t

No. 32.

ANUL IV:

6 Ma 1901.

0,0000,00,00000000003o0000"o0000oo0000'0'1. ..,n.00og000000000000000

ji

0
o
o

evista' Encictopeaich
0

oputara

o
0
o

,pare in fie -care Duminic

Abonamentul in Vera pa an Lei 5 Abonamentul in stri3in. pe an Lei 8

15 bani
5 luni
Un numr
3
PentrU anuneiuri 1 'eta linia Mica publieitate 5 bani euvintul,
.

>

404:11'+i jti

Manuaeriptele nepubeate se ard.

V.`-

...

0_

Comitetul de redactie:

ln Kalinderu
p.

arboviceaqu
C. Rdulescu-friofru
o

g. Co;buc
-:/. 0 tescu

p. Oulu

Colonel /7. V. JYdsturel

. ,24'damescu

V. S. jYoga

Y. JYicolaescu
Cr. Geodossiu
Coast. C. /Popovic - Z-a ;cd.

4
0
0

0
0
o
0

O
O

SUMARUL: G. Copbuc, 10 Maiti. Yictor Puiu, Cuvintare populara pentru giva de 10

Mai. Grig. Teodossiu, 10 Mai. Dr. N. Manolescu, Privire generala asupra rolulul Olupercilor In natura. G. Apostolescu, InmormIntarea la Romanil- MacedonenI. G. renescrs,
ln Kalinderu, O circulara. Ierom.
Spicuirl din trecutul megtegugului tipograHcesc.
Eftimie Georgette's, Stintul Clement, episcopul Rome!. Dr. S. Possa, Stares copillor de
la tara. Teatru la sate. Serbar gcolare. Cronica saptamnil. 17n nod Pompel in
Mongolia. De la sate. Pogta redactiei.
Ilustratiuni: Presa hoiandeza din Haarlem din 1693.-iPrese de tiparit carp de Joe.
Presa de tiparit, construetie elvetiana din 1648. Presa construid de Gutenberg In Strasburg Inainte de 1444. Mitropolitul Dosottei Barite. Mitropolitul Antim Ivireanu.

o
0
o

0
o

of
0

000000e000coo el_o;giGp:poa,olao,0000
;. 'daclia ;i jQdministrafia Str. /Ylirgtulsa JYo. 9,,$ucurescf.
*

www.dacoromanica.ro

GELES"

fr

SOCIETATE COOPERATIY DE AGRICULTURA

BUCURESCi
3, str. Kara.geor_gevic, 3.

urniseax pulverixatoare excelente

PENTri'

STROPITUL VITELOR CONTRA MANET

Preturile forte eftine

MICA PUBICITATE
Cu 5 banI cuvintul, lar pentru anunciarile ca un numr mai stare de

cnvinte, de la 50 in sus, pretul pentru lie -care cuvint este llama( de 4 banc.
GRADINA PREOTUL ILIE, Bise
BANCA ROj11Il NIEl
rica Cotroceni, Bucuresci.
Arbor! fructiferi, Arbor! pentru qoCapital social de 25.000.000 fr. m
partit in 50.000 actiuni de 500 fr. din sele, Arbor! altoiti de ornament, ArI

busti, Plante urctre, Bravi, Pini

cari 150 fr. versati.

Comitetul central:
la Londra
Lachlan Mackinstosh Rate,
Esquire
G. I. Goschen

Act de mullumire. ot,eIn 1Con

n

Viscount Duncannon .
Hon. H. A. Larvrence
M. Adolphe Vernes. .
M. Charles Mallet . .

austriaci, Thuia si altele. Stupi, Trandafiri, etc.

r
Paris
n

stantin Gr. Ghika, a fost asigurat de

la 28 Septembre 1897, la Societatea
de asigurare <Dacia -Romnia,p pe
casul de marte ,i incetnd din viat

la 24 Martie a. c., cnd asigurarea

nu era in vigre de cat 3'/, ani, numita Societate mi-a numrat asta-41

Director: M. C. A. Stolz.
capitalul asigurat de lei 35.000.
U ajutor : M. E. E. Goodwin MC cred datre a exprim Societtii
Censori : loan Kalinderu, Demetra de Asigurare, Dacia-Romnia multuIoan Ghika si Arthur Green.
mirele mele, pentru graba ce a pus
Sediul social
in lichidarea drepturilor mele.

Piafa sf. Gheorghe, Bucuresci

Bucuresci, 30 Aprilie 1901.

(ss.) Anna Jean Ghika.

Sucursalala Brila, Agentia la Londra.

W./
www.dacoromanica.ro

NLscutit Filiti.

},
}

lY

-'

n diva cea sfnt si mare

La dece-ale luni lu Maki
Se vede-o ciudat' at-Mare
Pe-un deal de la Plevna, pe-un plai.

Cnd zorile 'ncep s s'arete

Acolo 'n tcutele vat,
Din .grp ies mrtele cete,
De-apurur jliti flc.

Strivit Si cu mnile rupte

Si _galbent ca 'n jalnicul Ioc
In liva slbatece lupte
Cnd bieti periser 'n foc.
Fac rt, si-o ru_g murmura

lar Valter Si Sontu si tot

Mai-mari ce 'n frunte cdur
Sta jalnic acolo 'ntre sott.
De-odat ei capul rdic
Dati chiot si 'n zare privesc
Spre tara din care iesir,
Spre scumpul pmnt romnesc

Si-ascult, cc tunul ad canta

beparte 'n iubitul pmnt,

www.dacoromanica.ro

ALBINA

866

Puternic ca 'n liva luptri,

Dar alt-fel de cntec ma!' sfnt

iar tara-i departe

snt dlur la mijioc, 5i v,
5i rul cel mare-i desparte
be mame pe bieti flc.

5i-ascult

. .

ee spun ei in Sopte pe vremea

ee-ascuit cntarea de tun
E nu sci, cc nimen nu 'Ate
Pe mort s- aud ce spun,

Dar sci ca se rga, srmani :

Noi liberi pe voi v'am fcut

lar Tatl din cer s v aib
De- apurur sub sfntul s scut!"

g Cosbuc.
Cuvntare popular pentru Oiva e 10 Mai.
Fra cre,stin,

stci, printr'o ntmplare frums, ne gsim ntr'o ndoit srbtre. In aceeasi ci

avem dou srbtori insemnate: nti srbtrea mare bisericsc care ne amintesce civa a patru-cecea dup Inviere, adec
civa Inltrei Domnulu nostru Isus Christos de pe pmnt la cer, si al doilea,

srbtrea care ne amintesce o alt nltare, a cre amintire sa ne fie in veci tot a$ de scump, anume nltarea
nmului romnesc din scumpa nstr tar dintr'o stare
trist din trecut la starea mai bun de acum : srbtrea
10 Mai.
Indoit de nsemnat fiind civa de aci, socotim, iubiti cres-

tini, c ea nu trebue s trc fr a nu cut s ne dm

www.dacoromanica.ro

867

ALBINA

sm despre :nsemntatea ei de aceea credem c e bine

a se rost inaintea sf. Altar macar cte-v cuvinte cu
privire la ea. Iar de re-ce slujba sfnt a,s de mrt ce
se face astdi ca in toti anil partea din sf. Evanghelie
ce se citesce tot astdi ne fac a ntelege in de-ajuns srbtrea Inltrei Domnului, socotim iar0 c putinele cuvinte ce avem de spus s fie. dise ma7 ales cu privire la
srbtrea de adi a nmulu nostru.
Si in viata unu nm intreg de ()men',
Frati cre0ini !
ca $i in viata until' singur om, sunt unele dile mai frumse,
mai mrete, mai strlucite de ct cele-lalte, chiar daca ar
fi cerul afar ct de posomorit. Sunt dile in call Si o naori-care dintre noi menii, dobndesce
-tiune ntrg, ca
vre-un lucru de mult ateptat sail are vre-o isbnd strlucit, Si de cte-ori vin in decursul anilor acele dile le
srbtoresce, ba pe unele intr'un chip mret de tot.
Si nmul romnesc are asemenea dile strlucite ; $i noi
Romni suntem datori a srbtorl cte-va dile peste an in
aducerea aminte a cutrei sa(i cutrei fapte mari din trecut. .,Si una din acele dile mrete, care trebue serbat mai
frumos ca ori-care, e tocmai diva de astdi, diva de 10

Maia. Si iat pentru ce :

Astdi, se mplinesc trel ()eel

cinci de ani de cnd

la crma trii nstre s'a suit pe atunci ca Domnitor

Majestatea Sa Regele nostru de astdi ; tot adi se mpli-

nesc dou-deci ,si patru de ani de and tara nstr a rmas liber s se crmuiasc singur cum ar vol, fr s
se mai amestece in treburile ei vre-o alt stpnire strein;
Si tot astdi se mplinesc dou-deci de ani de cnd in
urma gloriosulu rsboiil pentru neatrnare din anul 1877
s'a incoronat in Bucuresci cel intiil rege al nostru M. S.

Regele Carol I. Va s died, pentru trei pricini de mare

insemntate nu trebue s trc nebgat in sma diva acsta, ba din potriv s fim datori a o serb.
piva a decea din frumsa lun Maiil, trebue s ne fie
tuturor Romnilor tot a$ de scump ca diva sf. Invieri,
pentru-c ne aduce aminte de nvierea nmului $i a trii
nstre din o' stare trist din trecut la starea de adi ; tot
a0. de nsemnat' ca srbtrea de stdi care ne amin.

tesce Inltarea Mntuitorulu pentru-c ne aduce aminte de

nltarea nmului i a trii inaintea lumei. Si de aceea ca

www.dacoromanica.ro

ALL'IN.1

868

si aceste dou srbtor mari bisericesc s srbtorim sufletesce si acst di, de ar fi cerul ct de posomorit si vremile ct de vitrige.

Suntem datori a sci c acst di nu e ca ori-care alta,

ci diva de 10 Maid e diva tri nstre, e diva tronulu, si
s ndjduim c odat ea va fi nu numal a nstr, a acestor sse miline din frumsa Romnie, ci si a intregulu
nm romnesc de pretutindeni.
di ca 10 Maid nid o natiune n'ar putea-o trece nebgat in sm si de aceia nid noi Romnil nu o uitm,
ci ad cnd ntrga Tar, e in srbtre, uniti ntr'un cuget,
cu sufletele vesele, mndri c suntem Romn, ridicm si
noi rugciun de multmire ctre Dumneded, c ne a ajutat a av asemenea dile de strlucit amintire si-L rugm
ca in netrmurita Sa buntate s fac ca acst di s o
serbeze Romnii in veci si s amintsc odat inca si alte
fapte nsemnate pentru nmul nostru.
Incheind aceste putine cuvinte, unindu-ne gndurile, s
clicem din tot sufletul : Triasc Romania!
Triasc
Majesttile Lor Regele si Regina! Traiasc Familia
Traiasc toti Romnii !...
Regala!
.

Amin.

Victor Puiu.

1O

' r .f ` r

(1)

Iubip scolari,

ajuns mica patria nstr prin crmpeierile la care

a fost supusa, a sulerit multe nevo! in trecutut

el, dar nu e ma! putin adeverat ca a fost pe

lume si alte trl cu mult ma! marl si ma! puternice dect a nstr si car! s'a stins pentru.
totdeauna, stapnite de strin! cotropitorl.
E mies tara nstr, dar a remas a Romnilor,

a unu! popor care nu s'a lsat sa fie repus : a

unul popor cu mima tare, cu credinta in Dumnede, in Regesi in bratele! volnicescl.

Trehue sA seitl, iubitil mel scolar!, cA nu -1 pe pamnt o alta,

tara pe care atl putea -o iubi mal muli dect pe a nstr. Dumnede a salit in mima nstr acest simtimint ales al iubiri! de
(1) Veil No. 31.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

869

ar vi cine nu ascult de el, face o fapt rea vi nu merita s aTb

o patrie.
NoT RomniT avem o patrie frums, bogat, cu nume bun pe
lume, s scim s ne-o pzim. In adevr, din vrfurile malte ale
anuntilor CarpatT, cari ca un brd nconjr patria nstr, despre
M N. vi A., pn la undele repedY ale btrneY llunrT $i pn la
OrmiT MriT Negre, care ne scald tara, nu-T un colt de pmnt,
care s nu ne plac $i pe care s nu-1 iubim; nu-T un petec cat de
mic, care s nu fi fost stropit cu sngele vitejilor voTnicT, mortl
pentru aprarea tril, din vechime vi pn ad[.
Ne plac vi ne ncnt ochil piscurile pn la norT ale muntiior, de-asupra crora vulturul, in sboru T rotitor, de abia se z-

resce cat o muscA; ne umplu de admirare pdurile verdl, cari

imbodobeso ca o haYn scump muntiT, plaiurile vi dlurile; ne

desftz multimea de rurl vi de rulete, cari ca tot attea ne-

secate bogtiT lac pmntul patrieT roditor vi nlesnesc traiul; ne

eumplu inima de bucurie vesurile roditre, acoperite cu attea
semnturl dttre de hran vi de avutiT. . . . , ne place. .. I)ar
re ce nu ne place in tara nstr? . . Ne plac RomniY cu strmovescile lor obiceiurl, cu jocurile, cu cinstea vi omenia lor, cu
brbtia, cu care eT lucrz astlf, ca s ajung pe unele popre
vi s ntrc pe altele in sciinte, meseriT, cldirT, cal ferate, avezminte vi serien de tot felul, folositre tuturor . . .
Ca mane vol vetT ajunge marl si ne veti lu locul nostru. Prin-

detl la inima vstr aceste cuvinte pline de nteles, pe care vi

mie mi le-a spus un btrin ntelept. Vi le spun vi ea vou ca
o mrturie c aunt frte adevrate $i c mie mi-a fost totdeauna de mare pret pentru inima mea. Regele nostru, barbati
nsemnatl al triT, printiT vi strmovil novtri a muncit peste

paten pentru patria nstr. Bine-facerile vi bunttile, de cari ne

bucurm noi vi vol astlf, lor li se datoresc. Cu ce puteti vol

plt acst munc vi jertfire a lor?

Cu ce re, dect jertfindu-vii vi vol, ca vi dinviY, pentru patrie!

Nu vg cer numaT jertfa, pe care ovtnul o da triT in pericol,
pe care patria o cere ca o datorie, de la vol; ci v cer vi jertlirea prin munc neobosit vi cu tragere de inim, ca s sporitT
$i vol la rindul vostru movtenirea strmovsc. DatoratY dragoste
vi respect, Prea scumpuluT nostru Rege vi Domn Carol I, care
ne-a dus Tara la neatirnare, brbatilor nostri marl, cad se str-

duesc s ne faca un trait' bun vi o tara cu vad, vi maT datoTap acela$T lucru avedmintelor nstre romnescT.

Gndurile vstre s fie moral atintite ntr'acolo, ca s servit!

ara cu bratul, cu mintea vi averea vstr, cnd ea va av nevoie de vol.
Implinindu-v6 tte datoriile ce le avetl ca vcolarT, vi mal tarca soldatl, cettenl, printl, numal av v vetT pute numi
fill patrieT $i numaT a vetT put s'o numitT mama vstr.
S dea DumneleA, dragi copi!, ca Romnia s: ajung prin

voi ,si mal mare vi mal nflorit, vi ca 4iva de adl s'o petrc

www.dacoromanica.ro

870

ALBINA

in veciT vecilor $i unitT la un loe totT copiiT nmuluT romnesc, clin

tte trile locuite de el.

Si acum, eu inima :nclc,lit de iubirea de Rege si de Tara,
s strigm:
Triasc M. S. Regele Carol I!
Triasc M. S. Regina Elisabeta!
Triasc AugustiT Mogtenitorl aT TronuluT!
Triasc Romnia, scutit de nevoT si mrit_de buniT el fT . .
Grig. Teodossiu.

Frivire generala asupra rolului ciupercilor In natura.

n' lupta pentru existent dintre diferitele
vietuitre dupa pmint, se vd omoritort
transformtori ai celor omoriti in sub
stante pmntse Si gazse, cari substance
devin hran a fiintelor ce continua acst
lupt. Omoritorii sunt fiintele, animale

sa vegetale, cari ari relativ mai multa

fort. fie data de mprejurri, fie de nemrginita
putere a nature. Transformatori ai celor ornoriti, in substante pmntse ,si gazse sunt agenti
.

recrutati tot din nmul celor omoriti, voesc a dice,

plante.
dintre animale
Un exemplu va ilustra bine scena luptel pentru existent.
Un om omr un viezure.

Omul este omoritorul.

Cadavrul viezurelu, (1) expus, dispare. Daca cutm
agentii disparitiunii cadavrulu, dam peste transformatoril
dintre cari unii se vd cu ochil nearmati de istrumente mritre, cum sunt animalele carnivore (cini, conclani, coto-

feni, musce etc.), iar alti, cari nu se vd, de ct cu ochi

armati de aceste instrumente; aceti transformatori microscopici sunt microbii.
Substantele pmntse
gazse rezult din miscarea
(1) Este un animal de maxima unui porc de un an ; tresce in viquinii facute in tanne, unde se ascunde diva qi de unde ese ndptea pentru a manca
in semnturi crora le face mare stricciune. Molatic frte, cu tte acestea
ne invinge, grafie indiferente $i nepricepere nstre. In alte tari civilizate
nu se mai vede acest animal.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

871

de vik a transformtorilor, si iac cum se vede acsta.

Cini, ori conclani, de ex., transformnd carnea inghitita
din viezure in carne a lor, o arunc in atmosfera sub forma
de gaze si pe pmint sub forma de excremente si de alte
soiuri de substante, cari daca nu sunt inca pmntse, vor
fi transformate in pmnt prin alti transformtori, intre cari
sunt mai ales microbil.
Microbil mmultitii pe cadavrul viezurelul si ei transforma

in acelasi mod, acest cadavru, in gaze si substante pamintse.

Substantele pmintse si gazse devin hrana preparata

pentru plante si prin intermediul acestora si pentru anima lele cari tresc.
Lupta pentru existenk nu este numai intre animale ci
si intre vegetale.
Am dat un exemplu de lupt intre animale si de tran sformare a unui cadavru, in substante pmintse si gazse;

acum sa dam un exemplu si de lupta intre plante si d.

transformare a unei plante mrte.

Un copac mare indus in umbra lui, un copac mic, care

se usuc. Animalele, cel puin pn la viermi, nu pot transforma acest copcel mort, in substana pm.nts si gazsa,
atunci cine face acsta operaiune ?
Acst operaiune o face mai ales un soi de plante si
unele animale inferire.

Aceste plante sunt tte soiurile de ciuperci cari se socotesc peste 25.000, de la cele mai marl pna la cele microscopice ( microbii).

and un cadavru animal se expune, transformatoril ani-

mali se aduna din tte prile si microbii se imultesc colosal

pe acel cadavru.
and o planta mre, transformtorii ei in substante p-

mntse si gazse se arata pe ea, ca si cum o putere anumit 'i -a adunat si acesti transformtor sunt ciupercile si
viermii.
Daca este o epoca in care mor multe plante, in aceea
epoca ciupercile sub tte formele abunda, ca si chemate
a mplini un rol mare.
Asemenea epoca este mai ales tmna, cnd cad foile,

www.dacoromanica.ro

ALBI\'A

872

se vetejesc ierburile, se coc fructele, tnjesc copacil btrni incrcati de prti mrte etc. ; in acst epoc se arata ciupercile, pe tte plantele mrte sail gata a mull, in
numr colosal, cu formele cele mai variate, cu colorite cele
cu consimai deosebite cu mrimite cele mal diverse
tenta schimbat frte.

Fr aparitiunea transformtorilor plantelor mrte,

representad mai ales prin ciuperci, plantele uscate pe

de-oparte s'ar grmd nedescompuse pe pmint, ceea ce-

ar face ca micarea vietei s se ingreuneze, ba s devie.

in anume conditiunr chiar imposibil, iar pe d'alta

hrana pentru plantele in vit s nu se prepare in
msura necesar.

fiind, rolul ciupercilor pentru continuarea viete ani-

malelor Si a plantelor este de mare important, este chiar

necesar.

Dac ciupercile n'ar avea dect acest important rol, rolut

de transformtor al substantelor lemnse mrte, in substance
pmntse Si gazse, i totu0' ar ave un rol vital enorm

de mare.
Ins ciupercile

alte roluri, mai ales in viata omului.

Ciupercile ail mare rol in hindustrie, in igien, in cultura

plantelor din care ne hrnim noi animalele domestice,.

i mai ales in economia alimentar.
Chiar medicinel ciupercile pltesc un frumos tribut.
Ciupercile ail o vitalitate fr smn in natura, att pentru .

a se reproduce, cat Si pentru a se desvolta repede.

Acst proprietate unit cu rolul lor in vita nstr, face
din ciuperci fiinte pe cari nu le putem trece cu vederea
de cat cu perderi insemnate de mari folse.
Dr. N. Maliolescu.
Prof. de ble de octet la liniversitatea din Bucuresci, Medic
primar in spitale pentru bfele de coda ffi urecht.

---oo-+:=:+ ^o-

Un sfat pe sptmn.
Ca s impiedici furnicile s se urce pe pomi, e destul:
s ungi trunchiul pomilor cu esenta de terebentin.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

873

nmormntarea la Romni-Macedoneni.
indiviciT din cari sunt compuse,
oprele ca
a un nceput $i finit mat mutt sad mat putin lung. Poporul Roman de la care descinare nceputul dup legenda istoric
dem,
cam pe la 754 a. d. ch. Treptat, treptat s'a
mrit a,ajuns la apogeul s $i de acolo incepe a declin pn cnd a ajuns la ultima
fas: mrtea. Murind acest popor a lsat in
vrma sa mat mulT mo$tenitorT legitim! dintre cart in primul
rang suntem pi not Romni! mogtenind att calittile, ct vi-

elile, cum $i multe obiceiurl, earl stint adinc spate in not i

nu ne vom desbr de ele ct timp vom fi ginth pe pmint,

clic! ele aunt comra nepre ;uit pentru not, dovedindu -ne orisuperioritatea fa de cele -lalte naiunT, cart nu lac parte
gina
din trunchiul latin.
Dovadh c am moytenit pi am pstrat prin grai vi din generatie in generatie mal tte obiceiurile romane, vom descrie
immormntarea. Acst solemnitate de durere se face la noT Romnil din Macedonia, cu totul deosebit ca la cele -lalte pop5re
conlocuitre.

Romnul inch in viath pi are la o parte straile de sntate.

Aceste straie nu se pot mbrc nie! odat ci numal cnd mre.
S'a numit straie de sntate, cc! prea greti le vine a spune
straile de mrte. ApoT Romnul mat la tte btele mortale i

grele a dat nume mgulitor; a$ bun r: buba ngr a numit-o gruntele cel bun, Variola a botezat'o cu numele de

Alba etc. etc. *i acst numire are semnificare, cc! cred eT

c numindu -le cu epitete bune, dac din intmplare ar suteri
1e ele nu vor face ravage, find mblnlite. Romnul care mre
si nu are straile de sntate in reserv, este defimat $i familia
-din care face parte este desconsiderat de tt lumea.
Prima grije a celor vil, ndath ce mre un membru din cash,
este de a lega un $ervet alb in fata case! mortulul, de un stlp
sat copas. La un capt al pervetuluT se lega o petricic.
Romnil Macedonen! pe lng Dumnegle care este unul pen -

tru t lumea pentru el, mat a pi zeii case!. AcegtT deT sunt
protectoriT for pi la timp intervin pe lng Dumnede a ocroti
casele $i proteja %iT for de boll pi de mrte. Dac mrte se intmpl, ce! rmapT eu viat spre a nu supr pe midi qe1 pi a
nu crede c T vor hule @i ch de aci nainte nu vor av crerespect fat& de eT, cu tte ch nu s'a putut preveni rul,
dint
-tin a arata prin pervetul alb; c inima for fat de 4eil easel este
curath. Prin petricic vrea s dea a ntelege c de aci nainte
4eii case! s fie cu prevedere ca eel rmagl cu viat s fie anto$T ca ptra.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

874

In timpul agonief yi mal cu sm dacA tine mult acsta, se

mprtesce pe la sracT, banT, pnz, yi altele. Se hrezesce de
ctre membriT familier yi o parte din avere, bisericeT. Comunicarea bolnavuluT este precedat de mrturisire. In momentul agonieT se face in cas o tcere absolutA. Se ntrce bolnavul eu
fata spre rsrit yi o bab strin se ayql la capul luT, fr s.
fie vc,lut de cel in agonie, tinnd o luminare aprins in mn.
Dndu-'T sfiryitul, baba care tine lumnarea aprins o pune
n mna mortuluT, l nchide ochiT spre a nu rmne sgiatT,
T lg pe sub flcT o batist alb, dac mortul e tnr, yi ngr dac e btrn yi cu o at ngr se ia mesura mortuluT pen-

tru sicrit yi grp.

Dupa aceia mortul este splat, mbrcat cu straile de sntate,

earl stint cele maT frumse yi maT luxse din cele ce a purtat
vre-odat in viat.
Ay gtit este ayeiat in mijlocul casel cu fata spre resrit, pe
un mindir fcut din velintele cele mat frumse. Tot cu o batist se lg picirele. Dac ar fi purtat arme in viata sa i se
pun yi ele alturea.
Ruda cea mal de aprpe cu m9rtul se ay4 la cap. La drpta
i la stnga vin rudele cele-lalte earl formz cercul mortulu!
yi ncep a-1 boc. In bocete se face tt biografia mortuluT. liocetele se fac in versurl. CeT bogtT tocmesc bocitre de meserie. La auSlul cuvintelor pronuntate de bocitre orT cat cte tare
de :nger ar f cine-va, nu i-ar put tine lacrimile. Marna mortuluT yi surorile yT despletesc prul $T negresc hainele yi yT
ntorc sarica pe dos. Tatl yi fratiT mortuluT yT las barb yi
nu se brbieresc timp de un an cet dintit yi de 3 lunT ceT de
pe urm. Niel unul din membriT familie! mortuluT timp de un
an nicT nu cnt, niel nu dansz.
Mortul se tine 24 ore in cas. In timpul nopteT nu se bocesce.
Nptea se face privighere. Inainte ca mortul a fie ridicat din
cas, i se pune un ban de argint in buzunarul drept yi altul in
gura. Cu aceytT banT este credinta la RomnT, c sufletul mortuluT are s pltsc Dervenul lumeT de vecT.
Derven este locul de vam prin care sufletul trebue s trc&
spre a ajunge la lumea de veor. La acest punct vamal cnd a-

junge, trebue s trc un rt mare peste care se ntinde o

punte ngust ca firul de pr pzit de marele Verzevulcum

l numesc eT pe Satanala picirele cruia sta lungit un cine

uria cu limb! de foc. Putin mal departe pe malul ruluT st un

nger cu sabia de foc; iar la spatele lur Harlu (Charon?) cu o
barc. Sufletul ajungnd dupa 40 Iile la acest loc ma! mainte
de 40 aile nu pte ajunge, ccT in acest timp trebue s visiteze
tte locurile cte-a vclut yi visitat in viatde odat se vede
nhtat de Verzevul yi de nger. Unul trage spre el, cel-lalt tot.
aya. La urma urmelor se nvoesc ca Satana sa pue ntr'o balant pcatele, iar ngerul in alta sufletul. Satana la acsta cntrl este nyelat de re-ce sufletul prt cu el greutt! meta-

www.dacoromanica.ro

875

ALBINA

lice. As ca balanta inclina spre nger. AtuncT ngerul l ia de

mn si-1 arunca in barca Har1uT. Harlu l trece pe malul lumeT

de vecT. Ajungnd acolo sufletul scte banul din gura si din buzunar si-T da luT Haron.

Dupa punerea banilor mortul este ridicat din casa, dus la Bi-

serica si nmormntat.
Cnd se pune in grpa, mal totT asistentiT arunca asupra mortuluT cte-o mana de trna, Slicnd: Sa l 'hiba loclu ulisor.
Rudele dupa punerea mortuluT in grpa, plca spre casa fara a'sT

ntrce capul spre grpa. Ajungnd in fata easel, o femee mal

finara trna ap din ghium pe mTnT, celor cari se intorc de la
mort, care si le spala.
Masa este asternuta, si la ea se ospatza totl aceia earl a nso-

tit pe mort pna la grpa. A doua ei dupa nmormntare se

face in a 3 ei de mrte, ducndu-se la grpa cu placinta si eu
tot felul de pomana, cnd se pune si la capul mortuluT un ul-

cior cu apa si o candela cu unt-de-lemn. I se face in 9 si in 40

eile, in 3, 6 si 9 lunT, ntr'un an, in 2 si in 3 marl pomenl. La
3 si 7 anT se desgrpa. Daca ntmplator in perida desgroparel mortul nu este topit cu desvrsire, familia crede, ca ori mortul, orT vre-unul din familie este cu marT pacate si atuncT cadavrul netopit se ia din grpa se lipesce de usa bisericeT, muICT
popl sunt chemaT a-1 ceti, carora li se pltesce gras si dupa
acsta maT toti cunoscutiT se duc si-l ating eu o vergea eicncl:
De mine estT ertat. Se ngrpa din no si la 9 anT, iar se cercetza. Daca si atuncT n'ar fi topit se citesce cu arhiereul.
Daca vre-unul mre necat si cadavrul nu-1 se gasesce, fami-

lia acestuia este dezolata prin faptul ca a murit fara mormint

si fara luminare. Insa cunoscutd familial spre a usur acsta du

rere, ngramadesc petro la o rspntie de drum si asupra grameSleT se pune o cruce cu numele necatulul. Familia cnd vede
acsta, face un mormnt cu petrele ngramadite si ast-fel desolarea i se usurza.
Daca un ranit mre nepreveghiat, RomniT a credinGa ca
acest mort se face Vrcolac, dupa 9 eile de la nmormntare.
Mal ail credinta, ca acest vircolac eiva sta in grpa iar nptea
se plimba pe la casele rudelor, facndu-le chiar multe cazne si
pagube. Vrcolacul numaT Smbata sra nu ese din grpa. De
aceea in acea ei se duc la grpa, fac o borta si cu o suliGa de
fer nrosita in foc strapunge cadavrul si dupa aceea se pune marl
cantitatT de var nestins pe grpa si se stinge pe loc. Prin acest
mod vrcolacul este omort si familia nu are de ce se teme.

G. Apostolescu.

Omul de bine nu face nimic cu gandul ca lumea

s cunsc bunatatea luT, ci pentru iubirea binelui.
Faptele sale snt singura luT rsplat.

www.dacoromanica.ro

876

ALBINA

Spicuir ain trecutul mestesugulu tipogra f icesc.

egteyugul tiparului nu este a de non, dup

cum s'ar crede. In Asia el er cunoscut,

cu sute
de ani nainte de Cristos.

negre:?it nu In starea de astaci,

In Europa, Grecii i Romanil nc l cu-

noscea, dar n'a sciut se trag tte fo

lsele putincise.
In vechime crtile se tiperia de pe pleci

de lemn, pe cari se sepali litere.

Acest metod er prea gre, caci pentru fiecare pagine trebuia o place nou, far a o mai puta ntrebuint la alt -cev.
Me te$ugul septoriei n lemn, a fost adus in Europa de
cetre cltorii europeni sail pte de Arabi, cari ali locuit
mult tima n Spania, sub numele de Mauri.
Abi p la anu11400, olandezul Laurentiu Coster din Harlem,

sepa litera migcetre de lemn, pe cari le ungea cu o vepsea

negre, cu un fel de minge umplute cu per de boil, provecjute
de un mner. Cu acest mijloc el pute se tiperesce cev mai

u$or, dar tot nc proa gre n raport cu trebuintele ce se

simtia.

Presa holandeza, din Haarlein din 1593.

Presit de tipitrit titra de loc.

Coster a tiprit mai multe crticele de cle :?i de rugeciun,

icne, certi de joc, precum qi alte lucruri folositre.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

877

Nevoia comunicrii gndiril, pe o scar/ mai larg devenise

i/,

:-_

'

i1

i
lu
-,

Yal

"
NO
,,

3',

+v1 _

%i

4::

1 .r9".Gl'9v!"/lllyl/J'ly"_
Pree de tlprit, conetruct.ie elvetian din 1548.

prea simtit ca s pt fi indestulat prin mijlcele primitive nc, de cari dispune

Coster in tipriturile sale.

Trebui un alt procede' maI

repede :gi mai lesnicios.

Omul pe care natura il

predestinase s umple acest

gol $i s aduc acest imens
servici omeniril, fu In Gutenberg, nscut in Maienta

la anul 1400 $i mort la 1468.

El reu:? s descopere adevratul met:Ae$ug al tiparu-

lui, pe la anul 1450. Guten-

berg inventa matrita de pe

care se pot reproduce mil

mii de litere metalice mictre.

El fu ajutat in aceste in-

cercri de Carol Schoefer, un

vestit caligraf $i desenator

Presa construiti. do Gutenberg in Strasburg

!mints do 1441.

www.dacoromanica.ro

878

ALBINA

al timpului, i de giuvaergiul In Faust, care-I nlesn mijlcele trebuincise pentru ncercrile sale.
Gutenberg fcuse deja multe ncercri In Strasburg, In tovrsie cu Andrei Drietzechen Qi alti, el nscoc tscul de tiprit, care se asmn mult cu un tsc de clcat struguri.

Dup, mrtea lui Drietzechen, Gutenberg se ntrse In

Maienta la 1444 si se ntovrs cu Faust, spre a put duce
si mai departe la un mg bun resultat descoperirea sa. Acst
descoperire nlesn mult mestesugul tiparului, care se rspnd cu iutla fulgerulul prin tt Europa civilisat.

Intiul oras romnesc care a avut tiparnit este Bra$ovul,

unde Sasul In Hunter, aduse cele d'nti tscurl, la 1553.
lui
In Romnia mestesugul tiparului a fost adus In
Vasile Lupul.
Matei Basarab
In Muntenia primele tscurl fur asec}ate in mnstirea
Govora din R: Vlcea, la anul 1634, In timpul mitropolitulul
Grigorie, care pstor de la 1629 1637, episcop de Rimnic
Bind Teofil, care pstor de la 1625 pinti la 1637.
Cel d'nti mester tipograf In Muntenia a fost un clugr din Macedonia numit Meletie, care fu fcut egumen al
nzestrat cu multe daruri de catre
mnstirel Govora
Matel Vod pentru serviciile ce ave s aduc tril cu meste$ugul sg.
La Govora se tiprir, pe lng multe crtl bisericesci $i o
Condic de legi. Intia carte ns esita de sub aceste tscurl
este o Psaltire slavon aprut la 1637.
De aci tipografia fu mutata la Cmpulung ra 1642, in m-

nstirea Sf. Nicolae, unde ntilnim ca tipografi pe egumenul Melchisedec $i monahul Stefan, cari tiprir multe crt
bisericesci trebuincise, din earl unele cu cheltuiala logoftulul Trgovi$tel, Oreste Nsturel.
De la Cmpulung, tiparnita trece la mnstirea Dlulul,
in anul 1644, unde In timp de 8 ani se tiprir tot felul de
cartl folositre Bisericei $i cre$tinilor In genere, ntre earl
cea d'nti fu Evangelia cu nv8pturi sail Cazania de la anul 1644.

In acest limp, In tara nostra se tipria crtl cu cheltuiala

lui Matei Vod $i pentru alte tgrl strine, ca Serbia, Bul-

garia $i Polonia. A$ fu Triodul de la 1644, tiprit din porunca

$i cu cheltuiala Dmnel Elena a lui Matei-Vod:

La anul 1652, n line, Tipografia ajunge In Tirgovi$te,

unde era Mitropolia re$edinta de vara a Domnulul.

Aci se tipr, ntre altele $i Pravila cea mare a mitropolitulul *tefan.

In Iasi, intiele tscurl furl asec}ate 'la mnstirea Tre

www.dacoromanica.ro

ALBINA

879

Ierarh! la anul 1640, in cjilele lui Vasile Von Lupul si a mitropolitulu! Varlaam Motoc, care urca treptele scaunulul mitropolitan la 23 Septembre 1632.
Tipografia acsta fusese daruita lui Vasile-Voda de catre
Petru Movila, mitropolitul din Kiev, care era roman din nascere. Intia lucrare a acestel tipografi! fu Cazania lui Varlaam tiparita la 1643. Tipografi era Aftanasie ieromonahul
Dionisie monahul.

In urma turburarilor ntimplate in Moldova ;ntre anii

1671-73 in timpul domniel luI Petriceicu Voda, tipografia

de la Trel Ierarch! fu distrusa, iar Domnitorul cu mitropolitul Dosoftel Barila se refugiara in Polonia.
In acsta pribegie Dosoftel tiparesce in Polonia la manastirea Uniev Psaltirea sa in versur! la 1673, precum si un
Acatistier. Dupa lini$tirea lucrurilor in Moldova, Dosoftel
ntorcndu-se in tara gas! in locul sg mitropolit pe Teodosie Bogdaneanu, fost Episcop de Roman, iar pe dinsul Voda
Dimitrie Cantacuzino l nchise in manastirea Sf. Sava. La
1676, in fine, Dosoftd reusesce a se face din no mitropolit.
El se pune in corespndenta cu tarul Teodor Alexievicl,
rugndu-1 sa autorize pe patriarhul Moscovel, Ioachim, sa-1
daruiasca o tipografie cu tte uneltele.
Ast-fel la 1679, in timpul domniel lui George Duca Voda
Dosoftel obtine tipografia si o instalza in Mitropolie, unde
tipr pentru ntia ra Liturgia in romnesce. A$ecjgtorul
literilor in acsta tipografie a fost Yasilie Stavnitchi iar sapatorul stampelor Stancu Fauru.
Pina la anul 1686, cnd Dosoftel fu rdicat de Lesl de pe

scaunul mitropolitan si dus la Zolchiew, el tipar multe

cara! bisericescl in tipografia sa.

Iacob Stamate II, un alt mitropolit Insemnat al Moldova!,
Inca se ocupa serios cu mbunatatirea Tipografiel, primenind
materialul din nat.
La Bucuresc, meste$ugul lui Gutenberg fu adus abia la
anul 1675, in cjilele lui Duca-Voda, Mitropolit find Varlaam,
care tipar pentru ntia ra cartea numita Ctuciul sa Cheia
nva(etturi la 1676, in cjilele lui $erban Cantacuzino.
In acsta tiparnita tiparira fratii $erban Radu Grecnu
cunoscuta lor Biblie, lucrata de vestiti! calugarl Mitrofan i
Damaschin, ajunsl ma! trcji Episcopi, cad era mested iscusii n ale . tiparului.
Mitrofan ajungnd Episcop de Buzg, Infiinta la resedinCa
sa episcopala o tipografie la anul 1694, in care tipar tte
lucrarile sale, precum $i alte cart bisericescl lucrate de calugare.

Sub urma$i! lu Varlaam $i anume: Mitropolitil Teodosie

si ma! cu sma Antim Ivireanul, mestesugul tiparulul ajunse

la mare Inflorire In tara romnsca, cu sprijinul Domnitorilor $erban Cantacuzino si Constantin Brncoveanu.

www.dacoromanica.ro

,;_ , Mitropolitui DoSoftei 5aril.

www.dacoromanica.ro

881

. ALBINA

Antim fiind nc egumen, adusese o tiparnit in mantistirea Snagov, inca de la anul 1690, in care se tiprir
multe crt trebuincise Biseri-

cel. In acst tipografie tipr

cate-va crtl in grecesce :}i arbesce i Atanasie, Patriarhul
Ierusalimulu, cruia Constan -

tin Vod Brncovnu drut

o tipografie pe care o transport

la Halep in Asia mica, la anul

1706.

Tot un dar al lui Brncovnu

este tipografia de la Ti flis
din Georgia, unde Domnul roman trimisese $i dol lucrtori,
anume Mihail $tefan

Gheorghe

Badovic, cari tiprir o Biblie

la anul 1710.
Antim a fost mare iscusit nu
numal in me te$ugul tiparulul,

dar qi in al sptoriel, vrstoriel de litere qi zugrvele

de biserici. Sfintii din biserica

Antim ii Biserica ca Sfinii din

Bucurescl Sint opera lui.
La 1705, Antim fiind numit
ca Episcop la Rmnicul- Vlcii,
transporta la noua sa re$edint

ri tipografia de la Znagov.
In mnstirea Neamtulul se

aduse o tipografie la anul 1800,

Mitropolitul Antim Ivireanu.

de catre Dosoftei Calmuschi, intendentul acelel mnstiri,

ajuns mal In urm starit. Acat tipografie fusese druit
mnstiril Neamtu de catre popa Mihail Strlbetchi, fost tipograf al Mitropoliel din la l, care o avea la satul Dubsari.
Tipografia de la Neamtu a jucat mare rol In desvoltarea

literaturii nstre bisericesci. Ad s'ad tiprit cele mat fru mse crt ale epoci, in limba romana.

Me teri tipografi cum avea mnstirea Neamtu, nu se prea

gsia In celo - l'alte part ale tri romnesci,:}i cel mai vestit din
Loti era clugrul Gerontie. Ad era i spatorl vestiti, ca popa
Simeon Isoteski, Gervasie, Teodosie,
qi altii cari facead

lucrr de arta nu numai in lernn, dar i pe metal. Cel care

sprijin In mod puternic tipografia de la Neamtu, fie prin
tipariturile sale, fie prin aj utrele ce acord celor -fatti parinti, cari puteali tipr, fu renumitul mitropolit Veniamin
Costachi.

Stampele spate la Neamtu ali fost mprumutate mal pe

www.dacoromanica.ro

882

ALBINA

la tte tipografiile din Principate. Acst tipografie dur pn

la 1883.

Pe la 1740, ntlnim in Bucuresci tipografia numit a $cdlelor Vcresci, in care se tipriait crtile de ,cl.

Pn ac me,te,ugul tipograficesc in trile nstre, nu er

mbrti$at de cat de clugri,,i pentru trebuintele Bisericel.
Cel d'ntiit mireni, earl se gndir s nfiinteze tipografii in Bucuresci, fur dr. Constantin Caracas in tovr,ie
cu boeriT Rducanu Clinceanu ,i Dunnitrache Toplieeanu.
ET deschiser tipografia numit de la Cislnua Mavrogheni,
la 3 Noembre 1817.
Eliade Rdulescu, care nfiintase primul jurnal romnesc,
numit Curierul ronadlaesc la 8 Aprilie 1829, 41 nfiint ,i o
tipografie la 1835. Tipografia lu Eliade tina pn la 1865,
cnd o vindt Statulul.

In Ia,T, George Assaky, Incept]. publicarea Albine` la 1 funie 1829, pentru care-0 nfiint o tipografie proprie, numind-o
Institutul Albina.
De ac ncolo, mpreun cu numrul nvLtatilor, al dasc-

lilor ,i al menilor cu sciint de carte se imultesc ,i tipografiile.

Nttmrul tinografiilor dintr'o tara, a Ws un nvtat, dovedesce gradui de Ynaintare i de cultur al poporulul acele tari.

G. Ionescu

CulegBtor de litere-tipograf.

o ciRcvLkAR
Dolnnule Agent,

m plcerea a v comunit, c circulara nstr din urm

despre Teatrul stesc , aprnd si in Tiare, a produs o
impresie din cele mai bune $i a Post primit cu adevrata satisfactie de top ce! car! se interesz de populatia de la tara. piarele s'a ocupat de ea, ,i a avut $i cu acest
prilegi numaT cuvinte favorabile pentru munta $i struinta, ce
-

depunem inc de la infiintarea DomeniuluT CorneT, pentru imbu-

nttirea striT morale i materiale a tranilor.

Tot in aceste Vile am ma! cetit qi n numrul de 1 Aprilie

1901 al

importante! reviste : La nouvelle revue internationale

din Paris, un acticol frte elogios despre participarea ad -tier

DomeniuluI CorneT la Expositiunea Universal din Paris din
anul trecut. Autorul acestel drY de sm, in care aunt repro duse multe din instalatiunile nstre, tratz pe larg expositia
nstr, pe care o gsesce frums Si interesant din tte punctele de vedere, iar e adaug, $i cu drept cuvnt, c meritai prowww.dacoromanica.ro

ALBINA

883

gresuluT realisat revine si agentilor cari m'a servit si mi-a dat

ajutorul lor la tte cate am fc:ut.
Scopul me neGind ns, dupA cum scitT, de cat multumirea

sufletsc de a execut o vie dorint a M.M. L.L. Regelur si

RegineT, car! ail o deosebit grije pentru supugiT lor, precum, gi

de a vedea ameliorat starea tranuluT, tie ca mbunattirile ce
facem, s nu fie numaT pe hrtie sa numaT parte mplinite, gi
v invit dar si cu acst ocasiune a pune pe viitor gi maT mult
munc pentru realisarea diferitelor insurT hotrte de noi. Nu
uitatT, c meritul nostru nu va fi deplin de cat cnd vom vedea

ntr'adevr gi nor populatiunea de la tar pe aceeagT trpt, pe

care se afl fratiT nostril de peste CarpatT si locuitoriT din celelalte tr! naintate, gi c acel merit va fi atuncT cu att mai mare,
cu cat am avut a ne lupt cu mai multe piedicT.
Tranul nostru, nencreSltor si govitor, ese adevrat c nu
primesce o reform de ct cu mare greutate gi numaT dup ce
i s'a dovedit cu prisos :nsemntatea si mai ales folsele ce ar
putea trage. Acsta nu trebue ns s slbsc activitatea d-v.
ci, din contra, s v ntetsc gi maT mult gi s
fac a stru cu mai mare tragere de inim gi hotrre ! Vorbiti-r mult gi
tare si acluceti-T pilcle peste pilde pn cnd l convingetT.
Punndu-ve tot zelul gi tt dragostea in svrgirea acestei
opere mrete, vg ndeplinitT nu numaT serviciul, ci si datoria
scump scris in inima tuturor celor car!. in la neam gi tara.
V pregatiti in acelagT timp gi dulcea multmire a celor car!
$i a fcut datoria gi a muncit pentru semeni! lor numal din
dorul de a face binele, gi dati un via exemplu, c omul trebue s
fie bun si s iubsc viata si pe ceT ce tresc.
Iubirea ns, Domnule Agent, nu trebue confundat eu bunvointa pasiv; nu e destul numaT s iubescT, in loc de a uri,
ci trebue s fil gi fr ncetare activ si s-t! artT prin fapte iubirea de Omen!.
Aceste sentimente, de carl sunt inspirate actele nstre, si de
cari am cutat a me cluz in tot ce am fcut ca administrator
al DomeniuluT CorneT, slut generale tuturor nenilor cu cuget curat, fr deosebire dacci slut srac sa bogan, aristocran
sa men din popor. Aplicarea lor de asemenea se impune cu
aceeagT tarie fata de avuti si de sracT, de ceT mid si de eel
marl.

Dupa cum vedetT dar msurile ce am luat si vom ma! lua,

ve ofer un camp larg pentru multe fapte frumse ; ele trebue
s ve entusiasmeze si pentru c avetT putinta s ne artatT fiecare mijlcele, ce veti crede potrivite pentru ndeplinirea cu
mai multa inlesnire gi sigurant de isbnd a uneia sa alteia
din clispositiunile nstre. Nu ve mpedec nimio, din contra voi
fi fericit or! de cate orT voi primi de la d-v. asemenea raprte
sae propunerT pentru alte mbuntatir! ce s'ar putea face in folosul tranilor.

Inainte de a sfrg., tie a mai stru inca odat asupra celor

www.dacoromanica.ro

884

AT.1IT\ A

de mai sus si a v pune in vedere, c in curnd voig face singur o cercetare serisa a modulus in care s'a executat hotrrile nstre de pn acum si a rdelor ce a dat. Voi vedea
atuncs ntru cat stint ndrepttite unele din constatrile ce am
fcut,

c unii din dv. nu ail dat tt atentiunea circulrilor

nstre si nid nu ne-a comunicat vr'o propunere, ce ar fi avut

de fcut fie-care in cercul

In privinta teatrulus satesc, suntern ocupati acum cu alctuirea

unor planurl pentru scene si requisite necesari s ou punerea

in practica a primulus nceput pe Domeniul Cocioc, si in cu-

rnd, dupa ce voi vedea e nsu-'mT resultatele, v6 voi da instructaiuns amanuntite. Bine nGeles, acsta nu opresce ctusi de
putin ca d-v. s-mi trimeteti proecte sag planurs, cari vor fi si

ele luate in cercetare.

In Kalinderu.

5fntul Liement, epi5copul Rome (')

fintul Petru, plin de bucurie c proorocia lui

s'a implinit, lu pe Clement si i e Matidia, mer sera mpreuna la gazda Matidiei in oral si gsir zacnd in pat o btrn, pe care apostolul

o tamdui. Acsta, aflnd c tovarasa sa sia

regsit copilul, pulin a lipsit s nu mr de bucurie. Clement, mulumi cu recunoscinta batrinil

pentru ngrijirea ce dedese mames sale si tot

o data ca recunoscinla, IT dd 1.000 de crachine. Dupa aceia,
mersera eu totii la corabie si a doua cli, cils de dimint, corabia prs limanul.
Pe cale Matidia ntreb pe Clement despre mult doritul se
barbat, Faust. Clement T rspunse c sint mas bine de 20 de
ani, de cnd a plecat din Roma ca s'o caute si nu s'a mai intors.
Matidia iarss se intrist, clin causa pierderil nepretuitulus es brbat.

Intre acestea, corabia ajunse la Antamdros. De ac plecara cu cruele spre Laodicea, uncle Faustin si Faustinian se gsira pro
povduind cuvintul lui Dle.
Cum auclira eel dol ucenici de apropierea Apost. Petru, it
esir intru mntimpinare. Vdnd pe Sf. Petru nsotit si de cele
dou temel batrne, chemar la o parte si pe Clement si -1 intrebar despre ele. Plin de bucurie, el le rspunse c una este
mama sa; in urma le povesti si for cele ce se ntmplase cu
ea si cum a aflat -o acum. Din cele spuse de Clement, Faustin
Faustinian se ncredint,ara c el sunt aces dos frati gemeni
ai lui, cart plecasera din Roma si c mama lui Clement e si a lor.
(i) Ve43 No. 28-29 ,i 31.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

886

AtuncT cu glas de multumire gi plin de bucurie pentru necuprinsa lui Dumneve minune, viser: O Dumneveule, marl si
prea slvite snt minunile tale, si cu lacrmT in ochT se imbrtisar, dnd lui Dumnecie slav pentru nemrginita luT buntate cAtre eT.

Cine pte spune, ce plin de fericire era btrna Matidia, end

si-a regsit copiiT! Cu genuchile la pmnt, multumia luT Dumneve pentru marea sa milostivire cAtre ea, gill rug cu
ochiT plinT de lacrmT, ca s le mngie sufletele lor si cu
aflarea nepretuituluT sea brbat, care ar fi prea fericit, fiind ntre
eel vil, ca s vad cum sotia $i copiiT seT a scpat cu vit din
tte primejdiile. DupA ce se mal
ceT doT copil gemenT
al MatidieT rugar pe Apostolul Petru ca s boteze pe mama
lor Si fosta eT gazd.

Intr'una din vile, Petru merse la malul mreT s'sT fac o

obiqnuit rugciune. La intrcere fu ntmpinat de un cinstit
btrn, care-1 opresce in loc i se adreszA cu urmtrele

cuvinte: Domnul mea, demT dal voe, IT voi face o ntrebare.

La acestea Apostolul Petru rspunde: Primesc bucuros orT-ce
m veT ntreba, Domnul mea. Btrnul incep a-T vice urmtrele cuvinte: Tu e$tT strein pe acst tar, clup cum te arat.
chipul. Te ved om btrn, te zril, rugndute la malul mreT,
ceea-ce m'a fcut nerbdtor
pzesc calea @i s te ntreb.
Cum, in tt viata nu putusT cunsce c nu e nid o
creia:

omul trebue a se ruga? Nu e Dumneve, nu e nimic. Tu cur

te roe ? Ascult-m pe mine c snt maT bine de 25 de anT,
de child ea n'am incetat de a versa laermT, gi chiar a aduce
jert tuturor veilor, fArA s pot af, vre-unul care s me mnge in suferintele mele, pe care s'1 cred adevrat Dumneve.
ApoT continua: E am fost cel mal de cpetenie dintre cetteniT RomeT,

totusT avT, dupA cum me vevT, aunt un nemernic

intr'o tar strein; n'am uncle s'mT adpostesc capul; snt lipsit
de sotie, de copiT, si de palatele pe cari le avm In Roma; acum
n'am nid pinea de tte vilele. La tte cele ce btrnul le
artase cu durer de inim, Apostolul Petru l rspunse: Da!
aT dreptate s te super!, find in suferintele, pe care mi le spusegT.

IeiT crora tu te-ai nchinat $i te-aT jertfit, nu putea s te

ajute! Cum s te aud s te ajute aceia crora tu te-a! in-

chinat cnd eT nu era peT adevraV ci numaT nisce idoli, materie

lucrat de minT omenescT. Tu decT aT fost inselat, cnd te ruga!

la acele chilsurT, ea :ns nu. Dac tu al fi cunoscut pe adevratul Dumneve, cruia ea me rog, te incredintez ca al fi avut
tot aceiasT fericire in tot-d'auna. Dup acestea, Apostolul Petru
if dd cte-va sirl despre intruparea gi venirea MntuitoruluT
Christos, despre minunile, patimile, rstignirea nvierea lu!, in
fine cele tte ce le agtept, pe ce! ce cred in el. Daca aT crevut
IT vise, in acsta,
dacA al crede din tt inima, veT vedea puterea DumneveiriT IuT Christos, care pote sIT redea fericirea pe
care tu ai avut'o mal nainte, sotia Qi copiiT.
_-,

www.dacoromanica.ro

S86

ALBINA

Din cele ce btrnul spusese, Sf. Petru ntelesese c acesta

trebue s fie sotul MatidieT si al fiilor eT, si se minun de a
luT Dumnede purtare de grije.
Ptrudndu-se btrnul de cele explicate de Apostolul Petru
merse cu el mpreun la
nu putu re;spunde nicT un cuvnt
gazd, unde era ceT-l'al,T. Ajun$T aci, btrr.ul rmase nmrfluor luT. De uimirQ $i
murit, cnd se vLdu in fata MatidieT
bucurie nu putu dice de cat: 0 Dumnedeule ce vd aci? Acsta

este Matidia, iubita mea sotie de odinir? 0! dar marl sunt

minunele Tale'

i se recunoscur brbatul, temeia

copiil,

udndu-se cu lacrmT multe ceasurT, uniT pe a1tiT.

Toi ceT de fat se mirar de o minune ca cea dinaintea o-

chilor

ddur multumit cu totiT luT Dumnede.

Dup ce apostolul Petru botez pe Faust, urmar mpreun

cu toil cltoria, propovduind pe unde trecea cuvintul Evangheliel, pn ajunser in Antiochia. Aci vestea despre aflarea
luT Faust $i a familie! luT, ajunsese pn la urechile IghemonuluT cettiT, care fr ntrdiere, anunt mpratuluT c Faust,
ruda sa cea maT apropiat, despre care fcuse atta timp cercetare, $i din causa cruia acum era frte ntristat, se afl in
cetatea sa de resedint, Antiochia. Imp,ratul, primind scrisrea,
rspunde c dac ntr'adevr, s'a gsit Faust, s'l trimt cat
ma! curnd cu familia la mprtsca cetate, Roma. Ag se $i urm.

Guvernatorul cettil, cherrl pe Faust, 'T arata scrisrea mpratulul, T dete maT multe slug! la dispozitie, 0-1 ruga ca, fr
ntrdiere, s se duca la Roma.

Faust lundu-sT sotia, si pe ce! 2 copi! gemenT, plec la Roma;

Clement nu se deslip de Apostolul Petru. Ajungnd acolo,

Faust fu primit de mprat cu mare pompa, fu druit cu mai
multe bogtiT, rob! yi rbe :3i aprpe dilnic se afla la masa
mprtsc, att el, cat $i sotia sa, pstrndu-,sT cu tte acestea
credinta in Christos 1}i fcnd multe milosteni! la ceT sracT. El
trir ast-fel pn la adncT btrnel=e, cnd adormir in pace
plinY de fapte bune.
Faustinian gi urmar misiunea lor, propov.duind
Faustin
credinta in Evanghelia Mntuitorulul, pn '$T sfir,sir vita in
chinurl cumplite din partea necredinciosilor.
In cltoria sa pentru l4tirea cuvntuluT luT Dumnede, ajunse
$i Apostolul Petru la Roma, unde puse pe Clement ca Episcop
ma! nainte de str$itul s, care i se vestise prin ngerul Dom-

nulul. Dup. acsta Sf. Petru fu rstignit cu capu in jos de impratul crud, Nerone.
(Va urina)

Ierom. Eftimie Georgescu.

A1Anetirea Ciolanul

Niel un lucru minunat nu se face dintr'o dat,

nicT mcar o bb de grt sat de porumb.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

887

Starea copiilor de la tara (1).

and copiii ajung in etate de 7 -8 ant, !Ant datt 1a

sclti, mat mult de nevoe de ct de voe, act if

silesce logea si se tem de amenOt, t vei atunct
mergnd la scl, unit din et la distant de 3 -4
kilometri, prim -vra si tmna imbrcatt numai
cu albiturile intime ale corpulut, desculo si cu o
cciulti mare de ie pe cap, pe care o pstrz
neschimbat si vara ca si iarna, de se cce de

cldur la cap.
Dacti ajung copiii la 10 -12 ant, printit it trimit mat bucuros
la camp cu vitela, la spat si la prsit ogorul de ct la scl, si
o fac acsta cu tte dispozitiile legit, pentru -c din munca copiilor

printit trag un profit material imediat, pe cnd profitul ndeprtat al .instructiunii et nu voesc s -1 aib in vedere, cu tte c
si da frte bine sm despre dinsul.
Cnd copiii a ajuns la vrsta de 15 ant, dup ce a trecut prim
tte aceste pericole, et devin mai rezistentt de ct orsenit.
Tte aceste piedict la existents si perpetuares nmulut nostru
arat dou lucrurt: 1 ct de resistent este rasa romnsc, pe
care rari alte popre pot s o egaleze, de ct pte Chinejil; al
2 -lea c dac stenit nostri ar sci s -si crsc copii si mai ales
ar av cu ce, dac copii de trant ar fi pus In conditiunile celor
de la orase, poporul nostru ar fi unul din cele mat vigurse si
s'ar nmult cel putin ndoit mai repede de ct ast. li. Ar fi atunci un popor de eroi, egalnd pe Elinit si Romani antici sau.
pe Buril de asta-4li.
Dup ce am vorbit atta timp despre copiii de trant din punc-

tul de vedere fizic, s -mi fie permis a mentions In trct abia

numa cate-vii trsturi caracteristice a acestora, din punctul de
vedere moral si intelectual.
Pentru ce copii In general slut frte fricost ?
Frica nu este nnscut in om, ci se arat din momentul ce
copilul st d mai binisor sm despre lumea ce -1 nconjr; ea
este provocat de printt si rude pe la sate, dup cum la orase
e provocata de servitori. Spre a face pe copii s fie cumintt si
SA nu plng, printit it nsl cu venires a tot felul de dihnii
care mai de care mai nspimnttre, gata s -t ie, s -i mnnce, etc. pentru c sint neasculttori; lar and Sint linistiti li
se spun povestt cu zmet, balaurt, urs, stall, strigoi, cari umbl
nptea. Cu aceste povesti ce li se spun sra, n imaginatia for vie
si lipsit de reflectare li se pare c si vd acole dihnii, de undo
el devin asga de fricost, c nu mai vor s fac nici un pas nptea,
nic s stea ni casa pe ntuneric. Acst stare psihica este frte
vtmtre snttit, act pte provoca boli nervse, bolt de inim, ba chiar si morti subite.
Cnd copiii snt In vrst de merg la scl, vedem c multi
din el invatii binisor, cu tte dificulttile numerse si cu t
lipsa de stimul, pe care cel din oras nu le ntmpin de cat in un
(1) VeY No. 28 -29, 30 si 31.

www.dacoromanica.ro

288

ALBINA

grad mai mic, ba se gsesc $i talente ntre copiil din $colile rurale, ceea -ce dovedesce ce trnimea nstr este dotati cu multi
inteligent, fapt bine cunoscut. Cu tte acestea, copiil stenilor
nu ali nici o aspira%ie ; II vedem la c1, la adunerile lor, vorbind, ntretinndu -se despre ori -ce, afar de aspiratiunile lor in
viitor, contrarul vedem la copiil ori enilor.

Dar re pentru ce acsta? Pentru ci copiii nu fac de ct se

imiteze exemplul perintilor lor. Acetia din urm, stenil, findc sint ignoranti $i cu totul neptistori de (Ana de mine, fiindc nu se gndes de ct pentru hrana de asti -fil, cultiv pmintul frte reg. i primitiv, nu simt trebuinta unes vieti mai confortabile, nu voesc a schimb nimic din sistema culturel pmntulul apucat de la strmosl, niel a imbuntt atarea locuintel
sale, niel a face economi!. Acst indolenti ce se perpetuaaza

prea mult, provine de acolo ci trile Romne ali fost expuse

numerse secolo la invasiuni barbare ,i la spoliaiuni din partea

poprelor vecina cari, intrnd eu o tl in tare, distrugea totul in
talea lor. AO a devenit poporul nostru fatalist $i nu se mai preocupe de loc de viitorul lor, ast -fel cresc $i copiil lor.
Cnd ns copiil ali ajuns in stare a judec mai matur, ,i in-

cep a -,sl da sm ce eu ajutorul cimi! are drept omul a aspir

la un trai mai bun, apol dupe ce termini $cla, croesc ca vis
al lor de aur se se face condeier fie, in sat la el, fie plecnd la
ora$. Ei nu -fil pot da sm c ar put se-1 mbunettsc srta
prin el nsu$l rmnnd la cultura cmpulul. Acsta dovedesce
oil invttura $i directia ce li s'ail dat de la $cl snt gre ite
i trebuesc remediate.
Ajungem acuma se tragem urmtrea concluziune : Daca vigre $i calitetl bune exista in poporul nostru $i dace ele nu a140. de ct se fie cultivate $i ajutate spre a se manifesti eu
maximum de energie, sintern prin urmare datori, noi clasa culti,
initiative private $i stat, si curtim ogorul romnesc de buruiana ignoran f el, tatalismului, alcoolismului, risipei gi a altor viti!,

pentru ca se favorisim crescerea $i rodul ct mai abundent a

calittilor color bune din popor, spre a -i asigur nu numal existenta unul bun traili iilnic, ci $i crescerea $i perpetuarea nobilei
sale rase.
Trebue mal nti s protejilm prin legl, dar mai ales prin ajutre materiale pe femeea insrcinat i mica copilrie, prin tte
acele msur ce le -am enurnrat In conferinta mea de anul trecut.
Femeile inseminate i car! alptzi, se fie oprite de a munc
greil, iar cte -v sptmn nainte i cte -v scptmn! dupe
facere, sit le fie nteris munca cu totul, dar pentru acsta tre buesc nfiinate societli sail azilurl cari s ajute materialminte
pe cele on totul lipsite de mijlcele de traili, sag abandonate.
SA se formeze prin mai multe $coli de mo it, de gradui al 2-lea
cum e acea din Craiova, mele practice, fare multi carte, dar on
cunoscint antiseptice despre arta mo itului, tot dintre fineile

de tari, cari se nu se deosibsci in obiceiurl 'ui mbrectiminte

de ele. Medici! de asemenea se -'i dea mai multi ostenl In ca.utarea bolnavilor rurali, dndu -le $i sfaturile trebuitre, lumi .

nndu -1 asupra regulilor higiene!.

Dr. S. Possa.

(Va urma).

www.dacoromanica.ro

ALBIlVa

889

TEATRU LA SATE
In (gua de 3 Aprile a. c., s'a dat o serbare acolar In corn_
Cu acest privilej s'a jucat de elevii clei sub conducerea d-rei
nvttre Irina Vasilescu piesele: De Necaz, Ce face betia=,
Ce face Dracul, iar cu fetele piesa: Ruth'cisa, cari sit
reu0t pe deplin.
Venitul acestel serbri a fost de 400 lei; chieltuelile de 165,

Iazu, jud. Ialomita, In folosul elevilor sraci $i al bibliotece $cle.

rmnnd ca benefici net suma de 235 lei.

SERBAR

COLARE

In sra lilei de 3 Februarie 1901, in localul de sclh' din attune Rahman, comuna Calfa din jud. Conatanta, a avut loc o frums serbare
scolar, data in folosul yclei si sub conducerea lnvttorului N. Lungulescu.

Serbarea a nceput la ora 8 si a durat pn la orele 11 nptea. Sala

de clash' era plin de asistenti. Intr'o parte a chisel', era format scena
frumos lmpodobit cu hrti sl cu tablouri, pe care elevii $cle, ail recitat poesii, dialoguri si istorire morale si eu continut anti-alewife;
iar catre sfr$it, elevil de clasa V-a a jucat piesa teatralh' anti-alcoolic
de T. Sperant De necaz. Piesele anti-alcoolice, a plcut mult publicului.

Serbarea a produs un benefici de 60 lei, care se vor intrebuinta n.

folosul sclei, dup chibzuinta comitetului format in acst privint.
Smbt 24 Februarie 1901 a avut loe o prea drglas serbare scolarti in Calafat data de elevii si elevele scle! primare Carol la in folosul colegilor lor srmanl.
Serbarea s'a deschis la orele 81/, prin representarea obicinuitei come-

dii intr'un act ttrul de familie. din cunoscuta lucrare eu acelasi nume a d-lui Grigoriu.
Piesa acsta a fost studiat de copii gratie zelului depus de D. Director al sclei Tomache Popescu, ajutat de d-sra Macri.
Top improvisatii nostril artisti si-a jucat prea bine rolurile, ce paread a fi 'Medina create pentru el.
Dup representarea piesel, artistii nostril executar cu mult talent
imnuri, cinturi etc. ca: Imnul dinastiei, Hora lui Michilnu, ois-a
Badea, Ecoul, Asa era Romnul, Rsai lun, Mars regal, Stncuta, Un
suspin (duet) etc.
Elevi! ad fost acompaniati de veteranul si respectabilul ex-directorC. Stefnescu, ce treig}eci de generatii a ndrumat pe calea propsirei,
de directorul D. Tomache Popescu, cruia totul i se datoreste, de Sf.
sa Preotul Calafateanu, cum si de d-1 M. Pelian. Acompaniamentul la
pian era tinut. de d-sra Stefnescu institutre.
Cea-ce a produs o miscare In public, o adevratA admiratie a fost
executia imnurilor nationale ca: Banul Mrcine, Tutuianca, Hora de la
Closani etc., pe cari elevi! le executa eu mult mestrie.
Era si frumos de privit t acst lume de flciasi si fetite costumate national, ti-era mai mare dragul s privesci cum la sunetul musice! slta opines cadentat si frumos si cum sdrngnia clopoteil le-ggati de nojitele opincilor in timp ce panglicele tricolore de la plrire
flutura nebunatic in ser!
La 12 ore am plecat cu totil satisfcuti.
Satisfactia nstr era cu att mai mare eu cat cugetam la faptui a:.

www.dacoromanica.ro

890

ALBINA

majoritatea artistilor copii srmani ce urma sa vie a doua li des cult la scl, vor veni a treia i eu ghete in picire, cu o hinut pe el!
Satisfactia corpulu didactic in cap cu d. Director Tomache Popescu
era a nu numai societatea inalt a Calafatulu admirase fructele oste -

nelelor sale, ci si o parte din talpa tarei, representat ici si colo prin
printii elevilor veniti inadins de la tara si cari privia spre scena eu
och umei}i.

Un asistent.

Cronica Sptmnii.
M. S. Regele George al GrecieT a avut o ntrevedere cu M. S.
Regele nostru, la Abazzia. Ziarele din tara si din strintate da
acestet ntlnirt o mare nsemni tate. De si nu se cunsce nc ce
a vorbit Majesttile Lor, totust se crede, ca ail pus la cale mbunttirea srtet Romnilor si a Grecilor din Macedonia.
La 1 Mai s'a deschis sesiunea de primvar a Sf. Sinod al
Bisericet ortodoxe Romne. S'a oficiat un Te -Deun la Mitropolie,
de catre I. P. S. Mitropolit si naltul cler.
Consiiul de ministri a Incuviintat confirmarea d -lut I. Procopie

Dumitrescu ca primar al capitale! si a D -lui Saita ca ajutor de

primar.
D -1 D. Pomponiu revisor scolar al jud. Muscel, a fost permutat

In aceeast calitate la jud. Arges.

D -1 M. Andreian, fost director al sclet primare No. 2 din
Pitesct, a fost numit revisor scolar al jud. Muscel.
D1 St. Sihlnu, profesor universitar, a fost numit director general al Teatrelor.
Ministerul Instructiunet face cunoscut c Inscrierile de examen
ale elevilor pregtit! In particular pentru cursul primar, se vor face

pentru o clas, Intre 1 -5 Iunie la revisorul scolar respectiv. In

Bucuresct, cererile se vor face ori- cruia din cet dot revisor!. Pen -

tru 2 clase sail mal multe, nscrierile se vor face la Minister de

la 1 -10 Iunie, artndu -se si motivele ce fac pe reclamant a cere
examen pentru ma! multe clase.
La petitie pentru examenul de o singur clas se va altur :

1) Recipisa une! casieri! pe suma de 15 let, pe sma ministerulut

cultelor.

2) Actul de nascere pentru copiil car! da examen de clasa I

sail certificatul de clas pentru o alt clas.
Pentru examenul de 2 sail mat multe clase se vor altur la petitie.
a) Certificatul ultime! clase primare; b) recipisa une! casieri! pe
suma de 30 let.
Examenul va fi !titre 15 -20 Iunie intre 3 -6 p. m.
Congresul institutorilor si al invettorilor se va tine in dilele
de 1, 2, 3 si 4 Iulie viitor. Chestiunile car! se vor pune in desbatere vor fi:
Invtmntul profesoral la sate si cum ar trebul organisate sc6
lele profesionale spre a prinde rdcin.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

891

Cestiunea pminturilor scolare si in cleosebT dac n'ar fi bine ca

pminturile s se arendeze chiar invttorilor.
Cestiunea lucrril pmnturilor de ctre invttorl speciailstl si
elevi si aceea a mprtiril cstiguluT bnesc.
Chestiunea infiintril sclelor de meseril si privitre la locurile
unde s'ar put infiint scle de meseriT propri dise.
Ne mal ivindu-se nid un cas de cium la Constantinopole, carantina pus porturilor Constanta si Mangalia s'a ridicat, inlocuindu-se
numaT cu o visit medical.

Un no() Pompei In Mon,.olia.

Archeologul Svedian Hedin Sven, in firul cercetrilor fcute
pe desertul Gobi a dat de un oras strvechi, inmormintat in nisip, pentru desgroparea cruia acum se fac spturile. Orasul
se intinde in lungime de 3 4 chilometri si mai are nc nepustiite cam o sut de case. Casele snt construite din lemn de arin,

cu preti lipitT Cu lut. Intocmai ca la Pompei, bate la ochi

in deosebi fineta lucrrilor de constructie. In partea nordic a

orasuluT, la fie-care cas se and si aranjament de mr iniinat

eu ap, ceea-ce arat c pe vremur curgea r prin oras. Acum
cea mai apropiat vlcic e la distant de oras cale de cte-v
lile. Statuele budhiste si cte-v monumente grafice aflate in
firul spturilor, adeveresce presupunerea c intemeierea orasulu datz cu mult :nainte de chronologia nstr.

DE LA SATE
Epitropia bisericiT Sf. Nicolae din ctunul Fliondot, Dorohoi,
aduce multumiri publice d-nei Pulheria Silveanu, pentru c :n
diva de 25 Martie a. c., a mpodobit biserica cu lumnr lucrate
chiar de mna sa.
*

Duminic 4 Februarie a. c., cercul cultural din comuna BleniTSrbT, Dmbovita, a tinut sedint in localul scleT. Cu acst oca-

siune s'a dat si o serbare, rinduit cu mult pricepere, de nvttrele Natalia Vocaride si Eleonora Constantinescu. Publicul
destul de numeros, a remas pe deplin multumit de modul cum
miciT copilasi a executat mai multe buct patriotice si a recitat poesi cu cuprins national.

POSTA REDACTIET.
D-lui I. V. Bdrbulescu.

PutetT trimite ceva, ca s vedem.

www.dacoromanica.ro

nr.r,iNA

S)?

STEM U
Societatea Steaua are de stop a lucr pentru
rspndirea de scrieri i publicatii morale patriotice si de folos practic, si pentru impiecleca
rea, prin tte mijlcele legiuite, a rspndirei de
publicatii imorale, sat cu tendinte con scrieri
trarii statului ideii nationale romne.
intinderea inv %turei in popor, prin tipirirea si

%:'
110` `'`

Cotisatia este de cel putin doi lei pe an, iar pentru nvtori
preoti rurali steni, de cel putin un lac po an. Fie -care menibru esto indatorat ca, in cel d'ntit an dupai primirea sa, s foci
a se primi in Societato cel putin alti dol membri noi.
Cererile de inscriere, nsotite de cotisatia pe un an, se pot adresa d -lui Petru Grbovicnu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresoi.

vninistrator.

Comitetul. Precedinte, Iean Kaliudern, membru al Academicf Ro-

Vice pre.gedinte, Sava Souuiuescit, mare proprielar, senator. Adgicasier detegat, Petra Gdrboviceanu, deputat, director al 'c.
Normale a Societtii pentru invltura poporuluz roman; Secretar,
Const. Bann, profesor secundar. Menzbri, Spirit C. Haret, Ministru,
profesor Univers.; I. 1)imitrescu Procop., senator . i fost loc iitor de Primar
al Capitalei; M. VIIidesc, deputat, profesor universitar; (`ristu S. Negoesca, profesor secundar; Dingy. Cecropid, institutor, presedintc at Societdtii
corpului didactic primar. Censori, Coast. Alimsine;teann, inginer de
m'ne; Preotul econom Const. Ionesco, profesor secuudar; Coast. Alexandrescn, revisor , scolar.
mane

Membri fnscrigi

cotisatiuni pltite (IIrmare).

Ciobanu Em invt., (Carligel- Gorj), lei 1; Puree C -tin invt., (Coateni-

Gorj), lei 1; Amzulescu D-tru nvt (RsinaGorj), lei 1; Diaconescu

Dem. invt., (God: Racoti- Gorj), lei 1; Cerneanu Nicu nv)., (ClcesciGorj), lei 1; Filipescu Const., invt., (Slobozia - Gorj), lei 1; Mlescu V.
invt., (Pojogeni-Gorj), lei 1; Dobrescu George invt. (Copcisa- Gorj),
lei 1; Popescu Ion invt., (Baia -de- fer -Gorj ), lei 1; Rdoescu Gh. nvt.,
(Albenl - Gorj), lei 1; Popescu Gh. invt., (Clnicu- Gorj), lei 1; Negrescu
I. Gh. invt. (Pojaru -de- sus - Gorj), lei 1 ; Scrdeanu I. invt., (TndlesciGorj), lei 1; Dumitrescu S. Scarlat profesor, (R: Srat), lei 4; Covceanu
N. nvt., (Sihlele -R: S.), lei 1; Marinescu Zamfir nvt., (Bogza - Caiata),
lei 1; Mateescu G. S. institutre, (R: Srat), lei 2; Riscan Gh. El. institutre (R.Srat, lei 2; Brclescu Gh. Ecat. institutre (R.- Srat), lei 2;
Dianu Gh. institutor, (R: Srat), lei 6 ; Grigoriu E. institutre (R.- Srat),
lei 2; Ttranu M. institutre (R.- Srat), lei 2 ; Dicescu Dem. institutor
(R: Srat), lei 1; Niculescu Gh. institutor, (R.-Sirat), lei 2; Mihilescu Alex.
nvt., (R: Srat), lei 2; Bizescu G. D., nvt., (Sgrciti -R: Srat), lei 1;
Dumitrescu N. perceptor, (Sgrciti- R.- Srat), lei 1 ; Sarindaru Minodora
institutre, (R: Srat). lei 2; Enescu I. institutor, (R.- Srat), lei 2 ; Rosescu St. D. preot invt., (Bltati- R. -S.), lei 1; Spnu Ion librar, (R:
Srat), lei 2; Ionescu I. preot si invt., (Slob: Corotenl), lei 1; Socoleseu
Gr. invt., (SloboziaR. S ), lei 1; Gradin I. avt., (Slobozia -R: S ), lei 1;
Dumetrescu Sava nvt. ($ocariciu), lei 1; Manolescu D. Panait nvttor,
(Drogu), lei 1; Ionescu Stan nvt., (Jideni), lei 1; Smerea Vichentie

www.dacoromanica.ro

institutor, (R: Srat), 'lei 2; Ionescu Marin nv(., (Tmboesci), lei 1!

Moses= Aurelia nv(tre (Tmboesci), lei 1; Ionescu Elena nv(tre
(Tmboesci), lei 1; Popescu Paulina institutre, (R.- Srat), lei 2 ; Sotirescu T. institutor, (R: Srat), lei 2 ; Popescu P Economu institutor, (R:
Srat), lei 2 ; Constantinescu Tr .Aurelia institutre, (R: Srat ), lei 2 ;
Petrescu V. Ana institutre, (R: Srat), lei 2 ; Ionescu Steliana institutre,
(R.-Sirat), lei 2 ; Teodorescu Maria institutre, (R: Srat), lei 2; Zernoveanu G. Maria institutre, (11.-Sirat), lei 2; $usnea T. institutor, (R. -Srat), lei 2; Constantinescu D. inv(., (Sgrciti Plevnei, R.-Sirat), lei I ;
Grigoriu Maria institutre, (R: Srat), lei 2; Ionescu M. Pavel nv(tor,
(Dediulesci), lei 1; Buzescu George, (Iasi), lei 2; Ghiulea Const., (Iasi),
lei 2; Bejan Victor, Vasi), lei 2; Cosmovici C. Leon doctor, (Iasi), lei 5;
Lepdatu C., (Iasi), lei 2; Cujb Petre, (Iasi.), lei 2; Ghi(escu Petre, (Iasi,
lei 2; Sndulescu G., (Iasi), lei 2; Saghinescu V. pensionar, (Iasi), lei 2;
Pun C. Econom, (Iasi), lei 2; Ghitescu Vladimir, (Iasi), lei 4; Cires Vasile, (Iasi), lei 4; Rusu Dr., (Iasi), lei 6; Suciu Anton, (Iasi), lei 4; Tomida M., (Iasi), lei 2 ; Gane N., (Iasi), lei 2; Velciu Al., (Iasi), lei 2 ;

Constandaki George, (Iasi), lei 3; Popescu V. profesor, (Iasi), lei 2;

Botez C. dr. prof., (Iasi), lei 2; Gheorghiu Atanasie, (Iasi), lei 2 ; Climescu
C., (Iasi), lei 6 ; Casten Victor, (Iasi), lei 2 ; Grigoriu N. Dr. medic, (Iasi),

lei 5; Konya S. Dr., (Iasi), lei 2; Sendrea M. G., (Iasi), lei 2; Ropal C.
Elefterie, (Iasi), lei 2; Teodreanu Al. advocat, (Iasi), lei 2; Alessir Al.
magistrat, (Iasi), lei 4 ; Possa G. Econom, (Iasi), lei 3 ; Handoca D. A.,
(Iasi), lei 2; Rosculet Valeri Dr., (Iasi). lei 5 ; Longhin Vacile institutor,
(Iasi), lei 2; Cucu V. I., (Iasi), lei 2; Max Emil func(ionar, (Iasi), lei 3;
2 ; Dima G pensionar, (Iasi), lei 2 ; Motas C.
Iulianu G. Dr , (Iasi),
Ion, (Iasi), lei 5; Tufescu Gr., (Iasi), lei 2; Elefterescu Anibal, (Iasi), lei 2;
Pavlianu M., (Iasi), lei 2; Vales= D., (Iasi), lei 2; Dima S. N., (Iasi), lei 2;
Botez Ion (Iasi), lei 2 ; Balais C. G., (Iasi), lei 2 ; Nebuneli D., (Iasi),
lei 2; Pogor A. T., (Iasi), lei 3; Grigoriu C. magistrat, (Iasi), lei 2; Enchiescu G. Pr. Econom. (Iasi), lei 2; Botez G. advocat, (Iasi), lei 5 ;
Manoliu O. V., (Iasi), lei 2; Mots Teodosie, (Iasi), lei 3; Motiis T. Iulia,
(Iasi), lei 2; Possa I. Const. institutor, (Iasi), lei 2 ; Bu(ureanu V. prof.
(Iasi), lei 2 ; Vleanu G. proprietar, (Iasi) lei 2; Robert Mile proprietar,
(Iasi), lei 2; Savin P. preot, (Iasi), lei 4; Deleanu Const., student, (Iasi),
lei 2 ; Ionascu R. profesor, (Iasi), lei 2 ; Mureseanu Sever profesor, (Iasi),
lei 2 ; Stahi Const. prof., (Iasi), lei 2; Pavel B. Const. artist, (Iasi), lei 2 ;
Tazlonanu T. Cesar I., (Iasi), lei 2; Zaharia C. Const., (Iasi),.lei 2; Vasiliu N., (Iasi), lei 6; Iamandi Ion, (Tg: Frumos) lei 2; Averescu Ion,
(Iasi.), lei 2 ; Aram Gh. prof., (Iasi), lei 2; Iordchescu D. prof., (Iasi),
lei 2; Popescu I. prof., (Iasi), lei 2; Rscanu Gh. student, (Iasi), lei 2;
Brsan Gr. prof., (Iasi), lei 2 ; Butureanu G. D. prof., (Iasi), lei 2 ; Bottezat Dr. prof., (Iasi), lei 2; Bardasare P. Em. prof., lei 2 ; Teodorescu
N. prof. (Iasi), lei 2; Gheorghiu I. Gr. prof., (Iasi), lei 2; Gheorghiu Gr.
Oh. prof., (Iasi), lei 2; Popescu St. I. preot, (Iasi), lei 2; Cernea Titus
(Iasi), lei 2 ; Burghelea Ilie prof. (Iasi), lei 2 ; Florescu Gr. preot, (Iasi),
lei 2 ; Popescu V. Natalia profesr, (Iasi), lei 2 ; Atanasiu Teodosie arhimandrit, (Iasi), lei 2; Stubei I. C. preot, (Iasi), lei 2; Gotcu Ion preot,
(Iasi), lei 2 ; Nicodim Archimandrit, (Iasi), lei 2(Va arma In No. viitor.)

www.dacoromanica.ro

' actul autentificat de Onor. Trib. Ilfov sectia de Notariat sub No. 1

rin 1.125 din 19 Februbrie 1901, s'a infiintat in Bucuresci Societatea

miniers petrolifera ISVORUL" cu un capital de 200 000 lei. Acest capital este Impartit In actiunl de cte 100 leT fie -care, pltibil in rate lunare
de cte 5 Iei, pentru fie -care actiune subscriss. Societatea are deja tere-

nurile si puturile sale, din care se estrage petroeeti de o culre rosie

(unic aprpe In lume) si de o calitate estra- ordinar de bogats In benzine,

lampante si materil grase a parafine si crs de psmnt, cea -ce face a
un decalitru din acest petroee brut, sA se vinda cu 1 leti si 20 banc,

iar nu cu 40 banc cum se vinte petroleul negru. Banil depusl la acsts

societate, in actiunf, snt asigurati prin chiar paminturile societatil, asa cs
nimeni nu este in pericol a -sl perde capitalul depus dupa cum se intmpla
In alte societatl, unde nu este asigurat cu nimic si care nu pte produce

atta venit, cat o asemenea intreprindere.

Avnd in vedere si modul cum se face plata actiunilor, adica 5 lei pe
luna de fie -care actiune, ar fi posibil ori cul s -s rup din cheltuelile
destinate pentru plscerile sale personale, cel putin cte 5 leT pe luna si
sa -i plaseze Intr'o asemenea Intreprindere industriala - nationale, asa cs
fie -care ar putea In frte scurt timp ss si creeze un capital mare pe
nesimtite, al csrul venit sa fie cu mult mal considerabil de ct si -ar putea
cine -va inchipu. A mal r6mas un mic numr de actiuni nesubscrise. Sub scriptiunile se primesc la sediul societtii Isvorul, In Bucuresci, strada
Smrdan colt cu strada Dmnel, vis - -vis de cafeneaua Nationale.
Cereo prospeotul !

CeI mai mare $I cal mai east magasin din Tari $I singurul care rande eftin

LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriel 27, ling Politia Capitalei.

Ghete pentru barbati

Chete pentru dame
De vax en elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
> extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95

cu girete, 13,95, 12,95, 11,95

Ghete de lack pentru salon cu elastic $i irete, 12,95, 11,95
de lack intregi, 14,95 13,95
>

facon Klappe, 15,95

ext. fine, 15,95, 14,95,13,95,12,95

High - Liffe, 16,95
color. 12,95, 11,95, 10,95
>
High - Liffe, 15,95, 14,95
>

>

>

>

extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95

pentru d- niiofit.14,95, 13,95

Pantoff pentru dame

ou nasturi, 15,95, 14,95
Colori $i negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
glace vax cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
ohevr. su elastic. 15,95,14,95,13,95
Ghete pentru betl, fete Ql copia
>
nasturi, 16,95
Pentru beti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95
fete 6,95, 5,95, 4,95
beseturi, 14,95, 13,95
copia 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
>
$irate, 14,95, 13,95, 12,95 Numai la tte seznele se pte
Innasturi, 14,95, 13,95
>
cltminte buna ei cu preturi fab lse de
piele rus. 15,95, 14,95

Pantofi pentru Mang

De gems, 10,95, 9,95, 8,95

chevreaux american, 9,95

frantuzesc, 12,95
color. 11,96, 10,95, 9,95, 8,95

eftine.
Magasinul la tte Sesnele ling& Politic.

Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci.

5%

I Cupon de reduetie pentru oititorn Albino'.

Cititoril reviatel vor avun .o3Qmint de 6A

din preturile iaaemnate, presentiVnd ouponnl.
Aoki

Iastitutul de Arte Grafice CAROL GBL, Strada Dmnel 16. - Bucuresci.

www.dacoromanica.ro