .. 0 mica neintelegere .. ,

iare cu micile lui gregeli... si., ma-ntelegi, conflicte catoare de indragostiti.;

- Dar cum de-ti vine in minte una ca asta ?

- Pai, si ce daca ar fi asa ? Vreau sa spun... cred

obisnuiai sa iei eina eu el, inainte de a te duce la tru.

- Am parasit seena.

Dintr-o data, mi s-a faeut lumina in cap. Uitasern ell lipsit atita vreme.

Aha, Iireste, aeum Inteleg ! Te-al maritat ! - Da;

- Bravo, e pur si simplu splendid! tti urez toate

zuriile cu putinta !

- Multumesc, esti foarts amabil. 0, Alexander ~ a adaugat ea, uitindu-sa dincolo de mine - iti prezint pe . un prieten al imeu, domnul Wooster,

M-am int~rs in graba. Un jupin eu a gramada de par SUr si teapan, eu obraz rosu-incins, statea acolo. Tip oarecum fioros, asa parea, desi pentru moment aerul lui era pasnic.

- Da-rni voie sa ti-l prezint pe sotul meu, domnule Wooster. Mister Wooster e un prieten de-al lui Bruce, draga Alexander.

Batrinul [upin mi-a insfacat mina eu caldura rni-a tinut-o, si numai asta m-a impiedicat sa nu cad 'lat pe

podea. Restaurantul se invirtea. Cumplit. '

- Asadar, domnule Wooster, 11 cunoastet] pe nepotul meu ? l-am auzit- spunind. Tare m-ar bucura sa incerc~ti sa-i mal ba.gati putin mintile .in cap si sa-l convingeti s~ renunte. La Joa.ca asta de-a pictura, Dar am impresia ca s-a mal potolit, Am observat asta prima oara cind a ve~it sa :ineze !a noi, draga mea, ca sa-i fac cunostinta cu tine, Parea din ce 'in ce mai linistit 9i mai serios. Pare-sa ca ceva l-a facut sa-si mai vina 'in fire. Poate ea ne faceti placerea de a dna 'CU noi, domnule Wooster? Sau at! si luat masa ?

Am zis ca mincasem, Ce-mi trebuia era oxigen si nu mineare. Sirnteam ,nevoia sa razbesc la aer tiber';i sa'

rna gindesc La toata ehestia. '

Ajungind acasa, l-am auzit pe Jeeves umblind prin birlogullui. L-am ehemat.

- Jeeves, am spus, a venit momentul in care oamenii de bine trebuie sa-mi sara 'in ajutor. Un tonic zdravan 'inai~te de t~ate, cu putin sifon, 9i pe urma am ni~t~ vesti pentru tine.

S-a inters cu 0 tavasi un pahar incapator,

::- . Jeeve.s, poate ar fi mai bine sa te servesti si tu.

o sa al rievore. '

__: Va multumasc, domnule, dar eventual mat tirziu, ..:_ Ma rog, cum vrei, Dar sa 9tH ca te asteapta un soc.

Iti amintesti de prietenul meu, dornnul Corcoran ? '

- Da, domnule.

- Si de fata care urma sa intre in gratiile unchiului

sau, prin scrierea cartil des pre pasari ?

61

Imi amintesc perfect, domnule.

- Ei bine, i-a intrat in gratii. S-a maritat cu unchiul. ~ incasaj fara sa clipeasca, Imposibil sa-l clatini.

Aceasta, domnule, a fost tot timpul 0 mtorsatura ernut.

Nu cumva vrei sa spui ca te asteptai 103 asta ? - Mi-a trecut prin minte, ca 0 posibilitate.

- Ti-a trecut Doamne Dumnezeule I Pai, cred ca ar

ebuh sa ne pr~vii !

:__ Cu greu as fi indraznit -sa-mi iau 0 asemenea rtate, domnule.

Fireste, dupa citeva imbucaturi si dupa ce mi-am It creierii sa se mai Iinisteasca, rni-am dat seama ca. mplarea nu se petrecuse din vina mea, daca stai sa eci. ,Nu era de asteptat, din partea mea, sa prevad planul, stralucit in sine, 0 sa dea gres ; totusi, sint 'cit sa recunosc ea nu indrageam ideea de a mai da i cu Corky, inainte ca Timp.ul, marele vindecator, apuce sa-;;i indeplineasca un pic din munca lui de rare. M-am abtinut sa mai trec prin piata Washing, luni in sir. Zona minata. Si apoi - tocmai cind ' epeam sa cred ca as putea arunca ·oprivire pe-acolo ~ prea mari riscuri si sa ad un, ca sa zic asa, fisiile -te, - Timpul, in loc sa munceasca pentru trucul la alinator, a luat-o razna mai departe, ICU g.alfa cea i- inspaimintatoaro, care ,a pus capac. Deschizind ziarul r-o dirnineata, am citit ,ca doamna Alexander Worple adus sotului sau un fiu si mostenitor.

Eram atit de mihnit pentru bietul Corky, incit n-arn rt inima sa rna ating de micul dejun. Eram rasturnat. solut. La limita.

Nici nu stiam ce sa fac. Imi venea, desigur, sa rr a led in piata Washington si sa apuc mina nenorocitului, tacere deplina, fara un, cuvint; dar, vazind scena in nte, stiam ca n-o sa am puterea, Abordarea 'cea mai

trivita era un tratarnenj prin absents. I l-am acordat doze masive. ' Dar, dupa vreo luna, iar am inceput sa sovai. Mi se

rea ea joe partida ineorect, eu lovituri sub centura, olindu-I astfel pe bietul flacau tocmai cind avea nevoie

rnai mare sa-I rasara prin jur toti amICI!. Mi-l inchipuiam stind in studioul lui .singuratic neinsotit decit ?e ginduri le-i amare, iar patetismul sit~a~iei rn-a razbit In asernenea masura, Incit rn-a azvirlit intr-un taxi si

am strigat adresa studioului. '

Am n~va}itinauntru, si uite-l pe Corky, cocosat peste sevalet, pictind de zor, in vreme ee pe postarnentul modelului se afla 0 femela severa, mtre doua virste, tinind un prunc.:

Un om trebuie Sa fie pregatit pentru orice. - Oh, ah ! am zis si am dat sa rna retrag. Corky s-a uitat peste umar.

...,...,.. Buna, ·Bertie. Nu pleca. Tocrnai terrninam. Asta e .t~t. pentru azi dupa-masa, i-a spus el doicii, care s-a ridicat cu copilul si I-a descarcat intr-uncarucior aflat la fata Iocului.

- Miine la aceeasi ora, domnule Corcoran?

- Da, va rog.

- La revedere. .

- La revedere.

Corky a ramas privind spre usa, apoi s-a intors spre mine si a inceput sa-si usureze sufletul. Din ferieire, parea sa mearga lasigur ca stiu tot ce s-a intirnplat, . asa ca n-a fost am de penibil pe cit rna asteptam.

- E ideea unchiului meu, a spus e1. Muriel inca n-a aflat nimio, Portretul urrneaza sa fie 0 surpriza de ziua ei Doica ia pruncul, chipurile ca sa-l duca la aer si 0 ~ter~ ,amind~i inco~ce. Daca vrei un exernplu despre irorua soartei, Bertie, servests-ts lata prima cornanda pe care am primit-o vreodata pentru un portret, iar model irni esteoul asta fiert,cu chip aproape omenesc, care s-a napustit peste mine si m-a aruncat din tronul meu de rnostenitor. CUlm sa te impaci cu asta? Eu zic c~-i 0 adevarata razuire si siluire a faptelor, a tot ce-a fost, sa te a~t:pti sa-mi petree dupa-arniezila zgiindu-ma la obrazul unt alacestui poznas hain, care cu buna ;;tiinta ~i abjecta premeditare rn-a izbit eu ciomagul indaratul urechii si rn-a despuiat de tot ee mai aveam. Nu pot sa refuz pictarea portretului, pentru ea unchiul' mi-ar taia alocatia ; ';;i totusi, de fieeare data cind imi ridk ochii si prind privirea absenta aacestui mormoloc,

63

ir chinurile mortii. Iti spun, Bertie, citeoda~a cin_? lita 1a mine de sus si pe urma intoarce capul si ~ar~a, ~i cind l-ar fi dezgustat infati~area mea, nu-mi !IP-: .e mult sa sar in pagina intii a ziare1o~ de ~sear~ ~l

ocup in intregime cu cea ~ai ~ sen~tlO?ala cr:m_? sta momente cind aproape ca vad tltlunle: "Tm~Z st promitator ciopirte~te cu =e= cap de prunc . L-am batut pe umar in tacere. Simpatia mea. pentr_u nanul om era prea adinca pentru a putea fi expri-

ca in cuvinte. ~ d t o vreme am ocolit studioul; nu mi se ~are~ rep

apar acolo, ca un intrus.: in mijlocu~ s_u~~nr:tel ne~lOitului. In plus, va spun drept, rna l~tll~llda dOIC~. nana infernalcu rnatusa Agatha .. Acelasi tip de ochi-

·ghiu.

Dar, intr-o dupa-amiaza, Corky m-a chemat la te-

in.

- Bertie!

- Buna.

- Ce Iaci azi dupa-masa ?

- Nimic special. .

_ Ai putea sa vii pe-aici ?

_ Care-l necazul ? Iar £-a intimplat ceva ? _ Am terminat portretul.

_ Strasnic barbat. Munca, nu gluma !

_ Da. (Vocea lui sun a ~i _:urind ~ncarcata de. ind?.) Chestia e, draga BertIe, ca nu mI. s~ pare chl~ar l~ -ula. Are ceva in el... Unchiu-meu pica peste 0 juma 'ora sa-l examineze, si ... nu stiu nici eu de ce, dar

:ca as avea nevoie de sprijinul tau moral. .

Imi 'dadeam seama ca rna lansez intr-o operatmne ioasa. Cooperarea intelegatoare a lui Jeeves mi s-a

:ut necesara.

_ Crezi ca 0 sa reactioneze violent?

- S-ar putea, . .

Mi-am aruncat antene1e memoriei indarat, spre ju-

lUI cu Iata ro~ie-incinsa inti1?it. la r~staurant, si ~ an: -ercat sa mi-l imaginez reactlOnmd violent. Ca sa-mi aginez asta, nu era decit prea lesne. I-am vorbit prin efon lui Corky cu toata feI1mitatea :

- 0 sa Yin, i-am spus.

-Bravo!

- Dar numai daca-rni perrniti sa-l aduc si pe Jeeves.

- De ce Jeeves? Ce legatura are Jeeves eu asta ?

Cui ii trebuie Jeeves? Jeeves este debilul mintal care a sugerat planul acela si m-a adus la ...

_;_ Asculta, Corky, scumpule! Daca iti [nohipui ea 0 sa dau ochi cu unchiul acela al tau fara sprijinul lui Jeeves, te inseli profund. Mai curind as intra in vizuina un or fiare salbatice si as musca un leu de ~eafa.

- Marog, fie, a zis Corky.

N-a zis-o din inirna, dar a zis-o ; asadar, I-am sunat pe J eeves si i-am explicai situatia.

- Prea bine, dornnule, a spus Jeeves.

L-am gasit pe Corky linga u:;;a, privind tabloul, cu o mina ridicata pares in aparare, ca si cind simtea ea ar putea sa, sara la el.

- Bertie, stai pe loc un de te am! a spus el fara sa se miste, Acuma, spune cinstit: nu e preaizbitor?

Lumina marii ferestre cadea drepi pe tablou. M-am uitat mai multe clipe. Apoi, m-am apropiat nitel si m-am uitat din nou. Iar pe urrna m-am indepartat iaras! pina in punctul unde fusesem prima oara, caci de a~oio nu parea chiar am' de groaznic.

- Ei ?a intrebar Corky nelinistit, Am sovait putintel, \

-:- Fireste, batrine, l-am vazut pe prune doar 0 data, si atunci numai pentru 0 clipa, dar. .. dar era intr-adevar un soi urit de copil, daca imi amintesc bine, nu? - Chiar atir de urit ?

M-am uitat iarasi ; cinstea m-a obligat sa fiu sincer, - Nu vad cum ar fi putut sa fie chiar atit de urit

batrine.. '

Bietul Corky 'si-a trecut degetele prin par, intr-un gest plin de sirntire. A gemut.

- Ai perfecta dreptate, Bertie. Ceva a iesit prost in chestia asta blesternata. Impresia mea personala este ca, fara sa-mi dau seama, am reusit turul de forta a1 lui Sargent - sa pictezi sufletul modelului. Am patruns din-

, colo de simpla suprafata exterioara si am dezvaluit pe pinza adevaratul suflet al acestuicopil.

65

5 - .Tee·:es intra b. actiune

co il la virsta asta sa aiba

_ Dar cum ar put~a un P putut sa-l capete Sntr-un

'menea suflet? Nu stiu cu~ .a? .

~p atit de sc~rt. Je~ve\.~~:l~~~nule.

- Ma in.dOlesc <;:a a _p l:Ca zbanghiu, nu ?

_ Te prlve~te parca ... pa. k

Ai observat si asta ? a ZIS Cor Yb'

- , f' putut sa nu 0 servo t

_ Nu stiu cum as 1 At sa-i dau micii bru e 0

_ Eu n-am incercat deci . iesit are 0 privire

. - Dar a<:a cum ml-a 1 , ,

{presie VOlOasa. ,'-( A - f ata

tai rau decit sa~ie, abs~lut lm_~~~~ :pu~ si eu, batrine. Se

I Tocmai asta V01am sa v 1 . chef colosal bucu-

- A d fi in mijlocu unui '

ita ca si em ar. . se are Jeeves?

'ndu-se de fiece mlDut. Nu ~1 P d' ebrietate dornnule-

l . An stare e ' .

_ Pare categonc. 1 ,_ cind usa s-a deschis ~l

Corky dadea sa spuna ceva, '. .

. intrat unchiul. . de totul a fost numai bucune,

Vreme de vreo !rel. se~l.ln _{ A 1 [upin mi-a scutura! ovialitate si bunavom~a. ABa r~nu e J a spus di niciodata )ra~ul l-a izbit pe Corky in spmar ~i si~a b8.tut u~urel

, . atit de frumoasa , ' 1 d .

1-a vazut 0 Zl I Jeeves se refugi.ase in planu 01,

~oapsa cu bastonu. t _

~sadipeelnul-aobserva 'b-'atule portretul e cu adeva-

, - Va sa zica, Bruce, I ai d' - terminat? Ei bine,

. asa ? ntr-a evar - Ii

rat terminat, nu-i , .. .; itam la el! 0 sa Ie 0

scoate-l Ia iveala. Hal sa n:tUl -\a Unde e? Hai sa ...

. ata pentru rna usa- . . se

surprize mlnun A lovit a subit cind nici riu

Si atunci, a lDcasat OVI ur_ A' '

'A da : s-a clatinat pe calcue.

aflain gar a, ~1 .

Ululiu ! a exdamat.. t A treg s-a produs una d1r: sr, poate pen~ru un f~nu pr~~ ca~e mi-a fost dat sa tacerile cele mal cump 1 e

tree. . . si asta ? a spus el i~tr-un

_ Ce glurna 0 mal Ii '_ . imediat vreo ~alspr:-

'A '. ton care a dezlan~Ult n

tirziu pe un d despidnd camera 1

zece 'virtejuri si curente e aer, .

toate direc~iile. _ tul sa rna alatur batrinuh.u

Am socotit ca e momen .

Corky. _. tintel mai departe, am spus.

_ Poate vr eti sa stati pU~1 f -'t el Vreau!

- d ptate I a ornai .

Aveti perfecta re t' A cit sa nu pot zar-i 0-

V - stau atit de depar e, In

reau sa

60

biectul acesta nici macar prin telescop! (S-a smucit spre

/ Corky ca un tigru neimblinzit care tocmai a depistat 0 halca de carne.) $i asta... asta... pentru asta ai irosit atitia ani tirnpul tau si banii mei ! ? Asta e pictura ? Nu esti bun nici de zugrav ! '['i-am dat aceasta comanda, crezind ca esti un meseriascornpetent, iar rezultatul este acest... acest fragment dintr-un supliment comic de revista! (S-a lansat spre usa, cu pulpanele filfiind dupa el, miriind:) Cu asta s-a termin.at. Daca vrei s-o faci mai departe pe artistul, humai pentru ca ai nevoie de-o scuza pentru lenevie, sa-ti fie de bine! Eu iti spun doar atit : Daca nu te . prezinti la biroul meu luni dimineata, pregatit sa lasi deoparte idiotenia asta si sa mcepi 0 viata noua, de jos, ca sa-ti croiesti drum pina sus, asa cum ar fi trebuit sa faci acum sase ani, nu mai vezi de la mine nici un ban... nici un ban., nici un... Rusine !

Apoi usa s-a inchis si unchiul n-a mai fost printre noi. Iar eu am iesit pe brinci din cazernata.

- Corky, scumpule ! am soptit eu sLab.

Corky state-a uitindu-se 1a tablou. Obrazu1 lui era oblonit, In ochi, ave-a 0 privire haituita.

Eh, cu asta s-a terminat, a morrnait e1 zdrobit. -- Ce-ai de gind sa f'aci ?

- Sa fac? Ce pot sa fac ? Nu, pot sa rezist aici,

daca-mi taie lirriile de aprovizionare. Ai auzit ce zicea. Luni trebuie sa rna due la bircu.

Nu stiarn ce sa-i mai spun, Imi dad-earn seama perfect ce trebuie sa sirnta in legatura cu biroul. Nu-rni amintesc sa rna fi simtit vreodata atit de stingherit. Era ca si cind te-ai Invirti in jurul unui tip, incercind sa fad 0 sueta cu el dupa ce a incasat 0 condamnare la

douazeci de ani munca silnica. .

Iar apoi, 0 voce plina de alinare a pus capat tacerii. - Daca domnul irni ingaduie, as ave-a 0 sugestie. Era Jeeves. Se desprinsese pe Iur is din umbra si se

uita gray la tablou. Pe cuvintul meu, nu pot sa va dau o idee mai buna despre efectul zguduitor pe care mi-l produsese nenea Alexander a1 lui Corky, decit spunindu-va ca rna f'acuse sa uit cu desavirsire ca se afla :;;i J eeves pe acolo.

67

_ Ma intreb, domnule, daca s-a intlmplat vreodata va pomenesc de domnul Digby Thistleton, in serviciul -uia m-am aflat cindva. Poate ca I-ati eunoscut. Era .anciar. Azi e lord, lordul Bridgworth. 0 zicala favoa a domniei-sale era ca intotdeauna exista 0 solutie. ima oara cind l-am auzit folosind aceasta maxima a st dupa esecul unui produs cosmetic depilatGr, pe care

cercase sa-llanseze.

_ Jeeves, i-am spus, despre ce naiba tot vorbe9ti?

_ L-am pomenit pe domnul Thistleton, intrucit in rele privinte a fost un caz similar cucel de fata. Depitorul sau n-a dat rezultate, dar el nu a disperat. L·-a .nsat din nou pe plata, sub numele de Plete-Piete, arantat sa produca in numai crteva luni 0 recolta boata de par. publicitate.a s-afacut, daca va amintiti, omnule, cu 0 ilustratie umoristica a unei bile de biliard, 1ainte si dupa administrarea produsului, si i-a adus 0 semenea avere, incit domnul Thistleton a Iost curind idicat la rangul de lord, multumita serviciilor facute ,artidului sau. Mi se pare ca domnul Corcoran, daca malizeaza problema, va gasi, ca domnul Thistleton, ca ~xista intotdeauna 0 solutie. De fapt, a sugerat-o msusi Iomnul Worple. In fierbinteala clipei, a comparat por.retul cu 0 ilustratie dintr-un suplimerit comic. Socot sugestia drept foarte valoroasa, domnule. Portretul dornnului Corcoran s-ar fi putut sa nu-i placa domnului, Worple sub raportul asemanarii eu singurul sau copil, dar n-am nici .0 indoiala ca editorii l-ar lua drept ba~a pentru 0 serie intreaga de desene umoristice. Daca domnul Corcoran imi ingaduie 0 remarca, talentul sau s-a inclinat intotdeauna de partea umorului. Tabloul acesta are in el ceva ... ceva tndraznet 9i viguros, care atrage aterrtia. Sint sigur di se va bucura de 0 inalta populari-

tate.

Corky se casca la tablou, scotind din gura un soi de

sunet, de parca ar fi supt. Parea complet surmenat.

Si apoi, deodata, a inceput sa r ida salbatic.

_ Corky, batrine ! i-am spus eu masindu-l cu tandrete.

Mi-era teama ca nenorocitul a dat in isterie.

A inceput sa se impleticeasca prin toata odaia,

6R

- Are dreptate 1 Omul are ab 1 t~ d

esti un colac de salv~re ! Ai ni ~o.u a reptate.! J~eves,

~ secolului ! Sa ma prezirrtI m~eflt l?eea cea mal mareata ' JOs ! Aiurea, daca am ofta oun~ _.a blro~! S-o yornesc de Il cunosc pe omul cafe . d sa 1 cUf!1par toata af'acerea !

S:~r. ~ sa sara pe port~~~ul~~tse~tla, ~omica l~ .Sun_day

\. alta CIt de greu e sa~ ~ t. a. Abia deunazi ml se

gases I 0 mutra cu ad - t -

pentru un serial 1 Pent ' evara noua

stare sa-rni dea o~ice-i c~~ 1 r:oaca ~ a~ta irezi~ti3ila e in Unde mi-e palaria ? Am un' ve~t capa~t ? rmna de aur! temata aceea de palarie ? At" pe _;,wta ! Unde e blescinci, Bertie. Vreau sa iau un t l~g:-~a cu 0 hirtiuta de

J " axi pma acolo 1 '

eeves a zirnbit parinteste M . bi .::

p,urii un fel de spasm rnuscula al ~ l?e ZIS, avea in jurul

la el tot ce poate fi mai apr de p,anntesc, care insemna

~ " . oape e zimbst.

- Daca mu perrniteti 0 su est' d

_ pentru un titlu al serial 1 . g Ie, omnule Corcoran

P . .. u Ul pe care-l aveti , . t

" eripetiilc lui Fat Fleas x« ~l in mm e -

C k ,ca.

or Y si cu mine ne-am 'tat 1

~ltul, cu uluire si veneratie UlJ a tablou, apoi unul la

imposibil sa gasesti alt titlu, . eeves avea dreptate. Era

- Jeeves, am spus (T ~, '

tocmai imi incheiasern lect recusera citeva saptarnini, si

Sunday Star) S~ stii ~ u:a suplimentului comic al l~i

. " 1 ca sint un optimist 1 t d

am .fost. Sint de acord cu Shake '. n ~t ~:au~na poeti, care spun ca int . 1 sp€.are 91 baietii aia

~ ~ . unencu e mal rna ' . t

rasant, ca apare la or' li . re main e de

~ izonj 0 Ime' de a . t . ~

raul e spre bine. Uita-te de ild~ rgm 91 ca tot Era infundat in bucl ',~ p , a, la domnul Corcoran

uc pma la spri D ~ .

semnele, nici gitlejul nu-i . . ncene. upa toate

1 mal era Iiber Q' t tusi ,

vesto-I acuma 1 Ai vazut dese 1 let . yl 0 usi, pri-

.' . ne e a ea ?

- Mi-am luat libertatea de 1

inainte de a va aduc . la e conternpla, domnule

e zrar u Extrem d '

Stii, a dat lovitura cu ele. e amuzante.

- Am anticipat-e, domnule.

M-am sprijinit de perrie.

- ~tl·.i, Jeeves, esti un geniu. A

u c 1 r trebui sa percepi

n cormsion a chestiile astea.

69

_ In aceasta privinta, nu pot sa rna pling, Domnul~ coran a. fost foarte generos. Va scot costumul maro,

nnule. A ~ Al . ta pe eel bleu-

_ Nu cred mai cunnd ca 1 VOl pur

rin cu 'mici dungi rosii. . . . sii

_ 'In nici un caz acela bleumarin cu mici dungi ro, ,

nnule! .

_ Dar am [mpresia ca. imi vin_e .foarte _bme ...

_ Nu aee1a bleumarin cu mici dungi rosn, domnule !

_ Bine bine fie cum vrei tu.

_ Foarte bi~e, dornnule. vs multumesc. domnule.

JEEVES $1 OUL RAscOPT

CITEODATA, diminetile, cind stateam lungit in pat, sorbindu-mi primul ceai si urrnarindu-l pe Jeeves cum se deplaseaza prin camera ca fuigerul si prcgateste hainele pentru ziua care incepe, m-am intrebat ce riaiba m-as face- daca fladiului i-ar veni in cap ideea de a rna parasi. Acum, la New York, situatia nu e chiar atit de t.eribila, dar la Londra nelinistea mea' era ingrozitoare. Aeolo se produceau tot' felul de tentative, nenorociti de duzina care incercau sa mi-l raeoleze. Stiu cu precizie ca tinarul Reggie Foljambe i-a oferit dublul banilor pe care-i primea de 1<;1 mine, iar Alistair Bingham-Reeves, care avea un valet renumit pentru felul cum Ii calca pantalonii alaturi de dunga, obisnuia sa se uite la Jeeves, cind venea in vizita la mine, cu ochi stralucitori si flarninzi, rascolindu-ma cumplit. Pirati nemernici.

Chestia e, ma-ntelegeti, ca Jeeves poseda 0 teribila competenta, Poti 5-0 depistezi pina ~i in felulcum infige

butonii intr-o manseta, .

In momentele de criza, imi incredintez soarta in miinile lui, si niciodata nu rna las a de caruta. Ba, mai mult, pot sa rna bizui pe el ea i~i va extinde atributiile in Iolosul oricarui .amic al meu, adus de intimplare sa se infunde in cine stie ce bucluc. Luati, de pilda, cazul destul de ciudat al dragului meu Bicky si al unchiului sau, asa-zisul ou rascopt.

71

Chestia a' inceput la citeva luni dupa ce sosisern in ier ica. Ma intorsesem acasa ceva mai tirzisor spre ipte, ~iJeeves, cind mi-a adus paharul de concluzii,

JUS:

'_ Domnul Bickersteth a fost aici in cursul serii,

nnule, cind erati plecat.

Da?

De doua ori, domnule. Parea un pic cam agitat.

Vrei sa spui, darimat ?

Dadea aceasta impresie, domnule.

Mi-am sorbi] whisky-ul. Imi parea rau ca Bicky a ~ de bucluc, dar, de fapt, eram mai curind bucuros ca earn ce discuta cu Jeeves, fara stinjeneala - pentru

in ultima' vreme relatiile dintre noi Iusesera cleaca .ordate si era destul de greu sa. nimeresti un subiect 'e sa nu te mine la aspecte personale. Stiti, rna hotaem - just sau nejust - sa-mi las mustata, iar asta ri1nise de rnoarte pe Jeeves. Nu putea in ruptul capului

se impace cu chestia asta, si de atunci traiam mtr-o nostera de dezaprobare continua, si rna saturasem pin a ste cap. Vreau sa zic ca, fara indoiala, aprecierile lui eves sint absolut sanatoase si demne de urmat in unele pecte vestimentare, darca gluma incepea sa se ingroasa . rnci cind voia sa-rni administreze nu numai costumul, r ~'i chipul. Nirrieni nu po ate spune ca sint un tip cu re nu te poti intelege, si pot cita numeroase cazuri .id am cedat ca un mielusel daca Jeeves a votat contra euneia dintre hainele sau cravatele mele favorite; ins a ad ajungi ca un valet sa aiba revendicari asupra buzei le superioare, trebuie sa scoti la iveala vechile si inrcatele reflexe de buldog si sa-l sfidezi pe atenta.tor.

A spus ca 0 sa va caute mai tirziu, domnule. - Jeeves, sa stii ca s-a intimplat ceva.

- Da, domnule.

Ginditor, mi-am rasucit mustata. Gestul parea sa-l lneasca pe Jeeves, asa ca am lasat mustata in pace. _ Am citit in ziar, sir, ca unchiul domnului Bickereth soseste cu vasul Carmantic.

Zau?

_ Excelenta sa ducele de Chiswick, domnule.

Era 0 noutate pentru mine ca unchiul lui Bicky este duce. Ciudat, cit de putine stii despre amicii tai ! II intilniseIn: pe Bicky prim~ oara La un soi de zaiafet in plata Washington, la scurta vreme dupa sosirea mea la New York: Cred ca mi-erador de tara si m-am cam atasat de BICky, atunci cind am aflat ca e englez si ca fusese la O~ord. 0 data cu mi~e. ~n plus, era tras~it in lege, ~~a .ca, Iireste, ne-am simtit atrasi unul de altul; si, l~ h~p ce luam un paharel linistit intr-un coltisor al ple~el =. putin napadit de pictori, sculptori 1?i te miri mal, ce, ml-a_ devemt .nemaipomenit de drag prin talentul mtr-adevar exceptional cu care irnita zgomotele unui mops ~rmarind 0 pisica retugiata in porn. Dar, desi ne af:am intr-un stadiu avansat de batere pe burta, tot ce stiam despre el este ca raminea intotdeauna lefter 1?i ca avea un unchi care in rastimpuri il mai usura din strin-

soare, expediindu-i 0 sum a lunara. '

_ Daca ducele de Chiswick este unchiul lui am intrebat, de ce n-are si Bicky un titlu ? De ce nu se 'numeste si ellordul Asa-si-pe-dincolo ?

- Dornnul Bickersteth veste fiul raposatei surori a excelentei sale, care s-a maritat cu capitanul Rollo Bickersteth, din regimentul Coldstream.

Jeeves le stie pe toate .

_ E mort si tatal domnului Bickersteth ?

Da, domnule.

_ I-a lasat ceva parale ? _ Nu, domnule.

_ AI? incepu~ sa Inteleg de ce bietul Bicky, cind il cautai, era m81 mult sau mai putin pe geanta, Observatorul obisnuit si superficial, daca ati cunoscut din astia, cred~ ci e cine stie ce chilipir sa ai un duce pe post de unchi, dar buclucul cu batrinul Chiswick era asta : desi toata lu;nea_ 11 !?ti~ drept un tip grozav de bogat, ~are poseda [umatate din Londra si vreo cinci comitate in nord, renumele principal si-l cistigase ca ' mina cea mai strinsa a Angliei. Era ceea ce 'flacaii americani ar numi un ou rascopt, adica un tip duro Daca Bicky nu primise riimic de la parinti si depindea numai de batrinul duce, atunci nu-l vedeam bine. Asta 'insa nu explica de ce rna .cautase cu atita infrigurare : era un tip care nu

73

mprumuta nicicdata. Spunea ca vrea sa-si pastreze tenii l'lica, din principiu, nu vrea sa ciuguleasca gra.le altora.

I'ocmai la aceasta turnanta a gindurilor mele, s-a t soneria. J eeves a plutit fara zgomot pinji la usa, eschida,

- Da, sir, l-am auzit spunind, domnul Wooster toes-a inters acasa.

Bicky s-.a prelins pina la mine; arata razbir de jale de propria lui soarta.

- Salve, Bicky, i-arn zis. Am aflat de la Jeeves ca i cautat. Da-i drumul, Bicky : care-i necazul ?

Bertie am dat de bucluc, Am nevoie de sfatul tau. Zi inainte, batrine !

Bertie, miine il'li face aparitia unchiu-meu. Al'la mi-a spus si J eeves.

Sa stii ca educe, ducele de Chiswick, Asa mi-a spus si Jeeves.

Bicky arata un pic cam surprins ..

Jeeves pare sa le stie pe to ate.

- Ciudat, dar, tocmai la asta rna gindeam si eu acum.

- Ei bine, zise Bicky lugubru, tare as dori sa stie si

mijloc prin care as putea iesi din bucluc,

- Jeeves. i-am spus, domnul Bickersteth este infundat =un mic bucluc si doreste sa treci de partea dum.lui.

- Fcarte bine, domnule. Bicky parea cam sovaitor.

- par, desigur, stii, draga Bertie, ca e 0 chestie .intel cam particulara si asa mai departe.

- Eu unul nu mi-as face 0 grija din asta, batrine. : sa pariez ca J ee,ves a si af1at des pre toata chestia. -i asa, Jeeves ?

Da, domnule.

- Ei, nu ? ! zise Bicky descumpanit,

- Sint gata sa rectific, sir, dar oare dilema dumnea-

lstra nu consta 'in Iaptul -oi'i va este greu sa explicati .elentei sale de ce va aflati la New York, 'in loc de lorado?

Bicky se clatina ca 0 piftie batuta de uragan. - Cum naiba ai ajuns s-o afli si pe-asta ?

_ S-a nimerit sa-l intilnesc pe majordomul exceIeritei sale inainte de plecarea noastra din Anglia. M-a informat ca aauzit din intirnplare pe excelenta sa discutind subiectul cu dumneavoastra, domnule, i.o timp

ce trecea pe la usa bibliotecii. .

Bickya ris cu un hohot de tip cavernos.

_ Ei, de vreme ce toata lumea pare sa fi aflat, discretia nu-si mai are rostul. Batrmul rn-a ingropat de viu, draga Bertie, pe motiv ca as fi un neispravit si . descreierat. Ideea lui era sa-mi expedieze 0 suma fixa, cu conditia sa .ma car iritr-o prapadita de localitate numita Colorado si sa invat agricultura 9i cresterea vitoler, sau cum se spune, la vreo pacatoasa de Ierrna sau crescatorie, sau cum naiba se spune. Ideea nu-mi suridea absolut de loco Ar fi trebuit sa alerg pe spinarea cailor 9i sa urrnaresc vaci ili asa mai departe. In acelasi timp, ma-ntelsgt, avearn nevoie de alocatia aceea.

_ Te inteleg pe deplin, clraga baiete.

_ Ei, si cindam ajuns 1a New York, arata ca un orasel curatel, asa ca m-am gindit ca-i maio sanatos sa

,rna opresc aici, I-am telegrafiat deci unchiului meu ca am cazut peste un chilipir de afacere aici 'in oras si ca vreau sa abandonez ideea crescatoris] Mi-a raspuns ca-I 'in regula, si de atunci rna aflu in orasul asta. Crede o1'i 0 due bine, in nu stiu ce afacere. Nici n-am visat iti inchipui, ca 0 sa pice cindva pe-aici, Ce naiba sa fac ?

_ Jeeves, am intrebat eu, ce naiba sa faca clamnul Bickersteth ?

._ Sa vezi, zise Bicky, mi-a telegrafiat ca vine sa stea la mine _ probabil ca sa economiseasca banii de hotel. I-am dat mereu impresia ca traiesc rnai mult decit binisor. Nu pot sa-l prim esc la pensiunea unde stau.

- Vreo idee, Jeeves ? am zis eu.

- In ce masura, sir, daca intrebarea nu este depla-

sata, slnteti dispus sa-l ajutati pe dornnul Bickersteth? _ Bicky, batrrne, desigur ca voi face pentru tine orice imi sta in puteri.

. - Atunci, daca imi ingaduiti aceasta sugestie, sir, ati putea 'imprumuta dornnului Bickersteth ...

75

_ Nu, pe Dumnezeu! l-a intre~upt. Bicky ~hoy:irit.

Nu m-am atins de tine, drags Bertie, 91 n-o sa :nce.p acuma. S-ar putea sa fiu zanatic, dar ~ndrazn.es: sa. rna laud ca nu datorez nici macar un banut nimanur -

fireste'in arara de negustori. .

~ 'Eram pe cale de a sugera, sir, ca i-ati putea imprumuta dornnului Bkkersteth ace~t apa.rtamer:t. ~omnul Bickersteth i-ar putea da excelente1 sale impresia ca ~du~nealui este locatarul. Cu perrnisiunea dumneavoastra, SIr, a"l putea crea senzatia ca rna aflu in serviciul dom!l.Ul~ Bickersteth si nu al 'dumneavoastra. Dumn~avoastra' ati locui aici vremelnic, ca oaspete al dornnului Bickersteth. Excelcnta sa ar putea ocupa al doilea dorrnitor liber. Sper

ca yeti gasi acest raspuns satisfacat?r, si~·. .

Bicky incetase sa se mai clatme ~l se uita la Jeeves

cu evlavie.

_ A~ p1eda pentru expedierea unu! me~aj. tele~

grafic catre excelerita sa, 1a bor~ul navel, notlflcmd~-l schimbarea de adresa. Dornnul Bicker steth ar putea mtimpina pe excelenta sa 1a ch:,i ~i l-~r. a~u~e de-a dreptu1 aiel. Oare aceasta ar face fata situatiei, sir .

- Absolut ca da !

- Va rnultumesc, domnu1e.

Bicky l-a urrnarit din ochi pina cind usa s-a inchis

indaratul lui.

_ Bertie m-a intrebat e1, cum de reuseste ? Sa-ti

spun eu car~ 0 Ii cauza, Cred ca. e ceva in legatur~ cu forma eapului. Bertie, batrlne, ai observat vreodata ce ~orma are capul lui? lese nu stiu cum in afara, la spate!

In dimineata urrnatoare am sarit din pat cit puteam de devreme ca s~ fiu printre cei prezenti cind 0 sosi b~trinul. $ti~m din proprie oxpertenta ca transatlan51cele astea ajung in port la 0 or~ pur ~i simp1u .barb~ara. Nu trecuse mult peste noua cind eram gata imbracat, cu ceaiul ballot, 9i rna apleeam pe fereastra s,a-i vad in. st~ad~ pe Bicky si pe unchiul sau, E;;<3 una ~ d~n a~el~ dlmmet! vesele si pasnice care il fac pe un fla~au sa-si dorea~ea un suflet sau mai stiu eu ce, si meditam asupra eXIS'tentei in general, dnd atentia mi-a fO's.~ ~tra:a de ~ schimb mereu mai puternic de expectoratii, JOS in strada.

76

Un taxi era oprit la trotuar, sl un cetatean batrin, cu joben, coborise si, facea un scandal grozav pe chestia platii. Dupa cite puteam sa-rni dau seama, incerca sa-l coteasca pe tipul cu taxiul de la tarife1e New York-ului la acelea ale Londrei, dar amicul sofer pare-se ca n-auzise in viata lui de vreo Londra, si nici nu parea sa regrete acest fapt. Cetateanul urla di in Londra calatoria i-ar fi adus un rest de op] pence, iar soferul raspundea ca una ea asta l-ar mira nespus de multo Am apelat la J eeves.

Ducele a sosit, J eeves ! - Da, domnule?

- Trebuie sa fie chiar ella usa.

Jeeves si-a lungit bratul Ia extrem ~i a deschis usa din fata, iar batrinul s-a tirit inauntru, parind sfarimat in tandari extrem de marunte.

- Sir, ingaduiti-mi sa va salut ! - si m-am Ioit imediat in jurul lui, adevarata raza de soare binefacatoare. Nepotul dumneavoastra s-a dus la chei sa va intirnpine, dar pesemne nu v-ati intilnit. Numele meu este Wooster, in caz ca n-ati aflat. Mare prieten al lui Bicky, la catarama si toate celelalte. Sint rnusafirul lui, daca ma-ntelegeti. Doriti un ceai ? Jeeves, adu un ceai.

Batrinul Chiswick se scufundase iritr-un fotoliu 9i facea examenul camerei.

.:_ Oare acest apartarnenj luxos apartine nepotului meu Francis?

Absolut ca da.

- Trebuie sa fie cumpIit de scump.

- Costa ceva, fireste. Stiti, pe aici toate sint gro-

zav de scumpe.

A gemut. Jeeves s-a insinuat inauntru cu ceaiul. Batrinul Chis wick a plonjat in ceases, sa-si refaca tesuturtle, si apoi a dat din cap.

- Cumplita tara, domnule Wooster! 0 tara cumplita l Aproape opt silingi pentru 0 calatorie scurta cu taxiul! Nelegiuire! (S-a mai uitat 0 data jur-Impre[urul camerei. Parea sa-l fascineze.) Aveti idee, dornnule Wooster, cit 1-0 fi costind pe nepotul meu apartamentul

acesta?' '

Cred ca vreo cinci sute de dolari pe luna. - Cum? ! 0 suta de lire pe luna?

77

Am inceput sa-rni dau seama ca, daca nu dau lucrurilor 0 aparenta mai rezonabila, planul s-ar putea dovedi o catastrofa. Nu mi-era greu sa ghicesc la ce se gindea batrinul. Cauta sa raporteze prosperitatea asta la tot ce stia despre sarrnanul meu Bicky. Si trebuie sa adrniteti ca avea mult de muncit pentru raportarea asta, deoarece scumpul meu Bicky, desi era un £lacau rezistent ;;i absolut neintrecut CB imitator al mopsilor ;;i al pisicilor tugarite, reprezenta in multe privinte unul din cele mai remarcabile capete natinge plantate vreodata deasupra

unui costum de 'gentleman. '

- Presupun ca vi se pare straniu, am zis eu, dar e un fapt ca New York-ul adesea iicabreaza pe unii £lacai si ii baga intr-o viteza de care nu i-ai fi crezut in stare. Intr-un fel, ii dezvolta. Nu stiu cum sa, zic, 0 fi aerul orasului. Imi inchipui ca in trecut, Bicky, asa cum l-ati cunoscut, trebuie sa fi fost cam prostanac, dar acum este cu totul altfel. Flacau al naibii de eficient, cautat in cercurile de afaceri ca 0 adevarata somitate !

- Sint uluit! Si ce fel de afacere are nepotul meu, domnule Wooster?

- Ei, afaceri ca oricare altele, ma-ntelegeti. Chestii in genul acelora cu care se ocupa Rockefeller si toti tipii ceilalti, ma-ntelegeti. (Am alunecat spre usa.) Imi pare nespus de rau sa va parasesc, dar trebuie sa rna irrtil-

nesc cu baietii.' ,

Coborind din lift, am dat de Bicky, care tocmai navale a dinspre strada.

Salve, Bertie. L-am scapat. S-a aratat la faia ? - E sus, i;;i ia ceaiul.

- Si ce crede despre tcata chestia ?

- E absolut naucit.

- Forrnidabil ! Atunci rna strecor pina sus. Batrine

Bertie, te-am salutat provizoriu si te sarut pe frunte! - Pa, Bicky, batrine !

A sters-o plin de fericire si veselie, iar eu m-am dus la club, sa stau in Iereastra ~ sa observ circulatia, cum se apropie masinile dintr-o directie si se indeparteaza in cealalta,

Era cam tirziu pe seara cind m-am aratat pe acasa, sa rna schimb pentru cina.

78

Unde-s cu totii, Jeeves? l-am mtrebat eu, caci nu mai zaream niei un piciorus impleticindu-se prin casa. S-au dus?

- Excelenta sa dorea sa vada atractiile orasului, sir.

Domnul' Bickersteth joaca rolul de ghid. Presupun ca obieotivul lor imediat este mormintul generalului Grant. - Imi inchipui ca domnul Bickersteth ;;i-a rnai revenit oleaca, vazind cum merg Iucrurile, nu ?

- Poftiti?

- Vreau sa spun, cred ca dornnul Bickersteth se simte

in al saselea cer, daca nu chiar in al saptelea. - Nu toernai, domnule.

- Dar ce Sr-B mai intimplat ?

- Planul pe care mi-am luaj libertatea sa-l sugerez

dornnului Bickersteth si dornniei-voastre, din pacate nu s-a dovedit a £i pe deplin satisfacator,

- Precis ca ducele credeacum cii domnul Bickersteth se descurca stralucit in afaceri si a93 mai departe.

- Chiar asa, domnule. In consecinta, a hotarit sa anuleze alocatia lunara a domnului Bickersteth, pe temei ca dornnul Bickersteth 0 duce atit de bine pe cont propriu, incH nu mai necesita vreun ajutor pecuniar.

. - poamne Dumnezeule, Jeeves ! Asta e pur si simplu Ingrozitor !

- Oarecum-neplacut, domnule.

- Nu m-am asteptat la una ca asta !

- Marturisesc, domnule, ca eu insurni cu greu as fi

putut anticipa urmarilc.

- Cred ca nenorocrtul se simtea dat peste cap, inters

pe dos.

-. Domnul Bickersteth pare a cam abatut, sir. Inirna mea singera pentru bietul Bicky.

- Jeeves, trebuie neaparat sa facem ceva.

Da, domnule.

Dar ce sa facem ? Ai vreo idee? Pentru moment, nu, domnule. Trebuie sa existe vreo solutie.

Unul din fostii mei stapini avea 0 maxima - cred ca i-am mai amintit-o dornniei-voastre cu un prilej. Actualul lord Bridworth spunea ca intotdeauna exista o solutie. Nu incape indoiala ca vorn fi in stare sa gasim

79

un leac si impotriva greutatilor domnului Bickersteth, sir. - Hai, J eeves, avinta-te !

- Sir n-o sa-rni crut puterile.

M-am 'dus si m-am imbracat, plin de tristete. Ca sa va arat in ce hal ajunsesem, e destul sa va spun ci:i ~r~ sa-mi pun 0 cravat a alba la smoching. Am facut 0 rruca deplasare sa iau 0 imbucatura, mai m~lt ca sa-mi ,!reacii vremea nuca as fi avut pof'ta. Mi se parea brutal sa atac energic' hrana, atunci cind bietul Bicky se~ pr~fila la orizont stind la coada unde li se imparte supa saracilor.

Cind m-am intors, batrinul Chis wick plecase sa se cuke dar Bicky era aici, incovciat intr-un fotoliu, meditind destul de intens, cu 0 tigara atirnind in coltul gurii si, in ochi, cu 0 privire mai mult sau mai 'putin sticloasa,

- Batrine, e lata, i-am spus.

El si-a ridicat paharul si a sorbit cu infrigurare, fara sa dea importanta faptului ca paharul era gol.

- S-a zis cu mine Bertie, a of tat e1.

Si iar a tras din paharul gal. Se pare ca nu-l ajuta cu nimic.

- Macar de s-ar fi intimplar cu 0 saptamina inainte, drags Bertie! Banii pentru 'luna viitoare urrnau s~-mi soseasca simbata asta. A9 fi putut pune la cale 0 gaselnita Iormidabila, des pre care am, aflat in reclamele din reviste, Pare-se ca poti Sa stringi un munte dracesc de parale, nurnai cu citiva dolari, daca intemeiezi 0 fermii de pasart. Si e 0 viata splendida, sii ai gaini ! (Ideea cu giiinile incepuse sa-l framinte de-a binelea, dar la punctul asta s-a muiat din nou in Iotoliu, cu 0 doza masiva de mohorire.) Dar degeaba, a adaugat el, de vreme ce tot n-am banii.

_ Bicky, scumpule, n-ai decit sa spui un cuvint ... - Iti multumesc din adincuri, Bertie, dar n-o sa rna apuc sii te store tocmai pe tine.

A9a merg lucrurile pe lumea asta. Insii pe care ti-ar placea sa-i imprumuti nici nu vor sa auda de una ca asta,

. in vreme ce insii pe care n-ai vrea sa-i imprumuti ar face orice, daca le-ar sta in puteri te-ar aseza pe cap, ca sii-ti scuture buzunarele mai bine. Ca baiat care a nimerit-o bine la capitolul firiante, am avut 0 gramada de cazuri, mai ales cu categoria a doua. De multe ori,

80

cind eram la Londra, zoream pasul prin Piccadilly si simteam in ceafa rasuflarea fierbinte a urrnaritorului si ii auzeam harnaitul plin de poftii si excitare, in timp ce se abate a asupra mea, Pur ~i simplu, mi-am petrecut o bun a parte din viata Iacrnd de nevoie pe galantul cu oameni care nu meritau nici doi bani; iar acum, lata-rna captusit eu hirtiute ealde si monezi grele, tinjind sii le inminez, iar bietul Bieky, nenorocitul, CIU buzunarele pustii, refuzind sii le aceepte.

- Pai atunci, nu ne mai ra.rriine decit 0 singura spe-

rants.

- Ce speranta ?

- Jeeves.

- Domnul m-a chern at ?

Jeeves se ana tinga mine, plin de zel, In chestia asta, cind e yorba sa se strecoare intr-o odaie iute si tacui ca fulgerul, tipul este intrucitva bizar. Sezi intr-un veehi fotoliu, te gindesti la una si la alta, Iti ridici privirile - 9i uite-l I Se deplaseaza dintr-un loe Intr-altul eu giiliigia unei meduze. Fenomenul l-a speriat binisor pe Bicky, A sarit din scaun eu viteza unul fa zan care-sf ia zborul; Acum sint obisnuit cu Jeeves, dar 1a inceput au fost perioade cind, cufundat in ginduri si dind de el, imi mU9- cam zdravan limba.

M-ati chemat, domnule ? 0, Jeeves, esti aici.

Chiar asa, domnule. Jeeves, ai vreo idee?

Desigur cii da, domnule. De 1a recenta noastra conversatie, am impresia ca am gasit ceea ce s-ar putea dovedi 0 solutie, N-a9 dori sa para cii imi permit prea multe, domnu1e, dar cred cii am trecut cu vederea potentialul

excelentei sale ca izvor de venituri. .

Bicky a scos un hohot adesea caracterizat drept eavern os si batjocoritor, din fundul gitlejului, 0 varietate tragica mai apropiatii de cotcodacit decit de gargara,

.. - Nu fac aluzie,. domnule, a precizat Jeeves, la posibllitatea de a deterrnina pe excelenta sa sa se desparta de vreun ban. Imi iau ingaduinta de a privi pe excelenta sa drept 0 proprietate, daca pot spune astfel, absolut nefolositoare, dar care prezintii marl perspective.

81

6

Bicky s-a uitat ~ lao ~ir:e foart.e :?eajut?rat. Ma simt

obligat sa precizez ca mCI mie nu-rm eazus: Iisa. .

_ .Ieeves, n-ai putea sa expliei chestia asta mal pe-n-

teles ? 1 ~ t le : ex

_ In esenta, domnule, rna refer a 1!rma oar~e . . .,

celenta sa este intr-un sens, un personaJ de v~za. LOCUl torii acestei tiri, dupa c~m .f~r~ indoia~a ati ?bSe~;~\: manifesta 0 pasiune ne0b~:;;nUlta in a s~r~nge m~na, 1

mal' proeminente personalitati- Mi-a venit ideea ca do~ndu , ~ • . ~ t· utea sti e

B'ckerstet:l'I sau dumneavoastra insiva au ..p. ~' ~

unele ersoane dorniee sa plateasca 0 mica taxa - sa zicem ~oi-trei dolari - pentru privi1egi,:1 de a face .c~no~tinta cu exeelenta ,sa, in~lusiv 0 stnngere de mrna,

Bicky nu pare a prea entuzlasmat. .' d idi t

. _ Vrei sa spui ca cineva .ar putea Ii .aht : I 10 _;

incit sa se desparta .de va;uta forte numai ca sa poata

stringe mina unchlUIUl meu . ~ . ' . ti

_ Am 0 matusa, domnule, care I-a platit ~n::ll pu~ l

cinci ~ilingi ca sa-l aduca la ce~i .in!r-o dU~Ir:lca pe un actor de cinema, I-a conferit prestigiu intre vecml.

Bicky ineepuse sa sovaie :

_ Daca socoti ca $-ar putea ...

. _ Sint oonvins ca da, domnule.

. . . ? '

- BertIe tu ee ZICI ., . E a

_ Batrin'e, eu votez perrtru, absolut pentru. 0 g -

selnita imbibata cu materie cenusie ! . d . ?'

_:_ Va multumese, domnu1e. Mai aveti nevoie e mine .

Noapte buna domnu1e. ~ 1

Si a plutit in afara camerei, 1asindu-ne sa punem a

punct detaliile.

Pina am pornit .afacerea asta, de a-l . pune in f1!nc~ie batr inul Chiswiek ca un proiect nou pent~u ~abr:calea b:nilor nu mi-am dat seama niciodata ce ~ph.ctIseal~tel: buie si fie pe capul baietilor de la. bursa cm~ pu ICU

, • deasa De atunci citesc pasa]ul acela din rapoar-

nu se m· '- . • t atmosfera

tele financiare - "piata a ineeput aZI' m r-o amne

1· . t'ta" - cu un ochi plin de intelegere, dar, Do

ims It' Ii . tit decit Dumnezeu1e nici nu se pu-tea un incepu mal Im~.1 ~

al nostru. N-o sa m~ credeti cit de. greu ne:a :ost sa:

- - - t ga mina

trezim interf'sul publicu1ui ea sa vma sa s rm

batrinului. Pina 1a sfirsitul saptaminii, singurul nume -existent pe lista noastra era acela al unui bacan din cartierul prapadit al lui Bicky, ~i riici asta nu ne era de mare ajutor, caci voia sa ne plateasca, in loc de bani, felii .gata taiate de slanina. S-a ivit 0 licarire de speranta cind fratele camatarului lui Bicky a oferit zece dolari bani _pe;;in, pentrua-i fi prezentat batrinului Chiswick, dar am reziliat acordul cind am aflat di tipul era anarhisj si ca voia sa-l doboare pe batrinul flacau, in loc de a da mina cu el. De fapt, mi-a luat arnar de multa vreme sa-l conving _pe Bicky sa renunte, pentru ca voia sa inhate banii si sa lase lucrurile sa-si urmeze cursul firesc, Parea sa-l priveasca pe fratele camatarului drept un soi de sportiv si binefacator al umanitatii.

Inclin sa cred ca afacerea ne-ar fi scapat de sub control, daca nu era Jeeves. S-a strecurat intr-o dimineata In camera mea, cu nelipsita si incercata Ce3l9Ca de ceai, ;~i mi-a dat de inteles ca s-a intimplat ceva.

~ A;; putea oare sa \fa vorbesc, dornnule, in problema

aceea legata de excelenta sa?

- S-a zis, Ne-am hotarit s-o Iasam balta .

- Poftiti ?

- Nu merge. Nu gasim clienti.

- Am impresia, domnule, ca as putea rezolva acest

aspect al problemei.

- Vrei sa spui ea ai izbutit sa pui mina pe cineva?

- Da, sir. Optzeci si. sapte de gentlemeni din Birds-

burg, domnule.

M'-am ridicat in pat, in capul oaselor, si am varsat

ceaiul din ceasca.

Birdsburg ?

Birdsburg, dornnule. Statul Missouri. Si cum i-ai procurat ?

Aseara, dornnule, intrucit rna lasaseti sa inteleg cea yeti lipsi de acasa, s-a intimplat sa asist la 0 reprezentatie teatrala ;;i sa intru in yorba, in pauza, cu ocupantul scaunului invecinat. Observasern ca purta un soi de decoratie foarte impodobita la incheietoarea reveruIui, domnule - un buton foarte mare, albastru, avind pe deasupra irnprimate in rosu cuvintele "Sprijiniti' Birdsburg-ul !" - un adaus nu prea judicios la costumul unui

83

gentle!llan. Spre surprinderea mea am e~n&tatat ca au~it~r iul era intens populat de persoane purtind po~oa~~ s.lmllare. Am luat asilpra mea riscul de a cere exph.catil 1/1 am fost mformat ca acesti domni, in total optzeci ~1 sapte, r~prezinta un congres din. ora~u~ cu numele de Blrdsburg, Sltuat in statul Miss·oun. Vizita lor, am dedus, avea un caracter obstesc si de placere, iar vecinul meu mi-a vorbit destul de mult despre distractiile pregatite pentr~ 1/e- derea lor aci, In momentul cind relata cu un grad malt de satisfactie 9i mindrie ca 0 ~delegatie ~ l?r a. ~ost p:ezentata unui binecunoscut luptator prof'esionist 91 l-a ~trms mina rni-a venit in minte ideea de a aborda sublectul legat'de excelenta sa. Ca sa nu !~gesc povestea, ~omnt:le, am aranjat, sub rezerva aprobarii dum~eavoas~~a, ca ll~tregul congres sa fie prezentat excelentel sale mnne dupa-

amiaza.

Eram uluit. . '. ? .

_ Optzeci si sapte, J eeves! $1 cit, pe cap d.e om .

_ Am fost nevoit sa rna declar de acord cu 0 ajustare,

pentru un pret cu ridicata. Partile au con:renit pina La urrna asupra a 0 suta cincizeci de dolan, pentru tot

grupul.

M-am gindit oleaca, - Platibih inainte ?

_ Nu, domnule. M-am straduit sa dobindesc plata

anticipat, dar n-am avut succes. , . " ,

_ Ei, oricum, cind pun em mma pe bam, 11 intregesc

eu pina la cinci sutare. Bicky n-o sa stie, Ce crezr, J~:: eves, daca pun de la mine pina La cinci sute, domnul Bickersteth ar putea banui ceva ?

_ Presupun ca nu, sir. Domnul Bickersteth este un

gentleman simpatic, dar nu straluce9te. ~

_ Atunci e-n regula., Dupa micul dejun, da 0 fuga

pina Ia banca si f'a-mi rost de ceva bani. - Am inteles, domnule.

_ Stii, Jeeves, ai in tine ceva miraculos. - Va multurnesc, domnule.

-- Chiar asa !

- Pre-a bine, domnule.

In cursul diminetii, cind l-am luat pe dragul de Bicky de-o parte si i-am spus ce s-a intimplat, era sa lesine.

84

A tropait in graba pma in hol si l-a apucat de nasture pe batr'inul Chiswick, care citea rubrica umoristica a ziarului cu un soi de indirjire posaca,

- Unchiule, i-a spus el, ai vreun program deosebit pentru miine dupa-masa ? Vreau sa spun ca i-am invitat ai~i pe ci.tiva dintre prietenii mei, sa faceti cunostinta, ma-ntelegi.

. Ba!rin.ul flacau i-a aruncatcu coada ochiului 0 pri-

Vlre banuitoare, .

- N_u ~uI?va 0 sa se afle printre ei si ceva ziaristi '!

- Ziaristi ? Nu prea. Dar de ce rna intrebi ?

- Refuz sa rna las siciit de ziaristi. Niste tineri s-au

ti.nut ~a scaiul de mine, sa-mi smulga pareri despre Amerrca, in vreme ce vasul se apropia de chei. Nu voi rnai permite sa fiu supus la asemenea persecutii !

. - 0 sa fie absolut in regula, unchiule. N-o sa existe prm partea locului picior de ziarist.

- In acest caz, voi fi bucuros sa fac cunostinta cu prie-

tenii tai, .

- 0 sa le stringi mina, si asa rnai departe ?

- In q:od firesc, voi adapta cornportarea mea la nor-

mele unanim acceptate ale relatiilor civilizate dintre oameni.

Bicky i-a multumit din adincul inimii 9i a mers cu ~i.n~ ?a ia masa la club, unde a flecarit pe larg des pre gami, incubatoare si alte chestii jalnice.

Dupa 0 matura chibzuinta, hotariseram sa slobozim hait~ din Birdsburg asupra batrmului flacau, in grupuri de cite zece. Jeeves a adus La fata locului pe amicul de la ,~eatru, sa ne vada, si am aranjat tot planul cu el. Un cetatean destul de curatel, dar rnclinat sa insface conversatia si s-o coteasca mereu spre noul sistem de alimentar:. c~ .apa ,:1 ~ra~ului sau .. Am stabilit ca, dupa toate probahilitatile, batnnul nu va rezista mai mult de 0 ora astfel i~dt fiecare grup sa se considere indreptatit l~ sapterninute p~trecute in '~ompania ducelui, socotite dupa cronometrul lui Jeeves, 91 ca la expirarea intervalului Jeeves va aluneca in camera, tusind sernnificativ. Pe urm~ ne-.am des.pihtit cu ceea ce cred ca se numeste expresia unor sentiments de intelegere reciproca, tipul din

85

" _ eo' invita~ie cordiala sa pic am pe

Birdsburg adre~mdu n. . sa aruncam 0 privire la noul

la ei 'in oras mt;:-o zi 91 apa invitatie pentru care

lor sistern de alimentare cu " . :

i-am mu~tumit. _ tot congresul s-a rostogolit la

In ziua ur'n::atolare, 1 lcatuit din cetateanul cu

fata Iocului. Pnmu -, v~ ~ra a _ aproape ideritici cu el

. " til . em Sl Inca noua, 1 .

care ne in I ms. . ' . _ t Pareau grozav de ze 091

pina 'in cele mal .ml~l ;~~nu~o~ilarie s-ar fi straduit S8! si eficien~i, ca 91 cI.n .. .m efului . i tot ce urmeaza. Toti atraga asupr~ lor _pr~vlr{l~ hacau ~u 0 satisf,actie destul au strins mina ba_tnnu u _ '~ra unul care parea rnade vizibila - ~fara d: °d pasa~e Ie u;ma s-au aliniat si au cinat de nu stiu ce gm - 91 P

devenit comunicativi. irit b- amicul nostru, ce mesaj

• _ Domnule duce, In .re a ?

aveti de adresat orasului Birdsburg " -'i

Batrinul flacal1 parea nitelu!I descumpam . _ N-am fost niciodata 'in Birdsburg.

Ceta~eanul a dat sem?~ de. durere. 1 E oras'ul cu eel,

Ar trebui sa-l vizitati, a d~pu~ :,til tara. Spr ijin iti mai inalt ritrn de dezvoltare m 0

Birdsburg-ul ! ' " t u evlavie

S ... 't" Birdsburg~ul! l-a,u 'ingma c - pnJmlvl

ceilalti tipi. • duri prins deoElata gl.a s.

, Pasarea maeinata ~e gm uri a

- Cer cU'-7ntul! _ t' bine hranit, cu barbie din

Era un SOl zdravan, IP. .

acelea pline de hotarire si ochi reci. .

Totl au'iBtor~ carul s?re:1. termeni de afaceri, a grai t - Daca e sa dlscutam in 1" d . ala buna crepasarica fereasca sfin,tul, nu pun a Ibn a' Odie afaceri ered

'. - . d "C vreme e vor, ,

dinta a nimanui, ~r, e~ av r trebui sa-si ia raspunderea

ca domnul aflat ~q de ,av: a martori cum ea este cu de a ne declara In prezen ,a unor

adevarat un duce. . d le ? a strigat batrinul

_ Ce vreti sa spuneti, . omnu .

flacau, facindu~s~ pur'puri~: .. nitoare e verba doar de

- N-am mel 0 mten~le Jflg - 'sf"lntul dar mi se

f· nimic ereasca ,

afaceri. Eu nu a Irm. '" tec Domnul de dincoace

pare ca-i aid 0 c~estJ~'~e~~~'steth, daca am au zit birie. spune ca numele lUI ar I

86

Ei si atunci, daca durnneavoastra sintet! lordul Chiswick, dece nu e si durnnealui lordul Percy Asa-si-pe-dincolo '? Am citit romane englezesti si cunosc toata problema.

- Monstruos !

- Ei, nu va mai incingeti asa, di n-o sa mai reziste

gulerul. Eu nu fac decit sa 'intreb. Sint indrituit sa aflu, o sa ne luati banii, asa ca mi se pare drept sa ne incredintam ca merita cheltuiala.

Cetateanul cu canalizarea s-a vir it si el:

- Ai perfecta dreptate, Simms. Am neglijat asta la incheierea ttrguhn. Vedeti, domnilor, ca oameni de afaceri, sintem indreptatiti la unele garantu elernentare de buna credinta, De vreme ce ii pla tim dornnului Bickersteth, aci de fata, 0 suta cincizeci de dolari, e normal sa vrem sa stirn daca ...

Batrinul Chiswick i-a aruncat lui Bicky 0 privire patrunzatoare ; apoi s-a rntors spre cetateanul cu canalizarea, Era in,spaimintator de calm.

- Sint In masura sa va asigur ea nu- stiu nimic despre toata treaba asta, a spus el foarte politicos. V -a9 fi recunoscator daca mi-ati explica.

- Pa'i, am aranjat ca optzeci sl sapte de cetateni sa aiba privilegiul de a va intilni 9i a da minacu dumneavoastra, in schimbul unei .recornpense Iinanciare convenite reciproc, iar ceea ce doreste sa spuna prietenul meu Simms, aci de fata - si rna aflu intru totul pe pozititle sale - este ca nu dispunem decit de cuvintul domnului Bickersteth, care pentru noi este un strain, cum ca dumneavoastra ati fi duce.

-Batrmul a inghitit un nod.

.- Permiteti-rni Sa va incredintez, domnule, a spus el cuo voce destul de ciudata, ca sint ducele de Chiswick. - Atunci e-n regula, a spus cu insufletire cetateanul. Asta e tot ce voiam sa aflam. At un ci , sa-i dam drumul mal departe !

- Cu tot regretul, a spus batrinul Chiswick, trebuie sa va comunic ca nu putem sa-i dam drumul mai departe. Sint cam obosit, Ma tern ca 0 sa trebuiasca sa rna scuzati.

87

Dar mai sint dupa colt inca saptezeci Ji baieti, chiar acum, afiteptind sa va cunoasca,

duce,

sapte de domnule

Ma tern ca trebuie sa-i dezamagesc.

Pai atunci, tirgul ar urrna sa fie anulat. ~

Aceasta chestiune s-o discutati dumneavoastra cu

nepotul meu. ~ ."

Cetateanul parea stinjenit. .

_ Va sa zica, chiar nu mal vreti sa va intl'lniti cu

restul ?

- Nu l

_ Bine, atuncicred ca 0 sa plecam. ~ .

Si dusi au fast, iar in camera s-~ la?at 0 ta:ere putin-

tel cam grea. Pe urma, batdnul ChlSWICk s-a inters spre

Bicky:

- Ei?!

Bicky insa parea ca n-are nimic de zis. _ E adevarat ce a spus omul acela ? - Da, unchiule.

_ Si ce urrnareai, cu smecheria asta ~

Bicky parea facut knock-out, asa ea am strecurat un

cuvint : . bi ~ r .

_ Draga Bicky, cred ca ar fi mal me sa exp 1(\1

toata chestia. . .

Mar ul lui Adam aflat, in gitlejul lui Bicky s-a agitat

nitelincoace fii incolo ; pina la urma, i-;a dat ~rumul : .

_ stu, irni taiasesi alocatia, unchn~le, f/l ~v~am nevOJ: de un pic de bani ca sa lansez 0 f.err:"a :Ie g~ml. Vreau sa spun ca-i 0 afacere sigu~a, ~'l!-~al. ~a. ai la meeput ,0 ~u= catica de capital. Cumpen 0 gama f/l * ~de~une un ou lr: fIe. care zi a saptaminii, IIi vinzi ouale, sa zicem cu dOU~Z~1 si cinci de centi sapte oua, Ingrijirea gainii nu costa mmic, Profitul atunci, in practica, se ridica la ...

_ Ce-i cu aiurelile astea des pre gaini? Mi-ai facut

sa cred ca esti un om de afaceri f.oarte prosper.

_ Batrinul Bicky a cam ex.ager,at nitelus, domnule, am spus eu sarind in ajutorul lui. .Adevarul e ea ~ie~ul baiat depinde in intregirne de alocatia dumneavoa~tra, la~ cind i-ati taiat-o, ma-ntelegeti, s-a vazut ~n pom, si atunc~ a trebuit sa caute mijlocul de a gasi la iuteala ceva bam

88

lichizi. A9a am ajuns sa ne grndim la sistemul asta cu strtngcrile de rnina.

Batrinul Chiswick facea spume la gura,

- Va sa zica, m-ai mintit l Mvai Tnselat cu prem,editare asupra starii tale materirale !

- Batrinul Bicky, bietul de el, nu voia sa se dud Ia crescatoria aceea, am explicat eu. Nu se sirnte atras de vaci si cai, dar crede mai curind ca ar face senzatie printre gaini. Tot ce vrea, este un piculet de capital. Nu credeti ca ar fi un fel de gaselnita grozava, daca dumneavoastra i-atL.

- Dupa cele Intimplate ? Dupa aceasta.; aceasta in-

selatorie si batjocorire ?! Nici un sfant ! - Dar ...

- Nici un sfant !

Din adincul odaii s-a auzit 0 tuse patrunsa de respect.

- Oare es putea sa fac 0 sugestie, domnule ?

La linia orizontului se profila silueta lui Jeeves, cu aspectullui genial.

- Da-i drumul, Jeeves ! am spus eu.

- Af/ sugera mai curtnd, sir, ,de vreme ce domnul

Bickersteth are nevoie de ceva bani lichizi si nu reuseste sa-i obtina din alta parte, ca ar putea re~liza suma necesara descriind intimplarile de azi dupa-arniaza in folosul editiei duminicale a unuia dintre ziarele cele mai pline de initiativa si duh.

- Pe Jupiter! am spus eu.

- Doamne Dumnezeule ! a spus Bicky.

- Cerule ! a spus batrtnul Chiswick.

- Foarte bine, dornnule, a spus Jeeves,

Bicky s-a inters spre batrinul Chiswick cu 0 Iicarire in priviri.

- Jeeves are dreptate l Asa a sa fac! Ziarul Chronicle 0 sa sara pe subiectul asta l Numai cu chestii din astea se hraneste !

Bacrinul Chiswick a scos un soi de raget indurerat. - Iti interzic in mod categoric, Francis, sa Iaci una ca asta!

89

- Tot ce spui suna £rumos, a zis Bicky patruns de 0 splendid a vigoare, dar daca nu pot obtine banii pe alta cale ...

- Stai ! Hm ... stai, mai baiete. Nu te repezi asa, Peate cii aranjarn ceva,

- Eu nurna due la crescatoria ala pacatoasa !

- Nu, nu! Nu, baiete, nu! N-a~ propune una ca

asta. Nici prin minte nu-mi trece. Eu ... eu cred ca ... (Parea sa dispute un meci bunicel cu sine insusi.) Eu ... eu cred ca, daca privim ehestiunea In ansamblu, ar fi mai bine daca te-al intoarce cu mine in Anglia ... Eu ... eu as putea sa., de fapt, mi se pare ca e foarte realizabil... sa., as putea sa te folosesc ca un fel de secretar.

- Nu m-ar deranja.

- N-a~ avea posibilitatea sa-ti ofer un salariu, dar,

dupa cum stii, in viata politic a engleza secretarul OHOrific este recunoscut ca 00 figura centrala ...

- Singura figura pe care '0 recunosc, spuse Bieky hotarit, este lira sterlina, cinci sute pe an, in plat! trimestriale.

- Dar, drags baiete ...

- Cum 'am spus !

- Dar, draga Francis, adevarata ta rasplata ar consta

in posibilitatile fara pereche pe care le-al avea, ca secretarul meu, de a cistiga experienta, de a te familiariza cu cele mai in-time implicatii ale vietii politice, de a ... - ce sa mai vorbim, ai fi intr-o pozitie extrem de avantajoasa,

- Cinci sute pe an! zise Bicky plimbind cifra cu voluptate prin toata gura. Ce mai, ar fi nimica toata in com para tie cu ee as ci'~tiga de pe urma gainilor. E 00 chestie evidenta, Inchipuie-ti ca ai 00 duzina .de gaini. Fiecare din aceste gaini are cite doisprezece pui. Nici nu stii cind, si PUi900rli au crescut st au cite doisprezece pui fiecare si pe urrna pornesc eu totii sa se oua l Se afla aid 0 adevarata avereI In America, pentru oua, poti sa capeti orice-ti place r Indivizii de-aici le pastreaza la gheata ani si ani de zile ~i nu le Ianseaza pe piata decit atunci dud pretul urea la un dolar lada! Doar nu-ti trece prin minte ca 00 sa dau cu piciorul intr-o

90

asemenea carier-a pentru mai putin de cinci sutici pe an, nu?

. ° :vnt?are de spairna a t.recut peste obrazul batrinulUI Chiswick ; apoi a parut sa se resemneze.

- Foarte bine, baiete, a consimtit e1. .

- Pai da ! a zis Bicky. Atunci e-n regula.

" - Je~:ves, aJ? spus. (Bicky 11 luase la cina pe batrmul baiat, sa se sarbatoreasca, si erarn singuri.) Jeeves, asta a fest una din cele mai stralucite miscarf ale tale.

- Vii multumesc, dornnule.

- Zau daca inteleg cum facio

- Poftiti ?

- Numai ea tu nu te-ai ales cu nirnic,

- Presupun e~ domnul. Bickersteth intentioneaza

- an: dedus asta dm rernarcile dumisalo - sa marcheze

pretuirea sa pentru oricare din eventualele aspects prin care an: a_vu~ nOJ::oeul sa-i' fiu de folos, iar asta e va face ~_al t'irziu, cind se va afla intr-o pozitie care sa-] perrnita asernenea efort,

- Jeeves, sa stii ca asta nu e destul.

- Poftiti?

Era un dezastru, dar sirnteam di nu exista alta cale, - Adu-rni trusa de biirbierit.

O_licii:-ire .de _sper,anta se ivi in privirea o~ului ames-

tecata cu tndoiala, '

- Trusa de barbierit, dornnule ?

- Si rade-mi mustata,

° clipa s-a Iii sat tacerea. Imi dadearn seama cii in suI este profund miscat,

. - Vii multumesc intr-adevar foarte mult, domnule,. zise e1 cu glas coborit.